4.

PRECIZIA FORMEI GEOMETRICE A SUPRAFEŢELOR

4.1. Scopul lucrării

În construcţia de maşini, în afară de precizia dimensională impusă elementelor
componente ale utilajelor, calitatea fabricatelor depinde foarte mult şi de precizia geometrică a
acestora. În acest sens, lucrarea îşi propune următoarele obiective:
 cunoaşterea abaterilor de la forma geometrică (definire, notare în desen);
 măsurarea unor abateri de la forma geometrică.

4.2. Aspecte teoretice

4.2.1. Precizia formei geometrice
Precizia formei geometrice a unei piese se poate considera fie examinând precizia
suprafeţei piesei, fie verificând profilul obţinut prin secţionarea suprafeţei piesei.
În continuare se vor preciza principalele noţiuni care definesc forma corpurilor, abaterile şi
toleranţele geometrice ale pieselor.
Suprafaţa reală este suprafaţa care limitează un corp şi îl separă de mediul înconjurător.
Suprafaţa geometrică (nominală) este suprafaţa ideala a cărei formă nominală este definită
în desen şi/sau în documentaţia tehnică.
Suprafaţa efectivă este suprafaţa obţinută prin măsurare, apropiată de suprafaţa reală.
Suprafaţa adiacentă este suprafaţa de aceeaşi formă cu suprafaţa geometrică, tangentă
exterior la suprafaţa reală şi aşezată astfel încât distanţa dintre aceasta şi suprafaţa reală să aibă
valoarea minimă (fig.4.1,a).
Suprafaţa de referinţă este suprafaţa în raport cu care se determină abaterea de formă. Ea
poate fi întreaga suprafaţă considerată a piesei sau o porţiune din suprafaţa considerată a piesei.
Profilul este conturul rezultat prin intersecţia unei suprafeţe cu un plan.
Profilul real (muchia reală) este conturul rezultat prin intersecţia suprafeţei reală cu un plan
(sau altă suprafaţă reală).
Profilul geometric (nominal) este conturul rezultat din intersecţia suprafeţei geometrice
(nominale) cu un plan.
Profilul efectiv este profilul obţinut prin măsurare, apropiat de profilul real.
Profilul adiacent este profilul de aceeaşi formă cu profilul real, tangent exterior la profilul
real şi aşezat astfel încât distanţa dintre aceasta şi profilul real să aibă valoarea minimă
(fig.4.1,b).
Abaterea limită de formă este valoarea maximă admisă a abaterii de formă.
Toleranţa de formă este zona determinată de abaterile limită de formă. Toleranţa de formă
este egală cu abaterea limită superioară de formă dacă abaterea limită inferioară este egală cu
zero.
Abaterile şi toleranţele de la forma geometrică a suprafeţelor sunt sintetizate în tabelul 4.1.

27
 Fig. 4.1. Suprafaţa adiacentă şi profilul adiacent:
a – suprafaţă adiacentă; b – profilul adiacent.

Lungimea de referinţă este lungimea în limitele căreia se determină abaterea de formă, de

orientare, de poziţie sau de bătaie. Lungimea de referinţă poate fi întreaga lungime considerată a
profilului real sau o porţiune determinată a lungimii (dimensiunii) considerate.
Abaterea de formă este abaterea formei suprafeţei reale faţă de forma suprafeţei adiacente
sau abaterea formei profilului real faţă de profilul adiacent. Abaterea de formă se determină ca
distanţa maximă dintre elementul efectiv (suprafaţă, profil) şi cel adiacent.
Se definesc următoarele abateri de formă:
1. abaterea de la rectiliniaritate se defineşte ca distanţa minimă dintre profilul adiacent şi
profilul efectiv, măsurată în limitele lungimii de referinţă (de măsurat), fig.4.2;

Fig. 4.2. Abaterea de la rectilinitate:

a - definire; b - măsurare.

2. abaterea de la planeitate se consideră distanţa maximă dintre un plan adiacent şi

suprafaţa plană efectivă măsurată, în limitele suprafeţei de referinţă (de măsurare), fig. 4.3;

Fig. 4.3. Abaterea de la planeitate.

28
 3. abaterea de la circularitate este distanţa maximă măsurată între linia (circulară) reală şi
cercul adiacent (fig. 4.4.). O formă simplă de necircularitate este ovalitatea, O:
O  Dmax  Dmin . (4.1)

Fig. 4.4. Abaterea de tip ovalitate.

4. abaterea de la cilindricitate este distanţa maximă măsurată între cilindrul adiacent şi

suprafaţă (fig.4.5).

Fig. 4.5. Abaterea de la cilindricitate.

5. abaterea de formă dată a profilului este distanţa maximă între profilul real şi linia de
profil adiacentă măsurată perpendicular pe aceasta.
6. abaterea de formă dată a suprafeţei este distanţa maximă dintre suprafaţa reală şi cea
adiacentă msurată perpendicular pe aceasta.

29
 Tabela 4.1. Simboluri pentru toleranţele la forma geometrică
Nr. Simbol
Denumirea abaterii Denumirea toleranţei
crt. Literal Grafic
1 Abaterea de la rectilinitate Toleranţa la rectilinitate TFr

2 Abaterea de la planeitate Toleranţa la planeitate TFp

3 Abaterea de la circularitate Toleranţa la circularitate TFc

4 Abaterea de la cilindricitate Toleranţa la cilindricitate TFl

Abaterea de la forma dată a

5 Toleranţa la forma dată a profilului TFf
profilului

Abaterea de la forma dată a Toleranţa la forma dată a

6 TFs
suprafeţei suprafeţei

4.2.2. Notarea pe desen a toleranţelor de la forma geometrică

Toleranţa la forma geometrică a suprafeţelor se indică pe desenele tehnice conform
regulilor de simbolizare şi înscriere. Indicarea lor se face numai atunci când prezenţa acestora
este indispensabilă pentru asigurarea condiţiilor de funcţionare, de interschimbabilitate, de
execuţie etc. În cazul în care ele nu sunt înscrise, acestea trebuie să aibă astfel de valori maxime
încât orice punct al piesei să rămână în limitele câmpului de toleranţă prescris pentru dimensiuni.
Simbolurile grafice utilizate pentru indicarea toleranţelor la forma geometrică sunt
prezentate în tabelul 4.1.

Fig. 4.6. Exemple de înscriere pe desen a toleranţelor de formă.

Datele privind toleranţele se înscriu într-un cadru dreptunghiular, denumit cadru de

toleranţă, împărţit, după caz, în două sau mai multe căsuţe. În căsuţe se înscriu, de la stânga la
dreapta, următoarele date (fig.4.6):
- simbolul caracteristicii tolerate, conform tabelului 4.1;

30
 - valoarea toleranţei, în mm;
- lungimea de referinţă, elementul de referinţă.
Cadrul de toleranţă se leagă de elementul tolerat printr-o linie de indicaţie terminată cu o
săgeată.
Valoarea toleranţei indicată în căsuţă este valabilă pe toată lungimea profilului sau a
suprafeţei pentru care a fost prescrisă (fig.4.6,a). Dacă toleranţa este valabilă numai pe o
anumită lungime (suprafaţă) de referinţă, atunci mărimea acestei lungimi (suprafeţe) se înscrie la
numitorul toleranţei (fig.4.6,b,c).. Valorile toleranţelor de formă sunt standardizate în 12 clase de
precizie.

4.3. Măsurarea unor abateri de la forma geometrică

a) Abaterile de la circularitate şi de la cilindricitate se determină, în cele mai multe cazuri,
prin măsurarea diametrului suprafeţei cu mijloace universale de măsurare (şublere, micrometre,
microscoape).
Ovalitatea se determină măsurând diametrul piesei, în aceeaşi secţiune, pe două direcţii
perpendiculare (fig.4.7,a). Operaţia se poate repeta pe alte două direcţii perpendiculare, în
aceeaşi secţiune, sau în mai multe secţiuni (fig.4.7,b).

Fig. 4.7. Determinarea abaterii de la

circularitate şi de la cilindricitate:
a - măsurarea ovalităţii;
b - măsurarea abaterii de la cilindricitate.

Diferenţa maximă între rezultatele măsurării, pe câte două direcţii perpendiculare,

reprezintă ovalitatea suprafeţei (aproximativ dublul abaterii de la circularitate).

Tabela 4.2. Rezultatele măsurătorilor abaterilor de la forma geometrică

Valorile diametrelor în secţiunile 0...4, în mm d d min Forma
Direcţia AFl  max abaterii
Piesa d0 d1 d2 d3 d4 2
1
I-I 2
3
1
I' - I' 2
3
1
Ovalitate 2
a O  Dmax  Dmin
3

Abaterile de la cilindricitate (formele butoi, mosor, conicitate) se stabilesc măsurând

diametrul piesei în mai multe secţiuni (fig.4.7,b). Rezultatele măsurătorilor şi prelucrarea acestora

31
se realizează, centralizat, în tabela 4.3, pentru ambele abateri de la forma geometrică.

4.4. Fişa de lucru

4.4.1. Aparatura şi materialele necesare
- instrumente de măsurare (micrometre acoperind domeniul de măsurare, aparate
comparatoare cu cadran circular, cale de însoţire);
- dispozitive de lucru (suporturi pentru aparatele comparatoare, dispozitiv de prindere
între vârfuri);
- piese diferite pentru efectuarea măsurătorilor.

4.4.2. Conţinutul lucrării

- cunoaşterea abaterilor de la forma geometrică;
- cunoaşterea modului de măsurare al diferitelor abateri de la precizia geometrică;
- cunoaşterea modului de înscriere a preciziei geometrice pe desen.

4.4.3.Conţinutul referatului
- date privind instrumentele de măsurare folosite (domeniu de măsurare, precizie);
- schiţele pieselor măsurate;
- înscrierea pe desenul pieselor a rezultatelor măsurării, folosind simbolurile standard;
- concluzii şi interpretări privind rezultatele obţinute.

4.4.4. Verificarea cunoştinţelor de bază

1. Definiţi suprafeţele reală, efectivă şi adiacentă;
2. Definiţi profilul real, efectiv şi adiacent;
3. Definiţi şi schiţaţi abaterile de la circularitate şi de la cilindricitate;
4. Prezentaţi modul de măsurare al ovalităţii;
5. Figuraţi modul de notare pe desen pentru o toleranţă la planeitate cu valoarea
0,02mm.

Bibliografie

32