2.

ŞUBLERE ŞI MĂSURĂTORI CU ŞUBLERE

2.1. Scopul lucrării

Lucrarea are scopul de a prezenta principiul constructiv şi modul de lucru cu diverse

tipuri constructive de şublere. De asemenea, se prezintă principalele verificări care se executa la
şublere, în acord cu prescripţiile normative.

2.2. Aspecte teoretice

2.2.1. Clasificare, părţi componente

Şublerele sunt instrumente de măsurat indicatoare, pentru măsurări directe, care au în
componenţa lor unul sau mai multe cursoare mobile, a căror poziţie pe o scară gradată, pe care
culisează, se citeşte cu ajutorul unui vernier.
Clasificarea şublerelor se face după următoarele criterii:
a. după destinaţie:
- pentru măsurători obişnuite (fig.2.1, 2.2,a şi b);
- pentru măsurători de adâncime (fig.2.2,d);
- pentru trasaj (fig.2.2,e) ;
- pentru roţi dinţate (fig.2.2,c);
b . după limita superioară de măsurare ( L ):
- şublere cu L = 150; 200; 300; 500; 800; 1000; 2000 mm;
c . după valoarea diviziunii vernierului:
- şublere cu precizia de citire de: 0,1 mm; 0,05 mm; 0,02 mm.

Fig. 2.1. Şubler cu două perechi de ciocuri:

1 - rigla gradată; 2 - ciocul scurt al riglei; 3 - ciocul lung al riglei; 4 - cursor; 5 - ciocul scurt al cursorului;
6 - ciocul lung al cursorului; 7 - vernier; 8 - pârghie pentru blocarea cursorului;
9 - şurub de blocare a cursorului; 10 - dispozitiv de avans fia al cursorului; (11- tija pentru măsurarea
adâncimii).

13
 a

Fig. 2.2. Diferite tipuri de şublere.

a - şubler pentru măsurători obişnuite; b – şubler cu cadran pentru măsurători obişnuite;
c - şubler pentru roţi dinţate;d - şubler pentru măsurători de adâncime; e - şubler pentru trasaj.

Părţile componente ale şublerelor pentru măsurători obişnuite sunt prezentate în fig.2.1.
(Obs.: Semnificaţia reperelor este valabilă şi pentru figurile 2.2 a şi b).

14
 2.2.2. Principiul de măsurare
Principiul de măsurare se bazează pe folosirea vernierului. Din punct de vedere
constructiv, acesta se gradează direct pe partea teşită a cursorului. Se introduc următoarele
notaţii:
L - lungimea scării gradate a vernierului;
n - numărul de diviziuni ale vernierului;
a1 - valoarea unei diviziuni a vernierului;
a - valoarea unei diviziuni a riglei gradate;
k - modulul (număr întreg) care ia valorile 1, 2 sau 3;
p - precizia de citire.
Principiul construirii vernierului constă în a lua lungimea a ( k  n  1 ) diviziuni de pe
riglă şi a o împărţi in n diviziuni pe vernier, avându-se grijă ca linia zero a vernierului să
coincidă cu linia zero de pe riglă (fig.2.3).

Fig. 2.3. Principiul vernierului.

După modul cum s-a realizat divizarea rezultă că

L  n  a1  (k  n  1)a . (2.1)
Notând cu p diferenţa

p  k  a  a1 , (2.2)
şi explicitând pe a1 din această relaţie (2.2), se obţine o ecuaţie care exprima legătura dintre
scara gradată a vernierului, diviziunile vernierului, valoarea diviziunii vernierului şi precizie de
citire:
L  n  a1  (k  n  1)a  n(k  a  p) . (2.3)
Rezolvând a doua egalitate a ecuaţiei (2.3), se ajunge la expresia
a
p . (2.4)
n
Aceasta expresie conduce la concluzia că precizia de citire nu depinde de modulul k ,
fapt pentru care şublerele se construiesc cu modulul k  1 numai pentru o mai uşoara citire a
indicaţiilor.
Modul de citire. Determinarea fracţiunilor de milimetru, la o măsurătoare, este posibilă
datorită existenţei vernierului. Citirea se execută astfel (fig.2.4):
- numărul întreg de milimetri este dat de numărul de diviziuni de pe riglă din stângă

15
reperului zero de pe vernier (în figură 7 mm);
- zecimea de milimetru se citeşte pe vernier, observând care dintre gradaţiile vernierului
coincide cu o gradaţie de pe riglă (în figură coincide gradaţia 7 de pe vernier, deci 0,7 mm pentru
precizia de citire de 0,1 mm);
- pentru alte precizii de citire decât 0,1 mm (fig.2.4), citirea se execută la fel.

Fig.2.4. Citirea cu ajutorul vernierulul.

2.2.3. Verificarea şublerelor

Şublerele se construiesc în conformitate cu condiţiile date de standardele în vigoare şi se
verifică bucată cu bucată, conform instrucţiunilor elaborate de Biroul Român de Metrologie
Legală.
Principalele verificări la care sunt supuse şublerele sunt:
a) verificarea aspectului exterior;
b) verificarea preciziei şublerului (eroare sumată);
c) verificarea planeităţii feţelor de măsurare.
a) Verificarea aspectului exterior
Această verificare constă în următoarele operaţii:
- stabilirea preciziei şublerului;
- verificarea tipului şi a fabricaţiei (marcarea şublerului, precizia de măsurare, limita de
măsurare etc.);
- constatarea eventualelor defecte ale şublerului;
- verificarea gradaţiei şublerului.
b) Verificarea preciziei şublerului - eroare sumată
Eroarea sumată cuprinde o serie de erori de execuţie cum ar fi:
- erorile diviziunilor scărilor riglei şi vernierului;
- abaterile de la rectilinitate ale muchiilor riglei;
- abaterea de la perpendicularitate dintre suprafeţele de măsurare ale ciocurilor lungi ale
şublerului şi muchia de ghidare a riglei;
- abaterea de la paralelism a suprafeţelor de măsurare.
Verificarea erorii sumate se face cu blocuri de cale, de diferite dimensiuni, în domeniul de
măsurare: eroarea sumată rezultă din diferenţa dintre dimensiunea citită şi dimensiunea blocului
de cale. Valoarea erorii sumate nu trebuie să depăşească valorile limită prescrise.
c) Verificarea planeităţii suprafeţelor de măsurare
Verificarea constă în obţinerea, cu ajutorul unei cale de sticlă, a spectrului de benzi de
interferenţă şi interpretarea lui din punct de vedere calitativ şi cantitativ. (Metoda este expusă în
lucrarea referitoare la calele plan-paralele).

16
 2.3. Măsurători cu şublerul

Şublerele se folosesc, în special, pentru controlul lucrărilor de lăcătuşerie, la prelucrările

mecanice prin aşchiere, la montaj, în ateliere de sculărie şi de mecanică fină (mai rar).
În figurile 2.5,a,b,c, sunt arătate modurile de lucru cu şublerele, atunci când se măsoară
dimensiuni exterioare, interioare şi de adâncime. La măsurările dimensiunilor exterioare şi de
adâncime, rezultatul măsurării se citeşte direct. La măsurarea dimensiunilor interioare, cu
suprafeţele cilindrice ale ciocurilor lungi, se adaugă la rezultatele citirii şi dimensiunile ciocurilor.

Fig. 2.5. Exemple de măsurare cu şublerele.

a – măsurarea grosimii, diametrului si adâncimii; b - măsurători de adâncime; d – măsurători de exterior şi de interior.

Piesele, înainte de măsurare, se curăţă pe suprafeţele ce vor fi măsurate. Măsurarea se

execută pe piese în stare de repaus, pentru a se proteja suprafeţele de măsurare; şublerul odată
aşezat pe piesă nu va fi deplasat sau rotit.
Măsurătorile de precizie se vor face respectându-se temperatura de 20 C.
Pentru şublerele care au dispozitiv de deplasare fină a cursorului, se fixează mai întâi
poziţia acestuia în zona dimensiunii de măsurat, după care se deplasează fin cursorul până când
dimensiunea este prinsă între ciocurile şublerului; se strânge şi şurubul de blocare al cursorului
şi se face citirea.

2.4. Fişa de lucru

2.4.1. Aparatura şi materialele necesare:

- Se utilizează pentru măsurători diverse tipuri de şublere, cu precizie de citire
diferită;

17
- piesele măsurate vor avea forme complexe (dimensiuni liniare, diametre, piese
pline sau cave);
- cale plan - paralele pentru verificarea erorii sumate;
- cală de sticlă.

2.4.2. Conţinutul lucrării cuprinde:

- cunoaşterea tipurilor de şublere şi verificarea principiului de măsurare, prezentat în
capitolul 2.2;
- executarea verificărilor şublerelor conform cap.2.2;
- executarea de măsurători pe piese complexe, utilizând tipuri diferite de şublere.

2.4.3. Conţinutul referatului:

- date constructive privind şublerele utilizate;
- rezultatele verificării şublerelor şi interpretarea lor;
- înscrierea, pe desenul piesei măsurate, a rezultatelor măsurătorilor.

2.4.4. Verificarea cunoştinţelor teoretice de bază

1. Ce sunt şublerele?
2. Care sunt părţile componente ale şublerelor destinate măsurătorilor obişnuite?
3. După ce criterii se face clasificarea şublerelor?
3. În ce condiţii se fac măsurătorile cu şublerul?
4. Care este principiul de măsurare cu şublerul?
5. Care este modul de citire?
6. Desenaţi poziţia riglei şi a vernierului pentru următoarele mărimi: 8,0mm; 8,8 mm.
7. Desenarea unei piese, trasarea liniilor de cotă şi înscrierea, pe desenul piesei
măsurate, a rezultatelor măsurătorilor.

18