Toleran\e ]i control dimensional

2.M{SUR{RI EXECUTATE CU }UBLERUL

CONSIDERA|II TEORETICE
}ublerele sunt aparate de m[surat lungimi, cu vernier, care
utilizeaz[ metoda de m[surare absolut[.
Vernierul - este o scar[ gradat[ ajut[toare, care serve]te pentru
m[rirea preciziei de citire a frac\iunilor de diviziuni ale sc[rii principale.
}ublerele se clasific[ dup[:

a) Obiectul m[sur[rii:
- ]ubler de exterior ]i interior
- ]ubler de ad`ncime
- ]ubler pentru ro\i din\ate ;
- ]ubler pentru conicit[\i ;
b) Precizia de citire:
- cu precizia de citire de: 0,1mm, 0,05 mm, 0,02mm, 0,01
mm (afi]aj electronic) la cele care m[soar[ @n mm;
- cu precizia de citire de : 1/128 \oli, 1/1000 \oli, la cele care
m[soar[ @n \oli (inch).
c) Limita superioar[ de m[surare:
- ]ubler cu L = 150 ; 200 ; 300 ; 500 ; 800 ; 1000 ; 1500 mm.

APARATURA UTILIZAT{
}ublerul obi]nuit are urm[toarele p[r\i componente, figura 2.1.

Fig.2.1. }ublerul obi]nuit.

-12-
Toleran\e ]i control dimensional

- rigla 1, cu scara principal[ @n mm la partea inferioar[ ]i la unele

modele o scar[ gradat[ @n \oli, la partea superioar[; ea este prev[zut[
cu unul sau dou[ ciocuri de m[surare: un cioc scurt 5 ]i unul lung 6;
- cursorul 2 prev[zut ]i el cu un cioc scurt 4 ]i unul lung 7; cursorul
se poate deplasa pe rigla gradat[ 1 ;
- vernierul 8 cu grada\ii; grada\iile pot fi trasate @n mm (figura 2.2.)
sau @n \oli, figura 2.3.
- ]urubul de blocare 3, pentru fixarea cursorului ]i a vernierului.
Unele tipuri mai vechi de ]ublere prezint[ ]i un dispozitiv de avans
fin al cursorului. Extremit[\ile ciocurilor 6 ]i 7 a c[ror grosime s-a cotat
cu A/2 , servesc la m[surarea dimensiunilor interioare mai mari de 10
mm.#ntre ciocurile 4 ]i 5 se m[soar[ diametrul interior al filetelor
exterioare, precum ]i dimensiuni ale unor suprafe\e mai @nguste dec`t
grosimea ciocurilor lungi (degaj[ri, canale, etc.).

Fig.2.2. Tipuri de vernier:

a- cu precizie de 0,1 mm; b- cu precizie de 0,05 mm;
c- cu precizie de 0,02 mm; d- un exemplu de citire a ]ublerului.

Fig.2.3.a. Vernier cu precizie de 1/6.

-13-
Toleran\e ]i control dimensional

Fig.2.3.b. Vernier cu precizie de 1/1000.

Folosirea vernierului - Scara gradat[ 8 imprimat[ pe cursor se
nume]te vernier; o diviziune de pe vernier este mai mic[ dec`t o
diviziune de pe rigla principal[ 1, conform figurii 2.3.
a) dac[ la 19 mm (la unele modele vechi 9 mm) de pe rigl[
corespund 10 diviziuni de pe vernier, atunci precizia ]ublerului respectiv
este de 0,1 mm; @n acest caz, valoarea diviziunii vernierului este egal[
cu 1,9 mm (0,9 mm) deci este cu 0,1 mm mai mic[ dec`t valoarea
diviziunii de pe rigl[ ;
b) analog exist[ ]ublere cu precizia de 0,05 mm, adic[ vernierul
are 20 diviziuni care corespund la 19 mm (sau 39 mm) de pe rigl[ ;
valoarea unei diviziuni de pe vernier este cu 0,05 mm mai mic[ dec`t o
diviziune a riglei.
c) Exist[ ]ublere cu precizia de 0,02 mm, la care vernierul are 50
de diviziuni ce corespund la 49 mm pe rigl[; valoarea unei diviziuni a
vernierului este cu 0,02 mm mai mic[ dec`t o diviziune a riglei.
La ]ublerele mecanice care au diviziuni ]i @n \oli, scara gradat[
este trasat[ pe rigla 1 @n partea superioar[ a acesteia, iar vernierul @n
partea de sus a cursorului, figura 2.3.
Num[rul diviziunilor de pe vernier se nume]te numitorul vernierului
]i acesta este cel care determin[ precizia ]ublerului.
Citirea se face pe baza formulei:
vM = r + v  p mm sau \oli.
@n care: vM - valoarea dimensiunilor m[surate @n mm; r - num[rul de mm
citi\i pe rigl[ @n st`nga diviziunii zero a vernierului ; v - num[rul acelui
reper de pe vernier care se afl[ @n prelungirea unui reper de pe scara
riglei ; p - precizia ]ublerului respectiv . De exemplu, @n figura 2.2.d,
aplic`nd rela\ia de mai sus, la un ]ubler cu precizia de 0,05 mm, se
cite]te:

-14-
Toleran\e ]i control dimensional

vM = 6 + 3  0,05 = 6,15 mm.

Un ]ubler de ad`ncime, @nzestrat cu afi]aj numeric (digital), este
prezentat @n figura 2.4. La partea superioar[ a riglei este scara gradat[
@n \oli cu valoarea diviziunii de 0,1 \oli. Acest ]ubler m[soar[ cu
preciziade 0,01 mm sau 0,001 \oli.

Fig.2.4. }ubler cu afi]aj numeric.

Nota\iile ]i elementele componente, de la 1 la 7, sunt identice cu
cele ale ]ublerului obi]nuit (figura 2.1.). #n loc de vernier, ]ublerul din
figura 2.4., prezint[ un cadran 8 pe care se face citirea indica\iilor. Acest
model de ]ubler mai este prev[zut cu o tij[ 9, care este solidar[ cu
cursorul 2, ce culiseaz[ cu acesta pe rigla principal[ 1. Cu aceast[ tij[
se m[soar[ ad`ncimi. Cu ciocurile 4 ]i 5 se m[soar[ dimensiuni
interioare, iar cu partea te]it[ (notat[ cu a) a ciocurilor 6 ]i 7 se m[soar[
diametrul interior al filetelor, degaj[ri, etc.
Se observ[ c[, fa\[ de un ]ubler obi]nuit, ]ublerul din figura 2.4.
prezint[ un dispozitiv de afi]are numeric[, figura 2.5.
1 - buton de modificare din
mm @n inch ;
2 - buton de aducere @n zero ;
3 - capac pentru schimbarea
bateriei;
4 - adaptor;
5 - ]techer;
6 - interfa\[;
7-microcomputer
(@n eventualitatea prelucr[rii
datelor pe calculator).

Fig.2.5. Dispozitiv de afi]are numeric[.

-15-
Toleran\e ]i control dimensional

MERSUL LUCR{RII
#n cadrul lucr[rii studen\ii vor efectua m[sur[tori cu ]ublerul din
tipurile mai sus men\ionate, rezultatele vor fi trecute @n tabelele de mai
jos, indic`ndu-se ]i abaterea de la forma geometric[.
#n tabele, cu 1 ]i 2 s-au notat direc\iile dup[ care trebuie efectuate
m[sur[rile (de regul[ perpendiculare)
Tabel 2.1.
Rezultatele m[sur[rilor cu ]ublere pentru dimensiuni exterioare.
M[sur[ri exterioare de diametre ]i lungimi (mm) Obs.

Nr. }ubler p=0,1 mm }ubler p=0,05 mm }ubler p=0,02 mm

m[s.
1 2 Media 1 2 Media 1 2 Media

1
2
3
4
5
6
7

Tabel 2.2.
Rezultatele m[sur[rilor cu ]ublere pentru dimensiuni interioare.
M[sur[ri interioare (diametre) (mm) Obs.

Nr. }ubler p=0,1 mm }ubler p=0,05 mm }ubler p=0,02 mm

m[s.
1 2 Media 1 2 Media 1 2 Media

1
2
3
4
5
6
7

-16-
Toleran\e ]i control dimensional

Tabel 2.3.
Rezultatele m[sur[rilor cu ]ublere pentru ad`ncimi.
M[sur[ri de ad`ncime (mm) Obs.

Precizia ]ublerului p =

Nr. pies[ 1 2 3 4 5 6 7
h (mm)

3. M{SUR{RI CU MICROMETRUL

CONSIDERA|II TEORETICE
Micrometrele sunt aparate de m[surat mecanice simple.
La baza construc\iei micrometrului st[ principiul mi]c[rii elicoidale
simple, potrivit c[reia parcursul axial (liniar) al unui punct este
propor\ional cu nughiul de rotire, adic[:

S  h mm, (1)
2

unde :h - pasul filetului de la ]urubul micromeric;

 - unghiul de rotire (@n radiani);
S - deplasarea axial[.
Micrometrele se bazeaz[ pe folosirea unei asambl[ri cu filet, care
transform[ rotirea unui ]urub micrometric @ntr-o deplasare liniar[.
Precizia de m[surare a micrometrului este de 0,01 mm, deci
m[soar[ cu o precizie superioar[ ]ublerului.
Dup[ felul m[sur[rilor se deosebesc urm[toarele tipuri de
micrometre:
- micrometre pentru m[sur[ri exterioare;
- micrometre pentru m[sur[ri interioare;
- micrometre pentru m[sur[ri de ad`ncime.

APARATURA UTILIZAT{
Descrierea micrometrului de exterior.
#n figura 3.1., este redat[ schema de principiu a unui astfel de
micrometru.
}urubul micrometric 1 se rote]te @n piuli\a 2, deplas`ndu-se axial
fa\[ de aceasta.

-17-
Toleran\e ]i control dimensional

}urubul 1 este
calat la toba 3, iar piuli\a
2 face corp comun cu
buc]a 4.
#n acest fel, toba
se rote]te @mpreun[ cu
]urubul, deplas`ndu-se
axial fa\[ de buc]a 4.

Fig. 3.1. Micrometrul de exterior.

}urubul micrometric 1 este prev[zut cu o suprafa\[ de m[surare 5,

iar nicovala 6 este prev[zut[ cu o alt[ suprafa\[ de m[surare 7.
#n timpul m[sur[rii micrometrul este \inut cu m`na st`ng[ de
potcoava 9.
Pe suprafa\a exterioar[ a buc]ei ]i anume pe generatoare, este
tras[ o linie orizontal[. Deasupra liniei orizontale, sunt grada\ii care
reprezint[ milimetrii, adic[ distan\a dintre dou[ grada\ii este de 1 mm.
Sub linia orizontal[ sunt grada\ii care reprezint[ jum[t[\i de
milimetri. Fiecare grada\ie de sub linia orizontal[ este a]ezat[ la
jum[tatea distan\ei dintre dou[ grada\ii consecutive de deasupra liniei
orizontale.
Pe suprafa\a conic[ a tamburului 3 este trasat[ o scar[ gradat[,
format[ din 50 de diviziuni, fiecare diviziune reprezent`nd o deplasare
axial[ de 0,01 mm.
Deci, pe scara liniar[ se citesc milimetrii ]i jum[t[\i de milimetru
(eventual miimile de milimetru prin apreciere cu ochiul).
Pentru a executa m[sur[toarea, se procedeaz[ @n felul urm[tor:
- se a]eaz[ piesa de m[surat @ntre suprafe\ele de m[surare 5 ]i 7
ale micrometrului;
- se rote]te butonul dispozitivului cu clichet 8 str`ng`nd piesa a
c[rei pozi\ie trebuie s[ fie corect[ fa\[ de direc\ia de palpare a ]urubului
micrometric. C`nd dispozitivul cu clichet @ncepe s[ patineze, se execut[
citirea;
- citirea se face mai @nt`i pe scara liniar[ ]i apoi pe scara circular[.
}urubul micrometric 1 se rote]te @n piuli\a 2 av`nd pasul filetului de
0,5 mm, deci la o rota\ie complet[ a tobei 3, aceasta fiind solidar[ cu
]urubul 1, se va deplasa axial cu jum[tate de milimetru.
Punerea la zero sau la cota etalon a micrometrului se face conform
figurii 3.2.

-18-
Toleran\e ]i control dimensional

Fig.3.2. Mecanismul de transmitere a mi]c[rii la micrometru.

Suprafe\ele de m[surat cur[\ate, se aduc @n contact @ntre ele sau

cu suprafe\ele calei etalon cu ajutorul dispozitivului 1.
Se blocheaz[ ]urubul micrometric cu maneta 2, se @ndep[rteaz[
piuli\a capac 3 dup[ ce se sl[be]te ]urubul de fixare 4. Se aduce
marginea inelar[ a tamburului 5 pe reperul zero al buc]ei gradate 6, @n
a]a fel @nc`t reperul zero de pe tambur s[ coincid[ cu linia longitudinal[
a buc]ei gradate.
Se str`nge ]urubul de fixare 4.
#n aceast[ situa\ie, micrometrul se g[se]te fixat la zero, sau la
dimensiunea calei plan paralele utilizat[.
Se monteaz[ piuli\a capac 3 ]i se deblocheaz[ maneta 2.
Compensarea eventualului joc @ntre ]urubul micrometric ]i bra\ul
cilindric @n care se @n]urubeaz[, se face prin str`ngerea piuli\ei 7 cu
ajutorul cheii, dup[ ce ]urubul micrometric a fost scos din bra\ul cilindric.
#n func\ie de domeniul de m[surare, micrometrele de exterior se
@mpart @n: micrometre cu cursa de la 0-25 mm; 25-50 mm; 50-75 mm;
75-100 mm ]i @n continuare p`n[ la 500 mm.
Micrometrele se execut[ din o\el carbon pentru scule ]i o\el carbon
de calitate.

Descrierea micrometrului cu afi]aj tip contoar

Precizia micrometrului cu afi]aj tip contoar este de 0,01 mm.
Se observ[ c[, fa\[ de micrometrul de exterior, prezint[ @n plus
contoarul cu afi]aj, conform figurii 3.3.

-19-
Toleran\e ]i control dimensional

Fig. 3.3. Micrometru cu afi]aj mecanic.

Descrierea micrometrului de interior tip vergea.

#n figura 3.4. este redat[ schema de principiu a unui astfel de
micrometru:
Tija 4 se termin[ la
extremitatea din st`nga cu
v`rful fix 5, av`nd suprafa\a
sferic[. Toba 2 este calat[ pe
tija de m[surare 1 a ]urubului
micrometric, prev[zut[ cu o
suprafa\[ de m[surare 6 tot
sferic[. Pasul ]urubului este
de 0,5 mm. Rotirea tamburului
2 fa\[ de tija 1 se face datorit[
]urubului micrometric ]i a
piuli\ei.

Fig. 3.4. Micrometru de interior tip vergea.

Pentru alezajele ale c[ror dimensiuni dep[]esc domeniul maxim

de m[surare al micrometrului, se folosesc tije amovibile, pe care sunt
trecute lungimile lor.
Citirea m[sur[rii se face la fel ca la micrometrul de exterior.
Domeniul de m[surare este de la 50-400 mm.

Descrierea micrometrului de ad`ncime.

#n figura 3.5. este redat un micrometru de ad`ncime.

-20-
Toleran\e ]i control dimensional

Suprafe\ele de m[surare
1 ]i 3 sunt orientate @n acela]i
sens, spre deosebire de
celelalte micrometre.
Citirea se face pe scara
liniar[ 2, unde se citesc
milimetrii ]i jum[t[\ile de
milimetrii ]i pe cea circular[ 4,
unde se citesc sutimile de
milimetru.
Pentru reglarea la
dimensiune se folose]te
dispozitivul 5.

Fig. 3.5. Micrometru de ad`ncime.

Micrometru de interior cu f[lci

Spre deosebire de micrometrul de interior tip vergea, micrometrul
cu f[lci prezint[ dou[ f[lci, una fix[ 1 ]i una mobil[ 2, terminate cu dou[
ciocuri de m[surare.
Domeniul de m[surare este de la 5-30 mm. Peste 30 mm se
folose]te un micrometru de interior tip vergea. #n figura 3.6. este redat
un micrometru de interior cu f[lci.

Fig.3.6. Micrometru de interior cu f[lci.

Citirea milimetrilor ]i a jum[t[\ilor de milimetrii se face de la

dreapta la st`nga ]i avem diviziunile acoperite de tamburul cu scara
sutimilor.

-21-
Toleran\e ]i control dimensional

MERSUL LUCR{RII
Se vor m[sura dimensiunile exterioare, interioare ]i de ad`ncime
cu micrometrul.
Citirile se vor @nregistra @n c`te un tabel de forma celor de mai jos.

REZULTATELE M{SUR{RILOR
Tabel 3.1.
Rezultatele m[sur[rilor cu micrometre pentru dimensiuni exterioare.
M[sur[ri exterioare

Dimensiuni efective Observa\ii

Nr. crt.. ]i
1 2 Media concluzii
1
2
3
4
5
6
7

Tabel 3.2.
Rezultatele m[sur[rilor cu micrometre pentru dimensiuni interioare.
M[sur[ri interioare cu micrometrul vergea

Dimensiuni efective Observa\ii

Nr. crt.. ]i
1 2 Media concluzii
1
2
3
4
5
6
7

-22-
Toleran\e ]i control dimensional

Tabel 3.3.
Rezultatele m[sur[rilor cu micrometrul cu ciocuri, pentru dimensiuni
interioare @ntre 5-30 mm.
M[sur[ri interioare cu micrometrul cu ciocuri

Dimensiuni efective Observa\ii

Nr. crt. ]i
1 2 Media concluzii
1
2
3
4
5
6
7

Tabel 3.4.
Rezultatele m[sur[rilor cu micrometrul de ad`ncime.
M[sur[ri de ad`ncime cu micrometrul

Dimensiuni efective Observa\ii

Nr. crt. ]i
1 2 Media concluzii
1
2
3
4
5
6
7

-23-