2.

MĂSURAREA LUNGIMILOR PRIN METODE DE MĂSURARE

RELATIVĂ

2.1 Consideraţii teoretice

Metoda relativă (sau incrementală) de măsurare este însoţită de

evaluarea abaterilor efective ale mărimii care se măsoară faţă de
valoarea dimensiunii de reglare (dimensiunea piesei etalon sau
dimensiunea blocului de cale plan-paralele utilizat la reglarea aparatului
de măsură).
Aparatele destinate pentru măsurarea prin metode relative pot fi
folosite şi pentru metode absolute de măsurare, în toate cazurile când
valoarea mărimii ce se măsoară nu depăşeşte domeniul de măsurare de
pe scara gradată a aparatului.
Pentru măsurarea prin metode relative se pot folosi: aparate cu
pârghie (minimetre), aparate cu cremalieră şi roţi dinţate (comparatorul
cu cadran circular, comparatorul de interior), aparate cu pârghie şi roţi
dinţate (ortotestul, pasametrul, micrometrul cu pârghie etc.), aparate
comparatoare pneumatice, electrice, electromecanice, electronice.

2.2 Scopul lucrării

Lucrarea are ca scop determinarea preciziei dimensionale a

suprafeţelor unor piese ce vor fi măsurate cu aparatele indicate la
paragraful 2.3 şi să formeze la studenţi deprinderea de a regla şi măsura
rapid şi corect cu aceste aparate comparatoare.

2.3 Aparatura folosită

2.3.1 Comparatorul cu cadran circular

Acest aparat, cunoscut şi sub denumirea de ceas comparator
(incorect pentru că nu măsoară timpul), este un mijloc universal de
măsurat lungimi. Cele obişnuite se execută cu valoare diviziunii de 0,01
mm, în treptele de precizie 1, 2 sau 3, cu următoarele limite ale
domeniului de măsurare: 0..1 mm; 0..3 mm; 0..5 mm şi 0..10 mm. Pentru
măsurări de precizie se fabrică comparatoare cu valoarea diviziunii de
0,001 mm sau de 0,002 mm.

24

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 Principalele tipuri constructive de comparatoare sunt cele
normale, cu gabarit redus şi frontale, având, în general, un ac indicator
cu ajutorul căruia citim milimetrii pe o scară gradată şi un altul pentru
citirea fracţiunilor de milimetru pe o scară gradată circulară.
Schema cinematică de principiu a comparatorului normal cu
valoarea diviziunii de 0,01 mm este prezentată în fig. 2.1.

Fig. 2.1 – Schema cinematică de principiu a comparatorului cu valoarea

diviziunii de 0,01 mm

De la tija palpatoare 5, pe care se execută o cremalieră, mişcarea

este transmisă prin intermediul pinionului 2 şi a roţii dinţate 3 la pinionul
1, pe axul căruia este montat acul indicator 7. Indicaţiile se citesc pe
cadranul 8. Roata dinţată 4 şi resortul spiral 9 au rolul de a elimina erorile
datorate jocului în angrenare, menţinând angrenarea pe un singur flanc.
Resortul 6 creează forţa de măsurare.
Raportul de amplificare se obţine cu relaţia:
2.R.z3 c
K= = = 150 , (2.1)
m.z1.z2 i
în care R reprezintă lungimea acului indicator, în mm; m – modulul roţilor
dinţate din angrenaj, în mm; i – valoarea diviziunii, în mm; c – mărimea
diviziunii scării gradate cilindrice, în mm; z1, z2, z3 – numărul de dinţi ai
roţilor dinţate respective.
c 1,5
Pentru c = 1,5 mm, rezultă i = = = 0,01 mm.
k 150
Pentru un comparator din treapta 2 de precizie, erorile tolerate
sunt de 12 µm în limitele unei rotaţii a indicatorului şi de 15 – 25 µm în
limitele întregii curse a domeniului de măsurare, în funcţie de mărimea
cursei.

25

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 2.3.2 Ortotestul

Ortotestul este un aparat cu pârghie, sector şi roată dinţată,

utilizat la măsurarea unor dimensiuni exterioare, caz în care se montează
într-un stativ.
Schema de principiu a ortotestului se prezintă în fig. 2.2. Abaterile
faţă de cota de reglaj a piesei de verificat sunt preluate de palpatorul 1 şi
transmise prin pârghia cu sector dinţat 2, care se roteşte în jurul
articulaţiei 3 pinionului 4, de axul căruia este fixat acul indicator 5.
Resortul 6 are rolul de a menţine angrenarea pe un singur flanc al
angrenajului pinion sector dinţat. Resorturile 7 şi 8 au rolul de a readuce
sistemul în poziţie de lucru, creând totodată
forţa de măsurare.
Raportul de amplificare se obţine cu
relaţia:
L R
K= × , (2.2)
r a
în care L este braţul mare al pârghiei; a –
braţul mic al pârghiei; R – lungimea acului
indicator; r – raza pinionului; (toate
mărimile fiind măsurate în mm).
Având raportul de amplificare
K=1000 şi mărimea diviziunii c = 1 mm,
rezultă că valoarea diviziunii este
c 1
i= = = 0,001 mm.
K 1000
Domeniul de măsurare al scării
gradate este ±0,1 mm, iar eroarea tolerată
este de ±3 µm.

Fig. 2.2 – Schema de principiu a ortotestului

2.3.3 Pasametrul

Pasametrul este un aparat comparator utilizat la măsurarea

dimensiunilor exterioare.
Schema cinematică a acestui aparat (fig. 2.3) este asemănătoare
cu cea a ortotestului, cu deosebirea că întreg ansamblul este montat într-
o carcasă 1 de forma unei potcoave şi conţine o tijă 6 cu ajutorul căreia
aparatul se reglează la zero. Aparatul mai cuprinde tija mobilă a cărei
mişcare se transmite prin intermediul pârghiei 2 şi prin pinionul 3 la acul

26

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 indicator 5. Resortul 4 are
rolul de a înlătura jocul din
angrenaj, menţinând
contactul pe un singur flanc.
La introducerea şi scoaterea
blocului de cale pentru reglaj
sau a piesei de măsurat, în
scopul micşorării uzurii
suprafeţelor active ale tijelor
6 şi 7, se apasă pe butonul 8
al mecanismului cu pârghie.
În interiorul capacului se
găseşte mecanismul de
Fig. 2.3 – Schema cinematică de poziţionare a doi indici cu
principiu a pasametrului care se delimitează câmpul
de toleranţă. Pasametrele
sunt construite cu limite de măsurare pe scara gradată de ±0,08 mm,
±0,14 mm şi ±0,16 mm, având valoarea diviziunii de 0,002 mm sau de
0,005 mm. Eroarea tolerată pe întreaga cursă de măsurare este egală cu
valoarea diviziunii.

2.3.4 Alegerea calelor plan-paralele necesare formării unui bloc

de cale

Calele plan-paralele fac parte din grupa măsurilor de lungimi

terminale ca şi calibrele de interstiţii (lere de grosimi), măsurile de repere
şi calibrele limitative. Lungimea calelor plan-paralele este dată de
distanţa dintre două suprafeţe plane şi paralele, numite suprafeţe de
măsurare.
Calele au forma de paralipiped dreptunghic şi sunt executate din
oţel aliat cu o duritate minimă de 62 HRC şi o rugozitate Ra = 0,012 µm.
Calele plan-paralele se execută cu lungimi nominale impuse care
reprezintă termenii unor serii (trepte) constituite în progresie aritmetică
(tabelul 2.1).
Calele plan-paralele se livrează în truse, o trusă asociind câteva
serii de cale. Fiecare trusă este prevăzută cu patru cale de protecţie care
se aşează la capătul blocului de cale în scopul micşorării uzurii calelor de
bază.
În funcţie de abaterile limită (de la paralelism, de la
perpendicularitate, abaterea lungimii mediane), calele plan-paralele se
execută în cinci clase de precizie notate cu 00; 0; 1; 2 şi 3, cea mai

27

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 precisă fiind clasa 00. Suprafeţele de măsurare ale calelor trebuie astfel
prelucrate încât să aibă proprietatea de aderare între ele.
Tabelul 2.1
Serii de cale plan-paralele
Seria Raţia seriei Valoarea lungimii nominale ln [mm]
[mm]
1 0,001 1,001; 1,002; ……………………..; 1,009
2 0,001 9,990; 9,991; ……………………..; 10,010
3 0,01 1,01; 1,02; ………………………...; 1,09
4 0,01 1,01; 1,02; …………………………; 1,49
5 0,01 9,90; 9,91; …………………………; 10,10
6 0,1 1,1; 1,2; ……………………………; 1,9
7 0,5 1,0; 1,5; ……………………………; 9,5
8 0,5 1,0; 1,5; ……………………………; 24,5
9 1 1; 2; ………………………………..; 9
10 10 10; 20; ……………………………..;100
11 25 25; 50; ……………………………..; 100
12 100 100; 200; …………………………..; 1000

Calele plan-paralele sunt utilizate la verificarea şi etalonarea

diferitelor aparate de măsură, la reglarea maşinilor-unelte, la măsurări
nemijlocite şi la lucrări de trasare. Pentru mărirea posibilităţilor de
utilizare se folosesc diferite accesorii care se livrează în truse.
La formarea unui bloc de cale se recomandă să se folosească un
număr minim de cale plan paralele, iar calele componente se aleg în mod
succesiv, plecând de la ultima cifră semnificativă. De exemplu, se cere
să se formeze un bloc de cale cu dimensiunea 91,682 mm. La formarea
acestui bloc de cale se pleacă de la dimensiunea sa, iar calele vor fi
alese în succesiunea următoare:

■ dimensiunea blocului de cale 91,682

− se alege prima cală din trusă 1,002
restul: 90,680
− se alege a doua cală 1,080
restul: 89,600
− se alege a treia cală 1,6
restul: 88,0
− se alege a patra cală 8,0
restul: 80,0
− se alege a cincia cală 80,0
restul: 00,0

28

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 Se observă că prin însumarea valorilor nominale ale calelor alese
rezultă dimensiunea blocului pe care dorim să-l realizăm.
Pentru a forma blocul, calele astfel alese se şterg pe suprafaţa de
măsurare cu piele de căprioară sau cu o cârpă curată, se aduc în contact
una cu cealaltă pe suprafeţele de măsurare şi, prin apăsare uşoară şi
rotire, se realizează aderarea între ele.

2.4 Desfăşurarea lucrării

2.4.1 Măsurarea lungimilor cu ajutorul comparatorului cu cadran

circular

Se va măsura înălţimea h = 25 +−00,,030

022 la o piesă prismatică.
Măsurarea se efectuează în următoarea succesiune:
a) Pregătirea aparatului în vederea măsurării. Comparatorul cu
cadran 1 se fixează în suportul său şi se reglează la zero cu ajutorul unui
bloc de cale plan-paralele care se
aşază pe măsuţa suportului sau pe
masa de control 2, sub palpatorul
comparatorului (fig. 2.4).
Dimensiunea blocului de
cale trebuie să fie egală, în
general, cu dimensiunea nominală
prescrisă. În cazul în care abaterile
dimensiunii de măsurat au acelaşi
semn şi valori mai mari decât
limitele pe scara gradata a
comparatorului folosit (în special în
cazul pasametrului, ortotestului,
optimetrului), se recomandă ca
mărimea blocului de cale să fie
Fig.2.4 – Schema de reglare şi
egală cu media dimensiunilor
de măsurare a lungimilor cu
limită. Condiţia de a putea folosi
comparatorul cu cadran circular
aparatul la o anumită măsurare
este ca toleranţa dimensiunii care
se măsoară să fie mai mică sau cel mult egală cu domeniul de măsurare
pe scara gradată al aparatului.
Punerea indicatorului la zero se face astfel: se coboară braţul 3 al
suportului până când palpatorul 4 vine în contact cu blocul de cale şi
efectuează aproximativ jumătate din cursa sa. În această poziţie se
blochează braţul 3 cu ajutorul unei rozete. Cu ajutorul rozetei 5 se roteşte

29

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 cadranul aparatului aducând reperul “0” al scării gradate circulare în
dreptul indicatorului mare. Se va ţine seama şi de poziţia indicatorului
mic pe scara sa gradată. Alegerea calelor pentru formarea unui bloc de o
anumită dimensiune se face conform celor prezentate în paragraful 2.3.4
din această lucrare.
b) Măsurarea propriu-zisă. După reglarea la zero a aparatului se
scoate blocul de cale de sub palpator şi se introduce piesa de măsurat
(M) (fig. 2.4). Aceasta se deplasează uşor sub palpator şi se vor citi
scările aparatului în trei poziţii diferite. Valorile citite reprezintă abaterile
efective ale dimensiunii în cele trei puncte şi se trec în fişa pentru
rezultatele lucrării, tabelul 2.2. Se va efectua schema reglării şi măsurării
(fig. 2.4).

2.4.2 Măsurarea lungimilor cu ajutorul ortotestului

Se va măsura dimensiunea h = 190+0,009 la o piesă prismatică.

Măsurarea se efectuează în următoarea succesiune:
a) Pregătirea aparatului în vederea măsurării. Ortotestul se
fixează în suportul său format din: postamentul 1, coloana filetată 2 şi
braţul 5 (fig. 2.5).

Fig. 2.5 – Schema de măsurare a lungimilor cu ajutorul ortotestului

30

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 În scopul reglării grosiere al aparatului se ridică sau se coboară
braţul 5 pe coloana 2 cu ajutorul piuliţei 3, după care se va bloca prin
acţionarea rozetei 4.
Blocul de cale cu dimensiunea N a piesei de măsurat se aşază pe
masa 8 a aparatului, sub palpatorul 9. Cu ajutorul unui colier cu excentric
fixat pe partea superioară a carcasei cilindrice a ortotestului, acesta se
deplasează pe verticală (în sus sau în jos) până când palpatorul 9 vine în
contact cu blocul de cale şi indicatorul ajunge în apropierea reperului
zero al scării gradate. După terminarea acestei reglări, ortotestul este
blocat cu şurubul 7.
Reglarea fină la zero se face prin rotirea cadranului cu ajutorul
şurubului 6. Mecanismul 10 serveşte la ridicarea palpatorului când se
aşază pe masa aparatului o nouă piesă de măsurat.
b) Măsurarea propriu-zisă. După efectuarea reglării la zero a
aparatului, se ridică palpatorul 9 cu ajutorul mecanismului 10, se scoate
blocul de cale şi se aşază piesa de măsurat M pe masa aparatului (fig.
2.5). Se eliberează palpatorul lăsându-l să vină în contact cu suprafaţa
piesei, se citesc indicaţiile pe scara gradată în trei poziţii diferite ale
piesei şi se trec în tabelul 2.3 din FRL. Indicaţiile citite reprezintă
abaterile efective ale dimensiunii în punctele de măsurare respective.

2.4.3 Măsurarea diametrelor cu ajutorul pasametrului

Utilizând pasametrul corespunzător, se va măsura una din

dimensiunile φ 290− 0, 021 sau φ 200− 0,013 . Măsurarea abaterilor dimensionale
cu ajutorul pasametrului se face în două etape:
a) Reglarea la zero a aparatului. În acest scop se utilizează un
bloc de cale plan-paralele cu dimensiunea N a piesei de măsurat.
Acesta se aşază între tija mobilă 7 şi tija reglabilă 6 care se deplasează
axial cu ajutorul unei piuliţe până când indicatorul vine în dreptul
reperului zero al scării gradate (fig. 2.3). În această poziţie tija reglabilă 6
va fi blocată cu ajutorul unui mecanism de blocare.
b) Măsurarea propriu-zisă. După ce a fost făcută reglarea la zero
a pasametrului, se apasă butonul 8, se scoate blocul de cale şi se
introduce piesa de măsurat M. După eliberarea butonului 8 se citesc
indicaţiile pe scara gradată şi se trec în FRL, tabelul 2.4.
Abaterea de la cilindricitate se determină astfel: se măsoară
abaterile diametrului suprafeţei cilindrice respective în mai multe secţiuni
dispuse echidistant pe generatoarele suprafeţei şi se calculează
semidiferenţa maximă a acestora.

31

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 2.5 Prelucrarea rezultatelor şi concluzii

După efectuarea măsurărilor cu fiecare aparat se compară

abaterea efectivă cu abaterile limită prescrise şi se formulează concluzii
cu privire la precizia dimensională a elementului măsurat. Piesa se
consideră bună funcţional (din punct de vedere al elementului controlat)
dacă pentru fiecare dimensiune locală măsurată se respectă relaţiile:
Ai ≤ Aef ≤ As , (2.5)
pentru dimensiuni interioare (alezaje) şi
ai ≤ aef ≤ as , (2.6)
pentru dimensiuni exterioare (arbori), unde Ai, ai sunt abaterile limită
inferioare prescrise şi As, as – abaterile limită superioare prescrise.
Se vor formula comparativ concluzii cu privire la precizia de citire
a indicaţiilor pe scara gradată a aparatelor folosite.

32

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 FIŞA PENTRU REZULTATELE LUCRĂRII NR. 2

1. Scheme cinematice de principiu ale comparatorului cu cadran circular

(fig. 2.1), ortotestului (fig. 2.2) şi pasametrului (fig. 2.3). Scheme de
reglare şi de măsurare a lungimilor cu aparatele de mai sus (fig. 2.4
şi fig. 2.5).

2. Datele prescrise şi rezultatele măsurării cu ajutorul comparatorul cu

cadran circular.
Tabelul 2.2
Poziţii Dimensiune Abateri limită Abatere Dimensiunea Dimensiune
de nominală prescrise [mm] efectivă blocului de măsurată
măsu- [mm] ae ai aef [mm] cale Lb [mm] LM = Lb + a ef
rare [mm]
1
2
3

2. Datele prescrise şi rezultatele măsurării cu ortotestul

Tabelul 2,3
Poziţii Dimensiune Abateri limită Abatere Dimensiunea Dimensiune
de nominală prescrise [mm] efectivă blocului de măsurată
măsu- [mm] ae ai aef [mm] cale Lb [mm] LM = Lb + a ef
rare [mm]
1
2
3

3. Datele prescrise şi rezultatele măsurării cu pasametrul

Tabelul 2.4
Poziţii Dimensiune Abateri limită Abatere Dimensiunea Dimensiune
de nominală prescrise [mm] efectivă blocului de măsurată
măsu- [mm] ae ai aef [mm] cale Lb [mm] LM = Lb + a ef
rare [mm]
1
2
3

4. Concluzii cu privire la:

precizia dimensională a elementelor măsurate;

precizia aparatelor folosite apreciată prin valoarea diviziunii pe
scara gradată.

33

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.