LICEUL DE METROLOGIE TRAIAN VUIA

BUCURESTI

DIRECTOR
Ing. DORINA

DRAGOMIR
SESIUNEA: MAI-IUNIE 2011
DATA INREGISTRARII:..

PROIECT PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE

CALIFICARE PROFESIONALA NIVEL 3
CALIFICAREA: TEHNICIAN METROLOG
TEMA PROIECTULUI: MIJLOACE PENTRU CONTROLUL
SUPRAFETELOR
ELEV: PROCA DRAGOS STELIAN
PROFESOR
INDRUMATOR:
CLASA: a XIII-a H
BARBU GETA

Ing.

Mijloace pentru
controlul
suprafetelor

Cuprins
Argument
Capitolul 1: Controlul geometric al
suprafetelor.
Capitolul 2:Mijloace de masurare
pentru suprafete.
Norme de prevenire a accidentelor in
laborator.
Bibliografie

Argument
Am ales acest proiect pentru
importanta sa in tehnica si in industrie,mai
ales in industria auto . Calitatea unei piese
precum si comportarea ei in exploatare
depinde de precizia cu care a fost
executata . Prin controlul supafetelor se
poate determina precizia de prelucrare a
piesei , adica se pot masura abaterile de la
forma prescrisa a suprafetei sau de la
pozitia relativa a suprafetei

Capitolul
1: Controlul geometric al suprafetelo
.
Definitie: Suprafata sau aria este o marime derivata din lungime ,marime
fundamentala in SI. Unitatea de masura pentru arie/suprafata este
metrul patrat
Mijloace pentru masurarea ariilor
Masurile de arie reprezinta materializari ale unor valori ale ariei plane.
Masurile de arie destinate verificarilor masinilor demasurat suprafata
sunt folii din cauciuc special sau din metal avand o forma geometrica
regulata ( cerc, patrat,dreptunghi), a caror arie se determina prin
masurarea dimensiunilor . Ele se construiesc pentru valori normate de 25
, 50 , 100dm2 cu erori de 0,3 % .
Masurile de arie utilizate pentru determinarea densitatii particulelor sunt
lame de microscop sau reticule , montate in planul imagine al
obiectivului microscopului , pe care sunt trasate coroiaje formate din
patrate cu aria cunoscuta ( de exemplu , celulele Bucker-turk pentru
determinarea numarului de celule in singe ). In mod similar , in
industria textila se utilizeaza lupe , prevazute cu un sablon metalic in
care este practicata o decupare patrata cu aria 1 cm2 , pt determinarea
numarului de fibre pe unitatea de arie .

Aparate de masurat suprafete

Aparatele de masurat aria plana,denumite palnimetre, sunt
destinate masurarii unor suprafete marginite de contururi curbulinii a
caror arie nu poatefi determinata prin calcul , de exemplu , suprafete
de teren reprezentate pe harta , suprafete marginite de diagrame
realizate de aparatele inregistratoare pentru diverse marimi ale
proceselor tehnologice sau reprezentand consumuri de fluie etc. ) .
Planimetrele sunt aparate mecanice pentru integrarea functiilor care
reprezinta curbe plane . Ele sunt prevazute cu un mecanism
integrator format dintr-o rola ce se deplaseaza pe planul suprafetei
masurate si un contor care afiseaza numarul de rotatii si de fractiuni
de rotatie efectuate de aceasta rola . In functie de tipul planimetrului
, se poate demonstra ca aria planimetrata este proportionala cu
numarul de rotatii ale rolei inregistratoare.

Dupa forma curbei de ghidare planimetrele se clasifica in

planimetre polare , la care curba de ghidare este un cerc ;
Planimetre liniare , la care curba de ghidare este o dreapta
Planimetre radiale, la care curba de ghidare se reduce la un punct

Planimetrul polar are urmatoarea constructie : un brat polar 2 care la una din
extremitatii o mica greutate 1, iar la la cealalta o articulatie sferica in corpul
mecanismului integrator 3 .greutatea are la partea inferioara un varf , care se
infice in planseta pe care se afla desenul de planimetrat si care constituie o
articulatie fixa ( polul) a planimetrului . Bratul integrator 4 are o extremitate
libera , destinata urmariri conturului suprafetei de masurat aceasta extremitate
poate fi prevazuta cu un varf de urmarire sau cu o lupa cu reticul de
urmarire .cealalta extremitate a bratului integrator trece prin corpul mecanismului
de integrare si este fixat pe acesta cu surubul 5 .lungimea bratului integrator
este reglabila si in acest scop este prevazut cu o scara gradata (pe fata
superioara), un vernier 7 si un dispozitiv de avans fin 8 care poate fi blocat cu
surubul 6 . Rola integratoare 9 are axul pararel cu bratul trasor si este solidara cu
un tambur gradar avand 100 diviuziuni ; fractiunile de diviziune se citesc pe un
vernier alaturat tamburului iar numarul de ture este indicat de un disc sau
tambur cu 10 diviziuni.
Pentru efectuarea unei masurari , hartia cu suprafata de planimetrat se
intinde si se fixeaza pe o planseta , iar planimetrul se aseaza deasupra ,
polul putand fi asezat in extriorul sau in interiorul conturului dupa cum
suprafata este mai mica sau mai mare . Se alege si se marcheaza un punct de
referinta pe contur si dupa ce polul a fost fixat pe planseta , se aduce varful
de urmarire peste punctul de referinta . Se noteaza indicatia mecanismului
integrator , formata din patru cifre , apoi actionand numai asupra varfului de
urmarire , se deplaseaza incet si cu grija planimetrul de-a lungul conturului
, parcurgandu-l in intregime , pana ce varful de urmarire a revenit peste
punctul de referinta marcat ( sensul de parcurgere este indiferent ). In cursul
acestei operatii , rola integratoare trebuie sa se sprijine permanent pe
suprafata desenului .

Se noteaza indicatia finala si se scade indicatia initiala , rezultatulfiind

numarul de ture si fractiuni de tura efectuate de rola integratoare ,
corespunzatoare suprafetei planimetrate .
Aria suprafetei masurate este data de relatia :
A = 2 P*r *L* n
In care:
r - este raza role integratoare ;
L lungimea bratului integrator ;
n - numarul de ture ale rolei .
De oare r si L sunt constante ( pentru un anumit reglaz al
planimetrului ), aria cautata se determina prin inmultirea numarului
de ture cu o constanta. Aceasta constanta este data pentru diferite
lungimi ale bratului integrator intr-un tabel care se gaseste pe cutia
aparatului . In cazul cand planimetrarea sa efectuat cu polul in
interiorul suprafetei atunci la valoarea calculata se mai adauga o
constanta (constanta aditionala a planimetrului ) , care este
suprafata cercului polar .
Fiecare planimetru este dotat cu o rigleta de control , cu ajutorul
careia se efectueaza verificarea periodica a acestuia si
determinarea constantelor . Rigleta de control este o lama metalica
rigida prevazutacu un varf care se infige in planseta de lucru si un
orificiu de urmarire sau montura lupei de urmarire . Prin rotirea

distanta dintre varful rigletei si centrul orificiului sau lacasului . Valoarea

razei este inscrisa pe rigleta si se alege astfel incat suprafata cercului
descris sa fie exprimata printr-un numar intreg . Comparand indicatiile
planimetrului cu aria cercului de control , care reprezinta o masura etalon
de arie , pot fi determinate erorile sau constantele planimetrului .
Planimetrele se construiesc pentru diverse clase de precizie , erorile
tolerate putand reprezenta intre 2% si 0,05 % din valoarea ariei
masurate . La planimetrele de precizie , pentru a se inlatura influenta
neregularitatilor hartiei asupra mersului rolei integratoare a fost prevazut
cu un disc special , rola integratoare deplasandu-se numai pe acest disc .
De asemenea unele planimetre sunt prevazute cu doua mecanisme
integratoare (planimetre compensatoare ).
Planimetrul liniar se deosebeste de cel polar prin faptul ca in locul
bratului polar este prevazut un brat rigid ce se poate deplasa pe o sina ,
care asigura deplasarea rectilinie a articulatiei bratului integrator ,
celelate elemente si modul de functionare sunt identice cu cele ale
planimetrului polar . Planimetrele linare sunt folosite in speial , pentru
planimetrarea diagramelor cu lungime mare in raport cu latimea.
Planimetrul radial este untilizat pentru masurarea suprafetelor sau a
razei medii pe diagramele circulare , trasate in coordonate polare .
Mecanismul de integrare si bratul integrator sunt asemenea celor
folosite laplanimetrele polare .

Planimetru Liniar

Planimetru Radial

Articulatia 1 a bratului inegrator este fixata in centru diagramei , bratul

integrator putand avea o miscare de rotatie in jurul acesteia si o
miscare de translatie in lungul axei sale longitudinale. Fiind de lagarul 3 .
Antrenarea planimetrului se realizeaza cu ajutorul manerului 2 , urmarirea
diagramei facundu-se prin placa transparenta 4 , pe care sunt trasate
cerculete de diferite diametre pentru diferite grosimi ale conturului .
Daca ghidarea axiala a bratului integrator ar fi efectuata nu dupa o
dreapta , ca la plainmetrul descris mai inainte , ci dupa curbe de anumite
forme care se pot calcula , planimetrul ar integra functii reprezentand
diferite puteri ale razei . Aceste planimetre , cu ghidare curbilinie , poarta
denumirea de planimetre radiale de moment , deoarece masoara
momentul de un anumit ordin al suprafetei planimetrate in raport cu polul
. Cel mai raspandit dintre acestea este planimetrul de moment de
ordinul , cunoscut sub denumirea de planimetru de radacina patrata
care este utilizat pentru determinarea valorii medii a radacini patrate a
razei la diagramelor debitelor diferentiale .
Masini de masurat suprafete
Masininile de masurat suprafete se utilizeaza in industria pilariei pentru
masurarea suprafetelor

Mijloace pentru controlul suprafetelor

In industria constructoare de masini , calitatea unei piese
precum si comportarea ei in exploatare depind de precizia cu
care a fost executata . Prin controlul suprafetelor se poate
determina precizia de prelucrare a pieselor , adica se pot
masura abaterile microgeometrice si macrogeometrice ) de la
forma precrisa a suprafete sau de la pozitia relativa a
suprafetelor .

Controlul microgeometric al
In urma procesului de prelucrare
, pe suprafata piesei raman mici urme
suprafetelor
, cu aspect de neregularitati dataorate in principiu , frecarii sculei
aschietoare pe suprafata piesei si smulegerii particulelor de metal
odata cu formarea aschiilor . Ansamblul acestor neregularitati
constituie rugozitate a suprafetei prelucrate si este un parametru
micro geometric al suprafetei respective
In prctica , suprafetele trebuie sa aiba o anumita rugozitate ,
corespunzatoare conditiilor de functionare .

Neregularitatile care constituie rugozitatea pot fi masurate ca

abateri ale profilului efectiv de la o anumita linie , numita linie medie
a profilului . In raport cu aceasta se pot defini doua tipuri de rugozitati
I:

Ra , reprezinta abatere medie aritmetica a neregularitatilor in

raport cu linia medie , in limitele unei lungimi de de baza ;

Rz , reprezinta media valorilor absolute ale inaltimilor celor mai de

sus cinci proeminente si ale adancimilor celor mai de jos cinci goluri
in limitele lungimii de baza .

Determinare rugozitatii suprafetelor se face in laborator , cu

ajutorul unor aparate speciale , numite rugozimetre
sau prin
comparare cu un etalon de rugozitate .
In principiu un rugozimetru este constituit din urmatoarele parti:
ac palpator P, un traductor T, un sistem de ghidare G un amplificator A
si un inregistrator I.
La rugozimetrele moderne exista posibilitatea prelucrarii pe calculator
a datelor obtinute prin masurare si afisarea rezultatelor pe monitor.

ontrolul macrogeometric al suprafetelor

Controlul macrogeometric al suprafetelor consta in determinarea abaterilor

de la forma sau pozitia prescrise .
Se masoara si se verifica urmatoarele abateri :
De la planitate fig : A 1, 2
De la forma cilindrica ,fig : B1,2
De la profilul dat al suprafetei fig: C1,2
De la pozitia pararela perpendiculara a suprafetelor fig: D
De la simetrie
operatiile de control se executa cu mijloace universale de masurare si
verificare : sublere , micrometre, comparatoare , echere , calibre dar si cu
mijloace complexe asistate de calculator .

Pentru a determina abaterea de la rectilinitatea a muchiilor si de

la planitate a suprafetelor se folosesc rigle cu muchii active.
Verificarea cu aceste rigle se face prin metoda fantei de lumina se
verifica si abaterea de la perpndicularitate cu ajutorul echerului de
90

Determinarea abaterilor de la forma

Cu ajutorul comparatorului cu cadran
A. Consideratii teoretice:

B. Aparate si materiale necesare :

-comparator cu cadrancu valoarea dimensiunii de 0,01mm ; suport ;
piese de forma cilindrica

C. Mod de
Pentru alucru
efectua masurarii si verificari , comparatorul se monteaza pe un

suport si se regleaza la 0 cu ajutorul unui bloc de cale egal cu dimensiunea

nominala a cotei de masurat. Dupa efectuarea reglarii se fixeaza bratul pe
coloana si apoi se controleaza piesele prin introducerea acestora sub
palpator

Piesele pe care se aplica varful palpator vor fi curatate in

prealabil.
Dupa efectuarea masuratorilor se va avea griza ca
temperatura sa fie cuprinsa intre +15 si +25*C.
Masurarea se va face intr-un anumit numar de sectiuni :
I,II,III,IV si V si intr-un anumit numar de directii : 1,2,3
si 4 pentru ca masurarea diametrului sa fie
concludenta si totodata , pentru a se pune in evidenta
erorile formei geometrice ale suprafetei controlate.

D. Tabel de rezultate
Rezultatele
masurarii
Date
prescrise

se
cti
un
e

dire
ctie

1
2
1
3
4

citire

Felul
abaterii

Interpretarea rezultatelo
Comparandu-se diametrele masurate in
cele cinci sectiuni dupa aceeasi directie, se
stabileste felul abaterii de la forma
geometrica
in
sectiune
longitudinala
(conicitate,butoias,sa).
Comparand diametrele masurate dupa cele
patru directii in aceeasi sectiune , se
stabileste abaterea de la forma geometrica
in
sectiunea
transversala(ovalitatea)
pentru fiecare din cele patru sectiunii.

CAPITOLUL 2.MIJLOACE DE MASURARE

PENTRU SUPRAFETE
Mijloace de masurare pentru suprafete
1.Suprafata(aria) este o marime fizica derivata , notata cu A
A=(l) ; unitatea de masura in S.I este: [A]s.i =[l ]s.i=m
Multipli si submultipli se formeaza dupa multipli si submultipli metrului :
Ex : 300mm=300*( 10 ) m = 3*10+m
2. Aria se poate masura prin metode indirecte in cazul suprafetelor regulate prin masurarea dimensiunilor liniare , utilizant formule
de calcul.
Ex : Suprafata patrata : A=a unde a este lungimea patratului ;
Suprafata circulara : A=*d/4 , unde d este diametrul cercului
Suprafata dreptunghiulara: A = b*h , unde bsi sunt lungimea si latimea dreptunghiului
Suprafata trapezului : A = (B+b)*h/2 , unde B este baza mare , iar b baza mica a trapezului , respectiv h este inaltimea trapezului
Suprafata triunghiului : A = b*h/2 , unde b este baza , iar h inaltimea triunghiului
Totodata aria se mai poate masura indirect si in cazul suprafetelor compuse din suprafete elementare , prin descompunerea suprafetei
compuse in suprafete elementare , aria fiind suma ariilor suprafetelor elementare componente.
3. Aria se poate masura direct cu ajutorul unor instrumente numite planimetre .
Planimetrele au un varf care se deplaseaza pe conturul suprafetei de masurat , iar miscarea acestuia se transmite la un
mecanismintegrator care afiseaz aria suprafetei masurate

NORME DE PREVENIRE A
ACCIDENTELOR IN LABORATOR
1. Organizarea lucrului in laborator
. Elevul va citi textul lucrarii insistand asupra partiiconsideratii toretice
completate cu notiunile din lectie ;
. Inainte de executarea lucrarii se va face o scurta verificare a
conostintelor elevilor privind tematica lucrarii de laborator ;
. Pefiecare masa de lucru se vor afla aparatele , utilajele , materialele si
sculele necesare efectuarii lucrari respective ;
. Elevi vor executa lucrarea sub directa indrumare a profesorilor
respectand ordinea operatiilor si a cerintelor exprimate in mod de
lucru
. Defectele constatatein timpul derularii lucrarii vor fi anuntate imediat
profesorilor fiind interzisa remedierea acestora de catre elevi ;
. Nu se vor alimenta cu energie electrica montajele realizate decat dupa
verificarea acestora de catre profesori ;
. Dupa efectuarea lucrarii de laborator aparatele trebuie deconectate de
la sursa de tensiune si se predau impreuna cu celelate materiale ,
utilaje , instrumente laborantului
. Pe masa de lucu va fi mentinuta permanent ordinea si curatenia ,
elevul urmand a fi evaluat si in functie de acest critetiu.

2. Norme de prevenire a accidentelor la efectuarea lucrarilor de

masurari electrice
Nu se vor alimenta cu energie electrica montajele realizate decat
dupa verificarea acestora de catre profesori;
Se va urmari sa nu se depaseasca valorile nominale ale parametrilor
electrici pentru a nu deteriora aparatura
Nu se deconecteaza aparatele de masura cand acestea sunt sub
tensiune
Nu se vor atinge partile sub tensiune ale montajelor alimentate de la
surse electrice deoarece exista pericolul de electrocutare
Conexiunile se executa numai la bornele aparatelor ;
Nu sunt admise improvizatile
Aparatele si utilajele se vor manipula cu grija si se vor aseza pe
mesele de laborator in pozitii stabile ;
Se vor folosi numai dispozitive si instrumente in buna stare de
functionare ;

Bibliografie
1.
.
.
2.
.
.
3.
.

Tehnica masurarii lungimilor , suprafetelor , unghiurilor :

M , Moldoveanu
G , Iordanescu
Tehnici de masurare in domeniu
Aurel Ciocarlea-Vasilescu
Ion Neagu
Metrologia marimilor mecanice : E.D.P Bucuresti 1981
M . Moldoveanu

VA MULTUMESC
PENTRU TIMPUL
ACORDAT !