Sunteți pe pagina 1din 10

CALCULUL TERASAMENTELOR

Elemente generale

Terasamentele reprezint ă totalitatea lucrărilor cuprinzând p ământuri ş i alte roci dezagregate, inclusiv materiale artificiale de umplutură (de şeuri industriale, etc.), executate în scopul realizării infrastructurii drumului având structura, forma ş i dimensiunile conform normelor în vigoare ş i proiectelor de execuţ ie.

Prin calculul terasamentelor se în ţelege calculul cantităţilor de lucrări de terasamente:

s ăp ături, umpluturi, transporturi de materiale pentru terasamente, distanţ e de transport, suprafeţe de teren ocupate de drum, suprafeţe de taluzuri ce trebuie protejate sau consolidate în diferite moduri, etc., în scopul evalu ării costului acestor lucrări.

Costul terasamentelor reprezint ă o parte neneglijabilă, chiar important ă din costul total al unui drum nou ş i anume:

- % în zone cu relief de ş es;

- % în zone de munte.

10

50

20

60

Deasemenea, dimensiunile ş i volumul terasamentelor influenţează soluţ iile ce se adopt ă în cadrul proiectelor.

Mărimea lucr ărilor de terasamente, adic ă calculul cantităţilor de lucr ări se stabile ş te prin parcurgerea succesivă a urm ătoarelor 3 etape de calcul:

I. Calculul suprafe ţ elor profilelor transversale

II. Calculul volumelor de terasamente

III. Mi şcarea pământurilor

Principii generale:

Calculul se face definind: elementul de „întreprofil”, respectiv volumul cuprins între două profile transversale succesive. Ipotez ă de calcul: între dou ă profile transversale succesive terenul variază uniform, liniar ş i este aproximativ plan.

I. Calculul suprafeţ elor profilurilor transversale

La calculul volumelor de terasamente se folosesc suprafeţele profilurilor transversale, amplasate în anumite puncte ş i la anumite distanţe între ele.

În funcţ ie de gradul de precizie dorit ş i de condiţ iile speciale ce se pot ivi, pentru calculul suprafeţelor se pot aplica următoarele metode:

1. Metoda exactă, geometric ă

2. Medota algebric ă

3. Metode aproximative, grafice

1.

Metode exacte.

Aceste metode se aplic ă pentru terenuri la care costul lucrărilor este ridicat, fiind deci necesară o evaluare cât mai exact ă.

Metoda are la bază împ ărţ irea suprafeţ ei profilului transversal (cuprins ă între liniile poligonale a proiectului ş i a terenului) în suprafeţe elementare, de formă geometric ă regulat ă (triunghiuri, dreptunghiuri ş i trapeze), cu ajutorul liniilor verticale duse prin punctele în care se schimb ă înclinarea liniei proiectului ş i a liniei terenului, suprafaţa ş anţului (rigolei) ş i a sistemului rutier calculându-se separat.

(rigolei) ş i a sistemului rutier calculându-se separat. Profilul transversal se deseneaz ă cunoscând urm ă
(rigolei) ş i a sistemului rutier calculându-se separat. Profilul transversal se deseneaz ă cunoscând urm ă

Profilul transversal se desenează cunoscând urm ătoarele:

- cotele ş i distanţele ce determină linia terenului, obţ inute în etapa studiilor pe teren;

- diferenţa în axă (cota de execuţ ie), eventual modul de amenajare a platformei în curbe ş i cota fundului ş anţ ului, din profilul în lung;

- elementele geometrice ale platformei (lăţimi, pante transversale), ale ş anţului ş i înclin ările taluzurilor, din profilul transversal tip.

Calculul se face separat pentru partea de săp ături ş i pentru cea de umplutură. Mai întâi se determin ă bazele ş i în ălţ imile suprafeţelor elementare.

2.

Medota algebric ă

Această metod ă st ă la baza întocmirii tabelelor pentru calculul profilurilor transversale ş i se aplic ă în cazul terenurilor practic orizontale sau cu înclinare redusă în sens transversal. Se consideră c ă atât terenul cât ş i platforma sunt orizontale. Ca urmare, profilurile transversale vor fi simetrice ş i numai de rambleu ş i de debleu.

vor fi simetrice ş i numai de rambleu ş i de debleu. Unde: în ă l

Unde: în ălţ imea rambleului sau cotă proiect – cotă teren natural

rambleului sau cot ă proiect – cot ă teren natural În tabelele pentru calculul profilurilor transversale

În

tabelele

pentru

calculul

profilurilor

transversale

adeseori

se

calculează

concomitent ş i lăţimile taluzurilor ş i amprizelor, în care scop se folosesc relaţ iile:

- pentru amprize:

- pentru taluzuri (ambele taluzuri ale profilului):

3.

Metode aproximative, grafice

Metoda suprafe ţ elor integrate. În practică pentru calculul curent al suprafeţelor

profilurilor transversale se folose ş te procedeul „ţ acului”, dup ă denumirea distanţ ierului cu

care se face „integrarea” suprafeţ ei.

Întrucât scara la care se reprezint ă profilurile transversale este 1:100 (1 cm pe plan

egal cu 1 m realitate) procedeul constă în a împăr ţ i profilului în fâ şii de 1 cm l ăţime. Se

formează astfel suprafe ţ e elementare (trapeze) a c ăror arie se poate calcula:

e elementare (trapeze) a c ă ror arie se poate calcula: planimetru. Metoda mecanic ă .

planimetru.

Metoda mecanic ă. Suprafaţ a se m ăsoară cu ajutorul unui instrument denumit

II.

Calculul volumelor de terasamente

În practic ă, pentru calculul volumelor de terasamente se fac urm ătoarele două ipoteze:

- în lungul unui traseu de drum, volumul de terasamente este egal cu suma volumelor parţ iale, cuprinse între profilurile transversale succesive; - între profilurile transversale succesive se consideră că suprafaţa terenului este o suprafaţa strâmbă, riglat ă, generat ă de o dreapt ă care se miş că pe alte dou ă drepte, care nu sunt situate în acela ş i plan ş i pe care le împarte în p ărţ i proporţ ionale.

În principiu, metoda are la bază relaţ ii de calcul a volumelor în care intră distanţele între profilurile transversale ş i suprafeţele acestora.

Pentru stabilirea relaţ iilor de calcul a volumului de terasamente se consideră corpul geometric cuprins între dou ă profiluri transversale de acela ş i tip (fie rambleu, fie debleu) ş i se secţ ionează cu plane verticale paralele cu planul ce trece prin axa drumului. Se obţ in astfel mai multe prisme, m ărginite de suprafeţ e plane şi de suprafaţa terenului natural, care este o suprafaţă riglat ă. Dintre prismele astfel obţ inute se deta ş ează una, rela ţ iile de calcul stabilite pentru aceasta fiind valabile pentru toate celelalte prisme, deci ş i pentru suma lor.

pentru toate celelalte prisme, deci ş i pentru suma lor. Volumul prismei deta ş ate este:

Volumul prismei detaşate este:

unde:

a – lăţimea prismei

l – lungimea prismei (lungimea intreprofilului)

h 1 , h 2 – în ălţ imile prismei în profilul 1 (cotele de execuţ ie în profilul 1)

h 3 , h 4 – în ălţ imile prismei în profilul 2 (cotele de execuţ ie în profilul 2)

Volumul corpului geometric cuprins între cele două profiluri este:

Dac ă se consideră corpurile geometrice cuprinse între profilurile transversale

volumul total este

succesive având suprafeţele S 1 , S 2 dat de relaţ ia:

S

n ş i aflate la distanţele l 1-2 , l 2-3

,

În ş irul termenilor din membrul 2 al relaţ iei se pot da în factor fie distanţ ele fie suprafeţele, diferenţ iildu-se astfel două relaţ ii (metode) de calcul a volumelor de terasamente:

Metoda mediei ariilor (suprafe ţ elor), când se dau în factor distanţele:

Metoda mediei distanţ elor (metoda distanţ elor aplicabile), când se dau în factor suprafeţele:

Calculul terasamentelor. Metoda mediei ariilor (exemplu)

Nr. profil

Poziţia

Distanţa

 

Rambleu

   

Debleu

   

Ampriză

 

(pichetul)

kilometric ă

între

Suprafaţă,

Volume

Suprafaţă,

Volume

Suprafaţă, m 2

Volume

km+m

profiluri

m

2

m

3

m

2

m

3

m

3

(m)

Total

 

Medii

 

Total

 

Medii

 

Total

Medii

 

1

6+850,00

 

3,90

     

2,30

     

17,00

   

2

875,00

25,00

5,40

 

4,65

116,25

4,80

 

3,55

88,75

21,00

19,00

475,00

3

885,00

10,00

6,80

 

6,10

61,00

4,10

 

2,95

29,5

12,50

33,50

335,00

4

 

12,00

   

8,65

103,80

   

0,55

 

6,6

 

17,25

207,00

III. Mi şcarea pământurilor

Terasamentele în lungul c ăii sunt alc ătuite dintr-o serie de întreprofiluri de s ăp ătură (debleu) ş i de umplutură (rambleu). Pentru executarea lor trebuie să se ş tie cum este utilizat p ământul rezultat din săp ături: în ce profil de umplutură, la ce distanţă ş i cu ce mijloace este transportat.

Ansamblul acestor probleme se studiază în cadrul a ceea ce se nume şte mişcarea pământurilor (terasamentelor).

se

efectuează în două sensuri:

30 m. Transportul

se efectuează manual (cu lopata, cu roaba) sau mecanizat (cu buldozerul);

- mi şcarea longitudinal ă, care se referă la necesit ăţile de transport pentru p ământul ce nu a fost cuprins în miş carea transversală. Distanţele de transport sunt mai mari ş i variaz ă foarte mult, motiv pentru care se folosesc mai multe tipuri de mijloace de transport.

- mi şcarea transversal ă, când distanţ a maxim ă de transport este de 20

Din

punctul

de

vedere

al

distanţei

de

transport

mi şcarea

pământurilor

Mi şcarea transversală a pământurilor sau compensarea în acela şi profil, este condiţ ionată de:

- existen ţa profilurilor transversale mixte, cu proporţ ii convenabile ale debleului ş i rambleului;

- admisibilitatea folosirii în rambleu a p ământului rezultat din debleu, din punctul de vedere al calit ăţii.

Pentru mişcarea transversal ă a pământurilor sau compensarea în acelaşi profil se imaginează trei profiluri transversale caracteristice:

1. Primul profil transversal are suprafe ţ e, respectiv volumele întreprofiluri de s ăpătur ă şi umplutură egale:

în acest caz p ământul din debleu este s ăpat ş i transportat transversal c ăii ş i a ş ezat în starturi orizontale de umplutură. Astfel, partea de s ăp ătură se termin ă în acela ş i timp cu partea de umplutură. În acest caz, destul de rar, exist ă o compensare perfect ă în profil transversal.

2. În cel de-al doilea profil, în care profilul de umplutur ă este mai mic decât cel de s ăpătur ă, operaţ iile se execut ă la fel.

În acest caz îns ă, când partea de umplutură a fost terminată, partea din s ăp ătură s-a executat parţ ial. Pentru executarea integrală a profilului trebuie s ăpat ş i restul de p ământ („prisos” sau „exces de s ăp ătură”) ş i evacuat în lungul traseului într-un profil de umplutură sau într-un depozit.

3. Cel de-al treilea profil transversal este caracterizat de un volum de umplutur ă mai mare decât cel de săpătur ă.

Când partea de săpătură a fost terminat ă s-a compensat numai partea corespunzătoare de umplutură. Pentru executarea integrală a profilului trebuie adus ş i restul de pământ de umplutură („necesar de umplutură”), fie dintr-un întreprofil cu „exces de s ăp ătură”, fie dintr-o cameră sau groap ă de împrumut.

Deplasarea maselor de p ă mânt în lungul traseului pentru evacuarea s ă p ă

Deplasarea maselor de p ământ în lungul traseului pentru evacuarea s ăpăturilor sau realizarea umpluturilor dup ă efectuarea compensării transversale formează mi şcarea longitudinal ă a pământurilor sau pe scurt, mi şcarea pământurilor.

Mi şcarea transversală a pământurilor sau compensarea în acelaşi profil este mai economic ă, mai ieftin ă decât miş carea longitudinală, deoarece distanţele de transport sunt mai mici, costul transporturilor crescând odată cu distanţ a.

Pentru a realiza o lucrare ecomomic ă, traseul trebuie proiectat astfel încât s ă predomine profilurile tranversale cu suprafeţ e practic egale de săpătură ş i umplutură.

Depozitele ş i împrumuturile creează ş i ele cheltuieli suplimentare, care trebuie s ă fie cât mai mici. Pentru aceasta, depozitele se execută la marginea debleurilor pe taluzurile de umplutură.

ă la marginea debleurilor pe taluzurile de umplutur ă . Împrumuturile de p ă mânt se

Împrumuturile de p ământ se fac în apropierea locurilor unde sunt lipsurile cele mai mari, folosind fie configura ţ ia terenului (vârfuri de deal, malurile cursurilor de ape, prunduri, etc.), fie a ş a numitele camere de împrumut care se execut ă în regiuni de ş es în lungul traseului.

etc.), fie a ş a numitele camere de împrumut care se execut ă în regiuni de

Pentru aprecierea compens ării teramentelor, a modului în care a fost studiat un traseu ş i s-a amplasat linia ro ş ie, se compară totalul coloanei de umplutur ă cu cel de s ăpătur ă din tabelul de calcul al terasamentelor.

În cazul când cele două totaluri sunt egale se consideră c ă terasamentele sunt compensate ş i c ă traseul ş i linia ro ş ie au fost bine studiate. În astfel de cazuri nu se fac modific ări de traseu sau linie ro ş ie decât dac ă apar distanţe de transport prea mari sau dacă exist ă alte motive, nelegate de miş carea terasamentelor. Atunci când totalul volumelor de s ăpat este mai mare decât cel de umplutur ă, rezult ă un prisos de s ăpătur ă care impune crearea depozitelor. Dac ă volumul depozitelor este mic ş i exist ă condiţ ii pentru realizarea lor, atunci se poate accepta traseul studiat; altfel se impune modificarea traseului sau a liniei ro ş ii, uneori a ambelor, pentru realizarea unei compens ări mai bune. În cazul când totalul volumului de umplutur ă este mai mare decât cel de s ăpături, rezult ă un necesar de umplutur ă care impune împrumuturi; problema se poate rezolva ca ş i în cazul depozitelor, prin restudierea traseului ş i a liniei ro ş ii.

Mi şcarea longitudinal ă a pământurilor (terasamentelor). Studiul miş c ării longitudinale a terasamentelor are urm ătoarele obiective principale:

- stabilirea distanţ ei medii optime de transport pentru fiecare mijloc de transport ş i astfel realizarea unor cheltuieli minime de transport;

- optimizarea organiz ării lucr ărilor de terasamente (mai ales în condiţ iile execuţ iei mecanizate), prin adoptarea ordinei de execuţ ie ce se poate obţ ine prin intermediul acestui studiu.

Metoda Lalanne.

Diagrama de miş care a p ământurilor sau epura Lalanne se întocmesc pentru a evidenţ ia cantitatea de lucrări de terasamente cât mai exact, pe fiecare secţ iune transversală, elementele de întreprofil ş i în ansamblu, pe tot traseul de drum.

Procedeul grafic are la baz ă epura Lalanne care se întocme şte în modul urm ător:

- într-un sistem rectangular de axe de coordonate, pe axa absciselor, reprezentând linia de

referinţă, se marchează piche ţ ii (profilurile transversale) din profilul în lung, recomandabil la

aceea ş i scară a distanţelor;

- pe axa ordonatelor, la o scară convenabil aleas ă ş i adoptând un sens pentru debleu (de

exemplu, de jos în sus) ş i cel ălalt sens pentru rambleu (prin diferenţă, de exemplu, de sus în jos), în dreptul fiec ărui pichet se reprezint ă volumul de pământ cumulat de la profilurile precedente ş i printr-o treapt ă, volumul de p ământ corespunzător profilului (volumul p ământului de pe distanţ a aplicabilă, considerat a fi concentrat în profil). Se obţ ine astfel linia volumelor, mai complet linia volumelor cumulate.

Dup ă pozi ţ ia punctului final al liniei volumelor cumulate se pot trage concluzii

Dup ă pozi ţ ia punctului final al liniei volumelor cumulate se pot trage concluzii cu privire la compensarea longitudinal ă a terasamentelor ş i anume:

- dac ă punctul final se află chiar pe linia de referinţă compensarea este totală;

- dac ă punctul final se află deasupra liniei de referinţă, fie pe ramura ascendentă, fie pe ramura descendentă, exist ă un exces de debleu, care trebuie transportat într-un depozit;

- dac ă punctul final se află sub linia de referinţă, indiferent pe care ramură, exist ă un exces de rambleu, pentru care trebuie transportat pământ dintr-o groapă de împrumut.

Compens ările longitudinale de terasamente se stabilesc cu ajutorul liniilor de reparti ţ ie, acestea fiind linii orizontale, cu ajutorul c ărora se stabilesc direcţ iile în care se transportă diferitele volume de p ământ (spre dreapta sau spre stânga) astfel încât costul transporturilor s ă fie minim.