1.

Determinarea formei, dimensiunilor si volumelor de pamint la executarea

transeelor si gropilo
Dimensinile si forma transeelor pentru pozarea retelelor de canalizare se determina in functie de
materialul tubului, diametrul exterior metoda de pozare si adincimea sapaturii. Transeele sub retele de a
canalizare pot avea sectiunea transversala de forma dreptunghiulara sau trapezoidala. Alegerea formei
transeelor depinde de tipul soluli si adincimea de pozare. In cazurile cind adincimea sapaturii depaseste
valoarea data pentru solul respectiv sapatura se va efectua fie cu pereti taluzati fie cu pereti verticali,
pentru pereti verticali se vor prevede constructii de sprijinire a malurilor pentru evitarea prabusirii.
Latimea de jos a transeelor se calculeaza dupa formula: b=D+0,5. Pentru transeela cu pereti verticali si
sprijine valoarea latimii adoptate se va mari cu 0,2…0,4 m, in functe de tipul sprijenilor. Transeele
executate cu exacavatoare cu cupa inversa vor avea latimea mai mare decit latimea cupei exavatorului
cu 0,1 m in soluri argiloase si cu 0,2m in soluri nisipoase. Latimea transeelor cu pereti taluzati in partea
de sus (B) se determina cu relatia

𝐵 = 𝑏 + 2𝑚ℎ

In care: b-latimea transeului in partea de jos: b=D+0,5

m-panta taluzului(se ia in dependent de tipul solului)

h-adincimea sapaturii
1:m

h 41.5408

mh b mh
13.0039

B
59.0284

Volumul de pamint exavat din transee cu pereti taluzati se determina cu formula:

𝐹1 +𝐹2 (ℎ𝑆1 −ℎ𝑆2 )

𝑊𝑡𝑟 = [ 𝑚
−𝑚 6
]*𝑙𝑡𝑟 , 𝑚3

In care: 𝐹1 -aria sectiunii transversale a transeei la inceputu tronsonului 𝑚2

𝐹2 -idem la sfirsitul tronsonului

ℎ𝑆1 , ℎ𝑆2 -adincimea sapaturii la inceput si la sfirsitul tronsonului

m- panta taluzului

𝑙𝑡𝑟 –lungimea transeului

Volumul de pamint excavat din transeie cu pereti verticali se determina cu formula:

𝑏3 = 𝑏4 = 𝑙 ∗ 2 + 2𝐸 = 2(𝑙 + 𝐸) m
In care: l-spatiul liber dintre macara si peretii instalatiei

E- raza de rotire a platformei macaralei.

Gropile

Dimensiunele in plan a constructi depinde de dimensiunele interioare a constructii ,grosimea peretilor ,

metoda de montare , si modul de amplasare materialului.

Pentru constructi cu latime pina la 15 m la care montare si amplasarea materialelor se face pe mal se

determina reisind
 2.Masini si mecanisme folosite la lucrarilor de terasament.

Excovatoare:

Cu o singura:cu cupa dreapta,inversa,cu cupa draglina ,

Cupa si mai multe cupe:cu cupe pe lant,cu rotor portcupe.

Buldozar ,screber,compactor.

3.Tehnologia saparii cu excavatoaare cu o singura cupă . Schema

lucrărilor.Determinarea parametrilor de lucru si alegerea excavatorului.

Excavatorul cu o singura cupa este cea mai raspindita masina universala de constructie executind
45….65% din volumul total al lucrarilor de pamint si care poate functiona cu echipamente si pentru
alte lucrari de pamint (lama de nivelare , mai pentru compactare, macara )

Echipamente excavatorului pentru lucrarile de sapare sunt cu cupa dreapta ,cupa inversa ,cupa
draglina ,cupa de graifar.

Alegerea exacavotorului se face in dependeta de raza de descarcare si volumul cupei. Raza de

descarcare se determina cu relatia:
 𝒃
𝑹𝒅 = 𝟐 + 𝒎𝒉 + a + S

In care: b-latimea transeului in partea de jos

m-panta taluzului

h-adincimea sapaturii

a-distanta minima de siguranta de la marginea transeului pina la marginea depozitului de

pamint, sau pina la marginea autovehiculolui.

S-jumate din baza depozitului de pamint care se determina cu relatia:

𝑺 = √𝑭 = √𝑭𝟎 ∗ 𝑲𝒂𝒊

in care: 𝑭𝟎 -suprafata transversala a transeului

Kai-coeficientul de afinare a solului proaspat sapat.

45°
h

1:m

mh b mh a S
Rd

Pentru abatajele largi cind latimea in partea de sus este mai mare ca raza excavatorului atunci saparea
pamintului se realizeaza prin deplasarile in zigzag a exacavatorului cu o abatere de la axa transeului in
ambela parti la o distanta anumita. Deoarece depozitarea pamintului are loc in ambele parti ale
transeului pregatirea zonei de montare intro parte a transeului se va face prin deplasarea pamintului
depozitat.

4.Sprijinirea malurilor tranşeelor cu pereţi verticali. Tipurile de sprigine si constructia

lor.

Executarea transeilor cu pereti verticali sprijiniti se realizeaza in urmatoarele cazuri:

a) in spatii ingustate de executare a sapaturilor unde nu este posibila desfasurarea taluzului

b) cind in vecinatatea sapaturii exista constructii sau instalatii care nu permit executarea
taluzului cu panta necesara
c) cind sapatura cu taluz nu este economa datorita adincimii si latimii mari a transeii .
Sprijinele inn spatii ingustate latimea carora nu depaseste 3..4 metri sunt realizate astfel incit
presiunea exercitata de la un mal este transmisa malului opus si inver prin intermediul unor
spraituri care echilibreaza presiunea ambelor maluri. Dupa modl de executare sprijinele pot fi:
 a) sprijiniri simple executate din lemn
b) sprijiniri executate din elemente metalice de inventar
c) sprijiniri cu palplanse metalice
sprijinile simple sunt lucrari provizorii utilizate pentru mentinerea in pozitie verticala a malurilor
sapaturilor. Alegerea sistemului de sprijinire se va stabili in functie de natura terenului
adincimea sapaturii latimea transeului si adincimea apelor freatice.

Sprijine din elemente metalice de inventar. In prezent pentru industrializarea lucrarilor de

sprijinire in locul sprijinirilor care folosesc material lemnos se folosesc elemente metalice din
inventar care pot fi grupate astfel:

a) dulapi metalici si spraituri mecanice

b) panouri metalice si cadre verticale port spraitri
c) panouri metalice portglisiere cu spraituri metalice
dintre sisteme de sprijinire cu piese metalice putem mentiona: sistemul cu cadru metalic, dulapi
metalici, dulapi metalici si spraiturile mecanice care constau cu dulapi verticali cadru si montati
metalici echipati cu trepte si suporti de fixare.

Sprijine cu palplanse: se folosesc in terenuri acvifere cind conductele sunt pozate in transee
adinci sau in apropiera unor fundati pentru sprijinirea malurilor se executa palplanse din diferite
materiale. Palplansele sunt elemente prefabricate din metal, lemn sau beton armat introduse in
pamint prin batere vibrare sau presare astfel incit se formeaza pereti continui care au rol de
sustinere si etansare. Palplansele se bat in pamint pina la inceperea sapaturii pe ambele parti
astfel incit distanta dintre acestea sa corespunda latimii transeului.

5.Lucrări de epuismente. Epuismente directe si indirecte.

In practica executarii constructiilor liniare mai ales a retelelor de canalizare la care adincimea
sapaturii deschise poate ajunge pina la 5...6 m dar aflate partial in apele supterane apare
problema evacuarii apelor pentru crearea unor spatii uscate la pozarea si montarea tuburilor.
Coborirea nivelului apelor putem efectua cu ajutorul epuismentelor directe sau indirecte.
Alegerea procedeului de executie a epuismentelor depinde de natura terenului nivelul apelor
supterane s.a.

Epuismentele directe constau in pomparea continua a apelor subterane sau a celor din
precipitatii nemijlocit din transeie sau gropi astfel sa se asigure o incinta relativ uscata pentru
executarea lucrarilor de montare a constructiilor liniare.epuismentele directe prin pomparea
apelor din incinta sapaturilor se realizeaza in terenuri cu permiabilitate redusa si cantitati mici de
apa pamintul fiind coeziv in granulatie mare.

Pentru pomparea directa a apelor se folosesc pompe centrifude de joasa presiune sau pompe
submersibele care functioneaza total sau partial sub nivelul apelor. Pompa se amplaseaza la cota
terenului pe un sasiu monox pe roti cu pneuri sau tip senile.

Epuismentele indirecte constau in coborirea temporara a nivelului apelor freatice sub nivelul
cotei inferioare a sapaturii astfel incit lucrarile sa se execute in teren uscat. Epuismentele
indirecte se in part in: drenuri care folosesc energia gravitationala shi in instalatii mecanice de
epuismente, puturi filtrante si puturi aciculare. Alegerea metodei optime de evacuare a apei
presupune cnoasterea serselor de apa debitul probabil si variatia acestuia in timp.

‘epuismentele directe drenuri se folosesc in terenuri cu permiabilitate mai mare sub viitorul
radier al canalului se executa drenuri pe axa sau pe o parte si cealalta a acestuia. La cota de jos a
drenului se prevede un put colector din care apa colectata este pompata in afara incintei sapaturii
sau drenul poate evacua apa in mod natural in cel mai apropiat emisar.

Puturile filtrante se folosesc in terenuri coezibile si cu permiabilitatea ridicata iar puturile

aciculare se folosesc in terenuri necoezibile si cu permiabilitate redusa. Puturile filtrante cu
diametrul mare constau dintro gaura forata cu diametru de 400-600 mm cu adincimea suficienta
pentru coborirea nivellui apei sub cota sapaturii in care se introduce un tub din otel in interiorul
tubului dat se introduce un al 2-lea tub cu d=150-300 care are la capatul interior o portiune
filtranta de 2...4 m executata din otel. Distanta dintre puturi depinde de permiabilitatea terenului
se recomanda l=1.5-3 m

0.5m
H

CF
s
h

Raza de influenta se determina dupa relatia: R=575*s*√𝐾𝐻 in care: s-diferenta de cote dintre
nivelul maxim a pinzei de apadintre2 puturi si nivelul apei din put, K-coeficientul de
permiabilitate a pamintului stabilit prin pompari de proba, H-adincimea putului.

Pentru un put filtrant cu diametrul mare debitul de apa se calculeaza cu

formula:q=2*r*π*h*√𝐾/15 in care: r-raza putului h- inaltimea udata de apa din put.

Filtrele aciculare se folosesc in ultimul timp pentru coborirea pinzei apelor freatice in paminturi
cu coeficientul de filtrare de la 1-50 m/zi. Instalatia filtrelor aciculare consta din: elementul
filtrant, conducta colectoare, agregate de pompare. Filtrele aciculare constau din 2 tuburi
circulare.tubul interior serveste pentru aspiratia apei iar cel exterior pentru accesul apei din
pamint fiind perforat si infasurat la suprafata cu o plasa din sirma.filtrul acicular continua din
partea superioara cu un tub de prelungire avind o lungime totala de la 5-8.5 m.

In functie de dimensiunile terenului supus coboririi pinzei freatice filtrele aciculare se pot
amplasa pe perimetrul unui contur inchis(groapa) sau pe o parte sau ambele parti dea lungul
transeului.debitul instalatie de filtre aciculare se calculeaz cu formula: Q=3600*π𝐷2 /4*v*Kp
Q=900*π*𝐷2 *V*Kp in care: d- diametru colectorului, V- viteza fluidului in colect, Kp
coeficientul in care se tine cont de pierderile din conducte. Numarul de filtre aciculare se
calculeaza cu formula: n=2(a+2𝑎1 + 𝑏 + 2𝑏1)/l in care: a lung sapaturii b- latimea a1b1-distanta
de la marginea sapaturii pina la filtru acicular, l- pasul de instalare a filtrelor aciculare.

7.Pregătirea patului sub conducte

Pregatirea patului sub conducte poate fi natural sau artificial.

Paturi naturale realizarea patului natural trebuie sa fie efectuat cu mare atentie incit structura
naturala a terenuluisa ramina neatinsa. Pentru aceasta in timpul sapaturii mecanice a transeelor
ultimii 10.20 cm se vor sapa manual. Tuburile montate pe un pat natural trebuie sa fie asezata pe
toata lungimea si sa aiba o suprafata de contact de cel putin ¼ din diametru tubului.in cazul in
care au fost executate sapaturi acestea se vor egaliza cu nisp, pietris cu nisip sau sol moale
exacavat, fiind bine compactat pina la starea densitatii naturale. Pe patul natural pot fi pozate
toate tipurile de tuburi.

Paturi artificiale fundatiile artificiale sunt admise in terenuri nefavorabile cu capacitatea

portanta de la 0.1-0.15 Mpa
Pentru conducte din PVC, PE patul de pozare se realizeaza dintrun strat de nisip sau nisip pietris
cu granulatie sub 20 mm si grosimea de minim 10+D/10. La amplasarea conductelor in terenuri
macroporice sensibilitatea la umezire, fundul traneseului va fi compacta la o adincime de cel
putin 10cm.

6.Tehnica securitati la lucrarilor de executie a retelelor de canalizare.

Lucrarile de sapatura vor incepe numai dupa indentificarea si materializarea pe teren a

edilitatile subterane (fundatia , conducte canale de protectie pentru cablurile electrice sau
telecomunicati, conducte de gaze , apa ,canal, termoficare , canale acoperite pentru scurgeri sau
pentru protectia unor conducte, bazine sau rezevoare ce se vad la suprafata etc.)

Modul de executare a sapaturilor , cu pereti taluzati sau verticali (cu sau fara sprijine) se
dermina in functie de adincime sapaturii si tipul solului.

Sapaturile cu o adincimea mai mare de 1.5 m cu peretii verticali se vor sprijini obligatori in caz
daca este necesar , acesul lucratorilor in interiorul excavatiei.

Sprijinirea sapaturilor pentru fundatii sau santuri cu adincimea depeste 5m trebuie sa se

execute,de regula cu elemente de inventar conform normelor in vigoare.

Excavatorul cu cupa inversa executa sapatura in transee prin retragere cu descarcare pamintului
la mal la o distanta de cel putin 0.5 m de la marginea transeei. In caz descarcarii in
autobasculanta se va face prin acesteia.

Se interzice lucru in apropierea LEA pe timp de vint puternic si la primele semne de alunecare de
teren.

8.Executarea retelelor de canalizare din tuburi din beton armat. Tipul tuburilor , metode
de montare , imibinarea si astuparea.

Tuburile din beton armat sunt utilizate la executarea aductiunelor subterane de diminsiuni mari
pentru trnsportarea lichidelorne neagresive catre beton.
Sunt executate prin metoda vibropresarii se distribue in 4 clase in functie de presiune de calcul
interioara, iar cele cele executate prin metoda centrifugarii – in 3 clase: 1- presiunea interioara
de 1.5 Mpa; 2- de 1.0 Mpa; 3- 0.5 Mpa;
Tuburile se produc cu lungimea de 5.0 m si diametrele cuprinse intre 500 si 1600 mm , avind
un capat cu mufa , iar celalalt capat fiind drept cu nervura.
Adincimea de pozare se adopta de cel mult 2-3 m de la creasta tubului.
Inbinarea tuburilor se efectueaza cu garnitura speciala din caucic cu sectiunea rotunda
nemijlocit in transee. Pe capetul neted al tubului care se monteaza se aseaza garnitura si fiind
suspendat.
9.Executarea retelelor de canalizare din tuburi din PAFSIN. Timpul tuburilor metode de
montare , imibinare si astuparea .

Sunt fabricate cu D intre 2000 si 2400 mm , lungimea de 6 m capete netede.

 SN 2500 functia de adincime de pozare sunt utilizate pentru pozarea subterana relining.
 SN 5000 sunt adoptate pentru transportarea apelor fara presiune si incarcarea medie la o
adincime la 3 m cu o incarcare din trafic pina 60 tn pe axa.
 SN 10000 sunt adoptate atit pentru retele de scurgere lebera cit si sub presiune cu incarcari
mari la adincime pina la 6m.
- Pat natural cu nisip sau nisip cu petris cu granulatie sub 20 mm.
- Imibinarea se face prin mufe aparte aduse.
Pot fi motate subteren, sub apa si airian. Durata de viata cel putin 50 ani.
-pot transporta lichid agresiv,
- rezistenta la actiuni dinamici.
Lansarea in transee si montarea lor se realizeaza cu ajutorul macaralelor sau lansatoare de
conducte.

10. Executarea retelelor de canalizare din tuburi din Gresie Ceramica. Tipul tuburilor ,
metode de montare, imbinare si astupare

Tubrile sunt prevazute pentru evacuarea apelor uzate menajere industriale si meteorice cu
scurgere libere. Se produc cu diametre 150; 200; 250; 300; 350...500 si 600 mm, lungimile
variaza intre 1000 si 1200 mm . Avind un capat cu mufa, iar celalalt neted.
Imbinarea se face prin introducerea capatului neted in capatul cu mufa. Etansarea imbinarilor se
realizeaza cu franghie gudronata la o adincime de 30-35 mm,mastic bituminos sau mortar din
ciment si la exterior cu argila moale.
 11.Executarea retelelor de canalizare din tuburi din PVC . Tipul tuburilor , metode de
montare, imbinare si astupare

Tubrile din PVC sunt utilizate pentru retele de distributie a apei potabile si lichide industriale;
retele de irigatii; retele de canalizare interioare si exterioare; sinteme de drenaj; sisteme de foraj
pentru captarea apelor supterane. Tuburile PVC au ca material de baza PVC-60 si PVC-100 care
are o rezistenta mare la imbatrinire, fungi mucegaiuri s.a garantind prin compozitia sa pastrarea
caracteristicilor mecanice ale tuburilor pentru o perioada de cel putin 30 ani. Tuburile PVC au
urmatoarele avantaje: o usoara punere in opera datorita greutatii specifice reduse combinata cu o
buna rezistenta mecanica, rezistenta chimica si electrochimica ridicata si o flexibilitate buna,
durata de viata ridicata garantie 50 de ani in conditii de exploatare corect s.a. Dezavantajele
tuburilor din PVC sunt: pot fi supuse unor atacuri cu substante chimice agresive pentru PVC,
ingropate supteran pot fi gasite numai prin sapaturi, s.a. Lungimea de livrare a tuburilor este de:
1000, 2000, 3000, 4000 si 6000 mm. Pentru realizarea patului de pozare se vor folosi materiale
granuloase sau usor coezive, usor de compactat, cu diametrul maxim al granulelorfolosite nu mai
mare de 20mm. Acest material se va folosi pentru umplutura de la creasta tubului in grosime de
30 cm. In cazul conductelor cu diametre mici grosimea stratului de pozare nu poate depasi
valoare de D/2. Pozarea conductelor va incepe de la cel mai adinc punct. Mufa va fi pozata in
directia ridicarii pantei. Operatiile necesare pentru imbinarea conductelor intre ele sau imbinarea
cu alte fitinguri sunt: capatul tevii ce trebuie introdus in mufa se curata de praf si alte depuneri
iar mufa se va curati pe interior inclusiz garnitura de etansare cu o curpa curata, se aplica un strat
subtire de lubrifiant atit pe garnitura cit si pe capatul tevii. Nu se va folosi ca lubrifiant uleiu sau
grasimi.se impinge capatul neted in mufa pina la maxim si se marcheaza cu un creion. Capatul
tevii trebuie tras din mfa aproximativ cu 3 mm la fiecare metru de teava intinsa de la ultima
imbinare dar nu mai mult de 10 mm. Materialul de umplere va fi similar cu cel care sa realizat
patul de pozare. Asezarea si compactarea materialului de umplere se va efectua manual iar
pentru compactare se va folosi mail de mina din lemn cu colturi rotunde. Umplutura se va realiza
la un strat de 30 cm deasupra crestei conductei. In zona conductei umplutura se va realiza in
straturi succeside de maximum 15 cm. La astuparea si compactarea conductei trebuie de urmarit
ca conducta sa nu se deplaseze de aceia se recomanda ca umplerea si compactarea sa aiba loc pe
ambele parti si in acelasi timp.

12.Camine si camere de vizitare din piese de beton armat si mase plastice.

Dimensiunea in plan ale caminelor de canalizare se adopta in functie de diametru cel mai mare
al canalului D .
Inaltimea camerei de lucru a caminului se adopta de regula 1800 mm. In camera de lucru se
prevad trepte.
Caminele circulare in plan se executa din piese de beton cu placa intre camere de lucru si gura
de acces sau tuburi de beton cu piesa tranconica.
Camerile pentru canalizare sunt standarte 2500*2500 mm.
In ultimul timp pe retele de canalizare construite din tuburi din mase plastice se adopta camine
de curatare din PVC si PE. Sunt mai ificiente decit cele din beton:
- economic costuri mici la transportare montarea usoara,intretinerea;
- izolarea foarte buna imbinarile cu garnitura asigura protectia impotriva scurgilor;
- adincimea maxima de ingropare 7.5 m ;
- curatirea foarte usoara.