Ridicarea topografica a

vaii raurilor

Ridicarea topografica a vaii raurilor cuprinde doua etape:

Ridicarea planimetrica si altimetrica a malurilor si a zonelor limitrofe;

Ridicarea planimetrica si altimetrica a albiei raurilor.

Reteaua de sprijin
Reteau de sprijin trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
Sa asigure reprezentarea planimetrica a terenului
Sa asigure reprezentarea reliefului terenului a fundului albiei , a cotei nivelurilor apei in lungul

raului si transversal pe rau.

Reteaua de sprijin este alcatuita in functie de latimea albiei majore:
a) Albia majora este mai mica de 150 m
- este alcatuita din drumuiri poligonometrice, planimetrice si de nivelment geometric fixate pe
un singur mal.
b) Albia majora este mai mare de 150 m
- este alcatuita din drumuiri poligonometrice, planimetrice si de nivelment geometric fixate pe
ambele maluri.

Traseul drumuiri principale , va fi aproximativ paralel cu malurile raului si la limita nivelului apelor
mijlocii, avand laturile aproximativ egale de circa 500 m si va fi sprijinita la capete pe puncte din
reteaua nationala de triangulatie si nivelment , avand o lungime maxima de 8-10 km.
Toate punctele drumuirii planimetrice vor fi si punctele drumuiri de nivelment geometric.
Chiar daca drumuirea se efectueaza pe un singur mal, se recomanda transmiterea unor puncte
suplimentare pe celalalt mal, a caror coordonate se determina prin intersectia inainte sau dublu radiate.
In luncile raurilor de ses, cu meandre si acoperite de paduri dese, drumuirea planimetrica si de
nivelment geometric se proiecteaza alternativ pe ambele maluri.
Daca latimea raului este mare, drumuirea poate fi inlocuita printr-o microtriangulatie.

Ridicarea detaliilor planimetrice si altimetrice

Acest lucru se realizeaza prin profile transversale ,perpendiculare pe directia generala a vaii
raului, la intervale 50-300 m, iar intre profile, detaliile vor fi ridicate prin radiere de nivelment
geometric sau radiere tahimetrica.
b) Metoda absciselor si ordonatelor
a) Metoda radieri planimetrice

Cunoscand sc se pot stabili tipurile de instrumente ce

pot fi folosite pentru ridicare.
Dupa efectuarea masuratorilor de ridicare topografica,
apar erori la redactarea planului de situatie topografic, care
este un plan banda dea-lungul vaii raului.

Nivelmentul longitudinal si transversal

Nivelmentul longitudinal se executa prin nivelment geometric dus-intors, trecand cu traseul prin toate

bornele si toti pichetii din axul retelei de sprijin. Picheti laterali pot fi tratati ca radieri de nivelment
geometric.
Nivelment transversal se executa perpendicular cu axul traseului. Punctele de pe profiele transversale
nu sunt marcate, ele stabilindu-se prin geometrizarea linieiterenului in sectiune verticala. Nivelmentu
transversal se executa odata cu nivelmentul longitudinal.

Transmiterea cotelor peste ape se realizeaza pentru a aduce in acelasi sistem de cote, reperele de nivelment de pe

ambele maluri. In mod curent, cotele se transmit de pe un mal pe altul pe podurile existente.

a) Se utilizeaza cand exista un banc de nisip sau o insula.

Se fixeaza reperele RN1 ,RN2 ,RN3, RN4. Din S1 se executa citirile .
Pentru control se se determina diferentele de nivel intre RN1 si RN2
in statia S2 si intre RN3 si RN4 din statia S3.
Dh1-3+ Dh3-4+ Dh4-2+ Dh2-1 nu trebuie sa depaseasca 10-20 mm.
b) Este cel mai frecvent utilizata , fiind de preferat utilizarea simultana
a doua instrumente de nivelment de aceeasi precizie, pe cele doua maluri.
Statiile se aleg la distante de 10-30 m fata de repere apropiate,
respectanduse egalitatile (S1-RN1)=(S2-RN2) si (S1-RN2)=(S2-RN1)
c)Pentru raurile ce au latimi mai mari de 300 m aceasta metoda este
foarte utilizata. Pe un mal se fixeaza RN1 de cota cunoscuta, iar pe
celalalt mal reperele RN2 si RN3 astfel incat cele 3 repere sa formeze
un triunghi isoscel.

Transmiterea cotelor peste apa prin nivelment

trigonometric
Se instaleaza teodolitele in S1 si S2, la 3-4 m

fata de RN1 si RN2. Se instaleaza mire verticale

sustinute de trepiezi de mire.
Se efectueaza citiri pe mirele apropiate , valorile
corespunzand cu inaltimile i1 si i2 ale teodolitelor.
Se vizeaza pe mirele indepartate la aceeasi inaltime
simultan , masurandu-se unghiurile zenitale .
O serie este completa atunci cand se interschimba teodolitele intre ele. Se incepe cu masurarea
unghiurilor zenitale pe mirele indepartate si se termina cu masurarea inaltimii pe mirele apropiate.
Diferenta de nivel dintr-o serie, se determina cu relatia :

Daca l1=l2, rezulta :

Valoarea finala a diferentei de nivel este media obtinuta din fiecare serie, iar precizia relativa a

transmiteri peste apa este data de abaterea medie a valorilor diferentelor de nivel fata de diferenta
de nivel medie.