Tehnica masuratorilor topografice la proiectarea si executarea constructiilor hidrotehnice si hidroameliorative 1.

1 Cerintele impuse materialului topographic

La proiectarea si executia constructiilor hidrotehnice, planul topographic este piesa de baza, servind la : - amplasarea obiectivelor hidrotehnice si hidroameliorative - calculul volumelor de apa - calculul suprafetelor ocupate de lacurile de acumulare - calculul volumelor de terasamente(lucrari de pamant) Ridicarea cursurilor de apa in vederea proiectarii unei lucrari se executa plecand de la o retea de sprijin planimetrica(care poate fi triangulatia sau poligonometria) si de la o retea de sprijin altimetrica. La ridicarea cursurilor de apa se executa drumuiri inchise denumite magistrale, de-a lungul albiei, de preferat numai pe o parte, trecerea pe cealalta facandu-se numai in caz de nevoie.

Observatii: - punctele magistralei se amplaseaza in terenuri neinundabile -laturile magistralei vor fi cat mai lungi posibile Pentru a reduce numarul masuratorilor de laturi directe se va folosi metoda intersectiei laterale(M), adica din punctele magistralei se determina de aceeasi parte si/sau pe ambele parti ale drumurii, puncte astfel incat sa se formeze unghiuri optime(60g) cu laturile drumuirii. Punctele M permit o mai buna determinare si mai precisa a elementelor de calcul ale drumuirii, de exemplu: d2=d102-103 se determina din triunghiul 102 M1 103 si triunghiul 102 M2 103. Pentru ridicarea de detaliu a cursului de apa se foloseste metoda masurarii coordonatelor folosind ca axa a X-lor fiecare dintre laturile drumuirii pe care se construiesc perpendicular ce determina punctele caracteristice ale bazei(mal stang, mal drept, talveg). Dinstantele dintre profiele masurate nu trebuie sa depaseasca 200 m.

Odata cu calculul coordonatelor planimetrice ale punctelor se face si determinarea cotelor luciului de apa. Calculul cotelor luciului de apa se face tinand cont de urmatoarele doua cazuri: a)cazul vitezelor mici de apa

Pe traversa determinate planimetric [123] se bate un stalp de lemn in albie sub nivelul apei. In capul acestui stalp se bate un cui care sa aiba floarea la nivelul luciului apei. Mira se aseaza pe acest cui si se citeste cota. b)cazul vitezelor mari ale apei

Se sapa in mal un canal scurt in capatul caruia se va bate un tarus de lemn cu un cui la nivelul luciului apei. Se aseaza mira si se citeste cota luciului apei.

1.2 Baza altimetrica a lucrarilor hidrotehnice

Baza altimetrica pentru lucrarile hidrotehnice are drept scop sa: - asigure cu cote masuratorile din faza de studiu al terenului ale proiectului de constructii hidrotehnice - asigure cu cote trasarea si executia lucrarilor de protectie impotriva inundatiilor - asigure aplicarea pe teren a contururilor lacurilor de acumulare. Astfel pentru un lac de acumulare se proiecteaza si se executa o baza altimetrica formata din repere de nivelment de ordinul I sau II care se indeseste prin drumuiri de nivelment geometric cu puncte de ordinul III IV sau V. - drumurile de ordinul III formeaza poligoane inchise - drumuirile de ordinul Iv se proiecteaza intre reperii de ordinul III si se amplaseaza in exteriorul conturului lacului cat mai aproape de acesta - pentru traseaza in detaliu a conturului lacului de acumulare se indeseste reteaua de ordinul Iv prin drumuiri de nivelmet geometric tehnic cu reperi de ordinul V. Urmarirea trasarilor viitoarelor constructii hidrotehnice se va sprijini pe reteaua de nivelment de ordinul I sau II. Daca nu se prevede urmarirea trasarilor reteua de nivelment se va opri la ordinul III sau IV. Urmarirea trasarilor terasamentelor se sprijina pe o retea de nivelment de ordinul III. Prin proiectarea pe planuri la scara 1:2000 maxim 1:5000 se stabiles casa numitele cote ale nivelului normal al apei din lac, la diferite distante fata de baraj. Aceste cote se traseaza pe versantii lacului marcandu-se cu piloti din lemn. Pentru aceasta pe versanti se traseaza o linie franta a-b-c astfel incat abaterile in plan ale conturului lacului de la aceasta linie sa nu depaseasca 10-25 m. In cazul amplasarii conturului lacului langa zonele populate sau industrial importante, conturul se stabileste prin coordinate x,y,z care se noteaza pe planul topographic langa punctele de contur proiectate.

Punctele de contur A, B si C. se traseaza in teren prin nivelment geometric sau trigonometric. Pentru trasarea punctelor A, B si C se leaga topographic de un reper de cota cunoscuta de la care se transmite cota punctelor A,B si C situate pe perpendicularele aA,bB,cC, calculanduse citirea pe mira.

b=ZR-B+a=ZR-B b=(ZR-ZB) Citirea pe mira se tatoneaza deplansand mira pe perpendicular bB. Eroarea diferentei de nivel influenteaza pozitia punctului gasit. Marimea erorii este determinate si influentata de marimea unghiului alfa.

In cazul unei erori de trasare a cotei egala cu dh, planul apei va intersecta versantul in punctual B` in loc de B. in acest caz apare o eroare de trasare egala cu l care poate fi calculata intrucat depinde de unghiul alfa.

1.3 Transmiterea cotelor peste cursuri de apa

In functie de situatie, conditiile natural si marimea raului se pot folosi mai multe procedee de trasare: Daca transmiterea cotei de pe un mal pe celalalt se face in conditii de iarna Se folosesc relee de instrumente si mire instalate concomitent pe gheata intre un mal si celalalt.

Citirile se executa simultan la toate aparatele, intai pe mira comuna. Astfel se diminuiaza la maxim influenta pe care o are asa numita respiratie a ghetii determinata de temperature variabila din timpul zilei. In cazul cursurilor de apa cu latime mai mica de 300m se pot folosi doua procedee: Albia reprezinta in zona mediana un banc sau o mica insula

Pe fiecare dintre maluri se fixeaza cate doi reperi de nivelment astfel ca liniile de nivelment sa fie situate cel putin 2-3m deasupra pamantului sau al apei. Cu ajutorul unui nivel instalat pe insula se executa citiri la mira spre cei 4 reperi dupa care se stationeaza si pe maluri intre reperi. Se determina diferentele de nivel hR1-R4, hR4-R3, hR3-R2, hR3-R1, hR1-R3, hR2-R4. Valorile citite pe mira din statiile S2 si S3 permit verificarea diferentelor de nivel din statia S1. Suma diferentelor de nivel din poligonul R1-R2-R3-R4 nu trebuie sa depaseasca 10mm-20mm. Cazul raurilor cu adancime mare la care nu exista insula sau nu se poate amenaja

Se fixeaza cate un reper pe fiecare mal si cate o statie astfel incat reperii in planul cu statiile sa formeze un dreptunghi sau un parallelogram. Se foloseste un singur aparat cu care se stationeaza intai statia S1 si se citeste la mira in ordinea R1,R2. Se lasa aparatul focusat pe reperul R2 si se muta in S2 si se citeste mai intai reperul R1 si apoi R2. Se executa doua serii de observatii. Ecartul admis pentru o serie de observatii care au folosit la determinarea diferentei de nivel hR1-R2 nu trebuie sa depaseasca 5-10 mm pentru 100m distanta. In cazul cursurilor de apa cu latimi mai mari de 300m

Se pleaca de la un reper de cota cunoscuta R1 situat pe unul dintre maluri iar pe celalalt mal se fixeaza doi reperi astfel incat triunghiul R1R2R3 sa fie isoscel. Se stabilesc 3 statii S1,S2, S3 astfel incat sa formeze doua paralelograme si anume: S2R2S1R1 si S1R1S3R3. Din statiile S1 si S2 se fac citirile pentru primul parallelogram si din statiile S1 si S3 pentru cel de`al doilea. Se lucreaza concomitent cu doua aparate cu putere de marire de 42X.

1.4. Precizia transmiterii cotelor prin nivelment geometric in cazul cursurilor de apa cu latimi mari
Datorita conditiilor naturale, statiile nu pot fi amplasate la mijlocul niveleelor, adica porteele nu pot fi egale. Din acest motiv, diferentele de nivel obtinute pot fi afectate de erori, si anume: 1.Eroarea datorata neparalelismului dintre directricea nivelei si axa de vizarea a lunetei. 2.Eroarea datorata refractiei atmosferice 3.Eroarea datorata influentei curburii pamantului in cazul vizelor lungi

- Diferentele de nivel dintre R1 si R2 din statia S1 vor fi: h1=a1-b1 unde a1 si b1 sunt citiri afectate de erori a1=a1`+d`a tg i1 b1=b`1+d`b tgi1+c1 unde: a`1=citire neafectata de erori i1=unghiul dintre directricea nivelei si axa de vizarea a lunetei c1=corectia datorata curburii pamantului si refractiei atmosferice. Daca se inlocuiesc valorile lui a1 si b1 in relatia diferentei de nivel se obtine: h1=(a`1-b`1)+(d`a-d`b)tgi1-c1 Diferentele de nivel dintre R1 si R2 din statia S2 vor fi: h2=a2-b2, unde a2 si b2 vor fi citiri afectate de erori.

Se inlocuiesc aceste valori in expresia diferentei de nivel si se obtine:

Diferenta denivel medie va fi

h=

Se observa ca influenta refractiei atmosferice se mentine la aceeasi valoare astfel incat i1=12, c1=c2 astfel incat rezulta: h La o variatie a unghiului i intre semiseriile de observatii voir aparea erori sistematice ale diferentelor de nivel. Pentru eliminarea erorilor se pot lua urmatoarele masuri: - Masuratorile se fac la aceeasi temperature - Observatiile se fac in timpul cel mai scurt pentru a mentine conditiile de mediu - Sa se lucreze simultan cu doua aparate pentru a miscora timpul.