Fotogrametrie Digitala

Indrumator:
S.l. dr. Ing. Fetea Ioana

Student:
Ratiu Ionut
MTC IV

Cuprins

Introducere
Ce este culoarea
Fizica culori
Sinteza culorilor
Reprezentarea culorilor
Senzori fotogrametrici

Introducere

Pn la sfritul secolului al XIX-lea, multe din conceptele fundamentale

ale fotogrametriei fuseser deja definite i se materializau sub forma unor
aparate i metode de lucru. Cele mai multe realizri timpurii n acest
domeniu s-au produs n Europa

Fotogrametria a avut de-a lungul anilor 3 perioade :

Perioada analogic
Perioada analitica
Perioada digitala.

Capacitatea de a prelucra i stoca informaii n format digital a crescut n

mod constant n ultima jumtate a secolului XX, aducnd societii
nenumrate avantaje. Tehnicile de calcul electronic au permis nlocuirea
dispozitivelor fotogrametrice analogice cu metode de lucru analitice
computerizate. Chiar daca s-au realizat progrese in domeniul aplicari
metodelor analitice, marea problema ramane in continuare imaginile care
erau utilizare in format analogic.

Pana spre sfarsitul secolului XX modul de preluare a imagini folosind

sistemele optice pasive au fost inlocuite cu senzori activi de tip radar.
Aceste sisteme pe baza de senzori necesita un volum mare de prelucrari
numerice de date. De-a lungul anilor aceste sisteme eu evoluat datorita
evolutiei senzorilor fotogrametrici .

Sisteme electronice de formare a imaginii

Urmatoarea imagine prezint modul tradiional de obinere a imaginii prin

folosirea unor camere convenionale care utilizeaz un suport analogic . n
cazul lor sunt folosite scanere pentru a converti fotogramele analogice n
imagini digitale.

Fizica culori

Aspectele fizice ale culori ar fi urmatoarele:

Lumina monocromatica.
Caracterizarea culorii luminii
Descompunerea spectrala
Caracterizarea culorii corpurilor.

Lumina monocromatica

Lumina monocromatic este o radiaie electromagnetic perfect

sinusoidal.

Lungimea de unda este caracterizata prin putere si frecventa, dar in loc de

frecventa se utilizeaza lungimea de unda.

Culorile pure (monocromatice) vizibile

Lumina monocromatic este vizibil pentru ochiul uman numai dac

lungimea de und se ncadreaz ntre valorile minime si maxime din tabel.

Caracterizarea culorii luminii

Lumina produs de o surs luminoas este, n general, un amestec (o sum)

de radiaii electromagnetice de diferite lungimi de und i intensit i.

O caracterizare complet a luminii se poate face doar prin exprimarea

puterii radiate pe fiecare lungime de und.

Aceast caracterizare este dat de o funcie de distribuie spectral a

puteri.

Distribuia spectral a puterii luminoase poate fi dat sub dou forme, dup
lungimea de und,

,sau dup frecven ,

ntre cele dou exprimri exist relaia:

Descompunerea spectrala

Descompunerea spectral a luminii const n izolarea radia iilor de diferite

lungimi de und, adic separarea individual a fiecrei componente
monocromatice.

Descompunerea spectral poate fi realizat:

Dispersia luminii, trecerea lumini printr-o prisma optica.
Difracia luminii, utilizanduse o retea de difractie.

Dispersia luminii

Spectrul luminii albe

Caracterizarea culori corpurilor

O suprafa care reflect lumina reflect independent fiecare component

spectral.

Caracterizarea fizic a culorii unui obiect se face printr-o func ie care d,

pentru fiecare lungime de und (sau frecven ), raportul dintre puterea
radiaiei reflectate i puterea radiaiei incidente.

O suprafa care reflect difuz toate lungimile de und n mod egal este
perceput ca alb, n timp ce una neagr absoarbe toate lungimile de und,
fr a reflecta nici una.

Sinteza culorilor

La jumtatea secolului XVI Isaac Newton a

descoperit lumina , cand traverseaza o
prism de sticl de sectiune triunghiular,
este descompus in fascicole de culori
diferite, care se prezinta mereu in aceeasi
ordine, fiecare cu unghiul sau de inclinare.

Newton a reuit un experiment simplu dar original.

Prin punerea unei lentile n faa prismei, el a
recombinat curcubeul culorilor, concentrndu-le ntrun singur punct, obtinand o lumina alba.

Ca urmare a creat Discul lui Newton.

Newton a descoperit sinteza aditiv a culorilor.

Newton a descoperit c poate crea culori complet diferite prin punerea laolalt a
undelor de lumin de lungimi diferite ale celor trei culori primare: rou, verde i
albastru.

Sinteza aditiva

Sinteza aditiv a unei culori const n obinerea luminii de o anumit

culoare prin combinarea unor surse de lumin de diferite culori fixate,
numite culori primare.

n cadrul sintezei aditive, intensitatea fiecrei surse individuale poate varia.

Sinteza aditiv este deci un proces liniar.

Mulimea culorilor ce pot fi create de un dispozitiv

constituie gamutul dispozitivului.

Sinteza aditiv se realizeaz , de

exemplu, n tuburile catodice ale
televizoarelor i monitoarelor de
calculator, precum i n monitoarele
TFT i n videoproiectoare.

Discul lui Newton

Sinteza substractiva a culorilor

Culoarea se obine prin filtrri succesive ale unei surse albe prin filtre de
diferite culori i trii ale filtrrii.

Filtrarea se face, de obicei, prin plasarea unei cerneli pe hrtie: dac

cerneala nu este aplicat, rmne hrtia alb, care reflect aproape n
totalitate lumina incident; dac se aplic cerneal, n zona respectiv
cerneala absoarbe selectiv anumite lungimi de und, culoarea hrtiei fiind
dat de lungimile de und deabsorbite.

Fenomenele care determin culoarea obinut sunt puternic neliniare. Ca

urmare, modelarea obinerii culorilor prin sintez substractiv este o
problem dificil.

Reprezentarea culorilor

Problema unei caracterizri standardizate pentru culori se pune n multe

domenii, ntre altele,fabricarea coloranilor i vopselurilor,

Exista mai multe standarde in acest sens, cele mai multe fiind bazate pe
standardul de reprezentare XYZ definit de Commission internationale de
l'clairage n 1931.

Reprezentarea XYZ i xy

Reprezentarea XYZ const n trei numere reale pozitive, notate X, Y i Z,

fiecare dintre ei fiind definit ca produsul scalar dintre distribu ia spectral a
puterii luminii i o curba de sensibilitate standardizat:

unde I este intervalul lungimilor de und vizibile (400 nm 700 nm), este
funcia de distribuie spectral a puterii luminii incidente, iar , i sunt
curbele de sensibilitate ale receptorilor din ochi, reprezentate grafic n figura
alturat.

Dac se dorete separarea intensitii luminii de culoarea ei, intensitatea

este reprezentat de componenta Y, iar culoarea se reprezint prin
valorile xy:

Reprezentarea L*a*b

Reprezentarea L*a*b* const, ca i reprezentarea XYZ, din trei numere

reale, ns este construit n aa fel nct s ofere o legtur mai direct
ntre distana euclidian ntre dou triplete de numere i diferen a
perceptual ntre culorile corespunztoare.

Pentru aceasta, legtura dintre XYZ i L*a*b* este una neliniar:

Unde Xn, Yn i Yn sunt valorile XYZ corespunzatoare luminii considerate

albe si presupunand :

Temperatura de culoare

Culoarea luminii emise de un corp perfect negru Pentru surse ce produc

lumin destul de asemntoare cu cea produs de un corp negru
incandescent, culoarea poate fi caracterizat prin temperatura pe care
trebuie s-o aib un corp perfect negru pentru a produce culoarea
respectiv. Aceast temperatur se numete temperatura de culoare a
sursei.

Aceast temperatur se numete temperatura de culoare a sursei.

Reprezentarea culorilor obiectelor

Pentru obiectele care reflect sau transmit lumina, nicio reprezentare din
trei componente reale nu poate descrie suficient culoarea.

Este posibil s se creeze dou biecte A i B i dou surse de

lumin S i R astfel nct:
S i R au aceeai culoare perceptual
iluminate de S, obiectele A i B au aceeai culoare perceptual
iluminate de R, obiectele A i B au culori perceptuale diferite

Senzori fotogrametrici

Aparatele foto clasice folosesc filmul fotografic pentru a capta imaginea.

Camerele foto digitale ns folosesc un aa numit senzor de imagine.

Aceste cipuri de silicon conin milioane de diode fotosenzitive, numite

puncte fotografice.

n momentul scurt n care obiectivul se deshide, fiecare punct

nregistreaz intensitatea luminii care l atinge, acumulnd o sarcin; cu ct
lumina este mai intens, cu att sarcina acumulat este mai mare. Apoi
intensitatea luminii nregistrat de fiecare punct este memorat ca o serie
de numere, pentru a putea reda ulterior imaginea capturat.

Exista doua tipuri importante de senzori folositi la constructia camerelor

fotogrametrice :
Fotomultiplicatori
Se bazeaza pe efectul fotoelectric extern.
Semiconductori
Se bazeaza pe efectul fotoelectric intern.

Cele mai multe camere digitale utilizeaza senzori cu semiconductori, cum

ar fi:
CCD
CMOS
Foveon

Senzori CCD

Senzorul CCD este format dintr-un acumulator , condensator si un

semiconductor,silicon.

Transforma lumina in sarcini electrice direct proportional cu intensitatea

lumini primite.

Sarcinile electrice se misca apoi spre marginea senzorului , de la o fotodioda

la alta.

Pentru a reproduce culorile , o fotodioda este acoperita cu un filru rosu, verde

sau albastru.

Avantaje:
Pixeli mari;
Uniformitatea semnalului;
Zgomot electric redus.

Dezavantaje
Consum mare de energie pentru a misca sarcinile electrice;
Conversia inceata a informatiilor.

Senzorul CMOS

Reprezint o alternativ la cipurile CCD i reprezint un tip de circuit

electronic utilizat larg n industria computerelor .

Este format tot din fotodiode , dar fiecare fotodioda are un amplificator.
Modul in care semnalul este transformat din sarcina electrica , in semnal
analog si in final digital este diferit in comparatie cu senzorul CCD.

Transmiterea semnalelor analogice se face in paralel

Avantaje:
Costuri reduse
Folosesc mai putina energie electrica
Citeste mai rapid incarcarile electrice

Dezavantaje
Lipsa de uniformitate a performantelor milioanelor de fotodiode si
amplificatoare.
Zgomot in fotoafii

Senzorii FOVEON

Senzorul Foveon este un senzor de tip CMOS care ofer o alt abordare,
similar filmului fotografic care are 3 straturi de emulsie care capteaz
toat lumina pe toat suprafaa.

La numr echivalent de pixeli, senzorul Foveon produce poze de o calitate

mai bun dect senzorii CCD i CMOS, deoarece pierd foarte puin din
lumina ajuns pe fiecare pixel, n timp ce senzorii cu matrice Bayer pierd
informaia despre dou din cele trei culori la fiecare fotosit.

CCD & CMOS vs Foveon

Calitatea imaginii produse de senzori CMOS egaleaz cea produs de CCD n aria
produselor din clasele de jos i de mijloc.

Senzorii cei mai performani din clasele cele mai sofisticate rmn senzorii CCD.

Senzorii CMOS pot schimba instantaneu starea din capturarea imaginilor la

nregistrarea de filme .

Senzorii CMOS sunt exceleni pentru capturarea de imagini n natur i n condiii

bune de luminozitate, ns au de suferit n condiii proaste de iluminare, situaii n
care un blitz este indispensabil.

Senzorii CCD au un factor de umplere de 100%.

Senzorii CMOS au un nivel al "zgomotului" imaginii mai ridicat dect

CCD-urile, aa c timpul de procesare al imaginilor crete.

Chiar daca senzorul CCD este mai bun decat senzorul CMOS , ambele
folosesc un singur filtru de culoare pe pixel .

Senzorul Foveon foloseste o abordare total diferita fata de ceilalti senzori .

Senzori CCD si CMOS folosesc straturi sensibile de culoare ro u , verde
i albastru n emulsie pentru a captura imaginea .

Foveon utilizeaz aceeai abordare pentru a captura imaginea ,cu trei

straturi sensibile de culoare, suprapuse pentru colectarea lumini.

Bibliografie

Fotogrametrie Digitala , Fetea Ioana Maria

http://www.snapped.ro/ghid-foto/ghid-foto-senzor-ccd-cmos.htm
https://www.google.ro/search?q=senzori+CCD&espv=2&biw=1366
&bih=667&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=169PVb2vM8OBywOw3IG4
Bg&ved=0CAYQ_AUoAQ&dpr=1
http://www.e-camere.ro/articole/Senzorul-de-imagine-CCD-vs-CMOS-Tip
uri-de-senzori-SONY-CCD-/3
http://www.vandi.ro/camera_review/atelier.php?numat=3
http://www.scientia.ro/homo-humanus/107-introducere-in-psihologie-de-ru
ss-dewey/5775-sinteza-culorilor.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Culoare
http://www.rasfoiesc.com/inginerie/comunicatii/CARACTERISTICILE
-IMAGINILOR-SA14.php
http://culorilewebsite.weebly.com/aspectele-fizicii-culorii.html
http://culorilewebsite.weebly.com/sinteza-culorilor.html