Evaluari

1. Organizarea teritoriului, de ce e importanta?

Organ terit agricol are ca sarcina, crearea cond pt o mai buna folosire a terenurilor in scopul
productiei agricole si se executa pe baza de studii si proiecte la cererea proprietarilor,
rezolvandu-se urmatoarele probleme:
a) corelarea dezvoltarii agriculturii din zona cu celelalte activitati economice si sociale,
stabilind masuri care sa conduca la cresterea productiei agricole si la exploatarea in
ansamblu a teritoriului;
b) gruparea prin comasare a terenurilor pe proprietari si destinatii in concordanta cu
structurile de proprietate si cu formele de cultivare a solului rezultate in urma
asocierii, stabilirea perimetrelor fiecarei proprietati si rectificarea hotarelor;
c) elaborarea de studii si proiecte de organizare si amenajare a exploatatiilor agricole;
d) stabilirea retelei de drumuri agricole, in scopul efectuarii transportului productiei si
accesului masiniloragricole necesare procesului de productie.
Organizarea i amenajarea teritoriului const din realizarea de componente i structuri
noi, precum i din eliminarea componentelor i structurilor stnjenitoare.
2. Cele 4 componente ale bonitarii
Cele 4 componente care influenteaza bonitarea sunt :
- Relieful (panta)
- Solul (componenta solului)
- Hidrologia (umiditatea)
- Clima (temperaturi)
3. T.E.O
Bonitarea pentru conditii naturale se face pentru portiuni de teritoriu, pe care fiecare din
factorii naturali se manifesta uniform, numite unitati de teritoriu ecologic omogene (TEO).
Intocmirea hartii de unitati TEO (constituirea, delim, caracterizarea unitatilor TEO) se face prin
suprapunerea hartilor de soluri (cu unitati cartografice delimitate pe baza indicatorilor de sol),
peste harta cu unitati cartografice delimitate, pe baza indicatorilor de relief, clima, hidrologie si
antropici. O unitate de teritoriu ecologic omogen (TEO) cuprinde terenurile care prezinta aceeasi
situatie referitoare la caracteristicile exprimate prin indicatorii respectivi (temperatura medie
anuala, precipitatii medii anuale, textura, volum edafic, pH, rezerva de humus).
4. Categorii de terenuri; cu punctaje
Cele 5 clase de terenuri, in functie de calitate, primesc cate 20 de puncte de bonitare dupa
cum urmeaza :
- Clasa a5-a este cea mai slaba si primeste maxim 20 puncte ( ex.: vf muntelui, stanci)
(panta de pana la 50%)
- Clasa a4-a este slaba si primeste maxim 21-40 puncte ( ex.: terenuri uternic degradate,
lucrari de imbunatatiri, vie, pasune)
- Clasa a3-a este mijlocie si primeste intre 41-60 puncte ( humusul este foarte slab
dezvoltat, ph-ul ori foart acid ori foarte alcalin)

Clasa a2-a este buna si primeste intre 61-80 puncte ( terenuri si nisipoase si argiloas,
pante pana la10%)
- Clasa 1 este foarte buna si primeste intre 81-100 puncte ( orice cultura, terenuri fara
lucrari de imbunatatire)
Puncte in functie de relief:
- Drepesiunile 5 puncte
- Terenurile cu panta > 25% 20 puncte
5. Cum influenteaza amenajarile hidrotehnice ?
Efectelele produse asupra mediului sunt numeroase i profunde, att benefice ct i
negative i afecteaz toate componentele mediului (relief, clim, vegetaie, faun). Efectele
pozitive sunt cele cu referire la domeniul socio-economic prin producerea de energie electic,
asigurarea cu ap a utilizatorilor casnici i industriali, irigarea terenurilor agricole. Efectele
negative se resimt n componenetele mediului prin modificarea regimului natural de curgere,
modificarea albiilor, dispariia unor specii de plante i animale. Amenajrile hidrotehnice
modific n mod semnificativ att morfologia zonei, profilul longitudinal si regimul de
curgere al apei. Prin construcia barajului se realizeaz ridicarea nivelului apei i inundarea
zonelor limitrofe albiei. Prin crearea lacului de acumulare transportul aluviunilor, trte sau
n suspensie, se oprete ncepnd de la coada lacului (zona modificrii regimului vitezelor).
Acest fapt conduce la colmatarea lacului, iar n cazul lacurilor cu adncime mai mic, chiar
la crearea de zone deltaice (nmltiniri). Procesul de colmatare este accelerat n cazul
inundaiilor, care tranziteaz un debit solid n suspensie i trt foarte mare, plus cantitile de
aluviuni depozitate n zonele de confluen, care la un debit normal nu erau tranzitabile.
6. Fertilitatea
Fertilitatea, este proprietatea solului de a pune la dispoziia plantelor apa i elementele
nutritive necesare creterii i dezvoltrii plantelor n cantiti suficiente. Fertilitatea unui
terem poate fi naturala sau artificiala
Fertilitatea naturala este capacitatea pamantului de a pune la dispozitia plantelor in
perioada de vegetatie cantitati mecesare de apa si hrana pentru buna lor dezvoltare
armonioasa.
Fertilitatea artificiala se realizeaza ca rezultat al interventiei omului in vederea obtinerii
unor recolte mai bogate aplicand masuri agroamelioratoare.
O fertilitate poate fi trecatoare sau de durata.
7. Ce intelegem prin bonitare?
Bonitarea terenurilor agricole reprezint operaiunea complex de cunoatere aprofundat
a condiiilor de cretere i rodire a plantelor i de determinare a gradului de favorabilitate a
acestor condiii pentru fiecare folosin i cultur (deoarece un teren poate fi nefavorabil
pentru anumite folosine i culturi dar favorabil pentru altele), printr-un sistem de indici
tehnici i note de bonitare
Bonitarea consta in evaluarea capacitatii pamantului de produce, in estimarea cantitativa
a unei calitati folosind fie date statistice, fie rapoarte cantitative care nu se pot defini prin
unitati de masura conventionale.

8. De ce e important sa stim calitatea pamantului?

Un sol de buna calitate este evaluat, de regula, tinandu-se cont de doua
elemente: fertilitate si textura. Fertilitatea solului se refera la combinatia de substante
hranitoare esentiale si un pH care sa permita ca aceste substante sa ajunga la plante. Cat
despre textura solului, aceasta caracteristica face referire la dimensiunea particulelor de
pamant si gradul lor de coeziune.
Exista trei substante nutritive principale de care plantele se folosesc pentru a se dezvolta
armonios. Acestea sunt azotul, fosforul si potasiul. Pe langa aceste substante nutritive
esentiale, exista o serie de elemente secundare ale caror prezenta este, de asemenea, necesara.
Printre acestea se numara calciul, magneziul, zincul, molibdenul si altele.
pH-ul solului se refera la gradul de aciditate sau alcalinitate al pamantului. Scala variaza de
la 1.0 la 14.0, neutrul fiind 7.0. Nr sub valoarea 7.0 indica un sol acid, in timp ce acelea
cuprinse intre 7.0 si 14.0 indica un sol alcalin. De ce este pH-ul important? Deoarece subst
nutritive ajung la plante doar atunci cand pH-ul este cuprins intre anumite valori. Textura
solului se refera la dimens part de pamant. Solurile nisipoase au particule mari si permit
circulatia libera a apei si a aerului. La capatul opus al spectrului se afla sol argiloase. Particul
de argila sunt atat de mici, incat se lipesc strans unele de altele si permit cu greu patrunderea
apei, aerului si rasfirarea radacinilor plantelor. Solurile ideale sunt usoare si permit o buna
circulatie a apei si a aerului, avand o textura de tipul firmiturilor de paine. De regula, solurile
de acest tip contin o cantit ridicata de materie org.
9. Temperatura medie anuala
Media anual a temperaturii aerului (valori corectate)
Temperatura aerului constituie unul dintre cei mai importani factori pentru toate folosinele i
culturile. Temperatura este influenat ns i de
pant i de expoziie. De exemplu cu ct panta este mai mare i expoziia mai apropiat de
sudic, cu att temperatura este mai ridicat. De aceea n
cazul terenurilor n pant sunt necesare unele corecii. ncadrarea pantei i a expoziiei se face cu
ajutorul unor scri valorice special ntocmite.
Corectarea mediei anuale a temperaturii n raport cu panta i cu expoziia se face numai pentru
pantele mai mari. Pantele mici se consider c nu
exercit influene sesizabile. Pentru fiecare cultur exist o anumit temperatur medie optim
creia i corespunde coeficientul maxim de bonitare.
10. Precipitatii medii anuale
Media anual a precipitaiilor (valori corectate)
La fel ca i temperatura, precipitaiile constituie un factor foarte important. Precipitaiile
constituie sursa de aprovizionare cu ap a solului, ns cantitatea de ap care ptrunde n sol este
influenat de panta terenului i de permeabilitatea solului. Pe pant o parte din apa din
precipitaii se scurge la suprafa, iar o permeabilitate redus a solului va influena negativ
cantitatea de ap primit de sol. Din aceste motive sunt necesare unele corecii pentru care exist
tabele speciale. Influena precipitaiilor asupra creterii plantelor depinde i de condiiile de
temperatur. La aceeai medie anual de precipitaii, cu ct temperatura medie anual este mai

mic, cu att climatul apare mai umed i invers. Din aceast cauz coef de bonit pt precip sunt
difereniai pe trei situaii: zone cu temperatura medie anual <8C, 8-10C, >10C.
11. Terenul
Prin teren ( dpdv al bonitarii) intelegem o intindere de pamant cuprinsa intre anumite
limite caracterizata printr-un ansamblu dat de relief, hidrologie, sol si clima si interactiunea
intre acestea si de care depinde favorabilitatea lui.
Pe lng termenul de sol, se utilizeaz termenii de teren, pmnt, teritoriu sau areal de
sol ns cu semnificaii diferite; noiunea de teren, a crui utilitate este evident, are o sfer mai
cuprinztoare dect cea de sol, incluznd i celelalte condiii de mediu in care se desfoar
producia agricol. Termenul de teren are semnificaia de ntindere d pmnt (delimitat);
Dup FAO (1976), terenul reprezint o arie specific la suprafaa uscatului caracterizat
prin attribute deasupra i sub aceast arie relative stabile sau previzibile. Cunoaterea solului
reprezinta baza necesar i indispensabil pentru valorificarea unui teritoriu agricol sau forestier.
Caracteristicile de sol i de teren sunt fundamentale n orice clasificare sau grupare a terenurilor
in diferite scopuri. Noiunea de teren are un caracter mai larg dect cea de sol, incluznd-o.
Conceptul de teren integreaz 4 laturi distincte:
- ecologic, legat de condiiile dezvoltrii plantelor;
- tehnologic, cu referire asupra modului de lucrare a solului;
- economic, cu referire asupra capacitii de producie;
- geografic, in sensul de component al peisajului;
Clasif ter reprez o grupare a unitilor de sol-teren pe baza evalurii solurilor i a cond de
mediu ambiant in anumite scopuri;
12. Porozitatea total
n general, un sol mijlociu este alctuit din 50% substan solid i 50% spaii libere, care
sunt ocupate 25% cu aer i 25% cu ap. n funcie de tipul solului i de modul cum este lucrat,
volumul spaiilor din sol poate varia foarte mult. Prin urmare, cnd vorbim de porozitatea solului
avem n vedere aceste spaii care menin n stare de echilibru volumul de ap i de aer din sol.
Limitele PT cresc de la solurile nisipoase spre solurile argiloase. De exemplu, ca o PT s fie
apreciat normal, la un sol nisipos trebuie s aib valori de 44-48%, iar la unul argilos 59-63%.
Pentru bonitare, la calculul PT se ia n considerare stratul de sol cuprins ntre 20 i 75cm.
ncadrarea se face dup valorile cele mai mici ale porozitii din cuprinsul stratului respectiv.