TRASAREA PE TEREN A PODURILOR SI VIADUCTELOR

Podul este o constructie, din categoria lucrrii de art, realizat de ingineri constructori,
destinat s treac un obstacol (ru, o vale, ci de comunicatii).
Un pod se poate compune din doua parti principale: infrastructura si suprastructura.
Culeele sunt elementele de infrastructura dispuse la capetele podului.
Pilele reprezinta elementele de infrastructura ce asigura reazeme intermediare pentru
suprastructura podului.
Tablierul podului, totalitatea grinzilor care formeaz sistemul de rezisten al unui pod
metalic i care sus ine calea de circula ie a acestuia.
Viaduct denumim astzi o lucrare de art (pod), n general de lungime mare, care permite
traversarea unei vi adnci de ctre un drum sau o cale ferat.
Clasificarea podurilor
PODURI CU GRINZI
Podurile cu grinzi reprezinta cea mai raspandita si simpla forma de suprastructura, fiind
realizate atat din beton armat, precomprimat, sau ambele si din metal, dar pot avea si
sectiune compusa otelbeton.
PODURI IN ARC
!ea lungul timpului au fost construite poduri remarcabile ce aveau ca structura
principala de rezistenta bolta, incepand cu poduri pe bolti din piatra realizate de romani
pentru apeducte, pana la podurile moderne cu arce realizate in prezent, avand o mare
diversitate de forme si dimensiuni.
PODURI HOBANATE.
Podurile cu "obane se caracterizeaza prin faptul ca tablierul este sustinut de mai multe
cabluri a caror forma se aproprie de cea rectilinie dupa darea in e#ploatare a podului.
PODURI SUSPENDATE
Podurile suspendate se deosebesc de cele "obanate prin forma cablurilor, cat si prin faptul
ca utilizeaza cabluri principale portante si o serie de alte cabluri, tirantii, prin intermediul
carora tablierul este suspendat de cablurile principale. $orma cablurilor principale este
curba.
%&!&C'%(' !( )%'*(%+'%( ' CU%+U%&,-% !( 'P'
Proiectarea podurilor mari (de lungime mai mare de ./,0//m) necesita un plan de
situatie al zonei de traversare si un plan la scara mare al sectorului
amplasamentului podului.
Planul de situatie se intocmeste la scara 0:1./// pentru raurile mici si la 0:0/.///
pentru cele de latime mare.
Planul la scara mare cu amplasamentul podului este necesar pentru proiectarea in
detaliu a podului si a altor constructii ane#e, cat si pentru studiile in detaliu a traseelor
cailor de acces la pod. Planul se intocmeste la scara 0:0./// cu ec"idistanta curbelor
de nivel (2/.1m pentru lungimea traversarii pana la 3//1//m si la scara 0:4./// cu
ec"idistanta (20m pentru o lungime mai mare.
Ca retea de spri5in se folosesc drumuirile principale de teodolitnivelment amplasate
pe ambele maluri, iar ridicarea detaliilor se face prin ta"imetrie in zonele desc"ise si
prin profile transversale, in zonele inc"ise.
%idicarea zonei de trecere se face de regula prin metoda aerofotogrammetrica. 6onele
de intindere mica se ridica ta"imetric iar in sectoarele foarte accidentate se foloseste
ridicarea cu fototeodolitul.
!()(%7&8'%(' ,U89&7&& P-!U,U&
,a proiectarea amplasamentului podului este necesar sa se cunoasca distanta intre doua
puncte initiale (7, 8) amplasate fiecare pe cate un mal in locuri neinundabile.'ceasta
distanta poarta numele de lungimea traversarii sau lungimea podului si se foloseste la
legarea analitica a proiectului podului de punctele initiale marcate pe teren.
Proiectantul concepe lungimea podului ca fiind distanta dintre fetele interioare ale
culeelor(,).
,ung mea traversarii se poate masura direct cu precizia necesara folosind dispositive
electrooptice de tip geodietru! di"toat#
!aca traversarea podului parcurge o vale uscata sau iarna pe g"eata,masuratorile se pot
efectua cu panglici cu diviziuni milimetrice sau cu fire de invar.
Precizia masurarii pe teren a lungimii podului se determina pornind de la precizia
necesara de construire a podului si a importantei acestuia.
TRANS$ITEREA COTELOR PESTE CURSURI DE APA
(ste necesar pentru fi#area reperelor de nivelment pe ambele maluri care vor fi folosite
att n timpul studiilor "idrologice ct i la alctuirea bazei altimetrice pentru ntocmirea
planului topografic la scar mare a amplasamentului podului, pentru trasarea n nl ime
a construc iilor podurilor. ,a traversrile pentru lungimi mai mari de 3// m vor
fi plantate minimum dou repere permanente pe fiecare mal, iar eroarea limit n
determinarea cotelor n raport cu un reper ini ial nu trebuie s depa easc :0/ mm.
)rasarea cotelor se face iarna pe g"ea prin nivelment geometric obi nuit, iar
peste ap prin metode de :
nivelment dublu geometric,
nivelment trigonometric,
nivelment "idrostatic.
Tra%"iterea cotelor &ri% %i'ele%t dublu geoetric
+e efectueaz vara i toamna. Presupune sta ionarea cu aparatul de nivel
pe ambele maluri alea rului, iar cnd condi iile permit i pe un banc de nisip sau
insul ctre mi5locul apei.
;n func ie de l imea rului i caracterul v ii i malurilor se pot utiliza
sc"eme variate. !e e#emplu cele din figura 3.0< a i b pentru l imea rului pn
la 3// m sau cea din figura 3.0< c pentru l imea rului mai mare ca 3// m.
'ceste sc"eme permit transmiterea cotelor cu precizia nivelmentului de ordinul
&&& i n anumite condi ii cu precizia nivelmentului de ordinul &&
+c"ema din figura 3.0< a se folose te atunci cnd e#ist un banc de nisip sau o insul
ctre mi5locul apei. ;nainte de nivelment se planteaz pe ambele maluri cte 4 repere de
nivelmet (%0,%4 si %3,%<) n locuri unde raza de vizare ar trece la minimum 4=3 m
deasupra pmntului. &nstrumentul instalat n sta ia +0 e#ecut citirile pe mirele a ezate
n ordinea numerotrii reperelor. Pentru controlul determinrii diferen elor de nivel
ntre reperele %0 i %3 respectiv %< i %4, se instaleaz instrumental n sta iile +4 i +3
de unde se e#ecuta citirile pe mirele instalate n %0 i %4 respectiv %3 i %<> suma
diferen elor de nivel n poligonul %0%3%<%4%0 nu trebuie s depa easc 0/=4/
mm. +c"ema din figura 3.0< b se utilizeaz cnd nu se poate folosi sc"ema din figura
3.0< a cnd nu se pot bate pilo i ctre mi5locul rului sau cnd fundul albiei se afla la
adncime mare.
8ivelul i mirele se a eaz n vrfurile unui paralelogram care se marc"eaz pe teren .
Citirile pe mirele departate la distan e mai mari de 4//=3// m se e#ecut cu a5utorul
&a%ourilor obile o%tate &e ire figura 3.0?. ;n cazul sc"emei din figura 3.0<.b
ecartul admis ntre diferen ele de nivel ale laturii %0%4, pentru o serie de observa ii este
de 1=0/mm @0// m distan a. ;n cazul l imii rului mai mare de 3// m se recomand
utilizarea sc"emei din figura 3.0< c.
Tra%"iterea cotelor &ri% %i'ele%t trigo%oetric
'ceast necesit folosirea a dou teodolite de precizie care vor msura ung"iurile zenitale
6i n perioada cu imagini clare. -bserva iile se efectueaz direct i invers concomitent
de cele dou teodolite instalate fiecare pe cte un mal. Punctele 7 si 8 (fig. 3.0A) ntre
care se transmite cota peste ru sunt puncte ale triangula iei podului care se vor amena5a
i ca repere de nivelment. )eodolitele i intele de vizare se a eaza n vrfurile
paralelogramului, astfel ca s fie egale distan ele +07+48, a cror lungime s nu
depaseasc 3 m. ;n punctele 7 i 8 se instaleaz vertical mirele care se fi#eaz prin
trepiede de mire.
'ceast necesit folosirea a dou teodolite de precizie care vor msura ung"iurile zenitale
6i n perioada cu imagini clare. -bserva iile se efectueaz direct i invers concomitent
de cele dou teodolite instalate fiecare pe cte un mal. Punctele 7 si 8 (fig. 3.0A) ntre
care se transmite cota peste ru sunt puncte ale triangula iei podului care se vor amena5a
i ca repere de nivelment. )eodolitele i intele de vizare se a eaza n vrfurile
paralelogramului, astfel ca s fie egale distan ele +07+48, a cror lungime s nu
depaseasc 3 m. ;n punctele 7 i 8 se instaleaz vertical mirele care se fi#eaz prin
trepiede de mire.
Tra%"iterea cotelor &ri% %i'ele%t (idro"tatic
+e folose te peste ape foarte ntinse, ob innduse n condi ii favorabile o eroare de
ctiva mm. Pe fundul cursului de ap se a eaz un tub de cauciuc rezistent, care se
umple cu ap sub presiune mare ca n el sa nu ramn bule de aer. ,a capetele furtunului
se monteaz tuburi de sticl cu diviziuni care se fi#eaz de stlpi pe maluri (fig. 3.0.), la
distan de o sta ie de nivelment fa de stlpi se planteaz n locuri stabile reperele %0
i %4. +e consider pentru observa ii ca meniscul lic"idului din tuburile 0 i 4 se afla la
aceea i suprafa de nivel> cu a5utorul a dou instrumente de nivel se leag aceast
suprafa de reperele %0 i %4 observa iile se fac la interval de timp stabilite dup
program. Concomitent pe fiecare mal se msoar presiunea (p0 i p4 ), temperatura
aerului i apei (t0 i t4), ca s se poata introduce corec ii n rezultate dac este necesar.
!iferen a de nivel se ob ine din media valorilor rezultate din programul de observa ii.
)%&'89U,')&' P-!U,U&
+e folose te ca baz pentru determinarea lungimii traversrii cursului de ap sau ca re ea
de spri5in pentru trasarea n plan a infrastructurii podurilor mari i pentru verificarea
monta5ului i pozi ionrii suprastructurii podului.
$orma re elei este cel mai adesea unul sau dou patrulatere geodezice cu dou baze,
amplasate fiecare pe cte un mal.
Precizia trinagul iei podului trebuie astfel realizat nct erorile medii ptratice n pozi ia
centrelor infrastructurii, ct i n lungimile desc"iderilor podului s nu depa easc :
0,1...4 cm. !in aceast cauz, erorile n pozi ia punctelor de triangula iei podului, ca
baz de trasare, care trebuie s fie de 0,1....4 ori mai mici vor fi n medie de :0 cm.
TRASAREA IN)RASTRUCTURII PODULUI TRASAREA CENTRELOR
IN)RASTRUCTURII
(ste cea mai comple#a si de raspundere trasare la poduri. 'ceasta se poate efectua prin
trei metode:
1. Aplicarea de distante;
2. Intersectie reperata;
3. Intersectie unghiulara inainte.
&ndiferent de metoda utilizata, trasarea infrastructurii se face in doua etape:
&. Trasarea provizorie (cu precizie mica) in apa, punctul obtinut fiind marcat prin
balize plutitoare sau geamandura>
&. Definitivarea trasarii, care are loc numai dupa ce partea superioara a
infrastructurii a iesit din apa. 'ceasta trebuie sa asigure precizia trasarii conform
normativelor de trasare.
TRASAREA RI! A"I#AREA DE DISTA!TE
&ndiferent de metoda utilizata pentru trasare, punctele $ Bi ! ale a#ei longitudinale a
podului trebuie amplasate la o deprtare suficient de malurile rului, pentru a nu fi
deteriorate n timpul procesului de construcCie, iar dac acestea au disprut, se vor
reconstrui fie pornind de la vrfurile de frngere ale cilor de acces la pod fie de la
punctele de repera5 ale capetelor a#ei podului sau ale reCelei de spri5in e#istente
1.1 Trasarea centrelor infrastructurii plin aplicarea distantelor din proiect cu %enzile de
otel.
'ceasta metoda se poate utiliza cand albia raului este uscata sau iarna, cand raul este
acoperit de g"eata. !istantele se aplica pe directia a#ei longitudinale ($!), pe o podina
construita in acest scop, pornind din punctele initiale ale a#ei, si anume $ respectiv !.
Pentru intinderea benzilor de otel se foloseste dinamometrul. Punctele astfel trasate se
proiecteaza pe pamant si se fi#eaza prin aliniamente de repera5. &n cazul trasarii pe
g"eata, bornele de repera5 se planteaza pe maluri, in afara zonei de inundatii. Pentru
fiecare distanta masurata se introduc corectii de etalonare si temperatura.
1.2 Trasarea centrelor infrastructurii folosind geodi&etrul 'disto&atul( de precizie.
&n acest caz nu mai este necesara construirea triangulatiei podului, deoarece trasarea
centrelor infrastructurii se face prin aplicarea distantelor din proiect pornind de la
punctele $ respectiv !. 7ai intai se traseaza provizoriu distantele proiectate, folosind un
ta"imetru optic. 'poi, in punctele obtinute se construiesc insule mici prin turnare de
bolovani, sau in cazul raurilor mai adanci, platforme din piloti. Pe aceste insule se
instaleaza statia reflectoare, iar cu statia emitatoare instalata in punctul $, se citesc
riguros distantele dintre acestea. Prin nivelement se reduc la orizont distantele si se
compara cu cele din proiect.
Pentru controlul trasarii se repeta operatia descrisa anterior, dar de aceasta data se
stationeaza cu aparatul in punctul !. !iferentele obtinute intre distantele trasate din
punctul $ si cele trasate din punctul ! se numesc desc"ideri. !aca diferenta dintre aceste
desc"ideri si cele proiectate se incadreaza in tolerantele admise, punctele obtinute sa
marc"eaza definitiv.
)%'+'%(' P%&8 &8)(%+(C)&( %(P(%')'
2.1 Trasarea pe rauri cu adanci&ea pana la 3 & si nenaviga%ile
2.1.1 rocedeul alinia&entelor paralele
&n aceasta situatie se proiecteaza un aliniament paralel $)!) in aval de a#a podului $!,
pe o podina. Pe podina se traseaza proiectiile centrelor infrastructurilor (pct. 1* 2 *3 =).
Cu teodolitul instalat in aceste puncte, se traseaza perpendiculare pe a#a $)!). !irectiile
obtinute reprezinta a#ele longitudinale ale infrastructurilor, care la intersectia cu a#a
traversarii $! dau pozitia centrelor fiecarei infrastructuri (#1* #2* =). '#a longitudinala
a infrastructurii se fi#eaza prin trei piloti: unul pe a#a $)!) (pct. 1)* 2)* =) si ceilalti doi
in amonte de a#a $! (pct. 0D si 1+)*2+ si 2+) =) pentru a permite trasarea si in cazul
intreruperii vizibilitatii intre punctele 4E si 2+* 3) si 3+.
R,#EDE-" A"I!IA$E!TE",R !EARA"E"E
'cest procedeu se foloseste atunci cand in apropierea traversarii cursului de apa e#ista un
pod vec"i, care poate fi utilizat pentru trasarea a#elor infrastructurii. +e proiecteaza pe
podul vec"i sub un ung"i drept fata de a#a longitudinala $! punctele initiale $)!). +e
masoara in aceste puncte ung"iurile . si / fata de a#a proiectata $)!). +e calculeaza
distanta 0 dintre infrastructuri in lungul a#ei proiectate $)!), cu relatia 0 1 %2sin ., unde
% este distanta dintre centrele infrastructurilor pe a#a longitudinala a traversarii $!. 'poi
procedeul este acelasi cu cel descris anterior.
2.2 Trasarea pe rauri cu adanci&i &ai &ari de 3 &.
&n acest caz pentru aflarea centrelor infrastructurilor se vor construi pe cele doua maluri
doua baze perpendiculare pe a#a podului (A# si 3D) amplasate una aspre amonte si alta
spre aval, iar controlul trasarii se va face construind alte doua baze A#E si 3DE in
prelungirea primelor. *erificarea pozitiei centrelor infrastructurilor se face stationand cu
teodolitul in punctele materializate pe cele doua prelungiri ale bazelor si intersectand prin
vizare la punctele corespunzatoare de pe malul opus. )oate segmentele masurate pe cele
doua baze sunt egale intre ele si se masoara fata de a#a podului.
)%'+'%(' P%&8 &8)(%+(C)&( U89F&U,'%' &8'&8)(
3.1 A&%ele &aluri nu sunt inundate de apele de pri&avara.
&n aceasta situatie baza de trasare A3 se considera astfel incat sa fie paralela cu
a#a longitudinala a podului $! si la o distanta de circa 0@3 din lungimea acesteia. !e
asemenea se recomanda realizarea vizelor spre punctele 1, 2 si 3 cu ung"iuri apropiate de
0//g. *izele de control trebuie e#ecutate din punctul D la 1 pe un mal si din # la 3 pe
celalalt mal. Punctele D si # trebuie sa fie perpendiculare pe vizele A41 si 343> prin
aceasta se vor micsora erorile transversale, iar cele longitudinale, daca intervin, vor fi
negli5abile.
Pentru controlul trasarii in zona 1 G 3 , ar trebui un punct pe o directie apro#imativ
perpendiculara mi5locul a#ei $!* deoarece ung"iurile de intersectie devin obtuze si este
posibila aparitia unor erori longitudinale importante. &n acest caz este imposibil sa se
plaseze un asemenea punct. )otusi, cu conditia amplasarii punctelor A si 3 la distanta
ma#ima de 0@3 din lungimea a#ei $!, in zona dintre punctele 1 si 3 ung"iul / nu va
depasi 03/0</g si erorile ce vor aparea nu vor depasi in acest caz valorile erorilor
transversale. Cea mai mare atentie trebuie acordata reducerii erorii ung"iulare de trasare,
lucru ce se poate realiza prin trasarea cu precizie a fiecarei directii.
3.2 A&%ele &aluri nu sunt inundate de apele de pri&avara si catre &i5locul a0ei podului
se poate fi0a unul sau doua puncte de spri5in supli&entare pe o insula.
'cestea sunt cazurile cele mai favorabile de trasare deoarece permit eliminarea
inconvenientelor aratate in primul caz in privinta trasarii punctelor din zona 1 6 3.
Cand pe insula este amplasat un singur punct #, suficient de apropiat de a#a $!, e#ista
posibilitatea de a se folosi acest punct pentru intersectiile de control, dat fiind ca vizele
din acest punct vor fi aproape perpendiculare pe A 6 1 respectiv pe 3 6 3 .
Cand pe insula se pot amplasa doua puncte A si 3, la o distanta destul de mare unul de
altul (cel putin 0@3 din lungimea a#ei $!), pe mal pot lipsi complet punctele de spri5in si
totusi trasarea se va e#ecuta in conditii foarte favorabile. (ste adevarat ca trasarea
punctului ! poate fi in aceasta eventualitate controlata numai prin vizarea pe a#a
longitudinala din punctul $ sau de la baza A3, insa cu toate acestea ea va fi obtinuta mai
sigur decat in cazul cu un singur punct pe insula, intrucat pentru ung"iuri identice de
intersectie distanta dintre punctele de spri5in A si 3 va fi mai mica si razele de vizare mai
scurte.
3.3 -n &al este inundat de apele de pri&avara.
(ste cazul cel mai nefavorabil. &n aceasta situatie baza de trasare A3 se fi#eaza pe malul
neninundabil, transversal pe directia a#ei longitudinale $!. Pentru a obtine rezultate
satisfacatoare, lungimea bazei de trasare trebuie sa fie destul de mare, ceea ce duce la
cresterea erorii de masurare, care implicit mareste si eroarea totala a punctelor in zona 4
6 !.
3.7 -n &al este inundat de apele de pri&avara si catre &i5locul a0ei
podului se poate fi0a unul sau doua puncte de spri5in supli&entare pe o insula.
&n cazul in care se poate fi#a un singur punct D pe insula, conditiile de trasare
sunt mai bune decat in cazul descris anterior deoarece din punctul D se pot controla mai
bine erorile din zona 2 6 !.
&n cazul in care se pot fi#a doua puncte A* 3 la distanta 0@3 din a#a $! unul fata
de celelalt, conditiile de trasare sunt aceleasi cu cele descrise in cazul in care HA&%ele
&aluri nu sunt inundate de apele de pri&avara si catre &i5locul a0ei podului se pot fi0a
doua puncte de spri5in supli&entare pe o insula+.
,UC%'%& )-P-9%'$&C( &8 )&7PU, (I(CU)&(& &8$%'+)%UC)U%&&
P-!U,U&
Tra"area a*elor i%+ra"tructurii &e u"cat "i &e i%"ula
)rasarea care se e#ecuta pe uscat,se face prin metoda intersectiei reperate cu a5utorul unei
impre5muiri ce se construieste in prealabil. !in centrul infrastructurii se transpune pe
impre5muire a#a transversala 78 si perpendicular pe ea, a#a longitudinala a
infrastructurii. $ata de aceste a#e marcate se traseaza groapa si cofra5ele fundatiei.
Pe raurile adanci pana la 1=?m fundadiile infrastructurii podului se pot construi pe
umpluturi de piatra,arocamente, alcatuind o ,,insula artificialaEE.
+e determina centrul o al infrastructurii pe insula, iar cu teodolitul instalat in
punctual o se vizeaza punctele initiale m si n, iar prin plon5area lunetei se fi#eaza pe
umplutura punctele m0, m4, si n0,n4 , in aliniamentul traversarii podului(fig.1). +e
traseaza o perpendicular pe a#a transversal, obtinand punctele a0,a4 si b0,b4, a#a
longitudinala a infrastructurii.
Tra"area +u%datiilor &e &iloti
Pilotii de beton armat se afunda in pamant cu dispositive vibratoare, iar pe masura
afundarii, acestia se continua cu alti piloti pe tronsoane de cate <..?m. &n cazul pilotilor
centrifugati se scoate pamantul din tuburi si apoi se umplu cu beton. Cand se a5unge la
nivelul cel mai mic al apei grupele de piloti se acopera cu o placa de beton armat (radier),
pe care se construieste corpul infrastructurii.
Petri baterea grupelor de piloti pe raurile de adancime mare se construieste o sc"ela de
glila5 (platforma cu desc"izaturi) e#ecutata conform proiectului de montare verticala a
pilotilor. !iametrul desc"izaturilor este cu 4 cm mai mare decat dimensiunile e#terioare
ale pilotilor. &n mi5locul platformei se fi#eaza punctual -centrul infrastructurii si
punctele 7E si 8E pentru orientare in lungul a#ei traversarii 78.
Platforma se amena5eaza pe mal pe doua vase care se transporta spre apa. Pozitionarea ei
conform proiectului se efectueaza prin apropiere treptata din trei puncte ale triangulatiei
podului, centrul intersectiei - prin intersectia ung"iulara inainte cu teodolitele din ' si J
si alinierea punctelor 7E si 8E in a#a traversarii 78 de catre al treilea teodolit instalat in
punctual initial 7.
!evierea in plan a pilotilor fata de centrul - nu va depasi 1 cm. &nainte de
construirea radierului, se determina cotele partii superioare a pilotilor fata de reperul de
nivelment pe mal.
Lucrari topografice la constructia fundatiilor pe chesoane ffff imp
C"esonul cu aer conprimat si c"esonul desc"is se aduc si se asaza pe fundul apei
in amplasamentul infrastructurii cu sc"ela de grila5 montata pe vase pe care sunt fi#ate
punctele -, 7E si 8E. 'ceste lucrari constau din observatii periodice in timpul coborarii
cutiei c"esonului si din trasarea cofra5ului pentru e#ecutarea corpului fundatiei.
Ca rezultat al acestor observatii se determina adancimea de scufundare a cutiei,devierea
cutiei in directiile longitudinala si transversala, deplasarea in plan a a#ei cutiei.
E*e&lu de &o,itio%are a u%ui c(e"o% i% a&a
+e consider c"esonul paralipipedic din $ig.3, care se pozi ineaz n interiorul
unui ru cu a5utorul unei macarale.
!ate cunoscute:
nl imea c"esonului, notat , (vezi $ig.<)>
coordonatele din proiect ale punctelor !(#<,K<) i C(#3,K3) , puncte aflate la
fundul rului
+e cere:
metoda prin care se poate pozi iona c"esonul n interiorul rului
%ezolvare:
se msoar cu sta ia total col urile de sus ale c"esonului2L coordonatele punctului '
(#0,K0)
se cunosc, din proiect, coordonatele punctului C(#3,K3) >
prin diferen e de coordonate se pot determina M#, MK
dac se dor te se poate determina i ung"iul N
n mod similar se procedeaz i cu punctele J si !
8ig.7. Deplasarea col urilor chesonului pe 0.' ( i respectiv pe 9 ' (
Porbleama care se pune n continuare este cum putem verifica dac coordonatele
punctului C(#3,K3) sunt cele din proiect.
Pentru rezolvarea acestei probleme se mai alege un punct 'E (#1,K1) , conform $ig.1, pe
muc"ia c"esonului a crui coordonate se determin n mod similar cu cele ale punctului
'(#0,K0) (cu sta ia total).
8ig.:. $etod; de verificare
a coordonatelor punctlui
'vnd determinate coordonatele celor dou puncte ' si 'E se poate determina
orientarea lor , iar apoi valoarea ung"iului N.
;n continuare se determin M# i MK prin aplicarea unor func ii trigonometrice n
triung"iul "a urat cu verde (vezi $ig. 3).
Prin tansmiterea coordonatelor punctului '(#0,K0) n planul de proiec ie I-O i
cunoscnd deplasrile M# i MK se determin coordonatele punctului C, care sunt de
forma . 'ceste coordonate se compar cu cele din proiect. -pera ia se repet pna cand
coordonatele punctlui C determinate PcoincidD cu cele din proiect.
Tra"area i% detaliu a i%+ra"tructurilor
+e e#ecuta in baza centrului si a#elor infrastructurii, care se restabilesc in timpul
e#ecutiei pe cofra5ele zidariei de elevatie a fundatiei si zidariei corpului
infrastructurii.*erificarea cotelor retragerii fundatiei se face de la reperele de nivelment
de pe mal.
)rasarea conturului zidariei corpului fundatiei se e#ecuta pe baza a#elor infrastructurii
proiectate pe cofra5ul fiecariu tronson al zidariei si se verifica periodic pozitia centrului
infrastructurii-.
)rasarea in plan si in inaltime a cuzinetilor este cea mai precisa si de raspundere
trasare.
+e verifica si definitiveaza pozitia centrului -, iar fata de centru a#ele longitudinala si
transversala. +e verifica cotele reperelor de e#ecutie de pe infrastructura, apoi, prin
metoda coordonatelor rectangulare fata de a#ele infrastructurii, se traseaza in plan
cuzinetii, iar prin nivelment geometric acestia se fi#eaza in inaltime la cota din proiect
(cu o eroare de 0..4 mm).
Ridicarea de e*ecutie a i%+ra"tructurilor
're loc dupa terminarea constructiei pentru a verifica corespondenta cu proiectul
a tuturor partilor principale ale infrastructurii ca pozitie in plan si in inaltime. 'ceasta
cuprinde urmatoarele lucrari topografice: determinarea coordonatelor reale ale centrelor
infrastructurii si a distantelor dintre ele, nivelmentul de control al suprafetei cuzinetilor,
ridicarea de detaliu a infrastructurii si constructiilor de regularizare.
#oordonatele centrelor infrastructurilor se determina prin metoda
triung"iului sau prin metoda intersectiei inapoi din trei puncte, dupa care se
determina distantele reale dintre ele si se compara cu cele din proiect (eroarea nu
trebuie sa depaseasca 0,1..4 cm).
!ivel&entul de control se efectueaza printro drumuire construita de la
reperul permanent de pe un mal pana la reperul permanent de pe celalalt mal.
Ridicarea in detaliu a infrastructurii se e#ecuta fata de a#ele acesteia,
deasemenea se determina dimensiunile infrastructurii, ale cuzinetilor si distantele
de la a#ele infrastructurii pana la cuzineti.
TRASAREA SI DEPLASAREA IN)RASRUCTURII PODURILOR
&n timpul construirii si in perioada initiala a darii in e#ploatare se efectueaza observatii
asupra tasarii si deplasarii infrastructurilor podului.
+tudiile topografice la nivelul infrastructurii
Bi suprastructurii podurilor au ca obiectiv
urmrirea urmtorilor parametri:
Q !eplasri absolute:
o )asri>
o !eplasri orizontale.
Q !eplasri relative la rosturile de
dilatarecontracCie.
'paratura Bi dispozitivele
Q borne Bi repere topogeodezice>
Q mrci de tasare>
Q mrci de vizare>
Q staCii totale cu ntreaga gam de accesorii.
7surtorile se fac cu o precizie de 1 mm pe coordonate Bi 4 mm pe cot.
Prin urmrirea deplasrilor n plan orizontal Bi vertical ale construcCiilor prin
metode topografice se determin deplasrile sau deformaCiile construcCiilor,
generate de tasri ale terenului de fundare, ca de e#emplu: tasarea medie, tasrile
relative, nclinri ale fundaCiilor sau ale construcCiei n ansamblu, ncovoieri
relative ale tlpilor continue de fundare etc.
Urmrirea tasrilor unei construcCii prin metode topografice const din msurarea
modificrii cotelor unor puncte izolate, materializate prin mrci fi#ate solidar de
construcCie, prin raportare la repere de referinC (repere fi#e).
Plantarea mrcilor de tasare trebuie s asigure verticalitatea pe acestea a mirelor
de
nivelment sau montarea dispozitivelor de nivelment "idrostatic.
Plantarea mrcilor de vizare trebuie s permit o vizare precis Bi de la ct mai
multe repere de observaCie.
7rcile de tasare sunt repere mobile de nivelment, care se alctuiesc Bi se fi#eaz
n elementele de construcCie astfel nct s fie asigurat conservarea lor n timp, pe
ntreaga durat a efecturii observaCiilor Bi s fie posibil efectuarea msurrilor
att n timpul e#ecuCiei ct Bi n timpul e#ploatrii construcCiilor.
7arcile de tasare au fost si sunt folosite la redarea cat mai e#acta a componentelor
verticale ale deplasarilor pilelor podurilor.
Primele msurtori intitulate Hstarea /D vor intra n comparaCie cu celelalte ce vor fi
ntocmite, conform graficului de urmrire a comportrii n timp.
!eplasarea in plan a infrastructurii podului este provocat de presiunea apei din rau
asupra infrastructurii fiind directionata,in principal pe directia curentului apei (in lungul
a#ei longitudinale a infrastructurii)> este posibila si o deplasare laterala a uneia din
infrastructuri pe directia a#ei traversarii(a#a longitudinala a podului).
-bservatiile asupra deplasarii longitudinale se efectueaza prin metoda aliniamentului.
Pentru aceasta,aliniamentul se fi#eaza prin marci de observatii pe cuzineti(pe dreapta sau
pe stanga tablierului) si pe fiecare mal (pe cata doi pilastri de beton armat).
+tudiile topografice la nivelul cursului de ap se materializeaz n efectuarea
masurtorilor topografice n albia raului, ntrun sistem de proiecCie local, e#ecutnduse:
Q profile transversale, unul n amonte Bi unul n aval de pod. Primele profile vor fi
intitulate Hstarea /D, faC de care se vor face interpretrile celorlalte profile ce se vor
e#ecuta>
Planul de situaCie cotat sau cu curbe de nivel care va conCine: conturul albiei minore,
conturul albiei ma5ore la viiturile cele mai mari, nivelul ma#im al apelor rezultat din
informaCii, zonele de depuneri Bi eroziuni, zonele acoperite cu vegetaCie cu precizarea
tipului de vegetaCie, construcCii "idrote"nice e#istente, alte construcCii Bi instalaCii, poziCia
profilelor transversale Bi longitudinale, precum Bi o born sau alt reper de nivel cotat, uBor
de identificat pe teren. Primul plan intitulat Hstarea /D va intra n comparaCie cu celelalte
ce vor fi ntocmite>
Q Profilul longitudinal al albiei pe linia talvegului, pe ntreaga lungime raportat
pe planul de situaCie Bi cuprinde pe lng linia talvegului, linia oglinzii apei la data
ridicrii Bi nivelul ma#im al apelor rezultat din informaCii.
A+uierile sunt acCiuni de erodare a albiei provocate de creBterea vitezei de curgere
a apelor. 'fuierile se clasific n:
Q afuieri generale>
Q afuieri locale>
$uncCie de sistemul de fundare adoptat afuierile generale pot prezenta un grad de
periculozitate mai mare sau mai mic asupra stabilitCii infrastructurilor podurilor. Cnd
ns infrastructurile sunt fundate pe piloCi sau la adncimi mici, trebuie luate masuri de
prevenire a afuierilor generale, prote5nduse fundul albiei n 5urul infrastructurilor cu
anrocamente sau saltele de gabioane.
'fuierea generala si locala
7&,,'U $%'8)'
a. $aza de proiectare
0. Primii a5unBi la faCa locului au fost inginerii topografi (1), n august 4//0>
Cei 1 specialiBti topografi au realizat o reCea de puncte n sistem R9+.<>
Urmtorul pas a constat n instalarea pe un pilastru de beton a unei staCii de
referinC ,eica 9P+ 1//, aceasta fiind SElegatEE la reCeaua creat anterior.
b. $aza de e#ecutie
B#-# $o%itori,area .i g(idarea co%"truc/iei
Cu a5utorul receptoarelor mobile 9P+ sau trasat coordonatele fundaCiilor
pilelor.
;n primii doi ani, principala sarcin a specialiBtilor topo a constat n stabilirea n
plan Bi n nlCime a poziCiei formelor de turnare a cimentului.
Pentru monitorizarea construcCiei (vant, radiatii solare), 04 puncte de referinC au
fost materializate prin pilaBtrii cu sistem de centrare fortaC, n lungul a#ei
podului.
01/ de reflectoare au fost ncastrate n pilele podului>
msurtori de control spre reflectoare din cele 04 puncte >
Pentru monitorizarea pe timpul e#ecuCiei sa apelat Bi la te"nologia 9P+>
Pentru trasarea n plan a cuzineCilor sau folosit receptoarele 9P+ iar pentru
trasarea n nlCime sa apelat la nivele de nalt precizie.
B#0# $o%tarea tablierului
0 &roblee: punctele de pornire de pe cele 4 prCi
aveau cote diferite> podul are o form curbat, %24/Tm>
;nainte de nceperea operaCiunii, specialiBtii topo au
efectuat msurtori pentru verificarea verticalitCii
pilelor>
Solu/ia: te"nologia 9P+ (n urma determinrilor efectuate sa a5uns la concluzia
c podul trebuie s aibe o pant de 3./4U de la 8 la +, pentru o mbinare precis)
V montare antene 9P+ n partea din faC a tablierelor.
Re,ultat: aliniere sub 0 cm, acurateCe de WW,WWU
c. $aza de e#ploatare
$o%itori,area ta"1rii .i de+ora/iilor "u+erite de &od
C.0. 7illau.
3// de reflectoare montate n structura podului>
C.4. Oangpu (C"ina)
4 staCii totale ,eica )C'4//3
4< de reflectoare ( 4, de referinC, n grinda
principal)>
Prima sesiune 4< de ore, 0<. de cicluri
Ciclurile ?A Bi ?., nregistrate la miezul
nopCii au fost luate drept etalon)>
Pe timpul zilei podul se lungeBte cu ? cm Bi
se nalC la mi5loc cu 0/ cm.
TRASAREA CONSTRUCTIILOR CIVILE, INUSTRIALE SI
A!RICOLE
CUPRINS
Ce presupune trasarea pe teren a constructiilorX
&ntocmirea planului general de trasare
Proiectarea trasarii
'plicarea pe teren a retelei de trasare
)rasarea pe teren a constructiilor
)rasarea a#elor principale ale constructiilor
)rasarea lucrarilor de terasamente
)rasarea lucrarilor de fundatii
)rasarea si pozitionarea elementelor in plan orizontal
)rasarea cotelor de nivel si verticalizarea componentelor constructiilor
)rasarea in detaliu a constructiilor
7etode de trasare
'bateri admise la trasare
&nstrumente si dispozitive utilizate la trasare
%eceptia lucrarilor de trasare
)rasarea pe teren a constructiilor consta in determinarea, materializarea si reperarea
elementelor caracteristice care definesc amplasamentul si a#ele acestor lucrari,
,ucrarile ncep cu trasarea retelei de spri5in pentru constructii, eventual completarea celei
de la ridicare si cu materializarea a#elor constructiei, urmand ca apoi sa se faca trasarea
in detaliu a constructiei.
-biectivul ce urmeaza a fi e#ecutat trebuie sa indeplineasca urmatoarele calitati
geometrice:
+a fie amplasat in spatiu in raport cu alte obiective e#istente si in raport de
punctele retelei de trasare
%espectarea formei si dimensiunilor obiectivului de trasat
!in aceste doua criterii rezulta doua aspecte ale lucrarilor de trasare:
0. )rasarea obiectelor in spatiu
4. )rasarea in detaliu a obiectului
-biectivele de trasat se pot imparti in trei categorii
obiecte volum (precizia pe cele trei dimensiuni este aceeasi)
obiecte suprafata (precizia de trasare pe verticala este inferioara celei in plan)
obiecte liniare (se aplica pe teren prin punctele principale de frangere)
Planul general de trasare constituie documentul de baza pentru aplicare pe teren a
proiectului constructiei. 'cesta cuprinde urmatoarele date pentru trasare:
0. !atele topografice de baza
4. Constructiile de trasat
3. Coordonatele si bazele de trasare
<. (lementele necesare definitivarii lucrarilor de trasare
I%tocirea &la%ului ge%eral de tra"are
Datele to&ogra+ice de ba,a cuprinse in planul general de trasare sunt:
directia 8ord>
caroia5ul geometric (al coordonatelor topografice)>
reteaua de trasare>
reteaua reperelor topografice e#istente>
inventarul de coordonate>
sc"ite de repera5.
Proiectarea trasarii se face pe baza urmatoarelor documente:
planul de situatie cu amplasarea constructiilor proiectate
sc"ema retelei geodezice e#istente in zona.
Punctele din componenta retelei de trasare pot fi puncte ale retelei geodezice e#istente in
zona sau alte puncte create in acest scop in sistemul de referinta utilizat la intocmirea
planului general de trasare.
%eteaua de trasare se recomanda sa fie proiectata a. & a#ele de trasare sa fie paralele cu
a#ele ctilor. -riginea sist rect al retelei de trasare se stabileste a. & toate coordonatle
punctelor sa aiba valori pozitive. %eteaua de trasare constituita din patrate sau
dreptung"iuri trebuie sa aiba lungimi ale laturilor mai mici decat , ma#2ro ori 7@m
indice beta, unde ro fact de transf, 7 eroarea med patratica de mas a distantelor si m
indice beta este eroare med patratica de mas a ung"iurilor in sec centesimale
A&licarea &e tere% a retelei de tra"are
Jornele trebuie sa fie amplasate la o distanta de constructie de cel putin 4@3 din inaltimea
acesteia, pentru a putea servi atat la ridicarea pe verticala cotelor plane, cat si la
verificarea verticalitatii componentelor si c"iar a constructiei.
7odalitati de bornare a punctelor:
;nainte de a se ncepe efectuarea trasrii lucrrilor de detaliu este necesar s se
recepCioneze, prin verificare:
reCelele de spri5in ce au servit la realizarea bazelor de trasare Bi a reCelelor de
trasare
reperele topografice de trasare sau reCelele speciale de trasare, nainte de a fi
folosite la aplicarea pe teren a punctelor Bi nivelurilor caracteristice prin care se
fi#eaz poziCia construcCiilor pe amplasamentele proiectate
reperele topografice care fi#eaz conturul Bi (sau) a#ele principale ale
construcCiei.
)rasarea a#elor principale se efectueaz n raport cu reperii de trasare a construcCiei, prin
metoda coordonatelor rectangulare.
Pentru trasarea a#elor principale se recomand utilizarea teodolitelor Y pentru trasarea
direcCiilor Bi a ruletelor sau panglicilor de oCel Y pentru msurarea lungimilor.
!e la caz la caz, marcarea a#elor se poate face prin :
Y implantarea de borne a cror poziCie Bi alctuire s permit utilizarea acestora pe toat
durata
e#ecuCiei construcCiei >
Y materializarea punctelor ce aparCin a#elor pe mpre5muiri proiectate Bi e#ecutate n
acest scop
;n cazul materializrii prin borne, acestea se vor realiza) Bi vor fi prote5ate printro
ngrdire din elemente de inventar tip &PC sau, n lipsa acestora din lemn.
;n cazul materializrii pe mpre5muiri, acestea trebuie s fie astfel concepute Bi e#ecutate,
nct ulterior s poat asigura realizarea trasrii restului de puncte.
(ste recomandat ca mpre5muirea s se fac paralel cu laturile construcCiei, la o distanC
suficient, pentru a nu fi n zona lucrrilor de terasamente.
;mpre5muirea poate fi continu sau discontinu, orizontal sau n trepte.
7arcarea a#elor pe mpre5muire se face prin cuiBoare sau crestturi, n 5urul crora se
traseaz un cerc cu vopsea Bi n care se scrie numrul a#ei.
Tra"area lucr1rilor de "u&ra+a/1
Pentru trasarea perimetrului lucrrilor de suprafaC se poate utiliza mpre5muireaZfolosit
la trasarea a#elor principale ale construcCiei, dac aceasta a fost de5a e#ecutat. &n caz
contrar, se e#ecut n mod special o mpre5muire, discontinu sau continu, utiliznduse
profile de colC amplasate la intersecCiile laturilor perimetrului Bi profile au#iliare
amplasate dea lungul laturilor ntre profilele de colC (fig. 3).
Profilele de colC Bi au#iliare se vor poziCiona la 4Y3 m n e#teriorul perimetrului real al
suprafeCei ce urmeaz a fi e#cavat.
8ivelul superior al oricrui profil va trebui s fie acelaBi Bi s fie notat pe fiecare n parte.
Tra"area lucr1rilor de "u&ra+a/1
,iniile de baz ale perimetrului real al suprafeCei precum Bi alte linii care trebuie s
fie trasate n interiorul suprafeCei, se materializeaz, la nivelul superior al profilelor (de
colC sau au#iliare), prin srme de oCel ntinse ntre reperii corespunztori marcaCi pe
elementele profilelor.
)ransmiterea pe vertical a liniilor de baz ale perimetrului real al construcCiilor, precum
Bi a colCurilor acestuia, se e#ecut n raport cu srmele ntinse, cu a5utorul firului cu
plumb.
!at fiind nivelul de precizie cerut pentru astfel de transmiteri, utilizarea unor instrumente
optice nu este necesar.
Tra"area lucr1rilor li%eare
)rasarea lucrrilor de sptur linear (pentru conducte) se va e#ecuta dup aceleaBi
principii artate la trasarea lucrrilor de suprafaC, utiliznduse pentru materializarea
punctelor de sc"imbare a direcCiei, profile de colC.
,a trasarea lucrrilor lineare se vor utiliza Bi profile au#iliare, intermediare, poziCionate
ntre profilele de colC, dar aceste profile sunt folosite n principal pentru transmiterea cotei
nivelului finit al e#cavrii, conform figurii 1.
Tra"area &o,i/iei co+ra2elor &e%tru +u%da/ii co%ti%ue di% beto%
)rasarea poziCiei cofra5elor pentru turnarea fundaCiilor din beton se realizeaz dea lungul
srmelor ntinse ntre reperii materializaCi n acest scop pe profilele de colC sau
intermediare ce au servit la trasarea lucrrilor de spturi.
&ntruct n timpul definitivrii lucrrilor de cofrare, elementele cofra5ului pot cpta
deplasri de la poziCionarea iniCial, este necesar ca naintea turnrii betonului, s se
verifice corectitudinea poziCiei finale a acestora.
*erificarea se e#ecut cu a5utorul unui instrument optic (se recomand teodolitul).
'cesta va fi calat pe linia de baz a cofra5ului sau pe o linie paralel cu aceasta,
verificarea
(#ecutnduse dea lungul acestei linii prin msurarea distanCei dintre linia de viz Bi
diferitele puncte ale cofra5ului .
Tra"area &o,i/iei co+ra2elor &e%tru +u%da/ii i,olate 3&e%tru "tal&i4 di% beto% "i etal
)rasarea poziCiei cofra5elor pentru turnarea fundaCiilor izolate (inclusiv tip pa"ar), se
facen raport cu a#ele trasate pe mpre5muirea din 5urul gropii de fundaCie, dea lungul
unor srme ntinse n cele dou direcCii, fi#ate pe mpre5muire.
Prin acest sistem de intersecCie reperat, se traseaz toate detaliile de plan ale fundaCiei
(cofra5ul e#terior, cel interior Y n cazul fundaCiilor pa"ar etc).
)ransmiterea pe vertical a punctelor rezultate din intersectarea srmelor se va face cu
a5utorul firului cu plumb, ntruct precizia cerut n general n astfel de situaCii nu
necesit
utilizarea instrumentelor optice.
Pentru trasarea nivelului de aBezare a stlpilor, n cazul fundaCiilor tip pa"ar, se utilizeaz
nivelmentul geometric, folosindu se nivele Bi mire corespunztoare
Tra"area "i &o,itio%area elee%telor i% &la% ori,o%tal
,ucrrile au ca scop final poziCionarea n plan, conform proiectului, a elementelor de
realizare a componenCilor construcCiei (cofra5e) sau direct a acestora (n cazul cldirilor
realizate din elemente prefabricate).
PoziCionarea comporta:
trasarea poziCiei Bi materializarea acesteia
poziCionarea elementelor n raport cu reperii materializati.
)rasarea Bi materializarea poziCiei se e#ecut n raport cu reperii bazei construcCiei
(materializaCi prin borne sau semne pe mpre5muirea perimetrului cldirii) Bi comport :
Y trasri Bi materializri de linii de referinC Bi intersecCii de linii>
Y msurtori n raport cu linii materializate.
Tra"area cotelor de %i'el "i 'erticali,area co&o%e%telor co%"tructiei
)rasarea cotei de nivel a oricrui component de construcCie se e#ecut n raport cu un
reper care materializeaz cota : /,// sau o alt cot convenCional Bi care trebuie s fie
astfel e#ecutat Bi prote5at nct s se conserve pe toat durata e#ecuCiei construcCiei.
'cest reper trebuie s fie accesibil spre e#teriorul construcCiei, constituind punctul de
verificare, n ceea ce priveBte cota de nivel a construcCiei n raport cu cota de nivel a
reperilor de referinC e#teriori.
Tra"area cotelor de %i'el "i 'erticali,area co&o%e%telor co%"tructiei
Tra"area cotei de %i'el la elee%te &re+abricate de &ere/i 3&a%ouri ari4
)rasarea cotei de nivel a bazei de rezemare a elementelor prefabricate se realizeaz cu
instrumente optice (nivele).
Pentru poziCionarea la cota de nivel corect, se va utiliza cala reglabil a crei cot va fi
definitivat cu a5utorul nivelei.
Cota de nivel a prCii superioare poate fi verificat cu a5utorul unei mire, special
conceput n acest sens.
*erticalizarea se poate asigura fie folosind o nivel cu bul de aer cu lungime mare de
referinC (4Y3 m), fie teodolitul aBezat pe o linie paralel cu linia de rezemare a
panourilor, care s asigure, prin vizare, un plan vertical n raport cu care, cu a5utorul unei
rigle, se msoar distanCele pn la suprafaCa elementului.
Tra"area cotei de %i'el a ba,ei "t5l&ilor &re+abrica/i .i 'eri+icarea 'erticalit1/ii
ace"tora
)rasarea cotei de poziCionare a bazei stlpilor prefabricaCi const n determinarea, prin
nivelment geometric, a cotei de rezemare a fundaCiei n raport cu care se regleaz poziCia
bazei stlpilor.
!ac baza stlpilor este fi#at prin buloane metalice, poziCia corect se asigur prin
deplasarea n sus sau n 5os a piuliCelor.
!ac stlpii se monteaz n fundaCii tip pa"ar, n prealabil se determin cota fundului
pa"arului fundaCiei. 'ceast cot se adaug la dimensiunea efectiv dintre baza stlpului
Bi faCa superioar a primei console.
!iferenCa dintre cota obCinut Bi cota de proiect a feCei superioare a primei console
reprezint 5ocul de a5ustare dintre stilp Bi fundaCie.
Tra"area cotei de %i'el a ba,ei "t5l&ilor &re+abrica/i .i 'eri+icarea 'erticalit1/ii
ace"tora
*erificarea verticalitti stilpilor prefabricaCi, cu inltime pn la 3 m se va realiza cu firul
cu plumb sau cu a5utorul unei nivele cu bul de aer, cu lungime de referinC de cel puCin
0,1...4 m. 8ivela va fi etalonat Bi supus periodic verificrilor metrologice.
*erificarea verticalitCii stilpilor prefabricaCi cu inlCime peste 3 m se va realiza
cua5utorul teodolitului, cu care se va controla fie verticalitatea unei muc"ii, fie
verticalitatea a#elor mediane a dou feCe adiacente.
Tra"area cotei de %i'el a ba,ei "t5l&ilor &re+abrica/i .i 'eri+icarea 'erticalit1/ii
ace"tora
%eglarea poziCiei stlpului, astfel nct verticalitatea s fie asigurat, se poate realiza prin :
Y acCionarea piuliCelor, n cazul stlpilor ce snt proiectaCi s aib baza prins prin
bulonane
Y utilizarea penelor, n cazul stlpilor ce snt proiectaCi s aib baza prins n elemente
tip
Ppa"ar[.
Tra"area cotei de %i'el a gri%,ilor .i elee%telor de &la%.eu &re+abricate
,ucrrile de trasare a nivelului de poziCionare a grinzilor elementelor de planBeu etc,
urmreBte materializarea unei cote de rezemare unice pentru elementele ce intr n
alctuirea aceluiaBi nivel al construcCiei.
Pentru aceasta, cu a5utorul nivelei optice se determin cotele de nivel reale ale zonelor de
rezemare ale elementelor verticale de construcCie ce urmeaz s constituie reazemele
elementelor orizontale.
;n funcCie de cotele rezultate, se determin cota de nivel unic pentru rezemarea
elementelor orizontale (grinzi, elemente de planBeu etc.) Bi deci mrimea umpluturilor de
reglare, n fiecare zon, astfel nct n final s se obCin cota de nivel dorit.
Tra"area i% detaliu a co%"tructiilor
Conturul constructiei se plica pe teren prin punctele caracteristice principale si secundare
ale acesteia, utilizand una din metodele cunoscute, fata de reteaua de trasare.
)rasarea in detaliu a unei constructii se poate efectua dupa materializare pe teren a
punctelor care definesc a#ele principale si cele de vaza ale constructiilor, care, practic,
delimiteaza conturul acesteia.
'ceasta operatiune se poate efectua utilizand principiul intersectiei reperate, cazul in care
aliniamentele se intersecteaza in ung"i drept si se pot reconstitui optic sau mecanic ( prin
intinderea de fire intre punctele corespondente.
-peratiune necesita confectionare de dispozitive au#iliare de lemn folosite si la
impre5muiri, pe care urmeaza a fi marcate pozitiile a#elor de baza, dar si a celorlalte
tipuri de a#e. 'cestea creaza conditiile fi#arii precise a a#elor si masurarii cu precizie a
distantelor.
7etoda consacrata in acest caz, este metoda coordonatelor rectangulare.
$etode de tra"are a co%"tructiilor
7etoda coordonatelor rectangulare
7etoda coordonatelor polare
7etoda intersectiei inainte
7etoda coordonatelor rectangulare
Punctul de trasat prin metoda coordonatelor rectangulare, C, are coordonate date prin
proiect, iar n teren e#ista punctele retelei de constructie 1, ?, 0/, 00, ce alcatuiesc un oc"i
al retelei de constructie.
!in coordonate, se va calcula marimea abscisei si ordonatei punctului C fata de punctul
0/.
, si fata de punctul C\, la lungimea # se obtine pozitia punctului C.Pentru trasare, se va
aplica n teren lungimea K, pe aliniamentul determinat de punctele 0/ si 00 ( latura a
retelei de constructie), obtinnd punctul C\. ;n acest punct se va trasa ung"iul drept
(ste de remarcat ca e#ista si posibilitatea de a se aplica nti lungimea 0 pe latura 0/1 si
apoi lungimea 9. !aca sar proceda asa, erorile n pozitionarea punctului C ar fi mai mari
ca n primul caz si sar datora e#clusiv erorilor la trasarea ung"iului drept.
Concluzia este ca nu se recomanda trasarea unor laturi lungi din laturi scurte. 7etoda este
folosita n special la trasarea punctelor constructiilor.
7etoda coordonatelor polare
Punctul de trasat prin metoda coordonatelor polare, C, are coordonate date prin proiect,
iar n teren e#ista punctele retelei de constructie 1, ?, 0/, 00, ce alcatuiesc un oc"i al
retelei de constructie.
!in coordonate, se vor calcula distanta ntre punctul retelei de constructie si punctul de
trasat, precum si marimea ung"iului polar.
> pe aceasta directie se traseaza lungimea dC0/, la capatul careia se va afla punctul
C.Pentru trasare, se stationeaza cu teodolitul n 0/, se vizeaza punctul 1 si se traseaza
ung"iul
Precizia trasarii este legata att de precizia trasarii ung"iului ct si de precizia trasarii
lungimii. Ca si metoda coordonatelor rectangulare, metoda coordonatelor polare se
foloseste la trasarea punctelor constructiilor.
7etoda intersectiei inainte
Punctul de trasat prin metoda intersectiei nainte, C, are coordonate date prin
proiect, iar n teren e#ista punctele retelei de constructie, 1, ?, 0/, 00, ce alcatuiesc
un oc"i al retelei de constructie.. Pentru trasare, se va stationa cu un teodolit n
punctul 1 si un al doilea teodolit n punctul 0/. +e vor trasa directiile 1C si 0/C
prin trasarea ung"iurilor. ,a intersectia celor doua aliniamente se va afla punctul
C.

Punctul de trasat prin metoda intersectiei nainte, C, are coordonate date prin proiect, iar
n teren e#ista punctele retelei de constructie, 1, ?, 0/, 00, ce alcatuiesc un oc"i al retelei
de constructie.. Pentru trasare, se va stationa cu un teodolit n punctul 1 si un al doilea
teodolit n punctul 0/. +e vor trasa directiile 1C si 0/C prin trasarea ung"iurilor. ,a
intersectia celor doua aliniamente se va afla punctul C.
*erificarea trasarii se face prin alegerea unei alte combinatii de trasare, de e#emplu din
punctele 0/ si 00. ;n acest caz, se vor calcula ung"iurile de intersectie corespunzatoare.
7etoda se recomanda a fi folosita n special atunci cnd masurarea distantelor se face
greu sau este c"iar imposibila, datorita obstacolelor de pe traseul vizelor. 7etoda
intersectiei se poate folosi si n situatia n care n locul ung"iurilor se folosesc distante:
astfel din punctul 1 se va trasa un arc de cerc de raza %0 2 d1C care se va intersecta cu
un al doilea arc de cerc de raza %4 2 d0/C. Punctul C se va afla la aceasta intersectie.
I%"true%te .i di"&o,iti'e &e%tru tra"area u%g(iurilor
Pentru trasarea ung"iurilor, att n plan orizontal ct Bi n plan vertical, se vor utiliza
teodolite.
'legerea tipului se face n funcCie de precizia aparatului Bi de cea avut n vedere la
efectuarea msurtorii.
!intre diferitele tipuri e#istente, pentru trasarea lucrrilor de detaliu n construcCii, se
recomand:
teodolitulta"imetru electronic (statie totala) ,eica )C% </A,care are o eroare medie
patratica de :A CC
teodolitulta"imetru P)"eo /4/[ Carl 6eiss[, care are eroarea medie patratic de :0/
CC (:3[)
pentru o direcCie observat n cte dou poziCii ale lunetei >
teodolitul P)"eo /0/ PCarl 6eiss[, care are eroarea medie patratic de : < CC(V0,1 D)
pentru o direcCie observat n cte dou poziCii ale lunetei>
teodolitul PRild ) 4[, care are o eroare medie patratic de V 3...? CC pentru o direcCie
observat n cele dou poziCii ale lunetei.
)eodoliteleta"imetre pot servi n cadrul lucrrilor de trasare Bi la trasarea aliniamentelor
n plan orizontal Bi vertical.
I%"true%te .i di"&o,iti'e &e%tru tra"area cotelor
Pentru transmiterea cotelor, atunci cnd ntre cele dou puncte e#ist vizibilitate perfect,
se recomand :
Y nivela 8i /3/ Y PCarl 6eiss [, care are o eroare medie patratic de : 4 ... :3 mm pe
Tilometrul dublu de nivelment>
Y nivela 8i //< YPCarl 6eiss[, care are o eroare medie patratic de : /,< mm pe
Tilometrul dublu de nivelment >
Y nivela 8i /41 Y PCarl 6eiss[, care are o eroare medie patratic de : 4,1 mm pe
Tilometrul dublu de nivelment >
Y mire verticale de 0,1 m Bi 3 m Bi mirete >
Y furtun de nivel.
I%"true%te .i di"&o,iti'e &e%tru tra"area lu%giilor
Pentru trasarea direct a lungimilor se pot utiliza :
Y panglica de oCel cu secCiunea de /,<@04...4/ mm Bi cu lungimea de 0/, 4/, 41, 1/ Bi 0//
m >
diviziunile panglicei snt decimetrice, n interiorul crora centimetrii Bi milimetrii snt
citiCi cu a5utorul unei rigle > panglicile snt etalonate la temperatura de V 4/]C (necesitnd
aplicarea corecCiilor corespunztoare n cazul utilizrii n alte condiCii de temperatur) Bi
la o forC de ntindere
de 01/ 8 (01 Tgf) >
Y ruleta de oCel Y sub form de band cu secCiunea de /,4@03 mm Bi cu lungime de 0/,
4/, 41 Bi 1/ m > diviziunile ruletei snt centimetrice > ruletele snt etalonate la o
temperatur de V4/]C Bi la o forC de ntindere de 1/ 8 (1 Tgf) >
Y panglica Bi firul de invar utilizabile la msurarea foarte precis a lungimilor, fr a
necesita aplicarea corecCiilor din temperatur > benzile au secCiunea de ?@/,1 mm Bi
lungimi e 4<, 41 Bi 1/ m, fiind prevzute la capete cu riglete de ?/ mm > firele au
diametrul de 0,?1 mm Bi lungime de 4< Bi 1/ m, fiind prevzute la capete cu riglete de ./
mm. ,a utilizarea practic a instrumentelor de msurare direct a lungimilor rezultatele
msurtorilor vor trebui s fie corectate dup caz, cu toate sau numai cu unele din
urmtoarele corecCii de :
Y etalonare>
Y temperatur >
Y nclinare a liniei de pant.
Y &nstrumente de tip electrooptice, care permit msurri de mare precizie (: /,41 cm la
0// m) Bi care se bazeaz pe principiul determinrii timpului dusntors n care
microunde modulate (n general unde electromagnetice ultrascurte) parcurg distanCa de la
staCia emisierecepCie la reflector Bi napoi.
Abateri adi"e la tra"are
+talpii metalici trebuie sa se incadreze in urmatoarele valori:
abaterea limita: V@ 1 mm
pozitionarea stalpului: V@ 01 mm
&nclinarea stalpilor la varf: V@ 4/ mm
%eceptia lucrarilor de trasare se face in doua faze:
receptia documentatiei de trasare si a bazei de trasare, aplicata pe teren de
proiectant.
receptia trasarii constructiilor, efectuata de constructor.
,a receptia lucrarilor e#ecutate de proiectant, beneficiarul si constructorul trebuie sa
primeasca de la acesta planul de trasare, inventarul de coordonate, descrierile topografice
ale punctelor bazei si memoriul te"nic.
!upa efectuarea receptiei, beneficiarul si constructorul raspund de conservarea
(pastrarea) punctelor si reperelor primite pe teren, iar in caz de distrugere, si de
reconstituirea lor.
Pe toata durata e#ecutiei constructiilor, aceasta raspundere revine constructorului.
UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR $ODERNE LA TRASAREA
CONSTRUCTIILOR
Cuprins:
!ate generale despre:
&nstrumente Bi aparate pentru msurarea ung"iurilor
+tructura sistemului 9P+
Jorne
7()-!( !( !()(%7&8'%( ' P-6&^&(& PU8C)(,-% P%&8
7_+U%_)-%& 9P+
7etoda de msurare static
7etoda cinematic
,egaturi radio
%etele 8ationale +patiale
(I(CU)&' 7'+U%')-%&,-% P%&8 7()-!' +)')&C'
(#emplu de retea de spri5in de spri5in determinata prin masuratori 9P+metoda
statica(reteaua de spri5in de la autostrada 'rad)imisoara, calea ferata +ig"isoara
'tel)
)e"nologii moderne utilizate n topografia inginereasc
)opografia inginereasc a cunoscut n ultimele decenii o dezvoltare remarcabil sub
aspect te"nico tiin ific. 'ceasta a permis lrgirea ariei de utilizare a topografiei
inginere ti i n alte domenii de activitate dect cel de ntocmire a planurilor "r ilor
topografice necesare proiectrii obiectivelor de construc ii.
;n stadiul actual de industrializare a procesului de construc ii, lucrrile de
topografie inginereasca tind s se integreze n activitatea de construc iimonta5 de pe
antiere, iar prin aceasta a crescut sim itor gradul de participare a topografiei inginere ti
la proiectarea i realizare investi iilor.
&nstrumentele cu a5utorul crora se msoar ung"iurile orizontale si verticale poart
denumirea general de PgoniometreD, iar cele folosite n geodezie Bi topografie se numesc
teodolite Bi ta"imetre.
)eodolitul este un aparat care se foloseBte numai la msurarea valorilor
ung"iulare ale direcCiilor orizontale ntre dou sau mai multe puncte din teren,
precum Bi a nclinrii ung"iulare a acestor direcCii cu precizie mare (4cc=0/cc) Bi
foarte mare (/, 4cc=4cc).
)eodolitele sunt utilizate n lucrrile de determinare a reCelelor geodezice de
triangulaCie, de ndesire a acestor reCele, n trasarea pe teren a proiectelor Bi la urmrirea
comportrii construcCiilor, adic n cadrul ridicrilor geodezice Bi ale topografiei
inginereBti.
)a"imetrul este un aparat care se foloseBte att la msurarea ung"iurilor
orizontale Bi verticale, dar cu o precizie mai mic (4/cc=0c), ct Bi la msurarea
indirect a distanCelor, pe cale optic. )a"imetrele fiind de o precizie mai mic
sunt utilizate n cadrul lucrrilor topografice curente, n care, precizia pe care o
asigur este suficient.
)a"imetrele electronice denumite Bi staCii inteligente sau staCii totale, reprezint o
generaCie nou de aparate care cuprind realizri de vrf ale mecanicii fine, ale electronicii
Bi ale opticii.
ConcepCia constructiv a unui astfel de ta"imetru reuneBte n cadrul unei singure unitCi
portabile, de dimensiunile Bi aspectul unui teodolit obiBnuit, componentele necesare
msurrii cu a5utorul undelor electromagnetice a urmtoarelor elemente:
ung"iuri orizontale Bi verticale>
distanCe nclinate Bi @ sau distanCe reduse la orizont>
coordonate rectangulare relative MI Bi MO>
- diferenCe de nivel MF.
)a"imetrele electronice permit rezolvarea unor game foarte diverse de aplicaCii
topografice. ;n cazul urmriri Bi msurrii n timp a comportrii unei construcCii, staCiile
totale rezolv cu precizii ridicate problemele legate de crearea Bi verificarea periodic a
variaCiei Bi deplasrilor verticale Bi orizontale a punctelor de staCionare care definesc
reCeaua de spri5in a obiectivului supus observrii.
Si"teul GPS e"te co%ce&ut di% 6 "ege%te &ri%ci&ale 7
"ege%tul "&a/ial7
sateliCii sistemului>
semnalul transmis de sateliCi>
"ege%tul de co%trol7
staCiile de control
staCiile master>
"ege%tul utili,ator7
aparatura utilizat.
+egmentul spatial:
+atelitul este constituit din dou prCi:
0. +istemul de transport
4. +istemul de navigaCie
0. Si"teul de tra%"&ort propriuzis const dintro structur compact tip cutie, de care
sunt prinse dou panouri solare cu posibilitate de rotaCie.
;n plus, aceast structur poart:
sistemul de control termic>
sistemul de alimentare Bi distribuCie>
sistemul telemetric Bi de telecomand>
sistemul de control al altitudinii Bi vitezei>
sistemul de control al altitudinii Bi orbitei.
4. Si"teul de %a'iga/ie al fiecrui satelit 9P+ const n principal din:
unitatea de amplificare a datelor de navigaCie>
dou emiCtoare de navigaCie cu antene pe frecvenCele ,0 Bi ,4>
ceasuri atomice>
memorie cu datele de navigaCie pentru 0< zile.
+arcina principal a sateliCilor este de a emite semnale, care s poat fi recepCionate cu
receptoare adecvate. Pentru aceasta fiecare satelit este prevzut cu ceasuri (oscilatoare),
un microprocesor Bi o anten. 'sigurarea cu energie este realizat de baterii solare.
+atelitul 9P+ are un oscilator de nalt precizie cu frecvenCa fundamental de 0/.437"z
(banda , de frecvenCe).
)oate celelalte frecvenCe deriv din aceasta:
,0 la 01A1.<4 7Fz ` 2 0W cm
,4 la 044A.?/ 7Fz ` 2 4< cm
Segmentul de control are urm"toarele atri#u$ii%
Calcularea efemeridelor sateliCilor>
!eterminarea corecCiilor pentru efemeridele satelitare (inclusiv implementarea
te"nicilor +' Bi '+ la sistemul 9P+)>
7enCinerea standardului de timp, prin supraveg"erea strii de funcCionare a
ceasurilor satelitare Bi e#trapolarea mersului acestora>
)ransferul mesa5elor de navigaCie spre sateliCi>
Controlul integral al sistemului.
Sistemul de control include%
+taCiile monitor care recepCioneaz mesa5ul de navigaCie>
+taCiile master (de control) care prelucreaz datele brute pentru a furniza>
PoziCiile precise ale sateliCilor Bi corecCiile de ceas>
+taCiile care sunt folosite pentru actualizarea memoriei sateliCilor Bi retransmiterea
subsecvent a datelor de la satelit la utilizator.
+egmentul utilizator include diferite tipuri de receptoare Bi ec"ipament periferic, necesare
pentru operaCiile de teren ale receptoarelor 9P+ Bi pentru prelucrarea datelor cu
Programul de post procesare 9P+ ( 9PP+ ).
Receptoarele !&S
%eceptoarele sunt componentele principale ale segmentului utilizator Bi cuprind:
receptorul 9P+ propriuzis> antena: platforma antenei Bi preamplificator> cablu conector>
aprtori mpotriva semnalelor reflectate> cabluri (0/, 4/, 3/m)a baterie (intern Bi@sau
e#tern) Bi bastoane de msurare a nlCimii antenei.
'ntenele receptoarelor 9P+ pot fi: antene monopol> antene "eli#> antene spiral"eli# Bi
antene microstrip (cu band ngust).
BORNELE cada"trale ti& )ENO
$uncCie de necesittile de amplasare pot fi alese mai multe modele de borne.
,ungimea ti5ei de fi#are va fi aleas n concordanC cu structura solului unde
urmeaz a fi amplasat borna, ea putnd fi de 31/mm, 1//mm sau ?//mm.
9reutate mica (o born ec"ipat complet, cntreBte cca 0,4 bg) Jorna poate fi
montat de o singur persoan
8u mai sunt necesare materiale suplimentare la monta5 (ciment, pietriB, etc)
Jornele cadastrale au dimensiuni de 0?#0?#0/cm(l@,@i)si sunt confectionate din
material plastic.
$etode de deteri%are a &o,itiei &u%ctelor &ri% a"uratori GPS
(#ist mai multe te"nici de msurare care pot fi folosite de ma5oritatea receptorilor
pentru msurtori 9P+. 9eodezul ar trebui s aleag cea mai adecvat te"nic pentru
realizarea msurtorilor.
$etoda "tatic1 G folosit pentru linii lungi, reCele geodezice, studiul plcilor tectonice,
etc. -fer o precizie mare pentru distanCe lungi, dar comparativ este lent.
$etoda "tatic ra&id1 G folosit pentru organizarea reCelelor de control locale, ndesirea
de reCele, etc. -fer o precizie ridicat pentru msurarea bazelor de pn la 4/ Tm
lungime Bi este mult mai rapid dect metoda static.
$etoda ci%eatic1 G folosit pentru msurarea de detalii Bi msurarea de mai multe
puncte ntro succesiune rapid. (ste o modalitate foarte eficient pentru msurarea mai
multor puncte situate aproape unul de altul. ;n orice caz, dac e#ist obstrucCii spre cer ca
Bi poduri, copaci, cldiri nalte etc, Bi mai puCin de < sateliCi pot fi observaCi, ec"ipamentul
trebuie reiniCializat, fapt care poate lua 10/ minute. - te"nic de procesare cunoscut ca
-n )"e$lK (-)$) a fcut un mare progres n minimizarea acestei restricCii.
$etoda de 1"urare 5% ti& real RT8 G %)b foloseBte o legtur de transmitere a
datelor radio pentru a transmite datele de la satelit, de la baz la mobil. 'ceasta face
posibil calcularea coordonatelor Bi afiBarea acestora n timp real, n timpul desfBurrii
msurtorilor. (ste folosit pentru aplicaCii similare metodei cinematice.
!eterminrile pot fi fcute relativ la un sistem de coordonate bine definit, de regul
tridimensional, la care originea o constituie c"iar centrul de mas al Pmntului, fie n
raport cu un alt punct ce reprezint originea unui sistem de coordonate locale, diferit de
centrul de mas al Pmntului Bi stabilit conform scopului Bi destinaCiei urmrite.
;n metoda de msurare static rapid, este ales un punct de referinC Bi unul sau mai mulCi
roveri lucreaz n raport cu el.
Caracteristic, metoda static rapid este folosit pentru ndesirea reCelelor e#istente,
stabilirea controlului, etc. ;n cadrul acestei metode nu se va observa o baz pe ora , ci n
14/ minute .)impul de observaCie depinde de configuraCia sateliCilor, cat si de numarul
acestora, dupa cum urmeaza:
7etoda cinematic este de obicei utilizat pentru msurtori de detaliu, deBi odat cu
apariCia metodei %)b popularitatea ei este pe o pant descresctoare.
)e"nica implic mutarea receptorului mobil (rover) a crui poziCie poate fi calculat
relativ la receptorul fi# (baz).
;n primul rnd, mobilul trebuie s ndeplineasc ceea ce este cunoscut ca iniCializare.
'ceasta este n fond acelaBi lucru ca Bi a msura un punct cu metoda static rapid. Jaza Bi
mobilul sunt porniCi Bi rmn nemiBcaCi pentru 14/ de minute, nregistrnd date. )impul
de staCionare depinde de lungimea bazei de la receptorul fi# Bi de numrul sateliCilor
observaCi.
Prescurtarea de %)b provine de la cinematic n timp real. (ste o metod de msurare
cinematic -)$ ce se deruleaz n timp real.
+taCia fi# are ataBat o legtur radio Bi retransmite datele pe care le recepCioneaz de la
sateliCi. ci mobilul are o legtur radio Bi recepCioneaz transmisia de la staCia fi#.
7obilul recepCioneaz de altfel date Bi direct de la sateliCi prin intermediul propriei sale
antene 9P+. 'ceste dou seturi de date pot fi procesate mpreun de receptorul mobil n
scopul rezolvrii ambiguitCii Bi prin urmare se va obCine o precizie ridicat relativ la
receptorul fi#.
Procesul de iniCializare este similar cu iniCializarea realizat n cazul unei msurtori
cinematice -)$, diferenCa principal fiind faptul c este dus la capt n timp real.
-dat ce iniCializarea este complet, ambiguitCile sunt rezolvate Bi mobilul poate
nregistra puncte Bi coordonate. ;n acest moment precizia de determinare a bazei este de
cuprins n intervalul 01 cm.
%)b a devenit foarte repede cea mai ntlnit metod de obCinere a unor precizii ridicate,
msurtori 9P+ de acurateCe mare pe arii restrnse Bi poate fi utilizat Bi pentru aplicaCii
similare celor la care se folosesc staCiile totale.
,(9')U%& %'!&-
7a5oritatea sistemelor 9P+ %)b, folosesc mici modemuri radio pe frecvenCa UF$.
ComunicaCia radio este acea parte a sistemului %)b cu care ma5oritatea utilizatorilor
ntmpin dificultCi. 7erit luat n considerare influenCa urmtorilor factori n
momentul ncercrii optimizrii performanCei legturii radio:
Puterea transmiCtorului radio. ;n general vorbind, mai mult putere nseamn
performanC mai bun. -ricum, ma5oritatea Crilor restricCioneaz legal puterea de emisie
la /,14R.
;nlCimea antenei transmiCtorului. ComunicaCiile radio pot fi afectate de linia de vizare.
Cu ct mai sus este poziCionat antena, cu att este mai puCin probabil s fie probleme cu
linia de vizare. !e asemenea va creBte raza de acCiune a comunicaCiilor radio. 'celaBi
lucru este valabil Bi n cazul antenei receptoare.
+istemul 8aCional de %eferinC +paCial este constituit din totalitatea reCelelor de referinC
incluznd:
d Re/ele de co%trol &e ori,o%tal1 30D4
d Re/ele de co%trol &e 'ertical1 3-D4
d Re/ele GNSS 36D4
Re/elele de co%trol &e ori,o%tal1 sunt considerate la momentul actual, reCelele
de triangula<ietrilatera<ie realizate cu a5utorul te"nologiilor de msurare clasice
Re/elele de co%trol &e 'ertical1 sunt considerate re<elele de nivel&ent realizate
pn n prezent (prin &etoda nivel&entului geo&etric de precizie, cu a5utorul unor
instrumente specifice denumite nivele) Bi care asigur asigura o precizie de
determinare a cotelor de ordinul milimetric 01/mm. !ezavanta5ele ma5ore al
acesor reCele sunt generate de faptul c reperii care materializeaz punctele
acestor reCele nu au determinate n ma5oritatea cazurilor Bi coordonate
planimetrice, iar o mare parte a acestor reperi nu poate fi staCionat (n special n
localitCi unde reperii sunt ncastraCi n construcCii). +e doreste o unificare a
Re$elelor de control pe orizontal cu cele de control pe vertical, n special pe
baza te"nologiilor de tip 98++0.
Re/elele de co%trol GNSS
'vanta5ele ma5ore ale acestor reCele de control sunt furnizate de
determinarea unor poziCii 3! ntrun sistem de coordonate unic (pentru planimetrie Bi
altimetrie),precizia relativ ridicat obCinut (1e4/mm) Bi posibilitatea de determinare a
unor vectori spaCiali cu lungimi de zeci de Tilometri fr cerinCe de vizibilitate.
!ezavanta5ul ma5or al acestor reCele de control este datorat siste&elor de referin<;
utilizate, care sunt referite la un elipsoid geocentric (R9+.<, 9%+./) care nu coincide
cu cel aflat n vigoare n prezent la noi n Car (brasovsTi).
!e aici rezult, n cazul menCinerii actualelor +isteme de %eferinC 8aCionale
(pentru planimetrie G sistem +tereografic 0WA/ Bi pentru altimetrie G sistem 7area
8eagr 0WA1), dou" pro#leme care necesit a fi rezolvate:
trecerea coordonatelor elipsoidale de pe elipsoidul utilizat n %eCelele 98++ pe
elipsoidul naCional
trecerea altitudinilor elipsoidale de pe elipsoidul utilizat n %eCelele 98++ n
sistemul de altitudini naCional ( 7.8.0WA1).
' doua problem G cea a conversiei altitudinilor elipsoidale, nu va fi rezolvat pe
deplin pn cnd nu va fi determinat n %omnia Bi un 'c(asi)geoid. &ar acest
lucru este dependent la rndul su n mare msur, de realizarea Re$elei
gra(imetrice la o densitate corespunztoare determinrii (cvasi)geoidului cu o
precizie relativ de ordinul centimetrilor.
&n prezent sistemul 9P+ este alctuit din sateliCii blocurilor &&, &&' Bi &&%. Pentru
utilizatori e#ist dou moduri de a accesa serviciile de poziCionare 9P+ Bi anume:
+erviciul de PoziCionare +tandard (Standard Positioning +ervice SPS)
+erviciul de PoziCionare Precis (Precise Positioning +ervice G PPS)
+P+ se bazeaz pe codul C@' (Course@'cfuisition) numai pe frecvenCa ,0, iar PP+ se
bazeaz pe codul P (Precise Code) transmis pe ambele frecvenCe ,0 Bi ,4.
'vnd n vedere criptarea introdus pentru modul PP+ pentru sateliCii din blocul &&, &&' Bi
&&%, ca metod de restricCionare a accesului, +P+ este singura opCiune utilizabil n orice
moment pentru marea ma5oritate a utilizatorilor civili. (#ist dou metode prin care se
poate determina poziCia unei staCii:
poziCionare relativa Gdeterminarea pozitiilor obiectelor mobile sau statice in raport
cu un alt punct ce reprezinta originea unui sistem de coordonate locale,diferit de
centrul de masa al Pamantului.
pozitionarea absolutadeterminarea pozitiilor obiectelor mobile sau statice in
raport cu un sistem 3! de coordonate.(cu originea in centrul de masa al
Pamantului
%(',&6'%(' %()(,(& 8')&-8',( !( +)')&& 9P+ P(%7'8(8)( (%8+9P)
Pentru cerinCele curente Bi de perspectiv ale 9eodeziei, )opografiei, Cadastrului,
+&9 (+isteme &nformaCionale 9eografice) B.a., sa proiectat Bi realizat o %eCea
8aCional de +taCii 9P+ Permanente (%8+9P).
- staCie 9P+ permanent ndeplineBte n principal trei funcCii:
a) detectarea Bi urmrirea automat a sateliCilor>
b) nregistrarea, stocarea Bi analiza calitativ automat a datelor>
c) comunicarea cu e#teriorul (beneficiari, alte staCii permanente, etc.).
Eta&ele de,'olt1rii RN9SGP
&storicul realizrii %8+9P din %omnia poate fi prezentat ca avnd urmtoarele etape:
d Eta&a - G anul 0WWW G %ealizarea primei staCii 9P+ permanente din %omnia, inclus
n reCeaua european de astfel de staCii ((U%($(P8 G fig.4). 'ceast staCie a fost
realizat n cadrul $acultCii de 9eodezie (Univ.)e"nic de ConstrucCii JucureBti) cu
spri5inul 'genCiei $ederale de Cartografie Bi 9eodezie din $ranTfurt (9ermania)>
d Eta&a 0 4///4//3 G +tabilirea %8+9P ca reCea HpasivD (colectare a datelor
satelitare Bi transferul lor prin mi5loace clasice) incluznd un numr de 1 staCii instalate la
Jrila, Clu5, +ibiu, +uceava Bi )imiBoara (fig.3)>
d Eta&a 6 G 4//<4//1 G +tabilirea %eCele 8aCionale E*ti%"e de +taCii 9P+ Permanente
(%8(+9P), ca reCea HactivD de colectare@transmisie a datelor (primare Bi derivate,
transferate prin mi5loace moderne G internet, 9+7, 9P%+, radio) Bi e#tinderea sferei
serviciilor furnizate, n special prin furnizarea de servicii !9P+ (!iferential9P+). +au
stabilit n anul 4//< nc dou astfel de staCii (Craiova Bi ConstanCa), alte < staCii fiind n
curs de instalare (fig.3)>
d Eta&a : G 4//1 G 4//. G 7odernizarea Bi continuarea e#tinderii %8+9P, concomitent
cu pregtirea asimilrii noii te"nologii furnizate de sistemul european de navigaCie
9',&,(-,
Pn la nceputul anului 4//., n Cara noastr a fost realizat %eCeaua 9eodezic
8aCional (%98) 9P+ de clas ' Bi J.
%98 G 9P+ de clas ' este format din 4. staCii permanente 9P+ (+P9P+),
determinate la un nivel de precizie de sub V@0cm pe cele trei coordonate spaCiale
(3!) Bi care formeaz (U%($ %-.
;n cursul anului 4//3 sa realizat %98 9P+ de clas J, care n 4//< a fost
completat cu un numr de 3? puncte determinate e#clusiv pe puncte din reCeaua
de triangulaCie de ord. l&*, la acest moment %98 9P+ de clas J avnd un
numr de 3/3 puncte din care .? de puncte comune cu reCeaua de triangulaCie de
ord. &&* Bi 40A puncte noi, materializate de -ficiile de Cadastru Bi Publicitate
&mobiliar (-CP&) 5udeCene oordonate spaCiale (3!) Bi care formeaz (U%($
%-.
Precizia de determinare a acestor puncte a respectat toleranCa de V@4cm n 3! Bi
formeaz o reCea care asigur n medie un numr de cca A puncte la nivelul
fiecrui 5udeC, din care minimum 4 puncte comune cu reCeaua de triangulaCie de
ord l&*.
8ecesitatea realizrii unei densitCi uniforme a punctelor %98 9P+, impune
completarea reCelei e#istente, de clas ' Bi J, ntrun sistem unitar de referinC,
()%+.W, care s asigure o densitate de cca 0pct@1/Tm4, prin realizarea %989P+
de clas C.
Proiectarea %98 9P+ de clas C, trebuie s respecte o serie de criterii te"nice:
respectarea densitCii de min. 0pct@1/Tm4
toate punctele care fac parte din retea trebuie sa tina cont de conditiile de
determinare cu a5utorul te"nologiei 9P+, adic s nu aib obstrucCii respectiv
ung"iul de elevaCie nu mai mare de 01] pe tot turul de orizont.
accesul la punctele proiectate s se fac cu mi5loace de transport auto
asigurarea prin observaCii de legturi la toate punctele de clas ' sau J din zona
proiectului >
;n 0WW/, pe baza rezoluCiei 0, adoptat la ntlnirea de la $irenze, subcomisia
+isteme de referinC europene recomand ca sistemul de referinC terestru adoptat
de ctre (U%($, Bi menCinut cu a5utorul (P8, s fie unul tridimensional (3!) Bi
s coincid cu sistemul &)%$ la epoca 0W.W./, fiind fi#at pe partea stabil a plcii
euroasiatice. 'cest sistem poart denumirea de +istemul de %eferinC )erestru
(uropean .W (()%+ .W G (uropean )errestrial %eference +Kstem .W).
()%+ .W este alctuit din datumul geodezic ()%+ .W, bazat pe elipsoidul 9%+ ./
(9eodesic %eference +Kstem 0W./ G +istem de %eferinC 9eodezic 0W./) Bi
sistemul de coordonate geodezice elipsoidale.
Criterii &e%tru alegerea &o,itiei Pu%ctelor retelei
+ nu fie obstrucCionat la o elevaCie mai mare de 01g>
+ nu e#iste in apropiere suprafeCe reflectante care s genereze efectul
multipat"(suprafetele reflectorizante sunt considerate acele suprafete la care
rugozitatea este mai mica de 4 cm).
+ nu se afle in apropierea zonelor cu trafic intens Bi dac este posibil s se aleag
locaCii sigure>
+ nu se afle in apropierea releelor, a liniilor de inalt tensiune sau a cilor ferate
electrificate
+a fie ferit de distrugere (indepartate de raza santierului de e#ecutie) [....J8
/0'...[
+a fie usor accesibile (de preferinta cu masina) 'conditie care nu poate fi
indeplinita in toate cazurile(
Planificarea observaCiilor se va face pentru fiecare punct stationat, corespunztor
numrului de receptoare folosite, astfel incat s fie asigurate urmtoarele condiCii:
lungimea bazei
numarul satelitilor vizibili
geometria constelatiei satelitare (P!-P)
raportul semnal@zgomot pentru semnalul satelitar
!urata sesiunilor se dimensioneaza in functie de precizia care se dorecte sa fie
atinsa, dar nu trebuie omis nici factorul economic.
&n timpul recunoaBterii punctelor, se vor intocmi fiBe de recunoaBtere pentru
fiecare punct.
,a recunoaBterea terenului se vor stabili in detaliu Bi drumurile de acces la punct, precum
Bi timpul de deplasare la punct, pentru a putea Cine seama de aceasta in planificare
observaCiilor.
I% ti&ul e+ectuarii "e"iu%ilor GPS "tatia de re+ trb "a i%de&li%ea"ca a%uite
co%ditii te(%ice7
'cumulatorii s fie complet incrcaCi>
+ se asigure conectarea unei a doua baterii sau s se utilizeze conectarea e#tern>
7emoria trebuie s aib o capacitatea suficient pentru intreaga durat a sesiunii>
+e va verifica inlCimea antenei>
+e vor verifica parametrii configuraCi dac sunt corecti Bi se potrivesc cu
parametrii staCiilor mobile
entru fiecare sesiune de msurtori se va face planificarea, privind ora de incepere
a sesiuni.

$etode de co&e%"are +olo"ite

!up ce sa realizat procesarea datelor sa trecut la compensarea reCelei tot cu acelaBi
program apeland opCiunea 'hU+)(7(8).
'ceast opCiune de procesare a datelor brute are urmtoarele avanta5e:
prelucreaz seturi de observaCii redundante in funcCie de reguli bine
definite matematic Bi alege soluCia cea mai bun din punct de vedere
statistic>
permite controlul calitCii observaCiilor>
ofer indicatori calitativi pentru necunoscutele determinate
ofer o estimare a fiabilitCii reCelei>
&n funcCie de stabilirea punctelor de referinC ale reCelei, in cazul studiat sau folosit dou
metode de compensare:
compensare condiCionat intern (liber)>
compensare minim condiCionat>
Compensarea condi$ionat" intern"'li#er") are urm"torul rol%
8ici un punct al reCelei nu este fi#. Punctele de referinC ale reCelei se
bazeaz pe coordonatele apro#imative ale tuturor punctelor reCelei>
(stimrile erorilor reprezint precizia intern a reCelei Bi nu sunt afectate
de definirea sistemului de coordonate>
Coordonatele compensate variaz cu sc"imbarea coordonatelor
apro#imative>dar structura reCelei Bi toCi indicatorii erorilor estimate sunt
invariabili in raport cu coordonatele apro#imative>
'ceast compensare permite detectarea erorilor grosolane>
)unelul planificat al proiectului 'lp )ransit companiei elvetiene de cai ferate (+JJ) a
fost o mare provocare pentru 9eodezie si 9eote"nica. Cu o toleranta admisa de mai putin
de 0/ cm in plan orizontal si 1 cm in plan vertical au adus procedeelle de masurare la un
alt nivel.
Compania +JJ a realizat o noua cale ferata care traverseaza muntii 'lpi din 8ord
spre +ud, apro#imativ 4@3 din aceasta fiind tuneluri. Partea centrala a acestui proiect
denumita H'lp)ransitD , este 9ott"ard Jase )unnel cu o lungime de 1A.1 Tm.
&n vederea realizarii acestui proiect intro perioada de 0/ ani, e#cavatiile iau start
simultan in ? puncte: portalurile de intrare ((rstfeld si Jodio) , 3 tuneluri intermediare
('msteg, +edrum si $aido) si un acces de e#ploarare in regiunea Piora.
- retea cu un total de 33 de puncte a fost stabilita in 0WW1.
%eteaua este alcatuita din ? statii permanente a retelei nationale 9P+, ,*W1 .
!easemenea, in apropierea fiecarui portal de intrare si galerii de coasta e#ista:
Un pilastru
3 puncte la 4 G ? Tm distanta pentru orientare
3 puncte din reteaua de triangulatie de stat (,*/3)
&n noiembrie 0WW1, au fost realizate masuratori 9P+ asupra tuturor celor 33 de
puncte.
+au determinat cu precizie parametrii de transformare Felmert folosind cele ?
puncte din triangulatia nationala ,*W1 ca si puncte de transformare. %ezultatele
obtinute au fost de mai putin de Amm in plan si pana in 4/ mm pe cota.
%eferitor la !atumul de referinta 4 solutii de baza au fost discutate
)riangulatia de stat ,*/3
%eteaua de statii permanente 9P+, ,*W1
Cu toate ca %eteaua ,*W1 ar fi avut multe avanta5e, ,*/3 a fost aleasa din
urmatoarele considerente:
)oate masuratorile cadastrale si de cale ferata dar si toate "artile si
planurile intocmite pe toata durata planificarii proiectului au fost realizate
in +istemul de %eferinta ,*/3
Cu aceasta solutie adoptata, au fost acceptate deformatii ale retelei de peste 3/ cm pe
intinderea de ?/ Tm a retelei de spri5in.
,uand in consideratie toate aspectele proiectului, cele mai mici deformatii se afla in
zonele portalurilor de 8ord si de +ud ale tunelului, mai putin de .cm, de 4/cm in
sectiunea +edrum si 41cm in $aido.
Pentru a evita realizarea lucrarilor de nivelment intre toate cele ? portaluri, in
relief muntos (L04/ Tm nivelment), sa decis de a folosi reteaua nivelitica de stat
de ordin 0 (,8/4) .
!esi, trebuie luate in calcul cateva aspecte:
,8/4 a fost realizata in 0W/4
7asuratori gravimetrice nu a fost realizate
%eteaua 8U a fost compensata in intregime cu a5utorul metodei celor mai
mici patrate
)oate masuratorile de nivelment geometric au fost facute pentru a recalcula si a
creste precizia retelei de nivelment de ordin 0. %ecalcularea retelei include:
7asuratori gravimetrice
Compensare prin metoda celor mai mici patrate
7odel cinematic a cresterii 'lpilor (apro#imativ 0mm@an)
,uarea in calcul a noului 9eoid national (0WWA)
Pentru transmiterea cotelor din reteaua nivelitica de stat catre cei ? pilastri din
apropierea portalurilor de acces (numai 3/ Tm) de nivelment geometric a fost
e#ecutat, in 0WW?
Pentru constrangerea retelei de trasare, in zona +edrum, proiectul cere o
transmitere precisa a coodonatei 3! si a directiei de la altitudinea (03</ m) la
suprafata de nivel a tunelului (1</ m).
'cest obiectiv trebuie realizat cu a5utorul )irului cu Plub "i a a"uratorilor
de di"ta%ta in putul de control (vertical), cu un diametru de . m si o adancime de
.// m .
)ransmiterea directiei de la %eteaua
de suprafata la nivelul tunelului va fi
realizata cu a5utorul 9Kroteodolitului,
cum ar fi 9Kromat.
TE*NOLO!II +OERNE UTILI,ATE IN TO&O!RA-IA IN!INEREASCA
'sa cum stim de5a, inginerul geodez insoteste constructia de la inceputul ei , adica de la
intocmirea studiilor te"nicoeconomice de fundamentare a temelor de proiectare, in
timpul elaborarii proiectului apoi al e#ecutiei, terminnd cu e#ploatarea acestuia.
Pentru rezolvarea problemelor speciale de constructiimonta5, la verificarea
constructiilor inalte si cu forme speciale, la observatiilor asupra deformatiilor si
deplasarilor constructiilor, etc., topografia inginereasca utilizeaza metode speciale,
metode care au condus la realizarea unor dispozitive si aparate speciale.
$aza de proiectare cuprinde intocmirea documentatiei topografice bazate pe
ridicarea topografica a zonei in care urmeaza sa se realizeze constructia, pregatirea
topografica a proiectului pentru aplicarea pe teren, precum si rezolvarea problemelor de
sistematizare orizontala si verticala, calculul suprafetelor si volumelor de terasamente. &n
aceasta faza se poate utiliza urmatoarea aparatura:
;Leica GPS -0<<=
,eica 9P+04// V poate fi utilizat att in cadrul procesului de proiectare si trasare,
ct si pentru monitorizare. !e asemenea, pe langa utilizarea sa in topografia inginereasca,
acesta poate fi folosit si in lucrarile de cadastru, avnd astfel o varietate de intrebuintari.
,eica 9P+ 04//V prezinta mai multe functii, dintre care:
+mart)racT V a carei rol este de a detecta toate semnalele e#istente de la sateliti si a
celor planificate pentru viitor. 'ceasta include 9P+ ,1, 9alileo, 9'9'8, R''+,
(98-+, 7+'+ si Compass. 7ai multi sateliti inseamna precizie mai mare,
productivitate ridicata si fiabilitate. +mart)racT V receptioneaza informatiile de la sateliti
in doar cteva secunde si este ideal pentru zonele urbane in care alte receptoare de cele
multe ori nu functioneaza.
+martC"ecT V acest sistem de monitorizare a integritatii verifica toate rezultatele
imediat. (l proceseaza toate masuratorile 98++ disponibile, simultan pentru o precizie
centimetrica, 4/ Fz %)b la </ Tm si mai mult.
+mart%)b ,eica 9eosKstems si corectia de date %)C7 3.0 ofera o precizie deosebita
c"iar si in conditii neprielnice
,eica 9P+ 04//V poate colecta mai mult de WWU din observatiile furnizate de sateliti la o
desc"idere de doar 0/ grade (ung"i de elevatie).
)P+04//V beneficiaza de cel mai performant (!7, permite masurarea punctelor
inaccesibile pna la distanCa de 0/// metri fara reflector Bi cu o precizie de 4mm pentru
PinPoint.
)P+04//V lucreaza cu un senzor ')% ('utomatic )arget %ecognition) care
urmareBte prisma cu mai multa precizie Bi fiabilitate, iar in cazul intreruperii semnalului
senzorul, Poier+earc" cauta din nou Cinta.
%eceptorul 98++ ofera cea mai buna performanta de retea din clasa sa. Controlerul are
integrat un modem 3.19 pentru conectarea la reteaua de statii referinta permanente, la
reteaua de la birou sau la internet.
,eica viva netrover se conecteaza imediat la reteaua din zona in care se realizeaza
masuratorile.
'vand la dispozitie formatul %)C7 3.0, pozitiile sunt furnizate in mod automat
in coordonate locale.
Penrtru a beneficia de functionalitatea sistemelor 98++ pentru statiile totale *iva )+01,
de fiecare data cnd se doreste combinrea 98++ cu )P+ se utilizeaza configurarea
+mart+tation fara a mai fi nevoie de puncte de control, traverse sau retrointersectie.
Configurarea +martPole poate fi folosita pentru a dubla productivitatea atnci cnd se
realizeaza masuratori in paralel folosind )P+ si 98++.
,eica *iva )P+ sunt cele mai rapide statii totale cu camera foto incorporata.
'vand functii comple#e de prelucrare a imaginii si softiareul ,eica *iva +mart
Ror#, )+01 este o statie totala foarte rapida. 're un senzor de prelucrare a imaginilor in
plus fata optiunile de5a consacrate. &mage 8otes permite capturarea si imbunatatirea
imaginilor ce pot fi atasate in orice punct masurat din baza de date, permite accesul in
timp real la ceea ce masoara, precum si masurarea de la distanta a punctelor fara a reveni
la statia totala.
'cest instrument este cel mai bun din clasa sa in cazul masuratorilor
efectuate de o singura
persoana.
Combina optim senzorii statiilor totale: senzori de ung"iuri, senzori de
distante , senzori de recunoastere a tintei.
#autare G functia de cautare gaseste prisma in cteva secunde
3locare )+01 ramane blocat pe prisma in cele mai e#igente conditii de mediu
$asurare PinPoint (!7 se imbina perfect cu senzorii ung"iurilor pentru a completa
procesul de masurare
)eodolite industriale ,eica 9eosKstems sunt cunoscute in intreaga lume ca fiind cele mai
e#acte, cu cea mai mare acuratete ung"iulara de /,1[.
Proiectat cu te"nologia de ultima ora ,eica 9eosKstems a reproiectat
te"nologia de actionare directa pentru )7?0//' ,eica, folosind aceeasi
te"nologie utilizata si
pentru ,eica )!%'?/// si ,eica )racTer ')</0. 'ceste unitati noi directe ofera stabilit
ate, fle#ibilitate, automatizare completa.
Leica TDRA><<< La"er Statio% este dotata cu te"nologia ')% ('utomatic
)raget %ecognition) ceea ce ii confera pozitia de cel mai performant instrument din clasa
sa.
')% permite realizarea automata a unor studii ale deformatiilor, urmarirea unui
reflector in cazurile masuratorilor realizate de o singura persoana.
'cest instrument se utilizeaza in industria constructoare de nave maritime gigant,
inspectia, pozitionarea si in procesul de asamblare a diferitelor masinarii, precum si in
diferite procese legate de realizarea cailor pentru metrouri si trenuri care in ziua de astazi
necesita masuratori de precizie ridicata.
- alta intrebuintare este cea in domeniu energiei regernerabile, eoliene, nuclare si solare,
la realizarea unor masuratori precise si la urmarirea functionarii la potentialul ma#im al
acestor dispozitive.
9%6044 permite conectivitate la +mart'ntenna ,eica. &n general acuratetea 3! este de
4,/ mm. %aza ')% de ?//m.
Corner Cube %eflector (CC%) este cel mai precis reflector, avand o precizie de 0,1EE.
'cesta este compatibil cu ,eica )!71//1, ,eica )!'1//1 and ,eica
9eosKstems ,aser )racTers utilizat la masuratori de inalta precizie si la masuratori
automate.
Leica DNA <6?DNA -<
$ace parte din a doua generatie de nivele digitale lansata de inventatorii primei generatii
de nivele digitale.
Programul ,eica 9eo -ffice )ools a5uta la transferul de date, la configurarea
instrumentelor, la crearea de liste de coduri, trasarea de cote si masuratori.
(#ista o optiune a ,eica 9eo -ffice care realizeaza prelucrarea datelor de
nivelment intro maniera profesionala. Programul optional contine functii precum:
calcularea liniilor, adaptarea si crearea de rapoarte. !atele si rezultatele sunt gestionate
intro baza de date.
!8' /3 pentru masurarea cotei cu o deviatie standard de /.3mm@bm (stadie de invar)
si 0./mm@Tm (stadie standard) dublunivelment.
!8' 0/ pentru masurarea cotei cu o deviatie standard de /.Wmm@bm (stadie de invar)
si 0.1mm@Tm (stadie standard) dublunivelment.
9ateiing I0// (produs de compania 9ateiing cu sediul in 9ent,Jelgia) este un aparat
de zbor fara pilot, de dimensiuni mici, folosit pentru obtinerea de ortofotoplanuri Bi
modele digitale ale terenului.
Principiul de funcCionare a conceptului 9ateiing consta in parcurgerea a doi paBi:
ac"iziCionarea de imagini
procesarea imaginilor
Partea de achizi<ionare a i&aginilor se realizeaza cu a5utorul dronei ec"ipate la bord cu o
camera digitala care realizeaza ?// de fotografii pe Tmp cu o rezoluCie de 1cm (la o
altitudine de 01/mprecizie foarte ridicata). 'vanta5ul consta in automatizarea totala a
procesului, de la decolare pna la aterizare, nefiind necesare abilitaCi de pilota5.
Practic,operatorul, cu a5utorul unui sistem 9P+ Bi a unui soft special alege zona de
fotografiat, locul de decolare Bi de aterizare. I0// este ridicat de la sol cu a5utorul unei
piste de lansare ,tip catapulta, care propulseaza aparatul cu o viteza de 01m@s , iar pentru
aterizare se recomanda alegerea unei zone de teren cu dimensiunile de 4/#./m.
I&aginile sunt prelucrate foarte simplu cu a5utorul unui pac"et softiare special
(9ateiing +tretc"out) sau incarcand imaginile pe siteul firmei producatoare, acestea
urmand sa fie transformate in ortofotoplanuri sau in modelul digital al terenului(!)7
!igital )errain 7odel). ,a fel ca Bi in etapa de ac"iziCionare a datelor, prelucrarea
imaginilor se realizeaza automat, astfel ca nici pentru finalizarea acestui proces nu sunt
necesare abilitaCi speciale.
!eBi un produs relativ nou pe piaCa(se comercializeaza din 4/0/) drona I0// a fost
utilizata cu succes att in Jelgia ct Bi in alte Cari ('ustralia, +U', Canada, C"ile etc.)
fiind obCinute rezultate e#traordinare in:
ridicarile topografice din industria miniera,industria forestiera,agricultura>
modelare 3!>
urmarirea bazinelor "idrografice>
realizarea de "arCi pentru cai de comunicaCie terestre>
reambularea planurilor cadastrale din $landra(Jelgia)>
)rasarea topografica cuprinde lucrarile topografice la aplicarea pe teren a proiectului.
'ceste lucrari necesita, de regula, baze topografice si metode de trasare de o precizie mai
mare decat la ridicarea topografica.
'stfel, in aceasta etapa se utilizeaza statii totale si 9P+uri de inalta precizie cum sunt
cele prezentate mai sus.
'sigurarea topografoinginereasca a procesului te"nologic de constructiimonta5
reprezinta o categorie de lucrari topografice ce au aparut recent, din necesitatea pentru
constructor si te"nolog ca montarea prefabricatelor de beton, e#ecutarea industrializata a
structurilor de beton armat monolit, cat si monta5ul te"nologic al agregatelor si masinilor
din intreprinderile industriale sa se efectueze cu o precizie ridicata si intrun timp scurt.
Pozitionarea conform proiectului si verificarea modului in care sa e#acuat monta5ul in
plan si in inaltime a elementelor de constructie si a pieselor agregatelor reprezinta
categoria de lucrari topografice ingineresti de precizia cea mai mare.
Pentru aceste lucrari se folosete, pe langa alte instrumente, statia )!%'?///, aceasta
oferind precizia cea mai mare la ora actuala.
)raim intro lume dinamica. $ie din cauza activitatilor umane precum efectuarea
constructiilor, fie din cauza proceselor naturii precum scimbarea vremii, eroziune, lumea
in care traim se afla intro continua sc"imbare.
!ezvoltarea te"nicii masuratorilor a creat posibilitatea de a observa si pune in evidenta
modul de comportare a constructiilor, valoarea deplasarilor acestora si compararea
deplasarilor reale cu deformatiile si deplasarile probabile, prevazute in calcule inca din
momentul proiectarii acestora.
-bservand modificarile in timp a constructiilor , din punct de vedere geometric
deplasarile si deformatiile acestora se pot clasifica in trei categorii ma5ore , si anume:
- !eplasari si deformatii pe verticala
- !eplasari si deformatii pe orizontala sau in plan
%otiri sau inclinari ale constructiilor inalte.
,eica )73/ este creat pentru a face fata celor mai inalte standarde de precizie.
7asuratori precise combinate cu operatii rapide si silentioase asigura detectarea celei mai
mici miscari in toate aplicatiile de monitorizare.
,eica )7 3/ este folosit pentru masurarea in continuu si este construit pentru a
face fata conditiilor grele de lucru si pentru a lucra nesuprav"egeat. +e caracterizeaza prin
robustete, fiabilitate, minim de mentenanta si consum mic.
Precizie ungiulara asiguata este de /,1D , iar pecizia Pinpoint (!7 este de /.? mm V 0
ppm, respectiv 4 mm V 4 ppm pe orice suprafata.
'cest instrument este cel mai rapid in procesul de masurare.
Un clinometru este un instrument folosit pentru masurarea ung"iului de inclinare sau de
panta al unui obiect faCa de orizontala. Clinometrul poate masura att inclinaCii pozitive
ct Bi inclinaCii negative.
Pentru masurarea cu precizie a inclinaCiei unei cladiri se utilizaeaza clinometrul.
Clinometrul ,eica 8ivel 44/ este un senzor precis pentru inclinatii, dispune de precizie la
inclinare si masoara direcCia de inclinare Bi temperatura, fiind bazat pe un concept
optoelectronic. 'cest instrument masoara inclinarea absoluta cu o precizie de : /.4 [.
(ste destinat pentru monitorizare Bi ingineria structurilor mari, cum ar fi diguri, poduri Bi
cladiri inalte G informaCiile referitoare la inclinare Bi direcCia de deplasare trebuie sa fie
foarte precise in cazul acestor tipuri de lucrari.
&n ultimii ani, pentru masuratorile topogeodezice, controlul utila5elor si pozitionarea
precisa, cat si pentru urmarirea comportarii in timp a structurilor sunt folosite din ce in ce
mai mult statiile permanente de referinta 98++.
- statie permanenta 98++ indeplineste in principal urmatoarele functii:
!etectarea si urmarirea automata a satelitilor
&nregistrarea, stocarea si analiza calitativa automata a datelor
Comunicatii cu alte statii permanente si beneficiarii serviciilor
Seria Leica GR@-0<<= reprezinta o parte din noul sistem ,eica 04//, este conceput
special pentru utilizarea de catre statiile de referinta. Cu aceste receptoare noi, statiile de
referinta 98++ devin mai precise, mai puternice, mai versatile si mai fiabile decat
inainte, fiind mai usor de configurat.
Leica Cro""C(ecA este un serviciu bazat pe ieb pentru calculul coordonatelor statiilor
de referinta 9P+ @ 98++, de monitorizare a integritatii si de monitorizare a deformarii.
+pecialisti de inalta calificare de la ,eica 9eosKstems proceseaza datele 98++ utilizand
cel mai recent softiare geodezic si algoritmi pentru a oferi estimari de mare precizie a
coordonatelor miscarilor din santier. -peratorii de retea de statie de referinta pot asigura
ca au intotdeauna coordonatele de cea mai buna calitate pentru reteaua lor si pot accesa
informatii cu privire la stabilitatea statiilor de referinta prin intermediul internetului.
+erviciul de monitorizare prevede detectarea si avertizarea miscarilor aproape in timp
real pentru retelele de statii de monitorizare 98++. +olutia este adaptata la
nevoile proiectului, inclusiv intervalul de prelucrare, strategiile de
prelucrare, controalele limita si continutul serviciului de securizare ieb online. Un e
mail este trimis atunci cand o miscare semnificativa apare.
Trasarea construc iilor hidrotehnice
Constructii "idrote"nice G definitii si clasificari
Jazinul "idrografic al %omniei
9eneralitati asupra trasarii constructiilor "idrote"nice
%etele de spri5in
7etode de trasare
)rasarea bara5elor. Cazuri principale de trasare
)rasarea bara5elor in arc
)rasare bara5elor de pamant
)rasarea bara5elor de greutate
Precizia restabilirii punctelor principale ale retelelor de spri5in ale constructiilor
"idrote"nice fi#ate pe teren prin aliniamente reperate
)rasarea ecluzelor
)rasarea elementelor metalice ale constructiilor "idrote"nice
+tudiu de caz: Jara5 pentru amena5are piscicola in 5udetul 8eamt
Jara5e semnificative
Co%"tructiile (idrote(%ice sunt lucrari comple#e care se e#ecuta atat pentru folosirea
resurselor de apa in diverse scopuri, cat si pentru combaterea efectelor distructive ale
apei.
Prin realizarea acestora, se urmareste folosirea apei in scopuri precum:
alimentarea cu apa potabila si industriala>
producerea de energie electrica>
irigatii>
atenuarea viiturilor>
lucrari de aparare si drenare>
dezvoltarea transportului pe apa, a pisciculturii si a sporturilor nautice>
ameliorarea microclimatului si a mediului incon5urator.
Principalele constructii caracteristice ale unui obiectiv "idrote"nic sunt:
Centrala "idroelectrica
Jara5ul
!iguri
,acul de acumulare
Canale
Conducte si galerii de aductiune si evacuare
(cluze
Jazine portuare
!escarcatoare de ape mari
Bara2ul reprezinta orice lucrare "idrote"nica, avand o structura e#istenta sau propusa,
care este capabila sa asigure acumularea permanenta sau nepermanenta de apa, de deseuri
industriale lic"ide sau solide depuse subacvatic (din industria c"imica, industria
energetica si din iazurile de decantare din industria miniera), a caror rupere poate produce
pierderea necontrolata a continutului acumulat, cu efecte negative deosebit de importante
asupra mediului social, economic si@sau natural.
3azinul hidrografic sau bazinul de recepCie al unui curs de apa, este suprafaCa de pe care
este colectat debitul de apa al acelui curs de apa.
!in punct de vedere "idroenergetic, teritoriul %omniei a fost mprCit n W bazine
"idrografice, aBa cum este ilustrat n figura de mai 5os:
9eneralitati asupra trasarii constructiilor "idrote"nice:
Pentru realizarea trasarii constructiilor "idrote"nce sunt necesare urmatoarele documente:
"arta zonei constructiei "idrote"nice la scara: 0:1/.///0:0//.///, in functie de
natura lucrarii si de dimensiunle terenului pe care se e#ecuta constructia>
planul general al constructiei "idrote"nice, cu curbele de nivel (fig.<) continand
amplasamentul general al constructiilor, cailor de comunicatii etc>
planul general de trasare si sc"emele de trasare a diferitelor obiecte ale
constructiilor "idrote"nice, inclusiv ale elementelor de detaliu obtinute in urma
pregatirii topografice a proiectului de constructie in vederea aplicarii lui pe teren .
,ucrari topografice la proiectarea unui obiectiv "idrote"nic
0. ridicari topografice pentru intocmirea planurilor la scari mari>
4. asigurarea topografica a studiilor "idrologice, pentru intocmirea profilului longitudinal
si a profilelor transversale ale albiei raului>
3. trasarea a#elor drumurilor si a cailor de acces>
<. trasarea conturului proiectat al lacului de acumulare.
Ridicarea to&ogra+ica a 'aii raului
'ceasta etapa cuprinde:
realizarea retelei de spri5in (planimetrice si altimetrice), alcatuita din puncte de
drumuire principale>
realizarea retelei de nivelment>
ridicarea detaliilor planimetrice si altimetrice de pe maluri pe baza profilelor
transversale (perpendiculare pe albie), iar intre profile prin metoda radierii.
%eteaua de spri5in trebuie sa asigure reprezentarea planimetriei suprafetei terenului
(obiectele e#istente, coturile si meandrele albiei, insulele si bancurile de nisip din albie,
etc.), cat si reprezentarea reliefului terenului si a fundului albiei, sa permita determinarea
cotelor nivelurilor apei in lungul raului si transversal pe rau, sa asigure prin masuratori
adancimea navigatiei pe rauri, fluvii si litoralul maritim.
%eteaua de spri5in pentru ridicarea vaii si albiei raului este alcatuita din drumuiri
principale de teodolitnivelment fi#ate pe un mal in lungul raului sau pe ambele maluri in
cazul albiei mai lata de 3//m. )raseul drumuirii principale este o drumuire intinsa cu
laturi apro#imativ egale, de circa 4// G 1// m lungime, spri5inita la capete pe puncte ale
retelei de stat, la intervale de 3 G 4/ Tm.
!rumuirea principala de teodolit se proiecteaza, de obicei, pe sectoare corespunzatoare
lungimilor pragurilor si grindurilor, acestea reprezentand importanta pentru transportul pe
apa, unde problema de baza este asigurarea adancimii necesare pentru navigatie.
&n etapa studiilor definitive, pe teritoriul viitorului lac de acumulare se face marcarea pe
teren a conturului lacului care este o linie sinuoasa. 7arcarea pe teren se face cu stalpi de
lemn si balize avertizoare (ultimele doar in locuri stabilite). Conturul lacului de
acumulare este determinat de punctele corespunzatoare cotei remuului normal proiectat.
Pe teren se traseaza linia franta a,b,c,d..., astfel ca abaterile in plan sa nu
depaseasca valorile date in proiect ( de obicei 0/41 m).
Pozitia punctelor ',J,C,= de pe conturul lacului de acumulare se transpune pe teren prin
nivelment geometric sau trigonometric.
'plicarea pe teren a conturului lacului de acumulare prin nivelment geometric se face
conform figurii ?. +e admite ca fata de reperul de lucru A'=a( trebuie gasit pe teren
punctul a, de cota data =%. Citirea % pe mira asezata in punctul a al conturului lacului de
acumulare, care sa corespunda cotei proiectate =a, se determina cu relatiile cunoscute.
0. 'plicarea pe teren a a#elor principale ale constructiilor "idrote"nice:
a#ele bara5elor de beton si de pamant>
a#ele turbinei centralei "idroelctrice>
a#ele deversorului si ale evacuatorului de ape mari>
a#ele canalelor de aductiune, de evacuare si derivatie>
a#ele podurilor rutiere si de cale ferata>
a#ele tunelurilor si galeriilor.
4. ,ucrari topografice in timpul e#ecutiei terasamentelor:
trasarea a#ei unui canal, de panta proiectata>
trasarea debleelor (canale mari, ecluze, etc.)>
trasarea bara5elor de pamant (ramblee)>
trasarea unor platforme orizontale si a planurilor inclinate>
trasarea cotelor la adancimi mari.
Pentru trasarea constructiilor "idrote"nice se proiecteaza :
retea de spri5in planimetric, sub forma de triangulatie sau drumuiri
poligonometrice>
retea de nivelment.
%etele de spri5in au o importanta mare in e#ecutarea constructiilor "idrote"nice deoarece
ele permit:
aplicarea proiectelor pe teren>
asigurarea santierului cu puncte de spri5in necesare trasarii>
e#ecutarea ridicarilor topografice de e#ecutie>
urmarirea comportarii in timp a constructiilor "idrote"nice>
%etelele trebuie sa satisfaca urmatoarele co%ditii principale:
precizie mare>
conservare indelungata>
stabilitate mare a punctelor>
asigurarea permanenta a controlului>
orientarea retelei potrivit a#elor principale ale constructiei.
%etele de spri5in:
(#perienta acumulata la realizarea constructiilor "idrote"nice a dus la stabilirea
urmatoarelor cerinte principale cu privire la retelele de spri5in:
retelele de spri5in trebuie sa fie introduse in proiectele de ansamblu si de e#ecutie
ale constructiilor "idrote"nice>
laturile de triangulatie trebuie repartizate astfel incat sa coincida cu a#ele
principale ale constructiei>
laturile retelelor de trasare trebuie sa fie asezate paralele sau perpendiculare pe
a#ele principale ale constructiilor>
pozitia punctelor retelei trebuie sa se determine cu o eroare ma#ima de : 1 mm>
bazele se recomanda sa fie laturi ale retelei de triangulatie si sa fie masurate cu
eroarea de ordinul 0:0 /// ///>
masurarea ung"iurilor trebuie sa se faca cu o eroare ma#ima de : 3cc pentru
reteaua principala si : ?cc pentru cea suplimentara>
(ste recomandat ca re eaua de spri5in n cazul bara5elor s fie o re ea de
microtriangula ie, care respect principiile re elei de triangula ie a %omniei
$ormat din triung"iuri ec"ilaterale i dou baze de plecare>
+e efectueaz msurtori ung"iulare>
7etodele de trasare n detaliu a construcCiilor sunt urmtoarele:
etoda coordo%atelor &olare>
metoda coordonatelor rectangulare>
i%ter"ec/iei u%g(iulare 5%a&oi >
intersecCiei liniare>
intersecCiei reperate>
microtriangulaCiei>
poligonometriei>
,a alegerea metodei de trasare a punctelor construcCiei n plan se iau n consideraCie
urmtorii factori:
densitatea punctelor reCelei de spri5in>
precizia necesar trasrii construcCiilor>
dimensiunile Bi caracterul construcCiei>
amplasamentul construcCiei (teren uscat sau cu ap)>
metodele de e#ecuCie a construcCiei
7etoda coordonatelor polare
7etoda de determinare a coordonatelor spaCiale folosit este metoda
coordonatelor polare. ;n contrast cu metoda intersecCiei spaCiale, la care sunt
necesare cel puCin dou puncte de staCie, la aceast metod este suficient un singur
punct de staCie pentru a rezulta coordonatele tridimensionale (3!). Coordonatele
punctelor obiect se calculeaz din elementele msurate: ung"iuri orizontale,
ung"iuri verticale (zenitale) Bi distanCa nclinat.
!efinirea sistemului local de coordonate:
originea sistemului n centrul de vizare al staCiei totale din puncul de staCie de
coordonate (/, /, /)>
- a#a -K pe direcCia spre punctul de referinC.
Principiul metodei const n msurarea, din punctul de coordonate (/, /, /) a
laturii de spri5in a ung"iului orizontal Bi a distanCei orizontale, pn la punctul de
detaliu, cruia i vom determina coordonatele coordonatele rectangulare plane n
funcCie de coordonatele cunoscute Bi de elementele msurate pe teren.
7etoda intersecCiei ung"iulare napoi:
7etoda intersecCiei ung"iulare napoi se utilizeaz la trasarea cu precizie a unor
puncte situate n zone greu accesibile, precum centrele infrastructurilor podurilor
sau punctele fundamentale ale ploturilor bara5elor de beton.
)rasarea prin aceast metod presupune urmtoarele etape:
se traseaz provizoriu punctul C, ale crui coordonate sunt indicate n proiect, prin
metoda coordonatelor polare, metoda intersecCiei liniare sau prin alt metod, obCinndu
se pe teren un punct apropiat CE>
se staCioneaz cu teodolitul n punctul CE trasat provizoriu Bi se determin
ung"iurile orizontale din direcCiile orizontale msurate spre trei puncte ', J, (, din
reCeaua de trasare. 7surtorile se fac prin metoda seriilor, efectund 3=< serii>
se calculeaz coordonatele punctului CE, prin retrointersecCie>
se calculeaz reducCiile (corecCiile) ce trebuie aplicate n punctul CE, pentru a se
obCine poziCia pe teren a punctului C.
'plicarea acestor corecCii se face astfel:
n cazul reducCiilor polare G se staCioneaz cu teodolitul n punctul CE, se traseaz,
cu luneta n poziCia &, ung"iul orizontal , faC de direcCia CE(, iar pe direcCia rezultat se
va aplica distanCa orizontal CEC.
n cazul reducCiilor rectangulare G cu teodolitul instalat n punctul CE se vizeaz
punctul (, avnd introdus la cercul orizontal citirea , se roteBte luneta pn cnd se va
obCine la cecul orizontal citirea /g,//c//cc> aceast direcCie coincide cu a#a -I a
sistemului rectangular de a#e, pe ea aplicnduse corecCia > perpendicular pe aceast
direcCie se aplic corecCia .
Controlul trasrii se poate efectua:
prin trasarea punctului construcCiei Bi din alt punct al reCelei de spri5in (de
e#emplu: trasarea punctului C din punctele reCelei de spri5in ' Bi J $ig. W)>
trasarea punctului C prin alt metod de trasare>
compararea distanCelor Bi ung"iurilor dintre punctele trasate, obCinute prin
msurarea pe teren cu cele indicate n proiect.
Jara5ele in arc reprezinta acele bara5e care au in plan o forma curbilinie si lucreaza ca
bolta sau arc, transmitand in cea mai mare parte malurilor sarcina orizontala provenind
din presiunea apei si a aluviunilor>
+e e#ecuta deseori prin nedeversoare si rareori deversoare>
7a5oritatea bara5elor construite au un ung"i la centru de apro#imativ 0</0?/g, ceea ce
se e#plica prin dificultatea de a adapta la conditiile topografice locale arce cu ung"iuri la
centru mari>
ConstrucCia bara5ului de beton arcuit se face pe ploturi>
$iecare plot cuprinde un numr de lamele suprapuse, fiecare de nlCimea 0,1/ ... 4,/ m.>
+ecCiunile orizontale ale lamelelor sunt patrulatere la care dou laturi curbe ($ig. 00(
sunt corespunztoare paramentului amonte Bi paramentului aval, iar celelalte dou laturi
rectilinii sunt corespunztoare rosturilor dintre ploturile vecine
Elee%tele co&o%e%te ale u%ui bara2 arcuit7
a plan>
b sectiune verticala prin plot>
0 plot>
4 lamela
)rasarea bara5elor in arc:
!in punct de vedere geometric bara5ul arcuit este definit prin raza de curbur Bi ung"iul
la centru.
$iecare plot are cate un punct fundamental 8 situat pe una din verticalele plotului, astfel
aleas nct s strbat un numr ct mai mare de lamele.&n proiect se determin n
sistemul reCelei de trasare coordonatele rectangulare ale punctelor fundamentale 8i pentru
fiecare plot al bara5ului.
$aC de punctul fundamental 8 sunt calculate n proiectul de e#ecuCie elementele
geometrice pentru montarea cofra5ului necesar turnrii betonului la fiecare lamel.
!up turnarea betonului se e#ecut trasarea n nlCime a prCii superioare a fiecrei
lamele la cota proiectat.
)rasarea n plan a punctului fundamental se repet pentru lamelele fiecrui plot deoarece,
odat cu turnarea betonului, punctul fundamental 8i dispare ca poziCie.
)rasarea in plan a punctului fundamental $ se efectueaza prin retrointersectie.
'stfel se stationeaza cu aparatul in zona bara5ului, se vizeaza punctele retelei de spri5in si
se determina coordonatele unui punct provizoriu $E.
'ceste coordonate se compara cu coordonatele punctului fundamental $ din proiect.
Prin metoda coordonatelor polare se determina pozitia definitiva a punctului $ fata de
pozitia punctului provizoriu $E.
,a final se stationeaza cu aparatul in noul punct determinat, se realizeaza din nou
retrointersectia vizand punctele vec"i ale retelei de spri5in si se verifica corectitudinea
coordonatelor punctului fundamental $.
CerinCa de baz a trasrii este materializarea rapid Bi cu precizie ridicat a poziCiei
punctului fundamental 8 succesiv pe toate lamelele plotului, c"iar n timpul e#ecuCiei
bara5ului. !in cauza preciziei ridicate (eroarea ma#im 0,1... 4 cm) aplicarea pe teren a
punctului fundamental proiectat 8 se efectueaz n dou etape: trasarea apro#imativ Bi
definitivarea trasrii
)rasarea definitiv implic atat calculul corecCiilor (rectangulare sau polare), cat Bi
te"nica de aplicare pe teren a corecCiilor pentru determinarea poziCiei definitive a
punctului fundamental 8.
)rasarea lamelei in timpul e#ecutiei se realizeaza in felul urmator: din punctul
fundamental 8 se traseaz n plan prin metoda coordonatelor polare punctele de colC 0, 2*
3 Bi 7 , cat Bi dou laturi retrase la 0 m n interiorul lamelei, paralele la direcCiile 1>7 Bi 2
>3.
$aC de aceste laturi se traseaz prin metoda coordonatelor rectangulare pe coard o
serie de puncte pentru instalarea cofra5ului curb necesar turnrii betonului lamelei
respective.
)rasarea la cota proiectat =8 a lamelelor se face la baza plotului prin nivelment
geometric dup care se continu prin nivelment trigonometric, folosind 3 sau < repere de
nivelment (din reCeaua de trasare).
)rasarea bara5elor in arc constituie o problema topografica speciala care, datorita unor
conditii specifice, se deosebeste de trasarile circulare obisnuite.
Corpul bara5ului se imparte in blocuri separate> bara5ul se construieste pe blocuri, pe zone
sau trepte.
Problema principala pentru trasarea bara5elor in arc consta in stabilirea arcului de cerc
corespunzator fiecarei zone, precum si a punctelor de legatura in care se va face
pic"etarea, astfel incat cofra5ul fiecarui bloc sa fie ridicat pe locul indicat.
)rasarea se e#ecuta in mod progresiv, odata cu constructia, modificanduse continuu
cotele care deseori au diferente de la fundul vaii pana la coronamentul bara5ului.
)rasarea se e#ecuta in general, din puncte situate in afara bara5ului
Punctele care trebuie pic"etate sunt calculate dinainte si sunt marcate prin semnale.
!eterminarea pozitiei acestor puncte se face prin intersectii. !in cauza inclinarilor mari
ale vizelor precum si datorita necesitatii unei precizii superioare, vizele se efectueaza in
cele 4 pozitii ale lunetei, iar punctul cautat se obtine la intersectia diagonalelor
patrulaterului de erori rezultat.
&n general se folosesc 4 instrumente, ceea ce reprezinta avanta5ul ca se elimina
stationarea pe bara5, insa prezinta si dezavanta5ul ca cei 4 operatori trebuie sasi
coordoneze strict operatiile in conditiile dificile ale santierului, cu vizibilitati grele
etc., ceea ce poate provoca greseli de trasare.
!in cauza acestor dificultati se lucreaza cu un singur instrument cu care se va
stationa pe bara5, in apropierea arcului care urmeaza a se trasa, e#ecutanduse
masuratori catre 3 puncte e#terioare> in felul acesta se determina locul
instrumentului si de la acesta se determina elementele necesare pic"etarii curbei,
prin inversarea formulelor de centrare.
'stfel, din coordonatele punctului P de pe arc se determina valorile N si j ale
ung"iurilor determinate de cele 3 directii de la punctul P la punctele e#terioare Pi
($ig 01).
&n $ig. 0? se reprezinta sc"ema nodului "idrote"nic de pe 8ipru unde pentru
e#ecutarea bara5ului in arc sa impus realizarea unei triangulatii speciale,
desfasurate pe ambele maluri.
!in cele 4/ de puncte de triangulatie (fig.0? b), W puncte au precizia
corespunzatoare triangulatiei de ordinul & si 00 puncte precizia de ordinul &&.
$iecare bara cu lungimea de circa ?//m a fost masurata cu o precizie de 0:4 ///
///.
,a inceput sa trasat o a#a in linie dreapta, care a servit ca baza initiala pentru
trasarea gabaritelor constructiilor ($ig.0A).
,ungimea a#ei conventionale a bara5ului (tangenta la a#a curba a bara5ului) sa
obtinut cu o precizie de 0:3// ///, eroarea absoluta fiind de mm. !atele initiale
pentru trasarea bara5ului au fost: coordonatele centrului bara5ului si punctul de
pornire, punctul '. ($ig.0A).
)rasarea pilelor bara5ului sa efectuat concomitent din ambele maluri si de aceea
au fost necesare palplanse care aveau in interior pietre si nisip. Jara5ul sa
construit cu <A de pile ale caror a#e longitudinale au fost indreptate spre punctul
-.
)inand seama ca din sapaturile adanci nu sau putut e#ecuta trasari ale pilelor, sa
recurs la construirea unui turn de beton ($ig.0.), iar din partea superioara a
acestuia sa vizat la centrul geometric al bara5ului.
*izele se efectuau din varful turnului si se transmiteau in sapaturi.
)rasare bara5elor de pamant:
)rasarea bara5elor de pamant implica in general aceeasi problema ca la trasarea
rambleelor.
)rasarea bara5ului se e#ecuta materalizand la inceput a#a sa, apoi de la a#a in
directie perpendicular pe aceasta, pe toti pic"etii se masoara portiunile care
corespund marimilor date ale picioarelor taluzurilor ($ig.0W).
Pe teren se determina inaltimea bara5ului si gradul de inclinare a taluzului, ca la
ramble. !e aceea se folosesc stalpisori provizorii din bile sau manele cu scanduri,
care indica varfurile rambleului.
Pe masura turnarii stratului de pamant de la fund ,stalpisorii se muta ,
sc"imbanduse marcarea indicate pe ei. &naltimea rambleului se verifica prin
nivelment si prin asezarea mirelor in punctele respective .
Pentru controlul realizarii marimlor proiectate ale taluzurilor se pot folosi si
sabloane mobile care se deplaseaza pe masura ce rambleul creste.
'cestea raman de obicei pe pozitie pana la intarirea taluzurilor.
8otiunea de bara5 de greutate este asociata, in practica de proiectare si e#ecutie a
constructiilor "idrote"nice, componentei principale a amena5arii unui nod
"idrote"nic, conceput in scopul acumularilor de apa pentru centrale "idroelectrice
de diverse dimensiuni, lacuri de acumulare pentru alimentari cu apa a localitatilor,
acumulari de apa proiectate in scopul evitarii dezastrelor naturale, amena5arilor
piscicole, etc.
Constructia unui bara5 de greutate se poate concepe in mai multe variante: bara5
de beton, bara5 de anrocamente cu miez de beton, bara5 de pamant cu miez de
beton sau anrocamente.
!e regula, aceste constructii au forma liniara si sunt caracterizate, din punct de
vedere topografic, de a#a principala (longitudinala) a bara5ului, a#ele de baza si
a#ele secundare (au#iliare) sau transversale, care in proiectul de e#ecutie,
impreuna cu dezvoltarea pe verticala, ofera o imagine de ansamblu a formei si
pozitiei spatiale a acestuia.
,ucrarile topografice in timpul e#ecutiei bara5elor de greutate se refera la
aplicarea pe teren a acestor a#e si la asistenta topografica de specialitate la
e#ecutia lucrarilor de realizare a miezului bara5ului si a terasamentelor, care vor
da, in final, forma acestuia, precum si la e#ecutia tuturor lucrarilor de arta
aferente.
&n scopul indeplinirii acestor deziderate, intro prima faza, se proiecteaza si se
materializeaza pe teren o retea planimetrica si altimetrica, care va constitui baza
topografica a tuturor lucrarilor de constructie care se vor efectua. %ealizarea bazei
topografice, tinand cont de caracteristicile te"nice ale unui asemena tip de
constructie, reprezinta unul din criteriile de baza care contribuie la succesul
aplicarii pe teren a proiectului.
Pornind de la considerentul ca o constructie masiva de beton se e#ecuta pe ploturi
(sectiuni care formeaza corpul bara5ului), prevazute cu rosturi de dilatare intre ele, in faza
de proiectare este necesar sa se tina seama de o serie de particularitati ale bazei de trasare:
baza de trasare planimetrica se proiecteaza, de regula, ca o retea locala, conceputa
ca o retea de microtriangulatie sau ca o retea combinata>
amplasarea punctelor retelei se va face in zone cu teren stabil (din punct de vedere
geote"nic) si in afara zonei de influenta a lucrarilor de constructie a viitorului
obiectiv>
sistemul de a#e de coordonate se alege in asa fel incat a#a pricipala a bara5ului sa
reprezinte a#a I, iar a#a transversala a rostului central a#a O>
a#a principala a bara5ului sa reprezinte una din laturile retelei>
se proiecteaza puncte care se vor marca cu borne, care sa materializeze a#ele
rosturilor dintre ploturi. Pozitiile acestor puncte se determina in etapa de pregatire
topografica a proiectului retelei>
pentru fiecare rost se proiecteaza cate trei borne de fiecare parte a bara5ului
(permanent amonte si aval), borne necesare pentru trasare si control permanent al
lucrarilor de e#ecutie a bara5ului>
din considerente de ordin economic si te"nic, punctele de trasare planimetrice vor
indeplini si rolul bazei altimetrice de trasare. &n acest scop, se vor efectua lucrari
topografice de incadrare a acestor puncte in reteaua de nivelment oficiala.
Calcule:
se calculeaza ung"iul N de trasare a a#ei bara5ului si diferenta de orientari (kr4r0
G kr4r4), cunoscand coordonatele punctelor %0, %4, 0, 4, 3, < care apartin retelei
de trasare (fig.40.)>
se calculeaza coordonatele punctelor de capat ' si J ale a#ei bara5ului, cunoscand
distantele %0', %4J, ab>
se calculeaza limitele amprizei, in functie de pantele taluzurilor si de cota de
e#ecutie a fiecarui punct luat de pe profilul longitudinal al terenului in lungul
bara5ului.
7odul de lucru:
trasarea a#ei bara5ului din punctele %0 si %4. -peratiunea consta in trasarea
punctelor ' si J>
se traseaza si se materializeaza punctele intermediare de pe a#a longitudinala a
bara5ului: puncte caracteristice, punctele care materializeaza rosturile, etc.
se traseaza si se materializeaza cu borne punctele care apartin a#elor transversale,
corespunzatoare rosturilor, utilizand datele de la pregatirea topografica>
se e#ecuta masuratori care au scop incadrarea acestor puncte in sistemul generat
de reteaua de trasare a bara5ului>
se traseaza latimea coronamentului %, cunoscuta, perpendicular pe a#a bara5ului.
&n fiecare din punctele marcate in profilul longitudinal>
se marc"eaza latimea amprizei (a) in amonte si aval pentru fiecare punct din a#ul
bara5ului, determinanduse punctele de intersectie ale amprizei cu terenul natural
&n aceasta faza, lucrarile topografice de specialitate se efectueaza in scopul trasarii
punctelor proiectate, utilizand metode si procedee cunoscute si trasari de distante
pentru marcarea limitei amprizei si coronamentului.
)rasarea pe inaltime a bara5ului (fig. 44.) se e#ecuta pe baza datelor continute in
profilul longitudinal al terenului in lungul a#ei principale si a valorilor proiectate,
atat pentru realizarea miezului bara5ului cat si pentru lucrarile de terasamente care
se efectueaza ulterior.
Cunoscand cota de e#ecutie a coronamentului si cotele teren ale punctelor din a#
se calculeaza elementul de trasare (cota de lucru) in fiecare punct al profilului
longitudinal:
Cl 2 Fe# G Ft
&n aceasta faza, lucrarile topografice constau in trasarea unei cote proiectate,
urmarinduse realizarea cotei finale a coronamentului si trasarea unor linii de
panta proiectata, in scopul realizarii pantelor proiectate ale taluzelor.
)rasarea pe inaltime a bara5elor
Jara5ele de greutate prezinta o serie de avanta5e, n raport cu alte tipuri de bara5e, printre
care:
se pot construi n vi avnd sectiuni transversale foarte variate ca forma>
pot fi realizate n conditii geologice mai putin bune>
e#ecutia lor este simpla, nu necesita o manopera costisitoare si se poate folosi
intens mecanizarea>
pot fi e#ecutate si n zone cu conditii climatice grele>
pot fi e#ecutate att ca bara5e deversoare, ct si ca bara5e nedeversoare>
e#ploatarea bara5elor de greutate este relativ simpla>
Jara5ele de greutate au nsa si o serie de dezavanta5e, cum ar fi:
necesita volume mari de beton, fara a utiliza n suficienta masura capacitatea de
rezistenta a betonului>
coeficienti de siguranta redusi>
consumuri mari de ciment si agregate, precum si o durata de e#ecutie mare>
posibilitatea pierderii caracterului de monolit n cazul unei fisuratii avansate
&n tara noastra sau realizat nca din 0W/W dou bara5e de greutate pe rurile %isca
7ica si +adu+ibiu. Ulterior sau mai realizat numeroase asemenea bara5e, printre
acestea remarcnd bara5ele:
*aliug, pe rul Jrzava, construit tot n perioada 0W/W0W0/, cu naltimea de 4A
m, permitnd o acumulare de 0,4 milioane si realizat din zidarie de piatra bruta
cu mortar de ciment>
+cropoasa, construit n perioada 0W4W0W33 n C"eile -rzei pe rul &alomita>
bara5ul nalt de 4? m, cu un volum de beton de 3///
&zvorul 7untelui Jicaz, construit n perioada 0W11 0W?/ pe rul Jistrita, avnd
o naltime de 04A m, un volum de beton de 0.?41./// , lungimea la coronament
de <31 m si realiznd o acumulare de 0.43/.///./// , lacul avnd o lungime de 31
Tm, si o suprafa de circa 31 "ectare. - sectiune transversal prin acest bara5 este
prezentata in $ig. 43.
Preci,ia re"tabilirii &u%ctelor &ri%ci&ale ale retelelor de "&ri2i% ale co%"tructiilor
(idrote(%ice +i*ate &e tere% &ri% ali%iae%te re&erate
Constructiile "idrote"nice de pamant au un numar foarte mic de a#e si o forma
geometrica foarte simpla.
Punctele principale ale a#elor constructiilor, marcate pe teren prin aliniamente
reperate, pot fi usor restabilite in modul urmator: planul de colimatie al lunetei
teodolitului, pus in statie in punctul 0 ($ig.4<), se proiecteaza pe punctul de vizare
asezat deasupra punctului 4. &n zona unde va fi necesar, punctul ', planul de
colimatie se materializeaza cu 4 tarusi (doua repere) a si a0. &n punctul 3 al celui
deal doilea aliniament se e#ecuta aceeasi operatie ca din punctul 0 si se
materializeaza si acest al doilea aliniament prin punctele b si b0. Punctul ' care
trebuie restabilit se va gasi la intersectia aliniamentelor aa0 si bb0.
Precizia restabilirii punctului ' va depinde de erorile:
m0 de centrare a teodolitului in punctul 0>
m4 de e#centricitate a punctului de vizare, in punctual 4>
m3 de vizare>
de lungimile d0 si d4>
de valoarea ung"iului l intre alinimentele reperate.
!aca se admite ca m0 eroarea de centrare a teodolitului, si m4 eroarea de
e#centricitate a punctului de vizare sunt egale, iar eroarea m3 de vizare se afla cu acestea
in raportul m02m42Cm3, in care C este un coeficient oarecare, care arata de cate ori
eroarea de centrare si reducere sunt mai mari decat m3 eroarea de vizare si rezulta
702m3m0
(roarea de restabilire a punctului ' se calculeaza cu formula erorii medii patratice
pentru determinarea punctului din intersectia ung"iulara inainte.
Tra"area eclu,elor
)rasarea ecluzelor se e#ecuta, in general, prin metodele si procedeele uzuale de
trasare.
+e determina a#ele longitudinale si transversale ale ecluzei, iar apoi se
materializeaza pe teren punctele principale ale a#elor 'J, 78 ($ig.41). !upa
aceea se traseaza contururile interioare ale constructiei.
Pentru contururile e#terioare se utilizeaza capre sau impre5muiri
Pentru trasarea pe verticala se fi#eaza repere de lucru si de control in vederea
asigurarii preciziei mari necesare lucrarilor de monta5
Tra"area elee%telor etalice ale co%"tructiilor (idrote(%ice7
Jazele pentru montarea elementelor metalice ale construcCiilor "idrote"nice sunt
a#ele construcCiilor Bi mecanismelor aplicate n natur.
+e deosebesc a#e principale, care pot fii: a#e principale, a#e longitudinale sau
a#e transversale (acestea determin o direcCie caracteristic Bi de importanC
pentru construcCia respectiv).
!e e#emplu, a#a transversal a unei ecluze este linia care uneBte centrele a cinci
elemente ($ig.4?)
Jara5e semnificativeBara2ul I%guri di% Georgia este al doilea cel mai inalt bara5 in arc
din lume, atingnd o nl ime de 4A4 de metri (cel mai inalt: 8ureT, )a5iTistan, 3// m).
Jara5ul Celor )rei !efilee: Proiectul a fost propus n 0W0<, ns din cauza
revoluCiei, a rzboiului Bi a instabilitCii politice, construcCia a fost amnat pn
n 0WW<.
Jara5ul Celor )rei !efilee, de pe rul Oangtze, din C"ina, pe deplin operaCional n
4/00.
*a fi cel mai mare proiect "idroelectric din lume.
&niCiativa a fost foarte dur criticat deoarece peste 0,1 milioane de persoane au fost
strmutate din locul unde acum este lac.
+e mai crede c bara5ul a dus la e#terminarea delfinului Jai5i, o specie care tria
n %ul Oangtze.
ConstruCia Jara5ului Celor )rei !efilee a nsemnat mutarea a 0/ milioane de metri
cubi de pmnt.
Jara5ul 7onticello, California
Caracteristica acestui bara5 este gura de scurgere de forma rotunda
'ceasta permite scurgerea a 03A/ de metri cubi pe secunda, dat fiind diametrul
sau de circa 44 m.
Jara5ul *idraru
!ate te"nice:
cel mai nalt bara5 din Car>
bara5 din beton n dublu arc>
naltimea 0?? m
volumul de beton <./ /// metri cubi
grosimea@lCimea la strad, sus pe bara5, ? metri, iar la baza 41 de metri>
lungimea bara5ului, la coronament 3/A metri>
suprafaCa lacului de acumulare format .A/ "a>
volumul apei din lac <?1 de milioane de metri cubi>
lungimea lacului de acumulare, pna la poalele $graBului 0< Tilometri>
al Baselea din (uropa, la momentul construirii Bi al noulea din lumen
Tra"area cailor de cou%icatie tere"tre
Caile de comunicatie construite in principal pe suprafata terenului natural se numesc cai
de comunicatie terestre. !intre acestea fac parte drumurile, caile ferate si eventual
telefericele si funicularele
Prin trasarea cailor de comunicatie se intelege pozitionarea si marcarea pe suprafata
terenului a punctelor necesare pentru materializarea in plan si inaltime a caii de
comunicatie, a profilului longitudinal si a profilurilor transversale ale drumurilor.
+tabilirea unui traseu a unei cai de comunicatie terestre este o activitate de mare
comple#itate care necesita luarea in considerare a numerosi factori (de natura te"nica si
economica).
%olul specialistului in masuratori topografice ingineresti incepe prin indentificarea
traseelor posibile si probabile, se prelungeste pe tot parcursul realizarii proiectului, al
trasarii acestuia pe teren si pe intreaga durata a e#ecutiei constructiei respective. $iecare
etapa de realizare a unei cai de comunicatie terestra presupune lucrari topografice
specifice, in ma5oritatea cazurilor, de precizie ridicata.
,ucrarile topografice necesare realizarii cailor de comunicatie terestre sunt strans legate
de activitatile de proiectare, grupanduse astfel in doua categorii mari:
lucrari topografice preliminare
lucrari topografice definitive
,ucrari topografice preliminare
+unt specifice elaborarii studiului de prefezabilitate si studiului de fezabilitate.
&n cadrul studiului de prefezabilitate si a studiului de fezabilitate se urmareste stabilirea
variantelor posibile de traseu si alegerea variantei optime tinanduse cont de factori
economici, sociali, te"nici, turistici, ecologici etc.. +e incepe prin consultarea la birou a
"artilor sau a planurilor e#istente pentru zona geografica respectiva, dupa care urmeaza
sc"itarea pe ele a variantelor posibile de amplasamet a caii de comunicatie. &n continuare
se identifica si se traseaza prin masuratori sumare pe teren variantele studiate.+e poate
a5unge eventual la studierea de noi solutii de amplasare a traseului pornind de la cele
initiale.
,ucrarile topografice preliminare cuprind urmatoarele etape:
Docue%tareaculegerea de date necesare intocmirii documentatiei
Studiul tra"eului &e (arta are drept scop gasirea mai multor variante de traseu
Recu%oa"terea tere%ului presupune identificarea pe teren a variantelor studiate. +e
procedeaza la completarea "artii sau planului, cu modificari constatate atat din punct de
vedere altimetric cat si planimetric si cu evidentierea avanta5elor si dezavanta5elor
fiecareia dintre variantele studiate
Elaborarea "tudiului de &re'e,abilitate "au de +e,abilitate
,ucrarile topografice specifice acestei etape sunt:
materializarea pe teren a variantelor alese
proiectarea si realizarea retelei de spri5in pentru ridicarea topografica definitiva,
care poate fi conceputa ca o retea de spri5in planimetrica sau altimetrica.
,ucrari topografice definitive
'u drept scop aplicarea pe teren a proiectului de e#ecutie pentru varianta
optima.'ceasta faza cuprinde urmatoarele activitati obligatorii:
trasarea pe teren a elementelor caracteristice solutiei proiectate
realizarea ridicarilor topografice definitive in lungul traseului.
realizarea lucrarilor topografice pentru trasarea in plan a caii de comunicatie G
care constau in materializarea pe teren a pic"etilor definitivi (materializarea a#ei
proiectate) si trasarea racordarilor.
realizarea lucrarilor topografice pentru trasarea in plan verticala constructiei
realizarea lucrarilor topografice pentru trasarea profilurilor transversale curente,
cu identificarea platformei, amprizei, si zonei caii de comunicatie terestre.
Reali,area re/elei de "&ri2i% &la%ietrice .i altietrice
%eCeaua de spri5in planimetric se realizeaz de regul prin drumuiri poligonometric,
efectuate de preferinC cu staCii totale. 'ceste drumuiri vor fi ncadrate n reCele de
triangulaCie sau reCele realizate cu te"nologia 98++ (9lobal 8avigation +atelite +Kstem),
spri5inite pe puncte din reCeaua geodezic naCional.
,a realizarea retelei planimetrice se urmareste ca aceasta sa aiba o astfel de precizie, nct
influenta retelei asupra trasarii punctelor caii de comunicaCii terestre sa fie negli5abil.
Precizia este data de marimea abaterii relative standard a distantelor s! si marimea
abaterii standard de masurare a ung"iurilor, su
Ca metode de determinare a pozitiei in plan a punctelor bazelor reCelei se folosesc:
o 7icrotriangulatia
o 7icrotrilateratia
o Poligonometria de precizie
o %etelele ug"iularliniare
o %etelele spatiale ingineresti
$orma reCelei poate fi lanC de triung"iuri, ptrate sau romburi sau cu sistem central Bi
serecomand pentru tuneluri, lucrri "idrote"nice (bara5e), centrale subteranereCea
poligonometric recomandat pentru lucrri inginereBti liniare (c1i de
cou%ca/ii,sisteme de irigaCii Bi drena5e, amena5ri ale cursurilor de ap)
Retea de "&ri2i% altietrica
+e realizeaza de regula pornind de la punctele de referinta cunoscute ale
sistemului altimetric de stat.
Pentru evitarea unor c"eltuieli suplimentare,baza retelei altimetrice se alcatuieste
concomitent cu reteaua planimetric.
Proiectarea reCelei altimetrice depinde de:
0. 8atura construc iei
4. Precizia solicitat la trasarea pe vertical
3. )e"nologiile de construc ie
<. Condi iilee "idrogeote"nice n locurile de amplasare a reperilor
Punctele re elei trebuie s indeplineasc concomitent 4 conditii principale:s fie
amplasate ntrun teren stabil i sa fie u or accesibile iar din acestea sa se poata
e#ecuta trasarea elementelor CC).
Pentru indeplinirea primei conditii,punctele trebuie amplasate pe ct posibil n
afara zonelor de influenta a lucrarilor de construc ii,deci la adincimi apreciabile
fata de acestea(la o distan a de min.0/ ori adncimea de funda ie i la 04 m sub
limita de ing"e a solului.
&ar pentru indeplinirea celei de a doua conditii ele trebuie amplasate ct mai
aproape de zona de lucru,pentru a permite transmiterea ct mai rapida i precis a
cotelor.
Pentru realizarea celor 4 conditii,se amplaseaza de regula 4 tipuri de repere de
nivelment:
%epere de control
%eperele de nivelment de control se vor amplasa n lungul traseului la intervale de 1
0/ Tm.
%epere de e#ecu ie
%eperele de e#ecutie vor coincide cu bornele de trasare din apropierea cii de
comunicaCie.
entru ridicarea alti&etrica se aduc cote prin nivelment geometric, dus si intors
de la reteaua de spri5in, in zona posibila a traseului. 'stfel, de e#emplu, de la
reperii de spri5in %8+0 si %8+4 se aduc cotele in zona cea mai probabila a
traseului, materializanduse reperii principali %8P0 si %8P4.
Pri% tra"area cailor de cou%icatie "e i%telege &o,itio%area "i arcarea &e
"u&ra+ata tere%ului a &u%ctelor %ece"are &e%tru ateriali,area i% &la% "i i%altie a
caii de cou%icatie! a &ro+ilului lo%gitudi%al "i a &ro+ilurilor tra%"'er"ale ale
druurilor#
'ceste puncte sunt de dou categorii :
&u%cte +u%dae%tale, care care pot fi: punctele de capt ale drumului
proiectat> vrfuri de ung"i> puncte care asigur continuitatea a#ei n zonele lipsite de
vizibilitate> puncte suplimentare folosite n cazul aliniamentelor lungi, distanCate la
ma#im 1// m ntre ele
puncte curente, situate pe a#a drumului, avnd rolul de a descrie ct mai
complet nfle#iunile acesteia Bi linia terenului n a#>
-dat stabilit poziCia diverselor puncte acestea se pic"eteaz, adic se
materializeaz pe teren, n mod diferit n funcCie de categoria punctului, astfel:
cu stlpi din lemn avnd lungimea de 0,1...4,/ m Bi diametrul de 01...4/ cm sau
borne din beton, care asigur durabilitatea pn la construcCie, pentru punctele
fundamentale. !up materializarea acestor puncte este desc"is frontul de lucru pentru
trasarea Bi pic"etarea punctelor curente Bi n continuare, e#ecutarea celorlalte operaCiuni>
cu CruBi din lemn sau cuie metalice, n funcCie de consistenCa pmntului, pentru
celelalte puncte. ^ruBii se infig n pmnt prin batere, pn la nivelul (la rasul)
pmntului (fig. *.40), punctul geometric materializnduse printrun cui cu floarea lat,
btut n CruB. Pentru identificare se nfige un CruB lateral, avnd o muc"ie teBit pe care
se scrie cu vopsea rezistent la ap, denumirea pic"etului.
Tra"area &ro&riu9,i"a:
+e stationeaza cu teodolitul n punctul * si se vizeaza aliniamentul &, pe directia aceasta
se traseaza distanta orizontala ), stabilinduse pozitia punctului de intrare n curba, )i
+e stationeaza cu teodolitul n punctul * si se vizeaza aliniamentul &&, pe directia aceasta
se traseaza distanta orizontala ), stabilinduse pozitia punctului de iesire din curba, )e
+e traseaza ung"iul orizontal (j@4) fata de aliniamentul & sau &&> pe aceasta directie se
traseaza distanta orizontala b si se pic"eteaza punctul J
Cu teodolitul n punctul )i se vizeaza punctul *, pe aceasta directie se traseaza abscisa
#J, pic"etnduse punctul care materializeaza piciorul perpendicularei duse din J pe
directia *)i
+e muta teodolitul n acest punct, se vizeaza punctul * si fata de aceasta directie se
traseaza ung"i drept. Pe noua directie obtinuta se traseaza valoarea orizontala a ordonatei
KJ, pic"etnduse punctul J
P%-$&,U, ,-89&)U!&8', ', !%U7U%&,-%
Profilul longitudinal reprezinta proiectia desfasurata pe un plan a intersectiei cu
un plan vertical ce trece prin a#a drumului cu suprafata terenului obtinnduse o
linie neregulata care se numeste linia terenului sau linia neagra si cu suprafata caii
care se prezinta sub forma unei linii continue, regulate care se numeste linia
proiectului sau linia rosie. $iecare punct al traseului i corespunde n profil
longitudinal o perec"e de cote, raportate la un sistem de referinta , cota terenului
si cota proiectului. !iferenta dintre cele doua cote se numeste cota de e#ecutie
sau diferenta n a#> astfel drumul se afla n umplutura daca cotele de e#ecutie sunt
pozitive sau n sapatura daca cotele sunt negative.
Profilul longitudinal al unei cai ferate reprezint proiecCia desfasurata pe un
plan vertical a intersecCiei dintre suprafaCa generata prin deplasarea verticalei n
lungul caii prin mi5locul distantei dintre sine, fara supralargire si supranaltare n
curba, cu suprafaCa terenului natural si cu suprafaCa generata de nivelul superior al
Binelor.
-bCinerea liniei terenului si trasarea liniei proiectului se efectueaza prin
msurtori topografice specifice.
-data fi#at traseul caii de comunicaCie n plan, linia terenului rezulta n funcCie de situatia
topografica a regiunii (determinarea cotelor n fiecare pic"et si a distantelor dintre aceBtia
prin msurtori topografice specifice). 'ceasta se prezint ca o linie poligonala (n
realitate curba) cu nclinri foarte variate dupa relieful terenului strbtut. ,inia terenului
astfel obtinuta nu corespunde circulaCiei ve"iculelor, nici c"iar la viteze mici
,inia proiectului se traseaza pe baza unor principii de proiectare, astfel nct
frnturile sa fie mult mai rare, nclinrile mai mici, mai uniforme si, n general, racordate
ntre ele cu arce de cerc sau curbe progresive, pentru a permite o circulaCie sigura si
comoda a ve"iculelor. ,inia proiectului se traseaza pe teren prin msurtori topografice
pornind de la cotele terenului determinate anterior n fiecare pic"et si lund n
considerare cotele proiectului obtinute pe baza respectrii condiCiilor te"nice impuse
construcCiilor de drumuri sau cai ferate . 'ceste conditii sunt:
declivitCile s fie ct mai mici Bi pe distanCe ct mai mari>
n curbe, linia roBie trebuie proiectat cu declivitCi mai mici>
scurgerea apelor trebuie asigurat >
la proiectarea liniei roBii se vor avea n vedere punctele de cot obligat>
din motive economice, se recomand ca lucrrile de terasamente s fie
ct mai reduse>
trebuie asigurat compensarea terasamentelor.
9decli'itatea a*ia adi"ibila9 este stabilita pe cale teoretica, functie de
caracteristicile ve"iculelor predominante n circulatie pe sectorul respectiv, de viteza de
proiectare impusa,de rezistentele ntmpinate de ve"icule, de puterea motorului necesara
mpingerii lor. ,a proiectarea liniei rosii trebuie sa se tina seama si de valoarea
declivitatii minima deoarece pe sectoarele de debleu trebuie asigurata scurgerea apelor.
+ub acest aspect, scurgerea apelor trebuie sa aiba o declivitate minima de /,1U si n mod
e#ceptional /,4U.
9&a"ul de &roiectare9 reprezinta distanta dintre doua sc"imbari de declivitate a liniei
rosii> din acest punct de vedere se recomanda ca pasul de proiectare sa nu coboare sub
anumite valori minime, n scopul evitarii fragmentarii profilului longitudinal prin dese
sc"imbari de declivitate. ,ungimea minima a pasului de proiectare se mai determina si
din conditia de a evita suprapunerea a doua tangente succesive. !e asemenea este
recomandabil ca punctele de sc"imbare de declivitate sa nu fie amplasate pe curbele din
plan, la limita se admite ca sc"imbarile de declivitate sa se faca si n punctele de tangenta
de intrare sau de iesire din curbele din plan sau, n mod e#ceptional, n punctele de
bisectoare.
9'oluul de tera"ae%te9 se recomanda sa fie minim pentru reducerea c"eltuielilor de
investitie deoarece terasamentele reprezinta 3/1/U din costul de e#ecutie.
9co&e%"area tera"ae%telor9 se face dupa calculul volumelor de terasamente dar
practic se ncearca asezarea liniei rosii astfel nct sa determine cu linia terenului
suprafete practic egale de sapatura si umplutura. $ata de o asemenea pozitie se ridica apoi
linia rosie cu /,0//,01 m deoarece la aceeasi nclinare si la aceeasi cota de e#ecutie,
volumul de sapatura este mai mare dect cel de umplutura.
9cotele obligatorii9 se refera la respectarea anumitor cote pentru a satisface anumite
conditii de functionare (lucrarile de regularizare ale rurilor,zonele inundabile,
terasamentele pentru poduri si viaducte impun anumite cote care trebuie respectate de
drumul nou construit
-rice cale de comunicaCie are o origine si un punct final care determina "e%"ul caii.
$uncCie de acestea se stabilesc noCiunile de stnga si de dreapta, precum si noCiunile de
rampa si de panta. ,ungimea caii de comunicaCie se marc"eaza prin borne Tilometrice si
"ectometrice, astfel ca orice punct al caii este definit prin poziCia sa Tilometrica.
+ectoarele de drum care urc n sensul Tilometra5ului se numesc ra&e,
sectoarele care coboar n sensul Tilometra5ului se numesc &a%te, iar sectoarele n plan
orizontal sunt numite &aliere. ;n funcCie de nclinarea acestor sectoare faC de orizontal
e#ist anumite declivitCi admise pentru fiecare vitez de proiectare n parte, dup cum se
vede n tabel:
8ig. 3.7. Reprezentarea declivit;tii.
!eclivitatea reprezinta de fapt inclinarea liniei rosii fata de orizontala si se
masoara prin tangenta ung"iului pe care il face aceasta cu orizontala.
dB tgCB (?L
n care: 9 ( e"te di+ere%/a de %i'el di%tre doua &u%cte oarecare! 5% D
9 L 9 di"ta%ta &e ori,o%tala di%tre ace"te &u%cte! 5% #
&n mod obiBnuit, declivitatea se e#prima la drumuri n procente (U) iar la cai
ferate n promile (Uo) si se obCine nmulCind raportul din relaCia de mai sus cu 0//,
respectiv cu 0 /// (pentru calea ferata).
%acordarea declivitatiilor
;n punctul n care se sc"imb dou declivitCi consecutive, se realizeaz racordari
verticale, pentru a face posibil circulatia, n general aceasta se realizeaz prin curbe arc
de cerc. 'ceste racordri pot s fie concave sau conve#e. !eterminarea razei racordarii
verticale se face prin luarea in considerare a diferitelor criterii: confort,
siguranta,vizibilitate.
%acordarea a dou declivitati succesive prin curbe vertical se face atunci cand
modulul diferentei algebrice dintre ele este: m2/,1U. sau cnd m2V/,1U.
(lementele unei racordri verticale sunt : t, b, r
t 2 tangenta t2 pmq>
b 2 bisectoarea b2 pmq>
r 2 raza r2 pmq.
PRO)ILUL TRANSVERSAL
Profilul transversal al unei ci de comunicaCie terestre reprezint o secCiune vertical
normal pe a#a cii ntrun punct oarecare al traseului.
,inia terenului din profilurile transversale ale cilor de comunicaCie terestre se obCine pe
baza msurtorilor topografice de nivelment realizate n fiecare pic"et al a#ei (traseului)
de drum sau cale ferata.;n urma proiectrii profilurilor transversale, specialistul topograf
trebuie s traseze pe teren elementele caracteristice n profil transversal, astfel nct
inginerul constructor s poata realiza lucrrile de infrastructur si suprastructur.
*erticala ,,E este a*a &ro+ilului tra%"'er"al. 'ceasta este una dintre verticalele ce
genereaz planul vertical ce trece prin a#a drumului (n plan Bi n profil longitudinal) Bi
reprezint a#a de simetrie a platformei n aliniament. Pe a#a profilului transversal se
defineBte cota de e#ecuCie #E, ca diferenC ntre cota proiectului # Bi cota terenului #T.
Cota de e#ecuCie este elementul de legtur ntre profilul longitudinal Bi profilul
transversal, fiecrui pic"et din profilul longitudinal corespunzndui un profil transversal.
,inia proiectului cuprinde:
Q porCiuni practic orizontale, cu nclinarea de ma#im ? @* numite ba%c(ete.Cea mai lat
banc"et este platforma drumului, aceasta cuprinznd partea carosabil (calea) Bi
acostamentele>
Q porCiuni nclinate, care au rolul de a racorda platforma cu terenul ncon5urtor, numite
talu,uri>
Q dispozitive pentru colectarea Bi evacuarea apelor din precipitaCii (.a%/uri).
Tipuri de profiluri trans(ersale
Profil transversal in debleu
Profil transversal in rambleu
Profil transversal mi#t
Pro+il tra%"'er"al 5% debleu
o Debleul este o sptur avnd forme regulate, e#ecutata pentru realizarea
platformei unei cai de comunicaCie terestre sub nivelul terenului natural.
(platforma se afl sub linia terenului natural).
Pro+il tra%"'er"al 5% rableu (n umplutur) se numeBte acela la care platforma se afl
cu cel puCin A*:A & deasupra terenului natural, nlCimea rambleului fiind msurat la
muc"ia platformei .
Profilul transversal mi#t
Pro+ilul &lat+orei se e#ecut att sptur ct Bi umplutur, situaCie ntlnit frecvent
la drumurile amplasate pe terenuri plate sau pe versanCi.
Pro+ile tra%"'er"ale recoa%date
'stfel de profiluri prezint avanta5ul compensrii transversale a pmntului,deci
c"eltuieli de transport mai mici, ns n general prezint dezavanta5ul cnecesit lucrri
suplimentare, de pregtire a terenului pe care se aBaz partea de drum n rambleu, sau de
consolidare Bi spri5inire n cazul nclinrilor mari ale terenului. 'deseori pe partea din
amonte a versantului este necesar construcCia BanCurilor de gard.
!intre profilurile transversale menCionate se recomand adoptarea pe ct
posibil, a profilurilor n rambleu, deoarece:
drumul n rambleu este e#pus soarelui Bi vntului, infrastructura nu
intersecteaz apele subterane, nu are BanCuri care n cazul scurgerii defectuoase a apei
sunt o cauz a umezirii corpului drumului Bi a patului acestuia, nu se nzpezeBte. Pe total
aceste profiluri au n e#ploatare o comportare mai bun.
pentru aceeaBi cot de e#ecuCie aria secCiunii profilului transversal n rambleu
este mai mic dect a celui n debleu, cantitCile de lucrri fiind mai mici.
$etode de tra"area a druurilor
%acordarile arc de cerc sunt cele mai simple care permit asigurarea continuitatii intre 4
aliniamente consecutive. +e folosesc ,in general, in cazul in care in varful de ung"i,
aliniamentele se intersecteaza cu ung"iul interior j superior valorii de </g.
%ezolvarea racordarii porneste de la masuratori topografeice efectuate in teren
care permit determinarea directa sau indirecta a ung"iului j. Ung"iul j se citeste pe teren
daca varful * este accesibil, adica daca poate fi vizat de pe aliniamente si daca poate fi
folosit ca punct de statie. !aca acest lucru nu este posibil atunci ung"iul j se va
determina prin masuratori au#iliare, urmate de calcule specifice, denuminuduse varf
inaccesibil.
Tra"area &u%ctelor &ri%ci&ale ale curbelor de racordare ca%d '+ de u%g(i e"te
acce"ibil
&n situatia varfului accesibil, practic, se stationeaza cu aparatul in varful * si se determina
ung"iulj(ca ung"i orizontal). !e asemenea specialistul topo trebuie sa indentifice si sa
ridice toate elementele restrictive din zona analizata.
!upa raportarea elementelor masurate, trebuie gasita raza racordarii ce urmeaza a fi
proiectata. Proiectantul isi sc"iteaza zona in care se poate desfasura racordarea
determinandusi cateva elemente restrictive de la care poate porni sa calculeze raza
racordarii: j impus.
+e stationeaza cu teodolitul n punctul * si se vizeaza aliniamentul &&, pe directia
aceasta se traseaza distanta orizontala ), stabilinduse pozitia punctului de iesire din
curba, )e
+e traseaza ung"iul orizontal (j@4) fata de aliniamentul & sau &&> pe aceasta directie se
traseaza distanta orizontala b si se pic"eteaza punctul J
Cu teodolitul n punctul )i se vizeaza punctul *, pe aceasta directie se traseaza
abscisa #J, pic"etnduse punctul care materializeaza piciorul perpendicularei duse din J
pe directia *)i
+e muta teodolitul n acest punct, se vizeaza punctul * si fata de aceasta directie se
traseaza ung"i drept. Pe noua directie obtinuta se traseaza valoarea orizontala a ordonatei
KJ, pic"etnduse punctul J
&n continuare, proiectantul de specialitate are obligatia de a introduce un numar
suficient de pic"eti pe racordarea calculata.'ceasta se poate calcula, in functie de
situatia e#istenta prin diferite metode:
metoda coordonatelor rectangulare pe tangenta, ordonate sau abscise egale
metoda coordonatelor polare
metoda coordonatelor rectangulare pe prelungirea coardei
metoda tangentelor succesive,
)oate aceste metode fiind riguroase, racordarea se mai poate realiza prin metode
apro#imative dar foarte rapide cum este metoda sfertului de sageata. !intre metodele
enumerate mai sus vom prezenta numai acelea care sunt cel mai des folosite.
$etoda coordo%atelor recta%gulare &e ta%ge%ta! ordo%ate "au ab"ci"e egale
(ste posibil cea mai utilizata metoda in prezent ca
urmare a bunei cunoasteri a acesteia de catre specialisti,a
preciziei ridicate si a faptului ca erorile nu se cumuleaza
de la un pic"et trasat la urmatorul.
'ceasta metoda se aplica doar in terenuri plane sau
cu denivelari reduse, unde sa e#iste o buna vizibilitate in
e#teriorul arcului de cerc trasat.
Pentru materializarea pe teren a punctelor de detaliu, este necesar sa se calculeze,
mai intai, elementele de trasare a acestora.
7etoda coodonatelor polare
(ste o met deosebit de importanta pentru trasarea de cct in general si in special a celor cu
arc de cerc. +pre deosebire de metoda coordonatelor rectangulare, aceasta metoda se
aplica in terenuri dificile,cu vizibilitate redusa,in rambleuri inalte, debleuri adanci, in
tuneluri,pe lucrari de arta.
&n cadrul acestei metode,dezavanta5ul e ca erorile se cumuleaza de
la un pic"et la altul,deci trebuie sa se respecte conditia ca arcul de cerc
partial dintre 4 pic"eti sa nu depaseasca valoarea de /,0g%.
're 3 variante de aplicabilitate,insa prima metoda consta in
calarea aparatului in )i,)e, identificarea orientarii spre * si masurarea
pentru inceput a unui ung"i d2 @4,urmata de masurarea pe aceasta
directie pe orizontala a distantei c2apro#2cu s, obtinanduse astfel
pic"etul0. +e introduce in aparat un nou ung"i d si din pic"etul 0 se mas
pe oriz c2s pana ce acesta intersecteaza noua viza, urmand ca acel
punct sa fie pic"etul 4.
+e introduce in aparat un nou ung"i d si din pic"et4 se mas c2s
pana ce se intersect cu noua viza result pic"et3. !atorita faptului ca
erorile se cumuleaza dupa trasarea a 3<pic"eti se va muta ap in ultimul
pic"et trasat, se identifica tg in acel pic"et si pornind de la aceasta se
continua trasarea ca pana aici.
$etoda coordo%atelor recta%gulare &e coard1
7etoda se aplic atunci cnd tangentele ) sunt inaccesibile din cauza obstacolelor
e#istente pe teren, dar in sc"imb e#ist vizibilitate si accesibilitate pentru
msurarea distantelor pe direcCia corzii )i)e
Tra"area "er&e%ti%elor
&n cazul terenurilor accidentate si a ung"iului mic din
aliniamente, racordarea aliniamentelor se face prin curbe
e#terioare comple#e numite "er&e%ti%e#
Partile principale ale serpentinelor sunt:
curba circulara principala de raza r amplasata in
e#teriorul varfului ascutit *>
doua curbe au#iliare )iJi)e si )iJ4)e de raza % >
doua aliniamente intermediare )e! si !E)e.
Pentru trasarea punctelor principale ale serpentinei ,
se stationeaza cu teodolitul in varful de ung"i * , se da
viza pe directia aliniamentului '0 cu zero in aparat si se traseaza ung"iul( 4// ) pe
directia caruia se masoara distanta r.
Pentru a obtine varfurile de ung"i *0 si *4 aferente curbelor au#iliare , din punctul * pe
directia celor doua aliniamente se masoara distanta +. !in *0 se masoara pe
directia aliniamentului '0 tangenta ), obtinanduse punctul de intrare in curba au#iliara
)i.
Pentru a obtine punctul de iesire din curba au#iliara , pe directia *i! se masoara tangenta
). Pentru verificarese masoara distanta )e!, care trebuie sa fie egala cu 0.
Tra"area &u%ctelor &ri%ci&ale la racordarea i% arc de cerc! ca%d 'ar+ul V e"te
i%acce"ibil#
*arful inaccesibil apare in mod frecvent in reliefuri accidentate,unde traseul se
desfasoara in defilee,in zone impadurite sau construite,pe lucrari de arta,in
debleuri adanci sau rambleuri inalte.
&n mod practic,nu e#ista nicio diferenta fata de varful accesibil,singura
particularitate este ca aparatul nu se caleaza in varful * ci in varful au#iliar
accesibil de pe fiecare aliniament in parte.
$etoda "+erturilor de "ageata
o (ste o metoda e#peditiva cu aplicare simpla,eventual fara a dispune de aparate
topografice dar cu erori de trasare relativ mari,motiv pentru care aceasta metoda e
recomandata doar pentru lucrari provizorii sau pentru constructii de importanta
foarte redusa.
o 'ceasta metoda e#peditiva presupune intercalarea punctelor de indesire pe arce de
cerc intinse intre punctele intermediare fi#ate anterior la distante prea mari.
o Calculul elementelor de trasare se va baza pe unele consideratii matematice.
Trim#le S.
-P)&U8(' acuratete ridicata
-P)&U8(' +istem %obot cu camera video
!etalii te"nice despre aparat
-P)&U8(' acuratete ridicata
7surare ung"i ...................................../.1[ @ 0[
Cea mai mica diviziune afisata............./.0 [
Compensator activ pe dou a#e
!omeniul............: 1\ (:0// mgon)
'curatetea......... /.1[ (/.01mgon)
7surare distante
Precizie:
Cu prism: 7odul +tandard ..==. :(/..mmV0ppm)
)racTing====..=...:(1mmV4ppm)
Citire laser (!irect %efle#):
7odul +tandard ..==. :(3mmV4 ppm)
)racTing====.=...:(0/mmV4ppm)
)imp de msurare:
Cu prism: 7odul +tandard ..===..=. 0.4 sec.
)racTing========.. /.< sec
Citire laser: 7odul +tandard ..====.. 301 sec
)racTing========../.< sec
7surare cu prism:
0 prisma=======........................=.3///m
0 prisma long range mod...................=.=..1///m
7surare cu ,aser (!irect %efle#) (n conditii optime de vizibilitate)
bodaT gri (refle#ie 0.U)=.......... 04/m
bodaT gri (refle#ie W/U)=........... 01/ m
Card bodaT 9ri , 8umr Catalog (014AAW1
+ursa laser pentru masurare distante .....clasa 0
+ursa laser pentru punctare (coa#ial)......clasa4
!ivergenta razei:
-rizontal........................................... < cm@0//m
*ertical............................................ G < cm@0//m
Corectia atmosferic : ntre G03/ si 0?/ ppm continuu
CARACTERISTICI SI$ILARE
Calare: 8ivel circular situat n ambaza instrumentului
8ivel electronic pe dou a#e cu precizie de /.3[ afisata pe displaKul unittii
de control
+istem servo asistat de reglare fin pe orizontala si vertical
7ag!rive cu sensori electromagnetici
*iteza de rotatie...................................04.gon@sec
+istem de centrare G )rimble 3pin
Centrare optica prin ocularul situat n ambaza instrumentului
mrire 4.<#
,uneta: 7rire 3/ #, !esc"iderea </ mm
$ire reticulare iluminate G variabil n 0/ trepte
Cea mai mic distant focusat: 0.1 m
Leica 'i'a %etro'er
Usor de masurat orice punct.
,eica *iva 8et%over integreaza cele mai noi te"nologii de la ,eica 9eosKstems,
lider mondial in furnizarea de solutii de masurare.
)oate componentele de *iva 8et%over lucreaza perfect mpreuna, creand un 8et%over
pentru retele, usor si fara cabluri. ,eica *iva 8et%over va poate a5uta sa finalizati orice
masuratoare.
!esc"idetil si se va conecta imediat la reteaua din zona dumneavoastra.
'vand la dispozitie formatul %)C7 3.0 , pozitiile sunt furnizate in mod automat in
coordonate locale.
8ivelment geometric efectuat cu ,eica !8'/3 care asigura o precizie de /,3mm@Tm
dublu de nivelment
TUNELURI
Tu%elul este o constructie subterana, destinat s asigure continuitatea unei ci de
comunicaCie,care realizeaza o e#cavatie prin care o cale de comunicatie strabate, dupa un
traseu stabilit, un teren sau un masiv de roca in scopul evitarii unor obstacole cum ar fi
culmile de munti, boturile de dealuri, cursuri de ape, zone industriale, centre urbane
aglomerate.
!estinatia tunelurilor este foarte diversa: circulatia feroviara si rutiera, transportul in
comun din orase mari, trecerile de pietoni in zone aglomerate, transportul pe apa,
amena5arile "idroelectrice, alimentarile cu apa, canalizarile.
)unelurile sunt cunoscute din cele mai vec"i timpuri. Primele tuneluri au fost cele
naturale, formate n diferite peBteri, avand secCiuni transversale mici, iar la construirea lor
se ntrebuinCau metode rudimentare. +ptura se e#ecuta cu a5utorul trnacoapelor,
rngilor Bi penelor btute cu ciocanul. !up ce penele de lemn erau bine mpnate n
stnc, ele se udau cu ap ca s se umfle Bi s poat sparge stnca.
$etoda cu +ocuri ntrebuinCat de romani a fost considerat ca o prim mbuntCire
adus n construcCia tunelurilor. 7etoda consta n nclzirea pn la otemperatur ridicat
a suprafeCei de front a galeriei. !up aceasta, suprafaCa era rcitbrusc cu ap sau cu oCet.
Crpturile formate a5utau mult la lucrrile de e#cavare.
A .!upa "co&ul pentru care se construiesc, e#ista doua categorii principale de tuneluri si
anume:
0.)uneluri pentru cai de comunicatie :
tuneluri pentru c"i ferate: aceste tuneluri reprezinta fara indoiala cea mai importanta
categorie din cadrul acestei grupe. (le strabat in general zone muntoase dar se intalnesc si
pe sub orase, cursuri de apa sau stramtori. (le pot fi pentru cale simpla sau dubla si pot
avea sectiune transversala sub forma de potcoava circulara, dreptung"iulara sau bolti
gemene in functie de metoda de e#ecutie utilizata.
tuneluri pentru metrouri% se e#ecuta in amplasementul marilor aglomerari urbane, de
regula in pamanturi si adancimi mici de suprafata. +ectiunile transversale adoptate la
metrourisunt de regula circulare, corespunzatoare metodei scutului si dreptung"iulare
corespunzatoare metodelor de e#ecutie la zi.
4tuneluri pentru drumuri pu#lice /i pentru circula$ia automo#il"B
tuneluri pentru sosele principale si autostrazi>
tuneluri in intersectiile oraselor (pasa5e)
tuneluri pe sub cursul apelor (subfluviale)>
tuneluri cu gabarit redus pentru ve"icule usoare
tuneluri pentru navigaCie Bi plutrit.
4.)uneluri sau galerii pentru transport :
tuneluri orBeneBti (galerii pentru canalizare, poBt Bi telegraf, cabluri,conducte),
tuneluri G apeduct,
tuneluri (galerii) pentru amena5ari "idroelectrice.
B# Du&a locul i% care "e co%"truie"c "e deo"ebe"c7
tuneluri de munte (de baza, de creast, de coast).
&n aceasta categorie intra tunelurile feroviare, rutiere si cele de protect
tuneluri urbane (in orase)
&n aceasta categorie intra metrourile, pasa5ele rutiere si pasa5ele pietonale
tuneluri pe fundul apelor
&n aceasta categorie intra tunelurile realizate din elemente casetate plutitoare, lansate de
la suprafata pe fundul apei .
Primul tunel realizat in acest mod a fost e#ecutat in !etroit (+U') in anul 0W/W, pentru
cale ferata dubla si avind o lungime de ./A m.
tuneluri pe sub fundul apelor.
c# du&a odul de de,'oltare i% &la% de "ituatie "i &ro+ile tra%"'er"ale
a0dupa forma traseului in plan
tuneluri in alinia&ent :(#ecutia tunelurilor in aliniament este indicata atit din punct de
vedere al e#ecutiei, cit si al e#ploatarii. )unelurile in aliniament prezinta urmatoarele
avanta5e: lungimea tunelului este in general mica, constructia este mai economica si mai
simpla, ventilatia si vizibilitatea suntsuperioare, iar rezistenta la tractiune se reduce in
comparatie cu cea a tunelurilor in curba. (fig. a)
tuneluri in cur%a: au o serie de incoveniente cum ar fi: trasarea a#ei si mentinerea ei in
timpul e#ecutiei sunt mai dificile, cresterea volumului de lucrari,ventilatia si vizibilitatea
sunt ingreunate, iar rezistenta la tractiune se mareste.&ntroducere curbelor pe traseul unui
tunel este impusa de o serie de factori cum sunt: evitarea zonelor geologice defavorabile,
amplasarea corespunzatoare a punctelor de intrare in tunel. (fig. b)
4tuneluri in alinia&ent 6 cur%a
tuneluri in bucla sau elice: sunt mai rare si se adopta cind este necesara cistigarea unei
diferente de nivel mare intre cele doua portaluri.
#0dupa po1itia in profil longitudinal%
2tuneluri in palier cu o declivitate sau mai multe declivitati: prezinta avanta5ul unei
rezistente la tractiune reduse, dar necesita e#ecutarea canalelor de scurgere a apei cu
pante de min.4Uo din mi5locul tunelului spre capete, limitind lungimea unor astfel de
tuneluri.
tunelurile de virf sau de creasta strapung muntele aproape de creasta si au lungimi mici
in comparatie cu traseul de acces care este lung si sinuos, cu raze mici, declivitati mari si
numeroase alte lucrari (poduri, podete, ziduri de spri5in).
c0 upa po1itia in profil trans(ersal
4 tuneluri de adinci&e : cele mai indicate din punct de vedere al e#ecutiei, dar sint mai
lungi. (fig. ')
tuneluri de coasta pe zone de traseu desfasurat in lungul unei vai, unde conditiile topo si
geologice nu permit realizarea la suprafata. (#ecutia acestora este dificila datorita
impingerilor nesimetrice dezvoltate de versantul inclinat (fig. J)
4 tuneluri in profil &i0t : au si o e#ecutie mi#ta, zidul oval se e#ecuta la zi, iar bolta si
piciorul armate se e#ecuta in subteran. (fig. C)
4 tuneluri de protectie 'fig. !(
0upa modul de constructie , tunelurile pot fi e3ecutate%
4prin e0cavatie in su%teran;
4in transee deschisa;
4prin procedee &i0te.
Ele&entele co&ponente ale unui tunelB
Plan de situatie (a), profil longitudnal (b).
0 aripa> 4 portal> 3 inel> < nisa mica>
1 nisa mare> ? put ventilatie
0.'ccesul caii de comunicatie catre tunel se face prin intermediul unor transei de acces ,
care pot fi mai lungi si deci marginite de ziduri de spri5in sau mai scurte si sustinute de
ari&i (0).
4.,a capetele tunelului se realizeaza doua elemente constructive numite &ortaluri (4),
care au atit rol constructiv de a prelua impingerea masivului in sens longitudinal, cit si rol
estetic, avind o realizare ar"itectonica care se incadreaza armonios mediului incon5urator
3.)unelul propriuzis este alcatuit din elemente constructive numite i%ele (3) a caror
lungime depinde de natura rocilor strabatute si metoda de e#ecutie utilizata.
<.)unelurile feroviare au prevazute in peretii inelelor locasuri numite %i"e (<) care au rol
de a adaposti personalul de intretinere surprins de tren in tunel si care sint amplasate la 41
m de o parte si de alta a a#ului tunelului.
1.Pentru tunelurile mai lungi de 1// m se prevad si %i"e ari (1) cu rol de adapostire a
utila5elor si materialelor de intretinere si care se amplaseaza la 41/ m una de alta.
?.)unelurile lungi pot fi, de asemeni, prevazute cu &uturi de aeri"ire (?) pentru
imbunatatirea ventilatiei in tunel.
&ntersecCia obCinut cu un plan perpendicular pe a#ul tunelului, relev elementele care
alctuiesc secCiunea transversal a unui tunel.
CptuBeala sau structura de rezistenta este destinat s preia ncrcrile date de masiv,
fr deformaCii menCinnd secCiunea liber a tunelului.
$undaCiile cptuBelii constitue elementul ce transmite la terenul de fundaCie ncrcrile Bi
mpingerile preluate de cptuBeal sub presiunea masivului muntos.
6idurile drepte (piciore drepte) sunt partea cptuBelii cuprins ntre patrea superioar a
fundaCiilor Bi naBterea bolCii.
Jolta alctuieBte partea superioar a cptuBelii Bi este cuprins ntre planurile naBterilor Bi
c"eia bolCii.
%adierul alctuieBte partea inferioar a cptuBelii Bi este cuprins ntre cele dou fundaCii
ale zidurilor drepte.
Prin construcCia sub form de bolt interioar, ea asigur preluarea presiunilor de 5os n
sus, precum si menCinerea distanCei dintre fundaCiile zidurilor drepte.
+ecCiunea liber interioar constitue secCiunea util Bi este denumit gabaritul tunelului.
Ca%aritul poate fi de construcCie sau de circulaCie
Tra"area tu%elurilor#
%ealizarea unui tunel pe o cale de comunicatie necesita un studiu al traseului in doua
etape:
1.studiul pe harta care se incheie cu trasarea pe harta a variantelor de traseu;
2.studii de teren care co&portaB
ridicari topografice pentru intocmirea unor planuri la scari mari in scopul studierii in
detaliu a variantelor>
trasarea pe teren, pic"etarea si reperarea variantelor studiate in birou, cu nivelment
longitudinal si transversal>
trasarea pe teren in subteran a a#ului tunelului in timpul e#ecutiei.
Tra"area a*ei tu%elului i% e*terior
)rasarea a#ei tunelului in e#terior se realizeaza prin urmatoarele procedee:
trasarea directa, peste masiv pentru un tunel scurt si teren putin accidentat>
trasare prin ocolirea masivului, cu a5utorul metodei poligonometriei>
trasarea cu a5utorul metodei triangulatiei.
A# Tra"area directa a a*ei u%ui tu%el#
'ceasta se poate face atit in cazul unui tunel in aliniament cit si a unui tunel in curba.
a. Trasarea a0ei unui tunel in alinia&ent.
&n prima etapa se fi#eaza locul reperilor de baza de la cele doua capete. 'cestia sint
reperi atit de cota cit si de a#a si se amplaseaza cite trei la fiecare capat, la 4/m unul de
altul si la </0//m de portal. -peratiunea de trasare completeaza a#a tunelului intre
reperii de la cele doua capete. Concomitent cu trasarea se realizeaza si nivelmentul si
Tilometra5ul. 7asuratorile se repeta de cel putin trei ori.
&n functie de configuratia terenului pe zona tunelului se pot intilni mai multe situatii de
trasare a a#ei:
Ca,ul - Cind dintrun punct de pe creasta se pot viza direct reperii de
baza de
la cele doua capete
Ca,ul 0. Cind masivul are doua creste si apare necesitatea unei statii
suplimentare C
Ca,ul 6. Cand configuratia terenului nu permite vizarea reperilor de capat si sunt
necesare statii suplimentare C si $.
b. Trasarea a0ei unui tunel in cur%a.
)rasarea curbelor, in plan sau in profil longitudinal, se poate realiza prin mai multe
metode, dintre care amintim:
4 &etoda coordonatelor rectangulare pe tangente sau pe coarde;
4 &etoda coardelor succesive 'poligonul coardelor(;
4 &etoda tangentelor succesive;
4 &etoda secantelor etc.
'legerea uneia dintre aceste metode depinde de conditiile locale, de precizia trasarii si
preferinta topometrului.
$etoda coordo%atelor recta%gulare pe tangente prezinta doua variante:
cu abscise egale, ordonatele K calculinduse cu relatiile
K0 2 % r %s Is
K4 2 % r %s (4I)s
B# Tra"area a*ei u%ui tu%el &ri% etoda &oligo%oetriei#
&n cazul unui teren accidentat, la care trasarea directa nu poate fi utilizata se
intrebuinteaza o drumuire poligonala (poligon inc"is) , care se desfasoara lateral de a#a
tunelului, pe un culoar (vale, drum) e#istent.
+e alege un sistem de a#e rectangulare K'#, cu prima latura pe a#a #.
7asurind ung"iurile si laturile poligonului se pot calcula coordonatele # si K ale
virfurilor. +e determina apoi valoarea ung"iului N , (tg N0 2 K@#) si
Nn 2 0./] (n4) tNi N0 si distanta 'J, 'J 2 #s Ks
,ungimea optima a laturilor este de cca. 3//m iar numarul lor u3/.
7arirea preciziei acestei metode se face
prin indesirea numarului de masuratori pentru ung"iuri si laturi si prin trasarea
a doua sau mai multe poligoane.
7etoda este recomandabila la tunele de ma# 3Tm lungime.
C# Tra"area a*ei u%ui tu%el cu a2utorul tria%gulatiei#
7etoda triangulatiei se foloseste ca baza de trasare la e#ecutarea tunelurilor foarte lungi
(L3Tm), care strabat masive foarte accidentate.
%eteaua de triangulatie denumita si canevas, se proiecteaza de regula sub forma unui lant
de triung"iuri sau patrulatere cu diagonale observate.
'ceasta retea se poate dezvolta in doua trepte, ca retea principala cu lungimile laturilor
de 3 A Tm si ca retea secundara (care indeseste pe cea principala) cu lungimile laturilor
de /.3 3Tm. Precizia masurarii ung"iurilor este determinata de precizia necesara la
trasarea tunelului, de aparatura e#istenta pe santier, calificarea personalului, distantele
mici intre puncte. 7asurarea lungimilor bazelor se face prin diferite procedee, inclusiv
cele foarte precise.
)rasarea propriuzisa a a#ei tunelului se face prin legarea in citeva puncte, in special la
capete de reteaua de triangulatie si de reperele retelei de nivelment. Un e#emplu de
trasare a a#ei unui tunel bazat pe o retea de triangulatie este dat in figura de mai 5os:
Tra"area a*ei tu%elului i% "ubtera% i% ti&ul e*ecutiei#
,a inceperea e#ecutiei unui tunel toate elementele necesare pentru trasarea a#ei in
subteran (punctele de legare de reCeaua de triangulaCie sau drumuirea poligonala Bi reperii
de a#a si de cota de la cele doua capete ) trebuie sa fie cunoscute si materializate pe teren.
-peraCiile care intervin la trasarea unui tunel sint:
4 &aterializarea in galerie a a0ei si niveletei prin reperi de directie (plan de situatie) si
de cota (profil in lung).
deter&inarea profilelor transversale* in front pentru realizarea e0cavatiei si la inelele
ce se e0ecuta pentru asigurarea inscrierii ga%aritului.
40 +ateriali1area a3ei caii si ni(eletei in tunel0
Proiectul de e#ecutie al unui tunel trebuie sa prezinte pentru realizarea trasarii, a#a
tunelului in plan si niveleta in profil longitudinal.
A*a tu%elului coincide cu a#ul traseului pentru un tunel in aliniament si prezinta o
deplasare spre interiorul curbei, la tunele in curba.
Ni'eleta caii intrun tunel este amplasata fata de a#ul ipotetic al acestuia, in functie
de forma sectiunii transversale.
Conducerea trasarii unui tunel in subteran trebuie sa tina seama de aceste elemente
si deasemeni de metoda de e#ecutie utilizata. Pentru metodele clasice, trasarea se
realizeaza in galeriile de inaintare (de baza sau de crestet), pe cind la metoda scutului
trasarea urmareste scutul si captuseala ramasa in urma acestuia. 7asuratorile in subteran
pornesc intotdeauna de la reperii de baza de la capete care sint legati la reteaua de
triangulatie si au coordonatele legate la cele mai apropiate semnale topografice din zona.
&n timpul e#ecutiei, tunelistii verifica inainte de e#cavare cota si directia galeriei cu
a5utorul firului cu plumb fi#at de tavan.
)rasarea a#ei in aliniament este usor de e#ecutat, facinduse cu semnale de vizare
luminoase (firul cu plumb este luminat). Pozitia a#ei se materializeaza prin reperi fi#ati
la o distanta de 1/ 0//m. *erificarea a#ei provizorii se face periodic, functie de viteza
de inaintare si numarul de sc"imburi.
,a inceperea verificarii, se instaleaza teodolitul in punctul de plecare, se vizeaza
spre reperul de baza de la capat si apoi se indreapta luneta spre reperii din interiorul
tunelului.
+emnalul luminos si firul cu plumb se deplaseaza pina ce se suprapun cu firul
reticular al aparatului. 'tunci se marc"eaza reperul de directie. ,a fiecare 0///m de
galerie, topometrul verifica inaintarea frontului, a#ul si cota si da elemente de trasare noi.
)rasarea a#ei tunelelor in curba, este mai dificila datorita desc"iderii mici a galeriei si
deci a distantei de vizare limitate.
$etoda cea ai utili,ata &e%tru tra"area i% curba a u%ui tu%el! i%
"ubtera%! e"te metoda polara sau a unghiurilor succesi(e.
50 Trasarea profilelor trans(ersale0
&n cadrul lucrarilor de trasare a unui tunel un rol important revine si urmaririi
trasarii conturului e#cavatiei in front, a evolutiei deplasarilor spre interior a acestuia
(masuratori de convergenta) si a formei profilelor transversale a inelelor e#ecutate.
)oate aceste masuratori sint necesare in principal pentru o inscriere corecta si in
siguranta a gabaritelor de circulatie a ve"iculelor ce circula prin tunel. )ipul de
masuratori adoptate depinde de metoda de e#ecutie utilizata si dotarea constructorului.
!intre metodele intrebuintate la trasarea profilelor transversale, mai cunoscute si
utilizate sint metoda coordonatelor rectangulare si metoda coordonatelor polare0
Jazat pe te"nici de masurare 3! optice, te"nologia de monitorizare a fost imbunatatita
intrun asemenea grad, incit urmarirea constructiei unui tunel in cele mai dificile conditii
a devenit o rutina, accidentele fiind mai rare iar costul mai redus. Cea mai favorabila
procedura pentru colectarea de date este asa numita statie libera fle#ibila in care statia
este amplasata in cea mai convenabila pozitie din punct de vedere al vizibilitatii si fara
intreruperea activitatii in tunel.
+tatie libera fle#ibila pentru urmarirea optica a deplasarilor 3!.
+ectiunile de masurare sint uzual amplasate la 0/ 4/m, fiecare sectiune continind 1 A
reperi reflectorizanti si permit interpretarea comportarii tunelului si in sectiune
longitudinala.
Pentru tunele de C$ sau rutiere, o zona de urmarire de ./m poate fi usor realizata.
7ai nti se stabilesc coordonatele 3! si orientarea statiei, utilizind un set de puncte de
referinta stabile, apoi se vizeaza si se centreaza viza pe primul reper, inregistrind citirea.
!atele obtinute din masuratori sint convertite apoi in informatii adecvate inginerului
tunelist, cu a5utorul unor programe specializate. Unul din produsele acestor programe il
constituie reprezentarea profilelor transversale realizate ale tunelului si compararea cu
cele proiectate .
!atele obtinute din masuratorile de convergenta servesc la stabilirea momentului optim
de introducere in opera a captuselii definitive iar profilele transversale stabilesc grosimile
si volumele de beton din captuseala.
$etoda "cutului, cea mai utilizata metoda de e#ecutie, prezinta trasaturi specifice in
ceea ce priveste trasarea, date de particularitatile acestei metode.
Principala trasatura specifica o constituie dependenta de caracteristicile de inaintare ale
scutului (controlabilitate si diri5are).
Controlabilitatea scutului, care influenteaza inscrierea corecta a acestuia pe traseul
proiectat, depinde de urmatorii factori si interactiunea lor:
raportul diametru @ lungime (!@,)>
evazarea cutitului>
forta de impingere disponibila>
rezistenta pe conturul cutitului>
rezistenta la inaintare pe suprafata invelisului>
calitatea captuselii e#terioare de a rezista la forta de impingere.
!iri5area scutului contine doua faze distincte:
navigatia, operatia de reperare topograficaa scutului>
pilota5ul, operatia de conducere propriuzisa a scutului.
%eperarea topografica a scutului in timpul inaintarii, necesita verificarea cu gri5a a
urmatoarelor elemente :
a) planul niveletei ,i, pentru asigurarea ca tunelul este in pozitie corecta in planul liniei>
b) planul vertical ,e, pentru asigurarea ca tunelul este in pozitie corecta in plan vertical>
c) directia niveletei +, pentru asigurarea ca scutul este in directia liniei (nu are devieri
stinga dreapta)>
d) firul cu plumb P, pentru asigurarea ca tunelul este in pozitie corecta in directia
verticala corecta (nu are ridicari sau coboriri)>
e) rasucirea, pentru asigurarea ca c"eia este in pozitie corecta.
f) forma, pentru asigurarea ca forma circulara (a scutului si a captuselii e#terioare ) nu a
suferit modificari.
!eterminarea acestor elemente se poate face prin diverse sisteme, printre care si cel
prezentat , care consta dintrun sistem de oglinzi astfel pozitionate pe interiorul
constructiei metalice a scutului, incit o raza laser este reflectata pe un ecran de control al
inaintarii scutului, special gradat, care indica deviatiile scutului in plan vertical si
orizontal.
$aza de pilota5 consta in:
a inregistrarea diferentelor dintre pozitia teoretica si cea reala a scutului>
b actionarea preselor in timpul avansului functie de aceste diferente>
c montarea unor boltari speciali adaptati nevoilor diri5arii>
d realizarea unei e#cavatii in e#traprofil functie de nevoile diri5arii.
-biectivul final al diri5arii scutului este obtinerea unei captuseli cit mai apropiata de
pozitia proiectata. %ealizarea profilelor transversale ale captuselii e#terioare, in spatele
scutului, se face cu aceleasi mi5loace ca si la celelalte metode.
%ealizarea acestor profile si compararea lor cu cele teoretice, permite analizarea inscrierii
gabaritului de circulatie si stabilirea grosimii captuselii interioare.
&n cazul unor abateri mai mari de la traseul proiectat, pot fi adoptate solutii de realiniere a
niveletei in plan vertical sau retrasare a a#ului in plan de situatie.