Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
H
deplasare a flotorului ; h este adancimea medie
max
min
general hidrograful nivelurilor si se poate
. Variaza de la un curs de pe traseul flotorului ; J panta longitudinala a
obtine pe baza masuratorilor de debite lichide
10
oglinzii apei ; este coeficientul determinat cu
sau poate fi inregistrat direct cu aparate
apa la altul sau in lungul aceluiasi curs de apa. ajutorul unor masuratori efectuate anterior cu
speciale. In practica se intelnesc frecvent
Numerotarea hidrogradului incepe de la
morisca privind viteza medie. Viteza medie in
urmatoarele hidrografe : hidrograful anual,
nivelul minim inregistrat pana la nivelul
sectiunea principala se determina ca medie
hidrograful mediu anual, hidrograful in ani
maxim. In fiecare sectiune trebuie stabilit cat aritmetica a vitezelor medii pe verticalele
caracteristici si hidrograful
reprezinta in m un hidrograd. Se foloseste la flotorilor.
viiturii.Hidrograful anual reprezinta variatia combaterea inundatiilor cand se cere la ce
Masurarea vitezei cu morisca hidrometrica
in decursul unui an a nivelurilor sau debitelor. inaltime este cota de inundatie. Daca H este
Morisca hidrometrica este un aparat care are
El se caracterizeaza prin anumite valori
intre 1-2 Hg este nivel stationar ; daca H este un element(de obicei elice) antrenat in miscare
specifice ale elementului hidrologic analizat: intre 3-4 Hg este viitura ; iar daca H este 9 Hg
de rotatie de catre curentul de apa. CU ajutorul
valori medii, minime, maxime. Hidrograful atunci se poate inregistra nivelul H .
max
ei se determina viteza dintr-un punct al
anual mediu sau hidrograful fictive reprezinta Hidrometria vitezelor in rauri
curentului de apa, numita viteza punctuala ce
variatia nivelurilor sau debitelor medii zilnice Masurarea vitezelor curentilor de apa este
este exprimata in functie de numarul de rotatii
sau lunare. Hidrograful in ani caracteristici necesara pentru : calculul debitelor ; stabilirea
ale elicei efectuate in unitatea de timp. Este
reprezinta variatia nivelurilor sau debitelor in sectoarelor de rauri in care au loc afuieri ale
instrumentul cel mai utilizat pentru
anumiti ani caracteristici (anul cel mai apropiat talvegului,eroziuni ale maulrior si
determinarea vitezei apei datorita preciziei
de valoarea medie, anul cel mai ploios, anul depuneri(colmatari pentru a interveni cu
ridicate si comoditatii in manipulare.
cel mai secetos etc).Hidrograful viiturii
lucrari de regularizari) ; in stabilirea
Aparatul introdus in apa se transforma prin
reprezinta variatia H si Q in timpul trecerii
amplasamentului si dimensiunilor unor
intermediul elicei, viteza orizontala a firelor de
unei viituri printr-o sectiune data. Se
constructii hidrotehnice etc.
curent in viteza de rotatie. Intre viteza locala v
caracterizeaza prin elementele
Intr-o sectiune transversala a unui curs de apa, a apei si numarul de rotarii n al elicei in
urmatoare:debitul maxim, durata totala, durata viteza medie se poate obtine cu ajutorul
unitatea de timp, exista o relatie liniara, care
de crestere a viiturii, durata de descrestere a vitezelor punctuale distribuite pe intreaga
prin tararea moristii in conditii speciale de
viiturii si volumul viiturii.
sectiune. Viteza punctuala este viteza
laborator, este data sub forma : v = a + n * b ;
Regimul nivelurilor in rauri
instantanee masurata intr-un punct al sectiunii unde a si b sunt 2 constante ale aparatului.
Variatia nivelurilor unui curs de apa este in
transversale, viteza ce variaza datorita
Morisca se lanseaza in punctul unde dorim sa
functie de factorii : variatia debitului;
fenomenului de pulsatie in jurul unor valori efectuam masuratori si se lasa sa i se roteasca
fenomenele de iarna(inghet, dezghet etc) ;
medii. Dupa principiul de functionare,
elicea timp de 1-2 minute pentru unifromizarea
ingramadiri de materiale lemnoase, pietris etc ; mijloacele de masurare a vitezelor sunt :
miscarii. Daca intr-un punct al curentului s-au
uman, prin executarea constructiilor
sondele de presiune, flotorii, moristile
inregistrat S semnale in timpul cronometrat
hidrotehnice (acumulari, stavilare, prize de
hidrometrice etc.
T(dintre primul si ultimul semnal), atunci
unde se ia apa pentru irigatii etc). Se stabilesc Sondele de presiune se folosesc rar in cadrul
turatia n din ecuatia anterioara este data de
niveluri caracteristice pe anumite perioade de sistemelor cu nivel liber si anume numai
N * S 1
timp. Daca perioada este de un an deosebim atunci cand se poate realiza o citire rapida si
formula : n =
, acesta
urmatoarele niveluri caracteristice : maxim
cu precizie ridicata a diferentelor de presiune.
T
anual, minim anual si mediu anual(media
Ele se folosesc de regula in sistemele de
introdus in ecuatia moristii, stabileste viteza
aritmetica a nivelurilor din cele 365 de zile). presiune si fac obiectul unor cercetari din
curentului de apa in punctul respectiv.
Nivelurile caracteristice principale sunt cele domeniul hidraulicii.
Sectiunea transversala a unui rau in care se fac
multianuale(25-30 de ani apropiati celui
Masurarea vitezei cu flotori
curent). Se deosebesc urmatoarele niveluri : Flotorii sunt corpuri plutitoare antrenate de masuratori de viteza trebuie sa fie
perpendiculara pe directia de curgere a apei.
maxim multianual, minim multianual si mediu catre curentul de apa ce prezintqa avantajul
Ea se marcheaza pe maluri cu repere sau mire
multianual(media aritmetica a nivelurilor
simplei executii, dar si incovenientul ca
hidrometrice la care urmeaza sa se citeasca
medii anuale pe toata perioada).
masuratorile au o precizie scazuta. In practica variatia nivelului apei in timpul masuratorilor.
Niveluri specifice(sau speciale): nivelul in
se intalnesc urmatoarele tipuri de flotori :
Moristile hidrometrice pot fi cu tija sau
timpul formarii zapoarelor; nivelul din timpul
a) flotori de suprafata care masoara suspendate. Utilizarea moristilor cu tija se face
scurgerii ghetarilor; nivelul de la inceputul si
viteza curentilor de la suprafata si pana la adancimi ale apei de 3,5 m, iar pentru
sfarsitul acoperirii cu pod de gheata; nivelul
se folosesc in timpul viiturilor
adancimi mai mari se folosesc moristi
apelor maxime din perioada de toamna; nivelul
pentru masuratori rapide si cand nu suspendate. Pentru albii accesibile cu o barca
de etiaj(intalnit in 355 din 365 de zile; nivel
se poate utiliza morisca(adancimea sau de pe o punte, se recurge la morisca cu tija
scazut intalnit aproape tot anul, asigura
apei este mai mica decat inaltimea care se introduce in apa vertical.
A=97%).
paletei) ;
Masurarea vitezelor se face in dreptul unor
Nivelul maxim istoric este nivelul cel mai
b) flotori dublii, alcatuiti din 2 flotori verticale de sondaj, iar numarul acestora
mare cunoscut vreodata (transmis oral sau
simpli(unul de suprafata si unul la depinde de latimea cursului de apa si anume :
inscriptionat). In Romania nivelurile cele mai
0.6 H pentru a obtine o valoare
5-8 verticale pentru B1,0 m ; 8-10 verticale
mari apar primavara, in timpul viiturilor,
apropiata de viteza medie), ce se pentru B intre 1-50 m ; 10-15 verticale pentru
produse de topirea zapezilor, ploile de
folosesc pentru rauri cu adancimi B inter 50m- 100 m si 15 verticale pentru
primavara etc. Cele mai mici niveluri se
mari ;
B>100 m.
intalnesc la sfarsitul verii si in mijlocul iernii.
c) flotori de adancime, alcatuiti din 2
Nivelurile maxime sunt necesare pentru
flotori simpli legati intre ei si
stabilirea cotelor : a digurilor de aparare
sustinuti de un flotor de suprafata,
impotriva inundatiilor, a platformelor
Notiuni de HIDROGELOGIE
mai mare . Porozitatea totala cea mai mare o raportul dintre masa apei retinuta de roca in
Apele subterane si mai ales care se au pietrisurile ascutite.La fractiunile fine
stare naturala si masa rocii uscate la etuva
gasesc in straturile freatice din acvifere,
forma lor e neglijabila ptr porozitate.
( 105 grade C).
servesc ca surse de apa potabila, apa curativa
Dimensiunea particulelorPanze acvifere
sau pentru alte folosinte in domenii variate,
porozitatea totala creste cu micsorarea
Rocile prin care apa poate curge se
cum ar fi alimentarea cu apa a centrelor
particulelor.
numesc roci acvifere, iar apa continuta in pori
populate, zonelor industriale, irigatiilor etc.
Dispozitia sau aranjamentul la
formeaza panze acvifere. Stratele acvifere se
Stiinta care se ocupa cu studiula apelor
dimetru egal porozitatea totala depinde de
numesc omogene cand porii rocilor comunica
subterane este hidrogeologia. Ea studiaza
modul de aranjare.
inte ei si se asigura o circulatie continua si
originea, repartitia, dinamica acestor ape,
Gradul de indesare si cimentare poate eterogene cand apa subterana circula prin
precum si proprietatile fizice, chimice,
reduce f mult volumul porilor si valoarea
fisuri sau pori ai rocilor comunicand neregulat
biologice si bacteorologice. Pentru studierea porozitatii totale . Creste spatiul poros capilar dintr-o zona in lata.
legilor de miscare a apelor subterane,
si capacitatea de inmagazinare a apei .
Acviferele naturale sunt cantonate in depozite
hidrogelogia face apel la hidraulica subterana Porozitatea efectiva creste cu dimensiunile si permeabile cu grosime si extindere spatiala
cu care este in stransa iterdependenta.
modul de aranjare a particulelor, nisipurile si importanta, limitate la baza de un strat
Extinderea si complexitatea problemelor
pietrisurile au porozitate de aproximativ 30%. impermeabil(pat impermeabil) si uneori si in
hidrogeologice a condos la definirea a doua
Argilele categorie speciala de roci
partea superioara printr-un tavan impermeabil,
directii de cercetare hidrogelogica: cercetarea alcatuite din formatiuni lamelare aproximativ saturate in parte sau in totalitate cu apa.
matematica(bazata pa mecanica fluidelor) si paralele separate prin straturi in care poate sa Acviferele pot fi libere (cu nivel liber) sau
cercetarea practica(bazata pe observatii in
existe sau nu apa .Au proprietatea de umflare captive (sub presiune). Acviferele cu nivel
teren).Sursa principala a apelor subterane
in raport cu apa. Porozitatea poate varia in
liber sunt limitate in partea superioara de o
provine din precipitatiile care patrund in sol. timp datorita cimentarii.
suprafata libera(de depresie) aflata in echilibru
Proprietati ale rocilor
Porozitatea cinematica a unui mediu este
cu presiunea atmosferica Patm (considerate nula
Apa care se infiltreaza in roci se acumuleaza in raportul dintre volumul total de apa ce poate intr-un sistem de referinta relativ). Suprafata
porii acestora formand reserve, strate sau
circula si volumul unui mediu poros.
libera delimiteaza zona nesaturata de cea
zacaminte de ape subterane. Cantitatea de apa Porozitatea de drenaj este o parte a porozitatii saturata a mediului poros.
pe care o pot acumula rocile depinde de
ce poate fi drenata gravitational.
Dupa modul de dispunere a rocilor acvifere in
proprietatile lor hidrogeologice: compozitia
Permeabilitatea
scoarta pamantului panzele acvifere libere pot
granulometrica, porozitatea, permeabilitatea,
este proprietatea rocilor de a permite fi din zonele aluvionare sau continute in fisuri
umiditatea, higroscopicitatea, absorbtia etc.
trecerea apelor prin ele atunci cand ale rocilor. Panzele din zonele aluvionare se
Compozitia granulometrica
sunt saturate cu apa si se afla sub
gasesc in vacinatatea cursurilor de apa la
Partea solida a rocilor e alcatuita din
influenta unei presiuni hidrostatice varsarea unui afluent intr-un curs superior, in
particule ( granule, fractii si fractiuni)
subterane in conditii naturale.
conurile de dejectie ale cursurilor de apa sau in
elementare de diferite marimi de la f mici
exprimarea cantitativa se face cu
vecinatatea marilor sau oceanelor.Rocile
( coloidale- argile) pina la grosiere ( nisipuri,
coeficientul de conductabilitate
acvifere respective sunt formate din nisipuri,
pietrisuri). Se separa pe marimi prin analize
hidraulica sau coeficient de filtratie pietrisuri, bolovanisuri, formatiuni de loess cu
granulometrice sau mecanice . Separarea se
sau coef. de permeabilitate.
un continut nic de argila, roci marnoase,
face in functie de natura lor prin cernere sau
Coeficientul de conductabilitate
nisipoase etc, iar panza freatica are un nivel
decantare.
hidraulica- debitul ce trece printr-o variabil , fiind influentat de precipitatii si de
Insusiri in raport cu apa ale
sectiune transversala a unui mediu nivelul apelor din rauri, oceane sau mari.
particulelor :argila particule ff mici, pori ff
poros sub influenta gradientului
Panzele acvifere continute in fisuri se pot
fini , permeabilitate ff redusa , prin imbinare
hidraulic. Valoarea acestui ceof
forma in crapaturi sau fisuri numite litocloze,
cu apa devine impermeabila. Praful retine ff
rezulta din legea lui H. Darcy 1856. formate in rocile metamorfice prin racirea
bine apa , permeabilitate slaba, capilaritate
Primulo cercetator care a stabilit ptr magmei. Fisurile mici se numesc leptoclaze ,
buna. Nisipul retine mai putin apa ,
miscarea apei subterane in regim
ele putand fi profunde (sinclaze) sau
permeabilitate medie , capilaritate redusa sau
permanent relatia dintre gradientul neregulate (piezoclaze).
nula . Pietrisul nu retine apa , permeabilitate
hidraulic ( i) si caracteristicile
Acviferele sub presiune sunt situate intre 2 sau
mare, nu are capilaritate.
cinematice ale scurgerii ( viteza de mai multe straturi impermeabile, alimentarea
Porozitatea
infiltratie si debitul apelor
panzelor freatice facandu-se astfel incat sa se
Totalitatea spatiilor goale din roca
subterane)
creeze o crestere a presiunii hidraulice peste
alcatuind spatiul la final total sau volumul total
Umiditatea
cea normala.
al porilor, este o proprietate a rocilor
este raportul dintre greutatea apei Panzele acvifere captive se gasesc denivelate
sedimentare , dar se intalneste si in roci
din roci si greutatea rocilor.U(%) = fata de sursa de alimentare, ceea ce face sa se
metamorfice si cristaline( mai mica de 1%). Se
(Ga/ Gr)*100
creeze o presiune hidraulica care e captiva,
clasifica in :
Umiditatea hidroscopica umiditatea deci nu se poate manifesta din cauza cel putin
primara- asupra careia nu s-a
rocii uscate la aer pina se ajunge la o greutate a unui strat impermeabil ce o separa de un alt
intervenit
constanta
strat acvifer.
secundara- se datoreaza vantului,
Umiditatea de saturatie umiditatea
Suprafata piezometrica indica variatia
apelor , radacinilor, activitatii fizice maxima umiditatea unei roci saturate cu apa. nivelului piezometric pe suprafata ocupata de
sau chimice asupra rocilor.
Gradul de saturatie a rocilor- raport dintre acvifer. In cazul acviferului cu nivel liber
Dupa marimea porilor- porozitate umiditatea rocii la un moment dat si
suprafata piezometrica exista fizic in natura,
capilara pori cu diametru mai mic umiditatea de saturatie a rocii respective .
fiind identica cu suprafata libera a acviferului,
de 0.25 mm
S (% )= (U mom / U sat )*100
iar in cazul acviferului sub presiune suprafata
- porozitate
Dupa gradul de saturatie rocile pot fi : piezometrica este o suprafata imaginata situata
necapilara (supracapilara)- diametru
S <0.4 ---------- 40% uscate
deaspura tavanului impermeabil.
>0.25 mm.
S = 0.4 0.8 ---- roci umede
Pentru folosirea apelor subterane in diferite
Dupa volumul porilor : - totala sau
S = 0.8-0.1 -----roci ff umede
scopuri practice trebuie cunoscute elementele
absoluta , se exprima prin
S = 1.0 ------------ roci saturate
caracteristice care servesc ca date primare in
coeficientul de porozitate n= Vpori /
Hidorscopicitatea
elaborarea diferitelor studii sau proiecte.
V roca
Proprietatea rocilor de a a bsorbi vapori Aceste elemente sunt : parametrii cantitativi
- partiala sau de apa din aer, depinde de natura si porozitatea (rezultati din structura geologica a rocilor);
efectiva , raportul dintre volumul
rocilor .
parametrii legati de calitatea apei subterane;
porilor aflati in intecomunicatie si
Hidroscopicitatea maxima este
parametrii geometrici si hidrologici(inaltimea
volumul rocilor.
umiditatea abosrbita de o roca aflata intr-o
sau grosimea stratului acvifer, panta hidraulica
Factorii ce influenteaza
atmosfera saturata cu vapori de apa.
a apei subterane, sarcina hidraulica, viteza apei
porozitatea rocilor sunt urmatorii :
Coeficientul de hidroscopicitate a rocii subterane si debitul apei subterane).
forma particulelor dimensiunea lor , este greutatea apei absorbite de roca in
Grosimea stratului acvifer liber reprezinta
dispozitia sau aranjamentul lor si
unitatea de suprafata in unitatea de timp.
distanta verticala de la stratul practice
gradul de indesare si cimentare
Absorbtia
impermeabil pana la nivelul maxim al apei
Froma granulelor determina forma
- este proprietatea rocilor de a se imbiba cu gravitationale. Grosimea stratului acvifer
si dimensiunile porilor : ex. : forma cubica fata apa ( sau alte lichide ) , Se exprima in
captiv este distanta pe verticala intre cele 2
de cea sferica provoaca un volum de goluri
coeficent de absorbtie in procente , este
strate impermeabile. Nivelul hidrodinamic este