Trasarea construciilor hidrotehnice

Cuprins

Constructii hidrotehnice definitii si clasificari Bazinul hidrografic al Romniei Generalitati asupra trasarii constructiilor hidrotehnice Retele de sprijin Metode de trasare Trasarea barajelor. Cazuri principale de trasare Trasarea barajelor in arc Trasare barajelor de pamant Trasarea barajelor de greutate Precizia restabilirii punctelor principale ale retelelor de sprijin ale constructiilor hidrotehnice fi ate pe teren prin aliniamente reperate Trasarea ecluzelor Trasarea elementelor metalice ale constructiilor hidrotehnice !tudiu de caz" Baraj pentru amenajare piscicola in judetul #eamt Baraje semnificati$e

Constructii hidrotehnice definitii si clasificari

Constructiile hidrotehnice sunt lucrari comple e care se e ecuta atat pentru folosirea resurselor de apa in di$erse scopuri% cat si pentru combaterea efectelor distructi$e ale apei. Prin realizarea acestora% se urmareste folosirea apei in scopuri precum" alimentarea cu apa potabila si industriala& producerea de energie electrica& irigatii& atenuarea $iiturilor& lucrari de aparare si drenare& dez$oltarea transportului pe apa% a pisciculturii si a sporturilor nautice& ameliorarea microclimatului si a mediului inconjurator. Principalele constructii caracteristice ale unui obiecti$ hidrotehnic sunt" Centrala hidroelectrica Barajul 'iguri (acul de acumulare Canale Conducte si galerii de aductiune si e$acuare )cluze Bazine portuare 'escarcatoare de ape mari Barajul reprezinta orice lucrare hidrotehnica% a$and o structura e istenta sau propusa% care este capabila sa asigure acumularea permanenta sau nepermanenta de apa% de deseuri industriale lichide sau solide depuse subac$atic *din industria chimica% industria energetica si din iazurile de decantare din industria miniera+% a caror rupere poate produce pierderea necontrolata a continutului acumulat% cu efecte negati$e deosebit de importante asupra mediului social% economic si,sau natural.

-ig. .. Barajul /nguri Georgia

Bazinul hidrografic al unui ru

Bazinul hidrografic sau bazinul de recepie al unui curs de apa, este suprafaa de pe care este colectat debitul de apa al acelui curs de apa.

-ig. 0. Bazinul hidrografic al raului 1rges% .0233 4mp

Bazinul hidrografic n Romnia

'in punct de $edere hidroenergetic% teritoriul Romniei a fost 5mp6r7it 5n 8 bazine hidrografice% a9a cum este ilustrat 5n figura de mai jos"

-ig.:. Cele nou6 bazine hidrografice ale Romniei

!eneralitati asupra trasarii constructiilor hidrotehnice

Pentru realizarea trasarii constructiilor hidrotehnce sunt necesare urmatoarele documente" harta zonei constructiei hidrotehnice la scara" ."23.333;.".33.333% in functie de natura lucrarii si de dimensiunle terenului pe care se e ecuta constructia& planul general al constructiei hidrotehnice% cu curbele de ni$el *fig.<+ continand amplasamentul general al constructiilor% cailor de comunicatii etc& planul general de trasare si schemele de trasare a diferitelor obiecte ale constructiilor hidrotehnice% inclusi$ ale elementelor de detaliu obtinute in urma pregatirii topografice a proiectului de constructie in $ederea aplicarii lui pe teren .

-ig. <. Planul general al constructiei hidrotehnice

"ucrari topografice la proiectarea unui obiecti# hidrotehnic

.. ridicari topografice pentru intocmirea planurilor la scari mari& 0. asigurarea topografica a studiilor hidrologice% pentru intocmirea profilului longitudinal si a profilelor trans$ersale ale albiei raului& :. trasarea a elor drumurilor si a cailor de acces&

<. trasarea conturului proiectat al lacului de acumulare. Ridicarea topografica a $aii raului 1ceasta etapa cuprinde" realizarea retelei de sprijin *planimetrice si altimetrice+% alcatuita din puncte de drumuire principale& realizarea retelei de ni$elment& ridicarea detaliilor planimetrice si altimetrice de pe maluri pe baza profilelor trans$ersale *perpendiculare pe albie+% iar intre profile prin metoda radierii. Reteaua de sprijin trebuie sa asigure reprezentarea planimetriei suprafetei terenului *obiectele e istente% coturile si meandrele albiei% insulele si bancurile de nisip din albie% etc.+% cat si reprezentarea reliefului terenului si a fundului albiei% sa permita determinarea cotelor ni$elurilor apei in lungul raului si trans$ersal pe rau% sa asigure prin masuratori adancimea na$igatiei pe rauri% flu$ii si litoralul maritim. Reteaua de sprijin pentru ridicarea $aii si albiei raului este alcatuita din drumuiri principale de teodolit;ni$elment fi ate pe un mal in lungul raului sau pe ambele maluri in cazul albiei mai lata de :33m. Traseul drumuirii principale este o drumuire intinsa cu laturi apro imati$ egale% de circa 033 233 m lungime% sprijinita la capete pe puncte ale retelei de stat% la inter$ale de : 03 4m. 'rumuirea principala de teodolit se proiecteaza% de obicei% pe sectoare corespunzatoare lungimilor pragurilor si grindurilor% acestea reprezentand importanta pentru transportul pe apa% unde problema de baza este asigurarea adancimii necesare pentru na$igatie.

$plicarea pe teren a conturului lacului de acumulare

/n etapa studiilor definiti$e% pe teritoriul $iitorului lac de acumulare se face marcarea pe teren a conturului lacului care este o linie sinuoasa. Marcarea pe teren se face cu stalpi de lemn si balize a$ertizoare *ultimele doar in locuri stabilite+. Conturul lacului de acumulare este determinat de punctele corespunzatoare cotei remuului normal proiectat. Pe teren se traseaza linia franta a%b%c%d...% astfel ca abaterile in plan sa nu depaseasca $alorile date in proiect * de obicei .3;02 m+. Pozitia punctelor 1%B%C%= de pe conturul lacului de acumulare se transpune pe teren prin ni$elment geometric sau trigonometric

-ig. 2. Conturul lacului de acumulare 1plicarea pe teren a conturului lacului de acumulare prin ni$elment geometric se face conform figurii >. !e admite ca fata de reperul de lucru A(Ha) trebuie gasit pe teren punctul a% de cota data Hb. Citirea b pe mira asezata in punctul a al conturului lacului de acumulare% care sa corespunda cotei proiectate Ha% se determina cu relatiile cunoscute.

-ig. >.Trasarea prin ni$elment geometric

"ucrari topografice in timpul e%ecutiei constructiilor hidrotehnice

.. 1plicarea pe teren a a elor principale ale constructiilor hidrotehnice" a ele barajelor de beton si de pamant& a ele turbinei centralei hidroelctrice& a ele de$ersorului si ale e$acuatorului de ape mari& a ele canalelor de aductiune% de e$acuare si deri$atie& a ele podurilor rutiere si de cale ferata& a ele tunelurilor si galeriilor.

0.(ucrari topografice in timpul e ecutiei terasamentelor" trasarea a ei unui canal% de panta proiectata& trasarea debleelor *canale mari% ecluze% etc.+& trasarea barajelor de pamant *ramblee+& trasarea unor platforme orizontale si a planurilor inclinate& trasarea cotelor la adancimi mari.

Retele de sprijin
Pentru trasarea constructiilor hidrotehnice se proiecteaza " retea de sprijin planimetric6% sub forma de triangulatie sau drumuiri poligonometrice& retea de ni$elment. Retele de sprijin au o importanta mare in e ecutarea constructiilor hidrotehnice deoarece ele permit" aplicarea proiectelor pe teren& asigurarea santierului cu puncte de sprijin necesare trasarii& e ecutarea ridicarilor topografice de e ecutie& urmarirea comportarii in timp a constructiilor hidrotehnice& Retelele trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii principale" precizie mare& conser$are indelungata& stabilitate mare a punctelor& asigurarea permanenta a controlului& orientarea retelei potri$it a elor principale ale constructiei. ) perienta acumulata la realizarea constructiilor hidrotehnice a dus la stabilirea urmatoarelor cerinte principale cu pri$ire la retelele de sprijin" retelele de sprijin trebuie sa fie introduse in proiectele de ansamblu si de e ecutie ale constructiilor hidrotehnice& laturile de triangulatie trebuie repartizate astfel incat sa coincida cu a ele principale ale constructiei& laturile retelelor de trasare trebuie sa fie asezate paralele sau perpendiculare pe a ele principale ale constructiilor& pozitia punctelor retelei trebuie sa se determine cu o eroare ma ima de ? 2 mm& bazele se recomanda sa fie laturi ale retelei de triangulatie si sa fie masurate cu eroarea de ordinul .". 333 333& masurarea unghiurilor trebuie sa se faca cu o eroare ma ima de ? :cc pentru reteaua principala si ? >cc pentru cea suplimentara& Reeaua de microtriangulaie" )ste recomandat ca reeaua de sprijin 5n cazul barajelor s6 fie o reea de microtriangulaie% care respect6 principiile reelei de triangulaie a Romniei -ormat6 din triunghiuri echilaterale i dou6 baze de plecare&

!e efectueaz6 m6sur6tori unghiulare&

-ig.@. ) emplu de retea de microtriangulatie

&etode de trasare
Metodele de trasare 5n detaliu a construc7iilor sunt urm6toarele" metoda coordonatelor polare& metoda coordonatelor rectangulare& intersec7iei unghiulare 5napoi & intersec7iei liniare& intersec7iei reperate& microtriangula7iei& poligonometriei& (a alegerea metodei de trasare a punctelor construc7iei ; 5n plan ; se iau 5n considera7ie urm6torii factori" densitatea punctelor re7elei de sprijin& precizia necesar6 tras6rii construc7iilor& dimensiunile 9i caracterul construc7iei& amplasamentul construc7iei *teren uscat sau cu ap6+& metodele de e ecu7ie a construc7iei &etoda coordonatelor polare Metoda de determinare a coordonatelor spa7iale folosit6 este metoda coordonatelor polare. An contrast cu metoda intersec7iei spa7iale% la care sunt necesare cel pu7in dou6 puncte de sta7ie% la aceast6 metod6 este suficient un singur punct de sta7ie pentru a rezulta coordonatele tridimensionale *:'+. Coordonatele punctelor obiect se calculeaz6 din elementele m6surate" unghiuri orizontale% unghiuri $erticale *zenitale+ 9i distan7a 5nclinat6. 'efinirea sistemului local de coordonate"

; originea sistemului 5n centrul de $izare al sta7iei totale din puncul de sta7ie de coordonate *3% 3% 3+& - a a BC pe direc7ia spre punctul de referin76. Principiul metodei const6 5n m6surarea% din punctul de coordonate *3% 3% 3+ a laturii de sprijin a unghiului orizontal 9i a distan7ei orizontale% pn6 la punctul de detaliu% c6ruia 5i $om determina coordonatele coordonatele rectangulare plane 5n func7ie de coordonatele cunoscute 9i de elementele m6surate pe teren. &etoda interseciei unghiulare napoi Metoda intersec7iei unghiulare 5napoi se utilizeaz6 la trasarea cu precizie a unor puncte situate 5n zone greu accesibile% precum centrele infrastructurilor podurilor sau punctele fundamentale ale ploturilor barajelor de beton. Trasarea prin aceast6 metod6 presupune urm6toarele etape" ; se traseaz6 pro$izoriu punctul C% ale c6rui coordonate sunt indicate 5n proiect% prin metoda coordonatelor polare% metoda intersec7iei liniare sau prin alt6 metod6% ob7inndu; se pe teren un punct apropiat CD& ; se sta7ioneaz6 cu teodolitul 5n punctul CD trasat pro$izoriu 9i se determin6 unghiurile orizontale din direc7iile orizontale m6surate spre trei puncte 1% B% )% din re7eaua de trasare. M6sur6torile se fac prin metoda seriilor% efectund :=< serii& ; se calculeaz6 coordonatele punctului CD% prin retrointersec7ie& ; se calculeaz6 reduc7iile *corec7iile+ ce trebuie aplicate 5n punctul CD% pentru a se ob7ine pozi7ia pe teren a punctului C. &etoda interseciei unghiulare napoi 1plicarea acestor corec7ii se face astfel" ; 5n cazul reduc7iilor polare se sta7ioneaz6 cu teodolitul 5n punctul CD% se traseaz6% cu luneta 5n pozi7ia /% unghiul orizontal % fa76 de direc7ia CD)% iar pe direc7ia rezultat6 se $a aplica distan7a orizontal6 CDC. ; 5n cazul reduc7iilor rectangulare cu teodolitul instalat 5n punctul CD se $izeaz6 punctul )% a$nd introdus6 la cercul orizontal citirea % se rote9te luneta pn6 cnd se $a ob7ine la cecul orizontal citirea 3g%33c33cc& aceast6 direc7ie coincide cu a a BE a sistemului rectangular de a e% pe ea aplicnduse corec7ia & perpendicular pe aceast6 direc7ie se aplic6 corec7ia .

-ig. F. Metoda intersec7iei 5napoi &etoda interseciei unghiulare napoi Controlul tras6rii se poate efectua" ; prin trasarea punctului construc7iei 9i din alt punct al re7elei de sprijin *de e emplu" trasarea punctului C din punctele re7elei de sprijin 1 9i B -ig. 8+& ; trasarea punctului C prin alt6 metod6 de trasare& ; compararea distan7elor 9i unghiurilor dintre punctele trasate% ob7inute prin m6surarea pe teren cu cele indicate 5n proiect.

-ig. 8. Principiul calculului preciziei

Trasarea barajelor in arc

Barajele in arc reprezinta acele baraje care au in plan o forma curbilinie si lucreaza ca bolta sau arc% transmitand in cea mai mare parte malurilor sarcina orizontala pro$enind din presiunea apei si a alu$iunilor& !e e ecuta deseori prin nede$ersoare si rareori de$ersoare&

 Majoritatea barajelor construite au un unghi la centru de apro imati$ .<3;.>3g% ceea ce se e plica prin dificultatea de a adapta la conditiile topografice locale arce cu unghiuri la centru mari&

-ig..3. Trasarea barajelor in arc Construc7ia barajului de beton arcuit se face pe ploturi& -iecare plot cuprinde un num6r de lamele suprapuse% fiecare de 5n6l7imea .%23 ... 0%3 m.& !ec7iunile orizontale ale lamelelor sunt patrulatere la care dou6 laturi curbe *-ig. ..) sunt corespunz6toare paramentului amonte 9i paramentului a$al% iar celelalte dou6 laturi rectilinii sunt corespunz6toare rosturilor dintre ploturile $ecine. )lementele componente ale unui baraj arcuit" a; plan& b; sectiune $erticala prin plot& .; plot& 0; lamela

-ig ...

-ig. .0. Barajul Gidraru 'in punct de $edere geometric barajul arcuit este definit prin raza de curbur6 9i unghiul la centru. -iecare plot are cate un punct fundamental F situat pe una din $erticalele plotului% astfel aleas6 5nct s6 str6bat6 un num6r ct mai mare de lamele. /n proiect se determin6 5n sistemul re7elei de trasare coordonatele rectangulare ale punctelor fundamentale Fi pentru fiecare plot al barajului. -a76 de punctul fundamental F sunt calculate 5n proiectul de e ecu7ie elementele geometrice pentru montarea cofrajului necesar turn6rii betonului la fiecare lamel6. 'up6 turnarea betonului se e ecut6 trasarea 5n 5n6l7ime a p6r7ii superioare a fiec6rei lamele la cota proiectat6. Trasarea 5n plan a punctului fundamental se repet6 pentru lamelele fiec6rui plot deoarece% odat6 cu turnarea betonului% punctul fundamental Fi dispare ca pozi7ie. Trasarea in plan a punctului fundamental - se efectueaza prin retrointersectie. 1stfel se stationeaza cu aparatul in zona barajului% se $izeaza punctele retelei de sprijin si se determina coordonatele unui punct pro$izoriu -D. 1ceste coordonate se compara cu coordonatele punctului fundamental - din proiect. Prin metoda coordonatelor polare se determina pozitia definiti$a a punctului fata de pozitia punctului pro$izoriu -D. (a final se stationeaza cu aparatul in noul punct determinat% se realizeaza din nou retrointersectia $izand punctele $echi ale retelei de sprijin si se $erifica corectitudinea coordonatelor punctului fundamental -.

-ig..:. Trasarea punctului fundamental Cerin7a de baz6 a tras6rii este materializarea rapid6 9i cu precizie ridicat6 a pozi7iei punctului fundamental F succesi$ pe toate lamelele plotului% chiar 5n timpul e ecu7iei barajului. 'in cauza preciziei ridicate *eroarea ma im6 .%2... 0 cm+ aplicarea pe teren a punctului fundamental proiectat F se efectueaz6 5n dou6 etape" trasarea apro imati$6 9i definiti$area tras6rii Trasarea definiti$6 implic6 atat calculul corec7iilor *rectangulare sau polare+% cat 9i tehnica de aplicare pe teren a corec7iilor pentru determinarea pozi7iei definiti$e a punctului fundamental F. Trasarea lamelei in timpul e ecutiei se realizeaza in felul urmator" din punctul fundamental F se traseaz6 5n plan prin metoda coordonatelor polare punctele de col7 .% 2, 3 9i 4 % cat 9i dou6 laturi retrase la . m 5n interiorul lamelei% paralele la direc7iile 14 9i 23. -a76 de aceste laturi se traseaz6 prin metoda coordonatelor rectangulare pe coard6 o serie de puncte pentru instalarea cofrajului curb necesar turn6rii betonului lamelei respecti$e. Trasarea la cota proiectat6 HF a lamelelor se face la baza plotului prin ni$elment geometric dup6 care se continu6 prin ni$elment trigonometric% folosind : sau < repere de ni$elment *din re7eaua de trasare+. Trasarea barajelor in arc constituie o problema topografica speciala care% datorita unor conditii specifice% se deosebeste de trasarile circulare obisnuite. Corpul barajului se imparte in blocuri separate& barajul se construieste pe blocuri% pe zone sau trepte. Problema principala pentru trasarea barajelor in arc consta in stabilirea arcului de cerc corespunzator fiecarei zone% precum si a punctelor de legatura in care se $a face pichetarea% astfel incat cofrajul fiecarui bloc sa fie ridicat pe locul indicat. Trasarea se e ecuta in mod progresi$% odata cu constructia% modificandu;se continuu cotele care deseori au diferente de la fundul $aii pana la coronamentul barajului. Trasarea se e ecuta in general% din puncte situate in afara barajului

Punctele care trebuie pichetate sunt calculate dinainte si sunt marcate prin semnale. 'eterminarea pozitiei acestor puncte se face prin intersectii. 'in cauza inclinarilor mari ale $izelor precum si datorita necesitatii unei precizii superioare% $izele se efectueaza in cele 0 pozitii ale lunetei% iar punctul cautat se obtine la intersectia diagonalelor patrulaterului de erori rezultat.

-ig..<. Trasare e ecutata din puncte situate in afara barajului /n general se folosesc 0 instrumente% ceea ce reprezinta a$antajul ca se elimina stationarea pe baraj% insa prezinta si deza$antajul ca cei 0 operatori trebuie sa;si coordoneze strict operatiile in conditiile dificile ale santierului% cu $izibilitati grele etc.% ceea ce poate pro$oca greseli de trasare. 'in cauza acestor dificultati se lucreaza cu un singur instrument cu care se $a stationa pe baraj% in apropierea arcului care urmeaza a se trasa% e ecutandu;se masuratori catre : puncte e terioare& in felul acesta se determina locul instrumentului si de la acesta se determina elementele necesare pichetarii curbei% prin in$ersarea formulelor de centrare. 1stfel% din coordonatele punctului P de pe arc se determina $alorile H si I ale unghiurilor determinate de cele : directii de la punctul P la punctele e terioare Pi *-ig .2+.

-ig..2. Trasare e ecutata cu doua instrumente