METODOLOGIE PRIVIND EXECUTAREA RIDICARILOR TOPOGRAFICE A RETELELOR EDILITARE N LOCALITTI

I.1. Definitii 1. Retele edilitare sunt retelele tehnice care deservesc locuintele, ansamblurile social culturale, institutiile, agentii economici etc. precum si retelele tehnice industriale din spatiul urban; retelele edilitare pot fi pozate att la suprafat ct si n subteran. II.1. Tipurile de retele edilitare II.1.1. Reteaua de alimentare cu ap potabil . Reteaua de alimentare cu ap este constituit din! " reteaua de alimentare cu ap potabil; " reteaua de alimentare cu ap pentru scopuri de ntretinere a spatiilor verzi, strzilor etc.; " reteaua de alimentare cu ap industrial. Reteaua de alimentare cu ap n general se refer la sistemele de captare, de pompare, de ameliorare a calittii apei n sistemele de nmagazinare si sistemele de transport ale apei de la rezervoare sau statiile de pompare la bransamentele consumatorilor. #ele trei tipuri de retele de ap pot e$ista separat n marile centre populate, sau unite ntr"o singur retea n centrele populate mici. Din punct de vedere al pozitiei n plan retelele de distributie pot fi ramificate %n centrele populate mici& sau inelare %n centrele populate mari&. Retelele de distributie orsenesti au, n general, o form inelar cu ramificatii n zona periferic, si sunt constituite din conducte principale care transport apa de la rezervoare la sectoarele de consum, si din conducte de serviciu, care transport apa de la conductele principale la bransamentele consumatorilor. 'n legtur cu reteaua de alimentare cu ap trebuie s se furnizeze toate elementele privind! " captarea apei %din subteran sau de la suprafat&; " constructiile si instalatiile de tratare n vederea mbunttirii calittii apei; " reteaua de transport a apei la rezervoarele de tratare si nmagazinare; " rezervoarele de tratare si nmagazinare %subterane, la sol sau supraterane&, de compensare sau de pompare a apei; " statiile de pompare; " reteaua de distributie a apei de la rezervoarele de nmagazinare pn la bransamentele consumatorilor.

II.1. . Reteaua de canalizare (. )istemul retelelor de canalizare cuprinde un ansamblu de conducte si dispozitive care colecteaz, transport, epureaz si evacueaz apele uzate si pluviale ntr"un emisar. *lementele principale ale sistemului de canalizare care fac obiectul cadastrului retelelor edilitare sunt! " reteaua de canalizare e$terioar %reteaua stradal si colectoare&; " statii de pompare sau repompare; " instalatii de preepurare si epurare; " colectorul de descrcare si gura de descrcare; )istemele de canalizare pot fi de trei tipuri! " sistem unitar, n care colectarea si evacuarea apelor uzate si pluviale se face printr"o retea unic; " sistemul separativ sau divizor, n care colectarea si evacuarea apelor uzate se face printr"o retea independent fat de cea a apelor pluviale; " sistemul mi$t n care se foloseste sistemul unitar n anumite zone iar n anumite zone iar n altele sistemul separativ. 'n legtur cu reteaua de canalizare cadastrul retelelor edilitare trebuie s furnizeze toate elementele privind! " canalele %conductele& de racord " cele care duc apele uzate de la consumator la reteaua de canalizare; " canalele secundare " cele care primesc apele din canalele de racord; " colectoarele secundare si principale " sunt canalele care primesc apele de la canalele secundare; " canalele deversoare " sunt canalele care duc apele uzate la emisar sau la statiile de epurare; " statiile de pompare utilizate la traversri peste obstacole si puncte obligate; " statiile de epurare, formate din constructiile si instalatiile care au rolul de a face apele uzate nepoluante. Datele privind reteaua de canalizare se obtin, n principal, prin +ridicarea+ cminelor de vizitare %elementele care marcheaz traseul canalelor la suprafat&. II.1.(. Reteaua de gaze naturale ,. Reteaua de gaze naturale se refer la traseele care duc gazele naturale de la conducta de transport la posturile de reglare de la consumator, pentru care cadastrul retelelor edilitare trebuie s furnizeze toate elementele privind! " conducta de transport care aduce gazele n localitate; " statiile de predare e$istente ntre conducta de transport si reteaua de repartitie, amplasate suprateran;

" reteaua de repartitie care duce; gazele de la reteaua de transport n diferite sectoare %poate fi subteran sau suprateran&; " statiile de reglare la sector, situate deobicei suprateran; " reteaua de distributie spre consumatori care poate fi subteran sau suprateran; " conductele de bransament; " posturile de reglare fi$ate n nise practicate n zidul cldirilor sau n gardurile de zid, fie aplicate pe zidurile e$terioare ale cldirilor. #onductele subterane de gaze sunt pozitionate %n mod obisnuit&, sub spatiile verzi, la adncimea de -..m sau sub trotuare, alei pietonale, sau chiar sub partea carosabil la adncimea de 1.- m. Reteaua de repartitie pentru gaze poate fi inelar sau ramificat #nd conductele de gaze sunt pozate n galeriile tehnice montarea lor se face n partea de sus a acestora iar galeriile sunt prevzute cu sistem de ventilare. /anele conductelor de gaze sunt amplasate n cminele adiacente galeriei tehnice si ele trebuie amplasate pe planurile cadastrale separat. II.1.,. Reteaua de termoficare 0. Reteaua de termoficare este folosit la transportul apei fierbinti, aburului, condensului provenit din aburul industrial, sau a altor medii purttoare de cldur, de la agentul productor la consumator. 1entru aceast retea, cadastrul retelelor edilitare trebuie s furnizeze toate datele privind! " conductele magistrale " transport agentul termic de la surs la cartierele de locuinte, sau la zonele industriale avnd diametre ntre -,, m si 1,- m; " reteaua de distributie " de la conductele magistrale la consumatori, avnd diametre ntre -, m si -,, m; " constructiile au$iliare care se gsesc pe traseele de conducte %reazeme fi$e sau mobile, lire de dilatare, stlpi de sustinere " scunzi sau nalti etc.&; " robineti, vane, ventile de aerisire sau de golire, instalatii de msurat cu termometre si manometre etc, care se gsesc pe traseele conductelor, deobicei n cmine de vizitare. #onductele de termoficare pot fi supraterane %pe stlpi& sau subterane, montate n canale de crmid sau beton armat, ori direct n pmnt %cu msuri de izolare termic&. Retelele de termoficare pot fi radiale sau buclate II.1.0. Reteaua de cabluri electrice 2. #ablurile electrice pot fi suspendate pe stlpi sau pozate direct n pmnt %sub trotuare sau spatii verzi la adncimi de -,3 m pn la 1.1- m. 1entru ele, cadastrul retelelor edilitare trebuie s furnizeze toate datele privind! " reteaua de transport %tensiune peste 145&, constituind reteaua de alimentare; " reteaua de distributie spre consumatori %de 6oas tensiune&, pornind de la punctele de alimentare ale retelei;

" punctele de transformare pentru reducerea tensiunii; " camerele de distributie pentru cabluri de 6oas tensiune si camerele de tragere; " cablurile subterane de 11-45 si marcate la sol prin borne. -45 %pozate n canale cu instalatii de rcire cu ulei&, avnd traseele

7a culegerea datelor privind aceast retea se are n vedere ca la pozarea n pmnt a cablurilor se respect urmtoarele reguli! " ordinea de asezare sub trotuare sau spatii verzi, dinspre cldire spre carosabil, este! " cablurile de distributie de 6oas tensiune; " cablurile de distributie de medie tensiune; " cablurile de curent continuu; " cablurile de iluminat public. " traversarea strzilor se face deobicei perpendicular, si pe la capetele acestora %intersectii&; " pozarea lor se face deasupra celorlalte retele edilitare, cu e$ceptia retelei de gaze, direct n pmnt, sau n blocuri de beton prefabricate cu guri, sau n canale de cabluri electrice. II.1.2. Reteaua de telecomunicatii 8. 9ceast retea cuprinde retelele telefonic, telegrafica televiziune si radio. Retelele pot fi pozate suspendat pe stlp! sau subteran fie n tuburi de beton sau 1/#, fie n blocuri de beton prefabricate cu , sau 2 goluri, la adncimi ntre -,3 m si 1, - m. :rebuie reprezentate toate elementele privind! " traseele liniilor telefonice principale %instalate deobicei n blocuri de beton cu mai multe goluri&; " traseele liniilor telefonice secundare instalate n tuburi, ele se identific prin cminele de vizitare si camerele de tragere " traseele liniilor telefonice supraterane, prin pozitia stlpilor si sgeti de directie; " traseele liniilor :./. supraterane sau subterane. II.1.8. Retelele de semaforizare pentru vehicole si pietoni 3. *le sunt de obicei pozate subteran, n tuburi de 1/#, sub spatiile verzi sau trotuare, la adncimea de -,8 m. :rebuie reprezentate toate elementele privind! " traseele cablurilor subterane prin cminele si camerele de tragere; " semafoarele montate pe stlpi, console sau suspendate; stlpii speciali de semaforizare; " cablurile aeriene de legtur pentru semafoarele suspendate;

" automatele pentru diri6area circulatiei; " detectoarele de saturatie sau pentru diri6are adaptiv. II. 1.3. Retele tehnice industriale .. Retelele tehnice industriale sunt cele cu specific tehnologic cum ar fi! " reteaua de ap industrial %uneori tratat special&; " retele de uleiuri %oleducte&, sau saramuri %saleducte&; " retele pentru aer comprimat sau pentru o$igen; " retele pentru combustibili gazosi sau lichizi; " retea de cabluri cu tensiuni speciale; " retea de cabluri de comand si control; " retea de cabluri de avertizare; " retea de aer comprimat, etc. 1entru aceste retele se culeg aceleasi tipuri de date ca pentru retelele curente, numai la solicitarea beneficiarului. II.1... 9lte retele edilitare 1-. 1e lng retelele obisnuite ntr"o localitate, mai pot e$ista o serie de retele specifice zonei, sau posibilittilor financiare ale primriei, agentilor economici, etc. si pentru care se culeg aceleasi informatii ca pentru retelele analoage, prezentate. 9ceste retele pot fi! " retea de ape gazoase;minerale, captate; " retea de ape termale captate; " retea pentru posta pneumatic; " retea pentru telecomunicatii prin fibre optice, :/ prin cablu, etc. II. . Informatii despre tipurile de retele edilitare 11. 1rin lucrrile cadastrului retelelor, edilitare trebuie s se furnizeze date si informatii legate de! " pozitia n plan si nltime a fiecrei retele; " elementele si instalatiile privind fiecare retea; " elementele calitative ale fiecrei retele. II.( Informatii despre constructiile si amena6rile tehnice edilitare

1 . #onstructiile si amena6rile tehnice edilitare reprezint prti componente ale retelelor edilitare pe care le deservesc si sunt! " cminele de vizitare; " captrile de ap, apeductele, rezervoarele, constructiile si instalatiile de mbunttire a calittii apelor; " cminele de vizitare specializate %pentru vane", robineti aerisire etc.&; " gurile de vrsare; " statiile de pompare; " statiile de epurare; " statiile de reglare"msurare la consumatorii importanti; " statiile de predare; " punctele termice de racordare sau de preparare a apei calde mena6ere; " posturile si punctele de alimentare, posturile de transformare subterane, la sol, sau pe stlpi; " camerele de distributie si cele de tragere cabluri; " galeriile tehnice principale sau de racord magistrale sau secundare. 1entru aceste constructii si amena6ri edilitare se furnizeaz informatii si se culeg date necesare pentru asigurarea continutului cadastrului general sau al cadastrului de specialitate! pozitia n plan si nltime, functia, natura materialului de constructie, starea lor, etc. 'n afara constructiilor edilitare mentionate, care deservesc direct retelele edilitare, o serie de alte constructii pot fi ncadrate de asemenea n categoria constructiilor cu caracter edilitar, si anume! " tunelele de serviciu sau abandonate; " pasa6ele rutiere, pietonale si gara6ele subterane; " depourile si hangarele subterane; " grupurile sociale subterane %<.#. publice, adposturile 979&; " slile si halele tehnologice, hrubele si depozitele subterane etc. 1recum si urmtoarele constructii supraterane! " podurile, pasa6ele rutiere suspendate, pasarelele; " liniile de tramvai si cale ferat din localitti, depourile, gara6ele; " funicularele si telecabinele; " liniile de nalta tensiune;

" crematoriile de reziduuri mena6ere; " metrourile " reprezentate de regul prin liniile de contur ale zonei care nglobeaz toate componentele sale. 7ucrrile subterane cu caracter secret, din aria urban, nu fac obiectul cadastrului retelelor edilitare. II.,. 7imitele;zonele pe care se e$ecut ridicarea retelelor edilitare 1(. Ridicareal retelelor subterane se e$ecut n spatiul care contine aceste retele, spatiu care apartine n cea mai mare parte domeniului public %arterele de circulatie, aleile pietonale dintre blocuri, spatiile verzi etc.&, dar si domeniului privat n unele cazuri %n special traversri&. 7imitele acestui spatiu sunt stabilite n functie de fiecare tip de retea, astfel! " la reteaua de ap potabil limita este stabilit la apometrul din curtea abonatilor, sau n punctul unde conducta strpunge zidul e$terior al constructiilor mari %blocuri&; 'n reteaua de canalizare limita este dat de cminul de vizitare de unde pleac conducta de racord spre canalul din strad, n cazul curtilor, sau punctul prin care iese canalul din zidul blocurilor; " la reteaua de termoficare limita este dat de punctul de intrare a conductelor n cldiri; " la reteaua de gaze limita este dat de postul de reglare"msurare, cnd acesta se gseste n e$teriorul cldirii, sau de punctul de intrare n cldire, cnd postul se gseste n interiorul ei; " la reteaua de energie electric limita este dat de punctul de intrare n cldire %cofret&, sau de punctul de oprire la consumatorul public %stlpi de iluminat public, ceasuri electrice, etc&; " la reteaua telefonic limita este la intrarea cablurilor subterane n cldiri, sau la cutiile terminale de pe peretii e$teriori, sau la cabinele telefonice n e$teriorul cldirilor; " la reteaua de semaforizare limita este dat de semafoarele montate pe stlpi, sau la cele suspendate; " la retelele tehnice industriale limita este dat de punctul de intrare n incinta industrial; " la conductele de combustibili lichizi %benzina, motorina& limita se opreste la incinta consumatorului industrial, sau n dreptul pompelor de distributie, sau la rezervoarele subterane, sau supraterane din intravilan. 7imitarea zonei pe care trebuie s se e$ecute lucrrile retelelelor edilitare poate fi fcut si arbitrar, n functie de urgente, posibilitti financiare, finantator etc. si ca urmare se pot ntlni urmtoarele cazuri! " limite administrative, stabilite de autorittile locale si detintorii de retele; " limite impuse de tipurile de retea pentru care se e$ecut cadastrul; " limite impuse de gradul de detaliere a informatiilor care trebuie obtinute; " limite impuse de zonele scoase la licitatie " limite impuse de continutul care trebuie asigurat, dup cum se e$ecut cadastrul general sau cel de specialitate, etc. =top>

1,. 1roiectul pentru e$ecutarea lucrrilor retelelor edilitare trebuie s contin urmtoarele elemente! " memoriul tehnic cu 6ustificarea solutiilor propuse.; " delimitarea zonei pe care se e$ecut lucrarea, acoperirea zonei cu foi de plan si nomenclatura acestora; " stabilirea elementelor de fond pe care trebuie s le contin planul retelelor edilitare %puncte din reteaua de spri6in si de ridicare, limite de st& azi, de proprietti, de spatii verzi, de ape, de zone fr acces, de zone industriale etc. " abonati principali " locuinte, institutii, constructii social"culturale, comple$e agro"alimentare etc.&; " stabilirea elementelor care trebuie culese n teren pentru fiecare tip de retea, precum si pentru constructiile si amena6rile cu caracter tehnic edilitar %elemente pentru pozitionarea n plan si n nltime a capacelor cminelor de vizitare, a racordurilor si bransamentelor, a camerelor de tragere, a constructiilor au$iliare, a traseelor, etc.&; " proiectarea retelei de spri6in si de ridicare care s satisfac pe lng cerintele necesare ntocmirii planului pentru cadastrul imobiliar, si cerintele pentru ridicarea n plan si nltime a retelelor edilitare; " stabilirea metodelor si instrumentelor care se vor folosi pentru culegerea datelor planimetrice si altimetrice necesare pentru pozitionarea elementelor de suprafat si stabilirea traseelor pentru retelele edilitare subterane, precum si pentru retelele supraterane; " stabilirea lungimilor tronsoanelor de arter, a intervalului ntre profilele transversale pe artere, precum si a continutului profilelor longitudinal si transversale; " stabilirea informatiilor care trebuie culese pentru fiecare tip de retea edilitar! diametre %dimensiuni& cmine de vizitare, diametre eonducte de canalizare, materialul de constructie, numr de cabluri pozate la un loc, tensiuni, capacitti, presiuni, adncimi, pante si ruperi de pante, precum si o serie de informatii privind arterele! denumiri, numere postale, mbrcminti, lungimi si ltimi carosabil si trotuare, etc. " stabilirea planurilor tematice care trebuie ntocmite, folosind semnele conventionale pentru fiecare tip de retea; " stabilirea fiselor care se ntocmesc pentru fiecare tip de retea si a continutului acestora; " modul de e$ecutare a desenului planului retelelor edilitare; " modul de stocare a datelor si informatiilor privind retelele edilitare 1roiectul urmeaz s fie definitivat dup recunoasterea terenului din zona n care se e$ecut ridicarea retelelor edilitare. ?rganizarea lucrrilor 10. ?rganizarea lucrrilor privind ridicarea retelelor edilitare constau n! " procurarea documentatiei si evaluarea acestora din punct de vedere calitativ si cantitativ ; " e$ecutarea lucrrilor de teren care se impun, n functie de situatia care s"a stabilit, n urma analizei documentatiei e$istente, cu care ocazie s"au precizat omisiunile din documente si care trebuie completate; " e$ecutarea lucrrilor de birou pentru obtinerea documentelor finale.

*$ecutarea lucrrilor de teren 12. 7ucrrile de teren, dup realizarea retelelor de spri6in si de ridicare, constau n culegerea elementelor necesare +ridicrii+ componentelor retelelor edilitare, care apar la suprafat, folosind metoda drumuirii cu radieri. 'n cazul n care e$ist planuri topografice sau cadastrale la scrile 1!0-- sau 1!1--- pentru ntocmirea planului tehnic edilitar comple$ se vor prelua din acestea elementele de planimetrie privind trama stradal, parcele cu numr cadastral si abonatii principali. 'n cazul in care nu e$ist asemenea planuri, elementele de planimetrie enumerate mai sus se vor prelua prin msurtori la teren, odat cu preluarea elementelor retelelor edilitare. 1entru cminele de vizitare se determin! pozitia planimetric a centrului capacului cminului, cota acestuia si cota radierului, precum si releveul cminului, diametrul acestuia folosind un compas de reductie, figura 1, cotele si diametrele conductelor care a6ung n cminul respectiv, folosind un echer din lemn, montat la captul unei mire sau stinghii din lemn gradat, figura . :raseele retelelor edilitare, n plan, se obtin unind capacele cminelor de vizitare, sau ale camerelor de tragere, cu linii conventionale. :raseele retelelor edilitare, n plan vertical, se obtin n profilul n lung folosind releveele cminelor de vizitare. *$ist dou metode pentru obtinerea traseelor retelelor edilitare, n plan si n nltime! metoda directa si metoda indirect. @etoda direct " const n +ridicarea.+ pozitiei retelei n timpul pozrii acesteia %naintea astuprii santurilor&. *a permite realizarea unei viteze de lucru si precizii mari. 1ozitia planimetric si altimetric a punctelor caracteristice %capace, guri aerisire, vane, conducte etc.& se determin din punctele drumuirilor planimetrice si din cele ale drumuirilor de nivelment geometric de ordinul /. @etoda direct poate folosi si releveele cminelor de vizitare si gurile de aerisire, pentru obtinerea traseelor, acestea fiind amplasate a$ial pe trasee, adncimea determinndu"se cu dispozitive speciale . :raseele retelelor edilitare determinate prin metoda direct se vor repera prin profilele transversale, care se e$ecut, de regul, nainte si dup intersectie, n punctele de schimbare ie pant n cadrul profilului n lung, precum si la schimbrile ie directie. @etoda indirect " se utilizeaz n cazul retelelor subterane, ale cror trasee si adncimi nu se cunosc. 9ceast metod necesit uneori e$ecutarea de spturi de identificare, si deci un volum mare de timp si munc. 9plicarea acestei metode n cazul retelelor metalice, sau sub tensiune, poate fi nlesnit foarte mult prin utilizarea detectoarelor electromagnetice, care asigur totodat si o precizie suficienta %A;" 1- cm&. Determinarea adncimilor diferitelor retele edilitare subterane prin cminele de vizitare se face folosind diferite dispozitive improvizate! mire cu prelungitoare, echere cu talp mobil, bastoane culisabile etc., si se evidentiaz n cadrul profilelor longitudinale. 9ceste profile se e$ecut deobicei la retelele de canalizare si alimentare cu ap. :raseele retelei de canalizare se pot identifica prin folosirea unui lichid colorat care se toarn n reteaua de scurgere, pentru a uni corect cminele de vizitare. 1entru reperarea cadastral a unor retele se pot folosi si indicatoarele speciale de tipul celor din figurile (.1., (. ., (.( si (.,, care sunt plcute metalice avnd inscriptii negre n relief, pe un fond galben, ncadrate ntr"un

chenar, plcute care sunt amplasate pe constructii, ziduri sau stlpi de beton, la o nltime de cel mult ,0 m fat de sol. Biecare asemenea plcute sau reperi cadastrali au ( sau , cmpuri dispuse pe vertical continnd inscriptii. *$ecutarea lucrrilor de birou 18. 7ucrrile de birou cuprind! " calculele necesare determinrii coordonatelor si cotelor punctelor din reteaua de spri6in local; " calculele privind legarea retelei de spri6in local, de reteaua national; calculele privind determinarea coordonatelor si cotelor punctelor din reteaua de ridicare; " calculele privind determinarea coordonatelor si cotelor punctelor radiate care apartin retelelor edilitare, precum si elementelor de fond ale planului cadastral; " redactarea pe cale clasic, sau automat, a planului cuprinznd traseele retelelor edilitare n totalitate, sau pe grupe de retele +nndite+ %planurile tematice&, cu respectarea Cormativului #11-;2., si folosind semnele conventionale se face n conformitate cu +9tlasul de semne conventionale pentru planurile la sc. 1!0--; 1!1---; 1! ---; si 1!0---+ elaborat de @9I9 n anul 1.83. 1ractic pentru fiecare tip de retea se procedeaz dup cum urmeaz! a. 1entru reteaua de alimentare cu ap reprezentarea n plan se face prin linii discontinue de culoare albastr, cu simbolul +9+, prin unirea capacelor cminelor, reprezentate prin semne conventionale. 1e traseul conductei se trece si diametrul nominal %Dn&, al tronsonului, n mm. Dac lng valoarea diametrului se face specificatia +1R*@?+, conducta este e$ecutat din beton precomprimat. b. 1entru reteaua de canalizare centrele capacelor se unesc pe schit, direct n teren, pentru obtinerea traseelor conform msurtorilor, constatrilor si avizelor regiei de apa canal. 1e plan, reteaua de canalizare se reprezint prin linii discontinue, de culoare maron, cu simbolul +#+, care unesc capacele cminelor reprezentate prin semne conventionale. c. 1entru reteaua de alimentare cu gaze naturale pe plan se reprezint prin linii discontinue de culoare galben, cu simbolul +D+, care unesc cminele de vizitare si capacele de detectare a fisurilor, reprezentate prin semne conventionale. d. Reteaua de termoficare se reprezint n plan prin linii discontinue de culoare rosie cu simbolul +t+, prin unirea capacelor cminelor de vizitare reprezentate prin semne conventionale. 1e traseele retelei de temoficare se trec si cminele de vizitare precum si intrrile si iesirile din subteran. e. 1entru reteaua electric reprezentarea pe plan se face prin linii discontinue de culoare verde cu inscriptia +e+, urmnd traseul obtinut prin unirea bornelor de avertizare a traseelor cablurilor de nalt tensiune cu specificarea numrului de cabluri, felul tensiunii %I: " nalta tensiune, E: " 6oas tensiune&, precum si a valorii tensiunii, f. 1entru reteaua de telecomunicatii reprezentarea pe plan se face prin linii discontinue de culoare neagr, cu inscriptia +:+, care unesc cminele de vizitare si camerele de tragere reprezentate prin semne conventionale. 1e planul cadastral cu retelele de telecomunicatii se trec pozitia fiecrei camere de tragere, natura si lungimea, numrul de cabluri si sectiunea blocului care contine cablurile " calculul elementelor si redactarea profilelor longitudinal si transversale;

" ntocmirea inventarului cu coordonatele punctelor care apartin retelelor edilitare %centrele capacelor cminelor de vizitare, sau ale camerelor de tragere, constructiilor si amena6rilor edilitare au$iliare, gurilor de aerisire, racordurilor etc.&. " redactarea releveelor cminelor de vizitare; " redactarea schemelor cu tronsoanele de fetele edilitare; " redactarea fiselor de arter, standard si unicat. III.1.,. 'ntocmirea documentatiei finale 13. 1lanul tehnic"edilitar comple$ la scrile 1!0-- sau 1!1---, pe sectiuni standardizate, cartografiate pe materiale nedeformabile. Desenarea lui se va face dup raportarea punctelor caracteristice fiecrei retele, folosind semnele conventionale specifice fiecrui tip de retea edilitar. 1lanul tehnic"edilitar comple$ cuprinde toate retelele edilitare desenate pe un fond planimetric minim, e$tras din planul topografic de baz, din planul cadastral pus la dispoztie de cadastrul general, sau, cnd acestea nu e$ist, +ridicat+ direct n teren, odat cu culegerea elementelor pentru determinarea retelelor edilitare %9ne$a 1&. *lementele de fond continute de planul tehnic edilitar comple$ sunt! " punctele din reteaua de spri6in si de ridicare; " limitele si a$ele arterelor de circulatie, precum si ale aleilor, pietelor, propriettilor, spatiilor verzi, apelor zonelor interzise, zonelor industriale; " abonatii principali ai retelelor! constructiile de locuinte, institutii, constructii social"culturale, magazine, comple$e agro"alimentare etc; " inscriptii! denumiri de artere, numere postale, denumiri spatii publice %parcuri, grdini, comple$e sportive, zone de agrement, stranduri&, statii de metrou, lucrri de art, servituti, abonatii principali, zone industriale, zone interzise, ape etc. *lementele de continut specific din planul topografic comple$ sunt! " capacele cminelor de vizitare %desenate prin semne conventionale& avnd scrise alturi, sub form de fractie, " cotele la capac %numrtorul fractiei& si la radier %numitorul ei&; " stlpii retelelor electrice sau telefonice, desenati prin semne conventionale; bornele pentru traseele subterane, tensiuni, numr de cabluri etc.; " traseele retelelor edilitare cu toate echiprile, racordurile si bransamentele la abonati! cmine, hidranti, vane, robinete de concesie, apometre, cismele, fntni, desenate prin semnele conventionale corespunztoare fiecrui tip de retea; " constructiile si amena6rile edilitare au$iliare, reprezentate la scar, sau prin semne conventionale, cnd sunt mici; " inscriptii asociate retelelor edilitare! diametre conducte, numr cabluri pozate la un loc, materiale de constructie, presiuni, tensiuni, cote etc. toate sub form de cifre sau simboluri;

" inscriptii asociate constructiilor si amena6rilor edilitare %simboluri, materiale de constructie etc.&. 1lanul tehnic"edilitar comple$ poate fi ntocmit pe ntreaga zon %mai multe foi n plan&, sau numai pentru o arter %mai multe tronsoane&, cuprinznd si zona ei de influent %zona de influent a unei artere se stabileste, de regul, mpreun cu beneficiarul&. 1.. 1lanurile tematice Fntocmite la acelesi scri ca si planul cadastral comple$, sau mai mari %n functie de dorinta beneficiarului&, prezentate pe sectiuni sau tronsoane de arter, cuprinznd numai un tip de retea, retele GnruditeH, sau retele care nu se GncomodeazH reciproc, si care sunt obtinute pe acelesi ci ca si planul tehnic" edilitar comple$ %9ne$a &. -. 1rofilul longitudinal " se ntocmeste numai pentru reteaua de canalizare si pentru cea de alimentare cu ap. )cara distantelor se alege egal cu scara planului, sau mai mic dac traseul este lung si dotrile ane$e sunt rare, iar scara nltimilor se va alege n functie de pantele specifice terenului din localitatea respectiv scara poate chiar s difere n functie de zone. 1rofilul longitudinal trebuie s contin! a& 1entru reteaua de canalizare %9ne$a (&! " numerele de ordine ale cminelor de vizitare %n concordant cu cele din fisa arterei; " distantele partiale ntre cminele de vizitare; " distantele cumulate la cminele de vizitare; " cotele la capace, radier, intrri si iesiri conducte n minele de vizitare; " diametrele conductelor de canalizare la intrare, iesire si racorduri; " sectiunea cminelor de vizitare; " materialul de constructie al conductei, natura capacului; " detalii suplimentare %nfundat, colmatat partial sau total, deteriorri etc&. b& 1entru reteaua de alimentare cu ap! " numerele de ordine ale punctelor de pe profil si ale cminelor de vizitare; " distantele partiale ntre punctele sau cminele de vizitare de pe traseul conductei; " distantele cumulate n dreptul acelorasi puncte; " cotele la capacele cminelor de vizitare si la radier; " cotele pe conducte n cminele de vizitare; " diametrele conductelor si materialele din care sunt fcute; " sectiuni prin cminele de vizitare; detalii suplimentare. 1. 1roflele transversale avnd scara distantelor 1!1-- si cea a nltimilor 1!1- sau 1!0- %9ne$a ,&. 1rofilele transversale se vor prezenta grupat pentru fiecare arter si vor contine!

" punctele care definesc capetele profilelor; " simbolurile retelelor edilitare reperate n profil; " distantele partiale ntre retele; " distantele cumulate de la captul din stnga la fiecare retea; " cotele retelelor de canalizare si alimentare cu ap obtinute prin msurtori pentru capace, radier, pe conducte si la racorduri; " adncimile de pozare pentru restul retelelor tehnice obtinute din detectri cu aparatur adecvat, sau din informatii de la regiile care le gestioneaz. . Releveele cminelor, camerelor de vizitare si ale altor constructii au$iliare, vezi 9ne$a 0, care vor fi desenate la scri convenabile, stabilite de comun acord cu beneficiarul si n functie de continutul acestora. (. )chema tronsoanelor pe tipuri de retele, vezi 9ne$a 2, care se ntocmeste n cadrul fisei arterei; la scar convenabil, pentru a prezenta o vedere de ansamblu asupra tronsonului respectiv de retea. ,. Bisele cu informatii complementare! a& Bisa de arter 9ceast fise contine .att date referitoare la arter, ct si date referitoare la fiecare tip de retea. Datele referitoare la arter! " identificatorii arterei! numr fise, cod si tip arter, denumire arter, sectiuni de acoperire etc; " schema arterei! a$a arterei, numrul si pozitiile profilelor transversale, a$ele si denumirile arterelor cu care se intersecteaz; " elemente constructive! lungimea arterei, ltimea carosabilului la arter si trotuare, natura mbrcmintii etc. Date referitoare la retelele edilitare! " ntreprinderea de e$ploatare! denumirea, adresa, tel., fa$; " schema retelei! traseele conductelor mprtite pe trosoane, abonatii principali si numerele postale, constituie au$iliare; " constructiile si instalatiile au$iliare! tipul, coordonatele plane, cotele %la capac, conducte si radier&, numere codurile fiselor standard si unicat n care sunt detalia " conductele! tronsonul si lungimea lui, tipul conducte %transport, serviciu&, diametre nominale, modul de poza " diverse! datele de punere n functiune, starea lor, infomatii despre avarii etc. b& Bisa unicat " care contine elemente constructive din alctuirea retelelor; c& Bisa standard care contine detalii de pozare etc.

0. Documente diverse care au folosit la ntocmirea proiectului! " planurile topografice sau cadastrale vechi; " planurile preluate de la detintorii retelelor, cu adnotri rezultate din analiza si recunoasterea terenului; " schite, scheme, sectiuni, ntocmite n teren pentru stat perimetrri, repera6e, profile etc. " carnetele de teren cu observatii, calcule, note tehnice, note e$plicative si 6ustificative etc. 1redarea se e$ecut pe baz de proces verbal de constatare a terminrii lucrrii, cu nominalizarea pe artere si tronsoane a retelelor pentru care se pred documentatia. /. . nregistrarea pe suport magnetic a datelor grafice si nongrafice din documentatia e$istent 2. Datele grafice si nongrafice se vor nregistra, preda si pstra pe suport magnetic, n format compatibil cu sistemele de gestiune de tip D.I.). #erinte si restrictii relative la datele gestionate! " unitatea de gestiune este intravilanul localittii; " sistemul de referint pentru coordonatele I,J, K este un sistem de coordonate ntr"un plan stereo local, ncadrat optim n sistemul national, n proiectia ):*R*? 1.8-; " reprezentarea structurii datelor entittilor cadastrale si a nomenclatoarelor. Restrictii privind editarea datele grafice! " nesuprapuneri ntre suprafetele tronsoanelor arterelor; " partitionarea coerent si fr goluri a teritoriului localittii; " calitatea datelor privind conformitatea si precizia. *ditarea rapoartelor de iesire se va face la cererea beneficiarului.