MT Hidro

INSTALAŢII SANITARE
FAZA P.Th.
«ADAPTARE PROIECT TIP

PENTRU EXECUŢIE SEDIU
REPREZENTANTA R.A.R.
DAMBOVITA-CU DOUA LINII
TEHNOLOGICE»
Beneficiar: REGISTRUL AUTO ROMAN R.A.
Locaţie: B-dul Regele Carol I, nr.51C, Municipiul Targoviste, judeţ Dambovita Proiectant
general: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L.

A2.PAGINA DE SEMNATURI
Sef proiect Arh. Mircea Nitescu

Proiectat Ing. Marian Radu
Desenat Ing. Marian Radu iß
Verificat Ing. Marian Radu

MEMORIU TEHNIC
INSTALAŢII SANITARE INTERIOARE
1. GENERALITĂŢI
1.1.OBIECTUL PROIECTULUI
Prezenta parte de proiect tratează, la faza „D.T.A.C." instalaţiile sanitare aferente obiectivului de
investiţie „Adaptare proiect tip pentru execuţie reprezentanta RAR Dambovita - cu doua linii tehnologice
-";
Amplasament: municipiul Targoviste, str. Regele Carol I, nr. 51 C, judeţul Dambovita;
Beneficiar: REGISTRUL AUTO ROMAN RA.
1.2. BAZA DE PROIECTARE
La baza întocmirii acestei documentaţii au stat:

1. Tema de proiectare pusa la dispoziţie de către proiectantul de.ârhitect&rt
2. Planurile si secţiunile de arhitectura.
3. Normele si normativele in vigoare.
2.
fi conforme si
REGLEMENTARI
Instalaţiile sanitare vor reglementari romaneşti, si anume:
rme
❖ STAS 1478-90 - Alimentarea cu apa la construcţii
civile si industriale ;
❖ STAS 1795-87 - Canalizări interioare ;
❖ STAS 1846/1-2006 - Canalizări exterioare. Prescripţii de proiectare. Partea 1: Determinarea
debitelor de ape uzate de canalizare
debitelor de ape meteorice;
❖ I 9-2015 - Normativ pentru proiectarea si execuţia instalaţiilor sanitare;
❖ STAS 1343 - 1/2006 - Alimentare cu apa. Determinarea consumurilor de apa de alimentare
pentru centre populate;
❖ P118/2-2013 - Normativ privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a ll-a, Instalaţii
de stingere;
Toate standardele si normativele la care fac referire reglementările de mai sus.
3. SOLUŢIA TEHNICA PROIECTATA
3.1 INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APA MENAJERA RECE SI CALDA
Alimentarea cu apa potabila a întregului obiectiv de investiţie se va asigura de la reţeaua publica de

distribuţie a apei aflata pe str. Petru Cercel, prin intermediul unui cămin de branşament amplasat in incinta, la
limita de proprietate. Branşamentul la reţeaua de apa potabila va fi realizat cu conducta din polietilena de inalta
densitate PEHD PE 80, Pn 6 atm, De 125 mm.
Alimentarea cu apa rece a clădirii RAR la parametrii de debit si presiune necesari se va realiza prin
racordare la reţeaua de distribuţie a apei potabile din incinta obiectivului, printr-un branşament cu diametrul de
75 mm.
3
Instalaţia de alimentare cu apa rece si calda de consum pentru distribuţia in grupurile sanitare, se va
executa din tevi din polipropilena reticulara, Pn 10 bari, având diametre de la 20 mm la 63 mm. De asemenea
fitingurile de montaj vor fi executate din polipropilena reticulara.
Conductele de distribuţie a apei reci si calde se vor monta îngropat sub pardoseala si la plafon. Pe
conducta de distribuţie, la intrarea in clădire, s-a prevăzut robinet de secţionare cu mufe. De asemenea la toate
ramificaţiile importante, pe conductele de distribuţie, precum si pe coloanele din ghene, s-au prevăzut robineti de
secţionare. Totodată s-au prevăzut robineti de secţionare si pe conductele de legătura, la obiectele sanitare.
Prepararea apei calde menajere se va face prin intermediul unui boiler mixt cu preparare indirect
folosind agent termic de la cazanul centralei termice si o rezistenta electrica de 2 kW. Boilerul va aveau
capacitatea de 150 litri, si va fi montat in pe perete in centrala termica proprie a clădirii.
Conductele de apa calda vor fi realizate din aceleaşi materiale ca si cele de apa rece, in aceleaşi condiţii
si pe trasee relativ paralele. Conductele de apa calda vor fi montate, in plan orizontal, deasupra conductelor de
apa rece.
Chiar daca traseele conductelor de apa calda sunt relative scurte, beneficiarul a optat pentru recircularea
apei calde. Pentru aceasta, s-a prevăzut o pompa de recirculare având Q = 0.50 mc/h, H = 2 mCA, P = 50 W.
Conductele de recirculare vor fi realizate din aceleaşi materiale ca si cele de apa rece si calda.
Toate conductele de apa rece, apa calda si recirculare, montate in distribuţie la plafon sau in ghene, vor
fi izolate termic cu tuburi izolante din spuma poliuretanica protejate cu folie de aluminiu. Toate conductele de
apa rece si calda de legătura la obiectele sanitare vor fi izolate anticondens cu banda PVC întărită.
Clădirea anexa va fi echipata cu un lavoar.
Alimentarea cu apa rece se va realiza prin racordare la reţeaua de distribuţie a apei potabile din incinta
obiectivului, printr-un branşament cu diametrul de 75 mm, tinand cont de faptul ca acest branşament va asigura
alimentarea cu apa si apentru grupul de pompare prevăzut pentru deservirea hidrantilor interior de incendiu.
Instalaţia de alimentare cu apa rece si calda de consum se va executa din tevi din polipropilena
reticulara, Pn10 bari, având diametre de 20 mm.
Pe conducta de distribuţie, la intrarea in clădire, s-a prevăzut robinet de secţionare. Totodată s-au
prevăzut robineti de secţionare si pe conductele de legătura la lavoar.
Prepararea apei calde menajere se va face prin intermediul unui incalzitor electric instant (fara
acumulare), ce va fi montat in imediata apropiere a lavoarului.
Conductele de apa rece si calda vor fi montate îngropat in pereţi si vor fi izolate anticondens cu banda
PVC intarîta.
3.2 INSTALAŢII INTERIOARE DE CANALIZARE MENAJERA
Evacuarea apei uzate menajere provenite de la utilizarea obiectelor sanitare din cadrul obiectivului se va
face printr-o reţea de canalizare menajera de incinta si vor fi deversate către reţeaua de canalizare menajera
publica, existenta pe str. Petru Cercel, prin intermediul unei staţii de pompare.
Toate tipurile de conducte de scurgere vor fi executate din ţeava de polipropilena ignifugată pentru
canalizare cu diametre cuprinse intre 32 mm si 110 mm. Conductele de scurgere de la obiectele sanitare vor fi
montate ingropat in sapa sau la plafonul nivelului inferior, iar coloanele vor fi montate in ghene fiind susţinute
cu suporţi si bratari, prevăzute cu garnituri antivibratie.
Pe fiecare coloana de canalizare menajera se vor monta piese de curăţire, înălţimea de montaj a piesei de
curăţire va fi de 0,40 - 0,80 fata de pardoseala, urmând ca in dreptul acesteia sa se prevadă usite in ghenele de
mascare ale coloanelor verticale de canalizare.
Pentru ventilarea coloanelor de scurgere ale apelor uzate menajere, acestea vor fi prelungite peste
acoperiş, prelungirea urmând a fi realizata cu conducte din fonta pentru scurgere. Toate coloanele vor fi
prevăzute in exterior cu căciuli de protecţie.
Pentru preluarea apelor accidentale, s-au prevăzut sifoane de pardoseala, in toate spatiile necesare.
4
Racordurile de la obiectele sanitare s-au prevăzut constructiv cu dimensiunile si pantele normale
prevăzute in STAS 1795-87.
Pentru colectarea si îndepărtarea apelor uzate menajere din canalele tehnologice amplasate in spaţiul
tehnic de verificare a autovehiculelor, in aceste canale vor fi executate base cu dimensiunile de 0.40x0.40x0.40
m. In aceste base vor fi montate electropompe submersibile pentru ape uzate cu caracteristicile: Q = 3.00 mc/h,
H = 7 mCA, Pmax = 0.75 kW. Apa uzata colectata in base va fi pompata prin intermediul unor conducte din
polietilena de inalta densitate având diametrul De 63 mm, in reţeaua exterioara de canalizare menajera.
Conductele de refulare vor fi montate ingropat, sub pardoseala parterului.
3.3 INSTALAŢII INTERIOARE DE CANALIZARE PLUVIALA
Pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice de pe terasa necirculabila a clădirii RAR s-a optat
pentru soluţia de colectare cu senouri (canale) laterale cu receptoare fara garda hidraulica amplasate in jgheaburi
cu curgere gravitaţionala in conducta colectoare orizontala amplasata la partea superioara (pentru o latura a
clădirii) si coloane independente pentru fiecare receptor, pe cealaltă latura a clădirii.
S-a adoptat soluţia de colectare cu receptoare de terasa Dn 100 cu colectare dreapta la conducta
orizontala, respectiv la coloanele verticale.
S-au prevăzut 6 receptoare de terasa, cate 3 in fiecare senou lateral.
Conducta orizontala de colectare pentru cele 3 receptoare ce se racordează la ea va fi cu secţiune
constanta Dn 160 mm. De asemenea coloana verticala ce deserveşte aceasta conducta va avea diametrul Dn 160
mm.
Coloanele verticale ce deservesc fiecare cate un receptor de terasa vor avea diametrul Dn 110 mm.
Toate conductele interioare de canalizare pluviala, precum si piesele de racord (coturi, reducţii,
ramificaţii) vor fi executate din polipropilena ignifugată pentru canalizare.
Conductele montate la plafon sau in ghena vor fi susţinute cu suporţi si bratari prevăzute cu garnituri
antivibratie.
Colectoarele de ape pluviale vor fi executate din tuburi PP Dn 110 - Dn 160 mm. Acestea vor deversa in
reţeaua de canalizare pluviala din incinta.
4. DOTAREA CU OBIECTE SANITARE SI ACCESORII

Grupurile sanitare si oficiile vor fi dotate cu următoarele:
- Lavoar din porţelan sanitar cu piedestal;
- Vas de WC din porţelan sanitar cu rezervor din porţelan sanitar montat pe vas;
- Spălător de vase simplu, cu picurator;
- Cabina de dus cu hidromasaj;
-Pisoar cu spălare automata;
-Baterii amestecatoare cu senzor de prezenta;
-Etajere din porţelan sanitar;
-Port-prosop;
-Port-hartie;
-Dispenser de săpun lichid cu senzor de prezenta;
-Dispenser de prosoape de hârtie cu senzor de prezenta;
-Uscator electric de mâini cu senzor de prezenta;
-Sifoane de pardoseala 0 50 mm.
5. PROBE
Conductele de apa rece si calda menajera vor fi supuse următoarelor probe:
-proba de etanşeitate la presiune la rece;
5
-proba de funcţionare a instalaţiilor de apa rece si calda menajera;
-proba de etanşeitate si rezistenta la cald a conductelor de apa calda menajera. Conductele de
canalizare vor fi supuse la următoarele probe:
-proba de etanşeitate;
-proba de funcţionare.
Dupa incheierea probelor, inclusiv a verificării funcţionarii obiectelor sanitare se vor recepţiona
lucrările de instalaţii sanitare in conformitate cu prevederile Normativului I 9 -2015 si a reglementarilor cu
privire la calitatea si recepţia lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente.
Pentru lucrările care devin ascunse se va face verificarea calităţii materialelor utilizate si a execuţiei si se
vor efectua probe înainte de izolare si mascare, incheindu-se procese verbale de lucrări ascunse.
Dupa incheierea probelor si a recepţiei la terminarea lucrărilor constructorul va încheia un proces verbal
de predare către beneficiar.
6. INSTRUCŢIUNI DE MONTAJ
Lucrările de instalaţii sanitare se vor executa conf. Normativului 19-2015 si a Normativului pentru
proiectarea, executarea si exploatarea instalaţiilor tehnico - sanitare din polipropilena NP 003-96.
Cu acordului proiectantului, se pot utiliza si alte materiale, cu calităţi cel puţin egale sau superioare celor
indicate in proiect (tevi, fitinguri, etc).
Materiale si echipamentele utilizate la execuţia instalaţiilor vor avea "Agrement tehnic" eliberat de
Comisia de Agrement Tehnic in Construcţii - MLPAT(conform HGR 739-97, Anexa 5). La livrare, acestea vor
fi insotite de "Certificat de calitate" eliberat de producător. Toate materialele vor îndeplini condiţii de calitate
conform ISO 9001.
7. MASURI DE PROTECŢIA SI IGIENA MUNCII

La stabilirea soluţiilor de proiectare, in conformitate cu :
- HG nr.300/02.03.2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru şantierele temporare
sau mobile.
-NGPM /96
-Regulamentul privind protecţia si igiena muncii in construcţii MLPAT-1993;
- asigurarea condiţiilor de igiena prin instalaţiile sanitare;
6
- asigurarea calităţii minime a apei potabile rece si calde;
- stabilirea nivelului maxim admisibil al conţinutului de substanţe nocive in apa potabila, provenite prin
contactul cu pereţii conductelor si echipamentelor instalaţiilor de distribuţie a apei reci si calde;
- evitarea stagnării apei in reţeaua de distribuţie pentru apa potabila;
- separarea completa intre reţeaua de distribuţie a apei potabile si a altor reţele de apa;
- stabilirea condiţiilor de amplasare a conductelor fata de sursele de infectare biologica (canalizare);
- stabilirea condiţiilor pe care trebuie sa le îndeplinească apele uzate pentru a putea fi deversate in
reţelele de canalizare.
8. MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

In proiect s-a urmărit prevederea de soluţii tehnice care sa nu favorizeze declanşarea sau extinderea
incendiului.
Pentru perioada de execuţie a lucrărilor, masurile PSI vor fi stabilite de către executantul lucrării
conform Normativului de prevenire a incendiilor pe durata executării
lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente acestora C 300-94.
9. VERIFICAREA PROIECTULUI
Conform prevederilor Legii 10/1995, Legii 123/2007, HG 925/1996 si Ordin nr.3/2011 proiectul trebuie
verificat la specialitatea „Is", de către verificator tehnic de calitate atestat MDRT (fost MLPTL). Obligaţia si
răspunderea pentru asigurarea verificării proiectelor prin verificatori de proiecte atestaţi, o are investitorul (art.
21, pct. C din Legea 10/1995).
întocmit,/J/
ing.Marian Rati
~ t li
7
MEMORIU TEHNIC INS TA LA ŢII
TE H NOLOGIC E S I HIDR A ULICE
LA B AZINUL DE RE TE NTIE SI POMPA R E
1. GENERALITĂŢI 1.1.0BIECTUL
PROIECTULUI
Prezenta parte de proiect tratează, la faza P.Th. instalaţiile hidraulice de la bazinul de retentie si
pompare a apelor pluviale aferenta obiectivului de investiţie „Adaptare proiect tip pentru execuţie
reprezentanta RAR Dambovita - cu doua linii tehnologice -";
Amplasament: municipiul Targoviste, str. Regele
,judeţul
Dambovita;
Beneficiar: REGISTRUL AUTO ROMAN RA.
1.2. BAZA DE PROIECTARE

La baza întocmirii acestei documentaţii au stat
1. Tema de proiectare pusa la dispoziţie de c< *
2. Planurile si secţiunile de arhitectura.
re projectantuf c-
3. Normele si normativele in vigoare.
e arh
ss v ----------a. ,
scţura.
OR
2. REGLEMENTARI
Instalaţiile hidraulice vor fi conforme cu următoarele norme si reglementari romaneşti, si
anume:
♦ STAS 1478-90 - Alimentarea cu apa la construcţii civile si industriale ;
♦ STAS 1795-87 - Canalizări interioare ;
♦ I 9-2015 - Normativ pentru proiectarea si execuţia instalaţiilor sanitare;
♦ STAS 1343 - 1/2006 - Alimentare cu apa. Determinarea consumurilor de apa de alimentare
Pentru asigurarea colectării si pompării apelor pluviale din incinta obiectivului sus-mentionat, s-a ales
varianta retentiei temporare a apelor meteorice intr-un bazin ingropat, de unde apa meteorica stocata va fi
pompata in emisarul natural cel mai apropiat, prin intermediul sântului dalat adiacent străzii Petru Cercel
(şoseaua de centura a municipiului Targoviste).
înainte de a fi descărcate in bazinul de retentie si pompare, apele pluviale vor tranzita un separator de
hidrocarburi dimensionat pentru un debit de cea. 100 l/s. Dimensiunile aproximative ale acestuia sunt de:
- L = 10.00 m;
- D = 2.50m.
Dimensiunile pot varia in funcţie de configuraţia constructiva a separatorului.
S eparat oru l de hi drocarbu ri va fi de Cl asa 1, adică va fi prevăzut cu filtru coalescent si
obturator automat. Aceasta configuraţie asigura ca, cantitatea maxima de hidrocarburi in apa ce iese din
separator un depăşeşte 5 mg/l. In aceste condiţii, apele pluviale ce tranzitează separatorul de hidrocarburi pot
fi descărcate in emisarul natural fara alte restricţii.
De asemenea, separatorul de hidrocarburi va fi prevăzut cu compartiment de sedimentare a
particulelor solide (nisip, pamant eto). In acest fel, apa decantată, va
î
avea maximum 50 mg/l suspensii solide.
Pentru tranzitarea unor ape pluviale excepţionale (ploi torenţiale de mare intensitate - cantităţi mari de
apa in interval scurt de timp), separatorul de hidrocarburi va fi prevăzut cu un by-pass care sa permită
tranzitarea unui debit de cel puţin 3 ori mai mare decât debitul instalat (adică cea. 300 l/s).
Pentru accesul necesar curăţirii si întreţinerii, separatorul de hidrocarburi va fi echipat cu cel puţin o
gura de acces, ce va depasi suprafaţa terenului amenajat cu minimum 200 mm. Gura de acces va avea
diametrul minim de 500 mm si va fi prevăzuta cu capac securizat împotriva intruziunii.
Bazi nu l de ret en t i e si pom pare va fi executat din beton armat monolit, va avea dimensiunile
interioare in plan de 8.00x5.00 m, o adâncime de 4.00 m (5.00 m in dreptul basei generale transversale in care
se vor monta popmpele) si un volum util de cea. 70 mc.
Bazinul va avea un planseu de acoperire tot din beton armat monolit. In planseu vor fi prevăzute 3
goluri tehnologice cu dimensiunile de 1.00x1.00 m pentru scoaterea/introducerea pompelor, un gol cu
dimensiunile de 0.80x0.80 m pentru accesul personalului si 2 goluri circulare cu diametrul de 200 mm pentru
tuburile de ventilaţie. Atat golurile tehnologice cat si golul pentru accesul personalului vor fi acoperite cu
capace din tabla vopsita si vor fi prevăzute cu dispozitive de închidere.
In dreptul golului pentru accesul personalului va fi prevăzuta o scara fixa montata in perete, tip
"pompier" cu inele de siguranţa, având in vedere adâncimea de 4.00 m a bazinului.
Pentru poziţionarea pompelor submersibile, la un capăt al bazinului, pe latura scurta, va fi executata o
basa generala cu adâncimea de 1.00 m, lăţimea la baza de 1.00 m si lăţimea la partea superioara de 2.00 m.
Bazinul va fi prevăzut cu panta de minim 2% spre basa.
Pentru pomparea apelor pluviale reţinute in bazin, acesta va fi echipat cu 3 electropompe
submersibile (2A+1R) pentru ape pluviale cu suspensii grosiere. Fiecare pompa va avea următorii parametri
funcţionali:
- Q = 50 l/s (180 mc/h);
- H = 7-8 mCA;
- Pmax = 11.00 kW.
De asemenea, pompele submersibile vor mai avea si următoarele caracteristici minime:
- Piedestal pentru fixarea pompei de radierul bazinului;
- Cupla demontabila si tija de ridicare a corpului pompei;
- Corpul pompei va fi executat din fonta sau otel inoxidabil;
- Motorul va fi prevăzut cu protective termica (protective la supra-incalzire(;
- Protecţia motorului la lipsa apel;
- Pornire/oprire automata prin senzori de nivel;
- Turaţie 1400-1800 rpm;
- Tensiune de alimentare 400-415 V, 50 Hz.
Aceste caracteristici sunt minimale, beneficiarul având dreptul, prin caietul de sarcini, sa adauge alte
caracteristici suplimentare.
Conductele de refulare ale pompelor vor avea diametrul Dn 100 mm. Instalaţia hidraulica ce va
deservi fiecare pompa va fi alcătuita din :
- Robinet cu clapet de reţinere (clapet de sens) Dn 100 mm, Pn 10, cu flanse;
- Robinet cu sertar pana, cu flanse Dn 100, Pn 10, cu flanse;
- Coturi OL Dn 100 la 90° Pn 10, cu flanse;
- Reducţii, ramificaţii, tronsoane de ţeava de legătura etc.
Conductele de refulare de la fiecare pompa vor descarcă intr-o conducta comuna din otel Dn 150 mm
care va descarcă apele pompate, in emisarul natural.
In bazin, ansamblul hidraulic aferent pompelor, va fi ancorat de peretele bazinului cu suporţi si bratari
din otel inoxidabil prevăzuţi cu garnituri de protecţie tip EPDM.
Toate conductele si piesele de legătura vor fi vopsite anticoroziv cu grund si vopsea in 2 straturi.
Conductele si piesele de legătura montate in pamant vor fi poziţionate la o adâncime minima de 1.00
m fata de generatoarea superioara si protejate la interior prin citomare si la exterior cu banda PVC intarita.
Pentru asigurarea ventilării naturale, bazinul de retentie si pompare va fi prevăzut cu 2 tuburi de
ventilare din ţeava OL Dn 200 mm, prevăzute cu căciula de protecţie din tabla vopsita.
9
4. PROBE
Conductele si armaturile ce compun instalaţiile hidraulice vor fi supuse următoarelor
probe:
- proba de etanşeitate la presiune la rece a conductelor si armaturilor;
- proba de funcţionare a instalaţiilor hidraulice, dupa montarea utilajelor.
Dupa încheierea probelor, inclusiv a verificării funcţionarii utilajelor, se vor recepţiona lucrările de
instalaţii hidraulice in conformitate cu prevederile Normativului I 9 - 2015 si a reglementarilor cu privire la
calitatea si recepţia lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente.
Pentru lucrările care devin ascunse se va face verificarea calităţii materialelor utilizate si a execuţiei si
se vor efectua probe înainte de izolare si mascare, incheîndu-se procese verbale de lucrări ascunse.
Dupa încheierea probelor si a recepţiei la terminarea lucrărilor constructorul va încheia un proces
verbal de predare către beneficiar.

sau mobile.
-NGPM /96
-Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrările de instalaţii sanitare si de încălzire, s-au avut
in vedere:
- stabilirea nivelului maxim admisibil al conţinutului de substanţe nocive in apa potabila, provenite
prin contactul cu pereţii conductelor si echipamentelor instalaţiilor de distribuţie a apei reci si calde;
- separarea completa intre reţeaua de distribuţie a apei potabile si a altor reţele de apa;
- stabilirea condiţiilor de amplasare a conductelor fata de sursele de infectare biologica (canalizare);
- stabilirea condiţiilor pe care trebuie sa le îndeplinească apele uzate pentru a putea fi deversate in
reţelele de canalizare.

incendiului.
conform Normativului de prevenire a incendiilor pe durata executării
lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente acestora C 300-94. 7.
VERIFICAREA PROIECTULUI
Conform prevederilor Legii 10/1995, Legii 123/2007, HG 925/1996 si Ordin nr.3/2011 proiectul
trebuie verificat la specialitatea „ls", de către verificator tehnic de calitate atestat MDRT (fost MLPTL).
Obligaţia si răspunderea pentru asigurarea verificării proiectelor prin verificatori de proiecte atestaţi, o are
investitorul (art. 21, pct. Cdin Legea 10/1995).
MEMORIU TEHNIC RETELE DE APA SI
CANALIZARE IN INCINTA
1. GENERALITĂŢI
1.1.OBIECTUL PROIECTULUI
Prezenta parte de proiect tratează, la faza P.Th. reţelele de apa si canalizare din incinta, aferente
obiectivului de investiţie „Adaptare proiect tip pentru execuţie reprezentanta RAR Dambovita - cu doua
linii tehnologice -";
Amplasament: municipiul Targoviste, str. Regele Carol Ij^nr^ŞI C, judeţul Dambovita;
Beneficiar: REGISTRUL AUTO ROMAN RA. o\
1.2. BAZA DE PROIECTARE // Q t:>f,

La baza intocmirii acestei documentaţii au stat: //
1. Tema de proiectare pusa la dispoziţie de catrepfoiett ^Hţl O^hHit
2. Planurile si secţiunile de
arhitectura. V.*^ \ ^ s' f' 11
^J
3.
Normele si normativele in vigoare. * ^^p-0J
2. REGLEMENTARI S
^4jO
Reţelele de apa si canalizare din incinta vor fi conforme cu următoarele norme si reglementari
romaneşti, si anume:
❖ STAS 1478-90 - Alimentarea cu apa la construcţii civile si industriale;
❖ STAS 1343 -1/2006 - Alimentare cu apa. Determinarea consumurilor de apa de alimentare
❖ I 9-2015 - Normativ pentru proiectarea si execuţia instalaţiilor sanitare;
debitelor de ape uzate de canalizare
debitelor de ape meteorice;
❖ P118/2-2013 - Normativ privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a ll-a,
Instalaţii de stingere;
❖ STAS 4163/1-95 - Alimentare cu apa. Reţele distribuţie, prescripţii fundamentale;
❖ STAS 4163/2-95 - Alimentare cu apa. Reţele distribuţie, prescripţii de calcul;
11
❖ NP 133/2013 - Normativ privind proiectarea, execuţia si exploatarea sistemelor de alimentare
cu apa si canalizare a localităţilor;
❖ SR EN 752/98 - Reţele de canalizare in exteriorul clădirilor;
❖ STAS 3051/91 - Canale ale reţelelor de canalizare;
❖ STAS 1846-1/2006 - Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apa de canalizare;
❖ STAS 2448/82 - Cămine pentru canalizare;
❖ NP 084/2003 - Normativ privind proiectarea, execuţia si exploatarea instalaţiilor sanitare si a
sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, utilizând conducte din mase plastice ;
3.1. Reţeaua de apa potabila

Pentru funcţionarea in bune condiţii a instalaţiilor sanitare ce deservesc obiectivul de investiţie,
precum si a instalaţiilor de stingere a incendiilor (interior si exterior) se va executa o conducta de branşament
la reţeaua publica de apa potabila a municipiului Targoviste, existenta pe str. Petru Cercel. Branşamentul va fi
realizat cu conducta din PEID De 125 mm, Pn 6 atm.
Conducta de branşament, ce asigura legătura intre reţeaua stradala si căminul apometric, va fi
realizata in baza unui proiect separat.
Pentru măsurarea cantităţii de apa prelevată din reţeaua publica, in incinta obiectivului se va executa
un cămin apometric din beton armat cu dimensiunile interioare 1.50x2.50 m, in care se va monta un contor de
apa electromagnetic, cu următoarele caracterisitici:
- DnlOOmm
- Qn = 35-40,0 mc/h
- Qmin = 0.85 mc/h
- Qmax = 70 mc/h.
Căminul de branşament (CV1) va fi de asemenea echipat cu: 2 robineti de secţionare Dn 100, clapet
de sens, conducte de legătura si fitinguri.
Alimentarea cu apa potabila a instalaţiilor interioare aferente Clădirii sediu RAR si clădirii anexa, se
va realiza printr-o reţea de apa in incinta. Aceasta va fi executata din ţeava de polietilena de inalta densitate
PEID PE 80, Pn 6 atm si va avea diametre cuprinse intre 32 si 125 mm.
Pe reţeaua de distribuţie a apei potabile, in afara căminului de apometru (CV1) se vor mai executa
alte doua cămine din beton armat, cu dimensiunile interioare 1.50x2.00 m .prevăzute cu vane de secţionare
care sa permită izolarea diferitelor tronsoane, fara a opri alimentare acu apa a tuturor consumatorilor.
Pentru asigurarea intervenţiei impotriva incendiilor, pe reţeaua de apa din incinta vor fi montaţi 2
hidranti exteriori Dn 80, supraterani, ce se vor monta in spaiul verde, in apropierea drumurilor de acces.
Pentru întreţinerea spatiilor verzi (cea. 2300 mp) se vor monta mai mulţi hidranti de gradina 0 1".
Conductele din PEID se vor monta pe un pat de nisip de 10 cm grosime si se vor acoperi cu un strat
de 10 cm grosime peste generatoarea superioara a conductei. Deasupra conductei, la o distanta de cea. 40 cm,
se va monta o banda din PVC cu inserţie metalica pentru depistarea ulterioara a traseului acesteia.
Piesele de legătura de pe traseul conductei vor fi de asemenea din PEID.
Montarea conductelor se va face conform instrucţiunilor furnizorului si a normativelor in vigoare.
La intersecţii si la schimbările de direcţie s-au prevăzut masive de ancoraj din beton simplu B100.
In cămine, conductele se vor sprijini pe suporţi metalici.
în locurile cu circulaţie pietonală intensă se vor monta podeţe peste şanţ şi se va asigura semnalizare
rutieră cu indicatoare metalice pentru a nu perturba continuitatea circulaţiei în timpul execuţiei lucrărilor.
în cazul în care în timpul execuţiei săpăturilor, constructorul va depista cabluri sau conducte
neidentificate de beneficiarii lor la predarea amplasamentului, se va solicita asistenţă tehnică din partea
acestora pe toată perioada execuţiei.
în cazul existenţei unor instalaţii subterane, muncitorii vor fi instruiţi asupra metodelor ce se vor
folosi, pentru a fi feriţi de accidente, iar lucrările se vor desfăşura sub supraveghere tehnica permanenta.
începerea săpăturilor se va permite numai în baza unei înţelegeri scrise cu unităţile care exploatează
instalaţiile, acestea fiind obligate a indica toate măsurile de siguranţa.
Constructorul va trebui sa aiba mare grija in timpul desfăşurării lucrărilor pentru a evita defecţiuni
sau interferenţe cu utilităţile publice si va fi responsabil pentru orice deteriorare si defecţiuni ulterioare
cauzate de el sau de reprezentanţii sai, rezultate, direct sau indirect, din ceva făcut sau omis.
Zona aferentă realizării obiectivului se va împrejmui cu parapete metalice.
Pentru evitarea accidentelor, săpăturile se vor semnaliza cu semnale adecvate atât pe timp de zi cât şi
pe timp de noapte.
La toate operaţiile de execuţie a conductelor de alimentare cu apa se vor respecta cerinţele esenţiale
referitoare la protecţia, siguranţa si igiena muncii.
Conductele de apa se vor încerca la presiune si se vor spală si dezinfecta inainte de darea în funcţiune,
conform SR 4163-3/96 si STAS 2250/73.
3.2. Reţeaua de canalizare menajera

Pentru evacuarea apelor uzate menajere de la instalaţiile interioare de canalizare de deservesc
obiectivul de investiţie, s-a prevăzut o reţea de canalizare din tuburi PVC Dn 200 mm, SN 4 care sa preia
apele uzate si sa le transporte la staţia de pompare ape uzate din incinta. Din aceasta, apele uzate menajere vor
fi deversate in reţeaua de canalizare municipala, existenta pe str. Petru Cercel. Conducta de refullare care face
legătura intre limita incintei obiectivului si reţeaua publica de canalizare, face obiectul unui alt proiect.
Panta prevăzuta pentru conductele proiectate este i = 0.80- 1.50%. Panta a fost astfel aleasa încât sa
asigure o viteza minima de autocuratire Vmin= 0,7 m/s si sa nu depăşească viteza maxima admisa Vmax= 3 m/s.
Conductele se vor monta respectând aceleaşi condiţii ca la reţelele de apa, adică vor avea o zona de
protecţie de 10 cm de nisip sub conducta si 10 cm deasupra.
Deasupra stratului superior de nisip se accepta material fin provenit din săpătura, în straturi tasate, de
cea 30 cm grosime.
Pe reţeaua de canalizare s-au prevăzut cămine de vizitare fara camera de lucru, având in vedere
adâncimea mai mica de 2.50 m a acestora.
Acestea s-au prevăzut din elemente prefabricate din beton si se vor executa conform STAS 2448.
Pereţii interiori ai căminelor de vizitare executate din tuburi prefabricate de beton, se vor proteja
impotriva coroziunii prin rostuire.
îmbinarea tuburilor prefabricate din beton in pereţii căminului se montează cu mortar de ciment M
100 si rostuire in interiorul căminelor de vizitare.
Rigola se scliviseste la interior cu mortar de ciment pe toata înălţimea, pâna la bancheta camerei de
lucru.
Prima treapta a scării de acces in căminele de vizitare va fi fixata la maximum 50 cm distanta de
capac, iar ultima va fi fixata la maxim 30 cm deasupra banchetei, treptele se executa din otel beton 0 20 mm,
protejat impotriva coroziunii prin vopsire.
Căminele se vor acoperi cu capace cu rama din fonta, carosabile pentru trafic greu, conform STAS
2308/81.
înainte de punerea în funcţiune a canalului se vor verifica:
- aliniamentele
- pantele printr-un nivelment de precizie exterior, nivelele fiind aşezate în cămin si printr-un
nivelment interior efectuat cu cruci.
- cotele radierelor căminelor.
în perioada preliminară punerii în funcţiune se efectueza verificările încărcările si probele aferente
acestei perioade conform C 65 - 85.
Proba de etanşeitate se efectuează între doua cămine consecutive, înainte de execuţia umpluturilor.
Umplerea cu apa a canalului se face de la capătul aval, aerul evacuânu-se la capătul amonte.
Presiunea de proba măsurata la capătul aval al tronsonului va fi egala cu 5 N/cmp.
Durata probei va fi de 15 minute.
Verificarea calităţii căminelor de vizitare si proba de etanşeitate se vor face concomitent cu
verificarea si proba canalelor, ţinând seama de condiţiile de exploatare ale acestora.
La execuţie se va acorda o atenţie deosebita compactării patului conductei si execuţiei etansarilor in
vederea evitării exfiltratiilor de apa si pentru asigurarea stabilităţii construcţiilor învecinate.
Deoarece in zona imediata a obiectivului nu exista reţea publica de canalizare, este necesara execuţia
unei staţii de pompare a apelor uzate colectate de la clădirile din incinta. Aceasta staţie de pompare va fi
13
realizata din elemente prefabricate din beton, va avea o adâncime de cea. 3.50 m si un diametru interior de
cea. 1.00 m. Aceasta va fi amplasata in zona spaţiului verde din zona centrala a incintei si va fi prevăzuta cu
1A+ 1R electropompe submersibile pentru ape uzate, fiecare pompa având caracteristicile:
- Q = 0,10 l/s;
- H = 20 m CA;
- Pmax = 3,50 kW.
Descărcarea apelor uzate colectate in staţia de pompare in reţeaua publica de canalizare se va realiza
printr-o conducta de refulare din PEID De 75 mm montata ingropat.
3.3. Reţeaua de canalizare pluviala
Pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice de pe terasa necirculabila a clădirii RAR s-a optat
pentru soluţia de colectare cu senouri (canale) laterale cu receptoare fara garda hidraulica amplasate in
jgheaburi cu curgere gravitaţionala in conducta colectoare orizontala amplasata la partea superioara (pentru o
latura a clădirii) si coloane independente pentru fiecare receptor, pe cealaltă latura a clădirii.
S-a adoptat soluţia de colectare cu receptoare de terasa Dn 100 cu colectare dreapta la conducta
orizontala, respectiv la coloanele verticale.
Conducta orizontala de colectare pentru cele 3 receptoare ce se racordează la ea va fi cu secţiune
constanta Dn 160 mm. De asemenea coloana verticala ce deserveşte aceasta conducta va avea diametrul Dn
160 mm.
Colectoarele de ape pluviale vor fi executate din tuburi PP Dn 110 - Dn 160 mm. Acestea vor deversa
in reţeaua de canalizare pluviala din incinta.
Pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice de pe suprafeţele adiacente clădirilor, s-a optat pentru
colectarea prin guri de scurgere simple cu sifon si depozit, colectoare îngropate, debusare intr-un bazin de
acumulare si pomparea finala intr-un receptor natural.
Pentru colectarea si transportul apelor meteorice de pe clădire, drumuri de acces, platforme carosabile
si parcări, se va realiza o reţea de colectoare de ape pluviale din tuburi PVC Dn 200 - Dn 400 mm, SN 4.
Panta prevăzuta pentru conductele proiectate este i = 0.50- 1.00%. Panta a fost astfel aleasa încât sa
asigure o viteza minima de autocuratire Vmin= 0,7 m/s si sa nu depăşească viteza maxima admisa Vmax= 3 m/s.
Pe reţeaua de canalizare s-au prevăzut cămine de vizitare fara camera de lucru, avandu-se in vedere
adâncimea de pana la 2.50 m a acestora.
Căminele se vor acoperi cu capace cu rama din fonta, carosabile pentru trafic greu, conform STAS
2308/81.
Colectoarele de ape pluviale se vor executa si verifica in aceleaşi condiţii tehnice si de calitate ca si
colectoarele de canalizare menajera.
Deoarece apele pluviale colectate de pe drumurile de acces, platforme carosabile si parcări pot
conţine urme de combustibili sau uleiuri, acestea trebuie prelucrate primar pentru îndepărtarea acestor
substanţe impurificatoare. In acest sens, înainte de deversarea in bazinul de retentîe si infiltrare, apele pluviale
vor trece printr-un separator de hidrocarburi dimensionat pentru un debit de cea. 100 l/s. Separatorul de
hidrocarburi va fi realizat din polietilena si va fi prevăzut cu filtru coalescent, obturator si decantor de aluviuni
(clasa 1) ce asigura o concentraţie a substanţelor impurificatoare mai mica de 5 mg/l.
Din separatorul de hidrocarburi, apele pluviale purificate sunt descărcate in bazinul de retentive si
pompare si de aici descărcate in emisarul natural.
4. PROBE
4.1. R eţ eau a de apa
Proba de etanşeitate a reţelelor de apa se face numai cu apa la 1,50 x presiunea nominala a conductei
(adică 1.50 x 6 bar).
La incercarea de etanşeitate, diferenţa dintre presiunile absolute (presiunea utila la manometru +
presiunea barometrica, citita la barometru) la inceputul si sfârşitul încercării dupa aplicarea corecţiei de
temperatura, trebuie sa fie inferioara erorii maximale datorata impreciziei aparatelor de măsura, care se va
considera egala cu 1,3 mbar.
Condiţiile generale si rezultatele obţinute se vor consemna intr-un proces verbal de faza
determinanta.
încercările se vor face cu manometre in registratoare având clasa de precizie corespunzătoare,
verificate si marcate conform normelor metodologice.
Valoarea maxima a scării manometrelor utilizate la încercările de etanşeitate va corespunde cu nivelul
presiunii de încercare, cu o toleranta de maxim 5%.
Este interzisa remedierea defectelor in timp ce conductele se găsesc sub presiune.
La efectuarea probelor de presiune trebuie sa se tina seama de posibilitatea propagării rapide a fisurii.
Nu se va realiza nici o proba de presiune cu robinetele de pe traseu închise.
Probele de presiune se efectuează la temperatura ambianta, iar presiunea aplicata trebuie sa fie
stabilizata înainte de a incepe proba de presiune.
Dupa efectuarea probelor pe tronsoane, înlăturarea defecţiunilor si legarea tronsoanelor, se trece la
proba generala.
Rezultatele probelor de presiune se consemnează într-un proces verbal care face parte integrantă din
documentaţia necesară la recepţia preliminară şi definitivă a conductei.
După terminarea completă a lucrărilor de execuţie la conductă, se va efectua o probă generală pe întreaga ei
lungime, în regim de exploatare. Nu se admit probe pneumatice (cu aer).
4.2. R eţ eau a de can al i zare

Proba de etanşeitate la reţeaua de canalizare se efectuează intre doua cămine consecutive, înainte de
execuţia umpluturilor, dupa ce betonul, chitul sau mortarul puse in opera au ajuns la rezistenta proiectata.
Lucrările pregătitoare comporta umpluturi de pământ peste canal (lăsând îmbinările libere pentru a
preveni deplasările laterale ale acesteia), închiderea etanşa a tuturor orificiilor si blocarea capetelor canalului
si a tuturor punctelor susceptibile de deplasare in timpul probelor.
Umplerea cu apa a canalului se face de la capătul aval, aerul evacuânu-se la capătul amonte. Nivelul
apei in cămine trebuie sa fie cel puţin 1m peste creasta canalului. Presiunea de proba măsurata la capătul aval
al tronsonului va fi egala cu 5 N/cmp. Durata probei va fi de 20 minute. In timpul probei se completează
permanent apa masurându-se cantităţile adăugate, cu un vas etalon. Cantitatea adăugata, care reprezintă
pierderea pe tronsonul respectiv, nu trebuie sa depăşească 0,15 I la 100 m lungime de colector (STAS
3051/91).
Dupa realizarea probelor de etanşeitate pe tronsoane, se realizează proba de funcţionalitate pe
întregul tronson verificat din punt de vedere al etanşeităţii. Proba de funcţionalitate consta in verificare vizuala
a curgerii apei prin colector, dupa verificare prealabila a corectitudinii pantei acestuia.
In cazul in care rezultatele probelor nu sunt corespunzătoare se vor reface defecţiunile pe tronsonul
respectiv.

sau mobile.
-Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrările de instalaţii sanitare, s-au avut in
vedere:
- stabilirea nivelului maxim admisibil al conţinutului de substanţe nocive in apa potabila, provenite
prin contactul cu pereţii conductelor si echipamentelor instalaţiilor de distribuţie a apei reci si calde;
-separarea completa intre reţeaua de distribuţie a apei potabile si a altor reţele de apa;
-stabilirea condiţiilor de amplasare a conductelor fata de sursele de infectare biologica
(canalizare);
-stabilirea condiţiilor pe care trebuie sa le indeplineasca apele uzate pentru a putea fi
deversate in reţelele de canalizare.

15
incendiului.
conform Normativului de prevenire a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii si instalaţii
aferente acestora C 300-94.
7. VERIFICAREA PROIECTULUI
Conform prevederilor Legii 10/1995, Legii 123/2007, HG 925/1996 si Ordin nr.3/2011 proiectul
trebuie verificat la specialitatea „Is", de către verificator tehnic de calitate atestat MDRT (fost MLPTL).
Obligaţia si răspunderea pentru asigurarea verificării proiectelor prin verificatori de proiecte atestaţi, o are
investitorul (art. 21, pct. C din Legea 10/1995).
CAIET DE SARCINI RETELE DE

-STAS 3051/91 -SR-
CANALIZARE MENAJERA
EN 752- 1/1998
-SR-EN 752-2/1998 1. GENERALITĂŢI
-SR-EN 752-3/1998 Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea lucrărilor de reţele

de canalizare. El cuprinde condiţiile tehnice comune ce trebuie indeplinite la
-SR-EN 752-4/1998 executarea tuturor lucrărilor, terasamentelor, controlul calităţii si condiţiilor
de recepţie.
-SR-EN 752- 1/1998 - Cerinţele prezentului caiet de sarcini sunt obligatorii pentru
STAS 4273/1983 -SR antreprenorul general si nu absolvă pe acesta de responsabilitatea de a
1343-1/2006 realiza si alte verificări, incercari, precum si alte activităţi pe care le
considera necesare pentru asigurarea calităţii execuţiei.
-STAS 816/1980 - In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de
STAS 1481/1986 sarcini, beneficiarul va dispune sistarea lucrărilor
si luarea masurilor care se impun.
-STAS 1846-1/2006 Prezentul caiet de sarcini se citeşte
impreuna cu memoriul tehnic pentru
-STAS 9312/1987 K^ş^^îM^re
si cu piesele desenate aferente acestora. //^S^ ' ^
-NP 133/2013 c\
2. STANDARDE DE
STAS 2448/82 STAS REFERINŢA, NORMATIVE
2308/81 STAS SI L
10898/89 STAS 8591- - Canale ale reţelelor de canalizare |l *
96 - Reţele de canalizare in exteriorul clădirilor?.
Partea 1 - Generalităţi si definiţii ^ \
C 56/2002 - Reţele de canalizare in exteriorul cladf^fa* ^
Partea 2 - Condiţii de performanta
STAS 9824-5/75 C
140/86 STAS 8819/80
STAS 6657-1/76
- Reţele de canalizare in exteriorul clădirilor^ Partea 3 - Prescripţii
generale de proiectare
- Reţele de canalizare in exteriorul clădirilor. Partea 4 - Dimensionarea
hidraulica.
- Reţele de canalizare in exteriorul clădirilor.
- Construcţii hidrotehnice. încadrarea in clase de importanta
- Alimentari cu apa. Determinarea cantităţilor de apa potabila pentru localităţi urbane si
rurale.
- Tuburi si piese de canalizare din beton simplu
- Canalizări, reţele exterioare. Criterii generale si studii de proiectare.
-Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apa de canalizare.
- Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte. Prescripţii de proiectare.
-Normativ privind proiectarea, execuţia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si
canalizare a localităţilor.
- Cămine pentru canalizare
- Capace si rame pentru canalizare
- Alimentari cu apa si canalizări - terminologie
- Amplasarea in localităţi a reţelelor edilitare subterane executate in săpătura.
- Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente acestora
- Trasarea pe teren a reţelelor de conducte
- Executarea lucrărilor de beton si beton armat
- Betoane cu agregate obişnuite
- Elemente prefabricate din beton armat si beton precomprimat - condiţii de calitate
17
C 16 - 84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de
construcţii si instalaţii aferente -Tuburi din
STAS 7039-1/81 beton precomprimat.
19/2015 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor sanitare.
- Staţii de pompare. Prescripţii generale de proiectare
STAS 10110/85 - Dispozitive de acoperire si de inchidere pentru cămine de vizitare si
SR-EN 124/96 guri de scurgere in zone carosabile si pietonale
- Ventilare naturala. Prescripţii de proiectare
STAS 6724-1/95 - Execuţia si incercarea racordurilor si reţelelor de canalizare
SR-EN 1610/2000 - Reţele de canalizare sub presiune in exteriorul clădirilor
SR-EN 1671/2000 - Normativ privind proiectarea, execuţia si exploatarea
NP 084/2003 instalaţiilor sanitare si a sistemelor de alimentare cu apa si
canalizare, utilizând conducte din mase plastice.
NTPA 001/2002 - Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanţi a
apelor uzate industriale si orăşeneşti, la evacuarea in receptorii
naturali.
NTPA 002/2002 - Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate in reţelele de
canalizare ale localităţilor.
NTPA 011/2002 - Norme tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate
orăşeneşti.
HG 273/1994 - Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente
acestora
-Legea 10/1995 - - Legea privind calitatea in construcţii.
Legea 50/1991 - Legea privind autorizarea lucrărilor de construire.
- Legea nr. 319/2006 - Legea securităţii si sanatatii in munca.
- Legea nr. 265/2006 - Legea privind protecţia mediului.
- Legea nr. 450/2006 - Legea privind masurile de protecţie a persoanelor incadrate in munca.
- Cerinţe minime de securitate si sănătate pentru utilizarea de
-HG nr. 1048/2006 către lucratori a echipamentului individual de protecţie la locul
de munca.
-HGnr. 1051/2006 - Cerinţe minime de securitate si sănătate pentru manipularea manuala a
maselor care prezintă riscuri pentru lucratori
- HG nr. 971/2006 - Cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sănătate la
locul de munca
-HGnr. 1091/2006 - Cerinţe minime de securitate si sănătate pentru locul de munca.
- Ordin nr. 163/2007 al ministerului administraţiei si internelor pentru aprobarea Normelor
generale de apărare impotriva incendiilor
- Ordin nr. 1184/2006 al ministerului administraţiei si internelor pentru aprobarea Normelor
privind organizarea si asigurarea activităţii de evacuare in situaţii de urgenta.
- Normativ P 118 privind siguranţa la foc a construcţiilor.
3. MOSTRE SI TESTĂRI
înainte de comandarea si livrarea oricăror materiale la şantier se vor pune la dispoziţia

dirigintelui de şantier spre aprobare următoarele mostre:
- tub de PVC pentru canalizare - 2 mostre
- capac si rama fonta - 1 mostra
- tuburi circulare din beton - 1 mostra
- certifícate de calitate pentru materiale
Prin aprobarea materialelor de catre dirigintele de şantier se intelege si aprobarea cimentului,
agregatelor si a altor materiale necesare execuţiei.
4. MATERIALE SI PRODUSE
înainte de livrare si transport, toate materialele vor fi verifícate in ceea ce priveşte aspectul,
dimensiunile, marcajul si certificatele de calitate, daca corespund cu cele prevăzute in proiectul de
execuţie.
Nu se admite folosirea tuburilor, ţevilor, fitingurilor care nu sunt însoţite de certificate de
calitate si care nu sunt marcate corespunzător.
Materialele folosite in afara de tuburi sunt:
- beton B 150
- ciment
- bitum, mortar etc.
5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE
La livrarea materialelor necesare execuţiei se vor efectua verificări ale condiţiilor tehnice
precizate prin contractul dintre furnizor si beneficiar.
Ţevile PVC se livrează vrac sau ambulate. Fitingurile si accesoriile se livrează ambulate sau la
bucata.
Tuburile se pot transporta cu mijloace auto sau C.F. in poziţie verticala sau orizontala.
In stiva pe orizontala se pot aşeza mai multe rânduri, cu mufele alternând, fara sa depăşească
inaltimea maxima de 2,00 m.
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securităţii muncii in asa
fel incât tuburile sa nu se deterioreze.
Manipularea se face manual sau mecanic. In cazul utilizării mijloacelor mecanice se vor folosi
doua cabluri protejate de furtun la distante egale de centrul de greutate al tubului.
Se manevrează câte un singur tub, in poziţie orizontala, evitându-se şocurile si loviturile.
Manevrarea tuburilor prin rostogolire se face manual pe doua lonjeroane aşezate orizontal,
dispuse la distante egale de capetele tuburilor.
In timpul operaţiunilor de incarcare-descarcare, ţevile nu trebuie trântite, tarate. In timpul
manipulărilor se va evita contactul ţevilor si fitingurilor cu substanţe agresive sau materiale abraziva.
Ţevile cu mufa trebuie stivuite pe juguri de lemn in asa fel incat mufele aflate in partea
inferioara sa nu se deformeze iar mufele se dispun in afara, alternativ (in plan orizontal si vertical) de o
parte si de alta a stivei.
De pozitarea ţevilor si fitingurilor se face in spatii special amenajate, pe platforme sau in
depozite. Pe durata depozitarii ţevile trebuie sa se sprijine pe toata lungimea lor pentru a se evita
deformare lors au a mufelor. Nu se va depozita nici un alt material peste stivele de tevi. Stivuirea nu
trebuie sa fie făcuta pe o inaltime mai mare de 2 m.
Fitingurile se depozitează ambalate in saci, pe sortimente sau in box-paleti.
In timpul depozitarii, ţevile si fitingurile vor fi ferite de acţiunea directa a razelor solare, de
acţiunea altor surse de căldura, de acţiunea temperaturilor foarte scăzute sau de contactul cu substanţe
agresive.
Temperatura recomandata de depozitare este cuprinsa intre +5° si + 40°C.
6. EXECUTAREA LUCRĂRILOR
Antreprenorul va asigura prin posibilităţile proprii sau prin colaborare cu unităţi de specialitate
efectuarea tuturor încercărilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului încercări suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa
conducă la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. înainte de începerea lucrărilor
de săpătura se vor executa sondaje la fiecare 200 m pentru identificarea cablurilor telefonice (fibra
optica), cablurilor electrice si alte conducte sau canalizaţii existente.
Execuţia lucrărilor trebuie sa corespunda proiectului, orice modificare a prevederilor
proiectului poate fi făcuta numai cu acordul proiectantului.
Pe toata durata execuţiei lucrărilor, zonele de lucru vor fi semnalizate si asigurate
corespunzător. Tranşeele deschise vor fi obligatoriu asigurate cu panouri de protecţie si se va
asigura accesul la proprietăţi prin montarea de podeţe metalice. Execuţia lucrărilor in zona
drumurilor de orice categorie se va face numai cu acordul administratorului drumului respectiv si
cu avizul Politiei Rutiere.
Pichetarea lucrărilor, lucrările pregătitoare si trasarea

Pichetajul se realizează de către constructor, cu personal specializat (topograf), pornind de la
bornele de reperaj materializate in teren. Beneficiarul are obligaţia de a preda către constructor bornele
de reperaj, prin proces verbal.
Marcarea in teren a pichetajului se va realiza prin picheţi implantaţi in punctele determinante
(căminele de vizitare), transmiterea coordonatelor si a cotelor de nivel realizandu-se succesiv prin
raportarea la bornele de referinţa.
înainte de inceperera lucrărilor de săpătura, se vor executa următoarele lucrări pregătitoare :
Curăţirea terenului de crengi, frunze si alte elemente (dupa caz);
Decaparea si depozitarea pământului vegetal (dupa caz);
Asanarea zonei prin indepartarea apelor de suprafaţa si de adâncime (dupa caz);
Decaparea pământului vegetal se face pe intreaga suprafaţa destinata lucrărilor. Pământul
vegetal poate fi depozitat provizoriu in vederea unei eventuale reutilizari. Daca acesta este impropriu,
va fi depozitat impreuna cu alte materiale (resturi de beton, pavele deteriorate, pietre etc.) in depozit
definitiv de steril.
In zonele de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleu sau debleu, acestea vor fi
abătute prin şanţuri de garda care sa le colecteze si evacueze in afara platformei de lucru.
înainte de inceperea lucrărilor de săpătura, executantul va fixa tarusi in punctele principale ale
traseului, de o parte si de alta a axei, tarusi ce nu vor fi deplasaţi pana la finalizarea lucrărilor.
La executarea săpăturii, la distante de 50-60 m (sau in dreptul fiecărei poziţii a căminelor de
vizitare), de o parte si de alta a axei traseului se aseaza perechi de stâlpi de 12-20 cm diametru, situaţi
la cea. 50 cm distanta de marginea prezumasta a transeei. Pe aceşti stâlpi se fixează transversal axei
canalului rigle de vizare pentru realizarea aşezării corecte a conductelor de canalizare. Fixarea poziţiei
acestor rigle se face orizontal, transversal axei canalului, printr-un aparat topografic de nivelment. Pe
rigle se marchează axa traseului printr-un cui bătut pe fata superioara si printr-o linie verticala trasata
pe fetele laterale de la care, de o parte si de alta, riglele se vopsesc cu alb si roşu, poziţia culorilor
alternând de-a lungul traseului. Poziţia riglelor se verifica inainte de montarea tuburilor de canalizare.
In cazul săpăturii manuale stâlpii si riglele se montează inca de la inceputtul săpăturii, iar in cazul
săpăturii mecanizate, dupa terminarea săpaturilor cu utilaje grele, inainte de finisarea fundului transeei.
Realizarea precisa a adâncimii si pantei canalului fata de riglele de vizare se face cu ajutorul crucilor
de vizare.
Săpaturi
La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele si normativele in
vigoare, in măsura in care completează si nu contravin prezentului caiet de sarcini. înainte de inceperea
lucrărilor constructorul va materializa pe teren traseul conductei conform planşelor din proiect
marcând punctele caracteristice (cămine) prin tarusi.
Determinarea exacta a adâncimii se va face cu rigla si cruci de vizare, pentru a asigura cotele
din proiect.
Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate si toate instalaţiile subterane si aeriene aflate
in ampriza lucrărilor pentru protejarea acestora.
Săpătura se va incepe dupa completa organizare de şantier, aprovizionare cu tuburi si celelalte
materiale necesare, astfel ca şanţurile sa ramâna deschise numai timpul strict necesar.
Pentru evitarea inundării treseei (cu ape de ploaie) sau a năruirii (din cauza traficului),
deschiderea transeei se va face pe tronsoane de maxim 100 m.
Săpaturile se vor executa manual si/sau mecanizat, cu pereţi verticali, cu sprijiniri, iar ultimii
30 cm se vor executa obligatoriu manual, cu puţin timp inaintea turnării betonului din radierul
căminelor de vizitare sau realizării patului de pozare pentru conducte.
Lăţimea sântului, in general, va fi egala cu diametrul tubului la care se adaugă 25 cm, dar
minim 60 cm.
La execuţia săpăturilor se va executa sprijinirea malurilor pentru evitarea accidentelor.
Sprijinirile au fost prevăzute a se realiza cu dulapi orizontali aşezaţi la intervale de 0,0-0,2 m şi dulapi
verticali la distanţe de 1,0 - 1,5 m.
Sprijinirea malurilor se face cu ajutorul dulapurilor si bilelor de brad si cu panouri metalice de
inventar, astfel incât sa se obtina o siguranţa suficienta si o executare uşoara a lucrărilor in interiorul
transeei.
Pentru a impiedica căderea materialelor in tranşee, in partea superioara se vor aşeza doi dulapi
orizontali.
Pământul rezultat din săpătura se depozitează pe o singura parte (daca acest lucru este permis,
in caz contrar fiind depozitat provizoriu intr-un depozit bine determinat), lasandu-se o bancheta de
siguranţa de minim 50 cm, cealaltă parte fiind destinata execuţiei lucrărilor de montaj a conductelor si
de execuţie a căminelor.
Pozarea conductelor
Tuburi din PVC

înainte de livrare si transport, toate materialele vor fi verificate in ceea ce priveşte aspectul,
dimensiunile, marcajul si certificatul de calitate, daca sunt cele prevăzute in proiectul tehnic de
execuţie.
In acest sens se va solicita fabricilor furnizoare de tevi sa elibereze certificatele de calitate
conform obligaţiilor ce le revin.
Marcarea ţevilor livrate in pachete se va face cu etichete lipite pe cel puţin 10% din produse,
fiecare client beneficiind de acest procent de marcare.
Etichetele conţin următoarele date:
- firma producătoare
- denumire si caracteristici produs
- standard de referinţa
- data fabricaţiei.
In vederea realizării instalaţiilor se vor utiliza numai tevi si fitinguri corespunzătoare din punct
de vedere calitativ.
Nu se admite utilizarea ţevilor si fitingurilor care nu sunt însoţite de certificate de calitate si
care nu sunt marcate corespunzător.
De asemenea nu se vor utiliza ţevile si fitingurile care prezintă defecte cum ar fi: zgârieturi,
deformaţii, schimbări de culoare, neuniformitati la suprafaţa, etc.
Racordurile si piesele de legătura trebuie sa răspundă aceloraşi caracteristici ca ale tuburilor.
înainte de coborârea tuburilor in sant, se va proceda la verificarea rundului sântului care trebuie
sa fie neted, fara pietre sau rădăcini, bine compactat pentru susţinerea patului de nisip. Dupa verificare
se executa pe fundul sântului un pat de nisip cu grosimea de 10 cm dupa compactare.
Montarea tuburilor de PVC va incepe cu turnarea fundaţiei căminelor (la dimensiunile din
proiect).
Prima operaţie in vederea montării tuburilor din PVC este coborârea acestora in sant, care se
poate executa cu ajutorul trepiedului.
Tuburile se coboară in sant unul câte unul, pe măsura ce se imbina intre ele.
Aşezarea tuburilor in sant trebuie sa fie executata cu multa grija, pentru ca acestea sa capete
stabilitate suficienta si sa se respecte strict panta prevăzuta in proiect.
îmbinarea tuburilor din PVC se realizează numai cu inele de etansare din elastomeri, in mufe.
Soluţia de imbinare cu inele de etansare asigura o legătura elastica ce permite lucrul independent al
elementelor asamblate, fara a afecta etanşeitatea lor. Indiferent de tipul graniturii, asamblarea inelelor
de etansare presupune următoarele operaţiuni:
Verificarea existentei sanfrenului la extremitatea tubului
Marcarea lungimii de imbinare in mufa
Curăţarea capetelor de imbinat
Verificarea amplasării corecte a inelului de etansare
Lubrifierea capătului liber al tubului.
Montarea tuburilor se face din aval către amonte. Tuburile de dimensiuni mai mari de Dn 500
mm se imping in mufa cu dispozitive speciale.
Respectarea pantei prevăzute in proiect se va realiza folosind un vizor mobil (nivela) si rigle de
trasare.
Schimbările de directive si modificarea secţiunilor colectoarelor de canalizare se realizează
numai in cămine de vizitare cu rigola.
Executarea patului de pozare si a umpluturilor
Dupa executarea săpaturilor in conformitate cu indicaţiile proiectului, se va realiza nivelarea

fundului sântului si asternerea unui strat de nisip cu grosime dupa compactare de 10 cm. Compactarea
stratului de nisip pentru pozarea conductei se va realiza manual cu maiul. Dupa pozarea conductei,
spatiile libere ramase intre tub si peretele sântului vor fi umplute cu nisip sau pământ selecţionat si
compactate manual.
Peste tuburile de PVC pentru canalizare se va aşterne un strat de nisip de 10 cm după
compactare, dupa care se va trece la umplerea tranşeelor cu un strat de 30 - 40 cm pământ afânat, fara
bolovani, pietre sau pământ inghetat; acesta se aseaza in straturi de 10 - 15 cm si se compactează
separat cu o deosebita ingrijire. In acelaşi timp se va avea grija sa se scoată sprijinirile. După aceea se
pot umple şanţurile cu pământul rezultat din săpătura, dupa un control de nivelment, verificarea
calităţii lucrării si dupa efectuarea probei de etanşeitate. Restul umpluturilor se realizează in straturi de
20 cm grosime, de asemenea bine compactate, cu placa vibratoare.
Umplutura trebuie efectuata intr-o singura direcţie si pe cât posibil in timpul dimineţii. Este
interzisa realizarea umpluturii in zona conductei prin basculare.
Gradul de compactare in aproprierea conductei si deasupra acestei zone va fi conform caietului
tehnic al furnizorului de tuburi, funcţie de incarcarile de suprafaţa (drumuri, trotuare, zone verzi),
adâncime de montaj, etc.
Atunci cand conductele de canalizare se executa sub partea carosabila sau in acostament,
gradul de compactare al umpluturii ce susţine drumul nu trebuie sa fie mai mic de 92% pentru a
asigura stabilitatea acestuia (sa nu apară tasari) si a nu periclita siguranţa circulaţiei Determinarea
gradului de compactare se face in laboratoare specializate pe probe recoltate din teren, la fiecare
200 m de conducta de canalizare.
Se va urmări ca tuburile sa nu fie deplasate in timpul umpluturii. De aceea se recomanda ca
umplerea si compactarea sa aiba loc pe ambele parti ale conductei si in acelaşi timp ţevile uşoare
trebuie susţinute la ingropare pentru a nu se deplasa.
Se interzice ingroparea lemnului provenit din sprijiniri in umplutura. La terminarea lucrărilor
se indeparteaza toate materialele de construcţii ramase, precum si surplusul de pământ care se
transporta in depozitul stabilit.
Lucrarea se incheie cu refacerea pavajelor si curăţirea completa a traseului lucrărilor.
Realizarea căminelor de vizitare, intersecţie sau rupere de panta
Căminele de vizitare, intersecţie si rupere de panta se vor executa conform STAS 2448, din
tuburi circulare de beton Dn 800 mm - Dn 1000, cu si fara camera de lucru, funcţie de adâncimea de
montaj.
Tuburile de beton cu diametrul Dn 800 - 1000 mm se vor realiza conform STAS 816/80 si
STAS 7039/1-81.
Inainte de livrare si transport, toate materialele vor fi verificate in ceea ce priveşte aspectul,
dimensiunile, marcajul si certificatele de calitate, daca corespund cu cele prevăzute in proiectul de
execuţie.
Săpaturile se vor executa manual si mecanizat, iar ultimii 50 cm se vor executa imediat înaintea
turnării betonului din radier.
Execuţia construcţiilor accesorii pe reţeaua de canalizare are ca rezultat general punerea in
funcţiune a reţelei de la aval la amonte.
Construcţiile accesorii se vor executa concomitent cu reţeaua de canalizare in ordinea
prevăzuta in profilul tehnologic al reţelei.
La căminele de vizitare execuţia se incepe prin turnarea fundaţiei inainte de aşezarea tuburilor.
Fundaţiile căminelor se executa din beton simplu B 150 (C8/10). Dupa turnarea fundaţiei se executa
rigola căminului al cărui diametru va fi egal cu diametrul tubului, in pereţii căminului se prevăd
golurile necesare introducerii tuburilor. Căminele se executa in conformitate cu STAS 2448/82 si se
amplasează, fata de secţiunea transversala a canalelor, suprapus acesteia.
In cazul căminelor de vizitare care se amplasează la o schimbare de direcţie, unghiul dintre cele
doua direcţii trebuie sa fie de maximum 90 .
Pereţii interiori ai căminelor de vizitare executaţi din tuburi prefabricate de beton, se vor
proteja impotriva coroziunii prin rostuire.
îmbinarea tuburilor prefabricate din beton in pereţii căminului se realizează cu mortar de
ciment M 100 si rostuire in interiorul căminelor de vizitare.
Rigola se scliviseste la interior cu mortar de ciment pe toata inaltimea, pâna la bancheta
camerei de lucru.
Montarea ramei capacului se va executa cu mortar de ciment M 100.
Prima treapta a scării de acces in căminele de vizitare va fi fixata la maximum 50 cm distanta
de capac, iar ultima va fi fixata la maxim 30 cm deasupra banchetei, treptele se executa din otel beton
OB 37 0 20 mm, protejat impotriva coroziunii prin vopsire.
In cazul in care diferenţa de nivel intre colectorul ce intra in cămin si cel care pleacă din cămin
este mai mare de 80 cm, căminul va fi cămin de rupere de panta. Daca ruperea de panta este cuprinsa
intre 0.80 si 1.50 m, aceasta se realizează cu teuri, coturi si tevi verticale ce se montează in exteriorul
căminului, in imediata apropiere a lui, conform detaliului din piesa desenata. Daca diferenţa de nivel
(ruperea de panta) este mai mare de 1.50 m, aceasta se realizează in camine speciale prevăzute cu
trepte, şicane sau alte soluţii constructive.
Verificarea calităţii căminelor de vizitare si proba de etanşeitate se vor face concomitent cu
verificarea si proba canalelor, ţinând seama de condiţiile de exploatare ale acestora.
La execuţie se va acorda o atenţie deosebita compactării patului conductei si execuţiei
etansarilor in vederea evitării exfiltratiilor de apa si pentru asigurarea stabilităţii construcţiilor
învecinate.
7. PROBE DE ETANŞEITATE SI FUNCŢIONALITATE
Proba de etanşeitate se efectuează intre doua camine consecutive, inainte de execuţia

umPluturilor, dupa ce betonul, chitul sau mortarul puse in opera au ajuns la rezistenta proiectata.
Lucrările pregătitoare comporta umpluturi de pământ peste canal (lăsând imbinarile libere
pentru a preveni deplasările laterale ale acesteia), închiderea etanşa a tuturor orificiilor si blocarea
capetelor canalului si a tuturor punctelor susceptibile de deplasare in timpul probelor.
Umplerea cu apa a canalului se face de la capătul aval, aerul evacuânu-se la capătul amonte.
Nivelul apei in camine trebuie sa fie cel puţin 1 m peste creasta canalului. Presiunea de proba măsurata
la capătul aval al tronsonului va fi egala cu 5 N/cmp. Durata probei va fi de 20 minute. In timpul
probei se completează permanent apa masurându-se cantităţile adăugate, cu un vas etalon. Cantitatea
adăugata, care reprezintă pierderea pe tronsonul respectiv, nu trebuie sa depăşească 0,15 1 la 100 m
lungime de colector (STAS 3051/91).
Dupa realizarea probelor de etanşeitate pe tronsoane, se realizează proba de funcţionalitate pe
intregul tronson verificat din punt de vedere al etanşeităţii. Proba de funcţionalitate consta in verificare
vizuala a curgerii apei prin colector, dupa verificare prealabila a corectitudinii pantei acestuia.
In cazul in care rezultatele probelor nu sunt corespunzătoare se vor reface defecţiunile pe
tronsonul respectiv.
8. VERIFICĂRI INANTE DE RECEPŢIE

8.1. Verificări specifice tuburilor de PVC
înainte de punerea in funcţiune a canalului trebuie curăţate toate murdăriile si resturile ramase de la
execuţie. Se vor verifica:
- aliniamentele
- pantele printr-un nivelment de precizie exterior, nivelele fiind aşezate in cămin si printr-un
nivelment interior efectuat cu cruci.
cotele radierelor căminelor
La pante se admit tolerante de ± 10% fata de panta din proiect, iar la cote de ± 5 cm fata de
cotele din proiect, fara a depasi toleranta admisa pentru panta.
Canalele fiind nevizitabile, verificarea calităţii lucrărilor se face cu ajutorul unei surse de
lumina plasata in capătul aval si doua oglinzi aşezate la 45°, una in căminul din aval- in dreptul sursei
luminoase - si alta in căminul amonte privind prin canalul din amonte se poate verifica execuţia
canalului si daca a fost bine curăţit.
8.2. Verificări comune
verificarea tuturor reparaţiilor si inlocuirea sau schimbările efectuate inainte de a fi

acoperite conductele;
- verificarea fundului sântului inaintea coborârii conductei in sant, de existenta unor obiecte
ca pietre, bucati metalice, etc;
verificarea umpluturii corecte a şanţurilor funcţie de materialul conductei; Pentru căminele
de vizitare:
verificarea mărcii betoanelor;
verificarea elementelor prefabricate ce trebuie insotite de certificate de calitate.
Recepţia se face numai dupa terminarea definitiva a lucrărilor si consta in verificarea tuturor
construcţiilor si instalaţiilor. Constructorul trebuie sa prezinte comisiei de recepţie proiectul, inclusiv
modificările survenite pe parcursul execuţiei, procesele verbale de recepţie parţiala (pentru lucrări
numite ascunse) si orice alte documente care prezintă stadiul lucrărilor la data recepţiei.
Comisia verifica fiecare obiect, elaborând pentru fiecare proces verbal in care se menţionează
daca lucrările au fost recepţionate, observaţiile comisiei, remedierile necesare.
9. NORME MINIME DE PROTECŢIA MUNCII
In conformitate cu prevederile HG 300/2006, cerinţele minime de securitate si sănătate pe

şantier vor viza următoarele aspecte :
1. Pe toata durata realizării lucrărilor, angajatorii si lucratorii independenţi sunt obligaţi sa respecte
prevederile din legislaţia naţionala care transpune Directiva 89/391/CEE in special in ceea ce
priveşte:
Menţinerea şantierului in ordine si curăţenie ;
Alegerea amplasamentelor posturilor de lucru in funcţie de condiţiile de acces ; Stabilirea
cailor si zonelor de acces ;
- Manipularea in condiţii de siguranţa a materialelor; Delimitarea si
amenajarea zonelor de depozitare a materialelor;
Stocarea/evacuarea deşeurilor;
- întreţinerea si controlul inainte de punerea in funcţiune a utilajelor si echipamentelor de munca
utilizate, in vederea eliminării defecţiunilor care ar putea afecta securitatea si sănătatea lucratorilor.
In vederea asigurării si menţinerii securităţii si sanatatii lucratorilor din şantier in condiţiile prevăzute
de lege, angajatorii au următoarele obligaţii:
Sa îndeplinească si sa urmărească respectarea planului de securitate si sănătate de catre
toti lucratorii din şantier;
Sa ia masurile necesare pentru indeplinirea cerinţelor minime generale pentru locurile de munca
din şantier;
Sa tina seama de indicaţiile coordonatorilor in materie de securitate si sănătate sau ale
şefului de şantier si sa le îndeplinească pe toata perioada execuţiei lucrărilor ;
Sa redacteze planurile proprii de securitate si sănătate si sa le transmita coodonatorilor in
materie de securitate si sănătate in munca ; Pentru realizarea lucrărilor de constructii-montaj,
cerinţele minime de securitate si sănătate in munca, in principal se refera la:
- Materialele, echipamentele si orice alt element care prin deplasare ar putea afecta securitatea si
sănătatea lucratorilor trebuie fixate intr-un mod adecvat si sigur ;
- Accesul pe orice suprafaţa care nu are o rezistenta suficienta nu este permis decât daca se folosesc
echipamente sau mijloace corespunzătoare, astfel incat lucrul sa se desfăşoare in condiţii de
siguranţa;
Instalaţiile electricetrebuie utilizae astfel incat sa nu prezinte pericol de electrocutare prin atingere
directa sau indirecta ;
Caile si ieşirile de urgenta trebuie sa fie in permanenta libere si sa conducă in modul cel mai direct
intr-o zona de securitate ;
Sa fie prevăzute suficiente dispozitive neautomatizate pentru stingerea incendiilor iar accesul la
acestea sa fie uşor si acestea sa fie simplu de manipulat; Lucratorii sa nu fie expuşi la niveluri de
zgomot nocive ;
- In timpul lucrului temperatura trebuie sa fie adecvata organismului uman, tinandu-se seama de
metodele de lucru folosite si de solicitările fizice la care sunt supuşi lucratorii;
- Zonele cu acces limitat trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive care sa evite pătrunderea lucratorilor
fara atribuţii;
- Zonele periculoase trebuie semnalizate in mod vizibil;
- Angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face in orice moment;
Trebuie asigurate materiale de prim ajutor in toate locurile unde condiţiile de munca o cer;
- Lucratorii trebuie sa fie protejaţi impotriva influentelor atmosferice care le pot afecta sănătatea;
Căderile de la inaltime trebuie sa fie prevenite cu mijloace adecvate, in special cu balustrade solide.
In paralel se vor utiliza centruri de siguranţa ;
Schelele trebuie sa fie concepute astfel incat sa se evite prăbuşirea sau deplasarea accidentala;
- Instalaţiile de ridicat, accesoriile acestora, inclusiv elementele de fixare, ancorare si sprijin trebuie
sa fie rezistente, corect instalate si utilizate ;
Operatorii pentru manipularea maşinilor si echipamentelor din şantier trebuie sa aiba pregătirea
necesara;
- Uneltele de mana, cu sauf ara motor, trebuie sa fie folosite numai de lucratori care au pregătirea
necesara;
Cerinţele de mai sus nu au caracter limitativ, ele putend fi completate cu oricare altele menite sa
asigure securitatea si sănătatea in munca.
10. MĂSURĂTOARE SI DECONTARE
Măsurătorile se vor efectua de către reprezentantul antreprenorului împreuna cu reprezentantul

persoanei juridice achizitoare (dirigintele de şantier). Pe baza măsurătorilor efectuate si înscrise in
caietele de măsurători se stabilesc cantităţile real executate. Aceste măsurători se fac la terminarea
lucrărilor care devin ascunse odată cu întocmirea procesului verbal de recepţie calitativa a lucrărilor
ascunse, iar pentru celelalte lucrări ce nu devin ascunse se fac lunar sau asa cum este stabilit prin
contract.
Măsurătorile si cantităţile rezultate vor fi semnate de către reprezentantul contractantului
împreuna cu reprezentantul persoanei juridice achizitoare si înscrisa data întocmirii măsurătorii pe
fiecare pagina a caietului de măsurători. Pe baza cantităţilor confirmate prin caietele de măsurători se
întocmesc situaţiile de plata parţiale utilizându-se preturile unitare cuprinse in devizele oferta
contractate.
CAIET DE SARCINI
Retele apa
1. GENERALITĂŢI
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea lucrărilor de reţele de apa. El cuprinde

condiţiile tehnice comune ce trebuie indeplinite la executarea tuturor lucrărilor, terasamentelor,
controlul calităţii si condiţiilor de recepţie.
Cerinţele prezentului caiet de sarcini sunt obligatorii pentru antreprenorul general si nu
absolvă pe acesta de responsabilitatea de a realiza si alte verificări, incercari, precum si alte activităţi
pe care le considera necesare pentru asigurarea calităţii execuţiei.
In cazul in care se vor
sistarea lucrărilor si luarea masurilor care se impun.
Prezentul caiet de sarcini se citeşte impreuna cu memoriul tru reţele de a1
piesele desenate aferente acestora. constata
abateri de
2. STANDARDE DE REFERINŢA la prezentul
f Is:It;ip
- STAS 695/75 -STAS caiet de sarcini bej^fîciarul va
1342/1991 -STAS dispune ^ V ^*--------O.
1343/0-89 - Utilaje de stins incendii. Hi
- Apa potabila
-STAS 1343 - 1/1995 - Determinarea cantităţilor de apâ\^restriptii!
Xs
generale ^j£IL
-STAS 1451-88 -STAS - Alimentare cu apa. Determinarea consuiruTrilor de apa de
1478-90 alimentare pentru centre populate
- Flanse rotunde, oarbe Pn 6 atm, Pn 10 atm
- Alimentare cu apa la construcţii civile si
industriale. Calculul debitului de apa pentru
stingerea din exterior a incendiilor.
-STAS 1518-86 -STAS - Robinet cu sertar Pn 6 atm, Pn 10 atm -Garnituri nemetalice
1733-89 pentru suprafeţe de etansare
- STAS 2099 - 89 - Elemente pentru conducte
- Presiuni nominale, presiuni de incercare
- STAS 2250/73 si presiuni de lucru maxime admisibile -Capac si
rama din fonta pentru cămine de vizitare
- STAS 2308 - 74 - Armaturi industriale din fonta. Robinete de includere cu
sertar Pn 2,5 - 6 atm
- STAS 2550 - 90 - - Alimentare cu apa. Reţele distribuţie, prescripţii
fundamentale
STAS 4163 - 1/1995 - - Alimentare cu apa. Reţele
distribuţie, prescripţii de calcul
STAS 4163 -2/1995 - - Alimentare cu apa. Reţele
distribuţie, prescripţii de execuţie si
STAS 4163 -3/1995 exploatare
- încadrarea in clase de importanta
- STAS 4273-83 -STAS - Flanse rotunde, plate pentru sudare Pn 6 atm.
8012-84 -STAS 8013- - Flanse rotunde, plate pentru sudare Pn 10 atm.
84 -STAS 8591 - 96 - Amplasarea in localităţi a reţelelor edilitare subterane
executate in săpaturi.
-STAS 8819/80 -STAS - Betoane cu agregate obişnuite
9312-87 - Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte.
- STAS 9570/1 - 89
- Marcarea si reperarea reţelelor de conducte si
cabluri in localităţi.
-STAS 9821/5 -75 - Măsurători terestre. Trasarea pe terena reţelelor de conducte, canale
si cabluri.
-STAS 10586/3-80 - -Robinet de reglare cu fluture, Pn6 atm,Pnl0 atm
STAS 10898-85 -NP - Alimentari cu apa si canalizări. Terminologie -Normativ privind
133/2013 proiectarea, execuţia si
exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si
canalizare a localităţilor.
-19-2015 -C 16-84 - Proiectarea si executarea instalaţiilor sanitare.
- Normativ pentru executarea lucrărilor de
-1-30-75 construcţii pe timp friguros.
- Instrucţiuni tehnice pentru calculul loviturii de berbec si stabilirea
masurilor pentru prevenirea efectelor negative ale acesteia la
- 775/1998 instalaţiile hidraulice
- ordin M.I. pentru aprobarea "Norme generale de prevenire si
-PI 18-2/2013 stingere a incendiilor
-Normativ privind securitatea la incendiu a construcţiilor, partea a-II-
Legea nr. 319/2006 - a - Instalaţii de stingere
N.R.P.M./1993 - Legea securităţii si sanatatii in munca.
- Norme republicane de protecţie a muncii. Regulamentul privind
-Legea 10/1995 - C protecţia si igiena muncii in construcţii.
56/85 - Legea privind calitatea in construcţii.
- Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii si
instalaţii
- STAS 9824 - 5/75 -
- Trasarea pe teren a reţelelor ce conducte
HG 273/1994
- Regulament de recepţie a lucrărilor de
construcţii si instalaţii
Tevi din polietilena de înalta densitate

înainte de comandarea si livrarea oricăror materiale la şantier se vor pune la dispoziţia
dirigintelui de şantier următoarele:
- ţeava din polietilena de inalta densitate PEED - 2 mostre
- certificate de calitate ale materialelor.
Tevi din polietilena de inalta densitate

Ininte de livrare si transport, toate materialele vor fi verificate in ceea ce priveşte aspectul,
dimensiunile, marcajul si certificatul de calitate daca corespund cu cele prevăzute in proiectul tehnic
de licitaţie.
Marcarea ţevilor livrate in pachete se va face cu etichete lipite pe cel puţin 10% din produse, fiecare
client beneficiind de acest procent de marcare. Etichetele conţin următoarele date:
- denumire produs
- data fabricaţiei
- executant
- C.T.C.
In vederea realizării conductelor din PEID se vor utiliza numai tevi si fitinguri
cerespunzatoare din punct de vedere calitativ.
Tevi din polietilena de înalta densitate

La livrarea ţevilor se vor efectua verificări ale condiţiilor tehnice precizate prin contractul
dintre furnizor si beneficiar.
Ţevile din PEID se manevrează cu grija si nu se admite rostogolirea si aruncarea acestora.
Nu se admite manevrarea acestor tevi la temperaturi T < - 5° C. Transportul ţevilor se face cu
mijloace auto sau vagoane. Nu se admite efectuarea transportului cu alte materiale aşezate deasupra
sau in comun cu alte materiale care ar putea sa le deterioreze.
Mijlocul de transport al ţevilor trebuie sa permită sprijinirea lor pe toata lungimea acestora,
lungimea ţevilor nesprijinita nu are voie sa depăşească 1 m, acestea legându-se in vederea rigidizarii.
Transportul se face cu grija pentru a evita deteriorarea ţevilor.
Ţevile cu diametre nominale de 32 mm se ambalează in legaturi de 10 bucati, iar cele cu
diametre incepând de la Dn 50 mm in sus se livrează vrac.
Ţevile se pot ambala la intelegere cu beneficiarul in paleti.
Tuburile trebuie prinse evitând ieşirile excesive in afara planului de incarcare.
Legaturile pentru fixarea incarcaturii pot fi realizate cu funii sau benzi de cânepa sau nylon
adaptând cele mai bune prinderi astfel incât tuburile sa nu sufere deteriorări.
Daca incarcarea sau descărcarea din mijloacele de transport este efectuata cu macaraua sau
braţul unui excavator, tuburile trebuie sa fie ridicate in zona centrala cu un balans de amploare
potrivita
Daca aceste operaţii sunt efectuate manual, se va evita sa se trântească pe suprafaţa mijlocului
de transport sau pe orice suprafeţe dure sau cu asperităţi.
Depozitarea se face grupat pe tipuri de tevi având aceleaşi dimensiuni si făcând parte din
aceeaşi categorie de presiune.
Ţevile PEID se depozitează in stive, stivuirea facându-se la maxim 1,50 m.
Ţevile trebuie sa se sprijine pe toata lungimea lor, pe suprafeţe netede si trebuie ferite de
zgârieturi sau lovituri.
Piesele de racord si accesoriile se livrează in general ambalate, iar atunci când se livrează fara
ambalaj se va avea grija ca la transport si depozitare sa se evite lovirea si ingramadirea pentru a nu se
deforma sau deteriora.
Fitingurile se păstrează ca si ţevile in spatii acoperite, protejate impotriva deteriorărilor,
surselor de căldura si prafului.
Organizarea depozitului se face astfel incât fitingurile având aceiaşi dimensiune sa fie
depozitate in acelaşi loc.
Depozitarea ţevilor si a fitingurilor se va face astfel incât sa se permită accesul la ţevile si
fitingurile mai vechi.
Armaturile vor fi livrate conform condiţiilor speciale STAS 1181/74.
6. PUNEREA IN OPERA
Antreprenorul va asigura prin posibilităţii proprii sau prin colaborare cu unităţi de specialitate
efectuarea tuturor incercarilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului incercari suplimentare fata de
conducă la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
SĂPATURI
La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele si normativele in
vigoare in măsura in care completează si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
Inainte de începerea lucrărilor, constructorul va materializa pe teren traseul conductei conform
planşelor din proiect, marcând punctele caracteristice (vârfuri de unghi, camine, hidranti, etc.) prin
tarusi.
In cazul in care elementele de trasare sunt insuficiente sau apar neconcordante intre situaţia
din teren si proiect, se vor solicita clarificări din partea proiectantului.
De-a lungul aliniamentelor se vor bate tarusi din 50 in 50 m, de-o parte si de alta a traseului, la
o distanta suficienta pentru a rămâne nedeplasati in timpul lucrărilor pentru o materializare
permanenta a axului conductei in timpul execuţiei.
Determinarea exacta a adâncimii se va face cu rigle si cruci de pozare pentru a asigura cotele
din proiect.
Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate si toate instalaţiile subterane si aeriene
aflate in preajma lucrărilor pentru protejarea acestora.
Săpătura va incepe numai dupa completa organizare de şantier, aprovizionarea cu tevi si
celelalte materiale necesare, astfel ca şanţurile sa ramâna deschise numai timpul strict necesar.
Săpaturile se vor executa manual si mecanizat, cu pereţi verticali, fara sprijiniri, iar ultimii 30
cm se vor executa cu puţin inaintea asternerii patului de pozare din nisip.
Lăţimea sântului, in general, va fi egala cu diametrul tubului la care se adaugă 30 cm, dar
minim 60 cm.
Amenajarea patului conductei se va realiza conform prevederilor din proiect.
Pn dreptul sudurilor care se executa in sant se vor realiza adânciri si lărgiri locale ale transeei.
Pământul rezultat din săpătura se va depozita pe o singura parte a transeei, opusa pârtii pe care se
lucrează la asamblarea conductei.
POZAREA CONDUCTELOR DIN POLIETILENĂ DE ÎNALTĂ DENSITATE Ţevile de

polietilena de inalta densitate se protejaza impotriva deteriorărilor mecanice si solicitărilor astfel:
- pe un pat de nisip de 15 cm de-a lungul şanţurilor
- in tuburi de protecţie de otel la subtraversari de drumuri si ape.
Reţeaua de distribuţie pentru alimentare cu apa se va realiza din tevi de polietilena de inalta
densitate si fitinguri de îmbinare prin lipire.
îmbinarea tuburilor din PEED se face prin sudura cap la cap cu termoplaca. Procedura de
sudare cuprinde următoarele faze :
- introducerea capetelor de sudura intr-un suport cu menghine reglabile
- curăţirea si aşezarea in acelaşi plan a celor doua capete cu ajutorul unei freze cu cuţite
- preîncălzirea suprafeţelor care vor fi lipite prin compresia catre o termoplaca (210°C)
teflonata
- extragerea plăcii încălzite si imediata compresie a celor doua capete
- răcire in maşina pâna la cea 60°C
- scoaterea din maşina si inceperea unei noi suduri.
Piesele de legătura si racordurile se vor îmbina in acelaşi mod.
îmbinarea tuburilor si a pieselor de legătura se poate executa fie in sant, in care caz se va aşeza
pe dispozitive cu role, astfel incât in zonele de imbinat sa nu apara tensiuni de încovoiere, fie pe malul
transeei.
înainte de coborârea conductelor de PEID in sant se va verifica sa nu prezinte tăieturi,
zgârieturi sau alte deteriorări.
La coborârea conductelor drepte se vor folosi pârghi si scânduri, fiind interzisa folosirea
cablurilor, sârmelor sau lanţurilor.
In timpul coborârii este interzisa staţionarea sub conducta suspendata.
Montarea se va face asa fel incât reţeaua sa aibe un contact continuu cu patul de nisip.
Acoperirea ţevii este, in general, operaţiunea cea mai importanta la realizarea reţelelor.
Conducta de apa se va monta la adâncimea de — 1,10 m fata de generatoarea superioara
respectându-se adâncimea de inghet.
Datorita flexibilităţii PEID-ului, uniformitatea terenului inconjurator si stabilitatea sa este
fundamentala pentru realizarea unei structuri portante stabile, care sa asigure serviciul reţelei in bune
condiţii pe toata durata de viata a reţelei.
Deformările ţevii datorate modificării patului inconjurator duc la solicitarea suplimentara a
ţevii si scăderea duratei de folosire a reţelei, fiind de fapt principalul factor de deteriorare al reţelelor.
UMPLEREA ŞANŢURILOR
Materialele ce se folosesc pentru umplerea spaţiului din jurul ţevilor se vor adaugă in straturi
succesive de 20 - 30 cm.
Acoperirea ţevii se face in general in 5 straturi de umplutura :
- primul strat inceput de la fundul transeei, pe care se sprijină ţeava este dispus pâna la linia
mediana a ţevii, care este compactat foarte bine ;
- stratul al doilea ajunge pâna la nivelul generatoarei superioare a ţevii si este bine compactat;
- stratul al treilea este de 15 cm inaltime, iar compactarea se va face bine cu predilecţie pe
lateral, evitându-se pe cât posibil o compactare exagerata in partea centrala a sântului;
Aceste trei straturi de umplutura vor fi realizate din nisip cu granulatie mica/medie.
- straturile următoare se pot executa folosind ca material de umplutura pământul rezultat din
săpătura. Materialul se va curata de elemente vegetale si pietriş cu diametrul mai mare de 2 cm,
prezent in proporţie mai mare de 30%.
- in toate straturile nu se folosesc materiale greu comprimabile.
In timpul operaţiunilor de umplere, compactare umplutura, trebuie sa se evite trecerea de
sarcini grele peste tranşee.
Umplerea, cel puţin pe primii 50 cm, deasupra tubului, va trebui făcuta pe toata conducta (sau
tronson) in aceleaşi condiţii de temperatura exterioara.
Una din extremităţile pârtii de conducta va trebui sa fie totdeauna libera sa se miste, iar
racordul pieselor speciale va trebui efectuat dupa ce acoperirea a fost adusa la 5 - 6 m de piesa insasi.
Dupa proba pe tronsoane, traseul se va umple complet lasându-se libere îmbinările intre
tronsoane si racordurile pieselor speciale care se vor acoperi dupa proba generala.
Lucrarea se incheie cu refacerea terenului conform situaţiei iniţiale si curăţirea completa a
traseului lucrărilor.
7. PROBE DE PRESIUNE
In perioada preliminară punerii in funcţiune se efectuează verificările, încercările si probele de

aferente acestei perioade conform C 56-85.
Proba de etanşeitate se face numai cu apa, la 1,50 x presiunea maxima admisibila de
funcţionare a conductei.
La incercarea de etanşeitate, diferenţa dintre presiunile absolute (presiunea utila la manometru
+ presiunea barométrica, citita la barometru) la începutul si sfârşitul incercarii dupa aplicarea corecţiei
de temperatura, trebuie sa fie inferioara erorii maximale datorata impreciziei aparatelor de măsura,
care se va considera egala cu 1,3 mbar.
Condiţiile generale si rezultatele obţinute se vor consemna intr-un proces verbal de recepţie.
încercările se vor face cu manometre înregistratoare având clasa de precizie corespunzătoare,
verificate si marcate conform normelor metodologice.
Valoarea maxima a scării manometrelor utilizate la incercarile de etanşeitate va corespunde cu
nivelul presiunii de încercare, cu o toleranta de maxim 5%.
Este interzisa remedierea defectelor in timp ce conductele se găsesc sub presiune.
La efectuarea probelor de presiune trebuie sa se tina seama de posibilitatea propagării rapide a
fisurii.
Nu se va realiza nici o proba de presiune cu robinetele de pe traseu inchise.
Probele de presiune se efectuează la temperatura ambianta, iar presiunea aplicata
trebuie sa fie stabilizata inainte de a incepe proba de presiune.
Dupa efectuarea probelor pe tronsoane, inlaturarea defecţiunilor si legarea tronsoanelor se
trece la proba generala.
Efectuarea probei se face astfel:
- se instalează şi se montează agregatul de presiune, cu armăturile şi conductele necesare;
- se montează vanele de golire şi robinetele de aerisire, pe capătul de jos, respectiv pe
capătul de sus al tronsonului;
se deschid ventílele de aerisire;
- toate îmbinările conductei de probat se curăţă de murdărie;
la fiecare manometru va sta câte un observator având un ceas acordat cu al
celorlalţi observatori;
se umple conducta cu apă şi apoi se închid vanele de aerisire şi se continuă
pomparea până la realizarea presiunii pompei;
Dupa umplerea conductei cu apa se va incepe sa se inchida robinetele de
dezaerisire din aval catre amonte si se va pune lent sub presiune conducta, pâna la
atingerea presiunii de regim.
se crează presiunea de încercare;
se aplică presiunea de testare aleasă şi se menţine această presiune prin pompări
suplimentare timp de 30 minute. Valorile indicate de manometru vor fi citite şi notate la
următoarele intervale de timp:
o 0-10 minute - citire la intervale de 2 minute o 10-30 minute - citire la intervale de 5 minute o 30-
90 minute - citire la intervale de 10 minute. Presiunea trebuie să crească datorită răspunsului vîsco -
elastic al materialului conductei. Graficul rezultat pentru un tronson bine etanşat ar trebui să aibe un
profil caracteristic asemănător cu cel din graficul de mai jos.
Presiunea selectata
este menţinută tmp de 30 min.
prinpompare adiţionala
S ÍO — Deschiderea robinetului de control
£8
Presiunea este coborâta rapid
pana Ia valoarea nominala (aprox. 2 bar)
/
Indica p etanşare buna
IndicTòprdas'ia'dansare''"^"*"*""''
Robinetul de i control V
inchis - incep icep i inregistratrile testului
tului I
-JO -20 -10 10 20 50 40 '50: <io . 7 0 80 90
" Timp ţinin.)
încercarea se consideră reuşită dacă, după trecerea intervalului de 90 minute de la realizarea presiunii
de încercare, scăderea presiunii la tronsonul încercat nu depăşeşte 10% din presiunea de încercare şi nu
apar scurgeri vizibile de apă. Rezultatele probei de presiune pot fi influenţate de aerul care nu a fost
complet evacuat din conductă sau de variaţiile de temperatură ale mediului. Se recomandă ca probele
să se efectueze în zile în care nu există o variaţie mare de temperatură. în perioade de îngheţ, după
efectuarea probelor conducta se va goli imediat.
Rezultatele probelor de presiune se consemnează într+un proces verbal care face parte
integrantă din documentaţia necesară la recepţia preliminară şi definitivă a conductei.
După terminarea completă a lucrărilor de execuţie la conductă, se va efectua o probă generală
pe întreaga ei lungime, în regim de exploatare.
După un test satisfăcător, secţiunea se conductă nu va mai fi supusă unor operaţii de sudare ,
deformare la rece sau la cald.
Nu se admit probe pneumatice (cu aer).
Se va verifica starea de etanşeitate a conductei, in special la imbinari de tronsoane,
inlaturându-se defecţiunile daca este cazul si apoi se vor completa umpluturile de pământ.
8. VERIFICĂRI ÎNAINTE DE RECEPŢIE

Conductele vor fi verificate de catre cumpărător la locul livrării.
Marcajul conductelor se va verifica pentru a se asigura ca acestea corespund specificaţiei din
comanda.
Pe timpul instalării conductelor se vor face următoarele verificări :
a) verificarea conductei privind existenta unor defecte serioase de suprafaţa;
b)verificarea îmbinărilor, daca au fost făcute in conformitate cu prevederile normativelor si cu
instrucţiunile fabricanţilor si a procedeului omologat;
c) verificarea tuturor reparaţiilor si inlocuirea sau schimbările efectuate inainte de a fi
acoperite;
d)verificarea fundului sântului inaintea coborârii conductei, de existenta unor obiecte ca:
pietre, bucati materiale, etc.;
e) verificarea in timpul coborârii conductei in sant pentru a se asigura ca aceasta decurge
corect, fara apariţia unor deteriorări si ca poziţia conductei este cea corecta;
f) verificarea umplerii corecte a şanţurilor pentru căminele de vane :
- verificarea mărcii betoanelor;
- verificarea montării armaturilor;
- verificare elemente prefabricate ce trebuiesc însorite de certificate de calitate.
9. SPĂLAREA SI DEZINFECTAREA CONDUCTELOR

Spălarea conductelor se va face pe tronsoane cu un debit care sa asigure o viteza de minim 1,5
m/s si nu mai mica decât viteza de curgere in regim permanent.
Durata spălării se va stabili astfel incât volumul de apa folosit sa fie cel puţin dublul volumului
tronsonului care urmează a fi spălat.
Evacuarea apei de spălare se va face prin conductele de golire, evitându-se ca apa sa fie
descărcata prin intermediul construcţiilor din aval.
Dezinfectarea conductelor se va face la cel mult trei zile dupa terminarea spălării, prin
introducerea pe la extremitatea din amonte a unor soluţii dezinfectante, preparata de regula cu clor sau
sau substanţa clorigena, având concentraţia de 20-25 mg clor activ la litrul de apa, timp de 24 ore.
Operaţia de dezinfectare se repeta ori de câte ori este necesar, in cazul când analizele bacteriologice
(trei consecutive) arata ca apa indeplineste condiţiile de potabilitate STAS 1343/91.

Măsurătorile se vor efectua de catre reprezentantul contractantului împreuna cu reprezentantul
persoanei juridice achizitoare (responsabilul tehnic de lucrare). Pe baza măsurătorilor efectuate si
inscrise in caietele de măsurători se stabilesc cantităţile real executate. Aceste măsurători se fac la
terminarea lucrărilor care devin ascunse odată cu întocmirea procesului verbal de recepţie calitativa a
lucrărilor ascunse, iar pentru celelalte lucrări ce nu devin ascunse se fac lunar.
Măsurătorile si cantităţile rezultate vor fi semnate de catre reprezentantul contractantului
împreuna cu reprezentantul persoanei juridice achizitoare si înscrisa data întocmirii măsurătorii pe
fiecare pagina a caietului de masuratori.Pe baza cantităţilor confirmate prin caietele de măsurători se
intocmesc situaţiile de plata parţiale utilizându-se preturile unitare cuprinse in devizele oferta
contractate. Valoarea situaţiei de plata parţiale întocmite conform celor prezentate mai sus, va fi
actualizata având in vedere fenomenul de evoluţie a preturilor si a tarifelor, de la limita de depunere a
ofertelor pana la data decontării, prin înmulţirea cu un coeficient al cărui mod de determinare este
inscris in condiţiile speciale de contractare, daca aceasta actualizare a fost menţionata in contractul de
execuţie. Daca acest contract a fost incheiat pe un pret ferm, actualizarea nu se acorda.
Intocmitjy/ ing.
Marian Radu
CAIET DE SARCINI INSTALAŢII
SANITARE INTERIOARE
CUPRINS:
1. GENERALITĂŢI
2. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUŢIA INSTALAŢIILOR INTERIOARE DE APĂ RECE Şl

CALDĂ MENAJERĂ REALIZATE CU ŢEVI DIN POLIETjyLNĂ^
3. CAIET DE SARCINI PENTRU INSTALAŢII DE CANALIZARE ^faf^foÂRA Cv \
REALIZATE CU TUBURI DIN POLIPROPILENĂ Şl P.V.C. //&
1. GENERALITĂŢI
Acest caiet de sarcini însoţeşte proiectul şi cerinţele defeôrrâfiţa'a'sîsterfiel|
proiectate. \^^T jpj
<^2^y\.
Contractorul trebuie să efectueze detaliile de lucru şi să o^zVşJte-soluţii peteaţg
acestui caiet de sarcini şi a proiectului. Vi;;
î.?"o R
Caietul de sarcini trebuie să fie citit în coroborare cu proiecîâeê-'fistalaţii sanitare,
electrice şi de termoventilaţii, desenele arhitecturale şi structurale.
Caietul de sarcini este eliberat pentru a indica principiile convenite de inginerie a sistemelor de
proiectare, criteriile şi conceptele de proiectare. Este responsabilitatea contractorului pentru a se asigura că el a
inclus în oferta sa toate elementele necesare pentru a îndeplini cerinţele de performanţă, cerinţele proiectului
tehnic, coordonarea cu cele mai recente planuri de arhitectură şi structură precum şi cerinţele contractului.
Ofertanţii trebuie să includă în ofertele lor costurile necesare pentru detaliile de execuţie, coordonare,
instalare, testare şi punere în funcţiune pe deplin operaţională a instalaţiilor, în conformitate cu prezentul caiet
de sarcini şi cu cerinţele autorităţilor statutare.
Contractorul va fi responsabil pentru efectuarea propriilor calcule detaliate şi detalierea desenelor. în
primul rând, ofertantul trebuie să îşi confirme acceptarea asupra sistemelor proiectate, asupra dimensionării
sistemelor şi echipamentelor incluse în ofertă, odată cu prezentarea ofertei lor.
Ofertanţii trebuie să permită livrarea şi instalarea numai de echipamente aprobate de către Beneficiar
prin specialiştii sai.
CONTROLUL MATERIALELOR SI RECEPŢIA ACESTORA
Materialele propuse de antreprenor trebuie să fie în concordanţa cu prevederile specificaţiilor

tehnice din cuprinsul proiectelor tehnice. Antreprenorul poate prezenta în vederea obţinerii aprobării de
instalare şi materiale echivalente, cu caracteristici tehnice egale sau superioare celor prevăzute în proiect,
provenite de la alţi fabricanţi. Aprobarea de instalare se va obţine de la consultant (diriginte de şantier / CQ )
dar si cu acordul scris al proiectantului de specialitate.
Toate materialele şi aparatele care se vor monta trebuie să corespundă caracteristicilor tehnice
impuse prin proiectul tehnic.
La cererea consultantului (dirigintelui), antreprenorul va prezenta mostre sau file de catalog pentru
materialele sau aparatele solicitate de acesta.
Mostrele vor fi însoţite de certificate de calitate emise de producător, care vor conţine informaţii
despre normele de fabricaţie, specificând standardele (normele interne) de fabricaţie, testările efectuate şi
rezultatele acestora.
Toate materialele şi aparatele vor fi admise la şantier pe baza certificatului de calitate emis de
producător. Acesta trebuie să conţină rezultatele testărilor efectuate pe lotul respectiv şi garanţiile acordate de
producător
Testările şi rezultatele acestora trebuie să corespundă cerinţelor cuprinse în standardele româneşti de
fabricaţie ale materialelor şi/sau aparatelor respective.
Verificări se vor face in prezenta reprezentanţilor autorizaţi ai producătorului. Verifcarea materialelor si
echipamentelor se face scriptic, vizual si prin măsurători de sondaj cu ocazia preluării din magazie sau depozit
conform C 56 cap XXII. încercările si verificările făcute înainte de trimiterea materialelor si echipamentelor la
locul de montaj trebuie sa se faca cat mai aproape de condiţiile de funcţionare.
La aducerea materialelor pe şantier, acestea vor fi supuse unui nou control vizual atent de catre CQ,
pentru a depista eventuale deteriorări apărute în timpul transportului. De asemenea, se verifică corespondenţa
cu proiectul şi/sau prospectele sau fişele tehnnice, în mod special din punct de vedere al respectării
caracteristicilor tehnice ale materialelor şi aparatelor.
La începerea lucrărilor de execuţie propriu-zise se vor pune la dispoziţia consultantului fişele
tehnologice de execuţie pentru categoriile de lucrări ce fac obiectul proiectului. Acestea trebuie să respecte
legislaţia tehnică în vigoare în România, precum şi celelalte norme adiacente cum sunt normele de protecţie a
muncii şi normele de protecţie a mediului.
2. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUŢIA INSTALAŢIILOR INTERIOARE DE APĂ RECE

Şl CALDĂ MENAJERĂ REALIZATE CU ŢEVI DIN POLIETILENĂ
2.1 PREVEDERI GENERALE
Instalaţiile se vor executa cu respectând prevederile Normativului pentru proiectarea şi executarea

instalaţiilor sanitare 19-94, Legii nr. 10 / 1995, privind calitatea în construcţii şi a instrucţiunilor de montaj ale
furnizorului de materiale.
Documentaţia se va citi împreuna cu Memoriul tehnic, breviarul de calcul si piesele desenate.
Pentru instalaţiile de alimentare cu apă potabilă se vor utiliza:

- ţeava din polietilenă multistrat;
- fitinguri şi manşoane glisante;
- robinete de închidere cu obturator sferă PN16;
- baterii amestecătoare, cu monocomandă;
Materialele vor fi însoţite de certificate de conformitate cu standardele europene pentru materialele
provenite din U.E. si agremente tehnice conform legislaţiei în vigoare pentru materialele provenite din tari din
afara U.E.
2.3 VERIFICAREA MATERIALELOR
înainte de punerea în operă, conductele şi fitingurile vor fi verificate în vederea depistării unor
deficienţe care ar putea să afecteze montajul sau condiţiile de exploatare ale instalaţiilor.
Verificarea se va face prin:
- control vizual,
- controlul dimensiunilor,
şi după caz se vor lua măsuri de remediere a eventualelor deficienţe. Controlul vizual va urmări ca:
- ţevile să fie drepte;
- suprafaţa exterioară să fie netedă, fară fisuri;
- suprafaţa filetului să nu aibe deformări, zgârieturi care să pericliteze etanşarea îmbinărilor.
Controlul dimensiunilor va urmări ca abaterile dimensionale la diametrul exterior mediu al ţevilor şi
la diametrul interior al mufelor fitingurilor să se încadreze în cele admise în standardele de produs. Materialele
găsite necorespunzătoare nu vor fi puse în operă.
2.4 MANIPULAREA, TRANSPORTUL, DEPOZITAREA Şl CONSERVAREA
MATERIALELOR
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnică a securităţii muncii în aşa fel
încât acestea să nu se deterioreze şi să nu se înregistreze accidente din rândul personalului manipulator. Pentru
aceasta se va utiliza numai personal instruit care va respecta prevederile cap. 2.8. din Norme specifice de
securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire.
Transportul materialelor se va face astfel încât să nu se deterioreze materialele iar personalul să nu fie
pus în pericol. Pentru aceasta se vor respecta prevederile cap. 2.8. din Norme specifice de securitate a muncii
pentru lucrări de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire ed.1996.
Păstrarea şi depozitarea materialelor se va face în spaţii de depozitare organizate în acest scop, în
condiţii care să asigure buna lor conservare respectând pevederile pct. 2.4.4. din Norme generale de protecţie a
muncii.
Se vor respecta instrucţiunile furnizorului privind manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea
materialelor.
2.5TEHNOLOGIA DE ÎMBINARE, FASONARE Şl MONTARE
îmbinarea cu manşonul alunecător este nedemontabilă, ceea ce înseamnă că se poate pune sub
tencuială sau sub sapă .
Se debitează conductele la lungimea dorită.
Se trage pe conductă manşonul alunecător. Partea interioară teşită a manşonului alunecătore va fi spre
capătul conductei.
Conducta se lărgeşte la rece de două ori, a doua oara după rotirea ei cu 30°. Manşonul nu se va afla în
zona de lărgire.
Fitingul se introduce în conductă. După scurt timp fitingul va sta fix în aceasta.
Cu ajutorul unui dispozitiv de presare (presa), masonul alunecător este împins pâna la gulerul
fitingului .
Tehnica de îmbinare este conform procedurii producătorului şi necesită numai ţevi şi fitinguri
corespunzătoare precum şi dispozitiv special de îmbinare.
Debitarea conductelor să va face la lungimea din proiectul de execuţie care să cuprindă şi lungimea
suplimentară suficientă pentru a asigura cuplarea corectă a ţevilor drepte sau a subansamblelor (elementelor
prefabricate).
Panta minimă a conductelor de alimentare cu apa va fi de 1%0 pentru asigurarea aerisirii sau golirii.
Conductele ingropate în pereţi, respectiv izolaţiile acestora, vor fi retrase de la suprafaţa zidăriei cu
cel puţin 1 cm.
La trecerea prin pereţi şi planşee conductele de apă se vor monta în golurile prevăzute în proiect sau
în tuburi de protecţie. Partea superioară a manşoanelor de protecţie din încăperile dotate cu instalaţii sanitare,
va depăşii nivelul pardoselii finite cu 2-3 cm.
Conductele orizontale de apă caldă vor fi montate deasupra celor de apă rece cu 10-15 cm.
Conductele pozate în sapă vor fi protejate în manşoane gofrate din polietilenă. Confecţionareaa şi montarea
dispozitivelor de preluare a dilatărilor şi eforturilor din conducte.
Dilatările conductelor de apa caldă de consum vor fi preluate prin montajul cu semicămăşi din oţel
sau prin montajul arcuit cu braţ de dilatare. Realizarea acestor montaje se va face conform procedurii
producătorului.
Susţinerea conductelor montate pe pereţi se face prin brăţări.
Distanţele maxime între punctele de fixare:
- conducte de apă rece montate aparent fară semicămaşă de oţel: 1.0 -1.50 m funcţie de diametru;
- conducte de apă rece montate aparent cu semicămaşă din oţel: 2 m;
- conducte de apă caldă montate aparent cu semicămaşă din oţel: 2 m;
- conducte de apă caldă montate în nişă fară semicămaşă din oţel: 1.5 m; Punctele fixe se vor
realiza cu ajutorul brăţărilor şi se vor plasa de-o parte şi de
cealaltă a îmbinărilor şi în vecinătatea armăturilor de separare sau închidere.
Pe şantier suporţii se vor monta ţinând seama de sensul de dilatare al conductei.
2.6 PROBA INSTALAŢIILOR
în conformitate cu prevederile normativului 19-2015, conductele de alimentare cu apă rece şi caldă de consum
vor fi supuse la următoarele încercări:
- încercarea de etanşeitate la presiune la rece;
- încercarea de funcţionare la apă rece şi caldă;
- încercarea de etanşeitate şi rezistenţă la cald a conductelor de alimentare cu apă caldă.
Instalaţiile montate dar încă neacoperite se umplu cu apă dar fară aer. Proba de presiune se face atât
ca probă prealabilă cât şi ca probă principală.
Pentru proba prealabilă se introduce în instalaţie o presiune de probă de 10 bari, care trebuie
restabilită pe parcursul a 30 minute de două ori la câte 10 minute. în continuare, după alte 30 minute de
încercare presiunea de probă nu trebuie să fi scăzut cu mai mult de 0.6 bari şi să nu fi apărut neetanşeităţi.
Imediat după proba prealabilă se face proba principală la presiunea de 9 bar. Durata încercării este de
două ore. în acest caz, presiunea de lucru citită imediat după proba prealabilă nu are voie să fi scăzut după alte
ore, cu mai mult de 0.2 bari. Nu trebuie să fi apărut neetanşeităţi în nici un punct al instalaţiei încercate.
încercarea de etanşeitate la presiune la rece - se efectuează înnainte de închiderea golurilor,
încăperilor şi demontarea armăturilor şi a aparatelor de la punctele de consum, locurile lor fiind obturate cu
flanşe sau dopuri.
După remedierea eventualelor defecte încercarea se reia.
încercarea de funcţionare la apa rece şi caldă se efectuează după ce s-au montat armăturile şi aparatele
de la punctele de consum, precum şi toate echipamantele (staţiei de pompe, staţiei de preparare apă caldă, etc.)
şi instalaţia este adusă la presiunea de regim.
Prin deschiderea succesivă a armăturilor de alimentare se verifică dacă apa ajunge la presiunea de
utilizare la fiecare punct de consum. Prin deschiderea numărului de robinete de consum corespunzător se
verifică simultaneitatea şi debitul de calcul.
încercarea de etanşeitate şi rezistenţa la cald a conductelor de alimentare cu apă se efectuează prin
punerea în funcţiune a instalaţiilor de apă caldă la presiunea de regim şi la temperatura de 55-60°C care
trebuiesc menţinute cel puţin 6 ore. După răcirea completă se repeta încercarea la presiune la rece.
2.7 PRINCIPALELE ETAPE Şl ORDINEA DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR
1. Primirea proiectului de bază, verificarea şi analizarea lui, formularea şi prezentarea eventualelor

obiecţiuni în formă scrisă beneficiarului şi proiectantului de specialitate. în conformitate cu Legea nr. 10-1995
art. 13, constructorul va verifica dacă proiectul de bază este verificat de către verificatorul atestat MLPAT.
2. Stabilirea graficului de execuţie a principalelor lucrări de instalaţii - montaj care rezultă din
proiect, corelat cu frontul de lucru posibil, pe baza stadiului lucrărilor de construcţii şi alte instalaţii şi cu
termenul din contractul încheiat cu beneficiarul.
3. După acceptarea proiectului (inclusiv a rezolvării eventualelor obiecţiuni) şi încheierea
contractului de execuţie a lucrărilor, se va întocmi:
- extrasul principalelor materiale şi echipamente, conform listelor de cantităţi de lucrări, a listelor de
materiale, echipamente şi dotări precum şi a fişelor tehnice.
- extrasul principalelor anexe de inventar: scări mobile, rulete, nivele etc.
4. Stabilirea structurii, calificării, numărului şi eşalonării forţei de muncă, pe baza termenului
contractual şi a graficului de execuţie a principalelor lucrări.
5. Aprovizionarea, sortarea şi depozitarea în siguranţă a materialelor necesare în primă urgenţă, apoi
a celorlalte materiale, funcţie de eşalonarea lucrărilor.
6. Selecţionarea şi angajarea forţei de muncă necesară, a responsabililor tehnici cu execuţia,
instruirea asupra lucrărilor de instalaţii - montaj, instruirea asupra protecţiei şi igienei muncii, inclusiv
semnarea fişelor individuale de instructaj- dotarea muncitorilor cu echipamentele tehnice, echipamentului
individual de protecţie etc, precum şi organizarea muncii conform graficului de eşalonare a lucrărilor.
7. Proiectantul propune ca lucrările de bază ale instalaţiei să fie executate în următoarea ordine;
- montarea conductelor, armăturilor, aparatelor, suporţilor şi accesoriilor instalaţiei, conform
prevederilor Normativului I 9-2015 şi a prevederilor prezentului caiet de sarcini;
- efectuarea probelor hidraulice de etanşeitate şi rezistenţă a instalaţiilor, conform prevederilor
Normativului I 9-2015, a Normativului C 56 şi a prevederilor prezentului caiet de sarcini;
- efectuarea probelor de funcţionare conform prevederilor Normativului I 9-2015 şi a prevederilor
prezentului caiet de sarcini;
- efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor conform Normativului C 56.
2.8 MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII
Pe perioada de execuţie a lucrărilor se vor lua măsuri de protecţie a muncii specificate în NGPM-
1996, Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii - MLPAT 1993 şi a "Normelor specifice
de securitate a muncii pentru lucrările de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire" din 1996.
2.9 MĂSURI DE PREVENIRE Şl STINGERE A INCENDIILOR
Pentru perioada de execuţie a lucrărilor, măsurile PSI vor fi stabilite de executantul lucrării conform
"Normativului de prevenire a incendiilor pe perioada executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
acestora" C 300 / 94.
2.10 NORMATIVE Şl STANDARD DE REFERINŢĂ
1. Legea nr. 10 /1995, privind calitatea în construcţii;

2. HGR nr 273 / 1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii;
3. HGR nr 766 / 1997 - Hotărârea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii;
4. Ordin M.l. nr 775 / 1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi stingere a
incendiilor;
5. Ordonanţa G.R. privind apărarea împotriva incendiilor nr. 60 /1997;
6. H.G.R. nr.51 / 1992 privind unele măsuri pentru activităţi de prevenire şi
stingere a incendiilor;
7. P118 /1999 - Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor;
8. 19 / 2015. Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalaţiilor
sanitare;
10. C - 56. Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii
şi instalaţii aferente acestora;
11. Legea nr. 319/2005 privind securitatea si sănătatea in munca;
12. STAS 1478 / 90. Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi
industriale. Prescripţii generale.
3. CAIET DE SARCINI PENTRU INSTALAŢII DE CANALIZARE INTERIOARĂ REALIZATE

CU TUBURI DIN POLIPROPILENĂ Şl P.V.C.
Instalaţiile se vor executa cu respectând prevederile Normativului pentru proiectarea şi executarea

instalaţiilor sanitare 19-94, Legii nr. 10 / 1995, privind calitatea în construcţii, Normativului pentru proiectarea
şi executarea instalaţiilor tehnico - sanitare cu ţevi din PP ind. N.P. 003 - 96" şi a instrucţiunilor de montaj ale
furnizorului de materiale.
Documentaţia se va citi impreuna cu Memoriul tehnic, breviarul de calcul si piesele desenate.
3.2 MATERIALE
Pentru instalaţiile de canalizare menajera vor utiliza:

- ţevi din polipropilenă ignifuga pentru presiuni nominale 2,5 - 4;
- piese speciale pentru instalaţii de canalizare din polipropilenă, pentru etanşare cu garnituri de
cauciuc, ambele cu caracteristici şi dimensiuni conform anexa 3A1 din
"Normativ pentru proiectarea executarea şi exploatarea instalaţiilor tehnico-sanitare şi tehnologice cu ţevi din
polipropilenă" ind. N.P. 003-96;
- obiecte sanitare din porţelan sanitar (lavoare, vase WC);
- obiecte sanitare din material plastic şi fibră de sticlă (căzi de duş, sifoane de pardoseală, guri de
scurgere apă pluvială );
- rezervor îngropat pentru vas WC, din polietilenă, complet echipat;
- obiecte sanitare din inox (spălătoare comune, chiuvete.spalatoare cu picurator);
- accesorii şi stelaje de montaj.
Obiectele sanitare vor fi însoţite de certificate eliberate de producător sau după caz vor fi agrementate
tehnic conform legislaţiei în vigoare.
3.3 VERIFICAREA MATERIALELOR
înainte de punerea în operă materialele vor fi verificate vizual şi dimensional. Prin examinare vizuală
se va urmări ca:
- ţevile să fie drepte, culoarea lor să fie uniformă şi de aceeaşi nuanţă;
- suprafaţă interioară şi exterioară să fie netedă, fără fisuri, arsuri sau cojeli;
- să nu fie bule de aer, incluziuni şi arsuri în secţiunea transversală a ţevii;
- suprafaţă interioară a mufelor fitingurilor trebuie să fie netedă, fără denivelări, incluziuni, cojeli etc;
Prin verificarea cu şublerul se urmăreşte ca:
- abaterile la diametrul exterior, la diametrul interior al ţevilor şi al mufelor fitingurilor se vor înscrie
în limitele valorilor înscrise în prospect.
Materialele găsite necorespunzătoare nu vor fi puse în lucru.
3.4 MANIPULAREA, TRANSPORTUL Şl DEPOZITAREA MATERIALELOR
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnică a securităţii muncii şi în aşa

fel încât acestea să nu se deterioreze şi să nu se înregistreze accidente din rândul personalului manipulator.
Pentru aceasta se va utiliza numai personal instruit care va respecta prevederile cap. 2.8.din " Norme specifice
de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire".
Transportul materialelor se va face astfel încât să nu se deterioreze materialele iar personalul să nu fie
pus în pericol. Pentru aceasta se vor respecta prevederile cap. 2.8. din "Norme specifice de securitate a muncii
pentru lucrări de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire".
Păstrarea şi depozitarea materialelor se va face în spaţii de depozitare organizate în acest scop, în
condiţii care să asigure buna lor conservare respectând pevederile pct. 2.4.4. din "Norme generale de protecţie
a muncii" ed. 1996.
Manipularea materialelor din polipropilenă se va face cu grijă, pentru a le feri de lovituri sau de
zgârieturi, nu vor fi arucate, iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale.
Ţevile se vor aranja pentru transport numai orizontal, pe suprafeţe drepte şi netede, sprijinite continuu
pe toată lungimea lor, în stive care să nu depăşească 1,50 m înălţime.
La transportul cu autocamioanele al ţevilor din polipropilenă cu lungimi mai mari de 4 m,
autocamionul respectiv trebuie să fie prevăzut, în mod obligatoriu cu remorcă monoaxă.
Pe durata transportului materialele vor fi bine sprijinite lateral pentru a nu se răsturna unele peste
altele.
Nu se vor efectua transporturi cu alte materiale aşezate deasupra materialelor din polipropilenă. De
asemeni, transportul materialelor din polipropilenă trebuie efectuat la adăpost de acţiunea directă a radiaţiilor
solare, iar pe timp friguros trebuie luate măsuri suplimentare de asigurare contra loviturilor sau de
zgârieturilor.
Materialele din polipropilenă vor fi depozitate în magazii închise, bine aerisite sau în locuri ferite de
soare. Temperatura de depozitare recomandată va fi cuprinsa între 0 şi +45° C.
Ţevile se vor aranja în rastele orizontale pe sortimente şi dimensiuni, stivuindu-se pe înălţimi de
maximum 1,50 m. Ele se vor sprijini continuu pe toată lungimea, pe suprafeţe drepte şi netede.
Fitingurile se vor aranja în rafturi, de asemenea, pe sortimente şi dimensiuni.
3.5 TEHNOLOGII DE ÎMBINARE Şl FASONARE
Temperaturile optime de prelucrare a materialelor din polipropilenă în atelier cât şi la montarea pe

şantier sunt de +5 pâna la +30° C.
Nu se recomandă prelucrarea mecanică a ţevilor la temperaturi sub +5° C, însa deformarea la cald se
poate efectua.
Prelucrarea materialelor din polipropilenă se va efectua numai de către personal tehnic de specialitate
instruit în domeniul prelucrării materialelor plastice.
La efectuarea operaţiilor de prelucrare a materialelor din polipropilenă se va ţine seama de
plasticitatea materialului la temperaturi relativ scăzute şi de coeficientul redus de transmisie a căldurii, ceea ce
poate provoca încălzirea sculelor prelucrătoare şi împiedica lucrul prin îmuierea materialului.
Nu este permisă răcirea sculelor cu apă în timpul prelucrării.
Suprafaţa prelucrată nu trebuie să prezinte fisuri care se pot amplifica ulterior pâna la apariţia de
crăpături.
Pentru operaţiile de taiere, lipire, polizare, găurire şi deformări la cald se vor respecta prevederile din
normativul cu ind. N.P - 003 - 96, anexa 5.
îmbinarea conductelor de canalizare din PP între ele sau cu piese fasonate se realizează cu inele de
cauciuc pentru etanşare. Tehnologia de execuţie a acestor îmbinări va respecta prevederile din anexa 5 a
normativului cu ind. N.P.- 003- 96.
3.6 CONDIŢII DE MONTARE
Conductele se vor monta paralel cu elementele de construcţii adiacente respectând pantele indicate în
planuri. Nu se realizează îmbinări în zonele de trecere ale acestora prin planşee, pereţi, plafoane sau rosturi de
tasare.
Ţevile din PP se pot monta aparent, mascat (în şliţuri, în elemente de construcţii), îngropate în pământ
şi în canale vizitabile şi nevizitabile.
La trecerea prin pereţi şi planşee se va proteja conducta cu tub de diametru mai mare, tot din PP sau
alt material (PVC, metal).
Diametrul interior al tubului de protecţie va fi cu 10-20 mm mai mare decât diametrul exterior al
ţevii.
Spaţiul liber între ţeava PP şi tubul de protecţie se va completa cu pâslă minerala, carton, etc.
La trecerile prin pereţi, tubul de protecţie va avea lungimea egală cu grosimea finită a pereţilor, iar la
trecerile prin planşee tubul de protecţie va depăşi partea superioară finită a planşeului cu 20 mm şi va fi la
nivelul părţii finite inferioare a planşeului.
Nu se admit îmbinări ale conductelor în manşoanele de protecţie.
Distanţă minimă între marginea tubului de protecţie şi cea mai apropiată îmbinare sau derivaţie va fi
de 3 cm.
în cazul reţelelor aparente ţevile se vor monta numai după ce s-au executat tencuielile. Distanţă liberă
de la conducta la perete va fi maxim 3 cm.
Montarea obiectelor sanitare se va face pe stelaje specifice fiecărui obiect. Acestea, precum şi
rezervoarele de spălare ale WC-urilor, se vor prinde în structura de rezistenţă a pereţilor, pe poziţiile şi la
distanţele din proiectul de instalaţii sanitare, şi înălţimile normate în STAS 1504-85.
Pe stelaje se vor lega şi racordurile specifice obiectului la conductele corespunzătoare montate în
pereţi. Montarea propriu-zisă a obiectelor şi a armăturilor caracteristice acestora, se face numai după
executatea şi finisarea pereţilor.
Obiectele se fixează prin şuruburi de stelajele metalice, apoi se fac legăturile la armăturile obiectului.
3.7 CONFECŢIONAREA Şl MONTAREA DISPOZITIVELOR DE PRELUARE A

DILATĂRILOR Şl EFORTURILOR DIN CONDUCTE
în cazul tuburilor din PP îmbinate cu piese de legătura cu garnituri de cauciuc, preluarea dilatărilor se
va realiza prin menţinerea unei distanţe de 10 mm între tubul de PP şi capătul fiecărei mufe.
Conductele orizontale de canalizare (colectoarele aparente) din PP, se vor susţine de elementele de
rezistenţă cu coliere şi brăţări amplasate la o distanţă de 10 0 D. Punctele fixe se vor amplasa la fiecare tub
după mufa acestuia.
Coloanele se vor susţine astfel:
- pentru coloanele care sunt încastrate la nivelul planşeului, se vor monta câte două brăţări de ghidaj
la distanţa de 1-2 m pe fiecare nivel;
- pentru coloanele care traversează planşeele prin goluri, pentru fiecare tub se va prevedea câte un
punct şi o brăţară de ghidaj la fiecare nivel
La baza şi vârful coloanei se vor monta puncte fixe. Prinderea şi susţinerea
conductelor orizontale se face cu:
- console de susţinere din resturi de ţeava din PP (uşor turtită, fasonată la cald) fixate în perete;
- brăţări de perete.
Punctele fixe se vor realiza prin lipirea a două inele de ambele părţi ale unei brăţări încastrate în
perete.
Distanţele între dispozitivele de susţinere pe orizontală ale conductelor din PP sunt conform tabel 1
pct.3.26 din normativ ind.N.P.- 003 - 96.
în cazul montajului aparent al conductelor distanţa între conducta şi peretele finisat (tencuit înainte de
montaj) va fi de maximum 3 cm.
3.8 PROBAREA INSTALAŢIILOR
în conformitate cu prevederile normativului 19-2015, conductele interioare de canalizare a apelor vor

fi supuse la următoarele încercări:
- încercarea de etanşeitate;
- încercarea de funcţionare.
încercarea de etanşeitate la presiune la rece - se efectuează prin verificarea etanşeităţii pe tot traseul
conductelor şi la punctele de îmbinare prin umplerea cu apă a conductelor până la nivelul de refulare prin
sifoanele de pardoseală şi obiectele sanitare.
încercarea de funcţionare - se efectuează prin alimentarea cu apă a obiectelor sanitare şi a punctelor de
scurgere la debitul nominal de funcţionare.
3.9 RECEPŢIA Şl PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE
Recepţionarea lucrărilor de canalizare este precedată de controlul riguros al acestora, care cuprinde
următoarele operaţii:
-verificarea conductelor montate pe suporţi; -verificarea
cotelor conductelor; -verificarea armăturilor şi a
accesoriilor; -verificarea la etanşeitate;
Verificarea şi recepţia se fac cu respectarea Normativului C 56 şi a celorlalte acte normative care
reglementează efectuarea recepţiei obiectivelor de investiţii.
La recepţie va participa în mod obligatoriu, în calitate de membru şi un delegat al unităţii care
urmează să asigure exploatarea şi întreţinerea reţelei.
Beneficiarul va recepţiona:
-modul de execuţie a instalaţiei de canalizare;
-cartea construcţiei, cu toate lucrările executate precis specificate.
La recepţia finală a lucrărilor, beneficiarul va solicita constructorului cartea tehnică a lucrării în care
să fie evidenţiate cu cea mai mare precizie modul de execuţie, eventualele modificări acceptate de proiectant şi
beneficiar, inclusiv marcarea lucrărilor.
Realizarea lucrărilor în conformitate cu prevederile documentaţiei va asigura o calitate
corespunzătoare a acestora şi o bună fiabilitate.
Cartea construcţiei, întocmită de antreprenor şi prezentată la recepţie va fi documentul principal pe
baza căruia se va realiza recepţia finală.
Beneficiarul are obligaţia ca înainte de începerea execuţiei să înainteze spre verificare proiectul unui
verificator autorizat "Is ".
3.10 PRINCIPALELE ETAPE Şl ORDINEA DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR
1. Primirea proiectului de bază, verificarea şi analizarea lui, formularea şi prezentarea eventualelor

obiecţiuni în formă scrisă beneficiarului şi proiectantului de specialitate. în conformitate cu Legea nr. 10-1995
art. 13, constructorul va verifica dacă proiectul de bază este verificat de către verificatorul atestat MLPAT.
2. Stabilirea graficului de execuţie a principalelor lucrări de instalaţii - montaj care rezultă din
proiect, corelat cu frontul de lucru posibil, pe baza stadiului lucrărilor de construcţii şi alte instalaţii şi cu
termenul din contractul încheiat cu beneficiarul.
3. După acceptarea proiectului (inclusiv a rezolvării eventualelor obiecţiuni) şi încheierea
contractului de execuţie a lucrărilor, se va întocmi:
- extrasul principalelor materiale şi echipamente, conform listelor de cantităţi de lucrări, a listelor de
materiale, echipamente şi dotări precum şi a fişelor tehnice.
- extrasul principalelor anexe de inventar: schele demontabile, platforme de lucru, balustrade de
protecţie, scări mobile, rulete, nivele etc.
4. Stabilirea structurii, calificării, numărului şi eşalonării forţei de muncă, pe baza termenului
contractual şi a graficului de execuţie a principalelor lucrări
5. Aprovizionarea, sortarea şi depozitarea în siguranţă a materialelor necesare în prima urgenţă, apoi
a celorlalte materiale, funcţie de eşalonarea lucrărilor.
6. Selecţionarea şi angajarea forţei de muncă necesară, a responsabililor tehnici cu execuţia,
instruirea asupra lucrărilor de instalaţii - montaj, instruirea asupra protecţiei şi igienei muncii, - inclusiv
semnarea fişelor individuale de instructaj - dotarea
muncitorilor cu echipamentele tehnice, echipamentului individual de protecţie eto, precum şi organizarea
muncii conform graficului de eşalonare a lucrărilor.
7. Proiectantul propune ca lucrările de bază ale instalaţiei să fie executate în următoarea ordine;
- montarea conductelor, suporţilor şi accesoriilor instalaţiei, conform prevederilor Normativului I 9-
94 şi a prevederilor prezentului caiet de sarcini;
- efectuarea probelor hidraulice de etanşeitate a instalaţiilor , conform prevederilor Normativului I
9-2015 , a Normativului C 56 şi a prevederilor prezentului caiet de sarcini;
- montarea obiectelor sanitare;
- efectuarea probelor de funcţionare conform prevederilor Normativului I 9-2015 a prevederilor
prezentului caiet de sarcini;
- efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor conform Normativului C 56.
3.11 MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII
Pe perioada de execuţie a lucrărilor se vor lua măsuri de protecţie a muncii specificate în NGPM-
1996. Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii - MLPAT 1993 şi a Normelor specifice
de securitate a muncii pentru lucrările de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire-1996.
3.12 MĂSURI DE PREVENIRE Şl STINGERE A INCENDIILOR
Pentru perioada de execuţie a lucrărilor, măsurile PSI vor fi stabilite de executantul lucrării conform
Normativului de prevenire a incendiilor pe perioada executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
acestora C 300-94.
3.13 NORMATIVE Şl STANDARD DE REFERINŢĂ
1. Legea nr. 10 /1995, privind calitatea în construcţii;

2. HGR nr. 273 / 1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii;
3. HGR nr 766 / 1997 - Hotărârea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în
construcţii;
4. Ordin M.l. nr 775 / 1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi stingere a
incendiilor;
5. Ordonanţa G.R. privind apărarea împotriva incendiilor nr. 60 /1997;
6. H.G.R. nr.51 / 1992 privind unele măsuri pentru activităţi de prevenire şi
stingere a incendiilor;
7. P118 /1999 - Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor;
8. 19 / 2015. Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalaţiilor
sanitare;
10. C - 56. Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii
şi instalaţii aferente acestora;
11. Legea nr. 319/2005 privind securitatea si sănătatea in munca;
12. STAS 1478 / 90. Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi
industriale. Prescripţii generale;
13. STAS 1795 -90. Instalaţii sanitare. Canalizări interioare. Prescripţii
fundamentale; ^^c^cT^^
14. STAS 1504-85. Instalaţii
sanitare, armăturilor şi accesoriilor.
Intocmitij
ing. Marian Radu
sanitare. Distanţe de
^^âsâre^Q^reêlor
CAIET DE SARCINI Instalaţii hidraulice la bazinul de
retentie si pompare
1.1. GENERALITĂŢI
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea lucrărilor de instalaţii hidraulice la bazinul de
retentie si pompare ape pluviale.
Cerinţele prezentului caiet de sarcini sunt obligatorii pentru antreprenorul general si nu absolvă
pe acesta de responsabilitatea de a realiza si alte verificări, incercari, precum si alte activităţi pe care le
considera necesare pentru asigurarea calităţii execuţiei.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de
sa^^Lêrîeficiarul Va'dispune sistarea lucrărilor si luarea masurilor care
se impun.
2. STANDARDE DE REFERINŢA
- Alimentare cu apa. Determinare
- STAS 1343 - 1/1991 de apa de alimentare pentru centre^
- Apa potabila
-STAS 1342/1991 - încadrarea in clase de
- STAS 4273-83 -STAS impotranta
12400- 1,2/88 - Performante in construcţii
- STAS 2550 - 90 - Armaturi industriale din fonta. Robinete inchidere cu sertar Pn
2,5 - 4 atm
- STAS 8591 - 96 - Amplasarea in localităţi a reţelelor edilitare
subterane executate in săpaturi.
- STAS 9821/5 - 75 - Măsurători terestre. Trasarea pe terena reţelelor de conducte,
canale si cabluri.
- STAS 9570/1 - 89 - Marcarea si reperarea reţelelor de conducte
si cabluri in localităţi.
- STAS 9321 - 87 -STAS - Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte.
10898-85 -19-2015 - Alimentari cu apa si canalizări. Terminologie
-C 16-84 - Proiectarea si executarea instalaţiilor sanitare.
- Normativ pentru executarea lucrărilor de construcţii pe timp
-1 - 30 - 75 friguros.
- Instrucţiuni tehnice pentru calculul loviturii de berbec
si stabilirea masurilor pentru prevenirea efectelor negative ale
acesteia la instalaţiile hidraulice
-381/1219/1994 - - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor
N.R.P.M./1993 - Norme republicane de protecţie a muncii.
- Regulamentul privind protecţia si igiena muncii in construcţii.
-Legea 10/1995 - Legea privind calitatea in construcţii.
- STAS 2099 - 89 - Elemente pentru conducte
- STAS 2250/73 - Presiuni nominale, presiuni de incercare si presiuni de lucru maxime
admisibile
-STAS 8012-84 -STAS - Flanse rotunde, plate pentru sudare Pn 6 atm.
8013-84 -STAS 1451 - - Flanse rotunde, plate pentru sudare Pn 10 atm.
88 -STAS 1518-86 - - Flanse rotunde, oarbe Pn 6 atm, Pn 10 atm
N.I.D. 8063 -STAS - Robinet cu sertar Pn 6 atm, Pn 10 atm
10586/3-80 -STAS - Robinet de reţinere cu clapa
3589/1,2,3/86 -STAS - Robinet de reglare cu fluture, Pn 6 atm, Pn 10 atm
1733 -89 - Manometre
-Garnituri nemetalice pentru suprafeţe de etansare plane Pn2,5 -10 atm.
-Pr. I.P.C.T. 65/382 - Piese de trecere tip B
- C 56/85 - Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii si
instalaţii
-C 140 - Executarea lucrărilor de beton si beton armat
-STAS 8819/80 - - Betoane cu agregate obişnuite
273/1994 - Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii si instalaţii
Tevi din otel

- ţeava neagra de otel - 1 mostra
- certificate de calitate ale materialelor
Prin aprobarea materialelor de către consultant se intelege si aprobarea cimentului, agregatelor si
a altor materiale.
înainte de livrare si transport, toate materialele vor fi verificate in ceea ce priveşte aspectul,
dimensiunile, marcajul si certificatul de calitate, daca sunt cele prevăzute in proiectul tehnic de licitaţie.
In acest sens se va solicita fabricilor furnizoare de tevi sa elibereze certificatele de calitate
conform obligaţiilor ce le au.
Marcarea ţevilor livrate in pachete se va face cu etichete lipite pe cel puţin 10% din produse,
fiecare client beneficiind de acest procent de marcare.
Etichetele conţin următoarele date:
- denumire produs
- data fabricaţiei
- executant
- C.T.C.
In vederea realizării instalaţiilor se vor utiliza numai tevi si fitinguri cerespunzatoare din punct de
vedere calitativ.
Nu se admite utilizarea ţevilor si fitingurilor care nu sunt insotite de certificate de calitate si care
nu sunt marcate corespunzător.
De asemenea nu se vor utiliza ţevile si fitingurile care prezintă defecte cum ar fi: zgârieturi,
deformaţii, schimbări de culoare, neuniformitati la suprafaţa, etc.
Racordurile si piesele de legătura trebuie sa răspundă aceloraşi caracteristici ca ale tuburilor.
La livrarea ţevilor se vor efectua verificări ale condiţiilor tehnice precizate prin contractul dintre
furnizor si beneficiar.
Depozitarea ţevilor din otel este indicata a se face in zonele uşor accesibile, eventual intr-o
incapere special amenajata.
Transportul ţevilor se face cu mijloace auto sau vagoane. Nu se admite efectuarea transportului
cu alte materiale aşezate deasupra sau in comun cu alte materiale care ar putea sa le deterioreze.
Mijlocul de transport al ţevilor trebuie sa permită sprijinirea lor pe toata lungimea acestora,
lungimea ţevilor nesprijinita nu are voie sa depăşească 1 m, acestea legându-se in vederea rigidizarii.
încărcarea ţevilor in utilajele de transport trebuie efectuata astfel incât sa se evite lovituri ce
produc fisuri vizibile sau invizibile cu ochiul liber sau care sa altereze izolaţia exterioara.
Ţevile din otel cu izolaţie se vor incarca numai cu ajutorul macaralelor, nu prin rostogolire.
Depozitarea ţevilor se face cu grija, astfel incât sa nu se deformeze (ţevile si izolaţia lor) si sa se asigure
împotriva alunecării.
Transportul ţevilor de la locul de descărcare in locul de depozitare se va face cu cărucioare pentru
tevi.
Aşezarea ţevilor nu se face direct pe pământ. Terenul trebuie sa fie uscat, ferit de inundare, din
cauza precipitaţiilor, astfel incât sa nu fíe murdărite in interior sau exterior.
La suprafaţa solului se vor aşeza grinzi, astfel incât depozitarea sa se faca pe reazeme cu distante
corespunzătoare rezistentei ţevilor, ferindu-le de corpuri tari si de murdărie. De asemenea trebuie ferite
de soare puternic, (inspecial conductele din otel), zapada si frig, care produc contracţii nedorite.
Manipularea ţevilor se face funcţie de greutatea si mărimea lor, cu respectarea normelor de
tehnica si securitatea muncii, in asa fel incât sa nu se deterioreze.
Manevrarea ţevilor se face cu grija pentru a se putea evita deteriorarea capetelor, ceea ce ar duce
la îmbinări defectuase ale tronsoanelor de tevi . Transportul ţevilor se face rutier sau CF in condiţii de
securitate.
Saltelele din vata minerala se livrează de catre fabricile de profil si se vor executa conform STAS
5838/3-80.
Armaturile vor fi livrate conform condiţiilor tehnice speciale de calitate STAS 1181-74.
6. PUNEREA IN OPERA
Antreprenorul va asigura prin posibilităţii proprii sau prin colaborare cu unităţi de specialitate
efectuarea tuturor încercărilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului incercari suplimentare fata de
conducă la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Execuţia lucrărilor trebuie sa corespunda proiectului; orice modificare a prevederilor proiectului
poate fi făcuta numai cu acordul proiectantului.
Execuţia lucrărilor de instalaţii se face astfel:
- punerea pe poziţie si montarea utilajelor
- execuţia in stalatiilor hidraulice
- montarea aparatelor de măsura si control
- proba de presiune
- grunduirea termoizolatiei si protecţia prin vopsire cu vopsea de ulei, a conductelor si aparatelor
Conductele de apa se montează cu panta pentru evitarea formarii de saci cu aer.
7. PROBE SI VERIFICĂRI IN VEDEREA RECEPŢIEI
Recepţia lucrărilor de instalaţii hidraulice se efectuează in conformitate cu prescripţiile privind

verificarea calităţii si execuţiei lucrărilor si anume:
- Normativ pentru verificarea realizării lucrărilor de construcţii si instalaţii - indicariv C5
- Instrucţiuni tehnice pentru efectuarea instalaţiilor hidraulice si pneumatice de la recipienti -
indicativ 12
Presiunea de incercare a instalaţiei de apa este de 1,5 ori presiunea de serviciu, dar nu mai puţin
de 6 atm.
Durata incercarii minime 20 minute.
8. NORME MINIME DE PROTECŢIA MUNCII
In conformitate cu prevederile HG 300/2006, cerinţele minime de securitate si sănătate pe şantier

vor viza următoarele aspecte :
Pe toata durata realizării lucrărilor, angajatorii si lucratorii independenţi sunt obligaţi sa respecte
prevederile din legislaţia naţionala care transpune Directiva 89/391/CEE in special in ceea ce priveşte:
Menţinerea şantierului in ordine si curăţenie ;
Alegerea amplasamentelor posturilor de lucru in funcţie de condiţiile de acces ;
Stabilirea cailor si zonelor de acces ;
Manipularea in condiţii de siguranţa a materialelor;
Delimitarea si amenajarea zonelor de depozitare a materialelor;
Stocarea/evacuarea deşeurilor;
întreţinerea si controlul inainte de punerea in funcţiune a utilajelor si echipamentelor de munca
utilizate, in vederea eliminării defecţiunilor care ar putea afecta securitatea si sănătatea lucratorilor.
In vederea asigurării si menţinerii securităţii si sanatatii lucratorilor din şantier in condiţiile prevăzute de
lege, angajatorii au următoarele obligaţii:
Sa indeplineasca si sa urmărească respectarea planului de securitate si sănătate de catre toti lucratorii
din şantier;
Sa ia masurile necesare pentru îndeplinirea cerinţelor minime generale pentru locurile de munca din
şantier;
Sa tina seama de indicaţiile coordonatorilor in materie de securitate si sănătate sau ale
şefului de şantier si sa le indeplineasca pe toata perioada execuţiei lucrărilor;
Sa redacteze planurile proprii de securitate si sănătate si sa le transmita coodonatorilor in
materie de securitate si sănătate in munca ; Pentru realizarea lucrărilor de constructii-montaj,
cerinţele minime de securitate si sănătate in munca, in principal se refera la:
- Materialele, echipamentele si orice alt element care prin deplasare ar putea afecta securitatea si
sănătatea lucratorilor trebuie fixate intr-un mod adecvat si sigur;
- Accesul pe orice suprafaţa care nu are o rezistenta suficienta nu este permis decât daca se folosesc
echipamente sau mijloace corespunzătoare, astfel incat lucrul sa se desfăşoare in condiţii de
siguranţa;
Instalaţiile electricetrebuie utilizae astfel incat sa nu prezinte pericol de electrocutare prin atingere
directa sau indirecta ;
Caile si ieşirile de urgenta trebuie sa fie in permanenta libere si sa conducă in modul cel mai direct
intr-o zona de securitate ;
Sa fie prevăzute suficiente dispozitive neautomatizate pentru stingerea incendiilor iar accesul la
acestea sa fie uşor si acestea sa fie simplu de manipulat; Lucratorii sa nu fie expuşi la niveluri de
zgomot nocive ;
In timpul lucrului temperatura trebuie sa fie adecvata organismului uman, tinandu-se seama de
metodele de lucru folosite si de solicitările fizice la care sunt supuşi lucratorii;
- Zonele cu acces limitat trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive care sa evite pătrunderea lucratorilor
fara atribuţii;
Zonele periculoase trebuie semnalizate in mod vizibil;
Angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face in orice moment;
Trebuie asigurate materiale de prim ajutor in toate locurile unde condiţiile de munca o cer; Lucratorii
trebuie sa fie protejaţi împotriva influentelor atmosferice care le pot afecta sănătatea;
Căderile de la inaltime trebuie sa fie prevenite cu mijloace adecvate, in special cu balustrade solide.
In paralel se vor utiliza centruri de siguranţa ;
Schelele trebuie sa fie concepute astfel incat sa se evite prăbuşirea sau deplasarea accidentala;
Instalaţiile de ridicat, accesoriile acestora, inclusiv elementele de fixare, ancorare si sprijin trebuie sa
fie rezistente, corect instalate si utilizate ;
Operatorii pentru manipularea maşinilor si echipamentelor din şantier trebuie sa aiba
pregătirea necesara;
- Uneltele de mana, cu sauf ara motor, trebuie sa fíe folosite numai de lucratori care au
pregătirea necesara;
Cerinţele de mai sus nu au caracter limitativ, ele putend fi completate cu oricare altele menite
sa asigure securitatea si sănătatea in munca.
Măsurătorile se vor efectua de catre reprezentantul antreprenorului împreuna cu reprezentantul

persoanei juridice achizitoare (dirigintele de şantier). Pe baza măsurătorilor efectuate si înscrise in
caietele de măsurători se stabilesc cantităţile real executate. Aceste măsurători se fac la terminarea
lucrărilor care devin ascunse odată cu întocmirea procesului verbal de recepţie calitativa a lucrărilor
ascunse, iar pentru celelalte lucrări ce nu devin ascunse se fac lunar sau asa cum este stabilit prin
contract.
Măsurătorile si cantităţile rezultate vor fi semnate de catre reprezentantul contractantului
împreuna cu reprezentantul persoanei juridice achizitoare si înscrisa data intocmirii măsurătorii pe fiecare
pagina a caietului de măsurători. Pe baza cantităţilor confirmate prin caietele de măsurători se întocmesc
situaţiile de plata parţiale utilizându-se preturile unitare cuprinse in devizele oferta contractate.
BREVIAR DE CALCUL
1. DEBITELE DE CALCUL DE APA POTABILA PENTRU CONSUM MENAJER
Debitul de apă potabilă aferent consumului menajer se va asigura de la reţeaua de distribuţie a apei de pe
strada Petru Cercel.
Necesarul de apă si debitele de calcul se determina conform STAS 1478 - 90 si SR 1343-1/2006 si sunt:
Debit mediu zilnic
Qzi med =1 (qs x N) /1.000 (m3/zi) Debit maxim zilnic
Qzi max = K j X Q j mecj (IT)3/zi)

z z
K j = 1,30 (coeficient de neuniformitate a debitului zilnic) Debit orar

Z
maxim
Q orarmaxim= (1/24)*K6 * Qzi max (m3/h)

K0 = 1,5 (coeficient de neuniformitate a debitului orar).
Pentru determinarea necesarului de apa se iau in calcul următorii consumatori:

- n1 = 30 salariaţi, pentru care qi = 50 l/om*zi;
- n2 = 70 vizitatori (client), pentru care q2= 20 l/om*zi;
Rezulta un necesar de apa:
1^ _ nlxql + nlxql _ 30x50 + 70x20 — 2 9 mc/zi

" Î000 1000
Debitele de calcul, necesare dimensionării elementelor ce compun sistemul de alimentare cu apa al

obiectivului, sunt următoarele:
Qszimed = 2,90 mc/zi = 0, 0121 mc/h = 0,0336 l/s
Qs zi max — kzi X Qs zi med
Qszi max = 1,30 x 2,90 mc/zi = 3,77 mc/zi = 0,157 mc/h = 0,0436 l/s
KoxQszi max i Sr3 77

=-------------------= ? ' =0,236 mc/h = 0,065 l/s.
24 24
2. NECESARUL DE APA PENTRU COMBATEREA INCENDIULUI
Conform normativului P 118/2 - 2013- art. 4.1 lit. j, clădirea va fi prevăzuta cu instalaţie de stingere a
incendiilor cu hidranti interiori care vor fi alimentati de la reţeaua de apa existenta in zona.
Deoarece, conform adresei Companiei de apa Targoviste, aceasta nu poate asigura permanent presiunea
necesara funcţionarii hidrantilor interiori de incendiu (se asigura doar o presiune de 15 mCA), se va prevedea un
rezervor tampon si o staţie de hidrofor.
Conform normativului P 118/2 - 2013- art. 4.35 lit. d, in acest caz timpul de funcţionare al hidrantilor
interiori este de 10 minute. In consecinţa, volume de acumulare al rezervorului tampon va fi:
V = 2x2,10x3,6/6 = 2,52 mc. Se alege un rezervor cu volumul de 3000 litri.
Grupul de pompare ce va asigura debitul si presiunea necesare la hidrantii interiori va fi format din 2 (doua)
electropompe centrifugale (1A+1R) fiecare având caracteristicile: Q = 4,20 l/s, P = 31,00 m col. H20, Pmax = 3,50
kW.
Conform normativului P 118/2 - 2013- art. 6.1 , alin. 4, lit. e, clădirea va fi asigurata cu posibilitatea de
stingere a incendiilor cu hidranti exteriori care vor fi alimentaţi de la reţeaua de apa stradala existenta in zona.
Conform normativului P 118/2 - 2013- Anexa nr. 7, debitul de apa necesar pentru stingerea din exterior a
incendiilor este de 10 l/s.
Conform adresei Companiei de apa Targoviste, aceasta poate asigura permanent un debit de 10,00 l/s si o
presiune minima de 15 CA. Acest fapt asigura intervenţia cu ajutorul motopompelor mobile sau a autospecialelor de
intervenţie pentru stingerea din exterior a incendiului.
Deoarece in zona obiectivului, pe o raza de 100 m nu exista hidranti de incendiu stradali, pentru asigurarea
posibilităţii de intervenţie in caz de incendiu, vor fi montaţi 2 (doi) hidranti de incendiu supraterani Dn 80 mm, in
incinta obiectivului, langa caile de acces auto.
3. DEBITELE DE CALCUL PENTRU APELE UZATE MENAJERE
Debitele de ape uzate menajere care se evacuează in reţeaua de canalizare proprie a obiectivului si care
apoi sunt prelucrate intr-o microstatie de epurare proprie, Qu se determina cu relaţia:
Qu = Qs
In care Qs - debitele de apa de alimentare caracteristice (zilnic mediu, zilnic maxim si orar maxim). Astfel:
Debitul zilnic mediu

Quzzimed = Qzi med = 2,90 mc/zi = 0, 0121 mc/h = 0,0336 l/s Debitul
zilnic maxim
Quzzimax= Qzimax= 3,77 mc/zi = 0,157 mc/h = 0,0436 l/s Debitul orar
maxim
QuZorarmaxim= Qorar max = 0,236 IT)C/h = 0,065 l/S.
Apele uzate menajere îndeplinesc condiţiile impuse de Normativ NTPA002, fiind numai ape uzate
gospodăreşti. Evacuarea apelor uzate se va face la reţeaua publica de canalizare menajera existenta pe str. Petru
Cercel, prin intermediul unei staţii de pompare.
4. DIMENSIONAREA CONDUCTELOR DE APA RECE SI CALDA DIN

INTERIORUL CLADIRIILOR
Dimensionarea conductelor de apa rece si apa calda s-a făcut conform STAS 1478-90, cu relaţia ;
q c = a * b * c * y [E l/s pentru E > 1.0
a = 0,15 - tabel 7, alimentare apa 24 h/zi. b = 1,00 -

tabel 8 - pt. Apa rece.
b = 1,00 - tabel 8 - pt. Apa calda. c = 1,60-
tabel 6.
Nr.crt. Denumire obiect Număr obiecte Echivalenţi de debit Suma echivalenţilor

E1 E2 E1 E2
1 Lavoar 13 0,35 - 4,55 -
2 Cada Dus 1 1 - 1 -
3 Spălător 2 1,5 - 3 -
4 Pisoar 3 - 0,17 - 0,51
5 WC 9 - 0,5 - 4,5
TOTAL 8,55 5,01
0,88 l/s
E = E1 + E2
E-\= suma echivalenţilor bateriilor amestecătoare de apa rece cu apa calda; E2 = suma
echivalenţilor bateriilor de apa rece; Debitul de calcul: qc = 0,88 l/s.
5. DIMENSIONAREA CONDUCTELOR DE CANALIZARE MENAJERA DIN INTERIORUL

CLĂDIRII
5.1. Cl ădi rea de bi rou ri
Debitele de ape uzate menajere care se evacuează în reţeaua de canalizare, Qc se determina cu relaţia :
Qc =Q, + Vs«m
unde :
Q s =a*c*jE~ s s ; reprezintă debitul corespunzător sumei echivalenţilor de debit;

- E - reprezintă suma echivalenţilor de scurgere ;
- qSmax= 2 l/s reprezintă debitul specific cu valoarea cea mai mare ;
- a= 0,33 coeficient adimensional in funcţie de regimul de furnizare a apei in reţeaua de distribuţie
(furnizare continua).
- c= 0,70 coeficient adimensional in funcţie de destinaţia clădirii;
Nr.crt. Denumire obiect Număr obiecte Echivalenţi de Suma echivalenţilor
scurqere
1 Lavoar 13 0,5 6,5
2 Cada dus 1 2 2
3 Spălător 2 1,5 3
4 Pisoar 3 3,5 10,5
5 WC 9 6 54
TOTAL 76
Q s = a * c *jET Ss =0.33*0.70*yl76 = 2.014 l/s Qc
-2 i 0 m« = 2.014 + 2.00 = 4.0 l/s.

+
6. DIMENSIONAREA BOILERULUI DE PREPARARE A.C.M.

Necesarul de apă calda menajera, calculat conform STAS 1478 - 90 este următorul:
- Număr persoane: 20
- Debit caracteristic: 5 l/om * zi la 45°C
- Timp de funcţionare: 8 ore/zi.
Nr. Crt. Tip clădire Nr. Persoane Debit caracteristic Consum mediu zilnic Consum maxim zilnic Consum maxim orar
O-ZI MED Qzi MAX Qo RAR MAX
L/OM ZI MC/ZI MC/ZI MC/H
1 Persoane 30 5 0,15 0,18 0,06
TOTAL 0,15 0,18 0,06
Se alege 1 boiler mixt, vertical cu montare pe perete, cu încălzire indirecta folosind agent termic de la
cazan si rezistenta electrica de 2 kW. Boilerul va avea capacitatea de V = 150 I si va avea o singura serpentina.
6. DETERMINAREA DEBITULUI DE RECIRCULARE A APEI CALDE

Debitul de calcul al conductei de recirculare este dat de relaţia: Qrec =
TT*1000*d2*l/4*t, unde:
- d - diametrul conductei de distribuţie si a coloanei in care apa s-a răcit sub temperatura de 40°C (m) =
0.030 m
- 1 - lungimea conductei de distribuţie si a coloanei in care apa s-a răcit sub temperatura de 40°C (m) =
36.00 m
- t - timpul in care se va face evacuarea apei răcite din conducta de distribuţie si a coloanei, respective
timpul de circulaţie a apei in conducta = 1800 secunde
Rezulta:
Qrec =3.14*1000*0.03**36/4*1800 = 0.014 l/s = 0.50 mc/h. Debitul pompei de recirculare este egal cu
debitul de calcul al conductei de recirculare.
Pompa de recirculare trebuie sa asigure presiunea necesara pentru învingerea pierderilor de sarcina pe
conductele de recirculare. Având in considerare traseul cel mai lung al conductei de recirculare, diametrul acesteia
si debitul de recirculare tranzitat, s-a determinat suma tuturor pierderilor de sarcina (distribuite si locale) ca fiind de
cea. 1,5 m.
Se va alege aşadar o pompa de recirculare având caracteristicile:
- Q= 0,50 mc/h;
- H = 2,00 mCA.
BREVIAR DE CALCUL
CANALIZARE PLUVIALA
Debitele de ape meteorice si volumul bazinului de acumulare si pompare se determina conform

următoarelor normative si standarde:
- SR 1846-2/2007 - Canalizări exterioare. Prescripţii de proiectare. Partea a-2-a -Determinarea debitelor de
ape meteorice;
- STAS 9470-73 - Ploi maxime. Intensitate, durata, frecventa;
- STAS 4273-83 - Construcţii hidrotehnice. încadrarea in clase de importanta;
- SR EN 752-4/99 - Reţele de canalizare in exteriorul clădirilor. Prevederi referitoare la mediu;
- I 9-2015 - Normativ privind proiectarea, execuţia si exploatarea instalaţiilor sanitare aferente clădirilor;
- P 96-2015 - Ghid pentru proiectarea si executarea instalaţiilor de canalizare a apelor meteorice in clădiri
civile, social-culturale si industriale.
A. C an al i zarea apel or m et eori ce de pe cl ădi rea R AR
Pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice de pe terasa necirculabila s-a optat pentru soluţia de
colectare cu senouri (canale) laterale cu receptoare fara garda hidraulica amplasate in jgheaburi cu curgere
gravitaţionala in condugta_colectoare orizontala amplasata la partea superioara (pentru o latura a £fâpS)$şT.
independente pentru fiecare receptor, pe cealaltă latura a clădirii. //ţŞ^
Du rat a pl oi i de cal cu l , se determina cu relaţia:
t = tcs + L/va (minute), unde:

- tcs = 3 - timpul de concentrare superficiala, in minute;
- L = 40 - lungimea tronsonului pana la secţiunea de cal6^jrv| îs.
jjţ>§c^r> i
- va = 40 - viteza apreciata de curgere a apei in canal, in rrwmţgte /
Rezulta: t = 3 + 40/40 = 4 minute.
Debi t ul m axi m Q mtty produs de ploaia de calcul se calculează cu relaţia: Vc,sig= 0,0001
*i*S*0 (l/s), in care:
- S - suprafaţa bazinului de pe care se colectează apa de ploaie, in ha;

- i - intensitatea ploii de calcul, in l/s*ha;
- 0 - coeficient mediu de scurgere.
Având in vedere clasa de importanta a obiectivului determinata conform STAS 4273 si a SR EN 752-4, se
adopta o frecventa a ploii de calcul de 1/2. In aceste condiţii, având in vedere o durata estimata a ploii de calcul de
2,5 minute si o frecventa a ploii de calcul de 1/2, din curbele IDF (zona 7, conform STAS 9470) rezulta o intensitate
a ploii de calcul, i = 290l/s*ha.
Coeficientul mediu de scurgere este:
- 01 = 0,85 - terase asfaltate; Suprafaţa de
calcul este:
- Si = 920 mp - clădire RAR;
Rezulta:
Vc,Sig= 0,0001*290*920*0,85 = 22,70 l/s
S-a adoptat soluţia de colectare cu receptoare de terasa Dn 100 cu colectare dreapta la conducta orizontala, respectiv
la coloanele verticale. Debitul specific al unui astfel de receptor este de 5,50 l/s. Rezulta astfel numărul necesar de
receptoare: Nrt = 22,70/5,50 = 4,15 receptoare.
Conducta orizontala de colectare pentru cele 3 receptoare ce se racordează la ea va fi cu secţiune constanta
Dn 160 mm. De asemenea coloana verticala ce deserveşte aceasta conducta va avea diametrul Dn 160 mm.
B . Can al izarea apel or m et eori ce de pe su prafeţ el e ext eri oare adi acen t e cl ădi ril or
Pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice de pe suprafeţele adiacente clădirilor, s-a optat pentru
colectarea prin guri de scurgere simple cu sifon si depozit, colectoare îngropate, debusare intr-un bazin de
acumulare si pomparea finala intr-un receptor natural.
Du rat a pl oi i de cal cu l , se determina cu relaţia:
t = tcs + L/va (minute), unde:

- tcs = 12 - timpul de concentrare superficiala, in minute;
- L = 200 - lungimea tronsonului pana la secţiunea de calcul, in m;
- va = 40 - viteza apreciata de curgere a apei in canal, in m/minut.
Rezulta:
t = 12+ 200/40 = 17 minute.
Debi t u l m axi m Qmar produs de ploaia de calcul se calculează cu relaţia: Vc.8ig = m*i*S*0 (l/s), in
care:
- S - suprafaţa bazinului de pe care se colectează apa de ploaie, in ha;

- i - intensitatea ploii de calcul, in l/s*ha;
- m - coeficient de reducere a debitului;
- 0 - coeficient mediu de scurgere.
Având in vedere clasa de importanta a obiectivului determinata conform STAS 4273 si a SR EN 752-4, se
adopta o frecventa a ploii de calcul de 1/2. In aceste condiţii, având in vedere o durata estimata a ploii de calcul de
2,5 minute si o frecventa a ploii de calcul de 1/2, din curbele IDF (zona 7, conform STAS 9470) rezulta o intensitate
a ploii de calcul, i = 170l/s*ha.
Coeficienţii medii de scurgere sunt:
- 0 2 = 0,85 - pavaje asfaltate sau din beton; Suprafaţa de
calcul este:
- S2 = 6148 mp - suprafaţa carosabila si trotuare;
Pentru durate ale ploii de calcul mai mici de 40 minute, coeficientul de reducere a debitului se adopta, m =
0,80.
Rezulta astfel un debit maxim al apelor meteorice, pentru suprafeţele adiacente clădirilor din incinta:
Qmax= m*S*0*i = 0,80*170*0,6148*0,85 = 71,07 l/s.
Pentru colectarea apelor pluviale se vor utiliza guri de scurgere cu sifon si depozit. Suprafaţa deservita de o
gura de scurgere este de 500 - 700 mp. Se adopta o suprafaţa de 500 mp deservita de o gura de scurgere. La o
suprafaţa totala de carosabil de 6148 mp, rezulta:
Ngs = 6148/500 = 12,30 guri de scurgere.
S-au prevăzut 15 guri de scurgere, atat din considerente de siguranţa in exploatare cat si pentru preluarea apelor
meteorice ce nu se infiltrează in spaţiul verde. Rezulta un debit aferent unei guri de scurgere: qg8 = 71,07/15 = 4,75
l/s.
Pentru reţeaua de canalizare din incinta se vor folosi tuburi din PVC Dn 200 - 400 mm cu panta medie de
0,60%.
C.Det erm i n area capaci t ăţ i i separat orul u i de h idrocarbu ri

Deoarece beneficiarul a optat pentru colectarea unitara a apelor pluviale, indiferent de natura suprafeţelor
de recepţie, debitul de dimensionare a separatorului de hidrocarburi va fi debitul total de ape meteorice, respectiv:
QSH = 22,70 + 71,07 = 93,80 l/s.
In consecinţa, pentru colectarea hidrocarburilor din apa de ploaie colectata din incinta, va fi necesara
prevederea unui separator de hidrocarburi cu filtru coalescent (clasa 1) si obturator automat dimensionat pentru un
debit de cea. 100 l/s.
D. Det erm i n area vol u m ul u i bazi nu l u i de acu mu l are si pom pare
Volumul bazinului de acumulare si pompare pentru apele meteorice colectate din incinta este determinat de
relaţia:
VBR = (1/2)*(t2R/tc)* Qmax*ki (mc), unde:

- tR = 20 minute - timpul de retentie;
- tc = 17 minute - durata ploii de calcul;
- Qmax= 93,80 l/s - debitul maxim al ploii de calcul;
- ki = 0,06 - coeficient de transformare.
Rezulta:
VBR =1/2*(202/17)*93,80*0,06 = 66,21 mc.
Se adopta un bazin de retentie cu volumul util de 70 mc.

Apa pluviala acumulata va fi evacuata in emisarul natural cu ajutorul unor pompe submersibile de mare
capacitate. Se vor utiliza 2A+1R pompe, fiecare având
caracteristicile:
- Q= 50 l/s;
- H = 7- 8 mCA;
- Pmax = 11,50 kW.
Vizat I.J.C. Dambovita
PROGRAM DE CONTROL ELABORAT IN COLABORARE CU
BENEFICIARUL SI CONSTRUCTORUL
REŢELE CANALIZARE
Nr. FAZA DIN Met Particip Documente

crt. LUCRARE oda a la încheiate
SUPUSA de control
OBLIGATORIU cont
CONTROLULUI rol
0. 1 2 3 4
. .
A. TUBURI
Faza determinanta: viz
Pregătirea terenului de ua proces verbal 1.
fundare l investitor, proiectant, ascunse proces
Trasare constructor verbal 1. ascunse
Constatare natura teren investitor, proces verbal 1.
fundare constructor ascunse
Verificare profil săpătura investitor,
si cote constructor
de fundare fata de proiect__________
Faza determinanta: vi proces verbal 1.
Pregătirea patului de z ascunse proces
fundare u investitor, verbal 1.
Verificare grosime strat al constructor ascunse
de nisip Verificare investitor,
compactare pat constructor
3. Faza determinanta: Montare vizual

tuburi
Verificare pozare tuburi Verificare investitor, constructor
imbinari tuburi investitor, constructor
BENEFICIAR:
PROGRAM PENTRU URMĂRIREA COMPORTĂRII IN TIMP A REŢELELOR DE CANALIZARE
Nr. DENUMIREA CONSTRUCŢIILOR PERIODICITATEA VIZUAL FELUL CONTROLULUI

crt. SPECIAL VIZUAL SPECIAL
0. 1. 2. 3. 4. 5.
1. Controlul exterior: verificarea stării căminelor, capacelor, lunar - da -
gurilor de scurgere, pavajelor
2. lunar - da
-
Controlul interior: verificarea scărilor căminelor,
tencuielilor, hidroizolatiilor, etc.
3. Controlul depunerilor pe conducte bianual - da
- Toate operaţiile se vor trece in cartea construcţiei

- In acest sens se desemnează de către conducerea unităţii o persoana care are sarcinii precise cu privire la urmărirea in
timp a reţelelor exterioare, care de preferinţa trebuie sa fie responsabila cu cartea tehnica a construcţiei.
0. 1. 2. 3. 4.
4. Faza determinanta: Realizare lucrări vizual vizual cu investitor, constructor investitor, constructor proces verbal proces verbal proces
Finale manometru investitor, constructor, proiectant verbal de faza determinanta
Verificare compactare umplutura Spălare cu analize de delegat ISC investitor, constructor, proces verbal de faza determinanta
si dezinfectare conducte Proba finala de laborator proiectant delegat ISC
presiune
Verificarea calităţii apei conf. Legea
458/2002
PROIECTAT: CONSTRUCTOR: BENEFICIAR:
mY/
PROGRAM PENTRU URMĂRIREA COMPORTĂRII IN TIMP A REŢELELOR DE APA
Nr. DENUMIREA CONSTRUCŢIILOR PERIODICITATEA VIZUAL FELUL CONTROLULUI

crt. SPECIAL VIZUAL SPECIAL
0. 1. 2. 3. 4. 5.
1. Verificarea periodica a calităţii apei distribuite permanent anual da analiza de
laborator
2. Controlul coroziunii interioare si a depunerilor pe conducte bianual - da -
(prin demontarea armaturilor)
3. Verificarea stării conductelor si armaturilor (vane, garnituri, permanent lunar da
conducte fisurate)
4. Verificarea aparatelor de măsura lunar - da -
- Toate operaţiile se vor trece in cartea construcţiei

- In acest sens se desemnează de către conducerea unităţii o persoana care are sarcinii precise cu privire la urmărirea in timp a reţelelor
exterioare, care de preferinţa trebuie sa fie responsabila cu cartea tehnica a construcţiei.
Proiect;
PROGRAM DE CONTROL ELABORAT IN COLABORARE CU BENEFICIARUL SI CONSTRUCTORUL
Nr.c rt. FAZA DIN LUCRARE SUPUSA Metoda de control Participa la control Documente ce urmează sa stea la baza atestării Observaţii
Benef, Proiectant
OBLIGATORIU CONTROLULUI calităţii
Constructor-, Delegat IJC
0. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
INSTi \LATII SANITARE INTERIOARE
1. Dupa turnarea planseelor si pereţilor vizual Da Proiectant Documentaţie tehnica
pentru verificarea golurilor de trecere Beneficiar PVRC
Constructor
2. vizual
'
Dupa montarea conductelor si a Da Proiectant Documentaţie tehnica // c .

armaturilor si efectuarea probei de Beneficiar Fisa de calitate a materialelor / / r. \
presiune Constructor Proces verbal de faza determinanta
k
Faza determinanta! Inspector IJC
3. Dupa montarea armaturilor si vizual Da Proiectant Documentaţie tehnica
efectuarea probei de funcţionare Beneficiar PVRC
Constructor
PS
Tv. t
Proiectări^/
PROGRAM PENTRU URMĂRIREA COMPORTĂRII IN TIMP A INSTALAŢIILOR SANITARE INTERIOARE
Nr.c DENUMIREA CONSTRUCŢIILOR PERIODICITATEA FELUL CONTROLULUI
rt. VIZUAL SPECIAL VIZUAL SPECIAL
O
0. 1. 2. 3. 4. 5.
Beneficiar, Constructor,
1. permanent -
■
Se va urmări modul de funcţionare a instalaţiilor si da
etanşeitatea lor pentru eliminarea pierderilor de apa si a
disfunctiunilor
2. Se va verifica gradul de uzura al armaturilor de serviciu si permanent - da
închidere pentru eliminarea pierderilor de apa
Toate operaţiile se vor trece in cartea construcţiei.

In acest sens se desemnează de către beneficiar o persoana care are sarcini precise cu privire la urmărirea in timp a instalaţiilor interioare, care de
preferinţa trebuie sa fie responsabila cu cartea tehnica a construcţiei.
PROGRAM DE CONTROL ELABORAT IN COLABORARE CU BENEFICIARUL SI

CONSTRUCTORUL
Nr. FAZA DIN LUCRARE SUPUSA Metoda de Participa la control Documente ce urmează sa stea la Observaţii
crt. OBLIGATORIU CONTROLULUI control Benef. Proiect. Deleg. IJC baza atestării calităţii
Constr
0. 1. 2. 3. •'. 5. 6. 7.
INSTALAT I HIDRA ULICE SI TEHNOLOGICE
1. Dupa turnarea betonului pentru verificarea vizual da da — Proces verbal
golurilor si a poziţiei pieselor de trecere
2. Dupa montarea conductelor si a armaturilor Vizual + da da da Proces verbal de faza determinanta
pentru efectuarea probei de presiune manometru
3. Dupa montarea utilajelor si a efectuării vizual da da — Proces verbal
probelor tehnologice de funcţionare
PROIECTANT: CONSTRUCTOR: INVESTITOR:
PROGRAM PENTRU URMĂRIREA COMPORTĂRII IN TIMP A
INSTALAŢIILOR HIDRAULICE SI TEHNOLOGICE LA STAŢII DE
POMPARE
Nr. DENUMIREA CONSTRUCŢIILOR PERIODICITATEA FELUL CONTROLULUI
crt. VIZUAL SPECIAL VIZUAL SPECIAL
0. 1. 2. 3. 4. 5.
INSTALAŢII HIDRAULICE SI TEHNOLOGICE
-
1. Se va urmării modul de funcţionare a instalaţiilor si permanent da
etanşeitatea lor pentru eliminarea pierderilor de apa si a
disfunctiunilor in exploatare
-
2. Se va verifica gradul de uzura al armaturilor de serviciu si permanent - da
închidere pentru eliminarea pierderilor de presiune
-
3. Verificarea permanenta a parametrilor tehnico-functionali permanent - da
ai utilajelor din staţia de pompare
Toate operaţiile se vor trece in cartea construcţiei.

In acest sens se desemnează de către conducerea unităţii o persoana care are sarcini precise cu privire la urmărirea in timp a instalaţiilor care
de preferinţa trebuie sa fie responsabila cu cartea tehnica a construcţiei.

MT Hidro

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MT Hidro

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTALAŢII SANITARE

«ADAPTARE PROIECT TIP

Beneficiar: REGISTRUL AUTO ROMAN R.A.

general: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L.

Sef proiect Arh. Mircea Nitescu

Verificat Ing. Marian Radu

INSTALAŢII SANITARE INTERIOARE

1.2. BAZA DE PROIECTARE

La baza întocmirii acestei documentaţii au stat:

3. SOLUŢIA TEHNICA PROIECTATA

3.1 INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APA MENAJERA RECE SI CALDA

Alimentarea cu apa potabila a întregului obiectiv de investiţie se va asigura de la reţeaua publica de

3.2 INSTALAŢII INTERIOARE DE CANALIZARE MENAJERA

3.3 INSTALAŢII INTERIOARE DE CANALIZARE PLUVIALA

4. DOTAREA CU OBIECTE SANITARE SI ACCESORII

7. MASURI DE PROTECŢIA SI IGIENA MUNCII

8. MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

1.2. BAZA DE PROIECTARE

3. SOLUŢIA TEHNICA PROIECTATA

5. MASURI DE PROTECŢIA SI IGIENA MUNCII

6. MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente acestora C 300-94. 7.

1.2. BAZA DE PROIECTARE // Q t:>f,

3.1. Reţeaua de apa potabila

3.2. Reţeaua de canalizare menajera

3.3. Reţeaua de canalizare pluviala

4.2. R eţ eau a de can al i zare

5. MASURI DE PROTECŢIA SI IGIENA MUNCII

6. MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

CAIET DE SARCINI RETELE DE

-SR-EN 752-2/1998 1. GENERALITĂŢI

-SR-EN 752-3/1998 Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea lucrărilor de reţele

înainte de comandarea si livrarea oricăror materiale la şantier se vor pune la dispoziţia

5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

Pichetarea lucrărilor, lucrările pregătitoare si trasarea

Tuburi din PVC

Executarea patului de pozare si a umpluturilor

Dupa executarea săpaturilor in conformitate cu indicaţiile proiectului, se va realiza nivelarea

Realizarea căminelor de vizitare, intersecţie sau rupere de panta

7. PROBE DE ETANŞEITATE SI FUNCŢIONALITATE

Proba de etanşeitate se efectuează intre doua camine consecutive, inainte de execuţia

8. VERIFICĂRI INANTE DE RECEPŢIE

8.2. Verificări comune

verificarea tuturor reparaţiilor si inlocuirea sau schimbările efectuate inainte de a fi

9. NORME MINIME DE PROTECŢIA MUNCII

In conformitate cu prevederile HG 300/2006, cerinţele minime de securitate si sănătate pe

Măsurătorile se vor efectua de către reprezentantul antreprenorului împreuna cu reprezentantul

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea lucrărilor de reţele de apa. El cuprinde

Tevi din polietilena de înalta densitate

Tevi din polietilena de inalta densitate

Tevi din polietilena de înalta densitate

POZAREA CONDUCTELOR DIN POLIETILENĂ DE ÎNALTĂ DENSITATE Ţevile de

In perioada preliminară punerii in funcţiune se efectuează verificările, încercările si probele de

8. VERIFICĂRI ÎNAINTE DE RECEPŢIE

9. SPĂLAREA SI DEZINFECTAREA CONDUCTELOR

10. MĂSURĂTOARE SI DECONTARE

2. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUŢIA INSTALAŢIILOR INTERIOARE DE APĂ RECE Şl

CONTROLUL MATERIALELOR SI RECEPŢIA ACESTORA

Materialele propuse de antreprenor trebuie să fie în concordanţa cu prevederile specificaţiilor

2. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUŢIA INSTALAŢIILOR INTERIOARE DE APĂ RECE

2.1 PREVEDERI GENERALE

Instalaţiile se vor executa cu respectând prevederile Normativului pentru proiectarea şi executarea

2.2 PREVEDERI GENERALE

Pentru instalaţiile de alimentare cu apă potabilă se vor utiliza:

Q orarmaxim= (1/24)K6 Qzi max (m3/h)

Q s =acjE~ s s ; reprezintă debitul corespunzător sumei echivalenţilor de debit;

Q s = a * c jET Ss =0.330.70*yl76 = 2.014 l/s Qc

iS*0 (l/s), in care: