Metodologie de Executie Retele de Apa

S.C. GENYMAR 2008 S.R.L.
RO 24301140; J17/1517/2008
Adresa: Str. Razboieni,nr. 199 Galati, tel.: 0753251234, fax: 0336/819630
E-mail: genymar.gl@gmail.com
EXTINDERE RETEA ALIMENTARE CU APA U.A.T. CAVADINESTI ETAPA II
METODOLOGIE DE EXECUTIE RETELE DE APA

Metodologie pentru lucrari de retele alimentare si
distributie apa potabila
Prezenta descriere contine conditiile ce trebuie respectate si
activitatile necesare executiei, montarii si verificarii retelelor de
distributie apa, formate din tuburi de polietilena de inalta densitate.
Materiale
Datele tehnice privind materialele folosite vor fi puse la dispozitia
utilizatorului de catre producatorul de teava. Orice schimbare in alegerea
materialelor care ar afecta calitatea, necesita o noua incadrare a tevii.
Pentru realizarea sistemelor de alimentare cu apa se vor folosi
numai tevi si elemente de asamblare standardizate si agrementate
conform prevederilor legale in vigoare. Materia prima utilizata pentru
producerea tevilor si elementelor de asamblare este polietilena de inalta
densitate - PEID.
Executie si montaj tuburi, fitinguri, armaturi, accesorii
Caminele de vizitare (pentru vane) vor fi conform documentatiei

tehnice atasate, proiect tehnic, detalii de executie.
Piesele de trecere pentru conducte si gurile de vizitare protejate cu
capace din fonta vor fi conforme cu documentatia tehnice atasata,
proiect tehnic, detalii de executie.
Hidrantii de incendiu vor fi montati in conformitate cu normele de
prevenire a incendiilor conform proiectului.
Adancimea minima de pozare ingropata a conductelor se poate
reduce in cazuri speciale cu conditia montarii conductei din PE, protejata
in tevi din otel, tuburi din beton, care sa preia toate eforturile datorate
circulatiei rutiere sau altor factori.
Tuburile de protectie au drept scop:
RO 24301140; J17/1517/2008
 protectia conductei din PE la solicitari mecanice datorate sarcinilor

externe;
Latimea sapaturii santului se va alege astfel incat de fiecare parte a
tevii sa ramana un spatiu liber de cate 10cm. Fundul santului va fi nivelat
si acoperit cu un strat de nisip cu inaltimea de 10cm.
Imbinarea tevilor si a elementelor de asamblare din PE se
realizeaza prin urmatoarele procedee:
 sudarea cu elemente incalzitoare;
 sudarea „cap la cap";
 sudura de tip „sa";
 sudura de tip „polifuziune";
 sudura de tip „electrofuziune" (cu elemente de asamblare
prevazute cu rezistenta electrica);
 imbinare cu racorduri mecanice;
 alte procedee agrementate.
Toate imbinarile realizate intre tevi si/sau intre tevi si elemente de
asamblare trebuie sa prezinte cel putin aceeasi rezistenta cu cea a tevii.
Prelucrarea si imbinarea tevilor si a elementelor de racordare din
PE se pot realiza la o temperatura a mediului ambiant cuprinsa intre 0oC
si + 40oC.
Sistemele de imbinare, procedeele si echipamentele utilizate
trebuie agrementate in conformitate cu prevederile legale.
Se pot utiliza armaturi din PE sau din otel. Armaturile din otel vor
avea suprafetele protejate impotriva coroziunii. Armaturile se vor instala
astfel incat sa nu supuna teava din PE la sarcini suplimentare (datorate
actionarilor sau greutatilor proprii).
Armaturile din otel se monteaza in doua variante:
 cu flanse;
 cu racorduri din PE.
Armaturile din otel, prevazute cu flanse, se vor racorda la tevile din
PE prin sistemul de trecere de la PE la metal, cu adaptor cu flanse.
Armaturile pot fi montate in camine de vizitare sau ingropate in pamant
(cu tub protector si tija de actionare de la suprafata).
Coborarea conductelor in sant se va efectua numai dupa ce la toate
imbinarile sudate sau efectuat ciclurile de racire. La coborarea conductei
in sant se vor utiliza franghii si/sau scanduri. Este interzisa folosirea
RO 24301140; J17/1517/2008
cablurilor, sarmei, lanturilor sau a altor dispozitive ori corpuri metalice.

La coborarea conductei in sant se va evita contactul conductei cu peretii
santului, pentru a nu fi deteriorata conducta. Tevile din PE se vor monta
pe cat posibil pe mijlocul fundului santului. Pentru protejarea
conductelor in timpul unor eventuale lucrari edilitare se va monta
deasupra conductei o banda de avertizare, pe intreaga lungime a
acesteia, la circa 25-30cm deasupra generatoarei superioare a conductei.
Inainte de pozarea conductei pe fundul santului se aseaza un strat
de nisip compact, cu grosimea de 10cm. Dupa ce se aseaza conducta in
sant se umple santul cu nisip pana cand grosimea stratului de nisip,
compactat manual, depaseste cu 10cm generatoarea superioara a
conductei. Materialul rezultat din sapatura cu care se umple santul va fi
introdus, treptat, in straturi de maximum 30cm si va fi compactat manual.
Umplerea santului se va efectua pe zone de 20-30m, avansand intr-
o singura directie. Se poate lucra simultan pe trei zone consecutive,
executandu-se in acelasi timp:
 pe zona 1 - umplerea cu material de umplutura pana la 50cm
deasupra conductei;
 pe zona 2 - umplerea cu material de umplutura pana la 20cm
deasupra conductei;
 pe zona 3 - umplerea cu nisip.
In cazul in care nu exista variatii de temperatura a mediului ambiant
cu mai mult de 5oC intr-o perioada de 8 ore, se poate efectua umplerea
santului si pe portiuni mai mari de 30m.
Executie si montaj hidranti si vane

Executie hidranti
Hidrantii sunt in mod obisnuit realizati in constructie subterana.
Constructia hidrantilor se realizeaza dupa montarea conductei.
Operatiile principale sunt urmatoarele:
 Semnalizarea locatiei, imprejmuirea si marcarea;
 Verificarea existentei unor conducte, cabluri, etc.;
 Executia sapaturii cu excavator si finisarea manuala a gropii;
 Montarea sustinerilor pentru protectia lucrarii;
 Aducerea la cota a fundului gropii;
RO 24301140; J17/1517/2008
 Turnarea betonului de egalizare;

 Instalarea blocului suport;
 Premontarea in afara santului a corpului inferior cu talpa - coloana
- vana - tija actionare; Amplasarea acestor piese pe bloc;
 Montarea conductei de legatura intre conducta principala si
hidrant;
 Realizarea umpluturii pana la cota de pozare a betonului de
stabilizare;
 Turnarea betonului care inglobeaza coloana (cu cofraj);
 Montarea carcasei de protectie cu capac;
 Turnarea betonului in jurul carcasei (cu cofraj);
 Realizare umplutura finala;
 Refacere sistem rutier in jurul hidrantului.
Hidrantii in constructie supraterana se realizeaza in mod similar.
Stalpii se amplaseaza inafara terenului, dar principalele operatii sunt
asemanatoare cu cele de la cei subterani. Alte operatii care difera sunt:
 Montarea elementului "S" la cota corecta a stalpului;
 Plasarea stalpului (complet montat) in pozitia corecta;
 Turnarea betonului in jurul stalpului;
 Marcarea cu un simbol pentru fiecare stalp.
Vane izolate montate ingropat

Vanele pot fi amplasate direct in pamant, dupa montarea tuburilor
in sant.
Operatiile principale sunt urmatoarele:
 Montarea suportilor provizorii pentru rezemarea vanelor;
 Pregatirea celor doua capete ale tuburilor din aval si amonte;
 Instalarea blocului suport;
 Montarea vanei noi intre tuburi;
 Realizarea straturilor de protectie prevazute;
 Umplutura conform conditiilor prevazute.
Montare vane ingropate cu tija de actionare

RO 24301140; J17/1517/2008
Vanele pot fi amplasate direct in pamant dupa realizarea santurilor

pentru conducte.
Principalele operatii necesare pentru aceasta sunt urmatoarele:
 Montare suporti provizorii pentru vane;
 Pregatirea capetelor aval si amonte ale tuburilor;
 Instalarea blocului suport pentru vane;
 Montarea noilor vane intre tuburi;
 Realizarea stratului de protectie din polietilena prevazut;
 Realizarea umpluturii pana la nivelul de pozare a camerei
standard de vane;
 Montarea tijei de actionare;
 Montarea camerei de vane cu coloana;
 Realizarea umpluturii pana la nivelul inelului de beton;
 Montare cofraje si turnare beton pentru inel, in care se inglobeaza
capacul etans;
 Realizarea umpluturii sau a stratului rutier conform conditiilor
proiectate.
Executie bransamente
Teste etanseitate/presiune si dezinfectie conducte/constructii
Lucrari pregatitoare
Sunt necesare cateva masuri pentru a se putea efectua testele
prevazute, anume:
 Verificarea starii de curatare interioara a tronsoanelor de conducte
supuse testarii;
 Verificarea acoperirii cu material a tuburilor in vederea asigurarii
stabilitatii acestora pe perioada testarii;
 Toate imbinarile si conexiunile trebuie sa ramana vizibile pe
perioada testarii pentru a putea fi observate eventualele scurgeri
datorita neetanseitatii acestora;
 Tronsonul de conducta supus testarii va fi inchis la capete cu
dopuri, flanse oarbe, capace sau elemente speciale pneumatice si
care trebuie sa asigure aerisirea acestui tronson in timpul umplerii
cu apa;
RO 24301140; J17/1517/2008
 Pentru testarea cu apa se va utiliza in general apa potabila;

 Se vor pregati materialele, echipamentele si forta de munca
necesare procesului de testare;
 Se vor pregati masuri de evacuare a apei ce a fost utilizata pentru
testare.
Conducte sub presiune

Proba de etanseitate se poate efectua pe tronsoane scurte de
lungime impusa prin caietul de sarcini respectiv. Proba se executa
conform reglementarilor si prescriptiilor furnizorului de tuburi si caietului
de sarcini. Proba se executa cu apa la o presiune de regula de 1,5 ori mai
mare decat presiunea de regim a retelei, presiune obtinuta cu ajutorul
unei pompe manuale. Se vor mentine conductele pline cu apa timp de
cca. 24 de ore in vederea umectarii complete a lor.
Operatiile necesare sunt urmatoarele:
 Inchiderea capetelor tronsonului supus incercarii cu capace;
 Umplerea cu apa si eliminarea aerului din aceasta printr-o supapa
montata la capatul cel mai inalt al acesteia;
 Ridicarea treptata a presiunii cu o pompa de apa (In cca. 10
minute) si mentinerea cca. 30 minute cu pompare continua sau
intermitenta. Presiunea de Incercare se masoara In punctul cel mai
coborat al tronsonului testat;
 Se lasa cca. 1 ora, pompa de apa fiind deconectata; daca presiunea
scade mai mult de 30% din presiunea de incercare se reia proba;
in caz contrar proba este continuata;
 Se repompeaza apa pana la presiunea de incercare si se masoara
pierderea de presiune;
 Compararea pierderilor de apa cu valorile admisibile; aceste
pierderi sunt limitate la valoarea de 2 l/ m de diametru
nominal/Km de conducta/m coloana de apa/24 de ore;
 Se goleste conducta, se spala si se dezinfecteaza cu apa cu adaus
de clor.
 Proba se poate efectua si pe unele subzone, la cererea
beneficiarului.
Testul hidrostatic pentru conducte si camine

RO 24301140; J17/1517/2008
Proba se executa cu apa la o presiune stabilita dupa cum urmeaza:

umplerea tronsonului la o presiune apropiata de cea prevazuta pana la
nivelul cel mai de jos al caminelor din amonte si aval, masurata in lungul
generatoarei superioare a tubului; se considera ca presiunea maxima
poate fi 50 kPa si cea minima poate fi de 10 kPa.
Portiunea de retea supusa testarii este umpluta cu apa pe la partea
inferioara, inclusiv caminele de pe aceasta portiune si este mentinuta
timp de maximum o ora, atat cat este considerat necesar.
Perioada de testare trebuie sa fie de 30 minute. Pe durata acestei
perioade presiunea apei trebuie sa fie mentinuta cu o eroare de
maximum 1 kPa, prin restabilirea nivelului initial al apei.
Testarea este considerata satisfacatoare daca apa de adaus nu
depaseste cantitatea de:
 0,15 l/mp pentru 30 minute la conducte;
 0,20 l/mp pentru 30 minute la conducte si camine;
 0,40 l/mp pentru 30 minute la camine si camere de inspectie.
Lungimea portiunii de testare va depinde de lungimea spatiului de
lucru, de distanta dintre camine si configuratia retelei si va fi stabilita pe
perioada realizarii ei.
Tronsonul va fi curatat astfel ca imbinarile sa poata fi observate
dinafara. Cele doua capete ale tronsonului vor fi inchise ermetic prin
folosirea unor dispozitive tip Vetter. Testarea si reparatiile defectiunilor
vor fi repetate de cate ori va fi necesar, pana la disparitia scurgerilor
vizibile sau pana ce aceste scurgeri nu depasesc limitele admise.
Testarea poate fi aplicata si la camine, prin umplerea lor cu apa pana la
10cm sub placa sau fata de nivelul final si mentinerea timp de 24 de ore
pentru saturarea betonului, cu completarea la nivelul initial. Aceste
pierderi de apa nu trebuie sa fie mai mari decat echivalentul a 2cm
deasupra nivelului de uscat al camerei, in 24 de ore.
Pentru caminele din PE perioada de testare poate fi de 30 minute.
Pentru tuburi din otel presiunea de incercare va fi de 1,5 ori mai
mare decat presiunea de regim, pentru tuburi din fonta ductila va fi cu 5
bari mai mare, iar pentru tuburi din PVC sau PE conform recomandarilor
fabricantului.
RO 24301140; J17/1517/2008
Testarea si dezinfectarea se vor realiza intre caminul de inceput si

primul camin curent / intre doua camine curente / intre ultimul camin
curent si caminul de capat al conductei. Aceste lucrari se vor realiza
respectand toate prevederile si conditiile impuse prin caietele de sarcini
si producatori.
Dezinfectarea tronsoanelor terminate se va realiza dupa realizarea
probei de presiune si inainte de darea in folosinta. De asemenea, se va
realiza spalarea conductei pentru eliminarea materialelor straine.
Dezinfectarea se va realiza cu o solutie de hipoclorit de calciu.
Aceasta solutie se va doza la concentratia prevazuta, astfel incat sa nu
se depaseasca valoarea de 25 ppm.
Resurse mobilitate
Pentru realizarea lucrarilor descrise mai sus sunt necesare
resurse, printre care principalele consideram ca putem mentiona
urmatoarele:
 resurse materiale - conform standardelor, fiselor tehnice si
prevederilor caietului de sarcini, precum si pe baza celor mai bune
oferte ale furnizorilor - tevi de diferite materiale, armaturi, piese
si confectii metalice ce se inglobeaza in beton, elemente de
etansare treceri prin pereti, fitinguri, panouri si dulapi de lemn
pentru sprijiniri, dispozitiv pentru agatarea si manevrarea
panourilor, sistem de semnalizare a lucr arilor, pasarele, podete si
balustrade pentru protectia lucrarilor, etc.;
 utilaje si echipamente - excavator, automacara, incarcator frontal,
picon si ciocane pneumatice, masina de taiat asfalt si beton rutier,
maiuri mecanice si placi vibrante, pompe de epuisment,
autobasculante, alte mijloace de transport, truse de sudur a, truse
de lipire, aparate de masura si control, etc.;
 forta de munca - formatie de muncitori compusa din 8-10 oameni
si sef de formatie.
Verificari, probe si receptie

Verificari inainte de montaj
RO 24301140; J17/1517/2008
Se va efectua o verificare a aspectului tevilor si elementelor de

asamblare, pentru a fi eliminate cele care prezinta defecte. Se va efectua
o verificare in ceea ce priveste corespondenta materialelor cu
prevederile din proiect.
Verificari in timpul montajului

 verificarea corectei functionari a dispozitivelor de sudare;
 verificarea calitatii sudurilor efectuate;
 verificarea conditiilor de realizare a santului;
 verificarea respectarii distantelor minime de amplasare si a
adancimii de montaj;
 verificarea modului de pozare a conductelor;
 verificarea realizarii marcarii traseului
Probe
Probele de presiune a conductelor se vor executa conform
prevederilor SR 4163 -3 si STAS 6819.
Proba de presiune preliminara se poate efectua la fiecare tronson,
pe marginea santului, dar nu va depasi 500m.
Proba de presiune finala se poate realiza pe mai multe tronsoane,
dar numai in santuri si care indeplinesc urmatoarele conditii:
 au montate toate armaturile,
 s-a realizat o acoperire partiala a conductei lasandu-se imbinarile
libere;
 s-au executat masivele de ancoraj la conductele ce nu pot prelua
eforturi axiale.
Inainte de umplerea tronsonului cu apa, se inchid capetele
tronsonului cu capace asigurate sprijinite, conform detaliilor prevazute
in proiect.
Nu se folosesc robinetele ca piese de inchidere a capetelor
tronsoanelor supuse probei. Umplerea tronsonului cu apa se face prin
punctul cel mai de jos al acestuia dupa ce, in prealabil, s-au deschis
robinetele de dezaerisire prevazute in punctele inalte si care se inchid
treptat, numai dupa ce prin robinetele respective se evacueaza apa fara
aer.
RO 24301140; J17/1517/2008
Presiunea de proba se realizeaza si se masoara in punctul cel mai

coborat al retelei, respectandu-se pentru conductele de PE datele
producatorului, manometrele fiind montate in punctele cerute de
proiectant, proba realizandu-se de preferinta pe timp racoros, dimineata
sau seara, pentru ca rezultatele sa nu fie influentate de variatiile de
temperatura din timpul zilei.
Manometrele vor fi verificate metrologic inainte de punerea lor in
punctele de masurare.
Vor fi verificate imbinarile pentru a nu exista scurgeri vizibile.
Pentru realizarea presiunii se vor folosi pompele cu piston.
Probarea retelelor de conducte de apa se va efectua la presiunea
hidraulica prevazuta in proiect, dupa minimum 24 h de la efectuarea
ultimei suduri. Presiunea de incercare va fi de regula de 1,5 ori presiunea
de regim, insa minimum 6 bari, dar nu mai mare de 32 bari, iar durata de
incercare va fi de 120 minute.
Sudurile defecte se vor indeparta prin taierea portiunii respective,
dupa care se vor reface, efectuandu-se apoi o noua proba de presiune.
Inaintea punerii in functiune a retelelor exterioare de apa potabila
realizate cu conducte PE, acestea vor fi umplute cu apa potabila si clor
timp de minim 24 h pentru dezinfectare, apoi vor fi golite si spalate cu
apa potabila curenta timp de minim 24 h, in conformitate cu prevederile
Normelor sanitare si a celorlalte norme in vigoare prevazute de
proiectant.
Proba de presiune hidraulica a conductelor

Inainte de testare, vanele vor fi verificate si sigilate, conductele vor
fi umplute cu apa iar aerul existent va fi evacuat. Dupa umplere,
conductele vor fi lasate sa functioneze sub presiune pentru o perioada
de cel putin 3 ore, pentru a se ajunge la conditii cat se poate de stabile
pentru testare, urmarindu-se evacuarea completa a aerului prin
dispozitivele de dezaerisire.
Presiunea va fi atunci marita, pana cand in cea mai joasa parte a
conductelor testate se va indica o presiune de 150% fata de presiunea
maxima inregistrata in conditii de functionare normala, la indicatiile
Inginerului, si se va mentine la acest nivel prin pompare daca este
nevoie, pentru o ora. Pompa va fi apoi deconectata, si nu se va mai
permite intrarea apei pentru o ora. In acest timp presiunea din instalatie
RO 24301140; J17/1517/2008
nu trebuie sa scada. In caz contrar se vor urmari pierderile de apa si se

vor remedia portiunile de instalatie afectate. Proba de presiune se va
repeta pana cand nu se vor mai inregistra pierderi de apa. Manometrul cu
care se va urmari presiunea trebuie sa fie omologat metrologic.
In afara de aceste testari pe portiuni, intregul sistem va fi testat
urmandu-se aceleasi proceduri ca si la testarile partiale.
Dezinfectia
In completare la testele hidraulice asupra aductiunilor de apa
potabila, trebuie trecut prin conducta un dezinfectant pentru curatarea
finala, suficient timp pentru a realiza dezinfectia conductei.
Conducta trebuie sa fie umpluta cu solutie de clor cu o
concentratie suficienta pentru a realiza o sterilizare completa. Solutia de
clor trebuie sa ramana in sistem pentru cel putin 24 de ore dupa care
sistemul va fi spalat, pana cand apa de evacuare va avea un continut de
clor egal cu cel produs de statia de tratare.
Dupa 24 de ore vor fi prelevate mostre de apa din sistem, testate de
un laborator acreditat pentru a fi in acord cu cererile Legii 458/2002 si a
Legii 311/2004 cu privire la calitatea apei potabile si cu rectificarile lor
ulterioare. Daca rezultatul acestor teste nu este satisfacator sterilizarea
trebuie repetata pana se vor obtine rezultate satisfacatoare.
RO 24301140; J17/1517/2008
METODOLOGIE DE EXECUTIE SUBTRAVERSARE

DRUM – EXECUTAT PRIN FORAJ ORIZONTAL
DIRIJAT
Tehnologia de executie foraj orizontal dirijat:
Procedeul constă în realizarea unei perforaţii orizontale în subteran cu ajutorul

unui utilaj de forat prin injecţie de fluid de foraj sub presiune (subtraversari de
drumuri, canale-rigole).
Utilajul de forat orizontal dirijat este destinat instalării de conducte pentru
alimentare cu apă, reţele de canalizare, tuburi de protecţie din PE,
subtraversări de străzi, linii de cale ferată, râuri, parcuri, etc.
Deservirea utilajului se va realiza de către operatorii calificaţi de către

unitatea producătoare a utilajului de forat.
 Inainte de începerea forajului se vor executa ridicări topografice şi
pichetări ale reţelei. Realizarea propriu-zisă a forajului începe cu execuţia a
doua gropi cu dimensiuni reduse, una pentru lansarea sapei de forat şi
groapa de capat.
Scopul gropilor de pozitie este urmatorul:
- colectarea noroiului de foraj,
- spatiu de cuplare – decuplare scule foraj,
- utilizarea ulterioara a gropilor in vederea lansarii tubului de protectie.
Sprijinirea gropilor de pozitionare se va face concomitent cu sapatura, cu
dulapi de lemn
sau metalici asezati orizonta
 Metoda consta in 3 etape esentiale:
ETAPA 1 (Forajul pilot)
Acesta presupune introducerea prajinilor de foraj in pamant si stabilirea

traseului subtraversarii. Se realizeaza cu ajutorul capului de forare care cu
ajutorul suspensiei de forare si jeturilor de inalta presiune formeaza un tunel
RO 24301140; J17/1517/2008
Utilajul de forat va fi poziţionat pe direcţia gropii de lansare şi va începe

execuţia forajului pilot care se realizează cu ajutorul presiunii hidraulice
dezvoltată de utilaj.
Sapa este dirijată de utilaj prin intermediul unor prăjini. Manipularea

prăjinilor se face automat, atât la forajul pilot cât şi la tragerea conductei, ceea
ce implică timpi de operare reduşi, personal de deservire minim şi prevenirea
unor posibile accidente de muncă. Sapă de forat poate fi acţionată prin rotaţie
şi percuţie (în soluri foarte dure).
Dirijarea forajului pilot se realizează cu ajutorul unui dispozitiv de
radiolocaţie ce citeşte adâncimi şi unghiuri transmise de un emiţător montat în
sape de forat. Aceste date sunt înregistrate pe un suport dirijat şi vor furniza
informaţii detaliate pentru realizarea profilului longitudinal al forajului.
Pilotarea dirijata de la suprafata a tijelor si dispozitivului de forare, prin
teleghidaj, cu ajutorul unui emitator de unde electromagnetice plasat in
interiorul sape i, care transmite in permanenta parametrii, precum si
adancimea la care se afla sapa, inclinarea sapei in % si orientarea varfului
sapei in sistem orar.
Aceste informatii sunt primite la suprafata terenului de un receptor-emitator
portabil, care le afiseaz a in orice moment si le pune la dispozitia persoanei
care dirijeaza executia forajului pilot.
Instantaneu, datele sunt retransmise unui receptor fix instalat pe
echipamentul de foraj, unde apar pe ecranele citite de operatorul
echipamentului.
RO 24301140; J17/1517/2008
Pe langa datele de mai sus, sonda din interiorul sapei mai transmite informatii
cu privire la temperatura mediului in care se afla si gradul de incarcare a
bateriilor care o alimenteaza.
Pe baza datelor primite, navigatorul (persoana care dirijeaza executia
forajului p ilot) transmite in permanenta operatorului instructiuni de orientare si
inaintare a sapei, permitand astfel respectarea traseului proiectat si evitand
contactul cu retelele subterane cunoscute si iesind la suprafata in punctul
prestabilit, precizia fiind d e ±5-20 cm.
Avansarea pe orizontala in sistem rotativ si prin maruntirea solului pe baza
de injectii sub presiune inalta a unui jet cu fluid special de foraj, pe baza de
argila bentonitica (datorita proprietatilor tixotropice ale acestui tip de argila,
noroiul de foraj indeplineste si rolurile de stabilizator al gaurii de foraj si agent
de ungere)
ETAPA 2 (Largiri succesive):
Faza a doua consta in largiri succesive cu freze largitoare, pana la obtinerea

unui tunel cu 20% mai mare decat al tevii ce urmeaza a fi pozate. Mentinerea
intacta a tunelului se face cu ajutorul suspensiei de foraj, care contine
bentonita, acesta umpland golurile ramase si formand o turta de colmatare in
jurul tunelului, evitand astfel infiltratiile din sol in tunel si implicit suruparea
acestuia. Alt rol al bentonitei, prin proprietatiile lor, fiind acela de a actiona ca
un mijloc de lubrifiere a tubului.
Odata cu retragerea coloanei de sprijin impreuna cu largitorul, coloana se
completeaza in urma cu sprijin de foraj, astfel incat, desi largitorul se aproprie
in permanenta de echipamentul de foraj, lungimea intregii coloane ramane
constanta, extremitatea opusa echipamentului fiind mereu la suprafata.
Aceasta operatiune se repeta consecutiv, cu diametre din ce in ce mai mari,
pana se
RO 24301140; J17/1517/2008
ajunge la diametrul necesar pentru pozarea tevi.

După realizarea forajului pilot se va monta un lărgitor care va realiza
diametrul dorit al tunelului pentru lansarea conductei şi va trage conducta prin
aceasta
Fluidul de foraj se realizează într-o unitate de amestec automată. Cu

ajutorul fluidului de foraj se împiedică prăbuşirea tunelului realizat, în acelaşi
timp are rolul de a păstra impermeabilitatea tunelului.
ETAPA 3 (Pozare tub-conducta):
Faza a treia consta in pozarea tevii in tunelul deja obtinut. Sectiunea

circulara intre conducta si marginea tunelului este umpluta de un amestec de
bentonita si sol dezlocuit, care in timp datorita aditonarii moleculelor de apa de
catre bentonita, se intareste formand o protectie suplimentara conductei ce a
fost pozata.
Intreg ansamblul format din: sprijin, capul largitor, c apul de prindere a tevii
si teava este tras prin deschiderea executata in capul primelor doua etape,
catre echipamentul de foraj. Cand intreg ansamblul este scos la suprafata, la
amplasamentul echipamentului, dispozitivele de largire si prindere sunt detas
ate de teava, aceasta ramanand in subteran, in acest fel atingandu -se scopul
intregii operatii. A doua largire executata la tragere are rolul de a impinge in
peretii gaurii de foraj materialul sapat si d a-l compacta, astfel ca, datorita
acestei operatii si a noroiului de foraj cu rol de stabilizare si lubrefiere, peretii
gaurii nu se prabusesc si forajul isi pastreaza diametrul o perioada relativ
lunga de timp (de ordinul a cateva zile), suficienta pentru a permite tragerea
tevii fara pericol.
Dupa pozarea tevii, in decurs de cateva zile, prin drenarea treptata a apei
din compozitia
noroiului de foraj, materialul excavat in timpul forajului si peretii gaurii vor tinde
sa
ocupe intregul spatiu ramas, astfel incat, in final, teava pozata va fi in contact
di rect cu
RO 24301140; J17/1517/2008
pamantul pe intreaga suprafata. Intregul proces de executie a lucrarii va

cuprinde:
a). Radiodetectie in verificarea planurilor de situatie puse la dispozitie de

beneficiarul
lucrarii si/sau efectuarea investigatiilor de teren cu ajutorul echipam entului
georadar,
pentru depistarea obstacolelor existente;
b). Prelucrarea informatiilor obtinute;

c). Alegerea traseului forajului, impus de obstacolele depistate si de
materialul tevii si
aprobarea lui de catre proiectant;
d). Executia forajului propriu-zis, conform etapelor tehnologice descrise si
pozarea tevii;
e). Controlul adancimii pozarii conductei se face fie cu ajutorul aparatului de
detectie fie prin efectuarea de masuratori directe in gropile intermediare,
intocmindu -se procese
verbale intre constructor si beneficiar (diriginte).
f). Receptia lucrarii.
Folosirea acestei tehnologii moderne de foraj orizontal presupune mai

multe avantaje:
AVANTAJE TEHNICE
- elimină operaţiile de transport şi depozitare a materialului excavat prin

procedee tradiţionale de forare;
- permite instalarea conductelor
şi a cablurilor în orice anotimp;
- structura naturală a solului de
deasupra zonei forate rămâne
nealterată;
- se aplică eficient în zone
saturate sau nesaturate din orice
tip de sol;
RO 24301140; J17/1517/2008
- este adaptabilă pentru orice condiţii de poluare şi aplicabilă la

recuperarea oricărui tip de poluant de interes economic (gaze, petrol etc.)
fiind posibilă realizarea de foraje care pot ajunge direct în centrul zonei
contaminate;
AVANTAJE ECONOMICE
- asigură o rentabilitate economica a investiţiei prin viteza mare de lucru;
- timpul folosit pentru pozarea conductelor sau cablurilor este mult redus în
raport cu metodele clasice;
- costul lucrărilor de pozare a conductelor poate fi redus prin utilizarea unui
echipament de foraj adecvat;
- subtraversarea căilor ferate sau rutiere nu implică întreruperea sau
perturbarea sub orice altă formă a traficului;
- metoda are aceeaşi eficienţă indiferent de gradul de denivelare al
terenului (teren plan, în pantă, accidentat);
- permite evitarea sau subtraversarea cu uşurinţă a obstacolelor de genul:
construcţii de dimensiuni mari, construcţii subterane, piste de aeroport,
suprafeţe forestiere etc.;
- eliminarea decopertării terenului şi săpării de şanţuri în intravilan prin
procedee clasice;
- diminuarea semnificativă sau chiar eliminarea cheltuielilor ulterioare
operaţiunilor de forare şi pozare a conductelor, materialele excavate ce
trebuie transportate şi depozitate
fiind în cantităţi mici iar reamenajarea perimetrelor în care au fost realizate
astfel de lucrări nu necesită lucrări complexe.
AVANTAJE ECOLOGICE
- forajul orizontal nu afectează în nici un fel creşterea plantelor, putându-se
executa astfel de lucrări în perimetre în care sunt amplasate spaţii verzi
(parcuri, alei cu copaci etc.);
- se protejează ecologic mediul ambiant evitându-se poluarea fonică şi
atmosferică din intravilan;
- spaţiile mici ce sunt afectate amplasării utilajelor şi operaţiilor tehnologice
afectează în mică măsură circulaţia în zonele pietonale;
RO 24301140; J17/1517/2008
- oferă soluţii avantajoase şi eficiente în operaţiunile de decontaminare şi

protecţie ecologică a mediului subteran, fără să afecteze suprafaţa
terenului;
- reduce riscul contaminării echipei de lucrători şi locuitorilor din zonele de
lucru cu substanţe poluante;
- permite conservarea monumentelor istorice şi arhitectonice;
- sunt evitate prăbuşirile de teren şi efectele amplasării utilajelor care
afectează în special zona de la marginea ariei de forare deschisă şi care
constau în alterarea structurii subsolului prin amestecul de straturi.
Intocmit,
Ing. Diaconescu Vasile

Metodologie de Executie Retele de Apa

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodologie de Executie Retele de Apa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. GENYMAR 2008 S.R.L.

EXTINDERE RETEA ALIMENTARE CU APA U.A.T. CAVADINESTI ETAPA II