TEHNOLOGIA INSTALATIILOR SANITARE

Instalaiile sanitare din cldiri i de alimentare cu ap i

canalizare din ansambluri de cldiri se realizez numai pe
baz de proiect.
Proiectul se verific de ctre verificatori de proiecte atestai
M.D.L.P.L. Referatul de verificare al proiectului face parte
integrant din proiect
nceperea executrii oricror lucrri de instalaii sanitare din
cldiri i de alimentare cu ap i canalizare din ansambluri
de cldiri este permis numai dup ce executantul a primit:
- proiectul instalaiei, la fazele Proiect tehnic i Detalii de
execuie;
- avizele si acordurile necesare;
-autorizaia de construire.
Executarea instalaiilor sanitare din cldiri i de alimentare
cu ap i canalizare din ansambluri de cldiri se realizeaz
cu materiale i echipamente omologate i agrementate,
conform Legii nr. 10/1995, nsoite de certificate de calitate
i care corespund prevederilor din proiect.
1. Reele de distribuie a apei i de canalizare n
ansambluri de cldiri i incinte industriale
- Amplasarea reelelor exterioare de ap i de canalizare se
face, n limita posibilitilor, n afara zonei carosabile, de
preferin n spaiile verzi, pentru a putea fi supuse ct mai
puin sarcinilor provenite din circulaia
vehiculelor i pentru a facilita accesul pentru intervenii.
- Pozarea conductelor n galerii subterane se face pe
baza unor justificri tehnico-economice i n cazul unor
situaii dificile (subtraversri de drumuri, ci ferate, ape
subterane etc.).
-Se monteaz, acolo unde este posibil, conductele de
ap cald i de recirculare comune cu cele de nclzire
central, iar conductele de ap rece n exteriorul
canalelor, alturi de acestea, direct n pmnt.
-Se recomand montarea conductelor preizolate de ap
cald direct n pmnt. n acest caz este indicat ca
reeaua de ap cald s fie dotat cu un sistem de
sesizare a eventualelor defeciuni.
-La nlocuirea conductelor de ap cald montate n
canale de protectie se pot utiliza conducte preizolate.
Configuraia i traseele reelelor
Traseele reelelor se aleg astfel nct s respecte ct
mai mult posibil, urmtoarele condiii:
-s treac ct mai aproape de consumatori, pe partea
cu cele mai multe puncte de consum;
-s rezulte un numr ct mai redus de intersecii cu
drumuri, ci ferate, canale, etc.
nterseciile reelelor cu artere de circulaie, ci ferate,
canale etc. sunt, de regul, perpendiculare.
Soluiile tehnice privind interseciile de ci ferate cu reele
de alimentare cu ap i de canalizare, se stabilesc innd
seama de prevederile din STAS 9312,
precum i de reglementrile specifice cilor ferate cu
privire la subtraversri de ci ferate si drumuri, cu
conducte.
-Pe poriunile paralele cu cile ferate, reelele se prevd
n afara zonei de protecie a acestora.
-La stabilirea traseelor reelelor de ap potabil se iau
msuri de evitare a contaminrii apei de ctre orice
surs de poluare.
-Determinarea limii anurilor se stabilete n funcie de
diametrul exterior al conductei la care se adaug 40 cm.
Limea minim a sanurilor pentru conductele de ap este
de 60 cm, iar pentru conductele de canalizare de 70 cm.
-Pe msura adncirii spturii, se iau msuri de consolidare
a pereilor prin efectuarea sprijinirilor corespunztoare.
-Concomitent, se iau i alte msuri de tehnica securitii
muncii, indicate pentru lucrri de acest fel.
- n cazul n care natura terenului nu asigur stabilitatea n
timp a reelelor (terenuri de umplutur, mltinoase etc.) se
iau msuri de consolidare prin batere, radiere de beton,
grinzi, piloti etc.
Montarea conductelor n pmnt
-n toate terenurile, cu excepia celor stncoase,
sensibile la umezire sau de umplutur, conductele
montate direct n pmnt se pozeaz direct pe fundul
nivelat i compact al traneii, fr fundaie artificial. n
terenurile stncoase conductele se monteaz n tranee pe
un pat de nisip.
-Pentru reelele de conducte care se amplaseaz n
terenuri sensibile la umezire se iau msurile prevzute
n Normativul P 7-92
-n cazul amplasrii n terenuri instabile sau agresive se
iau msuri speciale de protecie (izolaii, consolidri
etc.).
-Montarea conductelor de ap direct n pmnt se face sub
limita de nghe (conform STAS 6504) msurat de la
generatoarea superioar a conductei pn la suprafaa
terenului amenajat. Dac pozarea n aceste
condiii nu este posibil, se iau msuri speciale pentru
evitarea pericolului de nghe.
EXECUTAREA RETELEI DE ALIMENTARE CU APA
Lucrarile vor ncepe prin identificarea n teren a conductelor
si cablurilor subterane existente pe traseul conductelor
proiectate, nsemnndu-se pe planurile din proiect si
marcndu-se pe teren prin reperi, punctele de intersectare
cu alte conducte sau cabluri. Operatiile de mai sus se vor
efectua n prezena delegatului beneficiarului care va fi o
persoana cunoscatoare a zonei. De asemenea, se vor avea
n vedere avizele detinatorilor de retele de cabluri si
conducte pe traseu.
AMPLASARE-TRASARE
Predarea amplasamentului lucrarilor catre antreprenor se va
face de catre beneficiar in prezenta proiectantului, in
conformitate cu planurile de situatie si de amplasament.
Trasarea se va face cu aparatul topografic folosind jaloane
si repere pentru materializarea axului conductelor si a
punctelor de schimbare a directiei.
Sptura
Ltimea santului spturii trebuie sa fie aleasa nct s
ramn cel putin10 cm de fiecare parte a tevii pn la
peretele santului.
Fundul santului va fi nivelat si acoperit cu un strat de nisip
de 15cm.
Sapatura pentru conducte se va realiza cu excavatorul sau
manual si pamantul se va depozita la minim 50 cm de
marginea santului
Diametru conducta Spatiu de la
conducta la
marginea sapaturii
Latime minima
totala
D< 200 70
200<D<350 25
350<D<700 30
Sapaturile cu pereti verticali nesprijiniti se pot executa cu
adancimi pana la:
0,75 m - in cazul terenerilor necoezive
1,25 m - cu coeziune mijlocie
2 m - cu coeziune mare
Umplutura
Dup ce conducta se aseaz in sant, pe patul de nisip
realizat conform punctului anterior, deasupra se asterne un
strat de nisip cu grosimea minima de 15 cm, masurat de la
generatoarea superioara a conductei, peste care se adauga
materialul rezultat din sapatura.
Compactarea stratului de nisip se va realiza manual, iar
restul umpluturii va putea fi executata si mecanic in straturi
de maxim 20 cm.
Tinnd cont c teava din polietilena ca urmare a
coeficientului su de dilatare, acumuleaz tensiuni daca
este blocata la extremitati inainte de astupare, pentru
realizarea umpluturii se va proceda astfel :
- umplerea pentru cel putin primii 50 cm deasupra conductei
se va executa pentru toata conducta in aceleasi conditii de
temperatura si in perioada cea mai rcoroasa a zilei;
- se lucreaza pe zone de circa 20-30 m, avansand intr-o
singura directie pe 3 zone consecutive, executandu-se in
acelasi timp umplerea (pana la 50 cm deasupra conductei)
in prima zona, acoperirea (pana la 15-20 cm) in zona a 2-a
si acoperirea conductei cu nisip in zona a 3-a.
Umplerea se poate executa pe portiuni mai mari numai in
conditii de temperatura constanta pe o perioada de cel putin
8 ore inainte de astuparea santului.
MONTAREA CONDUCTELOR IN SANTURI
In vederea montarii conductelor se va urmari reducerea la
minim a sudurilor la fata locului.
Sudarea se poate executa fie dupa introducerea tevilor in
sant (fiind necesara) saparea unor gropi la locurile de
imbinare a tevilor, functie de diametrul conductei si
tipul utilajului), fie lng sant.
Daca nu este posibila realizarea gropii, teava se va aseza si
rezema pe dispozitive cu role langa sant, astfel incat in
zonele de imbinat sa nu apara tensiuni de incovoiere.
Conducta se va introduce in sant dupa racirea completa a
imbinarilor sudate.
imbinate prin fuziune, se va tine seama de deplasarile ce
pot sa apara datorita dilatarii sau contractiei termice a
materialului (cu efect mai evident la imbinarile finale cu
puncte fixe si la bransamente).
In timpul verii, in cazul existentei a doua puncte fixe
consecutive, este necesara o mica adaugire la lungimea
conductei, pentru a compensa contractia conductei de pe
fundul racoros al santului.
La pozare, se va acorda o atentie deosebita pentru
reducerea la minimum a eforturilor ce pot apare in fitinguri
(mai ales la cele sudate).
In timpul operatiunilor de pozare a conductelor PEHD
La instalare, in timpul iernii se va folosi lungimea exacta a
conductei.
La nivelarea fundului santului trebuie avut grija sa se
asigure un sprijin uniform al conductei.
Curbarea tevilor din PEHD este admisa fara a se recurge la
utilizarea curbelor speciale, cu conditia ca teava sa nu fie
curbata cu o raza mai mica de 30 x d
ext
.
Instalarea fitingurilor cu flanse impune de regul folosirea
flanselor scurte din polietilena echipate cu inele de sprijin si
cu garnituri. La toate punctele de instalare a fitingurilor grele
se vor prevedea suporti din beton atat pentru sustinerea
greutatii cat si pentru preluarea momentului de torsiune la
manevrarea robinetilor.
Verificarea inainte si in timpul instalarii
Se va verifica la locul livrarii marcajul conductelor pentru a
se asigura ca acestea corespund specificatiei din comanda.
Pe timpul instalarii se vor face urmatoarele examinari :
a.Verificarea existentei unor defecte serioase de suprafata ;
b.Verificarea imbinarilor ;
c.Verificarea tuturor reparatiilor si a inlocuirilor efectuate
inainte de a fi acoperite ;
d.Verificarea fundului santului privind existenta unor obiecte
ce pot deteriora conducta (pietre, obiecte metalice, etc.) si
indepartarea acestora;
e.Verificarea in timpul coborarii conductei in sant c pozitia
acesteia este corecta si nu au aparut deteriorari ;
f.Verificarea umplerii corecte a santului.
Proba de presiune
1.Proba de rezistenta
Dupa ce conducta a fost pozata si s-au facut cuplarile intre
tronsoanele ce urmeaza a se proba se procedeaza la
acoperirea conductei si inchiderea extremitatilor.
Proba de presiune se executa cu apa la 1,5 Pr (presiunea
de serviciu maxim admisibila).
In timpul incercarilor nu se admit pierderi de presiune.
2.Proba de etanseitate
Proba de etanseitate se face numai cu aer la presiunea
maxima admisibila de functionare a conductei.
La incercarea de etanseitate diferenta dintre presiunile
absolute (presiunea citit la manometru + presiunea
barometrica citit la barometru) la inceputul si sfarsitul
incercarii dupa aplicarea corectiei de temperatura, trebuie
sa fie inferioara erorii maximale datorita impreciziei
aparatelor de masur, care se va considera egala cu 13
mbar.
Conditiile generale si rezultatele obtinute se vor consemna
intr-un proces verbal de receptie.
Incercarile se vor face de regula cu manometre
inregistratoare, iar in lipsa acestora cu manometre
indicatoare cu element clasic, avand clasa de precizie
corespunzatoare, verificate si marcate conform normelor
metrologice.
Valoarea maxima a scarii manometrelor utilizate la
incercarile de etanseitate va corespunde cu nivelul presiunii
de incercare, cu o toleranta de maxim 5%.
Este interzisa remedierea defectiunilor in timp ce conductele
se gasesc sub presiune.
La probele de presiune efectuate cu aer se va proceda in
mod obligatoriu la curatirea aerului de eventuale urme de
ulei, inainte de introducerea acestuia in conducte.
Dupa terminarea incercarilor, evacuarea fluidului cu care s-a
efectuat proba se va face pe la capatul opus celui de
umplere.
Nu se va efectua proba de presiune cu robinetele pe traseu
inchise.
Probele de presiune se efectueaza la temperatura
ambianta, iar presiunea aplicata trebuie sa fie stabilizata
inainte de a incepe proba de presiune.
Aparatura de masura trebuie sa fie instalata la adapost de
soare, vnt sau orice alta intemperie pentru evitarea
influentei acestora asupra masuratorilor.
Spalarea, dezinfectarea
Inainte de a fi date in exploatare toate traseele conductelor
se vor dezinfecta cu apa continand 20.30mg/l clor activ,
folosind in acest scop o solutie de hipoclorit de sodiu.
Dupa ce apa cu doza prescrisa va ramane in conducte 24
ore, aceasta va fi evacuata si se va efectua spalarea cu apa
curata timp de 2 ore a intregii retele.
Canalizare PVC-KG
Tehnica montrii n anuri deschise a conductelor din
PVC, comport urmtoarele faze i operaiuni:
Faze premergtoare.
- Pregtirea traseului conductei (eliberarea
terenului i amenajarea acceselor de-a lungul
traseelor,pentru aprovizionarea i manipularea materialelor)
- Marcarea traseului i fixarea de reperi n afara
ariei lucrrilor,n vederea execuiei lucrrilor.
-
- Recepia,sortarea i transportul evilor i a
celorlalte materiale legate de execuia lucrrilor.
Faza de execuie
- Spargerea mecanizat a mbrcminii de
beton i asfaltic pe limea traneii,dac este cazul
- Sparea traneelor(manual sau mecanizat
conform indicaiilor din proiect).
- Pregtirea patului de pozare a tubului
- Lansarea cu atenie cu utilaje specializate a
tuburilor,fitingurilor necesare.
- Curirea mufelor i capetelor drepte,centrarea
tuburilor, conform indicaiilor furnizorului de tuburi
- Mufarea propriu-zis
- Umplerea parial a traneei cu pmnt (lsnd
mufele descoperite)
Faze de probe i punere n funciune
- Executarea nchiderii la capete a fiecrui
tronson la care se face proba de presiune.
- Executarea masivelor de ancoraj la capetelor
tronsoanelor
- Executarea pieselor de racord la pompa de
ridicare a presiunii(n captul de sus) i de evacuare a
apei(n captul de jos) ale tonsonului la care se face proba
(cu toate accesoriile necesare.(dac este cazul)
- Proba de presiune necesar
- nlturarea defeciunilor i refacerea probei.
- Executarea umpluturilor i refacerea terenului
i a mbrcminii rutiere (conform destinaiei iniiale)
- Legarea tronsoanelor
- Proba general a conductei i completarea
umpluturilor.
- Recepia general a conductei.
Pozarea conductelor in general
Lucrri preliminare
nainte de a ncepe lucrrile de pozare antreprenorul,pe
baza proiectului de execuie,trebuie s procedeze la
operaiile de pichetaj i de jalonare care permit:
- s se materializeze pe teren traseul i profilul n
lung al conductelor
- s se stabileasc poziia tuturor lucrrilor ngropate
existente cum ar fi reelele de alimentare cu ap, cabluri
electrice i telefonice, conducte de gaze. Pentru o
reperare precis, antreprenorul va executa sondaje de
recunoatere, executnd sptura manual.
Executarea traneei
n ceea ce privete adncimea traneii, se recomand:
- Traneele se stabilesc n fiscare punct la
adncimea indicat n profilul n lung. n lipsa unor condiii
speciale, adncimea normal a traneelor este astfel
nct grosimea umpluturii s nu fie mai mic de 0,8 m
deasupra generatoarei superioare a tubului.
Realizarea patului de pozare
Comportamentul tubului n sol este influienat i
condiionat de modul de rezemare a tubului pe fundul
traneii sau pe un pat de fundare, de sprijinire lateral i de
umplutur.
Patul de pozare are ca prima funciune asigurarea unei
repartiii uniforme a ncrcrilor asupra zonei de rezemare.
Trebuie deci s se pozeze tuburile n aa fel nct s nu aibe
reazem linear sau concentrat. Vor fi nlturate elementele
susceptibile de a construi reazeme concentrate, cu
scopul de a evita concentraiile locale ale forelor de
ncovoiere .Dac terenul nu este omogen,se asigur patul
de pozare
cu un material selectat din cel rezultat din sptur sau
cu material adecvat adus din alta parte.
Manevrarea tuburilor
Manevrarea tuburilor i accesoriilor pe antier trebuie
s fie realizat urmnd cteva msuri care pot uura
desfurarea acesteia. Se controleaz mai nti nainte
de coborrea n tranee, starea tuburilor ,racordurilor i
accesoriilor.Se vor evita ocurile i deplasarea tuburilor pe
pietrele terenurilor bolovnoase.
Tuburile sunt apoi coroborate cu grija n tranee cu
ajutorul dispozitivelor de ridicare:macara,lansator de tuburi
sau manual.
Se recomannd s se utilizeze chingi de piele sau de
cauciuc pentru manevrarea tuburilor deoarece acestea evit
alunecarea tubului n poziie nclinat, pentru a uura
trecerea lui sub spraiurile sprijinirii i deteriorarea izolaiei
exterioare a conductei.
Trebuie s se respecte, pentru cazurile curente de
pozare, reguli ca:
- evitarea pozrii tuburilor pe tasri care
concentreaz forele de strivire i le face s cedeze la
ncovoiere longitudinal
- realizarea rectilinie a fundului traneii pentru ca
tuburile s se rezeme pe toat lungimea lor.
- sparea fundului traneii,n dreptul mbinrii n aa
fel nct s se evite sprijinirea acesteia pe sol
- montarea tuburilor n tranee ntotdeauna dup
evacuarea apei
- eliminarea de pe fundul traneii a tuturor obiectelor
dure
- realizarea pe ct posibil,n toate cazurile, a unui
sprijin aa fel nct tubul s se rezeme pe un arc egal cel
puin cu un sfert din circumferina sa exterioar.Cu
ct este mai mare diametrul,cu att mai ngrijit trebuie s fie
suprafaa de sprijin.
2. Instalatii interioare de apa si canalizare
Pentru realizarea n bune conditii a lucrrilor, executantul va
desfsura urmtoarele activitti:
-Studierea aprofundat a proiectului pe baza pieselor scrise
si desenate, a normativelor si a altor documente la
care se face trimitere de ctre proiectant, astfel ca pn la
nceperea executiei s-i fie clare toate lucrrile;
Va aviza proiectantul, n termen legal, de eventualele
nepotriviri sau va face obiectiuni n vederea modificrii sau
adaptrii proiectului. Trebuie avut n vedere c diversele
fascicole de specialitti se completeaz reciproc;
-Asigurarea ritmic a necesarului de materiale de instalatii
n cantittile si sortimentele necesare si asigurarea fortei de
munc, n concordant cu graficul de executie si cu
termenele partiale sau finale ale obiectivului care se
amenajeaz si modernizeaz. La ntocmirea graficului
executantul va urmri stabilirea unui plan de lucru
calendaristic optim, coroborat cu lucrrile de amenajare si
modernizare a constructiei;
Executantul este obligat s aib pe santier, la punctul de
lucru, pe toat perioada executiei si a probelor, ntreaga
documentatie pe baza creia se execut lucrrile
respective, inclusiv dispozitiile de santier date pe parcurs.
Modificarea, orict de nensemnat, a prevederilor
documentatiei tehnice se va face numai cu preavizul scris
dat nemijlocit de seful de proiect si de proiectantul de
specialitate. In caz contrar, executantul devine rspunztor
direct, solidar cu emitentul respectivei modificri, de
eventualele consecinte negative economice, funcionale si
estetice, cauzate de nerespectarea documentatiei.
Dirigintele de santier va urmri ca executia lucrrilor s se
fac in concordant cu prevederile legale si va participa la
controlul calittii lucrrilor. In cazul nerespectrii
documentatiei de ctre executant sau n baza unei dispozitii
nensusite de proiectant, dirigintele de santier este obligat
s aduc la cunostina proiectantului, fr ntrziere,cazul
respectiv.
Pe parcursul executiei lucrrilor, nu se va folosi nici un
produs, procedeu sau echipament care nu are agrement
tehnic, standard de produs sau norm tehnic.
Verificarea materialelor
La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale ce
corespund tehnic si calitativ prevederilor proiectului;
Inaintea punerii n oper, toate materialele se vor supune
unui control cu ochiul liber pentru a constata dac nu au
suferit degradri de natur s le compromit tehnic si
calitativ: se vor remedia defectiunile respective sau se vor
nlocui materialele ce nu pot fi aduse n stare
corespunztoare prin remediere;
Se vor verifica, cu aparate obisnuite de msurat,
dimensiunile si filetul tevilor si a fitingurilor;
Se va verifica functionarea robinetelor, prin nchiderea
acestora cu mna, fr s fie nevoie de fixarea lor n
menghin;
Se vor verifica aspectul, forma si dimensiunile robinetelor cu
ajutorul aparatelor de msur universale;
Ruleta digitala
Tuburile si piesele de legtur din PVC dur vor fi verificate
din punct de vedere al dimensiunilor (cu aparate universale
de msurat ) precum si eventualele abateri ; grosimea
peretilor ; din punct de vedere al greuttii ( prin cntrire).
Obiectele sanitare trebuie s aib o form regulat, fr
deformri, nconvoieri si crpturi si o suprafat neted si
curat. Ele trebuie s fie bine arse si la lovire cu un
ciocan de lemn trebuie s dea un sunet clar.
Aspectul exterior al obiectelor sanitare se verific privind
obiectul de la distanta de un metru, iar deformatia
suprafetelor si muchiilor se determin prin aplicarea muchiei
unei rigle metalice sau a unui sablon si msurarea
abaterilor.
Toate materialele vor fi nsotite de certificatul de calitate al
productorului.
Livrare, depozitare si manipulare
Tevile din otel filetate pentru instalatii se livreaz n legturi
si au la fiecare capt cte un filet conic dreapta, iar protectia
filetelor se face la un capt cu o muf de protectie din otel.
Diametrul nominal de fabricatie este de 3/8... 6 , iar
lungimea de livrare pentru tevile zincate este de 4...8m.
Fiecare legtur de tevi poart o etichet pe care sunt
nscrise: emblema uzinei productoare, dimensiunile
( diametrul exterior si grosimea peretelui ), semnul organului
de control tehnic si STAS-ul corespunztor tevilor.
Depozitarea tevilor se face n rastele speciale, acoperite, pe
diametre, lungimi si categorii. Tevile se aseaz ordonat, cu
mufele n aceeasi parte.
Transportul tevilor din PVC dur si PP pentru canalizare se
realizeaz n calote de lemn.Manipularea si depozitarea
conductelor este recomandat a se face tot n calote.Dac
conductele se depoziteaz timp ndelungat n spatiu liber
este necesar acoperirea acestora .Se interzice acoperirea
acestora cu folie subtire transparent.
In cazul depozitrii conductelor pe grinzi de lemn, distanta
dintre acestea s nu depseasc 1 m, iar ltimea lor s fie
min.75 cm.
La manipularea conductelor se foloseste frnghie din
cnep sau din material plastic.Se interzice utilizarea
crligelor si a cablurilor metalice.Inltimea stivei poate fi
de maximum 2 m sau 7 rnduri.Elementele de mbinare se
depoziteaz n ambalajul de furnizare sau n cutii. Pe
ambalaj trebuie s fie specificata dimensiunea
garniturii.Chiar si n aceste condiii garniturile se depoziteaz
n loc nchis, montarea lor fcndu-se numai nainte de
realizarea mbinrilor.Garniturile deteriorate se nltur.
Robinetele cu diamterul nominal pn la 4 se ambaleaz n
lzi ( cu greutatea de maximum 50 kg ), punndu-se ntre
ele talas.
Robinetele se vor depozita n magazii, ferite de intemperii si
sortate pe categorii si diametre nominale.
Tuburile si piesele de legtur din PVC dur pentru
canalizare sunt marcate n relief, pe suprafata exterioar
sau pe partea frontal a mufei, cu marca uzinei
productoare si numrul standardului.
Obiectele sanitare se livreaz ambalate n cutii de lemn si
protejate cu paie, talas sau carton ondulat. Toate piesele
anex se ambaleaz separat n lzi de lemn si se expediaz
odat cu obiectele sanitare.
Depozitarea obiectelor sanitare si a accesoriilor se face n
magazii nchise, dispuse pe sorturi si dimensiuni, ferite de
lovituri si de contactul cu acizi sau baze. Ele se aseaz
pe scnduri sau pe sipci din lemn de brad, putndu-se
stivui.
Pentru transport, se admite ncrcarea obiectelor fr
ambalaj individual, cu conditia s se aseze paie, talas sau
carton ondulat ntre ele si s se fixeze cu un stelaj de
scnduri.
Materialele asupra crora conditiile atmosferice nu au
practic influent nefavorabil, pe durata depozitrii se vor
depozita n aer liber, pe platforme special amenajate.
Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de
actiunea direct a razelor soarelui se depoziteaz sub
soproane.
Manipularea materialelor se va face cu respectarea
normelor de tehnic a securittii muncii, n asa fel nct s
nu se deterioreze
Executia lucrrilor
Operatii pregtitoare
-Studierea atent a planurilor de executie;
-Confruntarea planurilor de executie cu situatia din teren,
din punct de vedere al golurilor si a dimensiunilor
ncperilor;
-Identificarea traseului prevzut n planurile de executie,
pentru a se constata c nu au intervenit modificri sau nu se
vor respecta distantele minime admise ntre elementele
constructive si conductele instalatiilor interioare de ap rece
si de canalizare menajer, sau ntre aceste conducte si alte
tipuri de instalatii interioare;
- Stabilirea traseului conductelor, a pozitiilor ramificatiilor, a
armturilor si a dispozitivelor de fixare sau sustinere;
-Stabilirea traseului coloanelor de scurgere, inclusiv a
pieselor de legtur si a dispozitibvelor de fixare sau
sustinere;
-Marcarea traseului conductelor pentru apa si a celor pentru
canalizare;
- Trasarea pozitiei obiectelor sanitare, a diblurilor pentru
sustinerea obiectelor sanitare si a pozitiei sifoanelor de
pardoseal;
-Pregtirea materialelor la locul de munc n vederea
prelucrrii;
- Prelucrarea materialelor ( tierea si filetarea tevilor
zincate );
-Formarea, la bancul de lucru, a nodurilor din tuburi si piese
de legtur, prin mbinri provizorii cu frnghie gudronat;
-Tierea gurilor pentru robinet si montarea ventilului de
scurgere la lavoar;
-Montarea diblurilor din lemn pentru fixarea obiectelor
sanitare si a accesoriilor;
-Montarea consolelor pentru fixarea lavoarului, cu suruburi
de lemn;
-Confectionarea brtrilor de sustinere pentru conducte;
-Transportul materialelor la pozitie.
Operatii pentru montarea conductelor de ap rece si a
armturilor.
-Montarea conductelor de legtur la obiectele sanitare si a
robinetelor de nchidere si golire de pe conducte;
-Sustinerea provizorie cu srm si cuie, a conductelor, n
pozitia de montaj;
-Fixarea brtrilor de sustinere n pozitia stabilit;
-Definitivarea sistemului de fixare a conductelor;
-Busonarea capetelor conductelor la instalatia interioar,
pentru efectuarea probelor;
-Executarea probei de etanseitate la presiune a conductelor
montate si remedierea eventualelor defectiuni;
-Efectuarea dezinfectrii conductelor cu o solutie de ap si
cloramin B, care se introduce n instalatia executat;
-Prelevarea probelor de ap-dezinfectant, din instalatia
executat;
-Golirea instalatiei de solutia ap-dezinfectant;
-Splarea instalatiei cu ap potabil;
-Montarea armturilor obiectelor sanitare;
-Vopsirea cu grund de miniu de plumb si vopsea a
conductelor metalice;
-Executarea racordului la retelele de ap existente;
-Efectuarea probei de functionare a instalatiei interioare de
ap , dup executarea instalatiei interioare de canalizare
menajer si remedierea eventualelor defectiuni.
Operatii pentru montarea conductelor de canalizare si a
obiectelor sanitare
-Montarea tuburilor si a pieselor de legtur la pozitie,
executarea mbinrilor, a derivatiilor si a racordurilor.
Pentru conductele din PVC,sau PP, la care mbinarea se
face cu muf captul conductei si mufa se curat de
eventualele impuritti si se aseaz n locas garnitura de
cauciuc.
Trebuie verificat dac garnitura s-a asezat corespunztor n
lcas si dac nu este torsionat.Se vor folosi numai capete
de conduct cu nervura intact.Suprafata interioar
a mufei se unge cu material lubrifiant, iar conducta se
mpinge cu ajutorul unei bare pn la atingerea barei de
contact.Decalarea axial este interzis.Pozitionarea
garniturii de etansare n locas si realizarea mbinrii propriu-
zise se vor face n conformitate cu detaliile din cartea
tehnic a produsului utilizat.Realizarea mbinrii este
usurat dac cele dou capete de conducte se ridic cu
ajutorul unei frnghii.
Imbinarea conductelor se realizeaz usor, manual, fr
echipamente mecanice.Decalarea axial maxim n cazul
unui nod de mbinare este de max.3 grade.
-Definitivarea sistemului de fixare;
-Montarea sifoanelor de pardoseal;
-Fixarea obiectelor sanitare pe pozitie;
-Montarea sifoanelor la obiectele sanitare;
-Montarea conductelor de racordare a obiectelor sanitare la
sifoanele de pardoseal;
-Montarea conductelor de racordare a sifoanelor de
pardoseal la coloanele de scurgere;
-Efectuarea probelor de etanseitate si de functionare a
instalatiei interioare de canalizare, dup executarea
instalatiei interioare de ap si remedierea eventualelor
defectiuni.
Reguli privind montarea conductelor, a armturilor si a
obiectelor sanitare
-Se vor nsemna axele conductelor n mai multe puncte,
respectndu-se pantele de montaj ( 1...3
0
/
00
, pentru
conductele orizontale de ap rece si 3,5
0
/
00
, pentru
conductele orizontale de canalizare menajer ), pozitia
ramificatiilor, a armturilor, a dispozitivelor de fixare a
conductelor si dimensiunile conductelor;
-Traseul conductelor n interior trebuie s fie paralel cu
peretii si s urmeze drumul cel mai scurt spre punctele de
consum;
-Spatiul liber dintre conductele aparente si suprafata finit a
peretilor va fi de 3 cm;
- Nodurile formate din tuburile din PVC dur sau PP pentru
scurgere si piese de legtur la bancul de lucru nu trebuie
s depseasc posibilittile de ridicare cu bratele la pozitie;
-Coloanele de canalizare se monteaz ncepnd de jos n
sus;
-Coloanele de canalizare aparente se monteaz la o
distant de 3 cm de perete, distant necesar pentru
curtire;
- La oprirea lucrului, n timpul executrii retelelor de
canalizare, se vor astupa toate capetele de tub cu dopuri de
hrtie fixat cu ipsos, pentru a se evita nfundarea
conductelor cu moloz sau cu diverse deseuri din constructie;
Verificri n vederea receptiei
Verificri executate la receptia lucrrilor
-Respectarea prescriptiile din proiect privind traseul,
dimensiunile, amplasamentul si caracteristicile conductelor
de ap rece si de canalizare menajer a pieselor de
legtur, a obiectelor sanitare si a armturilor acestora;
- Paralelismul conductelor cu elementele de constructie,
respectarea distantelor dintre conducte si dintre conducte si
suprafetele finite ale elementelor de constructie;
-Rigiditatea fixrii conductelor, a consolelor, a obiectelor
sanitare si a accesoriilor;
-Asezarea corect si accesibil a armturilor;
-Functionarea normal a armturilor de serviciu;
- Posibilitatea de golire a instalaiei interioare de ap rece;
-Verificarea respectrii cotelor de montaj la conducte;
-Confruntarea instalatiei executate cu proiectul, urmrindu-
se corespondenta dintre geometria instalatiei realizate si
cea proiectat, precum si corespondenta dintre executie
si proiect din punct de vedere al materialelor folosite, pozitiei
de montare, formei, lungimilor si modului de mbinare;
-Verificarea calittii executiei, urmrindu-se modul n care
au fost realizate mbinrile conductelor;
-Verificarea respectrii pantelor de montaj ale conductelor;
Probe ale instalatiilor interioare de ap rece
-Proba de etanseitate la presiune;
-Proba de functionare(eficacitate);
Proba de etanseitate la presiune, se va efectua nainte de
montarea armturilor de serviciu, pozitiile acestora fiind
busonate. Presiunea pentru ncercarea de etanseitate la
rece va fi egal cu 1,5 x presiunea de regim , dar nu mai
mic de 6 bari.
Proba de eficacitate, se va efectua verificndu-se dac
toate punctele de consum asigur debitul prevzut n
proiect.
Probe ale instalatiilor interioare de canalizare
-Proba de etanseitate;
-Proba de eficacitate (functionare);
Proba de etanseitate se face controlnd traseele
conductelor si punctele de mbinare, dup umplerea cu ap
pn la nivelul de refulare prin obiectele sanitare sau
sifoanele de pardoseal;
Proba de functionare se va face prin punerea n functiune a
obiectelor sanitare n msur s realizeze debitul de calcul
al instalaiei, controlndu-se n acelasi timp si pantele,
sustinerile, etc.
Executarea izolaiilor
-Lucrrile de izolare a conductelor se ncep numai dac, n
prealabil, s-au efectuat probele de presiune.
-Izolaiile termice ale conductelor i aparatelor se aplic
numai dup curirea i protejarea suprafeelor cu straturi
anticorosive.
- Izolaiile termice aplicate pe conducte se ntrerup n dreptul
organelor de nchidere i de manevr a elementelor de
susinere i la mbinrile cu flane, precum i la
manoanele de trecere prin elemente de construcie.
-La executarea lucrrilor de izolaii se respect prevederile
din Instruciunile tehnice pentru executarea termoizolaiilor
la elemente de instalaii" - C 142.