“Modernizarea si extinderea sistemului de

iluminat public din municipiul Zalau”

OFERTA TEHNICA

01. Metodologia de executie

 
 

  Metodologie executie lucrari

Reguli de pozare în pământ a cablurilor electrice 

Art.60. Cablurile se pozează în pământ în conformitate cu prevederile Art. 18 ÷ 20, Art. 43, Art. 53 
÷ 54 şi Art. 59, cu următoarele precizări: 

1.  Cablurile se pozează în şanţuri între două straturi de nisip de circa 10cm fiecare, peste care se 
pune un dispozitiv avertizor (de exemplu, benzi avertizoare şi/sau plăci avertizoare) şi pământ rezultat din 
săpătură (din care s‐au îndepărtat toate corpurile care ar putea produce deteriorarea cablurilor). 

Se admite acoperirea cablurilor din şanţ cu pământ prelucrat (selecţionat din stratul superficial al 
taluzului, astfel încât granulaţia să nu depăşească 30 mm, fără pietre, bolovani sau alte corpuri străine) şi 
compactat prin burare până ne obţine o grosime de 10 – 15 cm şi o suprafaţă netedă şi fără fisuri; stratul 
de deasupra dispozitivului avertizor va fi, de asemenea, bine compactat prin burare. 

Utilizarea plăcilor avertizoare este recomandată în următoarele situaţii:  

a) în situaţiile în care este necesară o protecţie mecanică suplimentară (vezi Art. 33); 

b) în cazul profilelor de şanţuri cu cabluri etajate (între straturile de cabluri); 

c)deasupra manşoanelor. 

Se evită pozarea cablurilor în straturi suprapuse (etajate) atât din cauza influenţelor termice
defavorabile, cât şi a unei intervenţii ulterioare dificile la cablurile inferioare. Se admite adoptarea
acestui mod de pozare pe bază de justificare tehnico-economica (inclusiv calculul termic), atunci
când soluţia rezultă ca favorabilă faţa de cea de pozare într-un singur strat.

Între cablurile cu tensiuni diferite sau între cablurile de medie tensiune (de aceeaşi
tensiune) pozate în acelaşi şanţ la distanţe între ele de până la 10 cm (a se vedea Tabelul 4), se
montează distanţoare (de exemplu, din mase plastice din cauciuc) amplasate pe traseu la intervale
care să asigure distanţele minim prescrise între cabluri.
2. În oraşe şi în zone locuite, reţelele de cabluri trebuie pozate, de regulă, pe partea
necarosabilă a străzilor (sub trotuare) sau în anumite condiţii, în zonele verzi din cartierele de
 
locuinţe.
Cablurile pozate pe partea carosabilă a străzilor trebuie să aibă o protecţie mecanică
corespunzătoare.

Ordinea  de  aşezare  a  cablurilor  electrice  sub  trotuare,  dinspre  partea  cu  clădiri  înspre  zona 
carosabilă (cu păstrarea distanţelor indicate la Art. 60) este: 

a) de distribuţie de joasă tensiune; 
b) cabluri de distribuţie de medie tensiune; 
c) cabluri fir‐pilot pentru teleconducere; 
d) cabluri de iluminat public. 

După pozare, pe planul reţelei de cabluri al localităţii sau al incintelor industriale, se vor
trece în mod obligatoriu orice modificări de traseu faţă de proiect.
 

Instalarea cablurilor în tuburi 

Distanţe prescrise 

Art.61.  Adâncimea  de  pozare  în  pământ  a  tuburilor  sau  a  blocurilor  de  cabluri  trebuie  aleasă 
conform condiţiilor locale. 

Reguli de instalare a cablurilor în tuburi sau blocuri de cabluri 

Art.62. (1) Adoptarea soluţiei de instalare a cablurilor în tuburi se face, de regulă, pe tronsoanele 
în care este necesar a se asigura: 

a) evitarea lucrărilor de desfacere a trotuarelor, carosabilului sau a altor suprafeţe pavate sau 
betonate pentru eventualele intervenţii ulterioare; 

b)o protecţie mecanică ridicată a cablurilor. 

În sensul arătat, instalarea în tuburi se utilizează, de regulă, pentru legăturile de

teleconducere şi de telecomunicaţii în localităţi, precum şi pentru subtraversarea căilor de
 
circulaţie de către cablurile de energie.

Numărul de tuburi se va stabili ţinând seama de perspectiva de dezvoltare a reţelelor de

cabluri în zona respectivă.

De asemenea, trecerea cablurilor din pământ prin pereţii de clădiri, canale, galerii va fi
protejată prin tuburi încastrate în construcţii.

Cablurile cu funcţiuni diferite (de exemplu: energie, circuite secundare, telecomunicaţii)

se instalează în tuburi diferite.

Se admite să fie instalate în acelaşi tub numai cablurile care deservesc acelaşi aparat sau
receptor, şi numai dacă sunt asigurate condiţiile de compatibilitate electromagnetică (CEM).

Este interzisă instalarea în acelaşi tub a cablurilor care se rezervă reciproc sau care
alimentează aparate sau receptoare care se rezervă reciproc.

(2) Materialul tubului se alege în flecare caz în parte, ţinând seama de următoarele recomandări: 
a)  tuburile din materiale termoplastice (PVC) se vor folosi în cea mai mare parte a cazurilor 
curente  datorită  avantajelor  multiple  pe  care  te  prezintă:  caracteristici  mecanice  bune, 
coeficient de frecare redus, rezistenţă la coroziune, cost redus, posibilităţi de livrare în lungimi 
importante; 

b) tuburile sau blocurile din beton, ciment sau alte materiale similare prezintă un coeficient 
de frecare mai mare şi riscul de deteriorare a învelişului exterior al cablului; se pot folosi, 
cu măsuri speciale, pe porţiuni relativ scurte cu mai multe cabluri în secţiune; 
c) tuburile din oţel sau fontă se vor folosi în cazuri speciale cu eforturi mecanice foarte mari; 
nu necesită încastrări de protecţie. 

Datorită naturii magnetice a tubului nu se instalează cablul monopolar aparţinând unei singure 
faze într‐un tub (a se vedea şi Art. 47). 

(3) Diametrul tubului trebuit să permită tragerea cablurilor fără risc de gripate. Raportul dintre diametrul 
interior al tubului şi diametrul exterior al unui cablu trebuie şi fie: 

a)  minimum 2,8 ‐ în carul tragerii a trei cabluri monofazate în acelaşi tub; 
 
b)  minimum 1,5 ‐ în cazul tragerii unui singur cablu în tub. 

(4) Traseul parcursului în tub (lungimea, schimbările de direcţie, razele de curbură) nu trebuie să conducă 
la solicitări de tracţiune dăunătoare cablului în timpul tragerii. 

Metodele de calcul al efortului de tragere şi valorile tracţiunii admise pentru diferitele tipuri de 
cabluri sunt indicate în Anexa 6. 

(5) La dispunerea tuburilor se respectă următoarele prevederi: 

a)  racordarea  tuburilor  între  ele  trebuie  să  fie  realizată  fără  bavuri  sau  asperităţi  care  să 
conducă la deteriorarea cablului. 

b)  în  cazul  subtraversării  căilor  de  circulaţie,  trebuie  să  se  asigure  rezistenţa  mecanică  şi 
stabilitatea necesară; se verifică ca tuburile în care sunt instalate cabluri monofazate să nu fie 
înconjurate de armături metalice. 

c) extremităţile tuburilor se obturează, cu interpunerea, în cazul cablurilor nearmate, a unui 
strat elastic între cablu şi materialul de obturare. 

Amenajarea galeriilor (tunelurilor) şi a canalelor de cabluri 

Art.67.  La  amenajarea  galeriilor  (tunelurilor)  şi  canalelor  de  cabluri  se  respectă  următoarele 
prevederi: 

1. Instalarea  cablurilor  în  galeriile  şi  canalele  de  cabluri  se  va  face  cu  respectarea  distanţelor 
menţionate la Art. 55 şi a regulilor indicate la Art. 57, lit. b. 
2. În obiective industriale se recomandă folosirea canalelor de  cabluri cu dimensiuni tipizate; 
canalele  de  cabluri  pot  fi  prefabricate  în  zona  unde  acest  lucru  este  posibil  şi  economic 
(canalizări lungi); se evită canalele de cabluri cu adâncimi, respectiv lăţimi mai mari de 1200 
mm. 
3. Pentru  cablurile  de  comandă  şi  control  se  pot  construi  canale  de  cabluri  prefabricate  fără 
rastele, în care cablurile sunt pozate în straturi suprapuse. 
4. De  regulă,  nu  se  construiesc  canale  de  cabluri  sub  celulele  interioare  de  medie  şi  înaltă 
tensiune şi sub panourile şi dulapurile de distribuţie de joasă tensiune sau cele de comandă şi 
 
control;  canalele  de  cabluri  se  amplasează,  de  regulă,  în  faţa  sau  în  spatele  celulelor, 
panourilor  sau  dulapurilor;  intrarea  cablurilor  din  canale  la  acestea  se  face  prin  ţevi  de 
protecţie montate pe pereţii canalului sau prin mici canale de derivaţie, precum şi prin fante; 
toate trecerile se etanşează faţă de canalul principal. 

Tablourile  capsulate  confecţionate  din  materiale  incombustibile  precum  şi  stelaje  cu 
echipamente care deservesc un singur circuit primar, pot fi amplasate deasupra canalelor de 
cabluri acoperite. 

Se  permite  amplasarea  canalelor  de  cabluri  parţial  şi  sub  celule  şi  panouri,  cu  condiţia 
asigurării unei bune separaţii între celule (panouri) şi canalul de cabluri prin planşee rezistente 
la foc, cu trecerile de cabluri bine etanşate împotriva propagării, conform Art. 66, lit. i. 

5. La proiectarea plăcilor de acoperire a canalelor de cabluri se au în vedere următoarele cerinţe: 
a)    plăcile  trebuie  să  reziste  la  sarcinile  ce  apar  în  exploatare  normală  în  zona 
respectivă;  pentru  transportul  unor  piese  mai  grele,  se  vor  realiza  consolidări 
provizorii în zona de traversare; 

b)  plăcile se  realizează din materiale incombustibile; 

c) greutatea plăcilor şi construcţia lor trebuie să permită o manipulare uşoară de 
către un singur om sau, în mod excepţional, de către doi oameni; în cazul canalelor 
cu lăţimi foarte mari (peste 1,2 m) se admite ca greutatea plăcilor să fie mai mare 
(până la 120 kg), cu condiţia prevederii de mânere pentru manipulări şi a unei dale 
uşoare  (maximum  30  kg),  la  intervale  de  maximum  15  m,  pentru  controale  şi 
intervenţii rapide.  

Plăcile de acoperire a canalelor se realizează, de preferinţă, astfel: 

a) din tablă striată: în încăperi sau zone fără pericol de incendiu; 
b) din dale de beton armat: în exterior, precum şi în încăperi sau zone cu pericol 
de incendiu. 
 
6. În  cazul  canalelor  de  cabluri  care  se  construiesc  în  exteriorul  clădirilor  şi  care  sunt 
amplasate deasupra nivelului apelor subterane (freatice) se admite ca fundul canalului să 
fie din pământ bătătorit şi acoperit cu un strat de drenaj din pietriş. 

7. Galeriile (tunelurile) şi canalele de cabluri aşezate sub nivelul apelor subterane (freatice) 
trebuie să aibă pereţii şi radierele dintr‐un material impermeabil sau hidroizolant. 

8. Radierele canalelor, galeriilor, precum şi ale blocurilor de cabluri trebuie să aibă o pantă 
în direcţia drenajelor de cel puţin 0,5%; radierele nu trebuie să aibă praguri, ieşituri sau 
alte  obstacole  constructive  similare  care  să  îngreuieze  scurgerile,  ventilaţia  sau  să 
împiedice circulaţia libera a personalului de exploatare. 

9. La  obiectivele  amplasate  în  subteran  nu  trebuie  utilizate  galerii  de  cabluri  în  scopul 
vehiculării  aerului  de  ventilaţie  necesar  altor  spaţii  decât  cel  al  galeriei  de  cabluri 
respective. 
Amenajarea podurilor şi a subsolurilor de cabluri 

Art.68. La amenajarea podurilor şi subsolurilor de cabluri se respecta următoarele prevederi: 

1. Instalarea cablurilor în podurile şi subsolurile de cabluri se face cu respectarea distanţelor 
stabilite la Art. 55 şi a regulilor de la Art. 57, lit. a. 
2. Pentru realizarea, în cadrul podurilor şi a subsolurilor de cabluri, de fluxuri separate de 
cabluri, se pot prevedea compartimentări între fluxuri cu pereţi având rezistenţă la foc de 
minimum 1,5 ore. 
3. Pentru a evita aglomerările fluxurilor de cabluri în zonele de ieşire din podurile de cabluri, 
se  recomandă  construirea  unui  număr  suficient  de  puţuri,  goluri  şi  fante  de  ieşire, 
amplasate corespunzător. 
ACCESORII PENTRU CABLURI. MARCAREA Şl ÎNCERCAREA CABLURILOR 

Terminale şi manşoane 

Art.92. Terminalele şi manşoanele trebuie să asigure protecţia cablurilor împotriva pătrunderii 
umezelii şi a altor substanţe cu acţiune nocivă din mediul înconjurător. 
 
Art.93.  Terminale  şi  manşoanele  de  legătură  şi  de  derivaţie  ale  cablurilor  trebuie  să  reziste  la 
tensiunile de încercare prescrise pentru cabluri. 

Art.94. Manşoanele de legătură ale cablurilor trebuie să asigure: 

a) continuitatea perfectă a conductoarelor din cablu; 
b) continuitatea circulaţiei de ulei la cablurile cu ulei sub presiune; 
c) continuitatea electrică a mantalei metalice şi a mantalei de plumb şi a conductoarelor (din     
aluminiu sau cupru); 
d) continuitatea electrică a benzilor metalice de armare şi a ecranelor metalice; 
e) nivelul de izolaţie; 
f) protecţie mecanică similară cu cea a cablului. 

În cazul îmbinărilor cablurilor cu izolaţie din hârtie impregnată, cu cabluri cu izolaţie

uscată, trebuie să se ia măsuri pentru împiedicarea pătrunderii masei izolante în cablul cu izolaţie
uscată.

Se recomandă ca numărul de manşoane de legătura pe 1 km de linie nou construită, pentru

cabluri cu o tensiune de 1-30 kV, să fie de maximum 4 bucăţi; un număr mai mare de manşoane
(până la 6 bucăţi) se admite numai pe baza unei aprobări de la societatea care exploatează linia în
cablu.
Art.95. Înnădirea cablurilor de comandă şi control se permite numai în următoarele cazuri: 

a) când lungimea traseului este mai mare decât lungimea de fabricaţie a cablului respectiv; 
b) pentru înlăturarea deranjamentelor cablurilor în funcţiune. 
Art.96. Cablurile electrice pozate în pământ, situate în apropierea manşoanelor, trebuie protejate 
faţă de acestea prin amplasarea lor la o distanţă minimă de 25 cm; când este necesară micşorarea acestei 
distanţe, cablurile cele mai apropiate de manşoane trebuie protejate cu cărămizi, plăci din beton etc. 

Nu se realizează, de regulă, manşoane în subsoluri, poduri de cabluri, încăperi tehnologice,

depozite şi alte spaţii cu pericol de incendiu; cablurile de energie care necesită joncţionare se
manşonează în exteriorul acestor spaţii sau se protejează pe porţiunea de joncţionare cu elemente
rezistente mecanic şi la foc (minimum 30 minute).
 
 

Marcarea cablurilor 

Art.97. Cablurile pozate în încăperi, canale, galerii, poduri şi puţuri de cabluri se marchează cu 
etichete de identificare la capete, la trecerile dintr‐o construcţie de cabluri în alta, la încrucişări cu alte 
cabluri etc. Cablurile pozate în pământ se marchează şi pe traseu, din zece în zece metri. 

Art.98. Cablurile pozate în jgheaburi: se marchează numai la capete. 

Art.99. Etichetele pentru cabluri se confecţionează din plumb, material plastic, cupru sau aluminiu 
(materialul se alege în funcţie de mediul de pozare) şi trebuie să aibă înscris pe ele: 

- tensiunea (kV); 
- marca de identificare a cablului din jurnalul de cabluri; 
- anul de pozare. 
Art.100.  Toate  manşoanele  de  legătură  sau  de  derivaţie,  precum  şi  terminalele  trebuie  să  fie 
prevăzute, de asemenea, cu etichete de identificare. 

Art.101. Traseele subterane de cabluri se marchează prin borne de marcare la suprafaţă sau prin 
tăbliţe de marcaj pe clădiri, atunci când în desenele de execuţie, traseele de cabluri nu pot fi indicate pe 
plan prin cote faţă de construcţii fixe. 

Distanţa dintre bornele de marcaj pe traseele rectilinii în afara zonelor locuite din localităţi
este de 100 m.

Se marchează prin borne schimbările de direcţie, traversările de şosele şi intersecţiile cu

alte canalizări subterane (cabluri, conducte de fluide etc.).

Bornele se fixează lateral de cablu, la 0, 8m de axul lui, cu placa de inscripţie orientată spre
cablu.
Art.102.  Marcarea  şi  repararea  reţelelor  de  cabluri  în  localităţi  se  face  în  conformitate  cu 
prevederile STAS 9570/1. 
 
Art.103.  Marcarea  cablurilor  la  traversările  căilor  de  navigaţie  fluviale:  cablurile  trebuie  să  fie 
reperate la ambele maluri prin plăci indicatoare vizibile pentru navigatori. 

La traversarea unei căi ferate, reperarea cablurilor se face prin tăbliţe indicatoare, pe
ambele părţi ale acesteia.
 

Încercarea cablurilor 

Art.104.  Încercările  cablurilor  la  recepţie  sau  în  etape  intermediare,  înainte  de  montaj,  se  fac 
conform indicaţiilor furnizorului de cabluri (standarde, norme interne, caiete de sarcini etc.); încercările 
după montaj şi în timpul exploatării se fac conform prevederilor din Normativul de încercări şi măsurători 
la echipamente şi instalaţii electrice ‐ PE 116. 

MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Art. 105. La proiectarea, construcţia, retehnologizarea şi mentenanţa liniilor electrice în cablu se

iau măsuri pentru reducerea impactului negativ al liniilor asupra mediului.

Art. 106. Măsurile privind protecţia mediului au în vedere următoarele:

a) impactul asupra aşezărilor umane;
b) ocuparea terenului (trasee, accesorii);
c) impactul asupra rezervaţiilor naturale şi culturale;
d) fragmentarea habitatelor faunei sălbatice;
e) afectarea peisajului (impactul vizual, acolo unde este cazul);
f) câmpul electromagnetic;
g) subtraversarea apelor;
h) impactul chimic (vopsele, solvenţi, ulei etc.);
i) depozitarea deşeurilor;
j) monitorizarea impacturilor asupra mediului pe durata exploatării.
 
 
Art. 107. Documentaţia pentru realizarea LEC trebuie să cuprindă toate datele şi informaţiile necesare, 
inclusiv  planul  de  management  şi  monitoring  care  va  include  acţiuni  de  reducere  a  impactului,  sub 
aspectele: 

a) electromagnetic; 
b) fizic; 
c) chimic; 
d) mecanic; 
e) sonor; 
f) vizual; 
g) psihic; 
h) socio‐economic etc. 
asupra  factorilor  de  mediu  atât  pe  perioada  eliberării  traseului,  construcţiei,  exploatării/mentenanţei 
precum şi la dezafectarea acestora, în vederea obţinerii acordului de mediu. În documentaţie se vor trata, 
la solicitarea beneficiarului, şi cerinţele cuprinse în procedurile proprii ale acestuia. 
 
 
 
 
 Nr. La Reg. Comerţului: J40/4317/1991 Procedură de lucru Codul documentului: EXE 04
S.C. UTI INSTAL CONSTRUCT S.A.
Str. Cernauti nr.27B, Sector 2, 022183, Pagina data ediţia
BUCUREŞTI 1 7 03.2007 0
Titlul procedurii: EXCAVAREA

LISTA DE MODIFICARI
Denumirea data Codul pagina
Nr. crt. Nota de modificări
modificării documentului

LISTA DE DIFUZARE A DOCUMENTULUI

Nr.crt. Destinatarul Revizia Exemplar Data Semnătura
documentului

Numele Semnatura Revizia Numele Data semnatura

Intocmit Revizuit

Verificat Ing. Viorica Ursuleanu Verificat

Aprobat
 Nr. La Reg. Comerţului: J40/4317/1991 Procedură de lucru Codul documentului: EXE 04
S.C. UTI INSTAL CONSTRUCT S.A.
Str. Cernauti nr.27B, Sector 2, 022183, Pagina data ediţia
BUCUREŞTI 2 7 03.2007 0
Titlul procedurii: EXCAVAREA

1. SCOP
Prezenta procedură descrie condiţiile minime necesare ce se impun a fi
respectate în procesul de excavare, conform cerinţelor de calitate ale clientului.

2. DOMENIU DE APLICARE
Prezenta procedură se aplică În activitătile de excavare. Cunoaşterea şi
respectarea ei nu exclude responsabilitatea personalului executtiv de a cunoaşte şi
aplica prevederile proiectului de execuţie şi caietului de sarcini impuse de
proiectant.

3. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI
definitii
Conform MMI
prescurtari
Manualul management integrat al calitătii,
MMI
mediului
PTE Procedura tehnică de executie
PO Procedura operatională
PS Procedura de sistem
AQ Asigurarea calitătii
CQ Controlul calitătii
PV Proces verbal
CC Certificat de calitate
FB Fişă de betonare
PT Procedură tehnică
PCCVI Plan de control calitate verificări şi Încercări
RAC/ Raport de acţiune corectivă / preventivă

4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
Nu este cazul.

5. DESCRIEREA PROCEDURII

5.1. Consideraţii generale

5.1.1. Executarea lucrărilor de excavare se face de regulă mecanizat,
metodele de lucru manuale fiind aplicate numai acolo unde folosirea mijloacelor
mecanice este nejustificată din punct de vedere tehnica-economic şi de organizare.
5.1.2. Constructorul are obligaţia să urmărească stabilirea masivelor de
pământ, ca urmare a influenţei executării lucrărilor de excavare prevăzute În
proiect sau acţiunii utilajelor de nivelare, săpare şi compactare.
Numele Semnatura Revizia Numele Data semnatura
Intocmit Revizuit

Verificat Ing. Viorica Ursuleanu Verificat

Aprobat
 Nr. La Reg. Comerţului: J40/4317/1991 Procedură de lucru Codul documentului: EXE 04
S.C. UTI INSTAL CONSTRUCT S.A.
Str. Cernauti nr.27B, Sector 2, 022183, Pagina data ediţia
BUCUREŞTI 3 7 03.2007 0
Titlul procedurii: EXCAVAREA

5.1.3. Înainte de începerea lucrărilor propriu-zise se vor executa lucrari ce

constau În amenajarea terenului şi a platformei de lucru.

5.4. Succesiunea activitătilor de executie

5.4.1. Excavarea propriu-zisă
a) La executarea săpăturilor pentru fundaţii, trebuie să se aibă în vedere
următoarele:
- menţinerea echilibrului natural al terenului În jurul gropii de fundaţie sau
în jurul fundatiilor existente, pe o distanţă suficientă pentru a nu periclita
construcţiile şi instalatiile învecinate;
- când tumarea beton ului În fundaţie nu se face imediat după executarea
săpăturii, În terenurile sensibile la acţiunea apei, săpătura va fi oprită la o cotă mai
ridicată decât cota finală, pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizico-
mecanice ale terenului de sub talpa fundaţiei.
b) Săpăturile de lungimi mari pentru fundaţii se vor organiza astfel încât în
orice fază a lucrului, fundul săpăturii să fie înclinat spre unul sau mai multe puncte,
pentru asigurarea colectării apelor în timpul execuţiei.
c) Se va avea în vedere ca lucrările de epuismente să nu producă modificări
ale stabilitătii masivelor de pământ din zona lor de influenţă.
d) Săpăturile executate cu excavatoare nu trebuie să depăşeasca în nici un
caz profilul proiectat al săpăturii. În acest scop, săpătura se va opri circa 20 - 30 cm
deasupra cotei profilului săpăturii, diferenţa efectuându-se cu alte utilaje meanice
de finisare (buldozere, gredere) sau manual. Dimensiunile în plan, cotele şi gradul
de planeitate sau prelucrare a suprafeţelor săpăturilor vor asigura conditiile tehnice
de securitate a muncii şi calitate a lucrărilor, în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
e) În cazul unei umeziri superflciale datorate precipitaţiilor atmosferice
neprevăzute, fundul gropii de fundaţie trebuie lăsat să se zvânte înainte de
Începerea executării fundaţiei (betonare), iar dacă umezirea este puternică se va
îndepărta stratul de noroi.
f) În cazul apariţiei pe fundul gropii la cota de fundare a uncr crapături În
teren, măsurile necesare în vederea fundării, vor fi stabilite de către proiectant.
g) Turnarea betonului în fundatii se va executa, de regulă, imediat după
atingerea cotei de fundare din proiect sau a unui strat pentru care proiectantul îşi dă
avizul privind posibilitatea de fundare a construcţiei respective.
h) Pe parcursul executăni lucrărilor, executantul are obligaţia de a solicita

Numele Semnatura Revizia Numele Data semnatura

Intocmit Revizuit

Verificat Ing. Viorica Ursuleanu Verificat

Aprobat
 Nr. La Reg. Comerţului: J40/4317/1991 Procedură de lucru Codul documentului: EXE 04
S.C. UTI INSTAL CONSTRUCT S.A.
Str. Cernauti nr.27B, Sector 2, 022183, Pagina data ediţia
BUCUREŞTI 4 7 03.2007 0
Titlul procedurii: EXCAVAREA

prezenţa geotehnicianului pe şantier, la atingerea cotei de fundare şi ori de că te ori

se constată neconcordanţe între prevederile studiului geotehnic şi dispunerea
straturilor, a caractensticilor terenului. Rezultatele cercetărilor stabilite, precum şi
concluziile asupra acurateţei privind modul de executare a construcţiei şi la studiul
geotehnic pentru completarea acestuia.
i) Săpăturile cu pereţi în taluz se pot executa În orice fel de teren, cu
respectarea următoarelor conditii:
- pămîntul să aibă o umiditate naturală de 12 - 18 % şi să fie asigurate
condiţiile ca acesta să nu crească;
- săpătura de fundatie să nu stea deschisă mult timp;
- panta taluzului săpăturii, definită prin tangenta unghiului de înclinare fată
de orizontala (tgB =h/b) să fie de 1/3, pentru care factorul de siguranţă la alunecare
are valori cuprinse între 1,18 - 1,35, conform memoriului justificativ;
j) Etapele execuţiei săpăturii sunt urmatoarele:
- defrişarea terenului;
- curăţirea completă a terenului prin Încărcarea mecanizată şi evacuarea
tuturor materialelor rezultate;
- rasarea construcţiei şi începerea execuţiei sapaturilor mecanizat
aproximativ 95% şi manual aproximativ 5% (cu taluz înclinat 1/3);
- săpăturile se vor opri deasupra cotei finale cu aproximativ 5cm, pentru ca
terenul de fundare să nu sufere degradări până la începerea betonarii; acest ultim
strat se va excava numai în momentul premergător turnării betonului de egalizare;

5.4.2. Executarea umpluturilor compactate

a) Se va executa umplutura la exterior cu compactorul mecanic şi la interior
cu maiul mecanic.
b) Umpluturile se vor executa de regulă din pământurile rezultate din lucrările
de săpătură.
c) Umiditatea pământului pus în operă va fi cât mai aproape de umditatea
optimă de compactare, admitându-se variaţii de + 2 %.
d) Compactarea se va face mecanic şi se vor efectua un număr de treceri
stabilit prin încercări pentru obţinerea densităţii impuse. Straturile compactate nu
vor ave a grosimea mai mare de 20 cm, conform caietului de sarcini. În aceaşi
mod, se va compacta şi fundul gropii de fundare, în colţul acesteia unde exista
spaţiul ce nu va fi ocupat de radier, se va realiza o bună colectare a apei pluviale
pentru a se scurta timpul de uscare a umputurii după eventualele ploi.
Numele Semnatura Revizia Numele Data semnatura
Intocmit Revizuit

Verificat Ing. Viorica Ursuleanu Verificat

Aprobat
 Nr. La Reg. Comerţului: J40/4317/1991 Procedură de lucru Codul documentului: EXE 04
S.C. UTI INSTAL CONSTRUCT S.A.
Str. Cernauti nr.27B, Sector 2, 022183, Pagina data ediţia
BUCUREŞTI 5 7 03.2007 0
Titlul procedurii: EXCAVAREA

e) Având stabilite tipul utilajului , numărul de treceri ale utilajului, grosimea

stratului şi umiditatea optimă se trece la compactarea efectivă a stratelor până la
realizarea grosimii umpluturii.
f) Verificarea compactării umpluturilor se va face pe baza prevederilor
caietului de sarcini.

5.5. Controlul calitătii. Verificări şi încercări

5.5.1. Controlul calitătii, verificările şi încercările se efectueaza la toate
lucrările, conform PCCVI . Responsabilul tehnic cu execuţia atestat MLPAT
verifică şi avizează PCCVI.
5.5.2. Autocontrolul este efectuat de şeful punctului de lucru.
5.5.3. Controlul tehnic de conformitate/calitate este efectuat de responsabilul
CQ, conform inspecţiilor şi încercărilor stabilite în PCCVI.
5.5.4. În cazul depistării unei neconformităţi, responsabilul CQ emite un
RNC, pe care îl consemnează şi în PCCVI la rubrica „Înregistrări emise”.
5.5.5. Nu se trece la faza de executie următoare decât dacă actiunea
respectivă, initiată în RNC s-a rezolvat.
5.5.6. Responsabilul CQ consemnează în Registrul de neconformităţi stadiul
rezolvării RNC.

6. RESPONSABILITATI
6.1. Şeful de şantier
- Urmăreşte îndeaproape respectarea prevederilor de execuţie, detaliilor de
execuţie, precum şi prescripţiilor tehnice impuse de PTE aferent. Are obligaţia să
organizeze buna desfăşurare a procesului de lucru conform graficelor de execuţie.
- lnformează directorul tehnic despre necesarul de utilaje. materiale şi forţă
de muncă;
- Colaborează cu celelalte servicii din societate în vederea asigurării
resurselor necesare desfăşurării activităţii.
- Verifică întocmirea la timp a înregistrărilor de calitate de baza la lucrări.
- Sprijină activitatea responsabilului CQ pe lucrare, informându-se despre
stadiul fizic al lucrărilor şi calitatea lor şi ia măsuri, când este cazul, pentru
îndepărtarea situatiilor negative depistate de acesta, urmând aplicarea corectă a
soluţiilor de remediere propuse.
- Propune directorului tehnic schimbarea tehnologiei de execuţie atunci când
situatia reală pe teren este alta decât cea prevăzută prin proiectul de execuţie.
Numele Semnatura Revizia Numele Data semnatura
Intocmit Revizuit

Verificat Ing. Viorica Ursuleanu Verificat

Aprobat
 Nr. La Reg. Comerţului: J40/4317/1991 Procedură de lucru Codul documentului: EXE 04
S.C. UTI INSTAL CONSTRUCT S.A.
Str. Cernauti nr.27B, Sector 2, 022183, Pagina data ediţia
BUCUREŞTI 6 7 03.2007 0
Titlul procedurii: EXCAVAREA

- Înainte de începerea lucrărilor preia pe bază de proces verbal

amplasamentul lucrării şi bornele de reper (reţeaua de coordonate).
- Iniţiază acţiuni corective şi preventive în vederea îmbunataţirii' activităţii
în cadrul şantierului.

6.2. Şeful de punct de lucru

- Răspunde de execuţia încredinţată, cu respectarea strictă a prevederilor
proiectului de executie, caietului de sarcini, PTE aferent.
- Preia pe baza procesului verbal de trasare a lucrarilor, reţeaua de
coordonate înainte de începerea executiei lucrărilor şi asigură trasarea corectă a
lucrării.
- Întocmeşte procesul verbal de verificare a cotei de fundare, împreună cu
reprezentantii proiectantului şi clientului.
- Întocmeşte procesul verbal de verificare a naturii terenului de fundare
împreuna cu delegaţii clientului şi proiectantului.
- Are obligaţia de informa permanent şeful de şanter despre stadiul şi
calitatea lucrărilor executate.
- Întocmeşte necesarul de utilaje, materiale şi forţă de muncă, pe care îl
înaintează spre aprobare şefului de şantier.
- Răspunde de instruire personalului cu prevederile PTE şi întocmeşte
procesul verbal de instruire.
- Colaborează cu responsabilul CQ la elaborarea PCCVI aferent lucrărilor.
- Propune acţiuni corective pentru rezolvarea neconformitaţilor depistate la
controlul CQ.

6.3. Responsabilul CQ
- Urmăreşte permanent respectarea tuturor cerinţelor de calitate prevăzute în
documentaţia de execuţie PTE şi PCCVI.
- Efectuează controale planificate conform PCCVI şi inopinante la lucrare.
În cazul în care depistează o deficienţă, are obligaţia de a da dispoziţii de
remediere imediata sau Întreruperea lucrării; în acest caz se descrie
necorformitatea şi se consemnează acţiune în RNC.
- Urmăreşte instruirea comisiei de remediere a deficieriţelor şi soluţionarea
acestora în termenul prevăzut în RNC.
- Urmăreşte evitarea şi repetabilitatea situaţiilor neconforme.

Numele Semnatura Revizia Numele Data semnatura

Intocmit Revizuit

Verificat Ing. Viorica Ursuleanu Verificat

Aprobat
 Nr. La Reg. Comerţului: J40/4317/1991 Procedură de lucru Codul documentului: EXE 04
S.C. UTI INSTAL CONSTRUCT S.A.
Str. Cernauti nr.27B, Sector 2, 022183, Pagina data ediţia
BUCUREŞTI 7 7 03.2007 0
Titlul procedurii: EXCAVAREA

- Face propuneri şefului ca pe societate pentru îmbunataţirea activităţii cu

modificări s-au completări la PTE.

6.4. Responsabilul tehnic cu execuţia atestat MLPAT

- Venfică şi avizează PCCVI, sau după caz planul calităţii (dacă clientul
solicită prin contract).
- Verifică/avizează PCCVI şi după caz planul calităţii pentru lucrările care
urmează a fi executate.
- Admite execuţia lucrărilor de construcţii numai pe baza proiectelor şi a
detaliilor de execuţie verificate de specialiştii verificatori de proiecte atestaţi
MLPAT.
-Verifică şi avizează fişele şi proiectele tehnologice de execuţie, proiectele
de organizare a executiei lucrărilor.
- Întocmeşte şi ţine la zi un registru de evidenţă a lucrărilor de construcţii pe
care le coordonează tehnic şi de care răspunde.
- Opreşte execuţia lucrărilor de constructii în cazul în care s-au produs
defecte grave de calitate sau abateri de la prevederile proiectului de execuţie.
-Propune soluţii/acţiuni corective pentru remedierea lucrării.

7. INREGISTRARI
- PV de predare – primire a amplasamentului şi a bornelor de reper – înainte
de începerea obiectului de investitie.
- PV de trasare a lucrărilor - înainte de începerea execuţiei lucrărilor
- PV de verificare a cotei de fundare - începerea lucrărilor
- PV de verificare a naturii terenului de fundare - înainte de începerea
lucrărilor
- PV de lucrări ascunse - pentru turnarea betonului de egalizare
- RN- raport de neconrformitate

Numele Semnatura Revizia Numele Data semnatura

Intocmit Revizuit

Verificat Ing. Viorica Ursuleanu Verificat

Aprobat
 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Cod

STRUCTURI DIN BETON ARMAT

Conditii prealabile
 Existenţa la executant a proiectului de execuţie si a prezentei proceduri.
 Instruirea personalului de execuţie pe linie tehnologica, protecţia muncii si PSI specifice activităţilor
desfăşurate.
 Existenţa mijloacelor de mecanizare, utilaje, scule si dispozitive specifice activităţilor desfăşurate
 Existenţa înregistrărilor de calitate pentru betonul ce se pune in opera. ( bon de transport, comanda beton )
 Existenţa înregistrărilor de calitate pentru suprafaţa de betonat (teren de fundare sau element de beton
turnat anterior ), armare, piese metalice înglobate si cofrare ( rubricile corespunzătoare din Fisa de
betonare sau PV de lucrări ascunse sa fie încheiate ).
 Existenţa utilităţilor:
 instalaţie de apa
 instalaţie de forţă si iluminat
 instalaţie de aer comprimat
 condiţii de încălzire si de protecţie sau de răcire a betonului, daca betonarea se va desfăşura atunci când
temperaturile sunt mai mici de +5 °C sau mai mari de + 21 °C (rogojini, prelate, saltele, aeroterme, etc. )
 Existenţa drumului de acces la locul de turnare
 Existenţa unui număr suficient de vibratoare de tip corespunzător
 Echiparea formaţiilor de betonişti cu scule si echipamente specifice
 Existenţa avizului de începere a lucrării (AIL ) si fisa de betonare ( FB )
 Echipele vor fi dotate cu echipament de protecţie specifica : salopeta, casca, cizme de cauciuc centuri de
siguranţa.
Atributii si responsabilitati
 Şeful de lucrare răspunde de aplicarea întocmai a prezentei proceduri si a documentaţiei de execuţie si de
întocmirea înregistrărilor de calitate.
 Responsabilul CQ urmăreşte aplicarea întocmai a acestei proceduri, a proiectului de execuţie si
întocmirea corecta a înregistrărilor de calitate
 Şeful mecanizării răspunde de existenta si buna funcţionare a sculelor si utilajelor ( pompe de beton,
vibratoare, macarale )
 Şeful de şantier asigura personalul muncitor calificat si instruit precum si condiţiile de prelevare si
păstrare probe de beton in condiţii STAS

PROCEDURA
Pregătirea terenului de fundare
 verificarea cotei de fundare cu aparate topo
 decopertarea manuala a ultimului strat pana la cota din proiect si examinarea vizuala a suprafeţei
 geotehnicianul decide investigaţii suplimentare sub cota de fundare
 curăţirea suprafeţei de fundare cu aer comprimat sau mijloace manuale pana se îndepărtează
pârtile desprinse, noroiul sau apa
 cartarea geologica a suprafeţei ‘
 verificări topo a cotei finale
 recepţia finala a suprafeţei si întocmirea înregistrărilor de calitate ( PV lucrări ascunse sub incidenţa
LEGII 10 / 1995 si fise de betonare rubrica ” Pregătirea suprafeţei”
Pregătirea suprafeţei de beton turnat anterior
 înainte de turnarea betonului, cofrajele, barele de armatura, piesele înglobate, bande de etanşare si betonul
turnat anterior, vor fi in întregime curate de toate materialele străine din zona -aferenta betonării prin
batere, buciardare, spălare cu apa, suflare cu aer comprimat, după caz
 înaintea turnării betonului, timp de 24 ore, suprafaţa betonului turnat anterior si cofrajele vor fi udate cu
apa pentru a preveni absorbţia apei din betonul proaspăt turnat; apa rămasa in -denivelări va fi îndepărtata
 toate operaţiile pregătitoare se vor efectua având grija sa nu se deterioreze sau deranjeze elementele sau
pârtile componente ale fazei respective de betonare
 se executa o verificare topo pentru cota finala a fazei respective de betonare
Transport, manipulare si punere in opera a betonului
 betonul va fi livrat de la fabrica in autoagitatoare de beton sau autobetoniera
 in timpul transportului, betonul va fi malaxat tot timpul , pentru evitare segregării. Durata de transport
care se considera din momentul terminării încărcării, nu va depăşi:
 -45 min. când temperatura mediului este mai > 30°C
 -60 min. când temperatura mediului este 15 – 30°C
 -90 min. când temperatura mediului este mai < 15°C
 betonul din autobetoniera se va descarcă direct in benele macaralelor, in buncărele pompelor sau
jgheaburile de turnare directa
 punerea in opera a betonului se poate face cu macaraua cu benă , cu pompa de beton, cu jgheabul sau
combinaţie intre acestea; după posibilităţi
 atunci când înclinaţia jgheabului este prea mare, acesta va fi prevăzut cu şicane sau cu praguri menite sa
schimbe alternativ direcţia de mişcare a betonului, pentru a micşora viteza de – scurgere
 înălţimea de cădere libera a betonului trebuie sa nu depăşească 1,5 m la turnarea cu bena si 1,0 m la
turnarea cu pompa
 betonul va fi dirijat la locul de turnare , nefiind permisa deplasarea lui pe orizontala mai mult de 1,5 m
(prin lopătare sau vibrare) pentru a evita segregarea
 betonul va fi turnat in straturi orizontale uniforme ce nu vor depăşi 30 cm grosime
 rosturile de turnare orizontale si verticale se vor realiza conform planurilor de execuţie
 in cazul defectării pompei, betonul rămas in conducte va fi scos si rebutat iar conducta spălata
 orice acumulare de apa pe suprafaţa betonului, sau scăpări de ulei, motorina ,etc. apărute in timpul
betonării vor fi îndepărtate înainte de turnarea stratului următor
 tunarea betonului, se va face evitând dirijarea jetului de beton direct către barele de armatura sau piesele
înglobate pentru a preveni deplasarea sau deformarea acestora
 orice beton vărsat accidental va fi îndepărtat de pe platformele de lucru ale cofrajului
 se vor prevedea platforme intermediare de lucru , acestea nu vor deranja barele de otel beton in timpul
turnării betonului
 platformele intermediare si cofrajele fazelor anterioare se vor îndepărta pe măsura ce operaţia de tunare
progresează si acestea nu mai sunt necesare
 se va preveni căderea de materiale străine in betonul proaspăt
Compactarea betonului
 fiecare strat de beton va fi vibrat, cu vibratoare standard , alese in funcţie de lucrabilitatea betonului,
dimensiunile elementului şi densitatea armaturii
 vibratoarele vor fi manipulate de muncitori instruiţi cu experienţa
 se va asigura un număr suficient de vibratoare, cele de rezerva fiind la îndemâna muncitorului
 un strat de beton nu va fi tunat pana când betonul din stratul anterior nu a fost complet vibrat. Stratul de
beton anterior va fi acoperit cu următorul înainte de a intra in priza astfel încât stratul de jos sa fie capabil
a fi revibrat cu stratul nou turnat.
 vibratorul se introduce in beton sub acţiunea greutăţii proprii pe o adâncime de 5 – 15cm in stratul
compactat anterior, iar scoaterea lui se va realiza cat mai lent pentru a nu lase goluri pe suprafaţa stratului
 durata de vibrare optima va fi de 5 – 30 secunde in funcţie de lucrabilitatea betonului si tipul vibratorului.
Punctele de vibrare vor fi alese astfel încât zonele de influenta sa se suprapună in plan.
 vibrarea încetează in momentul in care suprafaţa betonului devine orizontala si uşor lucioasa, nu mai apar
bule de aer din masa betonului, betonul nu se mai tasează si apare apa sau lapte de ciment la îmbinarea
cofrajelor .
 se va evita contactul vibratoarelor cu cofrajul, barele de armatura, cu benzile de etanşare, tecile sistemului
de precomprimare. etc.
 in cazul unor faze de vibrare cu grad ridicat de complexitate, turnarea si vibrarea in straturi a betonului se
va face numai pe baza de proiect sau schema tehnologica de punere in opera a betonului.
 zonele cu grad sporit de dificultate pentru vibrare dintr-o faza de betonare se vor verifica din punct de
vedere al umplerii cu beton prin ciocănirea la exterior a cofrajului in zonele respective cu maiul de lemn
pana ce cofrajul numi suna a gol.Metoda este eficienta mai ales in cazul stâlpilor si diafragmelor
Finisarea suprafeţelor de beton
 Finisarea suprafeţelor de beton se va efectua pentru a obţine gradul de prelucrare specificat in proiect.
Aceasta operaţie consta în îndepărtarea neregularităţilor locale ( coarne, rizuri sau alte denivelări de la
suprafaţa betonului) si a celor de planeitate ( abateri de la suprafaţa teoretica, aşa cum este definita pe
planuri, măsurate cu şabloane de 3.00 m lungime ).
 Finisarea suprafeţelor cofrate verticale – beton neaparent.
 Repararea neregularităţilor locale ce depăşesc + 12 mm – - 6 mm
 Repararea neregularităţilor de planeitate ce depăşesc + 16 mm – 10 mm
 Finisarea suprafeţelor cofrate vertical expuse vederii sau supuse vopsirii :
 Repararea neregularităţilor locale ce depăşesc + 6 mm
 Repararea neregularităţilor de planeitate ce depăşesc +10 mm
 Toate operaţiile de finisare se vor executa de muncitori calificaţi in acest gen de lucrări ( betonişti, zidari,
mozaicari, etc. )
Protecţia betonului
 Pentru a asigura condiţii favorabile de întărire si a se reduce deformaţiile de contracţie, se va asigura
menţinerea umidităţii betonului minim 7 zile după turnare. protejând suprafeţele libere prin :
 acoperirea cu materiale de protecţie;
 stropirea periodica cu apa;
 aplicarea de pelicule de protecţie.
 Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip, etc.Aceasta operaţie
se va face de îndată ce betonul a căpătat suficienta rezistentă pentru ca materialul sa nu adere la suprafaţa
acoperita. Materialele de protecţie vor fi menţinute permanent in stare umeda.
 Stropirea cu apa va începe după 2-12 ore de la turnare, in funcţie de tipul de ciment utilizat si temperatura
mediului, dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca prin aceasta operaţie sa nu fie
antrenata pasta de ciment.
 Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, in aşa fel încât suprafaţa betonului sa se menţină permanent
umeda.
 Peliculele de protecţie se aplica in conformitate cu prescripţiile speciale.
 Pe timp ploios, suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folie de polietilena; atât timp
cat prin căderea precipitaţiilor exista pericolul antrenării pastei de ciment.
 Betonarea elementelor in perioada de timp friguros se poate face la temperaturi mai mari de + 5° C
 Elementele in curs de betonare vor fi continuate in cazul scăderilor de temperatura pana la – 10 C,
luându-se masuri pentru crearea unui rost de lucru. După punerea betonului in opera se va asigura
elementelor de beton o temperatura minima de + 5° C, pana la atingerea unei rezistente minime la
compresiune a betonului de 50 daN/cm2.
 Pentru punerea in opera a betonului pe timp friguros se vor elabora proiecte tehnologice pentru lucrările
ce se vor executa.
 Soluţiile tehnologice tip, utilizate in mod curent sunt:
 metoda conservării căldurii betonului, care consta in acumularea de căldura prin încălzirea materialelor
componente la prepararea betonului si protejarea elementelor de beton cu învelişuri termoizolante.
 metoda încălzirii betonului după punerea in opera se foloseşte atunci când nu se poate realiza rezistenta
minima necesara a betonului înainte de îngheţ. Acesta metoda consta în asigurarea betonului la
temperaturi corespunzătoare prin tratarea termica a acestuia cu abur sau aer cald, in paralel cu protejarea
cu învelişuri termoizolante.
Repararea defectelor de calitate la beton
 În cazul descoperirii de defecte la elementul de beton după decofrare, responsabilul CQ va deschide RNC,
iar proiectantul va emite DS cu soluţia de remediere.
 Reparaţiile se executa conform procedurii de lucru specifice, după caz:
 zone de separare, caverne in beton ;
 fisuri in elemente de beton .
 Întreruperi neplanificate
 Pe parcursul betonării pot apare evenimente nedorite din următoarele motive : incendii, defectarea fabricii
de betoane, avarii de energie electrica, deformarea cofrajelor, etc. In aceste cazuri şantierul va proceda la
emiterea deciziei de oprire a punerii in opera a betonului. Se vor lua masuri pentru formarea rosturilor, de
poziţionare a benzilor de etanşare in betonul proaspăt turnat si se vor stria suprafeţele. In cazul in care se
 ordona oprirea rapida a punerii in opera a betonului se vor introduce forţat benzile de etanşare la suprafaţa
betonului proaspăt in vederea formarii unui rost de îmbinare.
 In cazul averselor de ploaie se va reduce conţinutului de apa din amestec si se vor prevedea mijloace
manuale sau pompe de vacuum in vederea evacuării apelor strânse in / pe cofrajul elementelor structurale,
evitându-se formarea pungilor de apa pe suprafaţa betonului pus în operă.
 Înainte de reluarea betonării se vor îndepărta toate materialele străine precum şi laptele de ciment şi se va
trece la tratarea suprafeţei prin turnarea unui strat de beton cu un conţinut de ciment mai mare, după care
începe operaţia de punere in opera a betonului.
Documente si inregistrari
 Borderou pentru recoltarea probelor de beton
 Condica evidenţa betoane puse in opera
 Proces verbal lucrări ascunse
 Fişa de control calitate
 Proces verbal aspect beton după decofrare
 RNC – Raport de neconformitate
 DS – Dispoziţie de şantier
 FCC – Fisa control calitate
 PCC – Plan control calitate
 PV – Proces verbal
 PMI – Piese metalice înglobate
 PROCEDURA TEHNICA DE ISO 9001: 2008
ISO 14001: 2004
EXECUTIE OHSAS 18001: 2007

Editia: Revizia:
SUBTRAVERSARE - PTE - Data:
Pag. 1 din 15

Metodologia de executie
PROCEDURA TEHNICA DE
EXECUTIE

SUBTRAVERSARE

PTE-

Contract: "
Beneficiar:
 PROCEDURA TEHNICA DE ISO 9001: 2008
ISO 14001: 2004
EXECUTIE OHSAS 18001: 2007

Editia: Revizia:
SUBTRAVERSARE - PTE - Data:
Pag. 2 din 15

APROBARI / AVIZARI

Data
Aprobat: Elaborat:
intrarii in vigoare:
Director General Manager
Ianuarie 2011
Asigurarea Calitatii

LISTA DE CONTROL

Ed./ Rev. Obiectul Reviziei

1/0 Elaborarea editiei initiale
1/1 Modificare structura procedura si imbunatatire capitole

LISTA DE DIFUZARE

Nr. Destinatar Data Numele si Semnatura Data Numele si Semnatura

Crt. Difuzarii Prenumele Retragerii Prenumele
Manager
1. Asigurarea
Calitatii
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
□ Copie controlata
□ Copie necontrolata
Exemplar nr. ____
Acest document reprezinta proprietatea ……………………………….. Multiplicarea
partiala sau totala si difuzarea acestuia se face numai cu acordul organizatiei.

Contract: "
Beneficiar:
 PROCEDURA TEHNICA DE ISO 9001: 2008
ISO 14001: 2004
EXECUTIE OHSAS 18001: 2007

Editia: Revizia:
SUBTRAVERSARE - PTE - Data:
Pag. 3 din 15

OPIS

Capitolul
Pagina
1. Scop ……………………………………………………………………………………..
……………….. 4
2. Documentatie necesara
………………………………………………………………………..… 4
3. Definitii si prescurtari …………………………………………………….………….
………..…. 5
4. Responsabilităţi
…………………………………………………………………………………..… 5
5. Modul de lucru …………………………………………………..
……………………………..……. 7
6. Verificarea calitatii si receptia
lucrarilor ...................................................... 11
7. Masuri de tehnica securitatii si sanatatii muncii si situatii de
urgenta ..........12
8. Anexe ……………………..........................................
………………………………..….... 14

Contract: "
Beneficiar:
 PROCEDURA TEHNICA DE ISO 9001: 2008
ISO 14001: 2004
EXECUTIE OHSAS 18001: 2007

Editia: Revizia:
SUBTRAVERSARE - PTE - Data:
Pag. 4 din 15

1. SCOP
Prezenta procedura descrie modul de executie a subtraversarilor prin foraj
orizontal dirijat pentru conducte de apa, pentru canalizari, etc.
Procedura prezenta constituie documentul de referinta pentru executia, controlul
si receptia acestui gen de lucrari.

2. DOCUMENTATIE NECESARA
2.1. Documente de Referinte
 Normativ I 14 / 78: Normativ pentru protectia anticoroziva a constructiilor
metalice ingropate
 Normativ I 12- 79: Normativ pentru efectuarea incercarilor de presiune la
conductele tehnologice
 C 15-77 : Prescriptii tehnice pentru conducte sub presiune
 SR 8591/1997 Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare
 STAS 9312 -87 Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte
 STAS 8591/1 -91 Amplasarea in localitati a retelelor subterane amplasate
in sapatura
 STAS 2308-81 Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru
camine de vizitare
 STAS 7656- 90 Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii
 STAS 503-87 Tevi din otel fara sudura laminate la cald
 Norme specifice de protectie impotriva Incendiilor
 P 118/99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor (IPCT)
 Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si
realizarea constructiilor
 si instalatiilor aprobate prin HG nr. 290/16.08.1997
 Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul I
comun al
 Ministerului de Interne si al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii

Contract: "
Beneficiar:
 PROCEDURA TEHNICA DE ISO 9001: 2008
ISO 14001: 2004
EXECUTIE OHSAS 18001: 2007

Editia: Revizia:
SUBTRAVERSARE - PTE - Data:
Pag. 5 din 15

Teritoriului nr. 381/1279/MC/1994

 Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii
 si instalatiilor aferente acestora C 300/1995.
 Norme de paza impotriva incendiului (Legea 32/1968 si H.G. 51/1992)
STAS 10898-85 Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie l.
2.2. Documente contractuale
 Contract
 Planul de Management al traficului
 Avizarea lucrarilor de terasamente
 CT nemodificate, cote ce vor fi mentionate prin Procesul Verbal de Predare-
Primire Amplasament.
Inainte de a incepe orice lucrari de acest fel pe un amplasament, Antreprenorul
va anunta in scris Beneficiarul cu cel putin 7 zile inainte de data propusa.
El va colabora cu Politia Rutiera referitor la planificarea si executarea lucrarilor.
Nici o excavatie nu va incepe fara detinerea de catre Antreprenor a autorizatiei
de construire (obtinuta de catre Beneficiar) si a autorizatiei de spargere.
Autorizatia de spargere se va obtine pentru fiecare tronson afectat de lucrari ce
se va emite de catre autoritatea locala.
2.3. Documente Executie
 Proiectare Detaliata
 SpecificatiiTehnice

3. DEFINITII SI PRESCURTARI
Subtraversarilor prin foraj orizontal dirijat = realizarea subtraversarilor pe
lungimi de pana la 500 m

4. RESPONSABILITATI
4.1. Responsabilul tehnic cu executia atestat
Analizeaza sau, dupa caz, elaboreaza fise/proiecte tehnologice stabilite ca
necesare potrivit prevederilor prezentei proceduri tehnice de executie si
urmareste aplicarea acestora.

Contract: "
Beneficiar:
 PROCEDURA TEHNICA DE ISO 9001: 2008
ISO 14001: 2004
EXECUTIE OHSAS 18001: 2007

Editia: Revizia:
SUBTRAVERSARE - PTE - Data:
Pag. 6 din 15

Verifica modul de pregatire a executiei lucrarilor si de realizare a lor in

conformitate cu prevederile proiectului si ale prezentei proceduri intervenind,
potrivit atributilor si in limita competentelor, cu masuri corective.
4.2. Seful de santier
Raspunde de asigurarea la punctul de lucru a documentatiei tehnice de
executie, a procedurilor de executie, a materialelor, sculelor, dispozitivelor si
utilajelor necesare realizarii conforme a lucrarilor, a masurilor si dotarilor de
securitatea si sanatatea muncii si situatii de urgenta, precum si a personalului
de supraveghere si operator calificat pentru realizarea operatiunilor descrise in
prezenta procedura.
Exercita controlul ierarhic operativ asupra activitatii personalului din subordine
legata de aplicarea prevederilor proiectului de executie si ale prezentei
proceduri.
Efectueaza/verifica realizarea controalelor de calitate, verificarilor si incercarilor
prevazute in PCCVI specific.
Stabileste/aplica, potrivit atributiilor si competentelor, masurile corrective
necesare inlaturarii abaterilor constatate.
Asigura intocmirea, circulatia si pastrarea conforma a inregistrarilor privind
calitatea determinate / impuse de aplicarea prevederilor prezentei proceduri.
4.3. Controlorul CQ
Efectueaza / supravegheaza efectuarea controalelor de calitate, verificarilor si
incercarilor asupra lucrarilor realizate conform prezentei proceduri in
conformitate cu prevedrile PCCVI specific si al planului propriu de control
aprobat.
4.4. Conducatorul lucrarii
Organizeaza activitatea la punctul de lucru, asigura instruirea formatiei de lucru
in legatura cu operatiile pe care aceasta le are de executat potrivit prevederilor
proiectului si prezentei proceduri, urmareste si asigura folosirea rationala si
corecta a resurselor alocate.
Asigura masurile de securitatea si sanatatea muncii si in caz de situatii de
urgenta generale si specifice lucrarilor, instruirea periodica a personalului si
urmareste respectarea de catre personalul operator a normelor in domeniu.
Supravegheaza activitatea formatiilor de lucru urmarind ca executia lucrarilor
incredintate acesteia sa se desfasoare in conformitate cu proiectul de executie,
cu prezenta procedura si cu fisele/proiectele tehnologice aplicabile.

Contract: "
Beneficiar:
 PROCEDURA TEHNICA DE ISO 9001: 2008
ISO 14001: 2004
EXECUTIE OHSAS 18001: 2007

Editia: Revizia:
SUBTRAVERSARE - PTE - Data:
Pag. 7 din 15

Efectueaza controale de calitate, verificari si incercari in conformitate cu

prevederile PCCVI specific. Aplica / urmareste aplicarea masurilor corective.
Asigura receptia materialelor la punctul de lucru, inainte de introducerea
acestora in lucrare, intocmeste inregistrari privind calitatea, participa si
efectueaza receptia pe faze si receptia finala a lucrarilor executate.
4.5. Seful formatiei de lucru
Asigura instruirea personalului din subordine in legatura cu operatiile
incredintate, organizeaza si conduce activitatea formatiei.
Supravegheaza si exercita controlul ierarhic operativ asupra activitatilor
personalului din subordine privind regulile de securitatea si sanatatea muncii si
situatii de urgenta.
Sesizeaza neconformitati si, dupa caz, in limita competentelor si raspunderilor
aplica masuri corective.
4.6. Personal operator
Aplica prevederile proiectului de executie, ale prevederilor prezentei proceduri si
regulile tehnologice ale meseriei pe care o practica; exercita autocontrolul
asupra lucrarilor pe care le executa.
Sesizeaza sefului formatiei neconformitatile si aplica masurile corective care i-au
fost dispuse.
Respecta si aplica normele securitatea si sanatatea muncii si situatii de urgenta.

5. MODUL DE LUCRU
5.1. Tehnologia de executie

Tehnologia de foraj orizontal dirijat reprezinta un sistem de foraj rotativ

hidrodinamic, dirijat si axat
pe trei principii tehnologice de baza:
1. Utilizarea unei sape de foraj avand forma unui sfredel cu dalta in lance;

Contract: "
Beneficiar:
 PROCEDURA TEHNICA DE ISO 9001: 2008
ISO 14001: 2004
EXECUTIE OHSAS 18001: 2007

Editia: Revizia:
SUBTRAVERSARE - PTE - Data:
Pag. 8 din 15

2. Avansarea pe orizontala in sistem rotativ si prin maruntirea solului pe baza de

injectii sub presiune inalta a unui jet cu fluid special de foraj, pe baza de argila
bentonitica (datorita proprietatilor tixotropice ale acestui tip de argila, noroiul de
foraj indeplineste si rolurile de stabilizator al gaurii de foraj si agent de ungere);
3. Pilotarea dirijata de la suprafata a tijelor si dispozitivului de forare, prin
teleghidaj, cu ajutorul unui emitator de unde electromagnetice plasat in
interiorul sapei, care transmite in permanenta parametrii, precum si adancimea
la care se afla sapa, inclinarea sapei in % si orientarea varfului sapei in sistem
orar. Aceste informatii sunt primite la suprafata terenului de un receptor-
emitator portabil, care le afiseaza in orice moment si le pune la dispozitia
persoanei care dirijeaza executia forajului pilot. Instantaneu, datele sunt
retransmise unui receptor fix instalat pe echipamentul de foraj, unde apar pe
ecranele citite de operatorul echipamentului. Pe langa datele de mai sus, sonda
din interiorul sapei mai transmite informatii cu privire la temperatura mediului in
care se afla si gradul de incarcare a bateriilor care o alimenteaza. Pe baza
datelor primite, navigatorul (persoana care dirijeaza executia forajului pilot)
transmite in permanenta operatorului instructiuni de orientare si inaintare a
sapei, permitand astfel respectarea traseului proiectat si evitand contactul cu
retelele subterane cunoscute si iesind la suprafata in punctul prestabilit, precizia
fiind de ±5-20 cm.
Pozarea unei tevi prin aceasta metoda contine urmatorii pasi:
1. Planificarea si inspectarea preliminara
2. Selectarea utilajului de foraj si a sculelor necesare
3. Executia forajului pilot
4. Largirea gurii pilot
5. tragerea tevii de instalatii
Sistemul de foraj orizontal dirijat cuprinde, in principal:
1. unitatea de foraj / scule de foraj
2. unitatea de amestec al fluidului de foraj
3. Unitatea hidraulica pentru actionarea unitatii de amestec fluid de foraj
5.2. Etapele tehnologice
Procedeul de foraj orizontal dirijat cuprinde trei etape tehnologice consecutive:
1. Etapa initiala, a forajului pilot cuprinde forarea terenului la diametrul descris
de sapa de forare la inaintare, presarea laterala a materialului desprins si fixarea

Contract: "
Beneficiar:
 PROCEDURA TEHNICA DE ISO 9001: 2008
ISO 14001: 2004
EXECUTIE OHSAS 18001: 2007

Editia: Revizia:
SUBTRAVERSARE - PTE - Data:
Pag. 9 din 15

acestuia in pereti, gaura de foraj ramanand in permanenta plina cu noroiul de

foraj injectat.
2. Etapa a 2-a, a forajului de largire, cuprinde demontarea sapei de foraj la
extremitatea indepartata a forajului, inlocuirea cu un cap largitor de diametru
superior sapei cu cca. 30% si retragerea la punctul initial de plecare (unde se
afla echipamentul de foraj) a tijelor de forare impreuna cu largitorul. Odata cu
retragerea coloanei de sprijin impreuna cu largitorul, coloana se completeaza in
urma cu sprijin de foraj, astfel incat, desi largitorul se aproprie in permanenta de
echipamentul de foraj, lungimea intregii coloane ramane constanta,
extremitatea opusa echipamentului fiind mereu la suprafata. Aceasta operatiune
se repeta consecutiv, cu diametre din ce in ce mai mari, pana se ajunge la
diametrul necesar pentru pozarea tevii. Conform tehnologiei forajului orizontal
dirijat, acest diametru trebuie sa fie cu cca. 30% mai mare decat diametrul tevii
care se pozeaza.
3. Etapa a 3-a, a pozarii conductei in subteran, cuprinde executarea unei ultime
largiri cu largitorul final la care se ataseaza un dispozitiv de prindere a tevii ce
urmeaza a fi pozata in teren. Intreg ansamblul format din: sprijin, capul largitor,
capul de prindere a tevii si teava este tras prin deschiderea executata in capul
primelor doua etape, catre echipamentul de foraj. Cand intreg ansamblul este
scos la suprafata, la amplasamentul echipamentului, dispozitivele de largire si
prindere sunt detasate de teava, aceasta ramanand in subteran, in acest fel
atingandu-se scopul intregii operatii. A doua largire executata la tragere are rolul
de a impinge in peretii gaurii de foraj materialul sapat si de a-l compacta, astfel
ca, datorita acestei operatii si a noroiului de foraj cu rol de stabilizare si
lubrefiere, peretii gaurii nu se prabusesc si forajul isi pastreaza diametrul o
perioada relativ lunga de timp (de ordinul a cateva zile), suficienta pentru a
permite tragerea tevii fara pericol.
Dupa pozarea tevii, in decurs de cateva zile, prin drenarea treptata a apei din
compozitia noroiului de foraj, materialul excavat in timpul forajului si peretii
gaurii vor tinde sa ocupe intregul spatiu ramas, astfel incat, in final, teava
pozata va fi in contact direct cu pamantul pe intreaga suprafata.
Intregul proces de executie a lucrarii va cuprinde:
1. Radiodetectie in verificarea planurilor de situatie puse la dispozitie de
beneficiarul lucrarii si/sau efectuarea investigatiilor de teren cu ajutorul
echipamentului georadar, pentru depistarea obstacolelor existente;
2. Prelucrarea informatiilor obtinute;
3. Alegerea traseului forajului, impus de obstacolele depistate si de
materialul tevii si aprobarea lui de catre proiectant;

Contract: "
Beneficiar:
 PROCEDURA TEHNICA DE ISO 9001: 2008
ISO 14001: 2004
EXECUTIE OHSAS 18001: 2007

Editia: Revizia:
SUBTRAVERSARE - PTE - Data:
Pag. 10 din 15

4. Executia forajului propriu-zis, conform etapelor tehnologice descrise si

pozarea tevii;
5. Controlul adancimii pozarii conductei se face fie cu ajutorul aparatului de
detectie fie prin efectuarea de masuratori directe in gropile intermediare,
intocmindu-se procese verbale intre constructor si beneficiar (diriginte).
6. Receptia lucrarii.
5.3. Executia gropilor de pozitie
Pentru realizarea subtraversarii vor fi executate gropi de pozitie (groapa de
lansare si groapa de capat) .
Pentru subtraversarile de drum judetean au rezultat urmatoarele dimensiuni ale
gropilor de pozitie:
Groapa de lansare – L=4.5m, l=2m, H=2m
Groapa de capat – L=2.5m, l=2m, H=2m
Scopul gropilor de pozitie este urmatorul:
- colectarea noroiului de foraj,
- spatiu de cuplare – decuplare scule foraj,
- utilizarea ulterioara a gropilor in vederea lansarii tubului de
protectie.
Sprijinirea gropilor de pozitionare se va face concomitent cu sapatura, cu dulapi
de lemn sau metalici asezati orizontal, care la randul lor sunt rezemate filate din
lemn iar acestea cu spraituri metalice.
5.4. Traversarile de cale ferata si drumuri
Realizarea lucrarilor de subtraversare a cailor de comunicatie trebuie realizate
de regula in conditiile de circulatie.
Conditiile care trebuie indeplinite de aceste lucrari sint precizate in STAS 9321-
87 - „Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte” in functie de tipul
conductei (diametru si presiune nominala) si de importanta drumului sau caii
ferate.
In general conductele se prevad in tuburi de protectie metalice sau de beton
armat cu diametrul 1,5xDn prevazute la capete cu camine de vizitare.
Diamentrul interior al tubului de protectie trebuie sa depaseasca cu cel putin
100 mm diametrul exterior al conductei, la care se adauga grosimea izolatiei.
Spatiul dintre capetele tubului de protectie si conducta se etanseaza elastic.

Contract: "
Beneficiar:
 PROCEDURA TEHNICA DE ISO 9001: 2008
ISO 14001: 2004
EXECUTIE OHSAS 18001: 2007

Editia: Revizia:
SUBTRAVERSARE - PTE - Data:
Pag. 11 din 15

Legarea la pamant a conductei (metalice, daca este cazul) si a tubului de

protectie metalic se executa numai la subtraversari de cai ferate electrificate
sau care sunt prevazute a fi electrificate.
La subtraversarea de cale ferata cu conducte de distributie avand presiunea mai
mica de 6 bar, distanta dintre robinetul de sectionare si linia de cale ferata
trebuie sa fie de 10-15 m in functie de regimul de presiune (joasa, redusa sau
medie).
In cazul drumurilor judetene sau comunale trebuie avuta in vedere posibilitatea
trecerii drumului intr-o clasa superioara, in urmatorii 5 ani, tinandu-se seama de
studiile si planurile de sistematizare teritoriala.

Executia:
Pozarea conductei se poate face:
 In transee deschisa
 Prin forare orizontala.
Daca natura terenului permite executarea forarii, pozarea prin forare orizontala
se face in urmatoarele cazuri:
 La subtraversarea drumurilor modernizate cu conducte cu diametrul
pana in 1000 mm, care transporta lichide cu curgere sub presiune.
 La subtraversarea autostrazilor si a drumurilor nationale cu conducte
cu diametrul pana la 400 mm care transporta lichide cu curgere sub
nivel liber.
 La subtraversarea cailor ferate, in cazurile recomandate de beneficiar.
 Inainte de introducerea conductei in tubul de protectie, trebuie sa se ia
masuri de protejare a izolatiei anticorozive sau termice.
 Conductele se introduc in tuburile de protectie cu role sau cu sanii de
glisare.
 Dupa astuparea santurilor, in cazul aplicarii procedeului de sapatura in
sant deschis, terenul de umplutura se compacteaza conform STAS
7582/81 pentru linii ferate, respectiv STAS 2914/84 pentru drumuri.
 Dupa compactarea terasamentelor trebuie sa se refaca suprastructura
caii de comunicatie respective.
 La traversarile de cale ferata, conducta va fi ingropata avand o
distanta de cel putin 2 m intre nivelul solului si creasta conductei, iar la
traversarile de drumuri cel putin 1,5 m.
 Lucrarile la traversarea caii ferate vor fi realizate numai cu aprobarea
preliminara si cu coordonarea Societatii de Cale Ferata.
 Unele lucrari pot fi realizate numai de catre Societatea de Cale Ferata
si acestea vor fi platite printr-o Suma de Rezerva corespunzatoare.
 Antreprenorul isi va organiza lucrarile in asa fel incat sa nu intrerupa
traficul sau sa-l deranjeze cat mai putin. Inainte de inceperea
lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa:

Contract: "
Beneficiar:
 PROCEDURA TEHNICA DE ISO 9001: 2008
ISO 14001: 2004
EXECUTIE OHSAS 18001: 2007

Editia: Revizia:
SUBTRAVERSARE - PTE - Data:
Pag. 12 din 15

 Obtina permisiunea autoritatilor pentru inceperea lucrarilor si sa

respecte legislatia locala si regulamentele locale.
 Sa predea in detaliu propunerile sale Beneficiarului si sa obtina
aprobarea acestuia. Conducta va merge in paralel cu drumurile si le va
intersecta conform desenului sau intelegerii cu Beneficiarul.
5.5. Traversari de canale ANIF
Traversarile de canale ANIF vor fi proiectate de catre Antreprenor, prin
proiectanti de specialitate agreati. Proiectele vor fi supuse avizarii de catre
Administratorii ANIF. Antreprenorul va pregati toata documentatia necesara
autorizarii de construire.
Realizarea lucrarilor de subtraversare a canalelor se va face in conformitate cu
avizele si autorizatiile obtinute in baza proiectelor.
5.6. Traversari de conducte de gaz de inalta presiune
Traversarile de conducte de gaz de inalta presiune vor fi proiectate de catre
Antreprenor, prin proiectanti de specialitate agreati. Proiectele vor fi supuse
avizarii de catre Administratorii conductelor de gaz. Antreprenorul va pregati
toata documentatia necesara autorizarii de construire.
Realizarea lucrarilor de subtraversare a canalelor se va face in conformitate cu
avizele si autorizatiile obtinute in baza proiectelor.

6. VERIFICAREA CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR

Controlul calitatii lucrarilor se va face in paralel cu executia acestora fara a
afecta ritmul de lucru. Controlul consta in:
 control vizual;
 control dimensional;
 controlul calitatii materialelor prin surse, respectiv dupa punere in opera;
 controlul comportarii constructiei in perioada executiei lucrarilor.
Lucrarile vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de
executie), unei receptii preliminare si unei receptii finale.
6.1. Receptia pe faze de executie
In cazul receptiei pe faze de executie se va verifica daca partea de lucrari ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de
documentatii si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarii se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se
confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faze se efectueaza de catre dirigintele lucrarii si seful de punct de
lucru si trebuie confirmate de Inginer.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale
lucrarii
 trasarea lucrarii;

Contract: "
Beneficiar:
 PROCEDURA TEHNICA DE ISO 9001: 2008
ISO 14001: 2004
EXECUTIE OHSAS 18001: 2007

Editia: Revizia:
SUBTRAVERSARE - PTE - Data:
Pag. 13 din 15

 cota de fundare
 natura terenului de fundare
Receptia terenului de fundare se va face in prezenta Antreprenorului si a
Beneficiarului.
6.2. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor)
La terminarea lucrarilor de subtraversari se va proceda la efectuarea receptiei
preliminare a lucrarilor, verificandu-se:
 concordanta lucrarilor cu prevederile proiectului si a caietul de sarcini;
 puntul de conexiune cu conducta
 cota de intrare si iesire.
Lucrarile nu se vor receptiona daca:
 nu s-au realizat cotele si dimensiunile prevazute in proiect;
 nu s-au respectat pantele transversale;
 se observa fenomene de instabilitate;
Odata cu incheierea procesului verbal de terminare a lucrarilor se vor consemna
toate defectiunile si se va stabili modul si termenul de remediere.
6.3. Receptia finala
Are loc la expirarea perioadei de garantie, ocazie cu care se va consemna modul
in care s-au comportat lucrarile si daca au fost intretinute corespunzator.

7. MASURI DE TEHNICA SECURITATII SI SANATATII MUNCII SI

SITUATII DE URGENTA
7.1. Masuri de protectia muncii si paza contra incendiilor
In scopul executarii lucrarilor de constructii in conditii de siguranta si igiena a
muncii precum si de prevenire a incendiilor se fac urmatoarele recomandari
obligatorii, in conformitate cu „Regulamentul privind protectia si igiena muncii in
constructii" (conform cu HG nr. 795/1992 si aprobat de M.LP.A.T. cu Ordinul Nr.
9/N/15.03.1993, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 5-8 din anul 1993) precum
si cu legea nr. 32/1968 si HG nr. 51/1992 privind normele de paza contra
incendiilor.
Atat pentru prevenirea cat si pentru stingerea incendiilor ce se pot produce pe
santierele unde se executa lucrari de terasamente se vor respecta prevederile
specifice ale normelor in vigoare.
Antreprenorul este obligat sa instruiasca angajatii sai la locul de munca si sa tina
seama de calificarea profesionala si de modul cum fiecare muncitor poate sa-si
insuseasca notiunile din instructajul facut, incat sa poata folosi fara pericol
instalatiile, utilajele, sculele si uneltele la locul de munca unde este repartizat,

Contract: "
Beneficiar:
 PROCEDURA TEHNICA DE ISO 9001: 2008
ISO 14001: 2004
EXECUTIE OHSAS 18001: 2007

Editia: Revizia:
SUBTRAVERSARE - PTE - Data:
Pag. 14 din 15

insistand in special asupra accidentelor provenite din nerespectarea

instructajului, dandu-se exemple concrete.
Nu se va primi la lucru nici un angajat fara a avea instructajul de protectie a
muncii si prevenirea incendiilor, facut, insusit si consemnat in scris. Obligatia
efectuarii instructajului o au cei ce organizeaza, controleaza si conduc procesele
de munca.
Ori de cate ori un angajat este mutat de la un loc de munca la altul i se va face
instructajul la noul loc de munca, chiar daca este aceiasi unitate.
Pentru instructajul de protectie si igiena muncii se vor avea in vedere cel putin
capitolele:
- Cap. 14- Mijloace individuale de protectie;
- Cap. 15 - Dispozitive de securitate a muncii;
- Cap. 17 - incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor;
- Cap. 18 - Electrosecuritatea;
- Cap. 19 - Terasamente;
- Cap. 27 - Schele, esafodaje si scari;
- Cap. 31 - Montarea prefabricatelor si a utilajelor tehnologice;
- Cap. 32 - Sudura;
- Cap. 33 - Alimentare cu apa si canalizare;
Cap. 38 - Instalatii si masini de ridicat. Din Regulamentul aprobat cu
Ordinul M.LP.T.L Nr.9/N/15.03.1993. Subliniem necesitatea acordarii unei atentii
deosebite cap. 14,18,19, 27, 33 si 38.
7.2. Masuri de protectia muncii
La elaborarea procedurii s-au respectat:
Legea Protectiei Muncii nr.90/1996 si Normele Metodologice de aplicare;
Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca ce intra in vigoare la data de
1.10.2006 si abroga legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 incepand cu aceasta
data;
Norme generale de protectie a muncii emise de Ministerul Muncii si Solidaritatii
Sociale prin ordinul nr. 508 / 20.11.2002 si ministerul Sanatatii si Familiei prin
ordinul nr. 933 / 25.11.2002;
Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii – avizat de MLPAT
cu nr. 9/N/15.03.1993 – cap. 33 – Lucrari de alimentare cu apa si canalizari (art.

Contract: "
Beneficiar:
 PROCEDURA TEHNICA DE ISO 9001: 2008
ISO 14001: 2004
EXECUTIE OHSAS 18001: 2007

Editia: Revizia:
SUBTRAVERSARE - PTE - Data:
Pag. 15 din 15

1583 – 1832);
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico –
sanitare si de incalzire. Ordinul nr. 117/1996 al MMPS
Se vor lua urmatoarele masuri de protectie a muncii:
 sprijinirea malurilor transeei de pozare a conductei (unde este cazul);
 sprijinirea si protectia retelelor intalnite in sapatura (unde este cazul);

 sondaje pentru determinarea exacta a traseelor retelelor existente din

amplasament;
 parapete de imprejmuire a sapaturilor deschise si podete de trecere
pietonala;
 semnalizarea corespunzatoare a lucrarilor.
In timpul executiei lucrarilor, antreprenorul va lua toate masurile de protectie a
muncii pentru evitarea accidentelor, avand in vedere factorii de risc ce pot
aparea pe parcursul executiei acestora.

8. ANEXE
Nu este cazul.

Contract: "
Beneficiar: