REABILITAREA CLADIRE I MODERNIZARE

PROIECTANT

SPIRICOM

LA CENTRU SOCIAL

S.C. SPIRICOM S.R.L.

J 40/25308/1992

Beneficiar: Consiliul Local Bacau

Adresa: Str. Henri Coanda , nr. 9
PR NR 14/2008
FAZA : P.T.H.

PROIECT TEHNIC
PENTRU

REABILITARE CLADIRE SI MODERNIZAREA

LA CENTRUL SOCIAL
INSTALAII SANITARE
(PIESE SCRISE I DESENATE)

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL BACAU

Faza:

P.T.H.

DATA ..................

CUPRINS

PIESE SCRISE
1. Cuprins
2. Memoriu tehnic
3. Caiet de sarcini
4. Program de control n fazele determinante si de execuie

PIESE DESENATE
1. Plan situatie - Retele exterioare ( apa -canal)

desen S - 0

2. Instalaii sanitare Plan canal tehnic

desen S - 1

3. Instalaii sanitare Plan parter

desen S - 2

4. Instalaii sanitare Schema coloane-parter

desen S - 3

5. Instalaii sanitare Camin apometru

desen RE - 04

REABILITAREA CLADIRE I MODERNIZARE

PROIECTANT

SPIRICOM

LA CENTRU SOCIAL

S.C. SPIRICOM S.R.L.

J 40/25308/1992

Beneficiar: Consiliul Local Bacau

Adresa: Str. Henri Coanda , nr. 9
PR NR 14/2008
FAZA : P.T.H.

MEMORIU TEHNIC
1. Generalitati
Prezenta lucrare soluioneaza la nivel de Proiect Tehnic instalatiile sanitare interioare aferente
obiectivului de investitii CENTRU SOCIAL , jud. Bacau.
Instalaiile sanitare interioare ce fac obiectul prezentului studiu sunt urmtoarele:
- instalaii de alimentare cu apa rece si apa calda pentru consum a obiectelor sanitare;
- instalatii de canalizare menajera a obiectelor sanitare;
Obiectivul se afla la parter, cu functiune de Centru social destinat tinerilor, ce provin din cadrul
Centrelor de Plasament .

La baza lucrarii au stat:

- Proiectul de arhitectura;
- Avizele obtinute;
- Normativele si standardele de specialitate, in vigoare.

2. Situatia existenta
Cladirea care face obiectul prezentului studiu, precum si instalatiile sanitare aferente, sunt in
stare de degradare, ceea ce impune reabilitarea acestora conform noilor cerinte .Se vor dezafecta
instalatiile de distributie cu apa, cele menajere si obiectele sanitare si se vor inlocui.

3. Instalatii de alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer

Distributia cu apa rece si calda pentru parter se face prin canalul tehnic al acestui imobil si va
face alimentarea la obiectele sanitare prin ghenele montatea in fiecare grup sanitar.
La intrarea conductei de alimentare cu apa potabila si apa calda, se va monta un robinet de
inchidere cu sfera si unul de golire.
Conductele cu apa potabila, impreuna cu cele de apa calda menajera, se vor poza aparent, in
plafoane false sau in ghene. Ele se vor izola termic cu placi autoizolante sau cu izolatie tip Armaflex
sau similar.
Din subsol se va alimenta fiecare grup sanitar, prin ghene, avand racordul de distributie apa
rece de 1 1/4 tip PP-R, iar pentru reteaua de hidranti interiori va fi distributie din Ol-Zn din reteaua
stardala ,avand un debit specific q = (1 x 2,5 l/s), conform NP 086 .
Prepararea apei calde menajere de 60C, necesara alimentarii grupurilor sanitare si a bucatarilor
se va realiza centralizat, in Centrala Termica, situat intro anexa cu ajutorul rezervorului de acumulare
care va fi pentru parter ,Centru de amplasament, de 500 litri care va asigura distributia ACM in
regim instant la consumatori - functie de necesitati debit apa calda menajera.
3.1. Pentru conductele de apa potabila rece si calda de consum
Debit:

qc = b(a x c x

E + 0,004 E)

c = 1,00

Conducte de apa rece pentru alimentarea conductelor de distribuie a apei reci la punctele de
consum si alimentarea cu apa rece a instalaiei de preparare a apei calde:
E = E1 + E2;
b=1
Conducte de distribuie a apei reci la punctele de consum:
E = 0,7 E1 + E2;
b=1
Conducte de alimentare cu apa a instalaiei de preparare a apei calde si conducte de distributie a
apei calde:
E = E1;
b = 0,7
4. Instalatii de canalizare menajera
Apele uzate menajere de la obiectele grupurilor sanitare, precum si sifoanele de pardoseala vor
fi colectate prin coloane de canalizare menajera, montate in ghene si evacuate prin curgere
gravitationala prin racorduri la canalizarea exterioara. Conductele vor fi din tevi de polipropilena
ignifuga pentru canalizare.
Apele pluviale sunt colectate de pe terase si evacuate prin jgheaburi la reteaua stradala.

4.1. Asigurarea utilitatilor apa -canal

a). Alimentarea cu apa pentru consum curent
Cerinta de apa (potabila in scopuri menajere)
Q zi mediu = 6,21mc/zi
Q zi max = 7,14 mc/zi (0,08 l/s)
Q max orar = 0,83 mc/h (0,23 l/s)
b). Canalizarea menajera
Quz zi mediu = 6,21 mc/zi
Quz zi max

= 7,14mc/zi (0,08 l/s)

Quz max orar = 0,83 mc/h (0,23 l/s)

5. Masuri igienico-sanitare
Constructiile au fost dotate cu obiecte sanitare normale , conform normelor de echipare in
vigoare, obiecte ce vor fi alimentate cu apa potabila rece , apa calda menajera si vor fi racordate la
canalizare.
Apa potabila este distribuita la consumatori prin retele din materiale ce pastreaza calitatea de
potabilitate a apei, in conformitate cu prevederile STAS 1342.
6.Masuri de prevenire si stingere a incendiilor
6.1. Stingatoare si alte aparate de stins incendii, utilaje, unelte si mijloace de interventie.
S-au prevazut urmatoarele materiale de dotare PSI pentru interventie initiala (conform DG PSI
003):
Nr.
crt.

Specificatia

Total

Obs.

1.

Stingator portativ cu
pulbere si CO2

- 2 buc pe nivel la cladiri pentru locuit

- 1 buc in incapere C.T.

6.2. Asigurarea serviciului de pompieri civili

- Conform Normativului NP 086/2005 si STAS 1478/90, pentru prevenirea incendiilor s-au
prevazut instalatii de hidranti interiori si exteriori. Alimentarea acestora se va face din reteaua de
alimentare cu apa stradala.

7. Retele exterioare de apa si canalizare

7.1. Canalizare
Pe reteaua exterioara vor fi prevazute camine de vizitare pentru preluarea apelor uzate de la
consumatorii din cladire, de racord si schimbare de directie, prefabricate din beton sau P.V.C.
7.2. Apa
Reteaua de alimentare cu apa a Centrului Social se face din reteaua de apa stardala existenta
printr-un camin de bransament, pentru a alimenta centrala termica , aflata intr-o cladire anexa.
8. Masuri pentru protectia mediului (Protectia calitatii apelor)
a) Prevederi prin monitoringul calitatii apelor
- Consumul de apa va fi masurat prin intermediul apometrului din centrala termica, pentru intreg
obiectivul;
- Calitatea apelor uzate evacuate se poate controla prin analize si masuratori ce pot fi efectuate de
unitati specializate, pe baza de contract.
9. Norme si standarde de referinta
- Normativ de siguranta la foc a constructiilor Indicativ P 118/99;
- Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor NP086-05;
- Normativ pentru proiectarea si exacutarea Instalatiilor sanitare Indicativ I 9/94;
- STAS 1343/91 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare;
- STAS 1478/90 Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. Prescriptii fundamentale
de proiectare;
- STAS 1846-90 Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de apa de canalizare;
- NTPA-001- Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate
in resursele de apa;
- STAS 1795-87 Instalatii sanitare. Canalizare interioara.

10. Observatii finale

- Instalatiile proiectate se incadreaza in categoria C de importanta (importanta normala).
- In conformitate cu Normativul P 100/1996, instalatiile si echipamentele se incadreaza in categoria
de seismicitate E.
- Se vor respecta prevederile Legii calitatii in constructii.

Intocmit,
ing. Condurachi Violeta

REABILITAREA CLADIRE I MODERNIZARE

PROIECTANT

SPIRICOM

LA CENTRU SOCIAL

S.C. SPIRICOM S.R.L.

J 40/25308/1992

Beneficiar: Consiliul Local Bacau

Adresa: Str. Henri Coanda , nr. 9
PR NR 14/2008
FAZA : P.T.H.

CAIET DE SARCINI PENTRU INSTALATII

SANITARE INTERIOARE
1. BREVIAR DE CALCUL
1. 1. Date despre utilizatori
Numarul maxim de utilizatori :
- s-a luat in calcul, cu aproximatie 20 persoane (spatii cazare) in 13 camere la parter.
- regim de functionare: - permanent
1.2. DETERMINAREA CANTITATILOR DE APA PENTRU CONSUMUL CURENT
1.2.1 Cerinta de apa (conform STAS 1343-91 si STAS 1478-90)
-Qzi mediu= Kp x ns (mc/zi)
-Qzi maxim= Kzi x Qzi mediu (mc/zi)
Qzi maxim x K 0
-Q maxim orar =
nr. ore functionare
in care:

(mc/h)

ns = necesarul specific de apa (STAS 1478-90, tabel 4)

-Kp = coeficient de pierderi= 1,1
-Kzi = coeficient de neuniformitate zilnica= 1,5
-Ko = coeficient de neuniformitate orara= variabil
Prelucrand datele de mai sus cu formele mentionate rezulta:
Apa consum menajer
Qzi mediu = 1,1 x 5,65 mc/h = 6,21 (mc/h)
Qzi maxim = 1,15 x 6,21mc/h = 7,14 (mc/zi)

Q maxim orar = 2,8 x 7,14 mc/zi = 19,99 mc/zi / 24 h = 0,83 mc/h = 0,24 l/s

1.2.2. Restituii la canalizare

Ape uzate menajere (Quz = 1 Q)
Ape uzate menajere (care necesita preepurari), cu incarcari care trebuie sa se incadreaza in
prevederile Normativului NTPA 001-2002 .
Debite
Quz zi mediu = 1 x 6,21 mc/zi = 6,21 mc/zi
Quz zi maxim =1 x 7,41 mc/zi = 7,14 mc/zi
Quz maxim orar = 1 x 19,99 mc/zi = 19,99 mc /zi / 24 h = 0,83 mc/h =0,24 l/s
Ape meteorice
Qp = m x i x S

4 l/s

Qp=0,9 x 110 x 370mp x 0,0001 = 3,66 l/s

Intensitatea ploii de calcul i=110 l/sha, pentru t=12 min si frecventa ploii de calcul f=1/2.

1. 2. 3. Pentru dimensionarea instalaiilor

- Pentru conductele de apa potabila rece si calda de consum
Debit:

qc = b(a x c x

E )

c = 1,00

qc= 1( 0,15*1* 25,6 ) = 0,86 l/s

Conducte de apa rece pentru alimentarea conductelor de distribuie a apei reci la punctele de
consum si alimentarea cu apa rece a instalaiei de preparare a apei calde:
E = E1 + E2;
b=1
E = 18,6+7 = 25,6
Conducte de distribuie a apei reci la punctele de consum:
E = 0,7 E1 + E2;
b=1
E=0,7 ( 18,6+7) = 19,9
Conducte de alimentare cu apa a instalaiei de preparare a apei calde si conducte de distributie a

apei calde:
E = E1;

b = 0,7

1.2.4. NECESARUL (DEBITE) PENTRU INSTALATIILE DE STINS INCENDIU CU APA

Instalatii de hidranti interiori :
Instalaia de stingere cu ap cu hidrani interiori cf. STAS 1478 , fuctie de destinatia cladirii
protejate::
- acionare:

manual

- nr. jeturi n funciune simultan

- debitul specific minim al unui jet qih

2.5 l/s

- debitul de calcul al instalaiei Qih

2.5 l/s

- lungimea jetului compact lc

6m

- timp functionare conform STAS 1478/90

10 minute .

Hidranii interiori sunt amplasai pe aceeai vertical n nie. n cutia fiecrui hidrant se afl
racordul port-furtun i mosorul cu furtun plat de 20 m dotat cu duza de stingere, cu conducta de Dn 50
(2) echipat cu toate accesoriile. Robinetii hidrantilor interiori se monteaza ntre 0.80 m. i 1.50 m. de
la pardoseala. Vor fi montati cate doi hidranti pe nivel. Acesti hidranti interiori vor fi alimentati din
rezervorul de incendiu exterior, prin distributia in canalul tehnic , montat subteran.
- Conform Normativ NP 086-05 , se prevede retea de distributie separata atunci cand se
prevede rezerva proprie de incendiu.
Vhi = 2,5 l/s x 1 incendiu x 1 hidranti = 1,5 mc
Timp functionare conform STAS 1478/90 este 10 minute .
2. METODE DE CALCUL - STANDARDE, NORME
-Normativ de siguranta la foc aconstructiilor Indicativ P 118/99
-Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare Indicativ I 9/94
-Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor
Indicativ NP 086-05
-STAS 1343/91-Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare.
-STAS 1478/90-Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. Prescriptii fundamentale de
proiectare.
-STAS 1846-90-Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de apa de canalizare;
-NTPA-002/2002-Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare
ale localitatilor;
-STAS 1795-87-Instalatii sanitare. Canalizare interioara.
3. INSTALATII PROIECTATE
3.1.Instalatii de alimentare cu apa

- Conducte de distribuie a apei reci la obiectele sanitare;

- Conducte de distribuie a apei calde de consum la obiectele sanitare.
3.2.Instalaii de canalizare
Instalaii de canalizare a apelor uzate menajere;
3.3.Dotare cu obiecte sanitare conform planurilor de arhitectur i normelor de echipare n vigoare.

4. CONDITII DE CALITATE A COMPONENTELOR LUCRARII

Materialele utilizate la executarea instalatiilor sanitare vor avea caracteristicile prevazute in
standardele sau normele interne in vigoare, al unitatii producatoare. Acestea vor fi insotite la livrare de
certificatul de calitate al furnizorului.
La alegerea materialelor s-au avut in vedere:
- Cerintele de calitate conform Legii nr. 10/1995;
- Posibilitatile actuale de aprovizionare de pe piata interna a unor materiale indigene sau din
import.
A. CONDUCTE
- Pentru instalatiile interioare de apa potabila rece si calda, se folosesc conducte din PPR, in
tuburi de protectie;
- Pentru racordurile de apa la obiectele sanitare tuburi flexibile protejate cu plasa metalica.
B. ARMATURI
Pentru instalatiile de alimentare cu apa se vor utiliza:
B.1. Armaturi montate pe conductele de apa potabila:
- Robinet cu obturator sferic si mufe, Pn 10 bar si calitate STAS 6480 sau ISO 9001;
- Robinet de golire, Pn 16 bar, simbol 4123 NID 2960/77 Armatura Cluj sau similar;
- Robinete coltar din alama nichelat, Pn 6 URBIS Bucuresti sau similar;
- Robinete cu ventil pentru reglarea presiunii;
B.2. Armaturi pentru obiecte sanitare:
-Robinet simplu sau racord pentru furtun conform normei interne NID 5187/73
- Robinet pentru umplere rezervor WC executat de URBIS Bucuresti sau similar;
- Baterie monocomanda pentru lavoar, dus, cada de baie si spalator;
- Baterie speciala pentru lavoar, dus, cada de baie si spalator pentru persoane cu dizabilitati
locomotorii.
Conditiile de calitate pentru armaturi sunt conform STAS 9154/80.
B.3. Accesorii pentru obiectele sanitare:
- Sifon pentru lavoar furnizor Grohe sau similar;
- Sifon simplu pentru spltor sau cu racord pentru maina de splat vase, acolo unde este

cazul furnizor Grohe sau similar;

- Ventil de scurgere pentru lavoar, spalator nichelat , chiuveta,cada dus- furnizor Grohe sau similar;
- Distribuitor prosoare hrtie;
- Distribuitor spun lichid;
- Cuier din alama nichelata cu 2 brate;
- Oglinda sanitara
C. OBIECTE SANITARE
C1. Din portelan, executate de KERAMAG, IDEAL STANDARD sau similar
- Lavoar simplu STAS 1540/79 (sau similar) cu picior;
- Lavoar simplu pentru persoane cu dizabilitati locomotorii;
- Vas closet si rezervor splare vas closet montat la seminlime;
-Vas closet si rezervor splare vas closet montat la seminlime pentru persoane cu dizabilitati
locomotorii;
- Port-hrtie;
- Alte accesorii pentru baie.
Condiii de calitate pentru obiectele de mai sus sunt conform STAS 8073/80 si STAS 3152/77.
C2. Din acryl
Cadita de dus
C3. Sifoane de pardoseala, receptori de ape pluviale
Sifoane de pardoseala din polipropilen sau cu gratar din inox si dispozitiv impotriva spumei .
D. IZOLATII, PROTECTII SI VOPSITORII, DIVERSE
-Izolaii termice sau tuburi izolatoare, protecii pentru izolaii;
-Suporturi si susineri uzinate livrate de diveri furnizori odat cu conductele si/sau executae pe
antier.
E. ECHIPAMENTE conform lista de echipamente i fielor tehnice livrate de productori
odat cu echipamentele.
5. CONDITII DE EXECUTARE A LUCRARILOR
5.1.Conducte de alimentare cu apa potabila si apa calda menajera
Sistemul de conducte cuprinde:
-Conducte cu diametrul exterior ntre 20 si 63 mm destinate transportului fluidelor la 20 oC la
presiuni de 10, 16 si 20 bar, cu o durat de viat estimat la 50 ani, pentru temperaturi mai ridicate
presiunea de lucru si durata medie de viat estimate sunt prezentate n tabelul nr. 2;
-Fitinguri termosudabile cu diametrele cuprinse ntre 16 si 63 mm;
-Fitinguri mixte, de trecere de la PPR la sistemul clasic metalic cu prindere prin nfiletare;
-Robineti din PPR cu prindere prin termosudare;
-Scule si aparate pentru tiat si sudat.
a).Condiii de transport si stocare

La transport este interzis s se treasc evile pe pmnt sau alte suprafee dure si de asemenea
este interzis s se descarce prin aruncare.
Stocarea evilor si fitingurilor se va face n spatii nchise, ferite de aciunea razelor solare si la o
temperatur minim de 5 oC. Dac evile sunt depozitate vrac, nltimea grmeziinu trebuie s fie mai
mare de 1m, n caz contrar teava se poate ovaliza ceea ce ar duce la aparitia defectelor de sudur la
mbinare.
b). Dilatarea si contracia
Diferena de temperatur dintre condiiile de asamblare si cele de exploatare duce la modificri
ale lungimii tuburilor instalate. Acest fenomen este valabil pentru toate materialele, dar se manifest
mai pregnant n cazul materialelor plastice. Diferena de lungime (l) este dependent de coeficientul
termic de expansiune al materialului din care este fabricat tubul, de lungimea tubului si de diferena de
temperatur dintre condiiile de asamblare si de exploatare, matematic se exprim conform relaiei de
mai jos:
l = L t [mm]
unde: - coeficientul termic de expansiune, [mm/m oC], 0.15 pt. PPR;
L lungimea tubului, distanta ntre dou suporturi fixe [m];
t diferena de temperatur ntre condiiile de asamblare si cele de exploatare;
l dilatarea, respectiv contracia [mm].
Dac diferena de lungime apruta ca urmare a dilatrii sau a contraciei nu este compensat n
nici un fel, n tub apar suprasolicitri care determin reducerea sensibil a duratei de viat a instalaiei.
O modalitate de a compensa l este de a produce o schimbare de direcie a evii de 90 grd. n
acest caz eava se poate deforma elastic, lungimea de compensare LS depinznd de l calculat pe
lungimea tronsonului, de tipul de material utilizat si de diametrul exterior al evii.
n mod obisnuit se folosesc compensatori de dilatare.
c). Prinderea evilor
Prinderea evilor se face n dou feluri:
- prinderea fix, aceasta nu las nici o posibilitate de micare longitudinal a evii, se execut n
locurile n care direcia conductei se modific, lng locul de montare a diverselor fitinguri, a
apometrelor sau lng branamente. Exemple de prindere fix sunt prezentate n fig. nr. 1. Lungimile
pentru care se calculeaz contracia si dilatarea sunt considerate lungimile ntre dou prinderi fixe.
Fig. nr. 1
Modalitti
de prindere
fix

- prinderea cu alunecare, aceasta las posibilitatea miscrii evii n direcia contractrii sau dilatrii.
Exemple de prindere cu alunecare sunt prezentate n fig. nr. 2.
Fig. nr. 2
Modalitti de
prindere cu
alunecare
n tabelele urmtoare sunt prezentate distantele maxime ntre dou prinderi pentru fiecare tip de eava
la diverse temperaturi, pentru evile verticale valorile din fiecare tabel se vor nmuli cu 1,3.

Diametru
teav

Distanta ntre dou prinderi [cm]

30 oC
40 oC
50 oC
60 oC

20 C

[mm]
16
75
70
70
65
65
20
80
75
70
70
65
25
85
85
85
80
75
32
100
95
95
90
85
40
110
110
105
100
95
50
125
120
115
110
105
63
140
135
130
125
120
75
155
150
145
135
130
90
165
165
155
150
145
110
185
180
175
165
160
Tabelul nr. 3 Distantele maxime ntre doi suporti pentru teav PN 10

Diametru
eava

20 C

Distanta ntre dou prinderi [cm]

30 C
40 oC
50 oC
60 oC
o

[mm]
16
80
75
75
70
70
20
90
80
80
80
70
25
95
95
95
90
80
32
110
105
105
100
95
40
120
120
115
110
105
50
135
130
125
120
115
63
155
150
145
135
130
75
170
165
160
150
145
90
180
180
170
165
160
110
200
195
190
180
175
Tabelul nr. 4 Distantele maxime ntre doi suporti pentru teav PN 16
Diametru
teav

[mm]
16
20
25
32
40
50
63
75
90

20 C
90
95
100
120
130
150
170
185
200

Distanta ntre dou prinderi [cm]

30 C
40 oC
50 oC
60 oC
o

85
90
100
115
130
180
160
180
200

85
85
100
115
125
140
155
175
185

80
85
95
110
120
130
150
160
180

80
80
90
100
115
125
145
155
175

80 oC
55
60
70
75
85
90
105
115
125
140

80 oC
60
65
75
80
95
100
115
125
135
155

80 oC
65
70
85
90
100
110
125
140
150

110
220
215
210
195
190
Tabelul nr. 5 Distantele maxime ntre doi suporti pentru teav PN 20

Diametru
teav
[mm]

16

20

25

32

40

50

63

75

165

90

110

Distanta
ntre dou
110
120 140 145
150
155 165 170 190
205
prinderi
[cm]
Tabelul nr. 6 Distantele maxime ntre doi suporti pentru teav PN 20 STABI
d). Instalarea evilor
Pentru a uura descrcarea sau aerisirea sistemului, evile montate orizontal vor trebui instalate
n aa fel nct s aibe un gradient de 0.5% ctre punctul cel mai de jos al sistemului.
Pentru o bun funcionare a instalaiei, acesta trebuie s fie prevzuta cu sisteme de nchidere
total sau pe zone, pentru aceasta sistemul prevede un set de robineti cu bil si cu ventil ce se pot
monta prin polifuziune ca si oricare fiting.
evile se monteaz uzual n perete, n spatii special amenajate , care s permit miscrile
datorate dilatrii si contraciei. Se recomand folosirea unui strat izolator din polistiren sau spum
poliuretanic, care de asemenea s permit micarea evii datorat dilatrii sau contraciei, un exemplu
de instalare a tevii se poate vedea n fig. nr. 3.

Fig. nr. 3 Instalarea n

perete a evii din PPR
izolat

- naintea punerii in opera, toate materialele vor fi controlate in vederea depistrii unor
degradri de natura sa afecteze montajul sau condiiile de exploatare, rezultate in urma manipulrii si a
transportului.
- Execuia instalaiilor se va realiza cu respectarea normativului I9/94, NP-084-03
si a indicaiilor productorilor de materiale.
Executarea practic a instalaiilor din PPR se face prin msurare, tierea tronsoanelor de eava,
ajustarea suprafeei tiate si prinderea tronsoanelor prin intermediul fitingurilor.
Tierea se execut perpendicular pe axul evii utiliznd cuite specializate.
e).Metode de imbinare
e.1).Polifuziune
Pentru a realiza acest tip de mbinare se vor executa urmtorii pai:
- att eava anfrenata ct si fitingul se vor curta si se vor degresa cu alcool etilic;

- dac se sudeaz eava de tip STABI (acoperit cu folie de aluminiu), se va ndeprta folia
de aluminiu de pe ntreaga suprafaa ce va intra n contact cu fitingul;
-se va msura lungimea evii care urmeaz s ptrund n fiting si se va trasa acest lungime astfel
nct s nu se foreze ptrunderea evii n fiting dup nclzire ceea ce ar conduce la defecte de sudur;
- se vor nclzi cele dou elemente ce urmeaz a fi sudate utiliznd unul din aparatele de sudur prin
polifuziune (acestea sunt prezentate la sfritul crtii, la capitolul Componentele Sistemului), timpii de
nclzire variind funcie de diametrul evii. Dependenta timp de nclzire diametru eava este
prezentat n catalogul furnizorului;
- odat nclzite cele dou elemente se vor introduce unul n cellalt prin apsare uoara si continu
pn la semn fr a se forta introducerea. Este foarte important ca n timpul acestei operaiuni s nu se
rsuceasc eava sau fitingul. Timpul n care se execut aceast operaie nu trebuie s depseasc
valorile din catalogul furnizorului;
- dup terminarea operaiei de introducere unul n altul a celor dou elemente de asamblat, se va
menine fix ansamblul nc 20-30 de secunde timp n care acesta se rceste suficient pentru a nu da
natere la defecte de sudur.
e.2).Electrofuziune
mbinarea dintre fitinguri si eava se mai poate executa si prin electrofuziune, acest procedeu
const n sudarea fitingului cu eava, nclzirea realizndu-se cu o electrorezistent existent n fiting si
alimentat cu o tensiune constant si un timp riguros msurat de un aparat special care este prezentat n
capitolul Componentele Sistemului.
Paii care se respect la elctrofuziune sunt urmtorii:
- se taie buctile de eava care urmeaz a fi asamblate;
- se prelucreaz suprafetele taiate, n cazul tubului STABI se ndeprteaz stratul de aluminiu de pe
ntreaga portiune care intr n electrofiting;
- se curt si se degreseaz suprafetele de teav si suprafata fitingului ce urmeaz s intre n contact;
- se introduc buctile de teav n fitingul electrosudabil pn se atinge opritorul de ambele prti;
- se face legtura electric ntre electrofiting, se introduc parametrii de sudur (se gsesc scriesi pe
electrofiting sau sunt deja n baza de date ale aparatului de sudur) si se porneste alimentarea
rezistentei electrofitingului;
- dup ce aparatul a ntrerupt alimentarea rezistentei electrofitingului, se las la rcit cteva zeci de
secunde dup care se controleaz modul n care s-a topit si s-a sudat materialul prin observarea vizual
a indicatorilor (de obicei doi la numr) de dilatare de pe electrofiting. Acestia trebuie s se ridice ca
urmare a topirii si dilatrii materialului.
Dup ce s-a terminat de executat instalaia se recomand testarea acesteia prin supunerea la o
presiune continu de 15 bar timp de 60 de minute, timp n care pierderea maxim de presiune din
sistem trebuie s fie de 0,2 bar. ATENTIE! Proba de presiune nu se va executa nainte de a se scurge cel
puin o or dup ultima sudur executat. Sistemul se testeaz fr a conine hidranti sau debitmetre sau
orice alt fiting montat fr a fi asamblat prin polifuziune sau electrofuziune. Creterea de presiune n
sistem n vederea testrii se va face lent si fr ocuri.
f).. Izolarea evilor
Izolarea este necesar att n cazul transportului apei reci, mpiedicnd astfel formarea
condensului, ct si n cazul apei calde unde se urmreste ca pierderea de temperatur s fie ct mai
mic pe o lungime de traseu ct mai mare. De asemenea ntr-o instalaie este necesar izolarea si a
fitingurilor si a armturilor din sistem.
Este de remarcat faptul c PPR are un coeficient redus de pierdere de cldura cea ce face ca
pierderea de cldura n cazul lor s fie cu aproximativ 20% mai redus dect n cazul sistemelor

metalice si se mai poate reduce aceast pierdere termic cu nc 15% prin utilizarea izolatorilor.
Pentru o rezistent termic de 0,040 W/mK a izolaiei, funcie de traseul evilor se recomand
urmtoarele grosimi de izolator:
- evi montate liber n spatii nenclzite 4 mm;
- evi montate liber n spatii nclzite 9 mm;
- evi montate n enal fr evi de ap cald montate n paralel 4 mm;
- evi montate n enal cu evi de ap cald montate n paralel 4 mm;
- evi independente sub tencuial 4 mm;
- evi sub tencuial n paralel cu tevi de ap cald 13 mm;
- evi acoperite cu beton 4 mm.
- Instalatia de apa potabila de consum si de canalizare din grupurile sanitare si bai se va executa
mascat in sape sau ghene sau plafoane false.
- Coloanele supraterane se vor executa mascat in ghene.
- Conductele vor fi montate dupa ce in prealabil s-a facut pe ziduri si stilpi trasarea lor, pozitia
ramificatiilor armaturilor, punctelor de sustinere.La trasare se vor respecta pantele prevazute in vederea
aerisirii si golirii complete a instalatiilor.
- Susinerea conductelor montate pe perei sau stlpi se face cu bratari sau console. La pozarea
conductelor pe tavan se vor folosi reazemele fixate de elementele de constructii care sunt la
intervale,conform prescriptiilor din normativul I9/94 si producatorilor de materiale.
- Amplasarea conductelor pe perei sau stlpi se va face astfel incat sa se respecte prevederile
normativului I9/94 si NP-084-03.
- La trecerea prin ziduri si perei conductele se vor monta in tuburi de protecie.
- In locurile unde este necesar ca mbinrile evilor sa se poat demonta ulterior usor, se vor monta
in zonele respective racorduri olandeze.
- Inaintea robinetilor sau a armaturilor care se imbina cu racorduri demontabile se vor prevedea
racorduri olandeze.
- Orice proces folosit pentru executia, prefabricarea sau instalarea sistemului de conducte cum ar fi:
indoirea, strunjirea, filetarea, pregatirea capetelor pentru sudare, etc. nu trebuie sa reduca grosimea
peretelui tevilor.
- Armaturile de perete ale obiectelor sanitare se vor aplica la fata finita a peretelui.Armaturile la
obiectele sanitare se vor monta cu garnituri de etansare si accesoriile originale livrate de producator.Nu
se admit garnituri si piese accesorii improvizate pe santier.Pozitionarea armaturilor se va face astfel
incit sa permita manevrarea si demontarea partiala sau totala necesara intretinerii sau la reparatii.
- Montarea obiectelor sanitare se va face dupa efectuarea probei de presiune a
conductei de apa potabila.
- La amplasarea si montarea obiectelor sanitare se va tine seama de prevederile STAS 1504.
- Lucrarile de izolatii, vopsitorii, etc. se vor ataca numai dupa montarea definitiva a
retelelor de conducte cu toate legaturile facute si dupa efectuarea probelor de presiune si etanseitate.Se
vor respecta prevederile normativului C 142/85, NGPM/96 si normele specifice de securitate a muncii
pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare.
- Contra coroziunii, elementele metalice se vor grundui cu 2 straturi de grund si 3
straturi de email alchidic.
- Pentru echipamente se vor folosi si instructiunile producatorilor si de la caz la caz
se va solicita asistenta la montaj.
4.2.Conducte de canalizare
- Conductele de canalizare se vor monta in sapa, mascate sau aparente, precum si in ghenele pentru
instalatii.
- Pe conductele de canalizare se monteaza piese de curatire in locurile si la distantele precizate de

normativul I9 si in proiect.
- La instalatiile de canalizare din tuburi si piese de legatura din polipropilena imbinate cu mufe si
garnituri de cauciuc si fixarea se va face conform tehnologiilor de executie puse la dispozitie de
producator, cu bratari si dispozitive speciale livrate odata cu tubulatura la distante indicate de
producator si de normativul NP-084-03
- La coloane, bratarile se vor fixa sub mufele tuburilor la distante indicate de furnizorul tuburilor.
- Instalatiile de canalizare se vor executa conform planurilor din proiect si cu respectarea pantelor
indicate.
- Instalatiile de canalizare din tevi de PVC-KG se vor realiza conform instructiunilor
specifice si normativului I9/94 si NP-084-03 si indicatiilor producatorului.
Unele conditii de realizare a lucrarilor sunt redate si in memoriul tehnic.
6. PROBE, TESTE, VERIFICARI, RECEPTII
Pentru instalatiile cuprinse in proiect se vor respecta urmatoarele normative privind:
incercarile, probele, receptia, etc.
- Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aprobat prin HG 273/94
- Normativ pentru verificarea calitaii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente C
56/02
- Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9/94.
Categoriile de instalatii sanitare ce se verifica sunt:
- Conducte de apa potabila, canalizare;
- Lucrari de izolatii si vopsitorii.
Verificarea se va efectua:
- Scriptic, prin prezentarea certificatelor de calitate, agremente, etc;
- Direct prin constatarea vizuala a concordantei executiei cu prevederile proiectului,
conditiile de aspect si calitate, modul de fixare.
Se vor efectua probe si verificari pe parcurs si la terminarea lucrarilor, conform I9/94
cap.13 si normative C 142/825 astfel:
1. Pentru conductele de apa
Incercarea de etanseitate la presiune
Incercarea de functionare
Presiunea de incercare la etanseitate si rezistenta a conductelor va fi 1,5 x presiunea maxima de
functionare si anume:
2. Pentru instalatia de apa potabila 7 bar
a) Pentru conductele de canalizare
Incercarea de etanseitate
Incercarea de functionare
Rezultatele probelor, verificarilor si receptiei licrarilor ascunse sau pe faze de lucrari se
finalizeaza prin intocmirea de procese verbale.
Procesele verbale sunt inregistrate cronologic intr-un registru de procese verbale privind
calitatea lucrarilor ce devin ascunse.Aceste procese verbale se semneaza si stampileaza atit de
executant cit si de responsabilul cu executia lucrarilor care va trebui sa aiba calitatea recunoscuta de
M.L.P.T.L.
La receptia lucrarilor conform HG 273/94 se va intocmi Procesul Verbal de Receptie conform

Anexa 1 la care se anexeaza PV de lucrari ascunse si se preda beneficiarului pentru Cartea Tehnica a
Constructiei, inclusiv certificatele de calitate, dispozitii de santier . Abaterile admise la executia
lucrarilor de instalatii sanitare sunt conform C 56-2002 si a furnizorului de materiale.
Pentru echipamente se vor folosi instructiunile producatorilor.
Unele referinte privind verificarea si receptia lucrarilor sunt redate si in memoriul tehnic si
instructiunile de exploatare.
7. NORME DE REFERINTA,MASURI DE PROTECTIA MUNCII
- Legea nr. 10/95, privind calitatea in constructii.
- Normativ I9/94 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare
-Normativ pentru proiectarea, executare si exploatarea instalatiilor sanitare si a sistemelor de
alimentare cu ap i canalizare utiliznd conducte din material plastic NP 084-03.
-GP 043/99 Ghid privind proiectarea, execuia i exploatarea sistemelor de alimentare cu apa
si canalizare utiliznd conducte PVC, polietilen i prolipropilen
-Ordinul 1219/MC/94 al MLPTL si 381/94 al MI privind Norme generale de prevenire si
stingere a incendiilor.
-C 56/02 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de cnstructii si instalatii
aferente.
- NP 086-05 Normativ pentru proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor de stingere a
incendiilor
- NP 25/97 Normativ pentru proiectarea construciilor publice subterane
- NTPA 002/2002 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de
canalizare ale localitatilor.
-C42/85 Normativ pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elementele de
instalatii.
-C139/79 Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziva a elementelor de constructii
metalice.
- HG 273/94 Regulamentul de efectuare a receptiei lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora.
- Norme generale de protectia muncii (NGPM/96).
-STAS 1478/90 Instalatii sanitare.Alimentarea cu apa la constructii civile si
industriale.Prescriptiile fundamentale.
- STAS 1795/90 Instalatii sanitare.Canalizari interioare.Prescriptii fundamentale.
-STAS 1504/85 Instalatii sanitare.Distante de amplasare a obiectelor sanitare, armaturilor si
accesoriilor.
- STAS 185/89 Instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilatie si gaze naturale.Conducte
pentru fluide. Semne si culori conventionale.
- Norme specifice de securitatea muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire.
- Ordonanta 60/97 privind apararea impotriva incendiilor.
- Instructiunile producatorilor de echipamente si materiale.

CAIET DE SARCINI
PENTRU EXECUTIA RETELELOR EXTERIOARE DE CANALIZARE
REALIZATE DIN TEVI DIN POLIPROPILENA IGNIFUGATA
I. GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini contine conditii tehnice pentru executarea retelelor de canalizare
realizate cu tuburi din polietilena ignifugata HTEM, avnd sectiunea circulara si dimensiuni pna la
maximum 600 mm.
Masurile prevazute nu sunt limitative, ele completnd documentatiile de specialitate si nu
exclud obligativitatea respectarii normelor si normativelor tehnice, precum si standardele in vigoare.
In toate operatiile de: manipulare, transport, pozare, imbinari, incercari, terasamente, etc, se vor
respecta normele departamentale si republicane de protectia muncii in vigoare la data executiei.
Verificarea caliatii lucrarilor de catre organele beneficiarului, constructorului sau proiectantului,
pe parcursul executiei sau la receptia finala, se va face in conformitate cu continutul prezentului caiet
de sarcini, care cuprinde prevederi pentru urmatoarele faze tehnologice:
1.Trasarea;
2.Desfacerea pavajelor;
3.Executia sapaturilor;
4.Pregatirea patului de pozare;
5.Montarea tuburilor;
6.Realizarea imbinarilor;
7.Efectuarea probei la retelele de canalizare
8.Executia umpluturilor;
9.Camine de vizitare;
10.Receptia lucrarilor.
1. Trasarea
1.1. Predarea amplasamentului se va face de ca\tre beneficiar si proiectant, pe baza procesului
verbal de predare - primire a amplasamentului si a bornelor de reper (cod 4-2-3 din Sistemul de
evidenta in activitatea de control tehnic al calitatii constructiilor, publicat in Buletinul Constructiilor
volumul 2/1981).
1.2. Inainte de trasarea lucrarilor se va face recunoasterea terenului, in prezenta proiectantului,
pentru verificarea concordantei proiectului cu situatia reala de pe teren.
1.3. Confirmarea pozitiei retelelor subterane, pichetarea acestora si precizarea masurilor ce se
impun pe durata executiei, se va face pe baza de proces-verbal incheiat cu delegatii unitatilor de
exploatare a retelelor din gospodaria subterana existenta in zona. In functie de situatia reala la teren
daca este cazul vor fi efectuate sondaje de identificare.
1.4. Trasarea lucrarilor se va face topometric pe baza coordonatelor si a reperilor planimetrici si
de nivelment indicati in proiect.
1.5. Materializarea axului conductelor si a principalelor constructii accesorii, se va face pe teren
de catre executant, prin tarusi batuti in pamnt, ce se vor planta obligatoriu in urmatoarele puncte
caracteristice:
3. pe axul traseului, in punctele caracteristice;
4. la vrfurile de unghi ale aliniamentelor;
5. la tangentele de intrare si iesire din curbe;
6. la schimbarile de panta;
7. la ramificatii;
8. In punctele de schimbare a diametrului conductei sau a materialului conductei;
9. In centrele constructiilor accesorii (camine de vizitare) precum si la punctele intermediare la

aproximativ 50 metri distanta;

10. In punctele intermediare, daca este necesar pentru executia corecta a lucrarii.
1.6. Reperarea tarusilor de ax se va face prin cte doi tarusi martori amplasati lateral, pe directia
perpendiculara fata de axul canalului la distante care sa-i fereasca de distrugere si acoperire pe durata
executiei lucrarilor.
1.7. Materializarea axului conductei in plan vertical se va face cu ajutorul riglelor de nivel, a
caror cota se stabileste in raport cu reperii de nivelment.
1.8. Determinarea adncimii sapaturii in fixarea axului conductei se face cu ajutorul riglelor de
nivel si a crucilor de vizitare.
1.9. Periodic si de cte ori se constata deranjarea riglelor de trasare, se va verifica si reface
topometric pozitia acestora.
1.10. Respectarea cotelor de pozare, a pantei conductei, precum si a pozitiei constructiilor
accesorii prevazute in proiect prezinta importanta pentru functionare. Nerespectarea cotelor din proiect
poate duce la o functionare total necorespunzatoare prin neasigurarea pantelor de curgere.
2. DESFACEREA PAVAJELOR
2.1. La sapaturi executate pe strazi pavate, se va proceda la desfacerea prealabila a pavajului pe
inaltimea santului, plus 6 centimetri de fiecare parte a acestuia, corelat cu prevederile normelor de
protectie a muncii in vigoare.
2.2. In functie de tipul imbracamintii, desfacerea pavajului se va face dupa cum umeaza:
- pentru pavele - manual, cu trnacopul sau cu ranga;
- pentru piatra de ru - manual, ca mai sus, sau mecanizat;
- pentru imbracaminti asfaltice - stratul de uzura se indeparteaza manual, iar infrastructura cu
pickamerul.
2.3. Sortarea materialelor rezultate din desfacere (pavele, piatra de ru sau asfalt), se va face
manual, in vederea refolosirii.
In functie de profilul strazii si de dimensiunile sapaturii, in conformitate cu prevederile
proiectului, materialul pavajului se indeparteaza din zona sau se depoziteaza pe o singura parte a
transeii, de preferinta pe trotuar, pentru a nu se amesteca cu pamntul de sapatura care se depoziteaza
pe celalalt mal.
2.4. Materialele rezultate din desfacerea pavajelor vor fi stivuite in figuri regulate si in nici un
caz nu vor fi lasate in dezordine pe durata executiei.
3. EXECUTAREA SAPATURILOR
3.1. Este recomandabil ca executia sapaturilor sa inceapa numai dupa completa organizare a
santierului si dupa aprovizionarea cu toate materialele si utilajele de constructii pentru a reduce la
minimum durata ct transeea ramne deschisa. Aceasta masura este obligatorie pentru terenuri
macroporice la care executia lucrarilor se face potrivit prescriptiilor din normativele in vigoare.
3.2. Latimea santului pentru conducte se stabileste astfel inct sa se poata efectua in sapatura
toate operatiile necesare de montare a tubulaturii si a pieselor de legatura.
3.3. In dreptul; constructiilor accesorii, sapatura se largeste la dimensiunile impuse de acestea.
3.4. In cazul terenurilor cu pante mari sau cu pericol de alunecare, deschiderea se va face pe
tronsoane scurte (40 - 60 metri), astfel inct sapatura sa ramna deschisa minimum de timp necesar
pozarii conductei.
3.5. Executarea sapaturii se face manual, posibilitatea executarii mecanizate a sapaturii fiind
lasata la aprecierea executantului , sapatura manuala folosindu-se obligatoriu pentru finisarea patului pe
ultimii 25 - 30 centimetri.
3.6. In cazul terenurilor macroorice fundul sapaturii se compacteaza pe o adncime de 20 - 30
centimetri cu maiul mecanic (tip broasca), aducndu-se la cota din proiect. Greutatea specifica a
probei de pamnt compactat trebuie sa fie de 1,6 tone/metru cub.

3.7. In cazul executiei in perioade reci, pna la montarea tuburilor si executarea umpluturii pe
tub se recomanda acoperirea cu rogojini sau paie, astfel inct suprafata proaspat sapata sa nu inghete.
Santul nu va fi lasat liber perioade indelungate, intruct se produce deteriorarea caracteristicilor
pamntului, iar forma sectiunii se schimba.
3.8. Latimea sapaturii se alege astfel inct sa se poata face o imbinare suficient de comoda in
[an] (0,3 - 0,5 metri intre conducta si peretele sapsturii sau sprijiniri).
3.9. In general, avnd in vedere adncimile relativ mici ale santurilor cu pereti verticali, pentru
conducte cu diametru mic este necesara o sprijinire usoara a malurilor.
3.10. In cazurile in care situatia locala impune sapaturi mai adnci (terenuri slabe, apa subterana
la mica adncime) este necesara o sprijinire puternica a malurilor si sa se ia masuri suplimentare de
protectie a muncii.
3.11. Depozitarea pamntului sapat se face pe o singura parte a santului, pe partea opusa laturii
de acces de la drum, in depozite cu taluz care incep la 0,5 metri de la marginea sapaturii. In cazul unor
umpluturi foarte importante, pamntul poate fi impins lateral cu buldozerul astfel inct ploile si nu
pericliteze siguranta muncitorilor.
3.12. Saparea si sprijinirea santurilor si a gropilor pentru camine si fundatii, se va face in
conformitate cu prevederile proiectului si ale normelor tehnice si de protectia muncii in vigoare.
3.13. Se interzice modificarea tehnologiei si a dimensiunilor de executie la lucrarile de sapatura
fara avizul proiectantului, care va fi dat numai in cazuri deosebite, cnd situatia reala la teren si
conditiile geotehnice o impun.
3.14. Se interzice saparea fara sprijiniri a terenurilor cu umiditate mare, nisipoase, nisiposargiloase si a celor constituite din loess sau material de umplutura.
3.15. In cazul in care nivelul apelor subterane este superior cotei sapaturii, evacuarea acestora se
face prin epuisment, ce va fi sustinut (mentinut) pe toata perioada executiei lucrarilor.
Organizarea lucrului va fi adaptata pentru reducerea la minim a duratei de executie.
3.16. Se interzice epuizarea apei prin pompare directa in cazul terenurilor necoezive, constituite
din nisipuri fine curgatoare (chisai), situatie in care se vor folosi filtre aciculare.
3.17. In cazul interceptarii in sapatura a unor conducte, cabluri sau alte instalatii ce nu au fost
identificate la trasare, va fi anuntat proiectantul si beneficiarul de dotare, pentru a stabili masurile ce se
impun pentru protectia sau devierea provizorie.
3.18. Pamntul excedentar rezultat din sapatura va fi incarcat pe ct posibil direct in mijlocul de
transport si indepartat din zona.
3.19. Pamntul sapat, ce urmeaza a fi folosit pentru umpluturi, se depoziteaza in lungul santului
pe o singura parte, la minimum 50 centimetri distanta de marginea sapaturii. In cazul in care nu este
permisa depozitarea pamntului in amplasament, incarcarea si transportul vor fi facute direct.
3.20. In cazul tevilor din polietilena montate in terenuri tari (stncoase) transeea trebuie sa fie
cu 15 centimetri mai adnca pentru a se putea asterne un strat de nisip sau prundis fin (cu o granulatie
de maxim 20 milimetri).
3.21. In terenuri alunecatoare tevilor din polietilena se va ingloba in contraforti din beton
amplasati la distante stabilite in proiect pe toata adncimea sapaturii. Schimbarile de structura
geologica rezultate din diferite incarcari la baza santului trebuiesc compensate cu un strat de nisip.
4. PREGATIREA PATULUI DE POZARE
4.1. Indiferent de tehnologia de executie aplicata, lucrarile de sapatura pe ultimii 25 - 30
centimetri, deasupra cotei definitive a cotei fundului transeei, se vor executa manual, numai in
momentul pozarii tuburilor.
4.2. In cazul in care terenul sanatos este mai jos dect este prevazut in proiect, sapatura se va
executa pna la terenul sanatos. Pentru diferente de cote mai mici de 50 centimetri, cota proiectata se
va realiza prin umplutura cu balast sau nisip in straturi de circa 20 centimetri.
Pentru diferente de cote mai mari, solutia se va stabili de la caz la caz de catre proiectant.

4.3. Amenajarea santului pentru pozarea tubului se va face in conformitate cu prevederile

proiectului, in func]ie de tipul si dimensiunile canalului si de natura terenului de fundatie.
4.,4. In zona imbinarilor, sapatura va fi adncita cu 5 - 10 cm, sub cota radierului conductei pe
lungimea de (20 + lungimea mufei) cm, in vederea asezarii curente a mufei.
4.5. Se va asigura nivelarea perfecta a fundului santului pe toata lungimea acestuia, prin
inlaturarea oricarui obstacol din sapatura si completarea terenului la cota prin umpluturade nisip
compactata.
4.6. In terenuri slabe sau umpluturi, patul va fi amenajat prin asternerea unui strat de nisip de 10
- 15 cm pe un substrat de piatra sparta de 20 - 25 cm.
4.7. Realizareea patului se verifica cu ajutorul teurilor de vizitare s[i se corecteaza
corespunzator cotelor din proiect.
5. MONTAREA TUBURILOR
5.1. Manipularea, transportul, depozitarea si conservarea materialelor din polietilena,
Se vor folosi numai materiale care corespund, din punct de vedere calitativ, prevederilor din
standardele si normele interne in vigoare.
Manipularea si transportul materialelor se va face cu grija, pentru a le feri de lovituri sau
zgrieturi. Se interzice incarcarea lor impreuna cu piese cu muchii ascutite.
La incarcare, descarcarea si diverse alte manipulari in depozite si pe santiere, materialele nu vor fi
aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale.
Tevile vor fi asezate pentru transport numai orizontal, pe suprafete drepte si netede, sprijinite
continuu pe toata lungimea lor, in stive care sa nu depaseasca 0,75 m inaltime.
La transportul cu camioanele ale tevilor cu lungimi de peste 4 m, autocamionul respectiv trebuie
sa fie prevazut, in mod obligatoriu, cu remorca monoaxa.
In timpul transportului tevile trebuie sa fie asezate pe toata lungimea lor.
Placile se vor transporta de asemenea in pozitie orizontala sprijinite continuu pe toata suprafa]a
lor.
Materialele vor fi bine sprijinite lateral, pentru a nu se rasturna unele peste altele in timpul
transportului. Nu se vor efectua transporturi cu alte materiale adezate deasupra materialelor din PVC.
Transportul materialelor in timpul verii trebuie astfel efectuat, inct sa se evite actiunea
radiatiilor solare asupra tuburilor, fitingurilor si pieselor fasonate.
Materialele devin casante la temperaturi scazute, transportul si manipularea lor pe timp friguros
necesita ma\suri speciale de asigurare contra loviturilor si zgrieturilor.
In cazul asezarii pe scnduri si cu scnduri intre rnduri, in stiva, latimea scndurilor trebuie sa
fie de cel putin 7,5 cm, distanta intre ele 1-2 m, iar distanta de la capatul tevii la prima asezare
(rezemare) pe scndura\ de 0,5 m.
La descarcarea tevilor de pe masina trebuie avut grija ca ele sa nu cada una peste alta, sau pe
suprafete tari si cu muchii ascutite. Trebuie avut grija sa nu se deterioreze stratul de protectie la piesele
de legatura in timpul transportului. In cazul depozitarii tevilor si fitingurilor in aer liber pentru un timp
mai lung de 2 -3 luni se vor proteja contra razelor solare prin acoperire.
In cazul depozitarii provizorii terenul trebuie sa fie drept, curat si fara pietre, iar asezarea sa se faca pe
toata lungimea tevii.
La depozitarea in vrac, tevile din rndul de jos al stivei se deformeaza; pentru a evita acest lucru,
inaltimea de asezare nu va depasi 1,5 m.
La depozitarea tevilor trebuie asigurata asezarea lor pe toata lungimea lor. Asezarea lor in stiva se
face alternativ, astfel inct capatul cu mufa sa fie iesit in aceeasi parte.
Garniturile de etansare din cauciuc se depoziteaza in locuri uscate si ferite de lumina soarelui. Se
protejeaza sa nu vina in contact cu substante chimice, uleiuri pentru ungere si combustibil.

5.2. Temperatura de montate pe santier

Polipropilena este un material termoplast obtinut prin polimerizarea propilenei, durata de viata a
unui produs depinde atat de solicitarile la care este supus cat si de temperatura de lucru.
In cazul canalizarilor temperatura maxima este in jur de 100C, dar ea este atinsa la intervale mari de
timp si pentru perioade scurte, iar solicitarile sunt in general neglijabile
Principalele caracteristici ale propilenei :
- mare stabilitate dimensionala, care permite imbinarea prin garnituri din elastomeri;
- rezistenta la socuri si la apa fierbinte
- structura de suprafata usureaza curgerea si impiedica depunerea si formarea de cruste;
- nu dau semne de imbatranare;
- greutate specifica redusa;
- extrem de rezistente la actiunea detergentilor si a produselor tensioactive;
- montaj rapid si economic
- buna rezistenta la sarcinile statice mari;
- buna rezistenta la agresiunile chimice;
- durabilitate mare;
- deviatia unghiulara posibila la imbinari;
- conductele se taie u[or pe [antier.
Garniturile de etansare standard folosite la imbinari sunt produse dintr-un compus elastomeric
(EPDM). Acest compus da dovada de rezistenta la temperaturi si agenti chimici superiori si este
corespunzator pentru o gama larga de medii.
Toate aceste proprietati permit un montaj usor al conductelor, in orice conditii climaterice.
5.3. Pozarea si imbinarea
De obicei tuburile au montate un manson din fabrica; ele constituie efectiv un sistem de tub cu
capat drept si mufa.
Daca tuburile s-au ovalizat in timpul depozitarii sau transportului, se lasa tubul sa se
dezovalizeze pentru o perioada de minimum 24 ore inainte de instalare.
Inainte de coborrea tubului in transee, se recomanda sa se asigure o adncitura de imbinare sau
clopot pe fundul transeii (in dreptul imbinarii) pentru a permite asamblarea corecta si a asigura ca
greutatea tubului sa fie suportata de teava tubului si nu de imbinare.
Adncitura clopot nu trebuie sa fie mai lunga dect este necesar si trebuie sa fie umpluta cnd
se realizeaza umplutura.
Inelul de etansare din cauciuc al racordului si capatul drept pereche trebuie sa fie curatate si unse
generos cu pasta de imbinare chiar inainte de realizarea imbinarii, astfel inct sa nu se usuce. Cantitatea
tipica de lubrifiant de imbinare folosit este in functie de diametrul conductei.
In transeele adnci, trebuie sa se plaseze niste suporti in transee, astfel inct tuburile de 6 m sa fie
coborte fara probleme. Se recomanda ca tuburile sa fie coborte la capatul sapaturii imediat
realizate si apoi miscate de-a lungul fundului transeei pentru imbinare. Ca alternativa se poate folosi o
chinga de nylon plasata la mijlocul tubului (onfasurata de doua ori in jurul lui pentru a asigura o priza
suficienta) care permite tuburilor sa fie suspendate si trase prin suportii amplasati in mod
corespunzator.
6. REALIZAREA IMBINARILOR
Imbinarea are presiuni mari de contact asupra inelului de cauciuc astfel, ca de obicei, este
necesar ajutorul mecanic la imbinarea tuburilor.
Deoarece mansonul este, de obicei, gata montat la unul din capetele tubului, adeseori, cel mai
convenabil este ss se aseze capatul drept deasupra adnciturii clopot lasnd capatul acestuia liber
pentru aplicarea fortei de imbinare. Daca la capatul liber se afla un manson, trebuie sa se plaseze un

suport, astfel inct forta de imbinare sa\ se aplice asupra capatului drept fara sa se deplaseze racordul.
7. EFECTUAREA PROBEI
Scopul testarii sistemelor de conducte fara presiune este acela de a asigura ca tuburile au fost
corect pozate la nivel, ca vor avea o curgee satisfacatoare si ca sunt etanse la fiecare imbinare, fiting
sau camin. In cazul unui sistem de canalizare, este necesara testarea in trei zone distincte:
1. Conducta principala (sub presiune).
2. Conductele de canalizare de transport fara presiune.
3. Tronsoanele secundare, fara presiune.
In timpul instalarii, verificarea si supravegherea atenta asigura ca tuburile sa fie pozate pe
traseul si la nivelul corect. Daca nu este specificat, tronsonul de conducta trebuie sa fie inspectat pentru
a asigura ca toate deschiderile de pe conducta situate dupa vrful tronsonului de testat sunt etanse in
timpul probei.
Capacele de inchidere din interiorul retelei trebuie sa fie asigurate pentru a rezista la presiune
hidrostatica.
Doua tipuri de proba sunt in uz in mod curent - proba hidrostatica si proba cu aer la presiune
mica. Alegerea tipului de proba, durata ei si presiunile de proba depind de cerintele beneficiarului sau
de reglementarile oficiale. In general, se recomanda proba hidrostatica.
Se pot folosi mai multe metode de etansare temporara.
Proba hidrostatica
Conducta trebuie sa fie umnpluta la nu mai putin de 1 m deasupra nivelului solului in punctul cel
mai inalt al tronsonului de probat, dar sa nu depaseasca 5 m in punctul cel mai jos al tronsonului de
testat.
Conducta trebuie sa fie umpluta mai inti cu apa timp de o ora. Proba trebuie sa nu prezinte
pierderi cel putin 15 minute la o presiune de 0,5 bari. Apa adaugata nu trebuie sa depaseasca 0,02
litri /mp de suprafata udata in interiorul tubului.
Proba cu aer
Aerul trebuie introdus incet printr-un mijloc corespunzator pna se ob]ine o presiune de 30 Kpa
(0,3 bari). Trebuie sa se mentina apoi aceasta presiune pe o perioada de cel pu]in 15 minute.
Daca nu apare nici o pierdere la capatul celor 15 minute, alimentarea cu aer trebuie inchisa si
asigurat ca presiunea aerului sa nu scada sub 25 Kpa timp de 15 minute, conducta se poate considera ca
satisfacatoare.
8. EXECUTIA UMPLUTURILOR
In cazul in care ca urmare a expunerii direct la soare temperatura tevii este cu mult mai mare
dect cea a santului, teava trebuie acoperita cu pamnt inaintea umplerii definitive.
In etapa I-a transeea se umple pna la 0,3 m deasupra tevii cu pamnt farmitat, dimensiunea
granulelor nefiind mai mare de 20 mm.
In transeele adnci trebuie avut grija sa se realizeze densitatea necesara in prima zona de
umplere si sa se elimine golurile de sub vutele tubului. Panourile de protectie, ale transeei trebuie
mutate pe etape, pentru a permite umplerea si compactarea completa ale spatiului eliberat.
Trebuie amintit faptul ca procedeul folosit de realizare a umplutrii in jurul conductei determina
capacitatea acesteia de a suporta incarcarile. Nerealizarea corespunzatoare a umpluturii laterale
conduce la deformari excesive ale conductelor de canalizare pozate la adncime.
Umplerea si compactarea se face manual, cu grija, fara a deteriora materialul tevii din zonele de
imbinare. Nu se va folosi pamnt cu resturi organice in zona de umplutura, deoarece acestea pot deveni
agresive.
In etapa a II-a se realizeaza umplutura finala deasupra conductei in straturi succesive de 20 - 30
cm cu compactare manuala.
Ultimul strat este stratul vegetal sau dupa caz refacerea stratului rutier sau a pavajelor.

9. CAMINE DE VIZITARE
Dimensiunile caminelor sunt conform STAS 2448 - 82. Caminele vor fi executate cu camera de
lucru din tub beton si pevazute cu trepte de acces din otel - beton 20 mm ancorate in peretii cosului
de acces.
La intrarea condutelor in camine se vor prevedea in peretii acestora piese de inzidire.
Montarea ramelor pentru capace se face conform STAS 2308 - 81 asigurnd solidaritatea
corecta a acestora cu placa sau corpul caminului.
Inainte de astuparea santurilor cu pamnt, spatiile ramase intre peretii caminului si tuburile de
canalizare vor fi astupate cu mortar de ciment, cu nisip fin cu dozaj de 500 - 600 kg ciment/m3.
10. RECEPTIA LUCRARILOR
Principalele elemente ce vor fi verificate pe parcursul lucrarii sunt:
- cotele si panta canalelor;
- tipul, dimensiunile si calitatea tuburilor puse in opera;
- modul de realizare a imbinarilor;
- tipul si calitatea executiei cminelor si a rigolelor de racordare;
- tipul capacelor si cotele de montaj realizate fata de cota imbracamintii strazii sau a terenului
amenajat;
- modul de pregatire a patului de pozare si realizarea umpluturilor;
- continuitatea aliniamentelor si a pantelor pe tronsoane intre camine;
- etanseitatea canalelor si caminelor.
Rezultatele verificarilor efectuate pe parcursul executiei vor fi consemnate in procese - verbale
de lucrari ascunse si probe.
In mod obligatoriu vor fi prezentate la receptie procese verbale pentru urmatoarele verificari:
- natura terenului de fundatie si receptia patului.
- continuitatea pantei pe tronsoane si cotele la radier determinate prin nivelment topometric;
- etanseitatea canalelor.
La receptia lucrarilor, executanul va preda in mod obligatoriu toate elementele necesare pentru
completarea cartii constructiei continnd datele tehnice ale lucrarilor realizate.
De asemenea vor fi prezentate toate modificarile fata de proiectul initial si aprobarile in acest
sens din partea proiectantului si beneficiarului.
Controlul calitativ pe parcursul executiei si evidenta acestuia se va face in conformitate cu
prevederile Sistemului de evidenta in activitatea de control tehnic al calitatii constructiilor elaborat
de IGSIC, aprobat cu avizul nr. 271/1980 si publicat in buletinul Constructiilor - volum /1981.

Intocmit
Ing. Condurachi Violeta

PROIECTANT

REABILITAREA CLADIRE I MODERNIZARE

SPIRICOM

LA CENTRU SOCIAL

S.C. SPIRICOM S.R.L.

J 40/25308/1992

Beneficiar: Consiliul Local Bacau

Adresa: Str. Henri Coanda , nr. 9
PR NR 14/2008
FAZA : P.T.H.

PROGRAM DE CONTROL
N FAZELE DETERMINANTE I N FAZELE DE EXECUIE PENTRU REZISTENA I
STABILITATEA INSTALAIILOR SANITARE
n conformitate cu prevederile Legii 10/1995, a Regulamentului privind controlul de stat al calitii
n costrucii (HG nr.272/1994) i Procedurii privind controlul statului n fazele de execuie
determinanate pentru rezistena i satbilitatea construciilor, se stabilete prezentul program de control
la lucrarea: Reabilitare cladire si modernizare la Centru Social, jud. Bacau
Participanii la recepia lucrrilor vor fi anunai cu 10 zile nainte de ajungerea n faza de execuie
determinant sau care se recepioneaz, prin grija antreprenorului.
Nr.
crt

Denumirea lucrrilor ce se
recepioneaz sau faza de execuie
determinant pentru rezistena i
stabilitatea n construcii

Participani:
-I.C.jud.Bacau:
-Investitor:
-Executant:
-Proiectant:

Numr i data:
-Proces verbal de
recepie
calitativ
(PVRC)
-Proces verbal de
recepie a
lucrrilor n faze
determinante
(PVCFD)
6
PVRC

PVRC

PVCFD

PVRC

I-B

0
I.1.
I.2.
I.3.
I.4

1
Predare amplasament
Controlul pozrii circuitelor de apa rece,
apa calda menajera, recirculare si
canalizare menajera
Efectuarea probelor de presiune la
conductele de ap
Receptia la terminarea lucrarilor de
instalatii interioare

Proiectant,
S.C. SPIRI COM S.R.L.
Inspector specialitate
Investitor

I-S
I
E
P

I.C.jud.Bacau

CONSILIUL JUDETEAN BACAU