Sunteți pe pagina 1din 48

S.C. GLOBAL PROIECT S.R.L.

Mun. Focsani, jud. Vrancea


Tel/fax 0237/232.777

Pr. Nr. 70/2011


Reparatie capitala a instalatiei termice
de la sediul ITM Vrancea
str. D. Cantemir nr. 10, Focsani

CAIET DE SARCINI - INSTALATII TERMICE


CENTRALA TERMICA
1. GENERALITATI
Prescriptiile din prezentul caiet de sarcini, se refera la centrala termica avand
urmatoarele caracteristici:
* fluidul incalzitor: apa
* agentul termic incalzitor : apa calda de 80 grade - 60 grade C.
* duritatea apei - 0,3 grade C.
* generatorul de caldura
Cazane cu elementi de fonta sau otel monobloc sau sectional de fabricatie
interna sau din import.
* combustibilul utilizat - gaze naturale
* randamentul generatorului de caldura min. 94%.
* presiunea apei in instalatia de incalzire centrala, maxim 3 bar.
2. PRESCRIPTII TEHNICE, NORMATIVE, STANDARDE
La proiectarea, executarea si exploatarea centralelor termice pe apa calda 80
grade - 60 grade C se consulta urmatoarele prescriptii normative si standarde:
* Instructiuni tehnice pentru echilibrarea hidraulica prin diafragme a instalatiilor
termice.
* I.13.-2000 -Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire
centrala.
* C.107 -Normativ pentru proiectarea, executarea si receptionarea izolatiilor
termice.
* C.142 -Instructiuni tehnice pentru executarea termoizolatiilor la elementele de
instalatii.
* I.14 - Normativ pentru protectia contra coroziunii a constructiilor metalice
inglobate.
*C 56 - 02- Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de instalatii.
* I.12 - Normativ pentru efectuarea incarcarilor de presiune la conductele
tehnologice din otel.
* P.T. C9/2003- Prescriptii tehnice pentru proiectarea executiei, verificarea
cazanelor de apa calda si abur de joasa presiune.
* C 15 -Prescriptii tehnice pentru conducte sub presiune.
* C.910 -Instructiuni pentru receptia termodinamica a cazanelor in instalatiile de
incalzire centrala.

NORMA DE PAZA CONTRA INCENDIILOR


* STAS 7132 - masuri de siguranta la instalatiile de incalzire centrala cu apa,
avand temperatura maxima de 115 grade C.
1

* STAS 3417 - cosuri si canale de fum pentru instalatiile de incalzire centrala,


prescriptii de calcul termotehnic.
* STAS-urile sunt cuprinse in anexa la normativul I.13 - 2000.
* NP 086-05 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor
de stingere a incendiilor
3. MATERIALE UTILIZARE
In executia instalatiilor termomecanice din centrala termica, se utilizeaza materiale
standardizate si utilaje omologate de fabricatie curenta.
In opera se pune numai materiale de instalatii ce sunt insotite de certificate de
calitate.
Principalele materiale de instalatii propuse a fi puse in opera sunt:
* teava de otel neagra pentru instalatii OL 32 - 1.
* teava otel neagra fara sudura pentru constructii OLT 35 ( 3,5 - 377-9 ).
* robinete conform specificatiilor din plansele proiectului.
* cornier cu aripi egale LC OL 37.
* banda de otel laminata OL 37.
* otel rotund laminat la cald OL37
* electrozi de sudura E 44 - 22- 9 TN - 2.1 D = 3,25 mm, D = 4,0 mm,D = 5 mm.
* manometru - scara 0 -6 bar
* termometre - scala 0 grade C = 120 grade C.
* saltele de vata minerala pe plasa de sarma
* saltele de vata de sticla
* tabla zincata 0,3 mm.
* curbe din elemente sudate sau gata confectionate trase la cald.
* flanse plate Pn 6 bar Dn 15 - 300 mm, OL 42 3 ET CP I.
4. EXECUTIA LUCRARILOR
1. LUCRARI PREGATITOARE
Inaintea inceperii executiei, se procedeaza la insusirea proiectului de catre seful
lucrarii, dupa ce anterior a fost discutat cu proiectantul.
Dupa aprovizionare, materialele vor fi depozitate in cadrul organizarii de santier.
Lucrarile de instalatii propriu-zise incep numai dupa ce utilajele au fost amplasate
pe pozitii.
Lucrarile pregatitoare propriu-zise constau in sortarea materialelor pe dimensiuni,
taierea conductelor pentru formarea tronsoanelor, curatirea suprafetelor conductelor si a
confectiilor metalice.
Se pregatesc materiale pentru prefabricarea in atelier a unor parti de instalatii din
centrala termica (distribuitor colector cu toate racordurile, ansamblul: colector, vane, mosor,
separator impuritati) legaturi pompe de circulatie.
Operatia de confruntare a planurilor instalatiei cu situatia reala a constructiilor
este foarte importanta si este premergatoare trasarii.
De asemenea, executantul lucrarii trebuie sa confrunte planurile corespunzatoare
golurilor de trecere prin pereti si plansee.
Eventualele nepotriviri trebuie comunicate in timp util proiectantului.
De o importanta deosebita la montarea conductelor este ca inainte de executarea
diferitelor operatii sa se verifice daca tevile nu au in interior corpuri straine.

2. LUCRARI PROPRIU-ZISE
a) IMBINAREA, TAIEREA, INDOIREA TEVILOR
Tevile cu diametrul pana la 2 se taie cu fierastraul manual sau mecanic, iar
peste 2 se taie cu aparatul de sudura.
Imbinarea tevilor cu diametrul pana la 1 1/2 se va face cu fitinguri, capetele
tevilor fiind filetate cu masina de filetat (clupa).
Daca se dispune de sudor de inalta calificare in mod exceptional imbinarile prin
sudura se pot aplica si la tevile cu diametrul de 1 si mai mare. Schimbarile de directie la
tevi cu diametrul pana la 1 1/4 se executa prin indoirea tevilor.
De la diametrul de 1 1/2 in sus se utilizeaza curbe confectionate la cald, uzinate
(curbe de sudat).
La centrala termica, imbinarea racordurilor utilajelor se va face cu flanse sau
racorduri olandeze.
Imbinarile cu flanse se efectueaza la :
* racordarea instalatiei la colectoarele de ducere si de intoarcere ale cazanului.
* legaturile la pompe.
* montarea vanelor pe distribuitor - colector
* racordarea separatoarelor de impuritati
* racordarea boilerelor de apa calda si consum.
Suprafetele flanselor de imbinare se aseaza totdeauna in pozitia perfect
orizontala sau verticala.
Pentru acest lucru, atunci cand sunt de sudat coturi de flanse se intercaleaza
intre cot si flansa o portiune de teava dreapta.
Diametrele garniturilor la imbinarile cu flanse trebuie astfel alese, incat acestea
sa nu intre in teava, dar sa ajunga pana la gurile suruburilor de strangere. Intre flanse nu
este permis sa se monteze mai multe garnituri.
Suruburile flanselor pot depasi piulite de strangere cu cel mult 0,5 din diametrul
lor.
b) PANTE, REDUCERI DE SECTIUNI
Pentru confectionarea corespunzatoare a instalatiei trebuie acordata toata
atentia executarii corecte a pantelor conductelor.
O panta corespunzatoare asigura in totalitate evacuarea aerului si golirea apei
din instalatie.
Panta optima necesara traseelor orizontale este de 0,2% (2 mm/m).
c) COMPENSAREA DILATATIILOR
In centrala termica, preluarea dilatatiilor conductelor, se face prin coturile la 90
grade, de pe traseul ales (deci prin compensarea naturala).
Pe traseu se monteaza puncte fixe care rigidizeaza conductele de elementele
constructiei. Punctele fixe, ca pozitie sunt indicate in proiect.
d) AMPLASAREA RETELEI INTERIOARE DIN C.T.
Conductele cu diametrul de pana la 1 1/4 se fixeaza cu bratari, iar conductele
cu diametre mai mari se fixeaza pe console si suporti conform detaliilor IPCT tip 65/203 230/1,2 63/104 - 318/1,65 /403-420/1,2.
Pentru realizarea diferitelor parti de instalatii din C.T. se vor utiliza detaliile
tipizate de I.P.C.T. si cuprinse in catalogul de DETALII COMUNE PENTRU INSTALATII
VOLUMUL DC.1/1991.
* Se pot fabrica urmatoarele elemente de instalatii care ulterior se pot monta si
asambla prin flansarea la pozitia in C.T.
3

* Confectionarea si echiparea distribuitorului in functie de schema termica din


proiect (utilaje import, indigene).
* Confectionarea si echiparea colectorului cu racorduri, armaturi si separator de
impuritati, inclusiv racordul de ocolire.
* Confectionarea si echiparea cu robinete cu sertar si clapete de retinere a
racordurilor de aspiratie si refulare a pompelor.
* Confectionarea instalatiei statiei de dedurizare.
e) UTILAJE
* Cazanele se monteaza pe postamente de beton special amenajate, sau conform
prevederilor cartii tehnice a cazanului.
Cazanele cu debit caloric redus, se monteaza prin simpla asezare.
* Pompele de circulatie, cu montaj pe postament, se monteaza pe postamente de
beton slab armat, cu strat de pluta, de amortizare a trepidatiilor. La turnarea fundatiei se va
ingloba in beton elementele de sustinere a sasiului pompei.
* Instalatia de dedurizare se monteaza conform cartii tehnice.
* In cazul pompelor cu montaj pe conducta, acestea se instaleaza pe distribuitor o
data cu prefabricarea acestuia.
* Vasul de expansiune, complet echipat, se monteaza pe console metalice si
picior.
f) IZOLATII, PROTECTII
In vederea reducerii pierderilor de caldura inutile prin suprafata tevilor, conductele
si utilajele vor fi izolate cu saltele din vata de sticla sau minerala, pe plasa de sarma, iar
izolatia va fi protejata cu tabla in varianta prezentata in proiect: zincata, neagra tratata pe
ambele fete sau din aluminiu, sau cochilii de vata minerala, cu grosimea de 60 mm,
protejate cu folie de aluminiu. Grosimea izolatiei este aratata in proiect dar se mentioneaza
si in prezenta lucrare:
* diametrul tevii pana la 60 mm
gr. 30 mm.
* diametrul 60 - 100 mm
gr. 40 mm.
* diametrul 100 - 200 mm.
gr. 50 mm.
* diametrul 200 - 300 mm.
gr. 60 mm.
In centrala se izoleaza cazanul (daca nu este monobloc) boilerul, distribuitor
colectorul, separatorul de impuritati.
Suprafetele conductelor si utilajelor inainte de a fi izolate, se curata si se
grunduiesc in doua straturi.
La executarea lucrarilor din centrala termica, se vor respecta normativele,
standardele si instructiunile mentionate la cap. II.

5. REGLAREA INSTALATIILOR, PROBE, VERIFICARI


Punerea in starea de functionare a instalatiei comporta urmatoarele operatii:
* spalarea instalatiei, umplerea, pornirea si controlul;
* spalarea se face cu pompa cu debit si presiune mare pentru a antrena
eventualele impuritati din instalatie, spre capetele de evacuare.
* spalarea se poate face cu apa calda sau rece, in functie de conditiile
atmosferice.
* umplerea instalatiei se face cu apa rece conform Instructiunilor de exploatare.

PROBE
Instalatia de incalzire se supune probelor de presiune (la rece) probelor de
dilatare - contractare (la cald) si probei de functionare.
Proba la rece se efectueaza atunci cand temperatura exterioara este mai mare de
+ 5 grade C.
Proba consta din umplerea instalatiei de la reteaua publica si verificarea la o
presiune mai mare decat presiunea de regim.
Presiunea apei din instalatie se ridica cu o pompa manuala cu piston echipata cu
manometru, pana la 50% mai mare decat presiunea de regim, dar nu mai mica de 5 bari.
Pentru instalatia din constructiile cu finisaje deosebite, presiunea de incercare va
fi de doua ori presiunea de regim, dar cel putin 6 bari.
Instalatiile inglobate conducte metalice - (registre de pardoseli, pereti), se
incearca la 40 bari.
Durata probei cel putin o ora si incepe dupa 3 de la punerea instalatiei sub
presiune cu regim.
Manometrul se controleaza la intervale de 10 minute.
Proba se efectueaza pe parcursul executiei pe tronsoane si la terminarea
lucrarilor.
PROBA LA CALD are ca scop verificarea instalatiei de dilatare si contractari. Se
ridica temperatura in instalatie prin punerea in functiune a cazanului (la temperatura de
calcul maxima) se tine instalatia la aceasta temperatura timp de 6 ore.
Se verifica modul de comportare a compensatoarelor, sudurilor, imbinarilor la
vane.
PROBA LA FUNCTIONARE
Are drept scop verificarea modului in care se comporta instalatia in timpul
exploatarii normale.
Proba se face pe cat posibil la o temperatura exterioara care nu va fi ridicata de
-5 grade C.
La instalatia de incalzire cu apa calda si corpuri statice se pune in functiune
instalatia si se mentine temperatura apei la + 50 grade C.
Dupa 2 ore de functionare se verifica gradul de incalzire a corpurilor de incalzire.
Exploatarea instalatiei se face in baza regulamentului de exploatare.
La receptionarea lucrarilor de instalatii termice, cand se face o verificare generala
a functionarii instalatiei, se verifica si modul de incadrare a centralei termice in prevederile
normativelor in vigoare (exemplu: gradul de rezistenta la foc II/III) categoria de pericol
incendiu, asigurarea suprafetei vitrate, prize de aer de combustie, gol de ventilatie, volum
corespunzator cantitatii de combustibil orar consumat etc).
La executie si exploatare, se vor respecta normele de protectie a muncii in
vigoare.
6. MASURATORI, DECONTARI
Decontarea lucrarilor se va face :
* la metru teava montata.
* la buc. robinete si aparatura instalata.

INSTALATII IN CENTRALA TERMICA


VERIFICARI, PROBE SI REGLARE
Instalatia de producere a agentului termic este asigurata impotriva cresterii
presiunii si temperaturii peste limitele admise.
Asigurarea presiunii necesare circulatiei apei in instalatia de incalzire se face
cu ajutorul pompei montata pe conducta tur a agentului incalzitor sau pe conductele tur ale
fiecarui circuit in parte. Pompa are un randament ridicat, fiabilitate mare si un nivel redus de
zgomot si vibratii.
Pompa s-a prevazut cu organe de inchidere amonte si aval si cu armaturi de
retinere urmate de armaturile de inchidere si pompa.
Pe conducta de intoarcere de la instalatiile interioare, inainte de intrarea in
cazane, se prevede separator de impuritati, filtru Y, care se monteaza la capatul colectorului
sau aval de robinetul de sectionare. Robinetele de inchidere sunt cu ventil sferic si parghie
de manevra.
Cazanul pentru preparare agent termic pentru incalzire si pompele, vor avea
caracteristicile si tolerantele prevazute in standardele de stat sau prescriptiile tehnice ale
producatorilor si vor satisface conditiile tehnice cerute de proiectul instalatiei de incalzire.
Utilajele vor trebui insotite de:
* certificatul de calitate al furnizorului, care sa confirme realizarea de catre
produsul respectiv caracteristicilor tehnice prevazute;
* fise tehnice de detaliu, continand caracteristicile produsului si durata de viata
in exploatare in care se mentin aceste caracteristici;
* instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare ale produsului;
* certificatul de garantie indicand perioada de timp in care se asigura
realizarea caracteristicilor;
Elementele si partile de instalatii din centrala termica ce fac obiectul
instructiunilor tehnice ISCIR vor trebui sa corespunda si prevederilor acestora, iar cele care
sunt supuse conditiilor de omologare ale Biroului Roman de Metrologie Legala sa fie insotite
de certificatul de atestare.
Cazanele, boilerele si conductele calde din centrala termica, vor fi izolate
termic si protejate.
In instalatia din centrala termica s-a prevazut aparatura adecvata parametrilor
masurati, lasandu-se loc pentru imbunatatirea ulterioara a echiparii.
S-au prevazut termometre indicatoare:
* la cazan, pe conducta de iesire.
* pe racordul de iesire din colector la cazan.
* in aer liber, pentru masurarea temperaturii aerului exterior (cronotermostat de
ambianta cu sonda exterioara).
* termometrele vor avea un grad de precizie a masuratorilor de 0,50C.
Se vor prevedea manometre:
* la cazan
* la vasul de expansiune inchis - pe racordul exterior al membranei.
Pentru cunoasterea regimului de presiune din instalatie se vor prevedea prize
de presiune (racorduri din teava Dn 15 cu robinete de inchidere) pentru montarea
manometrelor cu citire directa:
* pe aspiratia si refularea pompelor de circulatie;
* pe ramurile tur - retur ale cazanului;
* inainte si dupa separatoarele de impuritati;
Manometrele vor avea un grad de precizie de 0,5;
Automatizarea centralei termice urmareste urmatoarele obiective principale:
* protejarea cazanului si a celorlalte elemente ale instalatiei impotriva
suprapresiunii si a supraincalzirii;
6

* reglarea debitului de caldura furnizat de sursa corespunzator sarcinii termice


a consumatorului.
Protectia automata a cazanului si boilerului impotriva suprapresiunilor si
supraincalzirii limiteaza temperatura maxima a agentului termic.
La cazan se actioneaza direct asupra functionarii arzatorului, prin intreruprea
alimentarii cu aer de ardere si supapa de racire.
Protejarea cazanului impotriva pericolului de explozie datorat defectiunilor in
alimentarea cu combustibil se realizeaza prin instalatia de automatizare de siguranta,
proprie arzatorului.
Toate manevrele care sunt comandate sau executate automat vor trebui sa poata fi
comandate sau executate manual, fie prin actionare directa, fie prin comanda la distanta.
Functionarea aparatelor de protectie va fi semnalizata prin dispozitive de avertizare
optica sau sonora. Semnalele de avertizare declansate in caz de avarie vor trebui sa
functioneze continuu, atata timp cat conditiile normale nu au fost restabilite.
Va trebui sa existe posibilitatea de oprire a semnalului de avertizare sonora prin
actionare manuala, remanand in functiune semnalizarea optica, atat timp cat conditiile
normale nu au fost restabilite.
La automatizarea, proceselor din centrala termica se vor respecta prevederile
"
instructiunilor tehnice pentru proiectarea automatizarii instalatiilor din centrale si puncte
termice" 136.
Organizarea spatiilor si amplasarea utilajelor centralei termice s-a facut astfel incat sa
se asigure conditii normale pentru functionarea cazanului si a celorlalte echipamente,
precum si exploatarea, supravegherea, intretinerea si demontarea acestora.
In fata cazanului, in functie de tipul si marimea acestuia, s-a asigurat un spatiu de 1,2
m, masurat de la elementul cel mai iesit in afara al cazanului, incluzand si arzatorul.
Inaltimea libera intre partea superioara cea mai iesita in afara cazanului si cele mai
apropiate elemente de instalatii (conducte, robinete, suporturi) este de min. 20 cm.
In centrala termica se va prevedea materiale si instalatii initiale pentru combaterea
incendiului, in conformitate cu normele specifice in vigoare (stingator cu praf si CO2).
Dimensiunile usilor s-au ales astfel incat sa asigure un acces normal, precum si
introducerea si scoaterea echipamentului. Usa de acces nu are prag si se deschide catre
interior.
Centrala termica s-a prevazut cu ferestre exterioare pentru iluminare si ventilare
naturala a incaperii, cu geam tras, simplu, cu grosimea de 2,5 mm.
Suprafetele vitrate sunt dotate cu gratii de otel.
Ventilarea centralei termice asigura atat aerul de combustie, cat si aerisirea incaperii.
S-au luat masuri de izolare fonica, pentru a nu depasi limitele de zgomot admise,
precum si masuri de evitare a transmisiei trepidatiilor la elementele de constructie ale cladirii
in conformitate cu "Instructiunile tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la
cladiri civile, social - culturale si termic administrative" - P122.
Protectia termica a incaperii centralei termice si solutia adoptata pentru incalzirea
acesteia asigura realizarea unei temperaturi interioare corespunzatoare, care permite
functionarea normala a echipamentelor si care exclude inghetul.

EVACUAREA GAZELOR ARSE


Evacuarea gazelor arse de la cazan se face in atmosfera, prin intermediul kiturilor de
evacuare, furnitura proprie a cazanelor. S-au luat toate masurile pentru ca noxele continute
in gazele arse, dupa patrunderea in atmosfera si dispersiilor, sa se incadreze in limitele
admise pentru concentratiile din aer si de la sol.
S-au luat toate masurile de protectie la foc fata de elementele combustibile ale
acoperisului prevazute in P118.
7

A. VERIFICARI DE EFECTUAT PE PARCURSUL EXECUTARII


LUCRARILOR
Materialele, aparatele, echipamentele si prefabricatele care intra in componenta
lucrarii, pot fi introduse in lucrare numai daca sunt conform prevederilor din proiect, daca au
fost livrate cu certificatul de calitate si daca in cursul depozitarii si manipularii nu au suferit
deteriorari.
Elementele de instalatii care functioneaza sub presiune (cazane, boilere, recipiente)
se supun unei probe la rece inainte de legarea lor la instalatie.
Aceasta proba se efectueaza de catre intreprinderea producatoare sau de catre cea
care a executat asamblarea lor.
Cand aceste aparate se livreaza neasamblate proba se efectueaza pe santier.
Rezultatele acestor probe se consemneaza intr-un proces verbal.
Presiunea de incercare pentru echipamentul uzual din cadrul instalatiilor de incalzire
centrala va fi:
- 10 daN/cmp timp de 10 min. la cazanele de apa calda avand presiunea
nominala pana la 6 daN/cmp.
Inainte de a incepe lucrarile de instalatii sau unele parti din acestea, se verifica daca
fundatiile, postamentele, etc. prevazute, precum si golurile necesare au fost executate in
bune conditii din punctul de vedere al calitatii, dimensiunilor si pozitiilor. Ponderea golurilor
tehnologice constructor - instalator se va materializa printr-un proces verbal de predare primire a golurilor tehnologice, parte componenta a cartii tehnice a constructiei.
B. VERIFICARI DE EFECTUAT PE FAZE DE LUCRARI
La incheierea unei faze de lucrari sau la terminarea unor portiuni din instalatie, care
pot functiona sau se pot proba independent, se poate trece la verificari si probe ale caror
rezultate se inscriu in procesul - verbal.
La aceasta categorie de verificari si probe participa si delegatul beneficiarului lucrarii.
Cand programul de executie al lucrarilor impune, se efectueaza, verificari partiale. In
primul rand se verifica la fata locului corespondenta executiei cu prevederile proiectului si
ale prescriptiilor tehnice aferente privind amplasamentele, traseele, caracteristicile si
dimensiunile diferitelor parti ale instalatiei (arzatoare, pompe, recipiente rezervoare,
distribuitoare, legaturi, armaturi, etc.) urmarindu-se in acelasi timp si indeplinirea conditiilor
de aspect si functionare.
Dupa pornirea instalatiei si tinerea ei sub observatie minima o ora, se verifica:
- daca aparatele si conductele au fost montate astfel incat sa fie asigurat
spatiul necesar pentru manevre in exploatare si control, precum si pentru efectuarea unor
eventuale demontari si reparatii;
- daca armaturile se pot manevra usor si daca se asigura inchiderea completa;
- daca la postamentele agregatelor in miscare (pompe) unde este cazul, s-au
montat corect stratul sub sistemul izolator prevazut in proiect;
- daca diversele motoare functioneaza astfel incat sa nu produca zgomot sau
vibratii suparatoare;
- executia corecta si etanseitatea, izolarea, canalului de fum si a cosului;
- daca aerul de combustie este asigurat in cantitate suficienta, prin
examinarea flacarii la cazan.
La conducte, verificarile sunt de doua categorii:
- inainte de vopsire, izolare termica;
- dupa efectuarea izolatiei termice.
In prima categorie se verifica:
- executarea corecta a imbinarilor, sudurilor si indoirilor, control ce se
efectueaza vizual;
- buna fixare a conductelor si respectarea pantelor necesare;
8

- amplasarea corecta a dispozitivelor de golire si aerisire;


- existenta tevilor de protectie la trecerea conductelor prin pereti, cu
respectarea spatiului dintre tevile de protectie si conducte;
In a doua categorie se verifica:
- daca executarea izolatiei termice este conforma cu prevederile din proiect;
- daca materialele termoizolante sunt aplicate corect pe fetele de izolat
(grunduirea conductelor si grosimea izolatiei) in afara verificarilor aratate, in cadrul
verificarilor pe faze de lucrari instalatiile de incalzire se verifica la etanseitate si circulatia
fluidului prin probe la rece si la cald.

PROBA DE PRESIUNE LA RECE


Aceasta proba - incercare hidraulica - are rolul de a demonstra etanseitatea
instalatiei.
Proba la rece consta la umplerea cu apa a instalatiei si verificarea la presiune
maxima de regim.
In prealabil, inaintea efectuarii probei la rece instalatiile se spala cu apa.
Spalarea instalatiei consta in umplerea si mentinerea acesteia sub un jet continuu de apa la
presiunea retelei de alimentare cu apa, pana cand apa evacuata nu mai contine impuritati
vizibile (namol, nisip, etc.). In cazul unei presiuni insuficiente a retelei de alimentare cu apa
se utilizeaza fie o pompa de circulatie, fie o pompa speciala.
La folosirea pompei de circulatie pentru spalare, este necesar a se monta un
separator de namol inaintea acesteia, pentru a opri intrarea corpurilor straine in pompa.
Cazanele se spala de obicei separat, iat in timpul spalarii generale a instalatiei
se scot din circuit prin inchiderea vanelor sau montarea unor flanse oarbe.
Pentru proba la rece, supapele de siguranta ale instalatiei se regleaza pentru a
suporta presiunea de proba, iar dupa incheierea probei se regleaza pentru presiunea de
regim, sau se demonteaza, proba realizandu-se fara ele.
Dupa efectuarea probei la rece instalatia trebuie golita in mod obligatoriu.
Rezultatele probei la rece se consemneaza intr-un proces verbal care se
prezinta la receptie.
PROBA DE PRESIUNE LA CALD
Aceasta proba constituie verificarea etanseitatii, modului de comportare la
dilatare si contractie si a circulatiei agentului termic la temperatura cea mai inalta de
functionare a instalatiei.
Proba la cald se poate efectua numai dupa o comportare corespunzatoare a
instalatiei la proba de presiune la rece.
Proba la cald cuprinde in mod obligatoriu si verificarea randamentului
cazanelor spre a corespunde datelor indicate in documentatia tehnica a acestora.
Proba la cald se efectueaza inaintea vopsirii si izolarii termice a elementelor
instalatiei (daca este posibil).
In paralel cu proba la cald se regleaza instalatia.
Rezultatele probei la cald se consemneaza, de asemenea, in registrul de
procese verbale.
La proiectarea si executia instalatiilor de incalzire centrala s-au respectat,
respectiv, se vor respecta, prevederile urmatoarelor standarde sau prescriptii tehnice:

PRESCRIPTII UTILE LA PROIECTAREA SI EXECUTAREA


INSTALATIILOR DE INCALZIRE CENTRALA
PRESCRIPTII PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA INSTALATIILOR
I5/1998 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare
I7/1/2002 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice la
consumatori, cu tensiuni pana la 1000 V.
I9/1994 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare ( apa
si canalizare) la constructii civile si industriale.
I35/1982- Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea
instalatiilor de incalzire cu radiatoare din tabla de otel - ROTERM.
I36/1993- Instructiuni tehnice pentru proiectarea automatizarii instalatiilor din
centrale si puncte termice.
I37-1981- Instructiuni tehnice pentru echilibrarea hidraulica prin diafragme a
instalatiilor si retelelor termice cu apa calda si fierbinte.
I40-1982- Instructiuni tehnice pentru utillizarea convectoradiatoarelor tip panou
in instalatiile de incalzire centrala.
C142-85- Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea
termoizolatiilor la elementele de instalatii.
NRPM

- Norme republicane de protectie a muncii.


- Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si
realizarea constructiilor si instalatiilor.

P122 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la


cladiri civile, social - culturale si tehnico - administrative.
PE924
(E-35)

- Prescriptii pentru calculul izolatiilor termice ale instalatiilor

PE934

- Instructiuni pentru exploatarea rationala si intretinerea instalatiilor

(E-46)

incalzire centrala a cladirilor cu gaze naturale si combustibil lichid.

STANDARDE DE STAT UTILE LA PROIECTAREA SI EXECUTAREA


INSTALATIILOR DE INCALZIRE CENTRALA
* PRESCRIPTII GENERALE
1647 - 85 - Caldura. Tehnologia.
4369 - 81 - Instalatii de incalzire, ventilare si conditionare a aerului.
10

Terminologie.
4839 - 80 - Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade - zile.
* TERMOTEHNICA IN CONSTRUCTII
1797/1 - Instalatii de incalzire centrala. Dimensionarea corpurilor de incalzire
Prescriptii generale.
1797/2 - Idem. Dimensionarea radiatoarelor de fonta.
1797/3 - Idem. Dimensionarea corpurilor de incalzire din tevi netede.
7109 - Termotehnica constructiilor. Terminologie, simboluri, unitati de
masura.
6472/2 - Fizica constructiilor. Higrotermica. Parametrii climatici exteriori.
6472/3 - Idem. Termotehnica. Calculul termotehnic al elementelor de
inchidere ale constructiilor.
6472/4 - Termotehnica. Comportarea elementelor de constructii la difuzia
vaporilor de apa
6472/5 - Idem. Higrotermica. Principii de calcul si de alcatuire pentru
acoperisuri ventilatie.
6472/6 - Idem. Proiectarea higrotermica a elementelor de constructii cu
punti termice.
6472/7 - Idem. Termotermica. Calculul permeabilitatii in aer a elementelor si
materialelor de constructii.
6472/9 - Fizica constructiilor. Proiectarea termotehnica a elementelor de
constructii cu punti termice cilindrice.
CALCULUL INSTALATIILOR INTERIOARE
1907- 1- Instalatii de incalzire. Calculul necesarului de caldura. Prescriptii de
calcul.
1907- 2 - Instalatii de incalzire. Calculul necesarului de caldura. Temperaturi
interioare conventionale de calcul.

CORPURI DE INCALZIRE
1676 - Elemente de radiator din fonta. Conditii tehnice generale de calitate.
7363 - Elemente de radiator din fonta cu coloane unite si sectiune eliptica.
Dimensiuni.
7364 - Elemente de radiator din fonta cu coloane libere de sectiune
circulara. Dimensiuni.
11247/1- Instalatii de incalzire centrala. Caracteristici termice si hidraulice ale
corpurilor de incalzire. Marimi caracteristice.
11984 - Instalatii de incalzire centrala. Suprafata echivalenta termica a
corpurilor de incalzire.

* CENTRALE TERMICE
2764 - Cazane de abur, apa fierbinte si apa calda. Debite, presiuni si
temperaturi nominale.
3417 - Cosuri si canale de fum pentru instalatii de incalzire centrala.
Prescriptii de calcul termotehnic.
7132 - Instalatii de incalzire centrala. Masuri de siguranta la instalatii de
11

incalzire centrala cu apa avand temperatura maxima de 1150C.


6793- Cosuri, canale de fum pentru focare obisnuite la constructii civile.
Prescriptii generale.

* COMBUSTIBILI
51 - Pacura. (Combustibil lichid pentru focare industriale).
54 - Combustibil lichid usor.
1308 - Carbuni si brichete de carbuni. Conditii de receptie calitativa.
3317 - Gaze combustibile.

* PROTECTIA CONTRA COROZIUNII


7335/3 - Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel.
7335/5 - Idem. Conducte metalice ingropate. Imbinari electroizolante.
7335/6 - Idem. Conducte metalice ingropate. Protejarea conductelor la
subtraversari de ape si la treceri prin camine.
7335/7 - Idem. Conducte metalice ingropate. Imbinari electroizolante cu
flanse.
10128 - Protectia contra coroziunii a conductelor supraterane din otel.
Clasificarea mediilor agresive.
10166/1- Idem. Pregatirea mecanica a suprafetelor.
10702/1- Protectia contra coroziunii. Acoperiri protectoare. Conditii tehnice
generale.
10702/2- Idem. Acoperiri protectoare pentru constructii aflate in mediul rural si
urban.
* DIVERSE ELEMENTE DE PROIECTARE
185/1 - Desene tehnice. Instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si
gaze naturale. Conducte pentru fluide, semne si culori conventionale.
1478 - Constructii civile si industriale. Alimentarea cu apa.
6158 - Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructi
civile si social - culturale. Limitele admisibile de zgomot si parametrii de izolare acustica.
6877/9 - Echipamentele electrice pentru atmosfera exploziva. Determinarea
temperaturii de aprindere a gazelor si vaporilor.
FITINGURI, GARNITURI
8805/1 - Fitinguri pentru sudare din otel. Coturi din teava la 900.
Dimensiuni.
8805/2 - Idem. Coturi din teava la 900 (R = 5D). Dimensiuni
8806 - Idem. Coturi din teava la 450. Dimensiuni.
8807/1 - Idem. Coturi din teava la 1800. Dimensiuni.
8807/2 - Idem. Coturi din teava la 1800 (R = 5D). Dimensiuni.
1733 - Garnituri nemetalice pentru suprafete de etansare plane,
Pn 2,5.....Pn40. Dimensiuni.

12

MASURI PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA


INCENDIILOR
Executarea si montarea punctelor termice, centralelor termice si a instalatiilor
pentru producerea si transportul caldurii la distanta nu trebuie sa constituie surse de
incendii.
In acest scop se iau urmatoarele masuri:
- se interzice amplasarea de conducte calde in canale in care se pot acumula
substante care prezinta pericol de incendiu sau de exploatare;
- conductele trec prin incaperi cu degajari inflamabile sau explozive numai cu
protectia corespunzatoare care sa impiedice propagarea acestora;
- intre corpurile de incalzire, conductele neizolate si elementele de constructie
combustibile se asigura urmatoarele distante:
- 35 cm pentru agenti incalzitori cu temperatura peste 1500C;
- 10 cm, pentru temperaturi intre 95 si 1500C, intre conductele de intoarcere si
pardoseala combustibila distanta putand fi redusa la 5 cm;
- 5 cm pentru temperaturi sub 950C intre conducta de intoarcere si pardoseala
combustibila, distanta nemaifiind normala;
- nu se permite acumularea de materiale inflamabile pe langa elementele
calde ale instalatiilor;
- lucrarile cu foc deschis (sudura, lipire cu lampa de benzina) se fac numai
dupa luarea masurilor speciale de siguranta, executandu-se numai de persoane calificate;
- aparatele care se executa lucrarile de sudura vor fi permanent in perfecta
stare de functionare;
- nu se executa lucrari de sudura la aparate, agregate, utilaje, instalatii,
rezervoare, etc. aflate in functiune (sub presiune de gaze, vapori, lichide si de aer) a celor
sub tensiune electrica, precum si a celor praspat vopsite;
- conductele si aparatele fierbinti se izoleaza termic, astfel ca temperatura la
suprafata lor sa nu prezinte pericol de provocare de incendii;
- izolarea termica imbinata cu ulei care ar putea duce la incendii se inlocuieste
cu izolatia curata;
- se interzice efectuarea de lucrari de sudura in canale circulabile, fara o
prealabila ventilare a acestora;
- executia lucrarilor nu e permisa fara dotare cu utilaje si materiale initiale
pentru combatertea incendiilor, mijloace de alarma si anuntare a formatiilor de paza si
stingere a incendiilor, irganizarea pazei contra incendiilor si pregatirea intregului personal.
INSTALATII TERMICE INTERIOARE
I. GENERALITATI
Instalatia de incalzire se compune din conducte de circulatie tur-retur, corpuri de
incalzire statice, armaturi de inchidere si reglare, instalatii de dezaerisire.
II. ACTE NORMATIVE SI STANDARDE
2.1. La executie se vor respecta normativele si standardele in vigoare privind
instalatiile ce se realizeaza si in special urmatoarele:
* I/13 -2000 -Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor de incalzire
centrala, cu axele aferente.
* C 56- 02 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de costructii si instalatii
aferente.
13

* C 142- Instructiuni tehnice pentru executarea termoizolatiilor la elementele de


instalatii.
III. MATERIALE UTILIZATE
3.1. Se vor utiliza numai materiale si echipamente omologate care corespund din
punct de vedere calitativ prevederilor din standardele in vigoare sau poseda certificate de
omologare si vor fi insotite de certificate de calitate.
3.2. Se vor utiliza tevi negre de otel sudate, STAS 7656/81 sau fara sudura STAS
404/2/80, teava de polipropilena reticulara, cu insertie de aluminiu, Pn 20, comform
specificatiilor furnizorului.
IV. EXECUTAREA LUCRARILOR
4.1. La inceperea lucrarilor se vor indica la constructor golurile necesare pentru
trecerea conductelor, urmarindu-se daca acestea se realizeaza in conformitate cu
necesitatile de montaj a instalatiilor.
4.2. Traseele conductelor, pozitiile pieselor de sustinere, a radiatoarelor si a
pieselor speciale se vor materializa cu creta (vopsea) pe peretii nefinisati ai constructiilor.
La trasarea conductelor se va urmari realizarea pantelor necesare pentru aerisirea
instalatiilor.
4.3. Fixarea si montarea conductelor pe pereti, tavane se va face cu bratari sau
console conform detalii tip IPCT, sau detaliilor furnizorului.
4.4. La trecerea conductelor prin pereti se vor monta mansoane de protectie care
sa permita miscarea libera la dilatarea tevilor.
La traversarea planseelor tuburile de protectie vor depasi nivelul pardoselii cu 2 - 3
cm
4.5. Pe portiunile de traversare a elementelor de constructie nu se va face imbinari.
4.6. Executia golurilor de trecere a conductelor se va face fara a se efectua
armaturile din otel beton existente.
4.7. Corpurile de incalzire vor avea robinete de dublu reglaj pe conducta de racord.
4.8. In punctele joase ale instalatiei se vor monta robinete de golire.
4.9. Conductele se vor monta cu panta urcatoare continua spre elementele de
aerisire.
Panta normala a conductelor va fi de 0,2%, pe portiuni reduse admitandu-se si
0,15%.
4.10. Distanta minima intre conductele neizolate sau intre acestea si elementele de
constructie va fi de 3 cm. La conductele izolate aceasta distanta va fi de minim 4 cm.
4.11. Distantele intre suporturile mobile ale conductelor neizolate va fi de 3,3 m la
diametre de 3/8 1/2 si 4,2 m la 3/4 - 1.
La conductele izolate distantele vor fi de 2,0 m la 3/8 - 1/2 si de 3,0 m la 3/4 - 1.
4.12. Corpurile de incalzire se vor monta la parapetul ferestrelor sau, daca nu este
posibill, in imediata vecinatate a acestora.
Racordarea corpurilor de incalzire la coloane se va realiza prin imbinari demontabile
(racorduri olandeze) astfel incat circulatia apei de incalzire sa se faca de sus in jos.
4.13. Corpurile de incalzire se vor monta paralel cu peretii finisati. Distanta intre
corpul de incalzire si pardoseala va fi de regula de 12 cm admitandu-se reduceri pana la 8
cm.
4.14. Legatura curbata de la coloana la corpul de incalzire va fi de minim 0,80 m la
3/8 si 0,90 m la 1/2. Pe aceste distante (0,80-0,90m) legatura nu va avea bratari.

14

V. PROBE, VERIFICARI
5.01. Instalatiile de incalzire se vor supune la urmatoarele probe:
* proba la rece Pp = 4 bari; T = 3 ore; Nu se admit pierderi.
* proba la cald;
* proba de eficacitate
5.02. Proba la rece consta in umplerea instalatiei cu apa si verificarea la presiunea
de 6 bari,
Inainte de proba instalatiile vor fi spalate cu apa potabila sub jet continuu, pana
cand apa evacuata nu mai contine impuritati vizibile (namol, nisip).
Proba se efectueaza inainte de vopsirea si izolarea conductelor, in perioada de timp
cu temperaturi mai mari de + 5 grade C. Proba va incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea
instalatiei sub presiune.
Rezultatele probei la rece se vor considera corespunzatoare daca pe toata durata
probei manometrul nu a indicat variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata fisuri,
pierderi de apa.
Dupa efectuarea probei la rece instalatia se va goli de apa in mod obligatoriu.
5.03. Proba la cald (80 grade /60 grade) se va efectua de asemenea inaintea
vopsirii si izolarii conductelor si consta din verificarea daca toate elementele corpurilor de
incalzire au ajuns la aceeasi temperatura, daca nu sunt pierderi de apa la imbinari, daca
dilatarile sunt reluate in mod corespunzator si daca are loc o buna aerisire a instalatiei. Nu
se admit pierderi.
Dupa o prima proba la cald se va proceda la racirea instalatiei dupa care se va
efectua o a doua proba la cald urmarindu-se aceleasi probleme de functionare.
5.04. Proba de eficacitate se efectueaza la temperaturi scazute ale mediului
exterior, cat mai aproape de - 15 grade C, urmarindu-se daca se realizeaza temperaturile
normale in camere.
5.05. In vederea receptiei se va urmari daca executarea lucrarilor s-a facut in
conformitate cu documentatia tehnico- economica si cu prescriptiile tehnice in vigoare si
anume:
* echiparea cu armaturi corespunzatoare si accesibilitatea la ele;
* respectarea materialelor prevazute;
* functionarea normala si silentioasa a instalatiilor;
* rigiditatea fixarii in elementele de constructii a conductelor si aparatelor;
* calitatea vopsitoriilor;
* aspectul estetic general al montarii instalatiilor
VI. MASURI DE PROTECTIA MUNCII
La executie se vor respecta normele de protectia muncii aprobate de Ministerul
Muncii si Ministerul Sanatatii.
VII. MASURATORI, DECONTARI
Decontarea lucrarilor se va face la metru liniar de conducta respectiv la elementi de
radiator.
RECEPTIA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE
- Receptionarea lucrarilor retelelor montate aparent este precedata de
controlul riguros al acestora, care cuprinde in mod obisnuit:
- verificarea modului de pozare;
- verificarea cotelor conductelor;
- verificarea la presiune;
15

- verificarea capacitatii de transport;


- verificarea armaturilor, elementelor de imbinare, mansonului protector,
daca este cazul;
- verificarea existentei dopurilor, bridelor de fixare.
Verificarea si receptia se fac cu respectarea actelor normative care
reglementeaza efectuarea receptiei obiectivelor de investitii.
- La receptie va participa in mod obligatoriu, in calitate de membru, si un
delegat al unitatii care urmeaza a asigura exploatarea si intretinerea retelei.
- Punerea in functiune a instalatiilor necesita in prealabil luarea urmatoarelor
masuri obligatorii:
- spalarea si dezinfectarea conductelor;
- instruirea personalului de exploatare.
- Receptionarea lucrarilor se va face in conformitate cu prezentul caiet de
sarcini si cu regulamentele in vigoare.
Evidenta traseelor conductelor sub forma de planuri, schite etc. cu indicarea tuturor
elementelor caracteristice (diametre, cote absolute etc.) care constituie cartea constructiei,
se pastreaza de organele de exploatare. Toate modificarile ce se aduc instalatiei se
transpun si pe planuri.

PROGRAMUL DE URMARIRE A CALITATII


EXECUTIEI LUCRARILOR
Prezentul program de urmarire a calitatii executiei lucrarilor este in concordanta cu
legislatia privind calitatea lucrarilor in constructii si va fi pus obligatoriu in practica prin
reprezentantii autorizati atat din partea proiectantului lucrarilor, cat si din partea
beneficiarului si antreprenorului.
Pentru asigurarea unei bune calitati a lucrarilor ce urmeaza a se executa si, implicit,
pentru asigurarea unei cat mai bune fiabilitati, cat si pentru simplificarea operatiunii de
receptie finala in vederea preluarii in exploatare de catre beneficiar, se propune urmatorul
grafic de urmarire a executiei lucrarilor.
1. Controlul executiei golurilor tehnologice, se va verifica:
- dimensiunile golurilor;
- modul de executie;
- concordanta cu cotele din proiect.
* Se intocmeste proces verbal de predare - primire intre constructor si
instalator in prezenta reprezentantilor:
- antreprenor
- constructor
- instalator
- investitor
- proiectant.
2. Faza determinanta: Proba de etanseitate la presiune, Pp = 4 bari, Tpr = 3
ore, Nu se admit pierderi.
Se va verifica:
- modul de pozare a conductelor;
- modul si concordanta cu planurile, a pozarii conductelor;
- nu se admit pierderi.
Se intocmeste proces verbal de constatare a calitatii lucrarilor, in prezenta
delegatilor:
- antreprenorului;
- beneficiarului;
- proiectant;
16

- inspector de specialitate din cadrul DJCC Vrancea.


4. Faza determinanta - Proba de functionare
Dupa realizarea finisajelor, se va verifica modul de functionare a instalatiei
interioare.
- Se va verifica:
- inexistenta pierderilor, la Pp = 4 bari, T = 3 ore, a instalatiilor termice,
apa calda, rece ( nu de admit pierderi).
- functionarea tuturor elementelor de inchidere;
- estetica instalatiilor;
- etansarea intrarii conductelor in cladire, conform NTPEEIGN.;
Se intocmeste proces verbal de constatare a calitatii lucrarilor, in prezenta
delegatiilor:
- antreprenorului;
- beneficiarului;
- proiectantului;
- inspector de specialitate din cadrul DJCC Vrancea.
Convocarea delegatiilor in vederea respectarii prezentului grafic de verificare a
calitatii lucrarilor si intocmirii documentelor atestatoare, cade in sarcina antreprenorului,
pentru care prezentul grafic devine obligatoriu in momentul prezentarii ofertei de executie a
lucrarilor.

STASURI SI NORMATIVE
- ISO 12162

- Rezistenta la variatie pe termen lung a presiunii

- STAS 2099
- SR 4163 - 3/96

- Elemente pentru conducte. Diametre nominale.


- Alimentari cu apa
Retele de distributie
Prescriptii de executie si exploatare
- Presiuni nominale, presiuni de incercare si presiuni de

interioare

- STAS 2250
lucru maxime admisibile
- STAS 838
- STAS 7709
- STAS 402
- STAS 475
- STAS 474
- STAS 476
- STAS 9396
- STAS 1180
- STAS 1518

- Fitinguri din fonta maleabila. Conditii generale.


- Lungimea filetelor de racordare
- Filete pentru tevi cu etansare in filet. Dimensiuni.
- Fitinguri din fonta maleabila. Mufa
- Fitinguri din fonta maleabila. Coturi
- Fitinguri din fonta maleabila. Teuri
- Instalarea contoarelor de apa
- Armaturi industriale. Robinet cu sertar. Conditii tehnice
speciale de calitate
- Robinet cu sertar PN6, PN 10 - dimensiuni.

DISPOZITII FINALE
Antreprenorul va garanta calitatea lucrarilor si atingerea parametrilor proiectati
pentru intregul ansamblu al lucrarilor.
Lucrarile de executie a retelelor interioare de urmarire a executiei, ca si
exploatarea acestora se efectueaza numai de personal de specialitate, calificat si atestat de
organele abilitate in acest sens.
17

Calitatea apei transportata trebuie sa -si mentina parametrii, in tot timpul


functionarii, pe toata lungimea retelei.
Consultantul are dreptul de a controla tot santierul, antreprenorul asigurand
facilitatile pentru aceasta.
Controlul consultantului nu diminueaza cu nimic responsabilitatea
antreprenorului, privind executia de calitate a lucrarilor.
Materialele si produsele folosite de executant trebuie sa fie insotite de
certificate de calitate. Este interzisa utilizarea materialelor care nu sunt insotite de certificate
de calitate.
Utilizarea altor materiale in afara celor specificate in proiect, se va putea face
numai cu avizul consultantului, care va stabili conditiile de acceptare.
Investitorul, prin inspectorul de santier, poate dispune oprirea lucrarilor daca
se constata abateri sau nerespectari ale caietului de sarcini sau poate dispune demontarea
unor lucrari sau instalatii executate necorespunzator.
Antreprenorul va pune la dispozitia consultantului, la cererea acestuia,
documentele din care sa rezulte calitatea materialelor puse in opera sau a calitatii lucrarilor
executate.
Toate deficientele de executie, de schimbare a calitatii materialelor puse in
opera fara acordul consultantului se vor remedia prin grija si pe cheltuiala antreprenorului.

CAIET DE SARCINI
INSTALATII CONDUCTE POLIPROPILENA
1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prevederile prezentului Caiet de Sarcini se aplic la proiectarea, executarea i
exploatarea reelelor de alimentare cu ap rece, cald, agent termic, din instalaiile sanitare,
termice i tehnologice, care se execut cu evi i fitinguri din polipropilen reticulara, cu sau
fara insertie de aluminiu (PPR; PPR - Al).
Domeniul de utilizare al evilor din PPR (PPR Al)
1.2. evile i fitingurile din PPR (PPR Al) se pot folosi astfel:
a) La instalaiile interioare de ap rece, cald, agent termic n locuine, cldiri civile i anexe
sociale ale construciilor industriale;
b) La branamente i reele exterioare ngropate de alimentare cu ap rece, cald, incalzire
i de stins incendii aferente categoriilor de construcii de la litera a);
c) La reele interioare de ap rece, cald, agent termic sau tehnologic i la reele
exterioare ngropate de alimentare cu ap rece, cald sau tehnologic sau reele exterioare
ngropate de stins incendii pentru construcii industriale, agricole sau zootehnice;
d) La reele interioare i exterioare pentru transportul agenilor chimici pentru care PPR
(PPR Al) prezint stabilitate total n limita temperaturilor indicate n Anexa 4;
e) La instalaii de nclzire de joas temperatur (pn la 60oC - PPR) sau la reeaua de
nclzire n cazul utilizrii sistemului de nclzire prin pardoseal, sau la instalatii de
incalzire utilizaind agent termic cu temperatura de maximum 90C .
f) La instalaii interioare i exterioare de evacuare a apelor uzate menajere, meteorice i a
apaelor reziduale al cror coninut chimic se nscrie n lista de ageni chimici fa de care
PPR prezint stabilitate total.
18

1.3. Nu se vor utiliza evile i fitingurile din PPR:


a) n instalaii interioare de ap pentru stins incendiu separate sau comune (hidrani,
sprinklere i drencere, etc.);
b) La conducte aezate n locuri unde, n timpul exploatrii, nu li se poate asigura o
protecie eficace contra loviturilor;
c) La instalaiile de canalizare unde temperatura apelor reziduale poate depi +90oC;
d) La instalaiile de canalizare racordate la colectoare n care pot avea loc degajri de
vapori cu temperaturi ridicate.
e) La instalaii realizate n aer liber.
Alegerea tipurilor de reea se face n funcie de domeniul de utilizare, durata de funcionare
a instalaiei, temperatura i presiunea de utilizare.
Presiunile de utilizare (bar) pentru instalaiile de alimentare cu ap rece i cald, pentru
canalizare precum i pentru reelele tehnologice, realizate cu evi i fitinguri din PPR n
funcie de temperatura de lucru, durata maxim de utilizare i presiunea niminal a evilor
(fitingurilor) din PP sunt prezentate n tabelul 1.

2. MATERIALE
2.1. Se vor folosi numai materiale care corespund, din punct de vedere calitativ,
prevederilor din normele i standardele naionale i europene n vigoare.
2.2. n instalaiile care fac obiectul prezentului normativ se vor folosi urmtoarele materiale
din PP:
- evi i fitinguri pentru presiuni nominale de 6-25 bar n funcie de instalaia la care se
utilizeaz;
- evi i fitinguri pentru presiuni de 2,5-4 bar, cu etanare cu garnitur de cauciuc, n funcie
de tipul instalaiei de canalizare;
- piese speciale pentru instalaii de canalizare;
Se utilizeaz dispozitiv de sudur (tip polifuzion", oglind" sau electrosudur") pentru
realizarea mbinrilor ntre evi i fitinguri.

3. PRESCRIPII DE PROIECTARE
Alegerea sortimentului de evi i fitinguri
3.1. Pentru instalaiile de alimentare cu ap, canalizare, agent termic, interioare sau
exterioare, deservind locuinele, cldirile civile, construciile agricole i zootehnice i
anexele sociale ale construciilor industriale, se vor folosi numai sortimentele de evi i
fitinguri uzinate.
3.2. La instalaiile de alimentare cu ap i canalizare, agent termic, interioare sau exterioare
din construcii industriale, se pot folosi, cu acordul beneficiarului, i alte sortimente de evi
pentru care fitingurile se vor realiza din evi prin sudur cap la cap" cu un dispozitiv tip
oglind", agrementate pentru folosirea in acest scop.
19

Alegerea traseelor i condiii pentru amplasarea conductelor


3.3. evile din PPR, PPR Al, se pot monta aparent, mascat (n liuri, n elemente de
construcii), ngropate n pmnt i n canale vizitabile i nevizitabile.
3.4. n interiorul construciilor de locuine i al cldirilor civile se va da preferin traseelor
acoperite.
3.5. n cazul traseelor aparente, evile se vor monta n locuri ct mai ferite de lovituri, sau
protejate pe poriunile expuse.
3.6. Temperatura mediului ambiant (aer, pmnt, perei) n care se monteaz evi din PPR
nu va trebui s depeasc valoarea de +60oC sau s scad sub -25oC (cu condiia ca
fluidul transportat s nu nghee n conduct).
Se vor evita ncperile cu surse de cldur, care pot ridica temperatura aerului, n mod
constant, la valori mai mari de +60oC.
Dac ocolirea lor nu este posibil se vor intercala pe poriunea respectiv conducte
metalice sau se vor lua msuri speciale de susinere a conductelor din PPR pentru
asigurarea lor mpotriva deformrii.
3.7. Nu se va trece cu conducte orizontale aparente deasupra sobelor de gtit, sobelor de
baie, etc.
3.8. Nu se vor trece conducte din PP prin zidria courilor de sobe.
3.9. Conductele verticale aparente se vor amplasa la o distan minim de 50 cm fa de
orice surs de cldur.
Prin surs de cldur, n sensul acestui articol, se nelege orice element de instalaii cu o
temperatur superficial peste +60oC.
3.10. Este interzis trecerea evilor din PP prin perei antifoc sau perei rezisteni la
explozie.
Dimensionarea conductelor
3.11. Dimensionarea conductelor de alimentare cu ap se va face conform STAS 1478
Instalaii sanitare. Alimentarea interioar cu ap la construcii civile i industriale. Prescripii
de proiectare
3.12. Dimensionarea conductelor interioare de canalizare se va face conform STAS 1795
Instalaii sanitare. Canalizarea interioar la construcii civile i industriale. Prescripii de
proiectare", tabelul 11 pentru evi din PVC.
3.13. Dimensionarea conductelor interioare de incalzire se va face conform:
STAS 1907- 1- 90 - Instalatii de incalzire. Calculul necesarului de caldura. Prescriptii de
calcul;
STAS 1907- 2- 91 - Instalatii de incalzire. Calculul necesarului de caldura. Temperaturi
interioare conventionale de calcul.
Preluarea variaiilor de lungime
3.13. Temperatura maxim de regim admis pentru fluidele transportate prin evi din PPR Al (n instalaii de presiune sau de scurgere) este de +90oC (comform prescriptiilor
producatorului).

20

n instalaiile de canalizare se admit n mod intermitent i temperaturi pn la maximum


95oC.
3.14. Variaiile de lungime ale reelei, datorit variaiei de temperatur a fluidului transportat
sau a mediului ambiant, vor fi preluate de:
- schimbarea de direcie ale traseelor;
- compensatoarele de dilataie, ce se vor indica n proiectele de execuie ca numr,
poziie i soluie constructiv.
3.15. Calculul variaiilor de lungime se va efectua pe tronsoane, ntre dou puncte fixe, cu
formula:
l = lt n care:
l - variaia de lungime, n mm;
l - lungimea tronsonului considerat, n mm;
- coeficientul de dilatare termic liniar a evilor din PP:

= 0,16mm/m.grd.

t - diferena de temperatur la care este supus reeaua n exploatare, n oC.


Reele de alimentare cu ap
3.16. Pentru reelele de alimentare de lungimi mari cu compensatoare tip U (n general
reele tehnologice) capacitatea de compensare, a variaiilor de lungime prin curbe la 90oC i
curbe duble este reprezentat n graficele din fig. 3 i 4.
Fig. 3

21

3.17. Pentru dimensionarea compensatoarelor de dilatare prevzute pentru reelele sub


presiune se va utiliza graficul din fig. 5.

3.18. n instalaiile interioare de alimentare cu ap n locuine, grupuri sociale i, n general,


n reele de mic desfurare, cu multe ramificaii i spaiu redus, se recomand evitarea
compensatoarelor de dilataie i folosirea la maximum a schimbrilor de direcie.
La coloane verticale n cldiri de locuine, social culturale, etc. se vor prevedea
compensatoare de tip U, lir sau spir (fig. 6) executate la cald din eav avnd
dimensiunile minime indicate n Tabelul 2 i 3. Se recomand montarea acestor
compensatoare la fiecare nivel. Nu se vor folosi piese uzinate la executarea
compensatoarelor.

La distribuii orizontale, unde nu sunt posibile schimbrile de direcie, se vor folosi de


asemenea compensatoare de dilatare tip U, lir sau spir.

22

Tabelul 2
Compensatoare n form de lir i spir (dimensiuni minime)
Diametrul
exterior al
evii (mm)

Dimensiunile minime ale compensatoarelor lir


(mm)
R

12

50

40

200

16

50

40

220

20

60

40

260

25

75

50

280

32

100

64

320

40

120

80

400

50

150

100

500

63

190

130

630

75

225

150

750

90

270

180

900

110

330

320

1140

Tabelul 3
Compensatoare n form de U (dimensiuni minime)
Diametrul
exterior al
evii (mm)

Dimensiunile minime ale compensatoarelor, U,


(mm)
R

12

50

200

170

16

65

220

200

23

20

80

260

230

25

100

280

250

32

130

320

300

40

160

400

370

50

200

500

460

63

250

630

580

75

300

750

700

90

360

900

840

110

450

1250

1140

3.20. n fig. 7 i fig. 8 sunt prezentate grafic poziiile punctelor fixe pe derivaii directe,
respectiv derivaii cu coturi pentru asigurarea mobilitiilor respective.

24

3.21. n construciile de locuine, pentru asigurarea mobilitii ramificaiilor, la proiectare se


vor avea n vedere urmtoarele:
- racordarea coloanelor la distribuia orizontal se va executa printr-o dubl curb de
racordare (fig. 9);

- ramificaiile orizontale din coloana vertical nu vor strpunge imediat pereii alturai
coloanelor, ci se vor monta paralel cu acetia pe o poriune de 200-300 mm i numai dup
aceea vor strbate peretele (fig. 10);

25

- derivaie pentru rezervorul de nlime pentru vasul de closet se va lua din coloana de jos
n sus (fig. 11);

- racordarea la coloana vertical a robinetelor (puncte fixe obligatorii) nu se va face n scurt,


ci pe un traseu ocolit (fig. 12).

26

3.22. n cazul reelelor exterioare de alimentare cu fluide cu variaii mari de temperatur n


exploatare se vor indica n proiectare urmtoarele msuri de efectuare a montajului (pentru
a asigura condiii optime de preluare a variaiilor de lungime):
- montarea erpuit a conductei n an;
- montarea conductei pe un strat de nisip de 10 cm grosime;
- acoperirea complet a conductei cu un strat de nisip a crui nlime s fie cu 5 cm mai
mare dect diametrul conductei.
Instalaii interioare de canalizare
3.23. Pe coloanele verticale de canalizare vor prevedea n locuri uor accesibile
compensatoare uzinate astfel:
a) La coloane de canalizare, care colecteaz apele de la chiuvete, spltoare, lavoare, czi
de baie, WC-uri, cte un compensator pentru fiecare nivel.
ntre dou compensatoare succesive se va prevedea un punct fix, imediat deasupra
ramificaiei spre obiectele sanitare deservite.
b) La coloanele de canalizare care colecteaz ape meteorice n cldiri de locuit:
- pentru maximum 5 niveluri - 2 compensatoare din care unul la nivelul inferior;
- pentru 6-8 niveluri, 3 compensatoare din care unul la nivelul inferior, iar celelalte distribuite
simetric;
- pentru 9 i peste 9 niveluri se va prevedea cte un compensator la fiecare 3 nivele.

27

c) La coloane de canalizare, care colecteaz ape meteorice n cldiri industriale, publice,


etc. se vor monta compensatoare astfel nct distana dintre dou compensatoare
succesive s nu fie mai mare de 10 m.
3.24. Se vor prevedea puncte fixe la jumtatea distanei ntre dou compensatoare
succesive, la baza i la vrful coloanei. Punctele fixe se vor reprezenta n proiectele de
execuie.
Susinerea conductelor
3.25. n proiectele reelelor de alimentare cu ap, de canalizare i instalaii tehnologice se
vor preciza distanele ntre dispozitivele de susinere ale conductelor.
3.26. Distanele ntre dispozitivele de susinere ale conductelor din PP se stabilesc n
funcie de diametrul i grosimea peretelui evii i de temperatura de regim i a mediului
ambiant.
3.27. Distanele uzuale ntre dispozitivele de susinere pe orizontal pentru conducte din
PPR (evi din PPR realizate pentru Pn bar) pentru diferite temperaturi de utilizare sunt cele
recomandate de producatori
3.28. Pentru susinerile pe vertical aceste distane se vor majora cu 15-25%.
3.29. Se va prevedea n proiecte obigativitatea susinerii bazei coloanelor de canalizare a
apelor uzate menajere.

Armturi de presiune
3.30. Pe conductele de presiune se vor prevedea n mod obligatoriu robinete metalice de
trecere n urmtoarele situaii:
- pe orice eav din metal nainte de trecerea la eava din PPR;
- pe ramificaiile de alimentare cu ap rece sau cald (distribuie centralizat pe apartament,
orizontal), n caz c nu sunt prevzute robinete de trecere pentru fiecare obiect sanitar.
3.31. La baza coloanelor de alimentare cu ap rece sau cald a cldirilor de locuine cu mai
multe nivele se recomand montarea robinetelor de trecere.
Izolarea termic i vopsirea conductelor
3.32. Izolarea evilor din PPR se va proiecta conform normelor n vigoare pentru reelele de
ap rece i cald ale instalaiilor tehnico-sanitare n cldiri.
3.33. n cazul pozrii evilor din PPR n canale cu evi metalice pentru termoficare (sau alte
fluide) se vor prevedea msuri speciale de izolare a tuturor conductelor.
3.34. Vopsirea evilor din PPR se va prevedea numai dac aspectul general al ncperilor o
impune sau dac aceasta este cerut de prevederile normativelor de protecia muncii sau
de instruciunile de funcionare i exploatare.

28

4. PRESCRIPII DE MONTAJ
Manipularea, transportul, depozitarea i conservarea materialelor
4.1. Manipularea i transportul materialelor din PPR se va face cu grij, pentru a le feri de
lovituri sau zgrieturi. La ncrcare, descrcare i diverse manipulri n depozite sau
antiere, materialele din PPR nu vor fi aruncate iar deasupra lor nu se vor depozita sau
arunca alte materiale.
4.2. evile vor fi aezate pentru transport numai orizontal, pe suprafee drepte, netede
sprijinite continuu pe toat lungimea lor, n stive care s nu depeasc 1,50 m nlime.
4.3. La transportul cu autocamioanele ale evilor din PPR cu lungimi de peste 4 m,
autocamionul respectiv trebuie s fie prevzut, n mod obligatoriu cu remorc monoax.
4.4. Materialele vor fi bine sprijinite lateral pentru a nu se rsturna unele peste altele n
timpul transportului. Nu se vor efectua transportul cu alte materiale aezate deasupra
materialelor din PPR.
4.5. Transportul materialelor din PPR trebuie efectuat la adpost de aciunea direct a
radiaiilor solare.
4.6. Transportul materialelor din PPR pe timp friguros trebuie fcut cu msuri suplimentare
de asigurare contra loviturilor i zgrieturilor.
4.7. Materialele din PPR vor fi depozitate n magazii nchise, bine aerisite sau n locuri
acoperite i ferite de soare. Temperatura de depozitare recomandat este de 0...+45oC.
4.8. Locul de depozitare va fi curat i uscat, fixat la cel puin 1 m distan de orice surs de
cldur.
4.9. evile se vor aranja n rastele orizontale pe sortimente i dimensiuni, stivuindu-se pe
nlimi de maximum 1,50 m. Ele se vor sprijini continuu pe toat lungimea, pe suprafee
drepte i netede.
4.10. Fitingurile se vor aranja n rafturi, de asemenea, pe sortimente i dimensiuni.
Temperaturi de prelucrare n atelier i de montare pe antier
4.11. Temperatura optim de prelucrare a materialelor din PPR, att n atelier ct i la
montarea pe antier, este de +5oC...+30oC.
4.12. Nu este recomandabil prelucrarea mecanic a evilor la temperaturi sub +5oC. De
aceea materialele depozitate la temperaturi sub +5oC se vor ine 24 de ore la temperatura
atelierului sau a ncperii de lucru, mai nainte de a fi supuse prelucrrilor. Celelalte
prelucrri (de formare la cald, sudur) precum i montarea pe antier se pot efectua i la
temperaturi sub +5oC, ns cu mai mult atenie dect la temperaturi normale de lucru.
Pe ct posibil, conductele nu se vor monta la temperaturi ambiante sub 0oC; n orice caz, nu
se vor face montaje la temperaturi sub - 5oC.
n timpul montajului se va avea grij ca evile de PPR s nu stea timp ndelungat sub
aciunea razelor solare.
Verificarea materialelor
4.13. nainte de prelucrare materialele din PPR vor fi verificate vizual i dimensional astfel:
a) Examinarea cu ochiul liber:
29

- evile trebuie s fie drepte, culoarea uniform i de aceeai nuan. Suprafaa interioar i
exterioar s fie neted, fr fisuri, arsuri sau cojeli;
- nu se admit bule de aer, incluziuni i arsuri n seciunea transversal a evii;
- nu se admit urme liniare continue i uor adncite (datorate extruderului);
- suprafeele de mbinare ale fitingurilor trebuie s fie neted, fr denivelri, arsuri,
zgrieturi, incluziuni, cojeli, etc. Pe celelalte suprafee se admit uoare denivelri, care s
nu influeneza grosimea minim necesar a fitingurilor. Nu se admit bule sau goluri.
b) Verificarea cu ublerul:
- abaterile dimensionale la diametrul exterior mediu al evilor; la diametrul interior al mufelor
fitingurilor;
- abaterile dimensionale trebuie s se ncadreze n cele admise n standardele de produs.
Materialele gsite necorespunztoare nu vor fi puse n lucru.
Prelucrarea materialelor din PP i personalul tehnic utilizat
4.14. Prelucrarea materialelor din PPR se va face conform prevederilor furnizorilor.
4.15. Prelucrarea i montarea materialelor din PPR n instalaii tehnico-sanitare, incalzire i
tehnologice se vor efectua numai cu personal tehnic de specialitate, instruit n domeniul
prelucrrii materialelor plastice i montrii elementelor de instalaii din material plastic i
verificat ca atare de unitile de execuie a lucrrilor de instalaii.
mbinarea conductelor
4.16. mbinarea evilor din PP se va realiza numai cu piese uzinate prin sudur tip
polifuzion (Fig. 13) i cap la cap (Fig. 14) (pentru evi cu diametrul de 50 mm sau mai
mare). Alte sisteme de mbinare care mai pot fi folosite sunt cele cu electrofitinguri din PP
sau cu fitinguri metalice de etanare prin presare.

30

31

32

mbinrile realizate prin aceste sisteme sunt mbinri fixe.


4.17. mbinrile demontabile se pot realiza cu racorduri olandeze din PP sau din PP/metal
cu etanare garnitur de cauciuc sau clingherit
4.18. Pentru schimbri de direcie se vor folosi coturi, iar pentru ramificaii, teuri i reducii
uzinate. Nu sunt permise improvizaii realizate prin sudur cap la cap n afara instalaiiloe
prevzute la punctul 3.2.
4.19. Pentru unele operaiuni tehnologice de montaj, cum este cazul probelor, de vor utiliza
capace din PP.
4.20. Pentru montarea conductelor de canalizare se vor folosi piese fasonate la care
etanarea este asigurat cu o garnitur inelar din cauciuc
mbinarea conductelor din PPR cu alte materiale
4.21. mbinrile fixe ale evilor din PPR cu evi din oel se vor executa cu ajutorul fitingurilor
din PPR cu filet uzinat.
4.22. mbinrile demontabile ale evilor din PPR cu evi din oel se vor executa cu ajutorul
racorduriloe olandeze mixte realizate din PPR i metal. La racordarea dispozitivelor de
refulare a substanelor de stingere (hidrani exteriori, tunuri de ap sau spum, generatoare
de spum, etc.) se vor utiliza piese de mbinare mixte ntre metal i PPR.
4.23. mbinarea evilor din PPR cu evi din font de presiune se va efectua n dou moduri:
- cu flan liber metalic strns cu uruburi de flana tubului de font;
- cu pies de etanare i trecere special (direct pe eava de font).
4.24. mbinarea evilor din PPR pentru canalizare cu evi de canalizare din alte materiale
(PVC, font) se va realiza prin intermediul pieselor speciale de trecere.
Montarea armturilor de presiune i scurgere
4.25. Armturile metalice cu filet interior sau exterior (robinete de serviciu, robinete pentru
pisoare, robinete de col, robinete de trecere, robinete de descrcare, hidrani de grdin
etc.) se vor mbina cu ajutorul fitingurilor din PPR cu filet uzinat.
4.26. Armturile metalice cu piuli olandez (robinete de lavoar, robinete cu plutitor, baterii
amestectoare etc.) se vor mbina prin intermediul unor tuburi metalice flexibile sau elastice,
plumb, cupru i alte materiale, care vor avea la ambele capete piuli olandez i cu fitinguri
din PPR cu filet uzinat.
4.27. Armturile cu flane se vor mbina cu evile PPR prin sistemul flan liber (ca la
racordarea cu evile din font de presiune).
4.28. Armturile montate pe conducte vor fi susinute separat (devenind astfel puncte fixe
obligatorii) pentru a nu se transmite eforturi asupra evilor (datorit manevrrilor sau
greutii lor).

Montarea sifoanelor i ventilelor de scurgere la obiectele sanitare


4.29. Racordarea sifoanelor de lavoar, spltor i pisoar se va face cu un racord din eav
PPR cu etanare cu garnitura inelar de cauciuc.

33

4.30. Racordarea ventilului czii de baie i al rezervorului de WC se va face cu racorduri


speciale din PPR.
4.31. Sifoanele de pardoseal din PPR simple sau combinate se vor monta n pardoseal
numai dup ce au fost prevzute cu un strat izolator de bitum tip D 50.
Izolarea se va executa prin vopsirea suprafeei exterioare a sifonului cu un strat subire de
citom i acoperirea acestuia cu un strat de bitum D 50 de 4 mm grosime.
4.32. Racordarea sifoanelor de teras la conducta de scurgere i trecerea ventilaiilor
coloanelor prin terase se va face cu piese speciale din PPR.
Montarea conductelor n cldiri
4.33. La trecerea prin perei i planee se va proteja conducta din PPR cu un tub de
diametru mai mare, tot din PPR sau alt material (PVC, metal). Diametrul interior al tubului
de protecie va fi cu 10- 20 mm mai mare dect diametrul exterior al evii. Spaiul liber ntre
eava PPR i tubul de protecie se va completa cu psl mineral, carton, etc.
Tubul de protecie se va fixa bine n perete sau planeu. La trecerile prin perei, tubul de
protecie va avea lungimea egal cu grosimea finit a pereilor, iar la trecerile prin planee
tubul de protecie va depi partea superioar finit a planeului cu 20 mm i va fi la nivelul
prii finite inferioare a planeului.
Trecerile prin fundaii sau perei exteriori (fig. 15) se vor realiza cu msuri speciale de
etanare contra infiltraiilor (conform catalogului de detalii tip).

4.34. Nu se admit mbinri ale conductelor n manoanele de protecie.


4.35. Distana minim ntre marginea tubului de protecie i cea mai apropiat mbinare sau
derivaie va fi de 5 cm.
4.36. Prinderea i susinerea conductelor orizontale se fac cu:
- brri de perete, metalice;
34

- brri i console metalice ancorate, de construcie curent.


Brrile se vor executa cu muchii rotunjite. Ele se vor strnge uor peste garniturile de
protecie din psl, PE expandat, carton ondulat, cauciuc etc. Garniturile vor avea o
grosime minim de 5 mm i vor depi limea brrilor cu cca. 10 mm.
4.37. Distana minim ntre punctele de susinere i cea mai apropiat mbinare va fi de 5
cm.
4.38. Prinderea i susinerea coloanelor verticale de scurgere se va efectua cu ajutorul
brrilor i proteciilor elastice fixate pe perete sau pe cadrul nodurilor sanitare. Prinderea
se va face la 3- 4 cm de mufa cea mai apropiat de punctul de susinere.
4.39. Punctele fixe se vor realiza prin intermediul a 2 coliere metalice cu urub strnse pe
eava din PPR protejat cu o band de cauciuc n grosime de 2 mm, de ambele pri ale
unei brri ncastrate n perete sau fixat pe cadrul nodurilor sanitare. (Fig. 16).

4.40. n cazul reelelor aparente evile se vor monta numai dup ce s- au executat
tencuielile. Distana liber de la conduct la perete va fi minimum 1 diametru.
n locurile unde schimbrile de direcie urmeaz s preia o anumit variaie de lungime,
distana dintre eav i perete va fi cel puin egal cu aceast variaie de lungime. (Fig. 17).

4.41. Montarea conductelor sub tencuial se va executa n:


- liuri acoperite cu tencuial;
35

- liuri acoperite cu rabi.


liurile vor fi suficient de largi pentru a permite dilatarea evilor. Conductele vor fi nvelite n
carton ondulat sau alt material elastic i moale; la curbe i ramificaii se va ngroa n mod
special nveliul pe o lungime de 10-15 ori diametrul evii.
4.42. Conductele ngropate n perei se vor amplasa n locuri unde n mod normal nu se bat
cuie n perei de ctre locatari.
4.43. Se vor lua msuri speciale ca n perioada probei i a executrii lucrrilor de acoperire
a liurilor, evile s nu sufere deteriorri prin lovire.
Montarea conductelor n pmnt
4.44. n exterior, conductele din PPR se vor monta (conform proiectului) ngropate direct n
pmnt sau n canale din beton vizitabile sau nevizitabile. n toat perioada de montaj i
probe conductele trebuie ferite de lovituri.
4.45. La montajul ngropat direct n pmnt limea anului va fi minim, att ct este
necesar pentru executarea lucrrilor de sptur.
Fundul anului se netezete i se cur de pietre. n cazul terenurilor stncoase fundul
anului se acoper cu un strat de nisip cu o nlime de 10 cm.
Dup pozare conducta se acoper complet cu un strat de nisip. nlimea stratului de nisip
de deasupra conductei va fi minimum 5 cm.
4.46. Lucrrile de mbinare a conductelor se vor executa pe marginea anului.
Dup efectuarea mbinrilor sudate i rcirea natural a acestuia, conductele pot fi lansate
n an.
Lungimea tronsoanelor realizate depinde de mrimea reelei i dispozitivelor de coborre n
an etc.
Flexibilitatea materialului permite ca oricare din capetele tronsonului realizat s rmn la
suprafaa solului pentru racordarea la tronsonul urmtor.
4.47. Dup lansarea n an, conductele se acoper cu un strat de nisip i n continuare se
acoper cu pmnt curat de pietre, pn la 10 cm, deasupra stratului de nisip, dup care,
anul se poate umple cu restul de pmnt.
4.48. Pentru preluarea dilatrilor, conductele vor fi montate ondulat pe fundul anului (nu n
linie dreapt).
4.49. n apropierea punctelor de racordare a branamentelor se vor prevedea obligatoriu
puncte fixe pe conductele magistrale.
Armturile de nchidere precum i celelalte armturi vor fi montate pe postamente de beton
astfel nct manevrarea lor s nu solicite mbinarea sau conductele din PP (fig. 18).

36

4.50. Alte prevederi specifice privind montarea conductelor din PP vor fi conform
prevederilor STAS 6819: Alimentri cu ap. Aduciuni".
5. REPARAREA CONDUCTELOR DETERIORATE
5.1. Este interzis repararea piesei defecte (deterioarat) prin sudarea locului defect cu
electrod de adaos.
5.2. Repararea conductelor din PPR se face n timp scurt, iar instalaia executat cu evi i
fitinguri din PPR va putea fi repus n funciune de ndat ce temperatura ultimei mbinri
sudate a sczut, n mod natural, la cea a mediului ambiant.
5.3. Repararea poriunii defecte se poate realiza n urmtoarele moduri (n funcie de
posibilitile de deplasare ale conductelor i de fitingurile utilizate):
A - n cazul n care conductele au posibiliti de deplasare axial i transversal:
a) reparaie cu fitinguri PPR cu mbinare tip polifuziune" sau electrofuziune";
b) mbinare prin sudur cap la cap".
B - n cazul n care conductele au posibiliti de deplasare transversal:
a) reparaie cu fitinguri PPR/metal sau fitinguri PPR prevzute cu filet de mbinare tip
polifuziune" i cu racord olandez metalic;
b) reparaie cu fitinguri metalice cu mbinare prin presare pe eava de PPR;
c) reparaie cu fitinguri PPR cu mbinare tip electrofuziune".
5.4. Conductele de canalizare defecte (sparte) se vor repara prin nlocuirea poriunii defecte
cu eav de acelai diametru i utilizarea unei piese cu muf special (lung) care va
permite deplasarea axial a poriunii noi de eav din PPR.
6. PROBAREA INSTALAIILOR I DAREA LOR N FUNCIUNE
6.1. Probarea instalaiilor executate cu evi i fitinguri din PPR, sau dup caz repunerea n
funciune a instalaiilor se va efectua numai dup rcirea liber a ultimei mbinri realizate
37

prin sudur pn la temperatura mediului ambiant (ntre 1 or i 2 ore n funcie de


diametrul evii i de presiunea nominal a reelei).
6.2. Pentru verificarea etaneitii instalaiei, presiunea de ncercare va fi de 1,5 ori
presiunea nominal, iar durata de ncercare de 30 minute.
n cazul unor mbinri defecte, acestea se vor remedia conform prevederilor din cap. 5,
dup care se va relua verificarea la etaneitate.
6.3. Dup executarea probelor i nainte de darea n folosin instalaiile de alimentare cu
ap executate cu evi i fitinguri, din PPR se vor umple cu ap i se vor goli dup 24 de ore
timp de 3 zile consecutiv.
6.4. Celelalte condiii de verificare a instalaiilor de alimentare cu ap vor fi conform
prevederilor din Normativul pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i
instalaii aferente" (indicativ C 56-02) i din Normativul pentru proiectarea i executarea
instalaiilor sanitare" (indicativ I 9).
6.5. Probarea i verificarea conductelor din reelele de alimentare cu ap care se monteaz
n pmnt se va face n conformitate cu prevederile specifice pentru evile PPR cuprinse n
prevederile din STAS 6819.
6.6. Proba de presiune, la conductele care se monteaz n pmnt, se poate efectua pe
marginea anului pe tronsoane sau pe mai multe tronsoane n an. n cazul n care proba
se efectueaz n an, mbinrile trebuie s fie libere pentru a se observa eventualele
pierderi.
7. PREVEDERI PENTRU EXPLOATARE I NTREINERE
7.1. Beneficiarii lucrrilor de instalaii de alimentare cu ap i canalizare, executate cu evi i
fitinguri din PPR, au obligaia de a asigura, n timpul exploatrii, personalul instruit necesar
pentru ntreinerea i repararea acestor instalaii.
7.2. evile i fitingurile din PPR trebuie ferite de radiaia solar, de radiaii calorice, lovituri
sau alte solicitri mecanice.
7.3. n timpul efecturii reparailor, pentru a se evita rcirea accidental cu ap a mbinrilor
sudate se va ntrerupe temporar alimentarea cu ap rece i cald.
7.4. n instalaiile de alimentare cu ap i reele tehnologice este permis utilizarea fluidelor
i cu temperaturi peste 60oC. n aceste cazuri durata de utilizare a instalaiei va fi n funcie
de tipul evii, temperatura i presiunea de serviciu, conform art. 1.3 i Tabelul 1.
Pentru fluide tehnologice cu diferite compoziii chimice, duratele de via vor rmne
aceleai cu cele din Tabelul 1 sau se vor reduce n funcie de rezistena chimic a PPR fa
de agentul vehiculat.
7.5. Dezghearea evilor din PPR se va efectua prin nvelirea cu crpe umede avnd
temperaturi de pn la +80oC.
7.6. Pentru desfundarea instalaiilor de canalizare executate cu evi din PPR se vor utiliza
dispozitive care nu vor avea vrfuri metalice ascuite.
7.7. n instalaiile de canalizare executate cu evi din PPR este permis evacuarea apelor
uzate cu temperaturi de pn la +80oC i cu intermiten, temperaturi de pn la +95oC.
8. PRESCRIPII DE TEHNICA SECURITII MUNCII
8.1. Prelucrarea materialelor din PPR se va efectua n ateliere sau ncperi bine ventilate.
38

8.2. Degajrile de etilen i de ali compui chimici care apar la efectuarea mbinrilor sudate
tip polifuziune", electrofuziune" sau cap la cap" trebuie eliminate printr- un sistem de
ventilare local adecvat.
8.3. n afar de prevederile de mai sus, se vor respecta prevederile din Normele de
protecia muncii n construcii-montaj" i din Normele republicane de protecia muncii".

9. MSURI DE PREVENIRE I DE STINGERE A INCENDIILOR (P.S.I.)


9.1. Unitile economice care au n domeniul lor de activitate executarea lucrrilor de
instalaii cu evi i fitinguri din polipropilen (PPR) trebuie s aplice n depozitele pentru
produsele PPR i n atelierele de prelucrare a acestor materiale, msurile de prevenire i
stingere a incendiilor stabilite prin reglementrile n vigoare i n special:
- Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor (M.I. nr. 381/1994 i MLPAT nr.
1219/NC/1994);
- Norme generale de protecie mpotriva incendiilor la proiectarea i realizarea construciilor
i instalaiilor (Decret nr. 290/1977);
- Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii
i instalaii aferente acestora (MLPAT C 300/1994).
9.2. La organizarea depozitelor pentru produsele din PPR i a atelierelor de prelucrare a
acestora se vor aplica i msuri specifice, corespunztoare caracteristicilor fizico-chimice i
de ardere ale materialelor din PPR.
Aceste caracteristici sunt date n Anexa 2.
9.3. Unitile de execuie a lucrrilor de instalaii cu evi din PPR care organizeaz n cadrul
lor depozite i ateliere permanente i depozite i ateliere cu caracter temporar pe antiere
vor aplica urmtoarele msuri specifice:
a) La organizarea depozitelor i atelierelor se va avea n vedere mrimea acestora i natura
materialelor depozitate sau prelucrate. Funcie de acestea, se vor aplica n afar de
normele generale specifice n vigoare i prevederile Normativului C 300/1994.
b) Se interzice depozitarea materialelor (evi i fitinguri din PPR) n spaiile libere de
siguran, pe drumuri i n spaii destinate circulaiei; cile de acces la hidrani, vane,
tablouri electrice vor fi meninute, n permanen libere.
c) n depozitele cu materiale din PPR, nu se admite amenajarea de spaii pentru birouri,
pentru lucrri de verificare a caracteristicilor, precum i pentru distribuirea lichidelor
combustibile. Astfel de spaii se vor amenaja ca ncperi separate de cele pentru
depozitare.
d) Depozitele principale i cele de baz pentru materialele din PPR vor fi amenajate n
cldiri independente sau n ncperi separate de restul construciei prin perei antifoc.
e) La depozitarea materialelor, se va ine seama de caracteristicile acestora, pentru a se
stabili modul cum trebuie compartimentate ncperea, cum trebuie aezate diverse
materiale unul fa de cellalt, cantitile depozitate n fiecare stiv, spaiile de siguran
dintre acestea, precum i orice elemente care s asigure reducerea la minimum a riscului
de propagare a unui eventual incendiu.
f) Depozitarea materialelor din PPR n atelierele de prelucrare i montaj se va face numai n
cantitile necesare fluxului tehnologic, fr crearea de stocuri tampon.
39

g) Pe timpul operaiilor de mbinare a evilor i fitingurilor din PPR (n ateliere sau la locul de
montaj, cu dispozitive cu nclzire electric pentru sudur cap la cap" sau prin
polifuziune") se va asigura meninerea permanent a temperaturii sub valoarea maxim
admis pentru operaiile respective, n vederea evitrii riscului aprinderii acestora.
h) n atelierele de prelucrare i montaj a evilor din PPR nu se admit operaiuni tehnologice
cu surse de cldur cu foc deschis.
9.4. Conducerile unitilor economice care execut lucrri de instalaii cu materiale din PPR
vor lua, n depozite, n ateliere i pe antiere, funcie de mrimea i specificul lor, msuri
pentru echiparea i dotarea acestora cu mijloace fixe i mobile de prevenire i stingere a
incendiilor n conformitate cu normele n vigoare i a condiiilor locale specifice.
9.5. Conducerile unitilor economice vor organiza n unitile respective servicii proprii de
prevenire i stingere a incendiilor conform normelelor PSI n vigoare i vor organiza
instruirea tehnicienilor i muncitorilor care lucreaz n depozite, ateliere i pe antiere cu
privire la msurile generale PSI, precum i cu cele specifice privind comportarea la foc a
materialelor din PPR.
9.6. Pentru stingerea produselor din PPR care ard, se va folosi ap pulverizat sau/i
spum.
9.7. n timpul aciunii de stingere, se vor lua msuri pentru protecia servanilor, evacuarea
materialelor neincendiate, organizarea punctelor de prim ajutor medical, folosirea la
maximum a instalaiilor de stingere existente n unitatea respectiv.

PRELUCRAREA MATERIALELOR DIN PPR


1. Prelucrri mecanice
1.1. La efectuarea operaiilor de prelucrare mecanic a materialelor din PPR se va ine
seam de plasticitatea materialului la temperaturi relativ sczute i de coeficientul redus de
transmitere a cldurii, ceea ce poate provoca nclzirea sculelor prelucrtoare i mpiedic
lucrul prin nmuierea materialului.
1.2. Nu este permis rcirea sculelor cu ap n timpul prelucrrii.
1.3. Suprafaa prelucrat nu trebuie s prezinte fisuri care se pot amplifica ulterior pn la
apariia de crpturi.
2. Tierea
2.1. Se recomand utilizarea urmtoarelor scule:
- banc de lucru cu menghin de banc;
- fierstraie manuale pentru metale;
- foarfeci i cuite pentru tiat (Foto 1);

40

- dispozitive electrice de tiere.


2.2. Tierea se va efectua n mod continuu, fr ntrerupere i uniform pentru a se evita
supranclzirea local a materialului i a dispozitivelor de tiere.
3. Pilirea i polizarea
3.1. Pentru degroarea, ajustarea i finisarea suprafeelor tiate se recomand utilizarea
urmtoarelor scule:
- dispozitive speciale pentru anfrenarea capetelor evilor (Fig. 2);

41

- rapile late i semirotunde pentru lemn;


- pile curente pentru metale;
- polizoare electrice de banc;
- pnz abraziv pentru lefuire uscat;
- cuite i rzuitoare triunghiulare (abere).
3.2. Pilirea se face cu trsturi lungi i apsare nu prea puternic pentru a nu se nclzi
materialul i a nu se mbcsi pilele.
3.3. La polizare materialul nu se va apsa puternic pe piatra de polizor pentru a nu se
nclzi peste 80oC.
3.4. Att pilirea ct i polizarea se vor efectua fr msuri speciale de rcire.

4. Gurirea
4.1. Pentru gurire se vor folosi:
- bormain electric de mn sau de banc;
- bormain manual;
- burghie pentru metal.
4.2. La tierea gurilor cu diametre mari se vor folosi burghie cu centrare, cu cuite
reglabile.
4.3. La materiale cu grosimi mai mari de 10 mm n timpul guririi se va scoate de mai multe
ori burghiul din gaur pentru rcirea materialului, sculei achietoare i evacuarea panului.
4.4. Este interzis efectuarea filetrii pereilor evilor din PPR.
5. Prelucrri prin deformare la cald
5.1. La prelucrarea materialelor din PPR prin deformare la cald se vor respecta urmtoarele
reguli:
- temperatura de lucru a materialului va fi de 155oC;
- nclzirea se face numai pe poriunea necesar prelucrrii;
- nclzirea materialului trebuie s fie uniform, att la suprafa ct i n profunzime;
- viteza de lucru la deformare s fie ct mai mare;
- rcirea trebuie s fie rapid, dac se poate chiar pe ablonul sau mulajul de formare;
- ablonul sau mulajul de formare se va ndeprta numai cnd materialul PPR a atins
temperatura de maximum +40oC;
- se va ine seama la trasarea materialului tubular c prin nclzirea n vederea prelucrrii
acesta se scurteaz cu 2- 5% din lungimea iniial.
6. nclzirea materialului
6.1. Pentru nclzirea materialelor din PPR se recomand:
42

- radiani cu raze infraroii, electrice sau cu gaze;


- n cazuri excepionale, lmpi cu benzin, becuri cu gaz prevzute cu tuburi sau couri
prelungitoare.
6.2. nclzirea se va efectua numai n curentul de aer cald sau n calea radiaiilor infraroii,
n mod uniform i lent astfel nct s nu produc arderea materialelor.
6.3. Timpul de expunere a materialului pentru a fi nclzit la temperatura optim att la
suprafa ct i n adncime, fr arsuri, variaz de la caz la caz n funcie de diametrul
evii, grosimea materialului, intensitatea sursei, distana de surs etc.
6.4. Materialul nu se va nclzi n nici un caz la temperaturi depind +185oC deoarece
devine prea plastic pentru a putea fi prelucrat n condiii optime.
Un control practic al temperaturii potrivite pentru prelucrarea la cald se face prin observarea
flexibilitii evii care se va ndoi uor sub propria greutate atunci cnd este inut de la un
capt.
7. ndoirea evilor
7.1. Pentru ndoirea evilor din PPR se recomand utilizarea urmtoarelor scule i
dispozitive:
- dispozitivele de nclzire de la pct. 6.1.;
- vinclu de lemn;
- abloane de lemn de diferite forme i raze de curbur.
7.2. evile se deformeaz la cald (la diametrul de 32 mm i mai mare evile se umplu cu
nisip uscat).
7.3. Raza de curbur minim admisibil va fi egal cu diametrul exterior al evii.
8. Sudarea materialelor din PP
8.1. Se interzice efectuarea de reparaii prin sudur cu aer cald i electrod de adaos sau cu
ultrasunete i electrod de adaos la instalaiile de alimentare cu ap i de canalizare
realizate cu evi i fitinguri din PP.
8.2. mbinarea evilor i fitingurilor se realizeaz prin urmtoarele sisteme:
a) - sudur tip polifuziune"
b) - sudur tip cap la cap"
c) - sudur tip electofuziune"
a) Sudura tip polifuziune" se realizeaz la mbinri eav n fiting cu ajutorul dispozitivului
prezentat n fotografia 3.

43

Dispozitivul este prevzut cu dornuri nclzitoare teflonate pentru evi i fitinguri cu


diametrele de 16- 50 mm.
Temperatura optim pentru realizarea mbinrii este de 285oC pentru evile i fitingurile
realizate din PPAS.
Metodologia de realizare a mbinrii este urmtoarea:
- se monteaz dornurile necesare pe dispozitiv i se regleaz termostatul de 285oC;
- se ateapt s se ating temperatura de sudur prestabilit (atingerea temperaturii este
semnalizat de termostat);
- se introduc eava i fitingul pe dornuri;
- se ateapt 3-10 secunde pn cnd materialul ajunge la suprafa la temperatura de
sudur;
- se scot eava i fitingul de pe dornuri i se introduc unul n cellalt n timp de maxim 3
secunde;
- se menine poziia nemicat timp de 15- 20 secunde;
- se las mbinarea s se rceasc liber n atmosfer pn la temperatura mediului
ambiant.
b) Sudura tip cap la cap" se realizeaz la mbinrile eav cu fiting sau eav cu eav
pentru diametrele mai mari de 50 cm i pentru grosimi de perete peste 5 mm.
Dispozitivul, prezentat n fotografia 4, este prevzut cu dou suprafee nclzitoare teflonate
i cu sistem de fixare i ghidare a evilor sau fitingurilor cu diametre mai mari de 50 mm.
44

Metodologia de realizare a mbinrii este urmtoarea:


- se fixeaz evile i fitingurile n dispozitivele de fixare;
- se cur i ndreapt capetele evilor sau fitingurilor cu dispozitivul de curat;
- se regleaz temperatura la termostatul dispozitivului i se ateapt atingerea ei;
- se apropie capetele evilor i fitingurilor de suprafeele teflonate nclzite (oglinda) i se
preseaz uor de acestea pn la apariia unei mici ngrori a captului evii;
- se las eava sau fitingul n contact cu suprafeele nclzitoare nc 10- 20 secunde;
- se deprteaz capetele evilor sau fitingurilor de suprafeele de nclzire i se d la o parte
elementul nclzitor (oglinda);
- se preseaz capetele nclzite ale evilor sau fitingurilor unul pe altul i se menin presate
timp de 20- 30 secunde;
- se reduce presiunea i se ateapt rcirea mbinrii la nivelul de temperatur a mediului
nconjurtor dup care se desfac evile i fitingurile din dispozitivele de fixare.
c) Sudura tip electrofuziune" se realizeaz la mbinri eav cu fiting prevzut cu rezisten
electric (electrofiting) i cu dispozitivul prezentat n fotografia 5.

45

46

Dispozitivul este prevzut cu sistem automat de reglare a duratei de alimentare cu curent


electric.
Metodologia de realizare a mbinrii este urmtoarea:
- se regleaz dispozitivul la valoarea necesar n funcie de diametrul evii;
- se introduc cele dou (trei la teuri) capete de eav n fitingurile respective;
- se racordeaz cablurile de alimentare la bornele electrofitingului", i se alimenteaz
dispozitivul de sudur;
- se anclaeaz dispozitivul care i face ciclul;
- se decupleaz cablurile de racordare ale dispozitivului i se las s se rceasc liber
mbinarea.
Acest sistem de mbinare se poate utiliza pentru ntreaga gam de diametre pentru care
exist electrofitinguri" uzinate.
9. mbinarea evilor PP cu fitinguri metalice
9.1. mbinarea evilor PP cu fitinguri metalice se va realiza n cazuri speciale:
- lipsa spaiului pentru utilizarea dispozitivului polifuziune" i a electrofitingurilor";
- necesitatea trecerii la metal i lipsa fitingurilor PP/metal sau a fitingurilor din PP cu filet
uzinat.
9.2. Se vor utiliza fitinguri metalice care vor realiza etanare cu evile PP prin:
- presare - sistem REHAU
- nfiletare - sistem COMPACT - cu O-ring de cauciuc 10. mbinarea tuburilor din PP pentru canalizare, ntre ele sau cu piese fasonate se
realizeaz cu inele din cauciuc pentru etanare
Metodologia de mbinare este urmtoarea:
- se taie extremitatea tubului la un unghi de cca 15o cu dispozitivul de anfrenat;
- se cur mufa n interior i se verific poziia garniturii n interiorul mufei;
- pentru a uura introducerea tubului n muf, se aplic pe extremitatea exterioar a
acestuia a unui lubrefiant (ex. spun lichid), care s nu atace garnitura de cauciuc (nu se
vor folosi uleiuri sau grsimi minerale);
- se introduce tubul, pn la captul mufei, exercitnd o uoar presiune;
- apoi se extrage tubul cca 1 cm de la captul mufei; aceast operaie este necesar pentru
a permite dilatarea tubului n interiorul mufei;
- se va evita dezaxrile excesive ale tubului care se introduce n muf; n aceste condiii
garnitura nu mai asigur o etanare perfect;
- n cazul montrii tuburilor n pmnt sau n zidrie se va asigura protecia mufelor cu cartn
presat, pentru a evita ptrunderea pmntului sau mortarului n muf care ar putea duna
calitii etanrii.
47

URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIEI


Urmarirea comportarii in timp a constructiilor se va realiza comform prevederilor
P130/1997.
Beneficiarul, prin personalul de exploatare, propriu, va urmari:
Instalatii termice, sanitare interioare
-

Verificarea imbinarilor demontabile ale instalatiilor de incalzire, sanitare;


Verificarea modului de functionare a robinetelor de incalzire tur, reglaj retur, golire,
sectionare, in zona dezaeratoarelor automate pentru coloane, robinete sublavoar;
Verificarea functionarii dezaeratoarelor automate pentru coloane;
Verificarea modului de functionare a instalatiei de incalzire (incalzirea completa,
uniforma a radiatoarelor), asigurarea regimului de temperatura in incaperi;
Asigurarea alimentarii cu combustibil a cazanului.
Asigurarea functionarii continue, pe toata perioada anotimpului friguros, a instalatiilor
de incalzire.
Verificarea etanseitatii cosului de fum, a racordului la cosul de fum;
Verificarea modului de ardere, a culorii fumului;

INTOCMIT,
Ing. Dobre Manaila

48