Caiet de Sarcini Polietilena

2005
BENEFICIAR: S.C. POLUS TRANSILAVANIA S.R.L.
OBIECTIV: COMPLEX COMERCIAL POLUS
Comuna Floresti, jud. Cluj
FAZA: PT+CS
SPECIALITATEA: INSTALATII SANITARE INTERIOARE SI

RETELE HIDROEDILITARE IN INCINTA
VOLUMUL I BROSURA 4 - CAIETE DE SARCINI

COMPLEX COMERCIAL POLUS CLUJ
Comuna Floresti, jud. Cluj
Proiect tehnic
INSTALATII SANITARE INTERIOARE SI RETELE

HIDROEDILITARE IN INCINTA
FOAIE DE SEMNATURI
DIRECTOR PROIECT Dr. Ing. Adrian POCOLA
PROIECTANTI Ing. Ioana PANTAZI
Ing. Ovidiu DUMITRESCU
Ing. Alina TANASE
Ing. Luciana GHITA

PROIECTANT GENERAL Faza PT + CS
SC ASSIX CREATIONS SRL Obiectiv: COMPLEXUL COMERCIAL POLUS CLUJ
PROIECTANT SPECIALITATE Denumire : INSTALATII SANITARE INTERIOARE
Contract nr.
S.C. INTELTERM SRL CLUJ- SI RETELE HIDROEDILITARE IN INCINTA 75/2004
NAPOCA CAIET DE SARCINI
CAIET DE SARCINI
A. RACORDURI APA CANAL
1. DATE GENERALE
1.1. Generalitati
Prezentul Caiet de sarcini se aplica pentru realizarea racordurilor de apa si canalizare din
incinta si contine conditiile tehnice cerute de legislatia in vigoare.
Racordurile de apa proiectate sunt:
-Racorduri de apa pe o lungime de 1 m de la cladiri.
Racordurile de canalizare proiectate sunt:
-Racordurile de canalizare menajera si pluviala de la imobile pe o distanta de 1 m;
-Racorduri de ape impurificate cu grasimi la separatoarele de grasimi;
-Racord de ape potential impurificate cu hidrocarburi la separatorul de hidrocarburi (corp
B).
Prevederile Caietului de sarcini sunt obligatorii pentru constructor si beneficiar.
In cazul imbunatatirii solutiilor constructive, proiectantul are dreptul de a modifica si/sau
completa Caietul de sarcini.
Aceste modificari devin obligatorii pentru constructor, dupa comunicarea lor in scris prin
beneficiar.
1.2. Amplasarea si trasarea lucrarilor
Este recomandabil ca racordurile de apa si canalizare sa fie executate concomitent sau

inainte de executia drumurilor si platformelor betonate, dar dupa realizarea nivelarii generale.
Pentru a obtine traseele din documentatie si a clarifica punctele de intersectie intre ele,
sau cu alte retele, se vor trasa toate retelele si ampriza drumurilor.
Trasarea se va materializa cu tarusi si se vor marca si centrele caminelor corespunzator
amplasamentelor date. Pichetarea lucrarilor se va lega topografic din afara zonei de lucru pentru a se
putea reconstitui usor in caz de distrugere in timpul executiei.
Aplicarea pe teren a bazelor de trasarea propriu-zisa se va face de catre constructor,
folosind cadre de specialitate si aparatura adecvata.
Receptia lucrarilor de trasare se va face de catre beneficiar in prezenta constructorului si
de la caz la caz a proiectantului.
La realizarea operatiilor de amplasare si trasare a lucrarilor vor fi respectate prevederile
standardelor in domeniu, in special STAS 9824/0-74; STAS 9824/5-75; STAS 10493-76; STAS
4294-73; STAS 3330-87.
Lucrarile se vor ataca numai dupa primirea de la beneficiar a permisului de sapatura.
CAIET DE SARCINI- INSTALATII SANITARE INTERIOARE SI DE STINS INCENDIU

CENTRU COMERCIAL POLUS CLUJ
2. CONDITII TEHNICE DE REALIZARE A LUCRARILOR

DE TERASAMENTE
Terasamentele se vor executa de preferinta in sezonul fara ploi.

Sapaturile se vor executa manual fara sprijiniri pana la 1,50 m adancime si cu sprijiniri la
adancimi mai mari la santuri, toate cu taluz vertical.
Lucrarile vor incepe dupa executia tuturor lucrarilor pregatitoare, trasare, pichetare
traseu, alegere scule si utilaje necesare, culegere informatii privind existenta unor retele
subterane sau a altor obstacole pe traseu.
Pamantul sapat va fi depus provizoriu pe marginea santului in vederea reutilizarii lui la
umpluturi. Pamantul rezultat din sapatura se va depozita pe o singura parte la minim 1,00 m de
marginea santului. Latimea traseelor va fi minim necesar, respectand normele de protectie a
muncii si prevederile STAS 3051. Santul se va executa cu minim 15 cm sub cota inferioara a
tubului pentru a asigura spatiul necesar etansarii imbinarilor si realizarii substratului de nisip
necesar.
De-a lungul traseului adancimea de montaj a conductelor va fi sub adancimea de inghet
masurata de la creasta superioara a tubului la cota terenului amenajat, adancimea de inghet fiind de
110 cm.
La executarea sapaturilor se va urmari:
- Sa nu se strice echilibrul natural al terenului din zona;
- Sa se imbunatateasca caracteristicile pamantului la fundul santului prin compactarea
fundului gropii inainte de verificarea de catre beneficiar a cotei si profilului realizat, care precede
asezarea stratului de nisip sau masive de beton;
- Sa se asigure sprijinirea malurilor la santuri adanci sau atunci cand exista pericol de
alunecare a pamantului din maluri;
- In zona caminelor sa se execute taluzuri cu o inclinare care sa previna prabusirea lor pe
timpul executiei acestora;
- Respectarea in permanenta a normelor de securitate a muncii, toti executantii (muncitori,
maistri, diriginte santier, etc.) trebuie sa fie instruiti pentru categoria respectiva de lucrari.
Pe timpul executiei si existentei santurilor se vor monta parapeti in lungul santului cu
scopul de protectie la cadere. Acestea se vor monta pe latura opusa pamantului depozitat. Din
loc in loc se vor monta podete metalice de inventar cu parapeti pe ambele parti ale podetului
pentru facilitarea circulatiei persoanelor peste santuri.
3. ELEMENTE PREFABRICATE INDUSTRIAL PENTRU TRANSPORTUL APEI

SI PENTRU CANALIZARE
3.1. Tuburi si fitinguri din polietilena de inalta densitate (PEHD)
Tuburile si fitingurile din polietilena de inalta densitate (PEHD) vor avea Pn conform
specificatiei din listele cu cantitati de lucrari si vor respecta prevederile:
Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor tehnico-
sanitare si tehnologice cu tevi din polipropilena – NP 003-96;
Normativ de proiectare si executie a instalatiilor sanitare I9-94;
Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia
la actiunea focului – P 118-99;
Instructiunile producatorilor de materiale;
Norme de igiena si recomandari privind mediul de viata al populatiei –
OMS 536-1997;
Alte normative si obligatii ce decurg din cele de mai sus.

3.2. Tuburi din PVC-KG
Tuburile, coturile si piesele de legatura vor fi conform specificatiei din listele

de cantitati de lucrari si vor respecta prevederile:
Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor tehnico-
sanitare si tehnologice cu tevi din polipropilena – NP 003-96;
Normativ de proiectare si executie a instalatiilor sanitare I9-94;
Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia
la actiunea focului – P 118-99;
Instructiunile producatorilor de materiale;
Norme de igiena si recomandari privind mediul de viata al populatiei –
OMS 536-1997;
Alte normative si obligatii ce decurg din cele de mai sus.
Materialele vor fi insotite de certificate de calitate, carti tehnice, instructiuni de

folosire, etc.
Manipularea si depozitarea materialelor se va face cu atentie, ferindu-se de lovituri,
inghet, solicitari mecanice anormale, respectand in totalitate si prevederile din norme si
instructiunile producatorului.
Manipularea se va face, in general, manual, manipularea cu ajutorul unor instalatii
mecanice se face in cazul unor piese grele care depasesc forta omului, durata ridicarii este mare
sau este necesara tinerea piesei intr-o pozitie fixa timp mai lung.
Inainte de montarea conductelor in sant se va executa un pat de fundare din nisip cu
grosimea conform instructiunilor producatorului, dupa compactarea manuala.
Imbinarea tuburilor si pieselor de racordare se va face numai cu aparatura prevazuta de
producatorul lor si in modul descris de acesta.
Asezarea tubulaturii pe patul de nisip trebuie sa asigure contactul pe o suprafata
corespunzatoare unui unghi la centru de cca. 90.
3.3 Materiale auxiliare
Se face referire in general la conditiile obligatorii pe care trebuie sa le respecte mortarele,

betoanele de fundatii la camine de vizitarwe si guri de scurgere, caramida, etc.
Ordinea si cantitatile materialelor compomente care se vor introduce in malaxor conform
prevederilor tehnice stabilite de un laborator autorizat pentru prepararea betoanelor si mortarelor
de marcile si calitatile cerute de norme, in functie de caracteristicile materialelor componente
procurate.
In cazul achizitionarii unor amestecuri gata preparate se va cere la statia de preparare
nota cu calitatea materialului livrat, iar executantul va avea o evidenta clara a betonului si
mortarelor introduse in opera, cu precizarea cantitatilor, data punerii in opera, locul executiei,
confectionarea epruvetelor de control si rezultatele incercarilor mecanice pe betonul intarit
obtinute de un laborator de incercari autorizat corespunzator.
In perioada in care temperatura mediului coboara sub 00 C se vor lua masuri de protectie
pentru a reduce la maxim pierderea de caldura, care prin inghetul apei distruge priza betonului
sau mortarului neintarit.
Decofrarea elementelor de beton se face numai dupa ce rezistenta betonului a atins 50%
din marca prescrisa.
Din punct de vedere al aspectului, verificat vizual, nu se admit zone segregate, goluri
fisuri deschise, stirbiri la marginile de rezemare, etc.

4. EXECUTIA UMPLUTURILOR
Umpluturile se vor executa numai manual.

Se vor acoperi tuburile si piesele de racordare din PEHD sau PVC KG cu un strat de
nisip de minim 5 cm deasupra crestei superioare. Peste aceasta se asterne un strat de minim 10
cm de pamant, fara pietre sau resturi de materiale contondente, pamant care va fi bine maruntit.
Peste aceste straturi se vor executa straturi de cca. 20 cm de umpluturi compactate manual si la
nevoie se va face si udarea straturilor pentru o compactare mai buna.
5. PROTECTIA MUNCII , P.S.I.
La manipularea tuburilor si materialelor din PEHD ca si la punerea in opera se vor

respecta cu strictete prevederile normelor PSI republicane si ale furnizorului materialelor.
Pe timpul executiei, antreprenorul va respecta prevederile normelor de protectia muncii
pentru activitatea de constructii montaj, normele de lucru specifice lucrarilor de alimentare cu
apa sub presiune si normele de lucru specifice materialelor si utilajelor folosite in cadrul lucrarii.
Instructajul trebuie facut periodic si ori de cate ori se trece la o noua etapa de executie, se
schimba personalul de executie, utilajele sau materialele puse in opera.
Lucrarile sunt proiectate cu respectarea normelor de protectia muncii pentru
categoriile respective de lucrari.
- La lucrarile de sapatura se va da o mare atentie unor eventuale cabluri sau alte conducte
subterane. In acest sens se va solicita de la beneficiar pozitia acestora si Permisul de Sapatura.
- Santurile vor fi sprijinite la adancimi care prezinta pericol de prabusire a taluzului.
- In lungul santului, pe partea opusa depozitarii pamantului se vor monta parapeti de
protectie contra caderii in sant a persoanelor care circula prin apropiere si podete metalice cu
balustrade in zonele de circulatie a persoanelor peste santuri.
- La camine sunt prevazute scari cu trepte de acces de la cota terenului amenajat la
fundul caminului.
In timpul executiei lucrarilor, constructorul va lua toate masurile de protectia muncii
pentru evitarea accidentelor, avand in vedere factorii de risc ce pot area pe parcursul
executiei lucrarilor, inclusiv semnalizarea pe timpul noptii a lucrarilor.
Dintre factorii de risc ce pot aparea pe diferitele stadii fizice, enumeram:
Factori de risc (conform Normativ cadru de acordare,

Stadiu fizic utilizare a echipamentului individual de protectie)
- terasamente 1, 2, 3, 5, 6, 7, 9, 16, 17, 18, 22, 23, 26, 27, 28, 30, 32, 34, 37
- montarea conductei de apa
sau canalizare (inclusiv 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 13, 15, 16, 17, 18, 19, 22, 27, 28, 30, 32, 34
armaturi, demontari,
remontari, etc.)
- lucrari cu betoane (inclusiv
demolari, desfaceri, refaceri 1, 2, 3, 5, 6, 7, 9, 15, 16, 17, 18, 22, 23, 24, 26, 30, 32, 34
drumuri, etc.)
Constructorul va dota echipele ce executa lucrarile cu echipamentul de protectie adecvat

pentru diferitele momente ale fiecarui stadiu fizic.
Constructorul va urmari respectarea urmatoarelor norme ce reglementeaza activitatea de
protectia muncii pentru care va face instructajul intregului personal ce se va ocupa de derularea
lucrarilor:
- Legea Protectiei Muncii Nr. 90/1996 si Normele Metodologice de aplicare;

- Norme generale de protectie a muncii (Editia 1998);
- Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor. Cod
2/1998;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime. Cod 2/1998;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de
la populatie si din procesele tehnologice. Cod 19/1995;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru alimentari cu apa a localitatilor si
pentru nevoi tehnologice (captare, transport si distributie). Cod 20/1995;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea aerului comprimat.
Cod 40/1996;
- Instructiuni pentru selectionarea si utilizarea mijloacelor individuale de protectie
a fetei si ochilor. Cod 2/1995;
- Norme specifice de protectie a muncii pentru imbunatatiri funciare si irigatii. Cod
71/1998;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de zidarie, montaj
prefabricate si finisaje in constructii. Cod 27/1996;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern. Cod 6/1996;
- Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei
electrice. Cod 65/1997;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si
depozitarea acetilenei. Cod 4/1998;
- Norme specifice pentru gospodarie comunala si salubritate publica. Cod 31/1996;
-
- Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si
depozitarea oxigenului si azotului. Cod 3/1994;
- Normativul cadru de acordare si utilizare E.I.P.-urilor (conform cap. III – Criterii
de acordare a echipamentului individual de protectie);
- Instructiuni pentru selectia si utilizarea M.I.P.-urilor. Cod 2/1995;
- Decretul Consiliului de Stat nr. 400/1981;
- Toate echipamentele ce vor fi folosite vor trebui sa aiba certificat de utilizare de
la factorii abilitati din cadrul M.M.P.S.
- Lucrarile proiectate nu produc poluarea mediului.
Manipularea materialelor PEHD si PVC KG si asamblarea se va face cu respectarea
normelor PSI indicate de producatorul materialelor si normelor republicane in vigoare.
- In exploatare retelele nu creeaza pericole de incendiu.
6. RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia lucrarilor se va face cu respectarea prevederilor “Legii privind calitatea in

constructii” nr. 10/1995 a Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii (HG
273/94) si (HG 766/97), inclusiv prevederile cuprinse in I9-94, I22-99 si NP 086-05/2005..

Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile proiectului, conditiile
tehnice si de calitate a executiei, constatarile facute pe parcursul executiei de proiectant,
diriginte de santier, organe de control MLPTL, etc.
Se vor preda beneficiarului documentele necesare intocmirii cartii tehnice.
B. INSTALATII HIDRAULICE LA GOSPODARIA DE APA DE

INCENDIU SI A INSTALATIILOR SANITARE DE LA STATIA DE
HIDROFOR
1. INSTALATII PROIECTATE
1.1. Pentru incendiu

1.1.1. Gospodaria de apa pentru incendiu ( hidranti interiori, exteriori, sprinklere) )
S-a prevazut gospodaria de apa compusa din:

I. Rezervor de apa subteran din beton avand un volum util de apa de 600mc (rezerva
intangibila pentru incendiu 561mc din care pentru instalatiile de sprinklere 180mc) si volum
fluctuant pentru hidrantii de gradina 39 mc.
Rezervorul va fi prevazut cu instalatii hidraulice constand din: conducta de alimentare cu
robineti cu plutitor, conducta de preaplin, conducte de golire, cate 2 linii de aspiratie
duble echipate cu sorburi avand Dn 200mm separate pentru grupurile de pompare
aferente hidrantilor si sprinklerelor. S-a prevazut si o conducta de aspiratie cu sorb Dn
100mm la care se va lega si racordul fix „A” pentru alimentarea pompelor mobile de
incendiu.
-Conducta separata de aspiratie pentru pompele aferente hidrantilor de gradina.
-S-a prevazut semnalizarea electrica a nivelului de apa din rezervor precum si blocarea
functionarii pompelor la nivel minim (protectie la lipsa de apa).
II. Statie de pompare subterana cu acces direct din exterior echipata cu:
1. Pentru hidranti de incendiu interiori si exteriori:
Grup de pompare format din:
-2 pompe active si una de rezerva functionand in paralel avand fiecare:
Q=45mc/h;
H=70mH2O;
N=18,5kW
(model GRUNDFOS NK 40-250 D24112 D2 sau similar)
-o pompa pilot avand:
Q=4,0 mc/h;
H=80mH2O;
N=2.2kW
(model GRUNDFOS CRN 5-14 sau similar)
-un rezervor cu membrana, Pn 10, V=600 l
-4 presostate pentru pompe
-tablou electric
Modul de actionare va fi astfel:

-Hpornire pompa pilot =55 mH2O
-Hoprire pompa pilot =65 mH2O
-Hpornire prima pompa pentru hidranti=54 mH2O
-Hpornire a doua pompa pentru hidranti=52 mH2O
-Oprire : manual din statia de pompe dupa terminarea stingerii incendiului.
S-au prevazut si butoane electrice pentru pornirea de la distanta din diferite puncte a
pompelor pentru hidrantii exteriori.
2. Pentru instalatiile de sprinklere

-3 pompe active si una de rezerva avand fiecare:
Q=60mc/h;
H=71mH2O;
N=30kW
(model GRUNDFOS NK 40-250 D24112 E2 sau similar)

Q=4,0 mc/h;
H=80mH2O;
N=3.0kW
-un rezervor cu membrana, Pn 10, V=300 l
-tablou electric.

-Hpornire prima pompa activa=56 mH2O
-Hpornire a doua pompa activa=54 mH2O
-Hpornire a treia pompa activa=52 mH2O
-Oprire : manual din statia de pompe dupa terminarea stingerii incendiului.
3. Pentru instalatia de stins incendiu cu ceata de apa la paturile de cabluri

-2 pompe active si una de rezerva avand fiecare:
Q=54mc/h;
H=115mH2O;
N=30kW
(model GRUNDFOS CV 70-50 sau similar)

Q=4mc/h;
H=120mH2O;
N=2.58kW
-un rezervor cu membrana Pn 16, V=300 l

-Hpornire prima pompa activa=90 mH2O
-Hpornire a doua pompa activa=93 mH2O
-Oprire : manual din statia de pompe dupa terminarea stingerii incendiului
4. Pentru hidrantii de gradina

-o pompa activa si una de rezerva cu variator de turatie avand fiecare:
Q=11mc/h;
H=70mH2O;
N=4.0kW
(model GRUNDFOS CRN E8-100 sau similar)

Instalatiile hidraulice din statia de pompe constau din:

Cate doua linii de aspiratie, separate pentru grupul de pompare aferent instalatiilor de
hidranti 2xDn 200mm si pentru grupul de pompare aferent sprinklerelor si instalatii de
stins incendii cu ceata, (2 x Dn 250mm) cu sorburi amplasate in rezervor si astfel
alcatuite incat pompele pentru hidranti sa nu poata aspira din rezerva intangibila pentru
sprinklere si instalatiile de stins incendiu cu ceata.
Conducta de aspiratie pentru pompele aferente hidrantilor de gradina astfel alcatuita ca sa nu
fie afectata rezerva intangibila de incendiu
Conducte de refulare separate pentru:
Hidranti interiori si exteriori si cei de gradina(2xDn 150mm pana la distribuitor)
Sprinklere (2xDn 200mm pana la distribuitor)
Instalatii de stins incendiu cu ceata (2x150mm pana la distribuitor)
Probare pompe de incendiu (Dn 150 mmm)
Se vor monta vane de inchidere si izolare. Grupurile de pompare prevazute au
manometre pentru indicarea presiunii cu marcarea domeniilor de presiuni necesare. In
statia de pompe se va asigura o ventilatie corespunzatoare pentru evitarea umiditatii, iar
echipamentele electrice vor fi adecvate. Se va asigura, de asemeni, iluminat pentru
continuarea lucrului, precum si incalzire corespunzatoare evitarii inghetarii apei in
conducte.
Din distribuitoare retele exterioare inelare vor fi alimentate prin cate 2 conducte (Dn
150mm pentru hidranti si instalatiile de stins incendiu cu ceata si Dn 200mm pentru sprinklere.
Ca o a doua sursa de energie pentru pompele de hidranti interiori si sprinklere, cat si in
alte scopuri, este prevazut un grup electrogen cu pornire automata.
S-a prevazut si o basa cu o pompa de epuisment pentru evacuarea unor eventuale
scurgeri accidentale.
1.1.2.Sursa de apa pentru refacerea rezervei intangibile de incendiu

Sursa o constitue un bransament de apa, la reteaua publica din zona. Pe timpul refacerii
rezervei intangibile de incendiu cu un debit necesar de 6,52 l/s pe o durata de 24 ore se
vor lua masuri de restrangere a consumului curent de apa.
Toate echipamentele de pompare si materialele folosite vor fi agrementate tehnic si

avizate de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari.
1.1.3. Asigurarea serviciului de pompieri civili

a. Conform Normativ P 118/99, obiectivul a fost prevazut cu un serviciu propriu de
pompieri (Functiuni mixte cu aria desfasurata totala mai mare de 10.000 mp). De asemeni,
personalul de paza va fi instruit sa aiba si atributii pe linia de prevenire si stingere a incendiilor.
b. Obiectivul nu a fost prevazut cu autospeciale proprii de stingere a incendiilor, urmand
ca in caz de necesitate, sa se coopereze cu serviciile de popmpieri militari sau alte servicii de
pompieri din zona.
1.2 Statia de hidrofor apa potabila
Pentru ridicarea presiunii apei necesara la consumatori, s-a prevazut o statie de hidrofor
echipata cu un grup de pompare cu doua pompe active cu variator de turatie si o pompa de
rezerva, ambele avand Q=25 mc/h, H=51 mH2O, N=(2+1)x7,5 kW, precum si un rezervor cu
membrana (hidrofor) de 600 litri.
Aspiratia se face din trei rezervoarel tampon de 40 000 litri fiecare, amplasate in Statia
de hidrofor care este alipita Adapostului AC.

2. BREVIARUL NOTELOR DE CALCUL
Nr. SPECIFICATIA UM CANTITATI OBSERVATII

crt. MOD DE ASIGURARE
0 1 2 3 4
I. ALIMENTAREA CU APA PENTRU CONSUM CURENT
1. Qzi mediu mc/zi 506,29
2. Qzi maxim mc/zi 658,17 Prin bransament de apa
l/s 7,62 Ф 160x5,8 mm
3. Q maxim orar mc/h 41,69 Din gospodaria de apa proprie
l/s 11,58 (statia de hidrofor)
II. INSTALATII DE STINS INCENDIU CU APA
A. Debite si durate
1. a. Hidranti interiori (Qih) la l/s 5,0 Din gospodaria de apa proprie
cladiri obisnuite separata de cea de apa de
minute 10
consum
b. Hidranti interiori (Qih) la l/s 2,5
sali de spectacole minute 50
2. Hidranti exteriori (Qie) l/s 25 Din gospodaria de apa proprie
ore 3 separata de cea de apa de
consum
3. Sprinklere l/s 50 Din gospodaria de apa proprie
ore 1 separata de cea de apa de
consum
4. Instalatii de stins incendiu cu l/s 30 Din gospodaria de apa proprie
ceata ore 1 separata de cea de apa de
consum
B. Rezerva intangibila de m3 600
apa pentru incendiu
C. Debitul de refacere al l/s 6,52 Prin bransament de apa
rezervei intangibile Ф 160x5,8 mm
0 1 2 3 4
III. RESTITUTII LA CANALIZARE
A. Ape uzate menajere si

impure dupa preepurari locale
1. Quz zi maxim mc/zi 526,54 Prin racord de canalizare
l/s 6,1
2. B. Ape meteorice surplus Qp l/s 1360,0 Prin racord de canalizare
max.
IV. PROPUNERI PENTRU BRANSAMENT SI RACORDURI
A. Bransament de apa
1. Debit l/s 10,0
2. Propuneri pentru diametru mm 160
B. Racord de canalizare
menajera
1. Debit l/s 15,49
2. Propuneri pentru diametru cm 30
C. Racord de canalizare
pluviala

1. Debit l/s 1360
2. Propuneri pentru diametru cm 100
3. CONDITII DE CALITATE A COMPONENTELOR LUCRARII
Materialele utilizate la executarea instalatiilor vor avea caracteristicile prevazute in

standardele sau normele interne in vigoare, ale unitatii producatoare. Acestea vor fi insotite la
livrare de certificatul de calitate al furnizorului.
La alegerea materialelor s-au avut in vedere:
 Cerinte de calitate conform Legii nr.10/1995;
 Posibilitatile actuale de aprovizionare de pe piata interna a unor materiale
indigene sau din import;
 Avize si agrementare tehnica conform legislatiei in vigoare si daca este cazul
avizul Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari.
a -CONDUCTE
 Pentru instalatiile de apa potabila de la statia de hidrofor:- conducte din
otel zincat.
 Pentru instalatiile de apa potabila rece de alimentare a rezervorului si
instalatiile hidraulice din gospodaria de apa de incendiu si cele aferente instalatiei de
ceata cu Dn mai mic sau egal cu 100 mm – tevi din otel carbon zincate, filetate si
fitinguri din fonta maleabila zincate;
 Pentru instalatiile de apa cu Dn mai mare de 100 mm – tevi si fitinguri
din otel zincate si fitinguri (la comanda speciala) imbinate prin sudobrazare;
 Pentru instalatiile de stins incendiu cu hidranti si sprinklere-tevi din otel
negre;
 Flansele de pe conductele de apa se vor imbina pe tevi prin infiletare
si/sau sudobrazare.
b -ARMATURI
Pentru instalatiile de alimentare cu apa se vor utiliza:
1. – armaturi montate pe conductele de apa potabila:
 Robinet cu obturator sferic si mufe, Pn 10 bar si calitate STAS 6480 sau ISO 9001;
 Robinet cu sertar pana din alama si corp fonta, Pn 10, executat conform NID
Armatura Cluj, 524/63 simbol 41.111 si NID 3058/68 simbol 10.411 sau similar
cu cerinte de calitate conform STAS 1180/80;
 Robinet de golire, Pn 6 bar, simbol 4123, NID 2960/77 Armatura Cluj sau
similar;
 Robinete cu plutitor produs ROMSTAL sau similar.
2. – pentru instalatii hidraulice aferente pompelor de incendiu
a. Comune

 Robinete cu obturator sferic cu mufe, Pn 10 bar si calitate conform STAS 6480 sau
similar, sau robinete cu fluture;
 Robinet de golire, Pn 6 bar, simbol 4123, NID 2960/77 – Armatura Cluj sau
similar;
 Robineti de retinere, Pn 10;
 Robinete cu sertar pana si corp plat sau oval cu flanse, Pn 10, conform STAS
2550 sau similar;
 Flanse plate Pn 16, din Ol 37, STAS 8014 sau similar, montate prin infiletare
si/sau sudobrazare;
b. Pe colectoarele de aspiratie a pompelor de incendiu
 Robineti cu sertar pana si corp plat, Pn 6 bar, din fonta sau robinete fluture-
executat UM Bacau SA sau similar;
 Sorburi Pn 1-4 bar fara ventil de retinere din fonta cu flansa executat de IAIFO
Zalau sau similar.
c. Pe racordul de alimentare a pompelor mobile de incendiu
 Racord PSI tip STORZ, de aspiratie “A” – Dn 100 mm .

d. Pe racordurile pentru alimenrarea instalatiilor de sprinklere cu pompele
mobile de incendiu
Racord PSI tip STORZ, de refulare “B”- Dn 65 mm
e. Pe conductele de refulare
 Robinete cu sertar pana si corp oval din fonta, Pn 10 sau robinete fluture
(executate de UM Bacau sau similar);
 Robinete de retinere cu flanse si ventil din fonta Pn 10 executat de IAIFO
Zalau, UM Bacau sau similar.
c- IZOLATII, PROTECTII SI VOPSITORII, DIVERSE
 Se vor utiliza vopsele pe baza de ulei in culoarea rosie la conductele ce

deservesc hidrantii de incendiu si instalatia de sprinklere, iar in rest conform
standardelor in vigoare.
 Se vor folosi materiale izolante omologate (banda autoizolanta si protectii
adecvate).
 Pâlniile si jgheaburile colectoare se vor executa din tabla neagra si se vor vopsi.
 Suporti si sustineri uzinate livrate de diversi furnizori odata cuconductele si/sau
executati pe santier.
ECHIPAMENTE
Conform liste de echipamente si cu agrementele conform legislatiei in vigoare.
4. CONDITII DE EXECUTARE A LUCRARILOR
Inaintea punerii in opera, toate materialele vor fi controlate in vederea depistarii unor

degradari de natura sa afecteze montajul sau conditiile de exploatare, rezultate in urma manipularii si
a transportului.
Executia instalatiilor se va realiza cu respectarea normativului I9/94 si a
indicatiilor producatorilor de materiale si echipamente.
Conductele vor fi montate dupa ce in prealabil s-a facut pe ziduri si trasarea lor,
pozitia ramificatiilor armaturilor, punctelor de sustinere. La trasare se vor respecta pantele
prevazute in vederea aerisirii si golirii complete a instalatiilor.
Sustinerea conductelor montate pe pereti sau stâlpi se face cu bratari sau console.
La pozarea conductelor pe tavan se vor folosi reazemele fixate de elementele de
constructii care sunt la intervale, conform prescriptiilor din normativul I9/94 si furnizorilor de
materiale.
Amplasarea conductelor pe pereti sau stâlpi se va face astfel incât sa se respecte
prevederile normativului I9/94.
La trecerea prin ziduri si preti conductele se vor monta in tuburi sau piese de
protectie ce se vor executa conform planselor din proiect.
Trecerile conductelor din statia de pompe spre rezervorul de apa de incendiu se
vor face prin piese de trecere speciale etanse si care vor fi inglobate in peretii rezervorului, la
turnarea betonului.
La trecerile prin peretii exteriori, intre conductele de protectie inglobate in beton
si conductele functionale de apa sau canalizare se va face etansarea cu chituri speciale elastice,
etanse si hidroizolante.
Tevile din otel zincat cu diametrul pana la 4” se vor imbina cu mufe si fitinguri
din fonta maleabila zincata.
Tevile din otel zincat cu diametrul peste 4” se vor imbina prin sudobrazare.
In locurile unde este necesar ca imbinarile tevilor sa se poata demonta ulterior
usor se vor monta in zonele respective mufe cu filet stânga-dreapta sau racorduri olandeze.
Inaintea robinetelor sau a armaturilor care se imbina cu racorduri demontabile se
vor prevedea racorduri olandeze.
Orice proces folosit pentru executie, prefabricarea sau instalarea sistemului de
conducte cum ar fi: indoirea, strunjirea, filetarea, pregatirea capetelor pentru sudare, etc. nu
trebuie sa reduca grosimea peretelui tevilor.
Armaturile cu Dn mai mare sau egal cu 150 mm se vor monta pe suporti pentru a
evita incarcarea nejustificata a conductelor.
Lucrarile de izolatii, vopsitorii, etc. se vor ataca numai dupa montarea definitiva a
retelelor de conducte cu toate legaturile facute si dupa efectuarea probelor de presiune si
etanseitate. Se vor respecta prevederile normativului C 142/85, NGPM/96, si normele specifice
de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare.
Contra coroziunii, elementele metalice se vor grundui cu 2 straturi de grund si 3
straturi de email alchidic.
Conductele de apa potabila se vor izola cu placi autoadezive de 19 mm grosime
sau cu saltele de vata minerala de 20 cm grosime, protejate.
Conductele metalice de apa pentru racorduri exterioare se vor monta ingropat in
pamânt sub adâncimea de inghet dupa ce in prealabil se va proteja impotriva coroziunii cu
bitum si banda din PVC intarita.
Lucrarile de sapaturi se vor executa conform detaliilor cu respectarea NGPM/96,
normativul I9/94 cap.12, art.12.50 ÷ 12.57 si a normelor specifice categoriei respective de
lucrari.
Instalatiile se vor executa conform planurilor si schemelor din proiect.
Pentru echipamente se vor folosi instructiunile furnizorilor si de la caz la caz se
va solicita asistenta tehnica la montaj.
5. PROBE, TESTE, VERIFICARI, RECEPTII

Pentru instalatiile cuprinse in proiect se vor respecta urmatoarele normative privind:

incercarile, probele, receptia, etc.
 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aprobat prin

HG 273/94;
 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente C 56/85;
 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9/94.
Categoriile de instalatii sanitare ce se verifica sunt:
Conducte de apa potabila si din gospodaria de apa de incendiu;

Lucrari de izolatii si vopsitorii.
Verificarea se va efectua:
 Scriptic, prin prezentarea certificatelor de calitate, agrement, etc.;

 Direct prin constatare vizuala a concordantei executiei cu prevederile
proiectului, conditiile de aspect si calitate, modul de fixare.
Se vor efectua probe si verificari pe parcurs si la terminarea lucrarilor, conform I9/94

cap.13 si normativ C 142/85 astfel:
Pentru conductele de apa
▪ Incercarea de etanseitate la presiune

▪ Incercarea de functionare
▪ Presiunea de incercare la etanseitate si rezistenta a conductelor va fi 1,5
x presiunea maxima de functionare.
NOTA:
La instalatia de sprinklere, probele se voe efectua de 2 ori:
- o data fara capetele de sprinkler mintate (cu busoane);
- o data cu capetele de sprinkler montate.
Rezultatele probelor, verificarilor si receptiei lucrarilor ascunse sau pe faze de lucrari se
finalizeaza prin intocmirea de procese verbale.
Procesele verbale sunt inregistrate cronologic intr-un registru de procese verbale privind
calitatea lucrarilor ce devin ascunse. Aceste procese verbale se semneaza si stampileaza atât de
executant cât si de dirigintele de santier care va trebui sa aiba calitatea recunoscuta de MLPTL.
La receptia lucrarilor conform HG 273/94 se va intocmi Procesul Verbal de Receptie
conform Anexa 1 la care se anexeaza P.V. de lucrari ascunse si se preda beneficiarului pentru
Cartea Tehnica a Constructiei, inclusiv certificate de calitate, dispozitii de santier.
Abaterile admise la executia lucrarilor de instalatii sanitare sunt conform C 56/85 si a
furnizorului de materiale.
Pentru echipamente se vor folosi instructiunile furnizorilor.
6. NORME DE REFERINTA
- Legea nr.10/95, privind calitatea in constructii

- I 9/94 – Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare

- NP 086-05 - Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor
de stingere a incendiilor
- NP 24/97 – Normativ pentru proiectarea si executia parcarilor etajate
- Ordinul 1219/MC/94 al MLPTL si 381/94 al MI privind “Norme generale de
prevenire si stingere a incendiilor”
- C 56/85 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente
- SC003 – Solutii cadru pentru instalatii de sprinklere la depozite cu stive inalte
- C 42/85 – Normativ pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la
elemente de instalatii
- P 100/92 – Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor
- C 139/79 – Instructiuni tehnice pentru protectie anticoroziva a elementelor de
constructii metalice
- HG 273/94 – Regulamentul de efectuare a receptiei lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora
- Norme generale de protectia muncii (NGPM/96)
- STAS 1478/90 – Instalatii sanitare. Alimentare cu apa la constructii civile si
industriale. Prescriptii fundamentale
- STAS 1795/90 - Instalatii sanitare. Canalizari interioare. Prescriptii
fundamentale
- STAS 185/89 – Instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilatie si gaze
naturale. Conducte pentru fluide. Semne si culori conventionale
- Norme specifice de securitatea muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare
si de incalzire
- Ordonanta 60/97 privind apararea impotriva incendiilor, cu modificarile si
completarile ulterioare
- DG-PSI 001/002/0034/004/005
- Instructiunile producatorilor de echipamente si materiale.

C. INSTALATII SANITARE SI DE STINS INCENDIU
1. INSTALATII PROIECTATE
1.1. Instalatii pentru consumul curent de apa si instalatii de canalizare
Acestea constau din:

-Instalatii sanitare de alimentare cu apa potabila rece si apa calda de consum (menajera)
a obiectelor sanitare.
-Instalatii de preparare a apei calde menajere: pentru Carrefour prepararea apei calde
menajere se realizeza centralizat in Centrala termica cu boiler, iar pentru restul consumatorilor
prepararea apei calde se va realiza local, cu boilere electrice;
-Instalatii de canalizare a apelor uzate menajere cu deversare in retelele exterioare. Pe
traseul din cladiri sunt prevazute camine de curatire pentru interventii in caz de infundari de
retele.
-Instalatii de canalizare a apelor meteorice de pe terasele imobilelor cu deversare in
retelele exterioare. S-a prevazut o colectare in sistem GEBERIT care asigura o deversare
economica a instalatiei.
-Instalatii de preepurare a apelor uzate (separatoare de grasimi pentru apele uzate de la
restaurante si punctele de prelucrare a carnii din Carrefour, precum si separator de hidrocarburi
pentru apele colectate prin rigole de la rampele de aprovizionare);
Dotarea cu obiecte sanitare conform planurilor de arhitectura si normelor de echipare in vigoare.
1.2. Instalatii de stins incendiu la interior
Conform normelor in vigoare (Normativ NP 086-05/2005, Normativ P118-99, STAS

1478, etc.), s-au prevazut:
a) Instalatii de stins incendiu cu apa
a).1 Instalatii de stins incendiu cu hidranti interiori

-Conform Normativ NP 086-05/2005 pentru constructiile publice si depozite;
-Durata de functionare este de 10 minute cu un jet de 5 l/s, iar la salile de spectacol
(cinematografe) durata va fi de 10 minute cu un jet si urmatoarele 50 minute cu 2 jeturi a 2,5 l/s
fiecare. Alimentarea instalatiei de hidranti interiori se realizeaza din reteaua inelara de hidranti
exteriori.
a).2 Instalatii de stins incendiu cu sprinklere
Conform Normativelor in vigoare si la solicitarile investitorului, toate spatiile au fost
prevazute cu instalatii de sprinklere formate din mai multe sectore in sistem apa-apa, controlate
de aparate de control si semnalizare (ACS) sistem apa-apa, Pn 10, Dn 150mm, complet echipate,
inclusiv turbina si clopotul de alarma.
Aparatele de control si semnalizare vor fi amplasate in incaperi speciale incalzite si cu
acces usor din exterior si vor fi alimentate cu dubla legatura din reteaua inelara exetrioara de
sprinklere.

a).3. Instalatia de stins incendiu cu ceata de apa la paturile de cabluri
Pentru stingerea izolatiilor cablurilor electrice pozate pe paturi de cabluri aflate deasupra
tavanelor false se va realiza o instalatie separata.
Din conductele principale de distributie se realizeaza ramuri (ramificatii) impartite pe
sectoare pentru duzele de pulverizare care vor urmari traseul patului de cabluri. Aceste sectoare
se pun in functiune manual. Traseul patului de cabluri are sistem automat de semnalizare a
incendiilor, sectorizat pe lungimi determinate de 50-100m. Aceeasi sectorizare se adopta si
pentru ramificatiile duzelor de pulverizare. Pentru a evita declansarile intempensive actionarea
ramurilor cu duze de pulverizare se face manual dupa verificarea veridicitatii semnalului dat de
instalatia de supraveghere.
Necesarul de apa pentru instalatiile de stins incendiu, se asigura dintr-o gospodarie de
apa pentru incendiu prezentata la punctul B.
1.3. Stingatoare si alte aparate de stins incendii, utilaje, unelte si mijloace de

interventie
S-au prevazut materiale de dotare PSI pentru interventie initiala (conform DG PSI 003 si
Normativ NP 24/97 ).
2. CONDITII DE CALITATE A COMPONENTELOR LUCRARII
Materialele utilizate la executarea instalatiilor sanitare si de stins incendii vor avea

caracteristicile prevazute in standardele sau normele interne in vigoare, al unitatii
producatoare. Acestea vor fi insotite la livrare de certificatul de calitate al furnizorului.
La alegerea materialelor s-au avut in vedere:
- Cerintele de calitate conform Legii nr. 10/1995;
- Posibilitatile actuale de aprovizionare de pe piata interna a unor materiale indigene
sau din import;
- Avizele si agrementele tehnica conform legislatiei in vigoare si, daca este cazul,
avizul Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari.
La lucrarile de instalatii sanitare si de stins incendii se vor utiliza urmatoarele materiale

principale:
a). CONDUCTE
- Pentru instalatiile interioare de apa potabila rece si calda menajera, conducte din
polietilena reticulate tip RAUHIS in tuburi de protectie sau similar;
- Pentru instalatiile de hidranti interiori, instalatiile de sprinklere, instalatiile principale
de distributie , tevi din otel carbon negre;
- Pentru instalatiile de ceata – tevi din otel zincate si fitinguri imbinate prin infiletare
si /sau sudobrazare;
- Pentru racordurile de apa la obiectele sanitare – tuburi flexibile protejate cu plasa
metalica;
- Flansele de pe conductele de apa (la diafragmele instalatiei de sprinklere) se vor imbina
pe tevi prin infiletare si/sau sudobrazare;
- Pentru instalatiile de canalizare:
Conducte si fitinguri din polipropilena ignifuga pentru canalizare cu mufa si garnituri din
cauciuc;
Tevi din PVC imbinate prin lipire;
Tevi din PVC – KG pentru canalizare racorduri exterioare;
Sifoane de pardoseala din polipropilena;

Receptoare de terasa fara sifon din plastic.
b). ARMATURI
Pentru instalatiile de alimentare cu apa se vor utiliza:

b).1. – Armaturi montate pe conductele de apa potabila:
 Robinet cu obturator sferic si mufe, Pn 10 bar si calitate STAS 6480 sau ISO
9001;
 Robinet de golire, Pn 16 bar, symbol 4123 NID 2960/77 Armatura Cluj sau
similar;
 Robinete coltar din alama nichelat, Pn 6 URBIS Bucuresti sau similar;
 Robinete cu ventil pentru reglarea presiunii;
 Robinete de retinere;
 Robinete cu plutitor;
 Supape de siguranta.
b).2. – Armaturi pentru obiecte sanitare:
 Robinet simplu sau racord pentru furtun conform normei interne NID 5187/73
Armatura Cluj sau similar;
 Robinet pentru umplere rezervor WC – executat de URBIS Bucuresti sau similar;
 Baterie monocomanda pentru lavoar, dus si spalator;
Conditiile de calitate pentru armaturi sunt conform STAS 9154/80.
b).3. – Accesorii pentru obiectele sanitare:
- Sifon pentru lavoar, spalator, pisoar si chiuveta nichelat– executat de URBIS Bucuresti
sau similar;
- Ventil de scurgere pentru lavoar, spalator nichelat , chiuveta,cada dus,pisoar-executat de
URBIS sau similar;
- Console din fonta emailate pentru lavoar si spalator – executate de URBIS Bucuresti sau
similar, cu conditiile de calitate STAS 2582 si STAS 8073/80 sau console speciale livrate
odata cu obiectele sanitare;
- Distribuitor prosoape hartie;
- Distribuitor sapun lichid;
- Cuier din alama nichelata cu 2 brate – executat de URBIS Bucuresti sau similar;
- Oglinda sanitara
b).4. – Pentru instalatiile de hidranti interiori de incendiu, sprinklere si ceata se vor

utiliza:
- Robinet de golire, Pn 6 bar, simbol 4123, NID 2960/77 – Armatura Cluj sau similar;
- Vas de dezaerisire  100 mm, confectionat prin sudura din teava  108x4 mm, L=200
mm, montat pe orizontala;
- Robinete de dezaerisire automata;

- Robinete cu sertar sau obturator sferic;
- Flansa plata Pn 16, din Ol 37, STAS 8014 sau similar, montate prin infiletare si / sau
sudobrazare;
- Hidrant interior de incendiu complet echipat (STAS 2501) executat de Armatura Cluj (sau
similar) sau hidranti de incendiu din import agrementati conform legislatiei in vigoare
- Racorduri fixe PSI tip STORZ marimea “B” (dn 65mm) si “A” (Dn 100mm)
c). OBIECTE SANITARE
c)1. Din portelan, executate de KERAMAG sau similar
- Lavoar simplu STAS 1540/79 (sau similar) si lavoar pentru handicapati;

- Vas closet si rezervor spalare vas closet montat la semiinaltime normale si pentru
handicapati;
- Pisoar din portelan;
- Port-hirtie;
- Alte accesorii pentru grupurile sanitare.
Conditii de calitate pentru obiectele de mai sus sunt conform STAS 8073/80 si
STAS 3152/77.
c)2. Din inox
 Spalator dublu din inox;

 Spalator dublu din inox cu picurator;
 Spalator simplu din inox;
 Chiuveta din inox.
c)3.Sifoane de pardoseala, receptori de ape pluviale
 Sifoane de pardoseala din polipropilena ;

 Receptoare de tereasa fara sifon din material plastic.
d). IZOLATII, PROTECTII SI VOPSITORII, DIVERSE
Se vor utiliza vopsele pe baza de ulei in culoarea rosie la conductele ce deservesc

hidrantii de incendiu si instalatia de sprinklere iar in rest conform standardelor in vigoare;
Izolatii termice din benzi autoadezive sau tuburi izolatoare, protectii pentru
izolatii;
Cutii pentru hidranti cu geam;
Palniile si jgheaburile se vor executa din tabla neagra si se vor vopsi;
Furtune, racorduri, tevi de refulare pentru hidrantii interiori;
Suporti si sustineri uzinate livrate de diversi furnizori odata cu conductele si/sau
executati pe santier.
e). ECHIPAMENTE – conform lista de echipamente
3. CONDITII DE EXECUTARE A LUCRARILOR

- Inaintea punerii in opera, toate materialele vor fi controlate in vederea

depistarii unor degradari de natura sa afectaze montajul sau conditiile de explotare, rezultate in
urma manipularii si a transportului.
- Executia instalatiilor se va realiza cu respectarea normativului I9/94, NP003/96 si a
indicatiilor producatorilor de materiale.
- Instalatia de apa potabila de consum si de canalizare din grupurile sanitarese va executa
mascat in sape sau ghene si aparent in rest.Restul instalatiilor se vor monta aparent pe pereti, sub
plansee, pe stilpi, conform planurilor si schemelor.
- Coloanele supraterane se vor executa mascat in ghene.
- Conductele vor fi montate dupa ce in prealabil s-a facut pe ziduri si stilpi trasarea lor,
pozitia ramificatiilor armaturilor, punctelor de sustinere.La trasare se vor respecta pantele
prevazute in vederea aerisirii si golirii complete a instalatiilor.
- Sustinerea conductelor montate pe pereti sau stilpi se face cu bratari sau console.La
pozarea conductelor pe tavan se vor folosi reazemele fixate de elementele de constructii care
sunt la intervale,conform prescriptiilor din normativul I9/94 si producatorilor de materiale.
- Amplasarea conductelor pe pereti sau stilpi se va face astfel incit sa se respecte
prevederile normativului I9/94 si NP003/96.
- La trecerea prin ziduri si pereti conductele se vor monta in tuburi de protectie.
- Tevile din otel zincat se vor imbina cu mufe si fitinguri din fonta maleabila zincata.
- Tevile si fitingurile din otel zincat cu diametrul peste 4” se vor imbina prin sudobrazare.
- Tevile din otel negre se vor monta prin fitinguri sau prin sudura.
- In locurile unde este necesar ca imbinarile tevilor sa se poata demonta
ulterior usor se vor monta in zonele respective mufe cu filet stinga-dreapta sau racorduri
olandeze.
- Inaintea robinetilor sau a armaturilor care se imbina cu racorduri demontabile se vor
prevedea racorduri olandeze.
- Orice proces folosit pentru executia, prefabricarea sau instalarea sistemului de
conducte cum ar fi: indoirea, strunjirea, filetarea, pregatirea capetelor pentru sudare, etc. nu
trebuie sa reduca grosimea peretelui tevilor.
- Conductele de canalizare se vor monta in sapa, mascate sau aparente, precum si in
ghenele pentru instalatii.
- Pe conductele de canalizare se monteaza piese de curatire in locurile si la distantele
precizate de normativul I9 si in proiect.
- La instalatiile de canalizare din tuburi si piese de legatura din polipropilena
imbinate cu mufe si garnituri de cauciuc si fixarea se va face conform tehnologiilor de executie
puse la dispozitie de producator, cu bratari si dispozitive speciale livrate odata cu tubulatura la
distante indicate de producator si de normativul NP003/96
- La coloane, bratarile se vor fixa sub mufele tuburilor la distante indicate de
furnizorul tuburilor.
- Instalatiile de canalizare din tevi de PVC-KG se vor realiza conform instructiunilor
specifice si normativului I9/94 si NP003/96 si indicatiilor producatorului.
- Armaturile de perete ale obiectelor sanitare se vor aplica la fata finita a
peretelui.Armaturile la obiectele sanitare se vor monta cu garnituri de etansare si accesoriile
originale livrate de producator.Nu se admit garnituri si piese accesorii improvizate pe
santier.Pozitionarea armaturilor se va face astfel incit sa permita manevrarea si demontarea
partiala sau totala necesara intretinerii sau la reparatii.
- Montarea obiectelor sanitare se va face dupa efectuarea probei de presiune a
conductei de apa potabila.
- La amplasarea si montarea obiectelor sanitare se va tine seama de prevederile STAS
1504.
- Instalatiile de canalizare se vor executa conform planurilor din proiect si cu

respectarea pantelor indicate.
- Conductele de apa potabila rece si apa calda de consum din tevi Rauhis sau similar se
vor izola cu tuburi sau placi izolante autoadezive de 13 mm grosime sau cu saltele de vata
minerala de 15 mm grosime protejate cu folie de aluminiu.
- Lucrarile de izolatii, vopsitorii, etc. se vor ataca numai dupa montarea definitiva a
retelelor de conducte cu toate legaturile facute si dupa efectuarea probelor de presiune si
etanseitate.Se vor respecta prevederile normativului C 142/85, NGPM/96, si normele specifice
de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare.
- Contra coroziunii, elementele metalice se vor grundui cu 2 straturi de grund si 3
straturi de email alchidic.
- Pentru echipamente se vor folosi si instructiunile producatorilor si de la caz la caz
se va solicita asistenta la montaj.
Unele conditii de realizare a lucrarilor sunt redate si in memoriul tehnic.
4. PROBE, TESTE, VERIFICARI, RECEPTII
Pentru instalatiile cuprinse in proiect se vor respecta urmatoarele normative privind:

incercarile, probele, receptia, etc.
- Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aprobat prin HG 273/94

- Normativ pentru verificarea calitaii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente C 56/85
- Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9/94
Categoriile de instalatii sanitare ce se verifica sunt:

Conducte de apa potabila, canalizare, hidranti, sprinklere, gospodaria de apa;
Lucrari de izolatii si vopsitorii.
Verificarea se va efectua:
- Scriptic, prin prezentarea certificatelor de calitate, agremente, etc;
- Direct prin constatarea vizuala a concordantei executiei cu prevederile proiectului,
conditiile de aspect si calitate, modul de fixare.
Se vor efectua probe si verificari pe parcurs si la terminarea lucrarilor, conform I9/94

cap.13 si normative C 142/825 astfel:
Pentru conductele de apa

 Incercarea de etanseitate la presiune
 Incercarea de functionare
 Presiunea de incercare la etanseitate si rezistenta a conductelor va
fi 1,5 x presiunea maxima de functionare si anume:
- Pentru instalatia de apa potabila 9bar
- Pentru instalatia de hidranti interiori 9bar
- Pentru instalatia de sprinklere 9bar
- Instalatia de sprinklere se va proba (conform instructiunilor) de doua ori:
- o data fara capete de sprinklere (busonate provizoriu)
- o data cu capetele de sprinklere montate
Pentru conductele de canalizare

Incercarea de etanseitate
Incercarea de functionare

Pentru conductele de sprinklere
Incercarea de etenseitate la presiune fara montarea capetelor de sprinklere
Incercarea de functionare cu capete de sprinklere
Incercarea de functionare a instalatiei in forma finala, inclusiv de
functionare corespunzatoare a ACS (conform Carte tehnica a
producatorului)
Rezultatele probelor, verificarilor si receptiei licrarilor ascunse sau pe faze de lucrari se

finalizeaza prin intocmirea de procese verbale.
Procesele verbale sunt inregistrate cronologic intr-un registru de procese verbale privind
calitatea lucrarilor ce devin ascunse.Aceste procese verbale se semneaza si stampileaza atit de
executant cit si de responsabilul cu executia lucrarilor care va trebui sa aiba calitatea
recunoscuta de M.L.P.T.L.
La receptia lucrarilor conform HG 273/94 se va intocmi Procesul Verbal de Receptie
conform Anexa 1 la care se anexeaza PV de lucrari ascunse si se preda beneficiarului pentru
Cartea Tehnica a Constructiei, inclusiv certificatele de calitate, dispozitii de santier .
Abaterile admise la executia lucrarilor de instalatii sanitare sunt conform C 56/85 si a
furnizorului de materiale.
Pentru echipamente se vor folosi instructiunile producatorilor.
Unele referinte privind verificarea si receptia lucrarilor sunt redate si in memoriul tehnic
si instructiunile de exploatare.
5. NORME DE REFERINTA
- Legea nr. 10/95, privind calitatea in constructii.

- Legea I9/94 – Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare
- NP 086-05 – Normativ pentru proiectare, executarea si exploatarea instalatiilor de stins
incendiu
- NP003/96 – Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor tehnico-
sanitare si tehnologice cu tevi din polipropilena
- Ordinul 1219/MC/94 al MLPTL si 381/94 al MI privind “Norme generale de prevenire
si stingere a incendiilor”
- C 56/85 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de cnstructii si
instalatii aferente
- NP 24/97 – Normativ pentru proiectare si executia parcarilor etajate pentru autoturisme
- NP 25/97 – Normativ pentru proiectarea constructiilor publice subterane
- NTPA 002/97 – Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de
canalizare ale localitatilor
- C 42/85 – Normativ pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elementele de
instalatii
- P 100/92 – Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor
- C 139/79 – Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziva a elementelor de
constructii metalice
- HG 273/94 – Regulamentul de efectuare a receptiei lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora
- Norme generale de protectia muncii (NGPM/96)
- STAS 1478/90 – Instalatii sanitare.Alimentarea cu apa la constructii civile si
industriale.Prescriptiile fundamentale
- STAS 1795/90 – Instalatii sanitare.Canalizari interioare.Prescriptii fundamentale

- STAS 1504/85 – Instalatii sanitare.Distante de amplasare a obiectelor sanitare
armaturilor si accesoriilor
- STAS 185/89 – Instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilatie si gaze
naturale.Conducte pentru fluide.Semne si culori conventionale
- Norme specifice de securitatea muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de
incalzire
- Ordonanta 60/97 privind apararea impotriva incendiilor
- Instructiunile producatorilor de echipamente si materiale.

D. CAIET DE SARCINI
pentru: executia lucrarilor de canalizare in incinta SC POLLUS CLUJ

material:tuburi din PVC 100, pentru canalizarea menajera si meteorica (conventional
curata sau potential impurificata) cu diametre intre Dn 200 Dn 315 mm.
CAIETUL DE SARCINI face parte integranta din documentatia tehnica
Cap. 1- DATE PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR

1.1. Obiectul lucrarii
Documentatia tehnica trateaza montarea conductelor de canalizare din PVC-KGEM cu
mufa si garnitura, pentru colectarea apelor uzate (menajere si meteorice), in sistem unitar.
1.2. Pregatirea traseului
Amenajarea traseului, pregatirea amplasamentului (eliberarea terenului, asigurarea

accesului de-a lungul traseului pentru aprovizionarea materialelor si manipularea acestora).
Marcarea traseului si fixarea de reperi in vederea executarii lucrarii.
Receptia, sortarea, transportul tuburilor si a materialelor necesare pentru executia
lucrarilor de canalizare.
1.3. Trasarea
Inainte de inceperea lucrarilor de pozare, antreprenorul, pe baza proiectului de executie,

trebuie sa procedeze la operatiile de pichetaj si jalonare care cuprind:
materializarea in teren a traseului conductelor de canalizare
stabilirea pozitiei tuturor retelelor edilitare (existente sau in curs de executie in zona) electrice,
telefonie, gaze naturale, apa etc.
Antreprenorul va verifica traseul coordonat al retele edilitare din proiect, cu datele din
teren si se va asigura ca exista conditii pentru inceperea lucrarilor.
In punctele de intersectie cu cabluri electrice si canalizatie telefonica ,antreprenorul va
executa sondaje de recunoastere, perpendicular pe traseele canalizarii proiectate.
In cazul in care anumiti parametri cum ar fi natura solului, conditiile de pozare, panta
terenului etc. sunt in discordanta cu prescriptiile din documentatia tehnica, se vor informa
proiectantul si beneficiarul.
Traseul conductei de canalizare se va materializa pe teren prin repere amplasate pe ax, in
punctele caracteristice ( in axul caminelor, in punctele de intersectie cu alte conducte ).
Reperele din ax vor avea 2 martori amplasati perpendicular pe axa traseului, la distante
care sa nu permita degradarea in timpul executarii sapaturilor, depozitarii pamantului sau din
cauza circulatiei.
Pentru pozarea tuburilor din PVC pentru canalizare, se utilizeaza frecvent urmatoarele
metode de trasare:
cu jaloane de nivel (teuri)
cu utilizarea nivelei (cu luneta)
Metoda de trasare va fi stabilita de comun acord de beneficiar si constructor.
CAIET DE SARCINI- RETELE DE CANALIZARE

1.4. Executia lucrarilor
Canalizarea proiectata va avea diametrul si panta hidraulica identice cu cele prevazute in

profilul longitudinal. Executia ei va incepe dinspre aval inspre amonte pentru a permite
evacuarea gravitationala a apelor pluviale ce pot apare in timpul lucrarilor si darea in folosinta a
portiunilor executate.
1.5Terasamente
Executarea noii canalizari va incepe printr-o recunoastere a traseului acesteia, verificand

corespondenta proiectului cu terenul si facand o verificare generala a nivelmentului pe care s-a
bazat proiectul.
Traseul retelelor si constructiile anexe pe acestea vor fi protejate si nu se vor
amplasa utilaje, materiale, pamant, constructii de orice fel, etc.
Constructorul are obligatia sa intrerupa lucrarile daca va intalni alte retele decat
cele indicate pe plan si sa solicite prezenta si asistenta tehnica din partea proiectantului.
Protejarea retelelor intalnite in sapatura si remedierea avariilor produse la acestea in
timpul executiei lucrarilor vor fi suportate material de executant. Conform planului de
coordonare, inainte de inceperea executiei se vor efectua sondaje pentru pozitionarea
exacta a retelelor subterane si marcarea pe teren a acestora.
Se atrage in mod deosebit atentia asupra lucrarilor ce se vor executa la intersectia
sau la o distanta mai mica de 2 m de conducte de gaze, lucrari care se vor face cu luarea
tuturor masurilor de protectie a conductelor si a izolatiei acestora, atat la sapatura cat si la
umplutura. Se interzice lovirea, miscarea sau atingerea conductelor de gaze.
Latimea de sapatura necesara pozarii noii canalizari va fi urmatoarea:
- pentru canalizarea cu Dext <400 mm, 0,90m.
Sapatura pentru caminele de vizitare de pe canalizarea proiectata cu Dext 315 mm va avea
dimensiunile de 1.50x1.50m; pentru guri de scurgere sapatura va avea dimensiunile 1.2x1.2x2
m, iar pentru racordul gurii de scurgere latimea transeii este de 0.8m.
Sapaturile se vor executa mecanizat pe primii 2,0m adancime de la nivelul terenului
(80%) cu corectarea manuala a malurilor (20%) pentru montarea sprijinirilor necesare, iar restul
manual pana la cota finala a sapaturii.
Ultimii 25 cm deasupra cotei de fundare se vor sapa manual si numai inainte de pozarea
canalului. Patul de pozare al canalului se niveleaza la panta prevazuta in proiect,
eventualele denivelari se elimina prin sapare, umpluturile realizandu-se cu nisip.
Pe durata lucrarilor in transee, se vor lua masuri de sustinere a bransamentelor si a retelelor cu
care canalul se intersecteaza.
Pentru a evita caderea muncitorilor, pamantului sau materialelor, sprijinirile vor depasi
cu cel putin 0.15 m marginea superioara a santurilor.
La sprijinirile cu dulapi asezati orizontal, se admite o avansare a sapaturii nesprijinite de 0.25 
0.5 m, in terenuri coezive. In acest scop se vor monta spraituri provizorii, urmand ca la
terminarea fiecarui panou sa se monteze filatele si spraiturile definitive.
La sprijinirile cu dulapi asezati vertical, baterea dulapilor trebuie sa urmeze de aproape
sapatura.
Demontarea si indepartarea sprijinirilor se va face de jos in sus, pe masura astuparii
santurilor cu pamant. Numarul de dulapi asezati orizontal, care se indeparteaza simultan pe
verticala, nu trebuie sa fie mai mare de trei.
Excedentul de pamint se va incarca direct in auto si se va transporta la groapa, dupa caz
functie de conditiile din teren la data executarii lucrarilor. Restul cantitatii de pamant pentru

umplutura, se transporta in santier. Incarcarea pamantului excedentar si a volumului de
umplutura transportat, se face mecanizat in procent de 90% si manual 10%.
Pozarea tuburilor si montarea caminelor nu se face decat dupa evacuarea apelor
provenite accidental din ploi sau infiltratii.
Canalizarea proiectata din tuburi de PVC 100, se va poza conform prescriptiilor furnizorului de
tuburi,pe pat de nisip, (vezi detaliile din proiect),si totodata, si o umplere cu nisip pana la 30cm
peste creasta tubului.
Umplerea transeii se va face cu pamantul rezultat din sapatura (pamantul trebuie sa
fie bine maruntit, neadmitandu-se bolovani, resturi de betoane sau alte materiale care pot
deteriora conductele de orice fel).
Executia umpluturilor se va realiza in doua etape, dupa cum urmeaza:
Etapa I: Umpluturi partiale in straturi de 10 cm grosime, compactate manual, cu grija
pentru a nu se produce deplasari ale corpului canalului, pana la o inaltime de 50 cm
deasupra generatoarei superioare a tuburilor, cu lasarea descoperita a mufelor de imbinare, in
vederea efectuarii probei de etanseitate.
Etapa II: Dupa efectuarea probei de etanseitate se executa umplerea totala a transeii, pana la
nivelul de realizare a sistemului rutier al platformei.
Umpluturile se compacteaza mecanizat in straturi de 20 cm grosime, cu udarea fiecarui strat
pentru usurarea acestei operatii si realizarea unui grad optim de compactare. Umiditatea optima
de compactare stabilita conform STAS 1913/1 -82 se asigura prin stropire cu apa. Pentru
completarea gradului de umiditate necesar s-a adoptat un consum mediu de 0.1 mc apa pentru 1
mc de umplutura cu pamant compactata manual.
Compactarea umpluturilor pe zona retelelor existente, a gurilor de scurgere si
racordurilor se va face numai manual, in straturi de 10 cm.
Umpluturile in santurile retelelor se vor face, conform detaliilor de pozare, cu nisip si
pamant sanatos compactate in straturi de 10 – 20 cm si se vor executa pana la cota patului
pavajelor, cu respectarea conditiilor impuse de STAS 2914/84 - teresamente pentru drumuri.
Executia sistemului rutier se va face numai dupa receptia lucrarilor de terasamente
executate pana la cota patului drumului; se va face verificarea gradului de compactare
“PROCTOR NORMAL”, conf. STAS 2914/84.
1.6.Corpul conductei si constructii accesorii

Determinarea debitelor de apa de canalizare si dimensionarea retelei de canalizare in
sistem unitar s-au facut conf. STAS 1846/90 si 3051/91.
Canalizarea proiectata se va executa cu tuburi din PVC 100 cu mufa si garnituri.
Canalizarea proiectata se va poza asigurandu-se realizarea unui contact perfect intre baza tubului
si patul de fundare, conform profilului longitudinal si detaliului anexat.
Tuburile din PVC vor fi stocate la adapost de soare (acoperite) si in apropiere de locul de
utilizare. Racordarea tuburilor se va face prin imbinare cu mufe si garnituri .
Se va acorda o deosebita grija in timpul manevrarii tuburilor datorita sensibilitatii la
deteriorare, cauzate de corpuri de ascutite. Lucrul se va efectua de oameni cu grad inalt de
calificare.
Racordurile se vor executa conform detaliilor din proiect, legarea lor la canalizarea se va
face prin intermediul caminelor de vizitare prefabricate din PVC care au stuturi pe radier
sau posibilitatea de realizare a racordurilor prin practicarea unor goluri speciale.
Pe traseul canalizarii proiectate au fost prevazute, conform STAS 3051/91, camine de
vizitare. Caminele permit accesul in canale in scopul supravegherii si intretinerii acestora, pentru
curatirea si evacuarea depunerilor, avand dimensiuni care sa permita introducerea uneltelor si
utilajelor specifice.
Caminele de vizitare proiectate sunt camine de trecere sau intersectie (conf. STAS 2448/82) si
sunt prfabricate asa cum s-a amintit mai sus, acoperirea facandu-se cu capace carosabile sau
necarosabile functie de locul de amplasare.

Executarea caminelor de vizitare se face conform instructiunilor furnizorului

Gurile de surgere servesc pentru colectarea apelor meteorice si conducerea acestora in
reteaua de canalizare. Gurile de scurgere folosite sunt fara sifon sau depozit, din tuburi de
PAFSIN Dn 500 mm, cu stut de racord Dn 200 mm
Gurile de scurgere se vor lega la canalizare in camine, prin intermediul racordurilor cu Dext 200
mm, executate din tuburi PVC cu mufa si garnitura.
Gurile de scurgere cu sifon si depozit vor fi de tip A1 si se vor executa conform detaliilor
din proiect.
1.7.Verificari si probe
Verificarea lucrarilor de canalizare se efectueaza esalonat pe toata durata lucrarii si are
drept scop sa verifice corespondenta cu terenul pentru toate acele lucrari care dupa executie
raman ascunse sau greu accesibile, precum si verificarea calitatii si modul de punere in opera a
materialelor.
In acest scop, in timpul executarii lucrarilor se vor verifica fata de prevederile
proiectului:
- adancimea transeelor de sapatura;
- panta canalului si natura terenului de fundare;
- respectarea dimensiunilor tuburilor si a tuturor celorlalte constructii care alcatuiesc reteaua
- aliniamentul canalului;
- corecta amplasare a caminelor de vizitare, a gurilor de scurgere;
- modul de compactare;
- aducerea sistemului rutier la starea initiala.
La verificarea aliniamentului canalului proiectat se admit (conf. STAS 3051/91)
urmatoarele abateri limita fata de proiect :
- la pante 10%
- la cote  5cm fara a depasi abaterile admise pentru pante.
Asupra constatarilor se incheie procese verbale in care se consemneaza rezultatele
verificarilor. Fiecare lot de livrare al materialelor trebuie sa fie insotit de documentele de
certificare a calitatii.
Dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul utilizat a ajuns la rezistenta
proiectata, inainte de executia umpluturilor se va executa proba de etanseitate a canalelor
inchise, pe portiuni, fiind in prealabil mentinute cu apa 1 h (conf. STAS 3051/ 91).
Pentru proba de etanseitate se vor executa mai intai partial umpluturile de pamant, lasand
libere imbinarile, inchiderea etansa a tuturor orificiilor si blocarea extremitatilor canalelor si a
tuturor punctelor susceptibile de deplasare in timpul probei.
Pierderea de apa admisa pentru canale circulare din tuburi de PVC cu Dext < 315mm
este de 0.002 l/mp (conf. STAS 3051/91). Presiunea de incercare masurata la capatul aval al
tronsonului va fi de 5x10-2 N/ mm2 (dar nu mai mult de nivelul terenului) si durata de 15min. In
cazul in care rezultatele incercarii la etanseitate nu sunt corespunzatoare, se vor lua masuri de
remediere stabilite cu consultarea proiectantului.
Verificarea calitatii caminelor de vizitare si proba de etanseitate a acestora se vor face
concomitent cu verificarea si proba de etanseitate a retelei de canalizare.
Dupa realizarea gurilor de scurgere si a racordurilor aferente se va face proba de
etanseitate, dupa ce gurile de scurgere, au fost umplute cu apa si mentinute astfel timp de 24 h.
Gura de scurgere, inclusiv racordul se vor umple din nou cu apa, pana la nivelul fetei interioare a
ramei gratarului; dupa trecerea unui timp de 20 min, nivelul apei nu trebuie sa
scada cu mai mult de 4 cm.
Verificarea legarii racordului gurii de scurgere la canalizare se face turnand apa in gura
de scurgere si urmarind scurgerea apei la canal. Calitatea executiei gurilor de scurgere se verifica
pentru fiecare gura de scurgere in parte.

Apele evacuate in reteaua publica de canalizare trebuie sa corespunda calitativ NPTA
002/97.
Cap 2.RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia lucrarilor de canalizare se face conform HG 273/94, se desfasoara in 2 etape

si anume:
a) - receptia la terminarea lucrarilor
b) - receptia finala
a) Receptia la terminarea lucrarilor va cuprinde:

- receptia lucrarilor – are loc pe tot parcursul executiei si are drept scop sa verifice
corespondenta cu terenul pentru toate acele lucrari care dupa executie raman ascunse sau greu
accesibile, precum si verificarea calitatii si a modului de punere in opera a materialelor de
constructii si de canalizare. De asemenea, are drept scop verificarea cantitativa si calitativa a
intregii lucrari. Verificarea cantitativa se face prin masuratori in comparatie cu datele proiectului.
Efectuarea probei de etanseitate si remedierea tuturor defectiunilor constatate se fac inainte de
receptia finala.
Comisia de receptie recomanda amanarea receptiei cand:
se constata lipsa sau neterminarea unor lucrari ce afecteaza siguranta in exploatare a constructiei
din punct de vedere al exigentelor esentiale;
constructia prezinta vicii a caror remediere este de durata si care, daca nu ar fi facute, ar diminua
considerabil utilitatea lucrarii;
exista in mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrarilor si este nevoie de incercari de orice
fel pentru a le clarifica
Investitorul va organiza inceperea receptiei in maxim 15 zile de la notificarea terminarii
lucrarilor si va comunica data stabilita:
- membrilor comisiei de receptie;
- executantului;
- proiectantului.
Proiectantul va intocmi si va prezenta in fata Comisiei de Receptie, punctul sau de
vedere privind executia constructiei canalizarii.
b)Receptia finala-se efectueaza odata cu receptia ultimului obiect din cadrul investitiei
Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei
de garantie. Perioada de garantie este cea prevazuta in contract.
La receptia finala participa:
investitorul;
comisia de receptie numita de investitor;
proiectantul lucrarii;
executantul.
Comisia de receptie finala se intruneste la data, ora si locul fixate si examineaza
urmatoarele:
a) procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor;
b) finalizarea lucrarilor cerute de “receptia de la terminarea lucrarilor”;
c) referatul investitorului privind comportarea constructiilor si instalatiilor aferente in
exploatare pe perioada de garantie, inclusiv viciile aferente si remedierea lor.
Aceasta receptie are drept scop sa verifice comportarea in exploatare a constructiilor si
instalatiilor care alcatuiesc canalizarea.
Cu prilejul receptiei finale se consemneaza in Cartea Tehnica a retelei, elementele reale
ale constructiei.

Cap. 3. EXPLOATAREA RETELELOR DE CANALIZARE
Exploatarea retelei de canalizare se face conform Regulamentului de Exploatare, care va

cuprinde :
- controlul periodic al retelei de canalizare efectuat in baza unui esalonari;
- controlul instalatiilor racordate;
- controlul periodic al apelor evacuate, conf. NTPA 002/97;
- spalarea si curatirea retelei de canalizare;
- efectuarea lucrarilor de reparare a retelei.
Cap. 4. STANDARDE SI NORMATIVE UTILIZATE
La realizarea lucrarilor de canalizare proiectate se va tine seama de urmatoarele

standarde, legi si normative:
- STAS 2308/81 - Capace si rame pentru camine de vizitare
- STAS 2448/82 - Canalizari. Camine de vizitare (asimilat)
- STAS 3051/91 - Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare
- STAS 3272/80 - Canalizari. Gratare din fonta pentru guri de scurgere
- STAS 6701/82 - Canalizari. Guri de scurgere fara sifon ssau depozit (asimilat)
- Legea 10/95 - Legea calitatii constructiilor
Cap. 5. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

La executie se vor respecta instructiunile prevazute in “Regulamentul privind protectia si
igiena muncii in constructii”, avizat de MLPAT cu nr. 9/N/15.03.1993 cap. 33 - Lucrari de
alimentari cu apa si canalizari (art. 1583 - 1832).
In prezenta documentatie exista o serie de lucrari care sunt cuprinse in NTSM si pentru
care s-au asigurat conditiile materiale necesare.
Pamantul rezultat din sapatura se va depozita lateral transeii, iar excedentul se va
transporta la groapa.
Pe toata durata lucrarilor, transeea va fi obligatoriu imprejmuita si se vor instala panouri
avertizoare, iar pe timp de noapte va fi semnalizata corespunzator pentru prevenirea
oricaror accidente .
Coborarea in transee se va face pe scari rezemate iar muncitorii vor purta casti de
protectie.
Lansarea in sant a tuburilor de canalizare este interzis a fi efectuata de muncitori
necalificati. Deasemenea nu este permisa lansarea prin cadere libera.
Lansarea tuburilor printre cabluri electrice, conducte gaze, apa, etc. se face fara atingerea
acestora si numai dupa ce au fost protejate prin masuri speciale.
Sculele devenite disponibile nu vor fi lasate pe marginea santurilor sau pe platforme, ci
vor fi depozitate cu grija la distante de minim 1.5 m de marginea sapaturii.
Pentru coborarea in sant a tuburilor se vor folosi franghii, scripeti, electropalane,
automacarale, in functie de greutatea tuburilor, respectandu-se normele de protectia muncii la
aceste dispozitive.
Cand se lucreaza in caminul de vizitare si capacul acestuia este indepartat, se vor plasa
placute avertizoare, cu indicatia “camin in lucru” amplasate in toate directiile de deplasare, la
distanta de 1.5 m de centrul caminului.
Accesul in caminul de vizitare se face numai dupa ce in prealabil s-a constat ca nu exista
gaze vatamatoare sau explozive, cu ajutorul detectorului de gaze.

La executia lucrarilor cat si in activitatea de exploatare si intretinere a instalatiilor
proiectate se va urmari respectarea cu strictete a prevederilor actelor normative mentionate care
vizeaza activitatea pe santier .
Personalul muncitor trebuie sa aiba cunostinte profesionale si cele de protectia muncii
specifice lucrarilor ce se executa, precum si cunostinte privind acordarea primului ajutor .
Este necesar sa se faca instructaje cu toti oamenii care iau parte la procesul de realizare a
investitiei, precum si verificari ale cunostintelor referitoare la N.T.S.
Instructajul este obligatoriu pentru intreg personalul muncitor de pe santier in interes de
serviciu sau interes personal .
Pentru evitarea accidentelor sau a imbolnavirilor, personalul va purta echipamente de
protectie corespunzatoare in timpul lucrului sau de circulatie prin santier .
Mecanismele de ridicat vor fi deservite numai de personalul calificat .
Nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor .
In timpul transportului pe verticala, elementele de constructie vor fi asigurate contra
deplasarilor longitudinale sau transversale.
Operatiile de incarcare si descarcare manuala, se vor face prin rostogolire pe plan
inclinat, cu ajutorul unor dispozitive corespunzatoare sarcinilor respective si controlate inainte
de inceperea lucrarilor La folosirea macaralelor se vor respecta sarcinile admise de acestea.
Este interzisa descarcarea tuburilor prin cadere si rostogolire libera. Efectuarea
operatiunilor de incarcare-descarcare se va face sub conducerea sefului de echipa care raspunde
de asezarea macaralelor in raport cu greutatea materialelor de constructie si cu capacitatea
acestora, precum si cu intreaga manevra de coborare.
Se vor monta podete pentru traversarea santurilor (canalelor).
Se vor monta placute avertizoare care sa semnalizeze locurile periculoase pe timp de zi si
de noapte.
La lansarea prefabricatelor vor fi utilizate numai macarale verticale cu capacitatea
corespunzatoare sarcinii, cu carlige asigurate, iar operatia de lansare se executa numai in
prezenta sefului de echipa.
Se interzice prezenta personalului muncitor in santuri, puturi sau goluri cand se coboara
sau se ridica in acestea sau prin acestea tevi, accesoriile lor sau alte materiale.
In timpul montajului se vor evita manevrele langa stalpii electrici aerieni, pentru a nu se
produce avarierea acestora.

E. CAIET DE SARCINI
pentru: executia lucrarilor de canalizare in incinta SC POLLUS CLUJ

material: tuburi din PAFSIN Dn 400,500,600,700,800,1000 mm
CAIETUL DE SARCINI face parte integranta din documentatia tehnica
Cap. 1- DATE PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR

Documentatia tehnica trateaza montarea conductelor de canalizare din PAFSIN ( poliester armat
cu fibra de sticla si insertie de nisip), imbinate cu mansoane FWC (simetrice), pentru colectarea
apelor uzate (menajere, meteorice si meteorice potential impurificate).
Amenajarea traseului, pregatirea amplasamentului (eliberarea terenului, asigurarea accesului de-

a lungul traseului pentru aprovizionarea materialelor si manipularea acestora).
Receptia, sortarea, transportul tuburilor si a materialelor necesare pentru executia lucrarilor de
canalizare.
1.3. Trasarea
Inainte de inceperea lucrarilor de pozare, antreprenorul, pe baza proiectului de executie, trebuie

sa procedeze la operatiile de pichetaj si jalonare care cuprind:
materializarea in teren a traseului conductelor de canalizare
stabilirea pozitiei tuturor retelelor edilitare (existente sau in curs de executie in zona) electrice,
telefonie, gaze naturale, apa etc.
Antreprenorul va verifica traseul coordonat al retele edilitare din proiect, cu datele din teren si se
va asigura ca exista conditii pentru inceperea lucrarilor.
In punctele de intersectie cu cabluri electrice si canalizatie telefonica ,antreprenorul va executa
sondaje de recunoastere, perpendicular pe traseele canalizarii proiectate.
In cazul in care anumiti parametri cum ar fi natura solului, conditiile de pozare, panta terenului
etc. sunt in discordanta cu prescriptiile din documentatia tehnica, se vor informa proiectantul si
beneficiarul.
Traseul conductei de canalizare se va materializa pe teren prin repere amplasate pe ax, in
punctele caracteristice ( in axul caminelor, in punctele de intersectie cu alte conducte ).
Reperele din ax vor avea 2 martori amplasati perpendicular pe axa traseului, la distante care sa
nu permita degradarea in timpul executarii sapaturilor, depozitarii pamantului sau din cauza
circulatiei.
Pentru pozarea tuburilor din PAFSIN pentru canalizare, se utilizeaza frecvent urmatoarele
metode de trasare:
cu jaloane de nivel (teuri)
CAIET DE SARCINI- TUBURI DIN PAFSIN

1.4. Executia lucrarilor
Canalizarea proiectata va avea diametrul si panta hidraulica identice cu cele prevazute in

profilul longitudinal. Executia ei va incepe dinspre aval inspre amonte pentru a permite
evacuarea gravitationala a apelor pluviale ce pot apare in timpul lucrarilor si darea in folosinta a
portiunilor executate.
1.5.Terasamente
Executarea noii canalizari va incepe printr-o recunoastere a traseului acesteia, verificand

corespondenta proiectului cu terenul si facand o verificare generala a nivelmentului pe care s-a
bazat proiectul.
Operatia de trasare se incepe prin materializarea pe teren a axului viitorului canal,
apoi se traseaza marginile transeelor necesare pentru realizarea noii canalizari.
Traseul retelelor si constructiile anexe pe acestea vor fi protejate si nu se vor
amplasa utilaje, materiale, pamant, constructii de orice fel, etc.
Constructorul are obligatia sa intrerupa lucrarile daca va intalni alte retele decat
cele indicate pe plan si sa solicite prezenta si asistenta tehnica din partea proiectantului.
Protejarea retelelor intalnite in sapatura si remedierea avariilor produse la acestea in
timpul executiei lucrarilor vor fi suportate material de executant. Sapatura se va executa
manual la intersectia cu retele existente, a caror pozitie exacta va fi indicata in planul de
coordonare. Conform acestui plan, inainte de inceperea executiei se vor efectua sondaje
pentru pozitionarea exacta a retelelor subterane si marcarea pe teren a acestora.
Se atrage in mod deosebit atentia asupra lucrarilor ce se vor executa la intersectia
sau la o distanta mai mica de 2 m de conducte de gaze, lucrari care se vor face cu luarea
tuturor masurilor de protectie a conductelor si a izolatiei acestora, atat la sapatura cat si la
umplutura. Se interzice lovirea, miscarea sau atingerea conductelor de gaze.
Latimea de sapatura necesara pozarii noii canalizari va fi functie de diametrul tubului,in 2
trepte astfel:
treapta I – pe o adancime de 1.50m; malurile vor fi sprijinite cu dulapi metalici de inventar
asezati orizontal;
treapta II – pe o adancime pana la cota de pozare ; malurile vor fi sprijinite cu dulapi
metalici asezati vertical.
Sapatura pentru caminele de vizitare de pe canalizarea proiectata va avea dimensiunile de
1.70x1.70m; pentru guri de scurgere sapatura va avea dimensiunile 1.2x1.2x2 m, iar pentru
racordul gurii de scurgere latimea transeii este de 0.8m.
Sapaturile se vor executa mecanizat pe primii 2,0m adancime de la nivelul terenului
(80%) cu corectarea manuala a malurilor (20%) pentru montarea sprijinirilor necesare, iar restul
manual pana la cota finala a sapaturii.
Ultimii 25 cm deasupra cotei de fundare se vor sapa manual si numai inainte de pozarea
canalului. Patul de pozare al canalului se niveleaza la panta prevazuta in proiect,
eventualele denivelari se elimina prin sapare, umpluturile realizandu-se cu nisip.
Pe durata lucrarilor in transee, se vor lua masuri de sustinere a bransamentelor si a retelelor cu
care canalul se intersecteaza.
La sprijinirile cu dulapi asezati orizontal, se admite o avansare a sapaturii nesprijinite de 0.25 
0.5 m, in terenuri coezive. In acest scop se vor monta spraituri provizorii, urmand ca la
terminarea fiecarui panou sa se monteze filatele si spraiturile definitive.
La sprijinirile cu dulapi asezati vertical, la terenuri cu o coeziune mai redusa, baterea
dulapilor trebuie sa urmeze de aproape sapatura.

Demontarea si indepartarea sprijinirilor se va face de jos in sus, pe masura astuparii
santurilor cu pamant. Numarul de dulapi asezati orizontal, care se indeparteaza simultan pe
verticala, nu trebuie sa fie mai mare de trei, iar in cazul terenurilor cu coeziune redusa numai
cate unul.
Excedentul de pamant se va incarca direct in auto si se va transporta la groapa fie se va
depozita pe marginea sapaturii functie de conditiile la data executiei lucrarii. Restul cantitatii de
pamant pentru umplutura, se transporta in santier. Incarcarea pamantului excedentar si a
volumului de umplutura transportat, se face mecanizat in procent de 90% si manual 10%.
Pozarea tuburilor si montarea caminelor nu se face decat dupa evacuarea apelor
provenite accidental din ploi sau infiltratii.
Pentru canalul din tuburi PAFSIN rezemarea se face conform detaliului din proiect, pe
nisip de poza.
Umplerea transeii se va face cu pamantul rezultat din sapatura (pamantul trebuie sa
fie bine maruntit, neadmitandu-se bolovani, resturi de betoane sau alte materiale care pot
deteriora conductele de orice fel).
Executia umpluturilor se va realiza in doua etape, dupa cum urmeaza:
Etapa I: Umpluturi partiale in straturi de 10 cm grosime, compactate manual, cu grija
pentru a nu se produce deplasari ale corpului canalului, pana la o inaltime de 50 cm
deasupra generatoarei superioare a tuburilor, cu lasarea descoperita a mansoanelor de imbinare,
in vederea efectuarii probei de etanseitate.
Etapa II: Dupa efectuarea probei de etanseitate se executa umplerea totala a transeii, pana la
nivelul de realizare a sistemului rutier al platformei.
Umpluturile se compacteaza mecanizat in straturi de 20 cm grosime, cu udarea fiecarui
strat pentru usurarea acestei operatii si realizarea unui grad optim de compactare. Umiditatea
optima de compactare stabilita conform STAS 1913/1 -82 se asigura prin stropire cu apa. Pentru
completarea gradului de umiditate necesar s-a adoptat un consum mediu de 0.1 mc apa pentru 1
mc de umplutura cu pamant compactata manual.
Compactarea umpluturilor pe zona retelelor existente, a gurilor de scurgere si
racordurilor se va face numai manual, in straturi de 10 cm.
Umpluturile in santurile retelelor se vor face, cu nisip si pamant sanatos compactate in
straturi de 10 – 20 cm si se vor executa pana la cota patului pavajelor, cu respectarea conditiilor
impuse de STAS 2914/84 - teresamente pentru drumuri. Executia sistemului rutier se va face
numai dupa receptia lucrarilor de terasamente executate pana la cota patului drumului; se
va face verificarea gradului de compactare “PROCTOR NORMAL”, conf. STAS 2914/84.
1.6.Corpul conductei si constructii anexe
Determinarea debitelor de apa de canalizare si dimensionarea retelei de canalizare s-au

facut conf. STAS 1846/90 si 3051/91.
Canalizarea proiectata se va executa cu tuburi prefabricate din PAFSIN (poliester
armat cu fibra de sticla si insertie de nisip), imbinate cu mansoane FWC simetrice.
Canalizarea proiectata se va poza asigurandu-se realizarea unui contact perfect intre baza tubului
si patul de fundare, conform profilului longitudinal si detaliului anexat.
Se va acorda o deosebita grija in timpul manevrarii tuburilor iar montarea se va efectua
de oameni calificati.
Tuburile PAFSIN se vor depozita pe suprafete plate (fara rezemari punctiforme) si fara
pietre sau alte materiale care pot produce deteriorari. Ele vor fi protejate de degradari mecanice
sau murdarirea zonelor de contact si etansare, utilizandu-se pentru rezemare suporti de scandura.
Inainte de coborarea tubului in transee, se recomanda sa se execute “adancituri” necesare
imbinarii corecte si a asigura ca greutatea tubului este suportata de teava tubului si nu de
imbinare. Gropile de mansoane se vor umple pe masura avansarii montajului, asigurandu-se un
grad de compactare de acelasi nivel cu patul conductei.

Tuburile PAFSIN se vor poza conform detaliilor din proiect, iar pentru umplerea laterala si sub
mansoanele conductei se va folosi nisip, pe o inaltime de 0.7 din Dext, de la patul de fundare. Se
va acorda o atentie deosebita umplerii transeii in jurul conductei - de a nu exista goluri sub
curbura inferioara a tubului.
Lansarea in transee a tuburilor se poate realiza manual sau mecanizat utilizand chingi de
manevrare de nylon care se plaseaza la mijlocul tubului; aceste chingi se infasoara de doua ori in
jurul tubului pentru a asigura o priza suficienta.
Toate componenetele tuburilor din PAFSIN trebuiesc verificate si curatate inainte de imbinare.
Mansoanele de cuplare FWC simetrice trebuie sa fie perfect curate, fara nici o urma de
impuritati. Capetele conductelor si mansoanele se vor unge cu lubrefiant.
Mansoanele FWC simetrice, care contin ca parte integranta o garnitura in intregime din
elastomeri (propilen etilena – EPDM), se potrivesc cu usurinta si asigura o imbinare perfect
etansa.
Tuburile PAFSIN prevazute a fi folosite au 5.90 m lungime, sunt prevazute cu mansoane FWC
simetrice si au diametrele conform proiect.
Deoarece caminele de vizitare prevazute pe retea sunt cele din STAS 2448/82, cu fundatie de
beton, pentru legarea tuburilor PAFSIN sunt necesare piese de trecere din acelasi material, cu
suprafata rugoasa si prevazute cu flanse de etansare (vezi “detaliu trecere tub PAFSIN prin
fundatie camin de vizitare”).
Materialul de umplutura (nisipul) se va introduce in transee pe ambele parti ale conducei

in mod simetric, pana la o inaltime de 0.7din Dext deasupra patului de fundare. Umplerea si
compactarea (manuala, pana la obtinerea unui grad de compactare de min.90%) trebuiesc
realizate simultan pe ambele laturi ale conductei pentru a preveni o deplasare nedorita a acesteia.
Peste acest strat de nisip se va realiza o umplutura din pamant sanatos, in straturi
uniforme de 10 cm compactate manual, 50 cm deasupra crestei tubului.
Materialul de umplutura trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa nu contina pietre;
bulgarii de pamant sa nu fie mai mari decat de doua ori marimea particulelor maxime de 15 mm;
sa nu fie utilizate materiale inghetate;
sa nu fie folosite ramasite (cauciucuri, sticle, cutii, lemn etc)
Umplerea totala a transeii, pana la nivelul sistemului rutier, se va face in straturi succesive de 20
cm grosime, compactate mecanic.
Pe traseul canalizarii proiectate au fost prevazute, conform STAS 3051/91, camine de
vizitare. Caminele permit accesul in canale in scopul supravegherii si intretinerii acestora, pentru
curatirea si evacuarea depunerilor, avand dimensiuni care sa permita introducerea uneltelor si
utilajelor specifice.
Caminele de vizitare proiectate sunt camine de trecere si intersectie, conform detaliilor
din proiect, alcatuite din :
- fundatie de beton simplu Bc 7.5 (B 100 );
-camera de lucru din tuburi de PAFSIN Dn 100 cm
- placa prefabricata intre camera de lucru si cosul de acces (pentru reducerea
sectiunii)
- cos de acces din tuburi prefabricate din PAFSIN Dn 80 cm, cu L = 2 m;
- piesa prefabricata pentru rezemarea capacelor si ramelor
- capac si rama din fonta conform STAS 2308/81 - tip IV B carosabil;
- scara de acces cu trepte din OB 37- STAS 438/1/80 cu  20 mm vopsite cu miniu de plumb
- mortar M 100 pentru etansarea imbinarilor;
-cuneta din PAFSIN (la canalizarea meteorica) si bancheta din PAFSIN la canalizarea meteorica
potential impurificata
Executarea caminelor de vizitare se incepe prin turnarea fundatiei, dupa care se executa
rigola caminului al carui diametru va fi egal cu diametrul tubului de canal, iar in pereti se prevad

golurile necesare introducerii tuburilor. In aceste goluri se vor monta piesele speciale pentru
trecerea tuburilor de PAFSIN ale canalului proiectat conform detaliilor.
Gurile de surgere servesc pentru colectarea apelor meteorice si conducerea acestora in
reteaua de canalizare. Gurile de scurgere folosite sunt fara sifon sau depozit, din tuburi de
PAFSIN pentru a fi etanse.
Gurile de scurgere se vor lega la canalizare in camine, prin intermediul racordurilor cu Dext 200
mm, executate din tuburi PVC cu mufa si garnitura legate la stutul gurii de scurgere.
Gurile de scurgere cu sifon si depozit vor fi de tip A1 si se vor executa conform detaliilor
din proiect.
1.7.Verificari si probe
Verificarea lucrarilor de canalizare se efectueaza esalonat pe toata durata lucrarii si are

drept scop sa verifice corespondenta cu terenul pentru toate acele lucrari care dupa executie
raman ascunse sau greu accesibile, precum si verificarea calitatii si modul de punere in opera a
materialelor.
In acest scop, in timpul executarii lucrarilor se vor verifica fata de prevederile
proiectului:
- adancimea transeelor de sapatura;
- panta canalului si natura terenului de fundare;
- respectarea dimensiunilor tuburilor si a tuturor celorlalte constructii care alcatuiesc reteaua
- aliniamentul canalului;
- corecta amplasare a caminelor de vizitare, a gurilor de scurgere;
- modul de compactare;
- aducerea sistemului rutier la starea initiala.
La verificarea aliniamentului canalului proiectat se admit (conf. STAS 3051/91)
urmatoarele abateri limita fata de proiect :
- la pante 10%
- la cote  5cm fara a depasi abaterile admise pentru pante.
Asupra constatarilor se incheie procese verbale in care se consemneaza rezultatele
verificarilor. Fiecare lot de livrare al materialelor trebuie sa fie insotit de documentele de
certificare a calitatii.
Dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul utilizat a ajuns la rezistenta
proiectata, inainte de executia umpluturilor se va executa proba de etanseitate a canalelor
inchise, pe portiuni, fiind in prealabil mentinute cu apa 1 h (conf. STAS 3051/ 91).
Pentru proba de etanseitate se vor executa mai intai partial umpluturile de pamant, lasand libere
imbinarile, inchiderea etansa a tuturor orificiilor si blocarea extremitatilor canalelor si a tuturor
punctelor susceptibile de deplasare in timpul probei.
Pierderea de apa admisa pentru canale circulare din tuburi de PAFSIN este de 0.002 l/mp
(conf. STAS 3051/91). Presiunea de incercare masurata la capatul aval al tronsonului va fi de
5x10-2 N/ mm2 (dar nu mai mult de nivelul terenului) si durata de 15min. In cazul in care
rezultatele incercarii la etanseitate nu sunt corespunzatoare, se vor lua masuri de remediere
stabilite cu consultarea proiectantului.
Verificarea calitatii caminelor de vizitare si proba de etanseitate a acestora se vor face
concomitent cu verificarea si proba de etanseitate a retelei de canalizare.
Dupa realizarea gurilor de scurgere si a racordurilor aferente se va face proba de
etanseitate, dupa ce gurile de scurgere, au fost umplute cu apa si mentinute astfel timp de 24 h.
Gura de scurgere, inclusiv racordul se vor umple din nou cu apa, pana la nivelul fetei interioare a
ramei gratarului; dupa trecerea unui timp de 20 min, nivelul apei nu trebuie sa
scada cu mai mult de 4 cm.

Verificarea legarii racordului gurii de scurgere la canalizare se face turnand apa in gura de
scurgere si urmarind scurgerea apei la canal. Calitatea executiei gurilor de scurgere se verifica
pentru fiecare gura de scurgere in parte.
Apele evacuate in reteaua publica de canalizare trebuie sa corespunda calitativ NPTA
002/97.
Cap.2.RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia lucrarilor de canalizare se face conform HG 273/94, se desfasoara in 2 etape

si anume:
a) - receptia la terminarea lucrarilor
b) - receptia finala
a) Receptia la terminarea lucrarilor va cuprinde:

- receptia lucrarilor – are loc pe tot parcursul executiei si are drept scop sa verifice
corespondenta cu terenul pentru toate acele lucrari care dupa executie raman ascunse sau greu
accesibile, precum si verificarea calitatii si a modului de punere in opera a materialelor de
constructii si de canalizare. De asemenea, are drept scop verificarea cantitativa si calitativa a
intregii lucrari. Verificarea cantitativa se face prin masuratori in comparatie cu datele proiectului.
Efectuarea probei de etanseitate si remedierea tuturor defectiunilor constatate se fac inainte de
receptia finala.
Comisia de receptie recomanda amanarea receptiei cand:
se constata lipsa sau neterminarea unor lucrari ce afecteaza siguranta in exploatare a constructiei
din punct de vedere al exigentelor esentiale;
constructia prezinta vicii a caror remediere este de durata si care, daca nu ar fi facute, ar diminua
considerabil utilitatea lucrarii;
exista in mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrarilor si este nevoie de incercari de orice
fel pentru a le clarifica
Investitorul va organiza inceperea receptiei in maxim 15 zile de la notificarea terminarii
lucrarilor si va comunica data stabilita:
- membrilor comisiei de receptie;
- executantului;
- proiectantului.
Proiectantul va intocmi si va prezenta in fata Comisiei de Receptie, punctul sau de
vedere privind executia constructiei canalizarii
b)Receptia finala-se efectueaza odata cu receptia ultimului obiect din cadrul investitiei
Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei de
garantie. Perioada de garantie este cea prevazuta in contract.
La receptia finala participa:
investitorul;
comisia de receptie numita de investitor;
proiectantul lucrarii;
executantul.
Comisia de receptie finala se intruneste la data, ora si locul fixate si examineaza urmatoarele:
a) procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor;
b) finalizarea lucrarilor cerute de “receptia de la terminarea lucrarilor”;
c) referatul investitorului privind comportarea constructiilor si instalatiilor aferente in exploatare
pe perioada de garantie, inclusiv viciile aferente si remedierea lor.
Aceasta receptie are drept scop sa verifice comportarea in exploatare a constructiilor si
instalatiilor care alcatuiesc canalizarea.

Cu prilejul receptiei finale se consemneaza in Cartea Tehnica a a retelei elementele reale
ale constructiei.
Cap. 3. EXPLOATAREA RETELELOR DE CANALIZARE
Exploatarea retelei de canalizare se face conform Regulamentului de Exploatare si

Intretinere,care va cuprinde :
- controlul periodic al retelei de canalizare efectuat in baza unui esalonari;
- controlul instalatiilor racordate;
- controlul periodic al apelor evacuate, conf. NTPA 002/97;
- spalarea si curatirea retelei de canalizare;
- efectuarea lucrarilor de reparare a retelei.
Cap.4. STANDARDE SI NORMATIVE UTILIZATE
La realizarea lucrarilor de canalizare proiectate se va tine seama de urmatoarele

standarde, legi si normative:
- STAS 2308/81 - Capace si rame pentru camine de vizitare
- STAS 2448/82 - Canalizari. Camine de vizitare (asimilat)
- STAS 3051/91 - Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare
- STAS 3272/80 - Canalizari. Gratare din fonta pentru guri de scurgere
- STAS 6701/82 - Canalizari. Guri de scurgere (asimilat)
- NE 012 -99 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat
si beton precomprimat aprobat de MLPAT cu ord. Nr. 59/N din 24 aug. 1999
- Legea 10/95 - Legea calitatii constructiilor
Cap.5. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

La executie se vor respecta instructiunile prevazute in “Regulamentul privind protectia si
igiena muncii in constructii”, avizat de MLPAT cu nr. 9/N/15.03.1993 cap. 33 - Lucrari de
alimentari cu apa si canalizari (art. 1583 - 1832).
In prezenta documentatie exista o serie de lucrari care sunt cuprinse in NTSM si pentru
care s-au asigurat conditiile materiale necesare.
Pamantul rezultat din sapatura se va depozita lateral transeii, iar excedentul se va
transporta la groapa si partial in santier.
Pe toata durata lucrarilor, transeea va fi obligatoriu imprejmuita si se vor instala panouri
avertizoare, iar pe timp de noapte va fi semnalizata corespunzator pentru prevenirea
oricaror accidente .
Coborarea in transee se va face pe scari rezemate iar muncitorii vor purta casti de
protectie. Pentru a evita caderea muncitorilor, pamantului sau materialelor, sprijinirile vor depasi
Lansarea in sant a tuburilor de canalizare este interzis a fi efectuata de muncitori
necalificati. Deasemenea nu este permisa lansarea prin cadere libera.
Lansarea tuburilor printre cabluri electrice, conducte gaze, apa, etc. se face fara atingerea
acestora si numai dupa ce au fost protejate prin masuri speciale.
Sculele devenite disponibile nu vor fi lasate pe marginea santurilor sau pe platforme, ci
vor fi depozitate cu grija la distante de minim 1.5 m de marginea sapaturii.
Pentru coborarea in sant a tuburilor se vor folosi franghii, scripeti, electropalane,
automacarale, in functie de greutatea tuburilor, respectandu-se normele de protectia muncii la
aceste dispozitive.
Cand se lucreaza in caminul de vizitare si capacul acestuia este indepartat, se vor plasa
placute avertizoare, cu indicatia “camin in lucru” amplasate in toate directiile de deplasare, la
distanta de 1.5 m de centrul caminului.

Accesul in caminul de vizitare se face numai dupa ce in prealabil s-a constat ca nu exista
gaze vatamatoare sau explozive, cu ajutorul detectorului de gaze.
La executia lucrarilor cat si in activitatea de exploatare si intretinere a instalatiilor
proiectate se va urmari respectarea cu strictete a prevederilor actelor normative mentionate care
vizeaza activitatea pe santier .
Personalul muncitor trebuie sa aiba cunostinte profesionale si cele de protectia muncii
specifice lucrarilor ce se executa, precum si cunostinte privind acordarea primului ajutor .
Este necesar sa se faca instructaje cu toti oamenii care iau parte la procesul de realizare a
investitiei, precum si verificari ale cunostintelor referitoare la N.T.S.
Instructajul este obligatoriu pentru intreg personalul muncitor de pe santier in interes de
serviciu sau interes personal .
Pentru evitarea accidentelor sau a imbolnavirilor, personalul va purta echipamente de
protectie corespunzatoare in timpul lucrului sau de circulatie prin santier .
Mecanismele de ridicat vor fi deservite numai de personalul calificat .
Nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor .
In timpul transportului pe verticala, elementele de constructie vor fi asigurate contra
deplasarilor longitudinale sau transversale.
Operatiile de incarcare si descarcare manuala, se vor face prin rostogolire pe plan
inclinat, cu ajutorul unor dispozitive corespunzatoare sarcinilor respective si controlate inainte
de inceperea lucrarilor La folosirea macaralelor se vor respecta sarcinile admise de acestea.
Este interzisa descarcarea tuburilor prin cadere si rostogolire libera. Efectuarea
operatiunilor de incarcare-descarcare se va face sub conducerea sefului de echipa care raspunde
de asezarea macaralelor in raport cu greutatea materialelor de constructie si cu capacitatea
acestora, precum si cu intreaga manevra de coborare.
Se vor monta podete pentru traversarea santurilor (canalelor).
Se vor monta placute avertizoare care sa semnalizeze locurile periculoase pe timp de zi si
de noapte.
La lansarea prefabricatelor vor fi utilizate numai macarale verticale cu capacitatea
corespunzatoare sarcinii, cu carlige asigurate, iar operatia de lansare se executa numai in
prezenta sefului de echipa.
Se interzice prezenta personalului muncitor in santuri, puturi sau goluri cand se coboara
sau se ridica in acestea sau prin acestea tevi, accesoriile lor sau alte materiale.
In timpul montajului se vor evita manevrele langa stalpii electrici aerieni, pentru a nu se
produce avarierea acestora.

F. CAIET DE SARCINI
pentru: executia lucrarilor de alimentare cu apa in incinta SC POLLUS CLUJ

material: conducte de polietilena de inalta densitate (PE 100, PE 80 Pn 6-10) montate in
pamant la retele de apa (potabila , stropire si incendii)
Caietul de sarcini face parte integranta din documentia tehnica
Cap. 1 - DATE PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR
Documentatia tehnica trateaza montarea conductelor de alimentare cu apa (potabila ,

incendiu si stropire) din polietilena de inalta densitate (PE100) in cadrul platformei.
Amenajarea traseului, pregatirea amplasamentului (eliberarea terenului, asigurarea

accesului de-a lungul traseului pentru aprovizionarea materialelor si manipularea acestora).
Receptia, sortarea, transportul tevilor si a materialelor necesare pentru executia lucrarilor.
1.3. Trasarea
Inainte de inceperea lucrarilor de pozare, antreprenorul, pe baza proiectului de executie,

trebuie sa procedeze la operatiile de pichetaj si jalonare care cuprind:
materializarea in teren a traseului conductelor

stabilirea pozitiei tuturor retelelor edilitare existente in zona (electrice, telefonie, gaze naturale,
canalizare etc.).
Antreprenorul trebuie sa se asigure de condordanta intre ipotezele definitive la nivelul

proiectului si conditiile de executie ale lucrarilor.
Antreprenorul va verifica traseul coordonat al retelei edilitare din proiect cu datele din
teren si se va asigura ca exista conditii pentru inceperea lucrarilor.
In punctele de intersectie cu cabluri electrice si canalizatie telefonica ,antreprenorul va
executa sondaje de recunoastere, perpendicular pe traseele conductelor proiectate.
In cazul in care anumiti parametri cum ar fi natura solului, conditiile de pozare, panta
terenului etc. sunt in discordanta cu prescriptiile din documentatia tehnica, se vor informa
proiectantul si beneficiarul.
Traseul conductei se va materializa pe teren prin repere amplasate pe ax, in punctele
caracteristice (la coturi in plan vertical si orizontal, in varfurile de unghi, la tangentele de intrare
si iesire din curbe, in axul caminelor, in punctele de intersectie cu alte conducte si la
bransamente).
CAIET DE SARCINI- RETELE DE ALIMENTARE CU APA

Reperele amplasate pe ax vor avea 2 martori amplasati perpendicular pe axa traseului, la
distante care sa nu permita degradarea in timpul executarii sapaturilor, depozitarii pamantului
sau din cauza circulatiei.
Pentru pozarea tuburilor din polietilena in lucrarile de alimentare cu apa se utilizeaza
frecvent urmatoarele metode de trasare:
- cu jaloane de nivel (teuri)
1.4. Sapatura
Executia santului
Executarea sapaturii va incepe numai dupa completa organizare a lucrarilor si

aprovizionarea cu materiale (conducte, piese speciale, materiale pentru sprijiniri) si a utilajelor
de executie (pentru sapat, transport, compactari, refacerea izolatiilor, proba de presiune) impuse
de furnizorul de materiale, pentru ca transeele sa stea deschise o perioada cat mai scurta de timp.
Sapatura va fi executata, de regula, manual (cca, 60%), in special ultimii 20-30 cm,
pentru executarea patului transeii si a zonelor din dreptul imbinarilor care se vor executa
conform datelor prezentate in proiect.
Este obligatorie executarea sapaturilor manual si cu deosebita atentie in zona
intersectiilor cu instalatii executate anterior: cabluri electrice si telefonice, conducte de gaze.
Instalatiile existente intalnite in santul sapat pentru conductele noi vor fi sustinute pe
toata perioada in care santul va ramane deschis.
In timpul executarii transeii se va avea in vedere asigurarea stabilitatii peretilor (prin sprijinire),
evitandu-se crearea de depozite de debleuri langa sapatura, pentru a asigura protectia
persoanelor si a evita deteriorarea terenului inconjurator.
De asemenea, este obligatoriu sa se indeparteze pietrele mari de pe marginea transeii,
astfel incat sa se evite caderea acestora, accidentala, peste conductele de polietilena pozate.
Latimea santului este in functie de diametrul conductei, de natura terenului, materialul
conductei, tipul si modul de imbinare, conditiile de pozare.
Saparea transeii se face conform cotelor indicate in profilul longitudinal, astfel incat
inaltimea umpluturii sa nu fie mai mica de 1 m deasupra generatoarei superioare a tubului.
Aceasta adancime se justifica prin necesitatea unei protectii impotriva inghetului si a
bunei stabilitati a conductelor flexibile la sarcinile de suprafata.
Sapatura se va realiza cu pereti verticali, sprijiniti, protejati cu parapeti si semnalizare
rutiera. Realizarea sprijinirilor se va face respectand “Regulamentul privind protectia
muncii in constructii”, cap.19 art. 567- 590.
1.5. Realizarea patului de pozare
Comportamentul conductelor din polietilena este influentat si conditionat de modul

corect de realizare a radierului transeii, a patului de fundare si a umpluturilor.
Pozarea conductei se va face astfel incat sa se realizeze:
actiunea efectului lateral al terenului;

protectia tubului impotriva efectului sarcinilor concentrate rezultate din prezenta unor
corpuri dure la periferia sa.

Aceste conditii vor fi realizate prin executarea unui pat de pozare din nisip, avand
0,100,15 m, cu granulatia 17 mm.
Zona de umplutura se realizeaza in straturi succesive, din materiale excavate cu grosimea
de max. 0,15 m, avand 0,30 m peste creasta, pe toata latimea santului.
Zona de acoperire si patul de pozare sunt compactate la 95% PROCTOR cu granulatia 1-
10 mm, care sa asigure repartizarea uniforma a incarcarilor asupra zonelor de rezemare, astfel
incat sa nu aiba reazem linear sau concentrat. Compactarea nu trebuie sa fie excesiva pentru a nu
periclita stabilitatea tubului, in special la tuburile deformabile. Trebuie sa se compacteze in jurul
tubului atat cat este necesar pentru asigurarea stabilitatii conductei.
Sunt interzise orice elemente care pot constitui reazeme concentrate pentru a evita
concentratiile locale ale fortelor de incovoiere
1.6. Manevrarea, transportul si depozitarea tuburilor
Tuburile de polietilena sunt rigide, relativ usor de manevrat. De asemenea, sunt robuste,
rezistente la socuri si nu se sparg. Este insa absolut obligatoriu ca transportul tuburilor din
polietilena sa se faca cu atentie, pentru a fi ferite de lovituri si zgarieturi.
Pentru manevrare si ancorare este admisa numai folosirea de chingi din piele, cauciuc,
nylon sau polipropilena, interzicandu-se folosirea lanturilor sau carligelor metalice in contact cu
materialul, evitandu-se astfel alunecarea tuburilor in pozitie inclinata si deteriorarea lor.
La incarcare si descarcare si la alte diverse manipulari, tuburile nu vor fi aruncate, iar deasupra
lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale.
Tuburile din polietilena se livreaza si se transporta orizontal, in pachete ambalate pentru
diametre Dn > 110 mm si in colaci sau pe tamburi pentru Dn < 110 mm.
Tuburile din polietilena cu Dn > 110 mm se vor aseza in stive cu inaltime maxima de 1,5 m.
Se recomanda astuparea provizorie a capetelor tuburilor pentru a impiedica intrarea animalelor,
pietrelor, pamantului sau apei.
Pe timpul verii, pentru a fi ferite de soare, tuburile, si piesele din polietilena se vor
transporta acoperite cu prelate si se vor depozita in locuri acoperite sau magazii.
Este obligatorie evitarea oricarui contact cu hidrocarburi (carburanti, uleiuri etc.).
Depozitarea se va face pe suprafete orizontale, pentru pastrarea caracteristicilor
geometrice ale tuburilor, iar piesele se vor depozita in rafturi, pe sortimente si dimensiuni.
Temperatura recomandata de depozitare este intre +5+40, departe de orice surse de
caldura.
La manipulare, transport si depozitare este obligatorie respectarea urmatoarelor reguli:
ridicarea si nu tararea sau rostogolirea pe pamant sau obiecte dure ;

evitarea contactului cu piesele metalice iesite in afara, cu protejarea partilor metalice ale
vehiculului si controlarea platformelor camioanelor si a paletilor de manevrare;
stocarea se va face pe suprafetele plane si amenajate, iar in cazul unei stocari de lunga durata se
va evita contactul direct cu solul;
stocarea colacilor se va face de preferinta culcati, pe o inaltime de maximum un metru, iar
dezlegarea colacilor din chingi se va face numai in momentul utilizarii lor pe santier, tuburile
vor fi utilizate in ordinea livrarilor.
In cazul tuburilor infasurate pe tamburi se vor respecta urmatoarele reguli speciale:
sprijinirea pe o parte si pe alta a tamburului este obligatorie chiar pe suprafete plane, atat pentru
ambalajele pline cat si pentru cele goale si se poate realiza cu ajutorul caramizilor;

la transport cu camionul tamburul va fi asezat astfel incat sa fie sprijinit in patru puncte de
platforma si legat cu chingi, in asa fel incat eforturile sa se exercite asupra partilor metalice ale
tamburului si nu asupra tubului;
legarea in chingi a tubului, realizata strat cu strat se va pastra pana la utilizarea pe santier, cand
colacii vor fi dezlegati din chingi, iar extremitatea exterioara va fi solid ancorata inainte de orice
manevrare.
Temperatura optima de prelucrare si montare a tuburilor din polietilena este intre 5

+30C. Atunci cand sunt depasite aceste temperaturi se iau masuri speciale si anume: intre
+5-5C se asigura corturi incalzite, iar peste 30C se feresc de razele soarelui.
Verificarea materialelor
Inainte de a fi montate, tuburile, si piesele din polietilena vor fi verificate vizual si dimensional.
La examinarea vizuala:
tuburile trebuie sa fie liniare;

culoarea tuburilor sa fie uniforma;
suprafata interioara si exterioara sa fie neteda, fara denivelari, necojita, fara fisuri, arsuri,
incluziuni sau zgarieturi;
sectiunea transversala a tubului nu va avea goluri de aer, incluziuni sau arsuri.
La examinarea geometrica:
abaterile geometrice ale tuburilor, pieselor din polietilena, la masurarea cu sublerul se vor
inscrie obligatoriu in normele DIN 8075 si ISO 12162.
Toate tuburile si piesele din polietilena necorespunzatoare vor fi refuzate la receptie si nu se vor
introduce in lucru.
1.7. Montarea tuburilor si pieselor de polietilena
Montarea tuburilor si accesoriilor pe santier se va realiza astfel:
controlul tuburilor si accesoriilor inainte de coborarea in transee, astfel incat acestea sa fie in
stare perfecta;
evitarea socurilor si deplasarea tubului pe zonele cu terenuri bolnavicioase;
verificarea si asigurarea ca aceste elemente sa nu prezinte defectiuni (fisuri, ovalizari);
controlul ca in interiorul tuburilor sa nu se afle corpuri straine.
Tuburile vor fi coborate cu grija in transee cu ajutorul unor utilaje aflate in dotare:
macara, lansator de tuburi.
In concluzie pentru cazurile curente de pozare se vor respecta urmatoarele reguli:
realizarea transeii se face pe traseul, latimea, panta si adancimea prevazute in proiect;
fundul transeii trebuie sa fie egal si stabil, respectand panta si adancimea din proiect;
la fundul transeii se realizeaza un pat de pozare cu o grosime de 100 mm;
materialul patului de pozare va fi selectat cu grija, folosindu-se numai material granular;
suprafata patului de pozare va fi continua, neteda si nu va contine obiecte dure - pietre, lemne
sau particule prea mari de material;

radierul transeii va fi rectiliniu, iar pozarea tuburilor din PEID se va realiza in ondulatii largi (in
plan orizontal), destinate sa compenseze contractarea si dilatarea conductei.
Imbinarea conductelor
Imbinarea tuburilor din polietilena se va face prin sudura, sau prin imbinari rapide la
diametrele mici 40,50,63mm
Imbinarea prin sudura se va executa in 2 moduri:
prin sudura cap la cap cu disc (oglinda) cu rezistenta (sudura prin fuziunea capetelor);
cu termoelemente pentru sudura pieselor electrosudabile (mansoane, coliere de priza).
Electrofuziunea se va realiza cel putin semiautomat, cu ajutorul codificarii, dar este

preferabil sa se realizeze automat prin autoreglare.
Sudura manuala se va accepta numai in cazuri exceptionale si cu acordul beneficiarului.
Sudura cap la cap cu disc de rezistenta este un procedeu care consta in pregatirea, apoi
incalzirea pieselor de asamblat in zona de sudura la temperatura necesara si din aplicarea asupra
acestora a unei presiuni (presare) necesare. Astfel sudura se realizeaza omogen si fara aport
suplimentar de material.
Acest procedeu se poate realiza in conditiile verificarii temperaturii de sudare si prin
utilizarea aparatelor de sudura care permit controlul valorii presiunii aplicate.
In cazul folosirii acestui procedeu, calitatea sudurii este determinata de:
cunoasterea procedurii de sudare, prin obtinerea de la producator a schemei si procedurii de

sudare;
aparatura de sudura de performanta corespunzatoare, care sa permita controlul temperaturii
termoelementului (disc, oglinda) si al presiunilor indicate pe afisajul aparatului de sudura;
instruirea si verificarea cunostintelor sudorului de catre producator sau organisme autorizate, in
prezenta beneficiarului retelei ;
respectarea prescriptiilor privind factorii de mediu.
Se va face obligatoriu examinarea vizuala a sudurii.

Testarea sudurii se va face conform prescriptiilor furnizorului de material.
Realizarea sudurii si rezistenta la presiunea interioara sunt conditionate de urmatorii factori:
temperatura exterioara > 5C poate influenta sudura prin timpul de sudura;
temperatura exterioara < 5C poate duce la fragilitatea sudurii prin racire brusca.
In acest caz este necesara o protectie (cort, prelata sau folie de plastic) care va fi incalzita cu
ajutorul unui generator de aer cald:
temperatura exterioare > 40 - 45C si expunerea directa la razele solare afecteaza parametri de
sudura. In acest caz este necesara protectia locului de munca, prin acoperire, pentru obtinerea
unei temperaturi uniforme pe tot conturul tubului sudat, iar in masura in care este posibil, se vor
obtura extremitatile opuse ale tuburilor de sudat pentru a reduce cat mai mult racirea
suprafetelor sudurii prin actiunea curentilor de aer;
compatibilitatea materialelor sudate, folosirea aceluiasi tip de polietilena (PE 100) ;
respectarea parametrilor de sudura: presiune ( apasarea suprafetelor ), timp de realizarea sudurii
si timpul de racire inainte de indepartarea elementelor de fixare ale dispozitivului de pozitionare;
instruirea sudorilor de catre producatori.

Sudura cu termoelemente a pieselor (mansoane, coliere de priza)
Procedeul consta in pregatirea si apoi electrosudarea pieselor (mansoane, coliere de
priza) pe tub cu ajutorul rezistentelor incorporate in piese.
De regula factorul de sudura > 1.
Calitatea sudurii este determinata de urmatorii factori:
aparatul de sudura ales sa aiba posibilitate de autotestare si capacitate de inmagazinare a datelor
realizate la fiecare sudura;
respectarea instructiunilor producatorului de tub privind procedeul de sudura;

respectarea specificatiilor de intretinere a aparatului;
instruirea si verificarea cunostintelor de catre producator sau organisme autorizate.
Testarea se va realiza prin citirea corecta a codurilor folosite si prin incercari la tractiune
si indoire, incercari la care tubul trebuie sa cedeze inaintea sudurii.
Imbinarea cu flan]e se va realiza cu ajutorul adaptorului pentru flanse astfel incat sa se
coreleze cu flansele elementelor de legatura (vane etc.), in functie de presiunea necesara.
1.8. Montarea armaturilor, accesoriilor si ramificatii bransamente
Pentru buna functionare si intretinere a conductelor de apa este necesara echiparea cu armaturi
constand din vane, goliri, hidranti.
Montarea vanelor
Vanele (robinetele) sunt prevazute din fonta cu flanse si vor fi direct in pamant fiind dotate cu
tuburi de protectie, suport tub, garnituri de manevra, ghidaj, cutie si capac de protectie.
Vanele montate in caminele de bransament sunt imbinate prin racorduri cu compresie.
Se recomanda ca montajul vanelor sa se efectueze in afara transeii si sa se coboare tot ansamblul
in vederea pozarii. Se va evita aparitia unor forte anormale de tractiune capabile sa provoace
smulgerea lor sau deformarea ansamblului.
Vanele se vor monta conform SR 4163 / 1995.
Montarea hidrantilor
Tipul de hidrant folosit va fi Hidrant suprateran Pn 10 , cu Dn 100 mm

Hidrantii vor fi montati intr-o pozitie riguros verticala, cu respectarea adancimii de acoperire de
minim 1 m din dreptul generatoarei superioare a cotului hidrantului.
La montarea hidrantilor trebuie respectate urmatoarele conditii:
evitarea introducerii de pamant sau pietre;

asezarea talpii cotului pe un radier de beton;
constituirea unei zone de drenaj cu materiale concasate pentru evacuarea apelor de golire.

1.9.Realizarea umpluturilor
Umplutura transeii conductelor din polietilena cuprinde doua zone bine definite si anume:
Zona de acoperire - pana la aproximativ 30 cm deasupra generatoarei conductei, necesara

asigurarii stabilitatii conductei.
Zona de umplutura - necesara pentru transmiterea uniforma a sarcinilor care actioneaza asupra
conductei si protejarea acesteia in timpul realizarii umpluturii superioare (vezi pct.1. 5.).
Zona de acoperire (pana la 0,30 cm deasupra generatoarei superioare) trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii de material si executie:
materialul de umplutura trebuie sa fie curatat de pietre si blocuri (granule de max. 10 mm) sau
materiale solidificate;
pentru terenurile care nu prezinta capacitate corespunzatoare de compactare trebuie sa se
utilizeze materiale fiabile de adaos (nisipuri, pamant );
nu se vor utiliza materiale agresive care deterioreaza conducta si nici soluri care prezinta tasari
ulterioare;
compactarea straturilor acestei zone se face in straturi succesive de maxim 15 cm.
Compactarea se va face manual si mecanizat cu echipament usor (de tip broasca) pentru a
asigura stabilitatea tubului.
Umplutura este realizata prin straturi succesive de aproximativ 20-30 cm, astfel incat tuburile sa
nu sufere nici o deteriorare.
Pentru a marca existenta conductei de apa, in cazul deschiderii unei sapaturi, se va amplasa in
umplutura, deasupra generatoarei conductei, la 50 cm, o banda longitudinala din PVC, colorata
(banda de semnalizare), iar pentru a permite detectarea in sol a retelelor de apa , s-a prevazut un
conductor de cupru 1,8 mm izolat la exterior, al caror capete va fi scos in camine.

Santurile nu trebuie tinute deschise timp indelungat pentru evitarea inundarii santurilor, situatie
in care se schimba pozitia conductei in sant. Dulapii orizontali, atat la sprijinirile orizontale, cat
si la cele verticale (daca e cazul) nu se vor scoate decat pe masura executarii umpluturilor.
Dulapii orizontali se vor scoate numai de pe mal.
Daca demontarea sprijinirilor prezinta pericol pentru muncitori sau pentru constructiile
invecinate, ele se vor lasa in pamant.
Aceste lucrari se vor executa conform STAS 2914 / 84.
Executia lucrarilor se va realiza in conformitate cu piesele desenate din documentatia tehnica:
planuri de situatie retele publice de alimentare cu apa;
profile longitudinale.
1.10. Masuri de protectie a muncii
La intocmirea documentatiei a fost respectat “Regulamentul privind protectia si igiena muncii in

constructii” elaborat de MLPAT conform Ordinului nr. 9 /N/ 15 martie 1993, in conformitate cu
HG nr.795 / 1992 si publicat in Buletinul Constructiilor vol. 5,6,7,8 / 1993 precum si “Legea
protectiei muncii nr. 90 / 1996” a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale.
La proiectarea lucrarilor ce fac obiectul documentatiei s-au respectat Normele republicane si
departamentele privind executia lucrarilor de retele edilitare, prevazandu-se urmatoarele masuri:
sprijinirea malurilor transeii de pozare a conductei;

sprijinirea si protectia retelelor existente intalnite in sapatura;
parapete de imprejmuire a sapaturilor deschise si podete de trecere pentru pietoni.
In timpul executiei lucrarilor antreprenorul va lua masurile de protectia muncii pentru evitarea
accidentelor (arsuri, electrocutare, loviri prin impact cu utilaje de transport sau manevra etc.),
urmarind in principal respectarea normelor ce reglementeaza activitatea de protectie a muncii.
Se vor respecta in mod special prevederile din urmatoarele capitole din cadrul normelor
specifice de protectie a muncii:
volumul A - cap.1-5,7,9,14-18 -Norme generale comune de constructii montaj si

instalatii;
volumul B - cap.19 -Lucrari de terasamente si consolidari de teren;
volumul C - cap.21-24,27-30 -Lucrari de constructii;
volumul D - cap.31-35 -Lucrari de montaj;
volumul H - cap.38-41 -Utilaje si masini pentru constructii.
1.11. Calitatea lucrarilor
Lucrarile se vor executa in conformitate cu prescriptiile din Legea nr.10/95 si a regulamentelor

aprobate prin HG 766 / 97, HG 272 / 94 si HG 273 / 94 privind calitatea lucrarilor in constructii
si vor fi obligatoriu puse in practica de reprezentantii autorizati din partea proiectantului,
beneficiarului si a antreprenorului lucrarilor.
In conformitate cu HG 766/97 s-a stabilit categoria de importanta a lucrarii:“C” normala,
calitatea lucrarilor asigurandu-se dupa modelul nr. 3.
La faza PT s-a stabilit programul de urmarire tehnica a executiei pe faze determinante.
Prin sistemul de calitate se va urmari:
Materialul pus in opera (conducte, vane si armaturi, piese speciale etc.);

Executia sapaturii pentru pozarea conductelor;
Executia patului de fundare;
Pozarea conductei, executarea ramificatiilor, a mansoanelor de imbinare

Proba de etanseitate, urmarindu-se si modul de realizare a umpluturilor partiale si a compactarii
uniforme a acestora;
Modul de realizare al lucrarilor finale (umpluturi finale, pozitionarea hidrantilor, cu verificarea
prevederilor din proiect );
Controlul nonconformitatilor;
Inregistrari privind calitatea.
CAP. 2 - DATE PRIVIND RECEPTIA, EFECTUAREA PROBELOR, PUNEREA IN

FUNCTIUNE A CONDUCTELOR
2.1. Probe si punere in functiune
Executarea pieselor de alimentare cu apa (in capatul amonte) si de evacuare a apei (in capatul
aval) ale tronsonului la care se face proba (cu toate accesoriile necesare: robineti, aparatura de
masura si control etc.);
Executarea sprijinirii placilor de obturare cu dulapi incastrati transversal in transee sau pe un
dispozitiv echivalent (perete de palplanse);
Proba de presiune se va efectua dupa acoperirea tuburilor pe partea lor mediana, pentru evitarea
oricarei deplasari a conductei sub efectul presiunii;
Proba de presiune se va efectua dupa temperatura de varf a zile si se vor evita probele in timpuil
noptii;
Presiunea se aplica pe durata a 60 minute, fara ca diminuarea presiunii sa fie mai mare de 0,1
bar.
Inlaturarea eventualelor defectiuni si refacerea probei de catre antreprenor;
Executarea umpluturilor;
Proba generala a conductei va fi facuta de antreprenor, in prezenta beneficiarului, inainte de
receptia definitiva a lucrarilor. Reteaua este pusa sub presiune timp de 48 ore de la umplere,
pierderea dupa aceasta perioada netrebuind sa depaseasca 1%;
Se vor respecta prevederile STAS 6819 / 82 par.4.4. ( Probe si verificari );
Spalarea cu apa curata a conductelor in interior;
Dezinfectarea conductelor (deoarece transporta apa potabila), apoi spalarea cu apa curata, dupa
care se recolteaza probe de apa care se vor analiza in laborator specializat pentru a verifica
incadrarea in standardele de calitate;
Punerea in functiune la presiune de regim;
Receptia generala a conductei;
Refacerea sistemului rutier la starea initiala.
Se vor intocmi procese verbale de lucrari vizate obligatoriu de beneficiar pentru urmatoarele
operatiuni:
predarea amplasamentului;
lipirea tronsoanelor si montarea pieselor speciale prin electrofuziune;
umplerea partiala a transeelor;
pregatirea pentru proba de presiune;
proba generala si completarea umpluturilor;
executia umpluturilor ,
spalarea si dezinfectarea conductelor.
2.2. Proba de presiune
Proba conductelor principale

Proba de etanseitate a unei retele permite sa se verifice daca montajul imbinarilor a fost corect
executat.
Proba de etanseitate se executa de catre antreprenor pe masura avansarii lucrarilor.
In acest caz, proba de etanseitate se va executa pe un tronson cu o lungime de 100 m, pentru
depistarea mai usoara a eventualelor pierderi de apa.
Pentru proba de etanseitate va fi executata umplutura santului, mai putin zona imbinarilor,
pentru depistarea eventualelor pierderi de apa.
Proba hidraulica va fi executata pe tronson de 100 m, la care sunt montate toate armaturile si
sprijinirile de proba la cele doua capete.
Vanele de linie sau ramificatiile, precum si capetele libere vor fi asigurate obligatoriu in timpul
probelor.
TABEL PENTRU EFECTUAREA PROBEI DE PRESIUNE
Materia Felul Pr. Pi Timp Scader Pierderi Conditii speciale

lul probei (daN/c (daN/c ul de ea de apa de efectuare
conduct m) m) proba pres.ad adm1/h si proba
ei m. mp
polietile cu apa 6 Presiunile de
na 1 ora 0,1 Pi nu se admit incercare 10
10 daN/cmp se vor
10 ridica treptat cu
aproximativ
2daN/cmp la
1/4 ora
Pr. - presiunea de regim in conducta, in exploatare
Pi - presiunea de incercare a conductei pentru probele de presiune
Pentru temperaturi ambiante de pana la 20 grd C pe o perioada de cel putin doua saptamani,
testul dureaza 1h, cu pierderi admisibile de 0,2 bar.
Pe perioada de primavara , la temperaturi intre 20-28 grd C ( peste doua saptamani) testul de 1
ora cu reducere admisibila de maxim 0,9 barr, iar pentru t>28 grdC durata probei este de 30 min.
cu pierdere admisibila de maxim 0,9 barr.
Conductele care alimenteaza hidrantii de incendiu sunt supuse probelor in aceleasi conditii ca si
reteaua de apa potabila.
Fazele de efectuare a probei de presiune sunt:
Instalarea agregatelor de pompare a apei la capatul conductei amplasat mai jos pe verticala.
Se monteaza vanele de golire si robinetele de aerisire ca si aparatele de masura a presiunii
(manometru).
Se deschid ventilele de dezaerisire.
Se umple conducta cu apa, se inchid robinetele de dezaerisire si se continua pomparea pana la
realizarea presiunii de incercare.
Se noteaza presiunea din 10 in 10 minute urmarindu-se caderile bruste de presiune.
Incercarea se considera reusita, daca dupa trecerea intervalului de o ora de la atingerea presiunii
de incercare, scaderea presiunii in tronsonul incercat nu depaseste 10% din presiunea de
incercare si nu apar scurgeri vizibile.
In perioada de iarna, cu temperaturi sub 0C dupa efectuarea probei, golirea conductei se face
imediat.

Rezultatele probelor de presiune se consemneaza intr-un proces verbal, care face parte integranta
din documentatia necesara la receptia preliminara si definitiva a conductei.
Dupa terminarea completa a lucrarilor de executie, pe conductele de apa se vor executa o proba
generala pe intreaga lungime, la presiunea de serviciu.
Nu se vor executa probe pneumatice.
2.3. Spalarea si dezinfectarea (la apa potabila)
Inainte de punerea definitiva in functiune a retelei de apa potabila se va efectua operatia de

spalare si dezinfectare cu solutie de clor de concentratie 20-30 mg/l timp de 24 de ore.
Se impune necesitatea respectarii timpului de contact minim pentru operatia de dezinfectie.
Dupa terminarea operatiei de dezinfectare se procedeaza la o spalare a retelei cu apa curata. Se
recomanda ca operatia de spalare sa se faca pe tronsoane, cu curent de apa sau apa si aer
comprimat, in conducta realizandu-se viteze minime de 1,5 m / s.
Se recolteaza probe de apa care se analizeaza in laboratoarele de specialitate, darea in functiune
fiind obligatorie numai dupa incadrarea in standardul de calitate - STAS 1342/91.
Obtinerea Buletinului de analiza al calitatii apei, dupa dezinfectia conductei, este un document
esential , alaturi de proba de presiune.
2.4. Receptia si punerea in functiune
Receptia lucrarilor de alimentare cu apa este precedata de controlul riguros al acestora, care
cuprinde urmatoarele operatii:
verificarea transeii si patului conductei;

verificarea condutei montate in sant;
verificarea la presiune;
verificarea cotelor conductei;
verificarea armaturilor
verificarea umpluturilor .
Verificarea si receptia se fac cu respectarea SR 4163/3/1996 a Regulamentului de receptie

aprobat prin HG 766/97 si a celorlalte acte normative care reglementeaza efectuarea receptiei
obiectivelor de investitii.
La receptie va participa in mod obligatoriu, in calitate de membru si un delegat al unitatii care
urmeaza sa asigure exploatarea si intretinerea retelei.
Punerea in functiune a retelei de distributie se va face obligatoriu dupa spalarea si dezinfectarea
conductelor si instruirea personalului de exploatare.
Punerea in functiune a conductelor de apa potabila se va face dupa realizarea conditiilor:
dezinfectarea tuturor constructiilor si instalatiilor care urmeaza sa fie in contact direct cu apa
potabila;
obtinerea autorizatiei sanitare de la organele de resort.
Beneficiarul va receptiona:
modul de executare a umpluturilor, conductelor ;

cartea constructiei, cu toate lucrarile executate precis specificate.
La receptia finala a lucrarilor, beneficiarul va solicita constructorului cartea tehnica a lucrarii in

care sa fie evidentiate cu cea mai mare precizie modul de executie, eventualele modificari
acceptate de proiectant si de beneficiar, inclusiv, marcarea lucrarilor.

Realizarea lucrarilor in conformitate cu prevederile documentatiei va asigura o calitate
corespunzatoare a acestora si o buna fiabilitate.
Dupa receptia finala ce se va efectua in conformitate cu O.G. 2 / 94 si cu Regulamentul de
receptie a lucrarilor aprobat prin H.G. nr. 766 / 97, conducta de distributie a apei potabile va fi
preluata in exploatare si intretinere.
Cartea constructiei, intocmita de antreprenor si prezentata la receptie va fi documentul principal
pe baza caruia se va realiza receptia finala.
Beneficiarul are obligatia ca inainte de inceperea executiei sa inainteze spre verificare proiectul
unui verificator autorizat.
CAP. 3 - DATE PRIVIND FURNIZAREA MATERIALULUI
Tuburile din mase plastice ofera numeroase avantaje utilizatorilor din domeniul lucrarilor de
alimentare cu apa in comparatie cu materiale de constructie clasice (fonta, otel etc.), fiind
folosite in sistemele de transport al apei de cca 40 de ani.
Durata de viata a conductelor din polietilena este previzionata la minim 50 ani.
Tuburile din polietilena se caracterizeaza prin greutate redusa, elasticitate mare, rezistenta
chimica, proprietati termoplastice si rezistenta la uzura prin abraziune.
La alegerea acestui material s-a avut in vedere comportamentul bun al conductelor si armaturilor
la presiuni inalte, usurinta la montaj, manevrare, transport si depozitare, precum si asigurarea
unor conditii de buna functionare in timp.
Montajul si executia lucrarilor pentru alimentare cu apa din tuburi de polietilena este obligatoriu
sa se faca de catre unitati de constructii profilate pe astfel de lucrari si dotate cu utilaje si
personal specializat.
Pentru realizarea unor lucrari de calitate si intr-un timp optim, este necesara specializarea
personalului unitatii constructoare de catre firma furnizoare de material, precum si procurarea
utilajelor specificate indicate de firma furnizoare.
Unitatea de constructii ce va asigura montajul, raspunde de alegerea corecta a procedeelor

tehnologice de executie in conformitate cu prescriptiile republicane de protectie a muncii,
precum si de calitatea executiei si respectarea prescriptiilor impuse de furnizorul de polietilena.
Firma funizoare va fi aleasa in urma unei licitatii de baza de oferte de preturi.
Beneficiarul va prezenta lista furnizorilor agreati si va stabili in caietul de sarcini pentru licitatie
conditiile si modul de prezentare a ofertei furnizorilor de polietilena.
Producatorii de tuburi si piese speciale din polietilena vor anexa specificatii tehnice de
respectare a:
ISO 9002 si EN 29002 -Standarde internationale pentru controlul calitatii conductelor
PIED ;
ISO 161 , 3609,4427 -Dimensiuni si abateri dimensionale admise;
ISO 7270 -Verificare aspect ;
ISO 1167 -Tevi din materiale plastice pentru transportul fluidelor;
-Determinarea rezistentei la presiunea interioara;
ISO 12162 -Clasificarea marcilor uzuale PEID;
ISO 8075 -Tevi PEID cerinte generale de calitate,teste;
ISO 5208 -Verificarea la etanseitate.
Materialul - polietilena de inalta densitate (PEID) - PE 100 - PN 10 SDR 17, pentru diametre
63,125,180mm si PE 80-Pn 10 SDR 11 pentru Dn 32 mm
Diametrele nominale specificate sunt diametrele exterioare ale conductelor din polietilena de
inalta densitate, stabilite conform corespondentei urmatoare:

Diametrul exterior Teava PEID Retea

40x3 mm Conf. Pr. Inst. Inter. Bransamente apa potabila
50x3,7mm “ “
63x4,7mm “ “
75x5,5mm “ “
110x10mm “ “
125x4,6mm PE 100 Pn 6 Retea apa potabila
160x5,8 mm PE 100 Pn 6 Aductiune apa potabila
90x3,3 PE 100 Pn 6 “
160x9,5mm PE100 Pn 10 Retea apa inc. ceata
200x11,9mm PE100 Pn 10 Retea apa inc. exterior
160x9,5mm PE100 Pn 10 “
90x5,4mm Conf. Pr. Inst. Inter. Bransamente inc. inter
250x14,8mm PE100 Pn 10 Retea apa sprinklere
200x11,9mm PE100 Pn 10 “
160x9,5mm Conf. Pr. Inst. Inter. Bransamente inc. spk.
63x4,7mm PE 80 Pn 6 Retea apa stropit
32x2,4mm PE 80 Pn 6 “
Pentru elementele livrate sub forma de bare, lungimile vor fi de 6 sau 12 ml.
Cap. 4. EXPLOATAREA RETELELOR DE APA
Exploatarea retelelor de alimentare cu apa se face conform Regulamentului de

Exploatare, care va cuprinde :
- controlul periodic al retelei efectuat in baza unui esalonari;
- controlul instalatiilor bransate;
- controlul periodic al calitatii apei care trebuie sa corespunda STAS 1342/84;
- spalarea si dezinfectarea retelei de apa potabila;
- efectuarea lucrarilor de intretinere periodica a retelelor.

Caiet de Sarcini Polietilena

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini Polietilena

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2005

BENEFICIAR: S.C. POLUS TRANSILAVANIA S.R.L.

OBIECTIV: COMPLEX COMERCIAL POLUS

Comuna Floresti, jud. Cluj

SPECIALITATEA: INSTALATII SANITARE INTERIOARE SI

VOLUMUL I BROSURA 4 - CAIETE DE SARCINI

INSTALATII SANITARE INTERIOARE SI RETELE

DIRECTOR PROIECT Dr. Ing. Adrian POCOLA

PROIECTANTI Ing. Ioana PANTAZI

Ing. Ovidiu DUMITRESCU

Ing. Alina TANASE

Ing. Luciana GHITA

A. RACORDURI APA CANAL

1.2. Amplasarea si trasarea lucrarilor

Este recomandabil ca racordurile de apa si canalizare sa fie executate concomitent sau

CAIET DE SARCINI- INSTALATII SANITARE INTERIOARE SI DE STINS INCENDIU

2. CONDITII TEHNICE DE REALIZARE A LUCRARILOR

Terasamentele se vor executa de preferinta in sezonul fara ploi.

3. ELEMENTE PREFABRICATE INDUSTRIAL PENTRU TRANSPORTUL APEI

3.1. Tuburi si fitinguri din polietilena de inalta densitate (PEHD)

CAIET DE SARCINI- INSTALATII SANITARE INTERIOARE SI DE STINS INCENDIU

3.2. Tuburi din PVC-KG

Tuburile, coturile si piesele de legatura vor fi conform specificatiei din listele

Materialele vor fi insotite de certificate de calitate, carti tehnice, instructiuni de

3.3 Materiale auxiliare

Se face referire in general la conditiile obligatorii pe care trebuie sa le respecte mortarele,

CAIET DE SARCINI- INSTALATII SANITARE INTERIOARE SI DE STINS INCENDIU

Umpluturile se vor executa numai manual.

5. PROTECTIA MUNCII , P.S.I.

La manipularea tuburilor si materialelor din PEHD ca si la punerea in opera se vor

Factori de risc (conform Normativ cadru de acordare,

Constructorul va dota echipele ce executa lucrarile cu echipamentul de protectie adecvat

- Legea Protectiei Muncii Nr. 90/1996 si Normele Metodologice de aplicare;

CAIET DE SARCINI- INSTALATII SANITARE INTERIOARE SI DE STINS INCENDIU

Receptia lucrarilor se va face cu respectarea prevederilor “Legii privind calitatea in

CAIET DE SARCINI- INSTALATII SANITARE INTERIOARE SI DE STINS INCENDIU

B. INSTALATII HIDRAULICE LA GOSPODARIA DE APA DE

1.1. Pentru incendiu

CAIET DE SARCINI- INSTALATII SANITARE INTERIOARE SI DE STINS INCENDIU

Modul de actionare va fi astfel:

2. Pentru instalatiile de sprinklere

Grup de pompare format din:

CAIET DE SARCINI- INSTALATII SANITARE INTERIOARE SI DE STINS INCENDIU

Modul de actionare va fi astfel:

3. Pentru instalatia de stins incendiu cu ceata de apa la paturile de cabluri

Grup de pompare format din:

-o pompa pilot avand:

-un rezervor cu membrana Pn 16, V=300 l

4. Pentru hidrantii de gradina

Grup de pompare format din:

CAIET DE SARCINI- INSTALATII SANITARE INTERIOARE SI DE STINS INCENDIU

Instalatiile hidraulice din statia de pompe constau din:

1.1.2.Sursa de apa pentru refacerea rezervei intangibile de incendiu

Toate echipamentele de pompare si materialele folosite vor fi agrementate tehnic si

1.1.3. Asigurarea serviciului de pompieri civili

1.2 Statia de hidrofor apa potabila

CAIET DE SARCINI- INSTALATII SANITARE INTERIOARE SI DE STINS INCENDIU

Nr. SPECIFICATIA UM CANTITATI OBSERVATII

A. Ape uzate menajere si

CAIET DE SARCINI- INSTALATII SANITARE INTERIOARE SI DE STINS INCENDIU

3. CONDITII DE CALITATE A COMPONENTELOR LUCRARII

Materialele utilizate la executarea instalatiilor vor avea caracteristicile prevazute in

Pentru instalatiile de alimentare cu apa se vor utiliza:

1. – armaturi montate pe conductele de apa potabila: