Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Articole diverse
"Mintea intuitiva este un dar divin, iar mintea rationala este fidelul servitor al
acesteia. Noi am creat o societate care onoreaza servitorul si a uitat darul"
Albert Einstein
- Vi s-a intamplat vreodata sa intalniti o persoana, pe care nu ati vazut-o de mult
timp, dupa ce fara nici un motiv special v-ati gandit la ea cu putin inainte?
- Ati deschis vreodata la intamplare o carte sau o revista, gasind chiar informatia
de care aveati nevoie in acel moment?
- Nu vi s-a intamplat niciodata sa fiti frapati de o fraza, de o expresie neobisnuita
si apoi sa o reauziti in cursul zilei, in situatii complet diferite?
- Vi s-a intamplat ca exact in momente de "jena" financiara cineva sa va
plateasca o datorie de care nu va mai aduceati aminte?
- Uneori, dupa ce intreaga zi v-ati chinuit sa gasiti solutia unei probleme, vi s-a
intamplat sa gasiti raspunsul, ca din intamplare, vorbind cu un necunoscut sau
apteptand pur si simplu tramvaiul?
- Cate decizii importante pentru existenta dumneavoastra ati luat datorita unor
mici evenimente, aparent fara sens?
Daca in existenta dumneavoastra v-ati intalnit cu cel putin o parte din aceste
situatii inseamna ca sunteti gata pentru a invata sa folositi
Inainte de a lua startul este necesar sa fixam o premisa. S-a spus ca scopul
cunoasterii nu este euristic ci hedonistic; cu alte cuvinte, cand noi gasim o
explicatie pentru un fenomen nu tindem atat spre a stabili un "adevar" cat spre a
gasi un model coerent, care poate satisface necesitatea noastra de a intelege
lumea ce ne inconjoara.
lata un exemplu: in Grecia antica orice elev invata si prin urmare "stia" ca
fulgerele sunt expresia supararii lui Zeus, in timp ce orice elev de azi invata si
deci "stie" ca ele sunt produsul descarcarilor electrice intre nori.
Dincolo de aparente, eu nu vad mari diferente intre cele doua explicatii, deoarece
amandoua servesc perfect unui singur scop - a lamuri un fenomen. Mai mult, nici
una dintre explicatii nu schimba efectul real: daca sunt lovit de un fulger ma
prefac in cenusa.
De ce am dat acest exemplu? Pentru ca de fiecare data cand ne aflam in fata unui
argument "border line" (de granita). este foarte usor sa comitem doua erori
comune: prima este excesul de scepticism care ne determina sa negam tot ce nu
reusim sa analizam si sa masuram, definind faptul sau lucrul respectiv drept o
banala superstitie; a doua eroare, de "semn contrar", este aceea de a crede
orbeste, a pune ceea ce percepem ca un fenomen foarte interesant pe seama unor
speculatii de genul fenomenelor paranormale, spiritismului etc.
1. coincidentele exista;
2. ele contin un mesaj;
3. acest mesaj trebuie decodificat;
4. depinde de starea noastra mentala recunoasterea coincidentelor si
decodificarea mesajului respectiv.
Daca inca mai cititi aceste randuri, si vi se pare ca ceea ce spun are un sens, va
asigur ca sunteti gata pentru a incerca sa faceti inca un pas care fireste este
reprezentat de o noua intrebare: "Nu cumva fiecare persoana pe care o intalnim
este de fapt o coincidenta semnificativa?". Atentie insa la faptul ca raspunzand la
aceasta intrebare, puteti pune in discutie intreaga dumneavoastra imagine despre
lume, sistemul de valori pe care l-ati folosit pana acum.
Daca veti raspunde prin "da" inseamna ca admiteti faptul ca nimic nu este
intamplator, deci FIECARE PERSOANA PE CARE O INTALNIM ARE UN
MESAJ PENTRU NOI. Consecinta logica ar fi ca data viitoare cand vom intalni
pe cineva, in loc sa schimbam mesaje pline de banalitati si lucruri comune sa
incercam sa ascultam cu atitudine corecta daca respectiva persoana nu are ceva a
ne spune. Multi dintre dumneavoastra vor fi probabil surprinsi de bogatia de idei
si resurse pe care semenii ne-o pot pune la dispozitie daca suntem dispusi sa-i
acceptam.
Desigur multi vor obiecta ca este cel putin imprudent sa intram in vorba cu toti
necunoscutii. Sunt de acord, dar daca sunteti dispusi sa acceptati faptul ca o
persoana are un mesaj pentru dumneavoastra, in scurt timp va veti dezvolta
capacitatea de a intui cand este cazul sa intrati in comunicare si cand nu. Cu toate
riscurile, imi permit sa va dau cateva sugestii pentru a intelege cand merita sa
incercati un dialog cu o persoana necunoscuta:
1. cand al saselea simt va determina sa credeti ca recunoasteti pe cineva, desi
ratiunea va spune ca nu v-ati intalnit niciodata cu respectiva persoana;
3. cand intalniti de mai multe ori aceeasi persoana in conditii care nu sunt
favorizate de factori obiectivi.
Va reamintiti desigur ca cealalta intrebare pe care v-am propus-o era: Este posibil
sa folosim "coincidentele semnificative" in scopuri practice? Pentru a gasi
raspunsul va invit sa faceti urmatorul exercitiu:
1. Retrageti-va pentru cateva minute intr-un loc linistit si incercati si intrati intr-o
stare de calm mental.
2. Gasiti si definiti cat mai precis posibil intrebarea sau dorinta care va preocupa
cel mai mult.