Alimentare Cu Apa Si Canal - Caiet de Sarcini

Beneficiar: Comuna Grcina, Jud.
Neam
PROIECT TEHNIC
privind
"NFIINAREA REELEI DE ALIMENTARE
A SATULUI ALMA, COMUNA GRCINA, JUD. NEAM"
2. CAIET DE SARCINI
CAPITOLUL 1. TERASAMENTE PENTRU CONDUCTE
1.1
Generaliti
1.1.1
Domeniul lucrrilor
Seciunea specificaiilor se refer la lucrrile de terasamente autorizate, necesare pentru

montarea conductelor ngropate, lucrri care includ n ordine specific:
operaii pregtitoare privind transpunerea proiectului pe teren
desfacerea sistemelor de suprafa ale cotelor de teren,
scarificarea sistemului cotei de teren i separarea materialului scarificat
spturi mecanizate i manuale n taluz vertical pentr tranee,
sprijiniri ale malurilor,
protejarea celorlalte reele subterane ntlnite,
evacuarea apelor acumulate n spaiile de lucru i adiacente,
mbuntiri ale terenurilor slabe de fundare,
pregtirea paturilor din material granular pentru pozare conducte ngropate,
pozarea conductelor mbinate,
executarea pe tipuri a straturilor de umpluturi compactate,
refacerea sistemelor de suprafa afectate de lucrri sau de organizri de antier.

Se mai refer la:
materialele utilizabile, specifice terasamentelor i asigurarea gradelor de compactare,
ncrcri i transporturi cu diferite mijloace,
controlul privind realizarea nivelelor de calitate corespunztoare cerinelor specifice,
asigurarea condiiilor pentru recepionarea lucrrilor proiectate.

La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele i normativele
tehnice n vigoare, n msura n care completeaz i nu contravin prezentului caiet de sarcini.

Contractantul va asigura, prin sistemul de calitate propriu atestat sau prin subcontractare
cu un laborator de specialitate acreditat, efectuarea tuturor ncercrilor i determinrilor necesare
dovedirii satisfacerii nivelelor de calitate pretinse prin proiect i prezentul caiet de sarcini.
Beneficiar: Comuna Grcina, Jud. Neam

PROIECT TEHNIC
privind
n cazul unor suspiciuni privind calitatea, Contractantul este obligat s efectueze, la cererea
Dirigintelui de Santiersi reprezentantului Primariei, verificri suplimentare fa de prevederile
prezentului caiet de sarcini, cazurile supunnduse clauzelor din contract.
Contractantul este obligat s asigure adaptarea metodelor tehnologice i organizatorice,
specific fiecrui amplasament, conformnduse i celor specificate expre n Procesul verbal de
predare-primire amplasament.
Contractantul este obligat s in evidena zilnic a condiiilor climatice n care se execut
lucrrile de terasamente, a evenimentelor survenite n timpul fazelor de execuiei asupra crora
produc influien i va asigura nregistrarea documentelor ce atest calitatea execuiei i a
rezultatelor obinute n urma determinrilor i ncercrilor.
n condiii locale deosebite se pot accepta i se pot aproba derogri de la prezentul caiet de
sarcini numai cu acordul scris al Proiectantului i/sau Dirigintelui de Santiersi reprezentantului
PRIMARIEI, dup caz.
n cazul cnd se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini sau defecte calitative,
Dirigintelui de Santiersi reprezentantuluii PRIMARIEI, va dispune ntreruperea execuiei lucrrilor.
Contractantul este rspunztor de pagubele implicite cauzate de aceste ntreruperi i de costurile
privind refacerea lucrrilor neconforme cerinelor.
Neconcordanele cu proiectul, constatate n etapa vizitri amplasamentelor, vor fi sesizate
n scris Investitorului spre soluionare, n timp rezonabil, nainte de termenul de depunere a
ofertelor.
Neconformitile constatate n timpul executrii lucrrilor de terasamente dintr-un front de
lucru, vor fi transmise din timp, acceptat rezonabil, n scris, Dirigintelui de Santier, spre soluionri
n condiii legislative i timp util meninerii frontului n stare activ
1.1.2
Programul i Declaraia de metod

Ca parte a Programului de ealonare a lucrrilor i a Declaraiei de metod, cerute prin
contract, Contractantul va prezenta un program tehnologic detaliat pentru lucrrile de terasamente

propuse, pentru fiecare amplasament al proiectului, i metodele propuse pentru executarea
spturilor, micarea materialelor rezultate i cele necesare, compactri, depozite surs sau
intermediare i micarea de personal. Va prezenta, de asemenea, i o list detaliat cu cantitile
fizice de realizat i tipurile mijloacelor de mecanizare care vor fi utilizate.
Declaraiile de metod vor lua n considerare i cerinele particulare i de corelare ale

PROIECT TEHNIC
privind
serviciilor tehnice responsabile din primariile crora le sunt arondate amlasamentele.

Lucrrile se vor planifica pe tronsoane de dimensiuni ce nu vor depi 50100 m, dup caz, cu
operaii desfurate n paralel pe maxim 23 tronsoane succesive.
1.2
materiale
1.2.1
Generaliti
Lucrrile de terasamente nu vor fi ncadrate, n partea economic, dup natura, dup
proprietile coezive i modul de comportare la spat ale pmnturilor sau rocilor dezagregate prin
lucrri. Toate lucrrile tip vor fi considerate ca fiind uniforme, indiferent de amplasament, iar
volumele lor vor fi corelate ntre ele, funcie de lungimile conductelor proiectate.
Toate materialele rezultate din spturi vor fi evacuate imediat de pe amplasamente, cu
excepia terenurilor agricole. Aceste materiale nu vor fi refolosit pentru realizarea umpluturilor
compactate, dect n cazul spturilor n terenuri agricole. n cazul terenurilor agricole i al spaiilor
verzi, anterior demarrii spturilor, se vor ndeprta straturile vegetale, care apoi vor fi
reamenajate la acelea grosimi, dup finalizarea lucrrilor pn la cota iniial a stratului
ndeprtat.
Pentru umpluturi vor fi utilizate agregate minerale naturale extrase din balastiere, ca surse
acceptate de Investitor sau Reprezentantul su, pe baza rezultatelor ncercrilor iniiale de tip ale
furnizorului. Utilizarea materialului se va putea face numai dac este nsoit de declaraia de
conformitatea cu sarcinile calitative asumate de furnizor, prin proceduri interne proprii pentru
produsul tip acceptat de Investitor (sistem 4 de atestare, conform Anexa 3 din HG
nr.622/21.07.2007).
Tipurile de materialele utilizate pentru umpluturile compactate ale traneelor pentru
conducte, exceptnd cele aferente sistemelor cotelor de teren, sunt mprite dup straturile
alctuite pe cote descresctoare i definite de Proiectant, cum urmeaz:
material pentru umpluturi curente, funcie de gradele de compactare prescrise
material pentru protejarea conductelor, funcie de tipodimensunea conductei
material pentru pat de pozare conducte
geotextile, de protejare straturi de umpluturi sensibile,
material pentru mbuntirea terenului de fundare local alterat

PROIECT TEHNIC
privind
Materialele utilizate sunt definite dup cum urmeaz:

1.2.2
Material pentru umpluturi curente,

Pentru umpluturi curente vor fi utilizate balasturi naturale extrase din balastiere. Balasturile
nu vor conine materii organice sau alte impuriti i trebuie s-i pstreze gradul prescris dup
compactare:
Granulometria trebuie s se ncadreze n limitele tabelului de mai jos:
Dimensiunea sitei
Procent de trecere
75 mm
100
37,5 mm
85-100
10 mm
45-100
5 mm
25-85
600 mm
8-45
75 mm
5-10
Limita de umiditate a materialului, ncrcat la furnizor n mijlocul de tranport auto, s nu

depeasc 30%. Pe amplasamentele Proiectului, procentele de umiditate vor fi reglate pn la
atingerea celor optime necesare obinerii gradului minim de compactare cu indice Proctor modificat
de 9597%, funcie de intensitatea traficului i ncrcrile din circulaie, aplicnd procedee tehnice
proprii supuse acceptului Investitorului.Atestarea gradului de compactare se face prin document
nregistrat.
1.2.3
Material pentru protejare conduct ngropat
Materialul pentru protejarea conductelor are rolul principal de a menine forma conductei ngropate
i de a favoriza preluarea ncrcarile verticale din umpluturi i traficul de la cota terenului.
Protejarea se realizeaz prin straturi succesive executate diferit, numai prin compactare manual,
dup cum urmeaz:
strat de sprijin, manual mprtiat afnat, de cca 2 cm grosime, din nisip cu granulaie
maxim de 10 mm, pentru aezarea conductei la cotele Proiectului,
patul superior de pozare, pn sub axul orizontal longitudinal al conductei, din produs
mineral monogranular de balastier prescris de furnizorul conductei pentru condiiile de
pe amplasament, cu rol de a asigurare aliniamentul montajului; compactarea se execut
cu grij sporit i la un indice Proctor de cca.80%, pe ambele pri, i se verific prin
aplicri de sarcini locale diferit direcionate, sub care s nu se produc deplasri,
umpluturi laterale longitudinale, pn la generatoarea superioar, din produs

PROIECT TEHNIC
privind
monogranular prescris de furnizorul conductei, cu indice Proctor sporit fa de stratul

inferior, cu rol de distribuire uniform pe pereii conductei a ncrcrilor verticale preluate
n seciune transversal,
umplutura superioar conductei, cu o grosime minim de 15 cm, din produs

monogranular compactat la un indice minim de 8590 %, funcie de adncimea de
ngropare,
geotextil, n fii cu limi adaptate limilor traneelor la cota superioar realizat pentru
protejarea conductei, cu rol de a reducere influenele vitezelor de circulaie ale apelor
infiltrate, n umplutura din balast urmtor, asupra protejrii conductei.
Materialul rezultat n urma spturilor pentru tranee nu va fi utilizat pentru protejarea conductelor
proiectate pentru acel amplasament.
Materialul pentru protejarea conductelor va fi format din agregate minerale produse n staii de
sortare de pe lng balastiere i va respecta urmtoarele prevederi minimale:
Diametru nominal al conductei
Dimensiunea maxim a
Sorturi utilizabile
(mm)
particulelor (mm)
(mm)
Sub 300
10
10 monogranular
300 600
15
10 14 monogranular
Sau
14 5 amestec uniform
700 1600
20
10; 14; 20, monogranular

Sau
Sau
Peste 1600
25
concasate
10; 14; 20; 40, agregate concasate

monogranulare
Sau
Sau
Sau

PROIECT TEHNIC
privind
1.2.4
Material pentru pozare conduct

Materialul pentru pozarea conductelor, constituie un strat bine compactat, de minim 10 cm
grosime, pentru amenajarea fundului de tranee dup spturi i asigurarea realizrii pantelor din
profilul longitudinal al Proiectului. Stratul va prelua i ncrcarile rezultate n timpul montrii tipului
de conduct, fr afectarea cotei de rezemare a tipului de conduct n seciunea transversal din
sptura amenajat.
Materialul pentru stratul compactat de pozare va consta din nisip de balastier cernut cu
granulaia maxim de 10 mm, fr impuriti i pri organice la furnizor, ncrcat n mijloc auto.
Nisupul va fi nsoit de declaraia de conformitate cu materialul tip (sistem 4) contractat i declarat.
Acest material va fi folosit i pentru lestarea provizorie a conductelor montate pe poziiile din
Proiect, prin intermediul unor saci mpletii din fire biodegradabile, umlui 7580%.
Materialul rezultat n urma spturilor pentru tranee nu va fi utilizat pentru pozarea
conductelor proiectate pentru acel amplasament.
n cazurile terenurilor de fundare nisipoase nealterate se poate accepta, de Consultant de
Supervizare, realizarea pozrii conductei, dar numai dup finisarea la cotele de radier din
Proiect i prin intermediul unui strat de nisip monogranular necompactat de cca 2 cm.
1.2.5
Geotextile
Materialul geotextil va fi sub form de mpslitur i va fi garantat pentru 25 de ani sub influena
apelor cu coninut ridicat de sruri minerale.
Va avea urmtoarele proprieti fizice:
tensiunea longitudinal de minim 12 kN/m;
ntinderea de rupere de minim 40%;
fora de presare a plonjorului de minim 4000 N;
greutatea specific de minim 100 g/m2 (mai grea dect apa);
eficiena de filtrare mecanic:

a) grosimea: minim 2,5 mm la 2 kN/m2;
b) debitul de ap: 10 litri/m2/s (presiune 100 mm).

PROIECT TEHNIC
privind
1.2.6
Material pentru mbuntirea terenulu de fundare
Fundurile de sptur care prezint alterri locale vor fi supuse spre soluionare Proiectantului.
Acesta va decide modul de realizare. Terenurile de fundare alterate din vina Contractantului, ca
urmare a nerespectrii tehnologiei, vor fi consolidate pe costuri proprii, dar, numai pe baz de
soluionri date de Proiectant.
1.3
Execuie
1.3.1
Cote de teren existente (CT)
Cotele existente ale terenului, indiferent de sistemul de alctuire la suprafa, constituie baze
pentru msurri cote n adncimi, n seciuni corespunztoare caracteristice ale aliniamentelor
Proiectului de pe amplasament.
n cazurile n care, din diverse motive, cotele de teren au fost alterate de lucrri comandate de
adminisctraia local, anterior prelurii unui amplasament, cotele de referin ale Proiectului vor fi
transpuse situaiei reale ntlnite, utiliznd elemente edilitare cu cote CT nemodificate, cote ce vor
fi menionate prin Procesul Vebal de Predare-Primire Amplasament.
1.3.2
Cote de radier (CR)
Contractantul va monta conductele la cotele de radier (CR) indicate n Proiectul aprobat.

Dac nu este indicat altfel de ctre Consultant de Supervizare n cazuri particulare supuse spre
aprobare, adncimile traneelor vor fi realizate, astfel nct, s asigure o acoperire de minim 1,4 m
deasupra generatoarei superioare a conductelor ngropate, indiferent de diametre nominale i tip.
1.3.3
Lucrari pregatitoare
naintea nceperii lucrrilor pe un amplasament, se includ a fi executate, fr coantificare distinct

n partea economic, lucrrile pregtitoare necesare, dup caz, i apreciate dup vizitarea
amplasamentelor:
curirea suprafeelor de teren de: frunze, crengi, arbuti, iarb, buruieni, noroi acumulat sau
alte materiale inutilizabile depozitate accidental, inclusiv transportarea lor la rampele de
depozitare indicate i taxate de Administraiile Locale,
indepartarea de pe amplasamente a corpurilor, obiectelor i vehiculelor, cu regim de

proprietate privat, repoziionarea lor n afara zonelor de activitate, n urma acordurilor i/sau
somaiilor ce implic proprietarii sau Administraia Local, dup caz,
taierea arborilor si/sau arbustilor de pe trasee definite prin Proiect, cu tulpini 10 cm, cu

PROIECT TEHNIC
privind
aprobarea forurilor locale, inclusiv scoaterea si indepartarea rdcinilor,
colectarea i ndeprtarea apelor de suprafa n afara amplasamentelor Proiectului, inclusiv

protejarea fa de apele meteorice,
tierea regulat cu mijloace adecvate a sistemelor rutiere, pentru formarea limilor necesare
desfurrii oparaiunilor de spare, limi cel mult mai mari cu maxim 0,40 m dect limile
superioare ale traeelor, menionate mai jos, de sub sistemele de suprafa tiate:
LIMI SUPERIOARE MAXIME ALE TRANEELOR N ZONELE CU SISTEME RUTIERE

TIATE MECANIZAT(m)
Adncimi pn la radierul conductei (m)
Limi maxime imediat sub sistemul rutier (m)
1,25
Dn.+0,55
1,26 2,25
Dn.+0,85
2,26 3,25
Dn.+1,15
3,26 4,25
Dn.+1,45
4,26 5,25
Dn.+1,85
5,26 6,25
Dn.+2,25
Dn. = diametrul nominal al conductei
asigurarea i inerea sub contro permanent a zonelor de activitate, n conformitate cu

restricionrile aprobate sau impuse de factorii desemnai prin Certificatul de Urbanism
amenajri de eventuale depozite intermediare provizorii, cu acordurile Administraiilor Locale,

pentru ameliorarea influenelor timpilor de transport auto asupra duratetelor totale de
aexecuie pe amlasamentele Proiectului.
Contractantul va consemna i supune aprobrii Dirigintelui de Santier, toate lucrrile pregtitoare

efectuate, din cele enumerate mai sus. Totodat, rmne responsabil pentru efectele rezultate din
neefectuarea unora dintre ele.
1.3.4. Trasarea lucrrilor
Operaiile de trasare se vor efectua conform planurilor de situaie, funcie de reperele existente i
coordonatele punctelor caracteristice ale aliniamentelor Proiectului pe amplasament (STAS 9824/5
-1975).
La o dat solicitat Contractor i aprobat de Investitor, vor fi identificate i marcate vizibil toate
instalaiile i reelele subterane, n prezena deintorilor acestora, covocai de Investitor: electrice,

PROIECT TEHNIC
privind
de telecomunicaii, ap, canal sau de alt natur, ce vor fi intersectate sau n raza crora vor fi
dezvoltate luctrile Proiectului, n vederea protejrii acestora sau devierii, conform procedeelor
tehnice recomandate prin avize de deintori, inclusiv recomandrile suplimentare specifice
amplasamentului predat Contractantului (STAS 9570/1 -1989).
Trasrile n detaliu vor fi efectuate i nregistrate de Contractant dup supervizarea documentului
operaiei de ctre Dirigintelui de SantierProiectului.
n cazuri justificate, traseele Proiectului vor putea fi modificate, cu acordul scris al Dirigintelui de
Santier pe propunerea fcut n spiritul Proiectului de Contractant, n timp rezonabil, dup caz i
cu consultarea Proiectantului. Aceste modificri nu vor implica de costuri suplimentare sau vor fi
cele stipulate n contract.
Contractantul este rspunztor de trasarea lucrrilor confor Proiectului i de conservarea
materializrilor reprezentative de pe amplasament, ca baze pentru msurtori i verificri,
indiferent de volumul lucrrilor dezvoltate i metodele tehnologice adoptate.
Pentru urmrirea realizrii pantelor Proiectului, se vor poziiona, prin metode performante de
nivelment, balize de inventar i se vor utiliza dispozitive adecvate pentru vizri. Dispozitivele pentru
vizri vor avea rigre montate pentru cotele caracteristice aliniamentului proiectat.
Respectarea cotelor de montare i a pantelor conductei, precum i a poziiei construciilor conexe
prevzute n Proiect, prezint o importan deosebit, att pentru funcionarea reelelor de
conducte, ct i pentru efectuarea operaiunilor de reparaii, ntreinere i exploatare.
Nerespectarea cotelor proiectate poate duce la colmatri sau formarea de pungi de aer, care
diminueaz debitul conductei i provoac oscilaii de presiune, sau mpiedic golirea complect a
conductei n caz de avarie.
1.3.5. Desfacerea sistemelor de suprafa
Operaiile de tiere a sistemelor de suprafa, se vor executa cu unelte corespunztoare, pentru a
asigura o tiere dreapt i exact. Vor fi evitate alterri ale suprafeelor adiacente n urma
lucrrilor. Refacerile suplimentare rezultate cad n sarcina Contractantului. Cazurile particulare vor
fi supuse aprobrii Dirigintelui de Santier.
Contractantul va aplica metode corespunztoare pentru sprijiniri i consolidri pentru a pstra
limile traneelor n limitele prezentate anterior (la lucrrile pregtitoare).
1.3.6. Excavarea traneelor pentru conducte
Lucrrile de terasamente se vor executa n conformitate cu planurile de executie i se vor respecta
prevederile normativelor n vigoare
La execuia lucrrilor de terasamente se vor respecta obligatoriu prevederile C 169-88 Normativ

PROIECT TEHNIC
privind
pentru executarea i recepionarea lucrrilor de terasamente.

Avizarea lucrrilor de terasamente
nainte de a ncepe orice lucrri de acest fel pe un amplasament, Contractantul va anuna n scris
Investitorul cu cel puin 7 zile nainte de data propusa. n aceasta perioada Contractantul va ine
evidenta nivelelor solului i topografiei, spre aprobarea Investitorului, pentru msurtorile lucrrii.
Se vor obine avize pentru tierea carosabilului pe drumurile principale permanente.
Contractantul, cnd va face demersurile pentru aceast permisiune, va prezenta o adres scris
Dirigintelui de Santier i autoritilor, referitoare la intenia sa de a excava, din timp, pentru a
permite executarea procedurilor i aprobrilor necesare. El va colabora cu Poliia Rutier referitor
la planificarea i executarea traversrii. Contractantul va fi complet responsabil de asigurarea
drumurilor temporare pentru ocolire, a barierelor, semnelor de avertizare, iluminat i paz.
Angajatorul i Angajatorul final nu va suporta nici o penalitate impus de autoritile abilitate,
pentru orice ntrziere fa de termenele prevzute n autorizaiile de spargere.
Nici o excavaie nu va ncepe fr obinerea de ctre Contractant a autorizaiei de execuie.
Excavarea anurilor pentru conducte va avea un avans de cel puin 15 m fa de operaiunile de
punere n oper a conductelor. Aici sunt incluse i excavaiile pentru ramificaii, caz n care cei 15
m vor fi spri n toate direciile urmate de ramificaie.
n cazul n care se ivete vreun obstacol n timpul spturilor, se va informa Investitorul i vor
hotr msurile necesare a se lua nainte de reluarea operaiilor de montaj.
n cazul n care Contractantul nu sap n avans conform preteniilor, scoaterea conductelor deja
montate i repunerea lor dup executarea spturilor n avans, vor fi fcute pe cheltuiala acestuia.
n locurile unde anurile pentru conducte subtraverseaz drumuri, adncimea acestora va fi minim
necesar, iar Contractantul este ncurajat s foloseasc fierstraie speciale circulare pentru
pregtirea marginilor anului, n funcie de materialul ce trebuie spat.
Contractantul va fi pltit pentru refacerea drumului, iar plata se va face dup cantitatea de metri
liniari i nu dup suprafaa poriunii refcute.
La sparea santurilor se va tine cont de: felul terenului, existenta apei freatice, necesitatea
sprijinirilor, diametrul tevilor, tehnologia de montaj .
Santul poate fi spat nainte sau dup asamblarea tevilor pe traseu. Prin sparea ulterioar a
santului, se pot obtine economii nsemnate .
Ltimea santului va fi astfel executat nct s ndeplineasc urmtoarele conditii
cand tuburile se asambleaz pe mal si apoi se lanseaz n sant ,

Lmin. = Dext. + 20 cm , dar nu mai putin de 70 cm .

PROIECT TEHNIC
privind
cand tuburile se asambleaz n sant ,

Lmin. = Dext. + 40 cm , ntre sprijiniri, dar nu mai putin de 90 cm ntre sprijiniri .
Spturile se vor executa parial mecanic i manual, functie de conditiile impuse n zona de lucru si
conform specificaiilor din listele de cantiti. Ultimul strat de 30 cm se va spa manual nainte de
montarea conductelor n an.
Sapatura mecanizata se va face cu excavator cu descrcarea pmntului pe mal si in auto
(excedentarul). Spturile se vor executa in prezenta sprijinirilor. Sptura ultimului strat pn la
cota din proiect i politura se va executa imediat nainte de asezarea stratului de nisip sub
conducta si a stratului de egalizare pentru constructii, pentru a evita degradarea terenului de
fundare. Operaiunea se va executa pe timp uscat, fiind interzis lucrul pe timp de ploaie. n cazul n
care se constat apariia crpturilor paralele cu marginea superioar a transeelor sau a gropilor
se vor lua msuri de consolidare suplimentara a malurilor pentru a evita surprile.
Pe timp de zi i noapte se vor lua msuri de semnalizare a spturilor, se vor monta parapei de
protecie pe o singur parte pe toat lungimea anului deschis, se vor monta podee de circulaie
pietonale peste an n zona de circulaie pietonal.
La ntlnirea n sptura de cable, conducte ori protecii care semnalizeaz prezena lor n teren,
se va opri lucrul n acea zon, eful punctului de lucru va lua msuri de semnalizare a prezentei
reelei subterane, va anuna beneficiarul de reea, lucrul n acea zon relundu-se doar n
prezena acestuia, cu luarea tuturor msurilor de protejare a ei i de protecie a muncii.
Dup executarea spturii se va proceda la recepia calitativ a lucrrii referitor la natura terenului,
cote n plan i cote de nivel. Recepia calitativ se va consemna n procese-verbale ncheiate cu
participarea Dirigintelui de Santiersi reprezentantului PRIMARIEI.
Recepia calitativ a terenului de fundare se va face de catre intocmitorul studiului geotehnic.
Recepia terenului de fundare constituie faza determinant prin care se va autoriza nceperea
lucrrilor de infrastructur (turnarea betonului de egalizare i a radierului rezervoarelor). Att
recepeia terenului de fundare, ct i autorizarea se va consemna n registrul de antier.
Traneele conductelor vor fi excavate la seciunile transversale tipice prezentate n Desenele cu
Cerinele Angajatorului i n nici un caz limea traneei msurat la 0,3 m deasupra coroanei
conductei nu va depi limea indicat n Desene. Contractantul se va asigura c n fiecare punct
limea traneei este suficient pentru a permite pozarea, mbinarea, realizarea patului i a
mprejmuirii i reumplerea n jurul conductei conform cerinelor Dirigintelui de Santier.
Acolo unde mbinarea sau sudarea conductelor i/sau accesoriilor trebuie realizat n tranee,
traneea va fi lrgit i/sau adncit n form de clopot, la dimensiunea necesar stabilit de ctre

PROIECT TEHNIC
privind
Consultant de Supervizare. Aceast lrgire trebuie s permit executarea facil a sudurilor,

mbinrilor i fixrilor n toate etapele acestora, a tuturor reparaiilor necesare la conducte i la
acoperirea de protecie, i inspectarea acestor operaiuni.
Contractantul va aplica toate msurile necesare de sprijinire i consolidare pentru a pstra limea
traneelor n limitele prezentate n Desene i Cerine.
Pereii traneei excavai n roc vor fi ct mai aproape de vertical, iar Contractantul va susine
pereii n toate zonele n care acetia sunt slbii indiferent de cauz, i va ndeprta materialul
prbuit.
n zonele inaccesibile pentru echipamentele de excavare, sau n care Dirigintelui de
Santierconsider c utilizarea acestor echipamente este imposibil sau de nedorit, indiferent de
motiv, excavarea traneei se va realiza manual. Nu se vor efectua pli suplimentare pentru
lucrrile n zonele greu accesibile.
Materialul excavat va fi ndeprtat n ntregime de pe amplasamentul excavaiei. Materialul
excavat NU va fi depozitat de-a lungul traneei. Toate costurile asociate cu transportul
materialului de pe antier vor fi considerate ca incluse n preurile unitare pentru excavaii de
tranee. Cu cel puin dou sptmni nainte de nceperea excavrilor de tranee, Contractantul i
va prezenta Dirigintelui de Santier propunerea sa pentru amplasarea temporar i depozitarea a
materialului excavat, inclusiv locul de depozitare. Dac Dirigintelui de Santierconsider propunerea
ca nesatisfctoare, aceasta poate fi respins iar Contractantul va trebui s o revizuiasc
corespunztor. Toate costurile suplimentare impuse de o propunere revizuit vor fi suportate de
Contractant. Contractantul va obine aprobarea din partea autoritilor pentru depozitarea
materialului excavat.
Dac, n opinia Dirigintelui de Santier sau al reprezentantului PRIMARIEI, exist o ntrziere
nejustificat pentru: testarea conductelor; ndeprtarea materialului n surplus; curarea
general a zonelor n care au fost pozate conducte; refacerea sau ntreinerea suprafeelor, sau
operaiuni similare, atunci Dirigintelui de Santierpoate s blocheze deschiderea unor noi tranee
pn cnd lucrrile restante nu sunt realizate conform preteniilor sale, iar Contractantul nu va
avea o baz pentru reclamaii mpotriva Angajatorului, n acest sens. ntrziere nejustificat va fi
considerat situaia n care mai mult de 100 de metri de tranee este lsat deschis pe orice
antier. ntrziere nejustificat va fi considerat i situaia n care o anumit seciune de tranee
este lsat deschis pentru mai mult de 2 sptmni calendaristice.
Nu se vor demara lucrri de pozare a conductelor sau de formare a patului conductelor n nici o
seciune de tranee, pn cnd formaiunea traneei pe acea seciune particular nu va fi

PROIECT TEHNIC
privind
aprobat de ctre Consultant de Supervizare.

Extinderea excavaiilor
Extinderea excavaiilor va fi cea minim practicabila dup prerea Investitorului, pentru construirea
lucrrii.
Excavarea de anuri pentru conducte va fi totdeauna limitata la lungimile aprobate anterior, n
scris de Investitor. Cu excepia aprobrii scrise a Investitorului, lucrarea pe fiecare lungime
aprobat va fi executat spre aprobarea Investitorului nainte de nceperea lucrrii pe o lungime
nou.
Excavarea materialului necorespunzator
Dac contractantul ntlnete material pe fundul oricrei excavri, care dup prerea lui poate fi
necorespunztor, el va informa imediat Investitorul, care va da instruciuni n scris Contractantului,
asupra faptului c materialul n cauza va fi tratat ca defectuos. Dac este cazul, materialul
defectuos va fi ndeprtat de Contractant spre aprobarea Investitorului i dac nu se specifica
altfel, sau dac nu se comanda de Investitor. Contractantul va umple golurile astfel formate cu
material granular corespunztor, cu aprobarea Investitorului. Omiterea de ctre Investitor s dea
instruciuni, nu va elibera Contractantul de rspunderile pentru defectele n lucrare, dac naintea
construirii, Contractantul, nu a cerut n scris Investitorului inspectarea fundaiei descoperite.
Sigurana excavrii i construcii adiacente
Contractantul va prevede suportul necesar pentru a asigura stabilitatea excavrilor (drumurile i
construciile adiacente).
Alunecri, cderi i excavaii n exces
Contractantul va preveni alunecrile i cderile de material din prile laterale ale excavaiilor i
taluzrilor.
n cazul alunecrilor sau cderilor ce apar n excavaii i unde excavaiile sunt fcute n exces fa
de dimensiunile specificate, orice material necorespunztor care a intrat n excavaii trebuie
nlturat i orice umplere adiional ce poate fi cerut se va face cu material excavat selectat sau
importat i tasat, cu aprobarea Investitorului.
Excavarea traneelor se va realiza n sol stabil. n cazul n care, dup opinia Dirigintelui de Santier,
solul nu corespunde, se va realiza o excavare suplimentar, conform indicaiilor Dirigintelui de
Santier, i se va reface cota cu material de baz compactat, dac solul natural care nconjoar
zona este prea moale. Dac solul din jur este dur, materialul de umplere va fi beton C15. Aceste
lucrri vor fi pltite de ctre Angajator dac instabilitatea solului nu este cauzat de metoda de
lucru a Contractantului altfel
lucrarea va fi derulat pe cheltuiala Contractantului.

PROIECT TEHNIC
privind
Radierul traneei va fi, n fiecare punct, la cota necesar iar limea traneei va fi suficient pentru
patul de pietri, nisip i/sau beton, dup cum este indicat n Desene i conform instruciunilor
Dirigintelui de Santier. Dac vreo parte a traneei este excavat, din greeal, la o adncime mai
mare dect cea necesar, Contractantul va umple traneea cu beton C15 pn la cota necesar,
pe cheltuiala proprie.
Unde se formeaz goluri prin alunecri sau cderi, sau prin excavri n exces fa de dimensiunile
specificate, care dup opinia Dirigintelui de antier pot afecta stabilitatea solului pentru susinerea
lucrrii, sau pot afecta construciile, sau serviciile adiacente, Contractantul va umple golul solid cu
beton clasa BC 2. Acest lucru va fi pe cheltuiala Contractantului.
Racordarea la conducta existenta
n cazul racordrii conductei proiectate la conducta existent din, Contractantul va localiza
tronsonul existent nainte de verificarea traseului noului tronson. Investitorul va semnala
Contractantului poziia
aproximativ
vechiului
tronson
prin
intermediul
Investitorului.
Contractantul va trebui s furnizeze un detector electromagnetic de metale i va trebui s

determine cu precizie poziia vechiului tronson de conducta metalic. In final se va face un sondaj
de prob ntr-un loc acceptat de Investitor pentru a se confirma pozitia conductei existente i
pentru a scoate la iveal seciunea n care se va face jontarea.
n cazul n care prin sondaj nu se gsete conducta, sondajele vor fi continuate n concordan cu
instruciunile Investitorului pna cnd conducta va fi localizat. Investitorul va putea propune i alte
variante de localizare. Costul acestor sondaje va fi pltit pe baza facturilor corespunzatoare. Costul
materialelor i echipamentelor necesare pentru localizarea conductei se consider inclus n
costurile de montaj prin contract. Dac Contractantul nu furnizeaz asemenea dispozitive, se va
deconta doar costul primului sondaj.
Dup determinarea locului n care se afla existent i dup eliberarea captului acestuia,
Contractantul va msura elevaia axei acesteia i diametrul exterior. Rezultatele acestor verificri
mpreun cu o prob din materialul conductei existente vor fi naintate Investitorului care va
confirma fitingurile necesare pentru realizarea jontrii i elevaia axei noului tronson.
1.3.7. Localizare si sustinerea lucrarilor subterane
nainte de excavrile n drumuri i trotuare, Contractantul va obine permisiunea complet i
aprobarea tuturor autoritilor privind avizrile de lucru pentru a ncepe lucrrile dup cum este
necesar i respectnd toate legile i reglementrile locale.
n plus, Contractantul va obine toate informaiile disponibile de la autoriti i alii, care ar putea fi
necesare, referitoare la poziia tuturor serviciilor cunoscute de-a lungul traseelor tuturor

PROIECT TEHNIC
privind
conductelor de pozat. Contractantul va rspunde de localizarea exact a serviciilor i n decursul

lucrrii va lua toate msurile necesare pentru a evita deteriorrile. Unde este necesar, serviciile vor
fi temporar susinute n decursul excavrii. Se va prevede suport permanent pentru serviciile care
traverseaz conductele, dac Investitorul da instruciuni n acest sens. Dac acestea se
deterioreaz n decursul lucrrilor, atunci Contractantul va rspunde de legaturi cu autoritatea
rspunztoare i de repararea serviciului respectiv. Contractantul va suporta toate cheltuielile de
reparaii fie prin asigurri, fie prin finane proprii. Unde un serviciu sau o blocare este ntlnita de-a
lungul traseului unei conducte, Contractantul trebuie s informeze Investitorul imediat de prezenta
ei i va prezenta detalii, inclusiv tipul serviciului sau blocrii, dimensiunile ei, adncimea sub nivelul
solului. Investitorul va indica aciunea ce se va efectua.
1.3.8. Evacuarea apei, susinerea i ngrdirea excavaiilor
Pe toat durata construciilor, Contractantul va pstra zona de lucru i toate excavaiile uscate i
protejate fa de afluxul apei din orice surs (ploaie, ap infiltrat, ap din izvoare de suprafa i
subterane, ap freatic etc.) i va asigura i utiliza toate conductele, pompele, punctele de foraj i
alte aparate i materiale necesare pentru acest scop.
Conductele vor fi pozate n tranee numai dup ce apa a fost evacuat n prealabil. Pe durata
construciilor, Contractantul va proteja structurile i/sau conductele mpotriva plutirii. Acolo unde
conductele vor fi montate sub nivelul apei din sol, evacuarea apei din tranee i din sol va continua
pn la finalizarea reumplerii.Acolo unde dimensiunea conductei depete 400 mm,
Contractantul va utiliza sisteme de evacuare a apei cu punct de foraj, dac Dirigintelui de
Santiernu hotrte utilizarea altui sistem.
Evacuarea apei de ctre Contractant va corespunde cerinelor Dirigintelui de Santier i ale
autoritilor i persoanelor care au drepturi asupra terenurilor prin care se realizeaz deversarea
apei evacuate. Contractantul va proteja Angajatorul fa de orice pretenii sau penaliti care pot fi
generate de nerespectarea cerinelor.
Metoda de meninere a excavaiei fr apa, de epuizare i ndeprtare a apei va fi supus
aprobrii Investitorului. Contractantul va asigura instalaii de rezerva suficiente, tot timpul, pentru a
se evita orice ntrerupere n continuitatea epuizrii apei subterane.
Costul acestei activiti se va considera inclus n tariful excavrii pentru conducte sau n general n
tarif.
n timpul funcionarii pompelor n cursul nopii, se vor lua msurile necesare ca zona de lucru s fie
iluminat n mod corespunztor.
Laturile excavaiilor vor fi susinute acolo unde este necesar, cu ajutorul grinzilor de lemn, oel sau

PROIECT TEHNIC
privind
alte tipuri de grinzi, perei, plci, foi sau alt sistem aprobat. Acestea vor fi asigurate de ctre
Contractant, proiectate corespunztor destinaiei.
Contractantul va prezenta Dirigintelui de Santier propunerile detaliate pentru susinerea
excavaiilor, cu apte zile nainte de nceperea oricror lucrri de excavaii. Propunerile sale vor
ine cont de natura solului n care se va excava, de nivelul apei freatice i de apropierea fa de
cldiri i drumuri.
Dac, dup opinia Dirigintelui de Santier, susinerea propus de Contractant este insuficient,
atunci Dirigintelui de Santierva solicita asigurarea unor suporturi mai puternice sau de alt tip fa
de cele propuse de ctre Contractant i, n aceast situaie, Contractantul va adapta sistemul de
susinere fr a pretinde vreo sum pentru aceast adaptare cerut de Consultant de Supervizare.
Nu se vor demonta sistemele de susinere fr aprobarea Dirigintelui de Santier. Grinzile sau alte
suporturi pot fi lsate n poziie n tranee care sunt n curs de umplere, dac Dirigintelui de
Santieraprob sau dispune acest lucru. Totui, se vor plti numai grinzile sau suporturile
desemnate specific de ctre Consultant de Supervizare pentru a fi lsate n poziie i pentru care
au fost incluse articole specifice n Listele de Preuri.
Contractantul va lua toate precauiile mpotriva alunecrii, cderilor sau prbuirii excavaiilor, dar
dac acestea se ntmpl, Contractantul va trebui s refac condiiile zonei, inclusiv refacerea
suprafeelor, toate pe costurile sale. n cazul n care aceste alunecri sau prbuiri destabilizeaz
sau slbesc fundaii sau suporturi ale Lucrrilor sau cldirilor adiacente, sau creeaz spaii libere
lng lucrrile noi, Contractantul va desfura lucrrile suplimentare pe care Dirigintelui de
Santierle poate cere n acest sens, cum ar fi umplerea spaiilor libere cu beton sau alt material,
conform indicaiilor Dirigintelui de Santier, toate costurile fiind suportate de ctre Contractant.
Contractantul poate utiliza foi de oel pentru susinerea spturilor, dup cum este specificat mai
sus, dup cum consider de cuviin, sau conform indicaiilor Dirigintelui de Santier, sau n
situaiile n care este indicat n Desenele Contractantului ca parte permanent a structurilor.
Dimensiunile i tipurile foilor de oel utilizate pentru susineri temporare vor fi determinate de ctre
Contractant i vor fi supuse aprobrii Dirigintelui de Santier. n cazurile n care foile de susinere
formeaz o parte permanent a structurii, dimensiunile i tipurile vor fi cele indicate n Desenele
Contractantului sau cele indicate de ctre Consultant de Supervizare.
Contractantul va prevedea i ntreine traversri temporare peste traneele conductelor n acele
poziii n care excavarea traneelor mpiedic derularea normal a traficului. Pentru a permite
trecerea pietonilor i vehiculelor, lucrrile de excavare, pozarea conductelor, mbinrile i
refacerea suprafeelor se vor desfura n etape, pentru a permite accesul spre case, pe drumuri,

PROIECT TEHNIC
privind
alei etc.
Contractantul nu va ncepe lucrrile de terasamente pn cnd nu va efectua toate msurile de
sigurana: ngrdirea cu parapete inclusiv asigurarea indicatoarelor de avertizare pentru pietoni i
vehicule, iar pe timpul nopii s fie asigurate semne luminoase la toate punctele periculoase.
Execuia lucrrilor de terasamente se va face avnd n vedere Normativele Romneti:
C16-84 - realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente
Ordin Nr. 9/N/15.03.1993 - Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii.
Ca o msur de siguran, n zonele cu densitate mare de lucrri ascunse, se va executa
sptur manual.
Pe durata excavaiilor, Contractantul va lua toate msurile preventive pentru a proteja muncitorii i
persoanele publice. Aceasta include, dar nu se limiteaz la acestea, susinerea pereilor
spturilor, ngrdirea zonelor, montarea
luminilor de
avertizare
i desemnarea
unor
supraveghetori.
Contractantul va fi complet responsabil pentru msurile de ntreinere i protejare a spturilor,
traneelor i forajelor (susinere, evacuarea apei, ngrdirea zonei, iluminat etc.) i nu va fi eliberat
de responsabilitile din Contract, chiar dac Dirigintelui de Santiernu ridic obiecii fa de situaia
lucrrilor.
1.3.9. Utilizarea explozibililor
Utilizarea explozibililor nu va fi permis.
1.3.10. Pozarea conductelor
Pozarea se va face n conformitate cu SR 4163 - 1: 1995 Reele de distribuie i STAS 8591/1 -91
- Amplasarea n localiti a reelelor subterane. Pozarea se va face pe grupuri de tronsoane, la
fiecare grup lucrnd simultan cte o echip.
Pozarea conductelor se va face n mediu uscat, prin efectuarea de ctre Contractant a epuizrii
apelor de ploaie i a infiltraiilor.
Pozarea tuburilor n treanee se realizeaz n ondulaii, cu scopul de a compens dilatarea
acestora.
Conductele vor fi pozate cu precizie, respectndu-se aliniamentul i elevaia din desene cu o
toleranta de 5 mm. ntre poriunile curbe, aliniamentul va fi drept. Lungimea lsat n zonele de
curbur va fi permis doar acolo unde se prevede n desen sau cu acordul Investitorului n urma
unor propuneri bine documentate.
Se vor prevedea i furniza rigle vopsite corespunztor pentru vizare n scopul realizrii aezrii

PROIECT TEHNIC
privind
corecte a tronsoanelor. Riglele vopsite vor fi ridicate pe conduct sau n imediata ei apropiere.
Fiecare tronson va avea cel puin 3 asemenea rigle.
Contractantul poate propune Dirigintelui de Santiersi reprezentantui PRIMARIEI i alte metode
pentru aezarea corect a tronsoanelor.
Contractantul va trebui s obin de la productor toate datele necesare pentru manevrarea i
jontarea conductelor i se presupune ca i-a stabilit toate fazele i a rezolvat toate problemele
legate de montaj, nainte de a preda oferta.
n conduct se va introduce un "dop" avnd diametrul cu 5 mm mai mic dect diametrul interior al
tronsonului, care va fi deplasat nainte pe msur ce progreseaz lucrrile. Atunci cnd lucrrile
sunt oprite, inclusiv noaptea, capetele deschise ale conductei vor fi obturate provizoriu cu un capac
etan, aprobat de Investitor. Tronsonul va fi fixat n an pentru a se evita plutirea lui n cazul n
care anul este inundat.
Pentru a mpiedica scurgerea apei de ploaie prin an, Contractantul va astupa anul la anumite
distante ce nu vor depi 250 m, cu dopuri de argil. Aceste dopuri vor fi ndeprtate atunci cnd
operaiunile de montaj ajung n dreptul lor.
1.3.11. Patul de nisip
Capacitatea de rezistent si deformarea tevilor depinde foarte mult de calitatea patului de pozare a
conductei .Grosimea minim a patului sub conduct trebuie s fie de cel putin 10 cm , iar n cazul
cnd fundul santului nu este uniform , este indicat executarea unui pat mai gros .
Dac nu este specificat altfel, nisipul va fi utilizat conform indicaiilor din Desene.
Materialul pt. patul tevilor (nisipul) se va introduce n sant numai manual prin loptare si se va
nivela manual.
Nisipul va fi umezit i compactat manual n straturi cu grosimea mai mic de 15 cm dup
compactare. Se va acorda atenie deosebit compactrii n jurul conductei.
Conductele vor fi pozate astfel nct s fie susinute pe materialul patului pe ntreaga lor lungime,
avnd grij ca materialul s fie scobit pentru coliere i flane, astfel nct s nu apar sarcini n
aceste puncte.
1.3.12. Strat de baz i nconjurtor din beton
n cazuri excepionale, acolo unde este indicat pe Desenele Contractantului sau este stabilit de
ctre Consultant de Supervizare, conductele vor avea patul din beton. Patul de beton va fi format
la dimensiunile indicate i respectnd detaliile constructive din aceste Desene.
Conductele vor fi susinute i mbinate la cota corect, distanate fa de fundul traneei cu ajutorul
a dou blocuri din beton prefabricat cu grosimea corespunztoare, amplasate cte unul la fiecare

PROIECT TEHNIC
privind
capt al conductei. Betonul va fi apoi turnat i compactat sub i n jurul conductei ntr-o singur
etap, i finisat la cotele i dimensiunile prezentate n Desene.
Blocurile din beton prefabricat vor fi poziionate pe fundul traneei i fixate la cota corect.
Conductele vor fi apoi aezate pe aceste blocuri, centrate, mufate i n final aduse la panta corect
prin aplicarea de pene de lemn pe fiecare parte a conductei i respectiv ntre conduct i blocurile
de beton. Aceste pene vor rmne montate pe durata mbinrii i testrii conductelor, n momentul
turnrii betonului sub i mprejurul conductei, care va fi ancorat pentru a preveni plutirea.
Contractantul are posibilitatea, n funcie de alegerea sa, s toarne betonul cu sau fr cofraje.
Oricare va fi opiunea, betonul care va fi pltit va fi msurat conform Desenelor, iar cantitatea
suplimentar fa de dimensiunile din Desene nu va fi pltit.
Betonul nu va fi turnat n jurul fitingurilor n nici o situaie, pstrndu-se o distan de 10 cm n jurul
lor, spaiu care va fi umplut cu material de baz conform specificaiilor de mai sus.
1.3.13 Protejarea cu dale de beton
Acolo unde stratul de deasupra conductei este insuficient de gros (dup cum este prezentat n
Desenele Contractantului sau este stabilit de ctre Consultant de Supervizare), se va prevedea o
protecie suplimentar pentru a evita avariile poteniale cauzate de traficul autovehiculelor.
Sistemul de protecie va consta din plci de beton armat prefabricate. Acestea vor fi instalate n
locurile desemnate de ctre Consultant de Supervizare ca avnd nevoie de astfel de protecie.
Plcile de beton armat vor fi plasate central la 300 mm deasupra conductei. Dimensiunile plcilor
vor fi de 1,0 m lime i 0,5 m lungime, sau vor fi turnate cu mbinri de construcie la intervale de
0,5 m de-a lungul conductei. n fiecare seciune se vor monta inele de ridicare pentru a facilita
demontarea plcilor. Plcile vor fi armate cu un strat de armtur de oel.
Plcile turnate pe antier vor fi puse pe o folie de polietilen aezat peste materialul de umplere
compactat i nivelat. Limea plcii va fi de minim 1 metru. Nu se va aplica nici o sarcin asupra
plcilor timp de cel puin 7 zile de la turnare, pn cnd se obine aprobarea Dirigintelui de Santier.
Apoi se va umple pentru a aduce la nivel, cu materiale corespunztoare zonei traversate,
incluznd banda de avertizare amplasat direct pe plcile de beton.
1.3.14 Geotextile
n condiii speciale operaia de pozare poate fi n mod sensibil mbuntit utiliznd materiale
geotextile n scopul stabilizrii fundului gropii, pereilor, proteciei tubului; metoda este util i
pentru a ancora conducta (mpiedica plutirea conductei pe pnz freatic).
Materialul geotextil va fi utilizat pentru a evita deplasarea materialului din zona conductei, n toate
traneele n care nivelul apei din sol este deasupra fundului traneei (unde este necesar evacuarea

PROIECT TEHNIC
privind
apei).
Materialul geotextil va fi montat n jurul zonei conductei dup cum este artat n Desenele cu
Cerinele Angajatorului. Materialul geotextil va nconjura complet zona conductei cu o suprapunere
de minim 30 cm pentru a asigura fixarea i a evita ntreruperile.
1.3.15 Reumplerea traneei
Reumplerea va respecta normele specifice I22 pentru fiecare reea i cerinele Consiliilor Locale.
Odat cu testarea seciunii de conduct, iar patul i mprejmuirea conductei sunt aprobate de ctre
Consultant de Supervizare, traneele vor fi reumplute n straturi, conform specificaiilor. Fiecare
strat va fi compactat separat i orice tasare rezultat din compactarea insuficient va ine de
responsabilitatea Contractantului, care va aduga imediat materialul suplimentar necesar, i care
ulterior va fi compactat riguros.
Umplerea traneelor nu va ncepe pn cnd patul traneei, pozarea conductelor, mbinarea i
testarea lor nu sunt aprobate de ctre Consultant de Supervizare. Dirigintelui de Santierva primi o
adres, cu 24 de ore nainte, prin care se va anuna intenia de umplere a traneei, interval n care
acesta va efectua inspecia.
Astuparea anurilor pentru conducte se va face n dou faze.
Suporii de susinere ai pereilor anului vor fi retrai gradat, pe msura ce anul este umplut
avnd grij ca aceast retragere s nu afecteze conductele puse n oper.
Faza I
Conducta i patul ei vor fi acoperite cu un strat ce va depi cu 300 mm creasta ei, lsnd zonele
de legtur descoperite.
n continuare se va aeza un strat uniform de material de umplutura, cu granulaia de cel mult 25
mm care va fi compactat n straturi nu mai groase de 100 mm dup compactare.
Straturile vor fi compactate manual pe fiecare parte a conductei i deasupra ei.
Compactarea umpluturii se va face n aa fel nct s se realizeze cel puin 95% din densitatea
maxim a materialului uscat conform STAS 2 914 - 84 Tabelul 2. Aceast aciune va ncepe ct
mai curnd n urma pozrii conductei n poriunea respectiv. Se vor face la nceput ncercri
privind eficacitatea compactrii, iar dup aceea se vor repeta la intervale propuse de Investitor.
Patul de beton dac e cazul, se va face cu cel puin 72 de ore naintea operaiunilor de umplere.
Faza II
Dup ce tronsonul de conduct n execuie a trecut de testele de presiune preliminare, golurile
lsate n dreptul jontrilor vor fi acoperite respectndu-se aceleai reguli ca mai nainte.
Restul anului va fi umplut cu material excavat cu granulaia de cel mult 100 mm aezat uniform n

PROIECT TEHNIC
privind
straturi nu mai mari de 200 mm grosime dup compactare. Metoda de compactare va trebui s
duc la densitatea maxim a materialului uscat, conform cu STAS 2 914 - 84 Tabelul 2 . anul va
fi umplut fie la nivelul de la care se ncepe lucrrile de refacere, fie pn la suprafaa solului,
pstrndu-se o uoar ridicare fa de nivelul normal al solului, cu pant lin. Aceasta ridictur va
fi meninut pn la expirarea perioadei de garanie.
Aceste lucrri vor fi ncepute i terminate ct mai repede.
Umplerea trebuie efectuat ntr-o singur direcie i, pe ct posibil, n timpul orelor dimineii.
Este indicat s fie lsate libere extremitile tubului, pentru a putea executa cu uurin operaiile
ulterioare de montare. Pozare corect a tubului permite obinerea celor mai bune rezultate n
exploatare.
Dac nu este altfel specificat, umplerea n jurul conductei i cu 0,30 m deasupra ei se va realiza cu
materialul de reumplere, n conformitate cu Specificaiile. Umplerea va fi finalizat manual,
utiliznd unelte de mn, i compactat n straturi cu grosimea mai mic de 15 cm. Aceast
umplere va fi realizat cu cea mai mare grij. Se va acorda o atenie special gurilor de mbinare,
pentru a obine o compactare i o soliditate maxim.
Umpluturile de pmnt n jurul constructiilor si in transeea conductei se va face dup executarea
hidroizolaiei pereilor sub cota terenului i dup probele de presiune la conductele pentru apa
potabila, respectiv testelor hidrostatice, de infiltrare si de presiune la condctele pentru canalizare
menajera.
Dup realizarea unui strat de 50 cm de umplutur deasupra conductei traseul acesteia va fi
marcat printr-o banda avertizoare din PE de culoare albastr. din plastic, cu limea de 40 cm i
inscripionat cu textul APA.
De asemenea pentru depistarea eventualelor defeciuni de pe traseul conductelor, se va monta un
fir de semnalizare n imediata apropiere a acestora.
Cu excepia carosabilelor i a altor zone pavate, umplerea traneelor se va face la nivelul natural
al solului. Unde solul de suprafa se afl la suprafaa traneei, seciunea superioar a umplerii va
fi sol de grosimea descris, sau de aceeai grosime i calitate ca solul de suprafa din zona
nconjurtoare.
Pentru traneele practicate n carosabile sau alte zone pavate, umplerea va fi adus la nivelul
terasamentului, sau la nivelul sub-terasamentului n pregtire pentru lucrrile de refacere a
drumului.
Unde traneele se afl n carosabile, Contractantul va proteja conductele mpotriva sarcinilor
mobile dup pozare, pe durata efecturii lucrrilor la drum. Orice conduct avariat dup pozare

PROIECT TEHNIC
privind
va fi nlocuit iar Contractantul va suporta toate costurile i ntrzierile cauzate.

Umplerea traneelor conductelor, cu excepia locului mbinrilor, se va realiza ct mai curnd dup
ce conductele au fost pozate i mbinate i aprobate de ctre Consultant de Supervizare.
ntinderea i compactarea umpluturii se va realiza n mod uniform, fr dislocarea, deformarea sau
deteriorarea conductei. Compactoarele de putere nu se vor utiliza la o distan mai mic de 30 cm
n jurul conductei sau mbinrilor.
Compactarea umpluturilor se face cu maiul mecanic n straturi uniforme care nu depesc o
grosime compactat de 15 cm.
Apa necesar compactrii terasamentelor nu trebuie s fie murdar i nu trebuie s conin materii
organice n suspensie.
La punerea n oper a materialului pentru umpluturi se va ine seama de umiditatea optim de
compactare stabilit prin ncercarea Proctor norma cu o variaie a acesteia de 2 procente dac
W opt > 12% i 1 procente dac W
opt
este sub 12% (cazul balasturilor).
Pentru aceasta, laboratorul antierului va face determinri ale umiditii la surs i va face
recomandri n consecin pentru punerea n oper.
Testele de densitate in situ ale materialului compactat vor fi realizate pe minim dou eantioane
prelevate la fiecare 100 m de conduct. Dirigintelui de Santierva determina locaia exact n plan i
adncimea testrii. Testele care se vor realiza pe aceste eantioane vor include coninutul de ap,
greutatea specific, compactarea standard, densitatea in situ prin nlocuirea nisipului, testul de
permeabilitate i analiza gradrii.
Certificatele de calitate pentru probele de compactare se vor prezenta la recepia lucrrii.
Stratul se poate considera compactat dac gradul de compactare este 95%, iar
cel mediu
98% din valoarea obinut prin ncercarea Proctor normal respectiv.

Se ntrerupe orice activitate de excavare transport, mprtiere i compactare dac temperatura
exterioar scade sub 5C. La execuia lucrrilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie
respectarea msurilor generale i a celor specifice lucrrilor de pmnt prevzute n Normativ
pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente, indicativ C 16
1984.
n perioada cnd temperaturile sunt peste 25C se vor lua urmtoarele msuri:
compactarea se va executa imediat dup umectarea stratului
se va urmri starea de umiditate a stratului de compactare prin probe de frecven mrit

(la cca. 2 ore n perioada de ari).

PROIECT TEHNIC
privind
Dac stratul de mprtiat rmne o perioad mai mare necompactat, nainte de nceperea
compactrii se va determina umiditatea din strat i se va completa pn la umiditatea admis
pentru compactare.
Contractantul va fi responsabil, n toate cazurile, pentru orice tasri ale umpluturii i va remedia pe
cheltuiala proprie orice astfel de tasare sau deteriorrile produse de aceasta. Contractantul va
proteja conductele mpotriva deplasrii dup pozare, pe durata Lucrrilor. Toate conductele
deteriorate dup pozare vor fi nlocuite iar Contractantul va fi responsabil pentru costurile i
ntrzierile produse.
1.3.16. Utiliti/servicii existente
1.3.16.1
Generaliti
Folosirea drumurilor publice
Contractantulse va asigura c toate drumurile publice folosite de el nu sunt murdrite ca

urmare a utilizri lor .
Dac drumurile sunt murdrite , Contractantulva lua toate msurile necesare pentru a le
curta , fr cheltuieli suplimentare din partea Angajatorului .
Toate lucrrile executate n lungul drumurilor publice vor fi semnalizate corespunztor prin
grija antreprenorului .
La executia lucrrilor de alimentare cu ap si canalizare, n ampriza drumurilor sau
strzilor, se vor monta panouri de semnalizare care se vor mentine pe toata durata
executiei lucrrilor.
Pentru ntreruperea circulatiei pe strzile unde se executa lucrri de montare conducte
pentru alimentarea cu ap , si pentru solutia de semnalizare propus , Contractantul
general al lucrrii va obtine avizul Consiliului Local si al Politiei locale .
Protectia drumurilor publice si private
Amplasarea lucrrilor incluse n acest contract poate, n unele cazuri, s determine unele
conflicte cu utilitile/serviciile existente.
Amplasarea utilitilor existente este prezentat n Desenele cu Cerinele Angajatorului, pe
baza celor mai noi informaii, dar aceste amplasri nu pot fi garantate, astfel c informaiile
trebuie considerate ca fiind doar orientative.
Contractantul este responsabil de identificarea amplasrii exacte a acestor servicii, prin
cercetarea tuturor evidenelor disponibile de la autoritile respective.
Angajatorul nu i asum responsabilitatea pentru corectitudinea Desenelor cu Cerinele
Angajatorului referitor la utilitile existente, iar dac informaiile de acest gen se vor dovedi

PROIECT TEHNIC
privind
incorecte sau incomplete, Contractantul nu va putea ridica nici o pretenie n acest sens.
Contractantulva notifica toate autorittile publice , companiile utilitare si proprietari privati
asupra lucrrilor care i vor afecta , cu cel putin 7 zile naintea nceperi lucrrilor .
Contractantul va angaja un Consultant de Supervizare de utiliti, a crui responsabilitate
va fi de a identifica amplasarea utilitilor n cooperare cu instituiile de administrare a
utilitilor, i va marca amplasarea lor nainte de nceperea excavaiilor. Stabilirea
aliniamentelor propuse i marcarea utilitilor existente vor fi realizate cu cel puin dou luni
nainte de nceperea excavaiilor.
Planurile care nsotesc avizele, arat care este pozitia posibil a serviciilor n proprietatea
si exploatarea companiilor de utilitti , care pot fi afectate de lucrri (ap, electricitate, gaze,
telefoane, cabluri TV, drumuri, etc.).
Contractantulva tine legtura cu companiile de utilitti , naintea nceperi oricrei escavatii.
Contractantulva verifica pozitia exact a serviciilor existente , care pot afecta sau sunt
afectate de executia lucrrilor .
Contractantulse va sigura c toate aceste servicii sunt protejate adecvat n orice moment n
concordant cu cerintele companiilor de utilitti .
Pe durata excavaiilor, Contractantul va fi responsabil de protejarea, susinerea,
ndeprtarea sau mutarea tuturor utilitilor care pot fi deteriorate n timpul lucrrilor.
nainte de nceperea oricrei aciuni referitoare la utilitile existente, Contractantul va
anuna n scris autoritile respective. n toate cazurile va coopera cu autoritile i va urma
instruciunile acestora referitoare la protejare, ndeprtare sau mutare. Toate lucrrile de
protejare i mutare vor fi realizate n conformitate cu standardele autoritii respective,
inclusiv lungimea maxim a utilitii care poate fi expus i susinut nainte de a fi mutat.
Nu se va plti nici o ntrziere a operaiunilor Contractantului cauzat de problemele legate
de identificarea, protejarea, susinerea, ndeprtarea sau mutarea acestor servicii.
Contractantul va include astfel n preurile de ofert toate costurile alocate acestor servicii,
fie din cauza complicaiilor create de acestea, fie din replanificarea impus de ntrzieri.
Contractantul va fi responsabil pentru deteriorrile produse serviciilor existente. Dac
aceste deteriorri apar din cauza aciunilor Contractantului, chiar dac au fost luate msuri
speciale de protecie, Contractantul va fi responsabil n totalitate pentru aceste deteriorri
chiar dac aciunile i lucrrile au avut sau nu aprobarea Dirigintelui de Santier, i aceste
deteriorri vor fi remediate de Contractant pe cheltuiala proprie.
Contractantul nu are dreptul la pli suplimentare sau prelungiri ale termenelor justificate de

PROIECT TEHNIC
privind
problemele aprute din cauzele menionate mai sus. Toate cheltuielile posibile ar trebui
incluse n preul unitar al excavaiilor dat n Listele de Preuri.
1.3.16.2
Mutarea utilitilor la cererea Angajatorului
Contractantului i se poate cere, de ctre Angajator, mutarea definitiv a utilitilor existente.

n aceste cazuri va primi instruciuni scrise de la Consultant de Supervizare, care s
specifice lucrrile de mutare necesare. Contractantul va primi compensri pentru lucrrile
adiionale legate de acest tip de mutare la ratele de lucru n regie date n Listele de cantiti
pentru for de munc, materiale i echipamente.
Orice deviere necesar la serviciile existente , se va face de ctre compania care
exploateaz respectiva utilitate , iar Contractantulare obligatia de ai asigura accesul pe
santier pentru executarea devieri .
n cazul unei stricciuni a serviciilor datorat executiei lucrrilor, Contractantulare
urmtoarele obigatii :
S notifice compania de utulitti respectiv .
S ia msurile necesare pentru remedierea stricciunilor fr ntrziere .

Anteprenorul va fi rspunztor pentru costurile reparatiei
1.3.17 Refacerea suprafeelor

n cazul n care nu vor aprea instruciuni specifice din partea Dirigintelui de Santier, Contractantul
va readuce toate zonele de lucru la conduct la o stare curat. Aceast refacere va continua
lucrrile de umplere i va include grmezile de resturi, cile de acces, reziduurile i orice alte urme
ale construciilor. Materialele n surplus vor fi transportate la depozitul Contractantului ct mai
curnd posibil dup instalarea conductelor pentru a reduce posibilitatea pierderilor cauzate de tere
pri.
Suprafaa tuturor drumurilor existente, a zonelor verzi, aleilor, trotuarelor i pavajelor tiate pe
durata lucrrilor, fie ele publice sau private, vor fi readuse la situaia loriniial.
Dup reumplerea excavaiilor se va realiza o refacere temporar. Refacerea permanent va fi
aplicat numai dup consolidarea suficient a solului. Contractantul va cere Dirigintelui de Santier
permisiunea de a derula lucrrile pentru refacerea permanent.
Toate suprafeele existente vor fi catalogate de ctre Contractant pentru a se stabili starea curent,
pentru a fi aprobate de ctre Consultant de Supervizare nainte de nceperea excavaiilor.
Refacerea suprafeei va fi realizat conform desenelor, dup cum urmeaz:

PROIECT TEHNIC
privind
Stratul i materialele
Tipul suprafeei
Drumuri
Trotuare
Grosime - cm
Grosime - cm
Strad i trotuar din beton Strat de uzur Ba cu aditivi
asfalt cu suprafaa spart Glet Ba25
15
10
Strad i trotuar din beton Asfalt slab
asfalt cu suprafaa spart Beton ciment C16/20 cu aditivi
20
15
Strad i trotuar din beton- Beton C25/30
25
15
ciment
Foaie polietilen
da
da
Nisip granulat
mai mare de 70 m
Agregat stabilizat
mai mic de 70 m
Contractantul va asigura mbinarea corespunztoare cu suprafeele de asfalt existente. Stratul de

uzur va acoperi ntreaga lime a suprafeei tiate.
Drumurile neasfaltate vor fi readuse la starea de trafic prin compactarea materialului de umplere i
aplicarea unui strat de 300 mm grosime de material component al drumului (macadam).
Pentru drumurile cu pavaj: se vor utiliza plcile de pavare cu latura de 13 cm pozate pe un strat de
nisip granulat cu o nlime de 5 cm.
Pentru drumurile i trotuarele din balast: pavajul va fi refcut i mpnat cu criblur.
Toate lucrrile de refacere a drumurilor vor fi realizate de un Subcontractant de specialitate
nominalizat de Contractant nainte de licitaie i aprobat de Angajator.
Refacerea permanent a celorlalte suprafee (zone verzi, alei, trotuare i pavaje) va fi realizat
imediat dup umplere. Aceste zone vor fi readuse la starea lor iniial.
Dac apare o tasare excesiv a suprafeei refcute, Contractantul va excava traneea din nou, la o
adncime suficient pentru a recompacta materialul de umplere i a reface suprafaa. Aceasta se
va realiza pe cheltuiala Contractantului i nu se vor efectua pli suplimentare pentru nlocuirea
suprafeelor drumurilor temporare. Tasarea excesiv va fi definit ca fiind tasarea suprafeei n
orice punct al traneei cu mai mult de 5 cm fa de nivelul suprafeei nconjurtoare.
Orice parte a structuri care a fost avariat dincolo de ltimea santului , se va decupa si reface .
Pentu plata acestor lucrri suplimentare, se va obtine acordul sefului de proiect, deoarece
antrprenorul poate s fi produs avarierea, ca rezultat al metodei sale de lucru .

PROIECT TEHNIC
privind
1.3.18 Traversrile de cale ferat si drumuri

Realizarea lucrarilor de subtraversare a cailor de comunicatie trebuie realizate de regula in
conditiile de circulatie.
Conditiile care trebuie indeplinite de aceste lucrari sint precizate in STAS9321-87 -Subtraversai de
cai ferate si drumuri cu conducte_ in functie de tipul conductei (diametru si presiune nominala) si
de importanta drumului sau caii ferate.
In general conductele cu Dn se prevad in tuburi de protectie metalice sau de beton armat cu
diametrul 1.5xDn prevazute la capete cu camine de vizitare. Diamentrul interior al tubului de
protectie trebuie sa depaseasca cu cel putin 100 mm diam exterior al conductei, la care se adauga
grosimea izolatiei.
Spatiul dintre capetele tubului de protectie si conducta de etanseaza elastic.
Legarea la pamant a conductei si a tubului de protectie se executa numail la subtraversari de cai
ferate electrificate sau care sunt prevazute a fi electrificate si daca conducta, respectiv tubul de
protectie sint metalice.
Robinetele de sectionare se monteaza ingropat sau in camine de vizitare si sunt obligatorii la
subtraversari cu conducte de lichide cu curgere sub presiune.
La subtraversarea de cale ferata cu conducte de distributie avand presiunea mai mica de 6 bar,
distanta dintre robinetul de sectionare si linia de cale ferata trebuie sa fie de 10-15 m in functie de
regimul de presiune (joasa, redusa sau medie).
In cazul drumurilor judetene sau comunale trebuie avuta in vedere posibilitatea trecerii drumului
intr-o clasa superioara, in urmatorii 5 ani, tinandu-se seama de studiile si planurile de sistematizare
teritoriala.
Executia:
Pozarea conductei se poate face
In transee deschisa
Prin forare orizontala.
Daca natura terenului permite executarea forarii, pozarea prin forare orizontala se face in
urmatoarele cazuri:
La subtraversarea drumurilor modernizate cu conducte cu diametrul pana in 1000 mm,

care trasnporta lichide cu curgere sub presiune
La subtraversarea autostrazilor si a drumurilor nationale cu conducte cu diametrul pana

la 400 mm care trasnporta lichide cu curgere sub nivel liber.

PROIECT TEHNIC
privind
La subtraversarea cailor ferate , in cazurile recomandate de beneficiar.
Inainte de inroducerea conductei in tubul de protectie, trebuie sa se ia masuri de protejare a

izolatiei anticorozive sau termice.
Conductele se introduc in tuburile de protectie cu role sau cu sanii de glisare.
Dupa astuparea santurilor, in cazul aplicarii procedeului de sapatura in sant deschis, terenul de
umplutura se compacteaza conform STAS7582/81 pt linii ferate , respectiv STAS 2914/84 pentru
drumuri.
Dupa compactarea terasamentelor trebuie sa se refaca suprastructura caii de comunicatie
respective.
La traversrile de cale ferat, conducta va fi ngropat avnd o distan de cel puin 2 m ntre
nivelul solului i coroana conductei, iar la drumuri cel putin 1.5 m.
Lucrrile la traversarea cii ferate vor fi realizate numai cu aprobarea preliminar i cu
coordonarea Societii de Cale Ferat, a crei aprobri vor fi necesare pentru toate propunerile
detaliate ale Contractantului.
Unele lucrri pot fi realizate numai de ctre Societatea de Cale Ferat i acestea vor fi pltite
printr-o Sum de Rezerv corespunztoare.
Contractantul i va organiza lucrrile n aa fel nct s nu ntrerup traficul sau s-l deranjeze ct
mai puin. nainte de inceperea lucrrilor, Contractantul este obligat s:
Obin permisiunea autoritatilor pentru nceperea lucrrilor i s respecte legislaia

local si regulamentele locale.
S predea n detaliu propunerile sale Investitorului i s obin aprobarea acestuia.

Conducta va merge n paralel cu drumurile i le va intersecta conform desenului sau
ntelegerii cu Investitorul.
1.3.20. Curarea antierului

Contractantul este responsabil de curenia din antier i zonele adiacente lui, respectnd
condiiile impuse de Autoritatea local (Primrie).
Dup finalizarea tuturor lucrrilor, Contractantul va cura antierul, ndeprtnd orice obiecte,
mormane de pmnt, obstacole etc. care ar putea crea disconfort.
antierul trebuie s fie eliberat de resturi, praf i murdrie. Contractantul va reface amplasamentul
la starea existent nainte de nceperea lucrrilor.
Dac, dup opinia Dirigintelui de Santier, apare o ntrziere nejustificat la testarea conductelor,
ndeprtarea materialelor n surplus, curarea general a zonelor n care au fost pozate conducte,
refacerea parial sau ntreinerea suprafeelor, sau operaiuni similare, atunci Dirigintelui de

PROIECT TEHNIC
privind
Santierpoate bloca deschiderea unor noi tranee pn cnd lucrrile restante nu sunt realizate.
Toate costurile rezultate dintr-o astfel de cerere a Dirigintelui de Santier sunt suportate de ctre
Contractant.
Capitolul 2. Excavaii pentru structurile conductelor
2.1
generaliti
2.1.1
Domeniul de lucrri
Aceast seciune a Specificaiilor descrie lucrrile de spturi necesare pentru construirea

cminelor de vane i a altor structuri i include excavarea, evacuarea apei i reumplerea.
2.2
materiale
Lucrrile de spturi nu vor fi clasificate n conformitate cu duritatea materialului excavat i toate

excavaiile se consider ca fiind excavaii comune definite n continuare, indiferent de duritatea
materialului excavat.
Costul tierii pavajelor i trotuarelor existente se consider c este inclus n diversele preuri
unitare pentru excavare i nu se vor plti separat.
Materialul selecionat nu va conine pietre, roci, rdcini de copaci i alte elemente asemntoare,
care prin impact sau compactare ar putea deteriora structurile. Materialul va suporta o compactare
fr utilizarea compactoarelor de mare putere i trebuie s nu conin bulgri de lut sau alte
materiale cu dimensiuni mai mari de 40 mm.
2.3
execuia
2.3.2
Excavaii i reumplere pentru Structuri
Toate excavaiile pentru structuri vor fi realizate la dimensiunile, liniile i gradele necesare pentru
construirea structurilor aa cum sunt prezentate n Desenele Contractantului sau dup cum este
indicat de ctre Consultant de Supervizare.
Excavaiile pe sau n care se va plasa beton sau umplutur compactat vor fi curate i fr pietre,
bulgri de pmnt i alte resturi. Dac baza excavaiei nu ofer o baz solid pentru turnarea
betonului, aceasta va fi consolidat prin nivelare i/sau umezire, pn cnd se obine densitatea
necesar.
Orice excavare suplimentar n baza structurii va fi curat i reumplut cu beton sau material
compactat la 97% Proctor Modificat la umiditatea optim 2%. Excavarea suplimentar n roc va
fi reumplut cu betonul structurii sau cu beton C15/10, dup cum indic Consultantul de
Supervizare. Toate excavrile suplimentare realizate pentru scopurile i motivele Contractantului,
cu excepia celor solicitate n scris de ctre Consultant de Supervizare, i respectiv reumplerea

PROIECT TEHNIC
privind
acestor excavri se vor face pe cheltuiala Contractantului.

Acolo unde este posibil, fundaiile i blocurile vor fi turnate pe laturile neperturbate ale excavaiei.
Dac excavarea suplimentar peste perimetrul structurii nu se poate evita din cauza naturii solului,
din cauza formei structurii sau din alt motiv, spaiul dintre structur i laturile excavaiei vor fi
reumplute la nivelul iniial al solului (fie natural, fie redus), dup cum este specificat pentru
reumpleri.
Materialul excavat, n msura n care este necesar i corespunde, va fi pus de o parte pentru a fi
folosit la reumplere. Materialul excavat n surplus va fi utilizat fie pentru reumplere n alte zone ale
amplasamentului, fie va fi depozitat n conformitate cu clauzele respective menionate anterior.
Acolo unde este necesar, Contractantul va obine material corespunztor pentru reumplere
compactat din alte zone.
Reumplerea va fi realizat la gradele i perimetrele prezentate n Desenele Contractantului.
Materialul de umplere va fi plasat n straturi orizontale care s nu depeasc 150 mm grosime
dup compactare. Materialul de reumplere va umple complet i ferm spaiile dintre linia excavaiei
i structur, fr a lsa nici un spaiu liber, i va fi compactat la densitatea de 97% Proctor
Modificat cu umiditatea optim 2%. Laturile i baza excavaiei vor fi umezite nainte de reumplere,
de asemenea i materialul de umplere, pentru a obine coninutul de umezeal necesar pentru
compactare. Fiecare strat va fi compactat manual i/sau cu compactoare pneumatice aprobate de
Consultant de Supervizare. Materialul de reumplere va avea coninutul optim de umiditate i va fi
compactat n straturi ce nu depesc 150 mm. Fiecare strat va fi compactat prin metode aprobate,
la o densitate de cel puin 97% Proctor Modificat, nainte de amplasarea stratului urmtor.
2.3.3
Evacuarea apei, susinerea i ngrdirea excavaiilor
Structurile vor fi construite numai dup ce apa a fost evacuat din excavaii. Contractantul va
preveni, pe toat durata construciilor, apariia fenomenului de plutire a structurilor. Pentru
structurile care vor avea fundaia sub nivelul apei din sol, evacuarea apei din excavaii va continua
pn la finalizarea reumplerii.
Contractantul va lua toate precauiile mpotriva alunecrii, cderilor sau prbuirii excavaiilor, dar
dac acestea se ntmpl, Contractantul va trebui s refac condiiile zonei, inclusiv refacerea
suprafeelor, toate pe costurile sale. n cazul n care aceste alunecri sau prbuiri destabilizeaz
sau slbesc fundaii sau suporturi ale Lucrrilor sau cldirilor adiacente, sau creeaz spaii libere
lng lucrrile noi, Contractantul va desfura lucrrile suplimentare pe care Dirigintelui de
Santierle poate cere n acest sens, cum ar fi umplerea spaiilor libere cu beton sau alt material,
conform indicaiilor Dirigintelui de Santier, toate costurile fiind suportate de ctre Contractant

PROIECT TEHNIC
privind
Ccapitolul 3. VERIFICAREA CALITII I RECEPTIA LUCRARILOR

Controlul calitii lucrrilor se va face n paralel cu execuia acestora fr a afecta ritmul de lucru.
Controlul const n:
control vizual;
control dimensional;
controlul calitii materialelor prin surse, respectiv dup punere n oper;
controlul comportrii construciei n perioada execuiei lucrrilor.
Lucrrile vor fi supuse unor recepii pe parcursul execuiei (recepii pe faze de execuie), unei
recepii preliminare i unei recepii finale.
3.1.
Receptia pe faze de executie
n cazul recepiei pe faze de execuie se va verifica dac partea de lucrri ce se recepioneaz s-a
executat conform proiectului i atest condiiile impuse de documentaii i de prezentul caiet de
sarcini.
n urma verificrii se ncheie proces verbal de recepie pe faze, n care se confirm posibilitatea
trecerii execuiei la faza imediat urmtoare.
Recepia pe faze se efectueaz de ctre dirigintele lucrrii i eful de punct de lucru; documentul
ce se ncheie ca urmare a recepiei s poarte ambele semnturi.
Recepia pe faze se va face n mod obligatoriu la urmtoarele momente ale lucrrii:
trasarea i ablonarea lucrrii;
decaparea stratului vegetal;
compactarea terenului de fundare;
execuia umpluturilor.
Recepia terenului de fundare se va face in prezenta Contractantului si a Beneficiarului.

3.2.
Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor)
La terminarea lucrrilor de terasamente se va proceda la efectuarea recepiei preliminare a

lucrrilor, verificndu-se:
concordana lucrrilor cu prevederile proiectului i a prezentului caiet de sarcini;
natura terenului din umplutur;
concordana gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini.
Lucrrile nu se vor recepiona dac:
nu s-au realizat cotele i dimensiunile prevzute n proiect;

PROIECT TEHNIC
privind
nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului de fundare, ct i pe fiecare

strat n parte;
nu s-au respectat pantele transversale i suprafaarea platformei;
se observ fenomene de instabilitate.
Defeciunile se vor consemna i se va stabili modul i termenul de remediere.

3.3.
Receptia finala
Are loc la expirarea perioadei de garanie, ocazie cu care se va consemna modul n care s-au
comportat lucrrile i dac au fost ntreinute corespunztor.

PROIECT TEHNIC
privind
CAPITOLUL 4.
MSURI DE PROTECIA MUNCII I PENTRU PREVENIREA I
STINGEREA INCENDIILOR
La executarea conductei de ap se vor respecta prevederile din Normativele Republicane de

Protecie a Muncii aprobate de Ministerul Muncii, aflat n vigoare.
Pentru evitarea surprii malurilor anului, s-au prevzut sprijiniri cu dulapi metalici.
n locurile cu circulaie pietonal intens se vor monta podee peste an i se va asigura
semnalizare rutier cu indicatoare metalice pentru a nu perturba continuitatea circulaiei n timpul
execuiei lucrrilor.
nainte de nceperea lucrrilor se vor identifica n teren toate conductele i cablurile existente n
zon i n acele poriuni sptura se va realiza manual.
n cazul n care n timpul execuiei spturilor, constructorul va depista cabluri sau conducte
neidentificate de beneficiarii lor la predarea amplasamentului, se va solicita asisten tehnic din
partea acestora pe toat perioada execuiei.
Zona aferent realizrii obiectivului se va mprejmui cu parapete metalice.
Pentru evitarea accidentelor, spturile se vor semnaliza cu semnale adecvate att pe timp de zi
ct i pe timp de noapte.

PROIECT TEHNIC
privind
CAPITOLUL 5. STANDARDE, CODURI I LEGISLATIVE SPECIFICE

STAS 9824/0-74
Msurtori terestre. Trasarea pe teren a construciilor. Prescripii
generale.
STAS 9824/1-87
Msurtori terestre. Trasarea pe teren a construciilor civile, industriale i

agrozootehnice.
STAS 9824/5-75
Msurtori terestre. Trasarea pe teren a reelelor de conducte, canale i

cabluri.
STAS 10493-76
Msurtori
terestre.
Marcarea
semnalizarea
punctelor
pentru
supravegherea tasrii i deplasrii construciilor i terenurilor.

STAS 1243-88
Teren de fundare. Clasificarea i identificarea pmnturilor.
STAS 6054-77
Teren de fundare. Adncimi maxime de nghe. Zonarea teritoriului

Romniei.
STAS 2745-90
Teren de fundare. Urmrirea tasrilor construciilor prin metode topografice.
STAS 3300/1-85
Teren de fundare. Principii generale de calcul.
STAS 1913/13-83
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea

Proctor.
STAS 1913/15-75
Teren de fundare. Determinarea greutii volumice pe teren.
STAS 9850-89
Lucrri de mbuntiri funciare. Verificarea compactrii terasamentelor.
STAS 1848/1-86
Sigurana circulaiei. Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri i amplasare.
STAS 1848/7-85
Sigurana circulaiei. Marcaje rutiere.
STAS 297/1-88
Culori i indicatoare de securitate. Condiii tehnice generale.
STAS 297/2-80
Indicatoare de securitate. Reprezentri.
LEGEA 10-1995
C 56-2002
Legea privind calitatea in construcii

Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de instalaii aferente
construciilor.
C 16-1984
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i a

instalaiilor aferente.
C 169-88
Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea

fundaiilor construciilor civile i industriale.
C 159-89
Instruciuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda

penetrrii n con, penetrare static, penetrare dinamic, vibropenetrare.
ST 010-1997
Specificaie tehnic prinind calitatea de performan ale echipamentelor

PROIECT TEHNIC
privind
pentru lucrri de fundaii, pentru asigurarea calitii construciilor, a proteciei

vieii i sntii, a siguranei n exploatare i a proteciei mediului.
ST 005-1995
Specificaie tehnic privind criteriile i nivelele de performan ale

echipamentelor pentru lucrri de terasamente pentru asigurarea calitii
construciilor, a proteciei vieii, a siguranei n exploatare i a proteciei
mediului ambiant.
U 9/2-1985
Normativ privind ntreinerea i repararea uneltelor, sculelor i dispozitivelor

folosite n construcii
U 6-1978
STAS 9824/5
Normativ privind lucrul utilajelor de construcii pe timp friguros

Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canale si cabluri.
HG nr.622(r1)/.2007 Privind stabilirea condi'iilor de intoducere pe pia a produselor pentru

construcii.
STAS 6400 84
Lucrri de drumuri . Straturi de baz i de fundaie .

Condiii Tehnice generale de calitate .
SR 662 2002
Lucrri de drumuri . Agregate naturale de balastier .

Condiii tehnice de calitate .
SR 667 2001
Agregate naturale i piatra prelucrat pentru lucrri de

drumuri . Condiii tehnice de calitate .
STAS 4606 80
Agregate naturale grele pentru mortare i betoane cu liani

minerali . Metode de ncercare .
SR EN 1097: 1998
ncercri pentru determinarea caracteristicilor

i fizice ale agregatelor
mecanice

PROIECT TEHNIC
privind
CAIET DE SARCINI PENTRU CONDUCTE DIN POLIETILENA DE INALTA DENSITATE SI

FONTA DUCTILA
PENTRU ALIMENTARE CU APA
GENERALITATI
Prezentul Caiet de sarcini se refer la lucrrile ntlnite n cadrul acestui Contract. Prevederile sale
au caracter obligatoriu pentru execuia lucrrilor si vor fi citite numai mpreun cu Memoriile
Tehnice i Piesele Desenate. Prevederile i cerinele prezentului Caiet de Sarcini nu vor exonera
Antreprenorul de rspunderea de a asigura calitatea ce se impune pentru asemenea lucrri, prin
efectuarea verificrilor si ncercrilor pe care le consider necesare sau sunt prevzute n
standardele i normele romneti n vigoare, privind testarea calitii materialelor i a execuiei.
Cerine Generale pentru Materiale
Toate materialele i manopera la care nu se face referire n mod special n acest Caiet de Sarcini
sau neacoperite n ntregime de ctre un standard aprobat vor fi de cea mai bun calitate i
adecvate climei din zona Lucrrilor.
Antreprenorul este responsabil pentru a se asigura c n bunurile furnizate sunt incluse numai
componente produse conform standardelor internaionale acceptabile. Orice bunuri care dup
livrarea pe antier sunt gsite sub standard, indiferent dac au fost inspectate nainte de
expediere, vor fi nlocuite pe cheltuiala sa.
nainte de folosirea lor n Romnia, pentru materialele care nu sunt produse n conformitate cu
Standardele Romneti, trebuie obinut un Agrement Tehnic" conform "Reglementrilor pentru
obinerea Agrementului Tehnic pentru produse i echipamente n construcii", publicat n Monitorul
Oficial ca HG 392/1994.
Materialele folosite n lucrri care sunt sau ar putea fi n contact cu ap tratat sau netratat nu vor
conine nici un component care ar putea da un gust, miros, toxicitate sau altfel de efecte nocive
sau vtmtoare sntii.

PROIECT TEHNIC
privind
Metode de execuie a lucrrilor

Lucrri pentru conducte
Definiii
Urmtoarele cuvinte i expresii vor avea nelesul specificat n continuare, n afara cazului n care
se specific altfel n Proiect:
- linie de conducte nseamn o conduct de o lungime apreciabil ce poate avea ramificaii.
Nu include sisteme de conducte, ca de exemplu conductele tehnologice din instalaiile de
tratare pentru potabilizarea apei;
- lucrri de conducte se refer la toate conductele excluse din definiia conductei;
- conducte nseamn tuburi drepte din orice material, mbinate cu capt drept, cu muf sau
cu flane;
- conducte sub presiune nseamn conductele i alte lucrri aferente n care presiunea
interna de lucru depete presiunea atmosferic;
- presiune de regim nseamn valoarea presiunii necesare ntr-un sistem hidraulic pentru a
obine condiiile corespunztoare pentru a folosi apa;
- fitinguri nseamn coturi, teuri, reducii, flane, cuplaje i alte articole similare care nu sunt
echipamente de control al debitului sau presiunii; cuplajele reprezint elemente de
schimbare a direciei sau diametrului conductei.
- intern nseamn acea parte din conducte i fitinguri care va fi n contact cu lichidul
transportat;
- mbinri flexibile nseamn mbinri fcute din materiale prefabricate, coliere, inele de
cuplare de cauciuc sau alte sisteme, care permit deplasarea unghiular ntre conducte;
- cmine nseamn construcii pe linia de conducte ce adpostesc conducte, fitinguri, vane i
alte piese, incluznd piesele de trecere prin pereii cminelor;
- apa brut reprezint apa preluat dintr-o surs nainte de a fi supus procesului de tratare
sau folosit;
- sistem de alimentare cu ap nseamn ansamblul de construcii i instalaii prin care apa
este preluat dintr-o surs, este tratat, transportat, nmagazinat i distribuit utilizatorilor
n cantitatea i de calitatea cerute;
- foraje nseamn o serie de puuri verticale forate care sunt folosite la sursa sistemului de

PROIECT TEHNIC
privind
alimentare cu ap pentru a colecta apa brut;

- reea de distribuie nseamn o parte a sistemului de alimentare cu ap, alctuit din
conducte, armturi i construcii anex prin care apa este distribuit tuturor utilizatorilor la
calitatea i presiunea cerute.

PROIECT TEHNIC
privind
Materiale
Conductele din diferite pri ale lucrrilor vor fi fcute din urmtoarele materiale, n afara cazurilor
n care se specific sau se indic altfel n proiect:
Tabel nr. 5
Materialul
Materialul Conductei
Clasa de presiune
Polietilen de nalt Densitate (PEID) - PE 80 i PE
PN 6
PE 100
PN 10 (Tip G)
PVC-G
Fitingurilor
100
Policlorur de Vinil Neplastifiat (PVC)
Fonta ductila
K9
FD
n unele cazuri se pot folosi i fitinguri din Polipropilen cu etanare prin compresiune conform DIN
8076, BS 5114/75 sau echivalent, avnd presiuni nominale PN 10 i PN 16 (n funcie de utilizri).
Conducte i Fitinguri din Polietilen de nalt Densitate si Fonta Ductila
Reeaua de distribuie se execut din conducte de Polietilen de nalt Densitate (PEID), cu
diametre cuprinse ntre De 90 i De500 mm.
Conductele de polietilen de culoare albastr, cu diametrul nominal de 63 mm, pentru ap

potabil, rece, care se monteaz ngropat trebuie s respecte prevederile BS 6572:1985.
Conductele de polietilen de culoare neagr, cu diametrul nominal de 63 mm, pentru ap potabil,
rece, care se monteaz suprateran, trebuie s respecte prevederile BS 6730:1986.
Conductele PEID pentru ap potabil, cu diametre nominale cuprinse ntre 90 1000 mm, trebuie
s respecte urmtoarele standarde:
-
SR-ISO 3607:1995 - evi din PEID - Tolerane la diametrele exterioare i grosimile de

perei
DIN 8074 - Conducte din PEID - Dimensiuni
ISO 12162: 1995 Thermoplastics materials for pipes and fittings for pressure applications - Classification and designation -- Overall service (design) coefficient (Materiale

PROIECT TEHNIC
privind
termoplastice pentru evi i fitinguri sub presiune. Clasificare i destinaie),

-
ISO 4427:1996 Polyethylene (PE) pipes for water supply -- Specifications (evi de
polietilen pentru alimentri cu ap. Specificaii),
ISO/DIS 8085 Parts 2 and 3, pr EN 12201 Plastics piping systems for water supply.
Polyethylene. (Sisteme de conducte de plastic pentru alimentri cu ap polietilen),
Blue PE (below ground) - cold potable water (Conduct albastr din PE (ngropat) ap
potabil rece),
Black PE (above ground) - potable water above ground or sewage (Conduct neagr din
PE conduct ap potabil, suprateran sau conduct de canalizare),
Blue HPPE/PE 100 - potable water underground (Conduct PEID/PE100 conduct de

ap potabil, ngropat).
Pentru tevile din fonta ductila EN 545
mbinrile i fitingurile vor corespunde normelor UK WlS 4-32-15; 4-32-11; 4-24-01; 4-32-08, DIN
16963 Sisteme de mbinare i fitinguri pentru conducte din Polietilen de nalt Densitate (PEID)
sub presiune sau oricror standarde internaionale recunoscute, aplicabile sistemelor de conducte
din PEID.
Tipurile de evi utilizate n cadrul acestui Contract i corespondena dintre PE, SDR (Standard
Dimension Ratio = Raportul Dimensional Standard) i PN (Presiunea nominal) sunt urmtoarele:
Diametrul Exterior
Presiunea Nominal
PN 6
De (mm)
32
63
110
SDR
17,6
26
26
PE
80
100
100
Fitingurile din PEID folosite n cadrul acestui Contract sunt din PE 80 - SDR 11 i PE 100 - SDR
17, corespunztoare PN 10 bar (cu excepia pieselor a cu electrofuziune, care au o Presiune
Maxim de Lucru de 12,5 bar), i PE 100 - SDR 11, corespunztoare PN 16 bar.
Conductele din fonta ductila vor avea o protectie:
1. Protectie exterioara
- un strat de zinc metalic de minim 200g/m2 aplicat prin pulverizare, ceea ce reprezinta
imbunatatire cu 50% in raport cu exigentele standardului EN 545. Acest strat reprezinta o protectie
activa datorita actiunii galvanice a pilei fier-zinc;

PROIECT TEHNIC
privind
- un strat de finisare din vopsea bitumoasa

In contact cu terenul inconjurator, zincul se transforma in mod lent intr-un strat protector dens,
aderent, impermiabil si continuu de saruri insolubile de zinc
2. Protectie interioara a tevii este alcatuita din mortar de ciment aplicat prin centrifugare,
asigurand:
- excelente conditii de curgere;
- pastrarea calitatii apei potabile transportate;
- protectia eficienta a peretelui tevii
Manipulare, Transport, Depozitare

Tuburile din PEID sunt livrate n colaci, pe tamburi cu lungimea de 100 m pentru diametrele de 63
i 75 mm i n bare cu lungimea de 13 m pentru diametrele mai mari de 90 mm.
Tevile din fonta ductila sunt livrate sub forma de bare in lungime de 6 m , pentru Dn de 500 mm
avand Dext 530,5 mm si masa 130.1 kg/m
Tuburile din PEID se transport orizontal, n colaci sau n pachete ambalate. n timpul verii,
tuburile, racordurile i piesele din PEID se transport acoperite cu prelate.
Manipularea i transportul tuburilor din PEID si fonta ductila se vor face cu atenie, pentru a le feri
de lovituri i zgrieturi. La ncrcarea, descrcarea i alte diverse manipulri n depozite i pe
antiere, tuburile din PEID nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita alte materiale.
Pentru transportul tuburilor se vor folosi camioane cu platforme, alese astfel nct conductele s fie
aezate pe ntreaga lor lungime, pentru a evita ndoirea i deformarea tuburilor. n timpul
transportului se recomand ca tuburile s fie protejate prin fixare, cu chingi sau alte metode
adecvate.
Sunt interzise trrea i rostogolirea tuburilor PEID si fonta ductila pe platforma vehiculului la
ncrcare sau descrcare i pe pmnt. Acestea se vor manipula numai prin ridicare.
n timpul transportului cu camionul, tamburul va fi aezat astfel nct s fie sprijinit n patru puncte
pe platform i totodat, legat cu chingi pentru ca eforturile s se exercite asupra prilor metalice
ale tamburului i nu asupra tubului.
Legarea n chingi a tubului, realizat strat cu strat, se va pstra pn la utilizarea pe antier. n caz
de utilizare parial, extremitatea exterioar liber va fi ancorat solid nainte de orice manevrare.
Tuburile, racordurile i piesele din PEID se depoziteaz n magazii sau locuri acoperite i ferite de
soare, astfel nct s nu se deformeze i s nu fie contaminate cu pmnt, noroi, ap uzat,
substane petroliere, solveni etc. Tuburile vor avea prevzute la ambele capete capace de

PROIECT TEHNIC
privind
nchidere, pentru a nu permite intrarea animalelor sau insectelor.

Temperatura recomandat de depozitare este ntre + 5O i + 30OC; materialele depozitate nu vor
avea n apropiere surse de cldur. Racordurile i piesele de mbinare se vor depozita n rafturi, pe
sortimente i dimensiuni.
Depozitarea se va face pe suprafee orizontale, betonate sau balastate i, pe ct posibil, folosinduse palei. n acelai timp, se vor respecta prevederile legale privind depozitarea materialelor
combustibile. Se recomand ca nlimea stivei de tuburi s nu depeasc 1 m.
Pe antier, tuburile vor fi stocate pe suprafee plane i amenajate (fr pietre ieite n afar).
Pentru o stocare mai lung, este bine s se evite contactul direct cu solul folosind, de exemplu,
palei.
Colacii vor fi stocai de preferin culcai. n acest caz, suprapunerea colacilor nu va trebui s
depeasc nlimea de un metru. Se recomand s nu se dezlege colacii din chingi dect n
momentul utilizrii lor pe antier.
Chiar pe suprafee plane, este obligatorie sprijinirea de o parte i de alta a tamburului, att pentru
ambalajele pline, ct i pentru cele goale. Pe antier, sprijinirea se poate realiza foarte simplu cu
ajutorul penelor sau al crmizilor.
Pozarea Conductelor
Trasarea lucrrilor se face conform normativului I22-99 (art. 4.34- 4.58)
Montarea conductelor din fonta ductila se face:
-
curatarea interiorului mufei, capatului drept al tevii si garniturii, foarte bine;
se pozitioneaza garnitura de etansare in canelura mufei (se verifica daca aceasta este
corect asezata pe toata circumferinta
se determina lungimea de mufare. Daca pe capatul drept al tevii nu exista un marcaj, se va

trasa un reper pentru determinarea lungimii de mufare, respectif 20mm pentru tevile cu Dn
350 -600 mm. Se va verifica sanfrenul capatului drept;
cu ajutorul unei pensule se aplica pe suprafata aparenta a garniturii de etansare, a

sanfrenului si a capatului drept pasta lubrifianta;
dupa aplicarea pastei lubrifiante se va realiza montarea. Se centreaza capatul drept in

mufa si se impinge axial pana cand reperul ajunge in dreptul suprafetei exterioare a mufei
Se va verifica cu ajutorul unei lire metalice daca garnitura a fost corect pozitionata. Aceeasi
lungime ar trebui sa fie indicata pe intreaga circumferinta.
Pozarea tuburilor din PEID n tranee se realizeaz cu ondulaii, cu scopul compensrii dilatrii

PROIECT TEHNIC
privind
acestora (polietilena are o dilatare liniar care poate atinge 8 mm la m pentru o diferen de
temperatur de 40 C). Fundul traneei trebuie s asigure rezemarea uniform a conductei,
conform profilului longitudinal din proiect.
nainte de coborrea n an n vederea montrii, conductele, piesele de mbinare, armturile etc.
trebuie verificate n vederea depistri eventualelor deteriorri aprute n timpul manipulrilor i
nlturrii acestora de ctre personalul de specialitate.
La amplasarea conductelor reelelor de distribuie a apei trebuie s se respecte distanele minime
ntre acestea i alte conducte i instalaii subterane conform SR 8591/1:1997.
Schimbrile de direcie de pe traseul reelelor se realizeaz cu ajutorul fitingurilor sau prin folosirea
capacitii de curbare a conductelor de PEID avnd diametrul exterior De 90 mm.
Pe toat durata execuiei, conductele trebuie protejate mpotriva ptrunderii impuritilor. La
ntreruperea lucrului, toate deschiderile se protejeaz prin mijloace adecvate (dopuri, acoperiri,
flane oarbe) mpotriva ptrunderii apei sau nmolului. n cazul n care apar totui impuriti n
interiorul conductelor, acestea se vor cura.
Se vor lua toate msurile pentru a nu permite accesul n conducte al animalelor (roztoare, erpi,
broate, psri etc.) ce ar putea murdri/ infecta conductele n puncte greu accesibile, sau ar
putea rmne ngropate n reele, cu grave implicaii asupra salubrizrii acestora.
Montarea armturilor ngropate sau n cmine se va face fr a supune conducta la nici un fel de
eforturi. Armturile ngropate se sprijin pe masive de rezemare, iar cele din cmine pe supori
metalici.
Trecerea conductelor prin pereii construciilor anexe ale reelei de distribuie sau prin pereii
cldirilor se va face prin intermediul unor piese de trecere care asigur protecia conductelor.
Nu se utilizeaz cabluri sau lanuri neprotejate. Se recomand folosirea chingilor late, evitndu-se
astfel deteriorarea stratului superficial al tuburilor. Pentru dirijarea tuburilor grele se pot folosi funii
legate de capetele tubului.
Dup terminarea probei se realizeaz umplutura i zonele de mbinare, exact n aceleai condiii
cu cele avute n vedere la realizarea restului umpluturilor.
mbinrile conductelor trebuie s asigure o perfect etaneitate, precum i posibilitatea prelurii
tuturor eforturilor statice i dinamice.
nainte de execuia oricrui tip de mbinare se asigur curarea interioar att a pieselor de
mbinare, ct i a capetelor de conduct, cu ajutorul periilor moi sau a crpelor.
Conductele vor fi pozate cu precizie, respectnd cota inferioar a excavaiei specificat
n profilele longitudinale, tolerana fiind de 5 mm.

PROIECT TEHNIC
privind
Pentru manevrarea tuburilor se utilizeaz numai cabluri sau lanuri protejate. Se

recomand folosirea chingilor late, evitndu-se astfel deteriorarea stratului superficial
al tuburilor.
mbinrile ntre conducte vor fi executate n concordan cu recomandrile fabricantului.
n cazul n care fabricantul impune, Antreprenorul se va asigura c echipa care execut mbinrile
are un certificat de specialitate.
Patul conductei va fi format din material granular mprtiat pe toat limea anului, compactat
slab, de mn, la o cot puin superioar celei de pozare a conductei, pentru aezarea conductei
la cota corespunztoare.
n continuare, materialul granular va fi plasat n an, o atenie deosebit fiind acordat compactrii
patului pe care se va amplasa conducta pentru a asigura un contact bun pe toat lungimea de
pozare a conductei. Materialul granular va fi apoi compactat uniform pe ambele laterale ale
conductei.
mbinrile flexibile vor fi prevzute la intrarea sau ieirea conductelor din cmine sau din alte
construcii. Aceste mbinri vor fi alctuite dintr-un robinet i un tu sau un cuplaj flexibil poziionat
ct mai aproape posibil de cmin sau construcie.
n cazul n care materialul scos din excavaie nu poate fi sitat prin sita de 15 mm, umplutura va fi
fcut din:
a) pietri cu diametrul particulei cuprins ntre 7-15 mm conform STAS 1667-76;
b) nisip cu diametrul particulei cuprins ntre 0-7 mm conform STAS 1667-76;
c) piatr de ru cu diametrul particulei cuprins ntre 8-15 mm conform STAS 1667-76;
Antreprenorul va transporta i depozita materialul excavat nefolositor.
Locurile propuse de Antreprenor pentru plasarea sau depozitarea temporar sau permanent a
materialului excavat vor fi supuse aprobrii
Patul conductelor va fi umplut n dou etape:
Prima etap
Conducta i patul conductei vor fi acoperite cu un strat de material astfel nct grosimea acestui
strat msurat fa de generatoarea superioar a conductei s aib n jur de 300 mm, lsnd
mbinrile libere.
Materialul excavat cu mrimea maxim a particulei de 15 mm va fi plasat i compactat n straturi
care s nu depeasc grosimea de 100 mm dup compactare. Straturile, dup aducerea la
umiditatea optim, vor fi compactate manual numai pe prile laterale ale conductei i nu deasupra

PROIECT TEHNIC
privind
ei. Patul conductei se va compacta astfel nct s se ating minim 95% din densitatea maxim n
stare uscat. Aceast operaie va ncepe ct mai repede posibil dup amenajarea patului i
pozarea conductei.
Testele iniiale se vor face pentru a demonstra eficacitatea metodei de compactare i apoi se vor
repeta la intervale specificate de ctre eful de Proiect.
Fundaiile sau mprejmuirile (dac exist) se vor executa cu minimum 72 ore naintea punerii n
funciune.
A doua etap
Dup executarea i trecerea testelor preliminare de presiune pe tronsoane, deschiderile pentru
mbinri vor fi acoperite ncercnd s se ating minimum 95% din densitatea maxim n stare
uscat, aa cum s-a specificat la prima etap.
Restul anului va fi umplut uniform cu material excavat cu dimensiunea particulelor de max. 100
mm i va fi compactat n straturi care s nu depeasc 200 mm grosime dup compactare.
Metoda de compactare va trebui s ating cel puin 95% din densitatea maxim n stare uscat.
Pentru lucrri situate n afara drumurilor sau trotuarelor gradul de compactare al umpluturilor
trebuie sa fie de cel puin 92% din densitatea maxim n stare uscat.
mbinarea Tuburilor din PEID
Prevederi Generale
Temperatura optim de prelucrare i montare a tuburilor din PEID este cuprins ntre +5O ... +30O
C. La temperaturi mai mari, tuburile trebuie ferite de nsorire prin protejarea locului de depozitare i
de lucru cu corturi. La temperaturi sub -5O C, se sisteaz montarea tuburilor de PEID, iar locul de
depozitare a tuburilor va fi nclzit cu aer cald.
Tuburile, racordurile i piesele de mbinare din PEID gsite necorespunztoare se refuz la
recepie i nu se introduc n lucru. Tuburile, racordurile i piesele de mbinare se vor utiliza, de
regul, n ordinea livrrii.
Deoarece conductele desfurate de pe tamburi sunt ovale, captul conductei trebuie adus la o
seciune circular nainte de realizarea sudurii, de exemplu prin nclzirea cu aer fierbinte (50 ...
100 C) sau prin prinderea n cleme rotunde.
De asemenea, indiferent de metoda de sudur, capetele conductelor ce se sudeaz trebuie s fie
libere de orice eforturi sau tensiuni pe toat perioada de sudur i de rcire.

PROIECT TEHNIC
privind
mbinarea Mecanic a Conductelor i Fitingurilor din PEID

mbinrile mecanice se pot realiza cu adaptoare de flane, de regul pentru intercalarea
armturilor (vane de nchidere) n cmine sau pentru realizarea trecerii la un alt material - oel,
font etc. Pentru uurina montajului n cmin, se recomand pentru sudarea adaptorului de flane
folosirea manonului electrosudabil (muf electrofuziune). Este obligatorie corelarea presiunii
nominale a contraflanelor metalice corespunztoare adaptorului cu cea a armturilor cu flane.
Un alt mod de a realiza mbinarea mecanic a conductelor din PEID este cu piese de racord prin
compresiune, care realizeaz etanarea prin strngere i n consecin comprimarea unei garnituri
de cauciuc pe conduct. Acestea pot fi cuplaje mecanice (coliere metalice cu autostrngere) sau
piese racord din polipropilen, respectiv coturi, teuri, cuplaje i reducii.
mbinarea prin Sudur a Conductelor i Fitingurilor din PEID

Sudura conductelor i fitingurilor din PEID se poate executa n dou moduri:
- cap la cap - cu disc (oglind) cu rezisten, deci o sudur prin fuziunea capetelor;
- cu elemente de electrofuziune electrosudabile (mufe, teuri, coturi, reducii, piese a de
branament cu etc.).
Pentru a fi sudate cap la cap, conductele i fitingurile din PEID trebuie s fie compatibile, respectiv
din acelai tip de polietilen PE 100 sau PE 80 i s aib aceiai grosime de perete (SDR).
n cazul n care conductele i fitingurile sunt din materiale cu PE diferit, au grosimi de perei diferite
sau au diametre mai mici sau egale cu 90 mm, sudura lor se face prin electrofuziune, cu mufe
(manoane), teuri, coturi sau piese a de racord.
Sudura cap la cap este o metod folosit n mod special pentru conducte cu diametrul exterior
mai mare sau egal cu 90 mm i se bazeaz pe fenomenul de polifuziune
Factorii de mediu care influeneaz realizarea sudurilor i rezistena la presiunea interioar sunt:
- temperatura exterioar, care poate influena sudura, respectiv prin timpul de sudur pentru
cazul temperaturilor > 5O C;
- n cazul temperaturilor < 5O C, prin necesitatea unei protecii (cort, prelat sau folie de
plastic), care trebuie s acopere aparatul de sudur i sudorul i care va fi nclzit cu
ajutorul unui generator de aer cald pentru a evita rcirea brusc, ce poate duce la
fragilitatea sudurii;

PROIECT TEHNIC
privind
- n caz de temperaturi > 40 - 45O C i expunere direct la razele solare, protecia locului de
munc prin acoperire n scopul obinerii unei temperaturi uniforme pe tot conturul tubului, iar
n msura n care este posibil, extremitile opuse ale tubului de sudat se obtureaz pentru
a reduce ct mai mult posibil rcirea suprafeelor sudurii prin aciunea curenilor de aer i a
vntului.
Factori de execuie care condiioneaz calitatea sudurilor cap la cap sunt:
- gradul de instruire i nivelul de calificare a sudorilor, care vor trebui s fie atestai
de o instituie autorizat;
- respectarea parametrilor de sudur: presiune i timp de apsare a suprafeelor
pentru topire, durata maxim pentru ndeprtarea discului, precum i presiunea i
timpul de rcire nainte de ndeprtarea clemelor de fixare ale dispozitivului de
poziionare.
Calitatea sudurii este determinat de respectarea procedurii de sudare.
Pentru a preveni rcirea conductei datorit curenilor de aer, captul conductei opus celui sudat se
va acoperi ermetic.
O sudur corect cu elemente de electrofuziune se execut prin citirea corect a codurilor de bare
de pe piesele de electrofuziune cu cititorul aparatului de sudur i prin respectarea ntocmai a
indicaiilor afiate pe ecranul acestui aparat. Odat pornit aparatul i realizate conexiunile la
bornele elementului de electrofuziune, ntreg procesul de sudur este automat.
Elemente de Execuie
Calitatea lucrrilor este influenat de crearea condiiilor de sudur a conductelor sau a
conductelor cu racordurile i piesele de legtur din PEID (cap la cap sau cu elemente de
electrofuziune), respectiv de atenia cu care se fac pregtirile pentru executarea acestei operaii.
Astfel, tuburile, piesele speciale i racordurile din PEID trebuie reverificate nainte de montare, n
vederea depistrii eventualelor deteriorri aprute n timpul manipulrii i transportrii acestora pe
antier.
Desfurarea colacilor de eav se va face fr a deteriora conducta.
La derulare se va avea n vedere c flexibilitatea materialului depinde de temperatura mediului
ambiant. Este interzis derularea colacilor la temperaturi exterioare sub + 5 C. evile cu diametrul
de 63 sau 75 mm trebuie nclzite dac se dorete derularea colacilor la temperaturi apropiate de
0 C. nclzirea se va face circulnd prin conduct ap cald sau abur fr presiune ori aer cald la
temperaturi sub 100 C.

PROIECT TEHNIC
privind
evile i elementele de legtur trebuie s fie curate de pmnt, praf, noroi sau alte murdrii
nainte de instalare, iar prile distruse sau deformate vor fi nlturate.
La pregtirea elementelor de conduct se va ine seama de faptul c schimbrile de temperatur
produc modificarea lungimii evii. Astfel, trebuie avut n vedere c un metru de tub din PEID su
lungete sau se scurteaz cu 0,2 mm/C la creterea, respectiv scderea temperaturii.
Conductele vor fi semnalizate in pamant printr-o banda de semnalizare cu insertie de fir metalic
pentru detectare. Firele metalice vor fi legate, pentru asigurarea continuitatii, de toate vanele si
fitingurile existente pe traseul conductei.
Schimbrile de direcie ale evii se pot face prin folosirea avantajului flexibilitii materialului (PEID),
pentru diametre de pn la 90 mm. Astfel, raza de curbur maxim admis este R = f x De, unde
coeficientul f este n funcie de SDR, conform tabelului de mai jos:
SDR
11
3,6
17
21
26
12
15
21
25
25
35
Valorile de mai sus sunt aplicabile pentru temperaturi de cca. 20 C, ele urmnd a se majora sau
micora corespunztor, n funcie de temperatur.
Tabel recapitulativ privind executarea sudurilor:
TIP SUDUR
Nr.
crt
1.
SUDUR CAP LA CAP

Denumirea operaiei
Material moale
tubului
i alcool metilic tubului
90O a captului
tubului/lor
Se cur marginile
3.
aparate
Denumirea operaiei
Curirea prealabil a
Tierea la unghi de
2.
Scule i
SUDUR CU TERMOELEMENTE
interioare ale tuburilor

i racordurilor de
sudat
Curirea prealabil a
Foarfec pt.
De 63
Tierea la unghi de 90O
ghilotin pt. De
a captului tubului/lor
> 63
Scule i
aparate
Material moale
i alcool metilic
Foarfec pt. De
63 ghilotin
pt. De > 63
Cuit cu lam
Se cur marginile
Cuit cu lam
dreapt sau
interioare ale tuburilor
dreapt sau
rzuitor
i racordurilor de sudat
rzuitor

PROIECT TEHNIC
privind
TIP SUDUR
Nr.
crt
SUDUR CAP LA CAP

Denumirea operaiei
Scule i
aparate
Denumirea operaiei
estur
4.
Degresarea suprafeei
textil sau
Degresarea suprafeei
de sudur, prin
hrtie alb
de sudur, prin
tergerea tuburilor i
absorbant
tergerea tuburilor i
pieselor
mbibat cu
pieselor
solvent
Scule i
aparate
estur textil
sau hrtie alb
absorbant
mbibat cu
solvent
Fixarea dispozitivului
Fixarea dispozitivului
de poziionare
(suprafee de sudat s
5.
fie uscate i neatinse

cu mna) i alinierea
Dispozitiv de
poziionare
de poziionare
(suprafee de sudat s
fie uscate i neatinse
Dispozitiv de
poziionare
cu mna)
elementelor care se
sudeaz
a) Reglarea
6.
Aparat sudur
temperaturii de sudare Dispozitiv
Reglarea temperaturii
Post de sudur
b) Reglarea presiunii
de sudare
(surs de
(presrii) necesare
curent)
sudurii
Amplasarea
termoelementului ntre
elementele de sudat i
7.
meninerea lui
Aparat sudur
conform graficului de
Aplicarea bornelor de
sudur
Post de sudur
(surs
de
curent)
sudur (timp
nclzire).
8.
Extragerea
termoelementului
Aparat sudur
Aplicarea bornelor de
sudur
Post de sudur
(surs
curent)
de

PROIECT TEHNIC
privind
TIP SUDUR
Nr.
crt
SUDUR CAP LA CAP
Scule i
Denumirea operaiei
Denumirea operaiei
aparate
Executarea sudurii
9.
prin presarea
aparate
Post de sudur
Aparat sudur
Executarea sudurii
suprafeelor de sudat
10.
Scule i
Se ateapt rcirea
ansamblului
ansamblului
Se demonteaz
Se demonteaz
poziionare
de
curent)
Se ateapt rcirea
11. dispozitivul de
(surs
dispozitivul de
poziionare
Dispoziii Finale pentru Pozarea Conductelor

n vederea asigurrii calitii mbinrilor sudate se vor executa urmtoarele controale:
- controlul calitii tuburilor i manoanelor, racordurilor;
- controlul suprafeelor prelucrate i geometria rosturilor de sudare;
- controlul parametrilor de sudare;
- controlul vizual al mbinrilor sudate;
La ncheierea lucrrilor este necesar ca Antreprenorul s prezinte Cartea Construciei
aferent lucrrii executate.
Armturi i Accesorii
Flane
Materialul i modul de mbinare a flanelor vor fi n conformitate cu clauzele relevante ale
specificaiilor referitoare la fiecare material de conduct. Dimensiunile, poziionarea i numrul
golurilor de trecere a uruburilor prin flane vor fi conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501
sau echivalent, cu scopul de a permite asamblarea tuturor tipurilor de racorduri, robinete i
accesorii.
Gama de presiuni nominale pentru flane va fi cel puin egal cu cea mai ridicat presiune a
conductelor i fitingurilor la care sunt anexate, dar cu o presiune nominal de cel puin PN 10.
Toate flansele ce se vor folosii trebuie sa fie zincate

PROIECT TEHNIC
privind
Garnituri i Inele de Etanare

Garniturile i inelele de etanare vor fi fabricate din cauciuc natural sau sintetic, adecvat pentru
utilizarea la ap potabil, cu o grosime de minimum 3 mm n conformitate cu STAS 1733-89, DIN
3535 partea 3, BS 2494:1990 sau echivalent i vor fi de dou tipuri:
- garnituri plate fr inserie metalic;
- garnituri cu inserie metalic pentru.
Depozitarea inelelor sau a garniturilor din cauciuc se va face la ntuneric, ferite de nghe sau
supranclzire, libere de orice tensiune.
Piulie, aibe, uruburi
uruburile folosite la mbinarea flanelor vor fi n conformitate cu SR ISO 4016:1994 sau SR ISO
4018:1994 - uruburi cu cap hexagonal parial, respectiv total filetate, Grad C.
aibele folosite la mbinarea flanelor vor fi n conformitate cu SR ISO 4759-3:1996 - aibe plate
pentru uruburi i piulie cu diametrul nominal al filetului pn la 150 mm. Grade A ... C.
Piuliele folosite la mbinarea flanelor vor fi n conformitate cu STAS 922-89 - Piulie hexagonale.
Clasa de execuie C sau echivalent.
Piuliele, uruburile i aibele vor fi zincate, iar nainte de strngere uruburile vor fi unse cu
vaselin grafitat.
uruburile vor fi suficient de lungi pentru ca cel puin o spir a filetului s depeasc piulia atunci
cnd aceasta este strns.
Suruburile si piulitele vor fi cadmiate
Adaptoare i Cuplaje
Adaptoarele i cuplajele se folosesc pentru uurina demontrii, pe conductele din oel,
Polietilen/PVC sau pentru trecerea de la oel la PEID/PVC i pot:
- adaptor universal cu flan;
- cuplaje flexibile (cuplaj universal);
- cuplaje flexibile de trecere de la oel la PEID/PVC;
- compensatoare de montaj cu burduf;
- compensatoare de montaj cu presetup.
Materialul din care sunt alctuite adaptoarele i cuplajele poate fi fonta ductil (conform DIN 1693
sau BS 2789 - grad 420-12) sau oel (conform BS EN 10025:1990 - grad FE 430A), acoperite cu
vopsea sau rini epoxidice, astfel nct s poat fi montate att n cmine, ct i ngropate.

PROIECT TEHNIC
privind
Pregtirea capetelor conductelor pentru cuplajele respective va fi fcut n conformitate cu

cerinele i toleranele specificate de ctre productor.
Vane cu Sertar
Vanele sertar vor fi fabricate conform EN 1074-1 i 2
Vor avea flane n conformitate cu ISO 7005 partea 2 (EN 1092-2: 1997, DIN 2501).
Contractantul va prezenta un certificat de calitate prin care s dovedeasc faptul c vanele au fost
testate hidraulic n conformitate cu EN 1074-1 i 2 / EN 12266. De asemenea furnizorul va pune la
dispoziie un certificat de probe care s confirme faptul ca vanele au fost testate i au rezistat la
presiunea de ncercare.
Clasa de presiune: PN10 / PN 16
Vanele cu sertar vor fi de tip fr ntreinere i vor avea urmtoarele caracteristici :
- corpul i capacul vor fi din font ductil conform DIN 1693.
- sertarul vanei va fi din font ductil i va fi incapsulat interior si exterior n cauciuc de tip
EPDM avizat pentru apa potabil.
- piulia sertarului pan va fi fix, integrat n corpul sertarului pan i va fi confecionat din
alam naval rezistent la dezincare.
- axul vanei va fi neascendent i va fi confecionat din oel inoxidabil roluit la rece.
- sistemul de etanare de pe tij va fi de tipul fr ntreinerei va cuprinde:
*
o garnitur hidraulic din cauciuc EPDM
cel puin patru garnituri tip O-ring din cauciuc care s nu permit contactul metalmetal dintre tij i capac.
un inel raclor rezistent la radiaii ultraviolete care va preveni ptrunderea murdriei

dinspre exterior.
- acoperirea cu pulberi epoxidice la interior i exterior va fi conform cu DIN 30677i va fi

aprobat i monitorizat GSK (Asociaia pentru Protectia mpotriva Coroziunii)
Toate vanele vor trebui s fie acionate manual n condiiile de exploatare, de un singur om, n caz
contrar vor avea montate reductoare, dac este necesar.
n cazul ngroprii directe se vor folosi tije extensibile i cutii de suprafa. Cutiile de suprafa vor
avea urmtoarele caracteristici:
- corpul va fi din poliamid rezistent la temperaturi de pn la 250C.
- capacul din font GG.

PROIECT TEHNIC
privind
Termenul de garanie va fi de minim 120 de luni de la data livrrii.
.
FISA TEHNICA a acestor vane este:
Parametrii tehnici i funcionali
- Corp i capac din font ductil GGG
- Tij din oel inoxidabil
- Sertar pan din font ductil GGG, ncapsulat complet cu cauciuc
EPDM
- Piuli sertar din alam rezistent la dezincare
- Protecie intern: acoperire epoxidic avizat GSK
- Protecie extern: acoperire epoxidic avizat GSK
- uruburi din oel inoxidabil
- Presiunea nominal : 10 / 16 bar

- Temperatura de lucru: max. 70C
Specificatii de performan i soluii constructive
- Tija este prelucrat prin roluire la rece
- Piulia sertar este fix i integrat n corpul sertarului
- Sistem de ghidare n 3 puncte
- Vana este de tip "fr ntreinere" cu sistem de etanare a tijei
din 3 elemente: o garnitur hidraulic din cauciuc EPDM, 4
garnituri tip O-ring din cauciuc NBR, i un inel raclor rezistent la
radiaii ultraviolete.
Condiii privind conformitatea cu standardele relevante
- Conformitate cu EN 1074-1 i 2 / EN 1171.
- Teste hidraulice conform EN 1074-1 i 2 / EN 12266
- Flane conform EN1092-2 (ISO 7005-2)
- Certificare si monitorizare GSK
- Certificat de calitate i declaraie de conformitate la livrare

PROIECT TEHNIC
privind
Vane Fluture
Dimensiuni conform EN 558-1 (DIN 3202 - F4)
Vor avea flane n conformitate cu ISO 7005-2 (EN 1092-2: 1997, DIN 2501)
Contractantul va prezenta un certificat de calitate prin care s dovedeasc faptul c vanele au fost
testate hidraulic n conformitate cu EN 1074-1 i 2 / EN 12266. De asemenea furnizorul va pune la
dispoziie un certificat de probe care s confirme faptul ca vanele au fost testate i au rezistat la
presiunea de ncercare.
Clasa de presiune: PN10 / PN 16
Vanele fluture vor fi dublu excentrice i vor avea urmtoarele caracteristici :
- corpul i discul vor fi din font ductil conform DIN 1693.
- axul vanei va fi confecionat din oel inoxidabil
- inelul de fixare a garniturii va fi din oel inoxidabil.
- garnitura de etanare nlocuibil va fi din EPDM i va avea o form trapezoidal care s
asigure o etanare optim n ambele direcii.
- pana dintre disc i tij va fi fixat cu uruburi perpendiculare eliminndu-se astfel jocul
discului in regim de funcionare
- fluxul va fi bidirecional
- pentru a se elimina riscul coroziunii capetele libere ale axului vor fi acoperite cu capace
din oel inoxidabil
- acoperirea cu pulberi epoxidice la interior i exterior va fi conform cu DIN 30677. Vanele
Dn 200 - 600 vor fi aprobate i monitorizate GSK (Asociaia pentru Protectia mpotriva
Coroziunii)
Toate vanele vor fi dotate cu angrenaj de acionare IP67 iar in cazul ngroprii directe se va folosi
angrenaj IP68.
Termenul de garanie va fi de minim 24 de luni de la data livrrii.
FISA TEHNICA a acestor vane este:

Parametrii tehnici i funcionali

PROIECT TEHNIC
privind
- Corp i disc din font ductil, minim GGG-40.

- Tij din oel inoxidabil
- Inel de fixare a garniturii din oel inoxidabil
- Lagr din bronz-aluminiu
- Garnitur de etanare trapezoidal din cauciuc EPDM
- Protecie intern: acoperire epoxidic avizat GSK (pentru Dn
200 - 600)
- Protecie extern: acoperire epoxidic avizat GSK (pentru Dn
200 - 600)
- uruburi din oel inoxidabil
- Presiunea nominal : 10 / 16 bar
- Temperatura de lucru: max. 70C
Specificatii de performan i soluii constructive
- Tija este prelucrat prin roluire la rece
- Pana dintre disc i tij este fixat cu uruburi perpendiculare
eliminndu-se astfel jocul discului in regim de funcionare
- Pierdere redus de presiune datorit construciei inovatoare a
discului
- Flux bidirecional
- Capetele libere ale axului acoperite cu capace din oel inoxidabil
pentru a elimina riscul coroziunii
- Angrenaj de acionare IP67
Condiii privind conformitatea cu standardele relevante
- Teste hidraulice conform EN 1074-1 i 2 / EN 12266
- Flane conform EN1092-2 (ISO 7005-2)
- Certificare si monitorizare GSK (pentru Dn 200 - 600)
- Certificat de calitate i declaraie de conformitate la livrare
Vane Sferice
Robinetele sferice vor fi instalate pe conducte avnd pn la PN 16 bar, vor fi cu filet interior i filet

PROIECT TEHNIC
privind
exterior, vor fi livrate cu mner de acionare i pot fi metalice sau din PVC, n funcie de utilizare (la
cminele de aerisire-dezaerisire robinetele sferice vor fi din PVC, iar la cminele de reducere a
presiunii sau reglare de debit vor fi metalice).
Clapetele de Reinere
Clapetele de reinere pot fi de tipul cu clap, montat cu flane, avnd dimensiunile ntre flane
conform DIN 3202-F6 i dimensiunile flanelor, poziionarea i numrul golurilor de trecere a
uruburilor conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent sau cu arc, montat ntre
flane.
Ventile de Aerisire-Dezaerisire
Ventilele de aerisire-dezaerisire (instalate pe conductele de aduciune) i de dezaerisire (instalate
n reeaua de distribuie) vor fi automate, i vor ndeplini urmtoarele condiii:
Clasa de presiune: PN 16
Vanele de aerisire-dezaerisire vor fi cu tripl acionare i vor avea urmtoarele caracteristici :
- corp i capac component cinetic din font cenuie GG
- corp component automat: nylon armat sau font cenuie
- scaun de etanare: Bronz/EPDM
- flotor din policarbonat sau oel inoxidabil.
- temperatura de lucru: max. 90C.
- modalitatea de conectare: flan conform ISO 7005-2 (EN 1092-2, DIN 2501)
Vana va permite:
*
Admisie de aer la golirea reelei
Eliberare de aer la ncarcarea reelei
Eliberare de aer sub presiune.
Contoare de Ap
Contoare de ap rece Dn15, Dn 20, Dn 32, Dn 40, Dn50 : tip multijet cu
mecanism umed sau semiuscat, pre-echipat pentru transmiterea la distanMecanismul trebuie s permit posibilitatea de montare ulterioar a traductoarelor de
impulsuri tip inductiv, sistem non magnetic (nu contact REED), n vederea integrrii
n viitor a contorului de ap ntr-un sistem centralizat de transmisii date.
Caracteristici constructive: mrime: Dn 1540, mod de racordare: cu filet, Dn50 cu
flanse;
Caracteristici metrologice: cls.C cf. NML 3-03/1-94 sau R160 cf. NML 003-5,

PROIECT TEHNIC
privind
respectiv R250 pt. Dn 50mm

Grad protecie: IP68
Pn 16 bar.
Poziia de funcionare: orizontala;
Contoarele vor fi inscripionate conform ISO 4064 cu debit nominal, presiune
nominal, m3, aprobare de model, anul de fabricaie, seria, clasa metrologic, poziia
de montare, sens de curgere.
Protecie mpotriva interveniilor neautorizate, sigilare conform aprobrii de model,
posibilitate de sigilare a mbinrilor de acces sigilate.
Aprobare de model: RO, EU- conform HG 1055 sau MID conf. HG 264/2006;
Contoarele de ap vor fi montate de regul n cmine, staii de clorare i de pompare, n poziie
orizontal, cu capul contorului vertical. Se vor prevedea tronsoane stabilizatoare, cu lungimea de
10 (5) x DN n amonte i 3 (5) x DN n aval, n funcie de recomandrile productorului.
Corpul contorului va fi din font i va fi prevzut cu flane, ale cror dimensiuni, poziionare i
numr al golurilor de trecere a uruburilor vor fi conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau
echivalent.
Supori de Van
Pentru susinerea vanelor din cmine se vor prevedea supori metalici confecionai din eav de
oel i o plac ptrat din tabl groas la partea inferioar. nlimea suporilor se va stabili pe
antier, n funcie de distanele pe vertical din interiorul cminului.
Pentru a nu supune la solicitri conductele din PEID n cazul blocrii vanei de golire, vanele de
golire se vor fixa de supori cu dou coliere de fixare, iar suporii de van vor fi fixai de radierul
cminului cu uruburi tip CONEXPAND.
Suporii vor fi protejai anticoroziv prin vopsirea dup confecionare cu un strat de grund i un strat
de vopsea epoxidic.
Capace i Rame pentru Cmine
Accesul n cminele de vane, aerisire, golire sau de alt tip se va face printr-un capac din font.
Ansamblul capac si rama va fi n conformitate cu STAS 2308-81 i va fi de tipul carosabil sau
necarosabil, n funcie de poziia cminului fa de drumurile existente. Rama capacului va fi
inclus n partea superioara a plcii cminului de vizitare.
Hidrani

PROIECT TEHNIC
privind
Hidranii sunt tip supraterani, cu un diametru nominal de 100 mm i vor avea presiunea minim PN
10 bar. Hidranii supraterani vor fi n conformitate cu STAS 3479-80, DIN 3222 sau echivalent.
Hidranii procurai din import vor avea n mod obligatoriu, pe lng Agrementul Tehnic emis de
M.L.P.T.L., i Avizul I.G.C.P.M. (Inspectoratul General al Corpului de Pompieri Militari), n
conformitate cu O.G. nr. 60/1997 de aprobare a Legii nr. 212 referitoare la prevenirea i aprarea
contra incendiilor.
Din construcie, hidranii de incendiu vor avea o pierdere de sarcin minim, vor permite
demontarea complet i nlocuirea pieselor de schimb fr dificulti. Garnitura hidrantului va putea
fi schimbat fr dezgroparea hidrantului.
Pentru protecia mpotriva ngheului, hidrantul va avea prevzut la partea inferioar un dispozitiv
care asigur evacuarea automat a apei din corp n poziia 'nchis' a ventilului ntr-un timp scurt.
Volumul de ap rmas n interiorul hidrantului dup golirea complet nu trebuie s depeasc
100 cm3.
Materialele pentru hidrani vor fi dup cum urmeaz:
- corp, capac, corp ventil, cutie ventil, capac de manevr - font cenuie i/sau ductil;
- tij de acionare, ax prindere a corpului ventilului - oel inox, minim 11,5 % Cr;
- inel de etanare corp - bronz sau alam;
- garnitur ventil - cauciuc.
Toate suprafeele interioare (cu excepia celor din cauciuc, oel inox sau bronz), precum i
suprafeele exterioare vor fi protejate cu o vopsea epoxidic aplicat n mai multe straturi, cu o
grosime total minim de 250 microni. Protecia exterioar a hidranilor supraterani (partea situat
deasupra solului) va fi realizat cu vopsea de culoare roie RAL 3020, rezistent la razele
ultraviolete.
Hidranii vor fi livrai mpreun cu un cot la 90 cu picior, cu flane, din font ductil (conform DIN
28638). Acestea vor avea toate garniturile, uruburile, aibele i piuliele necesare pentru montajul
hidrantului. Flanele cotului cu picior vor avea dimensiunile, poziionarea i numrul golurilor de
trecere a uruburilor conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent.
Corpul fiecrui hidrant suprateran va fi prevzut cu dou guri de branare (racorduri) tip B - STAS
701-74 i va avea un dispozitiv special de blocare n caz de coliziune.
Hidranii de incendiu vor fi amplasai n conformitate cu prevederile proiectului tehnic, pe conducte
cu diametrul minim de 110 mm. Astfel, hidranii se amplaseaz la o distan de maximum 2 m de
la cile de circulaie, la minimum 5 m de zidurile cldirilor pe care le deservesc i la minimum 15 m

PROIECT TEHNIC
privind
de obiectele care radiaz intens cldura n caz de incendiu.

Conform agrementului nr. 28514/28.08.2000 al Statului Major al Corpului Pompierilor Militari,
hidranii de incendiu trebuie s fie pozai riguros vertical, s se respecte adncimea de ngropare
de 1,25 m n dreptul generatoarei superioare a cotului hidrantului i s se aeze talpa cotului pe o
plac de beton prefabricat avnd 30 x 30 x 15 cm. n jurul fundaiei hidrantului se va realiza o
umplutur din nisip cu dimensiunile de 0,50 x 0,50 x 0,50 m, pentru drenarea apei de golire de la
hidrant. Pentru a uura accesul, n jurul hidranilor supraterani, pe o suprafa 1.5 x 1.5 m2 se va
executa o betonare uoar.
Pentru reperare uoar, amplasamentul (poziia) hidranilor exteriori se va marca prin indicatoare,
conform SR ISO 6309:1998 - Protecia mpotriva incendiilor. Indicatoare de securitate. Astfel, pe
plcu vor fi inscripionate litera H, direcia i distana (distanele) la care este amplasat hidrantul.
Plcua se va amplasa ntr-un loc vizibil.
Proba de Presiune a Conductelor
Reelele de distribuie i de aduciune nou executate trebuie s fie supuse probei de presiune
nainte de darea n funciune. Scopul probei de presiune este verificarea etaneitii tuburilor,
mbinrilor acestora i a tuturor accesoriilor, precum i a stabilitii tuburilor.
Proba de presiune a conductelor se realizeaz conform STAS 4163-3. Probarea conductelor la
presiune se face pentru fiecare tip de conduct, dup o splare prealabil.
Nu se admite proba de presiune pneumatic (cu aer comprimat).
Proba de presiune pentru reelele din PEID se face conform datelor productorului (I22, Cap. 5,
art. 58).
Umplerea tuburilor cu ap potabil se ncepe de la punctul cel mai de jos al tronsonului de probat
i numai dup montarea dispozitivelor ce asigur eliminarea aerului. n perioada de umplere se vor
deschide hidranii de incendiu de pe tronsonul probat, pentru eliminarea aerului.
Dup umplere se recomand o aerisire final, prin realizarea unei uoare suprapresiuni pn la
eliminarea total a bulelor de aer din ap. Apoi se procedeaz la nchiderea dispozitivelor de
aerisire.
Ridicarea presiunii, dup umplere, se face n trepte, seciunile de mbinare i celelalte seciuni
specifice fiind sub permanent supraveghere a personalului de specialitate. n cazul n care
aerisirea nu este fcut corespunztor, sesizat prin raportul necorespunztor dintre cantitatea de
ap introdus i creterea presiunii, se procedeaz la reducerea presiunii, i o nou aerisire, dup
care se preia procesul.

PROIECT TEHNIC
privind
Presiunea de prob se realizeaz i se msoar n punctul cel mai cobort al reelei. Se vor utiliza
numai pompe cu piston.
n cazul n care apar deplasri neimportante ale tubului sau pierderi nesemnificative de ap n
timpul ridicrii presiunii, se poate continua ridicarea presiunii pn la presiunea de prob, dac
acest lucru nu genereaz efecte negative importante.
Pentru conducte din oel carbon sau oel zincat, presiunea de prob este de 2 x Presiunea de
regim a tronsonului de conduct respectiv.
Durata probei de presiune este de 1 or dup atingerea presiunii de prob. Proba de presiune a
conductelor din oel se va considera reuit dac scderile de presiune nregistrate pe perioada de
prob se ncadreaz n limita a 3 % din presiunea de prob i nu apar scurgeri vizibile de ap.
Pentru conductele din PEID sau PVC, presiunea pe durata pregtirii conductei pentru prob este,
de regul, 1,5 x PN, iar presiunea la nceputul perioadei de prob propriu-zise trebuie s fie de
minimum 1,3 x PN.
Deoarece conductele din material plastic au dilatri mari la creterea temperaturii (o schimbare a
temperaturii cu 10 C poate conduce la variaii ale presiunii cu 0,5 - 1 bar), este foarte important ca
(n msura posibilitilor) proba de presiune s nceap i s se termine n perioade ale zilei cu
temperaturi aproximativ egale. Astfel, se va acorda o atenie sporit msurrii temperaturii
exterioare pe toat durata probei de presiune. Este interzis efectuarea probelor de presiune n
perioadele cu soare puternic, ce poate provoca variaii mari ale temperaturii conductelor.
n acelai timp, conductele din PEID prezint deformaii datorate presiunii. Astfel, la o presiune
egal cu presiunea nominal i la temperatura apei de 20 C, creterea volumului conductei este
de cca. 2% fa de starea normal. Aceast cretere are loc n timp, dar se oprete dup 10 - 12
ore.
Lund n considerare cele de mai sus, este foarte important s se pregteasc n mod corect
tronsonul de conduct pentru proba de presiune. Aceast pregtire servete la stabilizarea
variaiilor datorate presiunii i temperaturii, asigurnd astfel o prob cu rezultate corecte.
Pregtirea pentru proba de presiune se realizeaz ridicnd presiunea apei din tronsonul de proba
i meninnd-o timp de 10 ore. Citirile i coreciile necesare (ridicarea presiunii la 1,5 x PN) se fac
din 2 n 2 ore, ultima corecie fcndu-se dup 10 ore. Se recomand ca proba de presiune
propriu-zis s nceap dup dou ore de la ultima corecie a presiunii, cu condiia ca presiunea
din conduct s fie de cel puin 1,3 x PN.
Pornind de la presiunea nregistrat la finalul perioadei de 2 ore de la ultima corecie a presiunii se
vor citi presiunile din or n or, pe perioada de prob propriu-zis, care pentru conductele din

PROIECT TEHNIC
privind
PEID/PVC este de 3 ore.

Proba de presiune a conductelor din PEID/PVC se va considera reuit dac scderile de presiune
nregistrate din or n or pe durata perioadei de prob nu depesc n medie 0,1 bar/or i nu
apar scurgeri vizibile de ap.
Scderea presiunii, dup ncheierea probei, se face n trepte. mbinrile neetane se taie i se reia
ntreg procesul de sudur.
Desfurarea probei de presiune, cu toate datele din msurrile efectuate se nscriu n fiele
speciale, care fac parte integrant din documentaia necesar la recepia lucrrilor. Aceste fie
trebuie s cuprind i toate constatrile pe perioada probei i remedierile efectuate.
Splarea i Dezinfectarea Conductelor
Dup ncheierea probei de presiune i refacerea eventualelor mbinri neetane, se procedeaz la
splarea i dezinfectarea conductelor, conform prevederilor STAS 4163-3.
Splarea se face de ctre Antreprenor cu ap potabil, pe tronsoane de 100 - 500 m. Splarea
conductelor se va face pe tronsoane prin deschiderea hidranilor, asigurndu-se un debit care s
realizeze o vitez minim de 1,5 m/s. Durata splrii este determinat de necesitatea ndeprtrii
tuturor impuritilor din interiorul tubului. n cazul n care se spal mai multe tronsoane succesive,
splarea se va face dinspre amonte n aval.
Dezinfectarea se face imediat dup splare, pe tronsoane separate de restul reelei i cu
branamente nchise. Dezinfectarea se face de regul cu clor sau cu o alt substan
dezinfectant, sub form de soluie, care asigur n reea minimum 25 - 30 mg clor activ la 1 l ap.
Soluia se introduce n reea prin hidrani sau prin prize special amenajate i se verific dac a
ajuns n ntreaga parte de reea supus dezinfectrii. Verificarea se face prin hidranii de la
capetele tronsoanelor, umplerea fiind considerat terminat n momentul n care soluia
dezinfectant apare n toate puncte de verificare, n concentraia dorit.
Soluia se menine n reea n timp de 24 h, dup care se evacueaz prin robinetele de golire sau
prin hidrani i se procedeaz la o nou splare cu ap. Splarea se consider terminat n
momentul n care mirosul de clor dispare, iar clorul rezidual se nscrie n limitele admise de
normele sanitare.
Dup terminarea splrii este obligatorie efectuarea analizelor fizico-chimice i bacteriologice. Se
recomand ca evacuarea apei provenind da la dezinfectarea reelei n reeaua de canalizare s se
fac cu luarea msurilor necesare de neutralizare a clorului.
Operaiunea de dezinfectare se repet ori de cte ori este necesar pn cnd trei analize

PROIECT TEHNIC
privind
bacteriologice consecutive, recoltate la extremitatea aval arat c apa ndeplinete condiiile de

potabilitate.
n cazul n care ntre dezinfectarea i darea n exploatare a reelei trece o perioad de timp mai
mare de trei zile sau n cazul n care, dup dezinfectare, apa transportat prin tronsonul respectiv
nu ndeplinete condiiile bacteriologice i biologice de calitate, dezinfectarea se repet.
Recepia Lucrrilor de Conducte
Recepia lucrrilor se face n conformitate cu I22-99 Cap. 6 (art. 6.8-6.11), cu prevederile
prezentului caiet de sarcini i cu regulamentul n vigoare privind efectuarea recepiei obiectivelor
de investiii elaborat de M.L.P.T.L.
Recepia reelelor i conductelor se face prin analizarea obligatorie a proceselor verbale de
constatare a urmtoarelor elemente:
- recepia materialelor privind certificatele de calitate i verificare a dimensiunilor;
- asigurarea etaneitii conductelor constatat prin procesele verbale ncheiate la probele de
presiune;
- recepia pe parcurs a izolaiei anticorozive (unde este cazul).
La recepie se verific i se consemneaz asistena i corecta funcionare a tuturor armturilor i
dispozitivelor prevzute n proiect precum i a traseelor, cminelor de vane etc.
Verificrile se refer att la elementele de construcii, ct i la instalaiile hidraulice, mecanice,
electrice etc. i se fac cu respectarea standardelor i actelor normative n vigoare.
Conductele se vor poza n concordan cu:
SR 6819:1997 Alimentri cu ap. Aduciuni, Studii, prescripii de proiectare i de

execuie,
STAS 4163/1-95 Alimentri cu ap. Reele exterioare de distribuie. Prescripii

fundamentale de proiectare,
STAS 4163/2-96 Alimentri cu ap.Reele exterioare de distribuie. Prescripii de

calcul,
STAS 4163/3-96 Alimentri cu ap.Reele exterioare de distribuie. Prescripii de

execuie i exploatare.
Reamenajarea drumurilor publice

Reamenajarea drumurilor publice va fi nceput ct mai curnd dup terminarea lucrrilor i nainte

PROIECT TEHNIC
privind
ca poriunea de drum sau pavaj s fie redeschis uzului public.

Reamenajarea va continua prin corectarea eventualelor tasri, fisuri sau defecte ce ar putea apare
n timpul perioadei de rectificri.
Tipul i grosimile materialelor folosite n refacerea drumurilor vor fi cel puin ca cele precedente
sau altele recomandate de eful de Proiect pentru obinerea avizelor necesare.
Refacerea drumurilor publice, acolo unde nu este cerut n mod expres de autoriti, se va face la o
cot inferioar pentru adugarea ulterioar a stratului de protecie.
Toate materialele i echipamentele n contact cu apa vor trebui s aib agrementele tehnice ale
organelor abilitate, conform legislaiei n vigoare.
Lucrri Speciale
Subtraversri i Supratraversri
Prevederi Generale
Traversarea viroagelor i praielor de pe traseul conductelor se execut prin sptur deschis,
ntr-o perioad lipsit de ploi i presupune nglobarea ntr-un masiv din beton a unei conducte de
protecie prin care se trece conducta din PEID.
Traversarea drumurilor judeene i oselelor secundare se execut de regul prin foraj orizontal
nedirijat (mpins).
Traversarea rurilor se execut fie prin subtraversare prin foraj orizontal dirijat, fie prin
supratraversare, independent sau prin suspendarea/fixarea conductelor pe poduri existente
(acolo unde acestea exist).
Subtraversarea Viroagelor i Praielor
Se nelege prin acestea fie viroagele uscate i praiele cu caracter nepermanent, fie cele care pe
timp uscat au debite care nu depesc 20 - 30 l/s, au lime variabil ntre 1,5 5,0 m iar
adncimea vii nu depete 1,5 - 2,0 m.
Astfel, se ncepe prin a se monta n talvegul prului, n zona traversrii, o conduct metalic de 6
- 10 m lungime, cu diametrul de 500 - 800 mm, care s transporte apa peste zona ce urmeaz a
se spa. Se etaneaz cu pmnt argilos zona de racordare amonte i aval, pentru a se mpiedica
exfiltraii ale apei prin albia iniial.
Se execut cu sprijiniri sptura necesar subtraversrii, pe o lime de 1,0 - 1,60 m, i adncimea
de 1,50 m sub cota talvegului, dup caz, urmnd prevederile profilului n lung al conductei de

PROIECT TEHNIC
privind
aduciune sau reea.

Se monteaz conducta de oel ntr-un bloc de beton conform desenului din proiect, prin adncirea
local a anului i cofraj lateral n partea suprateran.
Traversarea consolidat va depii lateral, cu minim 2,50 m, marginile viroagei. Conducta metalic
va depi masivul de beton cu 0,50 m pentru a se realiza trecerea la conducta PEHD. Pentru a
preveni tierea conductei din PEID la contactul cu eava de oel, ntre acestea se va monta o
conduct din PEID cu un diametru exterior intermediar.
Dup ntrirea betonului, se realizeaz o plomb din umplutur din piatr de ru sau piatr brut,
aezat manual, peste masivul de beton, pn la cota talvegului i a malului viroagei, pe cel puin
1,0 m nlime, conform desenului din proiect. Restul umpluturii din zona subtraversrii se execut
din pmntul excavat, bine compactat.
Subtraversarea Drumurilor Judeene
Subtraversarea drumurilor judeene sau secundare (care pot fi considerate subtraversri relativ
scurte, de 10-15 m) cu conducte avnd diametre de pn la 180 mm se execut, de regul, cu
foraj orizontal nedirijat (aa zise crtie sau rachete). Aceste echipamente funcioneaz cu aer
comprimat i nainteaz printr-o micare de percuie, fiind o metod uscat de foraj.
La capetele subtraversrii se execut dou excavaii denumite gropi de acces. La captul de
iniiere a forajului dimensiunile sunt: L = 1,5 - 2,5 m, n funcie de echipament utilizat, B = 1 m, H =
adncimea subtraversrii, iar la captul opus, de tragere: L = 2,5 - 3 m, n funcie de diametrul i
elasticitatea conductei ce se pozeaz, B = 1,5 m, H = adncimea subtraversrii.
Suprafaa necesar lucrului va fi redus. Practic, suprafaa de lucru trebuie s coincid cu
suprafaa excavaiilor, la care se adaug o zon adiacent unde se va amplasa un compresor.
Durata de execuie a acestor subtraversri va fi redus la minimum. Execuia unei subtraversri de
max. 10 - 15 m lungime pentru o conduct de max. 180 mm trebuie s fie de 1-5 ore, din
momentul introducerii echipamentului n groapa de acces.
Aceast metod se poate utiliza doar n cazul unor amplasamente simple, fr multe utiliti
ngropate, fr o importan deosebit (drumuri judeene, osele secundare), pe distane scurte i
cu lungimi pn la 10 - 15 m. Astfel, sunt excluse subtraversrile de DN, CF n exploatare,
autostrzi, ruri, piste de aeroport, construcii de orice natur, zone nisipoase, etc.
Subtraversari sau pozitionari conducte cu foraj orizontal dirijat
Acest tip de foraj se poate utiliza n situaii complexe, cu multe utiliti ngropate, pe distane lungi
(de pn la 500 mm), pentru conducte cu diametre mari, n zone de importan deosebit de genul

PROIECT TEHNIC
privind
cilor ferate i a autostrzilor n condiii de trafic, a unor mari cursuri de ap sau a unor ntinderi de
ap (bli, iazuri, lacuri), a unor suprafee betonate (construite sau nu).
Metoda forajului orizontal dirijat folosete un sistem de forare rotativ, hidrodinamic i monitorizat
permanent bazat pe urmtoarele principii tehnologice:
- utilizarea unei prjini de foraj nzestrate cu o sap ascuit;
- naintarea pe orizontal este asigurat de micarea rotativ i de un curent de noroi special
de foraj;
- urmrirea de la suprafa (prin telecomand) a prjinilor i sapei de foraj, pentru a se menine
sub control unghiul de nclinare, viteza de rotaie i naintare i direcia, n vederea ocolirii
obstacolelor i asigurrii preciziei n atingerea punctului de ieire la suprafa. Sistemul de
urmrire va utiliza o surs de unde electromagnetice i un computer.
Caracteristicile utilajelor folosite la execuia forajelor orizontale dirijate vor fi dup cum urmeaz:
- vor exercita un control permanent asupra sapei de foraj, respectiv urmrirea exact a
traseului forajului, a adncimii i nclinaiei de pozare, precum i a temperaturii solului. De
asemenea, la sfritul lucrrii, pe baza informaiilor furnizate de emitorul radio din corpul
sapei de foraj se va executa un proiect as built precis al lucrrii realizate;
- vor asigura o precizie mare de lucru. La orice distan de lucru, preciza ieirii la suprafa la
punctul dorit trebuie s fie de 5 cm;
- vor permite subtraversarea distanelor lungi. Utilajele folosite vor putea executa subtraversri
de pn la 400 m;
- vor avea viteza de lucru mare. O subtraversare de pn la 100 m (n funcie de diametrul
conductei) se va putea executa ntr-o zi.
Condiia necesar pentru utilizarea metodei forajului orizontal dirijat este alocarea unei suprafee
suficiente pentru amplasarea instalaiei de foraj. n tabelul urmtor sunt prezentate date tehnice i
date referitoare la suprafeele de teren necesare n funcie de tipul de instalaie folosit i de
adncimea pozrii. La suprafaa ocupat de instalaie se adaug o suprafa adiacent pe care se
amplaseaz autocamionul cu unitatea de amestec a noroiului de foraj.
Nr.
crt.
0
Date Tehnice
Descriere
1
U.M.
2
Utilaj
Utilaj
Uor
Greu

PROIECT TEHNIC
privind
Date Tehnice
Nr.
Descriere
crt.
0
U.M.
Utilaj
Utilaj
Uor
Greu
Lungimea total a instalaiei
Limea instalaiei
11
15
Distana necesar pentru amplasarea instalaiei, calculat

din spatele utilajului pn la extremitatea apropiat a
subtraversrii, n funcie de adncimea de pozare a

conductei pentru h = - 1,0 m
Idem, h = - 1,5 m
13
18
Idem, h = - 2,0 m
15
20
Idem, h = - 3,0 m
16,5
22
Idem, h = - 4,0 m
19
24
Idem, h = - 6,0 m
22
30
Diametrul maxim al conductei pozate
mm
200
500
100
400
10
Lungime maxim de foraj pentru conducte cu De 25 - 90

mm
11
Idem, pentru De 110 - 140 mm
90
12
60
13
Idem, pentru De 225
30
375
14
250
15
125
16
60
400
n principiu, tehnologia de execuie a unui foraj orizontal dirijat este urmtoarea:

- Etapa I - a forajului pilot - se execut o deschidere n sistem umed, folosind un fluid de foraj
special, pe baz de bentonit. Noroiul de foraj, transportat printr-un sistem de
prjini de foraj ctre capul forajului, preseaz materialul ntlnit i dislocat i se
amestec cu acesta, formnd o crust de jur mprejurul deschiderii forate (n
terenuri instabile, unde peretele nu se poate cimenta, se vor folosi tuburi de
protecie). Excesul de lichid spal deschiderea i evacueaz materialul fin.

PROIECT TEHNIC
privind
- Etapa II - a tragerii conductei -const n detaarea capului de foraj la extremitatea opus

locului de iniiere a forajului i nlocuirea acestuia cu un cap de tragere, la care se
ataeaz conducta ce urmeaz a fi pozat. Prjinile de foraj, capul de tragere,
eventualul tub de protecie mpreun cu conducta se retrag spre instalaie,
conducta rmnnd n subteran.
n funcie de diametrul conductei pozate, exist posibilitatea executrii unei etape intermediare,
aa numit a forajului de lrgire, care const n retragerea sistemului de prjini - cap foraj,
nlocuirea capului de foraj cu un cap lrgitor i executarea din nou a forajului, la diametre mai mari.
Etapa se repet pn la atingerea diametrelor proiectate.
Pentru subtraversarile de cale ferata se va avea in vedere intocmirea unui proiect de
subtraversare de catre o societate agrementata in acest sens.
Deasemenea executia subtraversarilor de cale ferata va fi efectuata numai de catre o
societate autorizata pentru acest gen de lucrari.

PROIECT TEHNIC
privind
Supratraversri
Supratraversrile se realizeaz de regul pe poduri existente, numai dup obinerea acordului
Autoritii deintoare a podului respectiv i strict n condiiile impuse de aceasta.
n cazuri speciale (ruri cu albii foarte adnci, inexistena podurilor, condiii improprii
subtraversrilor etc.) se pot prevedea i alte tipuri de supratraversri (eav auto-portant, eav n
eav etc.).
Detaliile de execuie pentru supratraversri sunt prevzute n documentaia tehnic elaborat de
Proiectant.
Sumarul actelor normative pentru lucrrile de conducte
Pentru proiectarea lucrrilor de alimentare cu ap se utilizeaz urmtoarele standarde i
normative romneti:
STAS 10898-85 Alimentri cu ap i canalizri. Terminologie
SR 1343-1: 2006 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru

localitati urbane si rurale
SR 6819: 1997 Alimentari cu apa. Aductiuni. Studii, prescriptii de proiectare si de executie
SR 9296: 1996 Alimentari cu apa. Statii de clorare a apei cu clor gazos. Prescriptii generale
de proiectare
SR ISO 4067-6: 1996 Desene tehnice. Instalatii. Partea 6: Simboluri grafice pentru sisteme
de alimentare cu apa si canalizare ngropate
STAS 1343/0-89 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare.

Prescriptii generale
STAS 1343/2-89 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare pentru

unitati industriale
STAS 1343/3-86 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare pentru

unitati zootehnice
STAS 1478-90 Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale.

Prescriptii fundamentale de proiectare
STAS 10110-85 Staii de pompare. Prescripii generale de proiectare
STAS 9295-88 Staii de deferizare - demanganizare. Prescripii de studii i proiectare

PROIECT TEHNIC
privind
STAS 9296-88 Staii de dozare a clorului gazos pentru dezinfectarea apei
SR 6819:1997 Aduciuni. Studii, prescripii de proiectare i execuie
SR 8591:1997 Reele edilitare subterane. Condiii de amplasare
STAS 9312-87 Subtraversri de ci ferate i drumuri cu conducte
SR 4163/1-95 Alimentari cu ap. Reele exterioare de distribuie. Proiectare
SR 4163/1-96 Alimentari cu ap. Reele exterioare de distribuie. Calcul
SR 4163/3-96 Alimentari cu ap. Reele exterioare de distribuie. Execuie i exploatare
STAS 8591/1-91 Amplasarea n localiti a reelelor subterane amplasate n sptur
STAS 2308-81 Alimentari cu ap i canalizri. Capace i rame pentru cmine de vizitare
STAS 7656-90 evi din oel sudate longitudinal pentru instalaii
STAS 6898/1-2-90 evi din oel sudate elicoidal pentru uz general
STAS 503/1-87 evi din oel fr sudur laminate la cald
STAS 695-80 Utilaj de stins incendii. Hidrant subteran Pn 10
STAS 3479 Hidrani de suprafa
STAS 706-80 Utilaj de stins incendii. Cheie pentru racorduri
I 14-78 Normativ pentru protecia anticoroziv a construciilor metalice ngropate
I 12-79 Normativ pentru efectuarea ncercrilor de presiune la conductele tehnologice
C 15-77 Prescripii tehnice pentru conducte sub presiune
Legislaia cadru:
Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii
Legea nr. 107/1996 a apelor, republicat;
Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificat i completat prin Legea nr.
311/2004;
Legea nr. 137/1995 a proteciei mediului, republicat;

PROIECT TEHNIC
privind
Legea nr. 215/2001 privind Administraia Public Local;
Legea nr. 326/2002 privind serviciile publice de gospodrire comunal.
Directivele Uniunii Europene privind apa de suprafa i apa subteran:
DIRECTIVA CONSILIULUI (75/440/CEE) din 16 iunie 1975 privind cerinele calitative

pentru apa de suprafa destinat preparrii apei potabile n statele membre
DIRECTIVA
PARLAMENTULUI
EUROPEAN
CONSILIULUI
2000/60/CE din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politic

comunitar n domeniul apei
DIRECTIVA CONSILIULUI (76/464/CEE) din 4 mai 1976 privind poluarea cauzat de

anumite substane periculoase evacuate n mediul acvatic al Comunitii
DIRECTIVA CONSILIULUI (80/68/CEE) din 17 decembrie 1979 privind protecia apelor

subterane mpotriva polurii cauzate de anumite substane periculoase
Standardele romneti privind canalizarea sunt:
SR EN 12889:2000 Executia fara transee si ncercarea racordurilor si retelelor de

canalizare
SR EN 1610:2000 Executia si ncercarea racordurilor si retelelor de canalizare
SR EN 1671:2000 Retele de canalizare sub presiune n exteriorul cladirilor
SR EN 295-1+A1:1997 Tuburi si accesorii de gresie si mbinarea lor la racorduri si retele

de canalizare. Partea 1: Conditii
SR EN 295-1+A1:1997/A2 :1999 Tuburi si accesorii de gresie si mbinarea lor pentru

racorduri si retele de canalizare. Partea 1: Conditii
SR EN 295-2:1997 Tuburi si accesorii de gresie si mbinarea lor la racorduri si retele de

canalizare. Partea 2: Inspectia calitatii si esantionarea

canalizare. Partea 3: Metode de ncercare
SR EN295-3:1997/A1 :1999 Tuburi si accesorii de gresie si mbinarea lor la racorduri si

retele de canalizare. Partea 3: Metode de ncercare

canalizare. Partea 4: Conditii pentru accesorii speciale, piese de adaptare si accesorii
compatibile

PROIECT TEHNIC
privind
canalizare. Partea 5: Conditii pentru tuburi perforate si accesorii

canalizare. Partea 6: Conditii pentru caminele de vizitare de gresie

canalizare. Partea 4: Conditii pentru tuburile de gresie si mbinarile lor destinate executiei
prin mpingere
SR EN 476:2000 Conditii generale pentru componentele utilizate la retelele de evacuare,

de racord si de canalizare cu curgere cu nivel liber
SR EN 752-1:1998 Retele de canalizare n exteriorul cladirilor. Partea 1: Generalitati si

definitii.
SR EN 752-2:1998 Retele de canalizare n exteriorul cladirilor. Partea 2: Conditii de

performanta
SR EN 752-3:1998 Retele de canalizare n exteriorul cladirilor. Partea 3: Prescriptii

generale de proiectare
SR EN 752-4:1999 Retele de canalizare n exteriorul cladirilor. Partea 4: Dimensionare

hidraulica si consideratii referitoare la mediu
SR EN 752-5:1999 Retele de canalizare n exteriorul cladirilor. Partea 5: Reabilitare
SR EN 752-6: 1999 Retele de canalizare n exteriorul cladirilor. Partea 6: Instalatii de

pompare
SR EN 752-7: 1999 Retele de canalizare n exteriorul cladirilor. Partea 7: ntretinere si

exploatare
SR ISO 4067-6: 1996 Desene tehnice. Instalatii. Partea 6: Simboluri grafice pentru sisteme
de alimentare cu apa si canalizare ngropate
STAS 1481-86 Canalizri. Reele exterioare. Criterii generale i studii de proiectare
STAS 1846-90 Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de apa de canalizare.

Prescriptii de proiectare
STAS 3051-91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare.

Prescriptii fundamentale de proiectare
STAS 4273-83 ncadrarea n clase de importan
STAS 8591 Reele edilitare subterane. Condiii de amplasare
STAS 9470-73 Ploi maxime. Intensiti, durate, frecvene
Legislaie cadru:

PROIECT TEHNIC
privind
Legea nr. 215/2001 privind Administraia Public Local;
Legea nr. 326/2002 privind serviciile publice de gospodrire comunal;
Legea nr. 107/1996 a apelor, republicat;
Legea nr. 137/1995 a proteciei mediului, republicat;
Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii.
Legislaie specific:
Reglementarea Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor NTPA 001/2002-2005 privind

stabilirea limitelor de ncrcare cu poluani a apelor uzate industriale i oreneti la
evacuarea n receptorii naturali
Reglementarea Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor NTPA 002/2002-2005 privind

condiiile de evacuarea apelor uzate n reelele de canalizare ale localitilor i direct n
staiile de epurare
NTPA 011/2002-2005 Norme tehnice privind colectarea, epurarea i evacuarea apelor

uzate oreneti aprobate prin HG NR. 188/28.02.2002 cu modificrile ulterioare
OG nr. 32/2002 privind reorganizarea i funcionarea serviciilor publice de alimentare cu

ap i de canalizare, aprobat prin Legea nr. 634/2002, modificat i completat prin OG
nr. 35/2003
Directivele Uniunii Europene privind apele reziduale i protecia mediului:
DIRECTIVA CONSILIULUI (91/271/CEE) din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane
reziduale, transpus n legislaia romneasc prin HG188/2002;
DIRECTIVA CONSILIULUI (91/676/CEE) din 12 decembrie 1991 privind protecia apelor

mpotriva polurii cu nitrai provenii din surse agricole, transpus n legislaia romneasc
prin HG 964/2000;
DIRECTIVA CONSILIULUI (86/278/CEE) din 12 iunie 1986 privind protecia mediului, n

special a solului, atunci cnd se utilizeaz nmoluri de epurare n agricultur
Protecia muncii i P.S.I.

Antreprenorul va respecta toate normele de protecie a muncii n vigoare privind protecia
personalului, lucrtorilor, personalului Beneficiarului,
fa de lucrrile
sale. El va obine copii dupa toate normativele legale relevante i le va avea la dispoziie pentru a fi

PROIECT TEHNIC
privind
inspectate pe antier.
n scopul executrii lucrrilor de construcii n condiii de siguran i igien a muncii precum i de
prevenire a incendiilor se fac urmtoarele recomandri obligatorii, n conformitate cu
Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii (conform cu HG nr. 795/1992 i
aprobat de M.L.P.A.T. cu Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993, publicat n Buletinul Construciilor nr. 5-8 din
anul 1993) precum i cu legea nr. 32/1968 i HG nr. 51/1992 privind normele de paz contra
incendiilor.
Se atrage atenia n mod deosebit asupra respectrii prevederilor urmtoarelor reglementri:
- Normele specifice de securitate a muncii pentru alimentri cu ap ale localitilor i pentru
nevoi tehnologice i Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor
uzate, aprobate de Ministerul Muncii i Proteciei Sociale cu ordinul nr. 357/1995, publicat
n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I nr. 11/1996;
- Norme unice privind protecia muncii la producerea, transportul, depozitarea i folosirea
clorului lichefiat i gazos, aprobate de Ministerul muncii i Proteciei Sociale prin ordinul
Nr. 42/78 i de ctre Ministerul Sntii prin ordinul Nr. 96/78;
La executarea lucrrilor de terasamente se vor respecta prevederile din Normele republicane de
protecia muncii, aprobate de Ministerul Muncii i Ministerul Sntii cu ordinele nr. 34/1975 i
60/1975 i Normele de protecia muncii n activitatea de construcii montaj aprobate de M. C. Ind.
cu ordinul nr. 1233/D 1980.
Se interzice cu desvrire focul n spturile cu perei sprijinii, fie pentru dezghearea pmntului
fie pentru nclzirea muncitorilor, deoarece distrugerea prin foc a sprijinirilor ar putea da natere la
surparea pereilor i la accidente grave.
Att pentru prevenirea ct i pentru stingerea incendiilor ce se pot produce pe antierele unde se
execut lucrri de terasamente se vor respecta prevederile specifice ale normelor n vigoare.
Antreprenorul este obligat s instruiasc angajaii si la locul de munc i s in seama de
calificarea profesional i de modul cum fiecare muncitor poate s-i nsueasc noiunile din
instructajul fcut, nct s poat folosi fr pericol instalaiile, utilajele, sculele i uneltele la locul de
munc unde este repartizat, insistnd n special asupra accidentelor provenite din nerespectarea
instructajului, dndu-se exemple concrete.
Nu se va primi la lucru nici un angajat fr a avea instructajul de protecie a muncii i prevenirea
incendiilor, fcut i nsuit. Obligaia efecturii instructajului o au cei ce organizeaz, controleaz i
conduc procesele de munc.

PROIECT TEHNIC
privind
Ori de cte ori un angajat este numit de la un loc de munc la altul i se va face instructajul la noul
loc de munc, chiar dac este aceeai unitate.
Instructajul se va efectua n trei etape:
- Instructajul introductiv general (8 ore pn la 2 zile cu verificri n fia de instructaj):
- Instructajul la locul de munc efectuat de ctre conductorul locului de munc (inginer,
maistru, ef de echip) durata fiind de cel puin 8 ore cu verificarea efului ierarhic superior,
celui care a fcut instructajul, dup care angajatul este admis s lucreze.
- Instructajul periodic se face la locul de munc cel puin o dat pe lun de conductorul
locului de munc. Instructajele angajailor (introductiv general, la locul de munc i periodic)
se vor consemna n mod obligatoriu n fia individual de instructaj.
Conform catalogului de dispozitive i elemente tipizate pentru protecia muncii la lucrrile de
construcii montaj editate de M.C. Ind., proiect IPCT nr. 7088/1975, Antreprenorul va folosi
dispozitivele indicate n acest catalog i anume:
- Subgrupa I - Dispozitive de protecie a muncii pentru lucrri de sptur (simbol catalog nr.
122, 108, 107);
- Subgrupa II - Dispozitive de protecie a muncii pentru lucrri la nlime (simbol nr. 201, 203,
205, 206, 207, 209, 210, 212, 213, 216);
- Subgrupa III - Dispozitive de protecie a muncii pentru lucrri de sudur (simbol nr. 301, 303,
304, 306, 307);
- Subgrupa IV - Dispozitive de protecie a muncii pentru lucrri electrice de joas i nalt
tensiune (simbol nr. 401, 402, 403, 404, 405, 406, 407);
- Subgrupa VII - Dispozitive de protecie a muncii la confecionarea prefabricatelor din beton
armat i beton precomprimat (simbol nr. 701, 702);
- Subgrupa VIII - Semne convenionale, indicatoare de securitate (simbol nr. 801, 802).
Se atrage atenia c prevederile din prezentele msuri nu au caracter limitativ, n sensul c
Antreprenorul, n plus, va trebui s in seama de prevederile tuturor instruciunilor i legilor n
vigoare i s ia msurile pe care le va considera necesare n vederea asigurrii securitii muncii,
evitrii accidentelor i prevenirii incendiilor.
Se va acorda o atenie deosebit la prelucrarea NPCI 1974 i a instruciunilor de prevenire i
combatere a incendiilor precum i lucrrilor de sudur avnd n vedere eliberarea perimetrului de
foc la locurile de munc cu materiale inflamabile (reziduuri petroliere, construcii de gradul IV i V

PROIECT TEHNIC
privind
rezisten la foc, executate din elemente combustibile).

Antreprenorul va prelucra cu angajaii si msurile enumerate mai sus mpreun cu alte msuri pe
care le gsete necesar a fi luate n vederea asigurrii executrii lucrrilor n bune condiii de
calitate, fr accidente sau incendii.
Beneficiarul are obligaia de a obine Autorizaia de protecie i igiena muncii din partea
Inspectoratului de Stat Teritorial al Ministerului Muncii i Proteciei Sociale Departamentul
Proteciei Muncii.
Soluiile tehnice prevzute n prezentul proiect respect prevederile legale privind prevenirea i
stingerea incendiilor i n special urmtoarele acte normative:
-
Ordinul Ministerului de Interne nr. 775/1998 combinat cu ordinul M.L.P.A.T. nr. 7/N/1993
privind Normele generale de prevenire a incendiilor;
P 118-83-Norme tehnice de proiectare i realizarea construciilor privind protecia la

aciunea focului, aprobat de ICCPDC cu nr.10/3/1983.
Decretul D 936/2006 pentru promulagarea Legii 307/2006 privind aprarea mpotriva

incendiilor;
C 300 94 Normativ de prevenire i stingerea incendiilor pe durata executrii lucrrilor de

construcii i instalaii aferente acestora, aprobat M.L.P.A.T. cu nr. 20/N/1994;
H.G. nr. 5/1992 privind unele msuri pentru mbuntirea activitii de prevenire i stingere
a incendiilor.
Beneficiarul este obligat ca, n conformitate cu H.G. nr.51/92, s obin avizul privind cerinele
eseniale de protecie la foc a cldirilor, din partea Grupului Judeean de Pompieri. Dotarea cu
mijloace de prim intervenie intr n datoria beneficiarului i va fi asigurat printr-o documentaie
separat, elaborat prin grija acestuia.
Norme specifice de protecie mpotriva Incendiilor
1.
2.
P 118/99
Normativ de siguran la foc a construciilor (IPCT)
Norme generale de protecie mpotriva incendiilor la proiectarea i realizarea construciilor i

instalaiilor aprobate prin HG nr. 290/16.08.1997
3.
Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul comun al

Ministerului de Interne i al Ministerului Lucrrilor Publice i Amenajrii Teritoriului nr.
381/1279/MC/1994
4.
Normativul de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii

PROIECT TEHNIC
privind
i instalaiilor aferente acestora C 300/1995.

Se atrage atenia c prevederile din prezentele msuri nu au caracter limitativ, n sensul c
executantul, n plus, va trebui s in seama de prevederile tuturor instruciunilor i legilor
n vigoare i s ia msurile pe care le gsete necesare n vederea asigurrii securitii
muncii i prevenirii incendiilor.

PROIECT TEHNIC
privind
CAIET DE SARCINI PENTRU CONDUCTE DE CANALIZARE
SECIUNEA 1: EXCAVAREA TRANEELOR PENTRU CONDUCTE

Specificaiile pentru Excavarea traneelor pentru conducte pentru canalizare vor fi aceleai ca i
pentru seciunea corespondent Caiet de sarcini pentru terasamente..
SECIUNEA 2: TERASAMENTE PENTRU STRUCTURILE DE CONDUCTE
Specificaiile pentru Lucrri de pmnt pentru structuri de conducte pentru canalizare vor fi
aceleai cu cele pentru seciunea corespondent Caiet de sarcini pentru terasamente.
SECIUNEA 3: CONDUCTE
3.1
Generaliti
3.1.1
Domeniul lucrrilor
Acest capitol al Specificaiilor acoper toate lucrrile privind furnizarea, livrarea, pozarea,
mbinarea, testarea etc. a tuturor conductelor. Toate elementele i toate lucrrile vor respecta i
vor fi n conformitate cu Specificaiile.
3.1.2
Asigurarea calitii
3.1.2.1
Certificare
Contractantul va asigura certificarea, ndeplinind cerinele indicate n Specificaii:
a) certificatul productorului;
b) certificatul testrii de laborator.
Conductele vor fi testate n fabric i vor fi supuse testelor hidraulice i de impact (obiect n
cdere). Numrul i selectarea eantioanelor testare, procedura i cerinele de testare vor fi
conform specificaiilor BS relevante.
Toate bunurile importante vor avea certificate de aprobare, emise de INCERC, Ministerul Sntii
i Ministerul Lucrrilor Publice i Planificrii Regionale (MLPAT), anterior utilizrii acestora n
Romnia.
Costurile eantioanelor, transportul lor la laborator i testarea se consider incluse n preurile
unitare i nu vor fi pltite separat.
3.1.2.2
Inspecia Angajatorului
Dirigintelui de Santiersi reprezentantui PRIMARIEI vor avea dreptul s inspecteze conductele sau

PROIECT TEHNIC
privind
s asiste la producerea i la testele de control al calitii conductelor. Astfel de inspecii nu vor

scuti Contractantul de responsabilitile sale de a asigura produse care respect standardele
aplicabile din cadrul Specificaiilor.
Alternativ, Contractantul poate prezenta Consultantului de Supervizare certificate emise de
laboratoare autorizate prin care se arat c materialele au fost supuse testelor impuse de
standarde iar rezultatele sunt satisfctoare. n acest caz Dirigintelui de Santierva avea dreptul
(dar nu va fi obligat) de a renuna la alte teste.
Dac Angajatorul nu dorete s asiste la producerea, testarea sau finisarea conductelor, nu
nseamn c el aprob produsele sau testele.
3.1.2.3
Raportri
Contractantul va include n oferta sa, pe lng articolele specificate, date suficiente pentru
evaluarea global a conductei propuse. Aceste date vor include, minimal, urmtoarele informaii
specifice:
detalii asupra materialului, specificaiilor i furnizorilor conductelor;
detalii ale mbinrilor, inclusiv construirea.
3.2
Materiale
3.2.1
Generaliti
Aceast seciune a Specificaiilor acoper toate lucrrile cu privire la furnizarea i livrarea tuturor
conductelor.
Materialele conductelor pentru canalizare vor fi PVC, PAFSIN sau PEID, n funcie de diametru si
de sistemul de canalizare folosit (gravitational sau sub presiune), dup cum sunt definite in cele ce
urmeaza.
Dac conductele cu diametrele menionate n Lista de Preuri nu sunt disponibile, trebuie furnizate
conducte cu diametrul imediat mai mare disponibil, cu rezistena la rupere (rigiditatea) egal sau
mai mare dect cea a conductei cu diametrul specificat.
Aprobarea materialelor
nainte de a comanda orice material cu orice prezentare, destinat pentru Lucrri permanente,
Contractantul va supune aprobrii Investitorului numele productorului sau furnizorului propus, o
specificaie de material i detalii ale locului de origine sau de producie. Dac se cere de ctre
Investitor, Contractantul va furniza acestuia pentru pstrare o copie a oricrei astfel de comenzi
fcute.
Toate materialele folosite n lucrrile permanente trebuie s fie noi, n afara cazului cnd folosirea
materialului vechi sau pus la punct (renoit), este permis n mod expres de ctre Investitor.

PROIECT TEHNIC
privind
Probe
Contractantul va aproviziona Investitorul cu probele de material necesare testrii n conformitate
cu Contractul. Dac nu este n mod expres scutit, Contractantul va furniza i probe ale tuturor
articolelor fabricate, cerute pentru Lucrrile permanente, sau ca o alternativa, Contractantul va
prezenta literatura de specialitate, unde asigurarea cu probe, (cu acordul Investitorului), nu este
necesar. Toate probele aprobate vor fi depozitate la locul de montaj de ctre Contractant pe
durata contractului, i orice materiale sau articole fabricate ulterior, livrate la locul de montaj pentru
incorporare n Lucrarea permanenta, vor fi de o calitate cel puin egal cu proba aprobat.
Materialele i echipamentul vor fi conforme specificaiilor proiectului i acolo unde sunt alte
materiale folosite trebuie obinut aprobarea prealabila a Investitorului i dac este necesar a
Ministerului Sntii i NICEFC.
Instalatiile hidraulice prevzute n proiect se vor aproviziona conform indicatiilor din listele de
cantitti de lucrri si prescriptiile oficiale privind calitatea instalatiilor.
Materialele folosite (tevi, armturi, flanse ) vor avea caracteristicile prevzute n standardele de
stat si se vor verifica dac corespund tehnic si calitativ prevederilor proiectului respectiv, s nu
prezinte defasonri, blocri la armturi . Se va verifica starea sudurilor, a flanselor, functionarea
pompelor , armturilor si aparatelor .
Contractantul va asigura toate conductele, fitingurile, vanele i alte materiale necesare, dup cum
este indicat n Desenele Angajatorului i dup cum este cerut pentru executarea corespunztoare
a Lucrrilor.
Dac este necesar furnizarea de ctre Contractant a unor conducte, vane, fitinguri sau alte
materiale suplimentare, acestea vor respecta aceste Specificaii sau alte Specificaii detaliate, care
ar putea fi pregtite de ctre Consultant de Supervizare.
3.2.2
Conducte din PVC (Policlorur de vinil neplastifiat)
Toate conductele i fitingurile din PVC tip greu furnizate n cadrul Contractului vor fi neplastifiate i
vor respecta specificaiile BS 5481 pentru conductele cu diametrul mai mare de 200 mm i BS
4660 pentru conductele cu diametre mai mici. n plus, raportul maxim a dimensiunii standard
(SDR) al conductelor PVC nu va fi mai mare de 35.
Toate conductele i fitingurile vor fi furnizate de ctre productori aprobai. Clasele conductelor vor
fi conform cu precizrile din Desene, Cerinele Angajatorului sau din Specificaii. Lungimea
nominal a conductelor va fi de minim 4,0 m i maxim 9,0 m.
Toate mbinrile vor fi uscate cu mufe si inele de cauciuc aprobate.

PROIECT TEHNIC
privind
Fitingurile i lungimile de conduct vor fi furnizate cu cap drept. Dac conductele trebuie tiate la o
lungime anumit, acestea vor fi tiate perpedicular pe axul conductei. Resturile de la tiere vor fi
nlturate cu un cuit. Cepul i mufa vor fi fr noroi sau nisip i inelul va fi amplasat corect n
canal. Pe capatul dreapt al conductei, nainte de inserarea acestuia n muf, se va aplica un
lubrifiant aprobat de Consultant de Supervizare i furnizorul tubului.
Conductele din PVC cu diametrul DN 400 mm sau mai mare vor avea o rigiditate minim de 8000
N/m2 (clasa CR8).
3.2.3
Conducte din polietilen de nalt densitate (PEID)
Acest tip de conducta se va utiliza numai in cazul canalizarilor sub presiune (conducta de refulare
a statiei de pompare, subtraversari rauri-parauri).
Presiunea nominala a conductelor din PEID folosite in sistemul de canalizare va fi de Pn 6
bar, iar toate fitingurile vor avea clasa de presiune cel putin egala cu cea a conductei pe
care se monteaz.
3.2.4
Conducte din material ceramic
Componentele constructive precum i materialele trebuie s corespund normelor naionale,

normelor europene sau s prezinte certificat de omologare european. Se recomand ca nainte de
lansarea comenzii, s se solicite certificatele de verificare periodic a calitii pentru piesele
solicitate.
Tuburile ceramice trebuie sa corespunda normelor DIN EN 295, Tuburi ceramice
i piese speciale precum i elemente de mbinare ntre tuburi pentru instalaiile de ape uzate i
canalizare, capitolele 1-7.
3.2.5
Conducte din polietilena corugata (riflata)
Componentele constructive precum i materialele trebuie s corespund normelor naionale,

normelor europene sau s prezinte certificat de omologare european
Tuburile riflate trebuie sa fie conforme cu EN 13476-1.
3.2.6
Alte materiale
Pot fi propuse i alte materiale, cu condiia de a fi potrivite pentru apa uzata. Vor fi, ns, acceptate
de ctre Consultant de Supervizare numai dac se poate demonstra c sunt echivalente cu
materialele preferate, n termeni de siguran i longevitate.

PROIECT TEHNIC
privind
3.2.7
Fitinguri
Toate fitingurile vor fi din confecionate din acelai material ca i conducta pe care se monteaz i
vor avea clasa minim de presiune egal cu cea a conductei pe care se monteaz, dar oricum nu
mai mare de PN10.
Toate imbinrile vor fi de tip uscat cu muf i inel de cauciuc EPDM.
3.2.8
Piesele de legatura pentru racordarea caselor
Piesele de legatura vor fi astfel nct s corespund curburii conductei de canalizare stradala pe
care se monteaza i s asigure o imbinare etansa. Imbinarea pieselor de legatura vor fi de tip
uscat cu muf i inel de cauciuc EPDM.
Pentru conductele din PVC piesele de legatura vor fi teuri din PVC.
Toate Piesele de legatura vor fi supuse aprobrii Consultantului de Supervizare.
3.3
3.3.1
execuia
Generaliti
Contractantul va trimite certificatele productorului i certificatele care atest testele de laborator

asupra conductelor, cu rezultate satisfctoare, conform standardelor specificate.
3.3.2
Transportul, manipularea si depozitarea conductelor:
Datorit propriettilor fizice ale materiei prime, suprafata tevilor se poate deteriora cu usurint .
Pentru evitarea acestui fenomen, este necesar ca tevile s fie manipulate, transportate si
depozitate cu precautiune .
Transportul, manipularea i depozitarea conductelor i a accesoriilor pentru mbinare se va face cu
vehicule adecvate, ncrcate i descrcate sub supravegherea atent. Pe durata transportului,
conductele nu vor depi lungimea vehiculului cu mai mult de 0,6 m si n acest caz vor fi legate
ntre ele pentru a elimina balansarea lor. ncrcturile de conducte nu vor depi nlimea de
depozitare de 2 m. Nu se permite depozitarea peste tevi a altor materiale.
Tevile livrate n bare, pot fi transportate numai cu mijloace de transport prevzute cu platforme .
Tevile transportate trebuie fixate de platforma mijlocului de transport, n asa fel ca acestea s nu
lunece si s nu fie deteriorate .
Cnd conductele sunt transportate una n interiorul celeilalte, se va acorda atenie ca:
conductele s fie curate, fr pietri;
s fie asigurat acoperirea capetelor expuse pentru a preveni intrarea pietriului

pe durata transportului;

PROIECT TEHNIC
privind
conductele din stratul inferior s nu fie ncrcate cu sarcini care ar putea s le

deterioreze sau deformeze;
Conductele vor fi manipulate cu mare atenie la ncrcare i descrcare. Contractantul va fi

responsabil de calitatea conductelor i de starea lor din momentul livrrii. Se va evita manipularea
brutal a conductelor. Trrea conductelor pe sol nu este permis i este un motiv suficient pentru
a se respinge o conduct.
Contractantul se va asigura c toate conductele sunt manevrate corespunztor att de personalul
su, ct i de cel al transportatorului angajat. Pe durata transportului, conductele nu se vor sprijini
pe mbinri, pe segmentele de rigidizare ale vehiculelor sau pe alte pri unde ar putea aprea o
sarcin concentrat datorat greutii conductei sau ocurilor produse de vehicul, ci vor fi susinute
corespunztor pe material moale, vor avea suport continuu pe ct este posibil i se va evita
deteriorarea prin contactul cu obiecte ascuite, cuie etc. nainte de ncrcare sau descrcare vor fi
la ndemn suficiente echipamente i for de munc i n nici un caz conductele nu vor fi
aruncate din vehicul.
Manipularea tevilor se poate face manual cnd dimensiunile tevilor si greutatea lor o permit , sau
cu ajutorul utilajelor de ridicat ncrctor cu furc , macara , etc.)
Pentru evitarea deteriorrii tevilor n cazul manipulrii cu ajutorul utilajelor, cablul (lantul) de ridicat
de la utilaj, va fi obigatoriu prevzut cu o band de cauciuc sau psl care s protejeze tevile.
Din punct de vedere al protectiei muncii, este interzis prinderea si ridicarea tevilor dintr-un singur
punct .
Se va evita manipularea brutal a conductelor, n special la temperaturi sczute.
Contractantul va avea grij pentru a
preveni deteriorarea conductelor pe durata coborrii n
tranee, a pozrii i mbinrii.

Dirigintelui de Santiersi reprezentantului PRIMARIEI vor verifica conductele pe antier, iar
Contractantul va marca toate conductele defecte sau deteriorate stabilite de Consultant de
Supervizare, le va scoate imediat de pe antier i le va nlocui cu unele corespunztoare, pe
cheltuiala proprie. n Lucrri se vor ncorpora numai conductele marcate de Consultant de
Supervizare ca fiind corespunztoare.
Dirigintelui de Santiersi reprezentantului PRIMARIEI vor avea dreptul de a respinge transporturi
sau loturi de conducte din care s-au extras conducte deteriorate, sau poate cere testarea la
presiune n afara reelei de conducte, chiar dac nu exist defecte aparente, dac se presupune
c au fost manipulate necorespunztor. Toate costurile aprute n acest fel vor fi suportate de
Contractant.

PROIECT TEHNIC
privind
Conductele vor fi depozitate n zone ferite de lumina direct a soarelui i n conformitate cu

recomandrile productorului. La depozitarea pe antier, terenul va fi neted, fr pietre.
Depozitarea se face pe sortimente, in locuri special amenajate, avandu-se grija sa nu fie puse in
contact cu substante chimice agresive pentru materialu conductei sau cu materiale abrazive.
Pentru depozitarea pe termen lung la temperatura ambiental medie, se va lua n considerare
nlimea stivelor pentru a evita deformarea posibil a diametrelor conductei. Se recomand o
nlime maxim a stivelor de 1 m. Pentru depozitarea temporar pe antier, se va asigura c
terenul este neted i fr crmizi, pietre i obiecte ascuite. La temperaturi ridicate, conductele din
PVC rigide se vor pstra n locuri ferite de lumina direct a soarelui pe perioada de depozitare pe
termen lung. Conductele din PVC cu muf vor fi stivuite cu capetele cu mufe aezate n straturi
alternative. Conductele ndoite, deformate sau cu culoarea schimbat vor fi respinse i nu se
aproba nici o plat pentru aceste conducte. Contractantul va asigura c conductele din plastic nu
sunt supuse deteriorrii datorat luminii solare pe perioada dintre fabricare i instalare n pmnt.
Pe timpul stocrii se vor lua msuri astfel nct conductele s nu fie deteriorate. Toate conductele
trebuie protejate mpotriva contactelor cu materiale deteriorate: combustibil de motor, solveni sau
alte lichide similare (vezi DIN 16934). Nu sunt admise zgrieturi sau striatiuni cu o adncime mai
mare de 10% din grosimea peretelui conductei.
Contractantul va avea capacitatea de supervizare, fora de munc, utilajele de construcie,
materialele i depozitele necesare pentru a preveni n orice mod deteriorarea conductei.
Contractantul va prezenta Consultantului de Supervizare propunerile sale pentru a preveni
deteriorarea conductelor pe durata transportului i instalrii n tranee.
Armaturi si piese speciale
Producatorul va asigura ambalarea si conservarea corespunzatoare a acestora pentru a fi
protejate corespunzator impotriva efectelor daunatoare a intemperiilor, a socurilor sau a altor
degradari fizice pe toata durata transportului, manipularii si depozitarii lor.
La manipulare este interzisa rostogolirea sau alta metoda care poate provoca degradari.Se vor
folosi in acest scop dispozitive de transport sau de ridicat corespunzatoare.
Depozitarea armaturilor si pieselor speciale se va face in stare ambalata sub acoperis (sopron) sau
in stare neambalata in spatii inchise unde se asigura protectia impotriva precipitatiilor sau radiatiilor
solare.
3.3.3
Pozarea conductelor:
Instalarea conductelor va fi realizat n conformitate cu specificaiile productorului.

n cazul nlocuirii i dac nu se specific altfel de ctre Consultant de Supervizare, noile

PROIECT TEHNIC
privind
conducte vor fi pozate pe acelai aliniament orizontal cu al conductelor vechi. Conducta

veche va fi ndeprtat i depozitat la un amplasament aprobat de ctre Dirigintelui de
Santiersi reprezentantului PRIMARIEI .
Reabilitarea conductelor de canalizare prin inlocuire se va face cu indeprtarea/recuperarea
materialul inlocuit. In funcie de materialul i de gradul de degradare conductelor inlocuite se va
face o sortare a acestora. Conductele care se consider c se pot reutiliza vor fi depozitate n
depozitele Angajatorului. Restul conductelor si a materialelor degradate se vor transporta si
depozita la rampele autorizate de Primrie.
Dup excavarea i pregtirea unei seciuni de tranee, aceasta va fi inspectat de Consultant de
Supervizare. Chiar nainte de pozarea conductelor, traneea va fi curat de pietre, pmnt i alte
rmite care au czut nuntru. Toate pozrile de conducte vor fi realizate de personal calificat,
cu experien n astfel de operaii.
Un reprezentant al productorului va vizita antierul la nceperea lucrrilor de instalare a
conductelor pentru a prezenta procedurile corespunztoare de instalare n conformitate cu
recomandrile productorului.
Imediat nainte de pozare, fiecare conduct i fiting vor fi examinate n interior i exterior pentru
deteriorri i se va cura praful i impuritile. Se vor pstra curate pe durata pozrii. Dac este
cazul, Dirigintelui de Santierva solicita folosirea unui piston din material moale, care va fi plasat n
conducta pozat i mbinat anterior i care este tras, cu ajutorul unei frnghii, pe ntreaga lungime
a conductei nou pozate, fr a deteriora suprafaa interioar a conductei.
Este necesar realizarea unui pat perfect neted pentru conducte. Acolo unde se prezint n
Desene sau se solicit de ctre Consultant de Supervizare, conductele vor fi pozate pe un pat de
nisip, amplasat n conformitate cu clauzele specifice pentru paturi. Zonele lrgite, realizate pentru
mbinarea conductelor, dup cum sunt descrise anterior, vor fi excavate n baza, patul i pereii
traneei, dup cum este necesar. Nu se vor poza conducte pn cnd suprafaa traneei sau a
patului nu au fost inspectate de ctre Consultant de Supervizare i aprobate pentru pozare.
Toate conductele vor fi pozate cu atenie, cte o bucat, pe aliniamentul i nclinaia stabilite.
Conductele nu vor fi, n nici un caz, aruncate n tranee. Coborrea lor se va realiza manual sau cu
ajutorul frnghiilor. nainte de coborrea n tranee, conducta se va cura i examina de defecte.
Dac nu prezint deteriorri, se va plasa n poziia de mbinare, n conformitate cu cerinele
urmtoare.
Conductele de dimensiuni mici i medii pot fi deplasate manual cu sau fr ajutorul unei rngi cu
gheare. Conductele mai mari care sunt manevrate cu ajutorul macaralelor sau scripeilor pot fi

PROIECT TEHNIC
privind
deplasate n timp ce sunt suspendate n echilibru la o nlime mic fa de sol, eliminnd astfel
frecarea cu fundul traneei.
Conductele de dimensiuni mari necesit utilizarea unui aparat special de tragere. Dac este
posibil, conductele vor fi pozate n linii drepte, dar pot fi necesare curburi cu raze mari i acestea
vor fi obinute prin devieri la mbinri. Dac nu se specific altfel de ctre Consultant de
Supervizare, aceste devieri nu vor depi 3 (trei grade) pentru conductele cu diametre de pn la
250 mm i 2 (dou grade) pentru conductele cu diametre mai mari.
Dac nu se poate realiza o schimbare de direcie prin devierea la mbinri a conductelor drepte
obinuite, se pot utiliza coturi prefabricate. Amplasrile aproximative ale acestor coturi sunt
indicate n Desenele cu cerinele Angajatorului i poziiile sale exacte vor fi determinate mpreun
cu Dirigintelui de Santierpe antier.
Conductele care opereaz sub gravitaie vor fi pozate consecutiv n linii drepte ntre cminele de
vizitare adiacente. Cuplajele speciale de mbinare vor fi construite n pereii cminelor pentru a
asigura o mbinare strns ntre conduct i cmin.
Dup pozare i mbinare, seciunea finalizat dintre cmine va forma un tub continuu susinut pe
toat lungimea sa, cu radierul n conformitate cu aliniamentul i nclinaia prezentate n Desene.
Fiecare seciune dintre cmine este verificat extern dac este dreapt cu ajutorul unui fir paralel
cu cota proiectat a radierului i cu susinere pe intervale care nu depesc 7,5 m i de asemenea
este verificat intern cu ajutorul razei de lumin (fascicul laser sau lumin solar reflectat de o
oglind).
Toate conductele i cminele vor fi pozate i construite conform Desenelor sau conform indicaiilor
Consultantului de Supervizare, cu urmtoarele tolerane, dac Dirigintelui de Santiernu stabilete
n alt mod:
deviaia maxim permis la cota radierului nu va depi 2,0 cm pe o seciune sau 1

mm pe o seciune de conduct, n funcie de care dintre acestea este mai mic;
aliniamentul i amplasarea n plan nu vor devia cu mai mult de 20 cm. Deplasarea

axial a conductelor la intrarea i la ieirea din cmin nu va depi 2 cm.
nainte ca linia s fie predat Angajatorului, interiorul conductelor este curat de reziduuri, mortar
sau alte materii strine. La sfritul fiecrei zi de lucru i dup ce este finalizat seciunea de
conducte, capetele deschise ale conductelor vor fi etanate pentru a preveni ptrunderea
impuritilor sau a animalelor mici.
Costurile tuturor mbinrilor i fitingurilor vor fi incluse n costurile unitare pentru furnizarea i
pozarea conductelor. Nici o plat suplimentar nu va fi efectuat pentru mbinri sau fitinguri.

PROIECT TEHNIC
privind
Conductele, mbinrile, fitingurile vor fi furnizate de ctre Contractant, dac nu se stabilete altfel.
Dirigintelui de Santiersi reprezentantului PRIMARIEI vor verifica conductele pe antier, iar
Contractantul va marca toate conductele defecte sau deteriorate stabilite de Consultant de
Supervizare, le va scoate imediat de pe antier i le va nlocui cu unele corespunztoare, pe
cheltuiala proprie. n Lucrri se vor ncorpora numai conductele marcate de Consultant de
Supervizare ca fiind corespunztoare.
nainte de mbinarea unei conducte noi la una pozat deja n tranee, se va instala a doua
garnitur pe captul liber al cuplajului montat pe conduct, n maniera descris mai sus. Noua
conduct, cu cuplajul de mbinare montat, va fi cobort n tranee, iar captul liber al acesteia,
curat i lubrifiat este introdus n captul liber al cuplajului de pe conducta deja amplasat. Apoi,
conducta este deplasat pn cnd captul atinge inelul distanier central sau distanierele din
mbinare.
Pentru mbinare, diametrul exterior al captului conductei va fi apoi redus la distana dorit, dac
productorul nu furnizeaz conducte speciale cu diametrul corect. O astfel de reducere a
diametrului exterior al capetelor conductei va fi ntotdeauna permis. Muchiile capetelor tiate ale
conductelor vor avea forma necesar pentru mbinare.
n momentul n care fiecare conduct este amplasat n poziia sa final i este mbinat, traneea
va fi umplut, lsnd doar mbinrile neacoperite. Materialele utilizate pentru umplere i plasarea i
compactarea lor vor fi n conformitate cu Desenele cu cerinele Angajatorului i cu cerinele
Specificaiilor. mbinrile vor rmne neacoperite pn sunt ndeplinite cu succes testele
hidrostatice i Dirigintelui de Santieri-a dat aprobarea pentru acoperirea mbinrilor.
Conductele vor fi testate n fabric i vor fi supuse testelor hidraulice i de impact (obiect n
cdere). Dac dispune Consultantul de Supervizare, selectarea eantioanelor i testarea se vor
face n prezena unui reprezentant al Dirigintelui de Santiersi reprezentantului PRIMARIEI care va
fi informat cu cel puin 48 de ore nainte de realizarea eantionrii sau testare.
La subtraversri de ape cu conducte de canalizare, n jurul conductelor va fi turnat beton de Clasa
C16/20 armat cu oel beton OB 37 i PC 52. Grosimea stratului de beton va fi de 25 cm deoparte
si de alta a conductei de canalizare..
Costurile eantioanelor, transportul lor la laborator i testarea vor fi considerate incluse n preul
unitar i nu vor fi pltite separat.
3.3.3.1
By-passul canalizrii
n cazul nlocuirii conductei se va asigura by - passul pe toat durata execuiei..

Seciunea aflat n reabilitare va fi ocolit pn la seciunea de canal din aval. Conducta din PVC

PROIECT TEHNIC
privind
va fi pozat temporar de-a lungul conductei de ocolire. Pomparea se va asigura la cminul din
amonte.
n tranee se va poza o conduct temporar adiional din PVC. Racordurile de la case se vor face
la aceast conduct temporar.
Odat ce noua conduct principal este pozat cu racordurile noi, toate materialele temporare vor
fi ndeprtate la un amplasament aprobat de ctre Consultant de Supervizare.
3.3.3.2
Conducte din PVC
Devierea maxim permis la mbinri pentru conductele din PVC va fi maxim 3 (raza minim a
curburii = 115 m pentru conducte cu lungimi de 6 m).
3.3.3.3
Conducte PEID
Capetele de conduct i elementele de reea trebuie curate nainte de instalare i prile defecte
trebuie nlocuite. Tieturile vor fi executate vertical pe axa longitudinale a acestora cu ajutorul unui
echipament adecvat.
Bavurile i suprafeele neregulate sunt netezite folosind scule adecvate.
Capetele tiate sunt apoi pregtite n funcie de tipul de asamblare folosit.
Modificrile de direcie n profilul reelei se pot realiza utiliznd curbarea conductei. Razele minime
de curbur admisibile nu trebuie s fie mai mici dect valorile: 20 D (la 200C), 35D (la 100C) i 50D
(la 00C).
Dac schimbarea de direcie nu se poate realiza prin flexibilitatea conductei din PEID, se vor utiliza
coturi prefabricate. Amplasrile aproximative ale acestor coturi sunt indicate n desenele cu
Cerinele Angajatorului, iar amplasarea exact va fi convenit cu Consultantul de Supervizare, la
faa locului.
3.3.3.4
Tuburile, piesele speciale precum i elementele de mbinare trebuie verificate la livrare. Toate
elementele se vor verifica att la livrare ct i nainte de montaj dac nu prezint defecte.
Verificarea vizual a eventualelor defecte la capetele tuburilor i a pieselor speciale se face cu
pudra de talc.
Se vor respecta urmatoarele prevederi conform DIN EN 1610 paragraf 8.4: Din motive de
siguran precum i pentru evitarea deteriorrilor, lansarea pieselor n tranee se va face cu
mijloace i prin metode adecvate.
Depozitarea materialelor se va face n aa fel nct s se evite murdrirea sau deteriorarea
acestora. La stivuirea tuburilor se vor evita stivele prea nalte, astfel nct acestea s nu se
prbueasc, iar tuburile vor fi asigurate mpotriva rostogolirii.

PROIECT TEHNIC
privind
Unde este cazul, elementele de etanare din elastomeri vor fi protejate mpotriva surselor de ozon
i a radiaiei solare.
La tuburile i piesele speciale ceramice acest lucru nu este necesar deoarece elementele de
etanare sunt rezistente la aciunea ozonului i a radiaiei solare.
Capetele tuburilor cu mufe de mbinare vor fi rezemate pe ipci din lemn fasonat.
Pentru tuburile care se livreaz att ca mini-, ct i ca maxipachet se recomand descrcarea i
depozitarea individual a minipachetelor.
Suprafeele care intr n contact cu materialul de mbinare trebuie s fie nedeteriorate, curate i,
dup caz, uscate. n cazul tuburilor cu mufe care se mbin prin presare se vor utiliza lubrifianii i
se va aplica tehnologia recomandat de productor.
Dac tuburile nu pot fi mbinate manual, se vor utiliza utilaje adecvate. Forele axiale de mpingere
vor crete continuu, realizndu-se o mbinare nestingherit, fr suprasolicitarea elementelor de
construcie.
Tuburile ceramice de diametru mic i mijlociu pot fi mbinate prin mpingere cu un levier rezemat
pe un element din lemn fasonat. Pentru diametrele mari se va utiliza troliul.
La mbinri se va ine cont de marcrile fcute pe generatoare, care trebuie s fie la partea
superioar.
Montajul se va executa astfel nct rezemarea tuburilor s fie continu. n dreptul mufelor se vor
prevedea adncituri n patul de fundare.
Patul de rezemare trebuie s asigure o rezemare continu a conductei. Prin aceasta se evit
formarea de fisuri, deformri, rezemri punctuale i deci apariia neetaneitilor. Densitatea
materialului din stratul superior al patului trebuie s corespund cel puin densitii din partea
inferioar.
Materialul folosit ca umplutur n zone conductei trebuie s fie corespunzator, pentru a oferi o
stabilitate durabil i pentru a asigura o bun transmitere a ncrcrilor n teren. Acest material nu
are voie s deprecieze tubul, celelalte materiale de construcii sau apa freatic. Nu este admis
utilizarea materialului de umplutur ngheat.
Materialul folosit n zona conductei trebuie s corespund cu prevederile proiectului. El poate fi
obinut local, n urma unei verificri, sau adus la faa locului.
Materialul utilizat la realizarea patului nu trebuie s conin particule mai mari de:
- 22mm pentu DN 200
- 40mm pentru DN > 200 pn la DN 600
- 40mm > pentu DN 600

PROIECT TEHNIC
privind
Materialele obinute prin concasare trebuie s

prezinte urmtoarea granulometrie:
- dimensiunea maxim 11mm pentru DN < 900
- dimensiunea maxim 11mm pentru DN 1000
Realizarea umpluturilor laterale i a celei de baz poate ncepe abia dup ce exist certitudinea c
mbinrile tuburilor i patul de rezemare pot prelua aceste ncrcri.
La dimensiuni ale particulelor >40mm, primul strat de acoperire realizat la umplutura de baz
trebuie s fie de cel puin 300mm.
Este interzis folosirea utilajelor de compactare mijlocii i grele pentru acoperiri mai mici de 1.0m.
De asemenea este interzis, la o acoperire redus, circulaia peste conduct cu utilaje sau
vehicule grele sau depozitarea peste conduct a materialului de excavare.
Caracteristice n zona conductei, pentru o bun aezare, sunt urmtoarele grade de compactare:
- Densitatea Proctor DPr= 95% la soluri necoezive sau slab coezive
- Densitatea Proctor DPr= 92% la soluri coezive
Se vor utiliza inele de taiere pentru scurtarea tuburilor din gama DN 100 pn la DN 150.
Suprafeele tiate se vor finisa.
Pentru tierea tuburilor se vor utiliza lanuri de tiere pentru diametrele DN 150 pn la DN 350 N.
Peste aceste dimensiuni se utilizeaz discul de tiere, (flex).
Dup terminarea montajului se vor efectua lucrri de control i/sau verificare.
Controlul vizual, verificarea etaneitii, a zonei conductei i a umpluturii, verificarea compactrii i
a deformaiilor.
Verificarea etaneitii tronsoanelor de canal, a cminelor i a ferestrelor de vizitare se va
face cu aer sau cu ap. O verificare prealabil se poate face nainte de execuia umpluturilor
laterale. Pentru recepia final, instalaia se va verifica abia dup terminarea umpluturilor i
ndeprtarea sprijinirilor.
Pentru verificarea prealabil, n tranee deschis, capetele se vor obtura cu discuri de nchidere i
cleme.
Piesele de nchidere trebuie aplicate etan i asigurate mpotriva dislocrii!
Atenie! Pe durata verificrii de presiune este interzis staionarea personalului n dreptul pieselor
de nchidere; riscul de accident este sporit n cazul verificrii cu aer comprimat.

PROIECT TEHNIC
privind
Pentru verificarea prealabil se recomand metoda pneumatic deoarece poate fi executat n

timp scurt.
Scopul verificrii este controlul etaneitii tuburilor i a pieselor speciale montate.
Pentru cazul verificrii cu metoda pneumatic, numrul de remedieri i reluri ale verificrii
este practic nelimitat. Dac metoda pneumatic, dup una sau mai multe ncercri, d rezultate
nesatisfctoare, este admis verificarea cu ap, rezultatul acestei verificri putndu-se considera
relevant.
La verificare se urmrete ca: n cazul verificrii cu ap, s se menin parametrii prevaziti de
standardele in vigoare; n cazul verificrii cu aer comprimat, presiunea s nu scad sub limita
admis. Nu sunt admise neetaneiti la piesele de nchidere i la dispozitivul de verificare.
Pentru fiecare verificare se ntocmete un protocol separat.
Se pot solicita procese verbale pentru verificrile de etaneitate cu aer i ap.
Pentru recepia canalelor nevizitabile se va utiliza inspecia TV. Dac se urmrete stabilirea
dimensiunilor deteriorrilor, (limea fisurilor, limea rosturilor de mbinare, mrimea decalajelor,
.a.), se va utiliza o instalaie de inspecie TV cu tehnic de msur integrat.
La inspecia TV se departajeaz activitatea de inspecie de cea de evaluare a rezultatelor. La
evaluare se va ine cont de condiiile tehnice de livrare a tuburilor, a pieselor speciale i a
elementelor de etanare, la momentul livrrii.
3.3.3.5
Pozarea
- Manipularea
ncrcarea si descrcarea tuburilor riflate trebuie s se petreac cu extrem atentie pentru a nu
deteriora extremittile si peretele intern al tuburilor: nu este recomandat utilizarea unor clame de
prindere pe interiorul tuburilor. Cea mai corect utilizare este aceea a frnghiilor care s nu se
prind de peretele tuburilor.
- Stivuirea
Masa mic si rezistenta mare la strivire a tuburilor riflate permite o stivuire fr probleme speciale.
Fundul santului trebuie s fie realizat cu material de granulometrie destul de fin, astfel nct s nu
existe particule mari care s intre n contact cu peretele tubului.
Este recomandabil realizarea unui pat de nisip sau de pietris fin mai mic sau egal cu de dou ori
nltimea profilului tubului, pentru a evita contactul fantelor cu suprafete dure.

PROIECT TEHNIC
privind
Ltimea santului trebuie redus, recomandndu-se un sant egal cu de 1,5 ori diametrul nominal al
tubului.
Rigiditatea circular ridicat face ca tubul riflat s fie potrivite pentru adncimi mari de pozare si pe
terenuri n care sarcina mobil (stradal sau feroviar) este ridicat (se vor consulta specufucatiile
producatorului).
- Umplerea santului:
Umplerea santului este partea cea mai delicat din instalare pentru c o umplere neadecvat
poate influenta negativ tubul.
Independent de tipul tubului instalat, umplerea va fi realizat prin intermediul unei tasri n straturi
succesive de circa 30 cm pentru c o compactare slab efectuat n pozare poate duce la cedarea
terenului. O valoare acceptabil de compactare este ntre 90 si 95 % indice Proctor.
Compactarea va fi efectuat cu materiale adecvate, mai ales n zona de acoperire a tubului,
utilizndu-se materiale cu granulometrie fin.
Pn la circa 30 de cm deasupra tubului este bine s se utilizeze materiale cu granulometrie fin,
dup care va fi utilizat material bun pentru urmtorii 70/80 cm. O dat depsit distanta de 1 m de
acoperire se poate finaliza acoperirea si cu teren provenind chiar din sapatura.
O dat terminate operatiunile de instalare se va proceda la efectuarea unei probe hidraulice a
conductei, izolnd buctile cu dopuri de capt mobile si punnd n presiune usoar conducta astfel
izolat (0,5 bar).
La efectuarea probei trebuie s tinem seama c tubul este elastic din care cauz va fi evaluat si
cantitatea de ap ce trebuie introdus n conduct pentru a reface presiunea de prob sau se va
considera o scdere usoar a presiunii de prob. Cauza acestei scderi de presiune este dilatarea
conductei si nu pierderile la mbinri.
- Piese speciale
Conductele de deversare necesit elemente speciale numite piese speciale pentru realizarea de
curbe, derivatii, reductii, bransamente, dopuri de capt etc. indispensabile pentru functionarea
corect a sistemului.
mbinarea dintre o bucat de conduct si o pies special are loc n acelasi mod ca si la mbinarea
a dou conducte: prin sistemul muf, prin sistemul cu manson sau cu sudur cap la cap.
3.3.4. Imbinarea conductelor:
Tierea conductelor va fi minim. Contractantul va include n preurile unitare i pierderile cauzate

PROIECT TEHNIC
privind
de risip.
Dac este necesar tierea conductelor, aceasta se va realiza cu precizie, cu ajutorul unei maini
de tiat, astfel nct captul conductei s fie un cerc perpendicular pe axa conductei.
n toate situaiile, capetele conductelor vor fi curate cu atenie, att n interior ct i n exterior,
nainte de a ncepe mbinarea. mbinrile vor fi lsate descoperite pn la finalizarea testului de
presiune, dac nu este stabilit altfel de ctre Consultant de Supervizare.
Ca regul strict, capetele libere ale conductelor vor fi nchise cu capace etane de siguran,
pn la realizarea mbinrii.
3.3.4.1
Conducte din PVC
Pregatirea imbinarii conductelor PVC

nainte de coborrea tubului n tranee, se recomand s se asigure o adncitur de mbinare
numit clopot, pe fundul traneei (n dreptul mbinrii) pentru a permite o asamblarea corect
.Adncitura clopot nu trebuie s fie mai lung dect este necesar i trebuie s fie umplut cnd
se realizeaz umplutura.
Inelul de etanare din cauciuc al racordului i captul drept pereche, trebuie s fie curate i unse
generos cu past de mbinare chiar nainte de realizarea mbinrii, astfel nct s nu se usuce.
Imbinarile conductelor PVC vor fi mbinate de tip uscat cu muf i inel de cauciuc EPDM.
Tuburile din PVC trebuie s aib lungimea minim de 4 m.
n urma tierii tubului (perpendicular pe axul evii) captul acestuia se va
tei.
Se vor cura cu grij prile de asamblat.
Se va controla dac poziia inelului de etanare este corespunztoare n
locaul su.
Pentru a realiza o mbinare sigur, eficient se va folosi ca material de
ungere numai spun lichid. Se exclude folosirea unsorilor care distrug materialul
garniturii.
Elementele se vor mbina prin mpingere longitudinal, cu mna, sau cu
ajutorul unei bare.

Dimensiunile flanelor i spaierea orificiilor va respecta standardele ISO 2531.
Contractantul sau Sub-Contractantul trebuie s aib experien dovedit n pozarea i
mbinarea conductelor din PVC cu lipire cu fuzionare electric i trebuie s asigure echipe de
muncitori experimentai.

PROIECT TEHNIC
privind
Un Consultant de Supervizare cu experien n tehnica respectiv, i care l reprezint pe

Contractant, va fi prezent permanent pe durata lucrrilor i va fi responsabil de respectarea
standardelor pentru pozarea i mbinarea conductelor.
3.3.4.2
Conducte din PEID
Imbinrile i fitingurile trebuie s fie n concordan cu prevederile SR EN 13244-3 sau SREN

12201-3.
mbinarea tuburilor din PEID se va face prin sudur.
mbinrile ntre evi se realizeaz prin sudur cap la cap.
mbinrile i fitingurile din PEID vor fi de dou tipuri, dup cum urmeaz:
3.3.4.3
pentru mbinri ntre dou seciuni de conduct PEID:
(a) pentru conducte mai mici sau egale cu DN160: cuplaje cu electrofuziune;
(b) pentru conducte cu diametru mai mare de DN160, sudura cap la cap;
Suprafeele care intr n contact cu materialul de mbinare trebuie s fie nedeteriorate, curate i,
dup caz, uscate. n cazul tuburilor cu mufe care se mbin prin presare se vor utiliza lubrifianii i
se va aplica tehnologia recomandat de productor.
Dac tuburile nu pot fi mbinate manual, se vor utiliza utilaje adecvate. Forele axiale de mpingere
vor crete continuu, realizndu-se o mbinare nestingherit, fr suprasolicitarea elementelor de
construcie.
Tuburile ceramice de diametru mic i mijlociu pot fi mbinate prin mpingere cu un levier rezemat
pe un element din lemn fasonat. Pentru diametrele mari se va utiliza troliul.
La mbinri se va ine cont de marcrile fcute pe generatoare, care trebuie s fie la partea
superioar.
Montajul se va executa astfel nct rezemarea tuburilor s fie continu. n dreptul mufelor se vor
prevedea adncituri n patul de fundare.
Patul de rezemare trebuie s asigure o rezemare continu a conductei. Prin aceasta se evit
formarea de fisuri, deformri, rezemri punctuale i deci apariia neetaneitilor. Densitatea
materialului din stratul superior al patului trebuie s corespund cel puin densitii din partea
inferioar.
Se vor utiliza inele de taiere pentru scurtarea tuburilor din gama DN 100 pn la DN 150.
Suprafeele tiate se vor finisa.
Pentru tierea tuburilor se vor utiliza lanuri de tiere pentru diametrele DN 150 pn la DN 350 N.

PROIECT TEHNIC
privind
Peste aceste dimensiuni se utilizeaz discul de tiere, (flex).

Manetele de etanare sunt de diferite forme. Ele se utilizeaz:
- pentru mbinrile tuburilor fr muf
- pentru mbinrile tuburilor tiate
- ca adaptoare sau piese de trecere capabile s preia
fore tietoare
- pentru montajul ulterior de ramificaii
- pentru montajul ulterior de racorduri
- pentru reparaii
Pentru mbinarea tuburilor cu diametre exterioare diferite se va utiliza manete speciale mpreun
cu inele de adaptare.
Inelele de adaptare se execut cu grosimi de 8mm, 12mm, 16mm, 24mm, 32mm, i se aplic pe
captul degroat al tubului de diametru inferior.
n principiu, racordurile se execut n variant articulat. Racordurile ulterioare se execut astfel
nct s corespund cerinelor generale ale tehnicii.
Pentru situaiile n care tuburile instalaiilor parcurg construcii, inclusiv cmine i ferestre
de vizitare, racordurile se vor face articulat n peretele construciilor respective sau ct se poate de
aproape de acestea. Articulaii ulterioare se pot realiza prin tuburi scurte sau piese de articulaie.
Articulaiile ceramice se zidesc sau se betoneaz n peretele cminului. La cminele ceramice
aceste piese se monteaz n fabric. Suplimentar, exista elemente care permit un racord articulat
pentru cminele prefabricate din beton.
Prin intermediul unui tub scurt cu muf la intrare , respectiv un tub scurt fr muf la ieire, se
realizeaz o mobilitate suficient pentru preluarea tasrilor inegale ale cminului i ale tuburilor.
Dup terminarea montajului se vor efectua lucrri de control i/sau verificare.
Controlul vizual, verificarea etaneitii, a zonei conductei i a umpluturii, verificarea compactrii i
a deformaiilor.
3.3.4.4
mbinarea tuburilor are o mare important la conducte pentru c trebuie garantat continuitatea si
trebuie evitate scurgerile din si n conduct.
Tuburile riflate pot fi mbinate prin mai multe sisteme de mbinare cum ar fi:
-cu muf tip pahar (cu 1 garnitur);

PROIECT TEHNIC
privind
-cu manson (cu 2 garnituri);

- sudur cap-cap cu polifuziune
Comparativ cu sistemul cu manson, tuburile deja mufate reduc nr. fazelor de executie diminund
timpii si garantnd cea mai mare etanseitate.
mbinarea cu muf tip pahar a tuburilor riflate are loc cu respectivele mufe aflate la extremittile
fiecrei bare.
Lungimea mansonului permite inserarea mai multor ondulatii n interiorul su pentru a asigura o
aliniere corect a dou tuburi. Mufele sunt conforme cu prescriptiile prEN 13476-1 din iulie 2000.
-Sistemul muf tip "pahar"
Pentru o instalare corect sunt necesare urmatoarele operatiuni anterioare mbinrii tuburilor:
- prima operatiune este curtarea peretelui extern al tubului, a peretelui intern al mufei si al
garniturii pentru ca mizeria depozitat s nu permit la pierderi n timpul probei sau functionrii.
- o alt operatiune este determinarea lungimii de tub efective care se poate introduce n muf,
ceea ce permite ntreruperea n momentul corect a mpingerii necesare introducerii celei de-a doua
bare n manson pn ce se ntlneste cu cealalt.
Operatiunea de mbinare are loc dup cum urmeaz:
1. inserarea garniturii pe captul masculin al tubului.
2. ungerea cu substant ce faciliteaz alunecarea n zonele de contact dintre garnitur si muf
(sunt recomandate substante biodegradabile pe baz de ap).
3. inserarea tubului n muf.
Garnitura din EPDM, produs n conformitate cu norma EN 681-1, este construit astfel nct s
garanteze o perfect etanseitate hidraulic att de la interior ctre exterior ct si invers, n cazul
infiltratiilor.
Pentru o functionare corect a garniturii trebuie avut grij la pozitionarea ei corect cu buza
ntoars n directia opus celei de introducere.
- Sistemul cu manson
Mansonul pentru mbinarea tuburilor riflate este lis pe interior si are un inel limit la jumtatea
lungimii care permite centrarea sa fat de extremittile tuburilor ce trebuie mbinate.
Lungimea mansonului permite inserarea mai multor inele riflate n interiorul su pentru asigurarea
unei alinieri corecte a celor dou tuburi.

PROIECT TEHNIC
privind
Mansoanele sunt conforme cu prescriptiile prEN 13476-1 din iulie 2000, care permite construirea
lor din PE, PP sau PVC.
Pentru executia unei mbinri cu sistemul cu manson trebuie repetate a doua oar toate
operatiunile descrise mai sus pentru mbinarea elementelor cu sistemul cu muf.
- Sudura cap la cap
Grosimea celor doi pereti permite si mbinarea prin sudur cap la cap.
Tehnica de sudur este aceeasi utilizat pentru tuburile lise si garanteaz o etanseitate perfect.
Frezarea este efectuat pe o zon foarte scurt astfel nct nclzirea s nu implice si zona riflat.
Parametrii de sudur (timpi si presiuni) sunt aceiasi utilizati pentru sudura cap la cap a tuburilor lise
cu perete subtire.
3.3.5. Racorduri pentru case
Amplasamentele precise ale racordurilor pentru case vor fi stabilite pe antier de ctre Angajator i
confirmate Contractantului de ctre Consultant de Supervizare. Locurile de amplasare a
racordurilor vor fi indicate n desenele de trasare ale Contractantului. Fiecare cas va fi prevzut
cu un racord la linia de canalizare. Contractantul este responsabil pentru indicarea
amplasamentelor precise ale acestor racorduri pentru case n Cartea construciei (desene asbuilt) (incluznd distanele precise paralele i perpendiculare) la cminul cel mai apropiat din
amonte.
Racordurile pentru case vor avea o adncime minim a radierului de 1,30 m la linia de demarcare
a proprietii. Acestea vor avea o pant minim de 2%.
Racordurile pentru case vor fi realizate la cmine pe canalizarea principal, fie de la colectoarele
locale care servesc maxim patru proprieti, aa cum dispune Consultantul de Supervizare.
n cazul racordrilor la cmine, cminul va fi realizat cu profil hidraulic dac diferena dintre radierul
cminului i radierul racordurilor pentru case este mai mare de 1 m.
Nu sunt permise racordrii directe la reteaua de canalizare, Toate schimbrile de direcie se vor
realiza cu fitinguri corespunztoare (coturi). Fitingurile vor fi cu garnituri din cauciuc, aa cum s-a
menionat mai sus pentru tipul de conducte utilizate. Nu vor fi permise racordurile cu adeziv.
Racordurile pentru case se vor extinde pana la limita proprietatii private. Captul racordului pentru
case de pe proprietate va fi etanat cu un dop. Dopurile vor
rmne n poziie la presiuni
hidrostatice egale cu cea utilizat pentru testarea conductei principale de canalizare., respectiv
0,35 bar (5 psi).
Contractantul va marca amplasarea dopurilot etane cu un tift din lemn de 5 x 5 cm, cu o lungime

PROIECT TEHNIC
privind
de 1 m cu captul superior la nivelul solului, vopsit.

3.3.6
Testarea conductelor
3.3.6.1 Generaliti
Dirigintelui de Santierva primi o adres scris, cu cel puin o sptmn nainte de data testului de
presiune pentru orice conduct.
Contractantul va fi responsabil pentru furnizarea apei dintr-o surs identificat de el, cu aprobarea
Consultantului de Supervizare.
Dup ce pozarea i mbinarea unei seciuni de conduct (definit ca lungimea conductei ntre dou
cmine adiacente) s-au finalizat, acest seciune va fi inspectat i testat n conformitate cu
STAS 3051-91 i STAS 816-80, sau conform unor versiuni mbuntite ale acestor STAS-uri.
nainte de testarea oricrei linii de conducte, Contractantul se va asigura c aceasta este ancorat
adecvat i c ocurile din coturi, ramificaii sau din capetele conductelor sunt transmise solului sau
unei ancorri temporare corespunztoare. Capetele deschise vor fi nchise cu dopuri sau capace.
Racordurile vor fi nchise la capete cu dopuri.
Canalizrile gravitaionale vor fi testate de Contractant dup ce sunt conectate i nainte de
demararea turnrii betonului sau a reumplerii, altele dect cele necesare pentru stabilitatea pe
durata testului.
Cotele, aliniamentele, nclinaiile i dimensiunile canalizrilor vor fi examinate conform proiectului.
mbinrile vor rmne expuse, anurile mbinrilor nu vor fi umplute iar paturile, mprejurimea sau
reumplerea nu se vor realiza la un nivel mai mare dect cel al radierul conductei pn cnd toate
inspeciile i testele nu au fost finalizate conform preteniilor Consultantului de Supervizare i pn
cnd acesta i-a dat permisiunea n scris pentru a realiza acoperirea conductelor.
Punerea n funciune a obiectivelor se va face etapizat, pe baza graficului de execuie a lucrrilor.
Dup terminarea lucrrilor la un obiectiv, care funcioneaz independent de restul componentelor
din contract (tronsoane de conducte ntre cmine), se va proceda la testarea tuturor lucrrilor
aferente acestui obiectiv, urmnd punerea n funciune a obiectivului.
Se vor efectua urmtoarele inspectri i testri:
inspectarea vizual n care Dirigintelui de Santierva verifica panta, direcia, linia, aspectul
suprafeei interioare, adncimea i mbinarea corect;
proba de etanseitate
test de infiltrare pentru conducte gravitaionale, cu excepia conductelor cu racorduri pentru
case;

PROIECT TEHNIC
privind
test de presiune hidraulic numai pentru conductele sub presiune.
Toate testele se vor efectua n prezena Consultantului de Supervizare.

3.3.6.2.
Verificarea lucrarilor
La canalele nevizitabile se vor verifica aliniamentele.

Se admit urmtoarele abateri limit fa de proiect:
pentru pante 10%
pentru cote 5 cm, fr a se depi abaterile admise pentru pante

Este obligatorie efectuarea a cel puin dou verificri de nivelment pe 100 m de canal i ori
de cte ori Angajatorul solicit aceast verificare. Rezultatele
acestor verificri trebuie
consemnate.
3.3.6.3.
Proba de etanseitate a canalului
Conductele cu curgere cu nivel liber se vor proba la etanseitate, conform STAS 3051.
Apa necesar pentru probele de presiune se va prelua din reeaua public de ap existent n
apropierea punctului de lucru.
Efectuarea probelor i umplerea canalului cu ap nu se va ncepe mai curnd de 14 zile dup
montajul tuburilor. n cazul folosirii cimenturilor cu ntrire rapid, la executarea cminelor, timpul
se va reduce corespunztor.
Prima prob de etaneitate a unui tronson de canal se va face dup verificarea planimetric, de
nivelment, de calitate, i de dimensiuni a lucrrilor executate i nainte de astuparea traneei.
Aceast prob se va face pe tronsoanele dintre amplasamentele a dou cmine succesive, n
cazul n care acestea nu sunt nc executate.
Capetele tronsonului de canal supus la proba se vor nchide etan (cu dopuri de lemn, fixate cu
ajutorul unor praiuri sau cu scuturi).
n dopul captului amonte se va introduce un tub flexibil (furtun) terminat cu tub de sticl, care s
permit observarea nivelului apei.
Printr-o plnie introdus n capul tubului de sticl, tronsonul canalului se va umple cu ap la
nlimea de 1,00 m deasupra crestei canalului de la captul amonte.
Se vor depista punctele unde se vor produce eventualele pierderi de ap i se vor remedia
defectele constatate. Tronsonul se va supune apoi unei noi probe.
A dou prob de etaneitate se va face dup astuparea traneei i terminarea execuiei cminelor.
Aceasta prob se va face de asemenea pe tronsonul dintre dou cmine, dar se va include n
prob i etaneitatea cminelor.

PROIECT TEHNIC
privind
n acest scop, ieirile din cmine opuse tronsonului supus la prob, se vor astupa cu dopuri de
lemn fixate prin praiuri iar tronsonul i cminele de la capete se vor umple cu ap, pn la
nlimea indicat la pct. 2.2 .
Tronsoanele de canal supuse la prob se vor ine sub presiunea apei timp de 15minute. Pe
msur ce nivelul apei va scdea, apa se va completa cu ajutorul unui vas etalon pn la nivelul
stabilit. Cantitatea de ap adugat va indica pierderea de ap din tronsonul respectiv al canalului,
pentru tuburi din PVC nu se admit pierderi. (conform STAS 3051/90).
In cazul cand proba nu reuseste se iau masuri de remediere si se reface proba.
Apa necesar pentru probele de presiune se va prelua din reeaua public de ap existent n
apropierea punctului de lucru.
Proba de etanseitate se va face n prezenta Contractantului, Angajatorului i Proiectantului,
urmnd a se ncheia un proces-verbal de faza determinanta.
3.3.6.4.
Testul de infiltrare
n cazurile n care conducta a fost montat sub nivelul natural al apei freatice, dup reumplerea
traneei, interiorul conductei va fi testat pentru infiltraia apei exterioare prin mbinri. Canalele vor
fi acceptate ca satisfctoare dac infiltrarea pe o perioad de 15 minute nu depete cantitile
permise n tabelul de mai jos. Orice scurgere astfel detectat va fi reparat conform instruciunilor
Consultantului de Supervizare iar linia de conduct va fi retestat, toate pe costurile
Contractantului.
3.3.6.5
Testul de presiune hidraulica
Acest test se va aplica tuturor conductelor sub presiune (PEID) care vor fi testate la presiunea
de proba de 1,5 ori presiunea de regim maxima.Se vor respecta prevederile STAS 4163-3 si STAS
6819.
Conductele vor fi probate cu toate armaturile si cuplajele montate.
Specificaiile pentru testul de presiune al conductelor din PEID vor fi aceleai cu cele din Caiet de
sarcini pentru conducte de alimentare cu ap i nu se mai repet aici.

PROIECT TEHNIC
privind
SECIUNEA 4. CONSTRUCTII PE CONDUCTE

4.1
Generaliti
4.1.1
Domeniul de lucrri
Pe traseele canalelor s-au prevzut cmine de trecere, de intersecie, de rupere de pant.

Cminele prevzute pe traseul canalelor se compun din trei elemente: fundaia, camera de lucru i
coul de acces (vezi fi tehnic).
Structura de rezisten a cminelor se execut din elemente de beton prefabricate, dup cum este
indicat n Desenele cu Cerinele Angajatorului.
Cminele se vor instala pe toate conductele de canalizare la intervale mai mici de 60 metri.
4.1.2
Desene
Detaliile generale de construcie pentru tipurile diverse de cmine de vizitare sunt prezentate n
Desenele cu Cerinele Consultantului de Supervizare. Aceste desene sunt pentru cminele din
beton prefabricat. Dac Contractantul alege alt soluie tehnic, va trimite Consultantului de
Supervizare desene de execuie pentru aprobare.
n toate situaiile, Contractantul va prezenta Consultantului de Supervizare desenele de execuie
pentru aprobarea Consultantului de Supervizare, ct i a autoritii rutiere i a departamentului
tehnic al autoritilor locale. Aceste desene vor include detalii cu toate dimensiunile pentru intrri,
capace, sifoane i racorduri de conducte.
4.1.3
Date prezentate
Indiferent de materialul ales pentru construcie, Contractantul va pregti calcule de proiectare

detaliate i desene de construcie pentru cmine. Calculele vor demonstra capacitatea cminelor
de a suporta toate ncrcrile de trafic i ale solului. Desenele de construcie vor include toate
detaliile, inclusiv listele cu armturi i detalii ale treptelor.
4.2
materiale
4.2.1
Capace de cmine
Capacele i ramele pentru cmine vor fi din font cu sistem de inchidere si blocare antifurt cu o
deschidere de 600 mm dup STAS 2308-81. Aceste capace cu orificii de aerisire i balama
ngropat situate n zona de circulaie a mainilor, vor fi capace i rame cu piesa suport carosabile
tip IV pentru trafic intens STAS 2308-81.
Capacele i ramele vor avea un suport prelucrat, pentru a evita zgomotul sau micarea cnd se
circula peste ele.
Suprafeele inelare, de sprijin, dintre capac i ram vor fi prelucrate prin achiere, abaterea de la

PROIECT TEHNIC
privind
planeitate a suprafeelor inelare de sprijin va fi de maximum 0,2 mm.

Ramele i capacele trebuie s nu prezinte defectele prevzute n STAS 782-64 ca de exemplu:
defecte de suprafa i de structuri, goluri, crpturi, incluziuni etc., care s influeneze rezistena
produsului
O ni pentru o bar de ridicat va fi incorporat n capace, dac nu exista alt mijloc de deurubare
a capacului de pe cadru.
n toate situaiile, ramele i capacele de cmin vor fi construite astfel nct s permit reglarea n
funcie de cota drumului.
4.2.2
Cmine de vizitare
4.2.2.1 Camine de vizitare din beton armat

Materiale i armturi pentru beton
Betonul utilizat pentru cmine va fi de clasa C6/7,5 pentru betonul de egalizare i C20/25 pentru
elementele structural ale cminelor (radier, perei, placa peste cmin).
Armturile utilizate vor fi din oel beton OB 37 i PC 52.
Treptele de acces la interiorul cminelor sunt prevzute din oel protejat anticoroziv.
Betonul va fi n conformitate cu cerinele din Partea D Caiet de sacrini pentru construcii.
Conectori pentru racord la cmin
n pereii cminului vor fi prevzui i instalai conectori speciali pentru racorduri la cmin, care s
asigure un racord etan ntre conducte i cmine. Conectorul va fi de tipul aprobat de Consultant
de Supervizare. Conductele racordate la cmin vor fi cu coroana aliniat la suprafaa peretelui, iar
radierul nu va intra n cmin n aceste puncte.
Piese de trecere
Prima pies de conduct racordat la fiecare cmin va fi o pies mai scurt, care s permit
reducerea momentelor de torsiune rezultate din tasarea cminului sau a conductei racordate.
Lungimea acestei piese va fi egal cu 1,5 diametre interioare de conduct, cu lungimea minim de
0,6 metri.
Acoperirea cminului
Suprafeele interioare sau exterioare vor fi acoperite dup cum este indicat n Desene, Cerinele
Angajatorului sau dup cum indic Dirigintelui de Santieri dup cum este specificat n continuare.
Acoperirea extern va fi prevzut pentru toate cminele construite sub nivelul apei freatice sau
dup cum indic Consultantul de Supervizare.
Suprafeele interioare i exterioare ale cminelor se vor proteja dup cum urmeaz:
La exterior se va prevedea o spoial cu bitum aditivat executat pe strat support la

PROIECT TEHNIC
privind
cminele amplasate n teren fr ape subterane. Pentru cminele amplasate n

teren cu ape subterane, se va prevedea o hidroizolaie din membran bituminoas
att la suprafeele vertical (perei) ct i la suprafeele orizontale (ntre betonul de
egalizare i radierul de beton armat).
La interior se va aplica o tencuial hidrofug pe baz de ciment, n dou straturi, pe

suprafee vertical (perei).
Suprafeele vor fi curate iar acoperirea se va aplica n conformitate cu instruciunile

productorului materialelor de protecie i conform preteniilor Consultantului de Supervizare.
Scrile cminelor
Treptele realizate din oel protejat anticoroziv vor fi nglobate n beton i se vor monta nainte de
turnarea betonului n perei.
La cminele cu adncimi mai mari de 5,00m se vor prevedea scri de acces cu co de protecie i
balustrad.
Toate construciile metalice vor fi protejate anticoroziv.
Execuie
Cote
Cotele pentru capacele cminelor vor fi dup cum urmeaz:
trotuare, drumuri sau alturat acestora: marginea superioar a capacelor va fi stabilit

la cota final a drumului sau trotuarului;
zone deschise, n afara drumurilor i trotuarelor: marginea superioar a capacelor va fi

stabilit la cotele finale ale drumurilor i trotuarelor sau deasupra cotei naturale a
solului, dup cum stabilete Consultantul de Supervizare.
Excavare i reumplere
Specificaiile pentru lucrri de pmnt pentru structuri de conducte vor fi aceleai cu cele din
Seciunea 2 - Excavatii pentru structurile conductelor din cadrul Partii A: Caiet de sarcini pentru
terasamente i nu se mai repet aici.
Orificii pentru racordri ulterioare
Unde este indicat n Desene, Cerinele Angajatorului, se vor lsa deschideri (orificii) n cmine
pentru a permite racordarea ulterioar la cmine sau pentru racordarea la alte poriuni de
canalizare care nu sunt incluse n acest Contract. Aceste deschideri vor fi blocate corespunztor
pentru a preveni intrarea materiilor strine n cmine.

PROIECT TEHNIC
privind
4.2.2.2 Camine de vizitare prefabricate din polietilena de inalta densitate

Executia sapaturii
Se sapa groapa de pozare a caminului astfel incat sa se asigure un spatiu de 30 - 40 cm in jurul
caminului. Sapatura se va efectua astfel incat fundul gropii sa fie plan.
In functie de natura terenului si adancimea de pozare, sapatura se poate executa cu pereti verticali
(cu sau fara sprijiniri) sau cu taluz inclinat.
Executia umpluturii
Caminul se aseaza pe un strat de nisip compactat de 10 15 cm grosime.
Stuturile caminului se taie la diametrul dorit si la intrarea in camin se monteaza mufa dubla.
In cazul montarii conductelor pentru ruperile de panta se pot practica gauri in peretele
caminului astfel incat sa nu se intrepatrunda cu nervurile de rigidizare verticale sau
orizontale. Diametrul maxim care se poate practica este de 160 mm. Etansarea dintre teava
si peretele caminului se realizeaza cu o garnitura de etansare.
Dupa realizarea racordarilor la retea, se procedeaza la umplerea gropii. Umplutura se
realizeaza in straturi de maxim 15 cm grosime, pe tot conturul, cu nisip, compactarea
realizandu-se pe fiecare strat. Umplutura gropii se realizeaza cu nisip fara pietre, moloz sau
alte particule contondente care pot zgaria sau perfora peretii caminului.
Gradul minim de compactare al umpluturii de nisip care inglobeaza caminul de vizitare trebuie sa
fie de 85%.
In cazul amplasarii caminului de vizitare in zone verzi, umplutura de nisip, de grosime variabila,
situata deasupra caminului de vizitare se va realiza cu gradul minim de compactare 80%.
La partea superioara a caminului se monteaza garnitura de etansare in locasul special practicat
pentru aceasta, iar apoi se monteaza elementul de aducere la cota. Pentru o montare usoara a
elementului de aducere la cota acesta trebuie uns cu o solutie de sapun cu apa. Pentru o fixare
buna, elementul de aducere la cota trebuie sa intre in camin cel putin 10 cm.

PROIECT TEHNIC
privind
Conditii speciale de montaj

In cazul amplasarii caminului sub trotuare sau carosabil se vor respecta valorile minime de
Grad minim de compactare %
Amplsamentul
caminului de vizitare
Pe conturul
caminului
In zona
Ultimul strat de 0,5 m
elementului de
grosime situat sub
aducere la cota
fundatia caii
Drumuri principale
85
90
95
Drumuri secundare
85
85
90
85
80
85
Trotuare
si
alei
pietonale
compactare evidentiate in tabelul de mai jos:
Rama capacului carosabil se va sprijini pe o placa de beton armat de 20 cm grosime, avand
dimensiunile in plan de 1,70 x1,70m. Etrierii se vor realiza la dimensiunile specificate, ceea
ce presupune o incarcare mai mare cu beton.
In cazul existentei panzei freatice in locul de montaj a caminelor se recomanda asezarea
acestora pe un pat de beton B250 si acoperirea lor pana la 1 metru pentru fiecare metru de
camin care este cufundat in panza freatica, dar cantitatea de beton sa nu fie mai mica de
0,5 m3.
Pentru caminele mai inalte de 3 metri se recomanda inglobarea in beton a portiunii de camin care
depaseste 3 metri de la cota terenului amenajat in jos, chiar daca in zona exista sau nu panza
freatica. In cazul in care in zona de montaj a caminelor nu este un sol stabil, atunci trebuie luata
legatura cu producatorul si/sau proiectantul.
Pentru a realiza o lucrare de calitate, cu durata lunga de exploatare, se vor respecta cu
strictete toate prescriptiile normativelor tehnice in vigoare referitoare la executia lucrarilor
de canalizare concomitent cu prevederile din proiect. In cazul in care conditiile de
amplasare sunt deosebit de dificile, pentru stabilirea detaliilor concrete de montare se va
consulta proiectantul si / sau furnizorul.

PROIECT TEHNIC
privind
SECIUNEA 5. LISTA CODURILOR SI STANDARDELOR

Materialele i calitatea bunurilor ce urmeaz a fi furnizate n cadrul contractului, vor fi n
concordan cu Standardele Internaionale adecvate (ISO) sau n cazuri speciale, cu Standardele
germane (DIN), britanice (BS) sau Codul de utilizare (CP).
Exceptnd cazurile n care se specifica altfel, toate utilajele, materialele i fora de munc vor
corespunde standardelor i normativelor valabile n Romnia.
Alte standarde autorizate, care asigura o calitate egal sau mai ridicat dect standardele i
codurile specificate, vor fi supuse analizei i aprobrii prealabile n scris de Investitor.
Diferenele dintre standardele specificate i standardele alternative propuse vor fi descrise
amnunit n scris de ctre Contractant i trimise Investitorului cu cel puin 28 zile nainte de data la
care Contractantul cere aprobarea Investitorului.
Contractantul va obine i va ine pe antier cel puin o copie a Standardelor i codurilor de utilizare
la care se refera specificaia i oricare alt standard care se aplic la materialele care urmeaz a fi
furnizate sau care se refer la calitatea lucrrilor ce urmeaz a fi executate.
Un contractant care i propune s foloseasc versiuni alternative ale codurilor i standardelor
specificate va trimite versiunea alternativ Investitorului pentru aprobare.
Toate materialele i calitatea lor, nespecificate pe deplin aici sau neacoperite de un standard
aprobat, vor fi de tip superior.
Acolo unde cerinele oricrei specificaii sau reglementari standard contravin cerinelor acestei
specificaii, sau oricrui articol din desene, Contractantul va cere Investitorului clarificri naintea
nceperii lucrrilor.
Aceste standarde sunt descriptive i nu restrictive. Contractantul poate furniza bunuri care s se
conformeze i altor standarde, dovedit fiind ca acestea asigura o calitate cel puin egal cu
standardele menionate.
STAS, SR
Standarde Romneti
ISO
Standarde Internaionale
EN
Norme Europene
BS
Standarde Britanice
DIN
Standarde Germane
Normativ pentru lucrri de instalaii

PROIECT TEHNIC
privind
Normativ pentru lucrri de construcii
PE
Normativ pentru lucrri de instalaii electrice
Normativ pentru lucrri de arhitectura, rezistenta, drumuri
NP
Normativ pentru lucrri de rezisten
STAS 3051-81
Reele
exterioare
de
canalizare
Prescripii
fundamentale
de
proiectare
STAS 8591/1-91
Amplasarea n localiti a reelelor edilitare subterane, executate n

sptur
STAS 2308-81
Alimentri cu ap i canalizri. Capace i rame pentru cmine de

vizitare
STAS 8591/1997
STAS 6054/1997
SR ISO
STAS 737/5
Reele edilitare subterane Condiii de amplasare.

Adncime de nghe
Marimi si unitati.Partea 0.Principii generale.
Sistemul International de Unitati (SI).Multiplii si submultiplii zecimali
preferentiali ai unitatilor SI.
SR EN ISO 9001
Sistemele calitatii.Model pentru asigurarea calitatii in proiectare,

dezvoltare, productie, montaj si service.
STAS 9002
Sistemele calitatii.Model pentru asigurarea calitatii in productie,

montaj si service.
STAS 3061
Hidraulica.Terminologie, simboluri si unitati de masura
STAS 4163/1
Retele de distributie - Prescriptii fundamentale de proiectare.
STAS 4163/2
Retele de distributie Prescriptii de calcul.
STAS 4163/3
Retele de distributie Prescriptii de executie si exploatare.
STAS 4273
Constructii hidrotehnice.Incadrarea in clase de importanta.
STAS 10898
Alimentari cu apa si canalizari.Terminologie.
STAS 9570/1
Marcarea si reperarea de conducte si cabluri din localitati.
STAS 2250
Elemente pentru conducte.Presiuni nominale, presiuni de incercare

si presiuni de lucru maxim admisibile.
P 118/1999
I1
Normativ de siguranta la foc a constructiilor.

Normativ pentru proiectarea conductelor din PVC pentru canalizare
I 9/1994
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.
ISO 12162
Sisteme de clasificare.

PROIECT TEHNIC
privind
DIN 16869/1
Tevi din poliester armat cu fibra de sticla.Dimensiuni.
DIN 16869/2
Tevi din poliester armat cu fibra de sticla.Conditii generale de calitate

si verificare.
DIN 19565/1
Tevi si fitinguri din rasina poliesterica armata cu fibra de sticla.
BS 3506
Conducte PVC neplasticizat pentru utilizri industriale;
BS 3867
Diametre exterioare i clase de presiune pentru conductele din
materiale
plastice;
BS 4514
Conducte, fitinguri i accesorii din PVC de suprafa i ventilare;
BS 4660
Conducte i fitinguri din PVC pentru drenaj subteran;
BS 5481
Conducte i fitinguri din PVC pentru canalizare gravitaional.
Legislatie in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conditii de munca (protectia muncii)
Norma metodologica din 11.10.2006 de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii

in munca nr. 319 din 2006
Codul Muncii Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, text in vigoare incepand cu data de 22
decembrie 2005. Text actualizat in baza actelor normative modificatoare, publicate in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, pana la 19 decembrie 2005
Legea nr. 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei nr. 646 din 26 iulie 2006
Legea nr. 436/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2000
privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia
persoanelor incadrate in munca
Legea nr. 177/2000 privind modificarea si completarea Legii Protectiei Muncii nr.90/1996
Legea nr. 90/1996 - Legea Protectiei Muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.
47 din 29 ianuarie 2001
Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii (conform cu HG nr. 795/1992

PROIECT TEHNIC
privind
i aprobat de M.L.P.A.T. cu Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993, publicat n Buletinul Construciilor

nr. 5-8 din anul 1993)
Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate, aprobate de

Ministerul Muncii i Proteciei Sociale cu ordinul nr. 357/1995, publicat n Monitorul Oficial
al Romniei, Partea I nr. 11/1996;
Normele republicane de protecia muncii, aprobate de Ministerul Muncii i Ministerul

Sntii cu ordinele nr. 34/1975 i 60/1975
Normele de protecia muncii n activitatea de construcii montaj aprobate de M. C. Ind. cu

ordinul nr. 1233/D 1980.

PROIECT TEHNIC
privind
Caiet de sarcini pentru constructii

CAPITOLUL 0 - Cadru general
Prezentul Caiet de sarcini acoper o plaja larga de activitati de construcii specifice domeniului de
alimentari cu apa si canalizri orasenesti. In cadrul seciunilor documentului, sunt detaliate
cerinele de execuie pentru activitati de lucrri specifice realizrii obiectelor de construcii:
terasamente, elemente constructive din beton si zidrie de crmid, tencuieli interioare si
exterioare, finisaje, lucrri de drumuri si platforme in incinte, etc.
S-au avut in vedere urmtoarele obiecte de construcii:
a) Cldiri pentru adpostirea:
Instalaiilor de pompare cu pompe orizontale sau cu hidrofor pentru alimentare cu

apa;
Instalaiilor de clorare
Spatiilor administrative si de operare
b) Bazine purttoare de apa (Recipieni din BA)
Rezervoare de apa potabila
Camere deversoare ape uzate
Bazine de stocare ape uzate
Camere de intersecie sau racordare pentru diametre mari de canalizare
c) Construcii hidrotehnice speciale Chesoane deschise de tip circular
Staii de pompare ape uzate
d) Elemente de construcii prefabricate
Fundaii, grinzi, planee
Tavane, elemente de acoperi
e) Elemente de infrastructura rutiera
Drumuri si alei in incinte operaionale

PROIECT TEHNIC
privind
CAPITOLUL 1 - Cadrul legislativ

n anexa nr.1 sunt menionate: legislaia in vigoare si actele normative, alctuite din STAS-uri,
normative i instruciuni, cu indicaia unde sunt publicate.
Actele normative citate acoper aspectele privind calitatea materialelor, punerea n oper a
acestora condiiile de calitate care se cer pentru realizarea lucrrilor. Suplimentar, in cuprinsul
documentaiei se fac referiri la prevederile unora din actele normative menionate in anexa, cu
trimiteri la condiii ce trebuie respectate in cazuri particulare (concrete) de lucrri, faze de execuie
sau materiale.
n cazul c furnizorul poate oferi materiale, articole i produse realizate dup standarde strine, de
calitate cel puin egal cu cele prevzute n actele normative romaneti menionate anterior,
Contractorul va trebui s obin aprobarea Consultantului de supervizare pentru folosirea acestor
materiale. In aceast situaie Contractorul va nainta Consultantului de supervizare spre aprobare,
o dat cu cererea respectiv, o copie de pe standardul strin privind calitile materialului
respectiv.

PROIECT TEHNIC
privind
CAPITOLUL 2. - LUCRARI DE TERASAMENTE la constructii

2.1. Generaliti.
Contractorul va face excavri si taluzari si va ndeprta materialele excavate dup cum se
specifica aici si dup cum se arata in desenele proiectului. Contractorul nu va ncepe lucrrile de
terasamente pana cnd nu va efectua toate masurile de sigurana: ngrdirea cu parapete inclusiv
asigurarea indicatoarelor de avertizare pentru pietoni si vehicule, iar pe timpul nopii semnalizarea
luminoase la toate punctele periculoase. Execuia lucrrilor de terasamente se va face avnd in
vedere prevederile din urmtoarele normativele:
P1086
Proiectarea si executarea lucrrilor de fundaii directe la construcii
C196 88
Executarea lucrrilor de terasamente pentru executarea fundaiilor

construciilor civile si industriale
C16 84
Realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii si instalatiii aferente
Ordin nr .9 /N / 15.03.1993 Regulamentul privind protecia si igiena muncii in construcii

2.2. TRASAREA LUCRARILOR
Trasarea lucrrilor se va realiza conform planurilor de situaie in care se prevd elementele de
trasare.
Angajatorul lucrrii are obligaia de a materializa pe antier axele principale ale bazei de trasare a
obiectelor.
Contractorul are sarcina de a trasa limitele obiectelor, n funcie de axele principale ale bazei de
trasare. Contractorul este rspunztor de trasarea corect a lucrrilor fa de reperele date de
investitor.
Trasarea lucrrilor va fi verificat de Consultantul de supervizare, n care scop Contractorul este
obligat s protejeze i s pstreze cu grij toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la
trasarea lucrrilor.
Dup verificarea trasrii lucrrilor de ctre Consultantul de supervizare, Contractorul va pregti un
plan de trasare pentru a fi anexat la cartea construciei.
2.3. BORNE I COTE DE NIVEL
Angajatorul lucrrii are obligaia de a preda n scris bornele de nivelment n imediata apropriere a
antierului, poziia acestora i valoarea cotelor de nivel.
Contractorul are obligaia s verifice valoarea cotelor de nivel i s fac cunoscut Angajatorului
lucrrii, n scris, in cazul n care se constat erori. De asemenea, pentru verificarea trasrii de
ctre Consultantul de supervizare, Contractorul trebuie s protejeze i s pstreze cu grij toate
reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrrilor.

PROIECT TEHNIC
privind
2.4 Avizarea lucrarilor de terasamente

nainte de a ncepe orice lucrri de acest fel la locul de montaj, Contractorul va solicita in scris
avizarea lucrrilor de ctre Dirigintelui de Santieri Angajatorul lucrrii, in termenul prevzut de
Condiiile de Contract FIDIC.
2.5. Nivelul solului
Pentru scopul dat de specificaie, termenul de nivel al solului se va referi la suprafaa solului
nainte de nceperea operaiilor de lucrare a pamantului, dar dup curatarea amplasamentului i
ndeprtarea eventualelor lucrri de construcii existente.
2.6. Extinderea excavatiilor
Extinderea excavaiilor va fi cea minim practicabila pentru construirea lucrrii, cu consultarea
planurilor de sptur.
2.7. Excavarea materialului necorespunzator.
Daca Contractorul intilneste material pe fundul oricrei excavri, care dup prerea lui poate fi
necorespunzator, el va informa imediat Consultantul de supervizare, care va da instruciuni in scris
Contractorului asupra faptului ca materialul in cauza va fi tratat ca defectuos. Daca este cazul,
materialul defectuos va fi ndeprtat, si daca nu se specifica altfel, sau daca nu se comanda de
ctre Consultantul de supervizare, Contractorul va umple golurile astfel formate cu material
granular corespunztor. Omiterea de ctre Dirigintelui de Santiersa dea instruciuni, nu va elibera
Contractorul de rspunderile pentru defectele in lucrare, daca naintea construirii Contractorul nu a
cerut in scris Consultantului de supervizare inspectarea fundaiei descoperite.
2.8. Siguranta excavarii si constructii adiacente.
Contractorul va prevede suportul necesar pentru a asigura stabilitatea excavrilor si drumurile si
construciile adiacente.
2.9. Alunecari, caderi si excavatii in exces.
Contractorul va preveni alunecrile si cderile de material din partile laterale ale excavaiilor si
taluzarilor.
In cazul alunecrilor sau cderilor ce apar in excavaii si unde excavaiile sunt fcute in exces fata
de dimensiunile specificate, orice material necorespunzator care a intrat in excavaii trebuie
nlturat in orice umplere adiionala ce poate fi ceruta se va face cu material excavat selectat sau
importat si tasat pentru aprobarea de ctre Consultantul de supervizare.
Unde se formeaz goluri prin alunecri sau caderi,sau prin excavri in exces fata de dimensiunile
specificate, care dup opinia Consultantului de supervizare pot afecta stabilitatea solului pentru
susinerea lucrrii, sau construciilor, sau serviciilor adiacente, Contractorul va umple golul solid cu

PROIECT TEHNIC
privind
beton clasa C 2,8/3,5.

2.10.Epuismente.
Contractorul va menine fiecare excavaie de construcie fara apa din orice sursa, astfel incit
lucrrile vor fi construite in condiii uscate.
Metoda de meninere a excavaiei fara apa, de epuizare si ndeprtarea apei, va fi supusa
aprobrii Consultantului de supervizare.
Contractorul se va asigura ca exista instalaii de rezerva suficiente, tot timpul, pentru a se evita
orice ntrerupere in continuitatea epuizrii apei din excavaie.
Acolo unde sunt necesare epuismente continui, in timpul funcionarii pompelor in cursul nopii, se
vor lua masurile necesare ca zona de lucru sa fie iluminata in mod corespunztor.
2.11.Umpluturi.
Daca nu se specifica sau se aproba altfel, materialul folosit pentru umpluturi va fi material excavat
selectat cu dimensiunile particulelor nu mai mari de 75mm.
Materialul de umplutura plasat la lucrri permanente va fi sortat, fara bolovani, pietre mari,
fragmente de roca si altele - mai mari de 50mm dimensiune nominala, daca nu se specifica sau
aproba altfel.
Dup ce a fost data aprobarea de Consultantul de supervizare, conform condiiilor contractului,
pentru nceperea umplerii, operaia va continua pana la terminarea lucrrii in partea de lucrare
pentru care este data aprobarea.
2.12. Compactarea umpluturilor.
Umplerea gropilor cu pamint se va realiza manual in straturi ce nu vor depasi 200 mm, cu pamint
maruntit bine si compactat mecanic sau manual, pentru cca. 1,00 m de la fundul spturii. Pentru
restul umpluturii, straturile nu vor depasi 300 mm, cu compactare mecanica, asigurndu-se
realizarea gradului de compactare de 95% prevzut conform STAS 2914 - 84.
Contractorul, daca este necesar, va uda materialul de umplere nainte si in decursul compactrii
pentru a ajuta obinerea gradului specificat de compactare.
2.13.Inlaturarea materialului in surplus.
Contractorul va transporta si nltura tot materialul excavat care nu este necesar pentru lucrri.
Locurile propuse de Contractor pentru ndeprtarea sau depozitarea materialelor excavate, fie
temporar, fie permanent, vor fi supuse aprobrii Consultantului de supervizare.

PROIECT TEHNIC
privind
CAPITOLUL 3. - Betoane, cofraje, armturi

3.1.generalitati
Pentru standarde si normative se va consulta anexa nr.1.
3.2. MATERIALE
3.2.1. Betoane
Betoanele utilizate se vor produce i se vor livra de ctre staiile de betoane care funcioneaz pe
baza certificatelor de atestare.
Reetele se vor stabili, corecta i definitiva n funcie de rezultatul ncercrilor preliminare de
laborator privind:
umiditatea agregatelor;
granulozitatea sorturilor;
densitatea aparent a betonului proaspt;
Compoziia de beton adoptat va fi permanent corectat n privina cantitii de ap, n funcie de

umiditatea agregatelor, astfel nct s se respecte raportul A/C prescris de normativul NE 012-99.
Lucrabilitatea betonului proaspt va fi verificat att la staia de betoane ct i la locul de punere n
oper.
3.2.2. Ciment
Cimentul I 32,5 destinat betoanelor obinuite este ales innd seama de condiiile de exploatare,
condiiile de execuie, tehnologia adoptat i clasa betonului.
Se va efectua verificarea calitii cimenturilor, att la aprovizionare ct i nainte de utilizare, prin
metodele reglementate de standardele n vigoare la data execuiei i de NE 012-99 (Anexa 1).
Cimentul trebuie ferit de aciunea umezelii si de amestecul cu materii strine, att in timpul
transportului, cat si al depozitarii
Depozitarea cimentului cu adausuri se face pe sortimente.
Tipul de ciment se stabilete pe urmtoarele criterii:
condiii de exploatare normale, expuse la:

- nghe in stare saturat cu ap, precum rezervoarele, castelele cu apa si expuse
agresivitatii apelor naturale;
condiii de execuie si tehnologie adoptata ( lucrri executate in condiii normale sau pe

timp friguros, lucrri masive );
clasa betonului sau marca betonului.
3.2.3. Agregatele

PROIECT TEHNIC
privind
La prepararea betonului se vor utiliza agregate naturale, provenite din balastiere omologate.
Agregatele folosite trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice indicate n normativul NE 012-99 i
SR EN 12620/2003 cu urmtoarele cerine:
agregatele s provin din roci stabile, nealterate la aer sau ap sau inghet; nu se
admite utilizarea de agregate provenite din roci feldspatice sau istoase;
nisipul va fi de natur silicoas i va proveni din balastiere, nu se admite utilizarea

nisipului de concasaj;
coninutul n prii levigabile a nisipului va fi de max. 2% i a pietriului se limiteaz la

max. 5%;
curba granulometric a agregatelor va fi stabilit n laboratorul staiei de betoane,

pentru obinerea mrcii prescrise. Dimensiunea maxim a granulelor va fi de 16mm sau
31mm, n funcie de dimensiunea minim a elementului.
se interzice folosirea balastului sau pietriului cu granule mai mari dect cele indicate
pe mrci de betoane.
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, avnd pante i rigole de evacuare a apelor.
Pentru depozitarea separat a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu nlimi
corespunztoare evitri amestecri sorturilor.
Nu se admite depozitarea direct pe pmnt sau pe platforme balastate.
Pentru depozitarea agregatelor se va respecta prevederile normativului NE 012-99.
3.2.4 Apa
Apa utilizat la prepararea betoanelor, precum i la umezirea acestora dup punerea n oper,
trebuie s corespund prevederilor standardelor n vigoare la data execuiei SR EN 1008/2003.
Raportul ap/ciment n reeta betonului va fi stabilit n laborator, innd seama de marca prescris,
de lucrabilitatea necesar i de caracteristicile fizico mecanice ale betonului.
La stabilirea raportului ap/ciment se va ine seama i de umiditatea agregatelor n momentul
preparrii betonului.
3.2.5 Aditivi
Aditivul DISAN - A cu efect reductor de apa si antrenor de aer asigura o buna lucrabilitate. Se
folosete la prepararea betoanelor sub forma de soluie avind o concentraie de 20 1 %
substana uscata, in unitati de masa .Prepararea soluiei cu aceasta concentraie se dizolva 25 kg /
aditiv /100 l , obtinindu-se un volum de 115 l soluie. Partea de aditiv va fi de 0,75 - 1,50 l soluie
de concentraie 20 % pentru 100 kg de ciment.

PROIECT TEHNIC
privind
Aditivul intens reductor de apa - superplastifiant -FLUBERT se folosete in cazul betoanelor de

minim Bc15.Cantitatea de aditiv este de 1,5 - 1 / 100 kg de ciment pentru cimenturile de adaos si
de 2,0 - 100 kg ciment in cazul cimenturilor fara adaos.
Aditivul ntrzietor pentru betoane : REPLAST se folosete in scopul evitrii rosturilor de lucru la
ntreruperea betonrii. Aditivul se aduga odat cu apa de amestecare la prepararea betoanelor
putndu-se obine o ntrziere a timpului de priza si ntrire de maxim 18 h.
Nu este permisa folosirea aditivului la temperaturi sub - 10C si nu se recomanda utilizarea lui in
cazul construciilor care vin in contact cu apa de mare .
Aditivul accelerator pentru betonare pe timp friguros este clorura de calciu .
Este interzis a se folosi clorura de calciu in urmtoarele situaii :
betoane cu cimenturi care au 15 % adaos
construcii din beton precomprimat
construcii din beton armat care se afla in mediu umed in cursul exploatrii
Prepararea betonului se face introducnd in betoniera materiale in urmtoarea ordine: agregate,

ciment si 75 % din cantitatea de apa, dup care se amesteca 30 s. Se introduce apoi restul de
cantitatea de apa mpreun cu doza de aditiv si se continua malaxarea nc cel puin 90 s.
In cazul in care concentraia aditivului livrat nu corespunde normei interne, proporia se corecteaz
prin multiplicarea cu raportul dintre concentraia teoretic 30% si concentraia real.
3.2.6 Cofrajele
Cofrajele vor fi astfel alctuite nct s asigure realizarea formelor, dimensiunilor i a suprafeei
perfect plane a elementelor, conform pri desenate din proiect. Cofrajele din placaj sau alte
produse din lemn, trebuie s asigure obinerea unor suprafee rugoase (pentru aderena cu
betonul) i s aib guri pentru trecerea mustilor de legtur. Se va urmri etaneitatea i
rezistena panourilor de cofraj, astfel nct s nu permit pierderea laptelui de ciment i s asigure
preluarea ncrcrilor ce apar.
nainte de betonare, interiorul cofrajelor se va unge cu ageni de decofrare.
3.2.7 Oeluri pentru armturi
Pentru armarea elementelor din beton se utilizeaz bare laminate la cald din oel beton rotund OB
37 i PC 52, care trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice din standardele n vigoare STAS
438/1-89.
Livrarea, depozitarea i controlul caliti armturilor se va realiza cu respectarea prevederilor
normativului NE 012-99.

PROIECT TEHNIC
privind
3.2.8. Piese nglobate

Conform detaliilor de execuie, pentru a fi nglobate n beton, vor fi pregtite piesele metalice
(praznuri, plcue, corniere).
Piesele trebuie s respecte geometria prevzut n proiect, s fie curate i s fie poziionate n
cofrag conform proiectului
3.3. Prepararea si transportul betonului
3.3.1. Statiile de betoane
Prin staia de betoane se nelege orice unitate care produce si livreaz beton, fiind dotata cu una
sau mai multe instalaii ( secii) de preparat beton sau betoniere .
Staiile de betoane cu o capacitate nominala de producie mai mare de 10 mc beton / ora (
respectiv producie efectiva mai mare de 50 mc /schimb), snt conduse de ctre ,eful staiei si
funcioneaz pe baza certificatului de atestare eliberat la nfiinarea staiei de comisia de atestare
numita printr-un ordin dat de conducerea unitii tutelare .
Staiile de betoane cu o capacitate nominala de producie de cel mult 10 mc beton / ora sau cu o
producie efectiva de cel mult 50 mc beton / schimb, snt subordonate direct conductorului lucrrii
pe care o deservete si pot funciona cu acordul beneficiarului si proiectantului fara certificat de
atestare.
Pentru obinerea certificatelor de atestare, staiile de betoane trebuie sa dispun de:
a) Regulament de funcionare.
b) Depozite de agregate, intermediare si la staie, amenajate conform prevederilor de la
punctul Normativ NE012 99 si avnd compartimente pentru numrul necesar de sorturi
rezultate in funcie de granula maxima utilizata si prevederile de la punctul Normativ NE012
99.
c) Silozuri care sa permit depozitarea simultana a minim 2 tipuri de ciment si avind
capacitatea totala in depozitarea corelata cu capacitatea de producie a staiei pe interval
de min.3 zile ;in cazurile in care se folosete si ciment in saci, dotrile vor corespunde
prevederilor de la punctul Normativ NE012 99.
d) Silozuri pentru cenua de centrala termoelectrica (in cazurile in care se folosete acest
adaos).
e) Mijloace de dozare a materialelor componente care sa corespunda clasei de precizie din
documentaia tehnica a acestora .
f) Utilaje de preparare a betonului, in buna stare de funcionare .
g) Instalaii de preparare, rezervoare si dozatoare pentru aditivi, pentru cel puin una din

PROIECT TEHNIC
privind
seciile staiei ( cu excepia cazurilor in care nu se prevede utilizarea lor ).

h) Dotri care sa permit nclzirea apei si a agregatelor daca se prevede funcionarea
staiei in perioada de timp friguros.
j) Personal de deservire in conformitate cu prevederile din anexa V.1 - Normativ C 140- 86.
k) Nomenclator al claselor sau tipurilor de betoane ce se vor produce de fiecare instalaie,
aprobat in prealabil de conducerea unitatii tutelare .
l) Laborator amenajat cu spatii distincte, pentru confecionarea probelor si respectiv
pstrarea lor, care sa asigure respectarea condiiilor de temperatura de 20 3 C,
autorizat conform Ordin IGSIC, prevzut cu personal tehnic si muncitor corespunztor din
punct de vedere profesional si numeric.
m) Nomenclator al ncercrilor si operaiilor pe care le efectueaz laboratorul.
n) Aparatura si dispozitivele corespunztoare nomenclatorului de ncercri si operaii
efectuate de laborator, conform prevederilor din Anexa X.2
3.3.2. Tipuri uzuale de beton.
Pentru lucrrile curente de beton si beton armat, tipurile de beton se difereniaz si se noteaz in
funcie de:
clasa betonului
lucrabilitate;
tipul de ciment utilizat;
mrimea agregatelor.
Tipurile de beton uzuale sunt artate in tabelul de mai jos
Beton tip
Marca
Clasa
Domeniul de aplicare
B 100
C6/7,5
Egalizri, blocuri de fundaii si pardoseli la subsol.
II
B 200
C12/15
Beton armat monolit in fundaii, perei subsol si suprastructura.
III
B 250
C16/20
Prefabricate din beton armat, recipienti din beton armat monolit cu

inaltimea coloanei de apa H < 4,0 m
IV
B 300
C20/25
Monolitizri elemente prefabricate. recipienti din beton armat cu

inaltimea coloanei de apa > 4,0 m
De exemplu, un beton de clasa BC 15 cu lucrabilitate L3, (corespunztoare unei tasri de 8 2

cm) preparat cu ciment M 30 si avnd agregate 0 - 31 se noteaz: C12/15 - L 3 - M 30 / 0 - 31
Pentru cazurile in care se cere obinerea unui anumit grad de impermeabilitate sau o anumita
lucrabilitate notaia betonului va cuprinde si aceste caracteristici. Astfel un beton de clasa C16/20

PROIECT TEHNIC
privind
cu grad de impermeabilitate P8,lucrabilitate corespunztoare unei tasri medii de 8 cm, ciment Hz

35 si agregate 0-16 se noteaz: C16/20 -t8-Hz 35/0-16
Daca este necesar, notaia se va completa cu gradul de gelivitate sau tipul de aditiv impus.
In cazuri speciale, prin proiect sau prin nelegere intre productor si utilizator, se pot adopta notaii
simplificate.
In comanda de beton ctre staie se vor nscrie tipul de beton, programul si ritmul de livrare
precum si obiectul (partea de structura) la care urmeaz a se folosi.
Nomenclatorul tipurilor de betoane ce se produc de ctre staie si instalaii va conine notaii
conform prevederilor de la punctul Normativ NE012 99.
3.3.3. Stabilirea compoziiei betonului
Pentru lucrrile curente, compoziia betonului se stabilete de laboratorul unitatii tutelare a staiei
de betoane, in conformitate cu prevederile din Normativul NE012 99.
Stabilirea compoziiei se va face:
la intrarea in funciune a unei staii de betoane;
la schimbarea tipului de ciment sau de agregate;
la introducerea utilizrii de aditivi sau la schimbarea acestora;
la pregtirea executrii unei legaturi care necesita un beton cu caractersticile deosebite

de cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C20/25.
Compoziiile de betoane se aproba de conducerea unitatii care tuteleaz laboratorul, daca prin
caietul de sarcini nu se prevede ca aprobarea sa fie data de reprezentantul beneficiarului sau
proiectant
In cazul construciilor speciale, definite conform din Normativ NE012 99 precum si in cazul
utilizrii unor tipuri de ciment, agregate aditivi sau adausuri care nu sunt prevzute in prezentul
normativ sau care nu au reglementari speciale, stabilirea compoziiei betoanelor se va face pe
baza de studii, elaborate de laboratoarele de specialitate din instituiile de cercetare.
Lunar, laboratorul va analiza rezultatele ncercrilor efectuate la vrsta de 28 de zile si va supune
aprobrii conducerii unitatii, eventualele corecii ale dozajului de ciment sau alte masuri necesare
in vederea asigurrii calitii betonului.
Cantitile de materiale corespunztoare unui amestec (arj) se vor stabili pentru un volum de
beton proaspt, de maxim 80% din capacitatea nominala a utilajului folosit pentru malaxare.
La staia de betoane se va afia reeta corespunztoare tipului de beton ce se prepar si care va
conine:

PROIECT TEHNIC
privind
numrul de ordine al reetei;
notaia corespunztoare tipului de beton;
cantitatile de materiale care se introduc la fiecare sarja (cumulat pentru agregate,

funcie de ordinea de introducere);
lucrabilitatea betonului prevzut sa se obin la staie ;
zona de granulozitate a agregatelor.
3.3.4. Prepararea betonului

a) Dozarea materialelor : la dozarea materialelor pentru prepararea betonului se admit urmtoarele
abateri
3% pentru agregate;
2%pentru ciment si apa;
5%pentru aditivi .
Mijloacele de dozare vor fi verificate cel puin o data pe sptmn, folosindu-se greuti verificate
in prealabil, msurtori sau alte procedee operative
Cel puin o data pe an se va proceda la verificarea metrologica a mijloacelor de dozare si ori de
cate ori apare necesar.
b) Amestecarea betonului si ncrcarea in mijlocul de transport
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare forat sau betoniere cu
cdere libera. In cazul utilizrii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm se vor folosi numai
betoniere cu cdere libera.
Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face conform crii tehnice a
utilajului respectiv, dar ncepnd cu sortul de agregate cu granula cea mai mare.
Durata de amestecare va respecta prevederile crii tehnice a instalaiei, dar va fi cel puin 45 sec.
de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora dup caz pentru:
utilizarea de aditivi sau adaosuri ( cenua de centrala termoelectrica);
perioade de timp friguros;
utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm;
betoane cu lucrabilitate redusa ( tasare mai mica de 5 cm ).
Durata de ncrcare a unui mijloc de transport sau de meninere a betonului in buncrul tampon,
va fi de maxim 20 minute. La terminarea unui schimb sau la ntreruperea preparrii betonului pe o
durata mai mare de 1 ora, este obligatoriu ca toba betonierei sa fie splata cu un jet puternic de
ap sau ap amestecat cu pietri si imediat apoi golita complet.

PROIECT TEHNIC
privind
3.3.5. Transportul betonului

Transportul betonului cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor
cu tasare de maxim 5 cm, cu autobasculanta cu bena amenajate corespunztor.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagonei, benzi, transportoare,
jgheaburi sau tomberoane.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etane pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Pe timp de ari sau ploaie in cazul transportului cu autobasculanta pe distanta mai mare de 3 km
suprafaa libera de beton trebuie protejat, astfel nct sa se evite modificarea caracteristicilor
betonului, ca urmare a evaporrii apei.
Durata de transport, se considera din momentul terminrii ncrcrii mijlocului de transport si
sfrsitul descrcrii acestuia si nu poate depasi valorile din tabelul 3.1 dect daca se utilizeaz
aditivi ntrzietori.
Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare este dat in tabelul urmtor
Temperatura amestecului
Durata maxima de transport ( minute )
beton C
Cimenturi de marca < 35
Cimenturi de marca > 40
t > 30
45
30
10 < t < 30
90
60
t < 10
60
45
Observaie : In cazul transportului cu autobasculanta durata maxima se reduce cu 15 minute fata

de limitele din tabel
Ori de cate ori intervalul de timp dintre descrcarea si rencrcarea cu beton a mijloacelor de
transport depete o ora precum i la ntreruperea lucrului, acestea vor fi curate cu jet de apa.
In cazul autoagitatoarelor acestea se vor umple cu cca. 1 mc de apa, se vor roti cu viteza maxima
timp de 5 minute, dup care se vor goli complet de apa.
3.4. TURNAREA BETONULUI

3.4.1. Pregtirea turnrii betonului
Executarea lucrrilor de betonare poate sa nceap numai dup ce sunt ndeplinite urmtoarele
condiii:
a) Fisa tehnologica pentru betonarea obiectului in cauza ntocmit conform prevederilor
NE012 99, a fost acceptat de beneficiar.
b) In cazul betoanelor de clasa egala sau mai mare de B25 se dispune de ncercri

PROIECT TEHNIC
privind
preliminare, iar compoziia betonului a fost acceptata de Dirigintelui de Santiersi de

Investitor.
c) Sunt realizate masurile pregtitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare
(agregate, ciment, piese nglobate, etc. ) si sunt in stare de funcionare utilajele si dotrile
necesare, in conformitate cu prevederile fisei tehnologice.
d) Sunt stabilite si instruite formalitile de lucru in ceea ce privete tehnologia de execuie,
precum si asupra masurilor privind securitatea muncii si PCI.
e) Au fost recepionate calitativ lucrrile de spaturi, cofraje si armaturi (dup caz).
f) Suprafeele de beton turnate anterior si ntrite, care vor veni in contact cu betonul
proaspt, sunt curate de pojghia de lapte de ciment, nu prezint zone necompactate sau
segregate si au rugozitatea necesara unei bune legaturi intre cele doua betoane.
h) Sunt stabilite dup caz si pregtite masurile ce se vor fi adoptate pentru continuarea
betonrii in cazul interveniei unei situaii accidentale.
i) Nu se ntrevede posibilitatea interveniei unor condiii climaterice nefavorabile ( ger, ploi
abundente, furtuni, etc. ).
j) In cazul fundaiilor sunt prevzute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitaii,
astfel incit acestea sa nu se acumuleze in zonele in care urmeaz a se betona.
In baza verificrii ndeplinirii condiiilor se va consemna aprobarea nceperii betonrii de ctre
Consultantul de supervizare, reprezentantul Investitorului si Inspecia Teritoriala pentru Construcii,
in conformitate cu prevederile programului de control al calitatii lucrrilor si faze determinante.
Aprobarea nceperii betonrii trebuie sa fie reconfirmat pe baza unor verificri in cazurile in care:
au intervenit evenimente de natura sa modifice situaia constatat la data aprobrii;
betonarea nu a nceput in interval de 10 zile de la data aprobrii.
Se interzice nceperea betonrii nainte de efectuarea verificrilor si msurilor indicate mai sus.
nainte de turnarea betonului se va controla (conf. Normativ NE 012-99):
concordana armturilor cu proiectul (seciune, nr. de bare, poziii );
concordana dimensiunilor interioare ale cofrajului cu dimensiunea elementelor din

proiect;
etaneitatea cofrajelor, pentru a nu se produce scurgerea laptelui de ciment;
stabilirea sistemului de susinere a cofrajului, pentru a nu se produce deplasarea sau

deformarea acestuia n timpul sau dup terminarea betonri .
funcionarea corecta a utilajelor pentru transportul local si compactarea betonului.

PROIECT TEHNIC
privind
existena materialelor de protecie a betonului n stare proaspt;
3.4.2. Reguli generale de betonare

Betonul trebuie pus in lucru in maxim 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare, se admite un
interval de maximum 30 minute numai in cazul in care durata transportului este mai mica de 1 ora.
La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale:
a) Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidriile care vor veni in contact cu betonul
proaspt vor fi udate 2-3 ore nainte si imediat nainte de turnarea betonului, iar apa
rmas in denivelri va fi nlturat.
b) Din mijlocul de transport descrcarea betonului se va face in bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare.
c) Daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se ncadreaz in
limitele de
lucrabilitate admis sau prezint segregri, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in
lucrare, admindu-se mbuntirea lucrabilitii numai prin folosirea unui aditiv
superplastifiant.
d) Inaltimea de cdere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m in cazul
elementelor cu nlime mai mare de maxim 1 m, respectiv nu mai mare de 1,5 m si
celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafa ( placi, fundaii).
e) Betonarea elementelor cofrate pe nlimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre
laterale sau prin intermediul unui tub avnd captul inferior situat la maxim 1,5 m de zona
care se betoneaz.
f) Betonul trebuie sa fie rspndit uniform in lungul elementului, urmrindu-se realizarea de
straturi orizontale de maxim 50 cm nlime si turnarea noului strat nainte de nceperea
prizei betonului turnat anterior.
g) Se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de poziia
prevzut, ndeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a plcilor in consola;
daca totui se vor produce asemenea defecte, vor fi corectate in timpul turnrii.
h) Se va urmri cu atenie nglobarea in beton a armaturilor, respectndu-se grosimea
stratului de acoperire in conformitate cu prevederile proiectului.
i) Nu este permisa ciocnirea armaturii in timpul betonrii si nici aezarea pe armaturi a
vibratorului
j) In zonele cu armaturi dese se va urmri cu toata atenia umplerea completa a seciunii
prin ndesarea laterala a betonului cu ipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui,
in cazul ca aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitii de acces lateral al

PROIECT TEHNIC
privind
betonului in spatii care sa poat permite ptrunderea vibratorului.

k) Se va urmri comportarea si meninerea poziiei iniiale a cofrajelor si susinerilor
acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul constatrii unor deplasri sau
cderi.
I) Circulaia muncitorilor, a utilajului de transport in timpul betonrii se va face pe podine,
astfel rezemate nct sa nu modifice poziia armaturii; este interzisa circulaia directa pe
armaturi sau pe zonele cu beton proaspt.
m) Betonarea se va face continuu pan la rosturile de lucru prevzute in proiect sau fisa
tehnologic.
n) Durata maxima admisa a ntreruperilor de betonare pentru care nu este necesara luarea
unor masuri speciale la reluarea turnrii, nu trebuie sa depeasc timpul de ncepere a
prizei betonului. In lipsa unor determinri de laborator aceasta durata se va considera de
doua ore de la prepararea betonului in cazul armturilor cu adaosuri si de respectiv 1,5 ore
in cazul cimenturilor fr adaos.
o) In cazul cnd s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare, reluarea turnrii este
permisa numai dup pregtirea suprafeelor rosturilor.
p) Instalarea podinilor pentru circulaia lucratorilor pe planeele betonate, precum si
depozitarea pe ele a unor schele , cofraje sau armaturi, este permisa numai dup 24-48
ore, in funcie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat.
r) Verificrile care se efectueaz sunt preconizate in Normativul NE012 99.
Se va avea grij s se realizeze nglobarea complet a armturilor in beton si s se respecte
prevederile proiectului in ceea ce privete grosimea stratului de acoperire.
O atenie deosebit trebuie acordat umplerii complete a seciunilor din nodurile de armturi dese
sau la punctele de nndire, fiind recomandabil ndesarea lateral a betonului cu ipci sau vergele
de otel, concomitent cu vibrarea lui.
In cazul betonrii elementelor verticale ( stlpi, diafragme, perei) trebuie avute in vedere:
pentru elementele avind o nlimea de maximum 3 m la care vibrarea betonului nu este

stnjenit de grosimea redusa a elementelor sau de desimea armturilor, este admis
cofrarea tuturor fetelor pe ntreaga nlime si betonarea pe la partea superioara a
acestuia;
in situaiile in care se ntrevd dificulti la compactarea betonului, precum sI pentru

elementele cu inaltimea de 3 m, se poate adopta una din urmtoarele soluii:
- cofrarea unei fete de maxim 1 m nlime si completarea cofrajului pe msura

PROIECT TEHNIC
privind
betonrii elementului respectiv;

- betonarea prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub alctuit din
tronsoane;
- pentru recipiente, cofrajul se monteaz pe una din fete pe ntreaga nlime de maxim
1 m, completndu-se pe msura betonrii;
primul strat de beton trebuie sa aib o lucrabilitate superioar si sa nu depeasc 30

cm.
In cazul betonrii grinzilor si plcilor va ncepe dup 1-2 ore de la terminarea turnrii
stlpilor sau a pereilor pe care se reazem. Grinzile si plcile care vin in legtur se
toarn de regul in acelai timp.
Pentru a asigura respectarea grosimii conform proiectului , la turnarea plcilor se folosesc reperi
dispui la distanta maxima de 2m.
3.4.3 Compactarea betonului
Se face manual sau mecanic . Compactarea manuala se admite concomitent cu baterea cofrajelor
in urmtoarele situaii:
cnd introducerea in beton a vibratorului nu este posibil din cauza desimii armturii
sau a dimensiunilor seciunii respective iar vibrarea extern nu este eficient;
defectarea vibratorului sau ntreruperii curentului;
cnd se prevede prin reglementrile speciale.
Compactarea mecanica se face cu vibratoare de urmtoarele tipuri:
vibratoare de interior - previbratoare cu care se face vibrarea intern a betonului;
vibratoare de exterior - care se exercit vibrarea cofrajelor;
vibratoare de suprafa care se folosesc la compactarea betoanelor din elemente de

suprafa rare si grosimi mici.
Alegerea tipului de vibrator se face in funcie de dimensiunile elementelor care urmeaz a fi

compactate.
Vibrarea se considera terminata atunci cnd:
betonul nu se mai taseaz;
nu mai apar bule de aer la suprafaa betonului;
suprafaa betonului devine orizontala si uor lucioasa.
Distanta maxim intre doua introduceri succesive ale vibratorului este de 1m, ea putndu-se
reduce funcie de desimea armturilor si caracteristicilor seciunii.

PROIECT TEHNIC
privind
Grosimea stratului de beton care urmeaz a fi vibrat nu trebuie sa depaseasc 3/4 din lungimea
buteliei, la compactarea stratului urmtor butelia trebuie sa ptrund la 15cm in stratul anterior
compactat.
Vibrarea extern se aplica la executare elementelor prefabricate sau in cazul celor executate
monolit , avind grosimi mici si armaturi dese. Ea se efectueaz cu vibrator de exterior , ceea ce
impune a se lua masuri corespunztoare de asigurare a rigiditii cofrajelor.
Vibrarea de suprafa se aplica in cazul compactrii plcilor cu grosimea de maxim 20 cm.
Durata vibrrii de suprafa este de 30-60 secunde, iar durata optim se poate stabili prin
determinarea de prob cu prima sarj de beton pus in oper.
Distanta intre doua poziii succesive ale plcilor vibrante se stabilete astfel incat sa fie asigurata
suprapunerea pe cel puin 5cm in raport cu poziia precedent.
3.4.4. Rosturi de lucru
De regula betonarea se face fara ntrerupere pe nivelul respectiv intre doua rosturi de dilataie.
Atunci cnd acest lucru nu este posibil rosturile de lucru trebuie prevzute in zonele de solicitri
minime.
3.4.5. Tratarea betonului dup turnare
Se menine umiditatea betonului cel puin 7 zile dup turnare, pentru a se reduce deformaiile de
contracie si pentru a se asigura condiii favorabile ntririi acestuia.
Betonul proaspt turnat trebuie protejat de vnt si de aciunea razelor solare timp de minim 24h.
Protejarea elementelor dup turnare se face prin
acoperirea cu materiale de protecie (prelate , rogojini);
stropirea periodica cu apa dup 2-12h de la turnare si se va repeta la intervale de 2-6 h,

astfel incat suprafaa betonului sa se mentina permanent umeda;
aplicarea de pelicule de protecie , pe baza de prescripii speciale.
In cazul recipientelor , meninerea umiditii betonului trebuie asigurata timp de 14-28 de zile (in
funcie de anotimp si de condiiile de expunere).
Suprafeele de beton proaspt trebuie de asemenea protejate in timpul ploilor cu folii de
polietilena sau prelate , att timp cat exista pericolul antrenrii pastei de ciment.
3.4.6. Decofrarea
Dup ce betonul a atins o rezistenta de minim 2,5 N/mmp, astfel incat fetele si muchiile
elementelor sa nu fie deteriorate , partile laterale ale cofrajelor pot fi ndeprtate.
Cofrajele feelor interiore la placi si la grinzi se pot ndeprta (meninnd sau remontnd popii de

PROIECT TEHNIC
privind
sigurana) atunci cnd rezistena betonului a atins, fa de clasa de betoane, urmtoarele

procente:
- pentru elemente cu deschideri < 6 m : 70 %;

- pentru elemente cu deschideri > 6 m : 85 %;
Popii de siguran se pot ndeprta atunci cnd rezistenta betonului a atins fata de clasa de
betoane urmtoarele procente:
- pentru elemente cu deschideri < 6 m : 95 % ;

- pentru elemente cu deschideri 6 -12 m :110% ;
- pentru elemente cu deschideri > 12 m :115 % ;
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns elementele de construcie in vederea decofrrii se stabilesc
prin ncercarea epruvelor de control sau pe baza de ncercri nedistructive.
3.5. Cofraje
In funcie de confecionarea si gradul de reutilizare cofrajele se clasifica in urmtoarele categorii:
- cofraje fixe executate de regula direct pe antier , datorita consumului mare de lemn
si forta de munca , aceste cofraje se utilizeaz numai pentru construcii de forma
speciala la care nu se pot aplica alte tipuri de cofraje mai eficiente;
- cofraje demontabile;
- cofraje mobile executate sub forma de ansambluri de inventar , care pe poriuni mici
sau in ntregime pot fi desfcute , pot fi deplasate in poziii succesive pe msura ce se
toarn betonul.
Orice tip de cofraj trebuie sa urmreasc urmtoarele condiii tehnice cu caracter general:
-
sa asigure obinerea formei dimensiunilor si gradului de finisare prevzute in
proiectul respectiv;
-
sa fie rezistente sub aciunea tuturor ncercrilor ce apar in timpul execuiei
lucrrilor;
-
sa fie etane pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment dupa turnarea
betonului;
- sa fie alcatuite astfel incat sa asigure o decofrare uoara si o preluare treptata a
ncrcaturilor de ctre elementele care se decofreaz;
- sa fie uor de manipulat.
Montarea cofrajelor cuprinde urmtoarele operaii:
-
trasarea poziiei cofrajului , asamblarea si susinerea provizorie a panourilor ,

PROIECT TEHNIC
privind
verificarea si eventual corectarea poziiei panourilor ncheierea , legarea si sprijinirea

definitiva a cofrajelor;
- o atenie deosebita trebuie acordata cazurilor in care elementele de susinere a
cofrajelor reazem fie pe terenuri inghetate sau supuse inghetului , fie pe pamanturi
sensibile la umezire.; in astfel de situaii , trebuie luate masuri corespunztoare pentru
a evita deplasarea acestora in funcie de condiiile de temperatura si de posibilitatea
de nmuiere.
Pentru calculul cofrajelor si susinerile
acestora
la incarcari verticale se iau in considerare
urmtoarele:
1. Incarcari orizontale statice provenite din mpingerea laterala a betonului asupra pereilor
cofrajului, distribuie funcie de viteza de betonare reprezentnd raportul dintre inaltimea
elementului ce trebuie turnat si durata de timp apreciata pentru umplerea cofrajului cu
beton pe inaltimea respectiva.
2. ncrcarea orizontala dinamica pe pereii cofrajelor provenite din ocurile care se produc
la descrcarea betonului se apreciaz astfel :
a) pentru o capacitate a mijlocului de transport
0,2 mc.
200 kg/ mc.
0,2 - 0,7 mc.
400 kg/ mp.
0,7 mc.
600 kg/ m
b) pentru turnarea cu jgheaburi si palnii

200 kg/ mp.
c) pentru turnarea cu pompa
600kg/ mp.
3. ncrcarea datorita vntului - numai pentru calculul susinerii cofrajelor mai nalte de 6 m.
3.6. ARMAREA
3.6.1. Fasonarea armaturilor
Fasonarea barelor, confecionarea i montarea carcaselor de armtur se va face n strict
conformitate cu proiectul.
Armturile care se fasoneaz trebuie s fie curate i drepte. Eventualele pete de rugina de pe
suprafaa barelor se vor ndeprta prin lovire cu ciocanul sau prin frecare cu peria de sarma (
numai in zonele in care barele urmeaz a fi nndite prin sudura )

PROIECT TEHNIC
privind
Otelul beton este livrat in bare ndoite sau in colaci , astfel nct nainte de taiere si fasonare el
trebuie ndeprtat cu grija, fara a se deteriora profilul. In cazul ntinderii otelului cu troliul , alungirea
maxima nu trebuie sa depeasc 2 mm / m.
Armaturile se termina cu sau fara ciocuri. Ciocul se indoaie la 180 n cazul armaturilor netede si la
90 in cazul armaturilor cu profil periodic. Raza interioara de ndoire este de minim 1,25 d in cazul
armaturilor netede si de 2 din cazul armaturilor cu profil periodic. Poriunea dreapta de la capt
dup ndoire este de 3 d la armaturile netede si 7 d la cele cu profil periodic.
ndoirea barelor nclinate , a barelor de trecere din stlpi in grinzi si a celor trecute peste coltul unui
cadru , se face dup un arc de cerc , a crui raza va fi de cel puin 10 d. Poriunea dreapta a
capetelor barelor nclinate trebuie sa aib cel puin 20 d in zonele ntinse si minim 10 d in zonele
comprimate.
Fasonarea ciocurilor si ndoirea armturilor se executa fara ocuri cu micri lente.
Barele tiate si fasonate , cat si carcasele , sunt apoi depozitate in mod corespunztor in pachete
etichetate, spre a se evita confundarea lor. Pentru a se evita corodarea oelului, se recomand
montarea i betonarea armturilor n max. 15 zile de la fasonare.
3.6.2. Montarea armaturilor.
Aceasta operaie poate sa nceap numai dup ce s-a efectuat recepionarea calitativa a
cofrajelor. La montarea armaturilor trebuie adoptate masuri corespunztoare care sa asigure buna
desfurare a turnrii si compactrii betonului ( crearea unor spatii libere intre armaturile de la
partea superioara la intervale de maxim 3 m care sa permit ptrunderea libera a betonului sau a
furtunelor , crearea in lungul grinzilor la interval de 1,5 m a spaiului necesar ptrunderii vibratorului
in timpul compactrii betonului ).
Se iau masuri corespunztoare care sa asigure meninerea armaturilor in timpul turnrii si
compactrii betonului ( agrafe, distanieri, capre ).
In general se prevd: cel puin 2 distanieri pe mp placa sau perete, cel puin 1 distanier pe ml de
grinda sau stlp si cel puin un distanier intre rndurile de armatura , la fiecare 2 ml de grinda , in
zona in care armatura este prevzut pe doua sau mai multe rnduri.
Distanierii pot fi confecionai din mortar de ciment , in forma de prisma cu cate o sarma pentru a fi
legate de armaturi sau din masa plastica.
Pentru meninerea in poziie a armaturilor de la partea superioara a plcilor se folosesc capre din
otel beton. Caprele se dispun intre ele in cmp la o distanta de maxim 1 m ( 1 buc / mp ) si in
zonele de consola de maxim 50 mm ( 4 buc / mp ) care sunt periclitate in ceea ce privete clcarea
de ctre muncitori a armaturilor de la partea superioara a plcilor.

PROIECT TEHNIC
privind
In cazul armaturilor cu diametre de 14 mm sau al plcilor cu grosime de 40 cm se admite

depirea distantelor menionate anterior pentru asigurarea pstrrii poziiei corecte a armaturii.
Se recomanda ca armatura sa se monteze sub forma de carcase preambalate , sudate prin puncte
in cazul in care se dispun de mijloace mecanice de ridicare si montaj.
3.6.3. Legarea armaturilor.
Obligatoriu , reelele de armaturi din placi si perei au legate doua rnduri de incrucisri marginale
pe ntreg conturul , restul incrucisrilor ( din mijlocul retelelor ) se leaga din 2 in 2 in ambele
sensuri.
In cazul plcilor curbe subiri , reelele se leag in toate punctele de incrucisare.
Se leag toate incrucisarile barelor la grinzi si stlpi cu colturile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor
(restul incrucisarilor acestor bare cu poriunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai in ah, cel
putin din 2 in 2).
In mod obligatoriu , barele nclinate se leag de primii etrieri care se incruciseaz. Etrierii si
agrafele care se monteaz nclinat fata de armatura longitudinala , se leag de toate barele cu
care se incruciseaza.
3.6.4. nndirea armaturilor.
Se face prin suprapunere , sudura , manoane presate la rece , manoane sudate metalotermic.
Se recomanda ca la nndirea armaturilor pentru diafragme ,barele verticale de armatura sa nu fie
prevzute la capete cu ciocuri , pentru a nlesni turnarea si compactarea betonului.
Lungimile de nndire ce trebuiesc respectate pentru construciile cu grad seismic 7 sunt:
Calitatea otelului
Lungimea de nndire a armaturilor longitudinale, pentru beton de marca.

C12/15
C16/20
C20/25
OB 37
40 d
45 d
45 d
PC 52
45 d
40 d
40 d
PC 60
45 d
40 d
40d
3.6.5. Ancorarea armaturilor.

In cazul barelor orizontale din centuri si a barelor orizontale independente din armarea de cmp se
face pe o lungime de 40 d pentru barele din PC 52 , PC 60 si OB 37.
3.6.6. Stratul de acoperire cu beton.
Pentru protecia armaturii contra coroziunii si pentru buna conlucrare cu betonul , stratul de
acoperire va fi :

PROIECT TEHNIC
privind
Elementul
Grosimea de acoperire (cm)
Placi cu grosime
<10 cm
1,0
Placi cu grosime
>10 cm
1,5
Grinzi de inaltime
< 25 cm
1,5
Grinzi de inaltime
> 25 cm
2,5
Stlpi
2,5
Fundaii cu strat egalizare -
2,5
Observaii
armare la fata locului

Fundaii , stlpi , grinzi in contact
5,0
cu pmntul
Etrieri sau armaturi transversale
Pentru fetele laterale ale

elementelor - min. 4,5 cm
1,5
din carcase sudate

Armaturi din pofile laminate
5,0
3.6.7. nlocuirea armaturilor prevzute in proiect.

Atunci cnd din motive justificative antreprenorul nu dispune de sortimente si diametrele prevzute
in proiectul de execuie se poate accepta nlocuirea acestor armaturi, numai cu acordul
Consultantului de supervizare, respectnd urmtoarele condiii :
adoptarea altor diametre de bare , de acelai tip de otel cu cel nlocuit, se face astfel
incat aria armaturilor sa rezulte egala sau cel mult 5% mai mare dect cea din proiect ;
pentru armaturile de rezistenta din grinzi, diametrul nou adoptat poate fi cu cel mult
25% mai mare dect cel prevzut in proiectul lucrrii , fara a schimba tipul otelului;
nlocuirea de armatura se menioneaz pe planurile de execuie care se depun la

Cartea Construciei.
3.7.
EXECUTAREA RECIPIENTILOR DIN BETON ARMAT
3.7.1. Generaliti
La executarea recipienilor din beton armat si beton precomprimat se vor tine seama de
prevederile normativelor: NE012 99, C 130-78, precum si normativul nr. P 73-94: Instruciuni
tehnice pentru proiectarea si, execuia recipienilor din beton armat si beton precomprimat pentru

PROIECT TEHNIC
privind
lichide.
Execuia recipienilor se va face pe baza proiectelor si detaliilor de execuie, a caietului de sarcini
si a fiselor tehnologice, urmrindu-se in mod deosebit realizarea unor betoane cu o structura
compacta si uniforma. In acest scop se vor ndeplini urmtoarele cerine:
1. materialele componente vor fi ferite de impurificare si degradare
2. utilajele de compactare a betonului vor avea dimensiuni corelate cu grosimea
elementului, distanta dintre armaturi si grosimea straturilor succesive de beton, pentru
a permite o vibrare corespunztoare; numrul acestora se va stabili astfel incit sa se
dispun de rezerve in cazul unor eventuale defeciuni;
3. se va ntocmi un plan de betonare pentru a asigura o turnare continua, precizindu-se
totodat numrul formaiilor de lucru;
Se vor prevedea instalaiile necesare de alimentare cu apa si evacuarea acesteia, pentru
efectuarea probei de etaneitate in termenele stabilite;
naintea nceperii fiecrei faze de lucru se va verifica:
1. calitatea lucrrilor executate in faza anterioara;
2. daca utilajele necesare la betonare, precomprimare, torcretare, functioneaza
corespunztor;
3. daca formaiile de lucru si-au insusit prevederile din caietele de sarcini si fisele
tehnologice;
4. respectarea normelor de protecia muncii
La recipienii situai pe terenuri in panta si la cei fundai pe paminturi sensibile la umezire, se va
tine seama de masurile de amenajare a amplasamentului, respectind instruciunile din P 7-92.
In cazurile in care nivelul apei subterane din amplasamente este deasupra cotei radierului, se vor
lua masuri de coborire a nivelului apei cu cel puin 0,50 m sub cota de fundare. Nivelul coborit al
apei subterane va fi meninut pina la terminarea lucrrilor.
In timpul execuiei, se va tine evidenta activitatii de control a calitatii lucrrilor. Documentele se
ataseaza la Cartea Tehnica a construciei.
3.7.2. Cofraje si sustineri
La realizarea cofrajelor si susinerilor se va tine seama de succesiunea operaiilor legate de
realizarea elementelor din beton, asigurindu-se accesul mijloacelor de transport si punere in
lucrare a betonului.
La peretii din beton turnat monolit se va prevedea cofrarea progresiva a uneia din fete, cu panouri
de maximum 1 m inaltime, montate pe masura turnrii betonului.

PROIECT TEHNIC
privind
Se recomanda ca elementele de legtur ale cofrajului sa nu traverseze peretele In cazul in care

acest lucru nu este posibil, se vor adopta solutii verificate, prin experimentri concludente, pentru
etanseizarea zonelor traversate de legaturile utilizate.
Abaterile dimensionale, msurate dupa montarea si stringerea cofrajelor nainte de betonare, vor fi
cu cel puin 30% mai reduse decit cele admise pentru elementele finite.
nainte de montarea cofrajelor la pereii din beton armat monolit se va verifica:
poziionarea corecta a armaturilor la racordarea cu radierul;
curatirea atenta a rostului, inlaturindu-se toate elementele strine
montarea pieselor de etanare a rostului(pofile din PVC plastifiat, asigurindu-se

continuitatea lor)
3.7.3. Armaturi
Confecionarea ,depozitarea si montarea armaturilor nepretensionate se va face in conformitate cu
precederile normativului C 140-86, cu urmtoarele precizri suplimentare:
se vor utiliza numai distanieri din mase plastice sau mortar, asezati intre armaturi si
fata cofrajului;
armaturile dispuse pe cele doua fete ale peretelui vor fi meninute la distanta dintre ele,
prevzuta in proiect, prin distanieri din otel-beton;
se interzice ndoirea armaturilor in cazul in care mustatile lsate din radier nu se inscriu
in conturul peretelui; cu avizul proiectantului se vor executa vute locale pe inaltimea de
inadire;
se vor lua masuri de protecie la efectuarea eventualelor suduri, daca exista teci sau
garnituri din mase plastice sau cauciuc , deja montate.
nlocuirea armaturilor prevzute in proiect se poate face in conformitate cu prevederile normativului

NE012 99, cu acordul proiectantului.
Confecionarea, depozitarea si punerea in lucrare a armaturilor pretensionate postintinse se va
face in conformitate cu prevederile normativului C 21 -85.
3.7.4. Betoane
La prepararea betoanelor pentru recipienti se vor folosi aditivi reductori de apa (1), antrenori de
aer (2), superplastifianti (3), intirzietori de priza (4), conform prevederilor normativului C 140-86 sau
agrementelor tehnice. Lucrabilitatea amestecului de beton proaspt necesara la punerea in
lucrare, va fi corespunztoare unei tasri de 8-12 cm pentru betoanele cu aditiv tip (1),(2),(4) si de
12-18 cm pentru betoanele cu aditiv tip (3)

PROIECT TEHNIC
privind
Se recomanda folosirea aditivilor tip (3) pentru elementele ce trebuie sa asigure etenseitatea in
cazul in care exista .zone cu armaturi dese, sau daca se ntrevd dificultati de compactare.
Pentru primul strat de la baza peretelui sau dup ntreruperea betonrii, lucrabilitatea betonului va
corespunde unei tasri de minim 12 cm.
Dozajul de ciment se stabilete in funcie de clasa betonului, raportul A/C maxim admis si
lucrabilitatea necesara si trebuie sa fie cel puin egal cu valorile indicate in tabelul de mai jos
Inaltimea
Condiii tehnice ce tebuiesc ndeplinite
Conditii de agresivitate
coloanei
lichid/mediu
de lichid
foarte slaba/slaba
intensa,foarte
intensa
AGRESIVITATE
medie
sau
puternica
<4m
-grad de impermeabilitate
-raport A/C
min
P 4/10
P 8/10
0,60
0,50
360
430
325
390
C16/20
C20/25
P8/10
P12/10
0,50
0,45
430
500
390
455
C20/25
C25/30
P 12/10
P 12/10
maxim
dozaj min. de ciment (kg/m3) pt. Agregate:

0-16 mm
0-31 mm
clasa betonului minim
4-12 m
- grad de impermeabilitate
min
-raport A/C
max
-dozaj min. de ciment ( kg/m3) pt. Agregate

0-16 mm
0-31 mm
clasa betonului min
> 12 m
- grad de impermeabilitate
min

PROIECT TEHNIC
privind
Inaltimea
Condiii tehnice ce tebuiesc ndeplinite
Conditii de agresivitate
coloanei
lichid/mediu
de lichid
-raport A/C
max
-dozaj min. de ciment ( kg/m3) pt. Agregate
0,45
0,45
500
500
455
455
C20/25
C25/30
0-16 mm
0-31 mm
clasa betonului min
Granulozitatea agregatului total se va adopta conform prevederilor din normativul C 140-86.

La prepararea betoanelor pompate se recomanda utilizarea aditivilor superplastifianti. Se va urmri
ca procesul de pompare sa fie continuu, fara ntreruperi care favorizeaz betonului in conducte.
Turnarea se va face continuu, in straturi orizontale de cel mult 40 cm inaltime, si se evita rosturi de
lucru in afara celor prevzute in proiect.
Inaltimea libera de cdere a betonului nu va fi mai mare de 0,5 m. Intervalul intre turnarea a doua
straturi succesive de beton nu trebuie sa depeasc timpul minim de ncepere a prizei, in funcie
de condiiile de temperatura si de timpul de priza al betonului. Iun cazul in care se depete acest
interval, inainte de reluarea betonrii, pentru a asigura caracterul monolit al structurii, suprafaa
betonului vechi va fi curat, prtile neaderente de beton si in special laptele de ciment vor fi
ndeprtate. Curirea betonului si pregtirea suprafeei se vor face inind seama de prevederile
instruciunilor tehnice departamentale PE 713-90.
Suprafeele de beton vor fi meninute umede pn la vrsta de 14-28 zile, in funcie de condiiile
de expunere.
Este obligatoriu ca radierul sa fie protejat prin acoperire cu un strat de apa sau un strat de nisip
meninut in stare umezita.
In cazul pereilor se recomanda protejarea betonului cu prelate meninute permanent umede.
Se recomanda sa se evite betonarea recipienilor cnd temperatura mediului depete 30 grade
Celsius. In cazul in care aceasta recomandare nu poate fi respectata, este necesara o organizare
speciala a betonrii.
Nu se admite betonarea recipienilor pe timp friguros ( 15 noiembrie - 15 martie), definit conform
normativului C 16-84.

PROIECT TEHNIC
privind
Controlul calitatii betonului pus in lucrare se va efectua conform prevederilor din normativul C 14086.
3.7.5. Tencuieli, sape pentru pante
Execuia tencuielilor se va face in conformitate cu prevederile instruciunilor tehnice C130-78 si cu
precizrile menionate in continuare:
Aplicarea tencuielilor se va face numai dup execuia probei de etaneitate si a eventualelor
remedieri. Se recomand utilizarea sablrii pentru pregtirea suportului tencuielilor, indiferent de
modul de aplicare ala acestora.
Continuitatea si aderenta la stratul suport al sapelor si tencuielilor se vor verifica prin metode
adecvate nedistructive ( vizual, uoar ciocnire ). Dup aceasta verificare, se va ncheia proces
verbal de lucrri ascunse.
3.7.6. Verificarea calitii lucrrilor si remedierea defectelor de execuie
Verificarea calitii lucrrilor
Verificarea calitii lucrrilor se va face pe parcursul lucrrilor de execuie, pentru fiecare categorie
de lucrri in parte si separat pe recipientul in ansamblu, nainte si dup aplicarea straturilor de
protecie.
Verificarea se va face in conformitate cu prevederile prescripiilor in vigoare pentru diversele
categorii de lucrri.
Se recomanda remedierea, nainte de verificarea etaneitii, a defectelor vizibile, prin injectare,
sau cu masa de paclu cu chit tiocolc. La recipienii din beton precomprimat remedierile necesare
se recomanda sa se fac nainte de precomprimare.
Verificarea etaneitii recipientului se face prin proba de umplere cu apa, conform prevederilor
STAS 4165-88.
In prima etapa se umple recipientul cu apa pin la nivelul corespunztor inltimii utile si se
completeaz apa astfel incit recipientul sa rmin in permanenta plin pina la nivelul indicat, timp de
10 zile.
In acest interval se fac verificri in vederea eliminrii totale a pierderilor .de apa prin instalaiile
recipientului sau prin piesele de trecere ale conductelor.
Daca se constata pierderi de apa la exteriorul pereilor, recipientul se golete pentru efectuarea
reparatiilor.necesare, fara a mai atepta trecerea ntregului interval de 10 zile, dup care proba se
reia in condiiile prevzute.
In etapa a doua se face proba de etaneitate, care dureaz tot 10 zile. La nceputul acestui interval
se nchide alimentarea cu apa a recipientului.

PROIECT TEHNIC
privind
Etaneitatea recipientului se considera corespunztoare daca, dup trecerea intervalului de 10

zile, pierderile de apa observate, scazind pierderile prin evaporare , nu depasesc in medie 0,25
l/zi.m2 de suprafaa udata.
Se recomanda ca nivelul apei sa se msoare zilnic, cu precizia de 0,1 mm. Constatind totodat si
tendina de colmatare.
In afara prevederilor generale de desfasurare a probei de etaneitate se va tine seama si de
urmtoarele precizri:
umplerea cu apa se va face lent (minim 24 ore);
la recipienii compartimentai se vor umple la nceput toate compartimentele, verificarea

etanseitatii pereilor facindu-se prin golire succesiva;
1. Se recomanda a se evita meninerea recipientului parial umplut cu apa timp
ndelungat;
2. Se admit mici pete de umezeala pe perei in cazul in care acetia se tencuiesc
ulterior pe fata interioara; in acest caz, pierderea de apa poate fi de maximum
0,50 l/zi.m2 de suprafaa udata;
3. Se recomanda o etapa intermediara de verificare a etanseitatii radierului, cu
naltime de umplere de maximum 1 m;
4. La recipienii fundai pe paminturi sensibile la umezire se va fac obligatoriu
remedierea prealabila a oricror defecte vizibile care ar putea conduce la
neetaneitate si se va face obligatoriu o etapa intermediara de verificare a
etanseitatii radierului(inaltime de apa max. 1 m).
Proba de etaneitate prin umplere cu apa se face nainte de aplicarea tencuielilor sau proteciilor, a
izolrii termice la perei si a umpluturilor de pmnt in jurul recipientului, si este obligatorie,
indiferent de natura lichidului nmagazinat.
Verificarea finala a etaneitatii se face dup aplicarea tencuielilor si a straturilor de protecie. Proba
se face prin umplerea recipientului cu apa si se considera satisfctoare daca nu apar pete la
exterior. Se poate renuna la aceasta verificare daca proba prevazuta la punctul anterior (max.
0,25 l/zi.m2 de supraf. udata) a dat rezultate satisfctoare.
Remedierea defectelor de execuie
Denivelrile, zonele de beton segregat, zonele cu armturi descoperite sau cu acoperire
insuficient si cele necompletate cu beton se remediaz in conformitate cu prevederile
instruciunilor tehnice C 149-87.
In vecintatea pieselor de trecere se recomanda ca remedierile sa se fac prin injectare cu lapte

PROIECT TEHNIC
privind
de ciment sau cu amestecuri pe baza de rini epoxidice.

Fisurile se pot remedia prin injectare cu lapte de ciment sau cu rin epoxidic , conform
prescripiilor de aplicare a acestor metode. Soluia va fi data de ctre proiectant, in urma analizrii
cauzelor care au determinat apariia fisurilor.
Soluiile de remediere a altor defecte de execuie decit cele menionate se vor elabora in urma
analizrii cauzelor care au generat apariia defectelor, de ctre specialiti cu experien si cu
avizul proiectantului.
La elaborarea soluiilor de remediere se va avea in vedere compatibilitatea materialelor utilizate cu
lichidele nmagazinate ( spre exemplu avizele sanitare in cazul lichidelor alimentare).
3.8. EXECUTAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE PREFABRICATE

Elementele prefabricate se confecioneaz in tipare metalice de beton sau de lemn , alegerea
materialului fcndu-se pe considerente tehnico - economice.
Fetele tiparelor care vin in contact cu betonul trebuie unse cu ageni de decofrare nainte de
utilizare .
Tiparele si piesele lor de fixare trebuie sa fie suficient de rigide pentru a nu suferi deformaii in
timpul vibrrii , manipulrii
In cazul in care decofrarea se face prin smulgere , tiparele trebuiesc astfel ancorate incat sa
reziste la fora de smulgere.
3.8.1. Prepararea betonului
Compoziia betonului se stabilete pe baza de ncercri preliminare .
Transportul betonului la locul de ncercri preliminare
Transportul betonului la locul de turnare se face cu instalaii sau utilaje adecvate, care sa permit
segregarea acestuia sau pierderea laptelui de ciment.
3.8.2. Turnarea betonului
Inainte de turnare se fac toate verificrile necesare si anume daca tiparele sunt bine curatate,
ncheiate, fixe si unse, daca armatura este curata si a fost corect aezata.
Compactarea betonului se face cu ajutorul vibratoarelor de suprafaa, de cofraj, mese vibrate, in
condiiile stabilite prin fisa tehnologica.
Decofrarea elementelor prefabricate se face la termenul prevzut in fisele tehnologice.
Aceasta operaie trebuie executata cu grija, folosind mijloace adecvate pentru a nu se rupe

PROIECT TEHNIC
privind
muchiile elementelor si a nu se deteriora tiparele.

Pe timp clduros elementele prefabricate trebuie meninute umede timp de 7 zile, prin stropire
periodica si acoperire cu folii de polietilena.
3.8.3. Manipulare , transport ,depozitare
Agatarea elementelor prefabricate in vederea manipulrii lor se face numai din punctele indicate in
fisa tehnologica.
Transportul elementelor prefabricate se face folosindu-se piese de fixare , distantieri sau rastele,
care sa asigure att meninerea poziiei elementelor pe tot parcursul , cat si evitarea deteriorrilor.
3.8.4. Montarea elementelor prefabricate
Lucrrile de montare se executa pe baza unei fise tehnologice care trebuie sa cuprind:
cantitatea de elemente de montat pe sortimente;
mijloace de transport pana la locul de montare;
daca montajul nu se executa direct de pe mijloacele de transport , locul si modul de

depozitare;
metodele de montare si utilajul necesar;
ordinea de desfurare a operaiilor de montare;
formaiile de lucru necesare montajului;
detaliile privind modul de pregtire al suprafeelor pe care urmeaz a se rezema

elementele prefabricate;
ordinea de executare a sudurilor si condiiilor tehnice de calitate ce trebuiesc ndeplinite

de aceste suduri.
nainte de nceperea lucrrilor de montare trebuiesc efectuate urmtoarele:
trasarea axelor necesare poziionrii corecte a elementelor prefabricate;
aducerea la nivel a suprafeelor de rezemare si pregtirea acestora in vederea

montajului;
verificarea funcionrii utilajelor si dispozitivelor de prindere provizorie;
verificarea elementelor prefabricate transportate la locul de montare.
Montarea elementelor prefabricate se face in ordinea si poziiile prevzute in proiect.

Compactarea betonului din mbinri trebuie efectuata cu o grija deosebita de regula prin vibrare.
Dup betonarea mbinrilor in mod obligatoriu trebuiesc luate masuri de protejarea betonului ,
mpotriva uscrii , splrii de ploaie, ngheuri.

PROIECT TEHNIC
privind
3.8.5 Instructiuni pentru realizarea statiilor de pompare ape uzate

Statiile de pompare se amenajeaza in camine circulare din PEID special echipate pentru acesta
destinatie. Ele au diametre cuprinse 1.00m si 2.00m si sunt realizate pentru adancimi de pozare de
3.00m si 5.00m.
Tipul de camin utilizat se alege functie de geometria necesara impusa de proiect, d conditiile
geotehnice ale terenului din amplasament precum si de pozitia fata de zona carosabila. Nivelul
apei subterane la momentul executiei cat si in exploatare este determinat pentru masurile de
lestare ce trebuie luate.
Toate aceste elemente se vor comunica producatorului care va furniza tipul de camin
corespunzator conditiilor impuse de proiectant impreuna cu documentatia ce va contine caiete de
sarcni privind modaliatea de fundare, de lestare, de executie a umpluturii si de anemajare a placii
superioare de beton functie de conditiile de
3.9. Abateri si defecte admisibile pentru elementele de beton si beton armat
Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje , gata confecionate:
lungime 4 mm ;
lime 3 mm ;
Abateri fata de dimensiunile din proiectele cofrajelor si ale elementelor date in Normativul NE012
99.
Urmtoarele defecte privind aspectul si integritatea elementelor de beton si beton armat :
defecte de suprafaa (pori segregri superficiale sau de maxim 40 cmp/defect ,iar

totalitatea defectelor din acest tip fiind limitate la maxim 10 % din suprafaa elementului
);
defecte in stratul de acoperire a armaturilor (tirbiri locale, segregri) avnd adncimea

pana la armatura , lungimea de maxim 5 cm .
Defectele care se ncadreaz in limitele menionate nu se nscriu in procesul verbal care se

intocmeste la examinarea elementelor dup cofrare.
3.10. CONTROLUL CALITII LUCRRILOR de beton si beton armat
n fazele procesului de execuie a lucrrilor de beton simplu i beton armat, majoritatea acestor
lucrri devin ascunse, astfel nct verificarea calitii lor trebuie s fie consemnat n procese
verbale de recepie calitativ. Procesele verbale de lucrri ascunse vor fi ncheiate ntre
reprezentanii Contractorului i ai Consultantului de Supervizare i vor fi aduse la cunotina

PROIECT TEHNIC
privind
Proiectantului. Nu se admite trecerea la o nou faz de execuie nainte de ncheierea procesului

verbal referitor la faza anterioar.
Verificarea calitii lucrrilor este menionat in C 56-2002 Normativ pentru verificarea calitii i
recepia lucrrilor de construcii aferente, si se va face pe parcursul urmtoarelor operaii:
verificarea calitii materialelor componente ale betonului
executarea cofrajelor:
alctuirea elementelor de susinere si sprijinirile;
ncheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii

necesare;
dimensiunile in plan ale seciunilor transversale;
poziia cofrajelor in raport cu cea a elementelor corespunztoare situate la
nivele inferioare;
poziia golurilor.
calitatea i montarea armturilor:

numrul, diametrul si poziia armaturilor in diferite seciuni ale elementelor
structurii;
distanta dintre etrieri , diametrul acestora si modul lor de fixare;
lungimea poriunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaz a
fi nglobate in elemente ce se toarn ulterior;
poziia nndirilor si lungimilor de petrecere a barelor;
calitatea sudurilor;
numrul si calitatea legaturilor dintre bare;
dispozitivele de meninere a poziiei armaturilor in cursul betonrii;
modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile
acestuia;
poziia , modul de fixare si dimensiunile pieselor nglobate.
nainte de nceperea betonrii se verifica
daca sunt corespunztor pregtite
suprafeele de beton turnate anterior si cu care urmeaz sa vina in contact betonul nou , in
sensul ca s-au ndeprtat zonele de beton necompactat. Suprafeele in cauza trebuie sa
prezinte rugozitatea necesara asigurrii unei bune legaturi intre betonul nou si cel vechi si
sa fie in stare umeda.
calitatea betonului livrat de staia de betoane se verifica daca:

PROIECT TEHNIC
privind
datele nscrise in bonurile de transport ale betonului corespund celor

prevzute in proiect si nu s-a depasit durata admisa de transport;
lucrabilitatea betonului corespunde celei prevzute;
condiiile de turnare si compactare asigura evitarea oricror defecte;
se respecta frecventa de efectuare a ncercrilor si prelevrilor de probe;
sunt corespunztoare masurile adoptate si meninerea poziiei armaturilor si
formei cofrajelor;
se aplica corespunztor masurile de protecie a suprafeelor libere ale
betonului proaspt.
condiiile de turnare i compactare a betonului;
decofrarea elementelor;

PROIECT TEHNIC
privind
CAPITOLUL 4. - STRUCTURA CHESON STATIE DE POMPARE APE UZATE

4.1. GENERALITATI
Caietul de sarcini este ntocmit n conformitate cu prevederile Normelor metodologice privind
coninutul - cadru de organizare a licitaiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare i
decontare a execuiei lucrrilor. aprobat cu ordinul nr. 787/34/N din 13.04.1998 al MF i MLPAT
publicat n Monitorul Oficial nr. 230 bis/24.06.1998 i prin hotrrea nr. 729/22.08.2000.
4.1.1. Descrierea lucrrilor
Lucrarile de constructii se refera la statiile de pompare pentru apa uzata menajera executate in
chesoane circulare cu diametre cuprinse intre 2.20 3.00 m si adancimi cuprinse intre 6.30
8.30m de la cota terenului amenajat (cota 0,00).
Aceaste construcii sunt mprite n tronsoane ce se vor executa treptat, odat cu coborrea
chesonului n teren.
Sptura se va executa mecanizat n cheson cu evacuarea pmntului din sptur.
Se va acorda o deosebit atenie la poziionarea pieselor metalice nglobate pentru trecerea
conductelor i pentru fixarea scrii de acces n bazin.
Golurile din planeu pentru elementele prefabricate se vor borda pe latura lunga cu grinzi de 45cm
inaltime ce vor fi armate cu 10 16. Golurile pentru acces vor fi bordate cu cate 4 16.
4.1.2. Condiii tehnice minime
Betoanele utilizate vor respecta normativele i standardele n vigoare n spe NE012-99 iar clasa
acestora va fi conform specificaiilor din proiect.
La execuie trebuie respectate prevederile Instruciunilor tehnice anexate.
4.1.3. Indicaii pentru execuie
Modalitatea practic a executrii lucrrilor prevzute n prezentul proiect va face obiectul unui
proiect tehnologic elaborat de Contractor (i respectat la execuie), proiect ce va fi aprobat de ctre
Consultantul de supervizare.
La execuie vor trebui respectate toate prescripiile tehnice n vigoare cu referire la lucrrile
prevzute, precum i instruciunile tehnice anexate caietului de sarcini.
4.1.4. Controlul si verificarea lucrrilor
Avnd n vedere importana i valoarea acestor lucrri, se impune ncredinarea execuiei lor
numai unei societi cu experien i realizri n domeniu.
Execuia lucrrilor trebuie permanent supravegheat de ctre reprezentantul beneficiarului
Consultant de supervizare, i de ctre responsabilul tehnic cu execuia al Contractorului.
In situaiile prevzute n Programele de control i verificri, va fi convocat reprezentantul Inspeciei

PROIECT TEHNIC
privind
de stat in construcii, precum i proiectantul (inclusiv pentru rezolvarea problemelor tehnice dificile
aprute la execuie i pentru fazele determinante).
La controlul de calitate al execuiei lucrrilor se vor verifica:
starea suprafeelor de beton dup decofrare
respectarea reetelor de mortar, beton i protecii
poziionarea pieselor metalice nglobate
calitatea materialelor procurate i a confeciilor metalice realizate
calitatea montajului componentelor prevzute
respectarea Instruciunilor tehnice date de proiectant i furnizori
respectarea normelor NTS i PSI.
4.1.5. Cantitile de lucrri

Cantitile de lucrri sunt estimate conform listelor de cantitati din Volumul IV si sunt conforme
planurilor de execuie, dar pot suferi corecturi pe parcursul realizrii lucrrilor, prin corelarea cu
situaia de fapt constatat in teren pe parcursul execuiei lucrrilor de construcii-montaj.
4.1.6. Masuri de protecia muncii
La executarea lucrrilor prevzute in documentaie, se va tine seama de prevederile din
Regulamentul privind protecia si igiena muncii in construcii, aprobat cu ordinul nr.
9/N/15.03.1993 al Ministerului Lucrrilor Publice si Amenajrii Teritoriului.
Att executantul cat si beneficiarul vor respecta din ordinul de mai sus, cu precdere urmtoarele
articole pentru lucrrile de construcii prevzute in proiect:
pentru executarea spturilor, se respecta art. 537 573 si 591 606.
pentru prepararea si transportul betoanelor, se respecta art. 691 761.
pentru turnarea si compactarea betonului, se vor respecta art. nr. 762 770.
pentru fasonarea si montarea armaturilor de otel beton, se vor respecta articolele cu

nr. 794 805.
pentru cofraje, se vor respecta art. nr. 1131 1191.
pentru izolaii si protecii anticorozive, se vor respecta prevederile cap. 36.
De asemenea, se vor respecta prevederile specifice din:
Legea nr. 90 / 1996, cu privire la protecia muncii.
PE 006 / 1981 Instruciuni generale de protecia muncii pentru unitatile M.E.E.
DCS nr. 400 / 1981 pentru instituirea unor reguli privind exploatarea si intretinerea
instalaiilor, utilajelor si mainilor, ntrirea ordinii si disciplinei in munca in unitatile cu

PROIECT TEHNIC
privind
foc continuu.
Norme generale de protecia muncii elaborate de ICSPM si aprobate de MMPS cu

ord. nr. 578 / DB / 5840.
Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea

betoanelor si executarea lucrrilor de beton armat si precomprimat, aprobate cu ord. nr.
136 / 95 de Ministerul Muncii si Proteciei sociale.
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, aprobate cu ord. nr.
235 / 95 de Ministerul Muncii si Proteciei sociale.
Norme specifice de securitate a muncii pentru executarea construciilor nalte prin

glisri si liftri, aprobate cu ord. nr. 57 / 1997 de Ministerul Muncii si Proteciei sociale.
4.1.7. Masuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor

La proiectarea, executarea i exploatarea lucrrilor prevzute n documentaie, se va avea n
vedere respectarea urmtoarelor acte normative:
PE 009 / 1993 Norme de prevenire, stingere si dotare mpotriva incendiilor pentru

producerea, transportul si distribuia energiei electrice si termice.
P - 118 / 1999 Norme tehnice de proiectare si realizare a construciilor, privind

protecia la aciunea focului.
C - 300 / 94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executrii

lucrrilor de construcii si instalaii aferente.
H.G. nr. 51 / 1992, privind unele masuri pentru mbuntirea activitii de prevenire si
stingere a incendiilor, cu modificrile si completrile din H.G. nr. 71 / 1996, 571 / 98
si 676 / 98.
Ordonana Guvernului nr. 60 / 1997, privind aprarea mpotriva incendiilor, aprobata

prin decretul nr. 636 / 1997 si cu modificrile din legea 212 / 97.
Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu ord. M.I. nr. 381 /
1993 si ord. MLPAT nr. 7 / N / 1993.
4.1.8. Lista prescripiilor tehnice de respectat la execuie
Legea nr. 10/l995 - Calitatea n construcii.
H.G. 925/l995 si ord. MLPAT nr. 77/N/96 - Regulament de atestare tehnico profesionala a specialitilor cu activitate n construcii.
NE 012/99 - Normativ pentru executarea lucrrilor din beton si beton armat.
C 149/87 - Instruciuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor

PROIECT TEHNIC
privind
elementelor din beton si beton armat.
C 130/78 - Instruciuni tehnice pentru aplicarea mortarelor si betoanelor prin torcretare.
C 17/82 - Instruciuni tehnice privind compoziia si prepararea mortarelor de zidarie si

tencuieli.
C 16/84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a

instalaiilor aferente.
P 59/68 - Instruciuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armrii cu plase sudate a

elementelor de beton.
C 28/83 - Instruciuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel - beton.
STAS 9404/81 - Construcii civile, industriale si agricole. Schele metalice. Prescripii

tehnice de montaj si exploatare.
C 170/87 - Instruciuni tehnice pentru protectia elementelor din beton armat si beton
precomprimat n medii agresive naturale si industriale.
C 139/87 - Instruciuni tehnice pentru protectii anticorozive a elementelor de constructii

metalice.
STAS 292l/76 - Construcii civile, industriale si agrotehnice. Lucrri de hidroizolatii.

Determinarea impermeabilitatii.
STAS 10100-0/75 - Principii generale de verificare a siguranei construciilor.
C 56/85 - Normativ pentru verificarea calitatii si recepia lucrrilor de construcii si

instalaii aferente.
C 204/80 - Normativ cadru privind verificarea calitatii lucrrilor de montaj al utilajelor si

instalaiilor tehnologice pentru obiective de investiii.
HG 273/94 - Regulament de recepie a lucrrilor de construcii si instalaii.
4.2. INSTRUCIUNI TEHNICE PENTRU EXECUIA LUCRRILOR DE TERASAMENTE

Lucrrile de terasamente se vor executa n conformitate cu planurile de situaie i seciunile
transversale cuprinse n proiect, pe baza crora se va materializa, pe teren, ampriza lucrrilor.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se vor aplica cumulativ cu prevederile actelor normative n
vigoare. Lucrrile pregtitoare necesare sunt:
nivelarea terenului;
ndeprtarea apelor de suprafa din vecinti, pentru a nu provoca inundarea gropilor

i prbuirea malurilor;
Dup curirea terenului se efectueaza trasarea lucrrilor prin baterea de rui n limitele viitoarei

PROIECT TEHNIC
privind
construcii. La execuia lucrrilor de terasamente se vor respecta obligatoriu prevederile C169-88

Normativ pentru executarea i recepionarea lucrrilor de terasamente.
Trasarea axelor pentru amplasarea n plan a fundailor i realizarea fundaiilor se va face cu
deosebit atenie aceast lucrare constituind faz determinant.
Spturile se vor executa dup realizarea n prealabil a lucrrilor pentru amenajarea general a
terenului i lucrri de amenajare a terenului de lucru.
Dac la executarea spturilor, care se fac manual, se constat apariia unor terenuri slabe se va
solicita prezena proiectantului pentru a da soluii corespunztoare.
Pmntul n exces se va transporta n locuri precizate de autoritile locale.
Lucrrile de terasamente se vor executa n conformitate cu planurile de fundaii i se vor respecta
prevederile normativelor n vigoare.
Gropile de fundaii nu vor fi lsate deschise pe perioade de timp ndelungate. n cazul n care din
diverse motive acest lucru se ntmpl, nainte de turnarea betonului se va cura din nou fundul
spturii. n cazul n care se constat apariia crpturilor paralele cu marginea superioar, se vor
lua msuri de consolidare i de evitare a surprii.
Nu se vor folosi pentru umpluturi, pmnturi cu consisten redus, mluri, nmoluri, pmnturi
turboase, precum i cele cu sruri solubile.
La umpluturi nu se va folosi pmnt amestecat cu resturi vegetale, rdcini sau materiale
organice. Domeniul umiditii optime de compactare va fi stabilit prin determinri de ctre
laboratorul antierului. Lucrrile de umplutur se vor ntrerupe n cazul unor ploi excesive sau de
durat. Lucrrile se vor relua dup drenarea apelor i materialul de umplutur a ajuns la umiditatea
optim.
Nu se vor face umpluturi la temperaturi sub 0oC. Stratul pe care se depune umplutura trebuie s
nu fie ngheat de asemenea materialul din care se execut umplutura nu trebuie s fie ngheat.
La executarea lucrrilor de terasamente se vor respecta prevederile normativului C169/88, cumulat
cu prevederile din Instruciunile tehnice anexate cu urmtoarele meniuni:
lucrrile ce se vor executa nainte de nceperea lucrrilor de terasamente propriu-zise,

sunt n principal, cele de amenajare a terenului de lucru.
dac la executarea spturilor pentru fundaii se constat existena unor reele de

instalaii subterane existente (conducte ap canale, etc.), trebuie chemat inginerul
tehnolog pentru a lua msurile ce se impun.
pmntul n exces rezultat din sptur se va transporta cu auto n depozit.
umpluturile se vor executa normal din pmnturile rezultate din lucrrile de sptur,

PROIECT TEHNIC
privind
conform caietului de sarcini anexat.
la executarea lucrrilor de terasamente pe timp friguros este obligatoriu respectarea

msurilor generale i a celor specifice lucrrilor de pmnt prevzute n "Normativul
pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente",
indicativ C16/84.
4.3. INSTRUCIUNI TEHNICE PENTRU EXECUIA ELEMENTELOR DIN BETON I BETON

ARMAT
4.3.1. Materiale
Betoane
Betoanele utilizate se vor produce i se vor livra de ctre staii de betoane care funcioneaz pe
baza certificatelor de atestare.
Se vor respecta prevederile normativului NE 012/99, att la prepararea betonului, ct i la
ncrcarea n mijloace de transport i transportul la locul de punere n oper.
La stabilirea reetelor se va urmri realizarea urmtoarelor cerine:
clasa betonului : C16/20 (Bc20)
permeabilitate : p8
gelivitate : G50
tip ciment : I.2.1
lucrabilitate : T2/T3
Reetele se vor stabili, corecta i definitiva n funcie de rezultatele ncercrilor preliminare de

laborator: umiditatea agregatelor, granulozitatea sorturilor, densitatea aparent a betonului
proaspt.
Compoziia de beton adoptat va fi permanent corectat n privina cantitii de ap, n funcie de
umiditatea agregatelor, astfel nct s se respecte raportul A/C prescris n normativul NE 012-99.
Lucrabilitatea betonului proaspt va fi verificat att la staia de betoane ct i la locul de punere n
oper.
Ciment
Cimentul I.2.1 destinat betoanelor obinuite este ales innd seama de condiiile de exploatare,
condiiile de execuie, tehnologia adoptat i clasa betonului.
Se va efectua verificarea calitii cimenturilor, att la aprovizionare ct i nainte de utilizare prin

PROIECT TEHNIC
privind
metodele reglementate de STAS 227/86 i NE 012/99.

Agregate
Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza agregate naturale grele care s corespund
prevederilor STAS 1667/76 "Agregate naturale grele pentru mortare i betoane cu liani naturali" cu
urmtoarele cerine suplimentare:
agregatele s provin din roci stabile, nealterabile la aer sau ap i negelive, nu se

admite utilizarea de agregate provenite din roci feldspatice sau istoase.
nisipul va fi de natur silicoas i va proveni din balastiere, nu se admite utilizarea

nisipului de concasaj.
coninutul n pri levigabile a nisipului va fi de max. 2 % i a pietriului se limiteaz la

max. 0,5 %.
in amestecul total de agregate se vor utiliza cel puin trei sorturi de granulri (ex. 0-3, 37, 7-16 sau 7-31 mm).
se interzice folosirea balastului sau pietriului cu granule mai mari dect cele indicate
pe mrci de betoane.
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avnd pante i rigole de evacuare a apelor.
Pentru depozitarea separat a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu nlimi
corespunztoare evitrii amestecrii sorturilor.
Nu este admis depozitarea direct pe pmnt sau pe platforme balastate.
Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care s evite antrenarea de noroi i impurificarea
agregatelor.
Pentru depozitarea agregatelor se vor respecta i prevederile normativului NE 012/99.
Apa
Apa utilizat la prepararea betoanelor, precum i la umezirea acestora dup punerea n oper,
trebuie s corespund prevederilor STAS 790/85 - "Apa pentru mortare i betoane".
Se interzice utilizarea apei minerale la prepararea betoanelor.
Aditivi
Pentru mbuntirea calitii betonului se pot utiliza aditivi:
aditivi reductori de ap
aditivi pentru creterea lucrabilitii
aditivi pentru mrirea-micorarea timpilor de priza
aditivi antrenori de aer

PROIECT TEHNIC
privind
aditivi pentru creterea rezistentei
aditivi pentru creterea durabilitii
Pot fi obinute efecte favorabile n scopul folosirii aditivilor numai n cazul unor compoziii de beton
judicios stabilite i asigurrii unor amestecuri omogene de beton.
Eficacitatea aditivilor se va verifica n prealabil.
Este interzis folosirea clorurii de calciu ca aditiv. Dozarea aditivilor se face in laboratorul staiei de
betoane. Se vor respecta prevederile din normativul NE 012/99.
Oeluri pentru armturi

Pentru armarea elementelor din beton se utilizeaz bare laminate la cald din oel beton rotund
neted OB37 si profilat la cald PC 52 ce trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice din STAS 438/189 i 438/2-91.
Livrarea, depozitarea i controlul calitii armturilor se vor realiza cu respectarea prevederilor
normativului NE 012/99.
Armare
Fasonarea barelor, confecionarea i montarea carcaselor de armtur se va face n strict
conformitate cu prevederile proiectului.
Armturile care se fasoneaz trebuie s fie curate i drepte. Eventualele impuriti de pe suprafaa
barelor se vor ndeprta.
Pentru a se evita corodarea oelului se recomand montarea i betonarea armturilor n maxim 15
zile de la fasonare. La montarea armturilor se vor lua msuri pentru asigurarea meninerii poziiei
prevzute n proiect:
montarea distanierilor;
crearea spaiilor necesare care s permit ptrunderea liber a betonului sau a

furtunelor prin care se descarc betonul;
crearea spaiilor necesare ptrunderii vibratorului pentru compactare.
Cofrajele
Cofrajele vor fi astfel alctuite nct s asigure realizarea formelor, dimensiunilor i a suprafeei
perfect plane a elementelor, conform prii desenate din proiect.
Se va urmri etaneitatea i rezistena panourilor de cofraj, astfel nct s nu permit pierderea
laptelui de ciment i s asigure preluarea ncrcrilor ce apar n proiectul de execuie (conform
normativului C11/74).

PROIECT TEHNIC
privind
4.3.2. Turnarea betonului

nainte de nceperea betonrii se vor controla (conform normativului NE 012-99):
concordana armturilor cu proiectul (seciune, nr. bare, poziii).
concordana dimensiunilor interioare ale cofrajelor cu dimensiunea elementelor din

proiect.
etaneitatea cofrajelor, pentru a nu se produce scurgerea laptelui de ciment.
stabilirea structurii de susinere a cofrajului pentru a nu se produce deplasarea sau

deformarea cofrajului n timpul sau dup terminarea betonrii.
existena utilajelor necesare pentru vibrare.
existena materialelor de protecie a betonului n stare proaspt.
La turnarea betonului se vor respecta prevederile NE 012-99 si se vor urmri urmtoarele aspecte:
betonul adus la locul de punere n oper va fi de calitate corespunztoare (se

ncadreaz n limitele de lucrabilitate admise i nu prezint segregri).
betonul trebuie s fie rspndit uniform n straturi orizontale.
se va urmri umplerea complet cu beton a seciunii
se vor lua msuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armturilor
se va urmri meninerea poziiei iniiale a cofrajelor i meninerea acestora.
Compactarea betonului se va face prin vibrare alegnd tipul de vibrator corespunztor

dimensiunilor elementelor i posibilitii de introducere a capului de vibrator printre barele de
armtur. Timpul optim de vibrare i grosimea stratului de beton armat se vor stabili prin
determinri de prob efectuate n oper la prima arj de beton ce se compacteaz.
Dup turnarea betonului se vor lua msuri pentru reducerea deformaiilor de contracie prin
meninerea umiditii betonului minim 7 zile dup turnare.
In acest scop se protejeaz suprafeele libere prin acoperirea cu materiale de protecie (rogojini,
prelate i folii) i stropirea periodic cu ap.
4.3.3. Controlul calitii lucrrilor
Fazele proceselor de execuie a lucrrilor de beton i beton armat constituie n majoritate lucrri
care devin ascunse, astfel nct verificarea acestora trebuie s fie consemnate n "procesele
verbale pentru verificarea lucrrilor ce devin ascunse", ncheiate ntre beneficiar i constructor.
Nu se admite trecerea la o nou faz de execuie nainte de ncheierea procesului verbal referitor
la faza anterioar.
Verificarea calitii lucrrilor se va face conform programului de control anexat.

PROIECT TEHNIC
privind
Verificarea calitii lucrrilor se va face pe parcursul urmtoarelor operaii:

1. executarea cofrajelor,
2. calitatea i montarea armturilor,
3. calitatea betonului livrat de staia de betoane,
4. condiiile de turnare i compactare a betonului,
5. decofrarea elementelor.
Eventualele remedieri ale elementelor se vor executa conform normativului C 149/87 - "Instruciuni
tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton"
4.4. INSTRUCIUNI TEHNICE PENTRU EXECUTAREA SI LANSAREA CHESOANELOR
Tehnologia de execuie va face obiectul unui proiect al executantului ce se va elabora pe baza
proiectului de fa, a actelor normative n vigoare i a instruciunilor tehnice din prezentul caiet de
sarcini, cu urmtoarele meniuni specifice:
1. Pentru executarea lucrrilor, n zona de amplasare a chesonului, se va realiza o platform de
lucru aezat la cota terenului natural, dintr-un strat de 30 cm de balast.
2. Coborrea chesonului se va face n etape respectnd tronsoanele din proiect. Pe exteriorul
pereilor se aplic o spoial de bitum naintea coborrii chesonului.
3. Dup executarea primului tronson, se va ncepe sparea n interiorul chesonului, sub nivelul
apei, cu graiferul, i se va cobor treptat pn la cota final dat n proiect, msurat la
bancheta cuitului. Pentru stabilitatea utilajului se prevd panouri de platelaj.
4. In timpul coborrii trebuie s se urmreasc tot timpul verticalitatea chesonului.
Nota:
# Direcia de coborre poate fi rectificat prin sparea sub cuit n partea opus nclinrii
chesonului.
# n situaia n care se ntmpin dificulti la coborre pentru uurarea coborrii chesonului
se poate utiliza una din urmtoarele soluii:
a) splarea pmntului sub cuit cu jet de ap sub presiune;
b) sparea pmntului n interior prin hidromecanizare: pmntul amestecat cu
ap este ndeprtat prin pompare. Prin efectul apei sub presiune se nltur
pericolul de afuiere, iar prin sparea pmntului cu pompare se realizeaz timpi
foarte favorabili de coborre;
c) umplerea spaiului dintre pereii chesonului i terenul natural cu dispersii
tixotropice de argil, pe tronsoanele superioare tronsonului de lansare. Se previn
astfel prbuirile i se micoreaz pericolul prbuirii chesonului. Densitatea

PROIECT TEHNIC
privind
specific a dispersiei tixotropice indicat este de 1,40t/m3. Se recomand

introducerea la partea inferioar a spaiului exterior (imediat peste bancheta
cuitului) a unui dop din pietri i nisip deasupra cruia se aeaz un strat de argil
bentonitic plastificat, lichidul tixotropic urmnd a fi turnat peste acest dop.
Lichidul se va introduce prin simpl turnare. Acolo unde aceast umplere nu este
sigur se pot prevedea n spatele chesonului evi de injectare. Cantitatea de
dispersie tixotropic necesar este de cca. 10-12 mc pentru chesonul din
prezentul proiect.
5. Se va acorda atenie deosebit poziionrii corecte a tuturor pieselor metalice nglobate
precum i a mustilor de armtur necesare realizrii elementelor interioare.
6. n mod deosebit se atrage atenia asupra tratrii corespunztoare a rosturilor de turnare a
betonului, conform precizrilor din Normativul NE-012-99, acestea urmnd a se bucearda,
sufla cu jet de aer i spla cu ap sub presiune.
7. Pentru sparea pe poriuni unde nu poate ajunge graiferul se va cobor nivelul apelor
subterane prin epuismente cu ajutorul motopompelor i se va spa manual.
8. Dup atingerea cotei finale se vor executa urmtoarele:
o
Se va turna un dop din beton simplu C6/7,5 (Bc7,5) cu nlime medie de 0,70
m; Acesta este necesar s fie realizat n cele mai bune condiii astfel nct s
asigure etanarea chesonului. Pentru aceasta se va proceda astfel:
se face betonarea sub ap prin procedeul Contractor,

cu plnie, realizndu-se un dop din beton simplu de cca. 70 cm grosime
care trebuie s se mpneze bine sub cuit. n acest sens este indicat s
existe certitudinea, naintea nceperii turnrii betonului c zona A a cuitului
este degajat de pmnt. Dopul de beton trebuie s asigure o nchidere
etan a fundului chesonului i s poat prelua sarcinile care se manifest
din subpresiuni pe el atunci cnd interiorul construciei se golete de ap.
dup cca.28 de zile, timp n care betonul atinge

rezistena prescris, se trece la evacuarea apei din cheson i, n cazul n
care fundul este etan, se trece la urmtoarele operaii ;
- Se va realiza stratul drenant, din pietri, de 15 cm grosime
- Se va turna beton de egalizare clasa C6/7,5 (Bc7,5) n grosime de 15 cm
Se va turna radierul din beton clasa C20/25 (Bc25) n grosime de 40 cm,

avndu-se grij ca, nainte de turnarea betonului s se poziioneze corect

PROIECT TEHNIC
privind
cordoanele de etanare i piesa de epuisment

o
Se vor realiza elementele interioare ncepnd de jos n sus: planeu

intermediar, tronsoane de rigol, planeu superior i grinzi;
se va executa impermeabilizarea pereilor la interior i a radierului cu mortar,

rezistent la agresivitate sulfatic.
9. Betoanele vor avea urmtoarele caracteristici :

o
Clasa de expunere a betonului : 5a
Peretele circular al chesonului i radier: beton armat C16/20 (Bc20) SRII/A-S32,5

(HII/A-S32,5)-T3-G100-P108 0/71 mm
Planee, grinzi: beton armat C12/15 (Bc15) SRII/A-S32,5 (HII/A-S32,5)-T3-G100P108 0/31 mm
Dop de beton i beton de egalizare: beton simplu C6/7,5(Bc7,5)
10. La execuie se vor respecta prevederile prezentelor instruciuni tehnice cumulativ cu

prevederile normativului NE-012-99.
11. Activitatea de control i verificare - eecutarea lucrrilor trebuie supus ateniei continue a 2
factori:
o
Consultantului de supervizare
Reprezentantul compartimentului de calitate al executantului.
Lucrrile se vor executa pe baza fielor tehnologice de execuie, corespunznd cerinelor din
normativele de execuie, NTSM, PSI i a instruciunilor tehnice ale proiectului, fiind obligatorie
respectarea acestora de ctre executant i beneficiar.
4.5. INSTRUCIUNI TEHNICE PENTRU EXECUIA CONFECIILOR METALICE
Execuia lucrrilor metalice se recomand a se face ntr-un atelier specializat de ctre lucrtori cu
experien n domeniu. Lucrrile pregtitoare constau n sortarea, depozitarea, sablarea, debitarea
pieselor, curbarea, ndoirea pieselor. Se vor verifica n mod obligatoriu certificatele de calitate
eliberate de ntreprinderile furnizoare, controlndu-se tipurile de laminate, dimensiunile i calitatea.
Lucrrile propriu-zise constau n trasarea, tierea, prelucrarea, mbinarea pieselor i montajul de
prob. Metodele de lucru se adapteaz la dotarea atelierului de confecii metalice, iar la terminarea
lucrrii suprafeelelor metalice trebuie s fie perpendiculare pe axe, cu marginile drepte (fr
degradri sau neregulariti) i curate.
Controlul n timpul execuiei trebuie efectuat pe faze astfel: verificarea tasrii, controlul pieselor
dup prelucrri, verificarea ansamblurilor i controlul cordoanelor de sudur.
Confeciile metalice se execut din profile laminate, asamblate prin sudur.

PROIECT TEHNIC
privind
Sudurile ntre elementele componente se realizeaz pe antier la nivel calitativ corespunztor

clasei IV, cu respectarea prevederilor STAS i se verific n conformitate cu Normativul I 27.
La executarea sudurilor se vor folosi tehnologii omologate, conf. STAS sau prescripiilor tehnice
CR-7, colecie ISCIR.
Tehnologia de sudare se elaboreaz de executantul lucrrii pe baza datelor din proiect. Conform
prevederilor I 27/82, sudorii care execut mbinri n clasa de calitate IV vor fi verificai conf.
prevederilor Ordinului IGSIC nr.4/1981.
Executarea sudurilor se va face cu respectarea SR EN ISO 13920/98, SR EN 288/2,3 i SR EN
729-2/96 privitoare la clasele de execuie, formele i dimensiunile rosturilor de sudur i la
abaterile limit de la dimensiuni fr indicaii de toleran.
Examinarea sudurilor de rezisten se va face prin examinarea cu ochiul liber sau lup, msurarea
cu rigla i ablonul i corectarea cu aparate speciale. Sudura defect se va criui i se va suda la
dimensiunile din proiect. Verificarea mbinrilor sudate se fac n scopul punerii n eviden a
mrimii i frecvenei defectelor n raport cu limitele de acceptabilitate ale clasei de calitate
prescris.
Verificrile i ncrcrile sudurilor se fac de ctre personal numit prin grija unitii executante
pentru asigurarea calitii sudurilor.
Aplicarea metodelor de control, n funcie de tipul defectelor este precizat n STAS 8539/85,
10041/90, 6606/86, 9552/87, n prescripiile tehnice CR3, CR6, CR8, CR20 colecia ISCIR precum
i prevederile I 27/82 (tabel 8 i 9). Confeciile metalice se vor proteja prin vopsire cu un strat
grund alchidic i dou straturi de vopsea alchidic.

PROIECT TEHNIC
privind
CAPITOLUL 5 - lucrri de zidrie

5.1. Materiale:
Pentru executarea corect a zidriei trebuie s se nceap cu udarea crmizilor sau blocurilor,
udarea fiind mai abundent dac lucrarea se execut pe ari.
Zidria de nchidere din BCA se face n mod asemntor cu cea a crmizilor, cu deosebirea c
blocurile fiind elemente cu dimensiuni mai mari, nu sunt necesare mai multe iruri de blocuri n
grosimea zidurilor. Zidria se ncepe de la coluri sau de la goluri, ntreruperile se las n form de
trepte a cror nlime nu va depi 1m.
Grosimea rosturilor orizontale este de 12mm, iar cea a rosturilor verticale este de 10mm.
eserea se face obligatoriu la fiecare rnd.
Rosturile verticale vor fi esute astfel ca suprapunerea blocurilor n dou nivele succesive pe
nlime, att n cmp, ct iila coluri, s se fac pe minimum n lungul zidului.
Pentru zidriile de 12,5cm i 7,5cm mortarul de execuie va fi de minimum M 25.
Consistena mortarului pentru zidrii va fi de 8-13cm.
Rosturile orizontale i verticale se vor umple cu mortar, dar lsndu se neumplute pe o adncime
de 1-1,5cm de la faa exterioar a zidului.
Pentru realizarea orizontalitii rndurilor se vor folosi rigle de lemn gradate, la intervale egale cu
nlimea rndurilor de zidrie, fixate la colurile zidriei.
Verificarea se va face cu o sfoar de trasat bine ntins ntre rigle.
ntreruperea zidriei se va face n trepte.
Pentru tierea blocurilor de BCA se va folosi ferstrul, iar pentru crmizi se vor folosi ciocanele
de zidrie bine ascuite.
n dreptul ferestrelor se vor prevedea praznuri cte 2 pe fiecare parte a ferestrelor, sau cte 3
buc./ml. Pentru ui se vor prevedea cte 3 buc. de praznuri pe metru de fiecare parte.
anurile, golurile i liurile pentru instalaii se execut nainte de tencuire, cu condiia de a nu
afecta rezistena zidriei, traseele urmnd proiectul de specialitate.
5.2. Condiii de calitate
Rezultatele verificrilor la elementele de zidrie ce urmeaz s fie tencuite se nscriu n procesele
verbale de lucrri ascunse.
5.2.1. Specificaii pentru mortare
Mortarele folosite la lucrrile de zidrie vor fi mortare cu marca M 50 Z i M 100 Z. Pentru aceste
mortare se folosete cimentul Portland.

PROIECT TEHNIC
privind
Prepararea mortarelor se poate face normal, avnd n vedere volumul mic de lucrri de zidrie.
5.2.2. Executarea tencuielilor
Aplicarea tencuielilor se face dup efectuarea remedierilor.
Continuitatea i aderena de stratul suport al apelor i tencuielilor se vor verifica prin metode
nedistructive (vizual, uoar ciocnire)
n final se va ncheia un proces verbal de lucrri ascunse.
Se interzice utilizarea prepararea mortarelor colorate a pigmenilor (vtmtori sntii
personalului muncitor) miniu de plumb, galben de crom, oxid sau acetat de cupru, etc.
Personalul muncitor care execut aplicarea mecanizat a tencuielilor, precum i cel ce execut
tencuielile manuale la tavane, trebuie s poart ochelari de protecie.
5.3. PARDOSELI
5.3.1. Generalitati
Acest capitol cuprinde specifica iile tehnice pentru executarea pardoselilor. Fiecare tip de
pardoseal este alctuit din:
mbrcmintea strat de uzur care este supus direct tuturor sarcinilor de uzur,
sarcinilor i aciunilor din exploatare.
stratul suport ce primete ncrcarea de la mbrcminte i se transmite elementelor de

rezisten pe care este aezat pardoseala.
Materialele puse n oper vor avea caracteristicile prevzute n standardele
normativele
tehnice de ramur (de producie), specificate n capitolele respective.

Cimentul va fi ferit de aciunea umezeli, ngheului i amestecului cu corpuri strine, att n timpul
transportului (ce se face n saci), ct i n timpul depozitri, ce se face n magazi i oproane.
Adezivul se va depozita n magazi acoperite, la temperatura de +50C - +350C.
5.3.2. Executarea lucrrilor de pardoseli reguli generale
Controlul materialelor ntrebuinate, al dozajului, modul de execuie i al procesului

tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toat durata lucrri .
Pardoselile vor fi plane, orizontale i fr denivelri, fac excepie pardoselile care au

denivelri i pante prevzute n proiect.
Executarea fiecrui strat component al pardoseli se va face numai dup executarea

stratului precedent i constatarea c acesta a fost bine executat.
La trecerea de la executarea unui strat la altul se va realiza o legtur ct mai perfect

ntre straturi.

PROIECT TEHNIC
privind
Executarea pardoselilor se va face numai dup terminarea lucrrilor prevzute sub

pardoseal.
Executarea stratului suport

Stratul suport rigid, trebuie s aib suprafaa plan i neted. n zonele unde apar neregulariti,
care depesc abaterile admisibile, corectarea suprafeei se va face prin spriuire, curirea i
splarea sa, dup care se va aplica mortar de ciment, avnd acelai dozaj de ciment cu al stratului
suport respectiv.
Condiii tehnice de calitate
Respectarea condi iilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseal n parte se va face n
conformitate cu prevederile normativelor n vigoare.
Condiii de msurare a lucrrilor
Lucrrile de pardoseli de orice fel, precum i stratul suport se msoar la metru ptrat suprafa
real cu scderea golurilor mai mari de 0,25 mp.
5.4. ZUGRVELI INTERIOARE I EXTERIOARE
5.4.1. Generalitati
Zugrvelile i vopsitor iile sunt lucrri destinate s rmn vizibile, motiv pentru care calitatea lor
poate fi verificat oricnd, chiar dup terminarea ntregului obiect.
Produsul lavabil este un produs care, pus n oper, este o zugrveal elastic pentru perei, cu
mare rezisten n timp la cldur, frig, la salinitate marin, poluare industrial i urban, nu este
afectat n coninut, astfel c i pstreaz calitile timp ndelungat.
Livrarea se face n ambalaje etane de material plastic (glei) de 2,5; 5; 14 litri.
5.4.2. Domenii de utilizare
La zugrveli interioare i exterioare, pe perei din beton, zidrie de crmid, tencuieli de ciment,
ipsos.
Produsul lavabil ndeplinete cerinele de performan cerute de Normativul privind metodele de
determinare a nivelurilor criter iilor de performan ale finisajelor utilizate la cldiri
aderen mare la suport, peste 0,5 N/mm2
rezisten la mediu alcalin;
din punct de vedere al rezistene iila bicare fac parte din clasa B (nu prezint bici
dup 7 zile);
au o mare putere de acoperire a suprafeei suport;
au aspect frumos de pelicul lucioas, mtsoas;

PROIECT TEHNIC
privind
nu au coninut de substane toxice, inflamabile sau explozibile;
5.4.3. Durabilitatea i ntreinerea

Dup 100 de cicluri de mbtrnire accelerat, zugrvelile realizate cu vopsea lavabil nu sufer
modificri de comportament i aspect.
Sunt rezistente la mijloacele de curire dup murdrire cu praf i funingine.
5.4.4. Condiii de livrare
La livrarea produsului, trebuie s fie nsoit de declaraia de conformitate a furnizorului cu
agrementul tehnic eliberat pentru acesta, potrivit prevederilor standardului SR EN 45.014.
5.4.5. Dosarul tehnic
Produsul lavabil este o vopsea pe baz de copolimeri acrilici pentru zugrveli interioare i
exterioare.
Produsul lavabil se dilueaz cu ap curat, n funcie de efectul de suprafa ce se dorete s fie
obinut.
Temperatura de lucru: +50C i cnd nu exist pericolul de ploaie sau ari mare.
Punerea n oper a vopselelor se face cu bidineaua, rola sau prin pulverizare.
Dup uscare, vopselele se pot ndeprta numai cu diluant.
5.5. PLACAJE DE FAIAN
Materialele de baz pentru placaje, trebuie s corespund condi iilor tehnice prevzute n
standardele i normativele n vigoare.
nainte de livrarea oricrui material la antier, se va pune la dispoziia investitorului i a
proiectantului mostre pentru culoare, desen etc.
Depozitarea cut iilor la antier se va face n stive la max. 1,5m nlime, pe platforme sau rafturi, n
locuri ferite de lovituri i umiditate. Plcile se vor scoate din cuti numa iila locul de montare.
Toate materialele vor fi introduse n lucrare numai dup ce s-a verificat c au fost livrate cu
certificate de calitate care s confirme c sunt corespunztoare normelor n vigoare.
Plcile de faian se cur de praf prin perierea dosului i se in n ap cel puin o or, nainte de
aplicare se scurg 2-3 min.. Montarea plcilor se face n rnduri orizontale ncepnd de la stnga la
dreapta i de la plint n sus.
Primele dou plci se vor fixa cu mortar deasupra cantului dreptarulu iila capetele acestuia
aezndu-se pe cant, prima plac se fixeaz definitiv, iar cea din dreapta provizoriu, urmnd s se
monteze definitiv la terminarea fixri plcilor din acelai rnd.
Se ntinde o sfoar la marginea superioar a primelor dou plci care d nivelul orizontal plcilor
intermediare i care are faa rzuit perfect verificate cu firul de plumb.

PROIECT TEHNIC
privind
Rndul urmtor de plci se va fixa n mod similar, n acelai sens de montare, ns celedou plci
se monteaz pe primul rnd de plci deja existent. Partea de sus a placajului se va termina cu o
plac cu o rotunjire la margine.
Rosturile orizontale i verticale ale placajelor trebuie s fie n prelungire i n linie dreapt, cu
lime uniform . Montarea se face prin aplicarea cu mistria pe dosul fiecrei plci de faian a
mortarului de prindere. Plcile se fixeaz cu striurile de pe dos aezate orizontal. Dup fixare a 3-4
rnduri de plci se verific planeitatea suprafeei placate cu dreptarul de 2 cm, att pe direcia
orizontal ct i vertical. Dup 5-6 ore de la montare se cur rosturile cu crpa, umplerea
rosturilor dintre plci se face ulterior cu ciment alb.

PROIECT TEHNIC
privind
CAPITOLUL 6. - DRUMURI I platforme

6.1. DRUMURI SI PLATFORME DE EXPLOATARE
Traseele drumurilor i a platformelor se vor realiza conform planurilor de situaie, care prevad
elemente necesare tasrii.
Att pentru circulaia curent ct i pentru platforme, sistemul rutier va fi rigid, cu mbrcminte din
beton cu o fundaie din balast.
Pe aceste drumuri i platforme, circulaia de exploatare este de volum mic n comparaie cu cele
de pe drumurile publice.
Lucrrile de terasament pentru drumuri se vor conforma cu prevederile de la cap.6.4.
mbrcmintea din beton vibrat se va executa conform STAS 183 86 i conform normativului C 22
- 84, cu beton clasa Bc 22,5 (B 300) i avnd o grosime de 18 cm.
Conform acelorai acte normative se vor realiza rosturile longitudinale i transversale (de dilataie
i de contracie).
Rosturile vor fi tiate, iar umplerea lor se va face cu mastic bituminos.
Fundaia va fi realizat din balast, conform STAS 6400 - 84 i STAS 662 - 89.
n ipoteza c apa subteran se afl la adncimea mai mare de 3,00 m, grosimea stratului de
fundaie din balast va fi de 15 cm.
Lucrrile de terasamente se vor executa la cotele prevzute n proiect, astfel nct cota final a
drumului s corespund cu cota proiectat.
Profilul transversal tip prevede ca partea carosabil s fie ncadrat de acostamente pe ambele
pri, cu limea de 1,00 m fiecare.
Panta transversal va fi de 2% i va permite ca apa s se scurg lateral, n afara platformei
drumului, n anul creat, n cazul c linia roie este la nivelul terenului sau n debleu.
6.2. AMENAJAREA I REFACEREA SUPRAFEELOR, ALTELE DECT DRUMURI
Exceptnd cazul n care o autoritate i exercit dreptul de a reface o suprafa de teren afectat
de operaiunile antreprenorului, acesta din urm va fi responsabil material pentru refacerea la
condiia iniial a tuturor suprafeelor deranjate, cum sunt:
marginile drumurilor, banchete, poteci, terenuri libere, grdini i orice altceva pn la

satisfacerea autoritilor locale, proprietarilor particulari sau a persoanelor ce au control
asupra terenului respectiv.
Toi copacii, tufiurile i plantele vor fi transplantate cu grij i vor fi readui la poziia
iniial dup umplerea excavaiilor.
Readucerea copacilor btrni sau maturi va putea fi anulat n cazurile cnd vrsta

PROIECT TEHNIC
privind
copacilor face impracticabil readucerea lor.

Pmntul vegetal va fi depozitat cu grij i repozat la suprafaa umpluturilor, acolo unde se impune
acest mod de tratare.
6.3. DRUMURI DE ACCES
Excavaia pentru drumurile de acces va fi realizat pe ct posibil aproape de dimensiunile i de
forma specific a traseului.
Dac s-a excavat mai mult n exces dect era necesar, adncimea suplimentar va fi umplut cu
balast compactat, pe cheltuiala antreprenorului.
Acolo unde sunt necesare umpluturi pentru a aduce terenul la cotele din proiect, se va folosi
balast cu granulometrie continu, care se va poza n straturi nedepind 40 cm i care va fi
compactat cu cilindru vibrator de 10 tf, pn e ajunge la greutatea volumetric de 2,1 tf/mc.
Stratul de fundaie pentru aceast categorie de drumuri va fi tratat conform paragrafului 6.4
mbrcmintea stratului rutier va fi din beton i se va trata conform paragrafului 6.4
Dac antreprenorul dorete s foloseasc drumul definitiv de acces pentru trasporturile necesare
construciei ( materiale, terasamente, betonare ) atunci el are permisiunea de a executa
mpietruirea pentru fundaie, care va avea grosimea n acest caz de 20 cm, dup cilindrare prin
vibrare.
Dup terminarea transporturilor legate de tehnologia executrii construciilor, antreprenorul va
executa o scarificare a mpietruirii drumului de acces, dup care va proceda la completarea
acesteia cu un strat de 10 cm de balast, dup cilindrarea cu vibrocompresorul, continund cu
realizarea stratului rutier din beton de ciment de 18 cm grosime, marca B 300, conform
paragrafului 4.1.
Condiia drumului la terminarea lucrrilor din contract va fi "ca nou" , cu suprafeele curate,
profilate precis, cu rosturile precis trasate, fr pete de beton sau de alta natur, lucrri de peticire,
linii marcnd foste spturi (anuri) , vopsea, ulei sau scurgeri de combustibil, sau alte defecte
vizibile sau structurale.
6.4. Lucrari de drumuri
6.4.1. Lucrri de terasamente
Lucrrile de terasament pentru drumuri se vor conforma in general prevederilor din Vol 3
Seciunea 2 Specificaii terasamente
Atunci cnd densitatea terenului uscat la o adncime de 0.3 m de la nivelul platformei este sub
90% din densitatea maxima a terenului uscat, determinata conform prevederilor standardelor si
normativelor naionale aplicabile, in vigoare, subsolul va fi refinisat si compactat la 90% din

PROIECT TEHNIC
privind
densitatea maxima a terenului uscat.

Umplutura mai jos de 0.3 m adncime sub nivelul de platforma va fi compactata la 90% din
densitatea maxima a terenului uscat. Umplutura ce se ncadreaz in 0.3 m adncime sub nivelul
de platforma va fi compactata la 95% din densitatea maxima a terenului uscat.
Atunci cnd se compacteaz seciuni din subsol, se va acorda o atenie speciala condiiei ca
subsolul natural sau umplutura sa fie compactate cu o uoara panta spre exterior pentru a se
asigura o buna scurgere a apei de suprafaa.
Materialul excavat pentru patul de suport al drumului care este adecvat pentru umplutura va fi
utilizat in acest scop in msura in care este posibil.
6.4.2 Finisarea si protectia subsolului
In momentul in care subsolul a fost compactat in gradul dorit, suprafaa va prezenta un strat paralel
cu suprafaa finisata a carosabilului si cu nivelele si seciunea transversala corecte.
Suprafaa finisata a subsolului va fi aprobata de ctre Consultantul Supervizare nainte de
amplasarea materialului de egalizare. Subsolul, odat compactat, cu forma definita si aprobat, va fi
protejat si mentinut bine drenat.
Utilajele si materialele nu vor fi depozitate sau stivuite pe strat. Traficului Antreprenorului nu i se va
permite sa treac peste subsolul finalizat, dect daca se aproba de ctre Consultantul
Supervizare.
Antreprenorul va repara, pe cheltuiala sa, orice poriuni moi sau deteriorri ale subsolului
6.4.3. Conditii cu privire la compactare
Utilajele de compactare cu vibraii pot fi utilizate daca sunt aprobate de Consultantul Supervizare.
Numrul traversrilor va fi determinat avndu-se in vedere caracteristicile utilajului si materialului
care vor fi utilizate.
Daca este necesar, vor fi prelevate specimene de testare pentru a se determina metoda optima de
compactare. Suprafaa fiecrui strat de material va fi, dup finalizarea compactrii, bine inchisa,
nemicata sub utilajul de compactare si fara planuri de tasare.
Zonele necompactate, separate sau in orice alt mod defecte vor fi refcute la grosimea stratului si
recompactate.
6.4.4. Materialul si constructia bazei
Baza va conine unul din urmtoarele materiale:
Piatra de fundaie selectata
Piatra sfrmata
Baza de pietri stabilizat cu ciment.

PROIECT TEHNIC
privind
Pietriul selectat sau piatra sfrmata vor avea o grosime de minim 150 mm sau cea impusa de
condiiile existente ale terenului. Materialul pentru baza va fi bine calibrat, in conformitate cu
urmtoarele cerine:
Valoarea CBR dup 24 ore de nmuiere nu va fi mai mica de 80%
Limita lichidului si indicele de plasticitate nu vor depasi 25% si respectiv 8%
Limitele de calibrare vor fi:

Marimea sitei
Procentajul de
trecere a masei
75 mm
100
37.5 mm
85-100
20 mm
60-100
10 mm
40-70
5 mm
25-45
600 micron
8-22
75 micron
0-10
Pietriul selectat si piatra sfrmata vor fi compactate la 100% din densitatea maxima
uscata.
Compactarea se va executa prin udare si cu cilindrul compresor pana cnd nu mai apar miscari
vizibile ale materialului de piatra compactata, iar pietrele din materialul de baza atunci cand vor fi
aruncate sub cilindru vor fi sfrmate. Un strat de finisare de nisip va fi cilindrat pentru a umple
golurile din suprafaa.
Pietriul selectat stabilizat cu ciment va avea o grosime de minim 150 mm sau cea impusa de
condiiile existente ale terenului. Pietriul va fi conform cerinelor specificate anterior si va fi
stabilizat cu ciment Portland in procent de 6 - 8%. Pentru a se obine un amestec uniform de
materiale si apa, pietriul selectat stabilizat cu ciment va fi fabricat intr-un malaxor, transportat la
amplasament si compactat la 100% din densitatea maxima uscata. Daca condiiile permit si
Consultantul Supervizare aproba, baza de pietri selectat stabilizat cu ciment va fi fabricata pe
antier, cu ajutorul unor biele rotative si cisterne de apa pentru a se obine o baza bine
amestecata.
Condiiile de compactare vor ramane neschimbate, de ex. 100% din densitatea maxima uscata.
Materialul va fi dispus, imprastiat egal si compactat, imprastierea efectundu-se in paralel cu

PROIECT TEHNIC
privind
dispunerea. Materialul pentru baza drumului va fi imprastiat de preferina intr-un singur strat,
utilizndu-se o maina de derulat sau un utilaj similar aprobat.
Materialul va fi imprastiat astfel nct dup compactare grosimea totala sa fie conforma cerinelor.
Antreprenorul va organiza lucrarea astfel nct sa fie evitate mbinrile longitudinale pe materialul
ntrit. Daca nu este posibil, atunci nainte de nceperea lucrrii pe o mbinare longitudinala de
material ntrit, marginea compactata anterior, in cazul in care a fost expusa mai mult de o ora, va
fi tiata vertical pentru a se obine o fata echivalenta cu grosimea specificata a stratului de material
corect compactat.
Compactarea bazei drumului la un minim de 100% din densitatea maxima uscata va fi finalizata de
indata ce este posibil dup ce materialul a fost imprastiat. Echipamentul de compactare nu se va
sprijini direct pe materialul intarit sau deja ntrit dispus anterior, dect in msura in care este
necesar pentru a se obine compactarea specificata a imbinarii. Se va acorda o atenie speciala
obinerii compactrii complete in vecintatea mbinrilor longitudinale si transversale, iar
Antreprenorul va folosi suplimentar compactoare mici speciale daca este necesar sau se dispune
de catre Consultantul Supervizare.
Materialul necompactat sau slab compactat din vecintatea mbinrilor de construcie va fi
ndeprtat si nlocuit cu material proaspt. Suprafaa fiecrui strat de material compactat, la
finalizarea compactrii, va fi bine nchis, nu se va mica sub utilajul de compactare si nu va
prezenta planuri de compactare, creste, fisuri sau material necompactat. Zonele necompactate,
separate sau in orice alt mod defecte vor fi refcute la grosimea stratului si recompactate. Daca
aceasta nu se poate realiza in 2 ore de amestecare, remedierea va cuprinde spargerea
materialului pe ntreaga grosime a stratului, ndeprtarea lui si nlocuirea cu material proaspt
amestecat si compactat conform Specificaiei.
Imediat dup finalizarea compactrii, baza va fi maturata timp de cel puin 7 zile, cu excepia
cazului cnd se dispune contrar de ctre Consultantul Supervizare. Maturarea se va realiza fie prin
acoperirea cu un strat de plastic impermeabil, asigurat mpotriva vnturrii de pe suprafaa cu
mbinri suprapuse pe cel puin 300 mm si stabilizate astfel nct sa se evite pierderea de
umiditate sau in conformitate cu clauzele din Specificaie ce se refera la beton, sau prin pulverizare
cu un compus de maturare aprobat.
In ciuda celor menionate anterior, Antreprenorul va construi baza drumului conform condiiilor si
specificaiilor emise de Autoritatea sau Municipalitatea in cauza. Specificaia care a fost inclusa aici
va fi aplicata numai in absenta unor condiii speciale ale acestor autoritati.

PROIECT TEHNIC
privind
6.4.5. Pavajele asfaltice

Pavajele asfaltice de acoperire
Pavajele asfaltice de acoperire vor cuprinde:
Stratul de beton asfaltic
Stratul de legatura
Stratul de uzura
Toate acestea reprezinta straturi de beton asfaltic, dar de o compozitie diferita, in special in ceea
ce priveste compozitia granulometrica a particulelor de pietris. Stratul de beton asfaltic va fi cel mai
gros si cel de uzura cel mai subtire.
Betonul asfaltic amestecat la cald
Amestecul de bitum pentru straturile suprafetei se va conforma cerintelor amestecurilor produse
local.
Compozitia amestecurilor se prezinta de regula astfel:
Umplutura de praf inert
5 - 7 % bitum
70 - 75 % material calcaros gri sau albastru
23 - 25 % nisip
Amestecurile de bitum vor fi obtinute de la o statie de amestec locala aprobata, in masura in care
este posibil.
Vor fi furnizate Consultantului Supervizare numele si adresele producatorilor locali. Nici un mestec
bituminos nu va fi fabricat pana cand formula de fabricatie nu a fost inaintata de Antreprenor si
aprobata de Consultantul Supervizare, in scris.
Formula va indica procentul exact de fragmente cernute si procentul exact al asfaltului care va fi
utilizat la amestec, inclusiv temperatura de amestec. Formula de fabricatie se va incadra in gama
etalon specificata si va fi valabila pana cand va fi modificata in scris de Consultantul Supervizare.
Limitari determinate de conditiile meteorologice
Straturile de bitum vor fi construite numai atunci cand baza este uscata si vremea nu este
ploioasa.
Astfel de straturi nu vor fi dispuse atunci cand temperatura este sub 10 C si in scadere, dar pot fi
dispuse atunci cand temperatura este de cel putin 8 C si in crestere, cu exceptia cazului in care
se dispune altfel de catre Consultantul Supervizare.

PROIECT TEHNIC
privind
Pregatirea
Imediat inainte de aplicarea pavajului bituminos, suprafata stratului de dedesubt va fi curatata cu
atentie de materii necompactate sau straine. Stratul de dedesubt va fi acoperit cu un strat adeziv
de asfalt lichid cu maturare rapida. Stratul adeziv care va fi utilizat va fi supus aprobarii
Consultantului Supervizare. Invelisul adeziv va fi aplicat cu suficient timp inainte de plasarea
amestecului de beton asfaltic astfel incat sa asigure o pelicula subtire adeziva de ciment bituminos
care sa ofere o buna legatura.
Invelisul adeziv va fi aplicat intr-un strat uniform cu ajutorul unui spray manual sub presiune, in
cantitati de cel putin 0.2 litri pe metru patrat si nu mai mult 0.3 litri pe metru patrat de suprafata, cu
exceptia cazului in care se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare. Jaloanele pentru
controlul aliniamentului vor fi furnizate, montate si intretinute de catre Antreprenor, supuse
verificarii si corectarii Consultantului Supervizare, cu scopul ca Lucrarile sa se conformeze
traseelor indicate pe planuri.
Jaloanele vor fi montate in paralel cu axul central al zonei ce va fi pavata, decalate si spatiate dupa
cum dispune Consultantul Supervizare.
Transportul
Amestecurile bituminoase vor fi transportate de la statia de amestec la utilajul de imprastire in
camioane cu platforme netede si curate care au fost unse cu cantitatea minima de pelicula de ulei
aprobat pentru a se preveni lipirea amestecului de platforma camionului. Incarcatura va fi acoperita
cu prelate sau alt material adecvat pentru a o proteja de praf sau ploaie si a impiedica pierderea de
caldura. Livrarile vor fi astfel aranjate incat imprastierea si cilindrarea amestecurilor pregatite
pentru o zi sa poata fi finalizata in timpul zilei, cu exceptia cazului in care este asigurata o lumina
artificiala satisfacatoare pentru Consultant Supervizare. Incarcaturile udate in mod excesiv de
ploaie vor fi respinse. Nu va fi permisa remorcarea pe materialul proaspat dispus.
Amplasarea
Pavajul asfaltic va fi construit conform grosimii existente inainte de indepartare si excavare sau cea
indicata pe planuri, avand minimul specificat. Temperatura fiecarui amestec la momentul plasarii in
utilajul de imprastiere va fi cea indicata de Consultantul Supervizare, plus sau minus 10 C.
Utilajul de imprastiere va fi ajustat, iar viteza reglata, astfel incat suprafata stratului de asfalt sa fie
neteda si cu o asemenea adancime ca, atunci cand este compactata, sa se conformeze la
sectiunea transversala indicata pe planuri. Lungimea fiecarei benzi amplasate inainte de turnarea
benzii adiacente va fi indicata de catre Consultantul Supervizare. Atunci cand doua utilaje de
imprastiere functioneaza decalat, benzile nu vor fi amplasate inaintea celei adiacente cu mai mult

PROIECT TEHNIC
privind
decat permite o imbinare longitudinala la cald, satisfacatoare intre benzi.

In situatia in care se realizeaza o imbinare longitudinala, o fasie de 150 mm, de-a lungul marginii
langa care se va amplasa materialul suplimentar, nu va fi cilindrata pana cand nu este aplasat
materialul suplimentar, cu exceptia cazului cand lucrarea va fi discontinua. Dupa ce prima banda a
fost plasata si cilindrata, va fi amplasata banda adiacenta in perioada cand fasia de 150 mm
necilindrata este fierbinte si in stare de usoara compactare. Cilindrarea benzii adiacente va incepe
de-a lungul imbinarii. Amplasarea amestecului va fi continua pe cat posibil.
In zonele unde nu este posibila utilizarea utilajelor de imprastiere, amestecul va fi imprastiat
manual si indreptat cu raclete. Incarcatura nu va fi amplasata mai rapid decat poate fi manevrata
corespunzator de catre muncitorii cu lopeti si raclete.
Suprafetele de contact ale bordurilor pavajelor construite anterior, caminelor si structurilor similare
vor fi acoperite cu un strat adeziv inainte de amplasarea amestecului de bitum.
Compactarea amestecurilor
Compactarea va fi realizata cu cilindre cu trei roti si cilindre compresor in tandem. Cilindrarea
amestecului va incepe de indata ce amestecul poate suporta cilindrul fara o dislocare nedorita. Nu
va fi permisa intarzierea cilindrarii amestecurilor proaspat imprastiate. Cilindrarea initiala va fi
executata cu cilindre compresor in tandem, urmata imediat de cea cu cilindre cu trei roti.
Cilindrarea va incepe la extremitatile benzilor si va continua catre centrul pavajului, suprapunanduse pe fasiile succesive cu cel putin jumatate din latimea rotii din spate a cilindrului cu trei roti. Pe
curbele suprainaltate, cilindrarea va incepe in partea joasa si va inainta catre cea inalta. Drumurile
alternative ale cilindrului se vor efectua pe lungimi usor diferite. Testele de conformitate in ceea ce
priveste netezimea vor fi efectuate imediat dupa compactarea initiala, iar deviatiile in exces de la
tolerantele stipulate vor fi corectate prin degajarea suprafetei fierbinti cu raclete si indepartare sau
adaugare de material, dupa cum se dispune, inainte de continuarea cilindrarii.
In general, cilindrarea se va executa astfel incat sa rezulte o suprafata neteda si va fi continuata
pana ce se va obtine o densitate de cel putin 100%. In timpul cilindrarii, rotile cilindrului vor fi
umezite astfel incat sa se previna lipirea amestecului de acestea, dar nu se va permite excesul de
apa. Antreprenorul va furniza cilindre aditionale si suficiente daca se constata ca nu se atinge
densitatea pavajului. In zonele care nu sunt accesibile pentru cilindre, amestecul va fi compactat
cu atentie cu batatoare manuale la cald, cu o greutate de cel putin 10 Kg, cu o suprafata de batere
de cel mult 300 cm. Nu va fi permisa repararea stratului superficial al unei zone cilindrate.
Orice amestec care este amestecat cu materii straine, sau in orice alt mod deficient, va fi
indepartat si inlocuit cu amestec proaspat si recompactat. Nu se va permite stationarea cilindrilor

PROIECT TEHNIC
privind
pe pavajul care nu a fost complet compactat. Se vor lua masurile de precautie necesare pentru a
se preveni scaparea de ulei, grasime, petrol sau alte materii straine pe pavaj, indiferent ca cilindrul
functioneaza sau stationeaza. Antreprenorul va asigura forta de munca competenta care sa fie
capabila sa execute lucrarile legate de corectarea iregularitatilor pavajului.
Suprafata finisata nu va varia cu mai mult de 3 mm atunci cand este testata cu o margine dreapta
de 3.00 m dispusa in paralel cu linia centrala a pavajului. Dupa finalizarea cilindrarii finale, se va
verifica netezimea stratului si se va corecta orice iregularitate care depaseste toleranta sau care
rezulta in retinerea apei pe suprafata prin indepartarea zonei deficiente si inlocuire cu pavaj nou,
fara costuri suplimentare. Pavajul de bitum finalizat va fi testat in privinta grosimii dupa cum
dispune Consultantul Supervizare. Acolo unde grosimea se dovedeste a fi cu mai mult de 5 mm
mai mica decat cea stipulata, pavajul deficient va fi inlaturat si inlocuit cu unul satisfacator, fara
costuri suplimentare.
Toate imbinarile vor prezenta aceeasi textura, densitate si netezime ca si celelalte zone ale
stratului.
Imbinarile intre benzile noi si cele vechi, sau intre sectiuni, vor fi realizate astfel incat sa asigure o
legatura continua intre pavajul nou si cel vechi. Toate suprafetele de contact batatorite vor fi
acoperite cu un strat adeziv subtire si uniform inainte de plasarea amestecului proaspat. Atunci
cand marginile imbinarilor sunt neregulate, in fagure, sau slab compactate, toate sectiunile
nesatisfacatoare ale imbinarii vor fi batatorite astfel incat sa expuna o suprafata uniforma, verticala
sau cu panta abrupta, pe intreaga grosime a stratului. Amestecul proaspat va fi raschetat uniform
la punctul de imbinare, apoi va fi cilindrat. Dupa cilindrarea finala nu va fi permisa circulatia niciunui
vehicul pe pavaj pe o perioada de cel putin 24 ore.
6.4.6. Amplasarea bordurilor
Bordurile din beton prefabricate vor fi amplasate conform Standardelor relevante, aliniate si la
nivel, iar bordurile care se constata ca deviaza cu mai mult de 5 mm de la aliniament sau nivel, la
oricare dintre capete, vor fi inaltate si re-amplasate.
Acolo unde este posibil, bordurile vor fi amplasate inainte de pavaj. La refacere, de obicei se
refolosesc bordurile initiale, cu exceptia cazului in care acestea sunt deteriorate. Acestea vor fi
curatate cu grija inainte de re-amplasare si vor fi potrivite la aliniamentul si nivelul celor
nederanjate.
Bordurile dispuse pe un pavaj stabilizat vor fi incastrate intr-un strat de 2:1 mortar nisip-ciment, cu
o grosime de 150 mm si captusite cu beton, turnat peste si in jurul panelor de fixare din otel
anterior inserate in pavajul crud si modelate la sectiunea transversala dorita.

PROIECT TEHNIC
privind
Bordurile care sunt amplasate altfel decat pe pavajul de beton vor fi incastrate intr-un strat de 2:1
mortar nisip-ciment, cu o grosime de 150 mm, captusite cu beton si modelate la sectiunea
transversala dorita.
Bordurile circulare turnate special vor fi introduse in curbe cu raza de 13 m sau mai putin. Bordurile
vor fi imbinate cu mortar de ciment, cu exceptia imbinarilor de expansiune care sunt realizate cu
material de etansare premodelat, cu o grosime de 13 mm. Imbinarile de expansiune vor fi realizate
prin fundatia si betonul de captuseala.
6.4.7. Aleile
Platforma si subsolul aleilor vor fi pregatite dupa cum se stipuleaza pentru drumuri, cu exceptia
cilindrarii de proba, care nu este necesara.
Dalele de pavaj vor fi din beton prefabricat nearmat cu o grosime minima de 50 mm si avand o
culoare naturala, cu exceptia cazului in care se dispune altfel, si se vor conforma prevederilor
standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.
Marginile aleilor vor fi din beton prefabricat. Acestea vor fi incastrate in fundatie de beton si
modelate.
Nu este necesara o baza dedesubtul aleilor. Baza va fi cea specificata pentru drumuri, amplasata
si compactata la o grosime minima de 75 mm, cu ajutorul unui cilindru cu o masa de cel putin 2.5
tone sau un alt echipament aprobat care confera o compactare echivalenta.
Atunci cand se stipuleaza o suprafata finala flexibila, stratul de baza va fi etansat cu un strat de
bitum diluat, pulverizat la 100 secunde de grad, la o rata de 1.4 litri/m si va fi acoperit cu un strat
de uzura cu textura medie, avand o dimensiune nominala 6 mm si o grosime de 25 mm, fabricat si
amplasat conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.
Atunci cand dalele de beton sunt specificate ca suprafata finala, acestea vor fi incastrate intr-un
strat de nisip cu o grosime de 50 mm, amplasata pe stratul de baza. Imbinarile vor fi realizate din
mortar 3:1 nisip-ciment. Aleile cu suprafata din dale de beton nu vor avea in mod normal margini
de beton prefabricat.
6.4.8. Testarea
Antreprenorul va efectua teste la intervalele dispuse de catre Consultantul Supervizare pentru a
demonstra ca materialele pentru sub-baza granulara si baza drumului se conformeaza Specificatiei
si ca densitatile specificate pentru subsol, sub-baza si baza drumului sunt atinse.
Antreprenorul va inspecta si testa fiecare zona a stratului pentru conformarea cu acuratete la
nivelul suprafetei.

PROIECT TEHNIC
privind
CAPITOLUL7. - MSURI DE PROTECIA MUNCII i PENTRU PREVENIREA I STINGEREA

INCENDIILOR
La executarea lucrrilor prevzute n documentaie se va ine seama de prevederile din
Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii aprobat cu Ordinul Nr.
9/N/15.03.1993 al Ministerului Lucrrilor Publice i Amenajarea Teritoriului.
Att executantul ct i beneficiarul vor respecta din ordinul de mai sus, cu precdere urmtoarele
articole pentru lucrrile de construcii prevzute n acest proiect:
pentru executarea spturilor, se va respecta art. 537-573 i 591-606;
pentru preparare i transportul betoanelor, se respect art. 691-761;
pentru turnarea i compactarea betonului, se va respecta art. 762-770;
pentru fasonarea i montarea armturilor din oelbeton, se va respecta art. 794-805;
pentru cofraje, se va respecta art. 1131-1191;
pentru izolaii i protecii anticorozive, se va respecta cap. 36;
De asemenea se vor respecta prevederile specifice din:
Legea nr. 90/1996 cu privire la protecia muncii;
PE 006/1981 Instruciuni generale de protecia muncii pentru unitile MEE;
Norme generale de protecia muncii elaborate de ICSPM i aprobate de MMPS cu

ord. Nr. 578/DB/5840;
Norme speciale de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea

betoanelor i executarea lucrrilor de beton armat i precomprimat, aprobate cu ord. Nr.
136/95 de Ministerul Muncii i Proteciei sociale;
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri la nlime, aprobate cu ord. Nr.
235/95 de Ministerul Muncii i Proteciei sociale;
Norme specifice de securitate a muncii pentru executarea construciilor nalte prin

glisri i liftri, aprobate cu ord, nr. 57/1997 de Ministerul Muncii i Proteciei sociale;
La proiectarea, executarea i exploatarea lucrrilor prevzute n documentaie, se va avea n

vedere respectarea urmtoarelor acte normative:
P -118/1999 Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor, privind
protecia la aciunea focului;
C 300/94 Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executri
lucrrilor de construcii i instalaii aferente;
HG nr. 51/1992 privind unele msuri pentru mbuntirea activitii de prevenire i

PROIECT TEHNIC
privind
stingere a incendiilor, cu modificrile i completrile din HG nr. 71/1996, 571/98,

676/98;
Ordonana Guvernului nr. 60/1997 privind aprarea mpotriva incendiilor, aprobat
prin decretul nr. 636/1997 i cu modificrile din legea 212/97;
Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor, aprobate cu ord, MI nr.
381/1993 i ord. MLPAT nr. 4/N/1993;

PROIECT TEHNIC
privind
ANEXA NR.1 - SUMARUL ACTELOR NORMATIVE

Pe perioada implementrii Contractului, Antreprenorul va respecta reglementrile si standardele in
vigoare in Romnia.
Atunci cnd in prezentul volum se face trimitere la anumite standarde si coduri cu privire la bunuri
sau materiale care vor fi furnizate si lucrri executate sau testate, se vor aplica prevederile din cea
mai recenta ediie sau versiune revizuita a standardelor relevante si codurilor in vigoare. Vor fi
acceptate alte standarde autorizate care asigura o calitate egala sau superioara standardelor si
codurilor specificate doar cnd Dirigintelui de Santieraproba in scris aceasta schimbare.
Legislaia in vigoare
Legea calitii in construcii nr. 10/1995
Legea proteciei mediului nr. 137/1995
Legea apelor nr. 107/1996
Legea proteciei muncii nr. 90/1991
HG 925/1995 i ord MLPAT nr. 77/N/96 Regulament de atestare tehnico profesional a

specialitilor cu activitate n construcii
HGR nr. 728 Regulament privind certificarea calitii produselor folosite n construcii
Ghid pentru programarea controlului calitii lucrrilor pe antier, emis de COOCC - SA i

avizat de MLPAT
Ord. MLPAT nr. 9/N/93 Regulament privind protecia i igiena muncii n construcii.
PE 006/81 Instruciuni generale de protecia muncii pentru unitile MEE.
Ord. MI nr. 381/93 i ord MLPAT nr. 7/N/93 Norme generale de prevenire i stingere a
incendiilor.
HG 273/94 Regulament de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii
Normative, reglementari si instructiuni

1. Normative privind calculele construciei si elementelor de constructie:
P 1002006: Normativul de proiectare pentru protecia mpotriva cutremurelor a cldirilor

rezideniale, construciilor sociale, agricole si industriale.
P 7394: Instruciuni tehnice pentru proiectare si execuia recipientelor pentru lichide, din
beton armat sau comprimat.
P 8596: Normativ de proiectare pentru construciile cu perei de rezistenta din beton

armat.
P 2 - 85 Normativ privind calculul i executarea structurilor de zidrie

PROIECT TEHNIC
privind
P 9376: Ghidul de calcul al construciilor industriale cu stlpi din beton armat.
2. Normative cu privire la proiectarea si executarea lucrarilor pentru talpa de fundatie:
C 16988: Normativ cu privire la executarea lucrarilor de terasament pentru talpa de

fundatie a constructiilor civile si industriale.
C2995: Normativ cu privire la consolidarea zonelor cu sol slab prin lucrri mecanice
(cartile 1-4).
C 19686: Instructiuni tehnice privind utilizarea terenurilor stabile pentru fundatia lucrarilor
de constructie.
3. Normative cu privire la proiectarea si construirea fundaiilor:
P 1086: Normativ cu privire la proiectarea si executia lucrarilor pentru fundatia directa a

constructiilor.
C 16075: Normativ cu privire la structura si construirea stalpilor pentru fundatie.
C 29/VIII1996: Normativ cu privire la consolidarea zonelor cu sol stabil prin lucrari

mecanice - Cartea VIII - Compactoare cu placi vibratoare de mare tonaj (5 -20 tone).
GE 02997: Ghid practic cu privire la tehnologia de executie a stalpilor de fundatie.
GE 01497: Ghid de proiectare. Calculul solului de fundatie pentru cutremure.
P 792: Normativ cu privire la proiectarea si executia constructiilor amplasate in zone cu

sol sensibil la lichide.
C 25194: Instructiuni tehnice privind utilizarea, proiectarea, executia si receptia lucrarilor

de imbunatatire a solurilor de fundatie slabe, prin utilizarea materialelor aduse pe santier
prin metode dinamice.
P 7079: Instructiuni tehnice privind proiectarea si executia constructiilor pe teren umflat

sau cu contractii mari.
4. Normative cu privire la proiectarea si execuia lucrrilor din beton, beton armat si beton
comprimat:
C 14086: Normativ cu privire la executia lucrarilor din beton si beton armat.
C 2185: Normativ pentru executia lucrarilor din beton comprimat.
NE 012-99 Cod de practic pentru executarea lucrrilor de beton, beton armat i beton
precomprimat;
GE 00997: Ghid privind executia lucrarilor de perforare si taiere a elementelor de

constructie din beton armat.
GE 02297: Ghid privind executia lucrarilor de demolare a elementelor de constructie din

PROIECT TEHNIC
privind
beton armat.
P 5986: Instructiuni tehnice pentru proiectarea si utilizarea plasei sudate armate pentru
elementele de beton.
C 2883: Instructiuni tehnice pentru sudarea indusului din beton armat
C 13078: Instructiuni tehnice pentru betonul si tencuiala aplicata prin improscare.
C 15689: Ghid de aplicare a stipularilor din STAS 6657/371. Elemente de beton

prefabricat, beton armat si pre-comprimat. Proceduri si echipamentul de verificare a
caracteristicilor geometrice.
C 16387: Instructiuni tehnice pentru utilizarea profilelor incastrate de PVC plastifiat pentru
izolarea elementelor de constructie.
C 14987: Instructiuni tehnice cu privire la procedurile de reparare a elementelor de beton

si beton armat.
5. Normative cu privire la proiectarea si executia cadrelor, schelelor si platformelor:
C 4186: Normativ cu privire la structura, executia si utilizarea cadrelor de alunecare.
C 1174: Instructiuni tehnice cu privire structura si utilizarea panourilor de ancadrament.
6. Normative cu privire la proiectarea si executia zidurilor si lucrarilor de zidarie:
C 1482: Normativ pentru utilizarea blocurilor mici de beton la lucrarile de zidarie in

constructii.
C 1782: Instructiuni tehnice cu privire la compozitia si pregatirea mortarului pentru lucrarile

de caramida in constructii.
P 285: Normativ cu privire la structura, calculul si executia structurilor de zidarie.
7. Normative cu privire la proiectarea si executia structurilor metalice:
P 7481: Instructiuni tehnice pentru proiectarea structurilor metalice cu profile fara

umplutura.
C 13987: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a metalului din elementele de

constructie.
I 1476: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a elementelor metalice
8. Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor de acoperire:
C 3788: Normativ cu privire la structura si executia invelisurilor constructiilor.
9. Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor de izolatie, anticorozive, pardoseli,

zugraveli, tamplarie:

PROIECT TEHNIC
privind
C 10782: Normativ cu privire la proiectarea si executia izolatiei termice a constructiilor.
P 12289: Instructiuni tehnice pentru proiectarea lucrarilor de izolare fonica a cladirilor

civile, tehnico-administrative si culturale.
C 14285: Instructiuni tehnice pentru executia si receptia izolarii termice a cladirilor.
C 12587: Normativ cu privire la proiectarea si executia izolarii fonice si tratarii cladirilor.
C 21082: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a bazinelor de beton armat

pentru neutralizarea si tratarea apelor industriale.
C 11286: Normativ cu privire la proiectarea si executia hidroizolatiei cu materiale

bituminoase a constructiilor.
C 12189: Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia lucrarilor de protectie fonica si

anti-vibratii ale constructiilor industriale.
C 22386: Instructiuni tehnice cu privire la executia placilor de faianta si celor emailate,

fixate pe pereti cu un strat subtire de lipici.
C 3582: Normativ pentru alctuirea i executarea pardoselilor.
C 21985: Normativ cu privire la structura si executia podelelor anti-corozive.
C 3 76: Normativ pentru executarea zugravelilor i vopsitoriilor
C 199 79: Instruciuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul i montarea n

construcii a tmplriei de lemn
C 18578: Instructiuni tehnice cu privire la manipularea, livrarea, depozitarea, transportul si

instalarea usilor si ferestrelor din PVC ale constructiilor.
C 47 86: Instruciuni tehnice pentru folosirea i montarea geamurilor i a altor produse de

sticl n construcii
C 19788: Instructiune tehnica pentru utilizarea chiturilor la lucrarile de etansare a

constructiilor.
10. Drumurile si refacerea lor
C 18287: Normativ cu privire la executia mecanica a talpii de fundatie a drumurilor.
C 7980: Normativ cu privire la proiectarea, executia si receptia drumurilor industriale.
C 2292: Normativ cu privire la executia invelisurilor din beton ciment ale drumurilor.
C 8286: Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executia si intretinerea drumurilor din

curtile cladirilor.
11. Normative cu privire la proiectarea si execuia programului de realizare a lucrrilor de

construcii:

PROIECT TEHNIC
privind
C 1684: Normativ cu privire la ndeplinirea lucrrilor de construcii si utilizarea

echipamentului aferent in timpul sezonului rece.
12. Normative cu privire la verificarea calitatii si recepia instalaiilor si lucrrilor de construcie:
C 16777: Reglementari cu privire la continutul si procedura de intocmire, completare si

depozitare a cartii as built a constructiilor.
C 5685: Normativ cu privire la verificarea calitatii si receptia instalatiilor si lucrarilor de

constructii.
C 20480: Normativ cu privire la procedurile de verificare a lucrarilor de montaj a

echipamentelor si instalatiilor tehnologice ale obiectivelor de investitii.
C 15084: Normativ cu privire la calitatea conexiunilor din otel sudat pentru constructiile
civile, industriale si agricole.
I 1278: Normativ cu privire la executia sarcinilor de presiune pentru conductele de otel.
C 20480: Normativ cu privire la verificarea calitatii lucrarilor de montaj a echipamentelor si

instalatiilor, la locatia lucrarilor de investitii.
C 15084: Normativ cu privire la calitatea conexiunilor din otel sudat pentru constructiile
civile, industriale si agricole.
I 2782: Instructiuni tehnice cu privire la stabilirea si verificarea calitatii la scara ale

conexiunilor sudate ale conductelor tehnologice.
13. Reglementari tehnice cu privire la conditiile stabilite prin Legea nr. 10/1995:
Reglementarea privind protectia lucrarilor si igiena in constructii 1993.
C 30094: Normativ cu privire la prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii

lucrarilor si pentru instalatiile aferente.
Standarde aplicabile in constructii

1. Generale
STAS 8558-78: Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea incombustibilitatii

materialelor de constructii.
STAS 7771/1-81: Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea rezistentei la foc a

elementelor de constructie.
STAS 855-79: Desene tehnice de constructii. Intocmirea desenelor pentru constructiile din
beton si beton armat.
STAS 10265-75: Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni si notiuni

de baza.

PROIECT TEHNIC
privind
2. Reguli generale de calcul
STAS 9165-72: Principii generale de proiectare pentru constructii din regiuni seismice.
STAS 10101/23-75: Actiuni in constructii. Incarcari date de temperature exterioara.
STAS 10100/0-75: Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor.
STAS 10101/2-75: Actiuni in constructii. Incarcari datorita procesului de exploatare.
STAS 10101/0-A-77: Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru

constructii civile si industriale.
STAS 10101/2A2-78: Actiuni in constructii. Actiuni datorate procesului de exploatare.

Incarcari datorate podurilor rulante.
STAS 10101/1-78: Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente.
STAS 10101/23A-78: Actiuni in constructii. Incarcari date de temperaturi exterioare in

constructii civile si industriale.
STAS 10101/2A1-87: Actiuni in constructii. Incarcari tehnologice din exploatare pentru

constructii civile, industriale si agrozootehnice.
STAS 10101/20-90: Actiuni in constructii. Incarcari date de vant.
STAS 10101/21-92: Actiuni in constructii. Incarcari date de zapada.
STAS 3684-71: Scara intensitatilor seismice.
SR 11100/1-93: Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei.
STAS 6054-77: Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului

Republicii Socialiste Romania.
SR EN ISO 14688-2/2005: Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea

pamanturilor. Partea 2 Principii pentru o clasificare.
STAS 3300/2-85: Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe.
STAS 3300/1-85: Teren de fundare. Principii generale de calcul.
SR EN 1536/2004 Executia lucrarilor geotehnice speciale. Piloti forati
STAS 2745-90: Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode

topografice.
STAS 2561/3-90: Teren de fundare. Piloti. Prescriptii generale de proiectare.
3. Reguli de calcul pentru structurile constructiei
STAS 10102-75: Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi
fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor.
STAS 10103-76: Constructiile din otel. Principii fundamentale de calcul.

PROIECT TEHNIC
privind
STAS 10104-83: Constructii din zidarie. Prevederi fundamentale pentru calculul

elementelor structurale.
SR EN 1995-1-1/2004. Eurocod 5. Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1.

Generalitati.
Reguli commune si reguli pentru cladiri.
STAS 857-83: Piese si elemente din lemn pentru constructii. Clasificare si conditii tehnice
de calitate.
SR EN 1928/2003 Foi flexibile hidroizolante. Foi hidroizolante bituminoase de material

plastic si de cauciuc pentru acoperis. Determinarea etanseitatii la apa.
STAS 9274-79: Constructii industriale. Capace din table striate pentru canelele interioare,
goluri de acces si goluri de montaj.
STAS 10109/1-82: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de zidarie.

Calculul si alcatuirea elementelor.
STAS 3430-81: Constructiile civile, industriale si zootehnice. Pardoseli. Clasificare.
STAS 2355/1-85: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de hidroizolatii in

constructii. Clasificare si terminologie.
STAS 2355/3-87: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din

materiale bituminoase la terase si acoperisuri. Prescriptii generale de proiectare si
executie.
STAS 2965-87: Constructii civile. Scari. Prescriptii generale de proiectare.
STAS 10107/2-92: Constructiile civile, industriale si agricole. Plansee curente din placi si
grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire.
STAS 2355/2-87: Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din

materiale bituminoase la elemente de constructii. Prescriptii generale de proiectare si
executie.
STAS 10107/0-90: Constructiile civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor

structurale din beton, beton armat si beton precomprimat.
SR EN 12794/2006 Produse prefabricate de beton. Piloti de fundatie.
STAS 7721-99: Tipare metalice pentru pentru elementele prefabricate din beton armat si
beton pre-comprimat. Conditii tehnice de calitate.
4. Prevederi pentru stabilirea si calcularea lucrarilor hidrologice
STAS 4273-83: Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta.

PROIECT TEHNIC
privind
STAS 2448-82: Canalizari. Camine de vizitare. Prevederi de proiectare.
SR EN 752-3/1998. Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 3. Prescriptii

generale de proiectare.
STAS 12594-87: Canalizari. Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare STAS

3051-91: Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii
fundamentale de proiectare.
5. Drumurile de comunicare
SR 1120-82: Lucrari la drumuri. Straturi de baza si imbracaminti bituminoase de
macadam semipenetrat si penetrate. Conditii tehnice de calitate
SR 174-1/2002: Lucrari la drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald.

Conditii tehnice de calitate.
STAS 8840-83: Lucrari de drumuri. Straturi de fundatie din pamanturi stabilizate mecanic.
Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 2914-84: Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate.
SR 179:1995 Lucrari de drumuri. Macadam. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 6400-84: Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice

generale de calitate.
STAS 863-85. Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de

proiectare.
STAS 175-87: Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate la cald.

Conditii tehnice generale de calitate.
SR 599-2004: Lucrari la drumuri. Tratamente bituminoase. Conditii de calitate.
STAS 10796/3-88: Lucrari de drumuri. Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de

asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare.
STAS 1598/1-89: Lucrari de drumuri. Incadrearea imbracamintilor la lucrari de constructii

noi si modernizari de drumuri. Prescriptii generale de proiectare si de executie.
STAS 2900-89: Lucrari de drumuri. Latimea drumurilor.
STAS 10144/2-91: Strazi. Trotuare, alei de pietoni si piste de ciclisti. Prescriptii de

proiectare.
6. Protectia anti-coroziva a constructiilor
STAS 10166/1-77. Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane.

Pregatirea mecanica a suprafetelor.

PROIECT TEHNIC
privind
STAS 7335/4-77: Protectia contra coroziunii. Constructiile metalice ingropate. Electrod de

referinta Cu/CuSO4.
SR
7335/6-98:
Protectie
anticoroziva.
Constructii
metalice
ingropate.
Protejarea
conductelor la subtraversari de drumuri, cai ferate, ape si la treceri prin camine
STAS 10702/2-80: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Acoperiri
protectoare pentru constructii situate in medii neagresive, slab agresive si cu agresivitate
medie.
STAS 10702/1-83: Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Conditiile
tehnice generale.
STAS 7335/3-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Izolarea

exterioara cu bitum a conductelor din otel.
STAS 10128-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel.

Clasificarea mediilor agresive.
STAS 7335/9-88: Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Protectia

catodica si legarea la pamant cu anozi reactivi metalici. Prescriptii generale.
SR 7335/11-2001: Protectie anticorosiva. Constructii metalice ingropate. Prescriptii pentru

executia si montarea statiilor de protectie cu redresor.
7. Metalurgia feroasa
STAS 438/1-89: Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald.
Marci si conditii tehnice de calitate.
STAS 438/2-91: Produse de otel pentru armarea betonului. Sarma rotunda trefilata.
SR 438/3-98: Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate
SR EN 10025 Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii
STAS 505-86: Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate.
SR EN 10279/2002 Profile U de otel laminat la cald. Tolerante la forma, dimensiuni si la

masa.
SR EN 10024/1998 Profile I cu aripi inclinate laminate la cald. Tolerante la forma si la

dimensiuni.
SR EN 10055/2000 Profile T cu aripi egale si cu muchii rotunjite laminate la cald din otel.
Dimensiuni si tolerante la forma si la dimensiuni.
STAS 908-90: Otel laminat la cald. Banda.
STAS 1946-80: Otel laminat la cald. Tabla neagra.

PROIECT TEHNIC
privind
STAS 2028-80: Otel laminat la cald. Tabla zincata.
STAS 2029-80: Otel laminat la cald. Tabla ondulata.
STAS 3480-80: Otel laminat la cald. Tabla striata.
STAS 6482/2-80: Sarme de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat. Sarma
neteda.
STAS 6482/3-80: Sarme de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat. Sarma
ampentata.
STAS 6482/4-80: Sarme de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat. Toroane.
8. Sudarea, lipirea si taierea metalelor
SR EN 612/2006 Jgheaburi de streasina cu pereti frontali rigidizati cu bordaj si burlane

pentru apa pluviala cu imbinari petrecute, realizate din foi metalice.
SR EN 607/2006 Jgheaburi de streasina si racorduri din PVC-U. Definitii, cerinte si metode

de incercare.
9. Materialele de constructie si silico-ceramica
SR EN 12620/2003 Agregate pentru beton.
SR 662-2002: Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de

calitate.
SR 667-2000: Agregate naturale si piatra procesata pentru lucrari de drumuri. Conditii

tehnice de calitate.
10. Straturi de legatura
SR EN 197-1/2002: Ciment. Partea 1.Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale

cimenturilor uzuale.
SR EN 459-1/2003: Var pentru constructii. Partea 1. Definitii, caracteristici si criterii de

conformitate
SR EN 13279-1/2005 Ipsos si tencuieli de ipsos. Partea 1. Definitii si conditii.
SR EN 197-1/2002. Ciment. Partea 1. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale

cimenturilor uzuale
SR 3011-96: Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea

apelor cu continut de sulfati.
SR 7055-96: Ciment alb Portland.
SR EN 1008/2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, incercare

si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusive a apelor recuperate din procese ale

PROIECT TEHNIC
privind
industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton
SR EN 998-2/2002 Specificatii ale mortarelor pentru zidarie. Partea 2 Mortare pentru

inzidire.
SR EN 206-1/2002 Beton. Partea 1. Specificatie, performanta, productie si conformitate.
STAS 6102-86: Betoane pentru constructii hidrotehnice. Clasificare si conditii tehnice de

calitate.
SR EN 1338/2004: Pavele de beton. Conditii si metode de incercari
SR EN 1340/2004: Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercari.
SR EN 934-2/2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2. Aditivi pentru beton.
Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare.
11. Elemente ceramice
STAS 6748-81: Portelan si faianta. Terminologia defectelor.
SR EN 771-1/2003 Specificatii ale elmentelor pentru zidarie. Partea 1. Elemente pentru

zidarie de argila arsa.
SR EN 14411/2007 Placi si dale ceramice. Definitii, clasificare, caracteristici si marcare.
STAS 8080-76: Gresie ceramica antiacida. Caramizi normale si pline.
12. Materiale pentru izolare si etansare
SR 138-94: Cartoane bitumate.
STAS 8622-88: Chituri de etansare a rosturilor in constructii. Conditii tehnice generale de

calitate.
13. Elementele din lemn semifabricate
SR EN 1313-2+AC:2001: Lemn rotund si cherestea. Abateri admisibile si dimensiuni

preferentiale pentr cheresteaua de foioase.
SR EN 942-2007: Lemn pentru tamplarie. Clasificare generala a calitatii lemnului.
SR EN 844-6: 2000: Lemn rotund si cherestea. Terminologie. Termeni referitori la

dimensiunile cherestelei.
14. Elemente din lemn finisat
STAS 799-88: Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale.
15. Materiale de plastic
SR EN ISO 472/203: Materiale plastice. Vocabular.
16. Lucrari de constructii din beton
SR EN 1097/98 2002 Partile 1 -9. Incercari pentru determinarea caracteristicilor fizice si

PROIECT TEHNIC
privind
mecanice ale agregatelor.
SR EN12620/2003. Agregate pentru beton;
SR EN12620/2003/AC. Agregate pentru beton
SR EN12620/2003. Agregate pentru beton; SR EN12620/2003/AC. Agregate pentru beton
SR 138/1994. Carton bituminat
SR EN 14216/2004. Ciment. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale
cimenturilor special cu caldura de hidratare foarte redusa
SR EN 1008/2003. Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, incercare

si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusive a apelor recuperate din procese ale
industriei de beton, ca apa pentru preparare beton.
SR 3011/1996 Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea

apelor cu continut de sulfati;
SR 3011/1996/A1 - 1999 Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la

agresivitatea apelor cu continut de sulfati
SR EN 480/2003 Partile 1 13.Aditivi pentru beton, mortar si pasta;
SR EN 934-3/2003. Aditivi pentru, mortar. Definitii, conditii, conformitate, marcare si

etichetare.
SR EN 934-6/2003. Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Esantionare, control si evaluarea

conformitatii.
SR EN 480/2003 Partile 1 13.Aditivi pentru beton, mortar si pasta;
SR EN 934-2/2003. Aditivi pentru beton,. Definitii, conditii, conformitate, marcare si

etichetare.
SR EN 934-6/2003. Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Esantionare, control si evaluarea

conformitatii.
SR EN 206-1/2002. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate;
SR EN 206-1/2002/A1 - 2005. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate;
SR EN 206-1/2002/A2 - 2005. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate
SR EN 12504/2002. Incercari pe beton in structura. Partea 1. Carote. Prelevare,
examinare,si incercari la compresiune; Partea 2 Incercari
nedistructive. Determinarea indicelui de recul
SR EN 13198/2004. Produse prefabricate de beton. Mobilier pentru strada si gradina.
SR EN 1340/2004. Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercari

PROIECT TEHNIC
privind
SR EN 14879-5:2008 Sisteme de acoperiri organice cu vopsea si alte placari pentru

protectia aparaturii si instalatiilor industriale contra coroziunii cauzate de mediul agresiv.
Partea 5: Placari pe componente de beton
SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:

Reguli generale si reguli pentru cladiri. Anexa nationala
SR EN 1323:2008 Adezivi pentru placi ceramice. Placa de beton pentru ncercare
SR EN 12794+A1:2007 Produse prefabricate de beton. Piloti de fundatie
SR EN 13224+A1:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de planseu cu nervuri
SR EN 15304:2007 Determinarea rezistentei la nghet-dezghet a betonului celular

autoclavizat
SR EN 13791:2007/C91:2007 Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului din

structuri si din elemente prefabricate
SR EN 13577:2007 Atac chimic asupra betonului. Determinarea continutului de dioxid de

carbon agresiv din apa
SR EN 14843:2007 Produse prefabricate de beton. Scari
SR EN 14991:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de fundatie
SR EN 14992:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de pereti
SR EN 1739:2007 Determinarea rezistentei la forfecare a mbinarilor ntre elementele

prefabricate realizate din beton celular autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu
structura poroasa, sub efectul fortelor din planul elementelor
SR EN 14629:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor din beton.

Metode de ncercare. Determinarea continutului de clorura n betonul ntarit
SR EN 13791:2007 Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului din structure

si din elemente prefabricate
STAS 438/1-89/A91:2007 Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la
cald. Marci si conditii tehnice de calitate
SR EN 14879-3:2007 Sisteme de acoperiri organice cu vopsea si alte placari pentru

protectia aparaturii si instalatiilor industriale contra coroziunii cauzate de mediul agresiv.
Partea 3: Strat de acoperire pe componente de beton
SR EN 480-1:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de ncercare. Partea 1:

Beton si mortar de referinta pentru ncercari
SR EN 1916:2003/AC:2007 Tuburi si accesorii de beton simplu, beton slab armat si beton

PROIECT TEHNIC
privind
armat
SR EN 1917:2003/AC:2007 Camine de vizitare si camine de racord sau de inspectie de

beton simplu, beton slab armat si beton armat
Determinarea efectului asupra tendintei de coroziune a otelului pentru armare prin metoda
electrochimica potentiostatica
SR EN 13747:2006/AC:2007 Produse prefabricate de beton. Predale pentru sisteme de

plansee
SR EN 13369:2004/AC:2007 Reguli comune pentru produse prefabricate de beton
SR EN 13225:2005/AC:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente liniare de structura
SR EN 12620:2003/C91:2007 Agregate pentru beton
SR 13515-2:2007 Otel pentru armarea betonului. mbinari mecanice cap la cap pentru
bare. Partea 2: Metode de ncercare
SR 13515-1:2007" "Otel pentru armarea betonului. mbinari mecanice cap la cap pentru
bare. Partea 1: Conditii
SR 13513:2007 mbinari mecanice ale barelor pentru armarea betonului
SR EN 13412:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de ncercari. Determinarea modulului de elasticitate la compresiune
SR EN 14497:2004/AC:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor

de beton. Metode de ncercari. Determinarea stabilitatii infiltrarii
SR EN 14844:2007 Produse prefabricate de beton. Chesoane subterane
SR EN 1504-6:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 6: Ancorarea armaturii

Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 7: Protectia armaturii
mpotriva coroziunii.

Metode de ncercari. ncercarea de evaluare a protectiei mpotriva coroziunii

Metode de ncercari. Aderenta prin forfecare a cordonului de sudura a armaturii (ncercarea
prin smulgere)

PROIECT TEHNIC
privind
Determinarea timpului de priza
SR EN 490:2005/A1:2006 Tigle si accesorii de beton pentru nvelitori de acoperis si placari

de pereti. Specificatii de produse
SR EN 1992-3:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 3: Silozuri si

rezervoare
SR 13510:2006 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate.
Document national de aplicare a SR EN 206-1
SR EN 13108-5:2006 Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Partea 5: Beton asfaltic

cu continut ridicat de mastic
SR EN 1340:2004/AC:2006 Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de ncercari
SR EN 1339:2004/AC:2006 Dale de beton. Conditii si metode de ncercari
SR EN 1338:2004/AC:2006 Pavele de beton. Conditii si metode de ncercari
SR EN 13369:2004/A1:2006 Reguli comune pentru produse prefabricate de beton
SR EN 14188-3:2006 Produse pentru colmatarea rosturilor. Partea 3: Specificatii pentru

produse prefabricate de colmatare a rosturilor
SR EN 14437:2006 Determinarea rezistentei la ridicare a tiglelor de argila arsa sau de

beton montate pe acoperis. Metoda de ncercare a sistemului deacoperis

Definitii, conditii, controlul calitatii si evaluarea conformitatii. Partea 3: Reparatie structurala
si nestructurala
SR EN 680:2006 Determinarea contractiei la uscare a betonului celular autoclavizat
SR EN 934-2:2003/A2:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru

beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare
SR EN 934-6:2002/A1:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 6: Esantionare,

control si evaluare a conformitatii
SR EN 1504-10:2004/AC:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor

de beton. Defintii, conditii, controlul si evaluarea calitatii. Partea 10: Aplicarea pe santier a
produselor si sistemelor si controlul calitatii lucrarilor

Determinarea exudarii betonului
Determinarea continutului de alcalii din aditivi

PROIECT TEHNIC
privind
SR EN 491:2006 Tigle si accesorii de beton pentru nvelitori de acoperis si placari de

pereti. Metode de ncercare
SR EN 12504-3:2006 ncercari pe beton n structuri. Partea 3: Determinarea fortei de

smulgere
SR EN 934-4:2002/A1:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Aditivi pentru paste

pentru cabluri pretensionate. Partea 4: Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare
SR EN 12390-1:2002/AC:2006 ncercare pe beton ntarit. Partea 1: Forma, dimensiuni si

alte conditii pentru epruvete si tipare
SR EN 12390-5:2002/AC:2006 ncercare pe beton ntarit. Partea 5: Rezistenta la ntindere

prin ncovoiere a epruvetelor
SR EN 12390-6:2002/AC:2006 ncercare pe beton ntarit. Partea 6: Rezistenta la ntindere

prin despicare a epruvetelor
SR EN 12390-7:2002/AC:2006 ncercare pe beton ntarit. Partea 7: Densitatea betonului

ntarit
SR EN 1992-1-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli

generale - Calculul comportarii la foc
SR EN 1992-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri de beton

- Proiectare si prevederi constructive
SR EN 1994-2:2006 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton Partea

2: Reguli generale si reguli pentru poduri

Determinarea absorbtiei capilare

Analiza n infrarosu
Determinarea caracteristicilor porilor de aer n betonul ntarit
SR EN 14618:2006 Piatra aglomerata. Terminologie si clasificare
SR EN 1994-1-2:2006 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton.

Partea 1-2: Reguli generale - Calculul structurilor la foc

Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 8: Controlul de calitate
si evaluarea conformitatii

PROIECT TEHNIC
privind
SR EN 1354:2006 Determinarea rezistentei la compresiune a betonului cu aggregate

usoare cu structura deschisa
SR EN 13747:2006 Produse prefabricate de beton. Predale pentru sisteme de plansee

Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea1: Definitii
SR EN 679:2006 Determinarea rezistentei la compresiune a betonului cellular autoclavizat
SR EN 10080:2005 Oteluri pentru armarea betonului. Oteluri sudabile pentru beton armat.
Generalitati
SR EN 13877-3:2005 mbracaminti rutiere de beton. Partea 3: Specificatii pentru

gujoaneleutilizate la mbracamintile de beton

produsele de colmatare aplicate la rece
SR EN 1771:2004/AC:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de

beton. Metode de ncercari. Determinarea injectabilitatii si ncercarea de despicare
SR EN 13263-2:2005 Silice ultra fina pentru beton. Partea 2: Evaluarea conformitatii
SR EN 13263-1:2005 Silice ultra fina pentru beton. Partea 1: Definitii, conditii si criterii de
conformitate
SR EN 934-3:2004/AC:2005 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 3: Aditivi pentru

mortar de zidarie. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare
SR EN 1168:2005 Produse prefabricate de beton. Fsii cu goluri
SR EN 206-1:2002/A2:2005 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si

conformitate
SR EN 771-3:2004/A1:2005 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 3: Elemente

pentru zidarie de beton cu agregate (agregate grele si usoare)
SR EN 771-4:2004/A1:2005 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 4: Elemente

pentru zidarie de beton celular autoclavizat
SR EN 490:2005 Tigle si accesorii de beton pentru nvelitori de acoperis si placari de

pereti. Specificatii de produse

Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 4: Lipire structurala

Definitii, conditii, controlul calitatii si evaluarea conformitatii. Partea 5: Produse de injectie n

PROIECT TEHNIC
privind
beton
SR EN 934-2:2003/A1:2005 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru

beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 2: Sisteme de
protectie de suprafata pentru beton
SR EN 13877-2:2005 Structuri rutiere de beton. Partea 2: Caracteristici functionale pentru

structurile rutiere de beton
SR EN 13877-1:2005 Structuri rutiere de beton. Partea 1: Materiale

produsele de colmatare aplicate la cald
SR EN 13225:2005 Produse prefabricate de beton. Elemente liniare de structura
SR EN 13693:2005 Produse prefabricate de beton. Elemente speciale de acoperis
SR EN 206-1:2002/A1:2005 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si

conformitate
SR 2970:2005 Stlpi prefabricati din beton armat si beton precomprimat pentru linii
electrice aeriene. Conditii tehnice generale de calitate
SR EN 60745-2-12:2005 Unelte electrice cu motor portabile. Securitate. Partea 2-12:

Prescriptii particulare pentru vibratoarele de beton
SR EN 12843:2005 Produse prefabricate de beton. Stlpi
SR EN 12629-5-4:2004 Masini pentru fabricat produse de constructii din beton si silicat de

calciu. Securitate. Partea 5-4: Masini pentru izolat conducte de beton
SR EN 12629-6:2004 Masini pentru fabricat produse de constructii din beton si silicat de

calciu. Securitate. Partea 6: Echipamente fixe si mobile pentru fabricat produse din beton
armat
SR EN 934-3:2004 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 3: Aditivi pentru mortar de
zidarie. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare
SR EN 772-11:2003/A1:2004Metode de ncercare a elementelor pentru zidarie. Partea 11:

Determinarea absorbtiei de apa datorita actiunii capilare a elementelor pentru zidarie de
beton cu agregate, piatra artificiala si naturala si viteza initiala de absorbtie a apei, a
elementelor pentru zidarie de argila
SR EN 523:2004 Teci de banda de otel pentru cabluri de precomprimare. Terminologie,

PROIECT TEHNIC
privind
conditii, control de calitate
SR EN 1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel beton. Partea

1- 1: Reguli generale si reguli pentru cladiri
SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli

generale si reguli pentru cladiri

Metode de ncercari. Determinarea injectabilitatii si ncercarea de despicare
SR EN 1520:2003/AC:2004 Elemente prefabricate armate de beton cu agregate usoare cu

structura deschisa

Definitii, conditii, controlul si evaluarea calitatii. Partea 10: Aplicarea pe santier a produselor
si sistemelor si controlul calitatii lucrarilor

Metode de ncercari. Variatii de volum si de masa ale produselor de injectie la cicluri de
uscare n aer si conservare n apa

Metode de ncercari. Determinarea stabilitatii infiltrarii

Metode de ncercari. Determinarea raportului de expansiune si evolutia expansiunii
SR EN 14187-7:2004 Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece. Partea 7:

Metoda de ncercare pentru determinarea rezistentei la flacara

Metoda de ncercare pentru determinarea caracteristicilor de autonivelare

Metoda de ncercare pentru determinarea timpului de ntarire

Metode de ncercari. Determinarea timpului de scurgere a produselor de injectie pe baza
de ciment
SR EN 14068:2004Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de ncercari. Determinarea impermeabilitatii la apa a fisurilor injectate fara
patrundere n beton

PROIECT TEHNIC
privind
Metode de ncercari. Determinarea oboselii sub sarcina dinamica. Partea 1: n timpul

ntaririi
SR EN 13880-6:2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 6:

Metoda de ncercare pentru prepararea probelor de ncercat

Metoda de ncercare pentru determinarea ntinderii discontinue (ncercarea de aderenta)

Metoda de ncercare pentru prepararea probelor de beton pentru ncercarea de aderenta
(compozitie)
SR EN 13863-2:2004 mbracaminti de beton. Partea 2: Metoda de ncercare pentru

determinarea aderentei ntre doua straturi
SR EN 13863-1:2004 mbracaminti de beton. Partea 1: Metoda de ncercare nedistructiva

pentru determinarea grosimii dalei de beton

Metode de ncercari. Rezistenta la atac chimic puternic SR EN 1340:2004 Elemente de
borduri de beton. Conditii si metode de ncercari SR EN 13396:2004 Produse si sisteme
pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de ncercari. Masurarea
penetrarii ionilor de clor
SR EN 1339:2004 Dale de beton. Conditii si metode de ncercari
SR EN 1338:2004 Pavele de beton. Conditii si metode de ncercari
SR EN 13369:2004 Reguli comune pentru produsele prefabricate de beton

Metode de ncercari. Determinarea rezistentei la carbonatare

Metode de ncercari. Determinarea tixotropiei produselor de protectie a armaturii

Metode de ncercare. Compatibilitatea produselor de injectie. Partea 3: Efectul produselor
de injectie asupra elastomerilor

Metode de ncercari. Compatibilitatea produselor de injectie. Partea 1: Compatibilitatea cu
betonul
SR EN 12620:2003/AC:2004 Agregate pentru beton

PROIECT TEHNIC
privind

Metode de ncercare. Partea 3: Determinarea aderentei produselor deinjectie, cu sau fara
cicluri termice. Metoda prin forfecare oblica

Metode de ncercare. Partea 2: Determinarea aderentei produselor de injetie, cu sau fara
cicluri termice. Aderenta prin tractiune

Metode de ncercari. Partea 1: Aderenta si capacitatea de alungire a produselor de injectie
cu ductilitate limitata

Metode de ncercari. Partea 2: Contractia produselor de injectie pentru fisuri formulate cu
polimeri: contractie volumica

Metode de ncercari. Partea 1: Determinarea contractiei liniare pentru polimeri si sisteme
de protectie a suprafetei (SPS)

Metode de ncercari. Determinarea temperaturii de tranzitie vitroasa a polimerilor
SR EN 12504-4:2004 ncercare pe beton. Partea 4: Determinarea vitezei de propagare a

ultrasunetelor
SR EN 12269-2:2004 Determinarea comportarii la aderenta ntre armatura de otel si

betonul celular autoclavizat prin metoda ncercarii de grinda. Partea 2: ncercare la termen
lung SR EN ISO 3766:2004 Desene de constructii. Reprezentarea simplificata a armaturilor
pentru beton
SR EN 12326-1:2004 Produse de ardezie si piatra pentru nvelitori si placari discontinue.

Partea 1: Specificatie de produs
SR EN 12001:2004 Masini pentru transportat, pulverizat si punere n opera a betonului si

mortarului. Cerinte de securitate
SR EN 771-3:2004 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 3: Elemente pentru

zidarie de beton cu agregate (agregate grele si usoare)
SR EN 845-2:2004 Specificatie a componentelor auxiliare pentru zidarie. Partea 2:

Buiandrugi
SR EN 771-4:2004 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 4: Elemente pentru

PROIECT TEHNIC
privind
zidarie de beton celular autoclavizat

Metode de ncercari. Determinarea deformarii la compresiune pentru produse de reparare

Metode de ncercari. Absorbtia apei si rezistenta la alcalii pentru impregnarea hidrofoba

Metode de ncercari. ncercarea de uscare pentru impregnare hidrofoba

Metode de ncercari. Compatibilitate pe beton umed
SR EN 1520:2003 Elemente prefabricate armate de beton cu agregate usoare cu structura

deschisa
SR EN 12620:2003 Agregate pentru beton
SR EN ISO 4624:2003 Vopsele si lacuri. ncercare la tractiune
Determinarea continutului de alcalii din aditiv
SR EN 1352:2003 Determinarea modulului static la compresiune a betonului cellular

autoclavizat si a betonului cu agregate usoare cu structura deschisa
SR EN 1351:2003 Determinarea rezistentei la ncovoiere a betonului celular autoclavizat
SR ENV 1504-9:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de

beton. Definitii, conditii, controlul calitatii si evaluarea conformitatii. Partea 9: Principii
generale pentru utilizarea produselor si sistemelor
SR EN 934-2:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton.
Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

Determinarea continutului de material conventional uscat

Metode de ncercari. Partea 4: Determinarea contractiei si expansiune

Metode de ncercari. Partea 4: Determinarea contractiei la termene timpurii pentru
produsele de aderenta structurala
SR EN 12350-7:2003 ncercare pe beton proaspat. Partea 7: Continut de aer. Metode prin

presiune

PROIECT TEHNIC
privind
SR EN 12350-3:2003 ncercare pe beton proaspat. Partea 3: ncercare Vebe
SR EN 12350-2:2003 ncercare pe beton proaspat. Partea 2: ncercare de tasare
SR EN 12350-1:2003 ncercare pe beton proaspat. Partea 1: Esantionare
Mortar de zidarie de referinta pentru ncercari asupra aditivilor de mortar
SR EN 1917:2003 Camine de vizitare si camine de racord din beton simplu, beton slab
armat si beton armat
SR EN 1916:2003 Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat

Analiza granulometrica. Partea 1: Metoda de ncercare pentru componentele uscate ale
mortarului gata de utilizare
SR EN 12063:2003 Executia lucrarilor geotehnice speciale. Pereti din palplanse

Metode de ncercari. Determinarea oboselii sub sarcina dinamica. Partea 2: Dupa ntarire

Metode de ncercari. Determinarea durabilitatii agentilor de lipire structurala

Metode de ncercari. Determinarea pierderii de masa a betoanelor hidrofuge prin ncercare
dupa nghet-dezghet
SR EN 1062-6:2003 Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si sisteme de acoperire pentru

zidarie si betoane exterioare. Partea 6: Determinarea permeabilitatii la dioxid de carbon
SR EN 990:2003 Metode de ncercare pentru verificarea protectiei mpotriva coroziunii

armaturilor din betonul celular autoclavizat si betonul cu aggregate usoare cu structura
deschisa
SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, ncercare

si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale
industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton

Metode de ncercari. Determinarea rezistentei la absorbtie capilara

Metode de ncercari. Determinarea lucrabilitatii. Partea 4: Aplicarea mortarului de reparatie
la planseu

PROIECT TEHNIC
privind

Metode de ncercari. Determinarea lucrabilitatii. Partea 3: ncercare pentru curgerea
betonului de reparare
SR EN 13395-2:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de

beton.Metode de ncercari. Determinarea lucrabilitatii. Partea 2: ncercare pentru curgerea
pastei sau mortarului

Metode de ncercari. Determinarea lucrabilitatii. Partea 1: ncercare de curgere a mortarelor
tixotropice
SR EN ISO 15630-3:2003 Otel pentru armarea si precomprimarea betonului. Metode de

ncercare. Partea 3: Armaturi precomprimate

ncercare. Partea 2: Plase sudate

ncercare. Partea 1: Bare, srme laminate si srme pentru armarea betonului
SR ENV 13381-6:2003 Metode de ncercare pentru determinarea contributiei la rezistenta

la foc a elementelor de structura. Partea 6: Protectie aplicata pe stlpi de otel umpluti cu
beton

la foc a elementelor de structura. Partea 5: Protectie aplicata pe elemente compozite de
beton/tabla profilata de otel

la foc a elementelor de structura. Partea 3: Protectie aplicata pe elemente de beton

la foc a elementelor de structura. Partea 2: Membrane de protectie verticale
SR EN 12970:2003 Mastic asfaltic pentru hidroizolare. Definitii, conditii si metode de

ncercare

Metode de ncercari. Timpi de decofrare
SR EN 772-20:2003 Metode de ncercare a elementelor pentru zidarie. Partea 20:

Determinarea planitatii elementelor pentru zidarie de beton cu agregate, piatra naturala si
artificiala

PROIECT TEHNIC
privind

Determinarea permeabilitatii la vaporii de apa a elementelor pentru zidarie de beton celular
autoclavizat (BCA)

Determinarea absorbtiei de apa datorita actiunii capilare a elementelor pentru zidarie de
beton cu agregate, piatra artificiala si naturala si viteza initiala de absorbtie a apei a
elementelor pentru zidarie de argila
SR EN 12696:2002 Protectia catodica a otelului n beton

Metode de ncercare. Determinarea aderentei beton pe beton
SR EN 12615:2002 Produse si sisteme pentru repararea structurilor de beton. Metode de

ncercare. Determinarea rezistentei la forfecare
SR EN 12504-2:2002 ncercari pe beton n structuri. Partea 2: ncercari nedistructive.

Determinarea indicelui de recul
SR EN 12504-1:2002 ncercari pe beton n structuri. Partea 1: Carote. Prelevare,

examinare si ncercari la compresiune
SR EN 12390-8:2002 ncercare pe beton ntarit. Partea 8: Adncimea de patrundere a apei

sub presiune
SR EN 12390-7:2002 ncercare pe beton ntarit. Partea 7: Densitatea betonului ntarit
SR EN 12390-6:2002 ncercare pe beton ntarit. Partea 6: Rezistenta la ntindere prin

despicare a epruvetelor
SR EN 12390-5:2002 ncercare pe beton ntarit. Partea 5: Rezistenta la ntindere prin

ncovoiere a epruvetelor
SR EN 12390-4:2002 ncercare pe beton ntarit. Partea 4: Rezistenta la compresiune.

Caracteristicile masinilor de ncercare
SR EN 12390-3:2002 ncercare pe beton ntarit. Partea 3: Rezistenta la compresiune a

epruvetelor
SR EN 12390-2:2002 ncercare pe beton ntarit. Partea 2: Pregatirea si conservarea

epruvetelor pentru ncercari de rezistenta
SR EN 12390-1:2002 ncercare pe beton ntarit. Partea 1: Forma, dimensiuni si alte conditii

pentru epruvete si tipare
SR CR 13902:2002 Metode de ncercare pentru determinarea raportului apa/ciment n

PROIECT TEHNIC
privind
betonul proaspat
SR CR 13901:2002 Utilizarea conceptului de familii de beton pentru producerea si controlul

conformitatii betonului

Metode de ncercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 3: Cicluri termice fara
imersare n saruri de dezghet

Metode de ncercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 2: Cicluri de jeturi de apa
(soc termic)

Metode de ncercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 1: Cicluri de nghetdezghet cu imersare n saruri de dezghet
SR EN 934-6:2002 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 6: Esantionare, control si

evaluare a conformitatii
SR EN 934-4:2002 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 4: Aditivi pentru paste
pentru cabluri pretensionate. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

Metode de ncercari. Functiile reactive ale rasinilor epoxidice. Partea 2: Determinarea
functiilor amine prin indicele de bazicitate total
SR ENV 13670-1:2002 Executia structurilor de beton. Partea 1: Conditii commune
SR EN 12839:2002 Produse prefabricate de beton. Elemente pentru mprejmuiri

Metode de ncercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 5: Rezistenta la soc din
temperature

Metode de ncercari. Determinarea capabilitatii termice. Partea 4: Cicluri termice n stare
uscata

Metode de ncercari. Functiile reactive ale rasinilor epoxidice. Partea 1: Determinarea
echivalentului epoxid

Metode de ncercari. ncercari de determinare a aptitudinii de utilizare a adezivilor de lipire

PROIECT TEHNIC
privind
structurala pentru aplicare pe suprafete de beton

Metode de ncercari. Beton de referinta pentru ncercari
SR EN 1738:2002 Determinarea tensiunilor din otel n elementele armate nencarcate

realizate din beton celular autoclavizat"
SR EN 1737:2002 Determinarea rezistentei la forfecare a mbinarilor sudate ale plaselor si

carcaselor armate pentru elemente prefabricate confectionate din beton celular autoclavizat
sau din beton cu agregate usoare cu structura deschisa

Metode de ncercari. Determinarea dezvoltarii rezistentei la ntindere a polimerilor
EN 1542:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton.

Metode de ncercari. Masurarea aderentei prin tractiune directa
SR EN 12350-6:2002 ncercare pe beton proaspat. Partea 6: Densitate
SR EN 12350-5:2002 ncercare pe beton proaspat. Partea 5: ncercare cu masa de

raspndire

Metode de ncercari. Determinarea rezistentei la compresiune a mortarului de reparatii
SR CR 13962:2002 Ghid pentru aplicarea componentelor de beton cu agregate usoare

(LAC) n structure
SR EN 1240:2002 Adezivi. Determinarea indicelui de hidroxil si/sau a continutului de

hidroxil
SR EN 206-1:2002 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate

Metode de ncercari. Determinarea coeficientului de dilatare termica
SR EN 1521:2001 Determinarea rezistentei la ncovoiere a betonului cu agregate usoare

cu structura poroasa (BAUP)

Metode de ncercare. Determinarea timpului deschis (a duratei practice de utilizare)
SR EN 12269-1:2001 Determinarea comportarii la aderenta ntre armatura de otel si

betonul celular autoclavizat prin metoda ncercarii de grinda. Partea 1: ncercare la termen
scurt
SR EN 1740:2001 Determinarea rezistentei elementelor prefabricate realizate din beton

PROIECT TEHNIC
privind
celular autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu structura poroasa sub sarcina
longitudinala predominanta (componente verticale)
SR EN 1742:2001 Determinarea rezistentei la forfecare a mbinarilor ntre fsii diferite ale

elementelor stratificate realizate din beton celular autoclavizat sau beton cu agregate
usoare cu structura poroasa
SR EN 1741:2001 Determinarea rezistentei la forfecare a mbinarilor ntre elementele

prefabricate realizate din beton celular autoclavizat sau beton cu agregate usoare cu
structura poroasa, sub efectul fortelor care actioneaza n afara planului elementelor
SR EN 1169:2001 Produse prefabricate de beton. Reguli generale pentru controlul

productiei la fabricarea produselor de beton fin armat cu fibre de sticla

Analiza granulometrica. Partea 2: Metoda de ncercare pentru filerul destinat polimerilor
utilizati ca agenti de aderenta

Determinarea continutului de umiditate a elementelor pentru zidarie de silico-calcar si de
beton celular autoclavizat
SR 9310:2000 Var macinat pentru beton celular autoclavizat
SR EN 991:2000 Determinarea dimensiunilor elementelor armate de beton celular

autoclavizat sau de beton cu agregate usoare cu structura deschisa
SR EN 992:2000 Determinarea masei volumice n stare uscata a betonului cu aggregate

usoare cu structura deschisa
SR EN 989:2000 Determinarea comportarii aderentei dintre armaturi si betonul celular

autoclavizat printr-o ncercare a aderentei prin mpingere

Determinarea procentuala a ariei golurilor din blocurile de beton (prin amprenta pe hrtie)
SR EN 640:1998/C1:1999 Tuburi de presiune de beton armat si tuburi de presiune cu

armatura difuza (fara inima de tabla) inclusiv mbinari si piese speciale
SR EN 639:1998/C1:1999 Conditii comune pentru tuburile de presiune de beton inclusiv

mbinari si piese speciale
SR EN 641:1998/C1:1999 Tuburi de presiune de beton armat cu inima de tabla, inclusiv

mbinari si piese speciale

PROIECT TEHNIC
privind
Metode de ncercari. Analiza prin spectrometrie n infrarosu

Metode de ncercare. Determinarea aderentei otel pe otel pentru caracterizarea agentilor
de aderenta structurala
SR EN 1356:2000 ncercarea la functionare sub sarcina transversala a elementelor

prefabricate armate de beton celular autoclavizat sau de beton cu agregate usoare cu
structura deschisa
SR EN 1355:2000 Determinarea deformatiilor la compresiune ale betonului cellular

autoclavizat sau ale betonului cu agregate usoare cu structura deschisa
SR EN 1353:2000 Determinarea continutului de umiditate a betonului cellular autoclavizat
SR EN 639:1998 Conditii comune pentru tuburile de presiune de beton inclusive mbinari si

piese speciale
SR EN 641:1998 Tuburi de presiune de beton armat cu inima de tabla, inclusiv mbinari si

piese speciale
SR EN 640:1998 Tuburi de presiune de beton armat si tuburi de presiune cu armatura

difuza (fara inima de tabla) inclusiv mbinari si piese speciale
SR EN 642:1998 Tuburi de presiune de beton precomprimat cu sau fara inima de tabla

inclusiv mbinari si piese speciale si conditii specifice referitoare la srma de
precomprimare pentru tuburi
SR 183-2:1998 Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate n cofraje

glisante. Conditii tehnice de calitate
SR 438-3:1998 Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate
SR 438-4:1998 Produse de otel pentru armarea betonului. Srma cu profil periodic obtinuta
prin deformare plastica la rece
STAS 5585-71 ncercari pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la

compresiune al betonului
STAS 5511-89 ncercari pe betoane. Determinarea aderentei dintre beton si armatura.

Metoda prin smulgere
STAS 6657/2-89 Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat.

Reguli si metode de verificare a calitatii
STAS 6605-78 ncercarile metalelor. ncercarea la tractiune a otelului beton, a srmei si a

produselor din srma pentru beton precomprimat

PROIECT TEHNIC
privind
STAS 855-79 Desene tehnice de constructii. ntocmirea desenelor pentru constructii din
beton si beton armat
STAS 9329-87 Constructii industriale. Capace prefabricate din beton armat pentru canale
interioare. Forme si dimensiuni
STAS 7721-90 Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton, beton armat si
beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate
STAS 438/2-91 Produse de otel pentru armarea betonului. Srma rotunda trefilata
STAS 438/1-89 Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci
si conditii tehnice de calitate
STAS 11133-78 Malaxoare cu actiune periodica pentru prepararea betonului de ciment,

betonului asfaltic si a mortarelor. Parametri principali
STAS 7980/1-78 Beton termorezistent usor pe baza de diatomit, cu liant stabilizat. Conditii
tehnice de calitate
STAS 6482/4-80 Srme de otel si produse din srma pentru beton precomprimat. Toroane
STAS 6482/3-80 Srma de otel si produse de srma pentru beton precomprimat. Srma
ampentata
STAS 6482/2-80 Srme de otel si produse din srma pentru beton precomprimat. Srma
neteda
STAS 6482/1-73 Srme de otel si produse din srma pentru beton precomprimat. Reguli
pentru verificarea calitatii
"STAS 7039/3-83 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tuburi de presiune din beton
precomprimat vibrat si preset
STAS 7039/2-83 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tuburi de presiune din beton
precomprimat centrifugat
STAS 7039/1-81 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tipuri
STAS 12089-82 Pompe de beton. Clasificare
STAS E 11372-80 Protectia contra coroziunii a constructiilor din beton si beton armat.
Determinarea rezistentei chimice a acoperirilor cu lacuri si vopsele
STAS 2833-80 ncercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a betonului ntarit
STAS 4165-88 Alimentari cu apa. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat.

Prescriptii generale
STAS 10832-76 Beton celular autoclavizat. Elemente armate

PROIECT TEHNIC
privind
STAS 10265/1-84 Tolerante n constructii. Tolerante la suprafetele din beton apparent
STAS 10107/1-90 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee din beton armat
si beton precomprimat. Prescriptii generale de proiectare
STAS 10107/0-90 Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor

structurale din beton, beton armat si beton precomprimat
STAS 10102-75 Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi
fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor
STAS 10107/4-90 Constructii civile, industriale si agricole. Plansee casetate din beton
armat. Prescriptii de proiectare
STAS 10107/3-90 Constructii civile, industriale si agricole. Plansee cu nervuri dese din
beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de proiectare
STAS 10107/2-92 Constructii civile, industriale si agricole. Plansee curente din placi si
grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire
STAS 12287-85 ncercarile metalelor. ncercari mecanice ale mbinarilor sudate din bare de
otel beton
SR EN 678:1996 Determinarea densitatii aparente n stare uscata a betonului cellular

autoclavizat
STAS 7209-87 ncercarile metalelor. ncercarea la relaxare a srmelor si a produselor din

srma pentru beton precomprimat
SR ISO 10287:1995 Otel pentru armarea betonului. Determinarea rezistentei mbinarilor

plaselor sudate
SR ISO 10065:1995 Bare de otel pentru armarea betonului. Incercarea de ndoire-dezdoire
SR EN 12350-4:2002 ncercare pe beton proaspat. Partea 4: Grad de compactare
SR CR 12793:2002 Determinarea adncimii stratului de carbonatare a betonului ntarit

Determinarea rezistentei la tractiune prin ncovoiere a elementelor pentru zidarie de beton
cu aggregate
SR EN 772-14:2002" "Metode de ncercare a elementelor pentru zidarie. Partea 14:

Determinarea variatiei dimensionale datorita umiditatii a elementelor pentru zidarie de
beton cu agregate si de piatra artificiala
17. Lucrari de constructii metalice
SR EN 757/1998 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc

PROIECT TEHNIC
privind
electric a otelurilor cu limita de curgere ridicata;
electric a otelurilor termorezistente. Clasificare;
SR EN ISO 2560/2006. Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala
cu arc electric a otelurilor nealiate si cu granulatie fina
SR EN 1561/1999. Turnatorie. Fonta cu grafit lamelar
SR EN 1563/1999. Turnatorie. Fonat cu grafit nodular; SR EN 1563/1999/A1-2003.

Turnatorie. Fonat cu grafit nodular
18. Lucrari de finisaje
SR EN 1096/2000 2004. Partile 1 4. Sticla pentru constructii. Geam peliculizat.
SR EN 14178/2004 Partile 1 si 2. Sticla pentru constructii. Produse pe baza de sticla silicoalcalino-pamantoasa. Partea 1 Geam float. Partea 2 Evaluarea conformitatii
SR EN 572-2/2004. Sticla pentru constructii. Produse de baza. Sticla silico-calco-sodica.

Partea 2 Geam float.
SR EN 942/2003 Lemn pentru tamplarie. Clasificare generala a calitatii lemnului

PROIECT TEHNIC
privind
CAIET DE SARCINI PENTRU INSTALAII ELECTRICE

SECIUNEA 1: GENERALITATI
Prezenta lucrare descrie lucrrile de instalaii electrice necesare pentru construirea staiilor de
pompare pentru ap potabil si ap uzat menajer.
Proiectul a fost elaborat pe baza planurilor de arhitectura precum i pe baza normativelor i
standardelor n vigoare.
1.1. Condiii tehnice
Tensiunea de alimentare de la reeaua de energie electric este de 3x380/220 5%, 50

Hz.
For: 3x380 V, 50 Hz.
Iluminat general i prize: 220 V, 50 Hz.
Temperatura de funcionare 0 - 35 C
Umiditate: 65% 15%.
Execuia lucrrilor electrice se va face conform planurilor din proiect. Tablourile vor fi
nchise, cu grad minim de protecie IP 54.
1.2. Materiale utilizate
Conductoare FY pentru tensiunea nominal de 500 V i tensiunea de ncercare de 2.000 V, STAS

6865, n tuburi din PVC sau PEL n cazul pozrii pe suport combustibil;
n cazul utilizrii de materiale i echipamente din import, acestea vor fi agrementate n conformitate
cu Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee i echipamente noi n
construcii, aprobat prin HG nr.766/1997;
Conductoare Ol - Zn 25 x 4 mm sau FY 10 - IPEY 16 pentru centura interioar de pmntare;
Conductoare Ol - Zn 40 x 4 mm i electrozi Ol - Zn 2, l = 1,5 m, grosime min. 6 mm pentru priza
de pmnt.
1.3. execuia
Niele pentru tablourile electrice se vor executa numai dup stabilirea exact a dimensiunilor

PROIECT TEHNIC
privind
tablourilor.
Instalaiile electrice pozate pe supori combustibili se vor executa cu respectarea prevederilor
prezentului caiet de sarcini i a prevederilor normativului I 7-02 .
Interveniile la instalaia electric existent se vor face numai n prezena personalului autorizat din
partea Angajatorului i cu anunarea din timp a eventualelor ntreruperi n alimentarea cu energie
electric.
1.3.1. Dispoziii generale comune
Pentru realizarea n bune condiii a tuturor lucrrilor care fac obiectul investiiei, Contractantul
(antreprenorul sau/i subantreprenorul) va desfura urmtoarele activiti:
studierea proiectului pe baza pieselor scrise i desenate din documentaie precum i a

legislaiei, standardelor i instruciunilor tehnice de execuie la care se face trimitere,
astfel c pn la nceperea execuiei s poat fi clarificate toate lucrrile ce urmeaz a
fi executate;
va sesiza proiectantul n termen legal eventualele neconcordane ntre elementele

grafice i cifrice sau va prezenta obieciuni n vederea rezolvrii i concilierii celor
prezentate.
n timpul execuiei:
va asigura aprovizionarea ritmic cu materialele i produsele cuprinse n proiect n

cantitile i sortimentele necesare;
va asigura fora de munc i mijloacele de mecanizare ritmic, n concordan cu graficul

de execuie i termenele pariale sau finale stabilite;
va respecta cu strictee tehnologia de lucru.
Contractantul este obligat s pstreze pe antier, la punctul de lucru, pe toat perioada de

execuie i probelor, ntreaga documentaie pe baza creia se execut lucrrile respective, inclusiv
dispoziiile de antier date pe parcurs.
Aceast documentaie mpreun cu procesele verbale de lucrri ascunse i documentele CTC
care s ateste calitatea materialelor instalaiilor, celelalte documente care atest buna execuie
sau modificrile stipulate de proiectant n urma deplasrilor din teren, vor fi puse la dispoziia
organelor de ndrumare - control.
Modificrile consemnate n caietul de procese verbale vor fi stipulate i n partea desenat a
consecine negative cauzate de nerespectarea documentaiei documentaiei, n scopul cunoaterii
de ctre beneficiar a elementelor reale din teren la punerea n funciune. n caz contrar,

PROIECT TEHNIC
privind
Contractantul devine direct rspunztor de eventualele.

1.3.2. Condiii de racord i condiii de alimentare cu energie electric
Modul de racordare la reeaua de distribuie se stabilete de ctre furnizorul de energie electric.
Repartizarea pe faze i respectiv pe circuitele de alimentare a receptoarelor electrice trebuie s se
fac astfel nct s se asigure n exploatare o ncrcare ct mai echilibrat a acestora.
1.3.3. Condiii generale comune pentru materiale i echipamente
Caracteristicile generale ale materialelor i echipamentelor electrice i modul lor de instalare
trebuie alese astfel nct s fie asigurat funcionarea n bune condiii a instalaiei electrice i
protecia utilizatorilor i bunurilor n condiiile de utilizare date i inndu-se seama de influenele
externe previzibile.
Toate materialele i echipamentele utilizate n instalaiile electrice trebuie s fie agrementate
tehnic, conform Legii 10/1995 privind calitatea n construcii i certificate conform Legii proteciei
muncii 90/1996.
Toate materialele i echipamentele electrice trebuie s corespund standardelor i reglementrilor
n vigoare i s fie instalate i utilizate n condiiile prevzute de acestea. ncadrarea n clase de
combustibilitate a materialelor se va face n conformitate cu prevederile reglementrilor specifice.
Toate materialele folosite pentru protecie (tuburi, plinte, canale, etc.), izolare (ecrane), mascare
(plci, capace, dale, etc.), suporturi (console, poduri, bride, cleme) vor fi incombustibile C0 (CA1)
sau greu combustibile C1 (CA2a) i (CA2b).
Materialele i echipamentele electrice se aleg inndu-se seama de tensiune, curent i frecven.
Puterea, curentul de scurtcircuit, factorul de putere, regimul de lucru (continuu, intermitent) precum
i alte caracteristici particulare, vor fi luate de asemenea n consideraie la alegerea materialelor i
echipamentelor, conform indicaiilor productorilor.
Aparatele i echipamentele electrice se vor alege cu anumite clase de protecie mpotriva ocurilor
electrice, n funcie de mijloacele de protecie aplicate.
Caracteristicile materialelor i echipamentelor electrice alese n funcie de influenele externe,
trebuie s asigure funcionarea lor corect cu meninerea integritii lor i s garanteze prin
aceasta fiabilitatea msurilor de protecie mpotriva ocurilor electrice n care ele sunt incluse.
Caracteristicile echipamentelor alese trebuie s nu provoace efecte duntoare asupra altor
echipamente electrice sau s duneze funcionrii sursei de alimentare.
1.3.4. Condiii de amplasare i de montare a instalaiilor electrice. Distane minime

PROIECT TEHNIC
privind
Nu se admite amplasarea instalaiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care poate s apar
condens. Fac excepie instalaiile electrice (tuburi, echipamente electrice, etc.) n execuie nchis
cu grad de protecie min. IP 33, realizate din materiale rezistente la astfel de condiii (de ex.
:cabluri sau cordoane n execuie grea pentru instalaii electrice mobile, aparate cu grad de
protecie min. IP 33, n carcas din material plastic).Trebuie evitat amplasarea instalaiilor
electrice pe trasee comune cu acelea ale altor instalaii sau utilaje care ar putea s le pericliteze n
funcionare normal sau n caz de avarie.
Se interzice amplasarea instalaiilor electrice n interiorul canalelor de ventilare.
Amplasarea instalaiilor electrice n structura de rezisten a construciilor se admite numai n
condiiile prevzute n Normativul P 100.
Se interzice montarea direct pe elemente de construcie din materiale combustibile clasa C3
(CA2c) i C4 (CA2) a urmtoarelor: cabluri armate sau nearmate cu sau fr ntrziere la
propagarea flcrii (conform PE 107), conductoare electrice neizolate sau cu izolaie din materiale
combustibile, aparate i echipamente electrice cu grad de protecie inferior IP 54.
Aparatele i echipamentele electrice protejate n carcase metalice cu grad de protecie min. IP 54
pot fi montate n contact direct cu elemente de construcie din materiale combustibile.
Montarea pe elemente combustibile a conductelor electrice cu izolaie normal, a cablurilor fr
ntrziere la propagarea flcrii, a tuburilor din materiale plastice i a aparatelor i echipamentelor
electrice cu grad de protecie inferior IP 54, se face interpunnd materiale incombustibile ntre
acestea i materialul combustibil.
Se pot folosi de exemplu:
straturi de tencuial de min. 1 cm. grosime sau plci din materiale electroizolante
incombustibile cu grosimea de minimum 0,5 cm, cu o lime care depete cu cel
puin 3 cm. pe toate laturile, elementul de instalaie electric;
elemente de susinere din materiale incombustibile (de ex. console metalice) care
distaneaz elementele de instalaie electric la cel puin 3 cm. fa de materialul
combustibil. Msurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se
aplic att la montarea aparent ct i la montarea ngropat, sub tencuial, a
elementelor de instalaii electrice.
La montare, n cazuri justificate, a elementelor instalaiilor electrice n elementele de construcii

executate din materiale combustibile (n pardoseal sau n perei), trebuiesc luate msuri pentru
protejarea acestora prin materiale incombustibile pe toate suprafeele, fa de materialul
combustibil (de ex.: conductele electrice se protejeaz n tuburi metalice). Aceste materiale trebuie

PROIECT TEHNIC
privind
s asigure protecia mpotriva pericolului de propagare a incendiului datorat unei avarii la

elementul de instalaie electric.
Conductele electrice, tuburile de protecie i barele se amplaseaz fa de conductele altor
instalaii i fa de elementele de construcie, respectndu-se distanele minime din tabelul de mai
jos:
DISTANE MINIME (1,2) (cm)
Conducte
Cond. sau inst. cu fluide
bare, tuburi,
incombustibile
Cond. sau
la care se
intersecii
paralele
trasee
intersecii
paralele
trasee
distana
paralele
msoar
trasee
diferite)
fluide
construcie
combustibile
T+40C
combustibil
T+40C
Elemente de
incombust.
circuite
inst. cu
intersecii
calde
paralele
reci
intersecii
Elementul de
circuit sau din
trasee
(ale aceluiai
Tuburi i evi
de protecie
montate:
- aparent n
ghene
- sub
tencuial, n-
tub
met.
100
50
10
20
10
100
50
10
20
10
0
PVC3
globate, etc.
Conducte cu
izolaie i
manta
montate:
- aparent
- sub
tencuial
(1) Distanele minime se msoar de la suprafeele exterioare ale conductelor, tuburilor, dozelor.

PROIECT TEHNIC
privind
(2) Distanele fa de conducte i alte elemente ale proteciei la trsnet se stabilesc conform norm.
I 20.
Conductele, tuburile, etc., se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalaii cu condiia
ca instalaia electric s fie dispus:
deasupra conductelor de ap, canalizare i de gaze lichefiate (de ex.: butan, propan)
sub conductele de gaze naturale i sub conductele calde (cu temp. peste +40C).
Conductele electrice i cablurile care aparin alimentrii de rezerv cu energie electric (de ex.:
coloane i circuite electrice pentru alimentarea de rezerv a instalaiilor electrice pentru iluminatul
de siguran), se amplaseaz pe trasee distincte sau separate antifoc de traseele altor conducte,
cabluri sau bare i ferite de pericol de incendiu.
Pe toate poriunile de traseu pe care nu pot fi respectate prevederile privind ordinea de dispunere
a traseelor sau distanele minime menionate mai sus, se iau msuri constructive de protecie (de
ex.: prevznd ecrane sau evi pentru a mpiedica scurgerea apei, izolaii termice fa de
conductele calde, evi metalice pentru protecia fa de conductele de gaze inflamabile, etc.).
Elementele de protecie se realizeaz astfel nct s depeasc cu min. 0,5 m. de o parte i de
alta poriunea de traseu pe care are loc dispunerea sau apropierea neregulamentar, n cazul
conductelor cu fluide combustibile i cu cte 1 m. n cazul conductelor calde.
1.3.5. Condiii de trecere a conductelor, cablurilor i tuburilor prin elementele de construcie
Trecerea conductelor electrice prin elemente de construcie din materiale incombustibile clasa C0
(CA1) se execut n urmtoarele condiii: n cazul conductelor electrice instalate n tuburi, nu este
necesar o alt protecie; fac excepie traversrile prin rosturi de dilataie, caz n care conductele
se protejeaz n tub pe poriunea de trecere (tub n tub); dac trecerea se face ntre ncperi cu
medii diferite, tuburile de protecie se instaleaz nclinat spre ncperea cu condiiile cele mai grele;
golurile dintre tub i elementele de construcie i dintre tub i conductele electrice se umplu cu
mas izolant.
Trecerea conductelor electrice prin elementele de construcie din materiale combustibile C1 - C4
(CA2a - CA2d) se face n urmtoarele condiii: n cazul conductoarelor izolate libere sau instalate
n tuburi, prin protejarea lor pe poriunea de trecere prin tuburi (tub n tub) din materiale
incombustibile (metal, etc.) i etannd golurile cu materiale incombustibile din clasa C0 (CA1) i
electroizolante fa de elementul de construcie (de ex.: cu vat de sticl i ipsos, etc.) i ntre tub
i conductele electrice (de ex.: cu vat de sticl, azbest, etc.)
Trebuie evitat trecerea cu conducte electrice, tuburi, etc., prin elemente de construcie care au i
rol de protecie la foc sau la explozie. n cazuri de strict necesitate se admit treceri prin elemente

PROIECT TEHNIC
privind
de construcie rezistente la foc sau rezistente la explozie, numai cu respectarea simultan a

urmtoarelor condiii:
pe poriunea de trecere, conductele, etc. s nu aib materiale combustibile C1 - C4

(CA2a - CA2d), cu excepia izolaiei conductoarelor.
spaiile libere din jurul conductelor, tuburilor, etc., inclusiv din jurul celor pozate n
canale, galerii, estacade etc., s fie nchise pe poriunea de trecere, pe toat grosimea
elementului de construcie, cu materiale incombustibile C0 (CA1), (de ex.: beton,
zidrie) asigurndu-se limita de rezisten la foc egal cu aceea a elementelor de
construcie respective.
trecerea cu conducte, tuburi s se fac astfel nct s nu fie posibil dislocarea unor
poriuni din elementul de construcie ca urmare a dilatrii elementelor de instalaie
electric.
Golurile pentru trecerea cablurilor Tc. prin planee sau perei, vor fi astupate dup montarea
cablurilor, cu materiale avnd structura iniial, asigurndu-se o etaneitate corespunztoare
pentru evitarea propagrii flcrilor, trecerii fumului i a gazelor.
1.3.6. Condiii pentru legturile electrice
Legturile electrice ale conductoarelor sau barelor ntre ele, la aparate sau la elemente metalice,
se execut prin metode i mijloace prin care s se asigure realizarea unor contacte electrice cu
rezisten de trecere comparabil cu rezistena ohmic a conductoarelor mbinate, sigure n timp i
uor de verificat.
Alegerea metodelor i mijloacelor de executare a legturilor electrice se face n funcie de
materialul i seciunea conductoarelor sau barelor i de caracteristicile mediului.
Legturile electrice ntre conductoare izolate pentru mbinri sau derivaii se fac numai n
accesoriile special prevzute n acest scop (doze, cutii de legtur, etc.)
Se interzice executarea legturilor electrice ntre conductoare n interiorul tuburilor sau evilor de
protecie, plintelor, golurilor din elementele de construcie i trecerilor prin elementele de
construcie.
Se interzice supunerea legturilor electrice la eforturi de traciune.
Legturile conductoarelor izolate se acoper cu material electroizolant (de ex.: tub varni, band
izolant, capsule izolante) care trebuie s asigure legturilor acelai nivel de izolaie ca i izolaia
conductoarelor.
Legturile pentru mbinri sau derivaii ntre conductoarele de cupru se fac prin rsucire i
matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule i accesorii corespunztoare.

PROIECT TEHNIC
privind
Legarea conductoarelor la aparate, echipamente, maini, elemente metalice se face prin

strngerea mecanic cu uruburi la seciuni mai mici de 10 mmp i direct sau prin intermediul
papucilor sau clemelor speciale, la seciuni egale cu 10 mmp sau mai mari. La conductoarele care
se leag la elementele mobile, legturile se prevd cu elemente elastice cu suprafee striate.
Legturile electrice realizate prin strngere mecanic, suprafeele de contact ale conductoarelor i
barelor se pregtesc nainte de execuie prin curare pn la luciu metalic; la conductoarele de
aluminiu curirea se face sub vaselin neutr. Suprafeele curate se protejeaz prin cositorire la
conductoarele multifilare din cupru sau oel. n ncperile din categoriile de mediu U3, suprafeele
curate la conductoare multifilare i bare de cupru sau oel trebuie protejate mpotriva coroziunii
prin mijloace adecvate (de ex. prin cositorire).
Legturile conductoarelor de protecie se execut n condiiile prevzute n STAS 12604/4,5, prin
sudare sau prin nurubri, cu contrapiulie, inele de siguran (aib elastic) pentru asigurarea
mpotriva deurubrii.
1.3.7. Condiii de marcare prin culori a conductelor i barelor electrice
Conductele i barele electrice se marcheaz prin culori pentru identificarea funciunii pe care o
ndeplinesc n circuitul respectiv. Marcarea se face prin culoarea izolaiei, prin tub izolant colorat
sau prin vopsire.
Se folosesc urmtoarele culori de marcare:
a) pentru conducte izolate i cabluri
verde/galben, pentru conducte de protecie (PE i PEN);
albastru deschis, pentru conducte neutre (N);
alb sau cenuiu deschis pentru conducte mediane (M) sau neutre (N);
alte culori dect cele de mai sus (de ex.: rou, albastru, maro) pentru conducte de
faz sau pol (L1, L2, L3);
se interzice folosirea conductelor cu izolaie de culoare verde sau galben n

circuite cu conducte PE sau PEN.
b) pentru conductoare active neizolate i bare, n curent alternativ:
rou, pentru faza L1;
galben, pentru faza L2;
albastru, pentru faza L3;
negru cu dungi albe, cu limea de 10mm la intervale de 10 mm, pentru bare

neutre;

PROIECT TEHNIC
privind
alb, cenuiu sau negru, pentru barele de legare la pmnt PE.
La conductoarele neizolate, marcarea se face la capetele conductelor prin culorile specificate mai
sus, aplicate pe lungimea de min.15 cm. pe conductor, dup instalarea acestuia.
n ntreaga instalaie electric dintr-o cldire trebuie meninut aceeai culoare de marcare pentru
conductele ce aparin aceleai faze.
1.3.8. Condiii pentru montarea tuburilor i a evilor
Tuburile i evile se pot instala aparent, ngropat, nglobat n elementele de construcie
incombustibile C0 (CA1) sau n golurile acestora.
Instalarea tuburilor sau evilor pe sau n structura de rezisten a construciilor se admite numai n
condiiile prevzute n Normativul P 100.
Tuburile din PVC se pot instala aparent la nlimi de peste 2 m. de la pardoseal. Pe poriunile de
traseu expuse la ocuri mecanice i la nlimi sub 2m. de la pardoseal, coborrile spre
echipamentele electrice n tuburi din PVC se monteaz ngropat.
Tuburile metalice instalate aparent i evile metalice instalate aparent sau ngropat n ncperi din
categoria U2 (AD3) sau U3 (AD4) de mediu, se protejeaz prin vopsire cu vopsea care s le asigure
protecia n mediul respectiv.
n ncperi n care n tuburi i evi poate ptrunde sau se colecta ap de condensaie (de ex.
ncperi din categoria U2 (AD3), U3 (AD4) de mediu), tuburile i evile orizontale se monteaz cu
pant de 0,5 ... 1% ntre dou doze.
Tuburile i evile se instaleaz pe trasee verticale sau orizontale. Se admit trasee oblice (pe drumul
cel mai scurt) i n cazul tuburilor montate peste planee sau ngropate n beton precum i la
traseele golurilor din planee i ale golurilor formate n panouri din beton la turnare. Se admit
trasee oblice i n cazul planeelor din lemn, dar cu utilizarea obligatorie a tuburilor metalice
pozate aparent.
Se recomand ca traseele tuburilor orizontale se distaneaz la circa 0,3 m de la plafon.
Se evit montarea tuburilor pe pardoseala combustibil a podurilor. Dac tuburile se monteaz
totui pe pardoseala combustibil a podurilor, ele trebuie s fie metalice.
Se evit montarea tuburilor i evilor n exteriorul cldirilor (de ex.: pe suprafeele exterioare ale
pereilor). Se admite montarea ngropat a tuburilor n izolaia teraselor sau a acoperiurilor, cu
condiia ca dozele s fie instalate n interiorul cldirilor.
Tuburile din PVC montate peste planee sub pardoseal se protejeaz contra pericolului de
deteriorare mecanic prin acoperire cu un strat de mortar de ciment cu grosimea min. de 1 cm.
Tuburile i evile montate ngropat ntr-un li n elementul de construcie sau sub tencuial se

PROIECT TEHNIC
privind
acoper cu un strat de tencuial de min.1 cm.

n ncperile din categoriile U2 i U3 de mediu, mbinrile ntre tuburi sau evi i racordrile cu
accesoriile, la doze, la aparate, la echipamente etc., se execut astfel nct acestea s
corespund gradului de protecie impus de categoria de mediu din ncperea respectiv.
n ncperile din categoriile U2 i U3 de mediu, tuburile i evile metalice montate aparent se
instaleaz distanat la min.3 cm. fa de elementul de construcie.
Tuburile i evile se fixeaz pe elementele de construcie cu accesorii de montare prin care s se
realizeze o prindere sigur n timp (ochiuri de srm, copci de ipsos, brri, console).
Se prevd elemente de fixare i la 10 cm de la capetele tuburilor i curbelor fa de doze de
aparat, echipamente i derivaii.
Tuburile instalate n cofraje n vederea nglobrii n beton se fixeaz astfel nct n timpul turnrii i
vibrrii betonului, s nu i modifice poziia (de ex. se leag cu srm de armtur).
Manipularea i transportul materialelor cu nveli de protecie PVC se face cu grij, pentru a le feri
de lovituri, zgrieturi, etc. Nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita alte materiale.
Tuburile vor fi aezate pe dimensiuni i sortimente i se vor proteja n timpul verii mpotriva razelor
solare sau cldurii artificiale iar n timpul iernii se vor proteja mpotriva temperaturilor sczute,
deoarece izolaia devine casant.
Distana ntre punctele de fixare pe poriunile drepte ale traseului tuburilor i evilor, se stabilete
pe baza datelor din tabelul de mai jos:
Distana ntre punctele de fixare, (m)
Tipul tubului, evii
Montaj aparent
Montaj
pe orizontal
pe vertical
ngropat
Tub din material plastic
0,6 ...... 0,8
0,7 ...... 0,9
0,9 ...... 1,1
Tub metalic
1,0 ...... 1,3
1,2 ...... 1,6
1,4 ...... 2,0
eav din mat. plastic sau metalic
1,5 ...... 3,0
1,5 ...... 3,0
2,0 ...... 4,0
Observaie: Limitele inferioare ale distanelor corespund diametrului cel mai mic iar cele
superioare, diametrului cel mai mare, ale tubului sau evii.
1.3.9. Condiii pentru montarea accesoriilor pentru tuburi
mbinarea i curbarea tuburilor i evilor precum i racordarea lor la doze, aparate, echipamente
sau utilaje electrice, se face cu accesorii corespunztoare tipului respectiv de tub sau eav,

PROIECT TEHNIC
privind
folosindu-se cu prioritate accesorii prefabricate (mufe, curbe). Acestea se realizeaz i se

instaleaz mpreun cu tubul sau eava astfel nct s asigure cel puin rezistena mecanic,
izolarea electric, etaneitatea, rezistena mecanic, izolarea electric, etaneitatea, rezistena la
coroziune, la cldur, etc., ca i tuburile i evile respective.
Accesoriile tuburilor i evilor se monteaz respectndu-se condiiile impuse pentru tuburile i evile
pentru care se folosesc.
n ncperile din clasele U2 (AD3) i U3 (AD4) mbinrile ntre tuburi sau evi i racordurile cu
accesoriile la doze, la aparate, la echipamente, se execut astfel nct acestea s corespund
gradului de protecie impus de clasele de influene externe din ncperea respectiv.
Se evit executarea de mbinri la tuburile montate ngropat.
Se interzice mbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de construcie. Excepie fac trecerile
prin rosturile de dilataie unde tuburile i evile rigide se ntrerup pe lungimea de min. 5 cm. i se
mbin prin mufe.
Curbarea tuburilor se execut cu raza inferioar egal cu min. de 5 ... 6 ori diametrul exterior al
tubului la montaj aparent i egal cu min. de 10 ori diametrul exterior al tubului, la montaj ngropat.
Legturi sau derivaii la conductele electrice montate n tuburi se fac n doze sau cutii de derivaie.
Dozele i cutiile de derivaie se instaleaz cu prioritate pe suprafeele verticale ale elementelor de
construcie.
Ramificarea din traseul principal al unui tub se face prevzndu-se o doz n punctul de
ramificaie.
Dozele i accesoriile metalice de montaj se protejeaz contra coroziunii n ncperi din categoria
U2 (AD3) i U3 (AD4) de mediu n aceleai condiii ca i tuburile i evile pentru care sunt folosite.
La capetele libere ale tuburilor i evilor metalice care intr n corpuri de iluminat sau n
echipamentele electrice, se monteaz tile pentru protejarea izolaiei conductelor electrice.
1.3.10. Condiii specifice pentru aparate de comutaie, de pornire i de reglaj, pentru
instalaii electrice de for
Aparatele de comand a conectrii i deconectrii instalaiilor de for se aleg i se monteaz
astfel nct s ntrerup simultan toate conductele de faz ale circuitului. Se admite i ntreruperea
conductei de nul de lucru numai dac ea nu este utilizat i pentru protecie i numai dac
ntreruperea ei se realizeaz simultan cu cea a conductorilor de faz.
ntreruptoarele se monteaz astfel nct contactele lor mobile s nu se poat nchid sau
deschid sub efectul unor vibraii sau datorit greutii proprii a prilor mobile sau lovirii
aparatelor. Montarea ntreruptorului se va face astfel nct contactele mobile s nu fie sub

PROIECT TEHNIC
privind
tensiune atunci cnd ntreruptorul este deschis.

1.3.11. Condiii specifice pentru sigurane fuzibile i ntreruptoare automate
Siguranele fuzibile se folosesc numai cu fuzibile calibrate i n execuie nchis. Se interzice
folosirea siguranelor fuzibile ca aparate de conectare i deconectare.
ntreruptoarele automate i siguranele automate cu filet se pot utiliza att pentru separare ct i
pentru conectare i deconectare sub sarcin.
La montarea siguranelor fuzibile cu filet, conductorul de faz se leag la contactul central al
soclului.
Legtura electric ntre mai multe socluri de sigurane se dimensioneaz pentru cel mai mare
curent de regim posibil n circuitele electrice racordate.
1.3.12. Condiii specifice pentru tablouri electrice
Tablourile de distribuie se amplaseaz la cel puin 3 cm de elementele din materiale combustibile
sau n condiiile prevzute la articolele anterioare. Fac excepie tablourile metalice n execuie IP
54 care pot fi montate direct pe elementele din materiale combustibile.
La confecionarea tablourilor de distribuie se folosesc materiale incombustibile clasa C0 (CA1) sau
greu combustibile clasa C1 (CA2a) i nehigroscopice. Materialele electroizolante utilizate se aleg
cu caracteristici corespunztoare care s asigure stabilitatea n timp n condiii de lucru normale i
de avarie n interiorul tablourilor de distribuie. Pentru realizarea unor elemente de protecie
mpotriva atingerilor directe se admite folosirea de materiale greu combustibile din clasele C1
(CA2a) i C2 (CA2b) ( de ex.: mti din textolit, pertinax, PVC).
Se interzice instalarea n tablourile de distribuie a aparatelor cu dielectrici combustibili. Se admite
montarea n tablouri a aparatelor cu dielectrici a cror incombustibilitate este garantat de ctre
productor.
Se interzice utilizarea n tablouri a elementelor de racord sau a conectorilor din materiale
combustibile clasa C1 - C4 (CA2a - CA2d).
Legturile electrice ntre elementele componente din tablourilor de distribuie, pentru cureni mai
mari de 100 A, se execut n mod obinuit prin bare.
ntre prile fixe sub tensiune ale diferitelor faze dintr-un tablou precum i ntre acestea i elemente
i pri metalice legate la pmnt, se prevede o distan de izolare n aer de cel puin 15 mm. i o
distan de conturnare de min.30 mm.
Distana liber ntre bare n tablouri se stabilete conf. STAS 7944.
Distana de izolare n aer ntre prile sub tensiune neizolate ale tabloului trebuie s fie de cel puin
50 mm. pn la elementele de construcie (ui pline, perei).

PROIECT TEHNIC
privind
Distanele de izolare n aer, de conturnare i de protecie mpotriva electrocutrilor n cazul

tablourilor de distribuie prefabricate, se stabilesc conform prevederilor din STAS R 9321.
Aparatele de msur cu nregistrare sau cu citire direct ale tablourilor se amplaseaz pe ua
acestora cu recomandrile din Normativul PE 111/7.
Coridorul de deservire din faa unui tablou, se prevede cu o lime de cel puin 0,8 m. msurat
ntre punctele cele mai proeminente ale tabloului i elementele neelectrice de pe traseul
coridorului.
Coridorul de acces ntre dou tablouri de distribuie i coridorul dintre un tablou i pri metalice
proeminente care nu sunt sub tensiune ale unui alt echipament sau receptor electric, trebuie s
aib o lime de cel puin 1m.
Aparatele de protecie, comand, de separare, elementele de conectare, circuitele de intrare i
plecrile din tablourile de distribuie se eticheteaz clar i vizibil astfel nct s fie uor de
identificat pentru manevre, reparaii i verificri. La sigurane se noteaz pe etichete i curenii
nominali ai fuzibilelor.
Manetele de pe tablouri care trebuie manevrate n caz de incendiu, calamitate natural se
marcheaz distinct, vizibil i clar, astfel nct s poat fi identificate rapid la necesitate.
Tablourile de distribuie se monteaz vertical i se fixeaz sigur pentru a se evita vibraiile.
Tablourile i stelajele lor se protejeaz mpotriva coroziunii.
1.3.13. Protecia mpotriva electrocutrilor
Instalaiile electrice se execut astfel nct protecia mpotriva electrocutrii prin atingere direct i
indirect s fie asigurat prin msuri, mijloace sau sisteme de protecie, respectndu-se condiiile
din STAS 2612, STAS 8275, STAS 12604 i STAS 12604/4,5, din Normele republicane pentru
protecia muncii (NRPM), din Normativul PE 119, precum i din precizrile din Normativul I 7.
1.4. Verificarea instalaiilor electrice de joas tensiune
n timpul execuiei se va face de ctre Contractant o verificare preliminar a instalaiei electrice.
Dup executarea instalaiei se va face verificarea definitiv, nainte de punerea n funciune, pe
baza dosarului de instalaii de utilizare prezentat la furnizor i cu solicitarea scris a verificrii
instalaiei de ctre acesta.
Verificarea preliminar presupune:
verificarea nainte de montaj a continuitii electrice a conductoarelor;
verificarea dup montaj a continuitii electrice a instalaiei, naintea acoperirii cu

PROIECT TEHNIC
privind
tencuial sau a turnrii betonului de egalizare sau de rezisten;
verificarea calitii tuburilor ce se monteaz n cofraje;
verificarea aparatelor electrice.
Verificarea definitiv cuprinde:
verificri prin examinare vizual;
verificri prin ncercri.
Verificrile prin examinri vizuale se vor executa pentru a stabili dac:
au fost aplicate msurile pentru protecia mpotriva ocurilor electrice prin atingere
direct (de ex. distanele prescrise, bariere, nveliuri, etc.) prevzute n proiect;
au fost instalate barierele contra focului sau alte elemente care trebuie s mpiedice
propagarea focului;
alegerea i reglajul dispozitivelor de protecie s-a executat corect, conform proiectului;
dispozitivele de separare i comand au fost prevzute i amplasate n locurile

corespunztoare;
materialele, aparatele i echipamentele au fost alese i distribuiile au fost executate n

conformitate cu condiiile impuse de influenele externe;
culorile de identificare a conductoarelor electrice au fost folosite conform condiiilor din

Normativul I 7.
conexiunile conductoarelor au fost realizate corect;
materialele, echipamentele i utilajele au fost amplasate astfel nct sunt accesibile

pentru verificri i reparaii, asigur funcionarea fr pericole pentru persoane i
instalaii.
Verificrile prin ncercri, n msura n care sunt aplicabile, se vor efectua de preferin n
urmtoarea ordine:
continuitatea conductoarelor de protecie i a legturilor echipoteniale principale i

secundare;
rezistena de izolaie a conductoarelor;
protecia prin deconectarea automat a alimentrii;
ncercri funcionale pentru echipamente neasamblate n fabric.

PROIECT TEHNIC
privind
Verificarea lucrrilor ascunse se realizeaz pe parcursul executrii acestora i se ntocmesc

procese verbale care se ataeaz la procesele verbale de recepie.
ncercarea continuitii conductoarelor de protecie i a legturilor de egalizare a potenialelor, se
va executa cu o surs de tensiune de 4 - 24 V (n gol) n c.c. sau c.a. i un curent de minimum 0,2
A.
Rezistena de izolaie a instalaiei electrice se va msura:
ntre conductoarele active luate dou cte dou;
ntre fiecare conductor activ i pmnt.
Rezistena de izolaie se va msura n c.c. cu tensiunile de ncercare avnd valorile din tabelul de
mai jos i un curent de 1 mA.
Valorile rezistenei de izolaie msurate vor fi cel puin egale cu acelea date n coloana a treia din
tabelul de mai jos:
Tensiune normal a circuitului,
Tensiune de ncercare,
Rezistena de izolaie,
[V]
[V]
[M]
500
0,50
Tensiune mai mic sau egal cu

500 V
Dac instalaia are n componen dispozitive electronice, se va msura rezistena de izolaie ntre
conductoarele de faz i conductorul neutru, legate mpreun la pmnt.
Toate msurtorile se vor face cu instalaia deconectat de la alimentare.
Punerea sub tensiune a unei instalaii electrice la consumator se poate face numai dup
verificarea ei de ctre furnizorul de energie electric conform prevederilor din regulamentul PE
932.
La verificarea sistemelor de protecie mpotriva electrocutrilor trebuie respectate i prevederile din
STAS 12604/4 i 5 din normativul PE 116.
n vederea recepiei i drii n exploatare a instalaiilor de legare la pmnt, Contractantul trebuie
s ntocmeasc i s predea unitii de exploatare documentaia tehnic respectiv, procesul
verbal de lucrri ascunse pentru elementele ngropate, buletinele de verificare i procesul verbal
de recepie.
La recepia i darea n exploatare a instalaiilor de legare la pmnt, se efectueaz verificarea
existenei unei legturi eficiente ntre priza de pmnt i elementele legate la pmnt.

PROIECT TEHNIC
privind
Procesul verbal de verificare se ntocmete la recepie, respectiv la darea n exploatare a instalaiei

i ori de cte ori se fac modificri la instalaie sau se constat defeciuni.
ncercrile cablurilor la recepie sau n etape intermediare nainte de montaj, se fac conform
indicaiilor furnizorului de cabluri (standarde, norme interne, caiete de sarcini, etc.); ncercrile
dup montaj i n timpul exploatrii se fac conform Normativului de ncercri i msurtori la
echipamente i instalaii electrice - PE 116.
Pentru instalaiile de comanda si semnalizare, se va verifica continuitatea electric i rezistena
izolaiei fiecrui circuit. Circuitele trebuie s prezinte continuitate electric. Rezistena de izolaie a
circuitelor interioare, msurat ntre conductoare i pmnt, de 500 Mohmi pentru celelalte
instalaii de telecomunicaii (se va msura fiecare circuit fa de pmnt). Rezistena de trecere a
prizelor de pmnt n cazul instalaiilor de telecomunicaii, trebuie s corespund valorilor
prevzute n STAS 6271.
1.5. Msuri individuale i colective de securitate a muncii la execuia lucrrii
Contractantul rspunde de realizarea lucrrilor de instalaii electrice n condiii care s asigure
evitarea accidentelor de munc. n acest scop este obligat:
s analizeze documentaia tehnic din punct de vedere al securitii muncii;
s aplice prevederile cuprinse n legislaia de securitatea muncii specifice lucrrii;
s execute toate lucrrile, n scopul exploatrii ulterioare a instalaiilor n condiii depline

de securitate a muncii, respectnd normele, instruciunile, prescripiile i standardele n
vigoare;
s remedieze toate deficienele constatate cu ocazia probelor i recepiei, astfel ca

lucrarea executat s poat fi utilizat n condiii de securitate maxim posibil;
s utilizeze pe antier msurile individuale i colective de securitatea muncii, astfel ca

s evite sau s se diminueze pericolele de accident sau mbolnvire profesional;
s utilizeze pentru manevre i intervenii n instalaiile electrice numai electricieni

autorizai conform NS 65/97;
s aplice n totalitate cerinele art. 208 / NGPM/1996.
Neluarea vreuneia din msurile prevzute de dispoziiile legale referitoare la protecia muncii sau
nerespectarea de ctre orice persoan a msurilor stabilite cu privire la protecia muncii, constituie
infraciune i se pedepsete ca atare.
Factorii de risc de care se va ine seama la elaborarea lucrrii vor fi:

PROIECT TEHNIC
privind
contactul cu corpurile ascuite;
lucrul la nlime;
electrocutare prin atingere direct i indirect.
Angajatorul mpreun cu Contractantul vor analiza lucrarea conform NGPM/1996 art.8-11 i 16,
vor identifica complet toate riscurile i vor lua msuri pentru diminuarea sau evitarea lor.
Fa de factorii de risc estimai pentru execuia lucrrii se impun urmtoarele mijloace individuale
de protecie a muncii, n concordan cu Ord. 225 / 21.07.1995 i MMPS:
casca de protecie;
msuri de protecie de joas tensiune;
nclminte de protecie de joas tensiune;
ochelari de protecie la praf;
masca / filtru de protecie la praf;
salopeta de protecie.
Personalul de execuie va utiliza numai utilaje sigure din punct de vedere al securitii muncii, care
au certificate de conformitate.
Sculele vor avea mner electroizolant. Se vor folosi numai scri electroizolante, iar personalul
trebuie s fie dotat i s utilizeze echipamentul individual de protecie, respectnd principiul cel
puin dou mijloace electroizolante nseriate pe calea de curent. Echipamentele portabile i
uneltele manuale utilizate vor respecta cap. 4.8 din NGPM/ 96.
Contractantul va utiliza pentru manevre n instalaii electrice numai personal autorizat, conform NS
65 / 97.
Ca mijloace colective de protecie se recomand:
semnalizarea locurilor periculoase i atenionarea vizibil a lor cu plcue de

semnalizare;
instructajul specific i periodic de protecie a muncii, efectuat la locul de munc;
elaborarea unor instruciuni proprii de securitatea muncii;
elaborarea i respectarea unui program de securitate i sntate n munc;
dotarea locurilor de munc cu trus sanitar de prim ajutor;
controlul permanent n vederea verificrii c au fost luate msurile privind respectarea

regulilor de securitate a muncii, etc.
Pentru lucrul la nlime, conform NS 12/95, Contractantul va folosi numai personal atestat medical
pentru aceasta i va utiliza utilaje (platforme) pentru lucrul la nlime, dup caz.

PROIECT TEHNIC
privind
n magaziile de pe antier, Contractantul va aplica normele de protecia muncii pentru transportul

prin purtarea cu mijloace nemecanizate i depozitarea materialelor, NF 57/97.
La manevrele n instalaiile electrice scoase de sub tensiune se vor aplica prevederile art. 369 i
370 din NGPM/96. Nu se vor face manevre cu instalaii electrice aflate sub tensiune.
Toate echipamentele electrice cu tensiuni periculoase trebuiesc legate la instalaia de legare la nul
conform STAS 12604.
Montarea echipamentelor electrice i realizarea instalaiilor electrice trebuie s se desfoare n
aa fel nct s nu se modifice concepia de proiectare. n cazuri speciale, modificrile trebuie s
se fac numai cu acordul scris al proiectantului.
1.6. Msuri PSI privind execuia instalaiilor electrice de joas tensiune
Montarea instalaiilor electrice pe supori combustibili se va face cu respectarea prevederilor
cuprinse n capitolele de mai sus.
Nu se vor nlocui disjunctoarele proiectate cu altele de valoare mai mare dect cele
prevzute n proiect. Este interzis improvizarea de sigurane fuzibile din diferite lie sau srme.
n tablourile de distribuie se interzice:
utilizarea clemelor sau conectorilor cu corpul din materiale combustibile la executarea

legturilor electrice din tablouri;
legarea direct la bornele tablourilor a lmpilor de iluminat, a motoarelor electrice i a

altor receptori de energie electric.
La tablourile capsulate garniturile vor fi n stare bun pentru a asigura etaneitatea.

Se va pstra reglajul releelor termice din proiect, eventualele modificri n reglajul acestora
fcndu-se de personal calificat, n limitele prescrise, funcie de caracteristicile echipamentelor de
protejat i a circuitelor respective.
Legturile la motoare trebuie s fie bine executate i s nu lipseasc capacul cutiei de borne.
Este obligatorie asigurarea motorului prin legarea carcasei la pmnt.
Rcirea motorului trebuie s fie asigurat, iar lagrele s fie unse i s nu prezinte scurgeri de ulei,
de asemeni se va evita murdrirea lagrelor.
Starea normal a unei maini electrice n timpul funcionrii se caracterizeaz prin urmtoarele
aspecte:
maina propriu-zis i prile componente, n special lagrele, nu se nclzesc peste

limita admis (80C);

PROIECT TEHNIC
privind
nu se produce zgomot anormal (uruit);
cureaua de transmisie sau mufa nu produc bti;
la perii nu se produc scntei.
n cazul observrii unuia din aspectele artate maina se oprete, se stabilete cauza defectrii i
se procedeaz la nlturarea ei.
Motoarele electrice montate n mediile cu pericol de explozie, vor fi protejate contra scurtcircuitelor
i suprasarcinilor n conformitate cu prevederile Norm. ID 17.
Se vor respecta Normele de prevenire i stingere a incendiilor n vigoare.
1.7. Modul de urmrire a comportrii n timp a investiiei
Conform Legii nr. 10/1995 pentru asigurarea durabilitii siguranei n exploatare, funcionalitii i
calitii instalaiilor electrice este necesara urmrirea comportrii n timp a investiiei. Scopul
urmririi comportrii n timp a instalaiilor electrice este asigurarea aptitudinii lor pentru exploatarea
pe toata durata de serviciu. Supravegherea curenta a strii tehnice, are ca obiect depistarea i
semnalizarea n faza incipienta a situaiilor care pericliteaz durabilitatea i sigurana n exploatare
n vederea lurii din timp a masurilor de intervenie necesara
Supravegherea curenta a strii tehnice, are caracter permanent .
Organizarea supravegherii curente a strii tehnice, a instalaiilor electrice din dotare este n sarcina
Angajatorului sau unitii de exploatare care va investiga prin examinare directa sau cu mijloace de
msurare specifice .
Supravegherea curenta a strii tehnice a instalaiilor electrice se face n baza proiectului i
instruciunilor scrise ale proiectantului i anume:
se verifica integritatea prizei de pmnt astfel nct rezistenta de dispersie s nu

depeasc 4 ohm.
se
vor verifica
periodic
tablourile
electrice,
aparatele
(prize,
ntreruptoare,
comutatoare, etc.), corpuri de iluminat, circuite i coloane, cabluri, echipamente;
se vor verifica periodic continuitatea centurii interioare de legare la pmnt i

racordarea prilor metalice ale instalaiei electrice care n mod normal nu sunt sub
tensiune dar accidental pot avea o schimbare de potential;
se va verifica periodic priza de pmnt conform PE 116.
Beneficiarii au obligaia:
s ntocmeasc anual o situaie asupra strii instalaiilor electrice conform anexei 3 din
Legea 130/1988, care va cuprinde i principalele deficiente constatate;

PROIECT TEHNIC
privind
efecturii la timp a lucrrilor de ntreinere i reparaii care le revin, rezultate din

activitatea de urmrire n timp a instalaiilor electrice;
s urmreasc ntocmirea i pstrarea crii tehnice a construciilor , deci implicit a

instalaiilor electrice.
Proiectantul are obligaia s urmreasc execuia conform prevederilor din proiect i s introduc
n proiect toate modificrile ce survin pn la recepie, la terminarea lucrrilor.

PROIECT TEHNIC
privind
SECIUNEA
2:
INSTRUCIUNI
TEHNICE
GENERALE
PRIVIND
EXPLOATAREA,
NTREINEREA I REPARAIILE
2.1. Dispoziii generale comune
Angajatorului, prin dirigintele de antier, i revin urmtoarele sarcini:
recepioneaz documentaia primit de la proiectant, verificnd piesele scrise i

desenate, coroborarea ntre ele, exactitatea elementelor (lungimi, trasee);
s sesizeze proiectantul de orice neconcordane sau situaii specifice aprute n

execuie, n scopul analizei comune i gsirii rezolvrii urgente;
s anune proiectantul n vederea prezentrii n fazele determinante;
s nu accepte modificri fa de documentaia de execuie, dect cu avizul

proiectantului;
s urmreasc ritmic execuia lucrrilor n scopul respectrii documentaiei, participnd

conform sarcinilor la controlul calitii lucrrilor, la confirmarea lucrrilor ascunse i a
cantitilor de lucrri, efectuate de Contractant la nivelul fiecrei faze determinante;
s nu accepte sub nici un motiv trecerea la o alt faz sau recepia lucrrilor executate
fr atestarea tuturor elementelor care concur la o bun calitate a materialelor i
execuiei;
Recepionarea instalaiilor electrice se va face numai dup executarea tuturor probelor i

verificrilor i prezentarea dosarului cu buletine de prob. Nu se admite recepionarea instalaiilor
pentru care nu s-au ntocmit toate buletinele de prob sau care conin provizorate.
Pentru orice nerespectare a prevederilor documentaiei, Angajatorul, prin dirigintele de antier, va
solicita proiectantul n scopul clarificrii probelor.
2.2. Protecia mpotriva electrocutrilor
Orice defeciune constatat la instalaiile electrice va fi anunat imediat serviciilor de specialitate
ale furnizorilor i Angajatorului i se vor lua msuri de interzicere a accesului personalului i
utilizatorilor n zonele cu defeciuni.
Accesul la tabloul i echipamentele electrice pentru revizii i nlocuirea elementelor defecte va fi
permis numai persoanelor instruite cu normele specifice de protecia muncii, dup scoaterea
instalaiei de sub tensiune i verificarea lipsei de tensiune.
n timpul exploatrii se verific starea conductoarelor de legare la pmnt, a legturilor dintre priza
de pmnt i elementele care trebuiesc legate la pmnt, conform prevederilor din STAS
12604/4,5-89, precum i a legturilor aparente de mbinare ntre elementele instalaiei de legare la

PROIECT TEHNIC
privind
pmnt. Periodicitatea i modul de verificare se stabilesc prin documente normative

departamentale.
n exploatare, msurarea rezistenei de dispersie i a tensiunilor de atingere i de pas trebuie
fcut periodic, conform prevederilor din documentele normative departamentale sau la cererea
organelor de control nsrcinate cu protecia muncii, precum i ori de cte ori se aduc modificri
instalaiei de legare la pmnt sau se constat defeciuni ale acesteia.
Msurarea rezistenei de dispersie a instalaiei de legare la pmnt se face cel puin o dat la doi
ani pentru instalaiile de joas tensiune i cel puin o dat la cinci ani pentru instalaiile de nalt
tensiune.
n timpul exploatrii, se verific periodic, conform prevederilor din documentele normative, starea
de corodare a electrozilor, prin dezgroparea unor pri a acestora. n cazul n care se constat
reducerea grosimii, respectiv a diametrului, cu mai mult dect o treime din valoarea iniial, se
nlocuiesc electrozii prizelor de pmnt.
2.3. Msuri de securitate a muncii la exploatarea lucrrii
Angajatorul cldirii rspunde de preluarea i apoi de exploatarea lucrrilor de instalaii n condiii
care s asigure securitatea muncii. n acest scop este obligat:
s analizeze proiectul din punct de vedere al securitii muncii;
s respecte i s aplice toate normele i normativele de securitate a muncii;
s aplice cerinele art. 209 / GPM / 1996;
n exploatare s existe obligatoriu documentele specificate n art. 356 din
NGPM /
96;
s prevad mijloace de prim ajutor eficace;
s prevad i s aplice msuri de prevenire i stingere a incendiilor;
s ntocmeasc proceduri de intervenie pentru caz de criz sau dezastre i s aib

pregtite echipe de intervenie antrenate i dotate corespunztor;
s nu permit accesul persoanelor neautorizate n instalaiile electrice;
s respecte n funcionare prevederile din NGPM / 96.

2.4. Msuri PSI privind exploatarea instalaiilor electrice de joas tensiune
Nu se vor nlocui disjunctoarele proiectate cu altele de valoare mai mare, utilizndu-se

ntotdeauna fuzibile calibrate, marcate i n execuie nchis, de aceeai valoare i caracteristici cu

PROIECT TEHNIC
privind
cele prevzute n proiect. Este interzis improvizarea de sigurane fuzibile din diferite lie sau
srme.
Se interzice:
folosirea n stare defect a instalaiilor i aparatelor (receptoarelor) consumatoare de

energie de orice fel;
suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare;
agarea sau introducerea n interiorul panourilor, nielor, tablourilor electrice, etc., a

obiectelor i materialelor de orice fel;
ncrcarea peste sarcina indicat a ntreruptoarelor, comutatoarelor i prizelor;
utilizarea lmpilor mobile de control alimentate la o tensiune mai mare de 24 V;
folosirea la corpurile de iluminat a abajururilor de hrtie sau alte materiale combustibile;
ntrebuinarea radiatoarelor, reourilor, etc., n ncperi unde sunt depozitate sau se

pstreaz materiale i lichide combustibile;
folosirea legturilor provizorii prin introducerea conductoarelor direct n priz;
utilizarea receptoarelor de energie electric (reouri, radiatoare, fieruri de clcat,

grtare, etc.) fr luarea msurilor de izolaie fa de elementele combustibile din
ncpere;
lsarea neizolat a capetelor de conductoare electrice, n cazul demontrii sau

reparaiilor pariale a unei instalaii;
aezarea pe motoarele electrice a unor materiale combustibile (crpe, hrtii, lemne)

sau a vaselor cu lichide combustibile;
folosirea comutatoarelor, ntreruptoarelor, prizelor, dozelor, etc. n stare defect (fr

capace, incomplete, sparte, etc.).
Racordarea de noi receptoare electrice la reelele existente se va face pe baza unei documentaii
de specialitate, interzicndu-se suprancrcarea circuitelor.
Pentru stingerea incendiilor la instalaii electrice se procedeaz la scoaterea instalaiei de sub
tensiune dup care se refuleaz agentul stingtor. Se poate folosi ap sub form de jet pulverizat
sau spum. La instalaiile sub tensiune se poate folosi bioxid de carbon sau mase pulverulente. Se
vor respecta Normele de prevenire i stingere a incendiilor n vigoare.

PROIECT TEHNIC
privind
SECIUNEA 3: STANDARDE I NORMATIVE

I 7-02
Proiectarea i executarea instalaiilor electrice cu tensiuni pn la 1.000 V,

incluznd prescripiile tehnice departamentale i STAS-urile indicate n
anexa acestuia.
PE 107-95
Proiectarea i execuia reelelor de cabluri electrice.
I 20-00
Instalaii de paratrsnet
I 18-96
Proiectarea i executarea instalaiilor interioare de telecomunicaii

n cldirile civile i industriale.
C56
Verificarea calitii lucrrilor de construcii i instalaiilor aferente.

Norme republicane specifice de protecia muncii cap. VIII, Tehnica
securitii muncii privind instalaiile i echipamentele electrice.
GP 052-2000
Ghid pentru instalaii electrice cu tensiuni pn la1000V ca i 1500Vcc,
NP-061-02
Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de iluminat artificial din

cldiri,
P 118-99
Normativ de siguranta la foc a constructiilor),
PE 107
Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice),
PE 116
Normativ de incercari si masurari la echipamente si instalatii electrce),
PE 155
Normativ pentru proiectarea si executarea bransamentelor electrice in cladiri

civile,
STAS 10110-85
Alimentari cu apa. Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare.
STAS 12604.
Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fize. Prescriptii.

PROIECT TEHNIC
privind
CAIET DE SARCINI PENTRU INSTALATII MECANICE

1. CADRU GENERAL
Caietul de sarcini acoper o plaja larga de pompe, armaturi si confectii metalice aferente
constructiilor ce deservesc instalatiile de alimentari cu apa si canalizri orasenesti, ce fac obiectul
prezentei documentatii.
Lucrrile mecanice incluse in Contract constau in pregatirea proiectului, a planurilor de lucru,
fabricarea, montajul temporar la producatori sau subantreprenorii de lucrari ai acestora, testarea,
transportul pe Santier, montajul si darea in exploatare a echipamentului pentru Proiectul propus.
Componentele echipamentului ce va fi furnizat sunt detaliate in Memoriu, Fisele Tehnice,
Specificatii, Listele de cantitati si planurile atasate la prezenta documentatie, dar Antreprenorul va
include toate lucrarile auxiliare minore necesare pentru functionarea eficienta a lucrarilor ca intreg,
fie ca sunt specificate sau nu. Echipamentul va fi completat cu motoare electrice, toate accesoriile
specificate in cele ce urmeaza si va fi nou fabricat. Vor fi incluse toate coloanele, cuplurile,
lagarele, balustradele, vanele, conductele, manometrele, placile de acoperire si cadrele, suruburile
de ancorare, lubrifiantii, pupitrele de comanda, mecanismele de reglare si piesele de schimb
impreuna cu toate celelalte aparate, dispozitive auxiliare si conexiuni, pentru ca lucrarile sa fie
complete si perfecte in cel mai mic detaliu.
Antreprenorul se va asigura ca intregul personal ce lucreaza sau viziteaza Santierul se va
conforma masurilor de protectie impuse de catre Consultantul de Supervizare, ca de exemplu
sistemul Permisului de lucru pentru accesul in zonele cu risc ridicat, incluzand epuismentele,
camerele vanelor, colectoarele si cladirile, pe langa Zonele de Pericol Electric.
Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare, cu cel putin doua luni inainte de darea in
exploatare, doua copii in versiune provizorie a Instructiunilor de Operare si Intretinere pentru toate
sectiunile de lucrari, in limba romana. Instructiunile de operare vor fi pregatite astfel incat sa ofere
o descriere pas cu pas a pregatirii si punerii in functiune a lucrarilor in ansamblu si oprirea
acestora. Dupa aprobarea Consultantului de Supervizare antreprenorul va furniza sase copii dupa
manualele cu instructiuni finale, in limba romana.

PROIECT TEHNIC
privind
2. CERINTE GENERALE
2.1. PROIECTAREA SI CONSTRUCIA
Lucrrile vor fi proiectate sub toate aspectele astfel incat sa se conformeze celei mai recente
practice ingineresti. Filozofia de proiectare va fi reprezentata de simplicitate si durabilitate astfel
incat echipamentul sa ofere o functionare fara probleme pe termen lung, cu costuri de intretinere
mici. O atentie speciala va fi acordata usurarii accesului pentru a se facilita inspectia, curatarea,
intretinerea si reparatia.
Intregul echipament furnizat va fi proiectat sa intruneasca necesitatile unei operari satisfacatoare in
conditiile variatiilor incarcarilor de operare, presiunilor si temperaturilor, inclusiv a temperaturii
ambientale.
2.2. PROTECTIA SI IMPACHETAREA IN VEDEREA EXPEDIERII
Inainte de a fi expediate de la Producator, toate utilajele vor fi adecvat protejate impotriva
coroziunii si deteriorarii accidentale, prin vopsire sau alte mijloace aprobate, pe intreaga perioada
de transport, depozitare si constructie. Antreprenorul va avea responsabilitatea ca Utilajele sa fie
astfel impachetate si/sau protejate incat sa asigure livrarea lor pe Santier intacte si nedeteriorate.
Toate utilajele si echipamentele vor fi ambalate in containere si ambalaje de cea mai buna calitate;
nu va fi utilizat lemnul de mana a doua. Utilajele vor fi astfel ambalate incat sa suporte manipularea
fara grija in tranzit si toate pachetele vor fi adecvate pentru mai multe etape de manipulare prin
transport maritim, aerian sau terestru, mutare pe santier si stocare, incluzand posibilele intarzieri in
livrare. Lazile de ambalare vor fi din planse intregi, nefiind permise lazile din sipci.
Flansele conductelor, vanelor si fitingurilor vor avea capetele deschise protejate cu banda adeziva
sau vor fi imbinate si apoi protejate cu discuri de lemn securizate cu pivoti de serviciu (care nu vor
fi folositi pe santier) sau prin alte mijloace aprobate. Mansoanele si flansele cuplurilor flexibile vor fi
legate cu sarma. Lazile ce contin inele de cauciuc, suruburi sau alte componente de mici
dimensiuni nu vor cantari in mod normal peste 500 kg brut.
Toate releele, instrumentele, etc. vor fi impachetate pentru transport, avand suruburi si/sau cleme
de transport, marcate clar cu rosu, pentru a preveni miscarea componentelor mobile. In cadrul
instructiunilor de operare si intretinere se va face referire la acestea, detaliindu-se modul de
indepartare al acestor elemente de fixare temporare, inainte de instalarea echipamentului.
Fiecare cutie sau pachet va contine o lista cu continutul, plasata intr-un plic rezistent la apa, iar

PROIECT TEHNIC
privind
doua copii dupa aceasta vor fi inaintate Reprezentantului Consultantului Supervizare de pe

Santier, inainte de expediere. Toate componentele de material vor fi clar marcate pentru o
identificare imediata in lista cu continutul ambalat.
Antreprenorul va avea obligatia sa includa in Pretul Contractului toate materialele si lazile de
ambalare necesare pentru transportul si livrarea in conditii de siguranta a Echipamentelor.
Dirigintelui de Santierpoate solicita sa inspecteze si sa aprobe ambalajul inainte de expediere, dar
Antreprenorul va fi pe deplin raspunzator ca ambalajul sa fie adecvat pentru tranzit si o astfel de
inspectie nu-l va exonera pe Antreprenor de raspunderea pentru pierderile sau pagubele cauzate
de o ambalare defectuoasa.
2.3. DEPOZITAREA SI PROTECTIA PE SANTIER

Dirigintelui de Santierva conveni cu Antreprenorul datele de livrare a echipamentului conform
prezentei Specificatii: In cazul in care Programul Lucrarilor Civile este intarziat, in scopul prevenirii
intarzierii expedierii Echipamentului sau a deteriorii celui depozitat pe santier, Antreprenorul va:
a) Ambala in mod adecvat toate componentele de echipamente pentru a inlesni depozitarea
acestora in aer liber pe santier fara a suporta deteriorari de niciun fel.
b) Va realiza pe santier un depozit aprobat, ce se conformeaza la urmatoarele cerinte
minimale, care de asemenea vor preveni deteriorarea Echipamentelor.
c) Echipamentul electric: acoperit, cu aer conditionat, in zona etansata contra patrunderii
prafului si insectelor.
d) Utilaje mecanice rotative: zone acoperite.
e) Conducte, vane, constructii de otel, etc: invelite, situate in aer liber pe o suprafata dura de
sustinere.
Sistemele de protectie utilizate vor fi de tipul celor ce nu se deterioreaza in lumina ultravioleta. In
cazul in care utilajele sunt finalizate si gata de montaj inainte de data convenita, Antreprenorul va
amenaja depozitarea pe santier, asa cum este definita aceasta aici, pe propria cheltuiala, inclusa
in Pretul Contractului. Antreprenorul va furniza asigurarea si va fi pe deplin si singurul raspunzator
pentru siguranta tuturor echipamentelor depozitate pe Santier pe perioada ce precede montajul.
Antreprenorul va avea responsabilitatea sa inspecteze intregul echipament inainte de depozitare si
sa faca aranjamentele ca echipamentul deteriorat sa fie remediat inainte de livrarea la depozit.

PROIECT TEHNIC
privind
Antreprenorul va scoate echipamentul din depozit si il va livra la locul de montaj la primirea

instructiunii de la Consultantul de Supervizare.
Antreprenorul va fi responsabil cu operarea, siguranta si intretinerea intregului echipament de pe
santier in timpul si dupa montaj, pana la eliberarea Certificatului de Finalizare.
2.4. PIESELE DE SPRIJIN ALE CONDUCTELOR SI VANELOR
Toate suporturile necesare incluzand constructiile din otel de rezistenta, fundatiile, consolele,
etrierele, sabotii de glisare, piesele de expansiune, suruburile de fixare, suruburile de fundatie si
celelalte atasamente vor fi furnizate pentru a sprijini conductele si echipamentul asociat acestora,
intr-o maniera aprobata. Vanele, debitmetrele, filtrele si celalalte dispozitive montate pe conducte
vor fi sprijinite independent de conductele la care sunt conectate.
Acolo unde este posibil, imbinarile flexibile vor fi prevazute cu suruburi de ancorare sau alte
mijloace, pentru a transfera presiunile longitudinale de-a lungul conductei ca intreg, astfel incat
ancorele exterioare de la capetele oarbe, teuri si vane sa fie mentinute la minim. Antreprenorul va
indica pe planurile sale de lucru ce blocuri de reazem sunt necesare pentru a ancora conductele
pe care le-a livrat.
Consolele sau celelalte forme de sprijin care pot fi proiectate cu usurinta vor fi construite ca fiind
rigide, din sectiuni de otel, prin nituire sau sudare, de preferinta fata de utilizarea turnarilor. Niciun
punct de trecere al conductei prin plansee sau pereti nu va fi utilizat ca punct de sprijin, cu exceptia
cazului in care se aproba de catre Consultantul Supervizare. Toate consolele si piesele de fixare
vor fi galvanizate la cald.
3. POMPE
3.1. GENERALITATI
Toate echipamentele statiilor de pompare, masinile si aparatele vor fi noi, complete si de

prima clasa. Livrarea fiecarei pompe va cuprinde curbele de performanta si graficele de
functionare ale sistemului pompa-sistem de refulare, pentru un domeniu de presiuni stabilit.
Graficele vor indica randamentele si puterea utilajelor. Testarea pompelor pe bancul de
proba al uzinei producatoare trebuie asigurata conform standardelor romane si europene in

PROIECT TEHNIC
privind
vigoare.
Pompele vor fi pozitionate pentru a facilita conditiile favorabile de admisie n ntreaga gama
de operare a pompei. Se va livra si graficul pentru naltimea de Aspiratie Pozitiva Neta Ceruta
(NSPHR), care va fi compatibila cu cea disponibila (NPSHA) pentru a permite pompei sa opereze,
fara cavitatie, pe ntreaga gama de debite la toate situatiile posibile.
Proiectul de asamblare a unitatilor de pompe si metoda de a suporta ansamblurile rotative
vor asigura ca nici o unitate sau arbore nu opereaza la o viteza mai mica sau mai mare de 25% din
viteza critica.
Diametrul rotorului va fi cu cel putin 5% mai mic dect diametrul maxim care poate fi fixat n
carcasa.
Partile rotative a fiecarei pompe vor fi suportate de pivoti solizi. Proiectul trebuie sa fie
elaborat astfel nct nici o actiune sa nu fie transferata de la pompa la arborele motorului, acolo
unde acestea nu formeaza o unitate integrala.
Pompele instalate in camera uscata si pompele submersibile vor fi echipate cu etansare
mecanica cu dublu efect, cu senzor de detectare a scurgerilor.
Acolo unde se gaseste ca arborii prezinta un risc din cauza unei uzuri excesive a pivotilor si
a presgarniturii, vor fi fixate noi bucse.
Acolo unde este necesara apa pentru etansare si lubrifiere, aceasta va fi lipsita de
suspensii, iar pe teava asociata se vor fixa robinete pentru evacuarea aerului si indicatori ai
curgerii.
Pompa va fi completa, cu tot echipamentul suplimentar necesar si cu dispozitivele de
masurare pentru a fi o unitate completa, si va fi pregatita imediat pentru utilizare. Anasamblul va
include vane de izolare, clapet de retinere, retea de conducte, robineti de eliberare a aerului,
manometre, suruburi de ancorare, platforme de acces si alte articole dupa cum este necesar.
Indicatoarele de presiune vor fi montate ntr-o pozitie care exclude vibratiile si stricaciuni
accidentale.
Toate stifturile, suruburile si bucsele folosite n constructia pompelor vor fi din otel
inoxidabil. Toti arborii intermediari dintre pompe si motoare vor avea protectie completa si
adecvata. Se va analiza optiunea ca toate pompele, acolo unde este posibil, vor avea acelasi
producator si design pentru a simplifica cerintele legate de piesele de schimb si ntretinere ale

PROIECT TEHNIC
privind
clientului.
Pompele trebuie puse n miscare de motoare electrice. Motoarele trebuie sa aibe puterea
nominala cel putin de 125% fata de puterea maxima necesara pentru ca pompa sa functioneze la
punctul optim. Piesele de angrenaj trebuie proiectate si construite n concordanta cu cerintele
specificate mai nainte.
3.2. POMPELE DE APA UZATA SUBMERSIBILE / POMPE CU AX VERTICAL
3.2.1. Cerine comune
Pentru protectia pompelor se vor prevedea un cominutoare (tocatoare)ce va fi capabil s
lucreze cu lichide abrazive, cu coninut de material fibros, textil, plastic i alte materii reziduale,
inclusiv nisip si pietri.
Etanrile mecanice vor fi din materiale rezistente la abraziune (carburi metalice,carbur de
siliciu, carbur de tungsten).
n cazul n care se utilizeaz inele O, acestea se vor realiza din cauciuc nitrilic.
Rotorul pompei se va echilibra static, apoi subansamblul rotor pomp-arbore-rotor motor
electric se va echilibra dinamic. Echilibrarea dinamic se va face, de preferin, n mediul lichid.
Dat fiind poziia sa vertical, arborele trebuie s se roteasc ntr-un lagr principal i un
lagr de susinere.
Motorul va avea rulmetii n permanenta unsi si ntretinerea libera. Rulmenii lagrelor
trebuie s aib o via de funcionare calculat la 50.000 ore de funcionare, cnd pompa lucreaz
n condiii normale.
n cazul n care pompa este realizat cu baie de ulei pentru rcirea etanrilor mecanice,
uleiul trebuie s fie autorizat n conformitate cu Normele Europene sau cu Standardele
Internaionale n vigoare.
Pompele vor respecta
Normele i Standardele reprezentative, cum
ar fi:
- Machinery Directive 89/392+91/368+93/44+93/68 EEC
- LV ( Low Voltage ) 73/23 EEC
- EN 292/1, EN 292/2, EN 50 081-2, EN 50 82-2.

PROIECT TEHNIC
privind
Testele hidraulice vor fi fcute n conformitate cu ISO 2548 clasa C sau echivalent.
Carcasele pompelor vor avea o construcie solid pentru a asigura o durat mare de via
n condiii de coroziune i abrazivitate i trebuie s fie bine consolidate pentru a rezista ocurilor
datorate solidelor n suspensie.
In cazul pompelor submersibile, lanturile fixate pe partea superioara a pompelor, vor fi
utilizate pentru ridicarea si coborarea pompelor. Motorul va fi cuplat direct la pompa si etansat
pentru functionare continua sub apa. Clasa de izolatie a motorului trebuie sa fie IP68.
3.2.2. Pompe submersibile (cu ax vertical) cu montaj uscat
Pentru protectia pompelor se vor prevedea un cominutoare (tocatoare) ce vor fi capabile s
lucreze cu lichide abrazive, cu coninut de material fibros, textil, plastic i alte materii reziduale,
inclusiv nisip si pietri.
Electropompele vor lucra n camer uscat, fixate pe suport i prevzute cu cot de

aspiraie.
Pentru situaii accidentale, pompele vor trebui s lucreze i parial sau complet imersat.
Piesele statice care vin n contact cu lichidul vehiculat pe traseul dintre aspiraie i refulare,
trebuie s fie protejate cu grund + vopsea pe baz de ulei.
Reperele principale ( carcas pomp, carcas motor, rotor ) vor fi turnate din font tip
GG25G n conformitate cu DIN 1691.
Arborele trebuie s fie din oel inox (X20CrNi172 sau de rezisten echivalent) n
conformitate cu prevederile DIN 1.4057.
Arborele va fi comun att pentru pomp ct i pentru motor.
Organele de asamblare (uruburi, piulie, aibe) trebuie s fie din oel inox 1.4301 n
conformitate cu prevederile DIN 17440.
3.2.3. Pompe de epuisment
Electropompele de epuisment vor lucra complet imersat i vor fi destinate vehiculrii
lichidelor care conin particule abrazive n suspensie.
Pompele trebuie s fie uor de manevrat.Piesele statice (de uzur) care vin n contact cu

PROIECT TEHNIC
privind
lichidul vehiculat pe traseul de aspiraie-refulare trebuie s fie protejate mpotriva abraziunii printrun nveli de cauciuc, poliuretan sau alt material protector - rezistent la abraziune (font nalt aliat
cu crom).
Rotorul va fi realizat tot din materiale rezistente la abraziune.Celelalte piese turnate trebuie
s fie din materiale relativ uoare, aliaje de aluminiu sau font.Arborele trebuie s fie din oel
inoxidabil 1.4301. Arborele s fie comun att pentru motor ct i pentru pomp.
Dac pompele sunt prevzute cu etanri mecanice (preferabil), atunci trebuie s aib
minimum 2 etanri mecanice care s acioneze independent una fa de cealalt. Etanrile
mecanice trebuie s fie realizate din materiale rezistente la abraziune (carburi metalice, carbur de
siliciu, carbur de tungsten).
3.2.4. Marcarea pompelor
Fiecare unitate de pompare va fi marcat n mod adecvat cu o plac de alam sau oel
inoxidabil fixat pe pomp i motor cu detaliile minime urmtoare:
- tipul pompei, fabricant;
- diametrul rotorului;
- presiunea i temperatura la debit "0";
- seria i codul;
- tipul motorului de acionare;
- numrul de faze, voltajul, curentul la sarcin maxim, puterea motorului;
frecvena, viteza, randamentul, factorul de putere;

- data fabricaiei.
3.3. MONTAJUL UTILAJELOR
Montajul echipamentelor se va executa cu respectarea prescripiilor furnizorului
(consemnate n crile tehnice) i a cotelor din desenele de montaj.
Racordurile dintre echipamente i instalaia de conducte se realizeaz prin flanare.
Datorit acestui aspect trebuie respectate cotele de montaj fa de partea de construcie pentru a
se putea monta cu uurin garniturile, uruburile i pentru evitarea apariiei tensiunilor mecanice
n corpul pompelor.
Montajul electropompelor implic parcurgerea urmtoarelor etape:

PROIECT TEHNIC
privind
a) organizarea lucrrilor de montaj, care cuprinde:

-
amenajarea platformei de depozitare (destinat depozitrii i verificrii prilor

componente ale echipamentelor precum i deconservarea lor naintea nceperii
montajului);
accesul (care trebuie s asigure posibilitatea transportului echipamentelor de pe

platforma de depozitare pn la locul de montaj precum i condiiile necesare
pentru ajungerea personalului la locul de montaj);
locul de montaj (trebuie s asigure condiiile necesare realizrii montajului n mod

corespunztor din puncte de vedere al calitii lucrrilor executate, al normelor de
protecia muncii i al condiiilor de lucru).
b) pregtirea fundaiei, curirea prilor filetate a uruburilor de fundaie, a gurilor filetate i

nefilatate din plcile de baz;
c) trasarea axelor de montaj i verificarea cotelor de nivel.
d) identificarea echipamentului (n conformitate cu documentaia de montaj elaborat de
proiectant), preluarea crii tehnice, verificarea strii de conservare (conform crii tehnice),
verificarea i preluarea certificatelor de calitate i ntocmirea formelor de preluare la montaj;
e) curirea suprafeelor plcii de baz ce vin n contact direct cu betonul. Nu se vor folosi
solveni deoarece reziduul poate mpiedica aderena.
f) montarea plcii de baz, efectundu-se totodat controlul planeitii acesteia (cu ajutorul
nivelei; orizontalitatea se va realiza prin strngerea piulielor uruburilor de fundaie. Se verific
n permanen orizontalitatea reajustnd ct este necesar, pn cnd piuliele sunt complet
strnse i placa de baz este orizontal.
g) verificarea sensului rotirii arborelui motorului ( cu ajutorul unui comparator );
h) strngerea buloanelor de prindere i ntocmirea formelor ( conform cerinelor tehnologice);
i) pregtirea capetelor tuurilor conductelor n vederea racordrii acestora la circuitele
prevzute n documentaie i verificarea strii de curenie interioar a echipamentelor i
circuitelor de racord;
j) conservarea echipamentelor ncepnd cu perioada de montare n instalaie i pn la
terminarea montajului.
Prinderea pompelor submersibile sau a cablului de imersie de fundaia de beton se va
realiza prin buloane de scelment ancorate n fundaie, astfel nct s se evite vibraiile n timpul
funcionrii. Dup fixarea pompelor la poziie, buloanele se vor betona folosind mortar M 600.

PROIECT TEHNIC
privind
Electropompele vor trebui montate respectand cotele din proiect. nainte de montaj se va
controla fiecare utilaj dac are lubrifianii necesari.
Toate electropompele dintr-o staie vor trebui montate la aceeai cot, pentru aceasta fiind
obligatorie efectuarea unui nivelment al cotelor planeului i al golurilor din pereti pentru
conductele de aspiraie (unde este cazul).
n situaii deosebite, antreprenorul va solicita prezena specialitilor furnizorului utilajelor.
Legturile pompelor, cu instalaiile aferente vor trebui s fie lipsite de eforturi.n
funcionarea pompelor nu se admit vibraii ale acestora i nici ale instalaiei n ansamblu.
3.4. PIESE DE SCHIMB
La aprovizionarea pompelor se va solicita i livrarea pieselor de schimb ce sunt supuse
unei uzuri rapide n timpul funcionrii (cuplaje, presetupe, rulmeni, semeringuri, etc.).
La recepia lucrrilor, piesele de schimb vor fi predate investitorului.
3.5. PROBE
nainte de recepie, utilajele vor trebui s fie probate, urmrind ca funcionarea s fie
silenioas, lipsit de vibraii, mbinrile s fie perfect etane, nefiind admise pierderile de ap.
Dac remedierile unor defeciuni nu se pot realiza nici cu prezena specialitilor furnizorului,
se va solicita acestora nlocuirea ansamblelor sau subansamblelor ce prezint defeciuni de
fabricaie.
nainte de pornirea utilajelor se va verifica cu atenie instalaia electric, fiind obligatorie
prevederea dotrilor privind protecia i tehnica securitii muncii.

PROIECT TEHNIC
privind
4. MONTAJUL INSTALAIILOR DE CONDUCTE

Instalaiile tehnologice de conducte au fost concepute astfel nct s asigure schemei toate
funciunile necesare i sunt constituite din elemente de serie, standardizate i aflate n fabricaia
curent a furnizorilor de specialitate.
n
principiu,
montarea instalaiilor tehnologice
cu
conducte
implic
parcurgerea
urmtoarelor etape:
- Studierea documentaiei de montaj i organizarea execuiei montajului;
- Verificarea strii fizice a conductelor i fitingurilor i identificarea acestora n conformitate cu
desenele de montaj i a schemelor izometrice, implicit verificarea materialelor dup certificatele
de calitate emise de furnizori;
- Trasarea, debitarea, anfrenarea capetelor tronsoanelor, alinierea i centrarea traseelor,
ntocmirea fielor de msurtori, dup sudarea prin puncte a tronsoanelor de eav i controlul
formei geometrice a mbinrilor realizate;
- Efectuarea sudurilor conform tehnologiei alese de catre executant.
4.1. ASAMBLAREA PRIN SUDUR A TRONSOANELOR METALICE
Tehnologia de sudare se elaboreaz de ctre executantul lucrrii pe baza datelor din
proiect i stabilete fluxul tehnologic pe operaii, parametrii de lucru i operaii de control interfazic,
confirmate de organul CTC, cu respectarea prevederilor din I 27-82 (tabel 5), precum i cerinele
din Normativ privind calitatea mbinrilor sudate din oel ale construciilor civile, industriale i
agricole indicativ C150-99/81N/05.10.1999.
Pentru realizarea mbinrilor sudate se vor utiliza numai sudori autorizai, care au absolvit
probele i examinrile specifice, conform normativelor n vigoare. Conform prevederilor I 27-82,
sudorii care execut mbinri de clas de calitate III vor fi atestai conform SR EN 287-1+A /1999,
iar pentru clasa de calitate IV vor fi verificai conform prevederilor ordinului IGSIC nr.4/1981.
Executarea sudurilor se va face cu respectarea SR EN 287-1 +A/1999 i STAS 12255-84,
SR EN 13920-98, privitoare la clasele de execuie, formele i dimensiunile rosturilor de sudare i la
abaterile limit la dimensiuni fr indicaii de toleran. Sudurile se vor realiza n clasa IV de
calitate.
Sudarea tronsoanelor de conduct i a fitingurilor se va realiza, pe ct posibil, la
temperaturi ale mediului ambiant mai mari de +5 C si mai mici de +35 C. Pentru temperaturi mai

PROIECT TEHNIC
privind
mici de +5 C sau mai mari de +35 C, se impun msuri speciale ce trebuiesc luate n funcie de
calitatea (marca) materialelor de baz i de adaos si de forma i dimensiunile pieselor care se
sudeaza. Aceste masuri speciale fac parte din tehnologia de montaj a executantului.
Suprafeele ce urmeaz a fi sudate trebuie s fie curate i lipsite de elemente strine (ulei,
vopsea, stropi de metal, zgur i cenu, etc.), pe o lime de cel puin 20 mm n jurul rostului de
sudur. anfrenele care formeaz rostul de sudare trebuie s fie curate, decapate, fr deformri
si deteriorri. Nu se admit suduri succesive pe circumferin, la distane mai mici de 100 mm, ntre
ele.
Verificrile mbinrilor sudate se fac n scopul punerii n eviden a mrimii i frecvenei
defectelor n raport cu limitele de acceptabilitate ale clasei de calitate prescrise. Verificrile i
ncercrile sudurilor se fac de ctre personal numit prin grija unitii executante, pentru asigurarea
calitii sudurilor.
Sudurile se vor verifica conform SR EN 473-1994, SR EN 970-1999, prescripiile tehnice
CR6, CR8, CR4-colecia ISCIR i instruciuni I27-82. Controlul sudurilor efectuate se va realiza
100% vizual.
4.2. ASAMBLAREA PRIN SUDUR A TRONSOANELOR PEID
La primirea tuburilor si fitingurilor pe antier se va examina certificatul de calitate i se vor
verifica dimensiunile i caracteristicile acestora.
n procedeul de sudare cap la cap cu termoelement, piesele de asamblat (tub/tub, tub/fiting
sau fiting/fiting) sunt nclzite n zona de sudat la temperatura de sudur, apoi sudate mpreun
prin aplicarea presiunii fr aport suplimentar de material. Rezult o mbinare omogen.
Realizarea sudurilor cap la cap cu termoelement nu trebuie s se fc dect prin utilizarea
aparatelor de sudur care permit controlul valorii presiunii aplicate i de regul, al temperaturii.
Proprietatile fizico-chimice ale materialelor de sudat trebuie sa fie compatibile reciproc si
compatibilitatea materialelor trebuie sa fie certificata de fabricantul tuburilor si fitingurilor.
n zona mbinrii, peretii elementelor ce urmeaza a fi sudate trebuie sa fie egali ca grosime
sau sa apartina aceleiasi clase PN.
Sudurile cap la cap cu termoelement nu trebuie s fie executate dect de sudori calificai,
atestati de productor sau o instituie autorizat.
Suplimentar fa de uneltele folosite n mod curent pentru instalarea evilor din materiale

PROIECT TEHNIC
privind
plastice, cum ar fi tietor de tuburi sau foarfec, este necesar un aparat de sudat special pentru
sudura cap la cap. Acest aparat trebuie s rspund urmtoarelor cerine minimale:
-Dispozitivele de strngere trebuie s permit strngerea corespunztoare a pieselor fr s
deterioreze suprafeele i nici s le afecteze forma rotund. Piesele trebuie s poat fi strnse
ntr-o aliniere perfect.
-Este necesar s fie posibil o pregtire prin ndeprtarea achiilor de pe suprafeele de sudat,
strnse de aparatul de sudur.
-Aparatul de sudur trebuie sa aiba o construcie suficient de rigid pentru ca n timpul procesului
de sudur presiunile ce trebuie aplicate s nu provoace deformri ale acestuia.
Suprafeele de nclzire ale termoelementului trebuie s fie plane si paralele.
Pentru instalarea i utilizarea aparatului de sudur, trebuie s se urmeze modul de
ntrebuinare indicat de productor
Locul de munc trebuie s fie protejat mpotriva efectelor defavorabile ale intemperiilor,
cum sunt ploaia, zapad sau vntul. In caz de temperaturi mai mici de 0 C i mai mari de +40 C,
este necesar s se ia msuri corespunztoare pentru protejarea locului de munc, n scopul
obinerii unei temperaturi care s permit asigurarea unei execuii impecabile a sudurilor i a unor
condiii normale de munc.
In caz de expunere la razele solare, protecia locului unde se efectueaz sudura se va
realiza printr-o prelat care permite s se obin o temperatura uniform pe tot conturul tubului. In
msura n care este posibil, extremitile opuse ale tuburilor de sudat trebuie s fie obturate
pentru a reduce ct mai mult posibil rcirea suprafeelor sudurii prin efectul vntului.
Temperatura de sudur trebuie s fie cea recomandata de producatorul tuburilor PEID.
n timpul execuiei lucrrilor, trebuie s se controleze din cnd n cnd temperatura de
sudare de sudare. n special efectul vntului poate provoca modificari uoare ale temperaturii
termoelementului.
Suprafaa termoelementului trebuie s fie protejat mpotriva murdriei. nainte de a ncepe
fiecare sudur, se cur cele doua pri ale termoelementului cu ajutorul unei hrtii uscate i
nefibroase. n timpul ntreruperilor sudurii, termoelementul se pstreaz astfel nct s fie protejat
mpotriva efectelor vntului, murdriei i deteriorrilor.
Se va evita atingerea cu minile a suprafeelor de sudat. In caz contrar, se procedeaza la

PROIECT TEHNIC
privind
o curire cu hrtie absorbant mbibat cu solvent. Dup pregtire, cele dou piese se apropie
pn cnd ajung n contact. Spaiul dintre piese nu trebuie s depeasca n nici un punct 0,5mm.
Se controleaz n acelai timp alinierea celor dou piese. Un eventual decalaj al
suprafeelor exterioare nu trebuie s depeasc 10% din grosimea peretelui. In caz contrar
trebuie gsit o poziie mai bun de strngere, de exemplu prin rotirea tubului.
Important: Pregtirea suprafeelor de sudur trebuie s fie efectuat chiar naintea sudrii.
Nu se admite n nici un caz folosirea agenilor de rcire in timpul rcirii. Piesele de sudat
trebuie s fie meninute n dispozitivul de sudare sub presiunea de mbinare pn la ncheierea
timpului de rcire indicat de producator.
4.3. VERIFICARI SI PROBE DUPA MONTAJ
4.3.1. Verificari
Att pe parcursul lucrrilor de montaj ct i la finalizarea etapelor principale de montaj se
vor efectua activiti de verificare i control.
La finalizarea etapelor de montaj (realizate conform graficelor de lucrri ale executantului),
se vor verifica:
- Modul de aezare i prindere a tronsoanelor de conducta pe elementele de sprijin;
- Modul de realizare (i dac a fost cazul de remediere) a cordoanelor de sudur;
- Modul de prindere i strngere a flanelor i organelor de asamblare, strngerea uniform a
acestora, existena garniturilor de etanare, saibelor Grower, etc.
- Starea elementelor de sprijin (suporturi mobile i fixe) astfel nct s se asigure realizarea
scopului pentru care au fost prevzute.
Verificarea mbinrilor sudate se execut n conformitate cu prevederile normativelor
nationale in vigoare (I 27-82) si prezentei documentatii, prin examinare vizual.
4.3.2. ncercarea la presiune a conductelor
naintea intrrii n exploatare, conductele vor fi ncercate la presiune, n scopul verificrii
rezistenei i etaneitii precum i evidenierii unor defecte ascunse, care nu au putut fi observate
la verificrile anterioare.
Modificarea valorii presiunii de ncercare a conductelor fa de cea prescrisa n proiect se

PROIECT TEHNIC
privind
va face numai cu acordul prealabil al proiectantului.

ncercrile de presiune ale conductelor, nregistrarea i interpretarea rezultatelor se va face
conform Normativ I12.
Condiiile ce trebuiesc ndeplinite pentru realizarea probei de presiune propriu-zise sunt:
Se va verifica dac toate controalele dimensiunilor, cotelor si sudurilor din proiect,

au fost executate i consemnate n Pocese verbale (proba de presiune se execut
obligatoriu dup ce a fost realizat controlul mbinrilor sudate).
Proba hidraulic se va executa pe vreme uscat, astfel nct s poat fi observate

cu uurin eventualele scpri de ap sau umeziri.
Temperatura conductei i apei n timpul probelor hidraulice trebuie s fie de

minimum +10 C.
In timpul probei hidraulice, tronsonul supus ncercrii va fi prevzut cu dou

manometre (unul de ncercare i altul de control) alese astfel nct valoarea
presiunii de ncercare s se citeasc pe treimea mijlocie a scrii gradate.
Pentru ridicarea in trepte a presiunii si pentru evaluarea eventualelor pierderi de apa

se va folosi o pompa manuala cu piston care aspira dintr-un rezervor propriu.
n timpul ncercrii de presiune, n afara documentelor nregistratoare executantul

va intocmi acte de nregistrare ce vor cuprinde:
data ncercrii
conducta la care se face proba hidraulica
poziia de montaj a conductei
fluidul de ncercare (cu parametrii fizici, temperatura, etc.)
valorile presiunii de ncercare i timpul de meninere la presiunea de prob, inclusiv

diagrama de nregistrare a probei
rezultate obinute (defeciuni constatate i remedieri)
concluzii proprii
semnturile comisiei de probe (Antreprenorul, Consultantul Supervizare).
Presiunea de prob este 1,5 ori presiunea maxim din instalatie.

Presiunea de ncercare va fi crescut lent, uniform i continuu pn la aproximativ 50% din
presiunea de proba (0,5 Pp), dup care, pn la presiunea de proba, cresterea se va face n trepte
de cca. 10% din valoarea acesteia.

PROIECT TEHNIC
privind
Durata de meninere a presiuni de proba (Pp), nu va fi mai mic de 10 minute, dup care
valoarea va fi redus la 0,8 Pp.
Presiunea de 0,8 Pp, se menine pn la examinarea complet a conductei i a sistemelor
de conducte ncercate.
n cazul apariiei unor defecte, proba se ntrerupe, se golete sistemul de ap, se trece la
remedierea defectelor, dup care se reia proba.
Tronsoanele de teava care prezint defecte n corp (de structura) se nlocuiesc n
ntregime.
nceputul probei hidraulice se consider n momentul atingerii presiunii de proba (Pp), iar
rezultatul este satisfctor dac nu s-au constatat deformaii, scurgeri, umeziri, picurari sau
scderea presiunii la manometru (max 5% din presiunea de proba).
Pe toat durata ncercrii, manometrele de ncercare si control de la sursa de presiune se
vor ine obligatoriu sub observaie.
n timpul ridicrii presiunii, personalul nsrcinat cu efectuarea probei se va ndeprta de
conduct suficient pentru a ine sub observaie ntreaga conduct, pentru a observa eventualele
deformri anormale sau scpri importante de ap i a putea da semnalul pentru ntreruperea
probei dac se ivete un pericol din aceste cauze.
Apropierea de conduct se va face numai dup 10 minute de la atingerea treptei respective
de presiune, la semnalul conductorului punctului de lucru, care rspunde de execuia probei.
La fiecare treapt se va menine presiunea atta timp ct este necesar pentru a controla
ntregul tronson, dar nu mai puin de 10 minute, timp n care se verific modul de comportare al
conductelor, sudurilor, suporturilor, flanelor.
Pentru efectuarea probei hidraulice se vor avea in vedere urmatoarele:
Se stabileste tronsonul de conducta care urmeaza sa fie probat.
Se blindeaza la capete cu flanse oarbe sau capace sudate (NU este permisa utilzarea
robinetilor pentru izolarea tronsonului de conducta).
Se prevede un tu cu robinet pentru dezaerisire, montat in punctul de maxim al conductei, pe
perioada de umplere a conductei si un stut cu robinet pentru umplere/golire/ridicare presiune.
Se umple conducta de la o sursa de apa sub presiune (cu presiunea de maximum 1 bar), cu
robinetul de dezaerisire deschis.

PROIECT TEHNIC
privind
Dupa umplerea conductei se izoleaza sursa de apa si se inchide robinetul de dezaerisire.

Se racordeaza pompa manuala cu piston si rezervorul propriu plin cu apa.
Se deschide robinetul de alimentare si se trece la efectuarea propriu-zisa a probei conform
indicatiilor de mai sus.
5. DISPOZIII FINALE
La predarea lucrrilor investitorului, toate utilajele, armturile, etc., vor trebui s funcioneze
silenios, iar mbinrile s fie perfect etane, nefiind admise pierderi de ap.
Materialele i produsele folosite de executant trebuie s fie nsoite de certificate de
calitate. Este interzis utilizarea materialelor care nu sunt nsoite de certificate de calitate.
n toate staiile de pompare se vor respecta instruciunile specifice privind protecia i
tehnica securitii muncii.
Toate deficienele de execuie, de schimbare a calitii materialelor puse n oper fr
acordul Consultantului Supervizare se vor remedia prin grija i pe cheltuiala Antreprenorului.
6. STANDARDE SI NORMATIVE
6.1. GENERALITATI
O cerinta de baza a Contractului este aceea ca toate materialele si articolele sa fie
fabricate/testate/livrate in conformitate cu prevederile standardelor si normativelor nationale
aplicabile, in vigoare.
Standardele citate in aceasta seciune vor fi aprobate in raport cu Clauza si/sau aspectul
relevant si vor oferi un ghid cu privire la cerintele de calitate. Aceasta seciune nu este exhaustiva.
Referirea la un Standard implica referirea la toate Standardele asociate sau relationate, la
care se face trimitere in cadrul acelui Standard.
Ediiile Standardelor aprobate utilizate vor fi acelea de actualitate cu 30 de zile inainte de
data de trimitere a ofertelor.
Antreprenorului i se poate solicita sa furnizeze orice Standard sau publicatie enumerate in
aceasta sectiune pentru a fi utilizate de catre Consultantul de Supervizare.
6.2. NORMATIVE

PROIECT TEHNIC
privind
- C 56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii

aferente
- Ghid pentru programarea controlului calitatii lucrarilor pe santier /97, emis de COCC-SA si avizat
de MLPAT
- C 204/1980 Normativ privind verificarea calitatii lucrarilor de montaj al utilajelor si instalatiilor
tehnologice pentru obiective de investitie
6.2. STANDARDE
Metalurgia feroasa
SR EN 10025 Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii
STAS 505-86: Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate.
SR EN 10279/2002 Profile U de otel laminat la cald. Tolerante la forma, dimensiuni si la
masa.
SR EN 10024/1998 Profile I cu aripi inclinate laminate la cald. Tolerante la forma si la
dimensiuni.
SR EN 10055/2000 Profile T cu aripi egale si cu muchii rotunjite laminate la cald din otel.
Dimensiuni si tolerante la forma si la dimensiuni.
STAS 908-90: Otel laminat la cald. Banda.
STAS 1946-80: Otel laminat la cald. Tabla neagra.
STAS 2028-80: Otel laminat la cald. Tabla zincata.
STAS 2029-80: Otel laminat la cald. Tabla ondulata.
STAS 3480-80: Otel laminat la cald. Tabla striata.
Lucrari de constructii metalice

SR EN 757/1998 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric
a otelurilor cu limita de curgere ridicata;
electric a otelurilor termorezistente. Clasificare;
SR EN ISO 2560/2006. Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc
electric a otelurilor nealiate si cu granulatie fina

PROIECT TEHNIC
privind
SR EN 1561/1999. Turnatorie. Fonta cu grafit lamelar

SR EN 1563/1999. Turnatorie. Fonat cu grafit nodular; SR EN 1563/1999/A1-2003. Turnatorie.
Fonta cu grafit nodular
Lucrari mecanice
SR EN 10243-2:2002 Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni. Partea 2: Piese
executate la cald pe masini orizontale de forjat;
SR EN 10243-1:2003/AC:2005 Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni. Partea
1: Piese executate la cald pe ciocane matritoare sau prese verticale
SR EN 10243-2:2002/AC:2005 Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni. Partea
2: Piese executate la cald pe masini orizontale de forjat
SR EN 10250-4:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 4: Oteluri inoxidabile
SR EN 10250-3:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 3: Oteluri aliate speciale
SR EN 10250-2:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 2: Oteluri nealiate de calitate
si oteluri speciale
SR EN 10250-1:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 1: Conditii generale
STAS 1097/2-91 Piese forjate din otel carbon de calitate si aliate pentru cazane si recipiente sub
presiune. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 2171/2-84 Piese de otel forjate liber. Adaosuri de prelucrare si abateri limita pentru piese
forjate pe ciocane
STAS 1306-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Mufe. Dimensiuni
STAS 1305-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Mufe reduse. Dimensiuni
STAS 1304-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Teuri cu ramificatie redusa. Dimensiuni
STAS 1303-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Coturi, teuri, cruci. Dimensiuni
STAS 1302/2-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Conditii generale
STAS 1302/1-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Nomenclator
STAS 1802-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Reductii. Dimensiuni
STAS 1801-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Nipluri. Dimensiuni
STAS 11520-89 Bare forjate din otel. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 11519-89 Blocuri forjate din otel. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 6092/1-83 Piese forjate din otel. Clasificarea si terminologia defectelor
STAS 1804-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Dopuri. Dimensiuni

PROIECT TEHNIC
privind
STAS 1803-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Racorduri olandeze. Dimensiuni
SR EN 29104:1997 - Masurarea debitelor fluidelor n conducte nchise. Metode de evaluare a
performantei debitmetrelor electromagnetice utilizate pentru lichide;
SR EN ISO 748:2002 Masurarea debitelor de fluide n canale nchise. Metoda de explorare a
cmpului de viteze
SR ISO 1190-1,2:1993 Cupru si aliaje de cupru. Cod de simbolizare. Partea 2: Simbolizarea
starilor.
SR EN 13835:2003 Turntorie. Font austenitic
SR EN 586-3:2002 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 3: Tolerante la dimensiuni
si de form
SR EN 586-2:2001 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 2: Caracteristici mecanice
si proprietati speciale
SR EN 586-1:2001 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 1: Conditii tehnice de
inspectie si de livrare
SR EN 601:2004 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese turnate. Compozitia chimic a pieselor
turnate utilizate n contact cu produsele alimentare
STAS 198/2:1992 Aliaje cupru-aluminiu turnate n piese
SR EN 604-1:2002 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Semifabricate turnate pentru forjare. Partea 1:
Conditii tehnice de inspectie si de livrare
SR EN 1706:2000 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese turnate. Compozitie chimic si caracteristici
mecanice
SR EN 1559-4:2000 Turntorie. Conditii tehnice de livrare. Partea 4: Conditii suplimentare pentru
piesele turnate din aliaje de aluminiu
SR ISO 10049:1995 Piese turnate din aliaje de aluminiu. Metoda vizuala de evaluare a porozitatii
SR EN 604-2:2002 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Semifabricat turnat pentru forjare. Partea 2:
Tolerante la dimensiuni si de form
STAS 8589-70 Culori conventionale pentru identificarea conductelor care transporta fluide n
instalatii terestre si navale
SR 13354:1996 Manometre, vacuummetre si monovacuummetre nregistratoare cu element elastic
SR 3589-8:1994 Manometre, vacuummetre si manovacuummetre indicatoare cu element elastic.
Verificari de receptie
SR EN 62271-107:2006 Aparataj de nalta tensiune. Partea 107: ntreruptoare de curent alternativ
cu sigurante fuzibile pentru tensiuni nominale mai mari de 1 kV si mai mici de 52 kV inclusiv

PROIECT TEHNIC
privind
SR ISO 1431-2:2002 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Rezistenta la fisurare datorit actiunii
ozonului. Partea 2: Incercare la deformare dinamic
SR ISO 1431-1:2002 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Rezistenta la fisurare datorit actiunii
ozonului. Partea 1: Incercare la deformare static
SR EN ISO 6603-2:2001 Materiale plastice. Determinarea comportrii la soc prin perforare a
materialelor plastice rigide. Partea 2: Incercarea la soc instrumental
SR EN ISO 6603-1:2001 Materiale plastice. Determinarea comportrii la soc prin perforare a
materialelor plastice rigide. Partea 1: Incercarea la soc neinstrumental
SR EN ISO 179-1:2001 Materiale plastice. Determinarea propriettilor de soc Charpy. Partea 1:
Incercarea neinstrumental la soc
SR EN ISO 4589-3:2000 Materiale plastice. Determinarea comportrii la foc cu ajutorul indicelui de
oxigen. Partea 3: Incercarea la temperatur ridicat
SR EN 12680-3:2003 Turnatorie. Examinarea cu ultrasunete. Partea 3: Piese turnate din fonta cu
grafit nodular
SR EN 1564:1999 Turnatorie. Fonta bainitica.
SR EN 1172:2001 Cupru si aliaje de cupru. Tabla si banda pentru constructii
SR EN 12420:2002 Cupru si aliaje de cupru. Piese forjate
SR EN 13347:2003 Cupru si aliaje de cupru. Bare si srme pentru sudare si pentru lipire tare
SR EN 12164:2003 Cupru si aliaje de cupru. Semifabricat pentru prelucrare mecanica simpla
SR EN 13601:2003 Cupru si aliaje de cupru. Bare si srme de cupru pentru aplicatii electrice
generale
SR EN 12167:2002 Cupru si aliaje de cupru. Profile si bare dreptunghiulare pentru aplicatii
generale
SR EN 12163:2002 Cupru si aliaje de cupru. Bare pentru aplicatii generale
STAS 2841-80 Bare rotunde turnate din aliaje cupru-staniu si din aliaje cupru-zinc
SR EN 10293:2005 Oteluri turnate pentru utilizri generale.
SR EN 13157:2004 Instalatii de ridicat. Securitate. Echipament de ridicat cu actionare manual
SR EN 607:2006 Jgheaburi de streasina si racorduri din PVC-U. Definitii, cerinte si metode de
ncercare
SR EN 13245-1:2005 Materiale plastice. Profile de policlorur de vinil neplastifiat (PVCU) pentru
utilizri n constructii. Partea 1: Codificarea profilelor de culoare deschis
SR EN ISO 15493:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicatii industriale.
Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorur de vinil neplastifiat (PVC-U)ti policlorur de vinil

PROIECT TEHNIC
privind
clorurat (PVC-C). Specificatii pentru componenteti sistem. Serie metric

SR EN 13598-1:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru bransamenteti sisteme
de evacuare ngropate, fr presiune. Policlorur de vinil neplastifiat (PVC-U), polipropilen (PP)ti
polietilen (PE). Partea 1: Specificatii pentru fitinguri auxiliare, incluznd camere de inspectie de
mic adncime
SR EN 13566-3:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru repararea retelelor de
evacuare ngropate, fr presiune. Partea 3: Tubare fortat, cu tevi continue
SR EN 12842:2004 Racorduri de font ductil pentru sisteme de canalizare de PVC-U sau PE.
Conditiiti metode de ncercare
SR EN 580:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Tevi de policlorura de vinil
neplastifiata (PVC-U). Metoda de ncercare a rezistentei la diclormetan, la o temperatura data
(DCMT)
SR EN 607:2003 Jgheaburi de scurgere si racorduri din PVC-U. Definitii, cerinte si metode de
ncercare
SR EN 1905:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice. Tevi, fitinguriti materiale de
policlorur de vinil neplastifiat (PVC-U). Metoda de evaluarea a continutului de PVC pe baza
continutului total de clor
SR EN 1452-5:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu ap.
Policlorur de vinil neplastifiat (PVC-U). Partea 5: Aptitudine de utilizare a sistemului
SR EN 1452-4:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa.
Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 4: Robinete si echipamente auxiliare
Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Fitinguri
Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Tevi
Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Generalitati
SR EN 1401-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice ngropate pentru bransamente si
sisteme de evacuare fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii
pentru tevi, fitinguri si sistem
SR ENV 1401-3:2002 Sisteme ngropate de tevi de materiale plastice pentru scurgeri si canalizari,
fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Ghid pentru instalare
SR ENV 1329-2:2002 Sisteme de tevi de materiale plastice pentru evacuarea apelor murdare si

PROIECT TEHNIC
privind
uzate (la temperatur sczutti ridicat) din interiorul structurii cldirilor. Policlorur de vinil
neplastifiat (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformittii
SR ENV 1452-6:2002 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru alimentare cu ap.
Policlorur de vinil neplastifiat (PVC-U). Partea 6: Ghid de instalare
SR EN ISO 13783:2002 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Mufe de legtur duble de
policlorur de vinil neplastifiat (PVC-U), rezistente la sarcin axial. Metod de ncercare a
etanseittiiti a rezistentei la tractiune, cu solicitare la ncovoiereti presiune intern
SR ENV 1401-2:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice ngropate pentru bransamente
si sisteme de evacuare fr presiune. Policlorur de vinil neplastifiat (PVC-U). Partea 2: Ghid
pentru evaluarea conformittii
SR ENV 1452-7:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru policlorur de vinil
neplastifiat (PVC-U). Partea 7: Ghid pentru evaluarea conformittii
SR EN 1453-1:2001 Sisteme de canalizare din materiale plastice de tevi cu pereti structurati
pentru evacuarea apelor menajere si apelor uzate (la temperatura joasa si la temperature ridicata)
din interiorul cladirilor. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii
pentru tevi si sistem
SR EN 12200-1:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice nengropate, pentru scurgerea
apelor pluviale, destinate utilizrii n exterior. Policlorur de vinil neplastifiat (PVC U). Partea 1:
Specificatii pentru tevi, fitinguriti sistem
SR ENV 1453-2:2001 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru tevi cu pereti structurati
pentru evacuarea apelor menajere (la temperatur joasti la temperatur ridicat) n interiorul
cldirilor. Policlorur de vinil neplastifiat (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformittii
SR EN ISO 13844:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Imbinri cu etansare de
policlorur de vinil neplastifiat pentru utilizare cu tevi de PVC-U. Metoda de ncercare a
etanseittii la presiune negativ
SR EN 580:1997 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Tevi de policlorur de vinil
neplastifiat (PVC-U). Metod de ncercare a rezistentei la diclormetan la o temperatur dat
(DCMT)
SR EN 922:1996 Sisteme de canalizare de tuburi de protectie de materiale plastice. Teviti fitinguri
de policlorur de vinil neplastifiat (PVC-U). Prepararea unei probe pentru determinarea indicelui
de viscozitateti calculul valorii K
SR EN 1456-1:2002 Sisteme de canalizare din materiale plastice subterane si de suprafata, sub
presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru componente si

PROIECT TEHNIC
privind
sistem
STAS 6371-73 Filete metrice ISO de uz general. Profilul nominal
STAS 981-74 Filete metrice ISO de uz general. Diametre nominale si pasi
STAS 2980/2-85 Filete metrice ISO. Calibre si contracalibre pentru verificarea filetelor metrice de
uz general. Simbolizare si clasificare
STAS 8417/2-90 Filete metrice ISO de uz general. Calibre si contracalibre pentru filete metrice
cilindrice. Tolerante de executie si limite de uzura
SR ISO 2902:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Vedere de ansamblu
SR ISO 2903:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Tolerante
SR ISO 2904:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Dimensiuni de baz
SR ISO 2901:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Profil de baz si profiluri la maximum de
material
SR ISO 724:1996 Filete metrice ISO de uz general. Dimensiuni de baza
SR EN 61058-1+A1:1998: ntreruptoare pentru aparate. Partea 1: Reguli generale
SR EN ISO 4375:2004 Masurarea debitului fluidelor n canale deschise. Sisteme de suspendare
prin cabluri aeriene pentru masurarea pe cursuri de apa
SR ISO 9826:2001 Masurarea debitului de lichide n canale deschise. Canale de masurare
Parshall si Saniiri
SR ISO/TR 9823:1998 Masurarea debitului de lichid n canale deschise. Metoda explorarii
cmpului de viteze care utilizeaza un numar redus de verticale
SR EN 1759-1:2005 Flanse si asamblarile lor. Flanse rotunde pentru tevi, robinete, racorduri si
accesorii, desemnate Class. Partea 1: Flanse de otel, NPS 1/2 pna la 24
SR EN 12639:2003/AC:2003 Pompe pentru lichide si agregate de pompare. Cod de ncercare la
zgomot. Clasele de exactitate 2 si 3
STAS 12476-86 Pompe centrifuge, diagonale si axiale. Nivele admisibile de vibratii
SR EN ISO 15493:2004: Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicatii industriale.
Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorur de vinil neplastifiat (PVC-U) si policlorur de vinil
clorurat (PVC-C). Specificatii pentru componente si sistem. Serie metric
SR ISO 1000:1995 Unitati SI si recomandari pentru utilizarea multiplilor si submultiplilor lor
SR CEI 61024-1-1:2000 Protectia structurilor mpotriva trasnetului. Partea 1: Principii generale.
Sectiunea 1: Ghid A - Alegerea nivelurilor de protectie pentru instalatiile de protectie mpotriva
trasnetului
SR CEI 61024-1:1999 Protectia structurilor mpotriva trasnetului. Partea 1: Principii generale

PROIECT TEHNIC
privind
SR EN 14525:2005 Racorduri intermediare pentru flanse si mansoane cu tolerante mari din fonta
ductila destinate a fi utilizate la conducte din diferite materiale: fonta ductila, fonta cenusie, otel,
PVC-U, PE, fibre-ciment
SR EN 877:2004 Tuburi si racorduri de fonta, asamblarile lor si accesorii destinate evacuarii apelor
din cladiri. Conditii, metode de ncercare si asigurarea calitatii
SR EN 598:2004 Tuburi, racorduri si accesorii de fonta ductila si asamblarile lor pentru lucrari de
canalizare. Conditii si metode de ncercare
SR EN 10029:1995 Table de otel laminate la cald, cu grosimi mai mari sau egale cu 3 mm.
Tolerante la dimensiuni, de form si la mas
SR EN 10025-1:2005: Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii. Partea 1: Conditii
tehnice generale de livrare
SR EN 10025-3:2004: Produse laminate la cald din oteluri de constructii. Partea 3: Conditii tehnice
de livrare pentru oteluri de constructii sudabile cu granulatie fina n stare normalizata/laminare
normalizata
SR EN 10025-5:2005: Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii. Partea 5: Conditii
tehnice de livrare pentru oteluri de constructii cu rezistenta mbunatatita la coroziunea atmosferica
SR EN 10210-2:2006/AC:2007 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri de
constructie nealiate si cu granulatie fin. Partea 2: Dimensiuni, tolerante la dimensiuni si
caracteristici ale profilului
SR EN 10210-1:2006 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri de constructie
nealiate si cu granulatie fina. Partea 1: Conditii tehnice de livrare
SR EN 10210-2:2006 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri de constructie
nealiate si cu granulatie fin. Partea 2: Dimensiuni, tolerante la dimensiuni si caracteristici ale
profilului
SR EN ISO 898-6:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare. Partea 6: Piulite cu
sarcini de prob indicate. Filete cu pas fin
SR EN ISO 898-5:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare executate din otel
carbon si otel aliat. Partea 5: stifturi filetate si elemente de asamblare filetate similare care nu sunt
supuse eforturilor la tractiune
SR EN ISO 898-1:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare executate din otel
carbon si otel aliat. Partea 1: Suruburi partial si complet filetate si prezoane
SR EN ISO 1461:2002 Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din fonta si otel. Specificatii si
metode de ncercare

PROIECT TEHNIC
privind
SR EN 10220:2003: Tevi de otel sudate si fara sudura. Dimensiuni si mase liniare

Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Generalitati
Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Tevi
Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Fitinguri
Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 4: Robinete si echipamente auxiliare
STAS 7335/3-86 Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ngropate. Izolarea exterioara
cu bitum a conductelor din otel
SR EN 10300:2006 Tevi si racorduri de otel pentru conducte subterane si imersate. Materiale de
bitum pentru acoperiri exterioare aplicate la cald
SR EN 1011-3:2002 Sudare. Recomandari pentru sudarea materialelor metalice. Partea 3:
Sudarea cu arc electric a otelurilor inoxidabile
SR 13259:1996 Tevi de otel inoxidabil austenitic, sudate longitudinal, pentru utilizari generale
SR ISO 1127:1996 Tevi de otel inoxidabil. Dimensiuni, tolerante si mase liniare conventionale
STAS 10321-88 Tevi rotunde fara sudura, extrudate la cald, din oteluri inoxidabile si refractare
STAS 10358-88 Tevi rotunde fara sudura, trase sau laminate la rece, din oteluri inoxidabile si
refractare
SR EN 1124-2:2002 Tuburi si racorduri de tub pentru retele de canalizare sudate longitudinal, de
otel inoxidabil cu mufa si capat drept. Partea 2: Sistem S. Dimensiuni
SR ISO 1127:1996/A99:2002 Tevi de otel inoxidabil. Dimensiuni, tolerante si mase liniare
conventionale
SR EN 10020:2003 Definirea si clasificarea marcilor de otel
SR EN 10312:2003 Tevi de otel inoxidabil sudate pentru transportul lichidelor apoase, inclusiv apa
potabila. Conditii tehnice de livrare
SR EN 10216-5:2005 Tevi de otel fara sudura utilizate la presiune. Conditii tehnice de livrare.
Partea 5: Tevi de otel inoxidabil
SR EN 1124-1:2002/A1:2005 Tuburi si racorduri de tub pentru retele de canalizare de otel
inoxidabil, sudate longitudinal, cu mufa si capat drept. Partea 1: Cerinte, ncercari, control de
calitate
SR EN 10217-7:2005 Tevi de otel sudate utilizate la presiune. Conditii tehnice de livrare. Partea 7:

PROIECT TEHNIC
privind
Tevi de otel inoxidabil

SR EN 10088-1:2005 Oteluri inoxidabile. Partea 1: Lista otelurilor inoxidabile
SR EN 10312:2003/A1:2005 Tevi sudate din otel inoxidabil pentru transportul apei si a altor lichide
apoase. Condiii tehnice de livrare

Alimentare Cu Apa Si Canal - Caiet de Sarcini

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alimentare Cu Apa Si Canal - Caiet de Sarcini

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Beneficiar: Comuna Grcina, Jud.

Seciunea specificaiilor se refer la lucrrile de terasamente autorizate, necesare pentru

operaii pregtitoare privind transpunerea proiectului pe teren

desfacerea sistemelor de suprafa ale cotelor de teren,

scarificarea sistemului cotei de teren i separarea materialului scarificat

spturi mecanizate i manuale n taluz vertical pentr tranee,

sprijiniri ale malurilor,

protejarea celorlalte reele subterane ntlnite,

evacuarea apelor acumulate n spaiile de lucru i adiacente,

mbuntiri ale terenurilor slabe de fundare,

pregtirea paturilor din material granular pentru pozare conducte ngropate,

pozarea conductelor mbinate,

executarea pe tipuri a straturilor de umpluturi compactate,

refacerea sistemelor de suprafa afectate de lucrri sau de organizri de antier.

materialele utilizabile, specifice terasamentelor i asigurarea gradelor de compactare,

ncrcri i transporturi cu diferite mijloace,

controlul privind realizarea nivelelor de calitate corespunztoare cerinelor specifice,

asigurarea condiiilor pentru recepionarea lucrrilor proiectate.

tehnice n vigoare, n msura n care completeaz i nu contravin prezentului caiet de sarcini.

Beneficiar: Comuna Grcina, Jud. Neam

Programul i Declaraia de metod

contract, Contractantul va prezenta un program tehnologic detaliat pentru lucrrile de terasamente

Beneficiar: Comuna Grcina, Jud. Neam

serviciilor tehnice responsabile din primariile crora le sunt arondate amlasamentele.

material pentru umpluturi curente, funcie de gradele de compactare prescrise

material pentru protejarea conductelor, funcie de tipodimensunea conductei

material pentru pat de pozare conducte

geotextile, de protejare straturi de umpluturi sensibile,

material pentru mbuntirea terenului de fundare local alterat

Beneficiar: Comuna Grcina, Jud. Neam

Materialele utilizate sunt definite dup cum urmeaz:

Material pentru umpluturi curente,

Limita de umiditate a materialului, ncrcat la furnizor n mijlocul de tranport auto, s nu

Material pentru protejare conduct ngropat

umpluturi laterale longitudinale, pn la generatoarea superioar, din produs

Beneficiar: Comuna Grcina, Jud. Neam

monogranular prescris de furnizorul conductei, cu indice Proctor sporit fa de stratul

umplutura superioar conductei, cu o grosime minim de 15 cm, din produs

10; 14; 20, monogranular

10; 14; 20; 40, agregate concasate

Beneficiar: Comuna Grcina, Jud. Neam

Material pentru pozare conduct

tensiunea longitudinal de minim 12 kN/m;

ntinderea de rupere de minim 40%;

fora de presare a plonjorului de minim 4000 N;

greutatea specific de minim 100 g/m2 (mai grea dect apa);

eficiena de filtrare mecanic:

Beneficiar: Comuna Grcina, Jud. Neam

Material pentru mbuntirea terenulu de fundare

Cote de teren existente (CT)

Cote de radier (CR)

Contractantul va monta conductele la cotele de radier (CR) indicate n Proiectul aprobat.

naintea nceperii lucrrilor pe un amplasament, se includ a fi executate, fr coantificare distinct

indepartarea de pe amplasamente a corpurilor, obiectelor i vehiculelor, cu regim de

Beneficiar: Comuna Grcina, Jud. Neam

aprobarea forurilor locale, inclusiv scoaterea si indepartarea rdcinilor,

colectarea i ndeprtarea apelor de suprafa n afara amplasamentelor Proiectului, inclusiv

LIMI SUPERIOARE MAXIME ALE TRANEELOR N ZONELE CU SISTEME RUTIERE

Limi maxime imediat sub sistemul rutier (m)

asigurarea i inerea sub contro permanent a zonelor de activitate, n conformitate cu

amenajri de eventuale depozite intermediare provizorii, cu acordurile Administraiilor Locale,

Contractantul va consemna i supune aprobrii Dirigintelui de Santier, toate lucrrile pregtitoare

Beneficiar: Comuna Grcina, Jud. Neam

Beneficiar: Comuna Grcina, Jud. Neam