B.I.

Arhitectur GUBOVICI ERBAN

Proiect nr. 56-2015

C A I ET E DE SAR CI NI PE NT R U ST R UCT UR
BREVIAR DE CALCUL
Reglementri tehnice aplicate privind calculul structural:
CR 0-2012:
Bazele proiectrii construciilor
CR 1-1-3/2012:
Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor
CR 1-1-4/2012:
Evaluarea aciunii vntului asupra construciilor
P 100-1/2013:
Cod de proiectare seismic. Partea 1: Prevederi de proiectare pentru cldiri
P 100-3/2009:
Cod de proiectare seismic. Partea 3: Prevederi pentru evaluarea seismic
a cldirilor existente
CR 6-2013:
Cod de proiectare pentru structuri din zidrie
SR EN 1991-1-1/2004:
Eurocod 1-Aciuni asupra structurilor. Greuti specifice, greuti proprii,
ncrcri utile pentru cldiri
SR EN 1992-1-1:
Eurocod 2-Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1. Reguli generale i
reguli pentru cldiri
Modelarea structurii s-a fcut cu programul SAP2000. Zidurile portante au fost modelate cu elemente
finite 3D de tip shell. ncrcrile gravitaionale permanente au fost calculate direct de program.
ncrcrile gravitaionale variabile s-au implementat conform SR EN 1991-1-1/2004 (qk=2.00kN/m2).
Pentru evaluarea efectelor aciunii seismice s-a efectuat un calcul modal cu spectre de rspuns cu
spectrul normalizat de rspuns elastic corespunztor la Tc = 0,7s. Spectrul de proiectare (spectrul de
rspuns inelastic) s-a obinut din spectrul normalizat de rspuns elastic prin aplicarea factorului de
comportare q=2 (conform 8.3.4-(3)-P 100-1/2013).
COMBINAIILE DE NCRCRI UTILIZATE:
1. Gruparea fundamental:
a. Starea limit ultim (SLU)

, , + ,1 ,1 + , 0, ,1
=1

=2

, = 1.35
,1 = 1.50
,1 = 1.50
0, = 0.70
SLU1: 1,35Gk + 1,5Qk + 1,05Sk
SLU2: 1,35Gk + 1,05Qk + 1,5Sk
b. Starea limit de serviciu (SLS)

, + ,1 + 0, ,
=1

0, = 0.70
SLS1: Gk + Qk + 0.70Sk
SLS2: Gk +0.7 Qk + Sk

=2

B.I. Arhitectur GUBOVICI ERBAN

2. Gruparea seismic:

Proiect nr. 56-2015

, + ,1 + 2, , +
=1

=2

2, = 0.30
Caracteristicile terenului de fundare au fost preluate din Studiul geotehnic nr. 153/05.08.2015 elaborat
de S.C. Terra Technik S.R.L.
Pn la adncimea de 0,90m s-a interceptat un strat de umpluturi. n intervalul 0,90m - 3,60m, terenul
este constituit din argil prfoas nisipoas. Apa freatic a fost interceptat la adncimea de 3,20m.
Conform NP 112-2014, Anexa D, pentru argila prfoas nisipoas, cu indicele de consisten IC = 0,91
valoarea de baz a presiunii convenionale este pconv,barat = 285 kPa.
Presiunea covenional se determin cu relaiile:
= , + +
= , 1 ( 1)
2
= ,
4
Pentru = 1,30 = 0,60 1 = 0,05 , rezult:
= 259,90
Aciunile cele mai defavorabile transmise la nivelul terenului de fundare pentru 1,00m fundaie sunt:
: = 79
: = 21
Presiunile rezultate la nivelul terenului de fundare:
Gruparea fundamental
SLU
1,35 79 + 1,5 21
=
= 230,25 < = 259,90
1,0 0,60

LUCRRI DE TERASAMENTE PENTRU FUNDAII

Plane ataate pentru lucrri de terasamente
Lucrrile de terasamente pentru fundaii se vor realiza n conformitate cu planele R01; R02; R03; R04;
R05.

Descrierea execuiei
Lucrri premergtoare pentru care s-au ntocmit documente de recepie:
1. Preluarea amplasamentului:
PROCES VERBAL DE PREDARE-PRIMIRE AMPLASAMENT
2. Preluarea reperilor de nivelment :
PROCES VERBAL DE PREDARE-PRIMIRE REPERI
3. Lucrri de demolare:
PROCES VERBAL DE DEMOLARE
4. Trasarea axelor i a cotei 0,00:
PROCES VERBAL DE TRASARE
Lucrrile de terasamente pentru fundaii vor ncepe dup eliberarea terenului de prile din construcia
existent prevzute a se desfiina.

B.I. Arhitectur GUBOVICI ERBAN

Proiect nr. 56-2015

Se va realiza o decopertare general pe o adncime de 0,25m. Materialul rezultat se va depozita n

vederea reutilizrii ca umpluturi.
Se vor realiza manual spturile pentru fundaii. Dac betonul se pune n oper n aceiai zi n care s-au
finalizat spturile, atunci spturile se vor executa pn la cota prevzut n proiect ( -1,30m fa de
cota terenului natural i -1,70m fa de cota 0,00). n caz contrar, spturile se vor opri la cota -1,10m
fa de cota terenului natural, ultimii 0,20m spndu-se n ziua n care se pune betonul n oper.
Pmntul rezultat din spturi se va depozita la o distan de minim 1,00m fa de marginea spturii.
Executarea spturilor se va realiza n conformitate cu prevederile din Normativ privind executarea
lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilor construciilor civile i industriale, indicativ C 16988. Umpluturile de pmnt de lng fundaii i sub pardoseli, se vor executa din pmntul rezultat din
spturi, dup sortare i prin adugire, conform normativului C169-88. Umpluturile se vor executa n
straturi elementare, realizndu-se un grad de compactare a fiecrui strat, conform STAS 1913/13-1983.

Probe, teste i verificri

Verificrile se vor efectua conform normativelor C169-88 i C56-85 pentru fiecare strat elementar.
Abaterile admisibile fa de gradul de compactare prevzut n STAS 1913/13-1983 este de -1% pentru
mediu i -2% pentru minim. Gradul minim de compactare va fi de 95% proctor.

Reglementri tehnice
C 169-88:

Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilor

construciilor civile i industriale
GE-026-97: Ghid pentru execuia compactrii n plan orizontal i nclinat a terasamentelor
NP-112-2014: Normativ privind proiectarea fundaiilor de suprafa
C 56-85:
Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii
aferente
C 16-84:
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i instalaii
STAS 1913/13-83:
Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea Proctor.

Condiii de recepie
La terminarea lucrrilor de spturi pentru fundaii se va verifica pentru fiecare n parte, dimensiunile i
cotele de nivel realizate, care se vor compara cu dimensiunile din proiect. n cazul depirii oricrei
dintre abaterile admisibile, este interzis nceperea execuiei corpului fundaiilor nainte de a se fi
efectuat toate corecturile necesare aducerii spaiului respectiv n limitele admise.
n toate cazurile n care se constat c - la cota de nivel stabilit prin proiect natura terenului nu
corespunde cu cea avut n vedere la proiectare, soluia de continuare a lucrrilor nu poate fi stabilit
dect pe baza unei dispoziii scrise a proiectantului.
Verificarea naturii terenului de fundare se va face fie prin probe de laborator, fie prin penetrare static
sau dinamic. Aceste probe se vor face cel puin cte una pentru fiecare 200 m2 suprafa de sptur
i minim trei pentru fiecare obiect.
Se ntocmete Proces verbal de lucrri ascunse faz determinant: Natura i cota terenului de fundare.

B.I. Arhitectur GUBOVICI ERBAN

Proiect nr. 56-2015

LUCRRI DE BETON
Prevederile se refer la:
- execuia fundaiilor din b.a. sub perei,
- execuia stlpiorilor de confinare din b.a.,
- execuia plcilor, centurilor i grinzilor de b.a..

Plane ataate pentru lucrri de beton

R01, R02, R07, R08, R09, R10,R11

Descrierea execuiei
MATERIALE UTILIZATE
1. beton
C20/25-S4-II/A-S32.5/0-16
Pentru stlpiori, centuri, grinzi i plci
C16/20-S3-II/A-S32.5/0-31.5
Pentru fundaii
C8/10-S3-II/A-S32.5/0-31,5
Pentru egalizare
2. armturi longitudinale
PC52
3. armturi transversale
OB37
Lucrrile de b.a. se vor executa n conformitate cu prevederile Normativului NE012/2-2010.
MONTAREA COFRAJELOR
nainte de nceperea operaiei de montare a cofrajelor se vor cura i pregti suprafeele care vor veni
n contact cu betonul ce urmeaz a se turna i se va verifica i corecta poziia armaturilor. Montarea
cofrajelor va cuprinde urmtoarele operaii:
trasarea poziiei cofrajelor;
asamblarea i susinerea provizorie a panourilor;
verificarea i corectarea poziiei panourilor;
ncheierea, legarea i sprijinirea definitiv a cofrajelor.
Elementele de cofraj se vor pre-asambla nainte de a fi montate la poziie.
nainte de turnarea betonului se va verifica daca s-a fcut ungerea cofrajelor pentru uurarea operaiunii
de decofrare.
Ungerea se executa cu ageni de decofrare pe feele cofrajului care vin n contact cu betonul.
Agenii de decofrare trebuie sa nu pteze betonul, s nu corodeze betonul i cofrajul, s se aplice uor
i s-i pstreze proprietile neschimbate n condiiile climatice de executie a lucrarilor.
n cazul n care elementele de susinere a cofrajelor reazem pe teren, se va asigura repartizarea
solicitrilor, innd seama de gradul de compactare i de posibilitile de nmuiere, astfel nct s se
evite producerea tasrilor. n cazul n care terenul este ngheat sau expus nghetului, rezemarea
susinerilor se va face astfel nct s se evite deplasarea acestora n funcie de condiiile de temperatur
n vederea asigurrii unei execuii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificri etapizate astfel:
preliminar, controlndu-se lucrrile pregtitoare i elementele sau subansamblurile de cofraj i
susineri;
n cursul execuiei, verificndu-se poziionarea n raport cu trasarea i modul de fixare a elementelor;

B.I. Arhitectur GUBOVICI ERBAN

Proiect nr. 56-2015

final, recepia cofrajelor i constatarea ntr-un registru de procese verbale pentru verificarea calitii
lucrrilor ce devin ascunse.
n cazul cofrajelor care se nchid dup montarea armturilor se va redacta un proces verbal comun
pentru cofraje i armturi.
PUNEREA N OPER A BETONULUI
Toate elementele din beton si beton armat pentru care s-au ntocmit prezentele specificatii se executa
monolit.
Se considera ca betoanele se prepara n statii de betoane specializate. Executantul va utiliza betoane
gata preparate livrate de la statii proprii de betoane sau de la alte centrale de betoane. Cu acordul
proiectantului, executantul va putea executa n cazuri de exceptie si pentru cantitati mici, pentru lucrari
fara mare importanta, betoane preparate n santier. n acest caz se vor respecta toate prevederile
normativelor n vigoare privitoare la verificarea conditiilor de preparare, punere n opera si receptie a
betoanelor.
Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
1. intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acesteia de catre
investitor;
2. sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele componente
(agregate, ciment, aditivi, adaosuri etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare,
in conformitate cu prevederile procedurii de executie in cazul betonului preparat pe santier;
3. sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de executie si masurile
privind securitatea muncii si PSI;
4. au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz);
5. in cazul in care, de la montarea la receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata (peste 6
luni) este necesara o inspectare a starii armaturii de catre o comisie alcatuita din beneficiar,
executant, proiectant si reprezentantul ISC, care va decide oportunitatea expertizarii starii armaturii
de catre un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei.
6. suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi
curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati); suprafetele nu trebuie sa prezinte zone
necompactate sau segregate si trebuie sa aiba rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi
intre cele doua betoane;
7. sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului;
8. sunt stabilite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul aparitiei
unor situatii accidentale;
9. nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente,
furtuna);
10. in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incat
acestea sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona;
11. sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si efectuarii
determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport;
12. este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile
tehnice stabilite si sunt refuzate.

B.I. Arhitectur GUBOVICI ERBAN

Proiect nr. 56-2015

In baza verificarii indeplinirii conditiilor de mai sus, se va consemna aprobarea inceperii betonarii de
catre: responsabilul tehnic cu executia, dirigintele de antier, reprezentantul ISC, in conformitate cu
prevederile programului de control al calitatii lucrarilor stabilite prin contract.
Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor si masurilor indicate mai sus.
REGULI DE BETONARE
Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de lucru. Acesta
va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a caietului de sarcini, a Codului
NE 012/2-2010 si a procedurii de executie.
Betonul va fi pus in lucrare la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite
depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
a) cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile care vor veni in contact cu betonul proaspat vor fi
udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, dar apa ramasa in denivelari va
fi inlaturata;
b) din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi transportoare,
jgheaburi sau direct in lucrare;
c) daca betonul adus la locul de punere in opera nu se incadreaza in limitele de consistenta admise sau
prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in lucrare; se admite imbunatatirea
consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant;
d) inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 m in cazul elementelor cu
latime de maximum 1,00 m si 1,50 m in celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafata (placi, fundatii);
e) betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3,00 m se va face prin ferestre laterale sau
prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica), avand capatul inferior
situat la maximum 1,50 m de zona care se betoneaza;
f) betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi
orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului
turnat anterior;
g) se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta,
indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola; daca totusi se vor produce
asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii;
h) se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturii, respectandu-se grosimea stratului
de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului;
i) nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a
vibratorului;
j) in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea
laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul in care aceste
masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului, prin spatii care sa permita
patrunderea vibratorului;
k) se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, luandu-se
masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari;

B.I. Arhitectur GUBOVICI ERBAN

Proiect nr. 56-2015

l) circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine astfel rezemate
incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia pe armaturi sau pe zonele cu beton
proaspat;
m) betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau procedura de
executie;
n) durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri
speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa unor
determinari de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului in cazul
cimenturilor cu adaosuri si respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos;
o) in cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai
dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform cap. 11 Rosturi de lucru;
p) instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al betonului pe
planseele betonate, precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi, este permisa
numai dupa 24 48 ore, in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu 24
ore daca temperatura este de peste 20C si se foloseste ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5).
DECOFRAREA
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta. Trebuie
avute in vedere conditiile speciale ale decofrarii elementelor de beton care au fost supuse inghetului in
faza intaririi (pentru betonul neprotejat).
Elementele pot fi decofrate in momentul in care betonul are o rezistenta suficienta pentru a putea
prelua integral sau partial, dupa caz, sarcinile pentru care au fost proiectate.
Trebuie acordata o atentie deosebita elementelor de constructie care dupa decofrare suporta aproape
intreaga sarcina prevazuta in calcul.
Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofra:
partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minim 2,5
N/mm2, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate.
Cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi se vor indeparta mentinand sau remontand popi de
siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa urmatoarele procente:
a. 70% pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m;
b. 85% pentru elemente cu deschideri mai mari de 6 m.
Popii de siguranta se vor indeparta atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa urmatoarele
procente:
95% pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m;
112% pentru elemente cu deschideri de 6 ... 12 m;
115% pentru elemente cu deschideri mai mari de 6 m.
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie in vederea decofrarii, se face prin incercarea
epruvetelor de control, pe faze, confectionate in acest scop si pastrate in conditii similare elementelor in
cauza, conform STAS 1275-88. La aprecierea rezultatelor obtinute pe epruvetele de control trebuie sa se
tina seama de faptul ca poate exista o diferenta intre aceste rezultate si rezistenta reala a betonului din
element.

B.I. Arhitectur GUBOVICI ERBAN

Proiect nr. 56-2015

In cazurile in care exista dubii in legatura cu aceste rezultate, se recomanda incercari nedistructive
combinate (sclerometrul Schmidt + ultrasunete), in conformitate cu prevederile Normativului pentru
incercarea betonului prin metode nedistructive, indicativ C 26 85, partea a III-a, pag. 83.
TRATAREA BETONULUI DUP BETONARE
In vederea obtinerii proprietatilor proiectate ale betonului, zona suprafetei trebuie tratata si protejata
o anumita perioada de timp, functie de tipul structurii, elementului, conditiile de mediu din momentul
turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii.
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare.
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a capatat o suficienta rezistenta
pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva:
uscarii premature datorita radiatiilor solare si vantului;.
antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor curgatoare);
diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului;
temperaturii scazute sau inghetului;
eventualelor socuri sau vibratii care ar conduce la o diminuare a aderentei beton-armatura (dupa
intarirea betonului).
Principalele metode de tratare/protectie sunt:
mentinerea in cofraje;
acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda;
stropirea periodica cu apa.
Protectia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate, strat de nisip, rogojini).
Materialul de protectie trebuie mentinut permanent in stare umeda.
Stropirea cu apa va incepe dupa 2 12 ore de la turnare, in functie de tipul de ciment utilizat si
temperatura mediului, dar imediat ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie
sa nu fie antrenata pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de 2 6 ore in asa fel incat suprafata sa se mentina permanent umeda.
Se va folosi apa care indeplineste conditiile de calitate similare cu conditiile de la apa de amestecare.
Pe timp uscat si calduros, suprafetele libere ale betonului vor fi stropite de cel putin doua ori pe zi, dupa
ce n prealabil se acopera cu rogojini sau cu un strat de rumegus (nisip) de 3-4 cm pentru a mentine
umiditatea.
Udarea se va face prin pulverizarea apei, astfel ca betonul sa nu fie spalat nainte de a se ntari suficient.
Stropirea betonului se va face cel putin timp de 7 - 14 zile.
Protejarea betonului pe timp friguros se va realiza prin:
Conservarea caldurii acumulate prin ncalzirea materialelor componente si pastrarea caldurii
exotermice, prin acoperirea betonului cu materiale termoizolatoare.
ncalzirea betonului cu aer cald, abur sau aparate electrice.
Turnarea betonului n spatii mari ncalzite, realizate n constructii prin nchideri partiale si folosind
pentru rest constructia definitiva gata executata.
Utilizarea acceleratorilor de priza.

B.I. Arhitectur GUBOVICI ERBAN

Proiect nr. 56-2015

Lucrarile de betonare nu se vor ncepe daca temperatura exterioara este sub -5 OC, iar n cazul lucrarilor
n curs de executie, betonarile se vor ntrerupe, daca temperatura coboara la 10 O C, cu tendinta de
scadere n continuare.
n cazul executarii lucrarilor n perioada de timp friguros (intervalul 15 noiembrie 15 martie) se vor lua
masuri ca betonul sa se ntareasca si sa atinga rezistentele necesare, fara sa sufere din cauza nghetului.
n cazul in care temperatura mediului este mai mica de + 5C, nu se va stropi cu apa ci se vor aplica
materiale sau pelicule de protectie (tip Perry, Doka sau Meva). In general, in momentul in care se obtine
o rezistenta a betonului de 5 N/mm2 nu mai este necesara protectia. Peliculele de protectie se aplica in
conformitate cu reglementarile speciale.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena, atata
timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
Curatirea si prelucrarea suprafetelor de beton turnat se executa de obicei nainte de ntarirea completa
a betonului, utilizndu-se masini de finisat, striat si taiat rosturi de contractie n beton.
Toate materialele care intr n componena unei structuri din beton armat nu pot fi introduse n oper
dect dup:
verificarea certificatelor de calitate care s confirme fr dubiu c sunt cele corespunztoare
prevederilor din proiect;
efectuarea la locul de punere n oper a ncercrile prevzute n prescripiile tehnice respective i cu
frecvena prescris;
verificarea avizului de nsoire i a bonului de transport a betonului, din datele creia s rezulte c
betonul este corespunztor calitii prevzut n proiect i n prescripiile tehnice.
nainte de punerea n oper a betonului i armturii este necesar a se efectua verificrile prescrise n
STAS 1799-81 (ncercri pe beton proaspt, confecionarea de epruvete).
Toate armturile i toate piesele nglobate vor fi verificate, bucat cu bucat, cu atenie deosebit
naintea nceperii betonrii - din punct de vedere al numrului de bare, al poziiei, diametrului, lungimii,
distanelor, mrcii oelului beton i dispozitivelor de meninere a poziiilor n tot cursul betonrii.
Elementele verticale i orizontale n contact cu exteriorul se termoizoleaz cu polistirenul
termosistemului.
Lucrrile de punere n oper a betonului monolit se vor executa numai dup ce au fost realizate
corespunztor lucrrile pregtitoare, sunt organizate i verificate materialele necesare, iar utilajele i
dotrile necesare sunt n stare de funcionare.
Betonarea va ncepe dup verificarea existenei proceselor verbale de lucrri ascunse care s confirme
c suportul structurii ce urmeaz a se executa corespunde ntocmai prevederilor tehnice, precum i c
toate elementele de construcie adiacente au fost curate i corect pregtite. Aceste verificri se
efectueaz bucat cu bucat.
naintea betonrii, la terminarea montrii armturilor se vor consemna n procese verbale constatrile
rezultate n urma verificrilor cu privire la numrul, diametrul i poziia armturilor, diametrul etrierilor
i distana dintre acetia, nndiri, acoperiri, etc.
Semnele exterioare dup care se recunoate c vibrarea s-a terminat, sunt:
betonul nu se mai taseaz;
suprafaa betonului devine orizontal i uor lucioas;
nceteaz apariia bulelor de aer la suprafaa betonului

B.I. Arhitectur GUBOVICI ERBAN

Proiect nr. 56-2015

Dup decofrarea elementelor de beton se va proceda la efectuarea urmtoarelor verificri:

vizual, bucat cu bucat, stabilindu-se i nregistrndu-se toate defectele aprute care depesc, n
sens defavorabil, pe cele admisibile prezentate la pct.5.1.4. Examinarea vizual se va completa dup
caz, prin lovire cu ciocanul metalic de 0,2 kg sau cu sclerometrul i, n cazuri speciale sau de dubiu,
prin ncercri de defectoscopie cu ultrasunete i se va acorda o atenie deosebit zonelor de structur
n care exist concentrri de armturi;
prin sondaje, pe baz de msurtori, ale dimensiunilor i poziiilor elementelor structurilor principale.
Numrul i tipul acestor verificri de elemente se stabilesc, de comun acord, de ctre delegatul
beneficiarului (dirigintele de antier) i al executantului;
n cazul n care, la mai mult de un element, abaterile depesc pe cele admisibile, numrul elementelor
verificate se va dubla; n cazul n care se mai gsete nc o abatere peste cea admisibil, se va convoca
proiectantul pentru a stabili eventuala necesitate a efecturii unui releveu general, care s serveasc la
luarea de msuri n continuare;
orice alte verificri cerute de reglemetrile tehnice n vigoare.
Rezultatele acestor verificri se nscriu n procese verbale de lucrri ascunse, n care se vor consemna i
cazurile de abateri ce depesc pe cele admisibile.
n toate cazurile n care abaterile constatate depesc abaterile admisibile n sens defavorabil, se
interzice acoperirea elementelor decofrate cu orice fel de alte lucrri (tencuieli, ziduri adiacente,
aplicarea local sau superficial de mortar, etc.) care ar mpiedica reexaminarea elementului sau accesul
la el.
Lucrrile de remediere sau consolidare a acestor elemente se vor executa numai cu acordul scris i pe
baza detaliilor date de proiectant.
Rezultatele ncercrilor epruvetelor de beton, destinate verificrii realizrii clasei, trebuie comunicate n
termen de la data ncercrii. n toate cazurile n care rezultatul este mai mic dect cel admisibil pentru
clasa respectiv, laboratorul va comunica rezultatul n cauz persoanelor prevzute n anexa X5 pct.3
din normativul NE012/2-2010, n vederea precizrii situaiei lucrrii i lurii de msuri.
Dup decofrare se vor verifica i consemna, n procese verbale de lucrri ascunse, aspectul betonului i
eventualele defecte: beton necompactat, segregri, goluri, lundu-se msurile de remediere necesare.
Sunt admise urmtoarele defecte privind aspectul i integritatea elementelor:
defecte de suprafa (pori, segregri superficiale sau denivelri locale) avnd adncimea maxim de
1 cm, suprafaa de maxim 400 cm2/defect, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitat la max.
10% din suprafaa feei elementului pe care sunt situate;
defecte n stratul de acoperire a armturilor (tirbituri locale, segregri) avnd adncimea pn la
armtur, lungimea de max. 5 cm, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitat la max. 5% din
lungimea muchiei respective.
n cazul constatrii la decofrare a unor defecte mai mari dect cele admisibile, acestea se vor consemna
n procese verbale care se ntocmesc la examinarea elementelor, iar remedierea acestor defecte se va
face numai pe baza soluiilor tehnice acceptate de proiectant

Probe, teste i verificri

nainte de nceperea lucrrilor, constructorul va deschide Condica de betoane.
Se vor efectua urmtoarele verificri:

B.I. Arhitectur GUBOVICI ERBAN

Proiect nr. 56-2015

Prelevarea a trei probe cuburi cu latura de 150mm - din fiecare transport. Acestea vor fi meninute
n condiii de mediu similare obiectului pentru care au fost prelevate. ncercrile vor fi efectuate de
un laborator autorizat nominalizat de beneficiar.
Verificarea lucrabilitii betonului cu metoda conului etalon se va efectua la fiecare transport.
Rezultatele verificrilor i ncercrilor vor fi nscrise n condica de betoane i n procesele verbale
ntocmite.
Verificarea prin msurare a dimensiunilor geometrice, coliniaritii i planeitii pentru toate
elementele din beton armat supuse recepiei

Reglementri tehnice
NE 012/2-2010:
NE 012/1-2007:
C 56-85:
C 16-84:

Normativ pentru producerea i executarea lucrrilor de beton, beton armat i

beton precomprimat. Partea 2- Executarea lucrrilor din beton
Normativ pentru producerea i executarea lucrrilor de beton, beton armat i
beton precomprimat. Partea 1 Producerea betonului
Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii
aferente
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i instalaii

Condiii de recepie
CONTROLUL CALITII LUCRRILOR EXECUTATE
Pe santier este imperios necesar sa existe un laborator de gradul 3 (Laborator de unitate), complet dotat
cu aparatura si echipamente cu performante la nivelul reglementarilor si standardelor n vigoare si sa
functioneze conform Procedurii privind autorizarea laboratoarelor de ncercari n constructii si a
Directivei din 8 aprilie 2003.
1. In cazul in care loturile de materiale aprovizionate (otel-beton, ciment, agregate, adaosuri, aditivi)
nu indeplinesc conditiile de calitate, se va interzice utilizarea lor si se va instiinta producatorul.
2. Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton si beton armat constituie in
majoritate lucrari care devin ascunse, astfel incit verificarea calitatii acestora trebuie sa fie consemnata
in Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse, incheiate intre
reprezentantul investitorului si executant (Proces verbal de receptie calitativa). In cazul fazelor
determinante este obligatorie pariciparea: beneficiarului, proiectantului, executantului si a
reprezentantului Inspectiei de Stat in Constructii, care in functie de rezultatul controlului va autoriza sau
nu continuarea lucrarilor. Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea
procesului verbal referitor la faza precedenta, daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa.
In procesele verbale se vor preciza concret verificarile si masuratorile efectuate, abaterile constatate iar
dupa caz, incadrarea in tolerantele admisibile fata de proiect.
Verificarile care se efectueaza sunt prevazute la punctele 3 7.
Daca se constata neconcordante fata de proiect sau de prevederile reglementarilor tehnice, se vor stabili
si consemna masurile necesare de remediere. Dupa executarea acestora se va proceda la o noua
verificare si incheierea unui nou proces verbal.
3. La terminarea executarii sapaturilor pentru fundatii se va verifica, in raport cu prevederile
proiectului:

B.I. Arhitectur GUBOVICI ERBAN

Proiect nr. 56-2015

a. Adancimea si cota de fundare;

b. Natura terenului (cu participarea obligatorie a proiectantului geotehnician);
c. Pozitia in plan;
d. Dimensiunile sapaturilor.
Cu privire la verificarea cotei de fundare si a naturii terenului se vor intocmi procese verbale distincte.
4. La terminarea executarii cofrajelor se va verifica:
a. Alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;
b. Incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii acestora;
c. Dimensiunile interioare ale cofrajelor in raport cu cele ale elementelor care
urmeaza a se betona;
d. Pozitia cofrajelor in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivelurile inferioare;
e. Pozitia golurilor;
5. La terminarea montarii armaturilor se va verifica:
a. Numarul, diametrul si pozitia armaturii in diferite sectiuni transversale ale elementelor structurii;
b. Distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul de fixare;
c. Lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elemente
ce se toarna ulterior;
d. Pozitia innadirilor si lungimile de petrecere ale barelor;
e. Calitatea sudurilor;
f. Numarul si calitatea legaturilor dintre bare;
g. Dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii;
h. Modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia;
i. Pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.
6. In cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica daca:
a. Datele inscrise in bonurile de livrare-transport ale betonului corespund comenzii si nu s-a depasit
durata admisa de transport;
b. Consistenta betonului corespunde celei prevazute;
c. Conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte;
d. Se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si a prelevarilor de probe, conform prevederilor din
NE 012/2-2010
e. Sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinere a pozitiei armaturilor, dimensiunilor si formei
cofrajelor;
f. Se aplica corespunzator masurile de protectie (tratare) a suprafetelor libere ale betonului proaspat;
Se vor consemna in condica de betoane:
a. Seria talonului livrarii corespunzatoare betonului pus in opera;
b. Locul unde a fost pus in lucrare;
c. Ora inceperii si terminarii betonarii;
d. Masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat;
e. Evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii etc.);
f. Temperatura mediului;

B.I. Arhitectur GUBOVICI ERBAN

Proiect nr. 56-2015

g. Personalul care a supravegheat betonarea.

In cazul in care conducatorul punctului de lucru raspunde direct si de prepararea betonului, acesta este
obligat sa verifice in paralel calitatea cimentului si a agregatelor, precum si modul de dozare, amestecare
si transport al betonului.
7. La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica:
a. Aspectul elementelor, semnalandu-se daca se intalnesc zone cu beton necorespunzator (beton
necompactat, segregat, cu goluri, rosturi de betonare)
b. Dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor;
c. Pozitia elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti) in raport cu cele corespunzatoare situate la
nivelul imediat inferior;
d. Pozitia golurilor;
e. Pozitia armaturilor care urmeaza a fin inglobate in elementele ce se toarna ulterior.
Verificarile de la pozitiile b. si f. se efectueaza prin sondaj. Se va consemna in procesul verbal daca sunt
respectate prevederile proiectului. La consemnarea constatarilor se va tine seama de prevederile din
Cod NE 012/2-2010, referitoare la abaterile admisibile.

LUCRRI DE ZIDRIE PORTANT

Prezentele prevederi se refer la execuia pereilor din zidrie din crmid ceramic cu goluri verticale
i/sau orizontale la pereii interiori i exteriori.

Plane ataate pentru lucrri de zidrie portant

Zidria portant se va executa conform planelor nr. R01 (poziionare stlpiori de confinare), R03, R04,
R05.

Descrierea execuiei
MATERIALE UTILIZATE:
Crmida POROTHERM cu dimensiunile 250380238mm:
Perei exteriori
Crmid POROTHERM cu dimensiunile 375x250x238mm:
Perei interiori
Mortar pentru utilizare general cu compoziie prescris:
M10 - 1C/2,5N
Grosimea straturilor de mortar dintre crmizi va fi de 1,0cm.
TEHNOLOGIA DE EXECUIE
Crmizile, nainte de punerea lor n lucrare se vor uda bine cu ap. Pe timp de ari udarea trebuie
fcuta mai abundent.
Rosturile vor fi bine umplute cu mortar lsndu-se neumplute pe o adncime de 11,5cm de la faa
exterioar a zidului.
Orizontalitatea rndurilor de crmizi se obine utiliznd rigle de lemn sau metal gradate la intervale
egale cu nlimea rndurilor de zidrie. Verificarea orizontalitii se face cu o sfoara de trasat bine
ntinsa ntre aceste rigle.
ntreruperea execuiei zidriei se face n trepte fiind interzisa ntreruperea cu trepi.
VERIFICRI PE PARCURSUL EXECUIEI LUCRRILOR
Verificarea calitii zidriei se face pe tot timpul execuiei lucrrilor de ctre eful de echip.

B.I. Arhitectur GUBOVICI ERBAN

Proiect nr. 56-2015

Materialele sunt cele prevzute n documentaia tehnica i vor fi nsoite de certificate de calitate. In caz
contrar ele nu se vor pune n opera dect dup verificarea calitii prin ncercri de laborator.
Verificarea cantitii procentuale de fraciuni de crmid se face prin examinarea vizuala n timpul
execuiei, astfel ca procentul de fraciuni de crmid sa nu depeasc 15% din numrul de crmizi
pe ansamblul lucrrii.
Verificarea grosimii peretelui netencuit se face lund media a trei msurtori, cu precizie de 1mm,
efectuate ntre doua dreptare aezate pe feele pereilor.
Verificarea grosimii rosturilor verticale i orizontale se face prin stabilirea unei grosimi medii pe rost
pentru o poriune de zidrie de 1 m lungime, msurat pe orizontal, respectiv pe vertical. Daca la
examinarea vizual se observa neuniformiti, mari ntre grosimile diferitelor rosturi se va proceda i la
verificarea grosimii fiecruia.
Verificarea se va face cu o rigla sau ruleta metalica cu gradaie milimetrica, iar verificarea umplerii
rosturilor se va face prin examinare vizuala.
Verificarea eserii corecte a zidriei se face n cursul execuiei prin examinarea vizuala nainte de
aplicarea tencuielii consemnndu-se rezultatele verificrii n documentele de antier.
Verificarea orizontalitii suprafeelor superioare ale rndurilor de crmizi sau blocuri se face cu
ajutorul nivelei i a dreptarului.
Verificarea planeitii suprafeelor i rectilinaritii muchiilor se face prin aplicarea pe suprafaa
peretelui sau n lungul muchiilor a unui dreptar de 3m lungime, i prin msurarea intervalului dintre
acest dreptar i suprafaa peretelui sau muchiei cu o precizie de 1mm.
Verificarea verticalitii suprafeelor i muchiilor se face cu ajutorul unei rigle gradate n mm cu lungime
de min 2,0m i a firului cu plumb cu lungimea corespunztoare nlimii nivelului.
Toate materialele care intra n componena zidriei vor fi puse n opera dup verificarea certificatelor
de calitate, care sa confirme ca sunt corespunztoare (crmida clasa de calitate A, minim marca 10 i
mortar M10 ).
Execuia zidriilor i pereilor va ncepe numai dup ce se verifica existena proceselor verbale de lucrri
ascunse care sa ateste ca suportul peste care se executa (centuri, hidroizolaie) corespunde prevederilor
proiectului
Se va acorda o atenie deosebita:
- montarea ghermelelor sa fie realizata pe parcursul execuiei zidriei, pentru a evita spargerea
ulterioara a acesteia;

Probe, teste i verificri

1. La ncheierea unei faze de lucru se va efectua:
Verificarea documentelor ntocmite conform prevederilor legale
Verificri directe asupra lucrrilor executate
2. Verificarea documentelor const n examinarea existenei i analizarea coninutului urmtoarelor
categorii de documente
Procese verbale de lucrri ascunse
Certificate de calitate
Buletine de ncercare (dac au fost solicitate/efectuate)
Dispoziii privind modul de realizare a remedierilor (dac au fost necesare)

B.I. Arhitectur GUBOVICI ERBAN

Proiect nr. 56-2015

Dispoziii de antier date de beneficiar, de proiectant sau de personal autorizat pentru control
i modul de realizare al acestora
3. Dup realizarea recepiei pentru faza respectiv, se va ncheia un proces verbal n care se va
consemna:
Verificrile efectuate
Rezultatele detaliate ele verificrilor
Concluziile stabilite n urma verificrilor
Continuarea lucrrilor
Informarea proiectantului i solicitarea stabilirii de ctre acesta a msurilor de remediere a
neconformitilor nainte de continuarea lucrrilor.
Abaterile limita ale zidriei vor fi:
la grosimea de execuie prevzuta n proiect: 10mm
la goluri:
+ 20, -10mm
la dimensiunile n plan ale ntregii cladiri:
50mm
la dimensiunile verticale:
20mm
la dimensiunile rosturilor:
verticale 2 mm ; orizontale +5, -2mm
La suprafee i muchii
la planitatea suprafeelor:
3mm/m
la rectilinitatea muchiilor:
2mm/m
la verticalitatea suprafeelor:
3mm/m (dar nu mai mult de 10mm pe etaj)
abateri faa de orizontala:
2mm/m (dar nu mai mult de 15mm pe lungime zid)

Reglementri tehnice
CR 6-2013:
NE 36-2014:
GP 053-2000:
C 56-85:
C 16-84:

Cod de proiectare pentru structuri din zidrie

Cod de practic pentru executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie
Ghid de proiectare i execuie pentru prinderea elastic a pereilor de compartimentare
Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii
aferente
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i instalaii

Condiii de recepie
La recepia lucrrilor de zidrie se vor consemna urmtoarele:
Dac materialele i piesele ntrebuinate corespund prevederilor proiectului i specificaiilor
tehnice de produs
Dac dimensiunile elementelor de construcie proiectate corespund celor prevzute n proiect
Dac rosturile de dilatare i tasare sunt corect executate (dimensiuni, acoperire, umplere) i dac
sunt plasate n locurile prevzute n proiect
Dac s-au produs deteriorri ale zidriei din cauza tasrilor
Dac s-au relizat golurile, niele i liurile pentru conductele de ap, canalizare, nclzire etc, n
poziiile i cu dimensiunile prevzute n proiect

B.I. Arhitectur GUBOVICI ERBAN

Proiect nr. 56-2015

Dca sunt respectate verticalitatea zidurilor, a stlpilor i a golurilor pentru ferestre i

orizontalitatea glafurilor
Dac buiandrugii sunt aezai deasupra golurilor de ui i ferestre n poziiile indicate n proiect
Planeitatea i calitatea pereilor netencuii.

ntocmit
ing. Ioan RADA