Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Materiale
Datele tehnice privind materialele folosite vor fi puse la dispozitia utilizatorului de catre
producatorul de teava. Orice schimbare in alegerea materialelor care ar afecta calitatea,
necesita o noua incadrare a tevii.
Pentru realizarea sistemelor de alimentare cu apa se vor folosi numai tevi si elemente de
asamblare standardizate si agrementate conform prevederilor legale in vigoare. Materia prima
utilizata pentru producerea tevilor si elementelor de asamblare este polietilena de inalta
densitate - PEID.
Caminele de vizitare (pentru vane) vor fi conform documentatiei tehnice atasate, proiect
tehnic, detalii de executie.
Piesele de trecere pentru conducte si gurile de vizitare protejate cu capace din fonta vor fi
conforme cu documentatia tehnice atasata, proiect tehnic, detalii de executie.
Hidrantii de incendiu vor fi montati in conformitate cu normele de prevenire a incendiilor
conform proiectului.
Adancimea minima de pozare ingropata a conductelor se poate reduce in cazuri speciale cu
conditia montarii conductei din PE, protejata in tevi din otel, tuburi din beton, care sa preia
toate eforturile datorate circulatiei rutiere sau altor factori.
Armaturile din otel, prevazute cu flanse, se vor racorda la tevile din PE prin sistemul de
trecere de la PE la metal, cu adaptor cu flanse. Armaturile pot fi montate in camine de vizitare
sau ingropate in pamant (cu tub protector si tija de actionare de la suprafata).
Coborarea conductelor in sant se va efectua numai dupa ce la toate imbinarile sudate sau
efectuat ciclurile de racire. La coborarea conductei in sant se vor utiliza franghii si/sau
scanduri. Este interzisa folosirea cablurilor, sarmei, lanturilor sau a altor dispozitive ori
corpuri metalice. La coborarea conductei in sant se va evita contactul conductei cu peretii
santului, pentru a nu fi deteriorata conducta. Tevile din PE se vor monta pe cat posibil pe
mijlocul fundului santului. Pentru protejarea conductelor in timpul unor eventuale lucrari
edilitare se va monta deasupra conductei o banda de avertizare, pe intreaga lungime a
acesteia, la circa 25-30cm deasupra generatoarei superioare a conductei.
Inainte de pozarea conductei pe fundul santului se aseaza un strat de nisip compact, cu
grosimea de 10cm. Dupa ce se aseaza conducta in sant se umple santul cu nisip pana cand
grosimea stratului de nisip, compactat manual, depaseste cu 10cm generatoarea superioara a
conductei. Materialul rezultat din sapatura cu care se umple santul va fi introdus, treptat, in
straturi de maximum 30cm si va fi compactat manual.
Umplerea santului se va efectua pe zone de 20-30m, avansand intr-o singura directie. Se poate
lucra simultan pe trei zone consecutive, executandu-se in acelasi timp:
pe zona 1 - umplerea cu material de umplutura pana la 50cm deasupra conductei;
pe zona 2 - umplerea cu material de umplutura pana la 20cm deasupra conductei;
pe zona 3 - umplerea cu nisip.
In cazul in care nu exista variatii de temperatura a mediului ambiant cu mai mult de 5oC intr-o
perioada de 8 ore, se poate efectua umplerea santului si pe portiuni mai mari de 30m.
Executie bransamente
Teste etanseitate/presiune si dezinfectie conducte/constructii
Lucrari pregatitoare
Sunt necesare cateva masuri pentru a se putea efectua testele prevazute, anume:
Verificarea starii de curatare interioara a tronsoanelor de conducte supuse testarii;
Verificarea acoperirii cu material a tuburilor in vederea asigurarii stabilitatii acestora pe
perioada testarii;
Toate imbinarile si conexiunile trebuie sa ramana vizibile pe perioada testarii pentru a putea fi
observate eventualele scurgeri datorita neetanseitatii acestora;
Tronsonul de conducta supus testarii va fi inchis la capete cu dopuri, flanse oarbe, capace sau
elemente speciale pneumatice si care trebuie sa asigure aerisirea acestui tronson in timpul
umplerii cu apa;
Pentru testarea cu apa se va utiliza in general apa potabila;
Se vor pregati materialele, echipamentele si forta de munca necesare procesului de testare;
Se vor pregati masuri de evacuare a apei ce a fost utilizata pentru testare.
Testarea si dezinfectarea se vor realiza intre caminul de inceput si primul camin curent / intre
doua camine curente / intre ultimul camin curent si caminul de capat al conductei. Aceste
lucrari se vor realiza respectand toate prevederile si conditiile impuse prin caietele de sarcini
si producatori.
Dezinfectarea tronsoanelor terminate se va realiza dupa realizarea probei de presiune si
inainte de darea in folosinta. De asemenea, se va realiza spalarea conductei pentru eliminarea
materialelor straine.
Dezinfectarea se va realiza cu o solutie de hipoclorit de calciu. Aceasta solutie se va doza la
concentratia prevazuta, astfel incat sa nu se depaseasca valoarea de 25 ppm.
Resurse mobilitate
Pentru realizarea lucrarilor descrise mai sus sunt necesare resurse, printre care principalele
consideram ca putem mentiona urmatoarele:
resurse materiale - conform standardelor, fiselor tehnice si prevederilor caietului de sarcini,
precum si pe baza celor mai bune oferte ale furnizorilor - tevi de diferite materiale, armaturi,
piese si confectii metalice ce se inglobeaza in beton, elemente de etansare treceri prin pereti,
fitinguri, panouri si dulapi de lemn pentru sprijiniri, dispozitiv pentru agatarea si manevrarea
panourilor, sistem de semnalizare a lucrarilor, pasarele, podete si balustrade pentru protectia
lucrarilor, etc.;
utilaje si echipamente - excavator, automacara, incarcator frontal, picon si ciocane
pneumatice, masina de taiat asfalt si beton rutier, maiuri mecanice si placi vibrante, pompe de
epuisment, autobasculante, alte mijloace de transport, truse de sudura, truse de lipire, aparate
de masura si control, etc.;
forta de munca - formatie de muncitori compusa din 8-10 oameni si sef de formatie.
Probe
Probele de presiune a conductelor se vor executa conform prevederilor SR 4163 -3 si STAS
6819.
Proba de presiune preliminara se poate efectua la fiecare tronson, pe marginea santului, dar nu
va depasi 500m.
Proba de presiune finala se poate realiza pe mai multe tronsoane, dar numai in santuri si care
indeplinesc urmatoarele conditii:
au montate toate armaturile,
s-a realizat o acoperire partiala a conductei lasandu-se imbinarile libere;
s-au executat masivele de ancoraj la conductele ce nu pot prelua eforturi axiale.
Inainte de umplerea tronsonului cu apa, se inchid capetele tronsonului cu capace asigurate
sprijinite, conform detaliilor prevazute in proiect.
Nu se folosesc robinetele ca piese de inchidere a capetelor tronsoanelor supuse probei.
Umplerea tronsonului cu apa se face prin punctul cel mai de jos al acestuia dupa ce, in
prealabil, s-au deschis robinetele de dezaerisire prevazute in punctele inalte si care se inchid
treptat, numai dupa ce prin robinetele respective se evacueaza apa fara aer.
Presiunea de proba se realizeaza si se masoara in punctul cel mai coborat al retelei,
respectandu-se pentru conductele de PE datele producatorului, manometrele fiind montate in
punctele cerute de proiectant, proba realizandu-se de preferinta pe timp racoros, dimineata sau
seara, pentru ca rezultatele sa nu fie influentate de variatiile de temperatura din timpul zilei.
Manometrele vor fi verificate metrologic inainte de punerea lor in punctele de masurare.
Vor fi verificate imbinarile pentru a nu exista scurgeri vizibile.
Pentru realizarea presiunii se vor folosi pompele cu piston.
Probarea retelelor de conducte de apa se va efectua la presiunea hidraulica prevazuta in
proiect, dupa minimum 24 h de la efectuarea ultimei suduri. Presiunea de incercare va fi de
regula de 1,5 ori presiunea de regim, insa minimum 6 bari, dar nu mai mare de 32 bari, iar
durata de incercare va fi de 120 minute.
Sudurile defecte se vor indeparta prin taierea portiunii respective, dupa care se vor reface,
efectuandu-se apoi o noua proba de presiune.
Inaintea punerii in functiune a retelelor exterioare de apa potabila realizate cu conducte PE,
acestea vor fi umplute cu apa potabila si clor timp de minim 24 h pentru dezinfectare, apoi vor
fi golite si spalate cu apa potabila curenta timp de minim 24 h, in conformitate cu prevederile
Normelor sanitare si a celorlalte norme in vigoare prevazute de proiectant.
Dezinfectia
In completare la testele hidraulice asupra aductiunilor de apa potabila, trebuie trecut prin
conducta un dezinfectant pentru curatarea finala, suficient timp pentru a realiza dezinfectia
conductei.
Conducta trebuie sa fie umpluta cu solutie de clor cu o concentratie suficienta pentru a realiza
o sterilizare completa. Solutia de clor trebuie sa ramana in sistem pentru cel putin 24 de ore
dupa care sistemul va fi spalat, pana cand apa de evacuare va avea un continut de clor egal cu
cel produs de statia de tratare.
Dupa 24 de ore vor fi prelevate mostre de apa din sistem, testate de un laborator acreditat
pentru a fi in acord cu cererile Legii 458/2002 si a Legii 311/2004 cu privire la calitatea apei
potabile si cu rectificarile lor ulterioare. Daca rezultatul acestor teste nu este satisfacator
sterilizarea trebuie repetata pana se vor obtine rezultate satisfacatoare.
Sapa este dirijată de utilaj prin intermediul unor prăjini. Manipularea prăjinilor se face
automat, atât la forajul pilot cât şi la tragerea conductei, ceea ce implică timpi de operare
reduşi, personal de deservire minim şi prevenirea unor posibile accidente de muncă. Sapă de
forat poate fi acţionată prin rotaţie şi percuţie (în soluri foarte dure).
Dirijarea forajului pilot se realizează cu ajutorul unui dispozitiv de radiolocaţie ce citeşte
adâncimi şi unghiuri transmise de un emiţător montat în sape de forat. Aceste date sunt
înregistrate pe un suport dirijat şi vor furniza informaţii detaliate pentru realizarea profilului
longitudinal al forajului.
Pilotarea dirijata de la suprafata a tijelor si dispozitivului de forare, prin teleghidaj, cu ajutorul
unui emitator de unde electromagnetice plasat in interiorul sape i, care transmite in
Faza a doua consta in largiri succesive cu freze largitoare, pana la obtinerea unui tunel cu 20%
mai mare decat al tevii ce urmeaza a fi pozate. Mentinerea intacta a tunelului se face cu
ajutorul suspensiei de foraj, care contine bentonita, acesta umpland golurile ramase si
formand o turta de colmatare in jurul tunelului, evitand astfel infiltratiile din sol in tunel si
implicit suruparea acestuia. Alt rol al bentonitei, prin proprietatiile lor, fiind acela de a actiona
ca un mijloc de lubrifiere a tubului.
Odata cu retragerea coloanei de sprijin impreuna cu largitorul, coloana se completeaza in
urma cu sprijin de foraj, astfel incat, desi largitorul se aproprie in permanenta de echipamentul
de foraj, lungimea intregii coloane ramane constanta, extremitatea opusa echipamentului fiind
mereu la suprafata.
Aceasta operatiune se repeta consecutiv, cu diametre din ce in ce mai mari, pana se
ajunge la diametrul necesar pentru pozarea tevi.
După realizarea forajului pilot se va monta un lărgitor care va realiza diametrul dorit al
tunelului pentru lansarea conductei şi va trage conducta prin aceasta
Fluidul de foraj se realizează într-o unitate de amestec automată. Cu ajutorul fluidului de foraj
se împiedică prăbuşirea tunelului realizat, în acelaşi timp are rolul de a păstra
impermeabilitatea tunelului.
ETAPA 3 (Pozare tub-conducta):
Faza a treia consta in pozarea tevii in tunelul deja obtinut. Sectiunea circulara intre conducta
si marginea tunelului este umpluta de un amestec de bentonita si sol dezlocuit, care in timp
datorita aditonarii moleculelor de apa de catre bentonita, se intareste formand o protectie
suplimentara conductei ce a fost pozata.
Intreg ansamblul format din: sprijin, capul largitor, c apul de prindere a tevii si teava este tras
prin deschiderea executata in capul primelor doua etape, catre echipamentul de foraj. Cand
intreg ansamblul este scos la suprafata, la amplasamentul echipamentului, dispozitivele de
largire si prindere sunt detas ate de teava, aceasta ramanand in subteran, in acest fel atingandu
-se scopul intregii operatii. A doua largire executata la tragere are rolul de a impinge in peretii
gaurii de foraj materialul sapat si d a-l compacta, astfel ca, datorita acestei operatii si a
noroiului de foraj cu rol de stabilizare si lubrefiere, peretii gaurii nu se prabusesc si forajul isi
pastreaza diametrul o perioada relativ lunga de timp (de ordinul a cateva zile), suficienta
pentru a permite tragerea tevii fara pericol.
Dupa pozarea tevii, in decurs de cateva zile, prin drenarea treptata a apei din compozitia
noroiului de foraj, materialul excavat in timpul forajului si peretii gaurii vor tinde sa
ocupe intregul spatiu ramas, astfel incat, in final, teava pozata va fi in contact di rect cu
pamantul pe intreaga suprafata. Intregul proces de executie a lucrarii va cuprinde:
Folosirea acestei tehnologii moderne de foraj orizontal presupune mai multe avantaje:
AVANTAJE TEHNICE
AVANTAJE ECONOMICE
- asigură o rentabilitate economica a investiţiei prin viteza mare de lucru;
- timpul folosit pentru pozarea conductelor sau cablurilor este mult redus în raport cu
metodele clasice;
- costul lucrărilor de pozare a conductelor poate fi redus prin utilizarea unui echipament de
foraj adecvat;
- subtraversarea căilor ferate sau rutiere nu implică întreruperea sau perturbarea sub orice altă
formă a traficului;
- metoda are aceeaşi eficienţă indiferent de gradul de denivelare al terenului (teren plan, în
pantă, accidentat);
- permite evitarea sau subtraversarea cu uşurinţă a obstacolelor de genul: construcţii de
dimensiuni mari, construcţii subterane, piste de aeroport, suprafeţe forestiere etc.;
- eliminarea decopertării terenului şi săpării de şanţuri în intravilan prin procedee clasice;
- diminuarea semnificativă sau chiar eliminarea cheltuielilor ulterioare operaţiunilor de forare
şi pozare a conductelor, materialele excavate ce trebuie transportate şi depozitate
fiind în cantităţi mici iar reamenajarea perimetrelor în care au fost realizate astfel de lucrări nu
necesită lucrări complexe.
Intocmit,
Ing. Diaconescu Vasile