Memoriu Tehnic General

RO 24301140; J17/1517/2008
Adresa: Str. Razboieni,nr. 199 Galati, tel.: 0753251234, fax: 0336/819630

E-mail: genymar.gl@gmail.com
PR. 4/2020 " CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE"
PROIECT TEHNIC SI
DETALII DE EXECUTIE
CONSTRUIRE HALA
DEPOZITARE
RO 24301140; J17/1517/2008
AMPLASAMENT: TARLAUA 107 , PARCELA 22 ,

LOTUL 16 , EXTRAVILANUL MUNICIPIULUI
GALATI , JUDETUL GALATI
PROIECT NR.: 4/2020
FAZA: P.T.
BENEFICIAR: SC.GENDAV. SRL
PROIECTANT: SC GENYMAR 2008 SRL

RO 24301140; J17/1517/2008
LISTA DE SEMNATURI
SEF PROIECT: Arh. Mircescu Nelu Traian____________________
DOCUMENTATIE TEHNICA
PROIECTANT: Arh. Mircescu Nelu Traian ____________________
DESENATOR: Ing. Crisan Daniel __________________________

RO 24301140; J17/1517/2008
BORDEROU
A. PARTI SCRISE
I. MEMORIU TEHNIC GENERAL
1. Informatii generale privind obiectivul de investitii
1.1. Denumirea obiectivului de investitii
1.2. Amplasamentul
1.3. Actul administrativ prin care a fost aprobat(a), în conditiile legii, studiul de
fezabilitate/documentatia de avizare a lucrarilor de interventii
1.4. Ordonatorul principal de credite
1.5. Investitorul
1.6. Beneficiarul investitiei
1.7. Elaboratorul proiectului tehnic de executie
2. Prezentarea scenariului/optiunii aprobate in cadrul studiului de fezabilitate/documentatiei

de avizare a lucrarilor de interventii.
RO 24301140; J17/1517/2008
2.1. Particularitati ale amplasamentului, cuprinzand:
a) Descrierea amplasamentului
b) Topografia
c) Clima si fenomenele specifice zonei
d) Geologia, seismicitatea
e) Devierile si protejarile de utilitati afectate
f) Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si altele asemenea pentru lucrari definitive
si provizorii
g) Caile de acces permanente, caile de comunicatii si altele asemenea
h) Caile de acces provizorii
i) Existenta unor bunuri de patrimoniu cultural imobil
1.1. Solutia tehnica cuprinzand:
a) Caracteristici tehnice si parametri specifici obiectivului
b) Varianta constructiva de realizare a investitiei
c) Trasarea lucrarilor
d) Protejarea lucrarilor executate si a materialor din santier
e) Organizarea de santier
II. MEMORII TEHNICE DE SPECIALITATE
1. Memoriu tehnic de arhitectura

1.1. Caiet de sarcini terasamente și fundații
1.2. Caiet de sarcini betoane
RO 24301140; J17/1517/2008
1.3. Caiet de sarcini cofraje

1.4. Caiet de sarcini armaturi
1.5. Caiet de sarcini structura metalica
1.6. Caiet sarcini montare panouri termoizolante
2. MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE

2.1. CAIET SARCINI INSTALATII ELECTRICE
B. PARTI DESENATE
A. PARTI SCRISE
I.MEMORIU TEHNIC GENERAL

RO 24301140; J17/1517/2008
1. Informatii generale privind obiectivul de investitii

I.1.1. Denumirea obiectivului de investitii: “CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE”
I.1.2. Amplasamentul: TARLAUA 107 , PARCELA 22 , LOTUL 16 ,
EXTRAVILANUL MUNICIPIULUI GALATI , JUDETUL GALATI
I.1.3. Actul administrativ prin care a fost aprobat(a), în conditiile legii, studiul de
fezabilitate/documentatia de avizare a lucrarilor de interventii - NU ESTE CAZUL
I.1.4. Ordonatorul principal de credite: SC. GENDAV. SRL
I.1.5. Investitorul: SC. GENDAV. SRL
I.1.6. Beneficiarul investitiei: SC. GENDAV. SRL
I.1.7. Elaboratorul proiectului tehnic de executie: S.C. Genymar 2008 S.R.L. cu
urmatoarele coordonate de identificare:
Nume: SC Genymar S.R.L
Sediu social: Mun. Galati, Razboieni, nr. 199, judetul Galati
Numar de înregistrare la registrul comertului: J17/1517/2008
Cod Unic de înregistrare: RO 24301140
Cod CAEN autorizat: 7112 - Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea
2. Prezentarea scenariului/optiunii aprobate in cadrul studiului

defezabilitate/documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii.
In cadrul documentatiei de avizare a lucrarilor de interventie sa prezentat o varianta pe care
beneficiarul si-a insusit-o, varianta 1, respectiv - NU ESTE CAZUL
2.1. Particularitati ale amplasamentului, cuprinzand:
a) descrierea amplasamentului
Amplasamentul este situat in TARLAUA 107 , PARCELA 22 , LOTUL 16 , EXTRAVILANUL
MUNICIPIULUI GALATI , JUDETUL GALATI.
Terenul destinat construirii halei de depozitare este situat in extravilanul municipiului Galati ,
Judetul Galati , pe Tarlaua 107 , Parcela 22 , Lotul 16.
Vecinatati ale terenului destinat construirii :
- N : Gard C.S.G.
- S : Lot 17
- E : Lot 15
- V : Lot Drum de acces
a) topografia
In vederea proiectarii lucrarilor s-au efectuat ridicari topografice in sistemul de
RO 24301140; J17/1517/2008
coordonate national. Aceste ridicari topografice au pus in evidenta situatia existenta cu toate
elementele definitorii pentru a putea realiza proiectul de detaliu si a calcula cu corectitudine
volumele de lucrari necesare. Masuratorile au fost efectuate cu GPS-ul cu dubla frecventa
STONEX, Controler seria 85173, Receiver seria H1009721094, prin procedeul RTK prin
conectare la statiile permanente ROMPOS.
Specificatii tehnice:
 precizie orizontal static : +/- 3mm+1ppm
 precizie vertical static : +/-5mm +1ppm
 precizie RTK orizontal : +/-1cm + 1ppm(RMS)
 precizie RTK vertical +/- 2cm+1ppm(RMS)
 interval de temperaturi de operare : -20 la 60 grade
 temperatura de depozitare : -35 la 65 grade
 modul GSM/GPRS/CDMA incorporat.
a) clima si fenomenele naturale specifice zonei
Dat fiind faptul că județul Galați reprezintă o poartă spre nord-est și spre sud-vest, el se găsește
sub influența maselor de aer continental estice și mai putin sudice, lipsind aproape cu totul
influența aerului vestic care este oprit de paravanul munților Carpați . Temperatura medie anuală,
calculată pe o perioadă de 70 de ani, este de 10 grade C. Temperatura medie în timpul verii este
de 21,3 grade C. În timpul iernii, deasupra județului Galați vin din nord și nord-est mase de aer
rece care produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,2 grade C -3 grade C. Temperatura
medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 grade C -4 grade C. Temperatura
medie a lunii iulie este de 21,7 grade C. Cea mai mare temperatură înregistrată a fost atinsă în
august 1904 când termometrele arătau 39,4 grade Celsius, iar minima a fost atinsă în februarie
1927 când termometrele au coborât la -28,6 grade Celsius. În timpul anului sunt cca. 210 zile cu
temperaturi de peste 10 grade C. Repartiția anuală a precipitațiilor este neuniformă, cele mai
mari cantități de apă cad în anotimpul de vară, sub formă de averse. Vântul predominant este
RO 24301140; J17/1517/2008
Crivățul, care reprezintă 29% din frecvența anuală a vânturilor. Al doilea vânt predominant este
Austrul, cel din sud, cu o frecvență de 16%, bate mai mult vara și este destul de uscat. Pe
teritoriul județului mai bate un vânt mai puțin cunoscut care aduce ploi și se numește Băltărețul.
Mai puțin cunoscut este Coșava. Clima este temperat-continentală.
b) geologia, seismicitatea
Judetul Galati se înscrie în coordonatele 45 15 latitudine nordica si 27 47-27 longitudine estica.

Din punct de vedere morfologic face parte din Campia Lozovei, fiind amplasata pe malul stang
al Siretului si se caracterizeaza printr-un relief pronuntat si bine individualizat ce formeaza trei
nivele principale: terasa superioara, terasa medie si lunca. Din punct de vedere hidrologic zona
comunei Sendreni apartine bazinului hidrologic al raului Siret.
 Date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea conventionala si

nivelul maxim al apelor:
Succesiunea litologica a terenului de fundare de pe amplasament este urmatoarea: la

suprafata intalnim pana la adancimi variabile cuprinse in intervalul 0,80 - 0,90 m un strat de
umplutura pamant galben si negru local eterogena, umeda.
• Date seismice
RO 24301140; J17/1517/2008
Zonarea seismica
Conform Normativului P100-1/2013 privind proiectarea antiseismica, amplasamentul comunei

apartine zonei seismice care se caracterizeaza printr-o valoare ag = 0,30 g si o perioada de
control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 1,0 s (dupa harta cu zonarea seismica a teritoriului
Romaniei- valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare, prezentate in figurile de mai
jos).
Zonarea valorii de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure avand IMR=100 ani
RO 24301140; J17/1517/2008
Perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc.

a) devierile si protejarile de utilitati afectate
Prin masurile propuse mentionam ca nu sunt afectate niciuna din retelele cu utilitati existente în
zona.
b) sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si altele asemenea pentru lucrari definitive si
provizorii
Apa necesara pentru prepararea betoanelor, mortarelor se va asigura din reteaua sau sursele de
apa din zona.
Energia electrica necesara pentru alimentarea utilajelor si instalatiilor de santier se va asigura din
reteaua de joasa tensiune cea mai apropiata, cu respectarea prevederilor legale, sau din sursa
proprie de energie (grup electrogen).
c) caile de acces permanente, caile de comunicatii si altele asemenea
Organizarea de santier se va amplasa cat mai aproape de lucrare si asigura accesul direct si facil
atat muncitorilor, utilajelor si mijloacelor de transport proprii, cat si a mijloacelor de interventie
rapida in caz de urgenta.
d) caile de acces provizorii
Nu este cazul.
e) existenta unor bunuri de patrimoniu cultural imobil
 retele edilitare in amplasament care ar necesita relocare/protejare, in masura in care pot
fi identificate;
Nu sunt cazuri de acest gen.
 posibile interferente cu monumente istorice/de arhitectura sau situri arheologice pe
amplasament sau in zona imediat invecinata;
 existenta conditionarilor specifice in cazul existentei unor zone protejate sau de
protectie;
 terenuri care apartin unor institutii care fac parte din sistemul de aparare, ordine
publica si siguranta nationala;
2.2 Solutia tehnica cuprinzand:
a) caracteristici tehnice si parametri specifici obiectivului de investitii

RO 24301140; J17/1517/2008
Imobilul proiectat va avea forma in plan dreptunghiulara, avand laturile de 12m x 40m .
Regimul de înălțime va fi parter, înălțimea maximă va fi de +6,00m.
Cota terenului sistematizat va fi +40,40m RMN (-0,10m fata de cota 0,00m).
Cota 0,00m va fi +40,50m RMN.
Construcția propusă va avea regim de înălțime P și va fi realizată având structura de rezistență
compusă din fundatii de beton armat si suprastructura din confectii din profice metalice iar
închiderile perimetrale la fațade si invelitoarea vor fi de tip panouri sandwich.
Imobilul propus va avea acoperiș tip sarpanta cu inclinatia de 15,4%.
Tâmplăria va fi realizată din profile PVC cu barieră termică și sticlă termopan cu 2 foi cu
tratament LOW-E + 4S pentru eficiență energetică crescută. În incintă se va amenaja un spațiu
îngrădit, pentru amplasarea pubelelor pentru colectarea selectivă a deșeurilor.
Imobilul proiectat va avea functiunea de hala pentru depozitarea sculelor si materialelor de
constructii: echipamente si scule electrice, cofraje standardizate folosite in constructii, cuie si
sarma, popi metalici pentru cofrare si alte materiale si scule folosite in constructii.
b) varianta constructiva de realizare a investitiei

Se propune realizarea unei constructii cu functiunea de Hala de depozitare pentru materiale si
scule pentru constructii, realizata din fundatii din beton armat, suprastructura din confectii
metalice si inchideri din panouri tip sandwich.
Construcția propusă va avea regim de înălțime P și va fi realizată având structura de rezistență
compusă din fundatii de beton armat si suprastructura din confectii din profice metalice iar
închiderile perimetrale la fațade si invelitoarea vor fi de tip panouri sandwich.
Imobilul propus va avea acoperiș tip sarpanta cu inclinatia de 15,4%.
Tâmplăria va fi realizată din profile PVC cu barieră termică și sticlă termopan cu 2 foi cu
tratament LOW-E + 4S pentru eficiență energetică crescută. În incintă se va amenaja un spațiu
îngrădit, pentru amplasarea pubelelor pentru colectarea selectivă a deșeurilor.
RO 24301140; J17/1517/2008
c) trasarea lucrarilor;
Beneficiarul lucrarii, cu proiectantul si reprezentantii retelelor existente pe amplasament,
vor preda catre executant pe baza unui proces verbal, amplasamentele tuturor lucrarilor ce
urmeaza a fi executate. La aceata intalnire va fi solicitat un reprezentant al firmei care a executat
ridicarea topografica, pentru ca acesta sa poata preda reperii de nivel existenti constructorului
desemnat.
Materializarea perimetrului de construire se va face prin tarusi batuti in pamant.
Reperarea tarusilor de ax se va face prin tarusi martori amplasati lateral, pe directie
perpendiculara. Amplasarea lucrarilor in plan vertical si verificarea cotelor de pozare a golurilor
pentru conducte se face topometric.
Trasarea pe teren a constructiilor se va face tinand cont de planurile de situatie anexate la
prezentul proiect. Vor fi respectate prevederilor STAS 9824/ 0–74 „Masuratori terestre. Trasarea
pe teren a constructiilor. Prescriptii generale”, STAS 9824/1-87 „Masuratori terestre. Trasarea pe
teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice” si STAS 9821/5-75 „Masuratori
terestre. Se vor respecta de asemenea prescriptiile standardelor referitoare la trasarea drumurilor
si lucrarilor geotehnice.
Trasarea se executa conform prevederilor STAS 9821/5/1975 si pe baza elementelor de
trasare topografice din planurile de situatie.
d) protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier
Executantul este obligat sa asigure realizarea constructiilor provizorii necesare

desfasurarii in conditii optime a executiei lucrarilor, activitatii de supraveghere precum si
depozitarii temporare a materialelor necesare realizarii prezentului proiect.
e) organizarea de santier
Avand în vedere ca lucrarile se executa în tarlaua 107 , parcela 22 , lotul 16 , extravilanul
municipiului Galati , Judetul Galati ,organizarea de santier nu ridica probleme speciale.
Constructiile necesare organizarii de santier vor fi amplasate in perimetrul amplasamentului
Curatenia pe santier se va mentine zilnic, de catre executant.Pe timpul lucrarilor se vor lua
masuri organizatorice pentru prevenirea degajarii prafului si pentru reducerea la minim a
RO 24301140; J17/1517/2008
zgomotelor.
Intocmit,
Arh. Mircescu Traian Nelu
II. MEMORII TEHNICE DE SPECIALITATE
1. MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURA
DATE GENERALE
1. Denumirea obiectivului: CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE

2. Amplasament: Extravilanul municipiului Galati , Judetul Galati , Tarlaua 107 , Parcela 22
,Lotul 16.
3. Beneficiar: SC.Gendav.SRL
4. Proiectant: S.C. Genymar 2008.SRL
5. Faza: P.T.
SITUATIE PROPUSA:
Se propune realizarea unei constructii cu functiunea de Hala de depozitare pentru materiale si
scule pentru constructii, realizata din fundatii din beton armat, suprastructura din confectii
metalice si inchideri din panouri tip sandwich.
Imobilul nou proiectat va fi racordat la retelele electrice si de alimentare cu apa existente pe
RO 24301140; J17/1517/2008
amplasament. Imobilul va fi prevazut cu usa metalica de acces persoane cu deschidere spre

exterior, protejata cu o copertina prefabricata tip. In incinta halei vor fi prevazute: un cabinet
prim ajutor in zona usii de acces si echipamente de stingere incendiu in zona usilor sectionale,
usii de acces si in grupul sanitar.
Imobilul proiectat va fi prevazut cu doua rampe de acces cu inclinatia de 5% in zona usilor
sectionale, platforma de acces in zona usii de acces si trotuar perimetral de garda 1m.
In planul invelitorii sa propus realizarea a 20 de luminatoare din policarbonat pentru asigurarea
iluminatului natural.
Pe latura de nord se propune realizarea unui numar de 4 luminatoare cu deschidere tip foarfeca
pentru asigurarea ventilatiei naturale a spatiului. Luminatoarele vor fi pozitionate la inaltimea de
3,25m pentru a preveni posibilitatea de efractie.
Imobilul va fi prevazut cu sistem de preluare si dirijare a apelor meteorice.
Toate apele meteorice vor fi captate si dirijate in incinta terenului proprietate a titularilor de
proiect. Terenul va fi sistematizat si se vor asigura pante de 2% pentru preluarea si dirijarea
apelor meteorice. Imobilul proiectat va avea forma in plan dreptunghiulara, avand laturile de
12m x 40m
Regimul de înălțime va fi parter, înălțimea maximă va fi de +6,00m.
Cota terenului sistematizat va fi +40,40m RMN (-0,10m fata de cota 0,00m)
Cota 0,00m va fi +40,50m RMN
Finisajele interioare si exterioare:

Finisajele imobilului propus vor fi de tip finisaje hale industriale si for consta in panouri tip
sandwich prevopsite de culoare gri si albastru atat la pereti cat si la invelitoare, cu elemente de
tinichigerie din tabla prevopsita de culoare gri si sistem pluvial de culoare gri.
La interior platforma betonata ce reprezinta pardoseala halei va fi tratata cu vopsitorii epoxidice
speciale pentru asigurarea etanseitatii, protectiei mecanice si asigurarea unei suprafete
antiderapante.
Sistemul constructiv
Infrastructura realizata din fundatii din beton armat, de tip pahare, talpi si grinzi de fundare.
Suprastructura din confectii din profile metalice si inchideri din panouri tip sandwich.
Placa peste fundatii cota +0,00m va avea grosimea de 15cm, si va fi realizata peste umpluturi
compactate, strat de pietris concasat si membrana de hidroizolatie.
Pentru facilitarea finisarii suprafetei si obtinerea unui finisaj de calitate placa de beton va fi
elicopterizata – driscuita mecanizat.
Instalații electrice
Imobilul va fi dotat cu instalatie electrica pentru asigurare necesarului de prize si corpuri de
iluminat. Instalațiile electrice vor fi legate la bransamentul existent pe amplasament, imobilul
va fi prevazut cu tablou general amplasat in zona accesului prevazut cu sigurante si siguranta
diferential, circuite electrice pentru prize si circuite electrice pentru iluminat.
RO 24301140; J17/1517/2008
La exterior vor fi prevazute corpuri de iluminat cu LED etanse cate unul in zona acceselor si cate
unul pe fiecare fatada laterala.
La interior vor fi prevazute corpuri de iluminat cu LED ce vor asigura un grad de iluminare
adecvat functiunii de depozitare. Imobilul va fi prevazut cu prize etanse atat la interior cat si la
exterior in zona acceselor.
FUNCŢIUNI PROPUSE:
PARTER: Sc = 480,00mp, Su = 468,05mp
HALA DEPOZITARE : Su = 465,06mp
REGIM DE ÎNĂLŢIME:
PARTER
H.max. +6,00m
h cornisa +5,00m
h coama +6,00m
cts = -0,10m
H total constructie 6,10m
BILANȚ TERITORIAL
Bilant teritorial propus:
S.T. = 4277 mp
S.C. = hala 480mp
POT = 11,22%
CUT = 0,1122
Categoria de importanță – “D” redusa

Clasa de importanță - IV
Grad de rezistență la foc – II
CERINŢE DE CALITATE
REZISTENŢĂ ŞI STABILITATE
 Conform prevederilor din memoriul de rezistenţă;
SIGURANŢA ÎN EXPLOATARE
 Proiectul a fost întocmit respectând normele de proiectare în vigoare și normativul
NP 068-02 normativ privind proiectarea clădirilor civile si industriale din punct de vedere al
cerinței de siguranță în exploatare.
 Unele criterii (privind circulația și denivelările) se suprapun cu problematica
siguranței la foc.
SIGURANȚA CU PRIVIRE LA CIRCULAȚIA ORIZONTALĂ INTERIOARĂ ȘI

EXTERIOARĂ
RO 24301140; J17/1517/2008
Alunecare (pardoseli) - finisajele scărilor vor fi de tip - antiderapant

Împiedicare (denivelări mici și neanunțate) - se propun pardoseli continue fără denivelări.
Contactul cu proeminențe joase - NU ESTE CAZUL
Contactul cu elemente verticale laterale pe căile de circulație - NU ESTE CAZUL
Siguranța cu privire la deschiderea ușilor (loc pentru deschidere) – NU ESTE CAZUL.
Coliziunea cu alte persoane sau piese de mobilier (gabarite, fluxuri funcționale) – se respectă
gabaritele fluxurilor de circulație, a spațiilor și a pieselor de mobilier.
Siguranța cu privire la coliziunea cu obiecte sau utilaje aflate în deplasare (la înălțime, la
nivelul pardoselii, la nivelul inferior circulației)- NU ESTE CAZUL.
SIGURANȚA CU PRIVIRE LA SCHIMBĂRILE DE NIVEL

Necesitatea, înățimea și alcătuirea parapetelor la:
Balcoane, ferestre, galerii - NU ESTE CAZUL
Denivelări - NU ESTE CAZUL
SIGURANȚA CU PRIVIRE LA ILUMINAT

Întreruperea alimentării cu energie electrică în caz de avarii – NU ESTE CAZUL
Evitarea sau limitarea fenomenului de orbire (corpuri de iluminat sau ferestre) – NU ESTE
CAZUL
SIGURANȚA CU PRIVIRE LA DEPLASAREA CU ASCENSOR SAU SCĂRI RULANTE

- NU ESTE CAZUL
SIGURANȚA CU PRIVIRE LA AGRESIUNI PROVENITE DIN INSTALAȚII - NU

ESTE CAZUL
SIGURANȚA CU PRIVIRE LA LUCRĂRILE DE INTREȚINERE - NU ESTE CAZUL
SIGURANȚA CU PRIVIRE LA EFRACȚIE ȘI PĂTRUNDEREA ANIMALELOR

DĂUNĂTOARE ȘI INSECTELOR - imobilul va fi dotat cu alarmă antiefracție, usi metalice,
ferestre cu parapet cu inaltimea de 3,25m.
CERINŢA “C” ÎNCADRAREA ÎN CATEGORIA DE PERICOL DE INCENDIU

Se asigură prin respectarea prevederilor din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva
incendiilor, HG 1739 /2006 pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se
supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu, Ordin nr. 163/2007 din
28/02/2007, Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 216 din 29/03/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva
incendiilor şi din Normativul P118 / 1999 privind siguranţa la foc.
Apreciere privind riscul de incendiu în funcție de destinație și densitatea sarcinii termice

pentru zona verificată – mai mult de 90% din zona verificată are risc mic de incendiu, sarcina
termică nedepășind 420 MJ/mp, iar funcțiuniile nu implică risc mai mare de incendiu.
RO 24301140; J17/1517/2008
Zona verificată, făcând parte dintr-un singur compartiment de incendiu are așadar risc mic de
incendiu
GRADUL DE REZISTENTA LA FOC
Propunere de încadrare: Elementele de construcție utilizate la realizarea structurii portante a

clădirii, la închideri și compartimentări, au următoarele niveluri minime de performanță privind
combustibilitatea și rezistența la foc:
-stâlpi metalici cu protecție la foc clasa C0 (CA1), R.F. Min.60min. –gradul II
-pereți interiori si exteriori neportanți din panouri metalice tip sandwich clasa C0(CA1), R.F.min.
30 min. - gradul II;
-grinzi metalice cu protecție la foc clasa C0 (CA1), R.F. Min.60min. –gradul II
În conformitate cu tabelul 2.1.9 și art. 2.1.11 din Normativul de siguranță la foc a construcțiilor,
indicativ P 118-99, S-a prevăzut asigurarea cerințelor de rezistență la foc, conform Legii nr.
10/1995, urmărindu-se în mod deosebit :
- Riscul la incendiu;
- Rezistența, comportarea și stabilitatea la foc;
- Preîntâmpinarea propagării incendiilor în interiorul și exteriorul construcției;
- Asigurarea căilor de acces, evacuarea și intervenția, conform P118/1999;
Clădirea se încadrează în: Gradul "II" de rezistenţă la foc.
MĂSURI LUATE ÎN VEDEREA LIMITĂRII PROPAGĂRII FOCULUI

Datorită dimensiunilor și funcțiunii clădirii nu sunt necesare compartimentări de limitare a
propagării incendiului.
ASIGURAREA CĂILOR DE EVACUARE ȘI DE SALVARE - NU ESTE CAZUL
DOTAREA CU AUTOSPECIALE DE STINGERE A INCENDIULUI ȘI MIJLOACE DE

PROTECȚIE ȘI SALVARE - NU ESTE CAZUL
MĂSURI SPECIALE PENTRU CLĂDIRI ÎNALTE ȘI/SAU CU SĂLI AGLOMERATE -

NU ESTE CAZUL
PROTECTIA MEDIULUI
Protecţia mediului se realizează prin respectarea prevederilor din:
- Legea 137/1995;
- Legea 107/1996 privind protecţia apelor;
- OG 243/2000 privind protecţia atmosferei.
- La amplasarea noii construcţii se evită perturbarea vecinătăţilor, a activităților desfășurate în
secție, a fluxurilor tehnologice și a căilor de evacuare.
- Modul de încadrare a construcţiei în spaţiul natural şi construit existent se face fără perturbarea
semnificativă a acestora.
RO 24301140; J17/1517/2008
CRITERII DE PROTECȚIE A MEDIULUI

- acustic : sursa de zgomot, vibrații, șocuri – prin funcțiunea cerută în tema de
proiectare, acestea sunt minime.
- lumina și însorire: protecție vecini (schița umbră). -NU ESTE CAZUL
- mod de evacuare deșeuri, gunoaie solide – PUBELE PVC DEPOZITATE ÎN
INCINTĂ.
IGIENĂ, SĂNĂTATE, MEDIU ÎNCONJURĂTOR PRIVIND MEDIUL INTERIOR

- condiții de iluminat. - natural (raport suprafață ferestre/pard.) imobilul este dotat cu
luminatoare zenitale si ferestre
PROTECȚIE TERMICĂ, HIDROFUGĂ ȘI ECONOMIA DE ENERGIE
- Asigurarea confortului higrotermic interior - NU ESTE CAZUL
- Măsuri de minimizare a consumului de energie în ansamblu - folosirea iluminatului
de tip led.
- Măsuri de asigurare a confortului în condiții de vară - NU ESTE CAZUL
Măsuri de evitare a apariției condensului - NU ESTE CAZUL

Sistemul de echipare - NU ESTE CAZUL
MĂSURI DE PROTECȚIE față de zgomotul din exteriorul clădirii:- NU ESTE CAZUL
CONSIDERAŢII FINALE
Pe durata lucrărilor de construire se vor respecta următoarele acte normative privind
protecţia muncii în construcţii:
- Legea 90 /1996 republicată în MO nr. 47 din 29 ian. 2001 privind protecţia
muncii;
- Norme generale de protecţia muncii;
- Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 privind protecţia şi igiena muncii în
construcţii, ediţia 1995;
- Ordinul MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitate a muncii la
înălţime;
- Ordinul MMPS 255/1995 Normativ - cadru privind acordarea echipamentului de
protecţie individuală;
- Ordin nr. 163/2007 din 28/02/2007, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 216
din 29/03/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor;
- Ordinul MLPAT 20/N/11.07.1994 - Normativ C300;
- Alte acte normative în vigoare în domeniu la data executării propriu-zise a
lucrării.
Impact asupra mediului și a vecinătăților:

Din punctul de vedere al protecției împotriva zgomotelor, construcția nu este o sursa de
poluare fonică. Investitia nu reprezinta o sursa de poluare a mediului înconjurator.
RO 24301140; J17/1517/2008
Cantitatea de pământ rezultată din săpătură se va folosi la sistematizarea pe verticală a terenului.

În urma lucrărilor executate va rezulta o cantitate de 2mc de moloz ce va fi evacuat cf. Normelor
în vigoare.
Intocmit,
Arh. Mircescu Nelu Traian
1.1. CAIET DE SARCINI TERASAMENTE ȘI FUNDAȚII
1. GENERALITĂŢI
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrările de terasamente (săpătură,
umpluturî, compactare și transport pământ) pentru investiția „CONSTRUIRE HALA DE
DEPOZITARE”.
2. STANDARDE ȘI NORMATIVE DE REFERINȚĂ

La lucrările de săpătură se vor avea în vedere următoarele normative:
 Legea nr. 10 din 18 ian. 1995, completată și reactualizată din 30 septembrie 2016;
 Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente - C 169-88;
 Norme republicane pentru protecția muncii – NPM.
1. EXECUTAREA LUCRĂRILOR
3.1. Condiții normale de execuție
Înainte de începerea lucrărilor de săpătura, beneficiarul va elibera terenul de amplasament al
construcției de toate dotările edilitare ce se pot găsi in solul acestuia ca: rețele de apa, canalizare,
termice, gaz, telefonice, electrice, etc.
Lucrările se vor începe după împrejmuirea zonei si eventual semnalizarea pe timp de noapte,
daca deranjează circulația rutiera.
Lucrările se vor realiza prin săpătura in spatii limitate cu utilaj adecvat, respectându-se normele
de protecția muncii pentru taluzurile săpăturii si pentru lucrul cu utilajul. Săpăturile manuale sunt
indicate pentru corectarea taluzelor si fundului săpăturii.
Utilaje folosite
In funcție de natura terenului si de existenta apei subterane, se pot folosi utilaje ca:
- buldozer pentru deplasare locala (mișcare de terasamente);
- excavator pentru săparea in spatii înguste prin retragere (șanțuri) având lama pana la 40cm
lățime, inclusiv încărcarea pământului in mijlocul de transport.
- draglina pentru săparea in teren ușor cu apa la volume mari;
- picamer in teren foarte tare (conglomerat, stanca, etc.);
- cilindru compresor pentru compactare;
- mai mecanic sau manual;
RO 24301140; J17/1517/2008
- benzi rulante si autocamioane pentru transport pământ.

3.2.Conditii de execuție pe timp friguros
Nu se admite îndepărtarea ultimului strat de săpătura in apropierea cotei de fundare pe timp
friguros, fără a se lua masuri împotriva înghețului (sa nu înghețe terenul), lucru care ar duce la
schimbarea condițiilor geotehnice ale terenului pe care urmează a se funda construcția.
Utilaje si materiale
Pe lângă utilajele enumerate la punctul 3.1. se mai adăuga materiale:
- rogojini sau alte materiale termoizolante.
2. TRANSPORTUL PAMANTULUI
Pământul rezultat din săpătura se depozitează local si pe etape, scăzând umplutura, se transporta
cu utilaje de transport la locul de depozitare.
La transportul pământului rezultat din săpătura se va tine seama de:
- distanta de transport, pe baza actului încheiat de beneficiar cu constructorul;
- de înfoierea pământului rezultat din săpătura;
- de utilajele mecanice folosite;
- de încărcarea mecanica a utilajului de transport cu eventualele relee de depozitare in cadrul
săpăturii.
3. UMPLUTURI DE PAMANT
După execuția infrastructurii, a eventualelor canale de instalații, se executa sistematizarea pe
verticala la cotele din proiect, cu umplutura de pământ ales din săpătura.
5.1.Conditii de calitate si tehnologii de execuție
Pământul ales pentru umplutura rezultata din săpătura, nu trebuie să conțină stratul vegetal, urme
de rădăcini, deoarece prin putrezire in timp ar conduce la goluri cu tasări posibile. Umplerea se
va executa numai pe teren bun. Nu se admite umplutura de teren vegetal.
Straturile de pământ, rezultat din săpătura se compactează in straturi de 15cm grosime cu maiul
mecanic, sau in suprafețe întinse cu cilindrul compresor, prin treceri succesive de 2-3 ori in
același punct, folosindu-se pământ cu umiditate optima pentru compactare.
Este foarte importanta compactarea pământului cu multa conștiinciozitate, pentru a se evita
eventualele tasări ale trotuarelor, ale zidurilor autoportante care descărca pe grinzile pardoselii.
6. TOLERANTE LA EXECUTIE
Săpătura in spatii limitate si săpăturile locale se realizează numai după trasarea construcției si
verificarea trasării acesteia de către beneficiar, împreuna cu topometristul si seful de proiect.
După executarea fundațiilor, înainte de turnarea betonului in elevații sau executarea zidăriei, se
retrasează axele construcției si se materializează construcția pe fundații.
Se admit deviații de 5cm pentru fundații continui, fără a ieși zidăria de cărămida in afara
fundației (pentru devieri mai mari, cu avizul scris al proiectantului, in funcție de importanta
elementului de construcție).
7. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE SAPATURA

RO 24301140; J17/1517/2008
Umplutura si compactarea pamatului de umplutura, funcție de importanta construcției, volumul

acesteia, natura terenului de fundare, sistemul constructiv, proiectantul prin contract de asistenta
tehnica va fi chemat pe șantier pentru verificarea si consemnarea in p.v. a lucrărilor in fazele
determinante ce devin ascunse:
- trasarea axelor construcției;
- adâncimea de fundare (terenul bun de fundare ) si lățimea fundațiilor;
Se vor lua probe pentru verificarea compactării umpluturii, mai ales acolo unde cota terenului
amenajat este mai sus de cota terenului natural.
8. CONDITII DE MASURARE A LUCRARILOR

Măsurătorile lucrărilor de terasament (săpături, umpluturi, compactări) si transport se vor face la
metri cubi de terasament, respectiv tone pentru transport, conform proiectului, scăzându-se
volumul de umplutura si volumul canalelor de instalații daca este cazul.
Intocmit,
RO 24301140; J17/1517/2008
1.2. CAIET DE SARCINI BETOANE
1. GENERALITĂŢI
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuie respectate la lucrări de betoane simple si
armate, confecționate cu agregate grele, turnate monolit pe șantier in elemente de construcții
curente de orice fel, in lucrări de construcții.
Pentru betoane speciale folosite in zone cu agresivitate naturala sau chimica, pentru
betoane hidrotehnice si betoane supuse la temperaturi ridicate, se vor indica separat condițiile ce
trebuie îndeplinite.
2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

La lucrări de betoane se vor avea in vedere următoarele standarde si normative de
referința:
Legea nr. 10 din 18 ian. 1995, completata si reactualizata din 30 septembrie 2016;
Agregate pentru betoane - SR EN 12620+A1:2008;
Beton. Partea 1: Specificație și criterii de conformitate.
Document național de aplicare a SR EN 206-1:2002-SR 13510:2006;
Cimenturi-Compozitie, specificatii ;i criterii de conformitate-Partea 1;
Cimenturi curente-SR EN 197-1;
Încercări pe beton în structuri. Partea 2: Încercări nedistructive-SR EN 12504:2013;
Proiectarea structurilor din beton. Reguli generale și reguli pentru clădiri-SR EN 1992-1-1-2004;
Normative pentru verificarea calității si recepția lucrărilor de construcții – C56-85;
Instrucțiuni tehnice pentru folosirea cimentului in construcții – C 19-79.
NE 012-1 / 2007 - Normativ pentru executarea lucrărilor din beton
3. MATERIALE
3.1.Cimenturi
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul de utilizare sunt
precizate NE 012. Pentru elementele de construcții care au condiții normale de exploatare, tipul
de ciment ales va respecta tabla IV.2 din NE 012/2007.
În cazul in care proiectul întocmit se specifica calitatea cimentului, acesta se va respecta
cu prioritate. Verificarea calității cimentului se va face:
- la aprovizionare, conform prevederilor din Anexa X.1 Punct A;
- înainte de utilizare conform prevederilor din Anexa X.1 Punct B din NE 012/2007;
- metodele de încercare sunt reglementate prin STAS 227-86 Anexa IV.2.
3.2.Agregate grele
Pentru prepararea betoanelor având densitatea cuprinsa intre 2201 si 2500Kg/mc se vor folosi
agregate grele, provenite din sfărâmarea naturala sau din concasarea rocilor. Condițiile tehnice
pe care trebuie sa le îndeplinească agregatele se găsesc in STAS 1667-76 Anexa IV.3.
Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile:
- sortul 1: agregate 0-3 mm;
RO 24301140; J17/1517/2008
- sortul 2: agregate 3-7 mm;

- sortul 3: agregate 7-16 mm sau 7-20 mm;
- sortul 4: agregate 16-31 mm sau 16-40 mm.
Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul proiectantului.
Verificarea calității agregatelor se va face:
- la aprovizionare, conform prevederilor din Anexa X.1.punct A2;
- înainte de utilizare, conform prevederilor din Anexa X.1. punct B.2. din NE 012/2007;
- metodele de încercare sunt reglementate prin STAS 227-86 Anexa IV.4.
3.3. Apa
Apa utilizata la confecționarea betoanelor poate sa provină din rețeaua publica sau alta sursa, dar
in acest ultim caz trebuie sa îndeplinească condițiile tehnice prevăzute in STAS 790-85.
3.4.Aditivi
In cazurile in care se impune realizarea de betoane cu caracteristici ce se pot obține numai cu
ajutorul aditivilor, proiectantul va indica in piesele proiectului acest lucru.
4. PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI

Betoanele pentru construcții se prepara numai in stații de betoane atestate pentru producția de
betoane, conform NE 012/2007. Pentru cantități mai mici de 10mc beton/ora si/sau un volum de
cel mult 50mc beton/schimb, stațiile pot funcționa, cu acordul beneficiarului proiectantului, sub
directa subordonare a conducătorului lucrării pe care o deservesc fără certificat de atestare.
La stațiile de betoane va fi afișata la loc vizibil rețeta corespunzătoare tipului de beton ce se
prepara.
Betonul se va transporta cu mijloace de transport special amenajate, iar durata nu va depăși
valorile din tabel 55.1 din NE 012/2007.
5. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETOANE

5.1.Pregatirea turnării betonului se va face cu respectarea condițiilor de la punctele 6.1 - 6.5
din NE 012/2007.
5.2.Betonarea diferitelor elemente si parti ale constructiei
Reguli generale de betonare
Betonarea unei construcții va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru, care va fi
permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a Punctelor 6.6 - 6.18 din NE
012/2007, precum si a fisei tehnologice întocmita pe șantier.
Pentru betoanele turnate se va respecta Anexa VII.1 din NE 012/2007.
5.3.Compactarea betonului
Compactarea betonului se va face mecanic prin vibrare sau manual prin batere si îndesare cu
respectarea condițiilor si indicațiilor de la punctele 6.13 - 6.35 din NE 012/2007.
5.4. Rosturi de lucru (de betonare)
În măsura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizându-se execuția astfel încât
betonarea sa se facă fără întrerupere pe nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare.
Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziția lor va fi stabilita prin proiect sau fisa tehnologica
a lucrărilor.
La stabilirea poziției rosturilor de lucru se vor respecta regulile prevăzute la punctele 6.33 - 6.39
din NE 012/2007.
RO 24301140; J17/1517/2008
5.5.Tratarea betonului dupa turnare

Pentru a se asigura condiții favorabile de întărire si de reducerea deformațiilor din contracții,
betonul turnat va fi protejat pentru menținerea umidității minime timp de 7 zile după turnare,
respectând indicațiile si condițiile de la punctul 6.40 - 6.45 din NE 012/2007.
5.6.Decofrarea
Părțile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistenta minima de 2.5
N/mm2, astfel încât fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate (cca.2-4 zile).
Pentru decofrarea fetelor inferioare la placi si grinzi si menținerea popilor de siguranța se vor
respecta cu strictețe condițiile.
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrărilor de beton si beton armat monolit sunt:
La lungime - +/- 4mm;
La lățime - +/-3mm;
La suprafețele de rezemare, lungimea sau lățimea pentru elementele de planșeu si acoperiș +/-
10mm la L mai mari de 6m; +/-15mm la L mai mici de 6m;
Pentru construcțiile cu caracter special se vor respecta abaterile date din proiect.
7. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE BETOANE

Criteriile pentru aprecierea calității betonului se vor lua după Anexa X.5 din NE 012/2007 si
STAS 1275-81, si urmăresc evitarea livrării si punerii in opera a unui beton care nu îndeplinește
condițiile impuse.
Calitatea betonului pus in opera se apreciază după Anexa X.7 din NE 012/2007si se
consemnează intr-un proces - verbal încheiat intre beneficiar si constructor.
Daca nu s-au îndeplinit condițiile de calitate se vor analiza de către proiectant masurile ce se
impun.
Recepția structurii de rezistenta se va face conform Caiet V punctele 2.13 - 2.15 din NE
012/2007, iar încadrarea in abaterile admise se va face conform Anexei X.3 din NE 012/2007.

Măsurătoarea lucrărilor de turnare a betoanelor se va face la mc. de beton gata turnat si
compactat pe volum real al elementelor turnate conform proiectului, scăzându-se golurile cu
secțiunea mai mica de 400cm fiecare.
Intocmit,
1.3. CAIET DE SARCINI COFRAJE
1. GENERALITĂŢI
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrările de cofrare pentru
RO 24301140; J17/1517/2008
turnarea betoanelor monolite de orice fel (simple sau armate) la elementele de construcții ca:
fundații, pereți, stâlpi, grinzi sau placi. Acest capitol nu se refera la cofraje speciale cum sunt:
cofraje glisante, cofraje tunel, cofraje pentru elemente de tipul cupolelor, pânze subțiri, planșee
casetate etc., altele decât cele obișnuite.

Normativ pentru executarea lucrărilor din beton si beton armat – NE 012-2;
Normativ pentru alcătuirea si folosirea cofrajelor metalice pliante pentru pereții din beton
monolit la clădiri – C162-73;
Instrucțiuni tehnice privind alcătuirea si folosirea cofrajelor din placi pentru cofraje – C11-74;
Normative pentru verificarea calității si recepția lucrărilor de construcții – C56-85;
3. MATERIALE
Materialele utilizate pentru cofraje vor fi: material lemnos si derivate ale acestuia, metal sau
materiale plastice. Materialele trebuie sa corespunda reglementarilor in vigoare.
Pentru materialul lemnos se va utiliza:
- cherestea de rășinoase conform STAS 6455-71, calitatea C;
- placaj pentru lucrări exterioare conform STAS 10913-77;
- șuruburi cu cap înecat pentru lemn conform STAS 1452-82, cuie filetate conform STAS 2111-
90 tip B sau cuie din sarma de otel cu cap conic tip D.
Cofrajele metalice se executa de regula din otel pentru construcții conform C 162-73 și
C-03.
Pentru unguentul de garda aplicat imediat după curățire, se va folosi emulsie parafinoasa STN cu
următoarea compoziție:
- parafina 20.0 25%
- săpun 1.5 2%
- apa 78.5 73%
4. OPERATIUNI DE MONTARE A COFRAJELOR

Curățirea si nivelarea locului de montaj;
Trasarea poziției cofrajului;
Transportul si așezarea panourilor si a celorlalte materiale si elemente de inventar in apropierea
locului de montaj;
Curățirea si ungerea panourilor;
Asamblarea si susținerea provizorie a acestora;
Verificarea poziției cofrajului pentru fiecare element de construcție, atât in plan orizontal cat si
in plan vertical si fixarea in poziție corecta in relația cu elementele de la etajul inferior;
Verificarea golurilor;
Încheierea, legarea (blocarea) si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul

dispozitivelor de blocare (caloti, juguri, tiranți, zăvoare, distanțiere, proptele, contravântuiri,
etc.);
Etanșarea rosturilor.
RO 24301140; J17/1517/2008
5. DECOFRAREA
Părțile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după atingerea unei rezistente in beton de 25N/mm,
așa încât fetele si muchiile sa nu fie deteriorate. Pentru decofrarea fetelor inferioare la placi si
grinzi si menținerea popilor de siguranța se vor respecta cu strictețe condițiile din NE012.
Se ștemuiesc cu mortar de ciment găurile pentru tiranții cofrajului.
Se debavurează suprafețele de beton si se remediază defectele de turnare.
Daca in documentația tehnica nu sunt date sarcini suplimentare se vor respecta următoarele
abateri la elementele de cofraj gata confecționate:
lungime - ± 4mm;
lățime - ± 3mm;
Abaterile limita ale suprafețelor de rezemare ale elementelor prefabricate:
- elemente de planșeu si acoperiș < 6m ±10mm; > 6m ± 15mm;
- grinzi si pereți ± 20mm;
- stâlpi ±10mm.
7. PROIECTAREA COFRAJELOR
Proiectul pentru cofraj si susțineri se elaborează de antreprenor pe cheltuiala sa.
La proiectare se va tine cont de NE 012 care prezintă sarcinile de calcul pentru cofraje.
8. CONDITII PRIVIND CONTROLUL CALITATII

Controlul preliminar care cuprinde:
- lucrările pregătitoare, in special trasarea, si elementele sau subansamblurile de cofraje si
susțineri;
- în cursul execuției poziționarea fata de trasare si modul de fixare a elementelor;
- în final, receptai cofrajelor si consemnarea in “Registrul de procese verbale pentru verificarea
calității lucrărilor ce devin ascunse”, ținând seama de precizările din NE 012;
- alcătuirea elementelor de susținere si sprijinire;
- încheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanșeității acestora;
- dimensiunile interioare a cofrajelor, in raport cu cele ale elementelor care urmează a se betona;
- poziția cofrajelor in raport cu trasarea si cu elementele corespunzătoare situate la nivelele
inferioare;
- verificarea golurilor.

Măsurătorile lucrărilor de cofraje se fac la m de cofraj in contact cu betonul. Se scad golurile mai
mari de 0.25 m. La maturatori se respecta condițiile din indicatorul normelor de deviz C ultima
ediție.
In afara lucrărilor arătate mai sus se vor prevedea:
- montarea de șipci triunghiulare pentru evitarea muchiilor vii;
- montarea schelelor de acces si a platformelor de lucru la betonare si armare;
- ștemuirea golurilor lăsate de tiranți;
RO 24301140; J17/1517/2008
- debavurarea muchiilor si repararea golurilor si a defectelor;

- ungerea cofrajelor cu materiale ce nu afectează aspectul finisajului (pe parcursul exploatării);
- se cuprind preturile de achiziționare, transport, montare, demontare, curățire, returnarea la
deținător, precum si chiria in caz de imobilizare pe șantier.
10.. N.P.M. LUCRARI DE DULGHERIE PENTRU COFRAJE, SCHELE SI ESAFODAJE

Se vor respecta următoarele:
10.1.1. Se interzice aglomerarea personalului muncitor, materialelor, sculelor, dispozitivelor,
utilajelor, elementelor de construcții in cantități ce depășesc încărcările luate in calcul.
Pentru evitarea acestei situații, se vor afișa placarde cu încărcările maxime admise, precum si
modul lor de așezare.
10.1.2. La lucrările de montare si demontare la înălțime a cofrajelor, schelelor si eșafodajelor va
fi admis personal muncitor: apt pentru lucrul la înălțime; având vârsta minim 18 ani; sa aibă
calificarea corespunzătoare; sa fie instruit cu privire la normele de protecția muncii;
10.1.3. Maiștrii si șefii formațiilor de lucru care executa cofraje, schele si eșafodaje la înălțime
sunt obligați sa verifice zilnic ca personalul muncitor din formație sa fie dotat cu echipamentul
de protecție specific.
10.1.4. Montarea si demontarea cofrajelor, schelelor, si eșafodajelor se va executa de personalul
muncitor instruit, sub supravegherea tehnica a maistrului lucrării si a sefului formației de lucru.
10.1.5 Zilnic, înaintea de începerea lucrului, maistrul si șefii formațiilor de lucru vor controla
starea cofrajelor, schelelor si a eșafodajelor si in mod deosebit, rezemările, ancorările,
contravântuirile, îmbinările, padinele si elementele de protecție. Orice defecțiune constatata va fi
urgent remediata înainte de a se permite accesul personalului muncitor.
10.1.6. Platformele de lucru vor avea lățimea necesara care sa asigure un spațiu pentru circulația
personalului muncitor de cel puțin 0.75m lățime si 1.8m înălțime libera, si in care nu se va
depozita nici un fel de material.
10.1.7. Padinele de lucru si rampele de acces vor avea o suprafața continua.
10.1.8. Așezarea padinei pe reazeme va fi astfel făcuta încât sa fie exclusa posibilitatea deplasării
sau alunecării ei. Se interzice așezarea ei in consola.
10.1.9. Pentru a prevenii căderea personalului muncitor rampele de acces si padinele de lucru ale
cofrajelor, schelelor si eșafodajelor situate mai sus de 1m de la nivelul solului sau planșeului,
trebuie împrejmuite pe conturul exterior cu parapete solizi de protecție.
10.1.10. Demontarea cofrajelor, schelelor si a eșafodajelor se va face numai pe baza dispoziției
sefului de punct de lucru si numai după ce s-au luat toate masurile de protecția muncii.
10.1.11. Personalul muncitor ce lucreze cu materiale lemnoase, va fi dotat cu ochelari de
protecție, in cazul prelucrării acestor materiale. Îndepărtarea așchiilor si rumegușului se va face
cu perii.
10.1.12. La lucrările cu materiale lemnoase se interzice fumatul.
11.Cofraje
11.1. Montarea, exploatarea si demontarea cofrajelor
11.2. Componentele care alcătuiesc cofrajele pentru turnarea elementelor din beton armat si
beton trebuiesc asamblate perfect si bine consolidate intre ele.
11.2.1. Decofrarea construcțiilor din beton armat este admisa numai după întărirea suficienta a
RO 24301140; J17/1517/2008
betonului. Timpul de întărire a betonului va fi determinat ținând seama de prevederile

normativului pentru betoane , in funcție de marca cimentului, temperatura medie exterioara si
deschiderea elementului de construcții.
11.2.2. Se interzice utilizarea răngilor si târnăcoapelor la decofrare, precum si forțarea sau
izbirea susținerilor.
11.2.3. Încărcarea construcției decofrate cu încărcările totale prevăzute in calcule, se admite
numai după ce betonul a atins marca prescrisa.
11.2.4. Toate operațiunile de cofrare si decofrare vor fi făcute sub directa supraveghere si
răspundere a maistrului si a sefului de echipa, ce vor urmării desfășurarea operațiunilor, in
ordinea lor tehnologica.
Intocmit,
1.4. CAIET DE SARCINI ARMATURI
1. GENERALITĂŢI
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuie respectate la lucrări de montarea armaturilor pentru
elementele din beton armat confecționate cu agregate grele, turnate monolit pe șantier in
elemente de construcții curente de orice fel la lucrări de construcții industriale, agrozootehnice,
locuințe si social culturale.
Prescripții pentru montarea armaturilor ce trebuie respectate la executarea lucrărilor speciale cum
sunt: elemente de beton armat cu armatura precomprimata, pânze subțiri, construcții masive,
hidrotehnice, precum si elemente aflate in zone cu agresivitate naturala sau chimica, elemente
supuse la temperaturi ridicate sau executate din agregate ușoare, se vor indica separat.
RO 24301140; J17/1517/2008

La lucrările de montare a armaturilor pentru elementele din beton armat se vor avea in vedere
următoarele standarde si normative de referința:
Produse de otel pentru armarea betonului, otel betonat laminat la cald. Mărci si condiții de
calitate– SR438/1-2012;
Sarma trasa pentru beton armat – STAS 438/2-2012;
Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate – ST 009-2011;
Proiectarea structurilor din beton. Reguli generale și reguli pentru clădiri-
SR EN 1992-1-1-2004;
Normativ pentru executarea lucrărilor din beton si beton armat – NE 012; Instrucțiuni tehnice
pentru sudarea armaturilor de otel beton – C28-83; Normativ pentru verificarea calității si
recepția lucrărilor de construcții si instalații aferente – C56-85;
Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din otel ale constructivilor civile, industriale si
agricole – C150-99;
Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armaturii cu plase sudate a elementelor de
beton – P59-86;
Instrucțiuni tehnice pentru calculul si alcătuirea constructiva a structurilor compuse din otel-
beton – P83-81;
Normativ pentru proiectarea antiseismica a construcțiilor de locuințe, social-culturale,
agrozootehnice si industriale – P100/1-2013;
Normativ privind proiectarea si executarea lucrărilor de fundații directe la construcții
NP112/2014;
3. MATERIALE
Sortimentele uzuale de oteluri pentru armaturi, caracteristicile de forma si dimensiuni, sunt
precizate in NE 012.
Controlul calității otelurilor se executa conform STAS 438/1-89 Capitolul 3, STAS 438/2-80
Capitolul 3, STAS 438/3-89 Capitolul 3
5. CONTROLUL CALITATII
Controlul calității lucrărilor de montarea armaturilor pentru elementele din beton armat.
In normativul C 56-85, Caietul V, Capitolul 2.4 sunt prevăzute toate verificările si modul
de stipulare a observațiilor făcute asupra armaturilor montate in cofraje, pregătite pentru betoane.
Documentația pregătita pentru recepția structurii de rezistenta trebuie sa continue actele
si datele prevăzute la Punctul 2.11. din normativ.
La fasonarea armaturilor se va trece numai după ce otelurile pentru elementele din beton
armat au fost verificate conform prevederilor STAS 1799-81 "Construcții de beton armat si
precomprimat". Tipul si frecventa încercărilor pentru verificarea calității materialelor si
betoanelor, numai daca materialul corespunde calitativ.
RO 24301140; J17/1517/2008
Intocmit,
1.5. CAIET DE SARCINI STRUCTURA METALICA
CUPRINS
1. Obiectul caietului de sarcini
2. Constructia metalica, executia în uzina
3. Constructia metalica, executia pe santier
4. Receptia lucrarilor de constructii
5. Dispozitii finale
6. Intretinerea constructiilor
7. Anexa 1 - Prescriptii generale de executie pentru subansamble sudate din otel carbon, slab
aliate
8. Protectia împotriva coroziunii
1. GENERALITATI
1.1. OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI
RO 24301140; J17/1517/2008
Prezentul Caiet de sarcini se aplica la executia, controlul si receptia constructiilor

metalice ce fac parte din investitie.
Executia, receptia, depozitarea, atât în uzina cât si pe santier, transportul, ambalarea, montajul,
vopsitoria si finisajul constructiei si a partilor de constructie metalica, vor respecta prevederile
standardelor, normativelor si intructiunilor tehnice in vigoare si prevederile prezentului Caiet de
sarcini.
Prezentul Caiet de sarcini nu suplineste prevederile normativelor in vigoare ci le
completeaza si precizeaza anumite detalii si modul de interpretare. Unitatile producatoare
specializate sau santierele trebuie sa fie dotate cu mijloace de executie, control si personal
calificat in vederea coordonarii, inspectiei, incercarii si realizarii conditiilor impuse de nivelul de
acceptare indicat in documentatia de executie.
Respectarea prevederilor normativelor in vigoare si a prezentului Caiet de sarcini, este
obligatorie si constituie baza receptiei provizorii si definitive a unor parti din lucrare sau a
ansamblului ei.
Furnizorul (executantul) va face instructajul necesar întregului personal de executie, în uzina si
pe santier, referitor la proiect, normative, intructiuni tehnice si prezentul Caiet de sarcini în asa
fel încât fiecare din cei ce contribuie la realizarea lucrarii sa cunoasca perfect sarcinile ce le revin
în respectarea conditiilor tehnice de calitate a lucrarii.
In scopul asigurarii calitatii lucrarii, furnizorul poate completa prezentul Caiet de sarcini cu alte
prevederi pe care le va considera necesare, în vederea realizarii corecte a elementelor
constitutive, subansamblurilor si ansamblurilor uzinate si montate.
Pentru lucrarile de constructii metalice se vor respecta:
STAS 767/0 - 88 Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii tehnice
generale de calitate.
STAS 767/2 - 78 Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite si imbinari cu
suruburi de constructii din otel. Prescriptii de executie
SR EN 10025-1/05 Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii. Partea 1: Conditii
tehnice de livrare;
SR EN 10210-1/06 Profile cave finisate la cald pentru constructii din oteluri de constructie
nealiate si cu granulatie fina. Partea 1: Conditii tehnice de livrare;
SR EN 10219-1/06 Profile cave deformate la rece pentru constructii din oteluri de constructie
nealiate si cu granulatie fina.- Partea 1: Conditii tehnice de livrare.
C 150 - 1999 Normativ privind calitatea îmbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile,
industriale si agricole.
SR EN 25817/93 Imbinari sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile de acceptare a
defectelor.
SR EN 14399-1/05 Asamblari de înalta rezistenta cu suruburi pretensionate pentru structuri
metalice. Partea 1: Cerinte generale.
C 56 - 2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente.
SR EN ISO 13920/1998 Tolerante generale pentru constructii sudate.
SR EN 22553-1995 Imbinari sudate si lipite. Reprezentari simbolice pe desene
STAS 735 – 1994 Desene tehnice. Reprezentare si notarea imbinarilor sudate
STAS 735/2 – 1987 Notarea pe desen a procedeelor de examinare nedistructiva a
RO 24301140; J17/1517/2008
imbinarilor sudate
STAS 5500 – 1990 Metodologie. Defecte. Terminologie
STAS 5555-1-1991 Sudarea metalelor. Terminologie generala
STAS 5555-2-1990 Sudarea metalelor. Procedee de sudare. Clasificare si terminologie
STAS 5730/1-1995 Starea suprafetelor. Notiuni generale
STAS 5942 – 1993 Protectia impotriva radiatiilor nucleare. Doze maxime admise
STAS 6914 – 1995 Defectoscopie ultrasonica. Terminologie
STAS 7365 – 1990 Sudarea metalelor. Pozitii principale de sudare
STAS 10041 – 1995 Defectoscopie cu lichide penetrante. Terminologie
STAS 10043 – 1995 Defectoscopie cu radiatii penetrante. Terminologie
STAS 11613 – 1991Taierea termica a metalelor. Clasificare si terminologie
SR EN 287-1-1993 Calificarea sudorilor. Sudare prin topire. Partea 1: Otel
SR EN 288-1-1995 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice.
Partea 1: Reguli generale pentru sudarea prin topire
Partea 2: Specificatia procedurilor de sudare pentru sudarea cu arc electric
Partea 3: Verificarea procedurii de sudare cu arc electric a otelurilor
Partea 5: Calificarea prin utilizarea de materiale pentru sudare certificate la sudarea cu arc
electric
Partea 6: Calificarea prin referire la experienta anterioara
Partea 7: Calificarea prin referire la o procedura de sudare standard pentru sudarea cu arc electric
Partea 8: Calificarea printr-o incercare de sudare inainte de
inceperea fabricatiei
SR EN 462-1-1996 Examinari nedistructive. Calitatea imaginii radiografiilor .
- Partea 1:Indicatori de calitate a imaginii (tip cu fire). Determinarea indicelui de
calitate a imaginii.
SR EN 462-2-1996 Examinari nedistructive. Calitatea imaginii radiografiilor .
- Partea 2:Indicatori de calitate a imaginii (tip cu trepte si gauri). Determinarea indicelui de
calitate a imaginii.
SR EN 476-1994 Calificarea si cerificarea personalului pentru incercari nedistructive
SR EN 719-1995 Coordonarea sudarii. Sarcini si responsabilitati
SR EN 729-1-1996 Conditii de calitate pentru sudare. Sudarea prin topire a
materialelor metalice. Partea 1: Ghid pentru selectie si utilizare
materialelor metalice. Partea 2: Conditii de calitate complete
materialelor metalice. Partea 3: Conditii de calitate normale
materialelor metalice. Partea 4: Conditii de calitate elementare
RO 24301140; J17/1517/2008
SR EN 22553-1995 Imbinari sudate si lipite. Reprezentari simbolice pe desene

SR EN 25817-1993 Imbinari sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile de acceptare a
defectelor
SR EN 26520-1994 Clasificarea imperfectiunilor din sudurile prin topire ale metalelor cu
comentarii explicative
SR EN 27963-1995 Bloc de calibrare nr.2 pentru examinarea cu ultrasunete a
imbinarilor sudate
SR EN 29692-1994 Sudare cu arc electric cu electrod invelit, sudare cu arc electric in mediu de
gaz protector si sudare cu gaze prin topire. Pregatirea pieselor de imbinat otel
STAS 1125/1-1991 Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea cu arc electric. Conditii
tehnice generale de calitate
STAS 1125/2-1991 Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor
carbon si slab aliate. Tipuri si conditii tehnice
STAS 1125/3-1990 Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor cu
granulatie fina si a otelurilor utilizate la temperatura scazuta. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 1126 – 1987 Sudarea metalelor. Sârma plina de otel pentru sudare
STAS 9477/1-1979 Fluxuri topite pentru sudarea otelurilor. Marci si conditii tehnice de calitate
STAS 7194 – 1979 Sudabilitatea otelurilor. Elemente de baza
STAS 10564/1-1981Taierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate a taieturilor
STAS 5730/2-1985 Starea suprafetelor. Parametri de rugozitate si specificarea
rugozitatii suprafetelor
STAS 6726-1985 Imbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea
otelurilor cu arc electric acoperit
STAS 735/2 – 1987 Desene tehnice. Notarea procedeelor de verificare nedistructiva a
imbinarilor sudate
STAS 9552 – 1987 Controlul ultrasonic al imbinarilor sudate cap la cap prin topire
STAS 6606/1 – 1986 Defectoscopie cu radiatii penetrante. Controlul imbinarilor sudate prin
topire
STAS 10138-1975 Defectoscopie cu radiatii penetrante. Conditii de observare a
radiografiilor
STAS 13008 – 1991 Indicatori de calitate a imaginii radigrafice
STAS 10214 – 1984 Defectoscopie cu lichide penetrante
STAS 8539 – 1985 Defectoscopie cu pulberi magnetice
STAS 5540/2 –1982 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la tractiune
STAS 5540/3 –1981 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la indoire
STAS 5540/4 –1986 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la incovoiere prin soc
STAS 5540/5 –1985 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea de duritate
STAS 5540/6 –1977 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea de aplatisare
STAS 5976/1 -1982 Incercari mecanice ale imbinarilor sudate in colt
STAS 7356/1-1980 Incercari mecanice ale metalului depus prin sudare manuala cu arc electric,
cu electrozi inveliti
STAS 7356/2-1980 Incercari mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric, sub strat
de flux
STAS 7356/3-1980 Incercari mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric in mediu
RO 24301140; J17/1517/2008
de gaz protector
STAS 7356/4-1980 Incercari mecanice ale metalului depus prin sudare electrica in baie de zgura
STAS 10953-1985 Sudarea metalelor. Luarea probelor pentru determinarea compozitiei chimice
a metalului depus
STAS 10047/1-1981 Sudarea metalelor. Determinarea continutului de hidrogen difuzibil din
metalul depus cu electrozi inveliti prin metoda extragerii in vid
STAS 10047/2-1985 Sudarea metalelor. Determinarea continutului de hidrogen difuzibil din
metalul cusaturii sudate sub start de flux, prin metoda extragerii in vid
STAS 10952/1-1977 Sudarea metalelor. Analiza metalografica a imbinarilor sudate prin topire
STAS 395 – 1990 Otel laminat la cald. Otel lat
STAS 404/1 – 1990 Tevi din otel, fara sudura, laminate la cald pentru constructii cu
destinatie comerciala
STAS 404/2 – 1990 Tevi din otel, fara sudura, laminate la cald pentru constructii
STAS 424 – 1990 Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale
STAS 438/1 – 1989 Otel beton rotund – neted OB 37
STAS 438/2 – 1991 Otel beton rotund cu profil periodic PC 52, PC 60
STAS 438/3 – 1989 Plase sudate
STAS 564 – 1990 Otel laminat la cald. Otel U – dimensiuni si tolerante
STAS 565 – 1990 Otel laminat la cald. Otel I – dimensiuni si tolerante
STAS 505 – 1990 Otel laminat la cald. Table groase – dimensiuni si tolerante
STAS 530 – 1990 Tevi din otel, fara sudura, trase sau laminate la rece pentru
constructii
STAS 6086 – 1990 Tevi profilate din otel fara sudura. Tevi patrate si tevi
dreptunghiulare
STAS 7657 – 1990 Tevi din otel sudate longitudinal pentru constructii
STAS 10108/0-1990 Caracteristicile de calcul ale otelurilor laminate si ale suruburilor
STAS 500-1/1989 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehnice generale
STAS 500-2/1980 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci
STAS 500-3/1980 Oteluri de uz general pentru constructii rezistente la coroziune
atmosferica. Marci
STAS 8183 – 1980 Oteluri pentru tevi fara sudura, de uz general. Marci si conditii
tehnice de calitate
STAS 9021/1-1989 Otel laminat la cald, cu granulatie fina, pentru constructii sudate. Table de
otel cu limita de curgere ridicata
SR ISO 7438 – 1993 Materiale metalice. Incercarea la indoire
STAS 6605 – 1978 Incercarile metalelor. Incercarea la tractiune a otelului beton, a
sârmei si a produselor din sârma pentru beton precomprimat
STAS 200 – 1987 Incercarile metalelor. Incercarea la tractiune
STAS 10101/2 A2-78 Actiuni in constructii. Actiuni datorate procesului de exploatare. Incarcari
datorate podurilor rulante.
STAS 10108/0 – 1978 Constructii civile, industriale si agricole. Calculul elementelor din otel
STAS 8542 – 1992 Alegerea otelurilor pentru constructii metalice
STAS 8600 – 1990 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si
asamblari in constructii. Sistem de tolerante
RO 24301140; J17/1517/2008
STAS 767/0 – 1993 Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii
tehnice generale de calitate
STAS 7009 – 1993 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si
asamblari in constructii. Terminologie
STAS 1336 – 1990 Constructii. Incercarea in situ a constructiilor prin incercari statice
STAS 2350 – 1992 Suruburi pentru fundatii. Clasa de executie C
GP 016 – 97 Ghid pentru proiectarea imbinarilor prin contact ale stalpilor din
otel facand parte din structura cladirilor etajate
Pentru constructii civile, industriale si agricole se folosesc, in mod curent, otelurile
urmatoare: oteluri de uz general pentru constructii
STAS 500-1/1989 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehnice generale
STAS 500-2/1980 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci oteluri de uz general pentru
constructii rezistente la coroziune
STAS 500-3/1980 Oteluri de uz general pentru constructii rezistente la coroziune
atmosferica. Marci oteluri pentru tevi fara sudura, de uz general
STAS 8183 – 1980 Oteluri pentru tevi fara sudura, de uz general. Marci si conditii tehnice de
calitate table de otel pentru constructii sudate din otel cu granulatie fina
STAS 9021/1-1989 Otel laminat la cald, cu granulatie fina, pentru constructii sudate. Table de
otel cu limita de curgere ridicata
Alegerea otelurilor si prescrierea conditiilor de calitate se fac in functie de urmatoarele criterii:
- criterii de rezistenta, conform STAS 10108/0-78 si anume: raportul dintre rezistenta
la rupere si limita de curgere sa fie cel putin egal cu 1,2;
- criterii de evitare a ruperii fragile, conform STAS R 8542-79 si anume:
o alungirea specifica la rupere sa fie egala cu cel putin 15%;
o alungirea specifica la rupere sa fie cel putin de 20 de ori mai mare decât alungirea specifica
limitei de curgere;
- criterii de sudabilitate, conform STAS 7194-79 – sa aiba o buna sudabilitate;
- criterii economice.
Raspunderile legate de folosirea otelurilor (conform STAS 7194-79) revin factorilor care
contribuie la realizarea constructiilor sudate, dupa cum urmeaza:
- comportarea metalurgica la sudare, in functie de standardul de produs va fi garantata de
producatorul de otel;
- comportarea oteluluifata de o anumita procedura de sudare se asigura prin calificarea
procedurilor de sudare de catre unitatea care executa constructia sudata sau prin proceduri
calificate in alte unitati si verificate periodic;
Proiectantul este factorul unic care poate aviza inlocuirea otelurilor prevazute in
documentatia tehnica.
Categoria de executie a elementului este definita conform STAS 767/0-88, cu
urmatoarele precizari:
In categoria de executie A se inscriu elementele care indeplinesc cel putin una
din urmatoarele conditii:
Sunt exploatate sub temperatura minima de proiectare de - 20°C inclusiv (conform STAS
R 8542-79);
Intra in alcatuirea cailor de rulare pentru poduri rulante din grupele de functionare III,IV
RO 24301140; J17/1517/2008
si V (definite in STAS 10101/2 A2-78 “Actiuni in constructii. Actiuni datorate procesului de

exploatare. Incarcari datorate podurilor rulante“) si au cel putin o sectiune in care eforturile
unitare depasesc 90% din rezistenta de calcul (R) sau 70% din rezistenta de calcul la oboseala
(ƔR);
Intra in alcatuirea platformelor, estacadelor s.a. supuse direct la solicitari variabile ce
depasesc 0,5 milioane cicluri pe durata constructiei sau 10000 cicluri pe an;
Intra in alcatuirea unor structuri speciale cu deschideri care depasesc 36 m;
Elemente de rezistenta din alcatuirea buncarelor sau recipientilor care contin
materiale cu grad de periculozitate egal cu 1 (conform instructiunilor tehnice I 27-82);
Avarierea elementului ar putea avea drept consecinta pierderea de vieti omenesti
sau pagube mari, care ar putea afecta economia nationala (fermele de acoperis din expozitii, sali
de sport cu tribune, hale cu destinatie speciala etc.);
Alte necesitati tehnice justificate de proiectant.
Categoria de executie B cuprinde restul elementelor care nu indeplinesc nici una
din conditiile prevazute pentru categoria A, cum ar fi:
Stâlpii si fermele halelor industriale exploatate deasupra temperaturii minime de
, cu deschideri sub 36 m, indiferent de grupa de functionare a podurilor rulante;
Caile de rulare pentru poduri rulante din grupele de functionare I si II (STAS
10101/2A2-78);
Elemente secundare de acoperis;
Elemente de rezistenta pentru pereti;
Sustineri de instalatii sau utilaje care nu se incadreaza intr-un regim special;
Elemente de rezistenta din alcatuirea buncarelor sau recipientilor care contin materiale cu grad
de periculozitate egal cu 0 (conform I27-82 “Instructiuni tehnice privind stabilirea si verificarea
clasei de calitate a imbinarilor sudate la conducte tehnologice“).
Modul de solicitare a fost grupat in doua mari categorii, dupa modul de actionare a
incarcarilor: solicitari statice si solicitari dinamice.
Tipul de solicitare predominant se considera acela pentru care valoarea absoluta a
efortului unitar (compresiune, intindere, forfecare etc.) depaseste 70% din valoarea efortului
unitar echivalent, calculat conform STAS 10108/0-78.
Se disting doua categorii de solicitari:
- compresiune;
- intindere sau forfecare.
Marimea eforturilor unitare pune in evidenta relatia dintre efortul unitar si nocivitatea defectelor
din suduri.
Au fost stabilite urmatoarele trepte:
- 70% din rezistenta sudurii la solicitari statice (Rs) pentru elementele din ambele
categorii de executie si la solicitari dinamice pentru elementele din categoria B de executie;
- 70% din rezistenta sudurii la oboseala (ƔRs) pentru elementele din categoria A de
executie.
Nivelurile de acceptare a imbinarilor sudate se vor alege rational, pentru a satisface
conditiile de rezistenta si pentru a nu scumpi inutil valoarea lucrarilor.
1.2. DOCUMENTATIA
RO 24301140; J17/1517/2008
1.2.1. Documentatia tehnica de executie este elaborata de:

- proiectant;
- intreprinderea care uzineaza elementele si subansamblele de constructie;
- intreprinderea care executa montajul structurii metalice.
1.2.2. Documentatia tehnica elaborata de proiectant:

Aceasta trebuie sa cuprinda piesele scrise si desenate specificate la articolul 1.4.1 din STAS
767/0 - 88, la care se adauga :
- categoria de executie A sau B pentru fiecare element in parte conform articolului 1.3. din STAS
767/0 - 88;
- pe elementele sudate se va indica, pentru fiecare cusatura sudata in parte, nivelul de acceptare
al sudurilor conform Instructiunilor tehnice C 150 - 99;
- daca pe planurile de executie nu se specifica grosimea cusaturilor de colt (a), aceasta se
stabileste de catre intreprinderea de uzinare in functie de grosimea (t) a produselor laminate care
se imbina, conform tabelului A.
TABELUL A - GROSIMEA CUSATURILOR DE COLT
Grosimea tablelor Grosimea cusaturilor

t (mm) de colt a (mm) min.
4....8 3.5
9....15 4.0
16...20 4.5
21 ...30 5.0
31 ...40 6.0
> 40 8.0
La grosimi neegale ale produselor laminate care se sudeaza, grosimea minima a

cusaturilor de colt (a) se stabileste corespunzator grosimii minime a celor doua laminate.
1.2.3. Documentatia ce trebuie elaborata de uzina constructoare

1.2.3.1. Furnizorul are obligatia sa intocmeasca o documentatie a tehnologiei de
confectionare, care sa cuprinda operatiile de debitare si prelucrare a pieselor si preasamblare in
uzina.
Intreprinderea ce uzineaza piesele metalice are obligatia ca inainte de inceperea uzinarii sa
verifice planurile de executie.
O atentie deosebita se va da verificarii tipurilor si formelor cusaturilor sudate prevazute in
proiect. In cazul constatarii unor deficiente sau in vederea usurarii uzinarii (de exemplu alte
forme ale rosturilor, imbinarilor sudate precum si pozitia imbinarilor de uzina suplimentare), se
va proceda dupa cum urmeaza :
- pentru deficiente care nu afecteaza structura metalica din punct de vedere al rezistentei sau
montajului (neconcodanta unor cote, diferente in extrasul de materiale, etc.), uzina efectueaza
modificarile respective, comunicandu-le in mod obligatoriu si proiectantului;
RO 24301140; J17/1517/2008
- pentru unele modificari care ar afecta structura din punct de vedere al rezistentei sau al
montajului, comunica proiectantului propunerile de modificari pentru a-si da avizul.
Orice modificare de proiect se face numai cu aprobarea prealabila, scrisa, a proiectantului.
Modificarile mai importante se introduc in planurile de executie de catre proiectant;
pentru unele modificari mici acestea se pot face de uzina dupa ce primeste avizul in scris al
proiectantului.
1.2.3.2. Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificari, uzina

constructoare intocmeste documentatia de executie care trebuie sa cuprinda :
a) Toate operatiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor incepand de la debitare si
terminand cu expedierea lor.
b) Tehnologia de debitare si taiere.
c) Procesul tehnologic de executie pentru fiecare subansamblu in parte, care trebuie sa asigure
imbinarilor sudate cel putin aceleasi caracteristici mecanice ca si cele ale metalului de baza care
se sudeaza, precum si clasele de calitate prevazute in proiect pentru cusaturile sudate.
d) Preasamblarea in uzina, metodologia de masurare a tolerantelor la premontaj.
1.2.3.3. Procesul tehnologic de executie pentru fiecare piesa trebuie sa cuprinda :
- piese desenate cu cote, pentru fiecare reper;
- procedeele de debitare ale pieselor si de prelucrare a muchiilor, cu modificarea
clasei de calitate a taieturilor;
- marcile si clasele de calitate ale otelurilor care se sudeaza;
- tipurile si dimensiunile cusaturilor sudate;
- forma si dimensiunile muchiilor care urmeaza a se suda conform datelor din
proiect sau, in lipsa acestora, conform SR EN ISO 9692-1/2004 si SR EN ISO 9692-2 :2000;
- marca, caracteristicile si calitatea materialelor de adaos: electrozi, sarme si flexuri;
- modul si ordinea de asamblare a pieselor in subansambluri;
- procedeele de sudare;
- regimul de sudare;
- ordinea de executie a cusaturilor sudate;
- ordinea de aplicare a straturilor de sudura si numarul trecerilor;
- modul de prelucrare a cusaturilor sudate;
- tratamentele termice daca se considera necesare;
- ordinea de asamblare a subansamblelor;
- planul de control nedistructiv (Röentgen, gamma sau ultrasonic) al imbinarilor;
- planul de prelevare a epruvetelor pentru incercari distructive;
- regulile si metodele de verificare a calitatii pe faze de executie, cf. cap. 4 din STAS 767/0 - 88
si prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Regimurile de sudare se stabilesc de catre intreprinderea de uzinare, pe imbinari de proba,
acestea se considera corespunzatoare numai daca rezultatele incercarilor distructive si analizelor
metalografice realizate conform tabel 5 din C 150-99 corespund prevederilor din tabelul 6 al
normativului respectiv.
Pentru fiecare marca de otel si pozitie de sudare prevazuta a se aplica la fiecare
subansamblu diferit, se va executa cate o serie de placi de proba ce se vor stabili de catre ISIM.
1.2.3.4. Procesele tehnologice de executie vor fi avizate de ISIM.
RO 24301140; J17/1517/2008
In vederea realizarii in bune conditii a subansamblelor sudate de serie, intreprinderea executanta

va intocmi fise tehnologice pe baza proceselor tehnologice de mai sus si SDV-urile (scule si
dispozitive verificatoare) de executie pentru toate tipurile diferite de subansamble.
La intocmirea fiselor si procedeelor tehnologice se va avea in vedere respectarea
dimensiunilor si cotelor din proiecte, precum si calitatea lucrarilor, in limita tolerantelor admise
prin STAS 767/0 - 88 si prin prezentul caiet de sarcini.
Dimensiunile si cotele din planurile de executie se inteleg dupa sudarea subansamblelor.Pentru
piesele cu lungimi fixe prevazute ca atare in proiect, dimensiunile se inteleg la + 200C.
1.2.3.5. Inainte de inceperea lucrarilor, in vederea verificarii si definitivarii proceselor
tehnologice de executie, uzina va executa cate un subansamblu principal (cap de serie), stabilit
de proiectant si ISIM, pe care se vor face toate masuratorile si incercarile necesare.
Masuratorile vor cuprinde verificari ale cordoanelor de sudura vizual si cu lichide penetrante,
control radiografic al sudurilor cap la cap si control ultrasonic pentru cusaturile de colt patrunse,
precum si control distructiv pe epruvete extrase din placile tehnologice. Se vor face, de
asemenea, masuratori complete asupra geometriei subansamblului, inainte si dupa premontaj si
se va verifica inscrierea in tolerantele prevazute in prezentul caiet de sarcini.
Rezultatele acestor masuratori si cercetari se verifica de o comisie formata din
reprezentantii proiectantului, uzinei, beneficiarului, intreprinderii de montaj si ISIM.
In functie de rezultatele obtinute, comisia va stabili daca sunt necesare masuratori si incercari
distructve suplimentare si daca subansamblul de proba (cap de serie) executat se va introduce in
lucrare.
Rezultatele acestor incercari si masuratori vor fi consemnate intr-un dosar de omologare al
subansamblului de proba. Subansamblele de proba se vor executa pe baza tehnologiilor de sudare
elaborate de uzina si avizate de ISIM.
Procesul tehnologic de executie pentru subansamblele de proba, care va cuprinde si tehnologiile
de sudare, va fi elaborat de uzina si avizat de ISIM. Dupa omologarea subansamblelor de proba
se vor omologa tehnologiile de sudare pentru toate tipurile de imbinari in conformitate cu SR EN
ISO 15614-8 :2003.
1.2.3.6. Procesele tehnologice de executie pentru subansamblele completate si
definitivate in urma executiei celor de proba, vor fi aduse la cunostinta proiectantului,
beneficiarului si intreprinderii de montaj.
1.2.3.7. Pe baza proceselor tehnologice definitivate in urma incercarilor, inginerul sudor va
extrage din acestea, din "Caietul de sarcini" si standarde, toate sarcinile de executie si conditiile
de calitate ce trebuiesc respectate la lucrarile ce revin fiecarei echipe de lucru (sortare,
indreptare, sablare, trasare, debitare, asamblare provizorie, haftuire, sudare, prelucrare, etc.).
Aceste extrase vor fi predate echipelor si prelucrate cu acestea, astfel incat fiecare muncitor sa
cunoasca perfect sarcinile ce ii revin.
Produsele din otel trebuie sa fie insotite de certificate de calitate din uzina si sa fie
marcate de uzina producatoare.
Certificatele de calitate vor cuprinde garantia Uzinei producatoare asupra:
- Compozitiei chimice pe sarja de otel lichid si ulterior solidificat;
- Aplicarii tratamentelor termice de: omogenizare, detensionare, recristalizare si
normalizare.
RO 24301140; J17/1517/2008
Caracteristicilor mecanice de rezistenta ale otelului folosit:

- limita minima de curgere;
- rezistenta minima de rupere;
- raportul dintre rezistenta minima de rupere si limita minima de curgere egal cu cel
putin 1,25;
- alungirea la inceputul palierului de curgere de cel putin 5% si la extremitatea acestuia de cel
putin 15%;
Caracteristicilor de comportare tehnologica:
a) incercarea la tractiune conform STAS 200/96;
b) indoirea la rece pe dorn, sub un unghi de 180°C, a unei epruvete de grosime data prin
intermediul unui dorn de diametru dat, conform STAS 777/96;
c) incercarea de duritate, conform STAS 201/96;
d) incercarea la incovoiere prin soc, (rezilienta) pe epruvete cu crestatura in “V” sau “U” dispuse
perpendicular pe suprafata piesei metalice, conform STAS 1400/95 si STAS
7511/91. Extragera epruvetei se va face conform prevederilor din STAS 7324/95.
Controlului ultrasonic pentru table cu grosimea mai mare de 12mm, care sa evidentieze absenta
microretasurilor, porozitatilor, sulfurilor, incluziunilor nemetalice, picaturilor reci, fulgilor si
crapaturilor, defecte vinovate de aparitia fenomenului de destramare lamelara, pe directie
normala la planul fibrelor longitudinale de material.
Tenacitatii ridicate la temperaturi scazute si la solicitari dinamice cu amplitudine variabila;
In planurile de executie, conform standardelor SR EN 10027-1:2006 si SR EN 10025- 2:2004,
materialele de baza vor fi trecute sub forma:
S235J2 + N conform EN 10025-2:2004
Unde:
J2 – clasa de calitate pentru otel cu valoarea minima a energiei de rupere (Eg) de
27 Jouli (2,7 kgfm) la temperatura materialului de -20ºC
N – normalizare sau laminare normalizata
Normalizarea asigura proprietati plastice si comportare buna la sudare,
rezistente remarcabile fata de rupere fragile si tenacitate la temperaturi scazute, de
aceea se recomanda otelurile normalizate pentru structuri metalice sudate, cu
solicitari mari si conditii grele de exploatare.
Cerinta „+N” o specifica proiectantul in proiect, respectiv clientul in comanda de
aprovizionare, functie de destinatia finala a produsului metalurgic (tabla, profile).
Lipsa normalizarii (care este un tratament termic de recoacere) in procesul de
laminare poate avea ca efect o alterare a rezistentei mecanice in cazul in care produsele
sunt supuse unor tratamente termice ulterioare, la temperaturi inalte.
- limita minima nominala de curgere a materialului: fy = 235 N/mm2
(pentru t≤16 mm)
- limita de curgere nominala maxima: fy,max = 1,1*Ɣ0v*fy = 1,1*1,
25*235≈325 N/mm2
Ɣ0v = 1,25 – un coeficient de amplificare (suprarezistenta) a limitei de curgere,
- raportul dintre limita de curgere nominala maxima fy,max si limita minima de
curgere nominala este ~ 1,35 > 1,20.
RO 24301140; J17/1517/2008
- Alungirea minima la rupere (A5) va fi de cel putin 20%

- Pentru t > 16 mm: fy (in N/mm2) = fy(t≤16mm) – 0,25*t
Otelurile pentru constructii sunt caracterizate de urmatoarele valori ale proprietatilor

materialului:
Modulul de elasticitate longitudinal E = 210000 N/mm2
Modulul de forfecare G = E / [2(1+)] = 81000 N/mm2
Coeficientul lui Poisson µ= 0,3
Coeficientul de dilatare termica α= 12 x 10-6/C
Masa volumica ρ= 7850 kg/m3
Exigentele de ductilitate pentru oteluri sunt exprimate astfel:
a.La nivelul sectiunilor susceptibile de plastificare
- Simetria sectiunii in raport cu planul de incarcare
- Capacitate de rotire suficienta
- Deplasarile laterale sunt impiedicate
b. Materialul din structura este ductil
- Elasto-plastic fu / fy 1,20
- fu = rezistenta la rupere
- fy = rezistenta minima de curgere
- Alungirea specifica la sfarsitul palierului de curgere εy = 1,5%
- Alungirea la rupere εu = 20%
Introducerea in Romania a seriei de standard SR EN 1993-1-1 este obligatorie;
La constructiile amplasate in zone seismice nu se pot aplica:
Verificarile in domeniul elasto-plastic;
Doua limite de referinta fy si fu – se va utiliza doar limita de curgere „fy” in toate
relatiile de verificare.
Imbinarile cu sudura in adancime (cu patrundere completa), in relief si cu tije se vor verifica in
domeniul elastic la eforturile stabilite printr-un calcul liniar. Se vor utiliza relatiile de calcul din
SR EN 1993-1-8, in care limita de referinta va fi intotdeauna „fy” indiferent de tipul imbinarii.
- Pentru operatiile de sanfrenare, craituire, eliminarea defectelor din suduri, curatirea pieselor
turnate, eliminarea fisurilor, taierea partilor metalice, se vor utiliza ELECTROZI ABIARC,
ascutiti si plati (Abicor – Binzel) sau electrozi HANEX
- Recomandam pentru confectia metalica grundul anticoroziv EPOMID G3200S, pe
baza de rasini epoxidice si fosfat de zinc, cu intarire amidica, aplicat in doua straturi, avand Dft =
50 µm (grosime strat uscat).
Produsele EPOMID G 3200S sunt grunduri anticorozive bicomponente pe baza de rasini
epoxidice si fosfat de zinc, cu intarire amidica. Foarte buna rezistenta la actiunea factorilor de
mediu, buna rezistenta la petrol, ulei mineral, solutii saline, buna rezistenta la agenti chimici,
buna rezistenta la apa si variatii de temperatura, caracteristici mecanice ridicate (duritate, soc
mecanic, flexibilitate), aderenta foarte buna la diverse tipuri de suport, reacoperire usoara.
Grundurile G 3200S sunt utilizate ca strat primar sau intermediar pentru lucrari noi sau de
reparatii si intretinere, acolo unde se solicita sistem epoxidic de protectie:
-protectia anticoroziva a suprafetelor din otel, a reperelor de metal expuse la diverse conditii
favorabile coroziunii;
RO 24301140; J17/1517/2008
-in domeniul constructiilor, protectia tancurilor de produse lichide, punti interioare si exterioare,
motoare principale, pompe, filtre etc.;
-protectia elementelor de rezistenta ale constructiilor din otel;
De asemenea, se pot utiliza si pentru protectia temporara a suprafetelor de otel sablate in
perioada dintre curatare si acoperire finala.
Sunt recomandate pentru climatele: TH, TA, MT, F, N, M.
Temperatura maxima de lucru + 150C.
- Clasa de agresivitate a mediului, conform ISO 12944-1/1998 este C1 (mediu neagresiv,
interior, cu temperaturi intre 19-25C si umiditate intre 40 - 50%).
Laminatele livrate din bazele de aprovizionare trebuie sa fie insotite de certificatele de calitate
care vor cuprinde pe linga garantia Uzinei producatoare si certificatele de calitate conform
prevederilor standardelor de produse. Defectele de suprafata si cele interioare ale laminatelor vor
corespunde punctului 2.2 din STAS 767/0-94.
In caz de dubiu, firma care uzineaza este obligata sa verifice continutul certificatelor de calitate
livrate de Uzina producatoare.
1.2.4. Documentatia tehnica ce trebuie intocmita de intreprinderea ce monteaza structura

metalica.
1.2.4.1. Aceasta trebuie intocmita de personal cu experienta in lucrari de montaj (ingineri,
maistri) care vor conduce montajul, tinand seama de specificul lucrarii si utilajele de care se
dispune, precum si de anotimpul in care se vor face lucrarile de sudare la montaj.
1.2.4.2. Inainte de a incepe elaborarea documentatiei de montaj, intreprinderea care o intocmeste
are obligatia sa verifice documentele tehnice de proiectare si de executie in uzina si sa semnaleze
elaboratorului acestora orice lipsuri sau nepotriviri constatate, precum si sa propuna, daca
considera necesar, unele eventuale modificari sau completari ce ar usura
montajul.
1.2.4.3. Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda :
- spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier al elementelor de
constructii;
- organizarea platformelor de preasamblare pe santier, cu indicarea mijloacelor de
transport si ridicare ce se folosesc;
- verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse;
- pregatirea si executia imbinarilor de montaj;
- verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata;
- ordinea de montaj a elementelor;
- metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de
montaj;
- schema si dimensiunile halei incalzite iarna pentru completarea subansamblelor
uzinate cu unele piese ce se sudeaza pe santier.
1.3. MATERIALE
Materialele de baza trebuie sa corespunda conditiilor prescrise în proiect (marca, clasa de
calitate) sa fie însotite de certificatele de calitate ale furnizorului materialelor si sa aiba marcate
pe fiecare tabla, platbanda etc. marca otelului, clasa de calitate, numarul sarjei precum si
poansonul AQ al furnizorului de material.
RO 24301140; J17/1517/2008
Folosirea laminatelor nemarcate nu este admisa.

La executia constructiilor metalice se foloseste sortimentul de otel :
S235 J2 + N
Caracteristicile otelurilor vor fi solicitate explicit în comanda de materiale catre furnizorul
laminatelor si nu se vor considera având aceasta calitate decât piesele anume marcate, însotite de
certificat de calitate corespunzator. Certificatele de calitate vor trebui prezentate la receptia in
uzina a produselor uzinate, dupa care se vor pastra timp de 10 ani.
Furnizorul lucrarilor este obligat sa verifice prin sondaj calitatea otelului livrat la fiecare 200 -
500 tone livrate. Defectele de suprafata si interioare ale laminatelor trebuie sa corespunda
punctului 2.2. din STAS 767/0-88.
1.3.1. Materialele de adaos

La executia sudurilor manuale (hafturi si suduri definitive) se vor folosi electrozi care trebuie sa
corespunda standardelor pentru materiale de adaos.
Furnizorul care executa imbinarile sudate are responsabilitatea folosirii in fabricatie a
materialelor de adaos corespunzatoare tehnologiilor omologate.
Materialele de adaos se stabilesc de catre responsabilul tehnic cu sudura al unitatii de executie si
se vor utiliza in asa fel incat caracteristicile mecanice de rezistenta a cordoanelor de sudura sa
depaseasca cu min. 20% rezistenta materialelor de baza.
Se recomanda folosirea tehnologiei de sudare in mediu de gaz protector.
1.3.2.Suruburi de inalta rezistenta pretensionate (IP)

Suruburile de inalta rezistenta vor fi din grupa de caracteristici mecanice 8.8 conform SR EN
ISO 898-1/2002 , cu piulite din grupa de caracteristici 8 si 4 conform
SR EN 20898-2 :1997 si saibe conform STAS 8796/3 - 89.
Furnizorul va face de asemenea verificarea caracteristicilor mecanice a suruburilor,
piulitelor si saibelor prin verificarea duritatii Brinell. Proportia verificarilor va fi de cite un organ
de asamblare pentru fiecare lot mai mare de 500 buc. livrat de uzina furnizoare pe baza aceluiasi
certificat de calitate.
Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi depozitate in lazi marcate special.
Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi tratate prin operatia de BRUNARE.
Operatia de brunare este un procedeu de oxidare artificiala a materialelor feroase. Prin brunare
se formeaza o pelicula de oxizi la suprafata pieselor, uniforma, aderenta, compacta, cu aspect
decorativ si care asigura protectie la coroziune.
Grosimea peliculei realizata prin brunare este de 0.8 – 1.5 microni.
Pelicula are capacitate protectoare numai in medii de atmosfera interioara sau usor coroziva si
numai dupa ce piesele se introduc intr-o baie de ulei sau lacuri.
Culoarea pe care o capata piesa este de cele mai multe ori neagra.
Baia propriu-zisa de brunare este incalzita la aproximativ 140ºC. Piesele sunt tinute in baie 30
minute – 1,5 ore, in functie de grosimea straului de brunare dorit. Dupa aceea, piesele se scot din
baia de brunare si sunt introduse in baia de spalare. Ulterior, se face uleierea prin insertia in ulei
incalzit la 110ºC ÷120ºC, timp de 1-2 minute.
Dupa scurgerea uleiului de pe piesa si uscare, piesele prezinta o culoare neagra lucioasa.
RO 24301140; J17/1517/2008
2. CONSTRUCTIA METALICA EXECUTATA ÎN UZINA

2.1. GENERALITATI
Furnizorul lucrarilor va întocmi pentru fiecare subansamblu, un proces tehnologic de executie în

asa fel încât sa asigure buna calitate a lucrarii.
Procesul tehnologic trebuie sa cuprinda:
- piesele desenate pe repere cu toate cotele;
- dimensiunile de taiere si procedeul de taiere al laminatelor;
- calitatile materialului de baza ce trebuie folosit;
- modul de pregatire a marginilor pieselor ce se sudeaza (sanfrenarea);
- modul de preasamblare (haftuire) a elementelor si a subansamblelor;
- procedeul de sudare cu indicarea de a se folosi pe scara larga sudarea automata si
semiautomata;
- regimul de sudare;
- tipurile si dimensiunile cordoanelor de sudura;
- ordinea de executie a cordoanelor pentru evitarea deformatiilor neadmisibile si a
tensiunilor interne mari;
- ordinea de aplicare a straturilor si numarul trecerilor, unde e cazul;
- modul de prelucrare a cordoanelor;
- ordinea de asamblare;
- planul de control Rontgen, gammagrafic sau ultrasonic
Regimurile de sudare se stabilesc in uzina pe placi de proba, considerându-se
corespunzatoare numai dupa efectuarea încercarilor mecanice si fizice ale cordoanelor de
sudura care trebuie sa corespunda cu prevederile prezentului Caiet de sarcini.
Furnizorul este direct si singur raspunzator pentru întocmirea proceselor tehnologice de executie
si sudare ale subansamblelor (care se executa în uzina), de alegerea regimurilor optime de
sudare, de calitatea materialelor de adaos alese ca si calitatea lucrarilor executate, în conformitate
cu planurile de executie si prezentul Caiet de sarcini.
2.2. EXECUTAREA ELEMENTELOR METALICE SUDATE.

PREGATIREA LAMINATELOR
La alegerea lor, laminatele trebuie sa fie controlate din punct de vedere al calitatii, starii si
aspectului lor, precum si al eventualelor defecte de laminare.
Pe baza numarului de sarja imprimata pe laminate ca si pe baza buletinelor de analiza si încercari
mecanice se va verifica corespondenta datelor cu cerintele proiectului, standardelor si prezentului
Caiet de sarcini.
Prin examinarea exterioara pe ambele fete se va stabili starea pieselor si eventualele defecte de
laminare. Laminatele ruginite, murdare de noroi, ulei sau vopsea se vor curata înainte de
prelucrare.
Laminatele cu defecte ca: stratificari, suprapuneri, sufluri, fisuri, incluziuni sau alte
defecte neadmisibile, ca si cele cu abateri dimensionale peste cele admise prin standarde sau
prezentul Caiet de sarcini nu vor fi folosite la executia constructiei metalice sudate. Se poate face
si un control ultrasonic, prin întelegere între parti, în masura în care acest lucru va aparea necesar
RO 24301140; J17/1517/2008
si în functie de posibilitatile tehnice.

Prelucrarea laminatelor fara îndreptarea lor prealabila este admisa în cazul în care
abaterile fata de forma lor geometrica corecta nu depasesc tolerantele cuprinse in standardele in
vigoare (STAS 767/0 - 88) sau pe cele indicate in detaliile de executie.
Laminatele care prezinta deformatii mai mari ca cele mentionate mai sus, trebuie
indreptate inainte de trasare si debitare.
Indreptarea laminatelor se face în conditiile precizate in prescriptiile in vigoare.
Indreptarea la rece este admisa numai daca deformatiile nu depasesc valorile din standardele
pentru laminate în vigoare.
2.3. TRASAREA
Constructiile metalice se vor executa conform detaliilor din proiect, folosind tehnologia proprie
fiecarui atelier specializat.
Trasarea se va executa cu precizie de ±1.00 mm daca in proiect nu se prevede o precizie mai
mare. Nu se admite acumularea mai multor tolerante pe aceeasi linie de cotare.
Trasarea se efectueaza cu instrumente verificate si comparate cu etaloanele de control verificate
oficial sau cu instalatii speciale. Pe sabloane se scriu: simbolul lucrarii, numarul desenului,
pozitia pieselor, diametrul gaurilor, numarul pieselor de acelasi fel etc.
La stabilirea cotelor din trasare si debitare a materialelor se va tine seama ca valorile cotelor din
proiect sa fie cele finale, care trebuie realizate dupa incheierea intregului proces tehnologic de
uzinare. Orientarea pieselor fata de directia de laminare poate fi oricare, daca in proiect nu se
prevede altfel.
Dupa trasare, înainte de executarea taierii se va marca prin poansonare pe fiecare piesa trasata
sarja din care face parte tabla. De asemenea, piesele vor fi marcate prin vopsire (sau poansonare)
cu numarul de pozitie al piesei conform proiectului sau planului de operatii.
Verificarea executarii corecte a marcajului pe piese va fi efectuata prin sondaj de organul AQ,
trasatorul nefiind scutit de raspundere.
2.4. PRELUCRAREA LAMINATELOR
Taierea pieselor se face cu foarfeca, cu fierastraul, cu flacara de oxigen sau cu laser folosindu-se
cu precadere taierea mecanizata. Nu se admit taierile si prelucrarile cu arcul Electric. Racordarile
sau degajarile circulare care sunt prevazute în proiect se vor executa obligatoriu numai prin
gaurire cu burghiul sau prin taiere cu suflai axial cu compas.
La piesele debitate sau prelucrate cu flacara, la care nu se mai fac prelucrari ale
muchiilor, este obligatoriu sa se curete crusta de zgura care se formeaza la partea inferioara a
taieturii.
Prelucrarea muchiilor (sanfrenarea) pieselor ce trebuie îmbinate prin sudura este
obligatorie si se va executa conform procesului tehnologic de executie.
Prelucrarea muchiilor se poate executa atât cu mijloace mecanice (de exemplu prin
aschiere), cât si mecanizat, cu flacara de oxigaz. Dupa sanfrenarea cu flacara este obligatorie
RO 24301140; J17/1517/2008
polizarea muchiilor sanfrenate pe o adancime de minim 2 mm. Nu se admite prelucrarea

muchiilor manual cu flacara de oxigaz.
Suprafetele taieturilor executate cu stanta sau flacara se prelucreaza prin aschiere pe o adancime
de 2 – 3 mm. Se excepteaza marginile libere ale guseelor ori rigidizarilor. Marginile taieturilor
executate cu flacara, foarfeca sau laser nu mai necesita prelucrarea prin aschiere, daca prin
sudare se topesc complet sau daca se asigura taierii clasa de calitate conform 1.2.1 SR EN ISO
9013 – 1998.
O eventuala preincalzire a laminatelor inainte de taiere se va face conform prevederilor
procesului tehnologic de uzinare. Crestaturile, neregularitatile sau fisurile fine rezultate dintr-o
prelucrare defectuoasa cu oxigen, se inlatura prin daltuire, polizare sau rabotare. Daltuirea sau
polizarea se executa cu o panta de 1 : 10 fata de suprafata taieturii sau prin incarcare cu sudura,
cu respectarea tehnologiei de sudare si acordul proiectantului.
Piesele al caror contur prezinta unghiuri intrande se gauresc in prealabil in varful
unghiului cu un burghiu avand diametrul de minim 25 mm. In cazul taierii cu o masina de copiat,
la unghiurile intrande trebuie asigurata o racordare cu diametrul de minim 25 mm, urmata de
polizare.
Pe fiecare piesa taiata dintr-o tabla se va aplica un marcaj prin vopsire si poansonare, prin care se
noteaza :
- numarul piesei conform marcii din desenele de executie si eventual indicativul
elementului la care se foloseste ;
- marca si clasa de calitate a tablei;
- numarul lotului din care provine.
Tipul imbinarii trebuie prevazut in proiect. Uzina trebuie sa examineze aceste tipuri si sa faca
proiectantului propuneri de modificari, daca prin acestea se usureaza executia, fara a modifica
calitatea cusaturii. Geometria rosturilor (unghiul, marimea muchiilor netesite, deschiderea
rosturilor, etc.) ca si forma prelucrarii muchiilor in vederea sudarii se alege de uzina functie de
tipul imbinarii prevazute in proiect, de procedeul de sudare folosit si de grosimea pieselor, tinand
seama de prevederile din SR EN ISO 9692-1/2004 pentru sudarea cu arc electric invelit. Aceste
forme trebuie prevazute in tehnologia de sudare intocmita de uzina.
Toate piesele care în urma procesului de taiere cu flacara au suferit deformatii mai mari decât
cele indicate în prezentul Caiet de sarcini vor fi supuse îndreptarii. Indreptarea se va putea face la
laminorul de planat sau prin încalzire locala. Temperatura tablei în zonele încalzite local va fi de
cca. 600ºC. Ea va fi obligatoriu controlata.
In cazul îndreptarii prin încalzire locala se interzice racirea fortata a zonelor încalzite (de
expemplu cu jet de apa sau aer).
Gaurirea se face dupa operatiile de îndreptare si sudare. Ea se poate face si înaintea acestor
operatii daca se asigura conditiile de calitate si coincidenta gaurilor din piesele care se suprapun.
Dimensiunile pieselor taiate trebuie astfel realizate încât dupa sudarea definitiva sa nu se
depaseasca abaterile admise.
2.5. CONTROLUL CALITATII DUPA DEBITARE, ÎNDREPTARE SI PRELUCRAREA

MUCHIILOR
Organul AQ are obligatia sa verifice urmatoarele:

RO 24301140; J17/1517/2008
- existenta pe piese a marcajului corect si vizibil;

- dimensiunile pieselor debitate în limitele tolerantelor;
- curatirea completa a crustei de zgura, care se formeaza pe partea inferioara a taieturii;
- planeitatea suprafetelor si rectilinitatea marginilor pieselor dupa îndreptare, în limitele
tolerantelor;
- executia corecta a sanfrenului la piesele ce necesita aceasta prelucrare.
Nu se admite trecerea la alte operatii a pieselor care:
- sunt necorespunzatoare dimensional;
- nu au marcajul corect si vizibil;
- prezinta defecte de taiere ce nu pot fi remediate.
2.6. ASAMBLAREA
Operatii premergatoare asamblarii.

Piesele care urmeaza a fi asamblate trebuie sa aiba suprafetele uscate si curate. Se interzice
asamblarea pieselor ude, acoperite cu ghiata, unsoare, noroi, rugina etc. prezentând exfolieri.
Marginile pieselor care se sudeaza vor fi polizate pe o latime de 20 - 30 mm pe ambele fete
pentru îndepartarea completa a tunderului si ruginii.
Piesele care prezinta muscaturi rezultate prin oprirea accidentala a procesului de taiere cu flacara,
vor fi remediate înainte de asamblare .
2.7. ASAMBLAREA PIESELOR ÎN VEDEREA SUDARII (ASAMBLARE

PROVIZORIE)
Asamblarea pieselor se va executa cu ajutorul dispozitivelor de asamblare, sudare.

Constructia acestor dispozitive trebuie sa asigure precizia de asamblare a pieselor in limitele
tolerantelor admise de prezentul Caiet de sarcini si sa nu împiedice deformarea libera a pieselor
precum si executarea lucrarilor de sudare în bune conditii.
La asamblare nu se admite prinderea cu sudura a dispozitivelor de tragere, pe
suprafetele tablelor.
Asamblarea în vederea sudarii automate sub flux a îmbinarilor cap la cap se poate face direct pe
dispozitivul de sudare sub flux cu strângere electromagnetica.
In perna se va pune flux de aceeasi calitate cu cel întrebuintat la sudarea otelului
respectiv. Fluxul va trebui sa îndeplineasca conditiile prevazute. Nu se admite folosirea în perne
a unui strat de umplere a pernei de alta calitate si depunerea numai la suprafata a unui strat redus
ca grosime din fluxul cu care se sudeaza.
Asamblarea trebuie facuta astfel ca dupa sudarea definitiva sa rezulte subansamble cu dimensiuni
corecte. Eventualele abateri la asamblarea pentru sudare trebuie sa se încadreze în cele prevazute
în acest Caiet de sarcini.
Neregularitatile si deformatiile locale pe care le prezinta o piesa si care depasesc pe cele
prevazute în acest Caiet de sarcini, trebuie sa fie înlaturate prin prelucrare, realizându-se
racordarea lina de la portiunea prelucrata la cea neprelucrata.
La asamblare, tolerantele sunt cele din STAS 767 / 0 - 88.
RO 24301140; J17/1517/2008
2.8. CONTROLUL CALITATII DUPA ASAMBLAREA SI PRINDEREA PROVIZORIE
Inainte de operatia de sudare, se vor verifica toate dimensiunile subansamblelor.

Se vor controla toate prinderile de sudura (haftuirile). Acestea vor fi controlate de organul AQ
din schimbul respectiv. Se va proceda la examinarea amanutita a fiecarei prinderi, folosind în
acest scop lampi electrice si lupe cu o putere de marire de 2,5 ori.
Daca se constata fisuri în cordoanele de prindere a unor îmbinari cap la cap, se vor
îndeparta complet cordoanele de prindere fisurate, prin craituire arc-aer, urmata de o polizare
pâna la îndepartarea completa a urmelor lasate de arcul electric (de la craituire) pe materialul de
baza.
In cazul unor fisuri în cordoanele de prindere a unor îmbinari de colt acestea se vor
elimina prin polizare sau craituire mecanica (se elimina complet cordoanele cu fisuri).
Curatirea mecanica va fi urmata obligatoriu de polizare.
Dupa polizarea portiunilor în care au existat haftuiri cu fisuri este obligatoriu sa se faca un
control amanuntit a acestor zone, atât vizual, cât si cu lichide penetrante.
2.9 SUDAREA SUBANSAMBLELOR METALICE

2.9.1. Generalitati
Executarea unor îmbinari sudate de buna calitate este conditionata de:
- folosirea unor laminate de buna calitate lipsite de defecte ca: stratificari, suprapuneri, sufluri,
fisuri, incluziuni;
- curatirea de impuritati (grasimi, vopsea, rugina etc.) a laminatelor în zona îmbinarii;
- uscarea zonelor din table pe care se aplica sudarea;
- folosirea unor materiale de adaos (electrozi, sârma, flux) corespunzatoare materialului de baza
ce se sudeaza;
- respectarea, la stabilirea regimului de sudare, a energiei liniare minime de sudare
prescrisa pentru fiecare tip de îmbinare ;
- sudarea în plan orizontal a imbinarilor cap la cap, respectiv sudarea în jgheab a
imbinarilor de colt;
- sudarea în stare nerigidizata a îmbinarilor, pentru evitarea concentrarii tensiunilor, prin
folosirea unei ordini de asamblare si sudare corecte.
Sudarea subansamblelor metalice se va executa în hale închise la o temperatura de minim + 5oC.
Locurile de munca vor trebui sa fie lipsite de curenti permanenti de aer care ar influenta calitatea
sudurilor.
Daca din anumite motive este necesar sa se execute în aer liber unele îmbinari sudate manuale,
de lungime mica, aceasta se va efectua sub directa îndrumare a inginerului sudor al sectiei. Vor
trebui luate masuri speciale pentru protejarea locului de sudare si al sudorului, de vânt, ploaie,
zapada, care ar împiedica buna executie a lucrarilor.
In aceste conditii sudarea pieselor metalice este admisa si la o temperatura sub + 5 OC dar nu mai
mica de – 5OC si numai pentru piese cu grosimi sub 24 mm, executate din laminate de otel cu cel
mult 0,18%C. Inainte de sudare, se vor preîncalzi muchiile pieselor ce se sudeaza la temperatura
de 100 – 150OC.
Pentru piese cu grosimi mai mari de 24 mm si cu continut în carbon mai mic de 0,18%, muchiile
vor fi preîncalzite la o temperatura de 150-200OC. Racirea zonelor sudate se va efectua astfel ca
RO 24301140; J17/1517/2008
temperatura de 100OC a pieselor sa se stinga nu mai devreme de 30 min. de la temperatura

sudarii. Aceasta se poate realiza prin protejarea zonelor sudate cu placi de azbest sau prin
micsorarea vitezei de racire folosind flacara gaz-aer. Personalul care se ocupa cu racirea lenta a
îmbinarilor sudate va fi special instruit.
La sudare se vor folosi electrozi, care se vor usca obligatoriu la o temperatura de 250 – 300 OC
timp de minim 1 ora. Port-electrozii (clestii), cablurile si modul de realizare a contactului de
masa vor corespunde prevederilor .
Utilajul folosit la sudarea automata si semiautomata trebuie sa asigure stabilitatea
regimurilor de sudare fixate în proiectul procesului tehnologic, cu urmatoarele tolerante:
- la viteza de sudare ±10%;
- la intensitatea curentului de sudare ±3%;
- la tensiunea arcului voltaic ±5%.
Unele oscilatii izolate de scurta durata ale aparatelor de masurat nu vor fi considerate ca o
nerespectare a regimului stabilit, daca aceste oscilatii nu au un caracter periodic si nu dauneaza
calitatii cordoanelor de sudura executate.
2.9.2. Operatii premergatoare sudarii.

Regimurile de sudare se stabilesc în uzina de catre laboratorul de sudura, pe baza de încercari.
Scopul stabilirii unui regim de sudura normal, este obtinerea unei calitati bune a îmbinarilor
sudate. Indeosebi se urmareste:
- realizarea caracteristicilor mecanice corespunzatoare;
- patrunderea corespunzatoare în materialul de baza;
- patrunderea la radacina;
- lipsa defectelor (fisuri, pori, incluziuni, etc.).
La stabilirea regimului de sudare se va avea în vedere modul de prelucrare a marginilor
recomandate pentru sudura manuala si pentru sudura automata. Incercarile pentru stabilirea
regimului de sudare trebuie sa se faca pe piese care nu mai folosesc ulterior, însa cu material de
baza si de adaos de aceeasi calitate cu cele care se folosesc la sudarea subansamblelor metalice.
Regimurile stabilite se mentin atâta timp cât nu se schimba unul din factorii: marca
materialului de baza, marcile materialelor de adaos, procedeele de sudare.
Laboratorul de sudura va comunica sectorului de sudura si serviciului AQ regimul optim de
sudura pentru fiecare tip de cordon.
Toate sudurile manuale, automate si semiautomate se executa cu folosirea placutelor terminale.
- Pentru îmbinari de colt se vor prevedea, la ambele capete ale cordonului, placute
terminale în forma de T.
- Pentru îmbinarile cap la cap se vor aseza, la ambele capete ale cordonului placute terminale.
Placutele terminale vor fi sanfrenate la fel cu piesele ce se îmbina.
In cazurile în care nu este posibila asezarea placutelor terminale trebuie sa se asigure
completarea craterelor de la capetele cordoanelor de sudura.
Dupa terminarea operatiilor de sudare, placutele terminale trebuie îndepartate iar
capetele codoanelor se vor prelucra. Indepartarea placutelor terminale se va face numai prin
taierea cu flacara. Nu se admite indepartarea lor prin lovire Pentru efectuarea încercarilor
mecanice necesare controlului calitativ al îmbinarii respective se vor executa placi de proba din
material de baza de aceeasi calitate cu cel al pieselor ce trebuie sudate, având aceleasi grosimi cu
RO 24301140; J17/1517/2008
muchiile prelucrate în acelasi mod.

Imbinarile cap la cap la care se vor folosi placi de proba pentru încercari mecanice se stabilesc de
comun acord intre proiectant si furnizor.
Placile pentru probe vor avea poansonat pe ele un numar pentru a putea indentifica locul unde au
fost extrase, numar care va corespunde cu cel din procesul tehnologic.
Placile de proba se vor suda în aceleasi conditii in care se executa îmbinarea si de catre acelasi
sudor, care îsi va imprima poansonul pe placa.
2.9.3. Controlul subansamblelor înaintea sudarii

Inainte de sudare fiecare îmbinare va fi controlata de catre maistrul din schimbul
respectiv si de catre organul AQ.
Nu se va permite începerea sudarii daca:
- fiecare piesa a subansamlului nu are marcat numarul sarjei si numarul pozitiei sale din planul
de operatii;
- ansamblurile si prinderile nu corespund cu planurile de executie, cu prevederile
procesului tehnologic si cu indicatiile din prezentul Caiet;
- sunt depasite tolerantele de prelucrare, sanfrenare sau asamblare, specificate în
prezentul Caiet de sarcini;
- muchiile care se sudeaza si zonele invecinate nu sunt curate. Se va verifica si curatirea zgurii
hafturilor;
- placutele terminale nu sunt bine asezate sau au dimensiuni mai mici decât cele indicate în
procesul tehnologic;
- rosturile au local abateri mai mari decât cele admise;
- îmbinarile cap la cap ale pieselor ce se asambleaza si care au fost sudate înainte de asamblare
nu au fost controlate sau nu corespund clasei de calitate prescrisa.
Rosturile mai mari ca cele admise trebuie micsorate înainte de începerea operatiei de sudare a
îmbinarilor respective. Apropierea pieselor se va face prin taierea haftuirilor. Daca micsorarea
rosturilor nu se poate realiza prin apropierea pieselor, este necesar sa se faca încarcarea lor cu
sudura. Nu se admite sub nici un motiv introducerea în rost a unor adaosuri formate din sârma,
electrozi, etc.
2.9.4. Sudarea propriu-zisa

Se interzice amorsarea arcului electric pe suprafetele ce nu se acopera ulterior cu
sudura. Se vor lua masuri sa nu se produca deteriorari ale pieselor prin stropiri de metal topit.
Se interzice racirea fortata a sudurilor. Zgura de sudura se va îndeparta numai dupa racirea
normala a acestora. La sudarea automata si semiautomata, îndepartarea fluxului trebuie sa se faca
la o distanta de cel putin 1 m de arcul voltaic.
La sudurile cap la cap, înainte de sudarea pe fata a doua, radacina primei suduri se va curata prin
craituirea mecanica sau prin procedeul arc-aer pâna se obtine o suprafata metalica curata. In
cazul folosirii procedeului aer-arc este obligatoriu sa se polizeze suprafetele rostului pâna la
îndepartarea completa a materialului ars.
Sudurile de prindere (haftuire) se acopera întodeauna complet cu cordonul propriu-zis pentru a
evita suprapunerea mai multor cratere de încheiere. In acest scop primul strat va începe
intodeauna de la sudura de prindere pentru a putea acoperi complet eventualele cratere,
RO 24301140; J17/1517/2008
realizându-se cordoane fara îngrosari bruste în dreptul haftuirilor.

Sudarea va începe si se va termina obligatoriu pe placutele terminale.
Straturile de sudura se vor depune unul dupa altul fara ca zona îmbinarii sa se raceasca.
Totusi temperatura stratului depus anterior nu va depasi 200oC. (La îmbinarile scurte, se va lasa
pentru racire un timp de 5-6 minute între doua straturi succesive de sudura).
2.9.5 Sudarea manuala

Electrozii pentru sudura manuala se vor alege în functie de marca otelului.
Se vor avea în vedere urmatoarele:
- In timpul sudarii, arcul electric se mentine cât mai scurt, efectuând mici pendulari
perpendiculare la directia de sudare. Se interzice efectuarea unor pendulari mari, prin care la
fiecare strat depus sa se acopere întregul rost de sudare. Ultimul strat se va putea executa cu
acoperirea întregului rost;
- La îmbinari de colt sensul de sudare se va pastra de regula de la mijlocul
subansamblului catre capete. Se recomanda ca sudurile de colt lungi sa fie executate simultan de
doi sudori începând de la mijloc spre capete;
- La stabilirea regimului de sudare se va avea în vedere alegerea diametrelor de electrozi astfel ca
sa se asigure o patrundere buna la radacina îmbinarii;
- Sudarea manuala a îmbinarilor cap la cap se va executa de preferinta în plan orizontal;
- Numarul de straturi la îmbinarile cap la cap se va stabili prin procesul tehnologic si va fi în
functie de marca otelului.
- Fiecare strat de sudura la îmbinarile cap la cap se va depune în mod obligatoriu de la un capat
spre celalalt. Nu se admite sudarea de la cele doua capete spre centru.
Fiecare strat se va depune în sens invers celui parcurs pentru depunerea stratului
precedent.
2.9.6. Sudarea automata

Materialele de adaos (sârma, flux) trebuie sa îndeplineasca conditiile prevazute in
prescriptiile in vigoare.
Ingrosarile rezultate la începerea si încheierea cordoanelor se vor netezi prin polizare (în cazul
când nu a fost posibila asezarea pe placute la capetele sudurilor).
Sudarea automata a îmbinarilor de colt se va executa orizontal în jgheab, asigurându-se
patrunderea necesara.
La depunerea unui strat de sudura trebuie sa se asigure executia stratului respectiv fara a fi
necesara întreruperea procesului de sudare.
Daca în mod accidental se întrerupe procesul de sudare al unui strat, el se va relua in mod
obligatoriu în acelasi sens si cât mai repede.
La fiecare cordon de sudura de rezistenta sudorul trebuie sa imprime poansonul sau pe metalul
de baza în locuri vizibile, la circa 50 mm distanta de axul cusaturii si anume la mijlocul lungimii
la cordoane de 1 m si de la început si sfârsit la cordoane mai lungi de 1 m.
Sudurile se vor executa fara pori, incluziuni, lipsuri de topire etc. Suprafata cusaturilor trebuie sa
fie cât mai neteda si uniforma. Se vor evita crestaturile de topire de la marginile cordoanelor de
sudura iar craterele se vor completa cu sudura. Nu se admite matarea sudurilor.
Toate cordoanele de sudura se vor executa cu dimensiunile prevazute în procesul
RO 24301140; J17/1517/2008
tehnologic în conformitate cu proiectul de executie
2.9.7. Controlul operatiilor de sudare si a îmbinarilor sudate

Controlul operatiilor de sudare si a îmbinarilor sudate se executa în fazele principale ale
procesului de sudare, dupa cum urmeaza:
a. Controlul materialelor de adaos - acestea vor trebui sa corespunda prescriptiilor standardelor
si normativelor in vigoare. In timpul executiei se va urmari folosirea corecta a materialelor de
adaos, pastrarea si uscarea lor în bune conditiuni. Materialele necorespunzatoare sau cele care
prezinta dubii nu vor fi folosite la sudare.
b. Controlul procesului de sudare - în timpul procesului de sudare se va verifica
respectarea întocmai a prescriptiilor din procesul tehnologic si proiectul de executie. Se va
verifica respectarea aplicarii corecte a procedeelor indicate, a ordinei de asamblare si sudare, a
regimului de sudare.
Cordoanele de sudura se vor verifica:
- între straturi vizual, cu lupa, iar în caz de dubii si cu lichide penetrante;
- cordoanele finale - vizual, cu lupa, cu lichide penetrante (în caz de dubiu) si cu
instrumente de masurat.
2.9.8. Prelucrarea dupa sudare

Dupa sudare, cordoanele de sudura se vor prelucra conform indicatiilor din proiect si procesului
tehnologic.
Prelucrarea se va face în general prin polizare sau aschiere, urmata de polizare. Rizurile rezultate
din polizare vor fi paralele in directia efortului în piesa respectiva. Este interzisa prelucrarea
finala perpendicular pe directia efortului.
2.9.9. Conditii de calitate ale pieselor, elementelor, subansamblelor si cusaturilor sudate

a) Abateri dimensionale ale pieselor elementelor si subansamblelor sudate.
Dimensiunile specificate pe desenele de executie corespund temperaturii de + 200C.
Pentru masuratori facute la alte temperaturi se vor face corecturile necesare, coeficientul de
dilatare termica liniara fiind α= 12 x 106.
Abaterile limita de la forma si dimensiunile pieselor si subansamblelor sudate sunt cele
specificate in STAS 767/0 -88 pct. 2.3.1 ... 2.3.5 si anume tabelele 1, 2 si 3, cu urmatoarele
limitari si precizari :
- abateri limita la lungimea pieselor secundare : +2 ... - 4 mm
- abateri limita la lungimea grinzilor principale :
- pana la deschideri de 9 m inclusiv : +0 ... - 4 mm
- la deschideri mai mari de 9 m : +0 ... - 6 mm
- abateri limita la stalpi frezati (cu lungimea intre 4, 5 si 9 m) .
- abateri limita la stalpi cu capetele nefrezate, insa prelucrate pentru sudare: +2 .. -4mm.
Lungimile de la punctele de mai sus se inteleg masurate intre fetele exterioare prelucrate ale
sudurilor, care vor avea formele si dimensiunile din SR EN ISO 9692-1/2004 sau din procesele
tehnologice, cu tolerantele prescrise in acestea.
Daca lungimile rezulta mai mari, ele se vor prelucra cu discuri abrazive, iar daca rezulta mai
RO 24301140; J17/1517/2008
mici, se va proceda conform pct. 4.7.1.4. d si art. 2.3.5.2 din STAS 767/0 -88.
- inclinarea limita Δ1 a talpii superioare a grinzilor dublu T conform numarului 1 din
tabel 1 din STAS 767/0-88 ;
- pe portiunea pe care se sudeaza placile cutate sau in dreptul imbinarilor cu alte
piese asezate deasupra: Δmax = 0,005 B dar cel mult 1 mm;
- in celelalte portiuni ale grinzilor : B/40, dar cel mult 5 mm.
- deformatia limita in ciuperca Δ1, conform numarului 2 din tabel B
- pe portiunile pe care se sudeaza gujoanele sau in locurile de imbinare cu alte
piese pozitionate deasupra elementului : Δ1 ≤ 0,005 C dar cel mult 1 mm;
- in celelalte portiuni ale grinzilor : 0,025 B dar cel mult 5 mm.
Pentru a respecta toleranta la deformarea "in ciuperca" se recomanda ca talpile
superioare ale grinzilor principale sa fie predeformate invers la rece, inainte de sudare.
In vederea realizarii corespunzatoare a rosturilor de montaj intre subansamble si
tronsoane, abaterile la inaltimea si latimea acestora pe zonele de montaj: conform numarului si
14 din tabel B : +2 ... - 3 mm.
Exceptie fac distantele dintre fetele interioare ale stalpilor intre care se monteaza grinzi fara
rosturi in lungul lor, care trebuie sa fie de cel mult ±2 mm; aceste tolerante trebuie respectate pe
inaltimea pe care se face imbinarea intre stalpi si grinzi.
Pentru restul abaterilor limita se respecta prevederile din tabelul 3.a, iar pentru
tolerantele de aliniere cele din SR EN ISO 13920 – 1998.
b) Conditii de calitate ale cusaturilor sudate.
Indiferent de tipul imbinarilor si forma cusaturilor, calitatea cusaturilor sudate se verifica
dimensional, vizual, prin examinare exterioara si cu lupa, prin ciocanire, cu lichide penetrante, si
exceptional si prin sfredelire.
Cusaturile cap la cap avand nivelul B de acceptare al sudorilor sau la acelea indicate in planul de
radiografiere, calitatea cusaturilor se verifica si prin metode nedistructive (cu radiatii penetrante
sau mixte si cu ultrasunete).
Conditiile de calitate pentru taierea marginilor si prelucrarea rosturilor, corespunzatoare claselor
de calitate din proiect, sunt cele din tabelul 3 din Normativul C 150 -99.
Nivelurile de acceptare a defectelor in imbinarile sudate sunt cele din Tabelul 6 din
Normativul C 150 - 99 pentru cusaturi cap la cap si de colt.
Clasele de calitate a sudurilor
Pentru cordoanele de sudura cap la cap (in adâncime) ale caror defecte pot fi
determinate prin mijloace perfectionate, clasele de calitate se stabilesc pe baza defectelor
existente si a influentei pe care o au aceste defecte asupra capacitatii portante a imbinarii
sudate. Reglementarea este stabilita de prevederile Instructiunilor Tehnice M.C. Ind. C.150-99.
Clasele de calitate ale sudurilor se stabilesc pe baza unor criterii care pot fi clasificate astfel:
- pe de o parte sint criteriile legate de metalul de baza si metalul de adaos folosit (clasa de
calitate a otelurilor, tipul electrozilor sirmei si fluxului), de modul de pregatire a pieselor si de
tehnologia de sudare;
- pe de alta parte sint criteriile bazate pe valorile admisibile ale defectelor aparente, ale celor
ascunse si respectiv pe caracteristicile mecanice ale imbinarilor sudate. Pentru imbinari cap la
cap executate cu sudura in adincime se stabilesc cinci clase de calitate.
Primele clase cuprind oteluri calmante si normalizate, otelurile cu tenacitate ridicata care se
RO 24301140; J17/1517/2008
sudeaza cu electrozi sau sirme de calitate superioara pe baza unei tehnologii

corespunzatoare.
Valorile admisibile ale abaterilor aparente (geometrice) si ale defectelor ascunse
(detectate radiografic) pentru diferite clase de calitate se stabilesc in ordine descrescinda; astfel
clasa I corespunde defectelor celor mai reduse, iar clasa a V-a, defectelor maxime.
2.9.10. Controlul calitatii.

Controlul de calitate al subansamblurilor si al îmbinarilor lor sudate se face de catre
organele competente ale furnizorului.
Controlul se va face vizual si prin masuratori dimensionale.
La acest control nu trebuie depasite tolerantele admisibile din STAS 767/0 –88.
Se va da o deosebita atentie la respectarea tolerantelor în locurile de îmbinare cu alte elemente.
Furnizorul lucrarilor va face, prin sondaj, încercari la rupere pe epruvete din materialul de baza
folosit (otelul) si încercari pe epruvete sudate, conform SR EN 895/1997 .
2.9.11. Remedierea defectelor.

Remedierile defectelor constatate pe fiecare faza de executie sau la controlul final al unui
subansamblu, in vederea aducerii la forma si dimensiunile din proiect sau a realizarii clasei de
calitate a cusaturilor sudate prevazute in proiect sau in procesele tehnologice de sudare se
stabilesc de inginerul sudor al uzinei responsabil cu lucrarea.
In cazul aparitiei mai frecvente a unor defecte neadmise, uzina impreuna cu organul de
supraveghere vor stabili cauzele lor si vor propune solutii de remediere care vor fi analizate si
avizate de comisia ISIM, proiectant si beneficiar.
Defectele din cusaturile greu accesibile se remediaza pe baza unei tehnologii de
remediere ce urmeaza sa fie stabilita de inginerul sudor, tinand seama si de prevederile
prezentului caiet de sarcini si Normativul C 150 -99.
Tehnologia va fi avizata, iar executarea lucrarilor se va face sub conducerea si
supravegherea directa a inginerului sudor.
Se admit slefuiri locale ale cusaturilor marginale si urmelor de amorsare a arcului
electric, care nu depasesc 5 % din grosimea pieselor sudate.
Crestaturile marginale, denivelari mai mari sub cota sau cratere neumplute mai adanci se vor
poliza si umple cu sudura, trecerile de la sudura la materialul de baza urmand sa fie racordate lin
si netezite prin polizare in directia eforturilor principale.
Se interzice lasarea unor denivelari mari sau rizuri perpendiculare pe directia eforturilor.
Remedierea porilor izolati sau a incluziunilor izolate, avand dimensiuni mai mari ca cele admise
se face prin excavare cu pereti inclinati de 1/20 ... 1/50 si apoi resudare.
Remedierile defectelor interioare ca incluziuni, nepatrunderi, etc. din cusaturile sudate se fac prin
inlaturarea portiunii cu defecte si resudare.
Inlaturarea acestor portiuni se poate face prin :
- polizare sau taiere cu discuri abrazive;
- rabotare;
- daltuire sau craituire cu dalta pneumatica;
- taiere prin procedeul arc - aer.
Dupa indepartarea portiunii cu defect, locul se polizeaza si se examineaza cu ochiul liber si cu
RO 24301140; J17/1517/2008
lupa, de catre maistru si inginerul sudor, pentru a se convinge ca intregul defect a fost eliminat,
dupa care se face resudarea portiunii excavate.
Tehnologia de resudare care trebuie sa asigure deformatii si tensiuni interne minime, se stabileste
de inginerul sudor.
Dupa resudare, locul se curata de zgura si se examineaza din nou pentru a exista
convingerea ca lucrarea a fost corect executata. In cazul cusaturilor cap la cap, radiografiate
initial, se face o noua radiografie sau o examinare cu ultrasunete pentru a exista siguranta ca
defectul a fost complet eliminat. Racordarea sudurii de remediere cu metalul de baza si cusatura
initiala se face prin polizare.
Nu se admit mai mult de doua remedieri in acelasi loc. Toate remedierile se inseamna cu vopsea
pe piesa remediata si se trec in "fisele de urmarire a executiei".
Tehnologiile de indreptare a pieselor deformate prin sudare sau alte cauze, peste tolerantele
admise, se stabilesc de inginerul sudor si se executa sub supravegherea si raspunderea acestuia.
In general indreptarea se face la cald la temperaturi controlate in jur de 6000C si prin presare
usoara. Se interzice indreptarea la temperaturi la cald - albastru (2000 .... 3000C) sau prin
ciocanire.
In cazul indreptarii de piese si subansamble, locurile indreptate se marcheaza pe piese si se
noteaza in fisierele de urmarire a executiei.
2.9.12. Marcare.
Fiecare subansamblu sau elemente de constructie gata de a fi expediat la santier, se va marca cu
vopsea rezistenta la intemperii.
Subansamblele sau elementele constructiilor metalice vor avea notate:
- tipul elementului - conform denumirii din proiect;
- numarul de ordine de fabricatie (numerotat de la 1 la numarul total);
- pozitia piesei sau subansamblului în ansamblul piesei (stânga, dreapta, centrala,
marginala).
Pentru piesele mici care se livreaza detasat se va nota tipul elementului, numarul de pozitie al
piesei (în extrasul de laminate) si eventual plansa cu detalii.
2.9.13. Preasamblarea.
Fiecare parte de obiect va fi preasamblata în uzina, se va verifica colinearitatea barelor,
respectarea tolerantelor de asamblare, se va marca si apoi se va expedia dupa dezasamblare si
coletare.
La coletare se va tine seama de gabaritele de transport CF sau AUTO.
2.9.14. Certificat de calitate.

Pentru fiecare piesa sau subansamblu care paraseste uzina, se va elibera un certificat de calitate
care sa ateste ca subansamblul este calitativ si dimensional corespunzator proiectului si Caietului
de sarcini.
Nu se va primi nici un subansamblu fara sa fie însotit de certificatul de calitate respectiv.
2.9.15. Depozitare si transport.

Depozitarea si transportul subansamblelor sau a pieselor detasate finite, se va face atât la uzina,
RO 24301140; J17/1517/2008
cât si în drum spre santier, în asa fel încât acestea sa nu se deformeze, apa sa nu stagneze pe
piesele metalice, iar partile neprotejate prin vopsire sa fie aparate de rugina.
2.9.16. Protectia constructiilor metalice contra coroziunii.

Pregatirea suprafetelor pentru vopsire cuprinde:
- indepartarea mizeriei prin periere cu peria de sarma, spalare cu apa, stergerea cu
carpe, bumbac, calti, uecarea cu aer cald
- indepartarea grasimilor, uleiurilor prin degresare
- pregatirea sudurilor prin polizare, frezare, etc.
- indepartarea oxizilor si a tunderului prin procedee mecanice (polizare, sablare)
- indepartarea micilor defecte de suprafata (porozitati, denivelari) prin acoperire cu
sudura si slefuire
Protejarea suprafetelor metalice se face imediat dupa pregatirea suprafetelor si nu trebuie sa
depaseasca 3 ore de la terminarea curatirii fiecarei portiuni de suprafata a elementului care se
protejeaza.
In uzina se executa grunduirea elementelor metalice cu doua straturi de grund. Nu se vopsesc si
nu se protejeaza cu alte produse suprafetele si gaurile imbinarilor cu buloane, suprafetele din
vecinatatea imbinarilor de montare prin sudura. Dupa terminarea montarii se aplica ultimul strat
exterior de vopsea.
3. CONSTRUCTIA METALICA. EXECUTIA PE SANTIER.

3.1. ASAMBLAREA SI MONTAJUL CONSTRUCTIILOR METALICE
CONFECTIONATE ÎN UZINA
Pentru transportul, manipularea si depozitarea subansamblurilor si confectiilor metalice, se vor

respecta indicatiile de la cap.2.
Furnizorul lucrarilor de montaj nu va receptiona constructiile metalice confectionate în uzina
decât numai daca sunt însotite de un certificat de calitate.
Organele de control tehnic ale furnizorului vor verifica prin sondaj calitatea pieselor
metalice confectionate în uzina si respectarea proiectului, prezentului Caiet de sarcini si
reglementarile tehnice in vigoare.
Inaintea asamblarii, subansamblurile vor fi verificate.
In afara depozitului, in imediata apropiere a locului de montare, se vor amenaja platforme pentru
lucrarile de pregatire in vederea montarii.
Procesul tehnologic de asamblare si sudare a tronsoanelor pe santier va fi stabilit de organele
tehnice ale furnizorului, în conformitate cu proiectul si Caietul de sarcini.
3.2. SUDORII
Sudorii care executa îmbinarea tronsoanelor pe santier cu ajutorul sudurilor de montaj, vor trebui
scolarizati si instruiti si apoi supusi unor probe practice executate în pozitia în care vor suda pe
santier dupa care vor fi autorizati sa execute numai acele cordoane de sudura pentru care au
dovedit însusirea cunostintelor teoretice si practice.
Autorizarea se va face pe baza Instructiunilor ISCIR în vigoare, de catre serviciul tehnic al
furnizorului si se va consemna în scris.
RO 24301140; J17/1517/2008
Fiecare sudor autorizat va avea un poanson cu un numar înregistrat la AQ, cu care va marca
fiecare cordon de sudura executat de el, in vederea identificarii ulterioare. Nu se admite a se
folosi la executia lucrarilor de sudare a sudorilor neautorizati sau care sa nu foloseasca poansonul
de marcaj.
Unitatile care executa imbinari sudate de nivelurile B si C trebuie sa utilizeze sudori
calificati si certificati conform SR EN 287-1-1993.Unitatea de executie este obligata sa tina un
registru cu evidenta sudorilor si poansoanelor.
Imbinarile de nivelurile B, C si D vor fi marcate, conditie obligatorie pentru admiterea la
controlul final, indiferent daca imbinarea este realizata in uzina sau pe santier.
Poansonul se aplica in urmatoarele conditii:
- la 50 mm de cusatura;
- un singur poanson pentru cusaturi care nu depasesc 500 mm;
- cel putin câte doua poansoane la capete, pentru cusaturi mai lungi de 500 mm, fara a
depasi 2000 mm intre ele;
- marca poansonului trebuie sa fie vizibila, scoasa in evidenta printr-un marcaj
suplimentar (vopsea diferita la culoare de fond, creta rezistenta la intemperii).
Este interzisa folosirea poansoanelor care nu sunt delimitate de un contur inchis (pentru
eliminarea concentratorilor de eforturi).
3.3. SUDURA
La executia cordoanelor de sudura pe santier, se vor respecta conditiile din prezentul Caiet de
sarcini.
3.4. IMBINARI CU SURUBURI

Imbinarile cu suruburi IP se executa conform prevederilor din "Instructiunile tehnice
C133-82".
Pretensionarea suruburilor se va face prin strangerea piulitelor la un moment egal cu 50% din
momentul de strangere, pentru faza finala, moment de strangere indicat in C133-82.
Calitatea imbinarilor se controleaza prin masurarea momentelor de strangere cu cheia
dinamometrica,si prin sondaj cu metoda « unghiului de strangere », conform prevederilor din
"Instructiuni tehnice " C 133-82.
Suprafetele pieselor care urmeaza sa fie in contact dupa realizarea imbinarii cu suruburi
IP se protejeaza impotriva coroziunii, la fel ca si intreaga constructie metalica (nu sunt
necesare masuri speciale de finisare).
Executia imbinarilor cu suruburi IP se face numai cu lucratori atestati. Atestarea se refera atat la
conducatorul lucrarii cat si la maistri, sef de echipa si muncitori calificati care executa astfel de
imbinari.
3.5. MATERIALE
Se vor folosi calitatile de otel specificate pe planse :
S235J2 + N
Tolerante
Tolerantele la executia asamblarii elementelor de constructii la montaj sunt cele din
RO 24301140; J17/1517/2008
STAS 767 / 0 – 88 si prezentul Caiet de sarcini.
3.6. CONTROLUL EXECUTIEI

Furnizorul va asigura prin organe competente, controlul tehnic neîntrerupt al operatiunilor de
asamblare si montaj si receptia asamblarii fiecarui subansamblu sau element, atât la sol cât si la
montaj.
Controlul operatiunilor de asamblare si montaj se vor face vizual si prin masuratori
dimensionale. Se vor verifica dimensiunile, forma si calitatea cordoanelor de sudura de la
îmbinarea fiecarui element, respectarea tolerantelor la asamblare si a celor de montaj .
Lucrarile de montaj si de sudare pe santier vor fi urmarite si receptionate, pe faze de
executie, de un delegat permanent al clientului.
3.6.1. Examinarea nedistructiva a imbinarilor sudate

a) Verificarea aspectului
Verificarea aspectului constituie o operatiune de control obligatorie si eliminatorie, pe laminate,
piese si imbinari sudate, in toate fazele de executie, in scopul depistarii defectelor de suprafata si
a zonelor cu eventuale abateri geometrice.
Examinarea aspectului se face vizual in procent de 100% pentru toate laminatele, piesele si
imbinarile sudate, pe toata lungimea si suprafata lor, inainte de vopsirea elementelor si dupa
indepartarea zgurii, in conditiile prevazute in tabelul 5 din Normativul C150-99.
Controlul aspectului in faza finala se face pe ambele fete ale imbinarii sudate, pe o latime
adiacenta de minimum 250 mm in stânga si in dreapta sudurii, cuprinzând si verificarea
existentei poansonului sudorului in conditiile prevazute la punctul 3.21 din Normativul C150-99.
Degradarile laminatelor, produse prin coroziune sau manipulare, nu trebuie sa
depaseasca conditiile impuse la livrare.
Defectele admise pentru debitarea (termica, mecanica etc) si prelucrarea pieselor sunt prevazute
in tabelul 3 din acelasi normativ. Defectele admise in faza finala, pe imbinarea sudata sunt
prevazute in tabelul 6, in functie de nivelul de acceptare prevazut in proiect.
Masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor de
suprafata
Masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor de la forma prescrisa si a defectelor de
suprafata, constituie un control eliminatoriu pentru piesele care nu se incadreaza in conditiile
prevazute in tabelul 3 si pentru imbinarile sudate care nu se incadreaza in conditiile prevazute in
tabelul 6.
Verificarea calitatii taieturilor se face cu ajutorul tehnicilor indicate in STAS 10564/1-81
“Taierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate a taieturilor“, care prevad si modurile de
masurare ale abaterilor si defectelor.
Masuratorile se fac cu mijloace ce ofera precizie minima de 0,2 mm pentru marimi liniare si 2º
pentru marimi unghiulare, in locurile cu aspect necorespunzator, pe lungimile care ar putea
prezenta abateri geometrice. Masuratorile se vor face prin sondaj la procentele minime prevazute
in tabelul 5.
Pentru imbinari sudate scurte (maxim 500 mm), procentul se aplica asupra numarului total de
bucati; pentru cusaturile de lungime mare, calculatia se face la totalul in metri liniari.
Masuratorile se vor face in cel putin trei puncte pentru o imbinare scurta sau un metru liniar de
RO 24301140; J17/1517/2008
imbinare de lungime mare, pentru fiecare abatere si defect mentionate.

Laboratoarele care emit rapoarte de incercare trebuie sa fie acreditate si vor avea
dotarea corespunzatoare (sublere, comparatoare, lupe, sabloane calibrate etc.) realizarii
operatiilor de masurare si incercare.
In cazul nerealizarii conditiilor prevazute in tabelul 3 pentru taieturi si prelucrari in rosturi si in
tabelul 6 pentru imbinari sudate finite, se va proceda astfel:
- se va extinde examinarea nedistructiva la un numar sau lungimi duble de imbinari fata
de cele prescrise la examinarea initiala;
- daca si in acest caz se mai gasesc defecte care declanseaza chiar o singura
imbinare,se va trece la a doua extindere a examinarii, prin verificarea restului
imbinarilor sudate, astfel ca in final procentajul examinat sa fie de 100%.
Este obligatorie remedierea tuturor defectelor neadmise constatate la examinarea initiala, la
prima sau la a doua extindere, dupa care imbinarea va fi supusa din nou examinarii.
3.6.2. Examinarea ultrasonica combinata cu radiatii penetrante

Interpretarea finala a rezultatelor examinarii ultrasonice se face dupa examinarea cu radiatii
penetrante (examinare combinata).
Examinarea ultrasonica se foloseste in faza finala de executie, in proportii diferentiate pe niveluri
de acceptare, dupa cum rezulta din tabelul 5.
Examinarea cu radiatii penetrante trebuie sa respecte volumul procentual prevazut in tabelul 5.
Se examineaza ultrasonic numai imbinarile sudate cap la cap, in conditiile prevazute in STAS
9552-87 “Controlul ultrasonic al imbinarilor sudate cap la cap prin topire“.
Verificarea, reglarea si calibrarea defectoscoapelor ultrasonice, a palpatoarelor si a
instalatiei in ansamblu se face cu ajutorul blocurilor de calibrare in onformitate cu SR EN 27963-
1995 “Bloc de calibrare nr.2 pentru examinarea cu ultrasunete a imbinarilor sudate“.
Examinarea ultrasonica a imbinarilor sudate in cadrul examinarii combinate se va face in
conformitate cu STAS 9552-87, cu urmatoarele precizari:
- detectarea zonelor cu defecte se face prin compararea semnalului reflectat, cu un nivel
de referinta, stabilit pe blocuri cu defecte etalon;
- imbinarile care la examinarea ultrasonica prezinta ecouri provenite din discontinuitati,
ale caror amplitudini se situeaza sub 50% din nivelul de referinta, se considera admise, indiferent
de nivelul de acceptare prescris;
- imbinarile care la examinarea ultrasonica prezinta ecouri cu amplitudine peste 50% se
considera admise, indiferent de nivel, daca discontinuitatile se incadreaza in limitele acceptate in
tabelul 6 (limitele defectelor pentru nivelurile de acceptare, conform SR EN 25817-1993);
Examinarea ultrasonica se efectueaza inainte de vopsirea pieselor si a elementelor.
Personalul care executa examinarea ultrasonica si interpreteaza rezultatele, trebuie sa fie calificat
conform SR EN 473-1994.
In cazul in care, in final, sunt gaste imbinari sudate cu defecte neadmise pentru nivelul respectiv,
acestea vor fi remediate si radiografiate din nou.
Pentru restul imbinarilor sudate necontrolate, se extinde controlul combinat, dupa aceleasi reguli
cu cele stabilite pentru controlul cu radiatii penetrante, adica dublarea procentajelor initiale la
prima extindere si controlul integral (procentaj 100%) la a doua extindere.
RO 24301140; J17/1517/2008
3.6.3. Examinarea cu radiatii penetrante

Examinarea cu radiatii penetrante este o operatie de control obligatorie in procentajele stabilite in
tabelul 5 si se practica, de regula, in faza finala, pe imbinarea sudata, inainte de vopsire, numai
pe elemente acceptate la examinarile anterioare.
Se admit la examinarea cu radiatii penetrante numai imbinarile sudate pentru care se cunosc cel
putin urmatorii factori:
- forma si dimensiunile imbinarii, modul de prelucrare a radacinii;
- poansonul sudorului.
Se examineaza cu radiatii penetrante numai imbinarile sudate cap la cap. Incadrarea in niveluri
de acceptare a sudurilor de colt se va face in baza rezultatelor obtinute prin celelalte metode de
examinare.
Pentru imbinarile sudate scurte (maximum 500 mm), proportia se aplica numarului total de
bucati; pentru cusaturile de lungime mare, calculatia se face la totalul in metri liniari, rezultând
un numar de filme care se pozitioneaza conform planului de examinare nedistructiva, intocmit de
catre unitatea care executa imbinarile.
Rezultatele examinarii cu radiatii penetrante conduc la incadrarea imbinarilor sudate in niveluri
de acceptare, in baza identificarii defectelor interioare si a compararii cu limitele admise.
Rezultatele examinarii cu radiatii penetrante se trec in rapoartele de examinaer, conform
standardelor de metoda.
Examinarea cu radiatii penetrante se executa in conditiile prevazute in STAS 6606/1-86
“Defectoscopie cu radiatii penetrante. Controlul imbinarilor sudate prin topire“, cu urmatoarele
precizari:
- se foloseste in tehnica de control tip A;
- se recomanda folosirea surselor de radiatii X si Ir 192;
- marcarea pe elemente a zonelor controlate este obligatorie in scopul identificarii cu
filmele radiografice; se recomanda marcarea prin poansonare sau vopsirea cu ulei;
- directia de iradiere trebuie sa fie normala la suprafata;
- indicatorii pentru stabilirea calitatii imaginii (ICI) vor fi precizati in documentatia
tehnologica de confectionare a constructiei sudate, fiind alesi in conformitate cu
prevederile SR EN 462-1, 2-1996;
- radiografiile se examineaza in conditiile prevazute in STAS 10138-82 “Defectoscopie
cu radiatii penetrante. Conditii de observare a radiografiilor“;
Vor fi luate in considerare numai radiografiile care indeplinesc urmatoarele conditii:
- suprafata imbinarii sa fie curata, fara vopsea, zgura, stropi etc.;
- filmul expus sa contina simbolurile si reperele (litere, cifre din plumb si ICI) necesare
identificarii vizibile si clare;
- calitatea imaginii determinata pe baza de ICI sa fie sub valorile din tabelul 7, conform
STAS R 13008 – 91 “Indicatori de calitate a imaginii“.
Tabelul 7 - CONDITII DE CALITATE A IMAGINII RADIOGRAFICE

RO 24301140; J17/1517/2008
Nota: Radiografiile care nu se incadreaza in conditiile de calitate din acest tabel nu pot fi luate in
considerare
Interpretarea filmelor radiografice si incadrarea in nivelul de acceptare se vor face numai de
personal calificat si certificat conform SR EN 473-1994.
Unitatile care efectueaza examinarea cu radiatii penetrante au obligatia si raspunderea respectarii
normelor in vigoare privind protectia impotriva radiatiilor.
3.6.4. Extinderea examinarii cu radiatii penetrante

Extinderea examinarii cu radiatii penetrante este o operatie obligatorie, in cazul
neincadrarii unei imbinari sudate in conditiile nivelului de acceptare impus.
Organismul de inspectie, impreuna cu elaboratorul documentatiei tehnologice de
confectionare a constructiei sudate, stabilesc planul si proportiile extinderii examinarii cu radiatii
penetrante.
Prima extindere a examinarii cu radiatii penetrante se face prin dublarea procentajelor prevazute
in tabelul 5, pentru controlul initial al imbinarilor sudate scurte si prin dublarea numarului de
filme radiografice gasite cu defecte pentru imbinarile lungi.
In cazul depistarii unor imbinari sudate declasate in urma efectuarii primei extinderi, seva
proceda la extinderea examinarii cu radiatii penetrante si asupra restului imbinarilor din
elementele care alcatuiesc furnitura pregatita pentru livrare, astfel ca in fina procentajul controlat
sa fie 100%. Se admite ca extinderea examinarii radiografice sa fie inlocuita cu examinarea
ultrasonica combinata.
3.6.5. Examinarea cu lichide penetrante si examinarea cu pulberi magnetice

Examinarea cu lichide penetrante si examinarea cu pulberi magnetice constituie
operatiuni de control complementare si au scopul punerii in evidenta a defectelor de suprafata
sau din imediata apropiere a suprafetei.
Aceste doua metode de examinare se vor utiliza in urmatoarele situatii bine justificate:
- la imbinari sudate de etansare (rezervoare, buncare, recipienti, chesoane);
- la imbinari sudate intre piese de grosimi mici, executate intr-o singura trecere, maxim
doua, pe faza initiala;
RO 24301140; J17/1517/2008
- la controlul suprafetelor, dupa operatiile de debitare, pe margini care ramân libere;

- dupa operatiile de prelucrare a rosturilor;
- pentru depistarea fisurilor la imbinari sudate de importanta deosebita, ca metode de
examinare complementara.
Proportiile examinarii cu lichide penetrante si a examinarii cu pulberi magnetice se gasesc in
standardul corespunzator, pe faze de executie. Se recomanda utilizarea lichidelor penetrante si a
pulberilor magnetice in suspensie.
Imbinarile sudate examinate cu lichide penetrante si cu pulberi magnetice trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
- suprafata examinata trebuie sa fie curata, nevopsita, fara zgura, sunder neaderent, noroi
sau ulei;
- nu pot fi examinate imbinarile sudate care au fost supuse unui tratament de suprafata,
care ar putea masca unele defecte (de ex. Polizarea suprafetei, acoperiri metalice etc.) sa fie
accesibile examinarii.
Examinarea cu lichide penetrante se face conform STAS 10214-84 “Defectoscopie cu lichide
penetrante“.
Examinarea cu pulberi magnetice se face conform STAS 8539-85 “Defectoscopie cu pulberi
magnetice“.
3.7. CAIETUL DE EVIDENTA A MONTAJULUI CONSTRUCTIILOR METALICE

Furnizorul lucrarilor este obligat sa întocmeasca si sa tina la zi, “Caietul de evidenta a
constructiilor metalice”. Este preferabil ca acest caiet sa fie întocmit de o singura persoana .Acest
caiet este o piesa indispensabila pentru operatiunea de receptie partiala sau totala a lucrarii.
Se atrage atentia ca proiectantul nu va semna nici un act de receptie daca acest caiet nu este
completat cu toate datele necesare, pentru toate acele parti de lucrare care se receptioneaza.
Dupa receptie acest caiet va fi predat Clientului care îl va pastra anexat la “Cartea Constructiei”.
4. RECEPTIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII

La receptia lucrarilor de constructii se vor verifica: corectitudinea executarii îmbinarilor sudate,
precum si corectitudinea asamblarii tronsoanelor metalice pe santier. Se va verifica
corectitudinea executarii protectiei anticorozive la constructiile metalice. Instructiunile de santier
cu SIRP se vor executa si verifica conform cu Instructiunile tehnice C 133-95.Receptia structurii
se va face, conform reglementarilor in vigoare privind efectuarea receptiei obiectivelor de
investitie, tinind seama si de prevederile pct. 5.3. din STAS 767/0-93.
5. DISPOZITII FINALE
In timpul executiei lucrarii se vor retine toate documentele necesare întocmirii cartii
constructiei, respectiv: proiectul care a stat la baza executiei, dispozitiile de santier emise pe
parcursul executarii lucrarii, procesele verbale de receptie calitativa si de lucrari ascunse
întocmite pe parcursul executiei, precum si certificatele de calitate ale materialelor folosite,
buletine de încercari etc. Eventualele remedieri necesare, se vor executa numai cu avizul sau
sprijinul
proiectantului.
RO 24301140; J17/1517/2008
6. INTRETINEREA CONSTRUCTIEI
In timpul exploatarii, beneficiarul va urmari ca elementele constructiei sa nu fie încarcate peste
limitele admise în proiect.
Depunerile de material industrial vor fi înlaturate la intervale regulate astfel încât acestea sa nu
depaseasca limitele admise. Inlaturarea depunerilor de praf se va face pe baza unui program
întocmit în acest sens de beneficiar.
Periodic se va face o verificare tehnica a starii constructiei. Dupa evenimente cu caracter
exceptional (cutremure, incendii, explozii, avarii datorate procesului de exploatare etc.) se va
face în mod obligatoriu verificarea starii tehnice a constructiei.
7. PROTECTIA IMPOTRIVA COROZIUNII

La executia si montajul confectiei metalice, vor fi respectate prevederile din GP 111-2004, “Ghid
de proiectare, executie si exploatare privind protectia împotriva coroziunii a constructiilor din
otel“. Clasa de agresivitate a mediului conform STAS 10128-1986 -Protectia contra coroziunii a
constructiilor supraterane din otel. Clasificarea mediilor agresive, este de 2 m – cu agresivitate
medie. In conformitate cu SR ISO 9223 / 1996 si SR EN ISO 12944-2 /2002 la clasa de
agresivitate 2m corespunde clasa de corozivitate C3. Se va studia si "Ghidul privind urmarirea
comportarii în exploatare a protectiilor anticorozive la constructii din otel. Masuri de
interventie”, indicativ GE 054-06. Durata de viata a acoperirii anticorozive trebuie sa fie de
minim 15 ani ceea ce corespunde unei durabilitati ridicate „R” conform paragraf 5.1.2. din GP
035-98. Nivelurile de performanta ale sistemelor de protectie anticoroziva vor fi in conformitate
cu capitolul 4 Tabelul 4.2 din GP 035-98; Aplicarea straturilor de acoperire prin vopsire se va
face inainte de montarea
elementelor de constructii. Se poate accepta ca ultimul strat sa se aplice dupa montare. Se pot
aplica înainte de montaj numai straturile de grund si cel putin un strat de vopsea din componen|a
sistemului de acoperire pe întreaga suprafata, iar pe zonele care se suprapun se va aplica numarul
total de straturi ale sistemului de acoperire prin vopsire.
Suprafetele tuturor elementelor metalice se vor sabla la gradul 2 conform STAS 10166/1-77.
Pregatirea suprafetei realizându-se în conformitate cu SR EN ISO 8501-1:2002, SR EN ISO
8504:2002 , SR EN ISO 8504-2:2002 si SR EN ISO 8504-3:2002.
Pentru aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire trebuie sa se creeze urmatoarele conditii de
mediu ambiant :
- lipsa de praf;
- concentratie cat mai redusa a gazelor agresive;
- temperatura aerului si a piesei de protejat între 5 si 400C daca nu se specifica alte valori de
catre producatorul de materiale de protectie;
- umiditatea relativa a aerului sub 70 %, conform STAS 10702/1-83, daca nu se
specifica altfel de catre producatorul de materiale.
Primul strat al sistemului de acoperire prin vopsire se va aplica dupa cel mult 3 ore de la
pregatirea suprafetelor elementelor din otel.Straturile succesive ale sistemului de acoperire prin
vopsire se vor aplica numai pe suprafete curate, lipsite de apa, praf sau de impuritati.Fiecare strat
al acoperirii trebuie sa fie continuu, lipsit de încretituri, basici sau exfolieri, fisuri,
neregularitati.Culoarea fiecarui strat trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata elementului si
nuanta culorii trebuie sa difere de la strat la strat pentru a permite verificarea numarului de
RO 24301140; J17/1517/2008
straturi aplicat.
Numarul de straturi al sistemului de acoperire, aplicat pe suprafata pieselor din otel
trebuie sa realizeze grosimea totala minima prevazuta în proiect, inclusiv la colturi si muchii.
Cifra minima de aderenta admisa la sistemele de protectie prin vopsire este 2 pentru clasele de
agresivitate 1 m si 2 m si 1 pentru clasele de agresivitate 3 m si 4 m. Aderenta se va determina
conform SR EN ISO 2409: 2007 – Vopsele si lacuri. Incercarea la caroiaj.
Importiva coroziunii, ca alternativa, prezentam Operatia de brunare.
Operatia de brunare este un procedeu de oxidare artificiala a materialelor feroase. Prin brunare
se formeaza o pelicula de oxizi la suprafata pieselor, uniforma, aderenta, compacta, cu aspect
decorativ si care asigura protectie la coroziune.
Grosimea peliculei realizata prin brunare este de 0.8 – 1.5 microni. Pelicula are capacitate
protectoare numai in medii de atmosfera interioara sau usor coroziva si numai dupa ce piesele se
introduc intr-o baie de ulei sau lacuri. Culoarea pe care o capata piesa este de cele mai multe ori
neagra. Baia propriu-zisa de brunare este incalzita la aproximativ 140C. Iesele sunt tinute in
baie 30 minute – 1,5 ore, in functie de grosimea straului de brunare dorit. Dupa aceea, piesele se
scot din baia de brunare si sunt introduse in baia de spalare. Ulterior, se face uleierea prin insertia
in ulei incalzit la 110-120OC, timp de 1-2 minute. Dupa scurgerea uleiului de pe piesa si uscare,
piesele prezinta o culoare neagra lucioasa.
Intocmit,
1.6. CAIET SARCINI
MONTARE PANOURI TERMOIZOLANTE
PANOURI TERMOIZOLANTE DE FATADA

GENERALITATI
Panourile termoizolante de fatada nu au rol de structura astfel ca trebuie sa reziste la propria lor
greutate, la vant, la actiuni mecanice si la alte sarcini.
Panourile termoizolante de fatada trebuie sa asigure atat protectia termica si fonica a spatiilor pe
care le inchid cat si protectia necesara in caz de incendiu stabilita sub forma de grad de rezistenta
la foc prin scenariul de siguranta la incendiu.
Daca nu se precizeaza altfel, contractorul va executa montajul panourilor termoizolante de fatada
in conformitate cu normativele si STAS- urile in vigoare.
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

C107/2-97 Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termica la cladiri cu alta
RO 24301140; J17/1517/2008
destinaţie decat locuirea

C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor
C107/4-97 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit
SR EN 13116: 2002 Pereţi cortina – Rezistenţa la incărcarea data de vant – Exigenţe de
performanta
SR EN 12154: 2002 Pereţi cortină – Impermeabilitatea la acţiunea apei – Clasificarea exigenţelor
de performanţă
SR EN 12155: 2002 Pereţi cortină – Impermeabilitatea la acţiunea apei–Incercare de laborator la
presiunea statică
SR EN 13050: 2002 Pereţi cortină – Impermeabilitatea la acţiunea apei – Incercări de laborator
la presiunea dinamică a aerului şi la pulverizarea apei
SR EN 12153: 2002 Pereţi cortină – Permeabilitatea la aer – Incercări de laborator
SR EN ISO 717-1: 2000 Acustică. Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor de
construcţie. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian
construcţie. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact
STAS 6472/7-85 Calculul permeabilităţii la aer a elementelor şi materialelor de construcţii
STAS 6156-86 Acustica in construcţii. Protecţia impotriva zgomotului in construcţii civile
şi social-culturale. Limite admisibile şi parametri de izolare acustica.
STAS 10101/0-75 Acţiuni in construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor
STAS 10101/1-78 Acţiuni in construcţii. Greutăţi tehnice şi incărcări permanente
STAS 10101/2-75 Acţiuni in construcţii. Incărcări datorită procesului de exploatare
STAS 10101/OA-77 Acţiuni in construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii
civile şi industriale
STAS 10101/20-90 Acţiuni in construcţii. Incărcări date de vant
STAS 10101/21-92 Acţiuni in construcţii. Incărcări date de zăpadă
STAS 10101/2A1-87 Acţiuni in construcţii. Incărcări tehnologice din exploatare pentru
construcţii civile, industriale şi agrozootehnice
P118-99 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor
P100-92/96 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-
culturale, agrozootehnice şi industriale
ST-035:2000 Specificaţie tehnică privind cerinţe şi criterii de performanţă pentru verificarea
antiseismică a faţadelor cortină (INCERC)
EN 1991-Eurocode 1 Acţiuni asupra sistemelor structurale
EN 1998-Eurocode 8 Proiectarea sistemelor structurale la acţiuni seismice
EN 1999-Eurocode 9 Proiectarea sistemelor structurale din aluminiu
Detalii
a.Contractorul va executa schite si detalii curente, in care se vor prezenta modalitatile de
executie, coordonarea modulara, goluri pentru usi si ferestre,etc.
b.Schitele, detaliile, planurile de detaliu elaborate de contractor se vor prezenta inginerului
inainte de inceperea executiei, spre aprobare. De asemenea se vor prezenta scheme de
manipulare, depozitare, transport, etc pentru toate materialele utilizate, astfel incat inginerul sa
fie convins de corectitudinea executiei acestor operatiuni.
RO 24301140; J17/1517/2008
MOSTRE SI TESTARI
Contractorul va prezenta inginerului specificatiile producatorului si certificatele de calitate
pentru toate materialele utilizate.
Inaintea inceperii lucrarii, contractorul va executa un fragment de perete-mostra, utilizand
materialele, produsele, accesoriile si tehnologia aprobate. Peretii mostra se executa acolo unde se
cer de catre inginer. Pe durata executiei lucrarii peretii mostra nu se vor distruge sau deteriora.
CONTRACTORUL VA FURNIZA INGINERULUI:

a) Specificatii tehnice pentru fiecare material
b) Certificate de calitate pentru materialele folosite.
MATERIALE SI PRODUSE
In cadrul acestor specificatii sunt luate in considerare materialele si produsele principale la
executia fatadei usoare din panouri termoizolante.
a) Materialele si produsele se pot clasifica in functie de rolul lor astfel:
- Materiale de baza - tabla otel zincata vopsita in camp electrostatic, vata minerala bazaltica
- Accesorii - piese de prindere, accesorii tabla zincata vopsita in camp electrostatic etc.
b) Materiale principale, auxiliare si accesorii.
Panou termoizolant de 5 cm grosime. Panoul este format din 2 foi de tabla zincata vopsita in
camp electrostatic si izolatie din vata minerala.
Se monteaza pe o structura de metal formata din montanti verticali si rigle orizontale.
LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

a) Se vor asigura pentru toata suprafata de panotaj cantitatile necesare conform programului de
lucru.
b) Materialele pentru intreaga suprafata de panotaj se vor aproviziona de la unul si acelasi
producator pentru intreaga cantitate necesara.
c) Manipularea se va face ingrijit, cu atentie pentru a se evita degradarea (rupere, fisurare etc).
d) Materialele pentru panotajul de fatada se vor depozita ordonat, in stive, gramezi, lazi,
containere, in locuri ferite de umezeala si protejate.
e) Se vor depozita in spatii acoperite imediat dupa livrare la santier astfel ca sa se evite
expunerea la intemperii si sa se asigure starea adecvata de uscare si temperatura.
AVANTAJE
a) asigurarea termoizolatiei, hidroizolatiei si fonoizolatiei
b) micsorarea timpului de executie al constructiei
c) instalarea simpla si rapida
d) costuri reduse pentru incalzire /racire a spatiilor interioare
e) echiparea constructiei cu instalatii termice de mici dimensiuni
f) reducerea costului energie
g) lipsa cheltuielilor de intretinere specifice constructiilor din materiale clasice
h) mentinerea pe termen lung a proprietatilor panourilor si implicit a constructiei din care fac
parte
i) lipsa pierderilor datorita faptului ca fabricarea se face la lungimile cerute de beneficiar,
RO 24301140; J17/1517/2008
suprafata comandata de beneficiar este egala cu suprafata ce trebuie inchisa
Executia fatadei usoare din panouri termoizolante

Instructiunile pentru montaj in santier sunt puse la dispozitie de fiecare firma care distribuie
panouri. La cerere, firma distribuitoare poate asigura instruirea montatorilor si supravegherea
montajului.
a) ABATERI PERMISE, TOLERANTE DE EXECUTIE
Se va verifica planeitatea panotajului si verticalitatea la colturi cu ajutorul unui fir cu plumb si a
unei rigle gradate.
La executia fatadei usoare din panouri termoizolante se vor respecta urmatoarele abateri maxime
admisibile:
La structura peretelui :
- abatere de 2 mm pentru structura de metal;
- abatere de 5 mm pentru montarea panourilor;
La dimensiunile golurilor:
- abatere de 5 mm;
La planeitatea suprafetelor:
- abatere de 5 mm;
La rectiliniaritatea muchiilor:
- abatere de 5 mm;
La verticalitatea muchiilor si a suprafetelor
- abatere de 5 mm.
b) INSPECTARE
Se vor inspecta zonele si conditiile in care urmeaza sa se execute fatada usoara din panouri
termoizolante.
Nu se vor incepe lucrarile inainte de intrunirea conditiilor satisfacatoare:
- mediu curat,
- toate etapele de construire premergatoare finalizate.
Inainte de construirea fatadei usoare din panouri termoizolante, se vor indeparta resturile si se va
curata zona ce urmeaza a fi inchisa.
Inainte de inceperea executiei, se vor face urmatoarele actiuni pregatitoare:
- degajarea frontului de lucru;
- asigurarea cailor de acces pentru materiale si oameni;
- asigurarea spatiilor de depozitare in zona fronturilor de lucru pentru materialele de construire;
- aprovizionarea frontului de lucru cu materiale, scule, dispozitive si utilaje necesare;
- trasarea si verificarea axarii fatadei;
- verificarea elementelor verticale si orizontale de structura a fatadei usoare din panouri
termoizolante;
- pozitionarea golurilor de usi si ferestre etc.
c) ANCORAJE
Ancorarea fatadei usoare de structura cladirii respectiv placa beton de la pardoseala parterului si
stalpii structurii principale se face conform proiectului de structura.
d) CURATAREA SI PROTECTIA LUCRARILOR
Lucrarile se vor executa mentinand pe cat posibil o stare de curatenie corespunzatoare, se vor
RO 24301140; J17/1517/2008
indeparta resturile.
Fatada usoara din panouri termoizolante trebuie sa ramana curata, fara pete.
Suprafetele de panotaj vor fi protejate pe durata executiei lucrarilor atunci cand nu se lucreaza la
ele.
e ) VERIFICARI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR
Se verifica inscrierea in tolerantele admise.
Se indica modul de realizare a calitatii executiei conform prezentelor specificatii.
Defectele care trebuie remediate prin refacere partiala sau totala a lucrarilor, functie de cum va
decide consultantul, sunt urmatoarele:
- nerespectarea prezentelor specificatii;
- folosirea materialelor necorespunzatoare;
- trasare si executie gresita fata de axe;
- executie gresita a golurilor,
- aspect neplacut dat de taierea necorespunzatoarea a panourilor.
f) REGULI SI METODE DE VERIFICARE:
- se vor respecta planurile si specificatiile lucrarii;
- verificarile se fac in timpul si dupa terminarea lucrarilor, pe sectoare si zone;
- materialele care prezinta indoieli privind calitatea si incadrarea in clasele de calitate prescrise se
vor supune verificarilor de laborator conform prescriptiilor;
- verificarea planeitatii suprafetelor se face cu bolobocul si dreptarul de 2 m lungime;
- verificarea verticalitatii suprafetelor si muchiilor se face cu firul cu plumb, bobobocul si
dreptarul de 2 m;
- verificarea dimensiunilor golurilor pentru usi, ferestre, nise, etc., se face prin masuratori directe
cu metrul si ruleta.
MASURATORI SI DECONTARE
a) MASURATOARE
Cantitatile de lucrari executate se masoara la unitatea de masura inscrisa in listele de cantitati de
lucrari.
b) DECONTARE
Nu se vor deconta suplimentar accesoriile, materialele de etansare, stivuire, schele, esafodaje,
etc. si orice alte operatiuni legate de executia propriu-zisa a fatadei usoare din panouri
termoizolante.
PANOURI TERMOIZOLANTE DE ACOPERIS

GENERALITATI
Panourile termoizolante de acoperis trebuie sa reziste la actiunea vantului, la actiunea zapezii, la
precipitatii, la actiuni mecanice etc. si, de asemenea, sa asigure etanseitatea acoperisului in panta.
Panourile termoizolante de acoperis trebuie sa asigure atat protectia termica si fonica a spatiilor
pe care le inchid, protectia necesara in caz de incendiu stabilita sub forma de grad de rezistenta la
foc prin scenariul de siguranta la incendiu, cat si etanseitatea hidrofuga.
Daca nu se precizeaza altfel, contractorul va executa montajul panourilor termoizolante de
acoperis in conformitate cu normativele si STAS- urile in vigoare.
RO 24301140; J17/1517/2008
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

C107/2-97 Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termică la clădiri cu altă
destinaţie decat locuirea
C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor
C107/4-97 Ghid pentru calculul performanţelor termotehnice ale clădirilor de locuit
SR EN 13116: 2002 Pereţi cortină – Rezistenţa la incărcarea dată de vant – Exigenţe de
performanţă
SR EN 12179: 2002 Pereţi cortină – Rezistenţa la incărcarea dată de vant – Metode de testare
SR EN 12154: 2002 Pereţi cortină – Impermeabilitatea la acţiunea apei – Clasificarea exigenţelor
de performanţă
SR EN 12155: 2002 Pereţi cortină – Impermeabilitatea la acţiunea apei–Incercare de laborator la
presiunea statică
SR EN 13050: 2002 Pereţi cortină – Impermeabilitatea la acţiunea apei – Incercări de laborator
la presiunea dinamică a aerului şi la pulverizarea apei
SR EN 13051: 2002 Pereţi cortină – Impermeabilitatea la acţiunea apei – Incercări in situ
DIN EN 12152: 2002 Pereţi cortină – Permeabilitatea la aer
SR EN 12153: 2002 Pereţi cortină – Permeabilitatea la aer – Incercări de laborator
construcţie. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian.
construcţie. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact.
STAS 6472/7-85 Calculul permeabilităţii la aer a elementelor şi materialelor de construcţii
STAS 6156-86 Acustica in construcţii. Protecţia impotriva zgomotului in construcţii civile şi
social-culturale. Limite admisibile şi parametri de izolare acustica.
STAS 10100/0-75 Principii generale de verificare a siguranţei construcţiilor
STAS 10101/0-75 Acţiuni in construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor.
STAS 10101/1-78 Acţiuni in construcţii. Greutăţi tehnice şi incărcări permanente.
STAS 10101/2-75 Acţiuni in construcţii. Incărcări datorită procesului de exploatare.
STAS 10101/OA-77 Acţiuni in construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii
civile şi industriale.
STAS 10101/20-90 Acţiuni in construcţii. Incărcări date de vant.
STAS 10101/21-92 Acţiuni in construcţii. Incărcări date de zăpadă.
STAS 10101/23A-78 Acţiuni in construcţii. Incărcări date de temperaturi exterioare in
construcţii civile şi industriale.
STAS 10101/2A1-87 Acţiuni in construcţii. Incărcări tehnologice din exploatare pentru
construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.
P118-99 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor
P100-92/96 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-
culturale, agrozootehnice şi industriale
ST-035:2000 Specificaţie tehnică privind cerinţe şi criterii de performanţă pentru verificarea
antiseismică a faţadelor cortină (INCERC)
EN 1991-Eurocode 1 Acţiuni asupra sistemelor structurale
EN 1998-Eurocode 8 Proiectarea sistemelor structurale la acţiuni seismice
EN 1999-Eurocode 9 Proiectarea sistemelor structurale din aluminiu
RO 24301140; J17/1517/2008
DETALII
Contractorul va executa schite si detalii curente, in care se vor prezenta modalitatile de executie,
coordonarea modulara, gol pentru luminator, etc.
Schitele, detaliile, planurile de detaliu elaborate de contractor se vor prezenta inginerului inainte
de inceperea executiei, spre aprobare. De asemenea se vor prezenta scheme de manipulare,
depozitare, transport, etc pentru toate materialele utilizate, astfel incat inginerul sa fie convins de
corectitudinea executiei acestor operatiuni.
MOSTRE SI TESTARI
Contractorul va prezenta inginerului specificatiile producatorului si certificatele de calitate
pentru toate materialele utilizate.
Inaintea inceperii lucrarii, contractorul va executa un fragment de acoperis-mostra, utilizand
materialele, produsele, accesoriile si tehnologia aprobate. Acoperisul-mostra se executa acolo
unde se cere de catre inginer. Pe durata executiei lucrarii acoperisul-mostra nu se va distruge sau
deteriora.
CONTRACTORUL VA FURNIZA INGINERULUI:

a) Specificatii tehnice pentru fiecare material
b) Certificate de calitate pentru materialele folosite.
MATERIALE SI PRODUSE
In cadrul acestor specificatii sunt luate in considerare materialele si produsele principale la
executia acoperisului in pante din panouri termoizolante de acoperis.
MATERIALE
a. Materialele si produsele se pot clasifica in functie de rolul lor astfel:
- Materiale de baza - tabla otel zincata vopsita in camp electrostatic, vata minerala bazaltica
- Accesorii - piese de prindere, accesorii tabla zincata vopsita in camp electrostatic etc.
b. Materiale principale, auxiliare si accesorii.
Panou termoizolant de 8 cm grosime. Panoul este format din 2 foi de tabla zincata vopsita in
camp
electrostatic si izolatie din vata minerala.
Se monteaza pe o structura de metal formata din pane orizontale care se aseaza pe structura
principala a cladirii (ferme). Se placheaza la intrados cu panouri din gips carton, pe zona birouri.
LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

Se vor asigura pentru toata suprafata de panotaj cantitatile necesare conform programului de
lucru.
Materialele pentru intreaga suprafata de panotaj se vor aproviziona de la unul si acelasi
producator pentru intreaga cantitate necesara.
Manipularea se va face ingrijit, cu atentie pentru a se evita degradarea (rupere, fisurare etc).
Materialele pentru panotajul de acoperis se vor depozita ordonat, in stive, gramezi, lazi,
containere, in locuri ferite de umezeala si protejate.
RO 24301140; J17/1517/2008
Se vor depozita in spatii acoperite imediat dupa livrare la santier astfel incat sa se evite
expunerea la intemperii si sa se asigure starea adecvata de uscare si temperatura.
EXECUTIA ACOPERISULUI DIN PANOURI TERMOIZOLANTE DE ACOPERIS

Instructiunile pentru montaj in santier sunt puse la dispozitie de fiecare firma care distribuie
panouri. La cerere, firma distribuitoare poate asigura instruirea montatorilor si supravegherea
montajului.
a) ABATERI PERMISE, TOLERANTE DE EXECUTIE
La executia acoperisului din panouri termoizolante se vor respecta urmatoarele abateri maxime
admisibile:
La structura acoperisului :
- abatere de 2 mm pentru structura de metal,
- abatere de 5 mm pentru montarea panourilor,
La dimensiunile golurllor:
- abatere de 5 mm,
La rectiliniaritatea muchiilor:
- abatere de 5 mm,
b) INSPECTARE
Se vor inspecta zonele si conditiile in care urmeaza sa se execute acoperisul din panouri
termoizolante. Nu se vor incepe lucrarile inainte de intrunirea conditiilor satisfacatoare:
- mediu curat
- toate etapele de construire premergatoare finalizate
Inainte de construirea acoperisului din panouri termoizolante, se vor indeparta resturile si se va
curata zona ce urmeaza a fi inchisa.
Inainte de inceperea executiei, se vor face urmatoarele actiuni pregatitoare:
- degajarea frontului de lucru;
- asigurarea cailor de acces pentru materiale si oameni;
- asigurarea spatiilor de depozitare in zona fronturilor de lucru pentru materialele de construire;
- aprovizionarea frontului de lucru cu materiale, scule, dispozitive si utilaje necesare;
- verificarea elementelor de structura ale acoperisului din panouri termoizolante;
- pozitionarea golului pentru luminator etc.
c) ANCORAJE
Structura din pane metalice a panotajului acoperisului va fi asezata pe structura principala a
cladirii respectiv pe fermele halei metalice conform proiect de rezistenta.
d) CURATAREA SI PROTECTIA LUCRARILOR
Lucrarile se vor executa mentinand pe cat posibil o stare de curatenie corespunzatoare; se vor
indeparta resturile.
Acoperisul din panouri termoizolante trebuie sa ramana curat, fara pete.
Suprafetele de panotaj vor fi protejate pe durata executiei lucrarilor atunci cand nu se lucreaza la
ele.
e) VERIFICARI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR
Se verifica inscrierea in tolerantele admise.
Se indica modul de realizare a calitatii executiei conform prezentelor specificatii.
RO 24301140; J17/1517/2008
Defectele care trebuie remediate prin refacere partiala sau totala a lucrarilor, functie de cum va
decide consultantul, sunt urmatoarele:
- nerespectarea prezentelor specificatii;
- folosirea materialelor necorespunzatoare;
- trasare si executie gresita fata de axe;
- executie gresita a golului pentru luminator;
- aspect neplacut dat de taierea necorespunzatoarea a panourilor.
f) REGULI SI METODE DE VERIFICARE:
- se vor respecta planurile si specificatiile lucrarii;
- verificarile se fac in timpul si dupa terminarea lucrarilor, pe sectoare si zone;
- materialele care prezinta indoieli privind calitatea si incadrarea in clasele de calitate prescrise se
vor supune verificarilor de laborator conform prescriptiilor;
- verificarea planeitatii suprafetelor se face cu dreptarul de 2 m lungime;
- verificarea dimensiuni golului pentru luminator, se face prin masuratori directe cu metrul si
ruleta.
g) MASURATORI SI DECONTARE
Masuratoare
Cantitatile de lucrari executate se masoara la unitatea de masura inscrisa in listele de cantitati de
lucrari.
Decontare
Nu se vor deconta suplimentar accesoriile, materialele de etansare, stivuire, schele, esafodaje,
etc. si orice alte operatiuni legate de executia propriuzisa a fatadei usoare din panouri
termoizolante.
Montarea panourilor sandwich poate fi orizontală şi verticală.

La montarea orizontală pe temelie (soclu, bară fundamentală) se montează elementul de
tinichingerie - lăcrimar (dispozitiv de scurgere). Ulterior pe elementele constructive (coloane,
suporteri, paiante) se montează panourile sandwich.
La montarea verticală de asemenea la tamelie se montează lăcrimar, dar panourile sandwich se
fixează nu de coloane, ci de grinda principală orizontală din metal.
Pentru sprijinirea panourilor sandwich se utilizează şuruburi speciale autofiletante pentru beton
ori pentru metal. Panourile pot fi sprijinite direct pe coloanele de beton sau de metal fără detalii
suplimentare înglobate.
Elemente de tinichingerie
În procesul montării panourilor sandwich este necesar de a acoperi secţiunea frontală a
panourilor sandwich în punctele îmbinăriilor între panouri, racordare la suprafaţa clădirii, la
ochiriulie ferestrei şi a uşii. Pentru aceasta se folosesc elemente ( accesorii) profilate şi de
tinichingerie. Elementele de tinichingerie sînt necesare nu doar pentru protecţia colţurilor şi
suprafeţelor frontale a panourilor sandwich de acţiunile climatice externe şi de exploatare , dar şi
în calitate de elemente decoative pentru oferirea clădirii unui aspect exterior estetic. Cu ajutorul
elementelor e posibil de accentuat anumite părţi a faţadei construcţiei. Ele conferă faţadei o
organizare spaţială nouă.
RO 24301140; J17/1517/2008
Aceste panouri se montează prin suprapunerea îmbinărilor laterale şi longitudinale. Fixarea de

structură trebuie făcută panou cu panou pentru a se asigura o etanşeitate optimă.
Panouri de perete montate orizontal
• Primul panou care se montează va fi cel de la bază, având grijă ca lăcrimarul şi
elementele suport ale panoului să fie montate la acelaşi nivel (distanţa maximă dintre doi suporţi
să nu fie mai mare de 1,5 m). Rezemaţi panoul pe suporţi şi fixaţi la partea superioară cu 1 sau 2
şuruburi, în funcţie de portanţa panoului şi de presiunea vântului.
• Aşezaţi al doilea panou pe nutul primului panou asigurându-vă că marginile sunt corect
aliniate şi etanşate, iar îmbinarea pe lăţime este paralelă. Fixaţi panoul în structura metalică.
Panourile au la îmbinări garnituri aplicate pe linia de producţie, astfel încât nu au nevoie de altă
etanşare în cazul unui montaj corect.
• Continuaţi până la marginea de sus a peretelui iar ultimul panou, dacă este necesar, tăiaţi-
l la lăţimea impusă. Marginea de sus a ultimului panoului poate sta liber, nerezemată, până la
500 mm.
• Dacă sunt folosite şuruburi cu fixare aparentă, se pot folosi elemente de tinichigerie
pentru a acoperi (masca) îmbinările de la: capetele sau marginile panourilor, colţuri, uşi, ferestre.
Panouri de perete montate vertical
• Înainte de instalare asiguraţi-vă că strutura secundară este montată pe întreaga faţadă şi
este fixată perfect orizontal.
• Fixaţi lăcrimarul pe profilul inferior de susţinere a panourilor.
• Poziţionaţi primul panou cu marginea în dreptul colţului clădirii iar înaintea fixării
asiguraţi-vă că are o poziţie perfect verticală. Folosiţi şuruburi cu cap înecat în dreptul canturilor,
ferestrelor şi uşilor şi cu prindere aparentă la colţurile clădirii. La fiecare fixare folosiţi 1 sau 2
elemente de fixare, în funcţie de portanţa panoului şi de presiunea vântului.
• Îmbinaţi al doilea panou în nutul primului panou în aşa fel încât îmbinarea să fie paralelă
şi fermă pe întreaga înălţime a panoului. Fixaţi pe marginea din faţă, în dreptul structurii
RO 24301140; J17/1517/2008
metalice, numărul specificat de elemente de fixare.

• Continuaţi până când peretele este închis complet.
• Acolo unde este necesar, panourile pot fi tăiate pe lungime sau lăţime, de exemplu în
dreptul deschiderilor şi la colţuri. În acest caz e necesară folosirea de elemente de fixare vizibile
care ulterior se acoperă cu elemete de tinichigerie.
Intocmit,
2. MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE
Instalații electrice
RO 24301140; J17/1517/2008
Imobilul va fi dotat cu instalatie electrica pentru asigurare necesarului de prize si corpuri de

iluminat.
Instalațiile electrice vor fi legate la bransamentul existent pe amplasament, imobilul va fi
prevazut cu tablou general amplasat in zona accesului prevazut cu sigurante si sigurante
diferentiale, circuite electrice pentru prize si circuite electrice pentru iluminat.
La exterior vor fi prevazute corpuri de iluminat cu LED etanse cate unul in zona acceselor si cate
unul pe fiecare fatada laterala.
La interior vor fi prevazute corpuri de iluminat cu LED ce vor asigura un grad de iluminare
adecvat functiunii de depozitare. Alimentarea cu energie electrica se realizeaza din reteaua
publica stradala existenta.
Tabloul electric va fi realizat in schemă TN-S cu protecţie la scurtcircuit şi la suprasarcină, iar
pentru circuitele cu echipamente electrice în zone cu pericol de electrocutare se vor prevedea şi
protecţie diferenţială la curenţi de defect (prize, etc).
Instalatii de iluminat
Iluminatul artificial se va realiza cu corpuri de iluminat echipate cu lampi cu surse LED sau
fluorescente, in functie de destinatia incaperilor. Corpurile de iluminat vor fi alimentate intre
faza si neutru. Circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat au o putere instalata de maxim
1200W si sunt separate de cele pentru alimentarea prizelor.
Se interzice suspendarea corpurilor de iluminat direct prin conductele de alimentare.
Dispozitivele de suspendare ale corpurilor de iluminat (carlige de tavan, dibluri, etc.) se aleg
astfel incat sa suporte fara deformare o greutate de 5 ori mai mare decat a corpurilor de iluminat,
dar cel putin 10 kg.Carcasele metalice ale corpurilor de iluminat montate la exterior sau ale celor
montate in locuri cu inaltime libera mai mica de 2,5 m se vor lega la conductorul de protectie.
Comanda iluminatului se va face manual, prin intermediul intrerupatoarelor sau automat prin
intermediul senzorilor de miscare. Intrerupatoarele corespund modului de pozare a circuitelor si
gradului de protectie cerut de mediul respectiv. Inaltimea de montaj a intrerupatoarelor si
comutatoarelor va fi de 0.9 m, masurata de la nivelul pardoselii finite pina in axul aparatului.
Executia instalatiilor electrice de iluminat se va realiza în conformitate cu prevederile din
normativul I7-11 privind proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor electrice aferente
cladirilor.
Instalatii de prize
Toate circuitele de prize vor fi protejate la plecarea din tabloul electric cu intrerupatoare
automate prevazute cu protectie automata la curenti de defect (PACD) de tip diferential (cu
declansare la un curent de defect de 0,03 A) conform schemelor monofilare si specificatiilor de
aparataj. Circuitele de prize se vor realiza cu cabluri de cupru cu izolatie, tip CYY-F sau N2XH
3x2,5 mm² protejate impotriva deteriorarii mecanice in tuburi de protectie din PVC. Distributia
circuitelor se va realiza aparent. Pe traseele orizontale comune, circuitele de prize se vor monta
deasupra celor de curenti slabi.
Pe circuitele de prize sunt prevazute prize simple sau duble, ansambluri de prize toate cu contact
de neutru, cu putere in functie de intrebuintare. Tensiunea de lucru pentru circuitele de iluminat
si prize este 230 V c.a. monofazat.
Racordurile electrice sunt dispuse pe circuite independente, corespunzator gradului de
RO 24301140; J17/1517/2008
importanta a acestora. Nici un întrerupator si nici o priza nu trebuie sa se gaseasca la mai putin
de 0,60 m fata de o sursa de apa. In zonele tehnice cat si in zonele exterioare s-au prevazut prize
cu grad de protectie sporit tip IP44 sau IP54, cu capac de protectie, in restul zonelor fiind de tip
IP 20.
Instalatii de priza de pamant

Pentru protectia împotriva electrocutarii prin atingere indirecta s-a prevazut legarea instalatiilor
electrice ale cladirilor la prize de pamant artificiale. Prizele de pamant se vor interconecta intre
ele obtinand astfel o retea comuna instalatiei de paratrasnet si instalatiei de protectie impotriva
atingerilor indirecte, care va avea o rezistenta de dispersie de cel mult 1 ohm.
Pentru realizarea prizelor de pamant artificiale se vor folosi electrozi verticali din teava OL-Zn
cu D = 2 ½ toli si L = 3 m legati între ei cu platbanda OL Zn 40x4 mm îngropata în pamant.
Dupa executarea prizei de pamant se va proceda la masurarea rezistentei de dispersie a ei. Daca
rezistenta de dispersie a prizei de pamant depaseste valoarea prescrisa de 1 Ohm, se vor adauga
electrozi OL-Zn cu D = 2 ½ toli si L=3m, pana la obtinerea unei valori a rezistentei de dispersie
de sub 4 Ohm.
Pentru protectia echipamentelor alimentate electric impotriva supratensiunilor din retea (de
comutatie) sau de natura atmosferica, pe intrarea tabloului electric general TEG s-a prevazut
descarcator de supratensiune PRD tip 2 debrosabil, care se va lega la reteaua de impamantare.
Deasemenea, la priza de pamant se vor lega toate elementele metalice ale constructiei (tevi de
alimentare cu apa, gaze, etc) precum si toate elementele metalice ale instalatiei electrice care în
mod normal nu se afla sub tensiune dar care în mod accidental, în urma unui defect, pot ajunge
sub tensiune.
Intocmit,
Ing. Caus Florin
2.1. CAIET SARCINI INSTALATII ELECTRICE
1. GENERALITATI
Prezenta documentatie contine principalele sarcini ce revin executantului lucrarilor de instalatii
electrice aferente obiectului „CONSTRUIRE SPATIU SOCIAL PENTRU
DESFASURAREA DE EVENIMENTE, COMUNA SENDRENI”.
La modul general, executia lucrarilor se face în conformitate cu normativele,regulamentele si
standardele românesti, în mod particular supunându-se urmatoarelor :
RO 24301140; J17/1517/2008
 Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii , completata de Legea 177/2015;

 Legea 50/91 republicata si modificata
 C 56-02 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente;
 Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat prin HG. nr.
272/1994;
 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat
prin H.G. nr. 273 / 1994;
 HG 867-03 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes
public;
 Hotararea de Guvern nr. 622/21 aprilie 2004 modificata si completata cu Hotararea de
Guvern nr. 796/14 iulie 2005 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a
produselor pentru constructii ;
 HG 1146/2006 Cerinetele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de
catre lucratori a echipamentelor de munca.
 Legea 319/2006 Norme generale de protectia muncii si metodologii de aplicare a legii ;
 Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;
 I7-2011 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor cu tensiuni pana Ia 1000
V ca., indicativ I7- 2011;
 PE 116/ 94 Normativ de incercari si masurari Ia echipamente si instalatii electrice;
 PE 103/92 Instructiuni pentru dimensionarea si verificarea instalatiilor electromagnetice
la solicitari mecanice si termice in conditii de scurtcircuit.
 P 118 – 1999. Normativ de siguranţa la foc a constructiilor;
 STAS 12604-87, 12604/4-89 , 12604/5-90 - Protecţia împotriva electrocutărilor.
 NTE 006/06/00 Normativ privind metodologia de calcul al cerintelor de scurtcircuit in
retelele electrice cu tensiunea sub 1 kV.
 NP-061-02 Normativ pentru proiectarea si executarea SIL artificial din cladiri.
 Legea 137/1995 - Legea protectiei mediului.
 Instructiuni proprii Securitatea si sanatatea muncii privind transportul energiei electrice
elaborate de catre SC ELECTRICA SA ;
 IRE-Ip-30 - 2004 Indreptar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la pamant;
 SR HD 384.4.41 S2:2004/A1:2004 - Instalatii electrice în constructii. Partea 4: Masuri de
protectie pentru asigurarea securitatii. Capitolul 41: Protectia împotriva socurilor electrice
;
 SR HD 384.6.61 S2:2004 - Instalatii electrice în constructii. Partea 6-61:
Verificari.Verificari la punerea în functiune ;
 SR CEI 60050-195:2006 - Vocabular Electrotehnic International. Partea 195: Legare la
pamânt si protectie împotriva socurilor electrice ;
 SR HD 60364-5-559:2006 - Instalatii electrice în constructii. Partea 5-55: Alegerea si
instalarea echipamentelor electrice. Alte echipamente. Articolul 559: Corpuri si instalatii
de iluminat ;
 SR HD 60364-4-41:2007 - Instalatii electrice de joasa tensiune. Partea 4-41: Masuri de
protectie pentru asigurarea securitatii. Protectia împotriva socurilor electrice ;
RO 24301140; J17/1517/2008
 SR EN 60598-2-5:2001 - Corpuri de iluminat.
3. DESCRIEREA EXECUTIEI LUCRARILOR

Ordinea de executie a lucrarilor este:
 organizarea santierului;
 montarea tabloului electic si executarea instalatiilor electrice aferente acestuia;
 executarea instalatiilor electrice de iluminat si prize;
 executarea instalatiilor de protectie prin legare la pamint;
 receptia lucrarilor de montaj, efectuarea probelor si verificarilor necesare si punerea in
functiune.
4. ORGANIZAREA SANTIERULUI
Face obiectul separat al protocolului ce se va incheia intre constuctor si beneficiar.
Modalitatile si conditiile de transport pentru materialele, piesele si subansamblele necesare
lucrarilor precum si a personalului de executie la locul lucrarii nu sint obiect de negociere,
acestea intrind in obligatia constructorului.
Accesul personalului de executie la lucrari se reglementeaza prin protocol incheiat intre
beneficiar si constructor. Beneficiarul este obligat sa abiliteze in acest sens persoanele care pot
incheia protocol cu constructorul.
Inainte de inceperea lucrarilor se face recunoasterea terenului si predarea amplasamentului.
Lucrarile de montaj se vor realiza pe baza graficului de esalonare a lucrarilor incheiat intre
beneficiar, constructor si furnizor. Zona de lucru va fi marcata si/sau semnalizata corespunzator
de constructor.
Cheltuielile pentru lucrarile de protectia muncii si a personalului sint prevazute in costul general
al investitiei.
Inainte de a incepe montarea elementelor unei instalatii electrice se va verifica vizual iar dupa
caz, si cu instrumente de masura adecvate (metru, ruleta) daca lucrarile constructive efectuate
instalatiei corespund prevederilor din proiect si prescriptiilor tehnice.
Toate materialele, aparatele si echipamentele electrice care au caracteristici diferite de cele
prevazute in proiect, precum si acelea care prezinta defectiuni (izolatie rupta, lipsa unor elemente
de protectie, etc) care la exploatare ar putea conduce la accidente umane (prin electrocutare) sau
la producerea unor daune materiale de orice natura, vor fi respinse. Pot fi admise pentru montare,
in cazul in care este posibil, numai partile de material care nu prezinta deteriorari, insa numai
dupa ce s-a facut o verificare severa a calitatii lor.
Este strict interzis a se executa de catre instalatori strapungeri sau goluri prin spargerea sau
taierea elementelor care fac parte din structura de rezistenta a constructiei. In cazul in care din
diferite motive este necesar ca instalatorul sa execute astfel de lucrari, se admite efectuarea lor
numai pe baza unui aviz scris de la proiectantul structurii de rezistenta insotit, dupa caz, de
documentatii de executie (de exemplu schite, indicatii de executie, etc).
Inceperea executiei lucrarilor va fi precedata de intocmirea unui proces verbal incheiat intre
constructor si beneficiar. Executarea lucrarilor va fi supravegheata direct de conducatorul tehnic
al lucrarilor de constructii sau instalatii.
RO 24301140; J17/1517/2008
5. CONDITII DE RACORD SI CONDITII DE ALIMENTARE CU ENERGIE

ELECTRICA
Modul de racordare la reteaua de distributie se stabileste de catre furnizorul de energie electrica.
Repartizarea pe faze si respectiv pe circuitele de alimentare a receptoarelor electrice trebuie sa se
faca astfel încât sa se asigure în exploatare o încarcare cât mai echilibrata a acestora.
Trecerea prin peretii exteriori trebuie sa fie perfect etanse, pentru a se prevenii eventualele
infiltratii.
6. CONDITII SPECIFICE PENTRU TABLOURILE ELECTRICE

Tablourile electrice sunt considerate ca ansambluri prefabricate de aparataj de joasa tensiune:
aparate de comutatie, echipamente de comanda, masura, protectie si reglare. Acestea vor respecta
conditiile de serviciu, prescriptiile constructive, caracteristicile tehnice si incercarile pentru
aparataj de joasa tensiune prevazute in SR EN 60439-1/2001.
Tablourile electrice se comanda pentru executie la furnizori specializati si autorizati in
constructia acestora. Comanda pentru tablouri electrice va fi insotita de desenele continand
schema electrica monofilara si specificatia de aparataj.
Tablourile electrice prevazute in cadrul documentatiei vor indeplini conditiile minimale generale
de exigenta, printre care:
- tensiunea nominala - 1 kV
- protectie climatica - N
- protectie mecanica pentru tablouri conform specificatiei proiectului
- montaj aparent sau incastrat, conform specificatiei din proiect
- acces frontal
Carcasa tablourilor trebuie sa fie executata din materiale incombustibile C0 sau greu
combustibile C1 si C2.
Constructia tablourilor va permite racordarea cablurilor si tuburilor de protectie, in zonele de
acces (panoul superior si/sau inferior), prin asigurarea de presetupe corespunzatoere si spatiu
suficient in interior pentru desfasurarea conductoarelor.
Conductoarele interioare nu trebuie sa fie supuse la solicitari in exploatare (deschidere usi acces,
desfacere panouri protectie).
Tablourile electrice trebuie sa fie astfel construite incat sa respecte schema electrica si gradul de
protectie al instalatiei.
Tablourile vor fi prevazute cu usa frontala, asigurata cu sistem special de inchidere, care sa
permita numai accesul personalului specializat.
Conexiunile interioare tablourilor se vor executa cu conductoare izolate de cupru.
Tablourile electrice vor fi prevazute cu intreruptoare generale a caror pozitie de conectare -
deconectare va fi vizibila.
Echipamentul electric introdus in tablouri trebuie sa fie de tipul cu legaturi fata.
In interiorul tabloului, aparatele cu functiuni sau tensiuni diferite, se vor grupa vizibil si marca in
consecinta.
Aparatele, conectorii si conductoarele din interiorul tablourilor vor fi astfel instalate si etichetate
incat sa fie usor accesibile si de identificat, pentru manevre, verificari si interventii.
Componente auxiliare.
RO 24301140; J17/1517/2008
Tablourile electrice vor fi insotite in mod obligatoriu de:

- dispozitive auxiliare de manevra;
- elementele de asamblare ale aparatelor auxiliare care se transporta separat, pentru a fi montate
la fata locului;
- piese de rezerva a caror frecventa de inlocuire reclama acest lucru;
- date tehnice despre aparatajul de masura, din componenta tabloului, inclusiv certificatele de
calitate de la furnizorii acestora;
- cartea tehnica a tabloului, care va cuprinde schemele electrice monofilare si desfasurate,
buletinele de incercare, certificatul de calitate, si elemente de identificare a tabloului (denumire,
furnizor, data fabricatiei, etc.).
Producatorul trebuie sa specifice in documentatia ce insoteste tablourile electrice conditiile de
transport, instalare, functionare si intretinere. Daca este necesar trebuie precizate masurile avand
o importanta deosebita pentru instalarea corecta, intervalul de timp si frecventa recomandata
pentru operatiile de intretinere.
Pentru transportul corespunzator al tablourilor se vor avea in vedere:
- tablourile vor fi protejate contra prafului si umezelii;
- in timpul transportului se va asigura pozitia verticala a tablourilor si se vor feri de
zdruncinaturi;
- aparatele de masura si automatizare vor fi transportate in ladite;
- ambalajele trebuie să conţină semnele de “FRAGIL”, “NU RASTURNATI” si “A SE FERI DE
UMEZEALA”.
Depozitarea tablourilor se va face in incaperi cu atmosfera neutra, lipsite de gaze corozive, cu
temperatura aerului ambiant cuprinsa intre 0 si 40°C si umiditatea relativa de max. 80% la 20°C.
Tablourile nu se vor stivui.
7. CONDITII DE INSTALARE TABLOURI ELECTRICE

Tablourile de distributie trebuie montate perfect vertical si fixate bine, pentru a nu fi supuse
vibratiilor sau deplasarilor, ce pot surveni in caz de scurtcircuitare pe bare sau cutremur.
Se vor lua masuri pentru evitarea patrunderii animalelor mici in incaperile tablourilor si
instalatiilor electrice.
8. CONDITII DE AMPLASARE SI DE MONTARE A INSTALATIILOR ELECTRICE.

DISTANTE MINIME
Nu se admite amplasarea instalatiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care poate sa apara
condens. Fac exceptie instalatiile electrice (tuburi, echipamente electrice) în executie închisa cu
grad de protectie min. IP 33, realizate din materiale rezistente la astfel de conditii (de ex.: cabluri
sau cordoane în executie grea pentru instalatii electrice mobile, aparate cu grad de protectie min.
IP 33, în carcasa din
material plastic).
Trebuie evitata amplasarea instalatiilor electrice pe trasee comune cu acelea ale altor instalatii
sau utilaje care ar putea sa le pericliteze în functionare normala sau în caz de avarie. Amplasarea
instalatiilor electrice în structura de rezistenta a constructiilor se admite numai în conditiile
RO 24301140; J17/1517/2008
prevazute în Normativul P 100.

Se interzice montarea directa pe elemente de constructie din materiale combustibile clasa C3
(CA2c) si C4 (CA2) a urmatoarelor : cabluri armate sau nearmate cu sau fara întârziere la
propagarea flacarii, aparate si echipamente electrice cu grad de protectie inferior IP 54. Aparatele
si echipamentele electrice protejate în carcase metalice cu grad de protectie min. IP 54 pot fi
montate în contact direct cu elemente
de constructie din materiale combustibile.
Montarea pe elemente combustibile a conductelor electrice cu izolatie normala, a cablurilor fara
întârziere la propagarea flacarii, a tuburilor din materiale plastice si a aparatelor si
echipamentelor electrice cu grad de protectie inferior IP 54, se face interpunând materiale
incombustibile între acestea si materialul combustibil.
Masurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se aplica atât la montarea
aparenta cât si la montarea îngropata, a elementelor de instalatii electrice.
La montare, în cazuri justificate, a elementelor instalatiilor electrice în elementele de constructii
executate din materiale combustibile (în pardoseala sau în pereti), trebuiesc luate masuri pentru
protejarea acestora prin materiale incombustibile pe toate suprafetele, fata de materialul
combustibil (de ex.: conductele electrice se protejeaza în tuburi metalice). Aceste materiale
trebuie sa asigure protectia împotriva pericolului de propagare a incendiului datorat unei avarii la
elementul de instalatie electrica.
Conductele electrice, tuburile de protectie si barele se amplaseaza fata de conductele altor
instalatii si fata de elementele de constructie, respectându-se distantele minime mentionate în
normative.
Conductele, tuburile se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalatii cu conditia ca
instalatia electrica sa fie dispusa - deasupra conductelor de apa, canalizare si de gaze lichefiate
(de ex.: butan, propan) ; - sub conductele de gaze naturale si sub conductele calde (cu
temperatura peste + 40 C).
Pe toate portiunile de traseu pe care nu pot fi respectate prevederile privind ordinea de dispunere
a traseelor sau distantele minime mentionate mai sus, se iau masuri constructive de protectie (de
ex.: prevazând ecrane sau tevi pentru a împiedica scurgerea apei, izolatii termice fata de
conductele calde, tevi metalice pentru protectia fata de conductele de gaze inflamabile).
Distantele minime la intersectii cu conducte cu fluide incombustibile reci ( sub 40 grade
Celsius ) vor fi de 3 cm , iar cu conducte cu fluide incombustibile calde ( peste 45 grade Celsius )
vor fi de 50 cm.
La apropieri ( circuite paralele ) distantelor vor fi de 5 cm la conducte reci , si de 100 cm la
conducte calde ( fluide incombustibile ).
Distantele se pot reduce la fluidele incombustibile calde daca materialele sunt rezistente la
temperatura respectiva si sunt calculate la aceasta ( curentul maxim admisibil ) sau sunt protejate
termic ( conform PE 107 si I7 ). Distantele se aplica atat la cabluri cat si la circuite in tuburi.
9. CONDITII DE TRECERE A CONDUCTELOR, CABLURILOR SI TUBURILOR

PRIN ELEMENTELE DE CONSTRUCTIE
Trecerea conductelor electrice prin elemente de constructie din materiale incombustibile clasa
C0 (CA1) se executa în urmatoarele conditii : în cazul conductelor electrice instalate în tuburi, nu
este necesara o alta protectie ; fac exceptie traversarile prin rosturi de dilatatie, caz în care
RO 24301140; J17/1517/2008
conductele se protejeaza în tub pe portiunea de trecere (tub în tub) ; daca trecerea se face între
încaperi cu medii diferite, tuburile de protectie se instaleaza înclinat spre încaperea cu conditiile
cele mai grele; golurile dintre tub si elementele de constructie si dintre tub si conductele electrice
se umplu cu masa izolanta.
Trecerea conductelor electrice prin elementele de constructie din materiale combustibile C1-C4
(CA2a-CA2d) se face în urmatoarele conditii : în cazul conductoarelor izolate libere sau instalate
în tuburi, prin protejarea lor pe portiunea de trecere prin tuburi (tub în tub) din materiale
incombustibile (metal) si etansând golurile cu materiale incombustibile din clasa C0 (CA1) si
electroizolante fata de
elementul de constructie (de ex.: cu vata de sticla si ipsos) si între tub si conductele electrice (de
ex.: cu vata de sticla).
Trebuie evitata trecerea cu conducte electrice, tuburi prin elemente de constructie care au si rol
de protectie la foc. În cazuri de stricta necesitate se admit treceri prin elemente de constructie
rezistente la foc, numai cu respectarea simultana a urmatoarelor conditii:
· pe portiunea de trecere, conductele sa nu aiba materiale combustibile C1-C4 (CA2a - CA2d),
cu exceptia izolatiei conductoarelor;
· spatiile libere din jurul conductelor, tuburilor sa fie închise pe portiunea de trecere, pe toata
grosimea elementului de constructie, cu materiale incombustibile C0 (CA1), asigurându-se limita
de rezistenta la foc egala cu aceea a elementelor de constructie respective ;
· trecerea cu conducte, tuburi sa se faca astfel încât sa nu fie posibila dislocarea unor portiuni din
elementul de constructie ca urmare a dilatarii elementelor de instalatie electrica.
10. DISTANTELE DE PRINDERE ( SUSTINERE )

Circuitele realizate din cabluri nearmate se vor prinde la distante de 50 cm pe orizontala si la 100
cm pe verticala.
Circuitele realizate prin conductoare trase in tuburi de protectie din material plastic se fixeaza la
intervale de 0,6 … 0,8 m pe orizontala si 0,7… 0,9 m pe verticala . In cazul tuburilor metalice
distantele sunt de 1,0…1,3 m pe orizontala si 1,2…1,6 m pe verticala. In cazul tevilor distantele
sunt de 1,5 … 3 m pe orizontala si pe verticala. Limitele inferioare corespund diametrelor mici
iar limitele superioare corespund diametrelor mari.
Se prevad in mod obligatoriu puncte de fixare la 10 cm de doze , cutii de tragere , derivatii ,
coturi , aparate , echipamente , etc. Orice element se fixeaza in minim doua puncte de fixare.
11. CONDITII PENTRU LEGATURILE ELECTRICE

Legaturile electrice ale conductoarelor între ele, la aparate sau la elemente metalice, se executa
prin metode si mijloace prin care sa se asigure realizarea unor contacte electrice cu rezistenta de
trecere comparabila cu rezistenta ohmica a conductoarelor îmbinate, sigure în timp si usor de
verificat.
Alegerea metodelor si mijloacelor de executare a legaturilor electrice se face în functie de
materialul si sectiunea conductoarelor si de caracteristicile mediului. Legaturile electrice între
conductoare izolate pentru îmbinari sau derivatii se fac numai în accesoriile special prevazute în
acest scop (doze, cutii de legatura).
Se interzice executarea legaturilor electrice între conductoare în interiorul tuburilor sau tevilor de
protectie, plintelor, golurilor din elementele de constructie si trecerilor prin elementele de
RO 24301140; J17/1517/2008
constructie.
Se interzice supunerea legaturilor electrice la eforturi de tractiune.
Legaturile conductoarelor izolate se acopera cu material electroizolant (de ex.: tub varnis, banda
izolanta, capsule izolante), care trebuie sa asigure legaturilor acelasi nivel de izolatie ca si
izolatia conductoarelor.
Legaturile pentru îmbinari sau derivatii între conductoarele de cupru se fac prin rasucire si
matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule si accesorii corespunzatoare.
12. APARATE ELECTRICE

12.1 Aparate electrice pentru tablouri
Echiparea tabloului electric se va echipa conform schemei monofilare elaborata de proiectant , cu
aparate de tipul indicat in desene.
Specificatia tehica a apratajului se realizeaza in schemele monofilare a tabloului TGD.
12.2. Prize
Toate prizele utilizate la tensiunea de 230 V sau mai mari vor fi prevazute cu contacte de
protectie. Prizele monofazate vor avea curentul nominal 16A.
12.3. Comutatoare.intrerupatoare.
Întrerupatoarele si comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea corpurilor de
iluminat se aleg pentru un curent nominal de min. 10 A. Întrerupatoarele, comutatoarele si
butoanele de lumina se monteaza numai pe conductele de faza, pozitionate la înaltimea de 0,9 m,
masurata de la axul aparatului pâna la nivelul pardoselii finite (înainte de începerea executiei se
va consulta beneficiarul,
pentru stabilirea exacta a cotei de montare).
Gradul de protectie se alege in functie de destinatia incaperilor ( IP20 in incaperi uscate ; IP44 in
incaperi umede intermitent , etc )
12.4. Dozele de tragere
Dozele de tragere trebuie instalate in punctele necesare, fie ca sunt aratate pe planuri sau nu,
pentru a preveni periciclarea izolatiei sau alte stricaciuni care pot aprea prin rezistenta la tragere
sau din alte ratiuni legate de instalare incorecta. Toate dozele de tragere trebuie sa fie din PVC.
Daca dozele sunt folosite impreuna cu tuburi aparente, trebuie folosite capace plane prinse cu
suruburi cu cap inecat.
Acolo unde este indicat, trebuie folosie doze de tragere cu bariere. Aceste doze, trebuie sa aiba
un singur capac, iar barierele trebuie sa fie de acelasi calibru cu doza.
Fiecare circuit in doza va fi marcat cu o eticheta care sa arate tabloul de plecare.
12.5. Corpuri de iluminat si lampi
Corpurile de iluminat trebuie cablate pana la un conector, cu conductoare omologate pentru
corpuri de iluminat, pentru conexiuni corespunzatoare. Contractantul trebuie sa se asigure ca
toate corpurile de iluminat sunt compatibile cu sistemul de suspendare adoptat.
Corpurile de iluminat vor fi alese cu temperaturi diferite de culoare in functie de spatiul aferent.
Se vor folosi corpuri de iluminat echipate cu surse fluorescente.
RO 24301140; J17/1517/2008
13. CABLURI ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

Toate cablurile electrice de joasa tensiune trebuie sa fie conforme si trebuie sa fie folosite in
aplicatii corespunzatoare, definite in I7-2011 si PE 107-95.
Izolatia si mantaua PVC sau (PE) trebuie sa aiba caracteristici de intarziere la propagarea flacarii
si trebuie sa fie folosite in aplicatii corespunzatoare, definite in I7-2011 si PE 107-95.
Cablurile electrice trebuie sa aiba capete terminale in forme aprobate, cum ar fi papuci presati,
piese din cupru cositorit, presetupe etc.
Fiecare conductor de cablu trebuie sa fie identificat prin culoarea izolatiei codificata. Invelisul
exterior al cablului trebuie sa fie de culoare neagra.
Cablurile electrice trebuie izolate si infasurate pe tamburi astfel incat sa fie protejate impotriva
loviturilor in timpul transportului. Tamburii de cablu electric trebuie prevazutI cu etichete care sa
contina caracteristicile cablului,precum tensiunea, lungimea, sectiunea conductoarelor, numarul
de fire, greutatea.
Toate cablurile, accesorile si materialele trebuie supuse si vor raspunde satisfacator la verificari
constructive, incercarea continuitatii, testul cu tensiunea marita, verificarea rezistentei de
izolatie,
conform standardelor.
Sectiunea minima pentru cabluri este 1,5 mm2 cupru.
Cablurile electrice trebuie sa fie cu unul sau mai multe conductoare si trebuie sa corespunda
modului de pozare in tuburi de protectie, liber.
14. TUBURILE DIN PVC SAU METALICE

Tubulatura din material plastic va fi de grosime uniforma , fara ingrosari , subtieri sau crapaturi.
Tuburile din PVC vor fi pastrate uscate si vor fi asigurate impotriva patrunderii corpurilor staine
in interiorul lor.
Tuburile cu diametru pana in 25 mm se vor curba cu arcul de incovoiere de sectiune
adecvata.Pentru diametre mai mari tuburile se incalzesc mai intai si se utilizeaza o coarda de
cauciuc introdusa in tub pentru incovoiere.
Raza minima de curbura va fi de 4 diametre.
Pentru pozarea cablurilor pe elemente combustibile (exp: planseu lemn) se vor folosii tuburi
rigide metalice.
15. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A LUCRARILOR

15.1. Operatiuni pregatitoare
La aducerea materialelor pe santier, acestea vor fi supuse unui control vizual atent, pentru a
depista eventuale deteriorari aparute în timpul transportului, depozitarii sau manipularii. De
asemenea, se verifica corespondenta cu proiectul si/sau prospectele sau fisele tehnnice, în mod
special din punct de vedere al respectarii caracteristicilor tehnice ale materialelor si aparatelor.
La începerea lucrarilor de executie propriu-zise se vor pune la dispozitia consultantului fisele
tehnologice de executie pentru categoriile de lucrari ce fac obiectul proiectului. Acestea trebuie
sa respecte legislatia tehnica în vigoare în România, precum si celelalte norme adiacente cum
sunt normele de protectie a muncii si normele de protectie a mediului. Inainte de începerea
lucrarilor de montaj a
instalatiilor electrice zona de lucru se va asigura din punct de vedere al accesului numai a
RO 24301140; J17/1517/2008
personalului autorizat si instruit în mod corespunzator.

Marcarea traseelor si a pozitiilor de instalare a materialelor si aparatelor se face pe baza
documentatiei de proiectare, respectandu-se prescriptiile tehnice, în mod special cele referitoare
la corelarea traseelor electrice cu traseele celorlalte instalatii precum si a distantelor minime fata
de acestea (conform cu normativele I7-2011 si NTE 007/08/00).
15.2. Tipuri de lucrari
Se realizeaza urmatoarele tipuri de lucrari de instalatii electrice :
a) marcarea traseelor si a pozitiilor de instalare a circuitelor si aparatelor;
b) montarea tuburilor de protectie, plintei PVC sau a tuburilor metalice si a elementelor de
sustinere si fixare a acestora;
c)montarea cablurilor electrice, inclusiv executarea legaturilor dintre acestea;
d) montarea aparatelor;
e) montarea tabloului electric;
f) executarea legaturilor acestora la cablurile electrice;
g) executarea prizei de legare la pamant;
16. PROBE SI VERIFICARI

Instalatiile electrice trebuie sa fie supuse in timpul executiei,inainte de punerea in functiune
verificarilor initiale si apoi verificarilor periodice. La verificari se va tine seama de prevederile
din SR HD 60364-6 si a reglementarilor specifice referitoare la incercari, masuratori.
17. EXPLOATAREA INSTALATIEI ELECTRICE

Supravegherea curenta a starii tehnice are ,ca obiect, depistarea si semnalizarea, in faza
incipienta ,a situatiilor ce pericliteaza durabilitatea si siguranta in exploatare, in vederea luarii
din timp a masurilor de interventie necesare. Supravegherea curenta a starii tehnice are caracter
permanent.
Beneficiarul, sau unitatile de exploatare au urmatoarele obligatii, referitor la organizarea
supravegherii curente a starii tehnice a instalatiilor electrice din dotare :
 se va verifica integritatea prizei de pamant astfel incat rezistenta de dispersie sa nu
depaseasca valoarea indicata in proiect, pentru tipul de impamantare utilizat conform
PE116-94;
 se vor verifica, periodic , continuitatea legarii la pamant a partilor metalice ale
 tablourilor electrice si a celorlalte echipamente care ,in mod normal de functionare, nu se
afla sub tensiune, dar care in mod accidental pot avea o schimbare de potential;
 se vor verifica periodic aparatele electrice din tablourile electrice si se va intocmi anual o
situatie asupra starii instalatiilor electrice conform Anexei 3 din normativul P130/1998,
care va cuprinde si principalele deficiente constatate;
 se vor efectua la timp lucrarile de intretinere si reparatii
18. SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

Pe durata lucrarilor Executantul va respecta:
 Legea 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca
 Norme interne si prevederi ale unitatii de constructii-montaj privind protectia muncii,
aparute ca rezultat al experientei constructorului, dar care vin sa completeze normele in
RO 24301140; J17/1517/2008
vigoare fara a intra in contradictie cu acestea.

Aceste masuri nu sunt limitative si pot fi extinse de executant in vederea evitarii accidentelor de
munca.
Personalul muncitor este obligat sa cunoasca si sa respecte instructiunile de protectia muncii in
vigoare, referitoare la locul de munca respectiv.
Personalul care executa lucrari sau exploateaza instalatii si echipamente cu potential pericol de
electrocutare, trebuie sa utilizeze echipamente adecvate de protectie individuala si sa-si
insuseasca instructajul asupra procedeelor de scoatere de sub tensiune, precum si cele de
acordare al primului ajutor. Accesul la instalatiile sub tensiune este permis numai personalului
autorizat.
Locurile cu pericol de electrocutare trebuiesc semnalizate prin placi avertizoare.
Documentatia de proiectare a fost astfel intocmita incat sa permita executarea si utilizarea
instalatiei proiectate in conditii in care, la o exploatare normala a sistemelor sa se previna
accidentele de munca, precum si imbolnavirile profesionale.
Executantul va utiliza pentru manevre in instalatiile electrice de joasa tensiune numai personal
autorizat conform normelor in vigoare.
Ca mijloace colective de protectie se recomanda : semnalizarea locurilor periculoase si
atentionarea vizibila a lor cu placute de semnalizare, instructajul specific si periodic de protectia
muncii la locul de munca, elaborarea unor instructiuni proprii de securitatea muncii, elaborarea si
respectarea unui program de securitatea si sanatatea in munca, dotarea locurilor de munca cu
trusa sanitara de prim ajutor, utilizarea de scule si utilaje certificate, control permanent privind
respectarea masurilor de securitatea muncii, etc.
La tablourile electrice de joasa tensiune, pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta sau
aplicat doua masuri de protectie:
 una principala care este legarea la nulul de protectie
 si o masura suplimentara care este legarea directa la instalatia de legare la pamant.
In timpul executiei este interzisa folosirea instalatiilor si a echipamentelor improvizate sau
necorespunzatoare.
Pentru lucru la inaltime, executantul va folosi numai personal atestat medical pentru lucru la
inaltime si va utiliza (platforme, etc.) sau mijloace individuale de protectie (centuri, etc.) pentru
lucru la inaltime, dupa caz.
In magaziile de pe santier, executantul va aplica normele de protectia muncii pentru transportul
prin purtare cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor.
Nu se vor face manevre cu instalatii electrice aflate sub tensiune. Prin ''manevra'' se intelege un
ansamblu de operatii care conduc la schimbarea configuratiei unei instalatii electrice prin
actionarea unor aparate de comutatie.
Pe santier si in interiorul constructiilor in lucru se vor utiliza tablouri de distributie in executie
capsulata sau tablouri inchise in cutii prevazute cu usa si cheie, conform NP-I7. Montarea
echipamentelor tehnice, electrice si realizarea instalatiilor electrice trebuie sa se desfasoare in asa
fel incat sa nu se modifice conceptia de proiectare. In cazuri speciale, modificarile trebuie sa se
faca numai cu acordul scris al proiectantului.
Personalul care executa lucrari sau exploateaza instalatii si echipamente cu pericol de
electrocutare trebuie sa utilizeze echipamentul adecvat de protectie individuala si sa-si
insuseasca instructajul asupra procedeelor de scoatere de sub actiunea curentului electric si
RO 24301140; J17/1517/2008
pentru acordarea primului ajutor in aceste cazuri. Locurile periculoase trebuie semnalizate prin
placi avertizoare “cap de mort”, “STAI! TENSIUNE! PERICOL DE MOARTE!“ etc.
Echipamente tehnice utilizate
In cadrul documentatiei, proiectantul a ales echipamente tehnice care sunt sigure dpdv al
securitatii muncii si se vor livra cu declaratie de conformitate conform normelor in vigoare.
Obligatiile executantului
Executantul raspunde de realizarea lucrarilor de instalatii electrice, in conditii care sa asigure
evitarea accidentelor de munca. In acest scop este obligat:
 sa analizeze documentatia tehnica dpdv al protectiei muncii;
 sa aplice prevederile cuprinse in legislatia si normele de securitatea muncii;
 sa utilizeze pe santier masurile individuale si colective de securitatea muncii pentru
evitarea pericolelor de accident sau imbolnavire profesionala;
 sa utilizeze pentru manevre ,numai personal calificat si autorizat, conform normelor
in vigoare;
 sa ia masurile corespunzatoare de protectie ,prin legare la pamant a tuturor
echipamentelor electrice, care prin defect de izolatie pot da nastere la electrocutarea
personalului;
In locuri expuse descarcarilor statice, se vor lua masuri de protectie prin legare la pamant a
instalatiilor si echipamentelor respective.
Aplicarea masurilor de siguranta a muncii in perioada de executie, constituie obligatia si
raspunderea executantului. Toate lucrarile de montaj ale instalatiilor electrice se vor executa
numai de muncitori care au calificarea tehnica corespunzatoare si instructajul de protectie a
muncii pentru locul de munca respectiv.
Obligatiile beneficiarului
Beneficiarul raspunde de preluarea si apoi de exploatarea lucrarilor de instalatii electrice, in
conditii cara sa asigure securitatea muncii. In acest scop este obligat:
 sa analizeze documentatia tehnica dpdv al protectiei muncii;
 sa aplice prevederile cuprinse in legislatia si normele de securitatea muncii;
 sa respecte instructiunile de securitate a muncii ale echipamentelor livrate;
 sa faca analiza factorilor de risc de accident si sa ia masurile corespunzatoare pentru
lucrarile de instalatii care se executa pe santier, inclusiv controlul asupra executantului in
acest scop;
 sa incheie un protocol cu executantul pentru delimitarea zonelor de lucru, pentru care
raspunderea asupra securitatii muncii revine executantului;
 sa intocmeasca proceduri de interventie pentru caz de accident sau avarie si sa aibe
pregatite echipe de interventie in caz de necessitate;
 sa prevada fondurile necesare pentru aplicarea masurilor de securitatea muncii;
 sa nu permita accesul pesoanelor neautorizate in zona instalatiilor electrice sub tensiune;
19. MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

Dimensionarea cailor de curent, din punct de vedere al curentului de durata, s-a facut in
concordanta cu prevederile normativului I7 si Legea 307- 2006 privind apararea impotriva
incendiilor .
RO 24301140; J17/1517/2008
Pozarea cablurilor electrice se va face in concordanta cu prevederile normativului NTE007/2008.

Protectia contra incendiilor se va face in concordanta cu prevederile normativului P118/99.
In cadrul proiectului s-au luat masuri de protectie si prevenire a unui eventual incendiu, dupa
cum urmeaza:
 s-au prevazut protectii la scurtcircuit si suprasarcina pentru eliminarea riscului de
producere a incendiului in cadrul instalatiilor electrice;
 s-au prevazut cabluri cu intarzaiere marita la propagarea focului (la instalatiile normale)
si rezistente la foc in cazul celor care asigura alimentarea si comanda echipamentelor care
participa la stingerea incendiului;
 prevederea unui iluminat de siguranta pentru evacuare.
Dupa punerea in functiune beneficiarul va lua toate masurile pentru prevenirea incendiilor si
actionarea in cazul producerii lor.
In timpul exploatarii instalatiei electrice beneficiarul va evita:
 Sa foloseasca aparate electrice defecte, uzate sau improvizate
 Sa incarce circuitele instalatiei peste sarcina admisa;
 Sa inlocuiasca aparatele pentru protectia circuitelor cu altele avand valori superioare
 Introducerea cordoanelor de alimentare fara stecher in prize
 Utilizarea corpurilor de iluminat suspendate direct de conductoarele de alimentare
 Utilizarea aparatelor de incalzit electrice fara izolare fata de elemente combustibile
 Lasarea sub tensiune a aparatelor electrice dupa incetarea utilizarii acestora.
Nu se vor înlocui disjunctoarele proiectate cu altele de valoare mai mare decât cele prevazute în
proiect. Responsabilitatea privind protectia muncii si paza contra incendiilor revine, pe toata
durata executarii lucrarilor, în întregime antreprenorului (sau executantului de specialitate).
Intocmit,
Ing. Caus Florin

Memoriu Tehnic General

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Tehnic General

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RO 24301140; J17/1517/2008

Adresa: Str. Razboieni,nr. 199 Galati, tel.: 0753251234, fax: 0336/819630

AMPLASAMENT: TARLAUA 107 , PARCELA 22 ,

PROIECT NR.: 4/2020

BENEFICIAR: SC.GENDAV. SRL

PROIECTANT: SC GENYMAR 2008 SRL

SEF PROIECT: Arh. Mircescu Nelu Traian____________________

PROIECTANT: Arh. Mircescu Nelu Traian ____________________

DESENATOR: Ing. Crisan Daniel __________________________

I. MEMORIU TEHNIC GENERAL

1. Informatii generale privind obiectivul de investitii

1.1. Denumirea obiectivului de investitii

1.4. Ordonatorul principal de credite

1.6. Beneficiarul investitiei

1.7. Elaboratorul proiectului tehnic de executie

2. Prezentarea scenariului/optiunii aprobate in cadrul studiului de fezabilitate/documentatiei

2.1. Particularitati ale amplasamentului, cuprinzand:

c) Clima si fenomenele specifice zonei

e) Devierile si protejarile de utilitati afectate

g) Caile de acces permanente, caile de comunicatii si altele asemenea

h) Caile de acces provizorii

i) Existenta unor bunuri de patrimoniu cultural imobil

1.1. Solutia tehnica cuprinzand:

a) Caracteristici tehnice si parametri specifici obiectivului

b) Varianta constructiva de realizare a investitiei

d) Protejarea lucrarilor executate si a materialor din santier

II. MEMORII TEHNICE DE SPECIALITATE

1. Memoriu tehnic de arhitectura

1.3. Caiet de sarcini cofraje

2. MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE

I.MEMORIU TEHNIC GENERAL

1. Informatii generale privind obiectivul de investitii

2. Prezentarea scenariului/optiunii aprobate in cadrul studiului

 precizie orizontal static : +/- 3mm+1ppm

 precizie vertical static : +/-5mm +1ppm

 precizie RTK orizontal : +/-1cm + 1ppm(RMS)

 precizie RTK vertical +/- 2cm+1ppm(RMS)

 interval de temperaturi de operare : -20 la 60 grade

 temperatura de depozitare : -35 la 65 grade

 modul GSM/GPRS/CDMA incorporat.

a) clima si fenomenele naturale specifice zonei

Judetul Galati se înscrie în coordonatele 45 15 latitudine nordica si 27 47-27 longitudine estica.

 Date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea conventionala si

Succesiunea litologica a terenului de fundare de pe amplasament este urmatoarea: la

Conform Normativului P100-1/2013 privind proiectarea antiseismica, amplasamentul comunei

Perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc.

a) caracteristici tehnice si parametri specifici obiectivului de investitii

b) varianta constructiva de realizare a investitiei

Executantul este obligat sa asigure realizarea constructiilor provizorii necesare

II. MEMORII TEHNICE DE SPECIALITATE

1. MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURA

1. Denumirea obiectivului: CONSTRUIRE HALA DEPOZITARE

amplasament. Imobilul va fi prevazut cu usa metalica de acces persoane cu deschidere spre

Finisajele interioare si exterioare:

Categoria de importanță – “D” redusa

SIGURANȚA CU PRIVIRE LA CIRCULAȚIA ORIZONTALĂ INTERIOARĂ ȘI

Alunecare (pardoseli) - finisajele scărilor vor fi de tip - antiderapant

SIGURANȚA CU PRIVIRE LA SCHIMBĂRILE DE NIVEL

SIGURANȚA CU PRIVIRE LA ILUMINAT

SIGURANȚA CU PRIVIRE LA DEPLASAREA CU ASCENSOR SAU SCĂRI RULANTE

SIGURANȚA CU PRIVIRE LA AGRESIUNI PROVENITE DIN INSTALAȚII - NU

SIGURANȚA CU PRIVIRE LA LUCRĂRILE DE INTREȚINERE - NU ESTE CAZUL

SIGURANȚA CU PRIVIRE LA EFRACȚIE ȘI PĂTRUNDEREA ANIMALELOR