Curs 3 - Imbinarea Tevilor

IMBINAREA TEVILOR
TEHNOLOGIA INSTALATIILOR
1. Tevi din metal

1.1 Imbinarea tevilor din otel
Imbinarea conductelor se poate face:
- demontabil
-nedemontabil.
Imbinari demontabile
Se pot face:
- prin infiletare
-prin flanse .
Imbinarea prin fitinguri cu filet se face la diametre pana la
este obligatorie, pentru conducte cu diametrul de
3
/
8
" pana la
3
/
4
" inclusiv, uneori pana la1
1
/
2
" la instalatiile interioare.
Pentru etansare se utilizeaza fuior de canepa imbibat
cu pasta de miniu de plumb sau pasta de grafit
amestecata cu ulei de in dublu fiert, sau alte materiale
omologate in acest scop.
Pentru etansare se utilizeaza fuior de canepa imbibat cu pasta de miniu de plumb sau
pasta de grafit amestecata cu ulei de in dublu fiert, sau alte materiale omologate in
acest scop.
Operatia de imbinare se executa cu ajutorul clestilor
speciali pentru instalatii si anume:
-cleste mops cu autoblocare;
-cleste pentru tevi(suedez), utilizat pentru tevi pana la
1 sau 2;
-cleste universal pentru tevi, produs in 3 marimi: -1;
-2; -4.
Clupa electrica de filetat
Operatia de imbinare la banc, se realizeaza astfel:
-se fixeaza tronsonul filetat in menghina;
-se unge filetul cu miniu de plumb;
-se aseaza pe filet materialul de etansare;
-se insurubeaza piesa de imbinare (cot, mufa etc.);
-se pregateste in mod similar tronsonul de teava cu
care urmeaza a se face imbinarea si se insurubeaza in
piesa de imbinare, fixata pe primul tronson.
La imbinarea la pozitie, operatiile se succed astfel:
-se pregatesc tronsoanele de teava cu piesa de
legatura ca mai sus;
-se fixeaza provizoriu la pozitie cele doua tronsoane;
-se executa imbinarea, folosind pentru fixarea unuia din
tronsoane, clestele cu autoblocare;
Imbinarea prin flanse se executa, prin intermediul
flanselor, sudate pe conducte.
Operatiile de imbinare se succed asfel:
-se sudeaza flansele pe tronsoanele de teava,
verificandu-se planeitatea acestora;
-se aseaza garnitura, corespunzatoare agentului termic
folosit si pregatita pentru etansare (garnitura nu va
obtura sectiunea de trecere a tevii, iar periferia garniturii
va ajunge pana la suruburile flansei);
-se aproprie cele doua tronsoane, potrivind gaurile de
trecere a suruburilor;
-se pun suruburile si se strang usor, in diagonala, pana
la strangerea completa.
Etansarea imbinarilor prin flanse pentru temperaturi 100C se va face cu garnituri
confectionate din carton STAS 1735 unse cu pasta de miniu de plumb si grafit imbinat
cu ulei de in fiert.
In cazul temperaturilor > 100C, se vor utiliza garnituri
de klingherit grafitat.
Imbinari nedemontabile
Imbinarea prin sudura este unul din procedeele cele
mai utilizate in executarea instalatiilor, in special a celor
de incaIzire.
Astfel se efectueaza:
-imbinarea cap la cap;
-ramificatiile din conductele principale;
-fixarea flanselor;
-curbele din segmenti;
-lirele de dilatare etc.
Procedeele utilizate pentru sudarea elementelor de
instalatii sunt:
-sudura oxiacetilenica (autogena);
-sudura electrica.
Sudura oxiacetilenica
Se executa cu acetilena si oxigen folosind drept
material de adaos sarma de sudat.
In conditii normale de temperatura si presiune,
acetilena este un gaz incolor, inodor si inflamabil.
Acetilena tehnica are un miros specific neplacut, foarte
pronuntat datorita impuritatilor (hidrogen sulfurat, etc.).
La executarea sudarii oxiacetilenice se va tine cont de
Normativul din 28/04/2006 pentru asigurarea indeplinirii
cerintelor privind siguranta in exploatare si securitatea la
incendiu pentru instalatiile de acetilena.
Aceasta se prepar n generatoare de acetilen, din carbur de calciu (carbid), care n
contact cu apa produce acetilen, conform reaciei:
CaC
2
+ 2H
2
O=C
2
H
2
+ Ca(OH)
2
+ Q
1
Acetilena fiind o hidrocarbura nesaturata, cu tripla
legatura, in anumite conditii se poate descompune in
elemente, reactive puternic exoterma si care odata
amorsata decurge cu viteza foarte mare (exploziv), dupa
urmatoarea relatie:
2C2H2+5O2=4CO2+2H2O+Q
2
Pentru sudarea diferitelor metale i aliaje este necesar
folosirea de metale de adaos corespunztoare calitativ cu
materialul de baz, adic de o compoziie chimic care s
confere custurii sudate aceleai caracteristici mecanice.
UTILAJE PENTRU SUDAREA CU FLACR DE GAZE
Generatoare de acetilen
Pentru posturile de sudare obinuite se folosesc
generatoare de acetilen transportabile, cu debite orare
de 0,8; 1,25; 2 i 3,2 m3/h
Presiunea la care este debitat acetilen din generatoare:
-generatoare de presiune joas, la care presiunea de lucru
maxim admis, s nu depeasc 0,1 x10
5
Pa;
-generatoare de presiune medie, cu presiune nominal intre
0,1 x10
5
Pa, si1,5 x10
5
Pa.
Dup modul in care se realizeaz contactul intre carbid i
ap,generatoarele se clasific n:
1.generatoare cu carbid n ap;
2.generatoare cu ap peste carbid, cu rcire umed sau
uscat;
3.generatoare cu contact intermitent (prin refularea apei).
1.generatoare cu carbid n ap;
2.generatoare cu ap
peste carbid,
3.generatoare cu contact
intermitent (prin refularea apei).
Pentru a realiza o sudura corespunzatoare se va alege tipul arzatorului (suflaiului) si
dimensiunea becului in functie de grosimile peretilor tevilor, ce urmeaza a fi sudate.
Relatia dintre diametrul sarmei de sudat si grosimea
peretelui tevii este:
d=
s
/
2
+1 (mm);
Oxigenul necesar se livreaza in butelii, avand capacitatea de 40 l si care pot inmagazina
6 m3 oxigen la presiunea de 150 daN/cm
2
. Printr-un reductor de
constructie speciala, presiunea de lucru a oxigenului
este redusa la 1,3-8,5 daN/cm
2
.
Acetilena poate fi livrata la presiunea de 15 daN/cm
2
, in
butelii avand capacitatea de 40 l.
Furtune oxigen si acetilena
Sudura cu arc electric
Se realizeaza folosind curentul continuu.
Poate fi folosit si curentul alternativ, dar, in acest caz, este
necesara intercalarea, in circuitul de sudura, a unui
"oscilator" (care atenueaza instabilitatea arcului).
La sudarea conductelor instalatiilor se intrebuinteaza
cel mai mult agregatele de curent continuu. La sudura
electrica o importanta deosebita o are alegerea
electrodului de sudat.
Generator de sudura Redresor de sudura ca-cc
SUDURA ELECTRICA CU ELECTROZI INVELITI(SEI)
Procedeul SEI este de fapt procedeul traditional de
sudare. Sudarea efectiva este realizata cu ajutorului
unei surse de tensiune/curent.
Aceasta tensiune este aplicata unui electrod. Piesa ce
urmeaza sa fie sudata este conectata la masa sursei de
tensiune.
La acest procedeu materialul de adaos folosit este
furnizat de catre electrodul de sudare. In zona unde se
produce arcul electric se degaja o cantitate
mare de caldura ce produce topirea locala a
electrodului(materialul de adaos) si a piesei de sudat
(materialul de baza).
Circuitul de sudura este format in principal din
urmatoarele elemente:
-aparatul de sudura
-clestele de sudura
-electrodul
-clestele de masa
-cablurile de sudura si de masa
Sudura cu arc electric cu electrozi inveliti se bazeaza pe
principiul curentului constant, adica valoarea curentului
electric nu trebuie sa se modifice cand distanta dintre
electrod si piesa de sudat se mareste sau se micsoreaza.
Proprietatea principala de baza a unui aparat de sudura cu
electrozi inveliti este prin urmare capacitatea sa de a
mentine o valoare cat mai constanta a curentului cand sunt
variatii ale lungimii arcului electric.
In functie de tipul dispozitivului de reglare a curentului
electric exista trei tipuri de aparate de sudura cu arc electric:
- aparate de sudura electromecanice-transformatoare de
sudura
- aparate de sudura controlate electronic(cu reglaj cu
tiristori)
- invertoare de sudura
In functie de polaritatea sursei de putere se disting
urmatoarele doua categorii:
a) aparat de sudura in curent alternativ(CA):
- tensiunea de iesire are o forma sinusoidala si isi schimba
sensul periodic(cu frecventa de 50Hz).
- aceasta tensiune de sudura se obtine prin transformarea
tensiunii de alimentare(cu valoare mare) intr-o tensiune
avand valoarea optima necesara sudurii.
b) aparat de sudura in curent continuu(CC).
Tensiunea de sudura se obtine prin redresarea tensiunii
din secundarul unui transformator de sudura folosindu-
se o punte redresoare monofazata sau trifazata.
Tipurile de electrozi folositi pentru sudura electrica a
conductelor sunt tip supertit fin de 1,5 - 2 - 2,5 - 3,25 - 4 - 5 -
6 si pot fi folositi astfel:
Grosimea peretelui (mm) 2 - 4 4 - 6 6 - 8 > 8
Diametrul electrodului (mm) 3,25 4 5 6
Tipul nveliului Caracteristici Poziii de sudare
Rutilic Uor de folosit Toate poziiile
Acid Vitez mare de topire Sudur n jgheab
Bazic Calitate superioar a mbinrii Toate poziiile
1.2 Imbinarea tevilor din cupru
Imbinarea cu lipire capilara- cea mai raspandita la Cu.
Lipirea este procedeul de imbinare nedemontabila a
unor piese, fara topirea acestora.
Dupa temperature de topire a aliajului exista doua
tipuri:
-lipirea moale, la aproximativ 200C, cu aliaje pe baza
de staniu (plumb, cadmiu, indiu, zinc, etc)
-lipirea tare, la aproximativ 450C, cu aliaje pe baza
de cupru (aluminiu, zinc, aur, argint, platina, etc)
Tehnologia de lipire
Lipirea moale
1 Se debavureaza teava si se curata interiorul fitingului
2. Se aplica pasta decapanta
3. Se introduce teava in fiting 4. Fitingul si teava se incalzesc cu o flacara neutra
5. Aliajul de lipire trebuie sa se topeasca fara flacara
6. Se curata imbinarea
Model e de fitinguri:
Lipirea tare
1. Se debavureaza teava si se curata interiorul fitingului
(2. La fitingurile din bronz se aplica pasta decapanta
sau aliaj)
2. Se introduce teava in fiting
3. Fitingul si teava se incalzesc
cu o flacara neutra
4. Aliajul de lipire se topeste cu flacara
5. Se curata imbinarea
Imbinarea prin presare
Imbinarea prin presare a tevilor din cupru
Scule de presare
cu baterie
dela retea
1.3 Imbinarea tevilor din fonta
Metoda utilizata pentru mbinarea tevil or si
racordurilor din fonta ductila depinde de modul de
intrebuintare.
imbinaril e cu flanse sunt n general mai folosite
pentru instalatiil e industrial e,
mbinaril e prin mufare-la retelele de aductiune si
de distributie ngropate.
-cu mufe automate. Se face la tuburi si racorduri cu DN
60-DN 600. Se realizeaza prin introducera capatului
unui tub in mufa altui tub, cu o forta de impingere
proportional cu diametrul tubului.
TEVI DE SCURGERE
Etansarea se face cu garnitura de el astomeri, montata
intr-un lacas, in interiorul mufei tubului.
a b c
d e f
-cu mufe mecanice. Se face cand nu exista spatiu de
montaj sufficient. Etansarea este asigurata prin
comprimarea axial a a unui inel de imbinare cu ajutorul
unor contraflanse si a unor buloane care
se sprijina pe gulerul exterior al mufei. Se utilizeaza la
conducte ingropate sau aeriene, cu DN 60-DN 1000
mm.
2. Tevi din mase plastice
2.1 Imbinarea tevilor din PEHD
Imbinarea tevilor de PEHD se poate face :
-Prin sudura
-Cu flansa
Sudarea tevilor
Sudura cap la cap se poate executa manual (pana
la DN 63) sau cu masina. Nu este nevoie de
material suplimentar de imbinare.
a b c
Sudura manuala (a,b) Sudura cu masina (c)
Imbinarea se poate face in doua moduri:
-cu ajutorul unui disc cu rezistenta electrica (vezi a)
-cu termoel emente (rezistente el ectrice)
incorporate in piesel e care vor fi sudate.
Mufe el ectrosudabile
Teu
Cot
Bransament
Imbinarile cu flanse
Se fac atunci cand pe traseel e conductelor se
intercal eaza robineti cu flansa, in care caz se
sudeaza la conducta o piesa cu flansa. Se
recomanda folosirea mansonului el ectrosudabil
Flansa Capat flansa
2.2 Imbinarea tevilor din Pexal
Fitingurile sunt el emente de racordare a tuburilor
multistrat. Ele pot sa lege fie tuburile multistrat
intre el e fie sa faca legatura intre acestea si alte
el emente al e instalatiil or.
SISTEME DE IMBINARE
O gama completa de racorduri din al ama,
disponibile in versiunile:
prin strangere;
prin sertizare.
Racorduri prin strangere
Se efectuiaza prin presiune, prin strangerea piulitei pe
ogiva taiata, profilurile ambelor bucati sunt facute sa
provoace strangerea progresiva a ogivei si sa distribuie
presiunea pe toata suprafata de contact.
-cu inel alunecator
Racorduri prin sertizare
Sertizare-Operaie de reducere, prin deformarea plastic a seciunii la captul unei piese
tubulare, n vederea asamblrii ei cu o alt pies.
Se va utiliza un cleste, care in mod normal se
gaseste pe piata (cu un profil special de sertizare),
piesel e special e, care alcatuiesc racordul.
Cleste manual de sertizare
Masina de sertizat

Freza tub multistrat Dispozitiv cu role taiat tuburi
Imbinarea tevilor din PP-R
incalziri+sanitare sanitare
evile PPR se asambleaz prin procedurile uzuale de
polifuziune.
Imbinarea prilor din material plastic se efectueaz prin
sudare polifuzionar,sau prin sudarea cap la cap.
Pentru realizarea imbinrii este necesar s se respecte
procedura i s se utilizeze aparatele corespunztoare.
Pentru imbinrile cu filet este necesar s se utilizeze fitinguri
cu filet.
Tierea filetelor la elementele din material plastic este
interzis.
Filetele se etaneaz cu band din teflon sau cu chituri
speciale de etansare
Tierea evilor
evile pot fi tiate (decupate) numai cu scule bine ascuite.
Se vor utiliza foarfeci speciale sau tietoarele de conducte
din material plastic.
Aparat de sudura
Matrita sudura
Imbinarea tevilor din PP si PVC
pentru canalizare
Tevile de canalizare interioara din PP PVC sunt prevazute
prin fabricatie cu inel de etansare. Ele sunt mufate si
sanfrenate pe linia de fabricatie.
Imbinarea se face astfel:
-se verifica perpendicularitatea taierii pe axul tevii, precum si
calitatea sanfrenarii.
-se curata partile de asamblat-teava, mufa, garnitura
-inelul de cauciuc se introduce in locas cu partea sub forma
de V spre interior
-se lubrefiaza capatul tevii sau fitingului pe intreaga
circumferinta
-se face imbinarea prin impingere longitudinala.
Imbinarea tevilor din PAFSIN
Coeficientul de dilatare termica liniara este de
25 - 30 x 10
-6
(m/m/C)
Fitingurile se imbina cu tuburile PAFSIN cu ajutorul
fitingurilor standard si necesita masive de ancoraj in cazul
sistemelor sub presiune.
Tuburile si fitingurile sunt imbinate utilizand garnitura de
cauciuc pe intreaga suprafata. Etansarea imbinarii este
asigurata prin comprimarea garniturilor de cauciuc in
momentul asamblarii fitingului.
Imbinarea tevilor din azbociment
-Nu se corodeaza
-Suporta presiuni de 5 bari, putand ajunge si la 10-12
bari.
-Imbinarea se face prin mufe din azbociment prevazute
cu garnituri de cauciuc
-Conductele de azbciment se sparg foarte usor(mai
ales mufele).
Imbinarea tevilor din beton
-Tuburile au lungimi de 5m si diametre de 400mm;
600mm; 800mm si 1000mm
-Imbinarea se face direct,tub cu tub
-Tuburile din beton armat precomprimat se introduc in sant
cu mufa catre amonte si se imbina introducand capatul unui
tub in mufa cealuilalt. Etansarea imbinarii se face cu inele
din cauciuc, de sectiune circulara
piesele de legatura, ca de exemplu: coturi, ramificatii,
racorduri la diferite armaturi, se executa din tabla din
otel sudata si sant protejate anticorosiv la interior si
exterior cu bitum sau cu un strat de material plastic.
a) forma tubului si a mufei
b) pozitia initiala a tuburilor care se monteaza;
c) pozitia finala;
1.mufa; 2.prag; 3 garnitura (inel) din cauciuc.

Curs 3 - Imbinarea Tevilor

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 3 - Imbinarea Tevilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IMBINAREA TEVILOR

S-ar putea să vă placă și