Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Indicativ C 228-88
Cuprins
* GENERALITĂŢI
* MATERIALE DE BAZĂ
* MATERIALE DE ADAOS PENTRU SUDARE
* PREGĂTIREA OPERAŢIEI DE SUDARE
* PREÎNCĂLZIREA PIESELOR
* EXECUŢIA SUDURII
* TRATAMENTUL TERMIC DUPĂ SUDARE
* CONTROLUL ÎMBINĂRILOR SUDATE
* REMEDIEREA DEFECTELOR
* PROTECŢIA MUNCII LA SUDARE
1. GENERALITĂŢI
1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice stabilesc măsurile tehnologice de pregătire, montaj şi sudare
a oţelurilor R 52 şi 10 CrMo 10.
1.2. Procedeul folosit la sudarea oţelurilor R 52 şi 10 CrMo10 este sudarea electric manuală cu
electrozi înveliţi.
1.3. Sudorii folosiţi la sudarea acestor oţeluri vor fi autorizaţi în conformitate cu actele normative
în vigoare, la categoria de materiale corespunzătoare oţelului mai bogat aliat.
1.4. În condiţiile atmosferice optime, lipsite de curenţi de aer, de precipitaţii atmosferice sau
temperaturi mai scăzute de +5oC, procesul de sudare se poate desfăşura fără măsuri de protecţie
suplimentare.
În condiţii atmosferice deosebite trebuie luate măsuri speciale de protejare a băii de sudură
pentru prevenirea măririi vitezei de răcire a băii.
1.5. Sursa de căldură pentru tratamentul termic poate fi rezistenţa electrică (rezistori tip TMUCB)
sau cuptoare electrice de tratament termic.
1.6. După terminarea lucrării de sudare şi tratament termic, executantul şi organul CTC vor
prezenta un jurnal al sudurilor din care să rezulte:
[top]
2. MATERIALE DE BAZĂ
2.1. Oţel R 52 conform STAS 2883/2-80, destinat tablelor laminate la cald pentru cazane şi
recipiente sub presiune care lucrează la temperaturi ambiante obişnuite.
2.2. Oţel 10 CrMo 10 conform STAS 8184-80, destinat funcţionării la temperaturi ridicate.
2.3. Materialele de bază se vor livra şi recepţiona numai pe baza certificatelor de calitate şi a
marcajelor realizate de furnizorul acestora.
Depozitarea lor trebuie să fie asigurată pe sortimente de calitate în condiţii ce pot fi uşor
identificate.
2.4. În tabelele 1, 2, 3 şi 4 sunt date compoziţia chimică şi caracteristicile mecanice ale acestor
două oţeluri.
[top]
3.1. Pentru sudurile de prindere şi pentru sudarea tablelor, prin procedeul de sudare electric
manual, se vor utiliza electrozi bazici de tipul ELMo1Cr2B conform STAS 1125/4-82. În tabelele 5
şi 6 sunt date caracteristicile mecanice şi compoziţia chimică a electrodului.
3.2. Acest tip de electrod bazic este destinat sudării oţelurilor slab aliate cu 1% Mo şi 2% Cr,
termorezistente până la temperatura de 600oC, în construcţia şi repararea cazanelor de aburi a
preîncălzitoarelor şi a instalaţiilor din industria petrochimică.
3.3. Electrozii înveliţi şi păstraţi în ambalaje originale, livrate de furnizor, se vor depozita într-o
încăpere uscată, cu temperatura de minimum +15oC.
3.4. Înainte de utilizare electrozii bazici se vor usca timp de 2 ore la temperatura de 200-250 oC.
Etuva de uscat electrozi va avea un mijloc de control permanent al temperaturii din interior.
Sudorii se vor aproviziona numai cu cantitatea necesară pentru aproximativ 2 ore de lucru fără
întrerupere.
[top]
4.1. Debitarea tablelor respectiv pregătirea lor în vederea sudării se va face cu flacără oxigaz sau
prin aşchiere funcţie de forma şi dimensiunile pieselor de sudat.
4.2. De obicei suprafeţele pieselor ce urmează a fi sudate sunt acoperite cu rugină, vopsea,
substanţe grase, pământ şi zgură. Înainte de sudare, piesele vor fi curăţate atât pe suprafaţa
rostului de sudare, cât şi pe o porţiune de 20 mm din suprafeţele adiacente prin polizare până la
luciu metalic, pentru evitarea defectelor din sudură.
4.3. În cazul tabelelor sudate cap la cap, denivelările admise la îmbinarea pieselor cu grosimi
egale este de 0,1s dar maximum 3 mm, unde "s" este grosimea pieselor ce urmează a fi sudate.
4.4. Asamblarea tablelor în vederea sudării se va face prin suduri de prindere care vor avea
lungimea de 20-25 mm, dispuse uniform în lungul rostului de sudare.
Sudurile de prindere vor fi incluse în sudură, folosindu-se electrozi şi regimuri de sudare identice
ca la executarea primului strat de sudură. Pentru eliminarea oricărei posibilităţi de apariţie
ulterioară a fisurilor şi a incluziunilor de zgură în îmbinarea sudată, sudurile de prindere se vor
poliza la capete pe o adâncime de 2 mm.
4.5. Pentru efectuarea unor bune suduri de prindere se vor respecta următoarele:
- amorsarea arcului se va face într-un punct ce urmează a fi acoperit de sudură (fig. 1);
- craterul de închidere trebuie umplut prin întoarcerea arcului şi menţinerea lui pe loc timp de
câteva secunde.
[top]
5. PREÎNCĂLZIREA PIESELOR
5.1. Preîncălzirea este operaţia prin care piesele ce urmează a fi sudate se aduc la o temperatură
dependentă de grosimea şi calitatea materialelor, precum şi de temperatura mediului ambiant.
Prin încălzire se obţine reducerea şocului termic şi a vitezei de răcire, evitarea apariţiei fisurilor,
eliminarea gazelor şi reducerea tensiunilor remanente ce apar în procesul de sudare.
5.2. Operaţia este necesară la debitarea cu flacără oxigaz, la sudurile de prindere şi la sudarea
propriu-zisă şi se va face în conformitate cu prevederile din fişele tehnologice de sudare anexate.
5.4. Preînălzirea se va face treptat şi în mod uniform pe tot conturul de sudat, cu o viteză de 100-
120oC/h, utilizându-se flacăra oxigaz sau o instalaţie obişnuită de tratament termic.
Verificarea temperaturii efective, înainte şi în timpul sudării, se va face cu cretă de temperatură
sau cu pirometrul de contact.
[top]
6. EXECUŢIA SUDURII
6.1. Primul strat de sudură, având o mare importanţă pentru întreaga îmbinare, trebuie să fie
executat uniform pătruns la interior, fără cratere, cavităţi sau supraînălţări mai mari de 1...2 mm.
Amorsarea arcului electric se va face numai pe şanfren la 20-25 mm de la locul începerii sudurii,
după care arcul se va muta pentru a topi craterul de la electrodul precedent, topind apoi şi locul
de amorsare a electrodului în cauză.
În cazul îmbinărilor sudate cap la cap cu completare la rădăcină, înainte de depunerea stratului
de completare, se va curăţa rădăcina până la metal curat. Acest lucru se va face prin polizare; se
admite şi curăţirea prin procedeul aer-aer, cu condiţia de a preîncălzi materialul conform fişelor
tehnologice de sudare anexate, pentru evitarea apariţiei fisurilor în acestă zonă.
6.2.Structurile de umplere se vor realiza prin procedeul de sudare electric manual cu electrozi
înveliţi, folosind electrozii bazici de tipul ELM01Cr2B. Se va lucra în curent continuu cu polaritate
inversă (+ la electrod).
Ordinea de sudare se va realiza în aşa fel încât fiecare rând de sudură să pătrundă în cordoanele
sudate anterior, fără incluziuni de zgură sau nepătrunderi între rânduri. După terminarea fiecărei
treceri, se va curăţa suprafaţa şanfrenului de zgură şi de stropi de metal cu ajutorul polizorului
manual.
Se va lucra în mod continuu, având grijă să se păstreze valoarea intensităţii curentului de sudare
la valoarea minimă admisă la electrozi. Arcul de sudare se va menţine scurt.
6.3. La sudarea în cornişă toate straturile de sudură se vor executa de la stânga la dreapta.
[top]
7.2. În cazul când încălzirea întregului ansamblu sudat nu este posibilă, se poate efectua tratarea
termică locală a sudurilor, cu condiţia ca porţiunea încălzită să formeze o bandă continuă şi
completă, care să cuprindă cusătura sudată şi să fie protejată prin izolare. Lăţimea benzii trebuie
să fie de cel puţin 2s de fiecare parte a sudurii măsurată de la marginea sudurii. Izolaţia termică a
benzii va fi realizată astfel încât temperatura sudurii şi a zonei influenţate termic să nu fie mai
mică decât temperatura prescrisă pentru tratament, iar temperatura la marginea benzii să nu fie
mai mică decât jumătatea temperaturii maxime din zona supusă tratamentului.
7.3. în figurile 2 şi figurile 3 sunt date diagramele de tratament termic pentru grosimi în timpul
tratamentului termic se va face cu pirometrul de contact sau cu cretă de temperatură.
[top]
8.1. Controlul distructiv constă în a executa probe martor de sudură de către fiecare sudor pentru
fiecare procedeu de sudare şi grupe de grosimi.
8.2. Volumul probelor martor pentru controlul distructiv se va stabili prin documentaţia tehnică
prevăzută în proiectele de execuţie.
- epruvete de tracţiune;
- epruvete de îndoire;
- epruvete de rezilienţă;
8.4. Numărul de probe şi epruvete pentru încercări se va stabili prin documentaţia tehnică.
8.5. Valorile obţinute la încercările de tracţiune şi rezilienţă vor avea valori cel puţin egale cu
limita inferioară prescrisă la materialul de bază mai slab aliat. Valorile unghiului de îndoire a
epruvetelor vor fi stabilite de către proiectant conform normelor în vigoare.
8.6. La analiza macroscopică se va constata dacă în sudură există fisuri în metalul depus sau în
zona influenţată termic, nepătrunderi şi pori sau incluziuni de zgură vizibile cu ochiul liber.
La analiza microscopică, în afara defectelor arătate mai sus, nu trebuie să se constate
neomogenităţi sau structuri care reduc rezistenţa şi proprietăţile stabilite pentru cordonul de
sudură.
La controlul vizual, îmbinarea nu trebuie să prezinte pori, cratere, neregularităţi ale solzilor şi
arsuri marginale.
Zona adiacentă sudurii trebuie să fie curată şi lipsită de ciupituri, lovituri, stropi de metal topit,
urme de amorsare a arcului electric, urme de sudură provenite de la operaţia de montaj, etc.
8.10. Dacă la controlul nedistructiv efectuat se depistează defecte, acestea se vor remedia în
conformitate cu indicaţiile din capitolul următor.
[top]
9. REMEDIEREA DEFECTELOR
9.1. Prin interpretarea filmului de control cu raxe X sau se va stabili de la început unde este
situat defectul şi dacă este posibil şi adâncimea faţă de suprafaţa sudurii.
9.2. Se îndepărtează complet defectul şi se resudează folosind aceiaşi electrozi bazici şi regimuri
de sudare ca la sudarea propriu-zisă. Se va evita pendularea electrodului în timpul sudării.
[top]
10.1. Sursele de sudare trebuie să stea în poziţie orizontală, să fie aşezate în locuri fără praf şi se
vor ţterge zilnic (când sunt oprite). Săptămânal, se vor curăţa cu jet de aer comprimat uscat de
praful depus în interiorul acestora.
- dacă cablurile de sudură sunt corect legate la bornele sursei de sudare şi nu sunt deteriorate;
10.3. Când se lucrează în interior la poziţie, schela de susţinere va fi de lemn, iar sudorul nu va
lua direct contact cu materialul de bază decât prin intermediul unui covor de cauciuc de minim 3
mm grosime, aceasta pentru a preîntimpina orice posibilitate de electrocutare în condiţiile muncii
intensive. În cazul sudării în interioare cu aerisire insuficientă, se va prevedea neapărat
evacuarea gazelor nocive din interior. Iluminatul la locul de muncă dacă nu este posibil să fie
realizat natural, se va asigura numai la 24 V.
Tabelul 1
Compoziţia chimică %
Tabelul 2
510-610 (52-
R52 350(36) 340(35) 330(34) 20 d = 2,5a d=3a
62)
Tabelul 3
Compoziţia chimică %
Marca
oţelului Alte
C Mn Si Mo Cr P max S max Ni Cu
elem.
10CrMo10 max 0,16 0,38-0,74 0,13-0,52 0,88-1,13 1,95-2,60 0,045 0,045 max 0,30 max 0,30 0,02 Ti
Tabelul 4
Tabelul 5
Compoziţia chimică %
Tipul electrodului
C Mn Si Cr Mo P S
E1Mo1Cr2B max. 0,12 0,40-0,90 max. 0,50 2,0-2,6 0,9-1,25 0,03 0,025
Tabelul 6
Rp 0,2 N/mm2
Tipul electrodului Rm N/mm2 (kgf/mm2) A5% min KCU-J/cm2 min+20oC
(kgf/mm2)
Strat II
1 3,25 110 21 10,5 13,2 10
Strat
următor 1 4,00 130 22 11,4 15,0 12
INDICAŢII TEHNOLOGICE:
- înainte de sudare marginile materialului se vor curăţa de impurităţi prin polizare sau periere cu peria de sârmă
pe o porţiune de 20 mm adiacentă sudurii;
- sudurile de prindere nu vor fi mai mari de 20 mm şi se vor poliza la capete pe o adâncime de min. 2 mm;- se
sudează în curent continuu cu polaritate inversă;
- după terminarea fiecărei treceri se va curăţa suprafaţa şanfrenului şi cordonul de sudură până la luciu metalic;
CONTROLUL CALITĂŢII:
Viteza
Curent Energie
Parametrii Nr Diametru Tensiune de
sudare liniară Pendu-lare (mm)
de sudare treceri electrod (mm) arc (V) sudare
(A) (kj/cm)
(cm/min)
strat
1 3,25 100 20 10,8 11.11 fără
rădăcină
strat
1 4,00 120 21 10,1 14,9 fără
următor
INDICAŢII TEHNOLOGICE:
- înainte de sudare marginile materialului se vor curăţa de impurităţi prin polizare sau periere cu peria de sârmă
pe o porţiune de 20 mm adiacentă sudurii;
- rostul de sudare va fi uniform, fără a prezenta dezaxări;
- sudurile de prindere nu vor fi mai mari de 20 mm şi se vor poliza la capete pe o adâncime de min. 2 mm;
- după terminarea fiecărei treceri se va curăţa suprafaţa şanfrenului şi cordonul de sudură până la luciu metalic;
Strat II
1 3,25 11,0 21 10,5 13,2 10
Strat III
1 4,00 13,0 22 11,4 15,0 12
Strat IV
1 4,00 13,0 22 11,4 15,0 14
Strat
următor 2 4,00 13,0 22 9,68 9,68 14
INDICAŢII TEHNOLOGICE:
- înainte de sudare marginile materialului se vor curăţa de impurităţi prin polizare sau periere cu peria de sârmă
pe o porţiune de 20 mm adiacentă sudurii;
- sudurile de prindere nu vor fi mai mari de 20 mm şi se vor poliza la capete pe o adâncime de min. 2 mm;
- după terminarea fiecărei treceri se va curăţa suprafaţa şanfrenului şi cordonul de sudură până la luciu metalic;
CONTROLUL CALITĂŢII:
Strat II
1 3,25 100 20 10,5 11,42 fără
Strat III
1 4,00 120 21 10,5 14,4 fără
Strat IV
2 4,00 120 21 10,1 14,9 fără
Strat V
3 4,00 120 21 10,1 14,9 fără
Strat VI
4 4,00 120 21 10,1 14,9 fără
Strat
următor 4 4,00 120 21 10,1 14,9 fără
INDICAŢII TEHNOLOGICE:
- înainte de sudare marginile materialului se vor curăţa de impurităţi prin polizare sau periere cu peria de sârmă
pe o porţiune de 20 mm adiacentă sudurii;
- sudurile de prindere nu vor fi mai mari de 20 mm şi se vor poliza la capete pe o adâncime de min. 2 mm;
- după terminarea fiecărei treceri se va curăţa suprafaţa şanfrenului şi cordonul de sudură până la luciu metalic;
[top]