1.

SCOP
Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, echipamentelor, utilajelor si
accesoriilor necesare pentru executarea operatiunilor de sudare manuala a tevilor din otel (imbinare
nedemontabila), utilizand incalzirea locala (arc electric), folosind un metal de adaos (electrod invelit).
Prezenta procedura stabileste cerintele si responsabilitatile privind lucrarile de imbinari sudate

2. DOMENIU DE APLICARE
Procedura se aplica în cadrul SC Hidroconstructia SA, de catre personalul cu atributii de conducere
si executie a structuri nedemontabile, prin sudura manuala cu arc electric, cu electrozi inveliti,
pentru realizarea tuturor imbinarilor sudate ale tevilor din otel, aferente lucrarilor de constructii
montaj.

3. DEFINITII SI PRESCURTARI
3.1. Definitii

3.1.1. Arc electric - o descarcare automata de lunga durata, intre un electrod si materialul de baza. cu
intensitati mari de curent, intr-un amestec de gaz si vapori cu efecte calorice si luminoase intense.
3.l.2. Aparat de sudura - echipament electric sau electronic care prin transformarea parametrilor
electrici de la intrare catre iesire, asigura conditiile necesare de creare a arcului electric cu tensiuni intre 25 -
100 Volti si curenti cu valoare mare (zeci, sute de amperi), putand asigura la iesire un reglaj continuu al
acestor parametri.
3.1.3. Electrod - material de adaos, vergea metalica si invelis, cu rolul de a creste caracteristicile
mecanice ale metalului depus prin sudare.
3.1.4. Specificatia procedurii de sudare - documentul care contine toate cerintele referitoare
la parametrii, materialele si operatiunile pregatitoare in vederea realizarii imbinarii sudate.
3.1.5. Procedura de sudare calificata (fisa de aprobare a procedurii de sudare) - document în
care sunt înregistrate valorile efective ale variabilelor esentiale utilizate la realizarea ansamblului de
proba în vederea aprobarii procedurii de sudare
3.1.6. Zona de influenta termica - portiunea din metalul de baza ramasa in stare solida, adiacenta
sudurii, ale carui caracteristici s-au modificat in urma sudarii.
3.1.7. Metal de baza – piesele din otel ce urmeaza a fi imbinate prin sudura.
3.1.8. Metal de adaos – materialul de adaos care se topeste in procesul de sudare si participa la
realizarea imbinarii sudate.

3.2.Prescurtari

3.2.1. WPS - specificatia procedurii de sudare.

3.2.2. WPQR – procedura de sudare calificata
3.2.3. ZIT - zona de influenta termica.
3.2.4. RTS - Responsabil Tehnic cu Sudura
BW – sudura cap la cap
T – teava
D – diametrul exterior
t – grosimea materialului

3.2.5. SR – standard romanesc

FG/002/2004/1
 3.2.6. EN – norma europeana
3.2.7. ISCIR - Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si
Instalatiilor de Ridicat.
3.2.8. ISO – Organizatia Internationala de Standardizare
3.2.9. PT – procedura tehnica;
3.2.10. STAS – standard de stat
3.2.11. C 150-99 – indicativul normativului privind calitatea imbinarilor sudate
3.2.12. PV – proces verbal

4. DOCUMENTE DE REFERINTA
 Legea Romana privind calitatea in constructii.
 Normativ I.27 – 82 privind clasa de calitatea a lucrarilor;
 SR – EN 15614 -1 / 2004 privind calificarea procedurilor de sudare ( WPQR )
 SR-EN 288/3 + AC 99 - privind calificarea procedurilor de sudare (WPQR);
 SR-EN 15609 - 2005 – Specificatia procedurilor de sudare ( WPS )
 PT ISCIR CR 7 – 2010 - Aprobarea procedurilor de sudare pentru otel, a ;uminiu si aliaje de
aluminiu si pentru polietilena de inalta densitate (PE-HD)
 SR-EN ISO 719 -1995 – Coordonarea sudarii
 SR-EN ISO 5817 – 2008 – Clasele de calitate ale imbinarilor sudate
 SR – EN 287/1 – 95 – privind autorizarea sudorilor
 PT ISCIR CR 9 – 2010 – privind autorizarea sudorilor
 STAS 767/0-88 – Constructii civile, industriale si agroindustriale. Constructii din otel.
 STAS 101 08/1-81 – Constructii civile, industriale si agricole. Prescriptii pentru proiectarea
conductelor din tevi de otel.
 C 150 – 99 – Normativ privind calitatea imbinarilor sudate.
 SR – EN 759:1998 last edition - Materiale pentru sudare. Condiţii tehnice de livrare a metodelor de
adaos pentrusudare. Tipul produsului, dimensiuni, toleranţe şi marcare.
 SR - EN 1668: 2000 last edition - Materiale pentru sudare. Vergele, sârme şi depuneri prin sudare
pentru sudarea WIG a oţelurilor nealiate şi a oţelurilor cu granulaţie fină. Clasificare
 SR – EN ISO 21952:2008 - - Materiale consumabile pentru sudare. Sârme electrod, sârme, vergele
şi metal depus pentru sudarea cu arc electric în mediu de gaz protector a oţelurilor rezistente la fluaj.
Clasificare 
 AWWA C206 – Field welding of steel water pipe
 API 1104 last edition – welding of pipelines and related facilities
ANSI/AWS D.1.1 last edition – Structural welding Code - Steel

5. DESCRIEREA ACTIVITATILOR ŞI RESPONSABILITĂŢI

5.1. Conditii prealabile

5.1.1. Existenta documentatiei de executie

5.1.2. Existenta PV de predare – primire amplasament
5.1.3. Existenta proiectelor tehnologice pentru executia operatiei de sudare, aprobate/intocmite de
RTS;.
5.1.4. Existenta WPS pentru materialul care urmeaza a se suda.
5.1.5. Existenta tuturor utilajelor si accesoriilor necesare pentru realizarea executiei: grupuri de
sudura, sursa de sudura, cuptoare pentru uscat electrozi, cuptoare/cutii pentru mentinerea temperaturii
electrozilor, termometre de masurat temperatura materialului tubular, dispozitive de centrat teava, suporti
FG/002/2004/1
pentru centrare, manevrare teava, instalatii mecanice de polizat (polizor electric), cutie izolata pentru
pastrarea electrozilor in lucrare.
5.1.6. Echiparea sudorilor cu scule specifice operatiei de sudare, respectiv masca, perii de sarma,
clesti de masa si sudura corespunzatori, poansoane, cabluri de legatura fara izolatie deteriorata, sort,
manusi, etc;
5.1.7. Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a cerintelor din WPS.
5.1.8. Se va urmari si instrui personalul executant referitor la normele de protectia muncii, mediului
si PSI pentru activitatea executata

5.2. Actiuni pregatitoare

5.2.1.Pregatirea terenului pentru a permite centrarea si sudarea materialului tubular.
5.2.2.Pregatirea corespunzatoare a suprafetelor ce urmeaza a se imbina prin sudura.

5.3. Descrierea procedurii

5.3.1. Studierea documentatiei de executie si a WPS.
5.3.2. Aranjarea materialului tubular si a utilajelor, in conformitate cu cerintele din specificatii, in
asa fel incat sa se asigure un flux optim de lucru.
5.3.3. Verificarea calitatii materialului.
5.3.4. Pregatirea materialului ce urmeaza a fi imbinat.
5.3.4.1. De regula, producatorul livreaza piesele cu muchiile prelucrate in regim industrial. Atunci
cand se impune, prelucrarea muchiilor se poate executa atât cu mijloace mecanice (ex, prin aschiere) cât si
cu flacara de oxigaz. Dupa sanfrenarea cu flacara este obligatorie polizarea muchiilor sanfrenate pe o
adancime de minim 1,5 mm.
Suprafeţele ce urmează a fi îmbinate prin sudare trebuie să fie netede, fără discontinuităţi, ciupituri,
zgură, oxizi, grăsimi, vopsea sau alte deteriorări ce pot afecta nefavorabil sudarea. Geometria îmbinării este
în concordanţă cu specificaţia procedurii de sudare calificate.
Marginile pieselor care se sudeaza vor fi polizate pe o latime de 20 mm pe ambele fete pentru
îndepartarea completa a ţunderului si ruginii.
Piesele care prezinta muscaturi rezultate prin oprirea accidentala a procesului de taiere cu flacara,
vor fi remediate înainte de asamblare .
5.3.4.2. Alinierea, centrarea şi fixarea ţevilor
Alinierea se face aducand ambele tevi la acelasi nivel pentru sudare, pentru ţevi cu aceeaşi grosime
de perete nealinierea axială nu va depăşi la exterior şi la interior 1,5 mm, iar pentru tevi cu grosime diferita:
- nealinierea maximă exterioară: 3 mm.
- nealinierea maximă interioară:
- 1 mm pe întreaga circumferinţă,
- 2 mm pe o lungime egală cu D,
- 2,5 mm pe o lungime egală cu 1/3 D
unde: D – diametrul exterior al ţevii, mm
Peste aceste valori efective capetele tevii cu grosime mai mare se prelucreaza la o panta de 1la 4

4 1
La sudare se vor utiliza dispozitive de centrare şi fixare. Pentru diametre mari se recomandă
utilizarea dispozitivelor interioare de centrare. În acest caz este obligatorie finalizarea straturilor de rădăcină
înainte de îndepărtarea dispozitivelor de centrare.
În cazul în care nu se utilizează dispozitive de centrare interioare, se pot utiliza şi dispozitive
exterioare de centrare.
Asamblarea trebuie facuta astfel ca dupa sudarea definitiva sa rezulte subansamble cu dimensiuni
corecte.
FG/002/2004/1
 5.3.4.3. Condiţii de mediu
Atunci când calitatea îmbinărilor sudate poate fi afectată de condiţii meteorologice nefavorabile
(vânt puternic, ploaie, lapoviţă, ninsoare, atmosferă umedă, temperaturi scăzute etc) nu se vor executa
operaţii de sudare decat daca zona unde se execută sudurile este protejată contra condiţiilor meteorologice
defavorabile prin amenajarea de imprejmuiri cu paravane, respectiv corturi, iar pentru sudori se vor amenaja
platforme de lucru uscate.

La temperaturi ale metalului sub +5C, sau în cazul prezenţei umidităţii pe suprafaţa lui, sudarea se
va executa cu preincalzire la o temperatura suficienta (minim +100C), pana la disparitia totala a fenomenului
de roua. In aceste conditii sudarea pieselor metalice este admisa si la o temperatura sub + 5oC dar nu mai
mica de – 5oC.
În cazul în care sudarea se execută deasupra solului sau în şanţ se va asigura pentru sudor un spaţiu liber în
jurul rostului de minim 500 mm.

5.3.4.4. Prinderea in hafturi

Prinderea in hafturi se face de catre sudori autorizati cu parametri de la primul strat. Aceste hafturi
pot fi inglobate in stratul de radacina, ele vor fi dispuse la distante egale, lungimea lor poate fi de 30mm
pina la 50 mm. Ordinea de prindere este recomandata sa se faca diametral opus.
5.3.5. Sudarea propriu-zisa, conform WPS, etapa cu etapa.
Sudarea trebuie realizată în conformitate cu procedura de sudare calificată de catre sudori autorizati
care sunt condusi de RTS autorizat.
Numărul trecerilor va fi astfel ales încât sudura finală să aibă o secţiune uniformă pe întreaga
circumferinţă a ţevii. În cazul în care se constată abateri, înainte de realizarea stratului final, se vor executa
suduri de compensare în zonele unde secţiunea este neuniformă.
Supraînălţarea cordoanelor de sudura de la interior şi exterior, nu va depăşi 3 mm.
Lăţimea finală a cordoanelor, la suprafaţa ţevii, va fi cu circa 4 mm mai mare decât lăţimea rostului
original.
Se interzice amorsarea arcului electric pe suprafetele ce nu se acopera ulterior cu sudura. Se vor lua
masuri sa nu se produca deteriorari ale pieselor prin stropiri cu metal topit.
Se interzice racirea fortata a sudurilor. Zgura de sudura se va îndeparta numai dupa racirea normala a
acestora.
Straturile de sudura se vor depune unul dupa altul fara ca zona îmbinarii sa se raceasca. Totusi
temperatura stratului depus anterior nu va depasi 200oC. (La îmbinarile scurte, se va lasa un timp pentru
racire de 5-6 minute între doua straturi succesive de sudura).

5.3.6. Curatarea suprafetelor sudate.

5.3.7. Efectuarea controlului nedistructiv.
5.3.7.1. Examinarea sudurilor se va face conform prevederilor caietului de sarcini si standardelor
si normativelor aplicabile in vigoare pentru testari.
5.3.7.2. Sudurile vor fi 100% examinate vizual.
5.3.7.3. Din toate sudurile cap la cap ale sistem care au fost reparate vor fi in procent 100%
reexaminate prin aceleasi metode si cu aceleasi criterii pentru acceptare.
5.3.7.4. Din toate sudurile cap la cap ale elementelor 10% vor fi examinate prin metode
nedistructive.

5.3.7.5. Dupa realizarea procedurilor de inspectie, cusaturile de sudura si zonele incojuratoare vor fi
curatate cu grija si protejate.
FG/002/2004/1
 5.3.8. Interpretarea rezultatelor controlului.
5.3.9. Fiecare sudura se va numerota (marca) si se va aplica poansonul sudorului care a executat-
o, astfel :
5.3.9.1 După executarea fiecărei suduri, se va aplica vizibil poansonul sudorului, la o distanta de
aproximativ 50 mm fata de axa sudurii.In situatiile in care beneficiarul lucrarii nu permite aplicarea
poansonului pe suprafata metalica , sudorul are obligatia sa inscriptioneze cu vopsea nedegradabila numarul
de poanson pe partea de izolatie din vecinatatea imbinarii sudate . La sudurile circulare de diametru mai
mare sau egal cu 250 mm se va aplica poansonul sau inscriptionarea în cel puţin 3 locuri egal depărtate, dar
cel puţin intr-un loc la un metru liniar sudura.
5.3.9.2 Pentru lucrările ce se executa cu doi sudori, poansonarea se va face separat, fiecare sudor
poansonând partea sa, conform punctului 5.3.9.1, cel puţin începutul şi sfârşitul sudurii executate.
5.3.9.3 La efectuarea controlului vizual al sudurilor, conducatorul (RTS) formaţiei de lucru, va
încadra locul de poansonare intr-un triunghi cu vopsea contrast. Deasemenea va numerota sudurile cu
vopsea contrast pe zona neizolată cu un NUMAR UNIC pe lucrare în locuri vizibile, cu caracterele S1, S2,
S3, etc.
5.3.9.4 In cazul execuţiei lucrării de către mai multe formatii, se va întocmi proces verbal de
predare-primire front lucru şi numerotarea sudurilor de fiecare şantier se va face indicând în fata simbolului
numărul formatiei.
5.3.9.5 Sudurile verificate vor avea suplimentar şi marcajul aplicat de operator. Se va realiza
indicarea sensului de citire a inregistrarii, in teren si pe suportul inregistrarii, necesar pentru localizarea
eventualelor defecte.
Numerotarea pe fiecare zona se stabileşte de RTS.
5.3.9.6 Toate aceste numerotaţii vor fi regăsite în schema izometrica a lucrării.
5.3.9.7 Sudurile verificate cu mijloace nedistructive vor fi evidenţiate pe schema izometrica. Pe
schema izometrica se va trece numarul unic S1, S2, S3, etc. pe partea superioara a firului conductei, a în
evidenta a numărului total de suduri
5.3.9.8. Sudorul răspunde de aplicarea poansonului său în dreptul sudurii, imediat după terminarea
acesteia.
5.3.9.9. RTS răspunde de marcarea sudurilor conform punctului 5.3.9.3. cat si de întocmirea tuturor
documentaţiilor conform stadiului fizic al lucrării şi anume : buletin examinare vizuală a sudurilor, tabel
privind execuţia sudurilor, tabel cu sudorii autorizaţi si evidenţiaza pe schema izometrica toate datele
referitoare la marcarea sudurilor.
5.3.9.10. Responsabilul de lucrare sau responsabilul cu documentaţia impreuna cu RTS răspunde de
întocmirea schemei izometrice pe toată lucrarea.
5.3.9.11 Operatorul pentru verificari nedistructive răspunde de evidenţierea numerotării sudurilor pe
inregistrari.
5.3.9.12 Pe parcursul execuţiei şi la finalizarea lucrării, responsabilul de lucrare răspunde de
verificarea modului cum este intocmita schema izometrica
5.3.10. Probele de sudura se realizeaza in conformitate cu specificatiile tehnice, sub
supravegherea RTS.

6. PROTECTIA MEDIULUI

6.1. Inainte de inceperea lucrarilor vor fi identificate aspctele de mediu asociate activitatilor si se vor
aplica masuri de minimizare a impactului lor asupra mediului.

7. RESPONSABILITATI

FG/002/2004/1
 7.1. Managerul de proiect raspunde de aplicarea si respectarea prezentei proceduri si de existenta in
santier a inregistrarilor de calitate necesare.
7.2. Seful de lucrare:
- controleaza calitatea materialelor si elementelor de constructii inainte de introducerea lor in opera.
- raspunde de intocmirea proceselor verbale de care atesta calitatea lucrarilor executate
- in functie de documentatia de executie, raspunde de prelevarea de probe sudate si predarea acestora
RTS in vederea efectuarii incercarilor mecanice
7.3. RTS :
- intocmeste WPS -ul lucrarii ce urmeaza a fi executata;
- verifica existenta si implementarea WPS si tehnologiei de sudare la punctele de lucru;
- tine evidenta poansoanelor sudorilor si a lucrarilor executate;
- face instruirea si pregateste reautorizarea sudorilor.
7.3. Sudorul:
- respecta parametrii tehnici si instructiunile de executare a sudurii.
- asigura exploatarea corecta a aparatului de sudura, folosirea de echipamente in stare buna si
nedeteriorate sau improvizate.
- participa la organizarea locului de munca.
- executa probele de sudura pentru incercari mecanice in vederea reautorizarii
- anunta in ordine ierarhica cea mai mica neconformitate constatata
- raspunde de calitatea executiei sudurilor si executa autocontrolul pentru sudurile executate.
- aplica poansonul dupa executarea sudurii/cordonului de sudura

8. MASURI DE SECURITATEA MUNCII LA SUDAREA MANUALA CU ARC ELECTRIC

SI ELECTROZI INVELITI.

- sudorii trebuie sa aiba varsta minima implinita de 18 ani, calificarea si instruirea necesara pentru
instalatiile si echipamentele cu care lucreaza;
- personalul necalificat si cei sub 18 ani pot efectua operatii de sudura si procedeele conexe numai sub
supravegherea permanenta a sefului de punct de lucru;
- sudorul va purta in timpul procesului de sudare echipamentul de protectie compus din manusi, masca de
protectie, sort de protective, pantofi cu bombeu metallic. In conditii de spatii inchise se vor folosi masca de
gaze si antifoane.
- sudarea in spatii cu conditii de pericol de incendiu se va executa numai cu permis de lucru si masurile
stabilita in scris;
- alimentarea aparatului de sudura cu energie electrica, interventiile in aparat cand acesta este sub tensiune
se vor face de catre personal calificat in acest sens;
- nu este permisa montarea surselor de sudura in spatii inguste cu pereti buni conductori electrici;
- la sudarea in conditii de periclitate electrica ridicata sudorul trebuie sa fie izolat de partile metalice bune
conducatoare,printr-un strat de protectie. Daca acest lucru nu este posibil are voie sa lucreze doar daca hainele
de lucru sunt uscate si poarta pantofi de protectie;
- conductorii de alimentare si cablurile de sudura trebuie sa fie izolati si protejati impotriva distrugerii.
Daca se leaga mai multi conductori trebuie avut in vedere sa se izoleze nu numai conductorii ci si conexiunile;
- in timpul pauzelor de lucru, clestii de sudura sau pistoalele in gaz protector se depun in suporti izolati
verificandu-se ca in acestia sa nu se afle electozi sub tensiune;
- datorita stropilor de sudura, in zona unde se sudeaza se vor indeparta substantele inflamabile;
- la sudarea in spatii inchise se va avea in vedere iluminarea locului unde se sudeaza, aerisiea spatiului si
supravegherea sudorului;
- datorita radiatiilor emise de arcul electric, ultraviolet – care produc arsuri si irita mucoasele datorita
ozonului, infrarosii – produc tulburari ale vederii si arsuri la nivelul ochiului, operatia de sudare se va efectua
numai purtand echipamentul de protectie;

FG/002/2004/1
9. ANEXE ŞI ÎNREGISTRĂRI

9.1. Fisa de aprobare a procedurii de sudare WPQR, in conformitate cu anexa 5 la PT CR 7-2010

9.2. Specificatia procedurii de sudare WPS, in conformitate cu anexa 3 la PT CR 7-2010
9.3. Tabel cu sudorii autorizati, formular cod AQ-226/1996;
9.4. Proces-verbal dc prelevare probe sudura, formular cod AQ-231/1996

FG/002/2004/1