Sunteți pe pagina 1din 13

INSTRUCŢIUNI TEHNICE PRIVIND SUDAREA OŢELURILOR CU

CARACTERISTICI MECANICE DIFERITE, FOLOSITE LA STRUCTURI


METALICE HIBRIDE

Indicativ C 228-88

Cuprins

* GENERALITĂŢI
* MATERIALE DE BAZĂ
* MATERIALE DE ADAOS PENTRU SUDARE
* PREGĂTIREA OPERAŢIEI DE SUDARE
* PREÎNCĂLZIREA PIESELOR
* EXECUŢIA SUDURII
* TRATAMENTUL TERMIC DUPĂ SUDARE
* CONTROLUL ÎMBINĂRILOR SUDATE
* REMEDIEREA DEFECTELOR
* PROTECŢIA MUNCII LA SUDARE

1. GENERALITĂŢI

1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice stabilesc măsurile tehnologice de pregătire, montaj şi sudare a oţelurilor R 52
şi 10 CrMo 10.

Sudarea acestor oţeluri este utilizată în execuţia instalaţiilor chimice şi petrochimice.

1.2. Procedeul folosit la sudarea oţelurilor R 52 şi 10 CrMo10 este sudarea electric manuală cu electrozi înveliţi.

1.3. Sudorii folosiţi la sudarea acestor oţeluri vor fi autorizaţi în conformitate cu actele normative în vigoare, la
categoria de materiale corespunzătoare oţelului mai bogat aliat.

Aplicarea procedeului de sudare, modelul de pregătire al marginilor materialului, parametrii de sudare,


preîncălzirea şi tratamentul termic după sudare, se vor realiza, în conformitate cu indicaţiile din fişele tehnologice
de sudare anexate.

1.4. În condiţiile atmosferice optime, lipsite de curenţi de aer, de precipitaţii atmosferice sau temperaturi mai
scăzute de +5oC, procesul de sudare se poate desfăşura fără măsuri de protecţie suplimentare.

În condiţii atmosferice deosebite trebuie luate măsuri speciale de protejare a băii de sudură pentru prevenirea
măririi vitezei de răcire a băii.

1.5. Sursa de căldură pentru tratamentul termic poate fi rezistenţa electrică (rezistori tip TMUCB) sau cuptoare
electrice de tratament termic.

1.6. După terminarea lucrării de sudare şi tratament termic, executantul şi organul CTC vor prezenta un jurnal al
sudurilor din care să rezulte:

- calitatea materialelor folosite;

- procedeul de sudare;

- numele şi prenumele sudorului;

- tratamentul termic folosit;

- controlul de calitate al îmbinării sudate.

[top]

2. MATERIALE DE BAZĂ
2.1. Oţel R 52 conform STAS 2883/2-80, destinat tablelor laminate la cald pentru cazane şi recipiente sub
presiune care lucrează la temperaturi ambiante obişnuite.

2.2. Oţel 10 CrMo 10 conform STAS 8184-80, destinat funcţionării la temperaturi ridicate.

2.3. Materialele de bază se vor livra şi recepţiona numai pe baza certificatelor de calitate şi a marcajelor realizate
de furnizorul acestora.

Depozitarea lor trebuie să fie asigurată pe sortimente de calitate în condiţii ce pot fi uşor identificate.

2.4. În tabelele 1, 2, 3 şi 4 sunt date compoziţia chimică şi caracteristicile mecanice ale acestor două oţeluri.

[top]

3. MATERIALE DE ADAOS PENTRU SUDARE

3.1. Pentru sudurile de prindere şi pentru sudarea tablelor, prin procedeul de sudare electric manual, se vor
utiliza electrozi bazici de tipul ELMo1Cr2B conform STAS 1125/4-82. În tabelele 5 şi 6 sunt date caracteristicile
mecanice şi compoziţia chimică a electrodului.

3.2. Acest tip de electrod bazic este destinat sudării oţelurilor slab aliate cu 1% Mo şi 2% Cr, termorezistente
până la temperatura de 600oC, în construcţia şi repararea cazanelor de aburi a preîncălzitoarelor şi a instalaţiilor
din industria petrochimică.

3.3. Electrozii înveliţi şi păstraţi în ambalaje originale, livrate de furnizor, se vor depozita într-o încăpere uscată,
cu temperatura de minimum +15oC.

3.4. Înainte de utilizare electrozii bazici se vor usca timp de 2 ore la temperatura de 200-250 oC. Etuva de uscat
electrozi va avea un mijloc de control permanent al temperaturii din interior. Sudorii se vor aproviziona numai cu
cantitatea necesară pentru aproximativ 2 ore de lucru fără întrerupere.

[top]

4. PREGĂTIREA OPERAŢIEI DE SUDARE

4.1. Debitarea tablelor respectiv pregătirea lor în vederea sudării se va face cu flacără oxigaz sau prin aşchiere
funcţie de forma şi dimensiunile pieselor de sudat.

4.2. De obicei suprafeţele pieselor ce urmează a fi sudate sunt acoperite cu rugină, vopsea, substanţe grase,
pământ şi zgură. Înainte de sudare, piesele vor fi curăţate atât pe suprafaţa rostului de sudare, cât şi pe o
porţiune de 20 mm din suprafeţele adiacente prin polizare până la luciu metalic, pentru evitarea defectelor din
sudură.

4.3. În cazul tabelelor sudate cap la cap, denivelările admise la îmbinarea pieselor cu grosimi egale este de 0,1s
dar maximum 3 mm, unde "s" este grosimea pieselor ce urmează a fi sudate.

4.4. Asamblarea tablelor în vederea sudării se va face prin suduri de prindere care vor avea lungimea de 20-25
mm, dispuse uniform în lungul rostului de sudare.

Sudurile de prindere vor fi incluse în sudură, folosindu-se electrozi şi regimuri de sudare identice ca la
executarea primului strat de sudură. Pentru eliminarea oricărei posibilităţi de apariţie ulterioară a fisurilor şi a
incluziunilor de zgură în îmbinarea sudată, sudurile de prindere se vor poliza la capete pe o adâncime de 2 mm.

4.5. Pentru efectuarea unor bune suduri de prindere se vor respecta următoarele:

- amorsarea arcului se va face într-un punct ce urmează a fi acoperit de sudură (fig. 1);

- se interzice amorsarea arcului în afara îmbinării, pe metalul de bază;


- craterul de închidere trebuie umplut prin întoarcerea arcului şi menţinerea lui pe loc timp de câteva secunde.

[top]

5. PREÎNCĂLZIREA PIESELOR

5.1. Preîncălzirea este operaţia prin care piesele ce urmează a fi sudate se aduc la o temperatură dependentă de
grosimea şi calitatea materialelor, precum şi de temperatura mediului ambiant.

Prin încălzire se obţine reducerea şocului termic şi a vitezei de răcire, evitarea apariţiei fisurilor, eliminarea
gazelor şi reducerea tensiunilor remanente ce apar în procesul de sudare.

5.2. Operaţia este necesară la debitarea cu flacără oxigaz, la sudurile de prindere şi la sudarea propriu-zisă şi se
va face în conformitate cu prevederile din fişele tehnologice de sudare anexate.

5.3. Lăţimea porţiunii încălzite trebuie să fie de minimum 5s.

5.4. Preînălzirea se va face treptat şi în mod uniform pe tot conturul de sudat, cu o viteză de 100-120 oC/h,
utilizându-se flacăra oxigaz sau o instalaţie obişnuită de tratament termic.

Verificarea temperaturii efective, înainte şi în timpul sudării, se va face cu cretă de temperatură sau cu pirometrul
de contact.

[top]

6. EXECUŢIA SUDURII

6.1. Primul strat de sudură, având o mare importanţă pentru întreaga îmbinare, trebuie să fie executat uniform
pătruns la interior, fără cratere, cavităţi sau supraînălţări mai mari de 1...2 mm.

Amorsarea arcului electric se va face numai pe şanfren la 20-25 mm de la locul începerii sudurii, după care arcul
se va muta pentru a topi craterul de la electrodul precedent, topind apoi şi locul de amorsare a electrodului în
cauză.

Întreruperea arcului electric la terminarea electrodului se va face prin inversarea mişcării de avans către baia de
metal topit. Se interzice întreruperea prin ieşirea arcului electric pe suprafaţa tablei.

La terminarea stratului de rădăcină şi după îndepărtarea zgurii solidificate, se va trece la curăţarea până la lucru
metalic a sudurii cu ajutorul polizorului manual de mare turaţie.

În cazul îmbinărilor sudate cap la cap cu completare la rădăcină, înainte de depunerea stratului de completare,
se va curăţa rădăcina până la metal curat. Acest lucru se va face prin polizare; se admite şi curăţirea prin
procedeul aer-aer, cu condiţia de a preîncălzi materialul conform fişelor tehnologice de sudare anexate, pentru
evitarea apariţiei fisurilor în acestă zonă.

6.2.Structurile de umplere se vor realiza prin procedeul de sudare electric manual cu electrozi înveliţi, folosind
electrozii bazici de tipul ELM01Cr2B. Se va lucra în curent continuu cu polaritate inversă (+ la electrod).

Ordinea de sudare se va realiza în aşa fel încât fiecare rând de sudură să pătrundă în cordoanele sudate
anterior, fără incluziuni de zgură sau nepătrunderi între rânduri. După terminarea fiecărei treceri, se va curăţa
suprafaţa şanfrenului de zgură şi de stropi de metal cu ajutorul polizorului manual.

Se va lucra în mod continuu, având grijă să se păstreze valoarea intensităţii curentului de sudare la valoarea
minimă admisă la electrozi. Arcul de sudare se va menţine scurt.

Ordinea de depune a straturilor de depunere şi a rândurilor de sudură se va face conform fişelor tehnologice de
sudare anexate.

6.3. La sudarea în cornişă toate straturile de sudură se vor executa de la stânga la dreapta.
Se va avea grijă ca amorsarea stratului următor să nu conincidă cu craterul format de la electrodul precedent,
decalajul fiind de circa 20-25 mm. Mânuirea electrodului se va face în aşa fel încât pendulările să se excludă. Se
va respecta ordinea de depunere indicată în fişele tehnologice de sudare anexate.

[top]

7. TRATAMENTUL TERMIC DUPĂ SUDARE

7.1. Tratamentul termic al îmbinărilor sudate se va realiza în conformitate cu prescripţiile fişelor tehnologice de
sudare anexate, pe bază de diagramă şi controlul durităţii. Ca sursă de căldură pentru tratamentul termic se va
utiliza rezistenţa electrică (rezistori) sau cuptoare de tratament termic.

7.2. În cazul când încălzirea întregului ansamblu sudat nu este posibilă, se poate efectua tratarea termică locală
a sudurilor, cu condiţia ca porţiunea încălzită să formeze o bandă continuă şi completă, care să cuprindă
cusătura sudată şi să fie protejată prin izolare. Lăţimea benzii trebuie să fie de cel puţin 2s de fiecare parte a
sudurii măsurată de la marginea sudurii. Izolaţia termică a benzii va fi realizată astfel încât temperatura sudurii şi
a zonei influenţate termic să nu fie mai mică decât temperatura prescrisă pentru tratament, iar temperatura la
marginea benzii să nu fie mai mică decât jumătatea temperaturii maxime din zona supusă tratamentului.

7.3. În figurile 2 şi figurile 3 sunt date diagramele de tratament termic pentru grosimi în timpul tratamentului termic
se va face cu pirometrul de contact sau cu cretă de temperatură.

[top]

8. CONTROLUL ÎMBINĂRILOR SUDATE

8.1. Controlul distructiv constă în a executa probe martor de sudură de către fiecare sudor pentru fiecare
procedeu de sudare şi grupe de grosimi.

8.2. Volumul probelor martor pentru controlul distructiv se va stabili prin documentaţia tehnică prevăzută în
proiectele de execuţie.

8.3. Din proba martor se vor preleva:

- epruvete de tracţiune;

- epruvete de îndoire;

- epruvete de rezilienţă;

- eşantioane pentru analiza macro şi microscopică.

8.4. Numărul de probe şi epruvete pentru încercări se va stabili prin documentaţia tehnică.

8.5. Valorile obţinute la încercările de tracţiune şi rezilienţă vor avea valori cel puţin egale cu limita inferioară
prescrisă la materialul de bază mai slab aliat. Valorile unghiului de îndoire a epruvetelor vor fi stabilite de către
proiectant conform normelor în vigoare.

8.6. La analiza macroscopică se va constata dacă în sudură există fisuri în metalul depus sau în zona influenţată
termic, nepătrunderi şi pori sau incluziuni de zgură vizibile cu ochiul liber.

La analiza microscopică, în afara defectelor arătate mai sus, nu trebuie să se constate neomogenităţi sau
structuri care reduc rezistenţa şi proprietăţile stabilite pentru cordonul de sudură.

8.7. În cadrul controlului nedistructiv se va executa un control vizual şi dimensional al îmbinării sudate, care
trebuie să corespundă dimensiunilor din fişele tehnologice de sudare anexate.

La controlul vizual, îmbinarea nu trebuie să prezinte pori, cratere, neregularităţi ale solzilor şi arsuri marginale.
Zona adiacentă sudurii trebuie să fie curată şi lipsită de ciupituri, lovituri, stropi de metal topit, urme de amorsare
a arcului electric, urme de sudură provenite de la operaţia de montaj, etc.

8.8. Controlul radiografic se va face conform proiectelor de execuţie. Volumul controlului radiografic se va stabili
de către proiectant funcţie de categoria pieselor sudate.

8.9. În funcţie de natura construcţiei metalice, se va aplica un control cu pulberi magnetice. Nu se admit defecte
la acest test.

8.10. Dacă la controlul nedistructiv efectuat se depistează defecte, acestea se vor remedia în conformitate cu
indicaţiile din capitolul următor.

[top]

9. REMEDIEREA DEFECTELOR

9.1. Prin interpretarea filmului de control cu raxe X sau  se va stabili de la început unde este situat defectul şi
dacă este posibil şi adâncimea faţă de suprafaţa sudurii.

9.2. Se îndepărtează complet defectul şi se resudează folosind aceiaşi electrozi bazici şi regimuri de sudare ca la
sudarea propriu-zisă. Se va evita pendularea electrodului în timpul sudării.

9.3. Se va menţine o preîncălzire la suprafaţa piesei şi pe timpul remedierii, având grijă să nu se depăşească
valoarea de 300oC. Se va suda cu arc scurt. Tratamentul termic aplicat va fi acelaşi cu cel indicat în fişele
tehnologice de sudare anexate.

[top]

10. PROTECŢIA MUNCII LA SUDARE

10.1. Sursele de sudare trebuie să stea în poziţie orizontală, să fie aşezate în locuri fără praf şi se vor ţterge zilnic
(când sunt oprite). Săptămânal, se vor curăţa cu jet de aer comprimat uscat de praful depus în interiorul acestora.

10.2. Înainte de începerea lucrului, sudorul trebuie să controleze:

- dacă cablul de legătură la reţea nu este deteriorat;

- dacă priza şi fişa cablului de legătură la reţea sunt în bună stare;

- dacă comutatorul de pornire a instalaţiei de sudare este în poziţia zero;

- dacă cablurile de sudură sunt corect legate la bornele sursei de sudare şi nu sunt deteriorate;

- dacă legătura la portelectrod şi menghina de masă sunt în bună stare;

- ca portelectrodul să fie complet izolat faţă de masă.

10.3. Când se lucrează în interior la poziţie, schela de susţinere va fi de lemn, iar sudorul nu va lua direct contact
cu materialul de bază decât prin intermediul unui covor de cauciuc de minim 3 mm grosime, aceasta pentru a
preîntimpina orice posibilitate de electrocutare în condiţiile muncii intensive. În cazul sudării în interioare cu
aerisire insuficientă, se va prevedea neapărat evacuarea gazelor nocive din interior. Iluminatul la locul de muncă
dacă nu este posibil să fie realizat natural, se va asigura numai la 24 V.

Tabelul 1

COMPOZIŢIA CHIMICĂ A OŢELULUI R 52


Compoziţia chimică %

Marca Cmax Mn Si Pmax Smax Alte


oţelului elemente
Pe oţel Pe Pe oţel Pe Pe oţel Pe Pe oţel Pe Pe oţel Pe
lichid produs lichid produs lichid produs lichid produs lichid produs

1,10- 1,05- 0,17- 0,15-


R 52 0,18 0,20 0,033 0,040 0,035 0,040 Vmax 0,15
1,60 1,65 0,45 0,50

Tabelul 2

CARACTERISTICI MECANICE ALE OŢELULUI R 52

Caracteristici mecanice la tracţiune

Rezistenţa la Îndoirea rece la 180o pe


Alungirea la dorn cu diametrul d.
2 2 rupere Rm
Limita de curgere Rc N/mm (kgf/mm ) min rupere A5%
N/mm2
Marca oţelului min
(kgf/mm2)

pentru tabele cu grosimea a, mm

a 16 16<a 40 40<a 60 a 100 a<25 a<16 a>16

510-610 (52-
R52 350(36) 340(35) 330(34) 20 d = 2,5a d=3a
62)

Tabelul 3

COMPOZIŢIA CHIMICĂ A OŢELULUI 10 CrMo 10

Compoziţia chimică %
Marca
oţelului Alte
C Mn Si Mo Cr P max S max Ni Cu
elem.

10CrMo10 max 0,16 0,38-0,74 0,13-0,52 0,88-1,13 1,95-2,60 0,045 0,045 max 0,30 max 0,30 0,02 Ti

Tabelul 4

CARACTERISTICI MECANICE ALE OŢELULUI 10 CrMo10

Rezistenţa la rupere Limita de curgere


Marca oţelului Alungirea la rupere A5% KCU+20oC daJ/cm2
daN/mm2 daN/mm2
10CrMo10 44,1-58,8 26,5 20 26,7

Tabelul 5

COMPOZIŢIA CHIMICĂ A METALULUI DEPUS

Compoziţia chimică %
Tipul electrodului
C Mn Si Cr Mo P S

E1Mo1Cr2B max. 0,12 0,40-0,90 max. 0,50 2,0-2,6 0,9-1,25 0,03 0,025

Tabelul 6

CARACTERISTICI MECANICE ALE METALULUI DEPUS

Rp 0,2 N/mm2
Tipul electrodului Rm N/mm2 (kgf/mm2) A5% min KCU-J/cm2 min+20oC
(kgf/mm2)

E1Mo1Cr2B 510-610 (52-62) 590-690 (60-70) 18 98 (10)

FIŞA TEHNOLOGICĂ DE SUDARE


I.C.C.P.D.C. PENTRU TABLE, GROSIME S < 20 MM FTS-1
FILIALA TIMIŞOARA
Materiale de bază R 52 (STAS 2883/2-80) şi 10 CrMo 10 (STAS 8184/80)
Materiale de adaos EL Mo I Cr 2 B (STAS 1125/4-82)
Procedeu de sudare Electric manual
Sudare orizontală în plan orizontal
Curent Viteza de
Parametrii Număr Diame-trul Tensiune Energie
sudare sudare Pendu-lare (mm)
de sudare treceri electrod (mm) arc (V) liniară (kj/cm)
(A) (cm/min)
Strat
rădăcină 1 3,25 110 21 10,5 13,2 fără

Strat II
1 3,25 110 21 10,5 13,2 10
Strat
următor 1 4,00 130 22 11,4 15,0 12
INDICAŢII TEHNOLOGICE:

- înainte de sudare marginile materialului se vor curăţa de impurităţi prin polizare sau periere cu peria de sârmă
pe o porţiune de 20 mm adiacentă sudurii;

- rostul de sudare va fi uniform, fără a prezenta dezaxări;

- sudurile de prindere nu vor fi mai mari de 20 mm şi se vor poliza la capete pe o adâncime de min. 2 mm;- se
sudează în curent continuu cu polaritate inversă;

- după terminarea fiecărei treceri se va curăţa suprafaţa şanfrenului şi cordonul de sudură până la luciu metalic;

- temperatura maximă între straturi 300° C.

Preîncălzire înainte şi în timpul sudurii 200° C


Tratament termic după sudare: se va executa, fără răcire intermediară, imediat după terminarea operaţiei de
sudare.
Temperatura de
Viteza de încălzire Timp de menţinere Viteză de răcire Condiţii speciale
menţinere

1 oră la 25 mm. Răcire în aer liniştit pt.


200° C/h 730° -780° 150° -200° C
gros. dar min. 30’ temperaturi sub 300° C

CONTROLUL CALITĂŢII:

- se controlează înainte de sudare geometria rostului de sudare şi pregătirea îmbinării;


- se controlează uscarea electrozilor bazici;
- se controlează temperatura de preîncălzire;
- control vizual şi radiografiere.

FIŞA TEHNOLOGICĂ DE SUDARE


I.C.C.P.D.C. PENTRU TABLE, GROSIME S < 20 MM
FILIALA FTS-2
TIMIŞOARA
Materiale de bază R 52 (STAS 2883/2-80) şi 10 CrMo 10 (STAS 8184/80)
Materiale de adaos EL Mo I Cr 2 B (STAS 1125/4-82)
Procedeu de sudare Electric manual
Sudare orizontală în plan vertical (în cornişă)

Viteza
Curent Energie
Parametrii Nr Diametru Tensiune de
sudare liniară Pendu-lare (mm)
de sudare treceri electrod (mm) arc (V) sudare
(A) (kj/cm)
(cm/min)

strat
1 3,25 100 20 10,8 11.11 fără
rădăcină

strat II 1 3,25 100 20 10,8 11,11 fără

strat III 1 4,00 120 21 10,5 14,4 fără

strat III 1 4,00 120 21 10,5 14,4 fără

strat
1 4,00 120 21 10,1 14,9 fără
următor
INDICAŢII TEHNOLOGICE:

- înainte de sudare marginile materialului se vor curăţa de impurităţi prin polizare sau periere cu peria de sârmă
pe o porţiune de 20 mm adiacentă sudurii;

- rostul de sudare va fi uniform, fără a prezenta dezaxări;

- sudurile de prindere nu vor fi mai mari de 20 mm şi se vor poliza la capete pe o adâncime de min. 2 mm;

- se sudează în curent continuu cu polaritate inversă;

- după terminarea fiecărei treceri se va curăţa suprafaţa şanfrenului şi cordonul de sudură până la luciu metalic;

- temperatura maximă între straturi 300° C.


Preîncălzire înainte şi în timpul sudurii 200° C
Tratament termic după sudare: se va executa, fără răcire intermediară, imediat după terminarea operaţiei de
sudare.
Temperatura Timp de
Viteza de încălzire Viteză de răcire Condiţii speciale
de menţinere menţinere
1 oră la 25 mm. Răcire în aer liniştit pt. temperaturi sub
200° C/h 730° -780° 150° -200° C
gros. dar min. 30’ 300° C
CONTROLUL CALITĂŢII:

- se controlează înainte de sudare geometria rostului de sudare şi pregătirea îmbinării;


- se controlează uscarea electrozilor bazici;
- se controlează temperatura de preîncălzire;
- control vizual şi radiografiere.

FIŞA TEHNOLOGICĂ DE SUDARE


I.C.C.P.D.C. PENTRU TABLE, GROSIME S > 20 MM FTS-3
FILIALA TIMIŞOARA
Materiale de bază R 52 (STAS 2883/2-80) şi 10 CrMo 10 (STAS 8184/80)
Materiale de adaos EL Mo I Cr 2 B (STAS 1125/4-82)
Procedeu de sudare Electric manual
Sudare orizontală în plan orizontal
Curent Viteza de Energie
Parametrii Diametru Tensiune
Nr treceri sudare sudare liniară Pendu-lare (mm)
de sudare electrod (mm) arc (V)
(A) (cm/min) (kJ/cm)
Strat
rădăcină 1 3,25 11,0 21 10,5 13,2 fără

Strat II
1 3,25 11,0 21 10,5 13,2 10

Strat III
1 4,00 13,0 22 11,4 15,0 12

Strat IV
1 4,00 13,0 22 11,4 15,0 14
Strat
următor 2 4,00 13,0 22 9,68 9,68 14
INDICAŢII TEHNOLOGICE:

- înainte de sudare marginile materialului se vor curăţa de impurităţi prin polizare sau periere cu peria de sârmă
pe o porţiune de 20 mm adiacentă sudurii;

- rostul de sudare va fi uniform, fără a prezenta dezaxări;

- sudurile de prindere nu vor fi mai mari de 20 mm şi se vor poliza la capete pe o adâncime de min. 2 mm;

- se sudează în curent continuu cu polaritate inversă;

- după terminarea fiecărei treceri se va curăţa suprafaţa şanfrenului şi cordonul de sudură până la luciu metalic;

- temperatura maximă între straturi 300° C.


Preîncălzire înainte şi în timpul sudurii 250° C
Tratament termic după sudare: se va executa, fără răcire intermediară, imediat după terminarea operaţiei de
sudare.
Temperatura
Viteza de încălzire Timp de menţinere Viteză de răcire Condiţii speciale
de menţinere

1 oră la 25 mm. Răcire în aer liniştit pt.


200° C/h 730° -780° 150° -200° C
gros. dar min. 30’ temperaturi sub 300° C

CONTROLUL CALITĂŢII:

- se controlează înainte de sudare geometria rostului de sudare şi pregătirea îmbinării;


- se controlează uscarea electrozilor bazici;
- se controlează temperatura de preîncălzire;
- control vizual şi radiografiere.

FIŞA TEHNOLOGICĂ DE SUDARE


I.C.C.P.D.C. PENTRU TABLE, GROSIME S > 20 MM FTS-
FILIALA
4
TIMIŞOARA
Materiale de bază R 52 (STAS 2883/2-80) şi 10 CrMo 10 (STAS 8184/80)
Materiale de adaos EL Mo I Cr 2 B (STAS 1125/4-82)
Procedeu de sudare Electric manual.

Viteza
Curent Energia
Parametrii Nr Diametru Tensiune de
sudare liniară Pendu-lare (mm)
de sudare treceri electrod (mm) arc (V) sudare
(A) (kj/cm)
(cm/min)
Strat
rădăcină 1 3,25 100 20 10,8 11,11 fără

Strat II
1 3,25 100 20 10,5 11,42 fără
Strat III
1 4,00 120 21 10,5 14,4 fără

Strat IV
2 4,00 120 21 10,1 14,9 fără

Strat V
3 4,00 120 21 10,1 14,9 fără

Strat VI
4 4,00 120 21 10,1 14,9 fără
Strat
următor 4 4,00 120 21 10,1 14,9 fără
INDICAŢII TEHNOLOGICE:

- înainte de sudare marginile materialului se vor curăţa de impurităţi prin polizare sau periere cu peria de sârmă
pe o porţiune de 20 mm adiacentă sudurii;

- rostul de sudare va fi uniform, fără a prezenta dezaxări;

- sudurile de prindere nu vor fi mai mari de 20 mm şi se vor poliza la capete pe o adâncime de min. 2 mm;

- se sudează în curent continuu cu polaritate inversă;

- după terminarea fiecărei treceri se va curăţa suprafaţa şanfrenului şi cordonul de sudură până la luciu metalic;

- temperatura maximă între straturi 300° C.


Preîncălzire înainte şi în timpul sudurii 250° C
Tratament termic după sudare: se va executa, fără răcire intermediară, imediat după terminarea operaţiei de
sudare.
Temperatura Timp de
Viteza de încălzire Viteză de răcire Condiţii speciale
de menţinere menţinere
1 oră la 25 mm. Răcire în aer liniştit pt. temperaturi sub
200° C/h 730° -780° 150° -200° C
gros. dar min. 30’ 300° C
CONTROLUL CALITĂŢII:

- se controlează înainte de sudare geometria rostului de sudare şi pregătirea îmbinării;


- se controlează uscarea electrozilor bazici;
- se controlează temperatura de preîncălzire;
- control vizual şi radiografiere.

[top]

S-ar putea să vă placă și