Caiet de Sarcini General

EXTINDERE COAL GENERAL NR.
2 CU SLI DE CLAS
CAIET DE SARCINI ARHITECTURA

ZIDRII DIN CRMID, PEREI EXTERIORI I PEREI INTERIORI DE COMPARTIMENTARE
1.PRESCRIPII GENERALE. Coninutul prezentului caiet de sarcini se refer la : standarde i normative de referin, descrierea lucrrilor, ordinea de execuie, condiiile privind execuia, transportul, manipularea i depozitarea materialelor ce urmeaz a fi puse n oper. S-a optat pentru zidria din crmid cu goluri verticale, din urmtoarele considerente: -sunt zidrii cu o rezisten ridicat la incendiu -rapiditate la execuie -durabilitate mare n timp, ntreinerea nefiind costisitoare -caliti plastice create prin tencuieli i zugrveli deosebite -confer o bun izolare termic Zidriile din crmid se vor executa dup ce au fost efectuate urmtoarele operaiuni pregtitoare: - consultarea proiectului - ntocmirea graficului de execuie - aprovizionarea materialelor necesare - depozitarea materialelor necesare - organizarea locului de munc - pregtirea sculelor pentru execuie - formarea echipelor de lucru
2. STANDARDE SI NORMATIVE.
1. P 2-85 - Normativ pentru alctuirea i executarea structurilor din zidrie. 2. P 100-92. 3. C17-82 - Instruciuni tehnice privind compoziia i prepararea mortarelor de zidrie i tencuial. 4. C107-82 - Calculul coeficientului de izolare termic. 5.STAS 10109/1-82.- Lucrri de zidrie. 6.STAS 5185/1-86. - Crmizi i blocuri ceramice cu goluri verticale. Condiii tehnice de calitate. 7.STAS 5185/2-86. Crmizi i blocuri ceramice cu goluri verticale. Forme i dimensiuni. 8.STAS 4582-83 Goluri pentru ui i ferestre, modulare. 9.STAS 4670-85 Goluri pentru ui i ferestre, dimensiuni 10.STAS 8530/2-92 Coordonarea modular n construcii. 11. SR-EN 771-1. Elemente pentru zidrie din crmid. 12. NRPM -87 Norme republicane de protecia muncii
S.C. NDCProiect S.R.L
-1-
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS

3. MATERIALE UTILIZATE.
- crmizi cu goluri verticale, tip GVP, cu goluri mici, semiportante, tip Porotherm, Sighioara sau Sibiu. - mortare preparate pe antier conform antemsurtorii i conform compoziiei indicate n Indicatorul de norme C, pentru lucrri de construcii civile, industriale, agrozootehnice i locuine, respectndu-se reeta conform mrcii mortarului (descrise n caietul de sarcini referitor la mortare). - unelte i scule specifice
4. EXECUIA LUCRRILOR.
Faze de lucru. nainte de a ncepe execuia zidriilor, se vor verifica urmtoarele: - trasarea geometric a pereilor s corespund proiectului - organizarea zonei de lucru n care va fi executat zidria - lungimea zidurilor i dimensiunile golurilors corespund proiectului - dimensiunile crmizilor s fie corespunztoare i s nu prezinte ciobituri sau defecte de fabricaie - crmizile s nu prezinte deformaii sau distrugeri n urma transportului sau a manipulrii necorespunztoare - pregtirea elementelor i a materialelor utilizate ca liant (mortare) - prelevarea de probe pentru stabilirea calitii liantului - marca mortarului i reeta de preparare s fie respectate. - executarea peretelui Operaia principal este zidirea crmizilor care se va executa astfel: -trasarea pereilor innd cont de poziia lor exact, conform proiectului - aezarea crmizilor pe patul de mortar ntins cu mistria ntr-un strat orizontal cu grosimea medie de 12 mm - rosturile verticale dintre crmizi vor avea grosimea medie de 10 mm - crmizile se vor ese n ziduri cu grosimea de 30cm, 20 cm - se vor include n zidrie ghermele carbolinizate din lemn necesare pentru montarea tmplriei interioare din lemn, respectiv ui, inclusiv penele din lemn. - protejarea peretelui pn la ntrirea liantului contra ocurilor fizico-mecanice sau a condiiilor nefavorabile de mediu. - se va folosi o schel metalic pentru zidurile cu nlimea peste 1,50 m. - reamestecarea periodic a mortarului i o eventual adugare de ingrediente. - se va lucra cu mn de lucru calificat, meteri zidari, zidari calificati, (care au n subordine ucenici ce se vor specializa n zidrii). nlimea la care se lucreaz fiind cuprins intre 1,30-15,30 m, se recomand montarea schelelor de faad n zona de lucru la margine, pentru a prentmpina sau a prelua greutatea unei sau dou persoane n caz de cdere, iar muncitorii vor fi dotai cu cti de protecie, centuri de siguran n zonele de lucru situate la nlime, de la marginile construciei. Este interzis depozitarea de crmizi pe schele. Nu se vor depozita cantiti mari de crmizi pe planeele de beton, pn cnd nu s-a ncheiat procesul de priz al betonului. Nu se vor depozita crmizi peste cofraje sau armturile aflate n lucru.
-2-
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Operaiunile de zidire a crmizilor se vor face pe vreme bun. Se va evita lucrul pe vreme ploioas, pentru ca s nu apar disfunctionaliti privind etaneizarea i priza mortarului. Nu se vor depozita crmizile n stive mari peste planeele de beton, spre a nu se depi sarcina maxim admis pe mp (la lucrrile de zidrie peste cota +2,60).
5. PROBE, VERIFICRI N VEDEREA RECEPIEI.
Controlul se executa la nceperea, pe parcursul lucrrilor i la finalizarea lucrrilor, innduse seama de prevederile STAS 10109/0-75. Se fac verificri privind: - trasarea conform proiectului - verticalitatea prin verificare cu firul cu plumb - orizontalitatea prin scndura cu boloboc - dimensiunile golurilor din zidrie, lime, nlime. Recepia lucrrilor se va face sub aspectul: - poziionrii corecte - dimensiunilor geometrice corecte - poziionrii i dimensiunilor golurilor - existenei i poziionrii corecte a pieselor nglobate -modul de ancorare, unde este cazul - planeitatea suprafeelor, abateri geometrice pe orizontal i vertical - omogenitatea culorii crmizilor - lipsa unor bavuri sau caviti ce pot afecta calitatea finisajelor - calitii materialelor utilizate determinat prin certificatul de calitate al productorului Lucrrile vor fi recepionate de ctre o comisie format din beneficiar, proiectant i reprezentantul ISC.
6. UNELTE I SCULE PENTRU EXECUTAREA LUCRRILOR DE ZIDRII,
PEREI. - mistrie - cancioc - roab - galeat pentru mortar - bob elevator mobil cu electromotor de 4.5 kw - fir cu plumb - boloboc - scnduri de rinoase - schel metalic de faad
7. CONDIII TEHNICE GENERALE DE CALITATE A PEREILOR
DIN ZIDRIE, EXPLOATARE.
(conform
P113-81
GPE
102-04),
INTREINERE
Comportarea sub aciunea ocurilor. pereii despritori, nu trebuie s poat fi strpuni, sau deteriorai de ocuri mecanice, cu o energie de impact de 24kgm. Comportarea legturilor cu structura de rezisten.
-3-
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Legturile peretelui din zidrie, cu structuara trebuie s fie executate astfel nct, sub influena deformaiilor normale ale structurii i a eventualelor deformaii proprii ale zidriei s nu se produc ruperi sau deteriorri periculoase pentru occupant. Comportarea sub aciunea ncrcrilor verticale. Peretele din zidrie, inclusiv rosturile i legturile nu trebuie s se rup sau s se deterioreze ntr-un mod periculos pentru ocupantul spaiului, sub aciunea ncrcrii provenind din suspendarea obiectelor grele () mobilier suspendat, sau echipament sanitar). Comportarea sub aciunea focului. Pereii nu trebuie s favorizeze n mod direct sau indirect nici apariia focului i nici propagarea cu uurin a incendiului, avnd o rezisten la foc de 1-1,5 ore. La trecerea canalelor, conductelor sau cablurilor prin pereii despritori, se vor lua msuri de etanare a golurilor din jurul acestora, cu materiale rezistente la foc ncorporarea n pereii despritori a traseelor i aparatajelor electrice uzuale, (doze, prize) se va face cu respectarea normativului NP-I7-02, prin executarea unor protecii corespunztoare din materiale incombustibile, evitndu-se aprinderea pereilor despritori datorit unor avarii sau defeciuni ale instalaiilor electrice. Pozarea conductelor aferente instalaiilor de nclzire n raport cu pereii despritori se va face cu respectarea prevederilor normativului pentru proiectarea instalaiilor de nclzire I13-02.
8. INTREINERE I EXPLOATARE.
Se vor verifica periodic pereii i tencuielile executate, fiind lucrri de elemente de construcii cu durat ndelungat, acestea vor necesita reparaii doar atunci cnd apar deteriorri vizibile, din motive de acionri mecanice accidentale, sau efecte nedorite n urma cutremurelor de o intensitate mare. n situaia deteriorrii din cauza cutremurului, reparaiile la zidriile portante se vor efectua numai conform indicaiilor tehnice n urma efecturii unei expertize tehnice de specialitate, de ctre un expert ethnic atestat MLPAT. n absena acestor cauze, interveniile sunt necesare doar la civa ani (odat la 5-10 ani). n caz de deteriorare accidental a unor poriuni foarte mici de zidrie, acestea vor fi refcute imediat.
TMPLRIE EXTERIOAR DIN PROFILE PVC CULOARE MARO SAU ALB, CU GEAM TERMOIZOLANT TMPLRIE DIN LEMN, UI INTERIOARE.
1.PRESCRIPTII GENERALE. TMPLRIE EXTERIOAR. Ferestre i ui. S-a optat pentru tmplria exterioar la execuia din profile PVC, (ui i ferestre) i pentru tmplria din lemn la interior, din urmtoarele considerente: -rapiditate la montaj -durabilitate mare n timp, intreinerea nefiind costisitoare -caliti plastice deosebite prin finisarea profilelor -confer o bun izolare termic fiind prevzute cu geam termopan
-4-
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Montarea tmplriei se va executa dup ce au fost efectuate urmtoarele operaiuni pregtitoare: - consultarea proiectului - ntocmirea graficului de execuie - aprovizionarea materialelor necesare - depozitarea materialelor necesare - organizarea locului de munc - pregtirea sculelor pentru execuie - formarea echipelor de lucru
1. C107-82 Calculul coeficientului de izolare termic. 2.STAS 4582-83 Goluri pentru ui i ferestre, modulare. 3.STAS 4670-85 Goluri pentru ui i ferestre, dimensiuni 4.STAS 8530/2-92 Coordonarea modular n construcii. Principii i reguli de proiectare. 5. NRPM -87 Norme republicane de protecia muncii. 6.STAS 6647-88 Msuri de siguran. Elemente rezistente la foc 7.STAS 8844-86 Ui.
- profile din PVC armat cu oel, pentru executarea ferestrelor n dreptul elementelor verticale din beton - spuma poliuretanica pentru etanarea lufturilor dintre tmplrie i structur, (joc elastic). - unelte i scule specifice - foi de ui din lemn (brad), inclusiv tocurile i feroneria gata montat
nainte de a ncepe montarea tmplriei, se vor verifica urmtoarele: - poziionarea geometric a tmplriei s corespund proiectului - dimensiunile i poziionarea prinderilor s fie corespunztoare - materialele auxiliare necesare pentru efectuarea montajului s fie aprovizionate - pe suprafeele de rezemare s nu fie protuberane - dimensiunile tmplriei, ui i ferestre s corespund proiectului - se vor rectifica eventualele degradri suferite de tmplrie pe timpul transportului de la atelierul de executie la locul de montaj - se va verifica starea i calitatea profilelor de ferestre, modul de deschidere al cercevelelor mobile. Tamplaria de PVC se va monta inainte de placarea fatadelor cu placi de polistiren. Dupa verificarea planeitatii profilelor se vor monta geamurile termoizolante, care sunt livrate pe santier cu dimensiuni fixe. Montarea foilor de geam se realizeaz dup executarea lucrrilor de tencuieli, naintea lucrrilor de vopsitorii i pardoseli. Pentru a se limita deformaiile prosurilor i a asigura buna funcionare a ochiurilor mobile se vor face calarea geamurilor. Operaia principal este montarea ferestrelor i a uilor care se va executa astfel:
-5-
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS - transportul orizontal pe paliere, a elementelor de tmplarie i a materialelor auxiliare necesare montajului. - montarea tmplriei, respectiv ui i ferestre, cu profile metalice: buloane uruburi i bolturi mpucate. - etanarea lufturilor cu spum poliuretanic - fixarea pervazurilor pe parapeii de zidrie - folosirea unei schele interioare din lemn pentru lucrrile ce se fac peste nlimea de 1,50 m. - gurirea locurilor pentru montaj - montarea uruburilor - foile de geam se vor monta la sfritul tuturor lucrrilor. nlimea la care se lucreaz, fiind cuprins ntre 1,30-15,30 m, (la exterior) se recomand montarea schelelor metalice de faad n zonele de lucru de la exterior, numai dac montajul nu se poate executa din interior, pentru operaiunile ce se execut din exterior, iar la interior se vor monta schele uoare din lemn, iar muncitorii vor fi dotai cu centuri de siguran n zonele de lucru situate la nlime, n exteriorul i interiorul construciei. Muncitorii vor fi instruii pentru respectarea normelor de protecia muncii. Operaiunile de montare a ferestrelor se va face pe vreme bun. Se va evita lucrul pe vreme ploioas spre a fi evitate disfuncionalitile privind etaneizarea i montajul.
Controlul se executa la nceperea i pe parcursul lucrrilor, Se verific: - respectarea proiectului - verticalitatea prin verificare cu firul cu plumb - orizontalitatea prin scndura cu boloboc - integritatea elementelor de tmplrie, s nu fie deformate, zgriate, deteriorate La recepionarea lucrrilor se vor avea n vedere urmtoarele aspecte: - geamurile trebuie s aib grosimea i calitatea prevzut n proiect, s fie nsoite de certificate de calitate; - calitatea proteciei anticorozive a riglelor, montanilor i celorlalte elemente; - calitatea i corectitudinea etanrilor. Suprafaa geamurilor montate trebuie s fie curat fr pete de grsimi sau vopsea. Se atrage atenia n mod deosebit asupra urmtoarelor msuri: - Muncitorii care manipuleaz foile de geam vor folosi materialele de protecie corespunzatoare. n cazul n care montajul geamurilor se face la nlime, locul respectiv va fi semnalizat. Muncitorii vor lucra pe schele corespunztoare i se vor asigura cu centuri de siguran fixate de elemente stabile ale construciei; Pentru lucrul pe timp friguros se vor respecta prevederile cuprinse n Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i instalaii C16-84.
-6-
Caiet de sarcini

6. UNELTE TMPLRIE.
SCULE
PENTRU
EXECUTAREA
LUCRARILOR
DE
- fir cu plumb - boloboc - scnduri de rinoase - maina electric de nurubat - urubelnie, chei pentru maini de nurubat - maina electric de filetat - pistol de mplntat bolturi - schela metalic de faad - dispozitiv pentru ncercare la smulgere a uruburilor - chei dinamometrice - dispozitiv cu diamant pentru tierea geamurilor
7. INTRETINERE SI EXPLOATARE.
Se vor verifica periodic lucrrile executate; fiind vorba de lucrri pe elemente de construcii cu durat ndelungat, acestea vor necesita reparaii doar atunci cnd apar deteriorri vizibile, din motive de acionri mecanice accidentale, sau efecte nedorite n urma cutremurelor de o intensitate mare. n absena acestor cauze, interveniile sunt necesare doar la civa ani odat (2-4ani), cnd este necesar revizuirea elementelor de tmplarie interioar i exterioar. n caz de deteriorare accidental a unor poriuni din tmplrii sau geamuri, acestea vor fi refcute sau nlocuite imediat.
SISTEM EPS PENTRU TERMOIZOLARE FAADE

1.PRESCRIPII GENERALE. Prezentul caiet de sarcini de stabilete condiiile i modul de execuie, condiiile tehnice de calitate i modul de verificare a acestora, pentru lucrrile de termoizolare la faade cu plci termoizolante din polistiren expandat aplicate pe suprafee din zidrie de crmid. Prin termoizolarea cu plci de polistiren expandat se obin suprafee plane cu coeficient termic foarte bun, care reduce transferal de temperatur interior-exterior i are o durabilitate mare n timp, datorit bunei aderene de suportul din zidrie. S-a optat pentru termoizolarea sistem EPS, din urmtoarele considerente: -rapiditate la execuie -durabilitate mare n timp, ntreinerea nefiind costisitoare -caliti plastice -rezisten la foc -transfer termic redus, economie de consum de energie termic pe timp friguros Lucrrile de termoizolare se vor executa dup ce au fost efectuate urmtoarele operaiuni pregtitoare: - consultarea proiectului - ntocmirea graficului de execuie - aprovizionarea materialelor necesare - depozitarea materialelor necesare
-7-
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS - organizarea locului de munc - pregtirea sculelor pentru execuie - formarea echipelor de lucru
NRPM -87 Norme republicane de protecia muncii C56-85 - Normativ pentru verificarea calitii i recepiei lucrrilor de construcii Legea Nr.10/1995 privind calitatea n construcii.
Bloc de material spumos din particule de polistiren expandat , compus din granule expandate de polistiren Date tehnice : Rezistenta la compresiune: > 0,12 N/mm2 Rezistena la tensiune din ntindere: > 0,15 N/mm2 Conductivitate termica: 0,040 W/mK Densitate: 15 -18 kg/m3 Rezistena la difuzia vaporilor de ap (m): 40 Comportare la aciunea focului: - Clasa de ardere: B1 -arde greu - Clasa de formare a fumului: Q3 - Clasa de formare a stropilor: Tr1 Necesarul de material: 2 placi/m2 Grosimi: 2 -12 cm Format: 100 x 50 cm Livrare Placile izolante EPS-F - pentru faade se livreaz nfoliate n pachete de 0,25 m3 Depozitare A se feri de raze ultraviolete (soare), de influena precipitaiilor i de deteriorare mecanic Calitate Verificri permanente n laboratoarele din Austria i n institutele autorizate asigurata din celelalte tari partenere
Descrierea lucrrilor. Zidria din crmid trebuie s fie uscat, nengheat, fr praf, permeabil, neted ( 5 mm/m). Pentru neuniformitile mai mari de peste 10 mm se va folosi un strat separat de tencuial, sau o plac suplimentar de polistiren. mbinarea la soclu se va face la 20 cm deasupra liniei de soclu i se va prinde o fie cu laimea de min. 50 cm de plas de fibr de sticl. Apoi se va monta la inia de soclu o scndura ca suport pentru placa izolant EPS. Dup montarea plcii i ndeprtarea scndurii suport se va trage n sus fia de plas de fibr de sticl peste marginea de jos a plcii izolante i se va pclui i lipi cu adezivul pentru paclu Baumit. La utilizarea profilului de soclu, acesta va fi prins cu cuie din oel i lipit cu adezivul pentru muchii Baumit (Kantenfix). Pe aceast mbinare de soclu pot fi puse plcile i lipite. Adezivul se va aplica pe placa izolant pe margini i n puncte n interior. Pe suporturile netede adezivul se poate aplica i pe ntreaga suprafaa a plcilor utiliznd paclul cu dini. Acest mod de lucru faciliteaz suprapunerea neuniformitailor mici i posibilitatea aplicrii curate i plane a plcilor. Dupa o aranjare i apsare corect a plcilor se obine o
-8-
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS suprafa plan. n rosturile i spaiile libere dintre plci nu se va aplica adezivul pentru paclu Baumit pentru a nu se forma puni termice. Plcile izolante pentru glafuri (de fereastr) i buiandrugi se aplic dup montarea plcilor pe faad. Se vor utiliza dibluri din material plastic (min. 3 dibluri pe plac) la 24 de ore dup lipirea plcilor. La marginea cldirii, se vor aduga min. 2 dibluri pe plac (4 dibluri la ordonarea pe vertical a plcilor) n interiorul unei fii de 40 cm de la muchie. Diblurile trebuie s ptrund pn n zid i nu au voie s ias deasupra suprafeei plcilor izolante. Adnciturile de la nivelul capetelor diblurilor se vor netezi cu adeziv pentru paclu Baumit cu min. 12 ore nainte de pacluirea propriu-zisa a plcilor. Se va aplica adezivul cu paclul cu dini la grosimea de 10 mm, apoi se pune n masa pacluita proaspt armtura pentru tencuial (plas din fibr de sticl) n fii verticale cu o suprapunere a fiilor de min. 10 cm i cu adugare de adeziv, se pacluiete netezind ntreaga suprafa. Fixarea placilor termoizolante In partea de jos a placilor termoizolante se fixeaza profile de soclu. Acestea trebuie fixate cu dibluri din 30 cm in 30 cm. Intr-un recipient in care se afla o cantitate de apa masurata, se toarna mortarul pentru fixarea placilor termoizolante si se amesteca cu o masina de gaurit cu amestecator pana cand se obtine o pasta omogena, fara cocoloase. Mortarul se aplica de jur imprejurul placii sub forma unei benzi cu o latime de 3 - 4 cm si in centrul placii sub forma unor gramajoare cu un diametru de aproximativ 8 cm, astfel incat in urma presarii sa ocupe 40% din suprafata placii. Daca suprafetele sunt netede, mortarul poate fi aplicat cu o mistrie dintatata de 12mm. Placile se aplica una langa alta, incepand de la baza, de la un colt si mergand pana la partea superioara a peretilor, mentinandu-se o linie dreapta. Placa aplicata trebuie miscata cu o drisca lunga pana cand ajunge sa se fixeze langa celelalte placi. Dupa aproximativ 3 zile de la fixarea placilor termoizolante, suprafata lor trebuie egalizata prin apasarea cu o drisca a carei suprafata este acoperita cu un smirghel gros. Este o actiune deosebit de importanta, deoarece polistirenul va fi supus timp de aproximativ 2 saptamani la actiunea nemijlocita a razelor soarelui si corodarii. Capetele diblurilor nu trebuie sa iasa in afara placilor. Trebuie umplute golurile ramase intre placile termoizolante si tocurile usilor si ferestrelor si glafuri. In placi se fac niste crestaturi oblice cu o latime de min. 5 mm si se . Umplutura proaspata se intinde cu un spaclu umed. Pentru umplerea crapaturilor care se maresc se foloseste solutie de umplere poliuretanica. Marginile crapaturilor pot fi intarite cu profile metalice. Realizarea retelei protectoare Toate colturile deschiderilor spre exterior necesita o intarire suplimentara cu petice din fibra de sticla lipite oblic cu dimensiuni care sa nu fie mai mici de 35 x 20. Acestea impiedica aparitia crapaturilor oblice care pornesc din colturi.
-9-
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Din sulul de plasa se taie o fasie avand lungimea necesara, care apoi se face sul. Colturile cladirii sunt predispuse lovirii. Pe o inaltime de 2 m de la sol, se fixeaz o plasa din fibra de sticla. Plasa se fixeaza de peretele alaturat cu o suprapunere de 15 cm.. Colturile cladirii vor fi acoperite cu un cornier din tabla de aluminiu perforata lipit inainte. Dupa fixarea placilor i intarirea mortarului, este necesar aplicarea unui strat protector armat cu fibra de sticla care se realizeaza in felul urmator: se aplica mai intai un strat de mortar, pe o latime de aproximativ 1,10m de la partea superioara a cladirii, cu o mistrie dintata de 10mm. De acest strat se prinde plasa, care, cu partea dintata a mistriei se infinge in mortarul proaspat: mai intai in centrul plasei si apoi spre margini. Se intinde stratul de mortar, pentru a acoperi plasa in intregime si se netezeste. Grosimea stratului protector trebuie sa fie de 3-5mm. Stratul protector intarit poate fi tratat cu vopseaua grund . Vopseaua se aplica cu bidineaua.. Realizarea tencuielii pentru exterior Tencuielile acrilice sunt gata preparate, dar inainte de utilizare continutul galetii trebuie omogenizat cu ajutorul unei bormasini prevazuta cu un amestecator. Pentru tencuirea unui perete trebuie folosite matetriale din aceelasi lot in scopul evitarii usoarelor diferente de nuanta datorita granulatiei naturale pe care o contine tencuiala decorativa. Nu se vor folosi instrumente sau recipiente ruginite. Tencuiala in straturi subtiri se usuca repede si de aceea nu trebuie lasata in locuri insorite. Pasta trebuie aplicata in mod egal cu o drisca de metal pe suprafata pregatita. La tencuiala cu granulatie de 2mm se obtine o suprafata cu aspect zgrunturos si omogen prin nivelare cu drisca de plastic. Suprafata tencuita trebuie protejata de ploaie pana la uscarea completa. Pentru a evita aparitia nadelor se recomanda acoperirea continua a suprafeei. Schela trebuie sa fie montata pe toata fatada iar operatiunea sa fie bine organizata.
Controlul se executa la nceperea i pe parcursul lucrrilor. Verificarea calitii lucrrilor se face de ctre investitor i proiectant, urmrindu-se respectarea prevederilor din prezentul caiet de sarcini. Pe parcursul lucrrilor de vopsitorie se verific n mod special : - ndeplinirea condiiilor de calitate a suprafeelor - calitatea principalelor materiale ce intr n oper, conform standardelor i normelor interne de fabricaie respective. - respectarea prevederilor din proiect i a dispoziiilor de antier. - corectitudinea execuiei. Pentru lucrrile gsite necorespunztoare se vor da dispoziii de antier pentru remediere sau refacere. Recepia lucrrilor de termoizolare se va face numai dup uscarea lor complet. Prin examinarea vizual se verific aspectul vopsitoriilor avndu-se n vedere urmtoarele : suprafeele vopsite trebuie s prezinte pe toat suprafaa acelai ton de culoare i acelai aspect, dup cum se prevede n proiect sau n mostrele stabilite.
- 10 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS vopseaua s nu prezinte straturi strvezii i nici pete, desprinderi, cute, scurgeri, lipsuri de buci de pelicul, crpturi ori fisuri, care pot genera n viitor desprinderea stratului, aglomerri de pigmeni, neregulariti, cauzate de chituiri sau lefuire necorespunztoare, urme de pensul, fire de pr, urme de vopsea insuficient frecat nainte de aplicare.
7. UNELTE I SCULE PENTRU EXECUTAREA LUCRRILOR.
- drica -mixer -gletiere - galeat cu ap - bidoane cu vopsea - schele de exterior

Se vor verifica periodic lucrrile executate, dar fiind lucrri pe elemente de construcii cu durat ndelungat, acestea vor necesita reparaii doar atunci cnd apar deteriorri vizibile. Interveniile sunt necesare doar la civa ani (odat la 2-3 ani). n caz de deteriorare accidental a unor poriuni din faade, acestea vor fi refcute imediat, pe ntreaga suprafa de perete.
PLACAJE DE FAIAN
1.PRESCRIPII GENERALE. Prezentul caiet de sarcini de stabilete condiiile i modul de execuie, condiiile tehnice de calitate i modul de verificare a acestora, pentru lucrrile de placaje de faian pe suprafee din zidrie. Prin placarea pereilor cu plci de faian se obin suprafee plane cu rezisten foarte mare la murdrie, cu ntreinere uoar i rezistente la umezeal, cu o durabilitate mare datorit bunei aderene de suport. S-a optat pentru placajele cu faian, din urmtoarele considerente: -rapiditate la execuie -durabilitate mare n timp, ntreinerea nefiind costisitoare -caliti plastice create prin plci de culori diferite Lucrrile de placaje cu faian se vor executa dup ce au fost efectuate urmtoarele operaiuni pregtitoare: - consultarea proiectului - ntocmirea graficului de execuie - aprovizionarea materialelor necesare - depozitarea materialelor necesare - organizarea locului de munc - pregtirea sculelor pentru execuie - formarea echipelor de lucru
- 11 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS NRPM -87 Norme republicane de protecia muncii C56-85 - Normativ pentru verificarea calitii i recepiei lucrrilor de construcii C 6 86 Instruciuni tehnice pentru executarea placajelor din faian i plci ceramice smluite C 56 85 Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii si de instalaii aferente. Legea Nr.10/1995 privind calitatea n construcii.
- plci de faian de form ptrat sau dreptunghiular - adeziv special, rezistent la umezeal - unelte i scule specifice Materialele prevzute n proiect i cele puse n oper, vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor i normelor internaionale, certificat de calitate.
6. CONDIII DE TRANSPORT I DEPOZITARE.
Plcile de faian se transport ambalate n cutii, cu mijloace de transport acoperite, curate, uscate. n mijloacele de transport, cutiile se vor aeza n stive, lundu-se msuri pentru mpiedicarea deplasrii stivelor n timpul transportului, pentru a se evita deteriorarea ambalajelor i mprtierea sau spargerea plcilor. Cutiile cu plci de faian se vor depozita n ncperi curate i uscate, n stive de maxim 1,5 m nlime, pe platforme cu suprafaa plan sau pe rafturi, n locuri ferite de lovituri i umiditate.
Se va verifica planeitatea pereilor. Aplicarea plcilor de faian pe perei se va face numai pe suprafee uscate, curate fr urme de praf, ipsos sau grsimi . nvelitoarea cldirii trebuie s fie terminat, cu amenajarea scurgerilor n stare definitiv sau provizorie, astfel nct suprafeele pe care urmeaz a se executa placarea s fie ferite de aciunea precipitaiilor atmosferice; Montajul tocurilor la ferestre i ui n afar de pervazuri se va face dup executarea placajelor ; Probele conductelor de scurgere, probele de presiune ale conductelor de alimentare cu ap, probele instalaiilor de nclzire, s fi fost effectuate. S fie terminat faza de montare a diblurilor sau a dispozitivelor pentru fixarea consolelor obiectelor pentru ca, dup executarea placajelor, s nu se mai execute guri sau spargeri ; Pardoselile reci, din plci de gresie, din ncperile ale cror perei urmeaz a fi placai, se pot executa, fie nainte, fie dup montarea placajelor ; Plintele sau scafele prefabricate se vor monta nainte de executarea placajului, acordnduse o atenie deosebit la realizarea nivelului orizontalitilor, astfel ca ele s poat constitui elementul de baz (orizontal i la nivel) al viitorului placaj. n cazul n care mbrcminile pardoselilor se execut naintea montrii placajului, se vor lua msuri de protecie a acestora n timpul lucrrilor de placare .
- 12 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Aplicarea plcilor de faian se va face cu respectarea instruciunilor firmelor productoare. nainte de a fi aplicate pe perei, plcile se vor terge de praf ; Aezarea plcilor se va face n rnduri orizontale ncepnd de la coluri, de la stnga la dreapta i de la plint n sus ; Aplicarea plcilor de faian se realizeaz cu past adeziv rezistent la umezeal,. Pasta adeziv se aplic pe suprafee mici ale peretelui cu ajutorul mistriei dinate cu dinii de 5 mm adncime. Se vor evita la splarea plcilor de faian, substanele i materialele care ar putea provoca zgrierea sau deteriorarea glazurilor plcilor. Dup splare, placajele vor fi terse prin frecare cu o crp moale.
Controlul se executa la nceperea i pe parcursul lucrrilor, inndu-se cont de STAS 10109/0-75. Verificarea calitii lucrrilor se face de ctre investitor i proiectant, urmrindu-se respectarea prevederilor din prezentul caiet de sarcini. La recepionarea lucrrilor de placaje de faian, se vor controla : aspectul general al placajului n ceea ce privete uniformitatea culorii i corespondena acestuia cu proiectul, planeitatea, verticalitatea sau orizontalitatea suprafeelor placate, execuia ngrijit a rosturilor, aderena plcilor pe perei. Verificarea orizontalitii i verticalitii rosturilor sau a suprafeelor, se va executa cu ajutorul unui fir cu plumb sau al nivelei cu bul de aer i al unui dreptar. Liniile de intersecie ale placajului de pe suprafeele adiacente la coluri intrnde sau ieinde trebuie s fie verticale i rectilinii. Rosturile trebuie s fie bine umplute cu past de ciment alb sau colorat. Plcile ceramice trebuie s fie bine fixate pe suprafaa suport : la ciocnirea uoar a plcii cu un corp cu suprafa mic de lovire, trebuie s rezulte un sunet plin. n caz contrar se vor scoate i se vor fixa din nou cu past adeziv.n asemenea cazuri se va verifica prin ncercri de smulgere i aderena plcilor adiacente . Liniile de racordare a suprafeelor placate cu plinte trebuie s fie rectilinii, fr ondule n plan vertical sau orizontal, iar rostul trebuie s fie etanat cu past de ciment. La racordarea suprafeei placajului cu peretele, acesta trebuie s acopere jumtate din grosimea plcii, iar linia de racordare trebuie s fie dreapt, fr ondulri n plan orizontal sau vertical. n jurul strpungeriilor prin suprafaa placat (evi de instalaii, doze electrice etc.) gurile din placaj trebuie s fie mascate cu rozete metalice, respectiv capacele ntreruptoarelor, prizelor etc. innd seama c asemenea lucrri au un caracter de finisaj preios, introduse anume pentru mbuntirea calitii, recepia se va face cu toat exigena, nerespectarea condiiilor de mai sus conducnd la respingerea lucrrii.
- mistrie dinat - galei, vase, sau cancioc pentru pasta adeziv - paclu pentru rostuire - detergenti -crpe - schela de interior
- 13 -
Caiet de sarcini
Se vor verifica periodic placrile executate, dar, fiind lucrri pe elemente de construcii cu durat ndelungat, acestea vor necesita reparaii doar atunci cnd apar deteriorri vizibile. Suprafeele placate cu faian se vor spla cu ap i detergeni adecvai. Interveniile sunt necesare doar la civa ani (odat la 5-6 ani). n caz de deteriorare accidental a unor poriuni din placaje, acestea vor fi refcute imediat, pe poriuni, sau total.
PARDOSELI DIN PLCI DE GRESIE CERAMIC

1.PRESCRIPII GENERALE. Prezentul caiet de sarcini de stabilete condiiile i modul de execuie, condiiile tehnice de calitate i modul de verificare a acestora, pentru lucrrile de realizare a pardoselilor reci din plci de gresie ceramic. Prin placarea pardoselilor cu plci degresie ceramic se obin suprafee plane cu rezisten foarte mare la uzur, murdrire, cu ntreinere uoar i rezistente la umezeal, cu o durabilitate mare datorit bunei aderene de suport. S-a optat pentru pardoselile din plci de gresie, din urmtoarele considerente: -rapiditate la execuie -durabilitate mare n timp, ntreinerea nefiind costisitoare -caliti plastice create prin plci de culori diferite Lucrrile de placaje se vor executa dup ce au fost efectuate urmtoarele operaiuni pregtitoare: - consultarea proiectului - ntocmirea graficului de execuie - aprovizionarea materialelor necesare - depozitarea materialelor necesare - organizarea locului de munc - pregtirea sculelor pentru execuie - formarea echipelor de lucru
NRPM -87 Norme republicane de protecia muncii C56-85 Normativ pentru verificarea calitii i recepiei lucrrilor de construcii C 35-82 Normativ pentru alctuirea i executarea pardoselilor; STAS 3430 82 Pardoseli interioare. Clasificare; GP 037/0 19987 Normativ privind proiecterea , execuia i asigurarea calitii pardoselilor la cldiri civile; Legea Nr.10/1995 privind calitatea n construcii.
- plci de gresie ceramic, format 300 x 300 mm, glazurate; - mortar adeziv , conform indicaiilor furnizorului; - distanieri din material plastic pentru rosturi - 3 mm;
- 14 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS - unelte i scule specifice - chit special pentru nchiderea rosturilor. Materialele vor fi n mod obligatoriu nsoite de agrementul tehnic emis conform legislaiei n vigoare, valabil la data punerii n oper, de certificatul de calitate i fia tehnic. Pentru materialele alterabile se va verifica n mod obligatoriu termenul de valabilitate. Materialele prevzute n proiect i cele puse n oper, vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor i normelor internaionale, certificat de calitate.
Plcile de gresie se transport ambalate n cutii, cu mijloace de transport acoperite, curate, uscate. n mijloacele de transport, cutiile se vor aeza n stive, lundu-se msuri pentru mpiedicarea deplasrii stivelor n timpul transportului, pentru a se evita deteriorarea ambalajelor i mprtierea sau spargerea plcilor. Cutiile cu plci de faian se vor depozita n ncperi curate i uscate, n stive de maxim 1,5 m nlime, pe platforme cu suprafaa plan sau pe rafturi, n locuri ferite de lovituri i umiditate.
Executarea pardoselilor se va face numai dup terminarea lucrrilor prevzute sub pardoseli i efectuarea probelor prescrise, precum i dup terminarea n ncperea respectiv a tuturor lucrrilor de construcii-montaj, a cror execuie ulterioar ar putea deteriora pardoseala. Stratul suport din beton va fi pregtit prin curare i splare cu ap de eventualele impuriti, praf sau resturi de tencuial. Curarea se va face cu mturi i perii. Stratul suport trebuie s aib suprafaa plan i neted. n zonele unde apar neregulariti care depesc abaterile admisibile, corectarea suprafeei se va face prin piuirea, curirea i splarea sa, dup care se va aplica un mortar de ciment, avnd acelai dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv. Dac este necesar se va face o nivelare a suprafeei stratului suport existent cu ajutorul unui strat din beton sau mortar de egalizare, care trebuie s fie suficient de ntrit cnd se va aeza peste el mbrcmintea pardoselii. Pantele pardoselilor se vor realiza dintr-un strat de beton slab de pant, turnat pe stratul support. Se va verifica dac conductele de instalaii au fost izolate corespunztor, pentru a nu exista posibilitatea unui contact direct ntre conducte i pardoseal. Se va vor verifica plcile din punctul de vedere al uniformitii culorii. Plcile se vor cura de praf prin tergere cu crp umezit, eventual i printr-o cltire rapid cu ap. Inainte de montarea definitiv a plcilor se vor poza provizoriu cte un rnd de plci pe ambele direcii ale ncperii i n zonele de trecere spre spaiile adiacente (cu acelai tip de pardoseal) pentru a stabili modul de dispunere n plan i plcile de reper de la care se va ncepe montajul definitiv. Aplicarea plcilor se realizeaz cu mortar adeziv special, din ciment, rini sintetice, aditivi speciali i nisip fin, rezistent la umezeal, fr contracii dimensionale la ntrire. Adezivul se prepar prin omogenizare cu ap, n proporiile indicate de furnizor. Mortarul se va prepara la faa locului, n cantitile strict necesare i va avea o lucrabilitate plastic-vscoas. Pasta de mortar adeziv se aplic cu spatula pe spatele plcilor n grosime de max. 5 mm, urmrind ca suprafaa plcii s fie acoperit de past adeziv n proporie de 100 %. Timpul n care adezivul permite aezarea plcilor fr as intari, este de circa 20 30 de minute, n condiii normale de temperatur i umiditate. Pentru a prelungi acest timp, se poate umezi stratul suport nainte de aplicare. Eventualele corecii de poziionare a plcilor se pot face n maximum 45 de minute dup poziionarea lor.
- 15 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Aezarea plcilor se va face montndu-se la nceput plcile reper. Plcile se vor monta cu rosturi de 3 mm ntre ele. Pentru executarea ngrijit a rosturilor, la montaj se vor folosi distanieri speciali, din PVC, de 3 mm. La trecerea spre alte ncperi, cu acelai tip de pardoseal se va urmri continuitatea rosturilor. n timpul execuiei se va verifica permanent planeitatea suprafeei rezultate, utiliznd un dreptar aezat pe diagonalele supafeei executate, ghidat dup nivelul poriunii anterioare. Plcile se fixeaz prin batere uoar cu ciocanul de lemn peste dreptar, astfel nct striurile de pe spatele plcilor s ptrund n masa de mortar adeziv. Imediat dup montare se va ndeprta prin tergere cu o crp umezit excesul de mortar. Pardoseala nu trebuie splat sau expus umezelii minimum 24 de ore. Umplerea i chituirea rosturilor se va face la 48 de ore dup montarea plcilor, cu chit special de rosturi, din ciment, rini sintetice i aditivi speciali hidrofobi, n culoarea plcilor. nainte de chituire se umezesc uor rosturile. Chitul se prepar prin omogenizare cu ap, n proporiile indicate de furnizor i se aplic cu o spatul neted din cauciuc. n intervalul de timp de la montare i pn la rostuire pardoseala nu va fi dat n circulaie i se va umezi periodic cu ap. Curarea suprafeei plcilor se poate face n momentul n care chitul se opacizeaz folosind un burete dur umezit. Dup ntrirea definitiv a chitului se cur suprafaa cu o crp uscat. Pardoseala poate fi pietonabil dup 24 de ore. Pn la finalizarea tuturor lucrrilor interioare pardoseala se va proteja cu rumegu de lemn, cu rogojini, folii PVC sau prin alte mijloace. Aplicarea plcilor de gresie se va face cu respectarea instruciunilor firmelor productoare. Se recomand ca pardoselile din plci de gresie ceramic s se ntrein prin splare, cu ap cldu i detergeni neutri. Se interzice folosirea unor produse abrazive i a solvenilor organici care ar putea provoca zgrierea sau deteriorarea glazurilor plcilor. Dup splare, pardoselile vor fi terse prin frecare cu o crp moale uscat.
Controlul se executa la nceperea i pe parcursul lucrrilor. Verificarea calitii lucrrilor se face de ctre investitor i proiectant, urmrindu-se respectarea prevederilor din prezentul caiet de sarcini. La recepionarea lucrrilor de pardoseli din plci de gresie ceramic se vor controla aspectul general al placajului n ceea ce privete planeitatea i orizontalitatea suprafeelor, execuia ngrijit a rosturilor, fixarea plcilor pe stratul suport. Verificarea orizontalitii suprafeelor se va executa cu ajutorul nivelei cu bul de aer i al unui dreptar. Suprafaa placajului trebuie s fie plan; sub dreptarul de 1,20 m lungime , se admite cel mult o und cu sgeata de max. 2 mm. Rndurile de plci trebuie s fie regulate, cu rosturi rectilinii i de lime uniform. Rosturile trebuie s fie bine umplute i chituite. Plcile trebuie s fie bine fixate pe suprafaa suport: la ciocnirea uoar a plcii cu un corp cu suprafa mic de lovire, trebuie s rezulte un sunet plin. n cazul n care se constat dup sunet, c unele plci nu sunt bine fixate (sun a gol) se vor scoate i se vor fixa din nou. n jurul strpungerilor prin suprafaa placat (evi de instalaii, etc.) gurile din placaj trebuie s fie etanate i mascate corespunztor. Se vor respecta condiiile tehnice de calitate conform prevederilor Normativului pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii i instalaii aferente ind. C 56 85 cap. 8 Pardoseli.
- spatula - ciocan de lemn
- 16 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS - dreptar - spatul din cauciuc - galei, vase, sau cancioc pentru pasta adeziv - paclu pentru rostuire - detergenti -crpe -perii, maturi - schela de interior
Se vor verifica periodic placrile executate, dar, fiind lucrri pe elemente de construcii cu durat ndelungat, acestea vor necesita reparaii doar atunci cnd apar deteriorri vizibile. Suprafeele placate cu gresie se vor spla cu ap i detergeni adecvai. Interveniile sunt necesare doar la civa ani (odat la 5-6 ani). n caz de deteriorare accidental a unor poriuni din placaje, acestea vor fi refcute imediat, pe poriuni, sau total.
PARDOSELI DIN PLCI DE GRESIE CERAMIC

1.PRESCRIPII GENERALE. Prezentul caiet de sarcini de stabilete condiiile i modul de execuie, condiiile tehnice de calitate i modul de verificare a acestora, pentru lucrrile de realizare a pardoselilor reci din plci de gresie ceramic. Prin placarea pardoselilor cu plci degresie ceramic se obin suprafee plane cu rezisten foarte mare la uzur, murdrire, cu ntreinere uoar i rezistente la umezeal, cu o durabilitate mare datorit bunei aderene de suport. S-a optat pentru pardoselile din plci de gresie, din urmtoarele considerente: -rapiditate la execuie -durabilitate mare n timp, ntreinerea nefiind costisitoare -caliti plastice create prin plci de culori diferite Lucrrile de placaje se vor executa dup ce au fost efectuate urmtoarele operaiuni pregtitoare: - consultarea proiectului - ntocmirea graficului de execuie - aprovizionarea materialelor necesare - depozitarea materialelor necesare - organizarea locului de munc - pregtirea sculelor pentru execuie - formarea echipelor de lucru
NRPM -87 Norme republicane de protecia muncii C56-85 Normativ pentru verificarea calitii i recepiei lucrrilor de construcii C 35-82 Normativ pentru alctuirea i executarea pardoselilor; STAS 3430 82 Pardoseli interioare. Clasificare; GP 037/0 19987 Normativ privind proiecterea , execuia i asigurarea calitii pardoselilor la cldiri civile; Legea Nr.10/1995 privind calitatea n construcii.
- 17 -
Caiet de sarcini
- plci de gresie ceramic, format 300 x 300 mm, glazurate; - mortar adeziv , conform indicaiilor furnizorului; - distanieri din material plastic pentru rosturi - 3 mm; - unelte i scule specifice - chit special pentru nchiderea rosturilor. Materialele vor fi n mod obligatoriu nsoite de agrementul tehnic emis conform legislaiei n vigoare, valabil la data punerii n oper, de certificatul de calitate i fia tehnic. Pentru materialele alterabile se va verifica n mod obligatoriu termenul de valabilitate. Materialele prevzute n proiect i cele puse n oper, vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor i normelor internaionale, certificat de calitate.
Plcile de gresie se transport ambalate n cutii, cu mijloace de transport acoperite, curate, uscate. n mijloacele de transport, cutiile se vor aeza n stive, lundu-se msuri pentru mpiedicarea deplasrii stivelor n timpul transportului, pentru a se evita deteriorarea ambalajelor i mprtierea sau spargerea plcilor. Cutiile cu plci de faian se vor depozita n ncperi curate i uscate, n stive de maxim 1,5 m nlime, pe platforme cu suprafaa plan sau pe rafturi, n locuri ferite de lovituri i umiditate.
Executarea pardoselilor se va face numai dup terminarea lucrrilor prevzute sub pardoseli i efectuarea probelor prescrise, precum i dup terminarea n ncperea respectiv a tuturor lucrrilor de construcii-montaj, a cror execuie ulterioar ar putea deteriora pardoseala. Stratul suport din beton va fi pregtit prin curare i splare cu ap de eventualele impuriti, praf sau resturi de tencuial. Curarea se va face cu mturi i perii. Stratul suport trebuie s aib suprafaa plan i neted. n zonele unde apar neregulariti care depesc abaterile admisibile, corectarea suprafeei se va face prin piuirea, curirea i splarea sa, dup care se va aplica un mortar de ciment, avnd acelai dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv. Dac este necesar se va face o nivelare a suprafeei stratului suport existent cu ajutorul unui strat din beton sau mortar de egalizare, care trebuie s fie suficient de ntrit cnd se va aeza peste el mbrcmintea pardoselii. Pantele pardoselilor se vor realiza dintr-un strat de beton slab de pant, turnat pe stratul support. Se va verifica dac conductele de instalaii au fost izolate corespunztor, pentru a nu exista posibilitatea unui contact direct ntre conducte i pardoseal. Se va vor verifica plcile din punctul de vedere al uniformitii culorii. Plcile se vor cura de praf prin tergere cu crp umezit, eventual i printr-o cltire rapid cu ap. Inainte de montarea definitiv a plcilor se vor poza provizoriu cte un rnd de plci pe ambele direcii ale ncperii i n zonele de trecere spre spaiile adiacente (cu acelai tip de pardoseal) pentru a stabili modul de dispunere n plan i plcile de reper de la care se va ncepe montajul definitiv. Aplicarea plcilor se realizeaz cu mortar adeziv special, din ciment, rini sintetice, aditivi speciali i nisip fin, rezistent la umezeal, fr contracii dimensionale la ntrire. Adezivul se prepar
- 18 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS prin omogenizare cu ap, n proporiile indicate de furnizor. Mortarul se va prepara la faa locului, n cantitile strict necesare i va avea o lucrabilitate plastic-vscoas. Pasta de mortar adeziv se aplic cu spatula pe spatele plcilor n grosime de max. 5 mm, urmrind ca suprafaa plcii s fie acoperit de past adeziv n proporie de 100 %. Timpul n care adezivul permite aezarea plcilor fr as intari, este de circa 20 30 de minute, n condiii normale de temperatur i umiditate. Pentru a prelungi acest timp, se poate umezi stratul suport nainte de aplicare. Eventualele corecii de poziionare a plcilor se pot face n maximum 45 de minute dup poziionarea lor. Aezarea plcilor se va face montndu-se la nceput plcile reper. Plcile se vor monta cu rosturi de 3 mm ntre ele. Pentru executarea ngrijit a rosturilor, la montaj se vor folosi distanieri speciali, din PVC, de 3 mm. La trecerea spre alte ncperi, cu acelai tip de pardoseal se va urmri continuitatea rosturilor. n timpul execuiei se va verifica permanent planeitatea suprafeei rezultate, utiliznd un dreptar aezat pe diagonalele supafeei executate, ghidat dup nivelul poriunii anterioare. Plcile se fixeaz prin batere uoar cu ciocanul de lemn peste dreptar, astfel nct striurile de pe spatele plcilor s ptrund n masa de mortar adeziv. Imediat dup montare se va ndeprta prin tergere cu o crp umezit excesul de mortar. Pardoseala nu trebuie splat sau expus umezelii minimum 24 de ore. Umplerea i chituirea rosturilor se va face la 48 de ore dup montarea plcilor, cu chit special de rosturi, din ciment, rini sintetice i aditivi speciali hidrofobi, n culoarea plcilor. nainte de chituire se umezesc uor rosturile. Chitul se prepar prin omogenizare cu ap, n proporiile indicate de furnizor i se aplic cu o spatul neted din cauciuc. n intervalul de timp de la montare i pn la rostuire pardoseala nu va fi dat n circulaie i se va umezi periodic cu ap. Curarea suprafeei plcilor se poate face n momentul n care chitul se opacizeaz folosind un burete dur umezit. Dup ntrirea definitiv a chitului se cur suprafaa cu o crp uscat. Pardoseala poate fi pietonabil dup 24 de ore. Pn la finalizarea tuturor lucrrilor interioare pardoseala se va proteja cu rumegu de lemn, cu rogojini, folii PVC sau prin alte mijloace. Aplicarea plcilor de gresie se va face cu respectarea instruciunilor firmelor productoare. Se recomand ca pardoselile din plci de gresie ceramic s se ntrein prin splare, cu ap cldu i detergeni neutri. Se interzice folosirea unor produse abrazive i a solvenilor organici care ar putea provoca zgrierea sau deteriorarea glazurilor plcilor. Dup splare, pardoselile vor fi terse prin frecare cu o crp moale uscat.
Controlul se executa la nceperea i pe parcursul lucrrilor. Verificarea calitii lucrrilor se face de ctre investitor i proiectant, urmrindu-se respectarea prevederilor din prezentul caiet de sarcini. La recepionarea lucrrilor de pardoseli din plci de gresie ceramic se vor controla aspectul general al placajului n ceea ce privete planeitatea i orizontalitatea suprafeelor, execuia ngrijit a rosturilor, fixarea plcilor pe stratul suport. Verificarea orizontalitii suprafeelor se va executa cu ajutorul nivelei cu bul de aer i al unui dreptar. Suprafaa placajului trebuie s fie plan; sub dreptarul de 1,20 m lungime , se admite cel mult o und cu sgeata de max. 2 mm. Rndurile de plci trebuie s fie regulate, cu rosturi rectilinii i de lime uniform. Rosturile trebuie s fie bine umplute i chituite. Plcile trebuie s fie bine fixate pe suprafaa suport: la ciocnirea uoar a plcii cu un corp cu suprafa mic de lovire, trebuie s rezulte un sunet plin. n cazul n care se constat dup sunet, c unele plci nu sunt bine fixate (sun a gol) se vor scoate i se vor fixa din nou.
- 19 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS n jurul strpungerilor prin suprafaa placat (evi de instalaii, etc.) gurile din placaj trebuie s fie etanate i mascate corespunztor. Se vor respecta condiiile tehnice de calitate conform prevederilor Normativului pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii i instalaii aferente ind. C 56 85 cap. 8 Pardoseli.
7. UNELTE I SCULE PENTRU EXECUTAREA LUCRRILOR. - spatula - ciocan de lemn - dreptar - spatul din cauciuc - galei, vase, sau cancioc pentru pasta adeziv - paclu pentru rostuire - detergenti -crpe -perii, maturi - schela de interior 8. INTREINERE I EXPLOATARE. Se vor verifica periodic placrile executate, dar, fiind lucrri pe elemente de construcii cu durat ndelungat, acestea vor necesita reparaii doar atunci cnd apar deteriorri vizibile. Suprafeele placate cu gresie se vor spla cu ap i detergeni adecvai. Interveniile sunt necesare doar la civa ani (odat la 5-6 ani). n caz de deteriorare accidental a unor poriuni din placaje, acestea vor fi refcute imediat, pe poriuni, sau total.
ZUGRVELI I VOPSITORII
1.PRESCRIPII GENERALE. Prezentul caiet de sarcini de stabilete condiiile i modul de execuie, condiiile tehnice de calitate i modul de verificare a acestora, pentru lucrrile de vopsitorii cu vopsea de dispersie lavabil aplicate pe tencuieli gletuite, pe suprafee din zidrie. Vopsitoriile cu vopsea de dispersie lavabil se aplic la construcii n mediul exterior sau interior cu ncperi cu umiditate relativ a aerului pn la 60 %. Prin vopsirea cu vopsea de dispersie lavabil se obin suprafee plane cu rezisten foarte bun la murdrie i are o durabilitate mare datorit bunei aderene de suport. S-a optat pentru zugrvelile cu vopsea de dispersie lavabil, din urmtoarele considerente: -rapiditate la execuie -durabilitate mare n timp, ntreinerea nefiind costisitoare -caliti plastice create prin zugrveli deosebite Lucrrile de zugrveli i vopsitorii se vor executa dup ce au fost efectuate urmtoarele operaiuni pregtitoare: - consultarea proiectului - ntocmirea graficului de execuie - aprovizionarea materialelor necesare - depozitarea materialelor necesare - organizarea locului de munc - pregtirea sculelor pentru execuie - formarea echipelor de lucru
- 20 -
Caiet de sarcini
NRPM -87 Norme republicane de protecia muncii C 3-76 - Normativ pentru executarea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii. C56-85 - Normativ pentru verificarea calitii i recepiei lucrrilor de construcii Legea Nr.10/1995 privind calitatea n construcii. Regulament de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aprobat cu HGR Nr.273/1994.
- vopsea de dispersie lavabil ; - ap STAS 790-73 ; - ipsos de construcii, STAS 445-66 ; - var pentru construcii, STAS 146-70 ; - hrtie de lefuit uscat, STAS 1581-61. - unelte i scule specifice Materialele prevzute n proiect i cele puse n oper, vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor i normelor interne, specificate n capitolele 11, 12, 13, 14, ale Normativului C3-76, certificat de calitate i agrement tehnic valabil la data punerii n oper. Materialele utilizate la lucrri de vopsitorii, livrate n bidoane de PVC, vor fi depozitate separat, n locuri uscate i ferite de nghe. Depozitele trebuie s satisfac condiiile de securitate mpotriva incendiilor. Se recomand ca temperatura la locul de depozitare s fie cuprins ntre +70C i +200C. n timpul depozitrii se va urmri ca ambalajul s fie ermetic nchis, pentru a se evita scurgerea, uscarea sau murdrirea produselor.
La lucrrile de vopsitorie aplicarea ultimului strat se va face nainte de finisarea mbrcminilor de pardoseli (rachetare, curire, lustruire), lundu-se msuri de protejare contra murdririi mbrcminii pardoselilor. Suprafeele suport (tencuieli gletuite), trebuie s fie plane i netede, fr desprinderi sau fisuri. Toate fisurile, neregularitile, etc., se chituiesc de ctre vopsitor sau se pacluiesc cu past de ipsos. Pasta de ipsos folosit pentru chituirea defectelor izolate, se prepar din dou pri ipsos i o parte ap (n volume). Pasta se realizeaz prin presrarea ipsosului n ap, dup care se omogenizeaz prin amestecare rapid (n intervalul de maximum 1 minut de la presrare). Pasta se va prepara n cantiti care s poat fi folosite nainte de sfritul prizei ipsosului (circa 6 minute). Pentru pacluirea suprafeelor mai mari se folosete i pasta de ipsos-var, n proporie de 1 parte ipsos i 1 parte lapte de var (n volume). Compoziia se va prepara n cantiti care s poat fi folosite n cel mult 20 minute de la preparare. Dup uscarea poriunilor reparate, suprafaa se lefuiete cu hrtie de lefuit (n cazul pereilor ncepnd de la partea superioar spre partea inferioar) dup care se cur de praf cu perii sau bidinele curate i uscate.
- 21 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Lucrrile de vopsitorie se vor executa n conformitate cu proiectul de execuie i prevederile prezentului caiet de sarcini. Lucrrile de finisare a pereilor i tavanelor se vor ncepe numai la o temperatur a aerului de cel puin +150C, n cazul vopsitoriilor. Acest regim se va menine n tot timpul executrii lucrrilor i cel puin nc 15 zile pentru vopsitorii sau finisaje cu polimeri, dup executarea lor. Finisajele nu se vor executa pe timp de cea i nici la un interval mai mic de 2 ore de la ncetarea ploii (n condiii de temperatur care s permit uscarea suprafeelor). nainte de nceperea lucrrilor de vopsitorie se va verifica dac suprafeele suport au atins umiditatea de regim. Diferena de temperatur ntre aerul nconjurtor i suprafeele care se vopsesc nu trebuie s fie mai mare de 60C, pentru a se evita condensarea vaporilor. Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depit. n prealabil, se face verificarea i rectificarea eventual a stratului suport. Dup terminarea reparaiilor, suprafaa stratului suport trebuie s fie neted i s nu prezinte abateri de la planeitate mai mari de 5 mm la dreptarul de 2 m. Vopsitoria cu vopsea de dispersie lavabil se realizeaz pe antier, aplicnd vopseaua manual n dou straturi. nainte de folosire vopseaua se strecoar prin sita de 900 ochiuri/cmp. Bidoanele i vasele cu vopsea se vor nchide etan, pentru a mpiedica formarea de pojghie i evacuarea apei de emulsie. La reluarea lucrului, vopseaua va fi omogenizat n prealabil. Executarea manual a vopsitoriei se realizeaz cu bidineaua sau cu trafalet.
Controlul se executa la nceperea i pe parcursul lucrrilor, inndu-se cont de STAS 10109/0-75. Verificarea calitii lucrrilor se face de ctre investitor i proiectant, urmrindu-se respectarea prevederilor din prezentul caiet de sarcini. Pe parcursul lucrrilor de vopsitorie se verific n mod special : - ndeplinirea condiiilor de calitate a suprafeelor suport; - calitatea principalelor materiale ce intr n oper, conform standardelor i normelor interne de fabricaie respective. - respectarea prevederilor din proiect i a dispoziiilor de antier. - corectitudinea execuiei. Pentru lucrrile gsite necorespunztoare se vor da dispoziii de antier pentru remediere sau refacere. Recepia lucrrilor de vopsitorie se va face numai dup uscarea lor complet. nainte de nceperea verificrii calitii vopsitoriilor se va controla mai nti dac s-a format pelicula rezistent, fapt ce se constat prin ciocnirea uoar a vopselei cu degetul n mai multe puncte. Prin examinarea vizual se verific aspectul vopsitoriilor avndu-se n vedere urmtoarele : suprafeele vopsite trebuie s prezinte pe toat suprafaa acelai ton de culoare i acelai aspect, dup cum se prevede n proiect sau n mostrele stabilite. vopseaua s nu prezinte straturi strvezii i nici pete, desprinderi, cute, scurgeri, lipsuri de buci de pelicul, crpturi ori fisuri, care pot genera n viitor desprinderea stratului, aglomerri de pigmeni, neregulariti, cauzate de chituiri sau lefuire necorespunztoare, urme de pensul, fire de pr, urme de vopsea insuficient frecat nainte de aplicare.
6. UNELTE I SCULE PENTRU EXECUTAREA LUCRRILOR DE
VOPSITORII.
- 22 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS - pensule - cancioc - burete - galeat cu ap - bidoane cu vopsea - schela de interior
Se vor verifica periodic vopsitoriile executate, dar fiind vorba de lucrri pe elemente de construcii cu durat ndelungat, acestea vor necesita reparaii doar atunci cnd apar deteriorri vizibile. Suprafeele finisate cu vopsea de dispersie lavabil se pot spla cu o crp umed nmuiat n ap i stoars, nu ns nainte de 30 zile de la realizarea lor. Interveniile sunt necesare doar la civa ani (odat la 2-3 ani). n caz de deteriorare accidental a unor poriuni din vopsitorii, acestea vor fi refcute imediat, pe ntreaga suprafa de perete, tavan sau ncpere. Durata medie de via a materialelor prevzute a se pune n oper prin prezentul caiet de sarcini este de 5 ani, constructorul avnd obligaia de a prezenta la fazele de verificare a calitii lucrrilor certificate de conformitate din care s reias durata medie de via a materialelor.
Intocmit, Arh. Cristina Chitonu Brasov, ianuarie 2010.
- 23 -
Caiet de sarcini
CAIET DE SARCINI Structura Rezistenta

1. GENERALITATI:
Caietul de sarcini din aceasta documentatie contine conditiile de executie, receptie, exploatare, intretinere si urmarire a comportarii in timp a constructiei. 2. DESCRIEREA SOLUTIILOR CONSTRUCTIVE:
OBIECTIVUL 1 EXTINDERE SCOALA Se propune extinderea unei scoli generale in regim de inaltime S+P+E+M. Constructia va avea dimensiunile in plan de 23.10 x 29.91 m. INFRASTRUCTURA: Fundatiile extinderii vor fi de tip continue din beton armat C25/30 sub diafragmele de beton armat de la subsol conform NP 112-04 avand o latime cuprinsa intre 1,10 1,30 m Inaltimea grinzinzilor va fi de 60 cm. Sub grinzile de beton armat se va turna un strat de beton de egalizare de 5 cm. Intre fundatiile existente si fundatiile constructiei noi se va realiza un rost de minim 5 cm. Rostul se va umple cu material elastic si va fi protejat impotriva infiltratiilor de apa. Fundatiile constructiei noi se vor realiza la aceiasi adancime cu fundatiile constructiei existente. Cota de fundare este -3,70 m de la cota 0,00, si -1,90m de la cota trotuarului. Daca la executarea sapaturilor se constata ca fundatiile constructiei existente nu sunt la nivelul din proiect se va chema in santier proiectantul pentru a lua masurile necesare. Sapaturile se vor executa in taluz acolo unde este posibil. Pentru zonele unde constructia este apropiata de limita de propietate sapaturile se vor realiza cu sprijiniri. Langa fundatie se va realiza un dren pentru preluarea apelor subterane. Peretii subsolului sunt alcatuiti din diafragme din beton armat C25/30 si au o grosime de 30 cm. In zona adapostului ALA, diafragmele au grosimea de 40 cm. Diafragmele exterioare se vor hidroizola cu membrana bituminoasa. Placa de la cota -3.05 se va realiza din beton armat C25/30 si va rezema pe pamant prin intermediul unui strat filtrant de piatra de 20cm si se va arma cu plasa 6/100/100 la partea inferioara si calareti 8/15 la partea superioara. Grosimea placii va fi de 15 cm. Conform studiului geotehnic stratul de fundare este constituit din pietris marunt cu nisip avand presiunea conventionala de calcul Pconv=400 Kpa. SUPRASTRUCTURA: Suprastructura se va realiza din cadre de beton armat monolit, plansee de beton armat monolit. Stalpii vor avea sectiunea de 50x0 cm si se vor realiza din beton armat monolit C20/25. Grinzile vor avea dimensinile sectiunii de 30x60, 40x60 pentru grinzile longitudinale si de 30x50 pentru grinzile transversale. Placile se vor realiza din beton armat monolit C20/25 si vor avea o grosime de 15 cm. Placa peste zona ala va avea o grosime de 25 cm. Inchiderile si peretii de compartimentare se vor realiza din zidarie din blocuri ceramice cu goluri verticale. Sarpanta se va realiza din lemn ecarisat de rasinoase cu invelitoare din tigla. Materialul lemnos se va ignifuga obligatoriu. OBIECTIVUL 2 EXTINDERE HOL POLIVALENT
- 24 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Se propune executarea unei structuri metalice cu dimensiunile in plan de 10,61m x 21.07 m cu regimul de inaltime P. INFRASTRUCTURA: Fundatiile extinderii vor fi de tip continue alcatuite din bloc de beton C8/10 si centura din beton armat C12/15. Latimea fundatiilor continue este de 50 cm. Pentru cadrele metalice cu deschideri de 7.00 m fundatiile vor fi de tip bloc si cuzinet. Blocul de beton are dimensiunile in plan de 1,00x1,50 m Cuzinetul de beton armat va avea dimensiunile in plan de 0,60x0,90m. Inaltimea fundatiilor este variabila intre 3,35 1,40m Trecerea se va face in trepte de cate 50 cm. Intre fundatiile existente si fundatiile constructiei noi se va realiza un rost de minim 5 cm. Rostul se va umple cu material elastic si va fi protejat impotriva infiltratiilor de apa. Fundatiile constructiei noi se vor realiza la aceiasi adancime cu fundatiile constructiei existente. Daca la executarea sapaturilor se constata ca fundatiile constructiei existente nu sunt la nivelul din proiect se va chema in santier proiectantul pentru a lua masurile necesare. Sapaturile se vor executa in taluz acolo unde este posibil. Pentru zonele unde constructia este aproiata de limita de propietate sapaturile se vor realiza cu sprijiniri. Placa de la cota -0.05 se va realiza din beton armat C12/15 si va rezema pe pamant prin intermediul unui strat filtrant de piatra de 20cm si se va arma cu plasa 6/100/100. Grosimea placii va fi de 13 cm. Conform studiului geotehnic stratul de fundare este constituit din pietris marunt cu nisip avand prensiunea conventionala de calcul Pconv=400 Kpa. SUPRASTRUCTURA: Suprastructura se va realiza din cadre de metalice din profile laminate la cald din OL52. Stalpii se vor realiza din profile HEA 120 pentru cadrele cu deschidere de 3.5m si HEA 200 pentru cadrele cu deschiderea de 7.00 m. Grinzile vor fi din profile IPE 140 si IPE200 din OL52. Imbinarile grinda stalp se vor realiza cu suruburi M12 si M16 gr. 8.8 Panele acoperisului se vor realiza din profile U100 si U120 din OL37. Panele se vor suda pe antier de grinzile de cadru. La nivelul acoperisului se va realiza un sistem de contravantuiri longitudinal si transversal din care impreuna cu panele si invelitoarea vor asigura efectul de saiba. Conditii tehnice de uzinare: clasa de executie a structurii este B conform STAS 767/0 88 abateri limita clasa 1 conform STAS 11694 83 Nivelul de acceptare al imbinarilor sudate este C cu exceptia sudurilor prelucrate pentru care se va asigura un nivel de acceptare B si o rezistenta egala cu a materialului de baza, conform normativului C150 99 Protectia anticoroziva se va executa conform normativului GP35-98 Conditii tehnice de montaj: La montaj se vor respecta tolerantele dimensionale de forma si pozitie prevazute pentru montaj in STAS 767/0 88 Sudurile realizate pe santier se vor executa conform normativului C150 99, numai cu sudori autorizati, cu scule dispozitive si utilaje corespunzatoare. In zonele afectate de sudura de montaj se va reface protectia anticoroziva, asigurandu-se acelasi grad de protectie cu cel din uzina. Pentru evitarea abaterilor la montaj se recomanda premontajul. Realizarea construtiei se va face ingrijit, urmand permanent respectarea datelor din
- 25 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS proiect, precum si a prescriptiilor tehnice. OBIECTIVUL 3 REALIZARE GOL DE LEGATURA INTRE CORPURILE DE SCOALA Structura de rezistenta a constructiei este: undatii continue sub ziduri din zidarie de piatra si zidarie de caramida eretii de la subsol sunt din zidarie de caramida plina lanseul peste subsol este din boltisoare de caramida eretii de la parter si etaj sunt din zidarie de caramida cu grosimi variabile lanseele sunt din lemn arpanta din lemn nvelitoare din tigla. Se propune executarea a doua goluri in peretele nordic de legatura intre cele doua corpuri ale scolii. Pentru realizarea golurilor se vor respecta urmatoare etape: Se traseaza pozitia buiandrugului nou e desface zidaria din dreptul buiandrugului pe jumatate din grosimea peretelui e armeaza si se betoneaza buiandrugul e desface zidaria din dreptul buiandrugului si pe cealalta jumatate e armeaza si se betoneaza si a doua parte a buiandrugului upa intarirea betonului se va desface zidaria pentru gol. Demolarea zidariei se va face cu discuri abrasive sau cu scule de mana ce nu produc socuri sau vibratii. Dupa realizarea golului peretele nordic se va consolida prin camasuire cu mortar de ciment. Camasuirea peretilor si spaletilor din zidarie se executa pe tot peretele Nordic si pe o lungime de 1 m pe peretii longitudinali adiaceti acestia Camasuirea cu mortar se executa cu mortar M100 T, cu compozitia stabilita conform normativului C17 82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala. Consistenta mortarului : 8-11 cm, marca M 100 T. Camasuielile cu mortar se executa manual (aplicare cu mistria) sau mecanizat (aplicare cu pompa). Se recomanda aplicarea mecanizata. Pregatirea peretilor, respectiv a altor elemente de constructie in vederea executarii camasuielilor consta in : indepartarea tencuielilor pe toata suprafata prevazuta a se camasui curatarea rosturilor si a zidariei (sau a elementului de camasuit) prin frecare cu peria de sarma adancirea rosturilor din zidarie cu 1-2cm forarea gaurilor pentru introducerea agrafelor de legatura intre plasele de armatura curatirea de praf cu jet de aer
F P P P P S I
S S S S D
- 26 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS spalarea cu jet de apa si mentinerea umeda a suprafetelor timp de 3-4 ore pozitionarea armaturilor prevazute in proiect, cu distantieri pentru centrarea plaselor( sau etrieri pentru fixarea barelor de otel beton) in grosimea camasuielii se aplica stratul de amorsaj (consistenta 11-13) dupa svintarea spritului (strat amorsaj), mortarul se aplica in minim doua straturi , lasand intre ele un interval de timp necesar inceperii intaririi primului strat Pentru a asigura intarirea normala a camasuielii si reducerea efectelor contractiei, suprafetele camasuite vor fi mentinute in stare umeda minim 7 zile si vor fi protejate impotriva actiunii directe a insoririi si vanturilor. Lucrarile de camasuire se vor realiza la temperaturi peste +5. Se vor reface zonele de perete care au caramida distrusa, lipsa sau macinata. Realizarea constructiei se va face ingrijit, urmand permanent respectarea datelor din proiect, precum si a prescriptiilor tehnice. Modificarile ce urmeaza sa se execute nu influenteaza negativ rezistenta si stabilitatea constructiei. Betonul clasa C25/30 se va realiza cu ciment II AS 32,5, agregat 0-16 aditivi plastifianti. Tasarea betonului va fi T3-T4
3. CONDITII DE EXECUTIE, RECEPTIE, EXPLOATARE, INTRETINERE SI URMARIRE A COMPORTARII IN TIMP :

Constructia are clasa de importanta II conf. STAS 10100/0-75 si normativ P 100/2006 Categoria de importanta a constructiei este B conf. Regulament pentru stabilirea categoriei de importanta a constructiilor. 2.1 Conditii de executie Pentru realizarea unor lucrari de calitate este necesar alegerea unei unitati de executie calificata pentru lucrarile de constructii specifice. Alta conditie importanta este calitatea materialelor puse in opera. Nu se vor folosi materiale fara certificate de calitate. Atestarea calitatii lucrarilor va fi facuta, de catre institutii sau laboratoare autorizate pentru categoria de lucrari avuta in vedere. Executarea elementelor sau structurilor din beton simplu sau beton armat pentru constructii de locuinte, social-culturale, industriale si agrozootehnice se face conf. Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat NE 012-2007. Clasa de calitate a betoanelor folosite pentru diferite elemente este precizata in desenele de executie. Detalierea regulilor de executie si de control al calitatii va fi facuta de catre executatnt, cu respectarea cod NE 012, prin proceduri specifice sistemului de asigurarea calitatii. Executantul lucrarii va transmite investitorului planul calitatii care include planul de control al calitatii, verificari si incercari si va anexa, la cerere si procedurile de executie si control. Investitorul va cere, dupa caz si acordul propiectantului. Inainte de inceperea lucrarilor, executantul este obligat sa examineze amanuntit proiectul si sa aduca la cunostinta investitorului, eventualele lipsuri, nepotriviri intre diferitele planuri sau dificultati de adaptare la teren si executie a proiectului. In cazul executarii lucrarilor pe timp friguros se va respecta normativul C 16-84
- 27 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS In timpul executiei lucrarilor se vor respecta normele generale si cele specifice de protectia muncii, in vigoare ( Norme specifice de securitatea muncii pentru, prepararea, transportul, turnarea betonului si executarea lucrarilor de beton armat, aprobate de Ministerul muncii si protectiei sociale cu ordinul nr. 136/14).Toate echipamentele utilizate pentru prepararea, transportul si punerea in opera a betonului, inclusiv a celor pentru prepararea agregatelor si fasonarea armaturilor trebuie sa fie atestate de Comisia Nationala de Atestare a Masinilor si Echipamentelor de constructii CNAMEC din MLPAT pentru a asigura calitatea lucrarilor executate, precum si protectia vietii a sanatatii si a mediului conf. H.G. 1046-1996 3.2 Conditii de executie pentru lucrarile de beton Statia de preparare a betonului precum si utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv comanda beton numai pe baza unor comenzi in care se va inscrie tipul de beton si detalii privind compozitia betonului, programul si ritmul de livrare, precum si obiectul in care se va turna. Livrarea betonului va fi insotita de un bon de livrare, transport. Compozitia betonului se stabileste si se verifica de un laborator autorizat; stabilirea compozitiei trebuie sa se faca : la intrarea in functiune a unei statii de betoane la schimbarea tipului de ciment si/sau agregate la schimbarea tipului de aditiv la pregatirea executarii unei lucrari care necesita un beton cu caracteristici deosebite de cele preparate curent sau de clasa egala sau mai mare de C20/25 In cazul constructiilor speciale precum si in cazul utilizarii unor tipuri de ciment, agregate, aditivi sau adaosuri care nu sunt prevazute in cod NE 012-2007 sau care nu au reglementari speciale, stabilirea compozitiei betoanelor se va face pe baza de studii elaborate de catre institute de cercetare. 3.3 Oteluri pentru armaturi Livrarea otelului beton se face conform reglementarilor in vigoare, insotita de un document de calitate (certificat de calitate/inspectie, declaratie de conformitate ) si dupa certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie dupa certificatul de conformitate. Documentele ce insotesc liivrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele informatii: denumirea si tipul de otel, standardul utilizat toate informatiile pentru indentificarea loturilor greutatea neta valorile determinate privind criteriile de performanta Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate, va purta o eticheta bine legata care va contine: marca produsului tipul armaturii numarul lotului si al colacului sau legaturii greutatea neta semnul CTC 3.4 Fasonarea, montarea si legarea armaturilor
- 28 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Fasonarea barelor de armatura se va face conform proiectului. Executantul va analiza proiectul tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor precum si de aspectul tehnologic de betonare, compactare. La fasonare se va evita deteriorarea mecanica a acesteia. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10 C. Barele cu profil periodic cu diametru mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. Recomandari privind fasonarea, montarea si legarea armaturilor sunt prevazute in anexa II.a NE 012-2007 Toleranta la fasonare conf. Anexa II.2 NE 012-2007 Grosimea stratului de acoperire cu beton este stabilita prin proiect conf. 10107/0-90 Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect se face numai cu acordul proiectantului. 3.5 Cofraje si sustineri Tolerante de executie conf. Anexa III.1, NE 012-2007 Cofrajele si sustinerile se vor proiecta astfel incat sa reziste tuturor solicitarilor pana la intarirea betonului. Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Materialele pentru ungerea cofrajului trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara a cofrajului, iar betonul trebuie turnat cat timp acesti agenti sunt eficienti. Materialelele pentru ungerea cofrajelor nu trebuie sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea betonului sau sa corodeze cofrajul. Distantierii cofrajului, lasati in beton, nu trebuie sa afecteze durabilitatea si aspectul betonului. Cofrajele, sustinerele si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de precizarile date in Ghid pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor. 3.6 Transportul si punerea in opera a betonului Transportul trebuie sa previna segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului. Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare de max 50 mm, cu autobasculante cu bena. Transportul local ( pe santier ) se poate face cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane. Pe timp de arsita sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante, suprafata libera de beton trebuie protejata pentru evitarea modificarii caracteristicilor betonului. Durata maxima posibila de transport depinde, in special de compozitia betonului si conditiile atmosferice. Durata de transport se considera din momentul incarcarii mijlocului de transport si sfarsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile orientative prezentate in tabelul de mai jos, pentru cimenturi de clasa 32,5/42,5 decat daca se utilizeaza aditivi intarzietori. Temperatura amestecului de beton (C) t<10 10 < t < 30 Durata maxima de transport (minute) Betoane de clasa Bc10 Betoane de clasa Bc15 70 50 50 35
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat sa fie intre 530 C. Pentru betoane cu temperaturi > 30 C este necesara stabilirea, de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere in opera si tratare a betonului cat si folosirea unor aditivi intarzietori. In cazul transportului cu autobasculanta duratele maxime de transport se reduc cu 15 minute.
- 29 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Ori de cate ori intervalul de timp dintre descarcare si reincarcare cu beton a mijloacelor de transport depaseste 1 ora, ca si la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa. In cazul agitatoarelor, acestea se umplu cu aproximativ 1mc apa, se rotesc 5 minute si se golesc. 3.7 Reguli generale de betonare Lucrarile de betonare pot incepe numai dupa intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acesteia de catre investitor si sunt realizate toate masurile pregatitoare necesare. Betonarea va va fi condusa de conducatorul tehnic al punctului de lucru. La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile, care vor veni in contact cu betonul proaspat vor fi udate cu apa cu 23 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, iar apa ramasa in denivelari va fi indepartata; betonul se descarca din mijloacele de transport in bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct in cofraje; inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m in cazul elelementelor cu grosimea de max. 1 m si 1,5 m in celelalte cazuri; betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub avand capatul inferior situat la maxim. 1,5 m de zona care se betoneaza; betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de max. 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior; betonarea se face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau procedura de executie; durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului ( in lipsa unor determinari de laborator, timpul de priza se va considera 2 ore de la prepararea betonului, in cazul cimenturilor cu adausuri si 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adausuri). Suprafata rosturilor de betonare la stalpi si grinzi va fi perpendiculara pe axa acestora iar la placi si pereti, perpendiculara pe suprafata lor. Suprafata rosturilor de lucru se va spala cu jet de apa. Inainte de betonare, suprafata rostului de lucru va fi curatata inainte de betonare indepartandu-se betonul ce nu a fost bine compactat si dupa care se va uda. Compactarea betonului se face astfel incat sa elimine aerul oclus. Metodele de compactare recomandate sunt cele mecanice si in mod preponderent vibrarea. Se perminte compactarea manuala, prin ciocanire, cu maiul, cu vergele, etc. cand dimensiunile elementelor nu permit introducerea vibratorului. 3.8. Decofrarea Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o rezistenta suficienta pentru a putea prelua integral sau partial, dupa caz, sarcinile pentru care au fost proiectate. partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a realizat o rezistenta de minim 25 daN/cm 2 astfel incat fetele si muchiile sa nu fie deteriorate cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi se vor indeparta mentinand popi de siguranta atunci cand rezistenta betonului a ajuns la : - 70% pentru elemente cu deschideri de max 6 m - 85% pentru elemente cu deschideri mai mari de 6 m Popii de siguranta se vor indeparta cand rezistenta betonului ajunge la valori de:
- 30 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS 95% pentru elementele cu deschideri de max. 6 m 112 % pentru elemente cu deschideri 6-12 m 115 % pentru elemente cu deschideri mai mari de 12m Stabilirea rezistentei betonului se face pe epruvetele de control. Orientativ, in tabelele ce urmeaza se vor prezenta termene minime de decofrare pentru: 1. Fetele laterale Viteza de dezvoltare a Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura mediului C rezistentei betonului +5 +10 +15 Lenta 2 1,5 1 Medie 2 1 1 2. Decofrarea fetelor inferioare ale cofrajelor cu mentinerea popilor de siguranta Conditii tehnologice Termenul (in zile ) de la turnare Viteza de dezvoltare a rezistentei Lenta Medie betonului Temperatura mediului ( C ) +5 +10 +15 +5 +10 +15 Grinzi cu deschidere de max 6 m 6 5 4 5 5 3 Grinzi cu deschidere > 6 m 10 8 6 6 5 4 3. Termenele minime recomandate pentru indepartarea popilor de siguranta Conditii tehnologice Termenul (in zile ) de la turnare Viteza de dezvoltare a rezistentei Lenta Medie betonului Temperatura mediului ( C ) +5 +10 +15 +5 +10 Grinzi cu deschidere de max 6 m 18 14 9 10 8 Grinzi cu deschidere de 6-12 m 21 18 12 14 11 Grinzi cu deschidere > 12 m 36 28 18 28 21
+15 5 7 14
Evolutia caracteristicilor mecanice ale betonului sunt conditionate si de tratarea betonului dupa turnare. Aceasta tratare se refera la protejarea contra inghetului, expunerii suprafetelor la radiatii solare, etc. Tratarea se face prin acoperirea suprafetelor cu materiale termoizolante, pentru pastrarea umiditatii, stropire cu apa, aplicarea de pelicule de protectie. Durata tratarii depinde de conditiile climatice ale mediului ambiant. Pentru betoane turnate prin pompare, dimensiunea maxima a agregatelor va fi 1/3 din diametrul conductei de refulare. Pentru agregate de rau dimensiunea maxima a agregatelor poate fi 40% din diametru conductei de refulare. Clasele de beton recomandate pentru turnarea prin pompare sunt C 8/10 C 20/25. Pentru alte clase de beton se vor face determinari. In general, se recomanda ca tasarea maxima a betonului turnat prin pompare sa fie 120 mm pentru betoanele cu aditivi plastifianti si max. 180 mm pentru betoanele preparate cu aditivi superplastifianti. Se recomanda ca fractiunea fina, mai mica de 0,2 mm sa fie 1530 % din masa betonului. Procesul de pompare a betonului trebuie sa fie continuu. Inaltimea libera de cadere a betonului sa fie de max. 0,5 m. Grosimea stratului de beton sa fie de max. 40 cm. Betonul sa fie compactat prin vibrare. Controlul calitatii lucrarilor se face conf. NE 012-2007si normativ C 56-85 Consistenta betonului functie de tipul de elemente de constructie conf. Tab. I.4.3, anexa I.4, NE 012-2007.
- 31 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS 3.9. Recomandari in legatura cu stabilirea pozitiei rostului de turnare La stalpi se vor prevedea rosturi numai la baza conf anexei IV.3, NE 012-2007. In cazul unor tehnologii speciale se admit rosturi la 30....50 mm sub grinda sau placa. La grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea turnarii, aceasta se va face in regiunea de moment minim. In cazul in care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasa la 30...50 mm sub nivelul inferior al placii sau vutei placii. La placi, rostul de turnare va fi situat la 1/51/3 din deschiderea placii. La plansee cu nervuri dese, cand betonarea se face in directia nervurilor, rostul se face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea nervurilor, iar cand betonarea se face perpendicular pe directia nervurilor, rostul se face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea grinzii principale. In cazul peretilor structurali sau a peretilor cu lungime mare, se vor prevedea rosturi verticale pentru evitarea fisurarii din contractie; astfel de rosturi se vor dispune la max. 15 m intre ele si vor fi realizate cu un cofraj interior cu sicane sau cu tabla expandata. Pentru executia controlul si verificarea lucrarilor de constructii notam mai jos principalele reglementari tehnice de profil. - Executia, controlul si verificarea lucrarilor de fundatii se va face conf. Normativ P 10-85 si C 56-85 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat si beton precomprimat NE 012-99 Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat C 149-87 Normativ pentru incercarea betoanelor prin metode nedistructive C 26-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii C56-85 Consistenta betonului. Metoda raspandirii ISO 9812 Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat, STAS 10107/0-90 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, socialculturale, agrozootehnice si industriale P100-2006 3.10. Conditii de executie pentru lucrarile de zidarie Materialelel folosite trebuie sa aiba caracteristicile mecanice corespunzatoare pentru marcile si clasele de calitate prevazute in proiect. Marcile si clasele de calitate ale blocurilor de zidarie precum si a mortarului nu pot fi schimbate fara acordul scris al proiectantului. Corpurile de zidarie trebuiesc suprapuse pe randurile alternante in asa fel incat peretele sa lucreze ca un singur element structural. Suprapunerea corpurilor trebuie sa fie jumatate din lungimea lor. Se recomanda ca peretii neportanti sa nu fie legati de peretii portanti prin tesere ci prin intermediul unor conectori care pot prelua deformatii diferentiate. Rosturile orizontale si verticale realizate cu mortar de uz general trebuie sa aiba grosimea cuprinsa intre 6 mm si 15mm, iar rosturile orizontale si verticale realizate cu mortar pentru rosturi subtiri trebuie sa aiba grosimea intre 1 si 3 mm. Rosturile dintre randuri trebuie sa fie orizontale. Pentru executia controlul si verificarea lucrarilor de zidarie notam mai jos principalele reglementari tehnice de profil. Cod de proiectare si executie a constructiilor din zidarie CR 6 Mortare de zidarie si tencuiala. Clasificare si conditii tehnice STAS 1030-85
- 32 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS 80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Conditii tehnice de calitate. STAS 5185/1-86 Instructiuni tehnice privind compozitia si preparea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, socialculturale, agrozootehnice si industriale P100-2003 3.11. Urmarirea comportarii in timp Urmarirea comportarii in timp a constructiilor se desfasoara pe toata durata de existenta a acestora incepand cu executia lor si este o activitate sistematica de culegere si valorificare prin: interpretare, avertizare, sau alarmare, prevenirea avariilor, a informatiilor rezultate din observare si masuratori asupra unor fenomene si marimi ce caracterizeaza propietatile constructiilor in procesul de interactiune cu mediul ambiant si tehnologic. Propietatile de comportament ca si fenomenele si marimile ce le caracterizeaza se aleg pentru fiecare constructie in parte astfel incat cu ajutorul unor criterii de apreciere si a unor conditii de calitate legate de destinatia constructiei, sa permita aprecierea aptitudinii ei pentru exploatare, respectiv a realizarii calitatilor care o fac sa corespunda cerintelor utilizatorilor. Scopul urmarii comportarii in timp a constructiilor este de a obtine informatii in vederea asigurarii aptitudinii constructiilor pentru o exploatare normala, evaluarea conditiilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor si avariilor. Efectuarea actiunilor de urmarire a comportarii in timp a constructiilor se executa pentru a satisface mentinerea cerintelor de rezistenta, stabilitate si durabilitate ale constructiilor. Urmarirea curenta a comportarii constructiilor se efectueaza prin examinare vizuala directa si daca este cazul cu mijloace de masurare de uz curent permanent sau temporar. Organizarea urmarii curente a comportarii constructiilor noi este sarcina propietarilor si (sau) utilizatorilor, care o executa cu personal si mijloace proprii sau in cazul in care nu are personal sau mijloace pentru a efectua aceasta activitate va contacta o firma abilitatata pentru aceasta activitate. 3.12. Instructiuni pentru urmarirea comportarii in timp a constructiilor ingineresti. a) Fundatii Se va controla integritatea fundatiilor Daca au aparut fisuri, crapaturi, lipsuri Se va verifica cota fundatiilor in raport cu cu un reper fix pentru a pune in evidenta eventualele tendinte de tasari, inclinari, rotiri. b) Pardoseli din beton Se va verifica integritatea pardoselii, aparitia fisurilor, rupturi, desprinderi de stratul suport Starea suprafetei trebuie sa fie neteda, continua, fara crapaturi si fara pete c) Stalpi din beton armat Se vor examina schimbarile aparute in geometria structurii, verticalitatea stalpilor, sageti, tasari Se urmareste aparitia fisurilor si marimea lor sub sarcini de exploatare Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala. Metode de incercare STAS 2643-
- 33 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS In cazul in care se constata desgolirea armaturii se va angaja un constructor pentru remedieri In cazul unor deformatii remanente se monteaza marci si repere pentru urmarirea evolutiei in timp a acestora Pentru degradari si deformatii notabile va fi instiintat proiectantul de rezistenta d) Plansee din beton armat Se va urmari: starea betonului in punctele de rezemare aparitia fisurilor si marimea lor sub sarcini normale de exploatare integritatea acoperii cu beton a armaturii caracteristicile geometrice ale tuturor elementelor planseului, tasari, sageti, peste limitele admise. Deformatiile vor fi masurate cu mijloace topografice Pentru defecte peste limitele admise va fi informat proiectantul de rezistenta. e) Pereti din zidarie Se vor examina schimbarile aparute in geometria structurii, verticalitatea peretilor, sageti, tasari Se urmareste aparitia fisurilor si marimea lor sub sarcini de exploatare In cazul unor deformatii remanente se monteaza marci si repere pentru urmarirea evolutiei in timp a acestora Pentru degradari si deformatii notabile va fi instiintat proiectantul de rezistenta In toate cazurile in care se constata degradari, se vor lua masuri de remediere si de indepartare a cauzelor care le-a provocat. 4. Conditii de executie pentru sarpanta
Sarpanta se va executa din lemn ecarisat din rasinoase. Lemnul folosit nu va avea o umiditate mai mare de 23% sau cel mult de 30% pentru piesele pentru care uscarea ar provoca slabirea imbinarilor sau ar produce eforturi suplimentare. La elementele speciale de imbinare ca pene, dornuri, eclise, etc. umiditatea nu trebuie sa depaseasca 15%. Clasa de calitate a lemnului folosit pentru sarpanta este II conform S.T.A.S. 857/83. Pentru prevenirea putrezirii lemnului se recomanda ca in timpul prelucrarii, al punerii in opera si in timpul exploatarii ca umiditatea lemnului sa fie mai mica de 20-30%. Pentrmarirea durabilitatii lemnului si pentru prevenirea putrezirii lemnele din structura de rezistenta a sarpantei vor fi impregnate cu substante antiseptice. Impregnarea se va face respectand S.T.A.S. 2925/67. Protectia lemnului impotriva incediului se va face cu substante chimice ignifuge, capabile sa degaje apa de cristalizare prin incalzire, acoperind astfel obiectul cu o pelicola protectoare impotriva focului, sau sa se descompuna , degajand o cantitate mare de gaze necombustibile, care indeparteaza oxigenul din aer de pe suprafata lemnului si dilueaza gazele de ardere degajate de masa lemnoasa. Pentru a fi folosite cu succes in vederea ignifugarii lemnului, substantele ignifuge trebuie sa satisfaca conditiile prevazute de S.T.A.S. 652/83. Realizarea imbinarilor la structura de rezistenta a sarpantei se va face cu respectarea proiectului rehnic si a normativelor in vigoare EXECUTIA SI CONTROLUL EXECUTIEI STRUCTURILOR METALICE Cap. 1 GENERALITATI 1.1 Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la executia in fabrica a structurilor metalice.
S.C. NDCProiect S.R.L - 34 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS 1.2 La executia structurilor metalice se vor respecta integral toate reglementarile si prevederile in vigoare privind executia, verificarea, calitatea executiei si receptia. 1.3 Executantul este direct raspunzator pentru buna executie si de calitatea tuturor lucrarilor ce ii revin in conformitate cu planurile de executie, cu prevederile standardelor, normativelor si prescriptiilor tehnice in vigoare, precum si cu prevederile prezentului caiet de sarcini. 1.4 Elementele, subansamblele si structurile metalice se vor executa conform planurilor de executie primite de la proiectant. 1.5 Executia structurii metalice, verificarea calitatii si receptia lucrarilor, se vor face in conformitate cu STAS 767/0-88, Constructii civile, industriale si agricole. Constructii de otel. Conditii tehnice generale de calitate. 1.6 Lucrarile de sudura sunt conduse se catre responsabilul tehnic cu sudura si sunt executate de sudori autorizati conform reglementarilor legale in vigoare. Cap. 2 STANDARDE NORMATIVE SI ALTE REGLEMENTARI DE REFERINTA Actele normative ale caror prevederi trebuiesc respectate la executia constructiilor metalice in fabrica sunt: STAS 767/0-88 Constructii civile, industriale si agricole. Constructii de otel. Conditii tehnice generale de calitate. EN 10025:2004 Produse laminate la cald din otel de uz general. Conditii tehnice de livrare. EN 10204:2005 Produse metalice. Tipuri de documente de inspecie . STAS 5555/1-81 Sudarea metalelor. Terminologie generala. STAS 5555/2-80 Sudarea metalelor. Procedeee de sudare. Clasificare si terminologie. STAS 5555/3-85 Sudarea metalelor. Procedee de sudare mecanizata cu arc electric. Clasificare si terminologie. SR EN 25817:1993 Imbinari sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile de acceptare ale defectelor. C150-99 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. STAS 10166/1 77 Pregatirea mecanica a suprafetelor SR EN ISO 2808 Vopsele si lacuri. Determinarea grosimii peliculei SR EN ISO 2409 Vopsele si lacuri. Incercarea la caroiaj Cap. 3 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTAREA STRUCTURILOR METALICE Orice modificare de proiect se face doar cu aprobarea scrisa a proiectantului. Modificarile importante se introduc in planurile de executie de catre proiectant. Modificarile de mica anvergura care pot imbunatati calitatea produselor, corectarea unor erori, scurtarea timpului de executie sau depasirea unor probleme tehnologice, pot fi facute in fabrica dupa primirea in scris a avizului proiectantului. 3.1 Materiale 3.1.1 Materiale de baza Materialele de baza trebuie sa corespunda conditiilor prescrise in proiect (marca si clasa de calitate). Aceasta constructie este prevazuta sa se realizeze din profile laminate la cald, conform desenelor de executie.
- 35 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Utilizarea altor calitati de materiale sau ale altor dimensiuni de table sau profile decat cele indicate in proiectele de executie, se admite doar cu acordul scris al proiectantului. Materialele care nu corespund din punct de vedere calitativ vor fi depozitate separat si se vor marca corespunzator. Nu este admisa folosirea laminatelor care prezinta fisuri, crestaturi sau exfolieri. Toate laminatele din otel trebuiesc sa fie insotite de certificate de calitate si sa fie marcate de producator astfel incat sa se poate efectua identificarea lor. Certificatele de calitate sunt pastrate 10 ani. In cazul in care certificatul de calitate lipseste la receptionare, sau exista piese nemarcate, otelul poate fi admis la uzinarea constructiilor metalice doar dupa executarea incercarilor fizicochimice si mecanice, pentru stabilirea conformitatii acestora cu conditiile tehnice pentru marca respectiva de otel. Otelurile fara certificat, la care rezultatele incercarilor nu corespund se vor returna furnizorului sau se vor utiliza pentru elemente nesupuse solicitarilor, cu acordul proiectantului. Incercarile si analizele otelurilor se vor efectua in laboratoare autorizate, conform urmatoarelor standarde: - SR EN ISO 10002:1994 incercarea la tractiune; - SR EN ISO 7438:1993 incercarea la indoire la rece; - ASTM A 36 [ASTM A 36M] incercare la incovoiere prin soc; - SR EN 100031 :1997 incercare la duritate Brinell; - STAS 7324-75 extragere epruvete; - STAS 2015/1-83 extragere probe pentru analiza chimica. Defectele de suprafata ale laminatelor trebuie sa corespunda STAS 767/0-88. 3.1.2 Materiale de adaos Materialele de adaos, respectiv electrozii si sarma de sudura vor respecta urmatoarele conditii si norme: pentru sudarea manuala Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea cu arc electric. Conditii generale de calitate, conform STAS 1125/1-91; pentru sudare automata sarma electrod conform SR EN 440:1996; pentru sudarea automata fluxuri pentru sudarea electrica sub strat de flux conform SR EN 760 :1997. Materialele de adaos vor fi receptionate de la furnizor in baza documentelor care sa le certifice marca si calitatea. Materialele de adaos sunt stabilite de catre responsabilul tehnic cu sudura si se vor utiliza astfel incat caracteristicile mecanice de rezistenta ale cordoanelor sa fie cel putin egale cu cele ale materialului de baza. CAP. 4 CONSTRUCTIA METALICA EXECUTATA IN FABRICA Executia structurii metalice in fabrica se realizeaza conform procesului tehnologic stabilit si include: piese desenate pentru toate reperele; calitatile materialelor (liste materiale); modul de pregatire al marginilor pieselor ce se sudeaza (sanfrenarea); procedeele de sudare; regimul de sudare; tipuri si dimensiuni ale cordoanelor de sudura; ordinea de executie a cordoanelor pentru evitarea deformatiilor neadmisibile si ale tensiunilor interne;
- 36 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS modul de prelucrare al cordoanelor; ordinea de asamblare; planul de control nedistructiv.
4.1 Pregatirea laminatelor 4.1.1. Indreptarea Indreptarea pieselor din otel care au suferit deformari se face la rece atunci cand curburile sunt mici (raze de curbura mari), sau deformatiile nu sunt bruste, pentru grosimi de pana la 40 mm. Indreptarea tablelor se executa pe valt. Indreptarea prin batere cu ciocanul se admite doar pentru repere marunte, avandu-se in vedere sa nu se produca deformatii locale accentuate. Pentru piese de otel cu indoituri avand raze de curbura mici (curburi mari), si grosimi mai mari de 10 mm, indreptarea se realizeaza la cald. Pentru aceasta piesele se incalzesc pana la aprox 800900o C, avandu-se in vedere ca operatia de indreptarte sa nu se efectueze sub 400o C, pentru a se evita craparea otelului. Dupa indreptare racirea se va face lent. 4.2 Trasarea In cazul in care in cadrul uzinei constructoare debitarea se realizeaza exclusiv pe masini cu comanda numerica cu plasma, respectiv cu oxiacetilenica - pentru table si pe fierastraie mecanice respectiv centru de prelucrare profile cu comanda numerica pentru profile, nu se executa trasarea reperelor in vederea debitarii. Se va avea in vedere insa la executarea programelor de debitare, daca este necesara orientarea tablelor pe directia de laminare (cerinta apare in proiect). Trasarea manuala este justificata doar in cazul in care nu sunt utilizate masini cu comanda numerica si se executa in acelasi mod cu trasarea sabloanelor. Trasarea sabloanelor se executa dupa desenele de executie pe mese verificate. Pentru trasare se utilizeaza exclusiv rulete verificate metrologic. Trasarea se va executa cu o precizie de 1,00 mm. Nu se admite acumularea mai multor tolerante pe aceeasi linie de cotare. Tolerantele pentru trasarea pieselor (in cazul in care prin proiect nu se specifica altfel) sunt cele prevazute in STAS 767/0-88. Trasarea profilelor in vederea asezarii reperelor aditionale se poate realiza manual sau automat pe centrul automat de prelucrare profile, in functie de configuratia pieselor finale. 4.3 Debitarea In procesul de uzinare si in special pentru lucrari complexe (cum este cazul proiectului de fata) este de preferat ca uzina constructoare se foloseasca pentru debitare utilaje performante, care asigura precizia dimensionala ceruta de reperele executate. In functie de cerinte, debitarea se realizeaza cu: - plasma (procedeu automatizat); - flacara oxiacetilenica (procedeu automatizat); - masini debitat profile (in regim mecanizat sau manual); - centru prelucrare profile cu comanda numerica; - ghilotina (pentru table pana la 16 mm). Pentru obtinerea unor repere care sa poata fi utilizate in bune conditii la construirea subansamblelor (marcilor), faza de debitare parcurge urmatoarele etape: - verificare semifabricat si trasare; - stabilire regim de taiere; - debitare; - debavurare;
- 37 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS - sortarea si identificarea reperelor. Racordarile sau degajarile circulare se executa doar prin gaurire cu burghiul cu diametrul egal cu dublul razei de racordare. In cazul debitarii pe masinile automate racordarile se realizeaza prin programele de debitare. La piesele debitatre sau prelucrate cu flacara, la care nu se mai fac prelucrari ulterioare ale muchiilor, este obligatorie curatarea crustei de zgura formata la partea inferioara a taieturii. Fata taiata va fi perpendiculara pe suprafata piesei. Dupa debitare se prelucreaza muchiile pieselor ce trebuiesc imbinate prin sudura in conformitate cu procesul tehnologic de executie. Toate reperele rezultate in urma debitarii sunt identificate prin marcare cu vopsea (cod reper, calitate otel) iar materialul ramas este marcat corespunzator (calitate, sarja), in vederea folosirii ulterioare. 4.4 Gaurirea Gaurile se pot executa cu burghiul sau prin poansonare, pe masini de gaurit manuale sau cu comanda program. Ponderea cea mai mare o vor avea evident gaurile executate pe masini automate, care asigura viteza si precizia necesara sustinerii activitatii de asamblare. In cazul executarii gaurilor pe masini de gaurit manuale, trasarea centrelor se realizeaza cu toleranta 1,00 mm, daca prin proiect nu se solicita o toleranta mai stransa. Utilizarea sabloanelor este conditionata de verificarea periodica a preciziei reperelor trasate, pentru prevenirea aparitiei de abateri datorate uzurii acestora, care pot conduce la aparitia de neconformitati, iar in cazul in care dimensiunile obtinute se apropie de valoarea tolerantei admise se procedeaza la executarea unui nou sablon. Este interziza gaurirea cu flacara oxiacetilenica, precum si ajustarea gaurilor cu pila, largirea cu dornul sau cu flacara oxiacetilenica. Gaurile trebuie sa fie circulare, fara reziduuri, cu pereti perpendiculari pe suprafata materialului, iar muchiile trebuiesc curatate de bavuri. 4.5 Asamblarea 4.5.1 Operatii premergatoare asamblarii - verificarea si pregatirea reperelor preluate de la sectorul debitare, respectiv gaurire; - executarea dupa caz a sabloanelor de asamblare si trasarea reperelor mentionate pe fisele de masuratori, pe mesele de asamblare din sectorul destinat acestei activitati si verificarea acestora inainte de asamblare; - pregatirea marginilor care trebuiesc sudate conform detaliilor di desenele de executie sau ale responsabilului tehnic cu sudura; - reperele care urmeaza a fi asamblate trebuie sa aiba suprafetele curate si uscate; - inainte de asamblare muchiile care se asambleaza prin sudura si zonele adiacente pe o latime de minim 20 mm se polizeaza pana la suprafata metalului curat; - reperele care prezinta crestaturi sau nregularitati rezultate din faza de debitare se vor remedia inainte de asamblare; 4.5.2 Asamblarea provizorie inaintea sudarii Asamblarea reperelor se executa cu ajutorul dispozitivelor de asamblare, sudare. Constructia acestor dispozitive trebuie sa asigure precizia elementului de structura final, in limitele tolerantelor admise prin STAS 767/0-88 sau ale proiectului. Reperele care urmeaza sa fie asamblate prin suduravor fi verificate pentru a se stabili: concordanta dimensiunilor generale si ale profilului sectiunii cu proiectul;
- 38 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS daca distantele dintre marginile imbinarilor cap la cap se incadreaza intre 24 mm; asezarea corecta a reperelor in imbinare.
Este interzisa taierea pieselor sau ale unor parti din ele dupa asamblare in vederea potrivirii, deoarece acest lucru poate duce la deformatii si pozitii relative eronate. Asamblarea provizorie a reperelor care alcatuiesc marcile se realizeaza prin hafturi de sudura, urmarindu-se indeplinirea acelorasi exigente ca si la sudura propriuzisa, datorita faptului ca hafturile de sudura se inglobeaza in cordoanele de sudura ale structurii. Modul de realizare a prinderii provizorii se realizeaza astfel: - lungimea sudurii: 2 2,5 x grosimea materialului de sudat dar nu mai mult de 70 mm; - grosimea sudurii: 0,6 0,7 x grosimea cea mai mica a materialelor de baza, dar nu mai mult de 3 mm, pentru grosimi de pana la 10 mm; 5 6 mm, pentru piese mai groase de 10 mm; - distanta dintre sudurile de prindere: 300 400 mm pentru grosime ale materialelor de baza mai mari de 10 mm; 50 100 mm pentru grosimi de pana la 10 mm Este interzisa sudarea dispozitivelor de asamblare pe semifabricatele marcii, in vederea tragerii acestora la pozitie. La asamblarea pieselor pentru sudura se admit urmatoarele tolerante: la imbinari cap la cap, denivelarea muchiilor reperelor ce se imbina (perpendicular pe planul imbinarii) sa fie de 0,1 din grosimea pieselor ce se imbina, dar nu mai mult de 2 mm pentru grosimi de pana la 40 mm; pentru piesele solicitate dinamic nu se admit defecte de aliniere intre cele doua piese; deplasarea relativa a muchiilor in planul imbinarii dintre talpi si alte platbanda cu muchii laterale libere trebuiesc sa fie de cel mult 3 mm pentru platbande cu latimi de pana la 400 mm si cel mult 4 mm pentru latimi mai mari; 4.6 Sudarea Toate sudurile se executa conform prevederilor procesului tehnologic de sudare intocmit de uzina, in conformitate cu cerintele din proiect. Prin proiect este stabilit nivelul de acceptare B, conform Normativ C150-99, pentru imbinarile cap la cap. Regimul de sudura trebuie sa precizeze: felul sudarii (automat sau manual); intensitatea curentului electric; felul curentului electric (alternativ sau continuu); tipul si diametrul sarmei / electrodului; pozitia sudurii; pozitia de lucru; numarul de straturi.
4.6.1Operatii inaintea efectuarii sudurii Toate lucrarile de sudura sunt executate cu folosirea placutelor terminale: o la imbinari cap la cap, placutele se monteaza la cele doua capete ale cordonului. Placutele se samfreneaza in acelasi mod cu reperele ce se sudeaza; o pentru imbinarile de colt se monteaza placute terminale in forma de T la ambele capete.
- 39 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS NOTA In cazul in care nu este posibila montarea placutelor terminale, se asigura inchiderea cordoanelor de sudura. La incheierea cordoanelor placutele terminale se indeparteaza prin taiere cu flacara sau cu disc abraziv si se polizeaza. ESTE INTERZISA INDEPARTAREA PLACUTELOR PRIN LOVIRE! 4.6.2 Sudarea propriu-zisa Sudurile trebuie sa corespunda dimensional cu prevederile din proiect sau procesul tehnologic de sudare. Se recomanda acolo unde este posibil ca sudarea sa se faca in pozitie orizontala (in baie). Aspectul cusaturilor sudate trebuie sa rezulte neted uniform si lipsit de defecte. Sudarea subansamblelor metalice se va executa in hale inchise la o temperatura de min. 5o C, in locuri protejate de curenti de aer care pot influenta calitatea sudurilor. Se interzice amorsarea arcului electric pe suprafetele care nu se acopera cu sudura. La sudurile lungi, intrerupte din diferite motive, la reinceperea sudarii se va avea grija sa se obtina o topire completa a suprafetei de contact dintre suprafata veche si cea noua. Ordinea si modul de executie al cordoanelor de sudura se vor stabili astfel incat: sa nu rezulte dupa sudare deformatii inadmisibile pentru piesa sudata; libertatea de deplasare a pieselor datorita contractiei sudurilor sa nu fie impiedicata pentru a se evita eforturi remanente. Straturile de sudura se depun succesiv fara a se permite ca zona imbinarii sa se raceasca. In cazul imbinarilor scurte, intre doua cordoane succesive se va lasa un timp de racire de 5 6 min. Dupa fiecare strat sudat acesta se va curata complet de zgura si se va peria, iar eventualele defectiuni se vor inlatura inaintea aplicarii stratului urmator. Sudurile cap la cap se realizeaza in conditiile curatarii radacinii cordonului de pe o fata prin craituire arc aer si polizarea suprafetelor rostului pana la curatarea completa a materialului ars; La sudarea unui rost hafturile se vor taia polizandu-se locul lor, sau se vor topi partial si se vor ingloba in cusaturile respective, dupa cum prevede procesul tehnologic de sudare. In ultimul caz locul hafturilor se va curata si se va examina cu atentie pentru a se evidentia eventuale defecte. In acest caz hafturile cu defecte se vor poliza si resuda. Se vor lua masuri pentru prevenirea deteriorarii pieselor in timpul sudarii sau stropirea lor cu metal topit. Zgura si stropii de sudura se vor curata dupa racirea normala a pieselor. SE INTERZICE RACIREA FORTATA A CORDOANELOR CU JET DE AER SAU APA. Craterele neumplute se remediaza prin cratuire si resudare. Nu se admit fisuri, lipsa de topire nepatrunderi ori alte defecte neadmise conform normativului C150-99. In cazul masinilor automate de sudat sub strat de flux, se va acorda o atentie deosebita dispozitivelor de asezare care trebuie sa permita obtinerea unor deformatii minime ale pieselor sudate. Sudarea automata de colt se va executa orizontal in jgheab, asigurandu-se patrunderea necesara. La depunerea unui strat de sudura, trebuie asigurata executia acestuia fara a fi necesara intreruperea procesului de sudare. In cazul intreruperii accidentale a procesului automat de sudare al unui strat, el se va relua in mod obligatoriu in acelasi sens si cat mai repede.
- 40 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Operatorii acestor masini vor supraveghea permanent modul in care se deplaseaza capetele de sudare si vor interveni in timp util asupra parametrilor de sudura ai masinilor. La fiecare cordon de sudura sudorul trebuie sa imprime poansonul sau pe metalul de baza, in locuri vizibile, la circa 50 mm distanta de cordon, conform prevederilor normativului C 150-99. 4.6.3 Conditii de calitate ale sudurilor Indiferent de tipul imbinarilor sudate, de forma cordonului sau de modul de realizare (masini automate sau manual), calitatea executiei sudurilor se verifica prin examinare vizuala, prin ciocanire, control nedistructiv. Procentele de control sunt stabilite prin proiect functie de incadrarea constructiei din punct de vedere al categoriei de executie. Indiferent de categoria de executie, controlul vizual al cordoanelor de sudura este de 100%. Abaterile dimensionale si de forma ale sudurilor cat si defectele de suprafata neadmise sunt cele prevazute in normativul C 150-99 pentru clasa de calitate indicata. 4.6.4 Remedierea defectelor Remedierea defectelor se face in conformitate cu indicatiile si sub supravegeherea directa a inginerului sudor responsabil cu sudura. 4.7 Protectia anticoroziva Protectia anticoroziva a structurii metalice se va realiza in conformitate cu cerintele beneficiarului exprimate prin proiect sau contract: - TOATE ELEMENTELE INGLOBATE IN BETON (BULOANE DE ANCORAJ, STALPI, GRINZI SI CONTRAVANTUIRI SUB COTA +0.00) - se livreaza in santier fara protectie anticoroziva; - STALPI - se livreaza in santier fara protectie anticoroziva executata in uzina; dupa montaj se torcreteaza cu mortar termorezistent pentru asigurarea RF 150; grosimea stratului de mortar se calculeaza pentru fiecare element in functie de factorul de masivitate al acestuia si in functie de specificatiile tehnice (agrement tehnic) ale produsului aplicat; - GRINZI PRINCIPALE, SECUNDARE, CONTRAVANTUIRI - protectie anticoroziva - in uzina: - sablare gradul 2 de curire conform STAS 10166/1 77; - grund bogat in zinc, grosime strat uscat 60-70 microni (compatibil cu vopseaua termospumanta care se aplica ulterior). - protectie la foc si finisaj in santier: - vopsea termospumanta compatibila cu grundul bogat in zinc; grosimea stratului de vopsea termospumanta se calculeaza pentru fiecare element in functie de factorul de masivitate al acestuia si in functie de specificatiile tehnice (agrement tehnic) ale produsului aplicat; - email poliuretanic compatibil cu vopseaua termospumanta grosime strat uscat 60-70 microni, culoare conform proiect de arhitectura. 4.7.1 Pregtirea suprafeelor Toate suprafeele ce urmeaz a fi vopsite sunt curate de ulei, grsimi, substante chimice, cruste, rugin, zgur i orice alt material care poate deteriora aderenta vopselei. Toate prile metalice care prezint urme de oxidare dup curire i naintea vopsirii sunt din nou curate.
- 41 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Substanele grase de pe suprafeele ce urmeaz a fi curate sunt ndeprtate n prealabil prin splare cu solveni. Sculele i uneltele utilizate la curire sunt de aa natur nct s nu rmn suprafee aspre, ascuite sau tieturi pe suprafeele de oel. Pentru echipamentele a cror curire se execut n apropierea unor pericole de foc sau explozie, sunt folosite scule din materiale ce nu produc scntei. n astfel de zone este necesar obinerea permisului de lucru cu foc naintea nceperii operaiei de curire. nainte de curire, marginile ascuite ale custurilor de sudur sunt netezite prin polizare. Toate elementele metalice executate n ateliere sunt sablate nainte de grunduire la gradul 2 de curire conform STAS 10166/1 77, sau conform cerintelor beneficiarului. Sablarea se aplic numai pe suprafeele uscate i se execut cu alice din oel cu granulaie 0,5 1,5 mm; Sablarea se execut astfel nct distana ntre piesa de sablat i racordul dispozitivului de sablare s fie ntre 150 350 mm. Dup sablare suprafeele sunt curate cu un jet de aer comprimat uscat. Amplitudinea rugozitii suprafeelor de oel dup sablare nu trebuie s depeasc 0,1mm. 4.7.2 Aplicarea vopselei Aplicarea primului strat cu grund se face la maxim 3 ore de la terminarea operaiei de curire a suprafeelor. Aceasta nu se poate executa n timpul urmtoarelor condiii atmosferice: - ploaie, zpad, cea, vnt; - temperatura suprafeei metalului sub +50C sau peste + 500C; Sistemul de vopsire pentru fiecare tip de structura executata este indicat n proiect funcie de condiiile climatice unde va funciona echipamentul respectiv. Cnd se aplic straturi succesive de vopsea de aceeai culoare, straturile alternative sunt montate pn se obine un contrast suficient care s pun n eviden acoperirea complet. Fiecare strat de vopsea trebuie sa fie bine uscat nainte de a-l aplica pe urmtorul, timpul de reacoperire fiind stabilit conform fisei tehnice a producatorului. Timpul de uscare este indicat de producatorul de vopsea. n timpul vopsirii se vor lua msuri pentru protecia suprafeelor care nu necesit vopsire (oeluri aliate, inoxidabile, metale neferoase, sticl, materiale ceramice, suprafee prelucrate mecanic, suprafee ignifugate, instrumente i corpuri de iluminat, plci inscripionare i timbrare). De asemenea vor fi protejate echipamentele care au fost livrate de furnizor complet vopsite. La aceste echipamente, dac se deterioreaz sau se depune vopseaua, reparaiile i curirile cad n responsabilitatea celui ce execut vopsirea. 4.7.3 Retuarea vopselei nainte de aplicarea vopselei, zona ce se va retua va fi curat i uscat. Dup curire se va aplic un numr suficient de straturi pn cnd pelicula din zona retuat are grosimea peliculei din zonele nvecinate. Dup retuare suprafaa final trebuie s fie uniform i de aceeai culoare. Acolo unde nu se poate obine o uniformitate a suprafeei dup retuare se aplic un strat final ntregului echipament. 4.7.4 Verificarea lucrrilor Aspectul peliculei de vopsea se verific vizual. Uscarea la suprafa a peliculei se verific prin executarea unui test de aderenta conform SR EN ISO 2409:2003. Testele de aderen sunt luate dup fiecare strat din componenta sistemului de vopsire. Pentru aceasta se folosete un rzuitor pieptene cu 1 mm distana ntre dini. Incadrarea rezultatelor testelor se face conform datelor din tabelul 1 al standardului.
- 42 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Controlul final al acoperirii se face dupa aplicarea tuturor componentelor sistemului de vopsire prin masurarea stratului uscat, care trebuie sa se incadreze in cerintele beneficiarului. Determinarea acestei grosimi se realizeaza conform standardului SR EN ISO 2808:2002. Cap. 5 Documentatia ce trebuie elaborata in fabrica Documentatia care insoteste produsul finit trebuie sa corespunda cerintelor exprimate in legislatia si normativele in vigoare. Documentatia se va intocmi prin grija compartimentului calitate al fabricii si va contine toate documentele necesare conform reglementarilor in vigoare, precum si pe cele solicitate in mod expres de client. La finalul lucrarii documentatia de calitate se va preda beneficiarului, in vederea includerii acesteia in Cartea constructiei. Durata medie de via a materialelor prevzute a se pune n oper prin prezentul caiet de sarcini este de 50 ani, constructorul avnd obligaia de a prezenta la fazele de verificare a calitii lucrrilor certificate de conformitate din care s reias durata medie de via a materialelor.
Intocmit, Ing. Vasluianu Catalin
- 43 -
Caiet de sarcini
Instalatii Sanitare
CUPRINS 1. Date generale; 2. Standarde si normative de referinta; 3. Instalatii din polipropilena pentru executia sistemului de alimentare cu apa rece si calda; 3.1. Materiale utilizate; 3.2. Executarea lucrarilor; 3.3. Reglarea instalatiei, probe, verificari; Instalatii de canalizare executate cu tuburi si fitinguri din u-PVC kg 4.1. Materiale utilizate; 4.2. Executarea lucrarilor; 4.3. Probe, verificari si receptia instalatiilor de canalizare; Instalatii din otel zincat pentru executia sistemului de instalatii interioare de stins incendii; 5.1. Materiale utilizate; 5.2. Executarea lucrarilor; 5.3. Reglarea instalatiei, probe, verificari; Masuri de protectia muncii si norme p.s.i. Stabilirea nivelului calitativ pentru realizarea proiectului 1. DATE GENERALE 1.1 Denumirea obiectivului de investitii pentru care s-a elaborat caietul de sarcini: EXTINDERE COAL GENERAL NR. 2 CU SLI DE CLAS CU SLI DE CLAS 1.2 Elaborator: S.C. NDC Proiect SRL 1.3 Beneficiar: PRIMRIA ORAULUI RNOV 1.4 Faza de proiectare: P.Th. +D.E. 1.5 Obiectul caietului de sarcini: prezentul caiet de sarcini cuprinde sarcinile generale care descriu elementele tehnice mentionate in plansele de instalatii aferente obiectivului de investitie din cuprinsul lucrarii si prezinta informatii, precizari si prescriptii complementare desenelor. 1.6 Nominalizare planse: - Instalaii sanitare Plan de situaie - Instalaii sanitare Plan subsol - Instalaii sanitare Plan parter - Instalaii sanitare Plan etaj - Instalaii sanitare Plan mansarda - Instalaii sanitare Schema coloanelor - Instalatii sanitare Detaliu hidrant interior - Instalatii sanitare Detaliu camin de vane - Instalatii sanitare Detaliu camin canalizare IS.01 IS.02 IS.03 IS.04 IS.05 IS.06 IS.07 IS.08 IS.09
4.
5.
6. 7.
- 44 -
Caiet de sarcini
2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA La executie se vor respecta normativele si standardele in vigoare privind instalatiile ce se realizeaza si in special urmatoarele: I 9/1-1996 Normativ pentru exploatarea instalatiilor sanitare M.L.P.A.T. 69/N/25.03. 1997 I 9-1994 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare M.L.P.A.T. 17/N/16.05.1994; I 91982 Modificari I 9 - 94 M.L.P.A.T. 86/N/05.12.1996 I 44-1993 Indrumator privind solutii si masuri in exploatarea instalatiilor sanitarein vederea reducerii pierderilor si risipei de apa A 002-2002 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor I9/1-96 Normativ pentru exploatarea instalatiilor sanitare STAS 1478-90 Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. Prescriptii fundamentale de proiectare". STAS 1504-85 Distante de amplasare a obiectelor sanitare, armaturilor si accesoriilor lor 3. INSTALATII DIN POLIPROPILENA PENTRU EXECUTIA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA RECE SI CALDA 3.1. MATERIALE UTILIZATE
Se vor utiliza materiale si echipamente omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din standardele in vigoare sau poseda certificate de omologare si vor fi insotite de certificate de calitate. Se vor utiliza conducte din polipropilena pentru distributie, coloane si racorduri. Toate partile componente ale instalatiei din polipropilena ce intra in contact cu apa potabila sunt materiale in conformitate cu standardele privind alimentatia. Calitatea izolarii fonice a tevii din polipropilena, raportata la curgerea apei si la socurile hidraulice dintr-o cladire, produc un sunet infundat, sters. De aceea transmiterea sunetului este mult mai redusa comparabil cu tevile metalice. Tevile si fitingurile din polipropilena sunt compatibile cu clasificarea de incendiu B2 (normal inflamabil).Comparativ cu produsele naturale, lemn, pluta, lana etc., tevile din polipropilena nu arata o crestere a toxicitatii din rezultatul de ardere. De aceea, in caz de incendiu, nu exista riscul dezvoltarii de dioxine. Masurile impotriva transmiterii (extinderii) focului si a fumului sunt extinctoarele. Acestea sunt pozitionate, la cerere, in pasajele de trecere in cladiri, pe pereti rezistenti la incendiu. Perioada de rezistenta la foc este perioada minima, calculata in minute, necesara pe timpul incendiului pentru a lua masurile de precautie pentru prevenirea extinderii focului sau a fumului. Marirea acestei rezistente depinde si de tipul de izolatie al tevii. Determinarea ariei de extindere si clasificarea in grupa de risc de incendiu sunt facute in conformitate cu legile in vigoare. Acestea sunt facute cu acordul Departamentului de control al cladirilor sau Departamentului de protectie impotriva incendiilor. Ideea de baza este ca trecerile prin pereti cu trasee de teava trebuiesc facute cu acelasi tip de teava.
- 45 -
Caiet de sarcini
3.2.
EXECUTAREA LUCRARILOR
La inceperea lucrarilor se vor indica constructorului golurile necesare pentru trecerea conductelor, urmarindu-se daca acestea se realizeaza in conformitate cu necesitatile de montaj ale instalatiilor. Traseele conductelor, pozitiile pieselor de sustinere si a pieselor speciale se vor materializa cu creta (vopsea) pe peretii nefinisati ai constructiilor. La trasarea conductelor se va urmari realizarea pantelor necesare pentru aerisirea instalatiilor. Imbinarea conductelor din polipropilena se recomanda a fi executata aparate speciale pentru acest tip de material. Colierele pentru fixarea tevilor trebuie sa corespunda diametrului exterior al tevilor. Mai mult, este important ca elementele de prindere sa nu deterioreze suprafata tevilor Materialele/elementele ideale de fixare a tevilor sunt cele captusite/prevazute cu cauciuc. Acestea sunt realizate special pentru utilizarea lor in cazul tevilor din plastic. Alegerea materialului pentru fixare si folosirea lui trebuie sa fie stabilita - punct fix; - punct de alunecare. Punctele fixe La amplasarea punctelor fixe, conductele sunt impartite in segmente separate. In principal, punctele fixe trebuie calculate si amplasate in asa fel incat fortele de dilatare ale a tevilor precum si incarcarile suplimentare sa fie preluate de acestea. Conductele verticale pot fi montate rigid. Coloanele nu necesita lire/ compensatoare de dilatatie, cu conditia ca punctele fixe sa fie amplasate imediat inainte sau dupa o ramificatie. Pentru a compensa fortele care rezulta din dilatarea liniara a conductelor, trebuie sa existe un numar suficient de elemente de fixare. Colierele/ bridele de fixare indeplinesc toate cerintele mentionate si tinand seama de urmatoarele instructiuni de montare sunt ideale pentru realizarea punctelor fixe. Acest tip special de bride de fixare prevazute cu cauciuc ofera siguranta in realizarea protectiei mecanice a suprafetei tevii. Punctele mobile Acestea trebuie sa permita miscarea axiala a tevilor. La amplasarea punctelor de alunecare trebuie sa se tina seama ca miscarea conductelor sa nu fie obstructionata de fitingurile si armaturile instalate in apropierea lor. Caracteristicile speciale ale bridelor de fixare a tevilor le confera calitatea de a fi folosite pentru izolarea fonica si atunci cand sunt montate respectand instructiunile de mai jos, sunt perfecte pentru instalatiile cu puncte de alunecare. - instructiuni pentru instalare Bridele/colierele de fixare sunt cele mai indicate pentru instalatiile prevazute cu puncte fixe si mobile. Distantele de amplasare depind de tipul de teava. Fixare Teava cu insertie de FC Teava cu insertie de Al
- 46 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Punct de alunecare Punct fix 1 distantier nu necesita distantier 2 distantiere 1 distantier
La montarea conductelor trebuie tinut cont si de dilatarea liniara a conductelor. Dilatarea liniara a tevilor depinde de temperatura la care este supus materialul din care sunt realizate. De aceea, tevile de apa rece nu prezinta dilatare liniara si, in consecinta/prin urmare nu trebuie sa fie luata in considerare. Din cauza dilatarii materialului sub actiunea caldurii, dilatarea liniara trebuie luata in considerare in mod special in cazul instalatiilor de apa calda si a instalatiilor de incalzire. Aceasta necesita o diferentiere a tipurilor de instalatii -instalatii ingropate -instalatii realizate in canale -instalatii aparente - instalatii ingropate: In acest caz nu este necesar sa se ia in considerare dilatarea tevii . Cele de mai jos sunt valabile si in cazul tevilor neizolate, in concordanta cu reglementarile curente. Dilatarea liniara, functie de temperatura, este impiedicata prin prevederea de incluziuni/ insertii in pardoseala, realizate din beton sau mortar. Efortul de compresiune si solicitarea la intindere, rezultate, nu sunt periculoase fiind preluate de material. - instalatii ingropate in canale: Deoarece tevile cu insertie de Al, cu insertie de FC si cele pentru apa calda si rece fara componente de stabilizare prezinta dilatari lineare diferite, punctele de ramificatii din conducta trebuie sa fie montate potrivit tipului de teava ales. In cazul amplasarii unui brid de fixare (punct fix) inaintea fiecarei ramificatii, dilatarea liniara a tevilor poate fi ignorata. In general, coloanele pot fi montate rigid, fara rost de dilatare. Dilatarea este directionata in spatiul/pe lungimea dintre doua puncte fixe, unde nu are nici un efect. In plus, trebuie respectata o distanta maxima de 3m intre doua puncte fixe. La tevi pentru apa calda/rece, montarea coloanelor, in acest caz, necesita prezenta unei tevi de derivatie care este suficient de elastica pentru a prelua dilatarea totala. 1. Aceasta se poate asigura printr-o fixare corespunzatoare a coloanei; 2. Un manson din teava potrivit confera de asemeni o elasticitate suficienta; 3. Mai mult, montarea unui cot / suport elastic ofera o elasticitate corespunzatoare. - instalatii aparente: In cazul tevilor montate aparent (ex. in subsol), aspectul acestora este important si de acea nu trebuie sa existe deformare. Tevile PP pentru apa rece si cele cu insertie de Al si FC pentru apa calda si incalzire fac acest lucru posibil. Coeficientul de dilatare liniara al tevilor fusiotherm fara componente de stabilizare este 3 =15,00 10 5 ( K 1). De aceea se recomanda ca tevile sa se monteze aparent acolo unde dilatarea liniara trebuie sa fie luata in calcul. Acest lucru nu este valabil pentru instalatiile verticale realizate din acest tip de teava. Asemanator cu tevile metalice, tevile trebuie sa se monteze cu ajutorul bridelor de fixare. In cazul tevilor montate aparent, coeficientul de dilatare l trebuie sa fie luat in considerare din faza de proiectare. Traseul tevii trebuie proiectat in asa fel incat teava sa se poata deplasa in timpul dilatarii stabilite.
- 47 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Urmatoarele posibilitati sunt gandite pentru a compensa dilatarea liniara. - compensator curbat (in forma de L) - compensator de dilatare (in forma de U) In cele mai multe cazuri, schimbarile de directie pot fi folosite pentru a compensa dilatarile lineare ale tevilor. Lungimea laturii deformate trebuie sa fie calculata dupa cum se arata in urmatorul exemplu. In cele mai multe cazuri, schimbarile de directie pot fi folosite pentru a compensa dilatarile lineare ale tevilor. Daca dilatarea liniara nu poate fi compensata prin schimbarea de directie, devine necesara montarea unui compensator de dilatatie. Construirea /realizarea lui presupune o lungime corespunzatoare a tevilor si patru unghiuri de 90. Se tine seama de lungimea de deformatie L s precum si de marimea deformatiei A min, in realizarea compensatorului. Izolatia termica Tevile si fitingurile PP trebuie izolate impotriva pierderilor de caldura. Grosimea izolatiei depinde de instalatia respectiva. Conductivitatea termica a tevilor realizate din polipropilena PP-R80 este 0.15 W/Mk. Din punct de vedere al transferului de caldura, tevile si fitingurile PP ofera un grad mai mare de autoizolare comparativ cu tevile metalice. In scopul determinarii grosimii izolatiei tevilor, al caror diametru nu este stipulat in standarde, pentru stabilirea grosimii izolatiei se va considera drept criteriu diametrul exterior al tevii. Comparativ cu sistemele de tevi metalice, in cazul celor din PPR80 grosimea izolatiei se reduce. Grosimea izolatiei recomandata a izolatiilor: Conductivitatea termica Dimensiuni 16 mm 20 mm 25 mm 32 mm 40 mm 50 mm 63 mm 75 mm 90 mm 0,030 [W/mK] 0,035 [W/mK] 0,040 [W/mK] Grosimea minima a izolatiei [mm] 50% 100% 50% 100% 50% 100% 6,1 12,8 8,0 17,0 10,1 22,2 6,1 12,9 7,8 18,8 9,7 21,6 6,0 13,0 7,6 18,7 9,3 21,0 9,4 19,9 11,8 25,5 14,4 32,2 9,3 19,8 11,5 25,1 13,9 31,2 9,0 19,7 11,0 24,7 13,2 30,2 13,1 27,9 15,9 35,0 19,0 42,9 15,6 33,4 19,0 41,7 22,6 51,1 18,8 40,2 22,8 50,1 27,1 61,3
La trecerea conductelor prin pereti se vor monta mansoane de protectie care sa permita miscarea libera la dilatare a tevilor. La traversarea planseelor, tuburile de protectie vor depasi nivelul pardoselii finite cu 23 cm. Pe portiunile de traversare a elementelor de constructie nu se vor face imbinari. Executia golurilor de trecere a conductelor se va face fara a se afecta armatura de otel beton existenta. Panta normala a conductelor va fi de 3% (pe portiuni reduse admitandu-se si 2%) pentru a se asigura dezaerisirea lor. Corpurile sanitare se vor fixa prin console (C) si prin sustinatoare (S). 3.3. REGLAREA INSTALATIEI, PROBE, VERIFICARI
- 48 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Probarea conductelor se efectueaza la o presiune de 1,5 ori mai mare decat presiunea de regim, insa minimum 6 bar, timp de 20 min. Proba se executa dupa aerisirea instalatiei. Proba de presiune se poate face dupa cel putin 24 h de la executarea ultimei imbinari. In vederea receptiei se va urmari daca executarea lucrarilor s-a efectuat in conformitate cu documentatia tehnico-economica si cu prescriptiile tehnice in vigoare si anume: - echiparea cu armaturi corespunzatoare si accesibilitatea lor; - respectarea traseelor conductelor; - folosirea materialelor prevazute; - functionarea normala si silentioasa a instalatiilor; - rigiditatea fixarii in elementele de constructii a conductelor si aparatelor; 4. INSTALATII DE CANALIZARE EXECUTATE CU TUBURI SI FITINGURI DIN u-PVC KG 4.1. MATERIALE UTILIZATE
Tevile si fitingurile produse in sistemul uPVC - KG sunt realizate prin extrudare, respectiv prin injectare de granule de PVC dur neplastifiat tip PA-I 1300, coloranti, materiale de umplutura, stabilizatori si materiale de frictiune, in conformitate cu normele DIN 19534 - pentru teava si DIN 19534 - pentru fitinguri. Extremitatile profilate ale tevilor si fitingurilor sunt prevazute cu inele de etansare tip Bode, realizate din cauciuc sintetic. Inelele de etansare sunt gata montate. Tevile si fitingurile sunt de culoare brun-portocalie inodore, insipide, netoxice si stabile la actiunea majoritatii agentilor agresivi. PROPRIETATILE MATERIALULUI Metoda de Caracteristici Densitatea (q/cm3) Absorbtia de apa g/m2) Variatia dimensiunilor la T=150C(%) Punct de inmuiere Vicat (C) Rezistenta la presiune interioara: 20C si Pt=39Mpa la60CsiPt=14Mpa la 60C si Pt=7,5Mpa Rezistenta la soc, la 20C (ciocan pendul) STAS 6675/1 la STAS 6675/1 testare in conformitate ASTM D 729 STAS 6675/1 STAS 6675/1 STAS 6675/1 Valoare determinata 1,429 8,1 8,6 -1,5 2,5 79 1h 1h 1000h Fara spargere Valoare de referinta 1,35-1,45 Max. 60 Max 5 Min 78 Min 1h Min 1h Min 1000h Max 10%
Principalele caracteristici ale sistemului uPVC-KG Rezistenta mecanica
- 49 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Tevile si fitingurile din uPVC-KG sunt usoare si prezinta o rezistenta mecanica ridicata. Rezistenta la radiatii ultraviolete Tevile si fitingurile prezinta rezistenta la actiunea radiatiei solare, insa la depozitare in spatii deschise se recomanda acoperirea lor. In ceea ce priveste expunerea la radiatii ultraviolete, acestea nu influenteaza, deoarece in exterior sistemul se monteaza ingropat. Manevrare
Datorita greutatii specifice scazute, tevile si fitingurile sunt usor de transportat si manevrat.
Rezistenta la agenti chimici Atat teava cat si fitingurile din uPVC-KG prezinta rezistenta chimica la majoritatea solutiilor apoase, sau la actiunea agresiva a materiilor din sol, la actiunea sarurilor si a substantelor caustice, a solutiilor acide apoase conform DIN 16929. Rezistenta la agenti chimici Din punct de vedere al securitatii la incendiu, tevile sunt, practic incombustibile, fiind incadrate in clasa M1-respectiv clasa C1, conform normativului P 118-83. Fitingurile sunt combustibile (clasa C4), ard incet, dar se autosting. Producatorul recomanda ca atat teava cat si fitingurile sa fie ferite de substante inflamabile. Rezistenta la actiunea agentilor chimici Agent chimic Acid acetic - solutie apoasa 10% Acid azotic pana la 50% Acid citric Acid clorhidric - pana la 10% Alcool etilic - 40% Bicarbonat de sodiu Carbonat de calciu Clorura de sodiu Clorura de calciu - solutie apoasa Toluen Acetona Benzol Acid sulfuric 95% Temperatura 20 C R R R R R R R R R NR SR SR NR Observatii
R = rezistenta SR = rezistenta limitata NR = nerezistenta
Inaltimea de depozitare nu trebuie sa depaseasca 2m. Vor fi prevazuti suporti din loc in loc pentru a se evita deformarea tevilor. Acest tip de depozitare nu se aplica tevilor gata paletate de catre producator. Trebuie evitat ca tevile sa intre in contact cu substante ce ataca PVC-ul cum sunt: combustibili pentru motoare, solventi, etc. De asemenea, tevile vor fi protejate de socuri puternice si nu se vor tara pe sol. Aplicabilitate Tevile si fitingurile intre DN100 si DN200 nu trebuie sa fie supuse unor temperaturi permanente mai mari de 60C iar cele intre DN250 si DN500 unor temperaturi permanente mai mari de 40C. Se pot utiliza pentru vehicularea fluidelor cu pH cuprins intre 2 (acide) si 12 (alcaline). Punerea in opera se realizeaza in santuri inchise, conform DIN 18169 in terenuri necoezive
- 50 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS reprezentate prin amestecuri de argila cu nisip, praf si pietris mic cu o densitate de maxim 20kN/m3 (eventual obtinuta prin compactare) si un unghi de frecare interna de 25. A se urmari aceste instructiuni: - in cazul unui trafic intens (vehicule grele) adancimea minima de ingropare este de 1,5m. - adancimea minima poate fi redusa in cazul unui trafic redus, pana la 0,8m. - in santurile late sau in cele taluzate este permisa o adancime de ingropare de 4m, - in functie de particularitatile solului se admite o adancime de ingropare de pana la 6m. - in cazul unor soluri de buna calitate soluri, nisipoase, incarcarea poate fi marita (vehicule grele) sau se poate micsora adancimea minima. 4.2. EXECUTAREA LUCRARILOR Realizarea santului de lucru
Prin realizarea santului se asigura spatiul necesar de lucru pentru pozarea conductelor si protectia acestora. Sectiunile transversale minime recomandate sunt prezentate in figurile de mai jos, fara spatiul necesar pentru sprijiniri. Marimile minime sunt exprimate in functie de D si H, astfel: - daca D=400mm si H=1,75m, atunci : b1=0,2 m si Bmln=0,60m; - daca D=560mm si H=1,75m atunci: b1=0,25m si Bmin=0.90m; Adancimea minima de pozare este determinata in general de existenta altor retele (apa, gaz). In caz de forta majora, cand se pozeaza la o adancime mai mica de 1,0m sub drumuri cu incarcare, se recomanda protejarea conductelor cu un strat de beton. Adancimea santurilor de pozare in cazul executarii fara sprijiniri si in functie de tipul terenului si inclinatia taluzului sunt indicate in tabelul urmator. In orice alta situatie trebuie sa se asigure sprijinirea malurilor santului.
Terenul Denumire Mod de lucru In cazul sapaturii verticale 0,0 0,0 1,7 1,0 2/4
Adancimea admisa a sapaturii 3/4 4/4 5/4 6/4 7/4
In cazul pantei 0,8 0,0 3,0 1,5 1,0 0,0 4,0 2,0 1,2 0,8 5,0 3,0 1,5 1,0 7,0 4,0 3,0 1,5 7,0 4,0 3,0 2.5 7,0 4;0
Teren granulos afanat Argila compacta
Uscat cu apa freatica Uscat cu apa freatica
Realizarea patului de pozare
- 51 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Realizarea fundului santului de pozare trebuie executata cu mare atentie: se va asigura o suprafata neteda, fara pietre, si cu o stabilitate corespunzatoare pentru primirea conductelor, respectiv stratului de pozare. Daca in cazul excitarii mecanice a santului nu se poate garanta realizarea fundului in mod uniform, ultimii 20 de cm se vor sapa manual. In cazul in care se executa lucrari de egalizare a fundului santului trebuie asigurata compactarea stratului de egalizare. Durata de viata a conductelor din PVC pentru canalizari este influentata decisiv de calitatea patului de pozare. Se poate renunta la realizarea stratului de pozare daca subsolul prezinta o rezistenta buna la incarcare si este granulos cu Dmax 20mm. Compactarea fundului santului este necesara si in acest caz. In orice alta situatie, trebuie realizat un pat de pozare cu o grosime minima de 10cm, iar in cazul terenurilor stancoase de minim 15cm. In cazul terenurilor nefavorabile, cu continut ridicat de substante organice, etc. este necesara proiectarea unui strat de suport sub stratul de pozare. Natura si compozitia acestuia va fi determinata de catre proiectant in urma unei analize efectuate la fata locului. Pentru realizarea patului de pozare se vor folosi materiale granuloase sau usor coezive, usor de compactat, cu diametrul maxim al granulelor folosite nu mai mare de 20mm. Acest material se va folosi si pentru umplutura de deasupra tevii in grosime de 30cm. In cazul conductelor cu diametre mici, grosimea stratului de pozare nu poate depasi valoare de D/2. Pozarea si montarea conductelor Pozarea conductelor va incepe intotdeauna de la punctul cel mai adanc. Mufa va fi pozata in directia ridicarii pantei. Operatiile necesare pentru imbinarea conductelor intre ele, sau imbinarea cu alte fitinguri sunt: Se curata de praf si alte depuneri capatul tevii ce trebuie introdus in fiting, iar fitingul se va curata la interior, inclusiv garnitura de etansare cu o carpa curata. Se aplica un strat subtire de lubrifiant atat pe garnitura cat si pe capatul tevii. Nu se va folosi ca lubrifiant uleiul sau grasimea. Se impinge fitingul in teava pana la maxim si se marcheaza cu un creion. Capatul tevii trebuie tras inapoi din fiting, aproximativ 3mm pentru fiecare metru de teava intinsa de la ultima imbinare pana la noua imbinare, dar nu mai mult de 10mm.
Tevile si fitingurile se vor monta in conformitate cu panta si directia prescrisa in proiect. In cazuri exceptionale, tevile cu DN100 si DN200 pot fi asezate conform desenului urmator: Se recomanda a nu se depasi valorile din tabel. Peste DN 200 tevile trebuie montate drept fara a fi tensionate. Inaltimea maxima h (in m) in functie de lungime DN 100 125 150 8m 0,24 0,21 0,17 12m 0,54 0,48 0,38 16m 0,97 0,85 0,67
- 52 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS 200 0,13 0,30 0,53
Taierea si sanfrenul tevilor Taierea tevilor se va realiza cu un ferastrau pentru plastic sau cu o lama de bonfaer. In cazul tevilor cu diametru mare se poate utiliza un disc de taiere. Taierea se va face la un unghi de 90 de grade dupa care capetele tevii trebuie debavurate. Dupa debavurare se va executa un nou sanfren in conformitate cu desenul de prezentat. La fitinguri nu se permite scurtarea acestora, pentru ca in acest caz, rezistenta acestora nu mai este asigurata. Umplerea santului si compactarea Asa cum s-a prezentat anterior, materialul de umplere va fi similar cu cel din care s-a realizat patul de pozare. Asezarea si compactarea materialului de umplere se va realiza manual, iar pentru compactare se vor folosi maiuri de mana din lemn, cu colturi rotunjite. Umplutura se va realiza intr-un strat de 30 de cm, deasupra generatoarei superioare a conductei. In zona conductei, umplutura se va realiza in straturi succesive de maxim 15cm. Locul si intensitatea compactarii sunt indicate cu sageti, in figura alaturata. Se va urmari ca teava sa nu fie deplasata. De aceea se recomanda ca umplerea si compactarea sa aiba loc pe ambele pari ale conductei si in acelasi timp. Tevile usoare trebuie sustinute la ingropare, pentru a nu se deplasa. Este interzisa realizarea umplerii in zona conductei prin basculare. In tabelul de mai jos se gasesc valorile orientative de compactitate pentru diferitele zone ale gropii de montaj: In tabelul de mai jos se gasesc valorile orientative de compactitate pentru diferitele zone ale gropii de montaj: Trg grad de compactare (%) Zona conducta Zona conducta Incarcari de suprafata Trg1 Trg2
Zona conducta Trg3
Drumuri principale 85 90 95 Drumuri secundare 85 85 90 Trotuare 85 80 85 Zone verzi 85 80 80 Este interzisa realizarea umplerii in zona conductei prin basculare. In cazul unor straturi de acoperire mai mari de 3m, gradul de compactare de 85% din zona de conducta s-a dovedit a fi prea mic. In aceste cazuri, conform aprecierii proiectantului se poate proiecta un grad de compactare intre 85 - 90%. Un grad de compactare mai mare de 90% in zona de conducta se recomanda numai in cazuri exceptionale. Utilajele grele de compactare se pot utiliza numai pentru straturile aflate cu cel putin 1m deasupra conductei.
- 53 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Gradul de compactare uniform de 85% dat pentru zona de conducta rezulta din experienta practica. In cazul in care calculele dinamice dau rezultate corespunzatoare numai pentru un grad de compactare mai mare de 90%, atunci se va executa un pat de pozare cu un amestec de nisip ciment de 6:1 sau 8:1 executat manual. executat manual. In cazul unor pante mari, protectia impotriva alunecarii patului de pozare si al conductei se poate asigura prin aplicarea unor dinti de beton (vezi fig). Distantele dintre acestia se vor aprecia de catre proiectant in functie de conditiile de teren si de prezenta apelor freatice. Pentru aceasta, se recomanda urmatoarele: In cazul pantelor mai mari de 10% si prezenta apelor freatice deasupra zonei de conducta si daca distanta intre caminele de vizitare este mai mare de 80m, atunci este indicata realizarea dintilor din beton din 50 in 50 de metri. La realizarea umpluturilor trebuie procedat cu grija si in cazul straturilor aflate deasupra zonei de conducta. Pentru realizarea umpluturii in zona II se poate utiliza terenul rezultat din sapaturi daca se poate atinge gradul de compactare din tabelul anterior. In zona II nu este admisa reumplerea prin basculare deoarece acest lucru ar putea provoca deformatii locale. Reumplerea se face in straturi de 20-25cm, urmata de compactare mecanica cu utilaje usoare. Compactarea zonei III, aflata sub artere de circulatie se va executa cu grija deosebita. Gradele de compactare cerute se pot realiza cu soluri granulate si cu compactare mecanica eficienta. Evolutia defromatiilor in timp si pastrarea acestora intre parametrii doriti este influentata semnificativ de realizarea patului de pozare si modul de reumplere. Cu respectarea conditiilor prezentate deformatiile pot fi caracterizate de graficul de mai sus. 4.3. PROBE, VERIFICARI SI RECEPTIA INSTALATIILOR DE CANALIZARE
Instalatiile de canalizare a apelor uzate menajere se supun probelor de etanseitate si de functionare. Proba de etanseitate necesita umplerea instalatiei cu apa, pana la nivelul de refulare prin obiectele sanitare, dupa care se probeaza toate punctele de imbinare. Punctele de imbinare ce se inchid cu masti, se incearca pe parcursul lucrarii, inainte de inchiderea acestora. Proba de functionare se executa prin punerea in functiune a obiectelor sanitare. Cu prilejul incercarii de functionare se controleaza si pantele, piesele de curatire, sustinerea conductelor, etc.
- 54 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS 5. INSTALATII DIN OTEL ZINCAT PENTRU EXECUTIA SISTEMULUI DE INSTALATII INTERIOARE DE STINS INCENDII 5.1. MATERIALE UTILIZATE
Se vor utiliza materiale si echipamente omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din standardele in vigoare sau poseda certificate de omologare si vor fi insotite de certificate de calitate. Se vor utiliza conducte din otel zincat pentru instalatii de apa. Toate partile componente ale instalatiei ce intra in contact cu apa sunt materiale in conformitate cu standardele privind alimentatia. Determinarea ariei de extindere si clasificarea in grupa de risc de incendiu sunt facute in conformitate cu legile in vigoare. 5.2. EXECUTAREA LUCRARILOR
La inceperea lucrarilor se vor indica constructorului golurile necesare pentru trecerea conductelor, urmarindu-se daca acestea se realizeaza in conformitate cu necesitatile de montaj ale instalatiilor. Traseele conductelor, pozitiile pieselor de sustinere si a pieselor speciale se vor materializa cu creta (vopsea) pe peretii nefinisati ai constructiilor. La trasarea conductelor se va urmari realizarea pantelor necesare pentru aerisirea instalatiilor. Operatiile principale de prelucrare a tevilor in vederea punerii lor in opera se pot grupa astfel: - operatii de taiere la dimensiunile necesare montajului; - operatii de filetare. In functie de nivelul de dotare al formatiei de lucru sau al santierului, aceste operatii pot fi executate manual sau mecanic cu ajutorul unor masini unelte. Taierea se poate realiza manual cu ajutorul ferastraului manual (bomfaier). Pentru realizarea acestei operatii, teava este fixata in menghina astfel incat linia de taiere sa fie aproape de falcile menghinei ceea ce nu va permite vibrarea tevii in timpul taierii. Dupa taierea tevilor, capetele acestora prezinta bavuri care trebuiesc curatate manual cu ajutorul unei pile plate sau semi-rotunda. Filetarea este operatia pregatitoare prin care tevile sunt prelucrate in vederea asamblarii. Filetul se obtine prin taiere, cu ajutorul filierei, pe suprafata exterioara a tevii, a unui sant elicoidal. Filetul se caracterizeaza prin pasul sau care este distanta masurata pe generatoarea intre doua spire. O alta caracteristica a filetului executat la tevi este profilul sau triunghiular, care comparativ cu filetul mecanic, asigura o etanseitate mai buna. Pentru filetare, teava se fixeaza in menghina bancului de lucru avand capatul scos putin afara. Inaintea de inceperea lucrului se vor verifica urmatoarele: - capatul taiat al tevii sa fie perpendicular pe axa ei pentru a permite asezarea corecta a clupei ale carei bancuri trebuie sa prinda uniform intreg perimetrul tevii. Verificarea perpendicularitatii sectiunii taiate se face cu echerul, iar eventuala abatere se corecteaza. - materialul tevii sa nu fie otelit deoarece ar necesita numeroase treceri ale cuplei pana la taierea normala a filetului provocand in acelasi timp o uzura rapida a bancurilor. Verificarea se face cu ajutorul unei pile care in cazul materialului otelit, aluneca pe suprafata tevii. Cand stratul otelit este subtire se poate indeparta cu ajutorul unei pile.
- 55 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS - interiorul tevii sa fie curat pe toata lungimea ei, iar la capatul taiat sa fie indepartate bavurile atat la exterior, cat si la interior - bacurile sa fie curate, fara resturi de span de la taierea anterioara Filetarea se incepe prin ungerea cu ulei a capatului tevii dupa care se potrivesc bacurile clupei, tinand seama ca filetul se obtine numai prin mai multe treceri cu cupla si deci bacurile trebuie apropiate progresiv, prin reglaj, de pozitia finala de taiere. Numarul de treceri ale cuplei necesar pentru realizarea corecta a filetului depinde de starea de uzura a bacurilor si de duritatea materialului tevii. Pentru a se obtine aceeasi adancime de taiere pe intreg perimetrul tevii la asezarea cuplei se va urmarii ca axa de taiere a bacurilor sa coincida cu axa tevii. Calitatea imbinarii depinde de respectarea lungimii de taiere a filetului care trebuie sa fie mai mare decat jumatate din lungimea mufei si deci taierea trebuie continuata pana cand marginea bacului depaseste cu doua spire capatul tevii. La tevi de diametre mai mari, nefiind posibila rotirea continua a clupei din cauza efortului mare necesar, se vor face intreruperi la fiecare sfert de rotire, evitandu-se insa smuciturile. Dupa taiere, filetul se incearca cu mana cu o mufa sau un fiting si se apreciaza ca a fost bine taiat cand mufa se insurubeaza greu cu mana. Filetul obtinut trebuie sa prezinte o taietura curata si lucioasa. In cazul utilizarii masinii de filetat cu bacuri se procedeaza astfel: - se aleg bacurile potrivite pentru dimensiunea de teava care urmeaza a se fileta si se monteaza in masina - se introduce teava in dispozitivul de fixare - se introduce teava in cupla si se porneste masina In timpul realizarii filetului se va introduce lichid de racire si ungere pe locul de taiere. Cand se ajunge la lungimea stabilita se va opri masina si se inlatura teava filetata. Filetele existente la cele doua capete trebuie sa fie in perfecta stare pentru a putea fi folosite. Imbinarea prin filet se face insuruband pe toata spirele filetului un strat de canepa cu fir lung, imbibat cu miniu de plumb amestecat cu ulei de in dublu fiert. In loc de canepa se poate folosi si teflonul. Tevile trebuie sa se monteze cu ajutorul bridelor de fixare. La trecerea conductelor prin pereti se vor monta mansoane de protectie care sa permita miscarea libera la dilatare a tevilor. La traversarea planseelor, tuburile de protectie vor depasi nivelul pardoselii finite cu 2-3 cm. Pe portiunile de traversare a elementelor de constructie nu se vor face imbinari. Executia golurilor de trecere a conductelor se va face fara a se afecta armatura de otel beton existenta. Montarea conductelor orizontale trebuie astfel incat sa exise posibilitatea evacuarii aerului din conducte, precum si posibilitatea golirii completa de apa a conductelor. Panta normala a conductelor va fi de 3-5% (pe portiuni reduse admitandu-se si 2%) pentru a se asigura dezaerisirea lor. 5.3. REGLAREA INSTALATIEI, PROBE, VERIFICARI
Probarea conductelor se efectueaza la o presiune de 1,5 ori mai mare decat presiunea de regim, insa minimum 6 bar, timp de 20 min. Proba se executa dupa aerisirea instalatiei. In vederea receptiei se va urmari daca executarea lucrarilor s-a efectuat in conformitate cu documentatia tehnico-economica si cu prescriptiile tehnice in vigoare si anume: - echiparea cu armaturi corespunzatoare si accesibilitatea lor; - respectarea traseelor conductelor; - folosirea materialelor prevazute; - functionarea normala si silentioasa a instalatiilor;
- 56 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS - rigiditatea fixarii in elementele de constructii a conductelor si aparatelor; 6. MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI NORME P.S.I. In documentatia tehnica s-au prevazut solutii care sa asigure conditii de executie fara pericol de accidentare si cu siguranta maxima in exploatare, cu respectarea legislatiei si a actelor normative referitoare la proiectarea si executia lucrarilor privind protectia muncii si PSI, dupa cum urmeaza: - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9; - Legea protectiei muncii nr. 90/1996 si Normele Metodologice de Aplicare; - Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii, elaborat de MLPAT cu ordinul nr. 9/N/15.03.1993; - Norme specifice de protectie a muncii, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale Departamentul Protectiei Muncii, referitoare la activitatile de: sudare si taierea metalelor; transportul si depozitarea oxigenului; activitati de vopsire; constructii si confectii metalice (anul 1994); - Norme generale de protectia muncii, aprobate cu ordinul MMPS nr. 578/DB/5840 din 20/26.11.1996; - Norme generale de protectie impotriva incendiilor, la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor, Decret nr. 290/1997; - Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului, indicativ P 118 99; - Ordonanta Guvernului privind apararea impotriva incendiilor, aprobata cu Legea nr. 212/1997. In timpul executiei lucrarilor se vor lua toate masurile de protectie a muncii si PSI, astfel incat desfasurarea lucrarilor sa se faca in deplina siguranta atat pentru personalul de executie cat si pentru constructiile, instalatiile, caile de circulatie si personalul din zona. 7. STABILIREA NIVELULUI PROIECTULUI CALITATIV PENTRU REALIZAREA
Proiectul prevede respectarea urmatoarelor reglementari: - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9; - Legea 10/1995; - Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii; - Regulament privind controlul de stat al calitatii constructiilor; - Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora; - Regulament privind agrementul tehnic pentru produse si echipamente noi in constructii; - C 56 Caiet 29 Normativ pentru verificarea si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente (C56 85); - C 167/1997 Intocmirea si pastrarea cartii tehnice a constructiilor. Durata medie de via a materialelor prevzute a se pune n oper prin prezentul caiet de sarcini este de 10 ani, constructorul avnd obligaia de a prezenta la fazele de verificare a calitii lucrrilor certificate de conformitate din care s reias durata medie de via a materialelor.
- 57 -
Caiet de sarcini
- Instalatii Termice CUPRINS 1. 2. 3. Date generale;
Standarde si normative de referinta; Centrala Termica 3.1.Materiale utilizate; 3.2.Executarea lucrarilor; 3.3.Alte instructiuni; Instalatii din polipropilena pentru executia sistemului de incalzire; 3.1. Materiale utilizate; 3.2. Executarea lucrarilor; 3.3. Reglarea instalatiei, probe, verificari; Instructiuni de expoatare a centralei termice; 5.4. Verificari, incercari si probe in vederea punerii in functiune a instalatiilor de incalzire; 5.5. Prevederi generale privind exploatarea instalatiilor; 5.6. Exploatarea centralelor termice; Masuri de protectia muncii si norme p.s.i. Stabilirea nivelului calitativ pentru realizarea proiectului 1. DATE GENERALE
4.
5.
6. 7.
1.1 Denumirea obiectivului de investitii pentru care s-a elaborat caietul de sarcini: EXTINDERE COAL GENERAL NR. 2 CU SLI DE CLAS CU SLI DE CLAS 1.2 Elaborator: S.C. NDC Proiect SRL 1.3 Beneficiar: PRIMRIA ORAULUI RNOV 1.4 Faza de proiectare: P.Th.+D.E. 1.5 Obiectul caietului de sarcini: prezentul caiet de sarcini cuprinde sarcinile generale care descriu elementele tehnice mentionate in plansele de instalatii aferente obiectivului de investitie din cuprinsul lucrarii si prezinta informatii, precizari si prescriptii complementare desenelor. 1.6 Nominalizare planse: Instalatii termice Plan Demisol Instalatii termice Plan Parter Instalatii termice Plan Etaj Instalatii termice Plan Mansarda Instalatii termice Plan Centrala Termica Instalatii termice Schema Coloanelor Instalatii termice Schema Functionala Instalatii termice Detaliu Distribuitor/Colector Instalatii termice Tabel de componenta Instalatii termice Detaliu butelie de egalizare Instalatii termice Detaliu vas de aerisire
- 58 -
IT.01 IT.02 IT.03 IT.04 IT.05 IT.06 IT.07 IT.08 IT.09 IT.10 IT.11
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS 2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Prezentul capitol cuprinde conditiile tehnice de executie si montaj a lucrarilor, calitatea materialelor si echipamentelor, normative si standarde ce trebuie respectate, precum si prevederi de protectia muncii, inspectii, probe si verificari pentru instalatia de incalzire. Agentul termic este apa calda produsa de centrala termica proprie. La executarea si exploatarea instalatiilor de incalzire centrala se vor respecta urmatoarele normative: STAS 2250/73 Elemente pentru conducte Presiuni nominale. Presiuni de lucru maxim admisibile I 13-94 privind instalatiile de incalzire I 13/1-96 privind exploatarea instalatiilor de incalzire centrala C 142-85 privind termoizolatiile C 56/75 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatiile aferente Instructiuni tehnice pentru echilibrarea hidraulica prin diafragme a instalatiei termice; I.13-94 Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor incalzire centrala, cu anexele aferente; I. 6-66 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiei de gaz metan C.I. 107-80 Normativ pentru proiectare, executarea si receptionarea instalatiei termice; C.142-85 Instructiuni tehnice pentru executarea termoizolatiilor la elementele de instalatii; I.14-79 Normativ pentru protectia contra coroziunii a constructiilor metalice inglobate; C.56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente. I.17-79 Normativ pentru efectuarea incercarilor de presiune la conductele tehnologice din otel; C. 371-75 Prescriptii tehnice pentru proiectarea, executarea, instalarea, exploatarea si verificarea cazanelor de apa calda; C. 15-77 Prescriptii tehnice pentru conducte sub presiune; PR.910-61 Instructiuni pentru receptia termotehnica a cazanelor in instalatiile de incalzire centrala; STAS 3427 Cosuri si canale de fum pentru instalatii de incalzire centrala, prescriptii de calcul termotehnic; STAS-urile sunt cuprinse in anexe de la normativ I.13. Instalatia de incalzire se executa cu urmatoarele materiale: Armaturi : robinet cu sfera, cu mufe, pentru goliri robinet automat pentru aerisire Pn=6 bar. supape de sens sau robinet de retinere cu clapeta filtre de impuritati teava din polipropilena
La alegerea beneficiarului se pot utiliza si alte tipuri de materiale, cu conditia respectarii caracteristicilor tehnice si a calitatii acestora. Materialele folosite in instalatiile din prezentul proiect vor avea dimensiunile si tolerantele prevazute in normele interne ale furnizorilor. Toate materialele vor fi insotite de certificate de calitate. La executarea instalatiilor din centrala termica se vor utiliza tevi din otel. Conductele se livreaza de catre producator la lungimi standardizate in bare. Prelucrarea lor in vederea introducerii
- 59 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS in opera este necesara ca lungime, forma si mod de imbinare. Operatiile de imbinare se pot executa manual, cu unelte de santier, la locul de montare sau cu masini unelte in atelierul santierului. La realizarea instalatiei de distributie, respectiv montajul tevilor, trebuie respectate instructiunile referitoare la: - racordarea tevilor folosind adaptori (fitinguri) adecvati - indoirea tevilor - executarea filetelor Pentru a realiza o etansare corecta este necesara o taiere precisa si perpendiculara pe axa tevii, taierea realizandu-se cu ajutorul unor dispozitive speciale. Conductele se monteaza cu panta asigurand golirea si aerisirea centralizata sau locala a instalatiei, printr-un numar minim de dispozitive si armaturi. Pozitionarea armaturilor se face astfel incat sa permita manevrarea, deplasarea partilor mobile si demontarea partiala sau totala, in vederea intretinerii si reparatiilor. 3. CENTRALA TERMICA Prescriptiile din prezentul caiet de sarcini se refera la centrala termica avand urmatoarele caracteristici: - fluidul incalzitor: apa; - agentul termic incalzitor: apa calda 75/65C; - duritatea apei: 0,3; - generator de caldura: doua cazane pe combustibil gazos cu sarcina termica de 108 kW de fabricatie interna sau din import, omologate; - randamentul cazanului: 0,95; - combustibilul utilizat: gaze naturale; - presiunea apei in instalatie: max. 6 bari.
3.1
Materiale utilizate
Se vor utiliza numai materiale si echipamente omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din standardele in vigoare sau poseda certificate de omologare si vor fi insotite de certificate de calitate. Principalele materiale de instalatii: - teava din polipropilena ; - robinete conform specificatiilor din planse; - supape de siguranta conform specificatiilor; - vane de echilibrare - regulatoare de presiune - suporti si bride de prindere standardizati; - izolatie termica tip K-flex;
3.2
Executarea lucrarilor
Lucrarile de instalatii propriu-zise incep numai dupa ce utilajele au fost amplasate pe postamente sau console. Inaintea pornirii cazanului se verifica urmatoarele: - alimentarea cu curent electric sa fie oprita; - instalatia electrica sa fie conforma cu specificatiile din cartea tehnica a cazanului; - legaturile electrice sa fie corect executate;
- 60 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS siguranta electrica sa fie dimensionata conform cu curentul absorbit de instalatie: instalatia electrica sa fie corect impamantata; instalarea cazanului sa fie corecta; cazanul sa fie asezat orizontal; cazanul sa fie intreg, nelovit, sa nu apara scurgeri de apa, sistemul de incalzire si cazanul trebuie sa fie pline cu apa si inchise corespunzator; toate supapele si robinetele de golire trebuie sa fie inchise. Robinetele de pe tevile de tur si retur sa fie deschise; turul trebuie sa fie neobstructionat; centrala termica sa aiba priza de aer, gol de ventilatie, plasa se sarma a prizei de aer sa nu fie acoperita; reteaua de alimentare cu gaz si contorul trebuie sa fie dimensionate corespunzator pentru tipul cazanului utilizat si sa corespunda prescriptiilor tehnice pentru arzator;
3.3
Alte instructiuni - la exploatarea centralelor termice se vor respecta normele de tehnica securitatii muncii si normele de paza contra incendiului; - odata la 30 zile se face verificarea functionarii tuturor armaturilor cu elemente de automatizare, a pompelor, elementelor de siguranta, cazanelor; - la scaderea apei din instalatie se va completa apa pierduta urmarind si eliminand cauza pierderilor de apa; - se vor face verificari periodice ale instalatiilor inlaturandu-se defectiunile; - este interzisa functionarea instalatiei incomplet umplute cu apa. 4. INSTALATII DIN POLIPROPILENA PENTRU EXECUTIA SISTEMULUI DE INCALZIRE
3.1.
MATERIALE UTILIZATE
Se vor utiliza materiale si echipamente omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din standardele in vigoare sau poseda certificate de omologare si vor fi insotite de certificate de calitate. Se vor utiliza conducte din polipropilena pentru distributie, coloane si racorduri. Calitatea izolarii fonice a tevii din polipropilena, raportata la curgerea apei si la socurile hidraulice dintr-o cladire, produc un sunet infundat, sters. De aceea transmiterea sunetului este mult mai redusa comparabil cu tevile metalice. Tevile si fitingurile din polipropilena sunt compatibile cu clasificarea de incendiu B2 (normal inflamabil). Comparativ cu produsele naturale, lemn, pluta, lana etc., tevile din polipropilena nu arata o crestere a toxicitatii din rezultatul de ardere. De aceea, in caz de incendiu, nu exista riscul dezvoltarii de dioxine. Masurile impotriva transmiterii (extinderii) focului si a fumului sunt extinctoarele. Acestea sunt pozitionate, la cerere, in pasajele de trecere in cladiri, pe pereti rezistenti la incendiu. Perioada de rezistenta la foc este perioada minima, calculata in minute, necesara pe timpul incendiului pentru a lua masurile de precautie pentru prevenirea extinderii focului sau a fumului. Marirea acestei rezistente depinde si de tipul de izolatie al tevii. Determinarea ariei de extindere si clasificarea in grupa de risc de incendiu sunt facute in conformitate cu legile in vigoare. Acestea sunt facute cu acordul Departamentului de control al
- 61 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS cladirilor sau Departamentului de protectie impotriva incendiilor. Ideea de baza este ca trecerile prin pereti cu trasee de teava trebuiesc facute cu acelasi tip de teava. 3.2. EXECUTAREA LUCRARILOR
La inceperea lucrarilor se vor indica constructorului golurile necesare pentru trecerea conductelor, urmarindu-se daca acestea se realizeaza in conformitate cu necesitatile de montaj ale instalatiilor. Traseele conductelor, pozitiile pieselor de sustinere si a pieselor speciale se vor materializa cu creta (vopsea) pe peretii nefinisati ai constructiilor. La trasarea conductelor se va urmari realizarea pantelor necesare pentru aerisirea instalatiilor. Imbinarea conductelor din polipropilena se recomanda a fi executata aparate speciale pentru acest tip de material. Colierele pentru fixarea tevilor trebuie sa corespunda diametrului exterior al tevilor. Mai mult, este important ca elementele de prindere sa nu deterioreze suprafata tevilor Materialele/elementele ideale de fixare a tevilor sunt cele captusite/prevazute cu cauciuc. Acestea sunt realizate special pentru utilizarea lor in cazul tevilor din plastic. Alegerea materialului pentru fixare si folosirea lui trebuie sa fie stabilita - punct fix; - punct de alunecare. Punctele fixe La amplasarea punctelor fixe, conductele sunt impartite in segmente separate. In principal, punctele fixe trebuie calculate si amplasate in asa fel incat fortele de dilatare ale a tevilor precum si incarcarile suplimentare sa fie preluate de acestea. Conductele verticale pot fi montate rigid. Coloanele nu necesita lire/ compensatoare de dilatatie, cu conditia ca punctele fixe sa fie amplasate imediat inainte sau dupa o ramificatie. Pentru a compensa fortele care rezulta din dilatarea liniara a conductelor, trebuie sa existe un numar suficient de elemente de fixare. Colierele/ bridele de fixare indeplinesc toate cerintele mentionate si tinand seama de urmatoarele instructiuni de montare sunt ideale pentru realizarea punctelor fixe. Acest tip special de bride de fixare prevazute cu cauciuc ofera siguranta in realizarea protectiei mecanice a suprafetei tevii. Punctele mobile Acestea trebuie sa permita miscarea axiala a tevilor. La amplasarea punctelor de alunecare trebuie sa se tina seama ca miscarea conductelor sa nu fie obstructionata de fitingurile si armaturile instalate in apropierea lor. Caracteristicile speciale ale bridelor de fixare a tevilor le confera calitatea de a fi folosite pentru izolarea fonica si atunci cand sunt montate respectand instructiunile de mai jos, sunt perfecte pentru instalatiile cu puncte de alunecare. - instructiuni pentru instalare Bridele/colierele de fixare sunt cele mai indicate pentru instalatiile prevazute cu puncte fixe si mobile. Distantele de amplasare depind de tipul de teava. Fixare Punct de alunecare Teava cu insertie de FC 1 distantier Teava cu insertie de Al 2 distantiere
- 62 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Punct fix nu necesita distantier 1 distantier
La montarea conductelor trebuie tinut cont si de dilatarea liniara a conductelor. Dilatarea liniara a tevilor depinde de temperatura la care este supus materialul din care sunt realizate. De aceea, tevile de apa rece nu prezinta dilatare liniara si, in consecinta/prin urmare nu trebuie sa fie luata in considerare. Din cauza dilatarii materialului sub actiunea caldurii, dilatarea liniara trebuie luata in considerare in mod special in cazul instalatiilor de apa calda si a instalatiilor de incalzire. Aceasta necesita o diferentiere a tipurilor de instalatii -instalatii ingropate -instalatii realizate in canale -instalatii aparente - instalatii ingropate: In acest caz nu este necesar sa se ia in considerare dilatarea tevii . Cele de mai jos sunt valabile si in cazul tevilor neizolate, in concordanta cu reglementarile curente. Dilatarea liniara, functie de temperatura, este impiedicata prin prevederea de incluziuni/ insertii in pardoseala, realizate din beton sau mortar. Efortul de compresiune si solicitarea la intindere, rezultate, nu sunt periculoase fiind preluate de material. - instalatii ingropate in canale: Deoarece tevile cu insertie de Al, cu insertie de FC si cele pentru apa calda si rece fara componente de stabilizare prezinta dilatari lineare diferite, punctele de ramificatii din conducta trebuie sa fie montate potrivit tipului de teava ales. In cazul amplasarii unui brid de fixare (punct fix) inaintea fiecarei ramificatii, dilatarea liniara a tevilor poate fi ignorata. In general, coloanele pot fi montate rigid, fara rost de dilatare. Dilatarea este directionata in spatiul/pe lungimea dintre doua puncte fixe, unde nu are nici un efect. In plus, trebuie respectata o distanta maxima de 3m intre doua puncte fixe. La tevi pentru apa calda/rece, montarea coloanelor, in acest caz, necesita prezenta unei tevi de derivatie care este suficient de elastica pentru a prelua dilatarea totala. 4. Aceasta se poate asigura printr-o fixare corespunzatoare a coloanei; 5. Un manson din teava potrivit confera de asemeni o elasticitate suficienta; 6. Mai mult, montarea unui cot / suport elastic ofera o elasticitate corespunzatoare. - instalatii aparente: In cazul tevilor montate aparent (ex. in subsol), aspectul acestora este important si de acea nu trebuie sa existe deformare. Tevile PP pentru apa rece si cele cu insertie de Al si FC pentru apa calda si incalzire fac acest lucru posibil. Coeficientul de dilatare liniara al tevilor fusiotherm fara componente de stabilizare este 3 =15,00 10 5 ( K 1). De aceea se recomanda ca tevile sa se monteze aparent acolo unde dilatarea liniara trebuie sa fie luata in calcul. Acest lucru nu este valabil pentru instalatiile verticale realizate din acest tip de teava.
Asemanator cu tevile metalice, tevile trebuie sa se monteze cu ajutorul bridelor de fixare. In cazul tevilor montate aparent, coeficientul de dilatare l trebuie sa fie luat in considerare din faza de proiectare. Traseul tevii trebuie proiectat in asa fel incat teava sa se poata deplasa in timpul dilatarii stabilite. Urmatoarele posibilitati sunt gandite pentru a compensa dilatarea liniara. - compensator curbat (in forma de L)
- 63 -
Caiet de sarcini

- compensator de dilatare (in forma de U) In cele mai multe cazuri, schimbarile de directie pot fi folosite pentru a compensa dilatarile lineare ale tevilor. Lungimea laturii deformate trebuie sa fie calculata dupa cum se arata in urmatorul exemplu.
In cele mai multe cazuri, schimbarile de directie pot fi folosite pentru a compensa dilatarile lineare ale tevilor. Daca dilatarea liniara nu poate fi compensata prin schimbarea de directie, devine necesara montarea unui compensator de dilatatie. Construirea /realizarea lui presupune o lungime corespunzatoare a tevilor si patru unghiuri de 90. Se tine seama de lungimea de deformatie L s precum si de marimea deformatiei A min, in realizarea compensatorului. Izolatia termica Tevile si fitingurile PP trebuie izolate impotriva pierderilor de caldura. Grosimea izolatiei depinde de instalatia respectiva. Conductivitatea termica a tevilor realizate din polipropilena PP-R80 este 0.15 W/Mk. Din punct de vedere al transferului de caldura, tevile si fitingurile PP ofera un grad mai mare de autoizolare comparativ cu tevile metalice. In scopul determinarii grosimii izolatiei tevilor, al caror diametru nu este stipulat in standarde, pentru stabilirea grosimii izolatiei se va considera drept criteriu diametrul exterior al tevii. Comparativ cu sistemele de tevi metalice, in cazul celor din PPR80 grosimea izolatiei se reduce. Grosimea izolatiei recomandata a izolatiilor: Conductivitatea termica Dimensiuni 16 mm 20 mm 25 mm 32 mm 40 mm 50 mm 63 mm 75 mm 90 mm 0,030 [W/mK] 0,035 [W/mK] 0,040 [W/mK] Grosimea minima a izolatiei [mm] 50% 100% 50% 100% 50% 100% 6,1 12,8 8,0 17,0 10,1 22,2 6,1 12,9 7,8 18,8 9,7 21,6 6,0 13,0 7,6 18,7 9,3 21,0 9,4 19,9 11,8 25,5 14,4 32,2 9,3 19,8 11,5 25,1 13,9 31,2 9,0 19,7 11,0 24,7 13,2 30,2 13,1 27,9 15,9 35,0 19,0 42,9 15,6 33,4 19,0 41,7 22,6 51,1 18,8 40,2 22,8 50,1 27,1 61,3
La trecerea conductelor prin pereti se vor monta mansoane de protectie care sa permita miscarea libera la dilatare a tevilor. La traversarea planseelor, tuburile de protectie vor depasi nivelul pardoselii finite cu 23 cm. Pe portiunile de traversare a elementelor de constructie nu se vor face imbinari. Executia golurilor de trecere a conductelor se va face fara a se afecta armatura de otel beton existenta. Panta normala a conductelor va fi de 3% (pe portiuni reduse admitandu-se si 2%) pentru a se asigura dezaerisirea lor. 5. INSTRUCTIUNI DE EXPOATARE A CENTRALEI TERMICE 5.1. Verificari, incercari si probe in vederea punerii in functiune a instalatiilor de incalzire.
- 64 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Verificarile, incercarile si probele prealabile punerii in functiune se fac atat la in instalatiile de incalzire noi sau modernizate, cat si la instalatiile la care s-au efectuat reparatii capitale. Acestea se pot efectua la intreaga instalatie sau pentru parti din instalatie. Verificarile, incercarile si probele se executa conform "Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala" I 13 si a altor reglementari specifice. Inaintea efectuarii probelor se verifica: - concordanta instalatiilor cu proiectul de executie; - caracteristicile echipamentelor si concordanta acestora cu proiectul; - dimensiunile materialelor, conductelor, fitingurilor, armaturilor etc; - pozitiile si amplasamentul aparatelor si echipamentelor; - pozitiile si caracteristicile elementelor de automatizare (masura, comanda si executie); - suportii, pantele si pozitiile conductelor, corespunzator schemelor si planurilor de instalatii; - protectia anticorosiva si termoizolatiile instalatiilor; - conformarea si masurile antiseismice ale conductelor, accesoriilor, aparatelor si echipamentelor; - calitatea sudurilor. Verificarile caracteristicilor elementelor componente se fac pe baza certificatelor de calitate, si dupa caz, a agrementarelor tehnice, puse la dispozitie de furnizori. Probele la care se supun instalatiile sunt: - proba la rece; - proba la cald; - proba de eficacitate; - proba de functionare a echipamentelor. Proba la rece se face in scopul verificarii etanseitatii si a rezistentei mecanice a instalatiei de incalzire. Proba la cald are drept scop verificarea etanseitatii, a modului de comportare la dilatare si contractare a instalatiei de incalzire si a circulatiei agentului termic la temperatura nominala. Proba de eficacitate se face in scopul verificarii realizarii de catre instalatie a parametrilor prevazuti in proiectul instalatiei. Proba de functionare consta in verificari facute asupra utilajelor si aparatajelor componente ale instalatiilor de incalzire, in timpul functionarii acestora. Verificarile se efectueaza asupra cazanelor, arzatoarelor, pompelor, schimbatoarelor de caldura, compresoarelor, vaselor de expansiune, sistemelor de reglare automata, sistemelor de tratarea apei, automatizarii. Proba de functionare poate fi simultana cu proba de eficacitate sau cu proba la cald, 5.2. Prevederi generale privind exploatarea instalatiilor
Reglarea instalatiilor Reglarea instalatiilor de incalzire se realizeaza conform prevederilor proiectului, in scopul asigurarii in cladiri a temperaturilor interioare corespunzator cerintelor consumatorilor si a normelor in vigoare (Normativul I 13, SR 1907 etc). Distribuirea corecta si continua a debitului de caldura necesar incalzirii se face corespunzator conditiilor climatice (temperatura exterioara si viteza vantului) si temperaturilor interioare necesare in incaperile constructiilor, tinand seama de regimul de utilizare (zi, noapte etc), prin reglarea regimului hidraulic si de temperatura al agentului termic. Reglarea se realizeaza prin urmatoarele operatii: - stabilirea parametrilor agentilor termici; - masurarea parametrilor (debit, temperatura);
- 65 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS - compararea parametrilor masurati cu cei prevazuti in proiect; - comandarea si actionarea organelor de reglare. In acest scop, instalatiile de incalzire vor fi dotate cu aparatele de masura, control si automatizare conform reglementarilor specifice in vigoare si a prevederilor firmelor producatoare de aparate termice. Reglarea la punerea in functiune Reglarea la punerea in functiune se face in scopul realizarii parametrilor proiectati ai instalatiilor. Dupa umplerea instalatiei se procedeaza la reglarea temperaturii si/sau debitului de agent termic, in raport cu sarcina termica. Dupa o zi de functionare se verifica daca temperaturile agentului termic sunt conform graficului de reglare, iar debitul are valoarea prevazuta in proiect si apoi, daca este necesar, se face reglarea. In cazul sistemelor de incalzire automatizate se verifica functionarea corecta a automatizarii in diverse regimuri, alegandu-se curba de reglaj corespunzatoare instalatiei deservite; se efectueaza setari ale termostatelor. La punerea in functiune se procedeaza la reglarea sistemelor de siguranta astfel incat instalatia sa functioneze in conditii de deplina siguranta. Reglarea pe diverse ramuri, coloane si aparate de incalzire se face cu organe de reglare specifice (manual sau automat), efectul constatandu-se prin citirea manometrelor sau termometrelor prevazute in acest scop. Temperatura de ducere a apei de la consumator la sursa nu trebuie sa fie mai mare decat cea prevazuta in graficul de reglare. Reglarea in timpul functionarii instalatiei Reglarea in timpul functionarii se face in scopul acordarii permanente a parametrilor agentilor termici cu cerintele consumatorilor, corespunzator conditiilor climatice. Reglarea parametrilor agentilor termici se face central, la sursa de producere a caldurii. Sistemele de reglare automata se programeaza in functie de cerintele consumatorilor pentru diverse regimuri de functionare a instalatiei. In functie de mijloacele prin care se efectueaza, reglarea este: - manuala; - automata. In cazul reglarii automate a parametrilor agentilor termici, sesizarea si masurarea temperaturilor interioare si exterioare si variatia parametrilor agentului termic se vor face automat si continuu, corespunzator graficelor de reglare. Graficele de reglare permit reglarea temperaturii agentului termic pe conductele de ducere si pe conductele de intoarcere de la consumator la sursa, corespunzator temperaturii exterioare (reglaj calitativ). Graficele de reglare se stabilesc pentru fiecare tip de instalatie deservita, fiecare zona climatica determinata de temperatura exterioara si tine seama de efectul vantului asupra cladirii. In cazul reglarii automate a functionarii instalatiei de incalzire curbele de reglare se cuprind in memoria regulatorului electronic. Curbele de reglare si temperaturile exterioare de referinta se seteaza corespunzator instalatiei sau ramurilor servite. Reglarea manuala a instalatiei se face de catre personalul care exploateaza instalatia de producere a energiei termice, utilizand graficele de reglare specifice. Reglarea manuala pe baza graficelor de reglare se face prin actionare asupra organelor de reglare sau a termostatelor de lucru ale cazanelor, dupa citirea de catre personalul de intretinere, la anumite intervale de timp, a temperaturilor exterioare. Pe baza acestor temperaturi se citesc din graficul de reglare specific, temperaturile agentilor termici si se efectueaza corectiile necesare. Intervalele de timp la care se efectueaza reglarea sunt conform instructiunilor de exploatare. Manevrele efectuate se noteaza in registrul de inscriere a parametrilor.
- 66 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Valoarea efectiva a temperaturii de intoarcere a agentului termic nu trebuie sa prezinte abateri mai mari de 2 C fata de valoarea indicata in graficul de reglare; in caz contrar se fac corectiile necesare la agentul termic - ducere. In cazul unor temperaturi exterioare mai ridicate, in perioada de tranzitie, se poate realiza exploatarea instalatiei de incalzire in regim intermitent de functionare. Timpul de intrerupere a functionarii instalatiei se alege in functie de zona climatica si, eventual, de zona eoliana in care se afla cladirea. Regimul chimic al apei din instalatiile de incalzire Regimul chimic al apei din instalatiile de incalzire, trebuie astfel asigurat incat sa nu conduca la avarierea sau reducerea eficientei in functionare a instalatiilor. In principal, deficientele se datoreaza depunerii de saruri sau coroziunii elementelor care compun instalatiile de incalzire. Principalii indici de calitate ai apei, de care trebuie sa se tina seama, sunt: aspectul (limpede, incolora si fara suspensii), lipsa uleiului si a dioxidului de carbon din apa, anumite valori maxime atinse pentru oxigenul dizolvat sau alte substante, valori admise pentru pH si duritate. 5.3. Exploatarea centralelor termice
Prevederi generale Cazanul se exploateaza si se verifica dupa prescriptiile ISCIR C 31. Verificari functionale si de siguranta. Probe Verificarile si probele prealabile punerii in functiune a centralei termice sunt cele prevazute anterior, in conformitate cu "Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala" I13. In afara de acestea, se mai prevad verificari functionale si de siguranta specifice pentru elementele componente ale centralelor termice. La aceste cazane se verifica: - randamentul, excesul de aer, consumul de combustibil, temperatura si continutul gazelor arse. - functionarea dispozitivelor de siguranta si a limitatoarelor de temperatura si presiune la atingerea valorilor limita; - intrarea automata in functiune si oprirea cazanelor, reglarea focului conform diagramelor de reglare, pe baza debitului de caldura, a temperaturii agentului termic si a aerului exterior - pornirea si oprirea automata a pompei de circulatie a apei din cazan. La instalatiile cu agent termic apa calda se face controlul si verificarea masurilor de siguranta prevazute in STAS 7132. in functie de solutie, se verifica: - la instalatiile cu vase inchise de expansiune - functionarea dispozitivelor de siguranta la atingerea presiunii maxime admise; - legarea vaselor de expansiune si a pompelor de circulatie a apei pentru asigurarea presiunii totale in instalatie. Pentru asigurarea circulatiei agentului termic - apa, se verifica: - realizarea de catre pompe a presiunii prevazute, prin masurarea presiunii la aspiratie si refulare; - realizarea presiunii totale in diferite puncte ale centralei termice; - semnalizarea intreruperii functionarii unei pompe si modul de intrare in functiunea pompei de rezerva. Pentru asigurarea reglarii automate a instalatiei se verifica: functionarea instalatiei de automatizare in toate punctele prevazute: la cazane, la distribuitoare, la ramificatii; functionarea termostatelor;
- 67 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS intrarea automata in functiune a robinetelor de reglare cu mai multe cai si a pompelor de circulatie a apei, corespunzator diferitelor regimuri de functionare. Pentru asigurarea dezaerisirii si golirii instalatiei se verifica: eficienta dezaerisirii instalatiei in punctele cele mai de sus de pe traseul conductelor si la partea superioara a echipamentelor; golirea instalatiei in punctele cele mai de jos ale conductelor si la partea inferioara a echipamentelor. .La instalatia de evacuare a gazelor de ardere se verifica: etanseitatea canalelor si a cosului de fum; continuitatea circulatiei gazelor de ardere si tirajul, temperatura si viteza gazelor in canal, in cos si la evacuarea in atmosfera; functionarea accesoriilor pentru reglare si siguranta - la canale si cosul de fum. Umplerea instalatiei Umplerea instalatiei se face cu apa tratata care indeplineste conditiile de agent termic . Inainte de umplerea instalatiei, in centrala termica se face separarea legaturilor la consumatori, prin inchiderea vanelor de la distribuitor si colector. Se deschid toate vanele din circuitele interioare ale centralei termice, precum si robinetele de dezaerisire; se inchid robinetele de golire. Pentru umplere se foloseste direct presiunea apei tratate sau eventual se folosesc pompele de adaus ale instalatiei; apa este introdusa in conductele de intoarcere ale agentului termic. In cazul folosirii apei netratate direct de la reteaua de apa rece, umplerea se face prin racord flexibil ce se demonteaza dupa terminarea operatiei de umplere. Robinetele de dezaerisire se inchid la aparitia apei. Dupa terminarea umplerii se inchide vana pe conducta de alimentare cu apa, se ridica presiunea pana la valoarea nominala, se verifica etanseitatea instalatiei si se pun in functiune pompele de circulatie a apei. Regimul de exploatare curenta a centralei termice Exploatarea curenta a centralei termice trebuie sa asigure alimentarea cu caldura, in conditiile prevazute in proiect, a ansamblului consumatorilor, corespunzator programului de functionare al acestora, parametrilor agentilor termici ceruti si sigurantei in exploatare. Exploatarea curenta se asigura prin buna functionare a centralei termice atat pe ansamblul acesteia, cat si pentru fiecare din elementele componente ale centralei. Exploatarea curenta se realizeaza prin: - verificarea starii instalatiilor; - supravegherea si urmarirea functionarii; - corectarea regimului de functionare; - controlul calitatii agentului termic; - intretinerea instalatiilor din centrala termica. Verificarea starii instalatiei se face permanent urmarindu-se: - realizarea sigurantei: armaturi de siguranta, elementele in miscare (motoare, pompe, compresoare), protectia contra electrocutarii; - etanseitatea echipamentelor, armaturilor si conductelor; - depistarea si inlaturarea pierderilor de agent termic; - masurarea rezistentelor hidraulice in punctele prevazute in proiect; - nivelul zgomotelor produse de echipamentele in miscare; - indicatiile aparatelor de masura; prin folosirea pentru control de aparate etalonate; Supravegherea si urmarirea functionarii Supravegherea functionarii centralei termice, in scopul realizarii sigurantei instalatiei si corectarea regimului de functionare, se face cu mijloace automate si de transmitere la distanta sau prin actionare directa (mecanica sau manuala). In centrala termica, cu prioritate, se urmareste functionarea elementelor care realizeaza siguranta instalatiei, astfel: la cazane si arzatoare, realizarea secventei de lucru a arzatoarelor, oprirea focului si a
- 68 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS alimentarii cu combustibil, functionarea dispozitivelor si armaturilor de siguranta, in cazul depasirii valorilor limita de temperatura si presiune ale agentului termic; la schimbatoarele de caldura - oprirea alimentarii cu agent termic primar si functionarea dispozitivelor si armaturilor de siguranta la depasirea parametrilor agentului termic (temperatura si presiunea); la vasele de expansiune - functionarea dispozitivelor si a armaturilor de siguranta; la instalatiile automatizate - functionarea intregului ansamblu; la aparatele de masura, pe circuitele care realizeaza siguranta functionarii, se marcheaza cu rosu valorile limita permise (la termometre, manometre). Presiunea totala (presiune statica si presiune dinamica) prevazuta in proiect a se realiza in centrala termica, se asigura prin: umplerea pana la nivelul necesar al apei in vasul de expansiune deschis; realizarea presiunii in vasul de expansiune inchis; - realizarea la pompele de circulatie a presiunii diferentiale (diferenta de presiune intre refularea si aspiratia pompei). 6. MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR Pentru perioada de executie a lucrarilor, masurile PSI vor fi stabilite de executantul lucrarii conform Normativului de prevenire a incendiilor pe perioada executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora C 300 / 94,. Legea 90/1996 Legea protectiei muncii NGPM-96 Norme generale de protectia muncii P 118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor MP 008-2000 Manual privind exemplificari, detalieri si solutii de aplicare a prevederilor normativului P 118-99, Siguranta la foc a constructiei DG PSI -003 Dispozitii generale privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor. CE 1-95 Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al cerintei de siguranta in exploatare Ord.MI 775/22.07.98 Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor OG nr.114/2000 pt.modificarea OG nr.60/1997 privind apararea impotriva incendiilor, modificata si aprobata de Legea nr.212/1997. Pe tot parcursul executiei lucrarilor, precum si in activitatea de exploatare si intretinere a instalatiilor proiectate se va urmarii respectarea cu strictete a prevederilor actelor normative mentionate. Lista de mai sus nu este limitativa si va fi completata cu restul prevederilor legale in domeniu, aflate in vigoare la momentul respectiv. Raspunderea privitoare la respectarea legislatiei in vigoare revine in intregime executantului lucrarii in perioada de realizare a investitiei si beneficiarului pe perioada de exploatare normala, intretinerea curenta si reparatii (dupa receptionarea lucrarilor si a punerii in functiune). 7. STABILIREA NIVELULUI PROIECTULUI CALITATIV PENTRU REALIZAREA
Proiectul prevede respectarea urmatoarelor reglementari: - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor termice I13;
- 69 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Legea 10/1995; Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii; Regulament privind controlul de stat al calitatii constructiilor; Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora; Regulament privind agrementul tehnic pentru produse si echipamente noi in constructii; C 56 Caiet 29 Normativ pentru verificarea si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente (C56 85); C 167/1997 Intocmirea si pastrarea cartii tehnice a constructiilor.
Durata medie de via a materialelor prevzute a se pune n oper prin prezentul caiet de sarcini este de 10 ani, constructorul avnd obligaia de a prezenta la fazele de verificare a calitii lucrrilor certificate de conformitate din care s reias durata medie de via a materialelor. Intocmit, Ing. C. Nastac
- 70 -
Caiet de sarcini
Caiet de sarcini Instalaii electrice

1.
1.1.
LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE Lucrri de instalaii electrice de joasa tensiune 1.1.1. Date generale
Caietul de sarcini se refera la : - lucrrile de execuie a instalaiilor electrice interioare de joasa tensiune - echipamente si materiale principale tablouri electrice materiale (corpuri de iluminat, aparate, cabluri, conductoare, tuburi, etc.) - montajul si execuia instalaiilor electrice pe antier - probe si verificri pentru punerea in funciune Norme si normative: - I 7-2002. Normativ republican privind proiectarea si executarea instalaiilor electrice la consumatori cu tensiuni pana la 1000V. - PE 107-1993. Normativ de proiectare si execuie reele electrice in cablu - P118-1999. Norme tehnice de proiectare si realizare a construciilor privind protecia la aciunea focului. - PE119-1990. Norme de protecia muncii pentru instalaiile electrice privind protecia la aciunea focului. - I20-2000. Normativ privind protecia construciilor mpotriva trsnetului - PE 116/94. Normativ de ncercri si msurtori la echipamentele si instalaiile electrice - C56/1985. Normativ pentru verificarea calitatii si recepia lucrrilor de construcii si instalaii aferente - C300. Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe perioada execuiei lucrrilor - Norme de protecia muncii in activitatile de construcii-montaj, aprobate cu Ordinul 1233/D-1980 - Legea 10/1995, privind calitatea in construcii - HG 925/1995, privind aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a execuiei lucrrilor si a construciilor. - HG 261/1994, privind aprobarea: * Regulamentului privind conducerea si asigurarea calitatii construciilor * Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a construciilor * Regulamentului privind urmrirea comportrii in exploatare, intervenii in timp si post-utilizarea construciilor 1.1.2. Documente ce se cer executantului La nceperea si pe timpul execuiei lucrrilor de instalaii electrice interioare si exterioare, executantul va pune la dispoziia organelor de control si / sau beneficiarului urmtoarele documente: - capacitatea si atestatele personalului calificat pentru execuia lucrrilor de instalaii electrice; - lista cu dotrile tehnice pentru execuia lucrrilor, testarea lucrrilor executate si echipamentele necesare pentru protecia muncii, necesare pe timpul execuiei; - proiectul de execuie, verificat de atestai MLPAT; - certificate de calitate pentru materiale si buletine de ncercri si analize, daca este cazul; - specificaiile tehnice ale aparatelor si echipamentelor electrice utilizate; - procese verbale pentru lucrri ascunse (coloane si racorduri exterioare, prize de protecie mpotriva electrocutrilor si trsnetului, etc.) - procesele verbale si instructajele pe care executantul le-a ntocmit, pentru respectarea masurilor de protecia muncii si focului, in special cele aferene instalaiilor electrice.
- 71 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS La terminarea lucrrilor, executantul va preda beneficiarului: - proiectul de executie aprobat, cu modificarile intervenite in cursul executiei, necesar pentru intocmirea de catre acesta a cartii tehnice a constructiei; - buletinele de verificare si incercare a instalatiilor si in special a celor de protectie impotriva electrocutarilor si trasnetului, inclusiv a circuitelor. - rezultatul probei de 72 ore, pentru ansamblul instalaiei - observaii si constatri efectuate pe parcursul lucrrilor de execuie, care pot constitui repere in activitatea de exploatare a beneficiarului - documentaiile tehnice (planuri, scheme, specificaii, etc.) ale aparatelor, echipamentelor, tablourilor electrice, etc.), care au fost montate, inclusiv instruciunile de montaj si utilizare, care au fost primite de la furnizorii acestora; - certificatele de garanie ale materialelor si echipamentelor introduse in instalaiile executate. 1.1.3. Prelevri, probe, ncercri Verificri pe parcursul executrii lucrrilor Toate aparatele, echipamentele si materialele, vor fi verificate dup transport, pentru a corespunde caracteristicilor prevzute in proiect si calitilor garantate de furnizori. Executantul nu poate face nlocuiri de materiale si echipamente fr acordul proiectantului. Verificarea se va face: - scriptic, prin confruntarea datelor si caracteristicilor de calitate si dimensionale (menionate in certificatele de calitate, buletinele de omologare, etichetele care nsoesc aparatele), cu acelea prevzute in proiect; - vizual, prin examinarea strii materialelor, aparatelor si echipamentelor - prin msurtori si ncercri prin sondaj, la aparatele locale si cele din tablourile electrice, privind dimensiunile si funcionarea. Materialele, aparatele si echipamentele necorespunztoare vor fi respinse. ncercrile aparatelor se vor efectua la manevre repetate, la curenii de suprasarcina si scurtcircuit si eventual la anduranta. In mod deosebit se vor efectua ncercri de scurt circuit la tablourile electrice si se va urmri modul de respectare a selectivitatii proteciilor. nainte de montare, la conductoare si cabluri se va verifica continuitatea electrica pe fiecare colac. nainte de nceperea montajului instalaiilor electrice, se va verifica in mod special: - locul de amplasare al aparatelor si tablourilor electrice, traseele alese pentru circuite interioare si cabluri exterioare si modul de coexistenta al acestora cu celelalte categorii de construcii si instalaii; - respectarea distantelor de protecie si apropiere fata de restul instalaiilor; - modul de protecie al circuitelor electrice interioare si cablurilor exterioare Verificri de efectuat pe faze de lucrri Se va verifica vizual respectarea prevederilor cu privire la sistemul de marcare a conductelor, in vederea uoarei identificri (prin etichete, culori), marcare ce trebuie sa fie in conformitate cu prescripiile tehnice in vigoare. Se verifica vizual prin sondaj (la cel puin 15% din numrul total) legaturile electrice ale conductelor instalaiilor electrice, daca au fost executate conform prescripiilor tehnice in vigoare. Se va msura rezistenta de izolaie intre conducte si, intre conducte si pmnt. Instalaia de protecie prin legarea la pmnt sau la nul se va verifica pe msura executrii instalatei, dup montarea receptoarelor, astfel: - se monteaz conductorul principal de protecie si se verifica continuitatea electrica a acestuia;
- 72 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS - se monteaz piesa de separaie intre conductorul de protecie si priza de pmnt si se verifica continuitatea electrica a ansamblului; - se leag la conductorul principal de protecie, elementele metalice ale instalaiei electrice, conform proiectului si se verifica continuitatea electrica a fiecrei legaturi. La instalarea tabloului electric si a echipamentelor se vor controla vizual si prin msurtori, urmtoarele: - modul si calitatea fixrii lor pe supori; - nlimile de montaj admise si distantele pana la elementele construciei conform prescripiilor tehnice in vigoare; - modul si calitatea execuiei legaturilor electrice; - existenta aparatelor de comutare si protecie prevzute in proiect; - existenta etichetelor si a inscripiilor de identificare si marcare prevzute in proiect. Verificri de efectuat la recepia preliminar Existenta dispozitivelor de protecie contra supracurentilor si echiparea, respectiv reglarea corecta a dispozitivelor de protecie (sigurane calibrate). - cu alimentarea electrica ntrerupta se va verifica: sa nu existe elemente neizolate sub tensiune in interiorul tabloului; fixarea sigura a legaturilor electrice la bare si conducte electrice; valoarea corecta a fuzibilelor; daca ncercarea izolaiei cablurilor a fost satisfctoare - cu instalaia sub tensiune se va verifica daca tensiunea prescrisa este disponibila pe toate fazele. Funcionarea corecta a instalaiilor de iluminat (existenta condensatoarelor). Funcionarea eficienta a instalaiilor de protecie prin legare la pmnt. Verificrile si probele se vor face in timpul execuiei si nainte de punerea in funciune si vor fi conform normativ I 7 si C 56, cu respectarea la verificarea sistemelor de protecie mpotriva electrocutrilor a normativului PE 116 si STAS 12604/4 si 5. Punerea sub tensiune a unei instalaii la consumator, nu se poate face dect conform Regulamentului pentru furnizarea si utilizarea energiei electrice (HG 170), dup verificarea ei de ctre furnizor, conform prevederilor acestui regulament. 1.1.4. Materiale si produse CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE / CALITATIVE TABLOURI ELECTRICE Tablourile electrice prevzute in cadrul documentaiei vor ndeplini condiiile minimale generale de exigenta, printre care: - tensiunea nominala - 1 kV - protecie climatica - N - ambient local (-150C +400C) - montaj aparent sau ncastrat, conform specificaiei din proiect - acces frontal Carcasa tablourilor trebuie sa fie executata din materiale incombustibile C0 sau greu combustibile C1 si C2. Construcia tablourilor va permite racordarea cablurilor si tuburilor de protecie, in zonele de acces (panoul superior si / sau inferior), prin asigurarea de presetupe corespunztoare si spaiu suficient in interior pentru desfasurarea conductoarelor. Conductoarele interioare nu trebuie sa fie supuse la solicitri in exploatare (deschidere ui acces, desfacere panouri protecie).
- 73 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Tablourile electrice trebuie sa fie astfel construite nct sa respecte schema electrica si gradul de protecie al instalaiei. Tablourile vor fi prevzute cu ua frontala, asigurata cu sistem special de incuiere, care sa permita numai accesul personalului specializat. Conexiunile interioare tablourilor se vor executa cu conductoare izolate de cupru. Borna de racordare a conductorului NEUTRU trebuie sa fie montata lng bornele fazelor asociate ale circuitului respectiv, si marcata prin semnul de protecie. Tablourile electrice vor fi prevzute cu ntreruptoare generale a cror poziie de conectare deconectare va fi vizibila. Echipamentul electric introdus in tablouri trebuie sa fie de tipul cu legaturi fata. In interiorul tabloului, aparatele cu funciuni sau tensiuni diferite, se vor grupa vizibil si marca in consecina. Aparatele, conectorii si conductoarele din interiorul tablourilor vor fi astfel instalate si etichetate nct sa fie uor accesibile si de identificat, pentru manevre, verificri si intervenii. Componente auxiliare. Tablourile electrice vor fi insotite in mod obligatoriu de: - dispozitive auxiliare de manevra; - elementele de asamblare ale aparatelor auxiliare care se transporta separat, pentru a fi montate la fata locului; - piese de rezerva a cror frecventa de nlocuire reclama acest lucru; - date tehnice despre aparatajul de masura, comanda si automatizare din componenta tabloului, inclusiv certificatele de calitate de la furnizorii acestora; - cartea tehnica a tabloului, care va cuprinde schemele electrice monofilare si desfasurate, buletinele de ncercare, certificatul de calitate, si elemente de identificare a tabloului (denumire, furnizor, data fabricaiei, etc.). APARATE LOCALE Pentru executarea instalaiilor electrice se vor utiliza numai aparate si materiale omologate. Fiecare aparat trebuie sa fie prevzut cu o plcuta indicatoare care sa cuprind datele sale tehnice si un indicator de semnalizare. Aparatele electrice individuale care se instaleaz in teren, conform proiectului (ntreruptoare, butoane de comanda, prize, corpuri de iluminat, etc.) vor fi nsoite in cazul celor de fata, de certificat de calitate si dup caz de garanie. Se vor verifica la fiecare aparat, tensiunea nominala si ceilali parametri prevzui in mod expres in proiect si in mod special gradul de protecie. Se vor utiliza ca materiale de protecie, de izolare sau pentru suporturi, materiale incombustibile sau greu combustibile, ncadrarea acestora in aceste categorii stabilindu-se pe baza prescripiilor specifice in vigoare. Aparatele vor corespunde condiiilor de ncrcare termica a circuitelor in care sunt instalate si de scurtcircuit al reelei interioare. Lmpi si corpuri de iluminat Lmpile utilizare sunt de tip fluorescent si cu incandescenta Lmpile fluorescente trebuie sa asigure urmtoarele condiii minimale: - tensiunea de alimentare 220-240 V - frecventa 50 Hz - temperaturile de culoare 4000 0K pentru spatiile tehnice, holuri, etc si 3000 0K pentru laboratoare, birouri, etc. - minim 90 lm/W
- 74 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Lmpile cu incandescenta - tensiunea de alimentare 220-240 V - frecventa 50 Hz - puterea unitara - maxim 100W - indice de redare a culorilor Ra>90 Corpurile pentru iluminatul de siguranta vor avea prevazut suplimentar: - acumulator incorporat pentru autonomie de 1,5 ore - sistem de comanda pentru trecerea automata pe sursa de rezerva in cazul dispariiei tensiunii din sistem - set colaje pentru diferite situaii de utilizare (evacuare in diverse direcii, hidrant incendiu Corpuri cu lampi cu incandescenta Aplicele si plafonierele vor respecta urmtoarele condiii minimale: - carcasa corpului de iluminat - aminoplast, nalta densitate - izolaie si protecie mecanica corespunztoare locului de montaj (interior sau exterior, prezenta umiditate, etc.) - legaturi electrice cu 2 conectori - sa permit racord conductoare de maxim 2,5 mm2 - dispersor sticla securit sau material plastic termorigid - putere maxima lampa 100 W In cazul soclului metalic, va avea prevzuta borna PE. Prize de energie - curent si tensiune - conform prevederi proiect, dar nu sub 16A, 250V. - etane, cu capac de protecie in cazul celor montate in zone cu risc de stropire - contact de PE, att la cele unipolare cat si la cele tripolare - prizele tripolare vor fi prevzute cu 5 contacte (L1,L2,L3,N,PE) CONDUCTE SI CABLURI ELECTRICE Alegerea materialelor se va face in funcie de prevederile proiectului si vor corespunde seciunilor din schemele electrice. Cablurile si conductele electrice vor corespunde condiiilor de ncrcare termica a circuitelor in care sunt instalate si de scurtcircuit al reelei interioare. Conducte electrice Conductele de legtura se vor alege astfel incit sa aib tensiune de izolaie corespunztoare, sa fie rezistente la solicitrile datorita efectului termic si electrodinamic al curentului de scurtcircuit la locul de montare. Seciunea conductorului de nul de lucru, in cazul circuitelor monofazate de iluminat introduse in tuburi de protecie va fi egala cu aceea a conductorului de faza. Conductele electrice se vor monta cu respectarea stricta a codului culorilor si anume: - verde - galben, pentru conductele de protecie (PE si PEN) - albastru deschis, pentru conductorul NEUTRU - rou, albastru, maro, pentru conductele de faza (L1, L2, L3) Conductorul NEUTRU, va avea aceiai seciune cu cel de faza, in circuitele monofazate si in circuitele trifazate cu seciuni ale celor de faza pana la 16mm2 cupru si 25mm2 aluminiu. Tuburi din PVC Tubulatura din material plastic va fi de o grosime uniform, fr ngrori, subieri sau crpaturi. Tuburile de PVC vor fi pstrate uscate si vor fi asigurate mpotriva ptrunderii corpurilor strine n interiorul lor.
- 75 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Tuburile cu diametrul pn la 25 mm se vor curba cu arcul de ncovoiere de seciune adecvat. Pentru diametre mai mari tuburile se nclzesc nti si se utilizeaz o coard de cauciuc introdus n tub pentru ncovoiere. Raza minim de curbur va fi minimum 4 diametre. Tuburile nglobate se monteaz nainte de nchiderea cofrajului, fiind bine fixate. La grosimi mici si mijlocii ale stratului de tencuiala se recomand montarea n mijlocul stratului. Materiale pentru instalaia de legare la pmnt Instalaia de legare la pmnt este constituita din: -reteaua de legare la pamant e montat sub cldire conform planului de mpmantare ataat - priza exterioara (artificiala) - conductorul principal de legare la pmnt - conductele de ramificaie 1.1.5. Condiii de livrare / transport / manipulare / depozitare Transportul si depozitarea materialelor se vor efectua in condiii care sa asigure integritatea si funcionalitatea lor, luandu-se masuri pentru a nu se deteriora si ptrunde apa in ambalaje. Toate materialele si echipamentele vor fi nsoite de certificate de atestare a calitii emise de furnizorii acestora. Echipamentele si tablourile electrice trebuie sa fie prevzut cu o plcuta indicatoare pe care se marcheaz vizibil cel puin urmtoarele date: - marca de fabrica a ntreprinderii productoare - modul de identificare al tabloului (tip, denumire). - seria si data fabricaiei. - tensiunea, frecventa, curentul nominal. Ambalarea tablourilor se face individual in folie de polietilena. Ambalajele trebuie sa fie prevzute cu etichete coninnd urmtoarele date: - marca de fabrica a ntreprinderii furnizoare. - date de identificare (tip, denumire). - semnul avertizor pentru produse fragile. Manipularea se face cu grija, evitndu-se loviturile si zdruncinaturile. Depozitarea echipamentelor, aparatelor si tablourilor electrice se va face in locuri lipsite de ageni corozivi, respectnd instruciunile de utilizare. Astfel depozitarea se va face in incaperi cu atmosfera neutra, la o temperatura cuprinsa intre 0 si +400C si umiditate relativa a aerului de max. 80% la +20 0C. Cablurile electrice se vor livra pe tamburi, nchii la exterior, cu lungimi pe cat posibil apropiate celor necesare la instalare. La transport si manipulare se va evita deteriorarea cablurilor pe tamburi. 1.1.6. Condiii de execuie TEHNOLOGIE DE REALIZARE La amplasarea instalaiilor electrice se va urmri: - evitarea amplasrii in zone in care integritatea lor ar putea fi periclitata sau acestea sa pericliteze existenta altor instalaii sau procese; - sa se asigure acces facil in exploatare, pentru verificri reparaii, intervenii. Instalaii electrice aferente construciilor Distantele minime de apropiere si traversare intre elementele de instalaii electrice si alte instalaii si construcii sunt cele reglementate de Normativele PE107 si I7. In cazul nerespectarii acestor distante, din motive obiective, se vor lua masuri suplimentare de protecie.
- 76 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Se va evita amplasarea instalaiilor electrice pe acelai traseu cu alte instalaii care ar pune in pericol coexistenta, conducnd la daune materiale sau consecine mai grave. Legaturile electrice ale conductoarelor, intre ele sau la aparate, se executa prin metode si mijloace care sa asigure realizarea unor contacte electrice cu rezistenta de trecere minima, sigure in timp si usor de verificat. Legaturile pentru mbinri sau derivaii intre conductoarele de cupru se fac prin rsucire si matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule speciale si accesorii corespunzatoare. Legaturile conductoarelor de protecie se executa de preferina prin sudare sau lipire, si in mod izolat prin contacte prin uruburi si aibe stelate almite si bine curate. Conexiunile intre conductoarele platbanda, in cazul legrii la pmnt, se executa cu minim doua uruburi M8 sau M10, iar suprafaa de contact va fi de cel puin 10cm2. In cazul sudurilor, se va realiza un cordon de sudura de minim 10cm, realizat pe 3 laturi. Se va evita amplasarea elementelor instalaiilor electrice (tuburi, conducte, etc.) in structura de rezistenta a construciilor. Se excepteaz situaiile prevzute in proiect, unde s-au luat masurile corespunztoare de nglobare a instalaiilor electrice. Se interzice spargerea de anuri, goluri, etc., in elementele de beton, daca nu este prevzut in proiect, in vederea amplasrii instalaiei electrice, afectnd structura de rezistenta a construciei. Corpurile de iluminat cu elemente metalice se vor lega la conductorul de nul de protecie, sau la instalaia de legare la pmnt din imediata apropiere. Prizele dintr-o instalaie electrica, utilizate pentru tensiuni diferite, trebuie sa fie distincte ca forma sau culoare, si se marcheaz deosebit cele cu tensiune redusa. Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protecie in ncperi cu pardoseala buna conductoare de electricitate. Aparatele si echipamentele electrice care degaja cldura in serviciu normal de funcionare se amplaseaz la o distanta de cel puin 150mm pe orizontala si 300mm pe verticala, fata de elemente combustibile. Aparatele si echipamentele locale, se vor amplasa in locuri vizibile si ferite de posibilitatea loviturilor mecanice si aciunii agenilor corozivi. Montarea cablurilor pozate in pmnt Indicaii generale de instalare La construcia reelelor de cabluri ngropate in pmnt se va avea in vedere ca: - adoptarea soluiilor de utilizare a cablurilor sa se fac in condiiile respectrii prevederilor de raionalizare a consumului acestor materiale; - traseele adoptate sa nu intre in zonele de extindere a cldirilor, ale cailor de comunicaii, etc., prevzute in planurile de sistematizare si dezvoltare sau pe cat posibil, sa evite zonele care cer protecii speciale (zone cu cureni vagabonzi, cu pmnt agresiv, expuse loviturilor mecanice, etc.); - in general, pentru pozarea cablurilor electrice de energie, comanda si control se vor utiliza zonele necarosabile (sub trotuare), spatii verzi, etc. Execuia lucrrilor Lucrrile de pozare a cablurilor ngropate in pmnt este indicat sa fie executate in urmtoarea ordine: - stabilirea traseelor; - executarea traversrilor; - executarea anurilor; - desfurarea si pozarea cablurilor, inclusiv tragerea lor in tuburi la traversri; - introducerea cablurilor in instalaiile care se racordeaz; - executarea pofilelor; - astuparea anurilor si refacerea pavajelor.
- 77 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Organizarea si conducerea acestor lucrri vor avea in vedere asigurarea masurilor de protecie a muncii, iar pe timpul execuiei se vor respecta cu strictee, de ctre ntregul personal, regulile de protecie a muncii. Stabilirea traseelor reelelor electrice de cabluri se face prin proiect. Aceste trasee sunt identificate pe teren de ctre executant, mpreuna cu delegatul beneficiarului; in cazul in care se constata imposibilitatea respectrii proiectului, se poate schimba traseul cu avizul proiectantului. Pozarea cablurilor pe trasee cu cabluri existente sau cu alte instalaii subterane, precizarea traseului trebuie fcuta cu deosebita atenie, prin sondaje executate de constructor in prezenta delegatului exploatrii. Sondajele se fac prin anuri de limea unei lopei, spate perpendicular pe direcia liniei de cabluri sau conducta, luandu-se masuri corespunztoare pentru evitarea deteriorrii cablurilor existente si a conductelor. Odat cu stabilirea traseului se mai stabilesc: - modul in care se vor proteja cablurile si celelalte instalaii existente pe timpul spaturilor; - locurile de amplasare a manoanelor de legtura si de derivaie (daca este cazul), innd seama de lungimea cablurilor; - locurile de amplasare a tamburilor in vederea desfurrii cablurilor. Executarea traversrilor se face innd seama de: - lucrrile de montare a tuburilor de protecie a cablurilor vor fi terminate naintea nceperii sprii restului anurilor din traseu, pentru evitarea unor ntreruperi ndelungate pe timpul pozrii cablurilor; - lucrrile in locurile unde circulaia nu poate fi ntrerupta trebuie executate intr-o anumita ordine, in doua faze succesive pe cate o jumtate din tronson. Executarea anurilor se ncepe numai dup primirea autorizaiei de spare si a dispoziiei de lucru (ultima condiie este necesara numai daca sparea urmeaz sa se fac pe trasee cu instalaii subterane existente). Realizarea spaturilor trebuie sa fie coordonata cu restul lucrrilor pregtitoare, astfel ca pozarea cablului pe un tronson sa fie terminata in cel mult doua zile de la sparea anului. Executarea anurilor comporta urmtoarele operaii principale: a. Desfacerea pavajelor cu unelte speciale, prin taiere cu dli, cu electro-compresoare sau motocompresoare si cu ciocane pneumatice. b. Sparea anurilor manual cu lucratori necalificai; in zonele in care exista deja instalaii subterane, pana la 0,4m adncime se poate utiliza trncopul iar mai jos, numai casmaua si lopata. In cazul spaturilor pe trasee cu cabluri existente, care se fac cu respectarea riguroasa a regulilor si masurilor corespunztoare de protecie a muncii, pmntul de deasupra materialelor de protecie a cablurilor se curata cu atenie, iar aceste materiale se scot din an si se depoziteaz in stive. Desfurarea si pozarea cablurilor se ncep numai dup asigurarea tuturor condiiilor de executare nentrerupta a ntregii lucrri si fr pericol pentru personal si cabluri, in acest scop fiind necesare: - verificarea traseului de pozare pe toata lungimea lui, acordndu-se atenie deosebita strii traversrilor (sa nu aib tuburi nfundate); - transportarea si instalarea tamburilor de cablu in locurile din care va trece la operaia de desfurare si pozare a cablului; - admiterea pentru pozare numai a cablurilor cu rezultate corespunztoare la verificarea calitii. Desfurarea cablurilor se va face manual. Tragerea cablurilor in tuburi si evi de protecie Instalarea cablurilor in tuburi si evi de protecie se va face: - la traversarea drumurilor si aleilor; - la intersecii cu alte conducte subterane.
- 78 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS In fiecare tub de protecie se pozeaz cate un cablu. In mod cu totul excepional, cnd nu exista alta posibilitate si tensiunile sunt identice, se admite pozarea in acelai tub a mai multor cabluri, pe distante mici (la treceri prin perei, fundaii), cu crearea unor posibiliti de tragere corespunztoare. FAZE DE EXECUTIE Instalaiile electrice se executa in urmtoarea ordine: Instalaii interioare - fixarea poziiei tablourilor electrice; - montarea tuburilor de protecie si dozelor de tragere si derivaie; - montarea dozelor de aparate - montarea conductelor electrice (conductoare si cabluri) - trasarea instalaiei interioare de protecie mpotriva electrocutrilor; - fixarea corpurilor de iluminat pe poziia finala; - montarea aparatelor locale (ntreruptoare, prize, etc.) - racordarea aparatelor, inclusiv corpurilor de iluminat la circuite - montarea tablourilor electrice pe amplasament; - racordarea circuitelor la tablouri cu verificarea fazelor; - racordarea restului receptorilor cu verificarea fazelor; - verificarea continuitii circuitelor si rezistentei de izolaie - punerea, pariala si ealonat, sub tensiune a circuitelor pentru efectuarea de probe fr sarcina; - efectuarea de probe si msurtori la instalaiile de legare la pmnt si a continuitii electrice a ansamblului instalaiei, pana la piesele de msurtori, amplasate in exteriorul cldirii; - efectuarea de probe in sarcina, pentru fiecare circuit in parte, progresiv, pana la ncrcarea maxima a circuitelor si tablourilor; Instalatii exterioare si de protectie impotriva trasnetului si electrocutarilor - determinarea traseului si pozarea instalailor de protecie mpotriva trsnetului (conducte de captare si de coborre) - amplasarea pieselor de separaie pentru msurtori; - realizarea spaturilor pentru priza exterioara de legare la pmnt si pozarea cablurilor, inclusiv decopertari de drumuri, alei, trotuare; - realizarea lucrrilor de protecie si amplasarea elementelor necesare de protecie a instalaiilor exterioare, in cazul subtraversarilor; - montarea instalaiilor (conducte de protecie, electrozi, cabluri, etc.) - acoperirea anurilor si reparaia trotuarelor, drumurilor si aleilor. - racordarea instalaiilor exterioare la circuite interioare si tablouri. - verificarea continuitii circuitelor racordate; - punerea sub tensiune, fr sarcina; - verificarea rezistentei de dispersie a prizei exterioare de legare la pmnt; - punerea sub tensiune in sarcina a instalaiilor, in acordanta cu instalaiile interioare. - punerea sub tensiune si predarea lucrrii ctre beneficiar. TOLERANTE, LIMITE ADMISIBILE, CONDITII DE CALITATE La alegerea materialelor si aparatelor aferente instalaiilor electrice se vor avea in vedere: - cerinele de calitate - posibilitile de aprovizionare cu materiale de cea mai buna calitate, cu performane optime si fiabilitate ridicata. Toate materialele, aparatele si echipamentele electrice utilizate vor fi omologate, vor prezenta agrement tehnic, conform prevederilor Legii 10/1995, privind calitatea in construcii.
- 79 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS La alegerea materialelor si aparatelor electrice se va avea in vedere ncadrarea acestora in limitele admisibile ale parametrilor electrotehnici, de mediu si protecie. Parametri de funcionare: - tensiune nominala si nivel de izolaie corespunztoare cerinelor din specificaia proiectului; - curentul nominal sau de calcul sa fie ncadrat in limita maxima de 0,8 din curentul maxim admisibil al aparatelor si materialelor din circuitele electrice. - puterea nominala sa fie in concordanta cu receptoarele din circuitele prevzute in proiect - factorul de putere al receptoarelor electrice, si in special corpuri de iluminat, sa se situeze pe cat posibil spre valoarea de 0,92, pentru evitarea introducerii de instalaii de compensare. Se vor respecta condiiile de calitate si tolerante stabilite de normativele: - I7 -1998, pentru ansamblul instalaiilor electrice interioare - PE 107-1993, pentru cablurile electrice - I20-2000, pentru instalaiile de protecie mpotriva trsnetului Deasemenea materialele si aparatele electrice trebuie sa corespunda din punct de vedere calitativ, standardelor de produs, care sta la baza execuiei acestora de catre furnizori. 1.1.7. Operatiuni auxiliare MASURI DE PROTECTIE Instalaii de protecie Conductorul de protecie PE Toi consumatorii de energie electrica se racordeaz la conductorul de protecie (PE). Cnd acesta este inclus in cabluri, seciunea minima va fi de 1,5mm2 iar daca se utilizeaz circuite din conductori, seciunea minima va fi de 2,5mm2. Legarea suplimentara la pamant Ca mijloc suplimentar de protecie a fost prevzuta o instalaia de protecie mpotriva electrocutrilor prin legare la pmnt. Toate prtile metalice care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar care pot sa ajung in mod accidental sub tensiune, se racordeaz la instalaia de legare la pmnt. Instalaia de paratrsnet Protecia mpotriva trsnetelor se realizeaz prin montarea unei reele de captare pe acoperiul construciei conform cu planul ataat. De la aceasta reea se vor executa mai multe coborari pe drumul cel mai scurt, cu conductor rotund din Ol-Zn masiv cu D=8mm, pentru legarea retelei de captare la instalaia de mpmantare. La nlimea de 2m, pe conductoarele de coborire, se monteaz cate o piesa de separaie pentru msurtori. Pentru a conduce si a dispersa curenii de trsnet, conductorul de coborire se leaga la reeaua de impamantare. Conductorul de coborire se protejeaz mpotriva deteriorrilor mecanice pana la h=2m de la sol, cu profil din otel galvanizat fixat sigur pe elementele de construcie. Conexiunile electrice intre elementele conductoare se executa prin sudare, almire, lipitura tare, etc. Se admite si executarea conexiunilor electrice prin mbinri cu uruburi cu condiia lurii de masuri mpotriva autodesfacerii. Suprafata conexiunii trebuie sa fie de cel puin 19 mmp. Priza de pamant Instalaia interioara de protecie si priza instalaiei de paratrsnet se racordeaz la priza de pamant. Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant trebuie sa fie mai mica de 1 ohm. Aceasta valoare se va verifica prin msurtori. Daca nu se realizeaz nivelul prescris, priza de impamantare se suplimenteaz cu electrozi suplimentari pana la realizarea lui.
- 80 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Protecia muncii si protecia contra incendiilor Prezenta documentaie a fost ntocmita in conformitate cu PE 119 Norme de protecia muncii pentru activiti in instalaii electrice, PE 006 Instruciuni generale de protecia muncii pentru unitile MEE, PE 009 Norme de prevenire, stingere si dotare mpotriva incendiilor, pentru producerea, transportul si distribuia energiei electrice si termice si C 300 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata execuiei lucrrilor de construcii si instalaii. nainte de nceperea lucrrilor, executantul va lua legtura cu personalul de exploatare al ntreprinderilor care dein instalaii in apropiere si va lucra pe baza autorizaiilor de lucru, emise de organele competente, care vor specifica instalaiile din apropiere precum si masurile de protecia muncii ce trebuiesc luate. In situaia in care simultan cu execuia lucrrilor de reele electrice, se constata deschiderea de alte antiere, se va lua legtura cu conducerea antierului respectiv cu care se va ncheia o nelegere scrisa prin care se vor stabili masurile de protecia muncii ce trebuiesc luate si respectate in zona respectiva, indicndu-se si modul de asigurare a asistentei tehnice de specialitate. 1.1.8. VERIFICARI SI RECEPTII Prevederi generale Instalaiile electrice se dau in exploatare numai dup ce s-au executat lucrrile principale de organizare si exploatare, si anume: - verificarea ca beneficiarul este dotat cu personal tehnic corespunztor, instruit asupra atribuiunilor ce-i revin si dotat cu echipamentul si aparatura necesara exploatrii; - ntocmirea si afiarea la locurile de munca a instruciunilor de exploatare; - asigurarea documentaiilor tehnice, care sa conin realitatea execuiei; - asigurarea unui stoc de rezerva minimal de aparataj pentru ntreinere; Punerea in funciune si darea in exploatare a instalaiilor electrice se face in conformitate cu precizrile din regulamentele de exploatare tehnica al MEE si departamentale. Verificrile, ncercrile si probele premergtoare punerii in funciune, se fac dupa cum urmeaz: - la nceput, in timpul si la terminarea montajului se fac dupa caz, probe mecanice si electrice individuale si de ansamblu, care intra in volumul lucrrilor de construcii - montaj; - in timpul perioadelor de punere in funciune si exploatare de proba, se face rodajul in ansamblu si probele tehnologice; - la nceputul perioadei de exploatare continua, se verifica principalii indicatori tehnici la nivelul proiectului. nainte de nceperea fiecrei probe se vor verifica cu minuiozitate condiiile tehnice si organizatorice in care urmeaz sa se desfoare proba, astfel nct sa fie exclusa posibilitatea defectrii si avariei instalaiilor sau accidentrii personalului. Verificarea instalaiilor electrice cu tensiuni pana la 1000V,c.a. ale construciilor, in timpul execuiei si nainte de punerea in funciune se face in conformitate cu prevederile Normativului privind verificarea lucrrilor de construcii si instalaii aferente, indicativ C56. La verificarea sistemelor de protecie mpotriva electrocutrilor trebuie respectate si prevederile STAS 12604/4,5. Punerea sub tensiune a instalaiei electrice se poate face numai dup verificarea ei de ctre furnizorul de energie electrica, conform prevederilor din regulamentul PE 932 al MEE. Verificri, ncercri si probe in perioada de la nceputul, din timpul si dup terminarea montajului Scopul acestor operaii este de a se constata calitatea montajului si de a se lua masurile necesare nlturrii eventualelor diferene, precum si de a stabili ca lucrrile de montaj sunt terminate si corect executate, putndu-se trece astfel la recepia provizorie a instalaiilor.
- 81 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Probele se fac de ctre societatea de construcii-montaj; se verifica, ncearc si probeaz materialele si echipamentele care vor fi folosite la executarea instalaiilor, si anume: - pe baza certificatelor de calitate emise de organele competente ale furnizorului sau prin verificari de specialitate conform normelor in vigoare si nelegerii intervenite intre cumprtor si furnizor. - conform prevederilor contractelor de livrare, pe baza certificatelor de garanie emise de organele de control ale furnizorului sau prin verificri si probe la furnizor in prezenta delegatului cumprtorului. In timpul si la terminarea lucrrilor de construcii - montaj se vor face verificrile, ncercrile si probele corectitudinii si calitatii execuiei in conformitate cu normele tehnice in vigoare pentru categoria de instalaie respectiva. Beneficiarul va asigura, cnd este necesar, personalul calificat propriu, pentru efectuarea probelor. Coordonarea si rspunderea executrii acestor probe revin integral, dup caz executantului sau furnizorului. Dup terminarea de ctre executant a lucrrilor de construcii-montaj, inclusiv a ncercrilor, verificrilor si probelor aferente perioadei de execuie, se face recepia preliminar a lucrrilor. In acest scop beneficiarul va urmri si convoca din timp comisia de recepie si punere in funciune. Sarcina tehnica a acestei comisii este de a stabili daca instalaia poate trece la o perioada urmtoare de punere in funciune si exploatare de proba, in condiiile de securitate deplina att pentru instalaia respectiva, cat si pentru cele la care se racordeaz. La recepia preliminar, executantul si furnizorii vor trebui sa probeze prin documente tehnice calitatea corespunztoare a bazei de materiale, introduse in lucrri si execuia corecta a tuturor lucrrilor ascunse, precum si rezultatele probelor prevzute a se executa naintea, in timpul si la terminarea lucrrilor. Daca instalaiile au fost admise la recepie si lucrrile de construcii-montaj sunt terminate, se va ncheia un act unic de recepie cu constructorul si montorul, precizndu-se obligaiile fiecruia. Prin recepionarea provizorie a lucrrilor, executanii rmn numai cu obligaia eventualelor completri si remedieri, stabilite prin procesul verbal de recepie provizorie sau ivite ulterior, ca urmare a unor vicii ascunse, respectiv cu rspunderea realizrii probelor de garanie. Instalaia trebuie sa fie in stare de funcionare nainte de data verificrii preliminare. nainte de aceasta data, antreprenorul va comunica proiectantului rezultatele tuturor testelor pe care le-a executat. Programul pentru teste va fi comunicat beneficiarului si proiectantului spre aprobare preliminar. In timpul vizitelor de control ale instalaiilor, in special pentru recepia preliminar, antreprenorul va executa daca proiectantul ii solicita, orice teste prevzute in lista de teste propuse. Recepia finala Aceasta va avea loc atunci cnd se termina perioada de garanie prevzuta in raportul recepiei preliminare. Raportul recepiei finale nu poate conine nici un comentariu care are legtura cu responsabilitatea antreprenorului. Verificri, ncercri si probe in perioada de punere in funciune si exploatare de proba. Scopul acestor operaii este de a verifica si regla funcionarea in ansamblu a instalaiei in vederea atingerii regimului normal de lucru proiectat, pentru a se trece la proba tehnologica de 72 de ore. Trecerea la perioada de punere in funciune si exploatare de proba a ntregii instalaii sau a prilor funcionale ale acesteia se face pe baza concluziilor comisiei de recepie si de punere in funciune. Responsabilitatea manevrelor si aplicrii normelor de protecia muncii revine personalului de exploatare, care va lua masurile necesare impuse de norme. In urma efecturii probei finale se ncheie procesul verbal de punere in funciune, semnat de membrii comisiei, dup care se poate ncepe activitatea de exploatare. Verificri, ncercri si probe la garanie
- 82 -
Caiet de sarcini
EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS Probele de garanie se fac obinuit la un interval de 2-3 luni de la trecerea instalaiilor in exploatare, in vederea verificrii parametrilor si performantelor din proiect. Se executa de ctre organizaia de exploatare, singura sau cu ajutorul altor ntreprinderi de specialitate si in prezenta delegaiilor executantului si furnizorului de echipamente. Daca rezultatele probelor arata ca instalaia nu realizeaz parametrii garantai, beneficiarul are dreptul sa ceara remedierea defectelor, daune de la furnizor sau respingerea facturilor. Daca probele de garanie sunt ncheiate, se efectueaz recepia contractuala a echipamentelor si instalaiilor, ncheindu-se un proces verbal, prin care se confirma ca furnizorii si executanii si-au ndeplinit cantitativ si calitativ obligaiile asumate. In cazul ca rmn sau apar unele deficiente ne rezolvate in perioada de garanie, se vor prevedea in procesul verbal, modul si termenul de rezolvare, precum si sarcinile prilor responsabile. Daca la sfritul perioadei de garanie nu exista litigii, se ncheie de ctre beneficiar cu delegaii furnizorilor si executantului un proces verbal de recepie definitiva, in care se trec rezultatele probelor de garanie, si se confirma ca deficientele consemnate in procesul verbal de recepie provizorie sau in cursul perioadei de garanie au fost remediate. Durata medie de via a materialelor prevzute a se pune n oper prin prezentul caiet de sarcini este de 10 ani, constructorul avnd obligaia de a prezenta la fazele de verificare a calitii lucrrilor certificate de conformitate din care s reias durata medie de via a materialelor.
ntocmit, Ing. Draghici Mircea
*Not: Nu se vor putea asigura perioade de garanie care s depeasc duratele medii de via ale materialelor puse n oper, stipulate n Certificatele de Conformitate sau Fiele Tehnice ale materialelor sau utilajelor ofertate.
COPYRIGHT: Prezenta documentatie cu toate elementele si informatiile conexe este proprietatea intelectuala a S.C. NDC Proiect S.R.L., BRASOV. Fara acceptul scris al S.C. NDC Proiect S.R.L., BRASOV, ea nu poate fi reprodusa (copiata), sau folosit n alte scopuri dect acela pentru care a fost emis. Beneficiarul va suporta material sau penal (dupa caz) consecintele nerespectarii prevederilor Legii dreptului de autor. (COPYRIGHT)
- 83 -
Caiet de sarcini

Caiet de Sarcini General

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini General

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXTINDERE COAL GENERAL NR.

CAIET DE SARCINI ARHITECTURA

S.C. NDCProiect S.R.L

EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS

S.C. NDCProiect S.R.L

DIN ZIDRIE, EXPLOATARE.

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS

SISTEM EPS PENTRU TERMOIZOLARE FAADE

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

- drica -mixer -gletiere - galeat cu ap - bidoane cu vopsea - schele de exterior

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS

10. INTREINERE I EXPLOATARE.

PARDOSELI DIN PLCI DE GRESIE CERAMIC

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

- spatula - ciocan de lemn

S.C. NDCProiect S.R.L

PARDOSELI DIN PLCI DE GRESIE CERAMIC

S.C. NDCProiect S.R.L

EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

Intocmit, Arh. Cristina Chitonu Brasov, ianuarie 2010.

S.C. NDCProiect S.R.L

EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS

CAIET DE SARCINI Structura Rezistenta

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

3. CONDITII DE EXECUTIE, RECEPTIE, EXPLOATARE, INTRETINERE SI URMARIRE A COMPORTARII IN TIMP :

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

S.C. NDCProiect S.R.L

Intocmit, Ing. Vasluianu Catalin

S.C. NDCProiect S.R.L

EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS

S.C. NDCProiect S.R.L

EXTINDERE COAL GENERAL NR.2 CU SLI DE CLAS