ANEXA NR.

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI I PROTECIEI SOCIALE

Campania nationala privind constientizarea si sensibilizarea lucratorilor

privind riscurile de accidentare in activitatile desfasurate la lucrarile de sapaturi

In perioada august octombrie 2012 se va desfasura Campania nationala privind

constientizarea si sensibilizarea lucratorilor privind riscurile de accidentare in activitatile desfasurate
la lucrarile de sapaturi.
Domeniul construciilor este nu numai unul dintre cele mai importante sectoare de activitate, ci i
unul dintre cele mai periculoase. De aceea, lucrtorii sunt expui unei game variate de riscuri.
Potrivit mediei nregistrate n toate sectoarele de activitate din Uniunea European, unul din
20.000 de lucrtori moare n timpul lucrului.Conform statisticilor, n construcii riscul de accidentare
este de trei ori mai mare dect media nregistrat n celelalte sectoare de activitate! De aceea,
prevederile legale au ca scop diminuarea riscurilor de accidentare i mbolnvire cauzate de munca pe
antierele de construcii.
Pe parcursul anilor 2002-2011, s-au desfasurat campanii nationale cu privire la verificarea
respectarii prevederilor legale referitoare la securitatea si sanatatea in munca, in domeniul
CONSTRUCTIILOR.
Urmare acestor campanii cele mai frecvente deficiente constatate au fost:
a)deficiente organizatorice:
1. neefectuarea instruirii corespunzatoare a lucratorilor;
2. nerealizarea evaluarii riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca a lucratorilor, inclusiv la
alegerea echipamentelor de munca, a substantelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de
munca;
3. neintocmirea planului de securitate si sanatate in munca pe santierele temporare sau mobile;
4. neefectuarea examenului medical la angajare si a celui periodic.
b) deficiente tehnice:
1. folosirea schelelor si scarilor necorespunzatoare;
2. lipsa amenajarilor si dotarilor pentru prevenire acderilor in gol;
3. neasigurarea protectiei impotriva prabusirii malurilor;
4. lipsa verificarii legaturii la instalatia de punere la pamant pentru masinile si utilajele electrice utilizate;
1

ANEXA NR. 2

5. neasigurarea stabilitatii posturilor de munca mobile sau fixe, situate la inaltime ori adancime.
6. executarea lucrarilor de demolare fara proceduri corespunzatoare.
In urma analizarii actiunilor de control organizate in perioada 202-2011, si din statisticile Inspectiei
Muncii, referitoare la numarul accidentelor de munca, in domeniul constructiilor, se constata faptul ca
numarul acestora este in scadere, astfel:
In judetul Ilfov, numarul accidentelor de munca inregistrate in perioada 2011-2012, este:
In anul 2011 au avut loc 86 de accidente de munca, din care in domeniul constructiilor 4, iar in 2012 au
avut loc 44 de evenimente din care doar 2 pe domeniul constructiilor.
Care sunt principalele pericole i riscuri ntr-un antier de construcii?
Sarcinile i activitile ce trebuie ndeplinite ntr-un antier de construcii sunt numeroase i pot
implica diferite pericole i riscuri, cum ar fi:
cderea de la nlime;
lovirea de ctre un obiect n cdere;
ngroparea n timpul activitilor de excavare;

prabusirea malurilor;
implicarea ntr-un accident de utilaj;
afeciuni musculo-scheletice ca urmare a manipulrii manuale a materialelor grele;
electrocutarea direct sau indirect;
pierderea auzului cauzat de zgomot puternic;
contactul cu substane periculoase (ciment, adezivi, substante inflamabile, etc.);
inhalarea de fibre de azbest.

In ceea ce priveste activitatile desfasurate la lucrarile de sapaturi, cauzele care pot conduce la
producerea unor accidente, sunt:
1. lipsa sprijinirii malurilor sapaturii;
2. sprijinirea malurilor sapaturii cu mijloace neadecvate;
3. sprijinirea partiala a malurilor sapaturii cu partea superioara a malurilor ramasa nesprijinita;
4. lipsa tehnologiilor corepsunzatoare de montare a tabulaturilor instalatiilor;
2

ANEXA NR. 2

5. lipsa instruirii lucratorilor pentru zonele cu risc ridicat si specific;

6. lipsa cailor de acces la locul de munca;
7. lipsa instruirii corespunzatoare a lucratorilor pentru interventia in caz de pericol iminent de
accidentare;
8. nerespectarea distantelor de depozitare a materialelor grele si a stationarii utilajelor pe marginea
sapaturii, etc.
Toate aceste deficiente pot determina producerea accidentelor de munca, iar consecintele
acestora sunt, de cele mai multe ori, decesul si invaliditatea.
Aspectul cel mai important care trebuie avut in vedere de catre angajatori, este acela ca lor le revin
raspunderile in legatura cu adoptarea deciziilor privind securitatea si sanatatea in munca a lucratorilor.
Acestia trebuie sa tina cont de faptul ca, asumarea unui risc mai mare de accidentare pe fondul aparentei
economii la cheltuielile privind asigurarea climatuluide secutitate si sanatate in munca, poate genera
cheltuieli sociale mult mai mari datorate producerii accidentului de munca. De accea ei trebuie sa adopte
si sa aplice toate masurile de securitate si siguranta necesare pentru reducerea posibilitatilor de producere
a accidentelor.
Un alt aspect important este atitudinea lucratorilor in constructii, care nu constientizeaza / nu
acorda importanta cuvenita necesitatii respectarii cerintelor de securitate, si minimalizeaza consecintele si
gravitatea accidentelor de munca. In acest sens, tot angajatorilor le revine responsabilitatea de a sensibiliza
lucratorii, de a-i determina sa respecte continuu masurile de securitate si sanatate a muncii. Acest lucru
poate fi realizat prin acordarea de bonusuri financiare, prin recunoasterea aportului adus la asigurarea
respectarii masurilor de securitate si sanatate in munca, chiar prin sanctionarea administrativa a
nerespectarii acestora. Spre deosebire de celelalte campanii axate pe verificarea modului de respectare a
legislatiei de securitate si sanatate in munca, aceasta campanie isi propune (prin intermediul acestor
intalniri) ridicarea gradului de constientizare a lucratorilor, a lucratorilor desemnati si a reprezentantilor
serviciilor de prevenire si protectie privind consecintele minimizarii riscurilor de accidentare la locul
de munca.
EXEMPLE DE EVENIMENTE PRODUSE IN TIMPUL PROCESULUI DE MUNCA, IN
CONSTRUCTII, AVAND CA URMARI DECESUL SALARIATULUI.
Evenimentul a avut loc la punctul de lucru Unitatea nr.3 din cadrul Statiei de Epurare Ape Uzate a
Mun. Bucuresti, unde seful de punct de lucru a societatii, ce avea ca obiectiv montarea structurii
metalice a Statiei, a incercat sa demonteze o ferma metalica, montata gresit cu o zi in urma,
3

ANEXA NR. 2

demontand-o si incercand sa o monteze, folosind o procedura defectuoasa, (cu ajutorul unei

macarale el a vrut sa lege sufa cu care era prinsa ferma si sa o scoata din reazemele, unde aceasta
era montata, el aflandu-se in acel moment pe aceasta ferma la mijlocul ei, fara sa aiba intre el si
structura metalica nici un fel de protectie) care a condus la dezechilibrarea acestuia de pe aceasta
ferma unde el se afla, dezechilibrare ce a dus la caderea acestuia de la aproximativ 10 metri
accidentandu-l mortal.

SCHELA DE
ACCES SPRE
LOCUL DE
MONTAJ AL
STRUCTURII
METALICE

ANEXA NR. 2

MACARAUA CU
AJUTORUL
CAREIA SE
MONTA
STRUCTURA
METALICA

STRUCTURA
METALICA SI
GOLURILE
DE
PRINDERE
ALE
ACESTEIA, IN
STRUCTURA
DE BETON

ANEXA NR. 2

FERMA CARE
S-A
PRABUSIT, IN
MOMENTUL
IN CARE S-A
INCERCAT
PRINDEREA
EI CU
AJUTORUL
SUFEI DE
CARLIGUL
MACARALEI

LOCUL IN
CARE S-A
PRABUSIT
VICTIMA
DUPA O
CADERE DE
LA 10 METRI
INALTIME

ANEXA NR. 2

MASURI PENTRU ASIGURAREA SANATATII SI SECURITATII LUCRATORILOR, SPECIFICE

LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
MASURI DE PROTECTIE:
1, dispozitive de protectie individuala (casca de lucru, manusi de protectie, vesta cu vizibilitate ridicata,
incaltaminte de protectie, ochelari, etc.)
MASURI OPERATIONALE:
1. Verificarea eficientei instrumentelor, echipamentelor, utilajelor si a dispozitivelor de siguranta;
2. Delimitarea si semnalizarea zonelor;
3. Respectarea distantei de siguranta fata de raza de actiune a utilajelor;
4. Utilizarea echipamentelor de munca conform caracteristicilor;
5. Atentie sporita la terenurile moi si terenurile abrupte;
6. Iluminarea corespunzatoare a locurilor de munca
7. Ingradirea si acoperirea cu podete rezistente a canalelor si golurilor subterane;
8. Sprijinirea malurilor cu mijloace adecvate;
9. Instruirea lucratorilor pentru zonele cu risc ridicat si specific;
10. Respectarea distantelor de depozitare a materialelor grele si a utilajelor pe marginea sapaturii, etc.

Inspector sef,
Jurist Raicu Doru

Inspector sef adj. SSM,

Jurist Vizitiu Mihai