1

ŞANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE

Sectorul construcţiilor reprezintă un sector a cărui activitate are o pondere importantă atât din punct de
vedere economic cât şi din cel al forţei de muncă implicate, recunoscut unanim ca având un nivel de
risc ridicat.

Conform datelor furnizate de Fundaţia Europeană pentru Ameliorarea Condiţiilor de Viaţă, în statele
membre ale Uniunii Europene peste 13 milioane de angajaţi lucrează în acest sector, iar statisticile
arată că numărul accidentelor mortale, al leziunilor şi bolilor profesionale este mai ridicat decât în
oricare alt sector de activitate (15% din totalul accidentelor de muncă şi 30% din totalul accidentelor
de muncă mortale din sectorul industrial), iar probabilitatea ca angajaţii din acest sector să sufere un
accident de muncă cu incapacitate temporară de muncă este de două ori mai mare decât media din
celelalte sectoare de activitate.

Anual, se înregistrează:
 Peste 1.300 de decese;
 Peste 800.000 de accidentaţi, adesea grav;
 Expunerea a cca. 600.000 de muncitori la fibre de azbest;
 Afecţiuni osteo-musculo-articulare şi auditive la peste jumătate din numărul angajaţilor
implicaţi în construcţii.

Se pierd astfel 30 milioane de zile de lucru datorită accidentelor de muncă şi 26 milioane de zile
datorită bolilor profesionale.

Cu toate eforturile de ameliorare a securităţii şi sănătăţii în muncă în acest sector, numărul accidentelor
de muncă şi al bolilor profesionale rămâne inacceptabil şi implică un cost extrem de ridicat (peste 3%
din cifra de afaceri a sectorului).

Această situaţie se regăseşte şi la nivelul României. Astfel, în perioada 2000-2004 numărul

accidentelor de muncă mortale din construcţii a atins nivelul statisticilor europene, reprezentând 23,4%
din totalul accidentelor de muncă în 2003 şi 14,7% în semestrul 1/2004, la diferenţe semnificative faţă
de domeniile de activitate plasate pe locurile următoare, respectiv silvicultura şi prelucrarea lemnului
(8,9% în 2003 şi 8,1% în semestrul 1/2004).

Din punct de vedere al numărului total de accidente înregistrate în sectorul construcţiilor, acestea au
reprezentat 11,2% (669 cazuri) în 2003 şi 10,3% (260 cazuri) în semestrul 1/2004, situându-se pe locul
2 după sectorul minier, unde procentele pentru aceeaşi perioadă au fost de 17,6% şi respectiv 15%.

Indicii de frecvenţă, atât în cazul accidentelor mortale cât şi în al celor cu incapacitate temporară de
muncă (0,24% în 2003 şi 0,11% în semestrul 1/2004 la accidente mortale şi 1,66%, respectiv 0,97% în
semestrul 1/2004 la accidentele cu ITM) au depăşit indicatorii medii de frecvenţă pe economie.
Studiile arată că 2/3 din accidentele mortale care au loc pe şantier sunt urmarea deciziilor luate în
faza de elaborare a proiectului. Actorii principali ai acestei faze sunt arhitecţii, proiectanţii,
gestionarii de contract şi prestatorii de servicii necesare, pe durata proiectării şi execuţiei construcţiei –
coordonatorii de securitate şi sănătate.

Pentru a integra toate aceste aspecte în gestiunea riscurilor profesionale directiva prevede noi funcţii de
coordonare (coordonatori de securitate, etc.). Prin intermediul unor instrumente ca Planul de
securitate şi sănătate în muncă şi Dosarul de intervenţie ulterioară, coordonatorii de securitate
pregătesc intervenţia întreprinderilor pe şantier şi au în vedere operaţiile ulterioare de întreţinere şi
transformare a clădirii. În timpul stabilirii soluţiilor arhitecturale, tehnice şi/sau organizaţionale şi a
timpilor de realizare a diferitelor lucrări managerul de proiect şi şeful de şantier împreună cu
coordonatorii de securitate trebuie să coordoneze şi să asigure integrarea principiilor generale de
prevenire care urmăresc:
 Evitarea riscurilor
 Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate
 Odată evaluate, combaterea riscurilor la sursă
 Adaptarea muncii la om (ergonomie) acţionând asupra conceperii, organizării şi metodelor de
muncă şi de producţie
 Realizarea acestor obiective ţinând seama de evoluţia tehnicii
 Înlocuirea pe cât posibil a ceea ce este periculos cu ceva mai puţin periculos sau lipsit de
pericol
 Integrarea prevenirii riscurilor într-un ansamblu coerent care cuprinde producţia, organizarea,
condiţiile de muncă şi dialogul social
 Prioritatea măsurilor de protecţie colectivă şi recurgerea la protecţia individuală numai atunci
când nu există altă posibilitate
 Asigurarea comunicării către întreprinderile şi lucrătorii independenţi, a tuturor informaţiilor şi
instrucţiunilor necesare pentru realizarea securităţii şi sănătăţii participanţilor la lucrările de pe
şantier.

Pe şantier este necesară coordonarea şi asigurarea respectării acestor principii generale de prevenire de
către întreprinderile exterioare şi lucrătorii independenţi în ceea ce priveşte:
 Ordonarea lucrărilor: calendarul lucrărilor, succesiunea fazelor, etc.
 Infrastructurile provizorii: acces, căi de circulaţie, zone de depozitare, etc.
 Mijloacele materiale: dispozitive tehnice de ridicare şi manipulare, mijloace de transport al
materialelor, al deşeurilor, etc.
 Dotări igienico-sanitare, etc.

Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă nr.319/2006, preia integral Directiva - cadru în domeniului
securităţii şi sănătăţii în muncă, şi anume, Directiva 89/391/CEE privind introducerea de măsuri pentru
promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă.

Conform prevederilor art.52 alin (2) Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse a elaborat acte
normative necesare implementării şi/sau adaptării situaţiilor existente la cerinţele Legii Securităţii şi
Sănătăţii în Muncă nr.319/2006.
Hotărârea de Guvern nr. 300 din 02.03.2006 stabileşte cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
şantierele temporare sau mobile - Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 252 din 21/03/2006.

Conform art.2, HG nr.300/2006 nu se aplică activităţilor de foraj şi extracţie din industria extractivă.

Termenii şi expresiile definite în cadrul art. 4 al HG nr.300/2006:

a) şantier temporar sau mobil, denumit in continuare şantier, - orice şantier în care se desfăşoară
lucrări de construcţii sau de inginerie civilă, a căror listă neexhaustivă este prevăzută în anexa
nr.1;
b) beneficiar (investitor) - orice persoană fizică sau juridică pentru care se execută lucrarea şi care
asigură fondurile necesare realizării acesteia;
c) manager de proiect - orice persoană fizică sau juridică, autorizată în condiţiile legii şi
desemnată de către beneficiar, însărcinată cu organizarea, planificarea, programarea şi controlul
realizării lucrărilor pe şantier, fiind responsabilă de realizarea proiectului în condiţiile de calitate,
costuri şi termene stabilite;
d) proiectantul lucrării - orice persoană fizică sau juridică competentă care, la comanda
beneficiarului, elaborează documentaţia de proiectare;
e) şef de şantier - persoana fizică desemnată de către antreprenor să conducă realizarea lucrărilor pe
şantier şi să urmărească realizarea acestora conform proiectului;
f) antreprenor (constructor, contractant, ofertant) - orice persoană fizică sau juridică
competentă care execută lucrări de construcţii-montaj, în baza unui proiect, la comanda
beneficiarului;
g) subantreprenor (subcontractant) - orice persoană fizică sau juridică care îşi asumă contractual
faţă de antreprenor sarcina de a executa lucrări de construcţii-montaj de specialitate, prevăzute in
proiectul lucrării;
h) lucrător independent - orice persoană fizică autorizată care realizează o activitate profesională
în mod independent şi îşi asumă contractual faţă de beneficiar, antreprenor sau subantreprenor
sarcina de a realiza pe şantier lucrări pentru care este autorizat;
i) coordonator in materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării -
orice persoană fizică sau juridică competentă, desemnată de către beneficiar şi/sau de către
managerul de proiect pe durata elaborării proiectului, având atribuţiile prevăzute la art. 54;
j) coordonator in materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării - orice persoană
fizică sau juridică desemnată de către beneficiarul lucrării şi/sau de către managerul de proiect pe
durata realizării lucrării, având atribuţiile prevăzute la art. 58.
 2

PRINCIPIILE GENERALE DE PREVENIRE A RISCURILOR PENTRU

LUCRĂTORI ÎN EXERCITAREA MUNCII LOR DE PE ŞANTIER

Direcţii de acţiune în domeniul prevenirii accidentelor de muncă şi a

îmbolnăvirilor profesionale:

 Identificarea şi evaluarea situaţiilor de lucru periculoase şi a

riscurilor de accidentare şi avarie existente şi/sau potenţial
existente;
 Gestionarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăviri profesionale
 Identificarea posibilităţilor tehnice de optimizare a modului de
efectuare a lucrărilor din punct de vedere al riscurilor generate
 Asigurarea stabilităţii forţei de muncă şi a continuităţii acesteia
 Conştientizarea angajaţilor cu privire la necesitatea respectării
măsurilor de securitate precum şi a măsurilor care influenţează
incidenţa meseriilor cu risc ridicat
 Creşterea exigenţei în ceea ce priveşte latura educaţională în
vederea conştientizării pericolelor şi creşterii capacităţii de
prevenire a riscurilor
 Efectuarea de verificări privind instruirea angajaţilor, cu precădere
la schimbarea locului de muncă
 Funcţionarea efectivă a Comitetului de Securitate şi Sănătate în
Muncă
 Utilizarea corectă a fondurilor alocate securităţii şi sănătăţii în
muncă
 Întocmirea PLANULUI DE SECURITATE, pentru şantier şi
pentru anumite lucrări complexe
A - Provocările prevenirii

Absenţa unei politici de prevenire a unor riscuri profesionale are un efect negativ pentru fiecare:

Angajaţi
 Probleme de sănătate
 Pierderi de salariu
 Climat de nesiguranţă
 Degradarea relaţiilor angajaţi /angajator şi a relaţiilor angajaţi/client

Întreprindere
 Cheltuieli de producţie suplimentare
 Scăderea profitului
 Pierderea de know-how pentru societate din cauza absenţei de la lucru a persoanei
accidentate
 Întârzieri ale termenului de predare
 Imagine negativă a societăţii
 Degradarea relaţiilor angajator/angajaţi

Beneficiar
 Întârzieri ale termenului de predare
 Imagine negativă a societăţii
 Degradarea relaţiilor beneficiar/angajaţi
 Creşterea costului execuţiei lucrării

Îmbunătăţirea politicii de prevenire este benefică pentru fiecare şi are efecte directe asupra
performanţei întreprinderii.

B - Riscul de accidentare şi costurile pentru întreprinderi

Accidentele de muncă sunt foarte costisitoare pentru întreprinderile din industria construcţiilor,
reprezentând aproximativ 3% din cifra lor de afaceri anuală. Pierderea din câştigurile întreprinderilor
poate fi estimată la aproximativ 20 miliarde euro pentru anul 2000.
Investiţiile în securitate permit întreprinderilor să limiteze pierderile cauzate de accidentele de
muncă, ceea ce sporeşte profitul lor anual.

Cea mai bună investiţie este prevenirea strategică:

 3

ATRIBUŢIILE COORDONATORILOR ÎN MATERIE DE

SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

Cerinţele legate de asigurarea PRINCIPIILOR GENERALE APLICABILE PE DURATA

REALIZĂRII LUCRĂRII sunt următoarele:

Pe toată durata realizării lucrării angajatorii şi lucrătorii independenţi trebuie să respecte obligaţiile
generale ce le revin în conformitate cu prevederile Legii nr.319/2006 privind securitatea şi sănătatea în
muncă, în special în ceea ce priveşte:
a) menţinerea şantierului în ordine şi într-o stare de curăţenie corespunzătoare;
b) alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ţinând seama de condiţiile de acces la aceste
posturi;
c) stabilirea căilor şi zonelor de acces sau de circulaţie;
d) manipularea in condiţii de siguranţă a diverselor materiale;
e) întreţinerea, controlul înainte de punerea în funcţiune şi controlul periodic al echipamentelor de
muncă utilizate, în scopul eliminării defecţiunilor care ar putea să afecteze securitatea şi sănătatea
lucrătorilor;
f) delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare şi înmagazinare a diverselor materiale, în special
a materialelor sau substanţelor periculoase;
g) condiţiile de deplasare a materiilor şi materialelor periculoase utilizate;
h) stocarea, eliminarea sau evacuarea deşeurilor şi a materialelor rezultate din dărâmări, demolări şi
demontări;
i) adaptarea, în funcţie de evoluţia şantierului, a duratei de execuţie efectivă stabilită pentru diferite
tipuri de lucrări sau faze de lucru;
j) cooperarea dintre angajatori şi lucrătorii independenţi;
k) interacţiunile cu orice alt tip de activitate care se realizează in cadrul sau în apropierea şantierului.
 4
RELAŢIA DINTRE COORDONATOR ŞI BENEFICIAR
 5

MĂSURI DE PREVENIRE ÎN FAZA DE PROIECTARE,

DE ORGANIZARE DE ŞANTIER ŞI ÎN FAZA DE EXECUŢIE

Prevenirea în faza de proiectare

Integrarea prevenirii din faza de proiectare a lucrării, pentru a reduce riscurile în timpul execuţiei,
exploatării sau întreţinerii sale.

Pentru maximizarea securităţii, este necesar să se integreze

securitatea lucrării în faza de proiectare, prin identificarea
riscurilor pe şantier încă din această fază şi asigurarea că:
 proiectul de arhitectură integrează securitatea,
 echipamentele sunt corespunzătoare,
 echipamentele sunt bine proiectate.

1. Un proiect de arhitectură care integrează securitatea

De cele mai multe ori, protecţia împotriva căderilor este aplicată doar când operaţiile periculoase
sunt terminate.
Fig.1=eroare: Balustrada este instalată după efectuarea operaţiilor de cofrare, armare şi turnare a
betonului, care sunt trei operaţii cu risc deosebit de mare.
Fig.2=eroare: construcţia unei faţade modulare implică riscuri de cădere de la înălţime. Protecţia
lucrătorilor impune proceduri şi mijloace corespunzătoare (fig.3=soluţie).
2. Echipamente corespunzătoare
Figura 1: Sistemele de prindere a Consolei sunt utilizate atât în scopul execuţiei cât şi al întreţinerii.
Acestea vor fi utile, de asemenea, în timpul lucrărilor de demolare.
Figura 2: Schelăria din tuburi şi Schelăria cu piese de legătură sunt pe cale
de dispariţie fiind înlocuite cu schelării care sunt mai stabile folosindu-se
un planşeu şi balustrade (figura 3) care îmbunătăţesc
securitatea şi randamentul.

3. Echipamente bine proiectate

Atunci când se montează hale din elemente prefabricate, accesoriile de
dezmembrare acţionate de la distanţă îmbunătăţesc condiţiile de
muncă:
 prin eliminarea riscurilor de cădere a muncitorilor (mai puţine
scări care sunt amplasate pe suprafeţe denivelate),
 randament mai mare, confort şi securitate.
Un studiu ergonomic (SEFMEP 1995) cu privire la lucrările de zidărie a evidenţiat că norma de lucru a
zidarului ar putea fi redusă cu 20% (prin integrarea în blocul de zidărie a unei crestături pentru mână şi
degetul mare, ceea ce face să fie mai uşor de prins).
Productivitatea muncii creşte cu 17%.
Acest lucru exercită mai puţină presiune asupra coloanei
vertebrale a muncitorului, iar calitatea muncii creşte.

Prevenirea în faza de organizare

Lista de control şi planificarea sarcinilor

“Lista de control” reprezintă un instrument interesant pentru organizarea prevenirii. Aceasta enumeră
sarcinile şi responsabilităţile fiecăreia dintre părţi în timpul desfăşurării activităţii. Acest lucru face
posibile următoarele:
a. identificarea momentului când este planificată lucrarea:
 Riscurile lucrărilor succesive sau a lucrărilor executate simultan de mai multe întreprinderi.
b. eliminarea pe cât posibil a riscurilor:
 Amânarea anumitor lucrări (modificări în programul de lucru al întreprinderilor).
c. reducerea pe cât posibil a riscurilor:
 Asigurarea protecţiei colective sau a sistemului care elimină riscurile implicate în lucrările care
se execută simultan (de exemplu, plase de siguranţă sub structuri).
 Stabilirea sistemelor de protecţie sau a măsurilor comune pentru mai multe întreprinderi, prin
specificarea responsabilităţilor fiecărei părţi pentru lucrările de montaj, întreţinere şi demontare
(de exemplu, balustrade, pasarele, instalaţii electrice, mijloace de manipulare).

Prevenirea în faza de execuţie

Prevenirea în timpul fazei de execuţie permite tuturor părţilor să îmbunătăţească fundamental sistemele
de securitate definite şi stabilite în fazele anterioare. Măsurile de prevenire planificate sau care au fost
deja aplicate sunt adaptate pe măsura înaintării lucrărilor.
 6

PREZENTAREA PRINCIPALELOR RISCURI SPECIFICE

SECTORULUI CONSTRUCŢII

Activitatea pe şantierele de construcţii se caracterizează printr-o complexitate ridicată, prin

unicitatea condiţiilor, prin implicarea simultană a unor angajaţi de diferite meserii şi calificări.
Şantierul de construcţii prezintă, în orice fază de existenţă, un potenţial ridicat accidentogen.

Lucrări de construcţii civile ca:

 Excavaţii
 Terasamente
 Construcţii (clădiri)
 Montare şi demontare a elementelor prefabricate
 Amenajarea sau echipare, transformări
 Renovări, reparaţii
 Dărâmări de ziduri
 Demolări, întreţinere
 Asanări
sunt lucrări în care se pot manifesta riscuri specifice. Aceste lucrări expun angajaţii la:
 Surpări şi alunecări de teren
 Căderea de la înălţime
 Substanţe chimice sau biologice
 Radiaţii ionizante
 Influenţa liniilor electrice de înaltă tensiune
 Riscuri generate de lucrări de tunele, puţuri, subterane
 Lucrări cu tuburi de aer comprimat
 Folosirea explozivului, lucrări de montare a elementelor prefabricate grele

Suportul de curs prezintă, în principiu, fazele de execuţie a unui şantier pentru realizarea unei
locaţii civile, tip clădire supraetajată, riscurile specifice fiecărei faze, cu menţiunea existenţei
acestor riscuri pentru toată durata şantierului şi riscurile ergonomice determinate de
manipularea manuală, comune tuturor activităţilor din şantier.
 PRINCIPALELE FAZE DE
EXECUŢIE A UNUI ŞANTIER
DE CONSTRUCŢII
DECIZIA DE FINANŢARE,
CERCETARE, PROIECTARE
ORGANIZARE ŞANTIER
Realizarea:
 spaţiilor de cazare
 spaţiilor de depozitare
 drumurilor de acces
 racordărilor la instalaţiilor de
alimentare (energie electrică,
apă, etc.)
LUCRĂRI DE FUNDAŢII
Operaţii de:
 trasare
 săpături
 umpluturi şi compactări
 sprijin
LUCRĂRI DE COFRARE ŞI
ARMARE BETOANE
PRINCIPALELE FAZE DE
Execuţie de stâlpi, grinzi, planşee,
EXECUŢIE A UNUI ŞANTIER
armături
DE CONSTRUCŢII
RISCURILE POTENŢIALE
SPECIFICE FAZELOR DE
EXECUŢIE
SOLICITARE PSIHICĂ
(ritm intens, operaţii complexe,
decizii dificile)
 cădere de la acelaşi nivel
 electrocutare
 manipulare manuală
 manipulare mecanică
 deplasări, staţionări în zone
periculoase
 comunicări accidentogene
 deplasări sub efectul
propulsiei şi sub efectul
gravitaţiei
 surpări
 căderi de la înălţime
 căderi de obiecte
 manipulare mecanică
 deplasări sub efectul
gravitaţiei
 temperatura şi umiditatea
aerului
 calamităţi naturale (trăsnet,
inundaţii, vânt, alunecări de
teren)
manipularea
 manuală şi
mecanică
 căderea de la înălţime şi de la
RISCURILE POTENŢIALE
acelaşi nivel
SPECIFICE FAZELOR DE
 electrocutare
EXECUŢIE GENERATE DE:
 căderi de obiecte
  manipulări mecanice de
materiale
LUCRĂRI DE TURNARE  căderi de la aceeaşi înălţime
BETON  neutilizarea echipamentelor
de protecţie
 substanţe chimice

LUCRĂRI DE ÎNCHIDERI  efort fizic

 căderea de la înălţime
Se execută:  manipularea manuală de
 zidării (clasice, BCA, etc.) materiale
 pereţi metalice  căderi de obiecte
 sisteme de pereţi din sticlă  deplasări sub efectul
etc. gravitaţiei
 neutilizarea echipamentelor
de protecţie

 căderea de la înălţime
 căderi de obiecte
LUCRĂRI DE ÎNVELITORI  manipularea manuală şi
mecanică
 neutilizarea echipamentelui
de protecţie

PRINCIPALELE FAZE DE RISCURILE POTENŢIALE

EXECUŢIE A UNUI ŞANTIER SPECIFICE FAZELOR DE
DE CONSTRUCŢII EXECUŢIE GENERATE DE:
 LUCRĂRI DE MONTAJ
INSTALAŢII DE ALIMENTARE
 canalizări, racorduri caze, apă,
electrice, sanitare, încălzire,
ventilaţie, (operaţii complexe
de sudură)
 căderea de la acelaşi nivel
 electrocutare
 manipulare manuală
 manipulare mecanică
 agent termic (arsuri, flame)
 neutilizarea echipamentelor de
protecţie

LUCRĂRI DE IZOLAŢII  cădere de la înălţime

TERMICE ŞI HIDROIZOLAŢII  manipulare manuală
 la terase circulabile sau  substanţe chimice
necirculabile  neutilizarea echipamentelor
 la clădiri de protecţie

LUCRĂRI DE FINISAJ  căderea de la acelaşi nivel

 manipularea manuală
 zugrăveli  substanţe chimice
 placări (faianţă, gresie)  efort fizic
 compartimentări cu ghips-
carton

 căderea de la acelaşi nivel

LUCRĂRI DE AMENAJARE ŞI  utilizarea unor echipamente
PARCĂRI INTERIOARE de muncă inadecvate
 metode de lucru greşite
 RISCURI ERGONOMICE

Măsuri de prevenire:

 Alegerea de sisteme de depozitare care permit apucarea şi

depozitarea fără ca obiectele să fie deplasate în prealabil: rafturi cu
adâncime compatibilă cu dimensiunile obiectelor, cu înălţime de
minimum 40 cm, maximum de 80 cm
 Organizarea corespunzătoare a deplasării şi transportului
materialelor pe verticală utilizând dispozitive şi utilaje de ridicat
(macarale, cărucioare elevatoare, etc.)
 Menţinerea curăţeniei şi degajarea materialelor de pe sol,
prevederea unor containere pentru deşeuri
 Amenajarea căilor de acces
 Evitarea denivelărilor (trepte, pante)
 Prevederea mijloacelor de transport cu sisteme care permit
reducerea efortului de încărcare/ descărcare: rampe escamotabile,
braţ de încărcare auxiliar, etc.
 Măsuri de prevenire:

Organizarea activităţii:

 Reducerea frecvenţei şi duratei manipulărilor

 Reducerea cantităţii de mase manipulate
 Scurtarea distanţelor de transport (puncte de preluare a
materialelor, colectare şi evacuare a deşeurilor)
 Alternarea sarcinilor cu altele care nu implică MMM
 Organizarea de pauze pentru relaxare şi recuperare după eforturi
prelungite sau importante
 Organizarea raţională a fluxului de aprovizionare cu materii şi
materiale: cantităţi necesare, aprovizionare ritmică, urmărire
termene de livrare
 Pregătirea intervenţiilor pe şantier pentru a limita improvizaţiile şi
întârzierile
 Evitarea organizării de posturi de muncă izolate
 Măsuri de prevenire-protecţie:

Prevederea de EIP: mănuşi, apărători genunchi, centură lombară, …

Formare şi instruire privind:

 Gesturile şi poziţiile de muncă, amenajarea posturilor de muncă,

economia de mişcări
 Organizarea muncii: constituirea echipelor de lucru, polivalenţă în
activitate
 Utilizarea şi întreţinerea mijloacelor tehnice ajutătoare
 Folosirea adecvată a mijloacelor de protecţie colectivă şi
individuală
 EXEMPLE DE IDENTIFICARE A UNUI RISC SPECIFIC ŞANTIERULUI

FIŞA RISCULUI DE CĂDERE

EXEMPLE DE PERICOLE SAU DE PERICOLELE SAU SITUAŢIILE

SITUAŢII PERICULOASE PERICULOASE DUIN ŞANTIER

CĂDERI DE LA ACELAŞI NIVEL: _________________________________

 Sol alunecos (obiecte _________________________________
răspândite, condiţii climatice) _________________________________
 Sol defectuos (gropi, dale sparte) _________________________________
 Pasaje strâmte, neasigurate _________________________________
 Locuri slab iluminate _________________________________
CĂDERI DE LA ÎNĂLŢIME: _________________________________
 Utilizarea scărilor cu defecte, _________________________________
fără asigurare _________________________________
 Acces neasigurat la părţile înalte _________________________________
ale construcţiei _________________________________
 Utilizarea defectuoasă a _________________________________
schelelor, eşafoadelor (identificarea concretă, în cadrul propriei
 Neutilizarea echipamentelor activităţi din şantier, a situaţiilor
individuale de protecţie periculoase şi a riscurilor specifice)

EXEMPLE DE MĂSURI DE MĂSURI DE PREVENIRE

PREVENIRE PROPUSE

PROTECŢII COLECTIVE (prioritare) _________________________________

_________________________________
 Organizarea judicioasă a _________________________________
circulaţiei angajaţilor _________________________________
 Întreţinerea solului, menţinerea _________________________________
curăţeniei, ordinii
_________________________________
 Degajarea şi iluminarea pasajelor
_________________________________
 Realizarea mijloacelor colective de
protecţie (balustrade, mână _________________________________
curentă, schele, platforme de (adoptarea şi aplicarea prioritară a măsurilor
lucru) tehnice şi organizatorice cu caracter colectiv
şi a echipamentelor individuale de protecţie)
 FIŞA RISCULUI GENERAT DE ECHIPAMENTELE DE MUNCĂ
EXEMPLE DE PERICOLE SAU
DE SITUAŢII PERICULOASE
RISCURI MECANICE: deplasări sub efectul
propulsiei (frâne defecte, mers în marşarier fără
semnal, comenzi greşite), deplasări sub efectul
gravitaţiei (răsturnare, patinare, rotire braţ
datorită deplasării centrului de greutate, rulare
pe roţi), mişcări disfuncţionale (spargerea unei
conducte sub presiune, porniri accidentale ale
unor mecanisme, nefuncţionarea unor
limitatoare de sarcină sau de moment, deviere
de la traiectoria normală, balans, şocuri
excesive);
RISCURI TERMICE: temperatura coborâtă a
obiectelor (manipularea ţevilor, a recipienţilor
metalici pe vreme rece), flăcări, flame
(efectuarea de operaţii de sudură oxiacetilenică,
electrică, fără echipament individual de
protecţie şi în poziţii de lucru defectuoase;
RISCURI ELECTRICE: curentul electric prin
atingere directă sau indirectă (existenţa unor
legături electrice improvizate, lipsa legăturii la
împământare, izolaţii defecte, tablouri de
alimentare defecte neasigurate).
EXEMPLE DE MĂSURI DE
PREVENIRE
Aplicarea prevederilor şi prescripţiilor
tehnice şi organizatorice din legislaţia şi
standardele de referinţă în vigoare.
Alegerea şi întreţinerea echipamentelor
tehnice adecvate, organizarea judicioasă
a transportului intern, efectuarea de
lucrări de punere în funcţiune şi montaj
conform Cărţii Tehnice.
PERICOLELE SAU SITUAŢILE
PERICULOASE DIN ŞANTIER
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
(identificarea concretă, în cadrul propriei
activităţi din şantier,a situaţiilor periculoase
şi a riscurilor specifice generate de curentul
electric)
MĂSURI DE PREVENIRE
PROPUSE
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
(aplicarea prevederilor legislaţiei şi
standardelor; optimizarea manipulărilor
mecanice şi manuale; asigurarea stării
tehnice normale a instalaţiilor electrice)
FIŞA RISCULUI GENERAT DE NEPURTAREA ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL
DE PROTECŢIE
EXEMPLE DE PERICOLE SAU
DE SITUAŢII PERICULOASE
 Lucrul simultan pe verticala
construcţiei, pe diverse nivele,
nepurtarea căştii de protecţie, căderea
de materiale, scule;
 Trecerea de pe schelă pe o zonă
neprotejată, fără asigurarea în
centură;
 Urcarea (coborârea) la locul de
muncă, aflat la înălţime, fără
asigurare;
 Utilizarea schelei descompletate, fără
podine, fără scări între nivele, fără
balustrade, neasigurat contra căderii
în gol;
 Efectuarea manipulării de materiale,
manual, fără dispozitive de lucru,
fără EIP adecvat.
EXEMPLE DE MĂSURI DE
PREVENIRE
Dotarea locurilor periculoase cu
mijloacele colective de protecţie:
balustrade, rampe sau pasarele cu mână
curentă pe ambele laturi, schele
complete.
Dotarea şi purtarea echipamentului
individual de protecţie (EIP): cască,
încălţăminte cu bombeu întărit, palmare,
centură complexă după caz, pentru
limitarea accesului, de prevenire a
căderii, de limitare a efectelor căderii în
gol.
FIŞA RISCULUI GENERAT DE ECHIPAMENTELE DE MUNCĂ
PERICOLELE SAU SITUAŢILE
PERICULOASE DIN ŞANTIER
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
(identificarea concretă, în cadrul propriei
activităţi din şantier,a situaţiilor periculoase
şi a riscurilor generate de nepurtarea
echipamentului de protecţie, EIP)
MĂSURI DE PREVENIRE
PROPUSE
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
(adoptarea şi aplicarea prioritară a măsurilor
tehnice şi organizatorice cu caracter colectiv
şi a echipamentelor individuale de protecţie)
 EXEMPLE DE PERICOLE SAU
DE SITUAŢII PERICULOASE
 Lucrul simultan pe verticala
construcţiei, pe diverse nivele,
nepurtarea căştii de protecţie, căderea
de materiale, scule;
 Trecerea de pe schelă pe o zonă
neprotejată, fără asigurarea în
centură;
 Urcarea (coborârea) la locul de
muncă, aflat la înălţime, fără
asigurare;
 Utilizarea schelei descompletate, fără
podine, fără scări între nivele, fără
balustrade, neasigurat contra căderii
în gol;
 Efectuarea manipulării de materiale,
manual, fără dispozitive de lucru,
fără EIP adecvat.
EXEMPLE DE MĂSURI DE
PREVENIRE
Dotarea locurilor periculoase cu
mijloacele colective de protecţie:
balustrade, rampe sau pasarele cu mână
curentă pe ambele laturi, schele
complete.
Dotarea şi purtarea echipamentului
individual de protecţie (EIP): cască,
încălţăminte cu bombeu întărit, palmare,
centură complexă după caz, pentru
limitarea accesului, de prevenire a
căderii, de limitare a efectelor căderii în
gol.
PERICOLELE SAU SITUAŢILE
PERICULOASE DIN ŞANTIER
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
(identificarea concretă, în cadrul propriei
activităţi din şantier,a situaţiilor periculoase
şi a riscurilor specifice generate de ET,
curent electric, manipulare)
MĂSURI DE PREVENIRE
PROPUSE
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
(aplicarea prevederilor legislaţiei şi
standardelor; optimizarea manipulărilor
mecanice şi manuale; asigurarea stării
tehnice normale a instalaţiilor electrice)
 RISCURI ERGONOMICE – MANIPULAREA

EXEMPLE DE PERICOLE SAU PERICOLELE SAU SITUAŢILE

DE SITUAŢII PERICULOASE PERICULOASE DIN ŞANTIER

POZIŢII DE MUNCĂ FORŢATE, _________________________________

VICIOASE: _________________________________
 aplecat excesiv _________________________________
 mâini întinse deasupra capului/ _________________________________
înainte _________________________________
 ghemuit _________________________________
 în genunchi _________________________________
_________________________________
MUNCĂ STATICĂ: _________________________________
 postură şi menţinerea unui nivel _________________________________
constant de forţă _________________________________
_________________________________
MUNCĂ REPETITIVĂ: _________________________________
 ciocănire _________________________________
 perforare _________________________________
 vopsire _________________________________
 transport cărămizi, ţigle _________________________________
_________________________________
MIŞCĂRI NECESITÂND FORŢĂ _________________________________
EXCESIVĂ _________________________________
_________________________________
COMPRESIE LOCALĂ PRIN _________________________________
UNELTE SAU SUPRAFEŢE DE _________________________________
LUCRU _________________________________
 unghiuri ascuţite _________________________________
 suprafeţe dure, rugoase Identificarea concretă, în cadrul propriei
activităţi din şantier, a situaţiilor periculoase
şi a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire.

EXEMPLE DE PERICOLE SAU PERICOLELE SAU SITUAŢILE

DE SITUAŢII PERICULOASE PERICULOASE DIN ŞANTIER
 RISCURI ERGONOMICE – MANIPULAREA MANUALĂ A MASELOR
EOFRT FIZIC INTENS:
 mase voluminoase, grele, greu de
apucat, cu centrul de greutate situat
excentric
 sol alunecos, cu neregularităţi
 constrângeri ale activităţii
CONDIŢIILE MEDIULUI DE MUNCĂ:
 temperatură, umiditate, curenţi de aer
 vibraţii
FACTORI INDIVIDUALI DE RISC:
 inaptitudine fizică
 echipament de lucru necorespunzător
 lipsa formării şi informării
EXEMPLE DE MĂSURI DE
PREVENIRE
 eliminarea necesităţii operaţiilor de
MMM din faza de proiectare
 mecanizarea unor operaţii/ alegerea de
mijloace mecanizate adaptate sarcinii
de muncă şi caracteristicilor masei
transportate: transpalete, motostivuitoare
… _________________________________
 utilizarea unor mijloace tehnice
ajutătoare: ventuze mobile, platforme
elevatoare, cărucioare, cricuri, leviere,
sisteme de manipulare cu echilibrare
automată …
 amenajarea posturilor de muncă:
înălţime corespunzătoare a planurilor de
lucru, spaţiu de lucru degajat, unelte
concepute ergonomic
 utilizarea de containere, ambalaje,
produse care să nu depăşească masa de
manipulat maximă admisă: ciment,
vopsea …
RISCURI ERGONOMICE – MANIPULAREA MANUALĂ A MASELOR
EXEMPLE DE MĂSURI DE
PREVENIRE
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
Identificarea concretă, în cadrul propriei
activităţi din şantier, a situaţiilor periculoase şi
a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire.
MĂSURI DE PREVENIRE
PROPUSE
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
(adoptarea şi aplicarea prioritară a măsurilor
tehnice şi organizatorice de eliminare/
reducere a riscurilor ergonomice)
MĂSURI DE PREVENIRE
PROPUSE
  alegerea de sisteme de depozitare care
permit apucarea şi depozitarea fără ca
obiectele să fie deplasate în prealabil:
rafturi cu adâncime compatibilă cu
dimensiunile obiectelor, cu înălţime de
minimum 40 cm, maximum 160 cm;
depozitarea obiectelor grele la înălţimea
de 80 cm
 organizarea corespunzătoare a deplasării
şi transportului materialelor pe verticală
utilizând dispozitive şi utilaje de ridicat
(macarale, cărucioare elevatoare, etc.)
 menţinerea curăţeniei şi degajarea
materialelor de pe sol, prevederea unor
containere pentru deşeuri
 amenajarea căilor de acces
 evitarea denivelărilor (trepte, pante)
 prevederea mijloacelor de transport cu
sisteme care permit reducerea efortului de
încărcare/ descărcare: rampe
escamotabile, braţ de încărcare auxiliar,
etc.
ORGANIZAREA CORESPUNZĂTOARE A
ACTIVITĂŢII:
 reducerea frecvenţei şi duratei
manipulărilor
 reducerea cantităţii de mase manipulate
 scurtarea distanţelor de transport (puncte
de preluare a materialelor, colectare şi
evacuare a deşeurilor)
 alternarea sarcinilor cu altele care nu
implică MMM
 organizarea de pauze pentru relaxare şi
recuperare după eforturi prelungite sau
importante
 organizarea raţională a fluxului de
aprovizionare cu materii şi materiale:
cantităţi necesare, aprovizionare ritmică,
urmărire termene de livrare
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
Identificarea concretă, în cadrul propriei
activităţi din şantier, a situaţiilor periculoase şi
a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire.
RISCURI ERGONOMICE – MANIPULAREA MANUALĂ A MASELOR
EXEMPLE DE MĂSURI DE
PREVENIRE
 pregătirea intervenţiile pe şantier pentru
a limita improvizaţiile şi întârzierile
 evitarea organizării de posturi de muncă
izolate
 prevederea de EIP (mănuşi, apărători
genunchi, centură lombară)
 formar şi instruire privind:
 gesturile şi poziţiile de muncă,
amenajarea posturilor de muncă,
economia de mişcări
 organizarea muncii: constituirea
echipelor de lucru, polivalenţă în
activitate
 utilizarea şi întreţinerea mijloacelor
tehnice ajutătoare
 folosirea adecvată a mijloacelor de
protecţie colectivă şi individuală
MĂSURI DE PREVENIRE
PROPUSE
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
 7

INSTRUMENTELE COORDONĂRII: PLANUL DE SECURITATE ŞI

SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ, DOSARUL DE INTERVENŢII ULTERIOARE,
MODUL DE ŢINERE A UNUI REGISTRU DE COORDONARE,
STRUCTURA COORDONĂRII

Cerinţele legate de realizarea PLANULUI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE sunt următoarele:

1. Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie să asigure ca, înainte de deschiderea şantierului,
să fie stabilit un plan de securitate şi sănătate, conform art. 54 lit. b).

2. Planul de securitate şi sănătate este un document scris care cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie
luate în vederea prevenirii riscurilor care pot apărea în timpul desfăşurării activităţilor pe şantier.

3. Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie redactat încă din faza de elaborare a proiectului şi trebuie
ţinut la zi pe toată durata efectuării lucrărilor.

4. Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie elaborat de coordonatorul în materie de securitate şi

sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării.

5. În situaţia în care proiectul este elaborat de un singur proiectant, acesta răspunde de elaborarea
planului de securitate şi sănătate.

6. Pe măsură ce sunt elaborate, planurile proprii de securitate şi sănătate ale antreprenorilor trebuie să fie
integrate în planul de securitate şi sănătate.

7. Planul de securitate şi sănătate trebuie să facă parte din proiectul lucrării şi să fie adaptat conţinutului
acestuia.

Categoriile de lucrări care implică riscuri specifice pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor conform
cerinţelor prezentate la art. 17 pct. d) şi art. 18 sunt prevăzute in Anexa nr.2 a HG nr.300/2006:
 Lucrări care expun lucrătorii la riscul de a fi îngropaţi sub alunecări de teren, înghiţiţi de terenuri
mocirloase/mlăştinoase ori de a cădea de la înălţime, datorită naturii activităţii desfăşurate,
procedeelor folosite sau mediului înconjurător al locului de muncă
 Lucrări în care expunerea la substanţe chimice sau biologice prezintă un risc particular pentru
securitatea şi sănătatea lucrătorilor ori pentru care supravegherea sănătăţii lucrătorilor este o
cerinţă legală
 Lucrări cu expunere la radiaţii ionizante pentru care prevederile legale specifice obligă la
delimitarea de zone controlate sau supravegheate
  Lucrări în apropierea liniilor electrice de înaltă tensiune
 Lucrări care expun la risc de înec
 Lucrări de puţuri, terasamente subterane şi tuneluri
 Lucrări cu tuburi cu aer comprimat
 Lucrări care implică folosirea de explozibili
 Lucrări de montare şi demontare a elementelor prefabricate grele.

9. Planul de securitate şi sănătate trebuie să conţină cel puţin următoarele:

a) informaţii de ordin administrativ care privesc şantierul şi, dacă este cazul, informaţii care
completează declaraţia prealabilă prevăzută la art. 47;
b) măsuri generale de organizare a şantierului stabilite de comun acord de către managerul de
proiect şi coordonatorii în materie de securitate şi sănătate;
c) identificarea riscurilor şi descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea şi
sănătatea lucrătorilor;
d) măsuri specifice de securitate în muncă pentru lucrările care prezintă riscuri; măsuri de protecţie
colectivă şi individuală;
e) amenajarea şi organizarea şantierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-sanitare, modalităţi de
depozitare a materialelor, amplasarea echipamentelor de muncă prevăzute de antreprenori şi
subantreprenori pentru realizarea lucrărilor proprii;
f) măsuri de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate şi sănătate şi obligaţiile ce
decurg din acestea;
g) obligaţii ce decurg din interferenţa activităţilor care se desfăşoară în perimetrul şantierului şi în
vecinătatea acestuia;
h) măsuri generale pentru asigurarea menţinerii şantierului în ordine şi în stare de curăţenie;
i) indicaţii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor şi măsurile de
organizare luate în acest sens;
j) modalităţi de colaborare între antreprenori, subantreprenori şi lucrătorii independenţi privind
securitatea şi sănătatea în muncă.

Conform prevederilor art.19 pentru completarea declaraţia prealabilă prevăzută la art. 47 sunt necesare o
serie de informaţii de ordin administrativ care privesc şantierul.

În acest sens beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie să întocmească o declaraţie
prealabilă in următoarele situaţii:
a) durata lucrărilor este apreciată a fi mai mare de 30 de zile lucrătoare şi pe şantier lucrează
simultan mai mult de 20 de lucrători;
b) volumul de mână de lucru estimat este mai mare de 500 de oameni-zi.

10. Măsurile de coordonare stabilite de coordonatorii in materie de securitate şi sănătate şi obligaţiile ce

decurg din acestea trebuie să se refere, in special, la:
c) căile sau zonele de deplasare ori de circulaţie orizontale şi verticale;
d) condiţiile de manipulare a diverselor materiale, în particular, în ceea ce priveşte interferenţa
instalaţiilor de ridicat aflate pe şantier sau în vecinătatea acestuia;
e) limitarea manipulării manuale a sarcinilor;
f) delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare a diverselor materiale, în mod deosebit dacă se
depozitează materiale sau substanţe periculoase;
 g) condiţiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deşeurilor şi a materialelor rezultate din
dărâmări, demolări şi demontări;
h) condiţiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate;
i) utilizarea mijloacelor de protecţie colectivă şi a instalaţiei electrice generale;
j) măsurile care privesc interacţiunile de pe şantier.

11. Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie completat şi adaptat în funcţie de evoluţia şantierului şi
de durata efectivă a lucrărilor sau a fazelor de lucru.

12. Planul de securitate şi sănătate trebuie să se afle în permanenţă pe şantier pentru a putea fi
consultat, la cerere, de către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate
şi sănătate in muncă sau de reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice in domeniul securităţii şi
sănătăţii.

13. Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie păstrat de către managerul de proiect timp de 5 ani
de la data recepţiei finale a lucrării.

PLANUL PROPRIU DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE reprezintă un alt instrumental coordonării -

în materie de securitate şi sănătate, conform prevederilor Secţiunii 2 din capitolul III al HG nr.300/2006.

Cerinţele legate de realizarea PLANULUI PROPRIU DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE sunt

următoarele:

1. Planul propriu de securitate şi sănătate cuprinde ansamblul de măsuri de securitate şi sănătate specifice
fiecărui antreprenor sau subantreprenor.

2. Atunci când un antreprenor se angajează să realizeze lucrări pe şantier, acesta trebuie să pună planul
propriu de securitate şi sănătate la dispoziţia managerului de proiect, beneficiarului sau coordonatorilor
in materie de securitate şi sănătate, după caz.

3. Antreprenorul trebuie să stabilească acest plan în cel mult 30 de zile de la data contractării lucrării.

4. Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să fie armonizat cu planul de securitate şi sănătate al
şantierului.

5. Antreprenorul care execută cu unul ori mai mulţi subantreprenori, în totalitate sau o parte din lucrările
care trebuie să respecte prevederile planului de securitate şi sănătate, trebuie să le transmită acestora un
exemplar al planului propriu şi, dacă este cazul, un document care cuprinde măsurile generale de
securitate şi sănătate pentru lucrările şantierului ce intră în responsabilitatea sa.

6. La elaborarea planului propriu de securitate şi sănătate subantreprenorul trebuie să ţină seama de

informaţiile furnizate de către antreprenor şi de prevederile planului de securitate şi sănătate al
şantierului.

7. Subantreprenorul trebuie să elaboreze planul propriu de securitate şi sănătate în cel mult 30 de zile de
la data contractării lucrării cu antreprenorul.
8. Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să conţină cel puţin următoarele:
a) numele şi adresa antreprenorului/subantreprenorului;
b) numărul lucrătorilor pe şantier;
c) numele persoanei desemnate să conducă executarea lucrărilor, dacă este cazul;
d) durata lucrărilor, indicând data începerii acestora;
e) analiza proceselor tehnologice de execuţie care pot afecta sănătatea şi securitatea lucrătorilor şi a
celorlalţi participanţi la procesul de muncă pe şantier;
f) evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de
echipamentele de muncă folosite, de utilizarea substanţelor sau preparatelor periculoase, de
deplasarea personalului, de organizarea şantierului;
g) măsuri pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii lucrătorilor, specifice lucrărilor pe care
antreprenorul/subantreprenorul le execută pe şantier, inclusiv măsuri de protecţie colectivă şi
măsuri de protecţie individuală.

9. Înainte de începerea lucrărilor pe şantier de către antreprenor/subantreprenor, planul propriu de

securitate şi sănătate trebuie să fie consultat şi avizat de către coordonatorul in materie de securitate
şi sănătate pe durata realizării lucrării, medicul de medicina muncii şi membrii comitetului de securitate
şi sănătate sau de către reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor.

10. Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să fie actualizat ori de câte ori este cazul.
Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate şi sănătate trebuie să se afle in permanenţă pe
şantier pentru a putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii
comitetului de securitate şi sănătate in muncă sau de reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice in
domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.

11. Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să fie păstrat de către antreprenor timp de 5 ani de
la data recepţiei finale a lucrării.

REGISTRUL DE COORDONARE reprezintă un alt instrument al coordonării în materie de securitate

şi sănătate, conform prevederilor Secţiunii 3 din capitolul III al HG nr.300/2006.

Cerinţele legate de întocmirea REGISTRULUI DE COORDONARE sunt următoarele:

1. Registrul de coordonare cuprinde ansamblul de documente redactate de către coordonatorii in materie

de securitate şi sănătate, informaţii privind evenimentele care au loc pe şantier, constatările efectuate şi
deciziile luate.

2. Coordonatorii în materie de securitate şi sănătate trebuie să consemneze în registrul de coordonare:

a) numele şi adresele antreprenorilor, subantreprenorilor şi data intervenţiei fiecăruia pe şantier;
b) lista cu efectivul lucrătorilor pe şantier şi durata prevăzută pentru efectuarea lucrărilor;
c) evenimentele importante care trebuie luate în considerare la realizarea proiectului, respectiv a
lucrărilor, constatările şi deciziile adoptate;
d) observaţiile, informaţiile şi propunerile privind securitatea şi sănătatea în muncă aduse la
cunoştinţă beneficiarului, managerului de proiect sau celor care intervin pe şantier şi eventualele
răspunsuri ale acestora;
 e) observaţiile şi propunerile antreprenorilor şi subantreprenorilor privind securitatea şi sănătatea in
muncă;
f) abaterile de la prevederile planului de securitate şi sănătate;
g) rapoartele vizitelor de control pe şantier şi ale întrunirilor, dispoziţiile care trebuie transmise;
h) incidente şi accidente care au avut loc.

3. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării trebuie să

transmită coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării registrul de
coordonare, pe baza unui proces-verbal care va fi ataşat la registru. Coordonatorii în materie de securitate
şi sănătate trebuie să prezinte registrul de coordonare, la cerere, managerului de proiect, inspectorilor de
muncă şi inspectorilor sanitari.

4. Registrul de coordonare trebuie păstrat de către coordonatorul in materie de securitate şi sănătate timp
de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.

DOSARUL DE INTERVENŢII ULTERIOARE reprezintă un alt instrument al coordonării in materie

de securitate şi sănătate, conform prevederilor Secţiunii 4 din capitolul III al HG nr.300/2006.

Cerinţele legate de conţinutul DOSARULUI DE INTERVENŢII ULTERIOARE sunt următoarele:

1. Dosarul de intervenţii ulterioare trebuie să cuprindă:

a) documentaţia de intervenţii ulterioare, cum ar fi planuri şi note tehnice;
b) prevederi şi informaţii utile pentru efectuarea intervenţiilor ulterioare în condiţii de securitate şi
sănătate.

2. Dosarul de intervenţii ulterioare se întocmeşte încă din faza de proiectare a lucrării de către
coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării sau de către
proiectant, după caz.

3. Dosarul de intervenţii ulterioare trebuie să fie transmis coordonatorului în materie de securitate şi

sănătate pe durata realizării lucrării, pe bază de proces-verbal care se ataşează la dosar.

4. După recepţia finală a lucrării dosarul de intervenţii ulterioare trebuie transmis beneficiarului pe baza
unui proces-verbal care se ataşează la dosar.

5. În cazul unei intervenţii ulterioare, beneficiarul trebuie să pună la dispoziţie coordonatorului în materie
de securitate şi sănătate desemnat pe durata intervenţiilor ulterioare un exemplar al dosarului de
intervenţii ulterioare.

6. Coordonatorul in materie de securitate şi sănătate desemnat pe perioada intervenţiilor ulterioare

trebuie să completeze dosarul de intervenţii ulterioare şi să efectueze eventuale modificări cerute de noile
lucrări.
 8

STUDII DE CAZ

FAZA DE EXECUŢIE
ŞANTIER RISCURI POTENŢIALE

PROIECTARE, Omiterea necesarului de

ORGANIZARE DE materiale, echipamente de
ŞANTIER muncă, finanţări pentru faze/
operaţii de şantier

REFERINŢE

Legea nr.10 –
Calitatea în construcţii, cap. III
Prescripţii minime de securitate şi
sănătate pentru şantiere temporare
sau mobile, cap. VII

MĂSURI DE PREVENIRE

Elaborarea documentaţiei de
execuţie de către proiectant cu
verificarea de către beneficiar şi
managerul de proiect.
Participarea, în faza de proiectare, a
coordonatorului de securitate şi
elaborarea planului de securitate şi
sănătate.
FAZA DE EXECUŢIE
ŞANTIER RISCURI POTENŢIALE

Existenţa unor deficienţe

ORGANIZARE DE privind trasarea căilor de
ŞANTIER circulaţie, depozitări de
materiale pe locul unor lucrări
ulterioare, neprevederea unor
echipamente de lucru adecvate,
dimensionarea greşită a
dotărilor sociale şi
administrative.

REFERINŢE NORMATIVE

Legea nr.10 –
cap. II, secţiunea 2;
Prescripţii minime de securitate şi
sănătate pentru şantiere temporare
sau mobile, cap. V

Redactarea şi verificarea, conform

Legii 10, privind Calitatea în
Construcţii, a proiectului general al
construcţiei, responsabilizarea
managerului de proiect, a şefului de
şantier, a antreprenorului (general),
a coordonatorului în materie de
securitate şi sănătate (faza de
proiectare şi faza de execuţie).
FAZA DE EXECUŢIE
ŞANTIER RISCURI POTENŢIALE

Tensiuni în pereţii fundaţiei,

LUCRĂRI DE datorate vecinătăţilor, risc de
FUNDAŢII deformare, surpare.

REFERINŢE NORMATIVE

Prescripţii minime de securitate şi

sănătate pentru şantiere temporare
sau mobile, Anexa IV, secţiunea
II.

MĂSURI DE PREVENIRE

Asigurarea pereţilor fundaţiei prin

sprijiniri din inventar sau calculate
şi executate special;

Asigurarea peretelui spre vecinătăţi

prin turnarea unui sprijin
suplimentar şi, după întărire,
continuarea lucrărilor pentru
fundaţie.
FAZA DE EXECUŢIE
ŞANTIER RISCURI POTENŢIALE

LUCRĂRI DE SURPARE, CĂDERE ÎN

FUNDAŢIE GOL, DEVERSARE

REFERINŢE NORMATIVE

INSTRUCŢIUNI PROPRII de
securitate pentru lucru la înălţime,
INSTRUCŢIUNI PROPRII de
securitate pentru activităţile de
îmbunătăţiri financiare şi irigaţii
INSTRUCŢIUNI PROPRII de
securitate pentru lucrări de
reparaţii, consolidări, demolări şi
translaţii de clădiri

MĂSURI DE PREVENIRE

Pentru lucrări de săpături şi sprijiniri

trebuie întocmit un plan de securitate
care va cuprinde: precizări asupra
straturilor, a existenţei apelor
subterane, a existenţei unor construcţii
sau instalaţii subterane, a existenţei
unor cabluri electrice, conducte de apă
sau gaze, măsuri tehnico-
organizatorice conforme realităţii
zonei de lucru, modul de asigurare a
asistenţei tehnice pe durata lucrărilor,
avertizarea lucrătorilor în privinţa
pericolelor existente.
FAZA DE EXECUŢIE
ŞANTIER RISCURI POTENŢIALE

LUCRĂRI DE CĂDERE DE LA ÎNĂLŢIME,

FUNDAŢIE SURPARE

REFERINŢE NORMATIVE

INSTRUCŢIUNI PROPRII de
securitate pentru lucrul la înălţime,

Prescripţii minime de securitate şi

sănătate pentru şantierele
temporare sau mobile, anexa IV,
secţiunea 2, pct.5, pct.10

MĂSURI DE PREVENIRE

Prevenirea surpării prin aşezarea unei

prelate pe suprafaţa înclinată, taluzată,
adiacentă fundaţiei;

Montarea unei balustrade continue, la

nivelul superior al cofrajului,
deplasabilă cu cofrajul, rezistentă la o
eventuală deversare de pământ;

Pentru deplasarea lucrătorilor pe latura

lungă a construcţiei, neprotejată de
balustradă, aceştia vor purta
echipament de protecţie individual,
specific căderii în gol, ancorat pe
suport flexibil, cu disipator de energie.
FAZA DE EXECUŢIE
ŞANTIER RISCURI POTENŢIALE

CĂDERE DE MATERIALE
LUCRĂRI DE DE LUCRU, AVARIEREA
FUNDAŢIE CONDUCTELOR,
CABLURILOR SUBTERANE

REFERINŢE NORMATIVE

Prescripţii minime de securitate şi

sănătate pentru şantierele
temporare sau mobile, anexa IV,
secţiunea 2, pct.8

MĂSURI DE PREVENIRE

Respectarea planului de execuţie şi

în special, planului de securitate;

Executarea unor lucrări numai sub

supraveghere de specialitate;

Alegerea unui echipament de lucru

corespunzător condiţiilor concrete
de lucru;

Ancorarea sigură, verificată a

schelelor, eşafoadelor, elementelor
de cofrare.
FAZA DE EXECUŢIE
ŞANTIER RISCURI POTENŢIALE

LUCRĂRI DE CĂDERE DE LA ÎNĂLŢIME,

COFRAJE CĂDERE DE OBIECTE

REFERINŢE NORMATIVE

Prescripţii minime de securitate şi

sănătate pentru şantierele
temporare sau mobile, anexa IV,
secţiunea 2, pct.4, PCT.5;
INSTRUCŢIUNI PROPRII pentru
lucrul la înălţime.

MĂSURI DE PREVENIRE

Asigurarea cu balustrade de protecţie

tot perimetrul existent;

Asigurarea, contra căderii în gol, a

deschiderilor ferestrelor, a zonei casei
scării, etc.

Amplasarea, în consolă, deasupra

zonei circulate, a plaselor (copertinei)
de protecţie împotriva căderilor de
obiecte (scule, materiale, etc.);

Semnalizarea zonelor periculoase,

marcarea acestora, iluminarea de
protecţie şi de avertizare pe timp
nefavorabil (întunecos).
FAZA DE EXECUŢIE
ŞANTIER RISCURI POTENŢIALE

DEGAJĂRI DE NOXE, SURPĂRI,

LUCRĂRI ÎN CĂDERI DE OBIECTE,
SUBTERAN CALITATE SCĂZUTĂ A
AERULUI DE RESPIRAT

REFERINŢE NORMATIVE

Prescripţii minime de securitate şi

sănătate pentru şantierele
temporare sau mobile, anexa IV,
secţiunea 2.

MĂSURI DE PREVENIRE

Evaluarea condiţiilor concrete

privind calitatea rocilor, straturilor
adiacente lucrării şi adoptarea
măsurilor respective;

Analiza posibilităţii de emanare

gaze sau vapori toxici şi prevederea
de măsuri şi sisteme de protecţie
pentru angajaţi;

Demarcarea lucrărilor numai după

ce s-au verificat toate condiţiile
reale de lucru şi s-au asigurat
echipamentele corespunzătoare.
 FAZA DE EXECUŢIE
ŞANTIER RISCURI POTENŢIALE

CĂDERE DE LA ÎNĂLŢIME DE
LUCRĂRI DE COFRARE - OBIECTE, RISCURI LEGATE DE
MANIPULĂRI DE MATERIALE
TURNARE (MANUALE ŞI MECANICE),
NEUTILIZAREA MIJLOACELOR
COLECTIVE ŞI INDIVIDUALE DE
PROTECŢIE

REFERINŢE NORMATIVE

Instrucţiuni proprii de securitate

pentru lucrul la înălţime.
Instrucţiuni proprii de securitate
pentru prepararea, transportul şi
turnarea betoanelor şi executarea
lucrărilor de beton armat şi
precomprimat.
Instrucţiuni proprii de securitate
pentru manipularea, transportul prin
purtare şi cu mijloace nemecanizate şi
depozitarea materialelor.

MĂSURI DE PREVENIRE

Realizarea şi montarea mijloacelor

colective de protecţie pentru întreg
conturul sau latura periculoasă;

Asigurarea accesului la înălţime în

condiţii de securitate (scări rezemate
dotate cu sisteme de siguranţă pentru
utilizarea EIP contra căderii în gol);

Reducerea, pe cât posibil, a

manipulărilor manuale printr-o
organizare judicioasă a lucrărilor.
 FAZA DE EXECUŢIE
ŞANTIER RISCURI POTENŢIALE

CĂDERE DE LA ÎNĂLŢIME,
LUCRĂRI DE COFRARE - RISCURI LEGATE DE
TURNARE MANIPULAREA MANUALĂ ŞI
MECANICĂ DE MATERIALE

REFERINŢE NORMATIVE

Instrucţiuni proprii de securitate

pentru lucrul la înălţime;
Instrucţiuni proprii de securitate
pentru prepararea, transportul şi
turnarea betoanelor … ;
Instrucţiuni proprii de securitate
pentru manipularea, transportul prin
purtare şi cu mijloace nemecanizate şi
depozitarea materialelor;
Prescripţii tehnice ISCIR, Maşini de
ridicat.

MĂSURI DE PREVENIRE

Realizarea schelelor pentru accesul la

locul de muncă conform planului de
montare conceput în funcţie de forma şi
dimensiunile concrete ale cofrajului.
Schela trebuie să fie dotată cu scară de
acces pe nivele, balustrade de protecţie,
borduite la nivelul de lucru, ancorată şi
sprijinită exterior datorită formei
construcţiei;
Amplasarea unei platforme de lucru
pentru facilitarea manipulărilor manuale
de materiale;
Utilizarea tipului constructiv de
echipament tehnic, adecvat formei
construcţiei, pentru manipularea
mecanică a materialelor.
 FAZA DE EXECUŢIE
ŞANTIER RISCURI POTENŢIALE

LUCRĂRI DE COFRARE, CĂDERE DE LA ÎNĂLŢIME,

LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII CĂDERE DE LA ACELAŞI NIVEL,
ELECTROCUTARE, RISCURI
METALICE (SUDURI)
GENERATE DE MANIPULĂRI
MATERIALE

REFERINŢE

Instrucţiuni proprii de securitate

pentru lucrul la înălţime;
Instrucţiuni proprii de securitate
pentru sudarea şi tăierea metalelor.

Prescripţii tehnice PT R1, Colecţie

ISCIR.

MĂSURI DE PREVENIRE

Prevederea şi amplasarea mijloacelor

colective de protecţie împotriva
căderilor în gol pentru toate zonele cu
pericol;
Menţinerea curăţeniei şi ordinii la
locurile de muncă şi a căilor de acces;
Îndepărtarea ritmică a deşeurilor şi
evitarea formării de zone aglomerate cu
materiale sau echipamente de muncă;
Aplicarea strictă şi verificarea cerinţelor
privind pericolul de electrocutare –
realizarea instalaţiilor de alimentare
conform prescripţiilor şi nu în regim
provizoriu;
Alegerea unui echipament de lucru
adecvat condiţiilor concrete şi
complexităţii lucrărilor.
 FAZA DE EXECUŢIE
ŞANTIER RISCURI POTENŢIALE

LUCRĂRI DE COFRARE, CĂDERE DE LA ÎNĂLŢIME,

RISCURI GENERATE DE
LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII MANIPULĂRI MATERIALE,
METALICE (SUDURI) NEUTILIZAREA
ECHIPAMENTELOR DE
PROTECŢIE ŞI DE LUCRU
(ECHIPAMENTE DE MUNCĂ
PENTRU ACCESUL LA ÎNĂLŢIME)

REFERINŢE

Instrucţiuni proprii de securitate şi

sănătate pentru lucrul la înălţime;
Prescripţii minime de securitate şi
sănătate pentru şantierele temporare
sau mobile, anexa IV.

MĂSURI DE PREVENIRE

Realizarea protecţiilor colective-

eşafodaje pentru accesul la locul de
muncă sau utilizarea unei nacele
dimensionate corespunzător pentru
facilitarea manipulărilor manuale de
materiale şi a montajului;

Utilizarea tipului constructiv de

echipament tehnic (de lucru) adecvat
formei construcţiei, pentru
manipularea mecanică a materialelor;

În funcţie de modul de lucru adoptat,

utilizarea echipamentului individual
de protecţie corespunzător.
FAZA DE EXECUŢIE
ŞANTIER RISCURI POTENŢIALE

ORGANIZAREA DEFECTUOASĂ A
LUCRĂRI SPECIFICE - LUCRĂRILOR AVÂND ÎN VEDERE
PASARELE VECINĂTĂŢILE ŞANTERULUI;
FOLOSIREA IMPROVIZAŢIILOR
PENTRU DEMARCAREA
ZOBELOR PERICULOASE;
ASIGURAREA IMPROPRIE A
ACCESULUI LA ÎNĂLŢIME (SCĂRI
IMPROVIZATE, NEASIGURATE);
LIPSA SEMNALĂZĂRII DE
SECURITATE

REFERINŢE

Instrucţiuni proprii de securitate şi

sănătate pentru lucrul la înălţime;
Prescripţii minime de securitate şi
sănătate pentru şantierele temporare
sau mobile (planul de securitate).

MĂSURI DE PREVENIRE

Realizarea unei demarcaţii efective

între zona şantierului şi vecinătăţi
(panouri continue, rezistente la
şocuri);

Semnalarea zonei de interferenţă între

şantier şi vecinătăţi (atât ziua cât şi
noaptea);

Utilizarea unui echipament de lucru

adecvat accesului în siguranţă a
lucrătorului la locul intervenţiei.

FAZA DE EXECUŢIE
ŞANTIER RISCURI POTENŢIALE
 CĂDERE DE LA ÎNĂLŢIME;
LUCRĂRI SPECIFICE - DEPLASĂRI DATORATE
PASARELE GRAVITAŢIEI;
CĂDERI DE OBIECTE;
CONTURURI ÎNŢEPĂTOARE.

REFERINŢE

Instrucţiuni proprii de securitate

şi sănătate pentru lucrul la înălţime;
Instrucţiuni proprii de securitate
şi sănătate pentru exploatarea şi
întreţinerea drumurilor şi podurilor;

Prescripţii PT R1, Colecţia ISCIR.

MĂSURI DE PREVENIRE

Asigurarea mijloacelor colective de

protecţie (platformă de lucru,
schelă, balustrade);

Utilizarea echipamentelor de lucru

(maşini de ridicat) conform
prescripţiilor ISCIR;

Adoptarea unui mod de lucru care

să evite situaţii periculoase
(„mustăţile” de fier-beton îndoite).
FAZA DE EXECUŢIE
ŞANTIER RISCURI POTENŢIALE

CĂDERE DE LA ÎNĂLŢIME;
LUCRĂRI SPECIFICE – DEPLASĂRI DATORATE
GRAVITAŢIEI;
FINISĂRI DE FAŢADĂ CĂDERI DE OBIECTE;
NEASIGURAREA PROTECŢIEI
ZONELOR ÎNVECINATE;
INFLUENŢE ALE AGENŢILOR
CLIMATERICI (VÂNT, PLOAIE,
TEMPERATURI RIDICATE).

REFERINŢE

Instrucţiuni proprii de securitate

şi sănătate pentru lucrul la înălţime;
Instrucţiuni proprii de securitate
pentru lucrările de zidărie, montaj
prefabricate şi finisaje în
construcţii;
Prescripţii PT R1, Colecţia ISCIR.

MĂSURI DE PREVENIRE

Asigurarea mijloacelor colective de

protecţie – platformă
autoridicătoare, lift materiale;
Utilizarea echipamentelor de lucru
(maşini de ridicat) conform
prescripţiilor ISCIR;
Purtarea echipamentului individual
de protecţie.
 FAZA DE EXECUŢIE
ŞANTIER RISCURI POTENŢIALE

LUCRĂRI SPECIFICE – DEPLASĂRI SUB EFECTUL

SOLUŢII TEHNICE PENTRU GRAVITAŢIEI (CĂDEREA DE
ASIGURAREA ÎMPOTRIVA OBIECTE ÎN ZONE DE
CĂDERII DE OBIECTE VECINĂTATE)

REFERINŢE

Instrucţiuni proprii de securitate

şi sănătate pentru lucrul la înălţime;

MĂSURI DE PREVENIRE

Adoptarea soluţiilor tehnice care să

elimine pericolele de accidentare.

Prevederea unei podine rezistente,

dotată cu consolă (copertină) din
plasă de sârmă pentru prevenirea
căderii de obiecte, scule, materiale,
în zone învecinate şantierului.
 FAZA DE EXECUŢIE
ŞANTIER RISCURI POTENŢIALE

LUCRĂRI DE MONTAJ – DEPLASĂRI SUB EFECTUL

SOLUŢII TEHNICE PENTRU GRAVITAŢIEI
ASIGURAREA STABILITĂŢII (RĂSTURNAREA MAŞINILOR
ECHIPAMENTELOR TEHNICE DE RIDICAT)
(DE LUCRU)

REFERINŢE

Prescripţii PT R1, Colecţia ISCIR.

MĂSURI DE PREVENIRE

Adoptarea soluţiilor tehnice în

conformitate cu prescripţiile ISCIR.

Ancorarea, pe durata lucrărilor, a

macaralei turn de structura
rezistentă a clădirii.
 DESPRINDEREA
RISCURI POTENŢIALE ELEMENTELOR POMPEI DE
BETON;
ÎMPROŞCAREA CU BETON
SUB PRESIUNE.

FAZA DE EXECUŢIE
ŞANTIER REFERINŢE

Instrucţiuni proprii de securitate

pentru prepararea, transportul şi
LUCRĂRI DE TURNARE turnarea betoanelor şi executarea
BETON CU POMPA DE lucrărilor de beton armat şi
BETON precomprimat.

MĂSURI DE PREVENIRE

Înainte de introducerea betonului în

conductă se vor verifica îmbinările
şi racordurile pompei;

În timpul curăţării angajaţii vor fi

îndepărtaţi la o distanţă de cel puţin
10 m de conducte, iar în faţa
orificiului de evacuare se va monta
o apărătoare înclinată.
FAZA DE EXECUŢIE
ŞANTIER RISCURI POTENŢIALE

FINISARE CĂDERE DE LA ÎNĂLŢIME

TENCUIRE FAŢADĂ CĂDERE DE MATERIALE
EXTERIOARĂ SAU
CĂDERE DE OBIECTE DE LA
ÎNĂLŢIME

REFERINŢE

INSTRUCŢIUNI PROPRII DE
SECURITATE ŞI SĂNĂTATE
ÎN MUNCĂ PENTRU LUCRUL
LA ÎNĂLŢIME.

MĂSURI DE PREVENIRE

Montarea de schele exterioare

metalice cu balustrade în dreptul
golurilor;
Podine rezistente la greutatea omului
şi a materialelor care urmează să fie
puse în operă;
Să se evite lucrul concomitent pe
aceeaşi verticală a mai multor
angajaţi;
Utilajele pentru prepararea mortarului
şi pentru executarea tencuielii vor
avea verificate împământenirea şi
alimentarea electrică.
 FAZA DE EXECUŢIE
ŞANTIER RISCURI POTENŢIALE

CĂDERE DE LA ÎNĂLŢIME
LUCRĂRI DE ÎNVELITORI CĂDERE DE MATERIALE DE
LA ÎNĂLŢIME
ARSURI CU BITUM
FIERBINTE PENTRU
IZOLAŢII HIDROFUGE

REFERINŢE

INSTRUCŢIUNI PROPRII DE
SECURITATE ŞI SĂNĂTATE
PENTRU LUCRĂRI DE
REPARAŢII ŞI DEMOLĂRI ÎN
CONSTRUCŢII.

MĂSURI DE PREVENIRE

Montarea de schele exterioare cu

balustrade depăşind marginea
acoperişului;
Astereala rezistentă la greutatea
angajatului şi a materialelor. Pe ea
se vor monta platforme speciale;
Încălzirea bitumului folosit la
realizarea izolaţiilor hidrofuge se
va face în spaţii deschise;
Se vor lua măsuri contra
incendiilor.
 FAZA DE EXECUŢIE
ŞANTIER RISCURI POTENŢIALE

CĂDERE DE LA ÎNĂLŢIME
LUCRĂRI ÎN CONSTRUCŢII PE SCĂRI DE ACCES
ZIDĂRII INTERIOARE CĂDERE DE LA ACELAŞI
NIVEL
CĂDERE DE MATERIALE (ÎN
CAP, PE MÂINI SAU
PICIOARE)

REFERINŢE

INSTRUCŢIUNI PROPRII pentru

lucru la înălţime
INSTRUCŢIUNI PROPRII pentru
lucrări de finisări în construcţii
INSTRUCŢIUNI PROPRII pentru
manipularea şi transportul prin
purtare de materiale

MĂSURI DE PREVENIRE

Scările duble şi simplu rezemate să

fie asigurate contra răsturnării;
Curăţarea căilor de acces de
materiale şi fără denivelări;
Să se evite lucrul concomitent pe
aceeaşi verticală a mai multor
angajaţi;
Manipularea manuală a
materialelor să se facă coordonat şi
să se evite suprasolicitarea
organismului.
FAZA DE EXECUŢIE
ŞANTIER RISCURI POTENŢIALE

FINISĂRI CĂDERE DE LA ÎNĂLŢIME

LUCRĂRI GIPS CARTON (SCĂRI ŞI SCHELE
INTERIOARE)
RĂNIREA MÂINILOR CU
SCULELE ACŢIONATE
ELECTRIC (BORMAŞINĂ,
FLEX) SAU MANUALE

REFERINŢE

INSTRUCŢIUNI PROPRII de
securitate pentru lucru la înălţime
INSTRUCŢIUNI PROPRII pentru
lucrări de finisări în construcţii

MĂSURI DE PREVENIRE

Scările duble şi simplu rezemate să

fie asigurate contra răsturnării;

Scările interioare din aluminiu trebuie

să aibă la partea superioară balustrade
şi scări de acces;

Se vor folosi unelte manuale cu

mânere fixate, netede şi cu părţile
tăietoare protejate;
Se vor verifica echipamentele
portabile înainte de începerea lucrului
să nu prezinte defecte (cabluri
întrerupte, sistemele de protecţie,
protectorii, etc.)
 9

GHIDUL EUROPEAN DE BUNE PRACTICI

La realizarea acestui document şi-au adus contribuţia:

FIEC: FIEC este Federaţia Industriei Europene de Construcţii, reprezentând, prin cele 32
federaţii naţionale membre din 25 ţări (17 din UE & EFTA, Cipru, Republica Cehă,
Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Turcia şi Bulgaria), întreprinderi de construcţii
de
toate dimensiunile, de exemplu întreprinderi mici şi mijlocii, precum şi "factori
globali",
care desfăşoară toate tipurile de activităţi de construcţii.
Avenue Louise 66 – 1050 Bruxelles – Tél : +32 2 514 55 35 – Fax : +32 2 511 02 76 –
E-mail : info@fiec.org

EFBWW: EFBWW este Federaţia Europeană a Lucrătorilor din Construcţii şi Industria

Lemnului, reprezentând 2,5 milioane de lucrători, prin cele 50 de organizaţii membre
din 16 ţări europene.
Cele mai importante sarcini ale EFBWW sunt influenţarea politicii şi exercitarea de
presiuni politice, crearea unei politici sindicale europene pentru sectoarele lemnului şi
construcţiilor, cu misiunea de reprezentare şi cooperare cu organizaţii înrudite şi
organisme de cercetare. Rue Royale 45 – 1000 Bruxelles – Tél : +32 2 227 10 40 –
Fax : +32 2 219 82 28 – E-mail : info@efbh.be

SEFMEP: Principalele activităţi ale SEFMEP sunt: studii, proiecte şi audituri asupra
şantierelor de construcţii şi activităţi de coordonare, împreună cu dezvoltarea
aplicaţiilor software pentru autospecializare şi gestionare a proiectelor.
SEFMEP desfăşoară, de asemenea, activităţi de instruire prin Reţeaua sa Focală
Europeană (Spania, Italia, Portugalia, Luxemburg şi Belgia) cu sprijinul organizaţiilor
profesionale europene.
Val des Seigneurs 71 – 1150 Bruxelles – Tél : +32 2 742 14 15 – Fax : +32 2 742 14
16 – E-mail: info@sefmep.com

Echipa de redactori: André Demoisson

André Pelegrin
Aurélien Moreau
Jose Gascon I Marin
Laetitia Passot
Lars Vedsmand
Pierre Lorent
Rolf Gehring
În atenţia cititorilor:
Informaţiile cuprinse în această ediţie nu reflectă neapărat poziţia sau punctele de vedere ale
Comisiei Europene.
Acest proiect a fost subvenţionat de Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în
Muncă.
 10.

MODALITĂŢILE DE APLICARE A PRINCIPIILOR DE PREVENIRE

Prevederi generale

Se admite că, dacă nu se ia nici o măsură de prevenire, prezenţa unui pericol la o maşină va genera o
leziune.

Măsurile de prevenire sunt o combinaţie de măsuri luate de către proiectant şi de măsuri luate de către
utilizator. Măsurile care pot fi integrate din stadiul de proiectare sunt preferabile celor aplicate de
utilizator. Primele se dovedesc în general mai eficiente.

Ţinând cont de experienţa dobândită de utilizatori ai unor maşini asemănătoare şi, ori de câte ori poate,
de un schimb de informaţii cu utilizatorii avizaţi, proiectantul trebuie să îndeplinească următoarele
acţiuni, în ordinea in care sunt prezentate in continuare:
 să precizeze limitele şi utilizarea prevăzută a maşinii (a se vedea 5.2);
 să identifice pericolele şi situaţiile periculoase care le sunt asociate (a se vedea articolul 4 şi
5.3);
 să estimeze riscul pentru fiecare din pericolele şi situaţiile periculoase identificate (a se vedea
5.3);
 să evalueze riscul şi să ia decizii asupra necesităţii de a-l reduce (a se vedea 5.3);
 să elimine pericolul sau să reducă riscul care îi este asociat, luând măsuri de protecţie (a se
vedea 5.4. şi 5.5).

Scopul este să se obţină cea mai mare reducere posibilă a riscului, ţinând seama de:
 securitatea maşinii în timpul tuturor fazelor sale de viaţă;
 aptitudinea maşinii de a-şi îndeplini funcţia;
 uşurinţa de utilizare a maşinii;
 costul producerii, exploatării şi casării maşinii.
Pentru ca funcţionarea în securitate a maşinii să fie durabilă, este necesar ca măsurile de protecţie luate
să permită ca aceasta să fie utilizată cu uşurinţă şi să nu îi împiedice utilizarea prevăzută.
Nerespectarea acestui principiu ar putea conduce la situaţia ca aceste măsuri de protecţie să fie
neutralizate în vederea exploatării maxime a posibilităţilor maşinii.

Identificarea pericolelor, estimarea riscului şi evaluarea riscului trebuie să ţină seama de:
acţiunile întreprinse de către persoane in timpul întregului ciclu de viaţă al maşinii descris
mai jos:
1) construire;
2) transport, asamblare şi instalare;
3) punerea în funcţiune;
4) utilizare:
 reglare, instruire, programare sau schimbare a procesului de fabricaţie;
  funcţionare;
 curăţare;
 depistarea defectelor;
 întreţinere;
5) scoatere din funcţiune, demontare şi, în cazul în care este implicată securitatea, casarea;

stările în care se poate găsi maşina

1) maşina şi-a îndeplinit funcţia prevăzută (funcţionare normală);
2) maşina nu şi-a îndeplinit funcţia prevăzută (disfuncţie) din diverse motive, care pot fi :
 variaţia unei caracteristici sau a unei dimensiuni a materialului procesat sau a piesei
prelucrate;
 defectarea uneia (sau a mai multora) din componentele sau circuitele cu care aceasta este
cuplată;
 perturbaţii de origine externă (de exemplu şocuri, vibraţii, perturbaţii electromagnetice);
 greşeală sau deficienţă în proiectare (de exemplu erori în software);
 perturbare în alimentarea sa cu energie;
 condiţii de mediu (de exemplu pardoseală deteriorată);

un comportament involuntar al operatorului sau o utilizare necorespunzătoare previzibilă,

în mod raţional, a maşinii :
 pierderea controlului maşinii de către operator (în special pentru maşinile portabile sau
mobile)
 comportamentul reflex al unei persoane, in cazul unei disfuncţii, incident sau defectări în
timpul utilizării maşinii ;
 comportament rezultat dintr-o neatenţie sau neglijenţă ;
 comportament rezultat din aplicarea «legii efortului minim» in cursul îndeplinirii unei
sarcini ;
 comportament rezultat din insistenţa de a menţine maşina în funcţionare cu orice preţ ;
 comportamentul anumitor persoane (de exemplu copii, persoane handicapate).

În timpul aprecierii riscului, trebuie să se ţină seama de gravitatea cea mai probabilă a lezării care ar
putea rezulta din fiecare pericol identificat, fără ca totuşi să se excludă gravitatea maximă previzibilă,
chiar dacă probabilitatea acesteia este redusă.

Eliminarea pericolelor sau reducerea riscurilor prin aplicarea măsurilor de protecţie

Acest obiectiv poate fi atins prin suprimarea sau reducerea, separat sau simultan, a fiecăruia din cei doi
factori care caracterizează riscul:
a) gravitatea lezării care ar putea rezulta din cauza pericolului considerat;
b) probabilitatea de apariţie a acestei lezări.

Atingerea obiectivelor de reducere a riscului

Se poate considera că riscul a fost redus într-un mod adecvat atunci când este posibil să se răspundă
afirmativ la fiecare din întrebările următoare:
 s-a ţinut seama de toate condiţiile de funcţionare şi de toate procedeele de intervenţie?
 a fost aplicată metoda de eliminare a pericolelor sau reducere a riscurilor?
 au fost eliminate pericolele sau a fost redus la cel mai mic nivel posibil riscul legat de pericole?
 este sigur ca măsurile luate nu generează noi pericole?
 sunt suficient de informaţi şi avertizaţi utilizatorii asupra riscurilor remanente?
 este sigur că uşurinţa de utilizare a maşinii şi condiţiile de lucru ale operatorului nu sunt
compromise de către măsurile de protecţie luate?
 sunt compatibile între ele măsurile de protecţie luate?
 au fost analizate în mod suficient consecinţele posibile ale utilizării unei maşini proiectate
pentru o utilizare profesională/industrială într-un cadru neprofesional/ neindustrial?
 este sigur că măsurile luate nu reduc în mod exagerat capacitatea maşinii de a-şi îndeplini
funcţia?
 Aprecierea riscului
(bazată pe limitele definite pentru maşină
şi pentru utilizarea prevăzută a acesteia) RISC

Măsuri de protecţie luate de

proiectant

Etapa 1: Măsuri de protecţie intrinsecă

Etapa 2: Mijloace de protecţie şi măsuri

de protecţie suplimentare
Risc
Etapa 3: Informaţii pentru utilizare1 remanent
la maşină: însemne, semnale de după
avertizare, dispozitive de avertizare măsurile
în manualul de instrucţiuni luate de
proiectant

Contribuţia Contribuţia
utilizatorului 2

Măsuri de protecţie luate de utilizator 3

Inclusiv cele care se bazează pe
informaţiile pentru utilizare prevăzute
de proiectant
Risc
- Organizare remanent
- metode de lucru în securitate după ce au
- supraveghere fost luate
- sistem de permis de lucru toate
măsurile de
- Furnizarea şi utilizarea de mijloace protecţie
de protecţie suplimentare 4
- Utilizarea de echipamente
individuale de protecţie
- Formare, etc.

Figura 1 - Procedura de reducere a riscului, din punct de vedere al proiectantului

1
Furnizarea de informaţii adecvate pentru utilizare face parte din contribuţia proiectantului la
reducerea riscului, dar măsurile de protecţie corespunzătoare nu au efect decât atunci când sunt
aplicate de utilizator.
2
Contribuţia utilizatorului constă în informaţia care este dată proiectantului, fie de către comunitatea
utilizatorilor referitor la utilizarea prevăzută a maşinii, fie de către un anume utilizator
3
Între diferitele măsuri de protecţie luate de utilizator nu există nici o ierarhie. Aceste măsuri de
protecţie nu fac parte din domeniul de aplicare a acestui standard
4
Măsurile de protecţie cerute de către un - mai multe - procedeu(ee) de fabricaţie care nu sunt avute in
vedere în cazul utilizării prevăzute a maşinii sau in cazul unor condiţii speciale de instalare care nu pot
fi controlate de proiectant