6.

ORGANIZARE DE SANTIER

6.1 Proiectul de organizare de şantier

Organizare de şantier se materializează la nivel de concept în cadrul

proiectului de organizare de şantier. Acesta tratează concepţia de ansamblu a
organizării de şantier, ţinând seama de specificul şi de natura lucrărilor, de
volumul de lucrări şi de valoarea acestora, dar şi de durata de desfăşurare a
execuţiei, aferente obiectivului de investiţie sau numai a obiectului de
construcţie ce urmează să fie realizat.
Proiectul de organizare de şantier se elaborează de către proiectant, la
nivelul fazei de studiu de fezabilitate şi proiect tehnic P.O.S. se completează
apoi, în funcţie de dotările de care dispune ofertantul.
Proiectul de organizare de şantier tratează şi cuprinde următoarele
aspecte:

1. Aspecte generale
 obiectele de construcţie executate la nivelul obiectivului
 procedee tehnologice adecvate pentru execuţia lucrărilor în concordanţă
cu proiectul tehnologic, precum şi dotările şi organizarea corespunzătoare a
acestor procedee
 planificarea execuţiei lucrărilor în succesiunea logică, tehnologică şi
organizatorică a desfăşurării acestora
 durate optime de execuţie a lucrărilor, ţinând seama de termenele
contractuale şi de caracteristicile reale ale lucrărilor şi şantierului
2. Aspecte legate de forţa de muncă
 necesarul de forţă de muncă precum şi aspectele legate de construcţiile
şi dotările social-administrative şi culturale pentru populaţia şantierului
 racolare a forţei de muncă din zona şantierului dar şi posibilităţile de
cazarea pentru personalul nelocalnic şi transportul local pentru personalul din
împrejurimi
3. Resursele materiale
 necesarul de materiale (extrase de resurse) cât şi amenajările impuse
pentru depozitarea şi conservarea materialelor eventualele construcţii pentru
depozitare (magazii, şoproane)
 sursele de aprovizionare şi modalităţile în care se realizează aceasta
conform furnizorului declarat în ofertă
 grafice diferenţiale şi integrale de aprovizionare, consum, stoc pentru
principalele materiale
4. Asigurarea mijloacelor mecanice
 necesarul de utilaje de construcţii şi mijloace de transport dar şi
construcţiile şi amenajările privind parcarea, întreţinerea şi repararea acestora
5. Alte necesităţi

1
  sursele de utilităţi precum şi reţelele aferente acestora (apă, energie,
canal, drumuri)
 reţelele de utilităţi definitive şi provizorii pentru organizarea de şantier
 căile de circulaţie şi transport interiore şi exterioare
 unităţile de producţie auxiliare necesare desfăşurării lucrărilor de
construcţii
 sistemul propriu de control în vederea asigurării calităţii lucrărilor de
construcţii
 protecţia şi igiena muncii în cadrul şantierului
 măsurile şi dotările privind prevenirea şi stingerea incendiilor (PSI)
 salubritatea şantierului
 paza şi siguranţa şantierului
Organizarea de şantier de calitate crează premisele pentru:

 reducerea duratelor de execuţie

 asigurarea condiţiilor optime de muncă şi viaţă pentru personal
 utilizarea cu maximum de randament pentru resursele disponibile
 creşterea productivităţii muncii
 creşterea calităţii execuţiei lucrărilor
 limitarea riscului de producere a accidentelor de muncă
 reducerea costurilor de producţie

Proiectul de organizare de şantier se întocmeşte în baza

următoarelor documente:

 proiectul tehnic şi caietele de sarcini

 autorizaţia de construcţie şi a cerinţelor certificatului de urbanism
 acorduri, avize între executant şi autorităţi locale: poliţie, primărie,
domeniul public, salubritate
 autorizaţia de organizare de şantier
 caracteristicele cadastrale ale amplasamentului
 raportul de constatare pe teren în zona şantierului
 lista cu disponibilul de obiecte de şantier a constructorului
 documentaţia legislativă sau internă a firmei
Deschiderea lucrărolor de construcţii trebuie anunţată Inspectoratului de
Stat în Construcţii, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului
Organizarea de şantier aferentă obiectului de construcţie – imobil de
locuit – analizat este redată în planul de organizare de şantier anexat.

2
6.2 Sistemul securităţii şi sănătăţii în muncă

6.2.1 Aspecte generale

Securitatea si sanatatea in munca constituie un ansamblu de activitati

institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in
desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii fizice si psihice,
sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca.

Securitatea si sanatatea in munca este reglementata prin legea nr.319

din 14 iulie 2006. Legea securitatii si sanatatii in munca, transpune Directiva
Consiliului nr.89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea
imbunatatirii sanatatii lucratorilor la locul de munca, publicata in Jumalul
Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr.L 183/ 1989.

Legea are ca scop instituirea de masuri privind imbunatatirea securitatii

si sanatatii in munca lucratorilor si se aplica angajatorilor, lucratorilor si
reprezentantilor lucratorilor din toate sectoarele de activitate atat publice cat si
private, deci si in sectorui de constructii (cu exceptia fortelor armate, politiei,
cazurilor de dezastre, inundatiei si protectiei civile).

Legea stabileste principiile generale referitoare la:

 Prevenirea riscurilor profesionale

 Protectia sanatatii si securitatii lucratorilor

 Eliminarea factorilor de risc si accidentare;

 Informarea, consultarea si participarea echilibrata potrivit legii

 Instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile

generale pentru implementarea acestora

In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si

pentru prevenirea accidentelor de munca si bolilor profesionaie ,legea
stabileste obligatii specifice atat penlru angajatori cat si pentru lucratori.

3
 6.2.2 Normele de securitate si sanatate in munca

Normele, reglementarile si raspunderile prin lege privind securitatea si

sanatatea in munca, reprezinta un sistem unitar de masuri aplicabile tuturor
participantilor la procesul de munca.

Normele de prevenire a riscurilor, precum si de protectie a sanatatii si

securitatii lucratorilor, se axeaza atat pe aspectele referitoare la asigurarea
securitatii in munca, cat si la cele de sanatate in munca.

Normele de securitate si sanatate in munca au ca scop eliminarea sau

diminuarea factorilor de risc de accidente si/sau de imboinavire profesionala,
existente in sistemul de munca, pentru fiecare din componentele acestuia
(executant -sarcina de munca - mijloacele de productie - mediul de munca).

In domeniui securitatii si sanatatii in munca se delimiteaza si se definesc

urmatoarele categorii de norme:

a) - norme generale de securitate si sanatate in munca

b) - norme specifice de securitate in munca

c) - instructiuni proprii de securitate in munca

d) - norme privind sanatatea si igiena muncii

a) Normele generale de securitate si sanatate in munca cuprind principii,

reguli si masuri generale de prevenire a accidenteior de munca si a bolilor
profesionale aplicabile in toate sectoarele de activitate ale economiei nationale.

Normele generale de securitate si sanatate in munca pe activitati sau

grupe de activitati distincte in cadrul normelor specifice de securitate a muncii
si al instructiuni lor proprii de securitate a muncii.

b) Norme specifice de securitate in munca cuprind reguli si masuri pentru

fiecare sector de activitate din economia nationala (inclusiv pentru sectorul de
constructii).

Normele specifice de securitate a muncii se emit de catre Ministerui

Muncii si Solidaritatii Sociale in baza unei metodologii distincte.

c) Instructiuni proprii de securitate in munca au ca scop detalierea si

particularizarea prevederiior din normele generale, a celor specifice, a

4
standardelor si a altor acte normative in domeniu, in functie de caracteristicile
proceselor de munca.

Instructiuni proprii de securitate in munca se elaboreaza, in mod

obligatoriu, de catre angajator (persoane fizice sau juridice, romane sau
straine ce isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei.

d) Normele privind sanatatea si igiena muncii se elaboreaza de catre

Ministerul Sanatatii si Familiei, avand un caracter obligatoriu si urmaresc
asigurarea sanatatii salariatilor in procesul de munca.

Normele generale specifice, standardele si instructiunile proprii, de

securitate in munca precum si normele de sanatate in munca se revizuiesc
periodic, in concordanta cu modificarile de natura legislative sau a celor
datorate progresului tehnic.

Clauze privind securitatea si sanatatea in munca, conform legii, trebuie

prevazute obligatoriu in toate documented oficiale ce se refera la procese de
munca:

- in contractele colective de munca incheiate la nivelul agentilor economici

- in contractele individuale de munca

- in conventiile civile

- in conventiile internationale

- in contractele bilaterale incheiate intre persoane juridice romane si

parteneri straini

Reglementarile in domeniul protectia si igiena muncii sau in noua viziune

europeana a securitatii si sanatatii in munca, urmaresc trei directii de actiune:

- protectia juridica: reprezentata prin acte normative si reglementari

legislative

ce asigura cadrul in baza caruia se apreciaza obiigatiile, raspunderile, gradul

de vinovatie si sanctiunile pentru abaterile savarsite

- protectia sanitara privind sanatatea in munca se refera la evitarea si

diminuarea noxelor si bolilor profesionale, la aspectele de igiena si sanatate in

cadrul proceselor de munca, cat si la acordarea primului ajutor in cazul unui
accident de munca

5
 - protectia propriu-zisa a muncii se axeaza pe asigurarea seeuritatii in
munca, prin norme, instructiuni, reglementari tehnice si organizatorice de
prevenire a accidentelor din procesele de munca.

6.3 Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii

in munca

Instruirea in domeniul securitatii si sanatatii in munca are ca scop

insusirea cu nostintelor si formarea deprinderlor de securitate si sanatate
munca.

Instruirea lucratorilor in domeniui securitatii si sanatatii in munca la

nivelul intreprinderii si/ sau al unitatii se efectueaza in timpul programului de
lucru.

Perioada in care se desfasoara instruirea este considerate timp de

munca.

Fiecare angajator are obli atia sa asigure baza materiala corespunzatoare

unei instruiri adecvate.

Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa

primeasca o instruire suficienta si corespunzatoare domeniului securitatii si
sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru,
specifice locului de munca si postalui sau.

La instruirea personalului in domeniui securitatii si sanatatii in munca vor

fi folosite mijloace, metode si tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea,
demonstratia, studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiectii, instruire
asistata de calculator.

Angajatorul trebuie sa dispuna de un program de instruire-testare, pe

meserii sau activitati.

Instruirea personalului in domeniul securitatii si sanatatii in munca

trebuie sa se faca in deplina stare de sanatate a lucratorilor, fiind interzisa
instruirea persoanelor in stare de oboseala, stare de ebrietate sau a
persoanelor bolnave.

Este strict interzisa introducerea in munca a persoanelor neinstruite.

6
 Instruirea lucratoriior se va efectua atat in baza documentelor legislative,
cat si a normelor specifice si a instrucitiunilor proprii.

Instruirea lucratorilor in in domeniul securitatii si sanatatii in munca

cuprinde, conform HGMr. 1425/ 11.10.2006 (pentru aprobarea "Normelor
metodologice de aplicare a prevederiior Legii securitatii si sanatatii in munca
nr.319/2006") trei faze:

a) Instruirea introductiv-generala

b) Instruirea la locul de munca

c) Instruirea periodica

a) Instruirea introductiv-generala se face la:

- La angajarea lucratorilor

- Lucratorilor detasati de la o unitate la alta

- Lucratorilor delegati de la o unitate la alta

- Lucratorilor pusi la dispozitie de catre un agent de munca temporar

Scopul instruirii introductive-generale este de a informa despre

activitatile specifice intreprinderii si/ sau unitatii respective, riscurile pentru
securitate si sanatate in munca precum si masurile si activitatile de prevenire
si protectie la nivelul si/ sau unitati in general.

Instruirea introductiv-generala se face de catre:

 Angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si

sanatatii in munca; sau

 Lucratorul desemnat; sau

 Un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau

 Serviciu extem de prevenire si protectie.

Instruirea introductiv-generala se face individual sau in grupuri de cel

mult 20 de persoane.

Instruirea introductiv-generala se face individual sau in grupuri de cel

mult 20 persoane.

Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activitatii si de

riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si de masurile si

7
activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau al unitatii,in
general.

Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii

introductiv-generale; aceasta nu va fi mai mica de 8 ore.

Continutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie in conformitate cu

tematica de instruire aprobata de catre angajator.

In cadrul instruirii introductiv-general se vor expune, in principal,

urmatoarele probleme:

- legislatia de securitate si sanatate in munca;

- consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de

securitate si sanatate in munca;

- riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii;

- masuri la nivelul unitatii privind acordarea primului ajutor, in caz de

accidentare, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor;

- masuri caracteristice firmelor de constructii-montaj si aferente tematicii de

insusire:

 importanta insusirii regulilor sanatatii si securitatii muncii in

constructii -montaj;

 importanta respectarii disciplinei in munca, a prevederilor

regulamentului de organizare si functionare, a codului muncii, a
legislatiei si a altor reglementari referitoare la securitatea si
sanatatea in munca;

 drepturi pe care le are personalul muncitor conform legilor in

vigoare;

 reguli de circulatie care trebuie respectate pe teritoriul santierelor,

insistand asupra locurilor de trecere periculoase precum si asupra
folosirii numai a cailor de acces amenajate;

 respectaea semnelor conventionale si a placutelor avertizoare

 interzicerea stationarii sau a trecerii prin raza de actionare a

macaralelor, podurilor rulante si a utilajelor in functiune

8
  pericolul pe care il prezinta fumatul sau existenta focului deschis in
unele locuri;

 reguli privind transportul si depozitarea materialelor, indicandu-se

limitele greutatii admise;- reguli privind manipularea si depozitarea
materialelor inflamabile, explozibile si toxice;

 necesitatea purtarii si folosirii corecte in timpul lucrului a

echipamentului individual de protectie prevazut in HGR
nr.1048/09.08.2006;

 obligativitatea folosirii la locul de munca a dispozitivelor de

sanatate si de securitate si interzicerea improvizatiilor;

 interdictia pentru muncitori de a lucra in alt loc de munca decat in

acela in care a fost repartizat sa lucreze;

 se interzic in mod deosebit interventiile la instalatiile electrice,

lucrarile de sudura, manevrarea utilajelor si ajutatul la repararea
utilajelor;

 interzicerea executarii de reparatii sau lucrari de intretinere a

utilajelor in timpul functionarii lor (ungere, curatire);

 notiuni generale de electrosecuritate, ventilatie si iluminat;

 interzicerea aglomerarii de materiale pe cai de acces, schele si

platforme de lucru;

 notiuni generale de igiena a muncii, insistandu-se asupra igienei

individuale;

Instruirea introductiv-generala se va finaliza cu verificarea riguroasa, pe

baza de teste, a insusirii cunostintelor predate in timpul instruirii.

Rezultatele verificarii vor fi consemnate in fisa individuala de instruire cu

datele prevazute in imprimat si cu semnarea documentului de catre cel
instruit, de cel care a efectuat instruirea si cel care a verificat insusirea
cunostintelor.

In cazul in care, la verificarea cunostintelor, se constata ca lucratorii nu

sunt suficient de instruiti, se repeta instructajul pana la asimilarea
cunostintelor necesare (aproximativ de 3x8 ore).

9
 Lucratorii nu vor putea fi angajati daca nu si-au insusit cunostintele
prezentate in instruirea introductiv-generala.

b) Instruirea la locul de munca:

- se face dupa instruirea introductiv generala si are ca scop prezentarea

riscurilor pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si
activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de
lucru si/sau fiecarei functii exercitate;

- se face tuturor lucratorilor, inclusiv la schimbarea locului de munca in

cadrul intreprinderii si/sau al unitatii;

- se face de catre conducatorul direct al locului de munca individual sau

in grupe de maximum 20 de persoane;

- durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate

si sanatate in munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si
protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii
exercitate;

- durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si se

stabileste prin instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca
respectiv, impreuna cu:

 Angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si

sanatatii in munca; sau

 Lucratorul desemnat; sau

 Un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau

 Serviciul extern de prevenire si protectie.

- Se va efectua pe baza tematicilor de instruire intocmite de catre

angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in
munca si care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea;

- Va cuprinde:

 Informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire

profesionala specifice locului de munca si/sau postului de lucru;

 Prevederile instructiunilor proprii elaboarate pentru locul de munca

si/sau postul de lucru;

10
  Masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind
acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea
lucratorilor;

 Instruirea la locul de munca va include in mod obligatoriu

demonstratii practice privind activitatea pe care persoana
respectiva o va desfasura si exercitii practice privind utilizarea
echipamentului individual de protectie, a mijloacelor de alarmare,
interventie, evacuare de prim ajutor;

 Prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca

privind activitatile specifice ale locurilor de munca din sectorul de
constructii-montaj si ale firmelor de profil, cuprinse in tematicile
specifice de instruire:

- Descrierea mijloacelor tehnice si a dispozitivelor cu care sunt dotate

locurile de munca, modul de utilizare a acestora, obligativitatea folosirii
corecte, a pastrarii si intretinerii lor;

- Descrierea echipamentului de protectie a muncii si de lucru specific

meseriei, a mijloacelor individuale de protectie si a modului corect de utilizare
a lor, precum si obligativitatea folosirii acestora in timpul muncii;

- Organizarea ergonomica a locului de munca, pastrarea ordinei,

curateniei si a disciplinei in timpul lucrului;

- Corectitudinea executarii operatiunilor la principalele faze ale lucrarilor

si ordinea executarii lor pentru asigurarea deplinei securitati a muncitorilor in
timpul procesului de munca, insistandu-se asupra celor dificile si periculoase si,
in mod special, a celor executate la inaltime;

- Evidentierea zonelor cu risc de accidentare sau imbolnaviri profesionale

si indicarea metodelor de prevenire a riscurilor existente;

- Obligativitatea folosirii cailor de acces amenajate, a pastrarii lor libere,

interzicandu-se depozitarea materialelor pe aceste cai;

- Interdictia de a lucra cu scule defecte, improvizate, sau alte scule decat

cele cu care este dotat locul sau de munca si pentru care este instruit;

- Necesitatea verificarii sculelor, utilajelor si a mijloacelor de protectie

inainte de inceperea lucrului, aratandu-se pericolul pe care il reprezinta pentru

11
securitatea muncitorilor, a sculelor, utilajelor, a dispozitivelor de protectie a
muncii defecte;

- Modul de efectuare a transportului in interiorul santierului in conditii de

securitate si mijloacele de transport care pot fi utilizate;

- Folosirea instalatiilor electrice in conditii de deplina securitate si

interdictia de a interveni la instalatii electrice defecte pentru muncitorii de alta
profesie decat cea de electrician de intretinere;

- Mijloace de prim ajutor in caz de accidentare, cu care este dotat

punctul de lucru, locul unde sunt amplasate acestea si accesul la el;

- Reguli de lucru stabilite prin proiectele de executie.

La terminarea instructajului se face o verificare riguroasa, pe baza de

teste, a cunostintelor si a deprinderilor insusite si formate in timpul instruirii.
Instructajul va fi consemnat in fisa individuala de instruire cu datele cuprinse
in imprimat si cu semnarea documentului de cel instruit, de cel care a efectuat
instructajul si de cel care a verificat insusirea cunostintelor.

Inceperea efectiva a activitatii la postul de lucru de catre lucratorul

instruit se face numai dupa verificarea cunostintelor de catre seful ierarhic
superior celui care a facut instruirea si se consemneaza si se semneaza in fisa
de instruire individuala, la rubrica „Admis la lucru”.

c) Instruirea periodica: - se realizeaza in urmatoarele forme:

1) Instruirea periodica programata;

2) Instruirea periodica suplimentara;

3) Instruirea zilnica-nereglementata.

1) Instruirea periodica programata

Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor si are ca drept scop

reimprospatarea si actualizarea cunostintelor in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, in perioada considerata.

Instruirea periodica se efectueaza de catre conducatorul locului de

munca.

12
 Intervalul dintre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instructiuni
proprii, in functie de conditiile locului de munca si/sau postului de lucru, si nu
va fi mai mare de 6 luni.

Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri

periodice va fi de cel mult 12 luni.

Instruirea periodica se va completa in mod obligatoriu si cu demonstratii

practice.

Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre

angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in
munca si vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.

Validarea instruirii se face prin completarea rubricilor din „fisa de

instruire individuala” a fiecarui lucrator si prin semnarea acestora de catre cei
instruiti, de cel care a realizat instruirea si de cel care a verificat instruirea.

Verificarea instruirii periodice se face de catre seful ierarhic al celui care

efectueaza instruirea si prin sondaj de catre angajator/lucratorul
desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciile externe de
prevenire si protectie, care vor semna fisele de instruire ale lucratorilor,
confirmand astfel ca instruirea a fost facuta corespunzator.

2) Instruirea periodica suplimentara

Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in urmatoarele

cazuri:

a. Cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare;

b. Cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in

munca privind activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de
lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusive datorite evolutiei riscurilor
sau aparitiei de noi riscuri in unitate;

c. La reluarea activitatii dupa un accident de munca;

d. La executarea unor lucrari speciale;

e. La introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale

echipamentului existent;

f. La modificarea tehnologiilor existente sau a producerilor de lucru;

13
 g. La introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.

Durata instruirii periodice suplimentare nu va fi mai mica de 8 ore si se

stabileste in instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca
respectiv, impreuna cu:

a) Angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii

si sanatatii in munca, sau;

b) Lucratorul desemnat, sau;

c) Un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire, sau;

d) Serviciul extern de protectie si prevenire.

Instruirea periodica suplimentara se va efectua pe baza tematicilor

intocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul
securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de
prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de
catre angajator si care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.

Rezultatele instruirii periodice suplimentare se consemneaza prin

completarea rubricilor din „fisa de instruire individuala” a lucratorilor, iar
validarea instruirii se face prin semnarea fisei de cel instruit, cel care a instruit
si de cel care a verificat instruirea.

3) Instruirea zilnic-nereglementata

Instruirea zilnica, nu este reglementata prin legislatia in vigoare, dar este

recomandata pentru reimprospatarea cunostintelor si masurilor de securitate si
sanatate in munca referitoare la activitatea zilei de lucru, fiind o instruire
implicita activitatii productive.

Inainte de inceperea programului zilnic, conducatorul punctului de lucru

va efectua odata cu transmiterea sarcinilor de productie, un scurt instructaj
privind lucrarile care urmmeaza a se executa in ziua respectiva. Se vor discuta
tehnologiile de lucru, insistandu-se asupra fazelor de lucru periculoase, a
dispozitivelor de protectie necesare si se vor face atentionari asupra masurilor
si mijloacelor de prevenire a accidentelor de munca ce trebuie adoptate si
respectate.

Acest instructaj se va efectua pe echipe si meserii cu sefii formatiilor de

lucru si muncitorii prezenti.
14
 Durata acestei instruiri nu va depasi 10-15 minute, exceptie facand
lucrarile cu grad ridicat de risc si periculozitate, unde durata poate fi majorata
pana la stabilirea detaliata a masurilor de prevenire si protectie.

Instructajul zilnic-nereglementat nu se consemneaza in fisele de instruire

individuale ale lucratorilor.

Fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca

Rezultatul instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in

munca se consemneaza in mod obligatoriu in „fisa de instruire individuala” ,
conform modelului prezentat in anexa nr.11 din HG 1425/2006, cu indicarea
materialului predat, a duratei si datei instruirii.

Completarea fisei de instruire individuala se va face cu pix cu pasta sau

cu stilou, imediat dupa verificarea instruirii, la toate rubricile, fara corecturi sau
omisiuni.

Dupa efectuarea instruirii, fisa de instruire individuala se semneaza de

catre lucratorul instruit si de catre persoanele care au efectuat si au verificat
instruirea.

Fisele de instruire care nu contin semnaturile in original, duplicatele,

copiile dupa fise sau fisele care au mentiunea „indescifrabil” sunt lipsite de
valabilitate.

Pentru persoanele aflate in intreprindere si/sau unitati din exterior, care

desfasoara activitati pe baza de contract de prestari de servicii in
intreprinderea si/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar al
serviciilor va asigura instruirea lucratorilor privind activitatile specifice
intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate in
munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul
intreprinderilor si/sau unitatii, in general.

Instruirea prevazuta la aliniatul precedent se consemneaza in „fisa de

instruire colectiva”, conform modelului prezentat in anexa nr.12 din HG
1425/2006.

Fisa de instruire colectiva se intocmeste in doua exemplare, din care un

exemplar se va pastra de catre angajator/lucrator/serviciul intern de prevenire

15
si protectie care a efectuat instruirea si un exemplar se pastreaza de catre
angajatorul lucratorilor instruiti sau, in cazul vizitatorilor, de catre conducatorul
grupului.

Reprezentantii autoritatilor competente in ceea ce priveste controlul

aplicarii legislatiei referitoare la securitate si sanatate in munca vor fi insotiti
de catre un reprezentant desemnat de catre angajator, fara a se intocmi fisa
de instructaj.

Fisa de instruire individuala privind securiatatea si sanatatea in munca

este structurata astfel:

- Date personale ale lucratorilor;

- Instruirea la angajare (instruirea introductiv-generala, instruirea la

locul de munca, admis in lucru;

- Instruirea periodica;

- Instruirea periodica suplimentara;

- Rezultatele testelor;

- Accidente de munca sau imbolnaviri profesionale suferite;

- Sanctiuni aplicate pentru nerespectarea reglementarilor de securitate

si sanatate in munca;

- Controlul medical periodic;

- Testarea psihologica periodica;

- Reglementari legislative (obligatiile angajatorilor si obligatiile

lucratorilor prevazute in Legea 319/2006).

Fisele de instruire ale lucratorilor vor fi pastrate de catre conducatorul

locului de munca si va fi insotita de copii ale fiselor de aptitudini, completate
de catre medical de medicina muncii in urma examenului medical la angajare.

16