PROPUNERE TEHNIC

REGULARIZARE PRU UIA LA CMPURI, JUD VRANCEA

FAZA STUDIU DE FEZABILITATE
 BORDEROU

A. PIESE SCRISE

MEMORIU
I. DATE GENERALE
1. Denumirea obiectivului de investiie
2. Ordonator principal de credit
3. Autoritatea contractant
4. Faza de proiectare
5. Amplasamentul.
6. Necesitatea i oportunitatea lucrrilor propuse
II. DATE GENERALE ALE INVESTIIEI
1. Caracterizarea amplasamentului
2. Suprafata si situaia juridic a terenurilor care urmeaz s fie ocupate de obiectivul de investitie
3. ncadrarea n clasa si categoria de importan
4. Situaia actual
III. STUDII I CALCULE NECESARE PENTRU ELABORAREA DOCUMENTAIILOR TEHNICE
1. Studii topografice
2. Studii geotehnice
3. Calcule hidraulice
IV. FUNDAMENTAREA PROPUNERII TEHNICE
1. ncadrarea n schema cadru de amenajare i gospodrire a apelor a spaiului hidrografic Siret
2. Principii generale i ipotezele care au stat la baza stabilirii soluiilor propuse
3. Criterii tehnice avute n vedere la stabilirea lucrrilor propuse pentru asigurarea exigenelor de calitate
. V. DESCRIEREA LUCRRILOR PROPUSE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DE
INVESTITII
VI. CAPACITATI PROPUSE
VII. TEHNOLOGIA DE EXECUIE A LUCRRILOR
VIII. ELABORAREA DOCUMENTAIILOR (NATURA SERVICIILOR CARE TREBUIE PRESTATE)
1. Studiu de Fezabilitate
2. Piese desenate
3. Liste de cantiti
4. Documentaii pentru obtinerea certificatului de urbanism, avizelor i acordurilor stabilite
5. Actualizarea Devizului General i S.F.-ului
6. Perioada de realizare a prestatiei proiectului
IX. METODOLOGIA I PLANUL DE LUCRU FOLOSIT
1. Metodologia de elaborare a proiectului
2. Planul de lucru; Activitati si sarcini concrete incredinate personalului implicat n ndeplinirea contractului
X. POLITICA REFERITOARE LA CALITATE, MEDIU SECURITATE SI SNTATE IN MUNCA

2
B. PIESE DESENATE
1. Plan General de Situaie cu amplasarea lucrrilor propuse scara 1:25000
2. Seciuni transversale tip scara 1:100

3
MEMORIU

I. DATE GENERALE
I.1. Denumirea obiectivului de investiie: REGULARIZARE PRU UIA LA CMPURI, JUD
VRANCEA

I.2. Ordonator principal de credite: A.N. APELE ROMNE

I.3. Autoritate contractant: A.N. APELE ROMNE - Administraia Bazinal de Ap
Siret
I.4. Faza de proiectare: Prestarea serviciilor de proiectare- elaborarea documentaiei
tehnico-economice (faza S.F.)
I.5. Amplasamentul
Obiectivul de lucrri propus in cadrul acestui Studiu de Fezabilitate are lungimea de cca. 0,9. km
regularizari de albie i cca.0,5 km consolidri longitudinale din gabioane i care sunt amplasate n albia
priului uia in zona comunei Cmpuri din judeul Vrancea.

Din punct de vedere administrativ, Zona studiat se afl pe teritoriul judetului Vrancea, in localitatea
Cmpuri.

Din punct de vedere al Cadastrului Apelor cursul de ap al prului uia are Cod cadastral
XII.1.075.00.00.00.0 n comuna Cmpuri.jud.Vrancea.

I.6. Necesitatea i oportunitatea lucrrilor propuse

In perioada mai-iunie 2012 au avut loc precipitaii de intensitate deosebita inregistrndu-se debite maxime
ce au produs pagube importante.

Ca urmare a acestor viituri, in bazinul hidrografic al rului uia au fost afectate, poduri,podee, drumuri
comunale riverane acestui curs de ap.
Astfel, s-au constat eroziuni de mal, depuneri de aluviuni in sectoarele cursului de ap datorit viiturilor
produse oziunile de mal s-au accentuat punnd in pericol cile de acces ctre localitiledin zon, reelele
electrice case i anexe gospodreti.

Lucrrile ce se propunaprri de maluri, regularizari i reprofilri de albie sunt necesare pentru scoaterea
sub efectul erozional i al inundaiilor a comunei Cmpuri, jud. Vrancea.

Lucrrile propuse vor avea un impact pozitiv asupra populaiei din zon, prin mrirea gradului de
siguran a populaiei, n cazul apariiei unor viiturii. Scopul lucrrilor este cu prioritate de ordin social, dar
are i implicaii economice prin evitarea potenialelor pagube ce se pot produce prin pierderea de terenuri
cu construcii.

4
II. DATE GENERALE ALE INVESTIIEI
II. 1. Caracterizarea amplasamentului
Din punct de vedere hidrologic i hidromorfologic
Zona nordic a judeului Vrancea este dominat de prul Suia, lung de 68 Km, ce adun apele a 7
aflueni. Acest curs de ap traverseaz, ca i Putna, cele trei principale trepte de relief, muli, dealuri i
cmpie. Variaiile condiiilor climatice, de la o treapt de relief la alta, a determinat o variaie a valorii
scurgerii medii multianuale, n aceeai direcie. n timpul primverilor i a verilor se scurge 10 25 % din
volumul anual de ap. Cea mai mic cantitate de ap, 3 7 % din volumul anual, se scurge n intervalul
toamn-iarn. Cnd viiturile, frecvente primvara, au origine pluvial, scurgerea minim se produce iarna,
ct i n intervalul var-toamn, cnd rezervele subterane sunt n mare msur epuizate.

Prul Susita strabate comuna Cmpuri in judeul Vrancea, adunand si aici mai multi afluenti, unii chiar
destul de importanti ca debit. Astfel, pe partea stanga, dupa ce trecem de parul Schiopu,intalnim
Cremenetul, cel mai insemnat afluent al Susitei, care culege, la randul sau, mai multe mici paraie;
urmeaza, apoi, paraul Valea Babei, paraul Unguru, paraul Puiu, paraul Radoaia, paraul Dracea Mica si, la
iesirea din comuna, paraul Dracea Mare.

Pe partea dreapta a Susitei intalnim, de asemenea, alti afluenti mai mici, insa, atat ca debit, cat si ca
lungime. Trecand culmea Rachitasului, acestia sunt : paraul Saratelul, paraul Sarat, paraul Gaii, paraiurile
Flamanda, Podobitu (ce izvoraste din dealul cu acelasi nume), Munteanul.

Conform hartii cu repartitia tipurilor climatice pe teritoriul Romaniei, zona amplasamentului se situeaza la
tip climatic I (STAS 1709/2-90).

Adncimea maxim de nghe a terenului natural este de 90-100cm (conform STAS 6054-77).

Conform SR 174-1, varianta de ocolire proiectata se inscrie in zona calda.

Din punct de vedere hidrogeologic, perimetrul se incadreaz n lunca Siretului inferior, ce strbate Podiul
Moldovenesc pe tronsonul nordic i Cmpia Romn de NE pe cel sudic.

Apele subterane sunt cantonate n depozite aluviale de lunc (nisipuri i pietriuri) i de teras.
Adncimea apei subterane n zona de lunc este situat la nivelul de 1-5 m, fiind direct influenat de cel
al apei din rul Siret. Pe terase nivelul apei subterane se situeaz la adncimi de 10-30 m, fiind direct
influenat de cel al precipitaiilor.

Debitul maxim cu asigurarea de 1% in seciunea Cmpuri este de 540 mc/s.

Din punct de vedere geologic i hidrogeologic

Comuna Cmpuri este situata intr-o zona colinara in care gasim numeroase culmi impadurite.
Astfel,incepand de la culmile Cremenet si Rachitasul, intalnim Dealul Bisericuti Dealul Halosului, Varful
Petricele, dealul Turcanului, dealul Vanatorului, dealul Babei, Dealul Mare si dealul Teiosului, toate pe
partea stanga a Susitei ; iar pe partea dreapta se afla dealul Groapa Blidariului, dealul Hagiului si dealul
Munteanului, de unde izvoraste si paraul cu acelasi nume. Astfel, in punctul Formozesti de pe terasa

5
medie a Susitei a fost identificata o puternica asezare cu doua niveluri de locuire; primul apartine
neoliticului tarziu (cultura Cucuteni), iar al doilea epocii bronzului (cultura Monteoru). De asemenea, o alta
asezare neolitica (cultura Cucuteni) a fost precizata pe terasa stinga a Susitei, la cca 1 km nord-vest de
Casa memoriala Ion Roata. Tot aici,in punctul La santier", situat la extremitatea sudica a satului, pe
terasa inferioara a Susitei, s-a identificat o asezare de tip Santana de Mures (secolul IV e.n.).

Judeul Vrancea are o cuvertur de soluri foarte variat i complex, datorit diversitii condiiilor
geografice. n Cmpia Siretului, ele sunt constituite din cernoziomuri levigate i compacte, precum i
cernoziomuri freatice-umede levigate, ce ocup partea mai joas a cmpiei nalte. O caracteristic pentru
cmpia joas i luncile rurilor este existena solurilor aluvionare cu carbonai. Glacisul subcarpatic i
dealurile nalte estice sunt acoperite cu soluri brune-glbui, soluri brune tinere de grohotiuri. n vile
principale se gsesc soluri aluvionare nisipoase crude, necarbonate, superficiale, poduri de terase cu
soluri brune de pdure, soluri luto-nisipoase, luto-argiloase sau brune podzolite cu pseudoglei. Culmile
dealurilor din partea nalt a depresiunii i culmile dealurilor sud-estice, unde procesul de eroziune este
foarte activ, au un nveli de soluri brune, brune-glbui tipice i divers podzolite, n mare parte cu caracter
scheletic.

n regiunea dealurilor nalte vestice, terenurile sunt acoperite cu soluri brune, brun-glbui tipice i brun-
glbui crude superficiale, cu soluri brune n diferite stadii de eroziune. Pe suprafee ntinse apar : roca de
baz i materialele de pant. n depresiunile submontane, pe podurile teraselor, predomin solurile brune
tipice, mai uor podzolite sau pseudogleizate. Solurile ce acoper suprafeele luncilor sunt superficiale i
scheletice, n prile mai stabile tinznd ctre un sol brun. Culmile muntoase mai joase au un nveli de
soluri montane brune de pdure, predominant uoare, sau predominant grele, n funcie de roca
parental, format din soluri montane brune de pdure, precum i din soluri montane podzolice i din
podzoluri. Culmile montane mai nalte au soluri montane brune acide podzolice, podzoluri humio-
feruginoase, humus brut i podzoluri turboase. Cu excepia regiunilor de cmpie, ce se ncadreaz n
domeniul silvostepei, vegetaia judeului Vrancea aparine n ntregime zonei de pdure. Culmile Vrancei
sunt acoperite cu molidiuri pure, nconjurate, la exterior, de un bru de brdet pur i n amestec. Din loc
n loc, n poriunile cele mai nalte, pdurea face loc unor rariti de molid, ienupr i pajiti montane.

Culmile muntoase mai joase, ca i partea dealurilor n alte vestice, sunt acoperite cu fgete montane pure
sau n amestec. n regiunea dealurilor subcarpatice, pdurea s-a pstrat pe culmile plate i n poriunea
superioar a versanilor, fiind constituit din fgete, fgete-gorunete, gorunete-fgete i leauri de deal. n
depresiuni apare stejriul de talie pitic, petice i poriuni de fgete montane pure i de amestec. n zona
dealurilor Tutovei, interfluviile sunt acoperite, din loc n loc, de gorunete, iar n regiunea de cmpie apar
insule de pduri cu stejar pedunculat. Pajitile ocup o bun parte a teritoriului de pe care pdurea a fost
defriat.

Teritoriul comunei Cmpuri,in suprafata totala de 77,45 km patrati, din care 50,73 km patrati acoperiti cu
paduri, este format din dealuri cu versant avand inclinatii intre 1030, din platforme usor inclinate,
precum si din albii ale unor parauri, unele cu maluri abrupte. Clima zonei cu temperatura medie anuala de
9,2C , cu veri racoroase ierni blande, cu vanturi dominante din vest si sud-vest, cu o medie anuala de
precipitatii de 654 mm.

6
Date geofizice
Conform STAS 6054/77 Teren de fundare ADNCIMI MAXIME DE NGHE Zonarea teritoriului
Romniei, n perimetrul studiat adncimea maxim de nghe este de 90 cm-100 cm.
Din punct de vedere seismic, perimetrul de interes se ncadreaz n macrozona de intensitate seismic
9.1 (Conform SR 11.100/1/93 Zonare seismic MACROZONAREA TERITORIULUI ROMNIEI), iar
potrivit normativului P 100/92 (modificat 1996) n zona de calcul A cu un coeficient de Ks= 0,32 i o
perioada de col de Tc = 1,6 sec.

Clim
Dispunerea reliefului n trepte, ce coboar ctre est, deschide larg spaiul n primul rnd influenelor est-
continentale dar, n acelai timp, i climatului nordic i sudic. Totodat, Carpaii de curbur au funcia unui
deversor natural pentru masele de aer vestice. Influena reliefului este predominant n traseul
izotermelor. Cmpia are o temperatur medie anual mai mare de 9 grade Celsius, dealurile
subcarpatice, inclusiv glacisul subcarpatic ntre 6 i 9 grade Celsius, iar munii ntre 2 i 6 grade Celsius.
Circulaia diferit a maselor de aer, de la o perioad la alta, determin schimbri nepericuloase ale strii
vremii, tocmai datorit faptului c teritoriul judeului Vrancea este destul de deschis maselor de aer de
provenien i cu proprieti diferite, formate n zone situate la mii de kilometri.

II. 2. Suprafata si situaia juridic a terenurilor care urmeaz s fie ocupate de obiectivul de
investitie
Lucrrile propuse se vor executa, cu ocupare minim de terenuri arabile.
Se ocup efectiv o suprafa de 0,5 ha, reprezentand ampriza lucrrilor de consolidare a malurilor.

Terenul ocupat de lucrri propuse a fi realizate in albia minora a prului uia aparin domeniului public al
statului administrat de A.N.Apele Romne.

Accesul cu utilajele de construcii se va face pe drumurile existente.

n perioada de execuie, suprafeele de teren ocupate temporar se vor reduce la maximum, lundu-se
urmtoarele msuri:
-se vor folosi ca drumuri tehnologice drumurile publice existente;
-circulaia utilajelor terasiere se va face n funcie de posibiliti att pe drumurile existente ct i prin albie,
accesul n albie fiind asigurat de rampele special prevazute.
-se vor folosi bazele de producie propietatea constructorului situate n apropierea lucrrilor.
-pentru organizarea social se vor folosi capaciti de cazare i birouri existente (prin nchiriere).

II.3. ncadrarea n clasa i categoria de importan

Clasa de importan a construciilor, conform STAS 4273/1983 i STAS 4068/2/1987 este: clasa III, avnd
debitul de calcul cu probabilitatea de depire 1%.
Categoria de importan a construciei este n conformitate cu H.G. 766 / 1997 i cu Legea nr. 10 / 1995
privind calitatea n construcii, categoria C Normal.
Verificarea documentaiei se face pentru A7; B5; D Rezisten i stabilitate pentru construcii i amenajri
hidrotehnice conform prevederilor H.G. 925/1995 i Ordin M.L.P.A.T. 39/D/1996.

7
II.4. Situaia actual
n general in marea majoritate a anului albia prului uia este seaca (fenomenul de sec tot timpul
anului) scurgerea facndu-se numai in perioada apelor mari.

Acest lucru conduce la producerea de eroziuni de mal, iar in cazul in care maluri nu vor fi protejate se pot
produce dezagremente in viata sociala a comunei prin pierderea de terenuri.

Din acest motiv se propune realizarea unor consolidari de mal pe lungimea de cca.500ml in zonele cele
mai deteriorate care ar reprezenta o prima urgen.

III. STUDII I CALCULE NECESARE PENTRU ELABORAREA DOCUMENTAIEI

III.1. Studii topografice
Studiile topografice se vor realiza la faza Studiu de Fezabilitate, in sistemul national de proiectie Stereo 70,
plan de referinta Marea Neagra 75, astfel incat sa se respecte toate normele impuse de Oficiul National de
Cadastru, Geodezie si Cartografie. In urma studiilor topografice vor rezulta planuri de situatie, profile
transversale topografice, care se vor utiliza att la efectuarea calculelor hidraulice i de stabilitate ct i la
elaborarea proiectului tehnic inclusiv a listelor de cantiti.
Conform necesitilor se vor elabora urmtoarele studii topografice:
Plan de situaie sc.1/1000
Profile longitudinale sc.1/1000/100
Profile transversale sc.1/100
Totodat se vor ntocmi planuri cadastrale necesare identificrii i achiziionrii suprafeelor ce urmeaz s
fie ocupate definitiv de construciile ce urmeaz s se execute.
Pentru Studiul Topografic ntocmit, proiectantul va obine viza Oficiului Judeean de Cadastru.

III.2. Studii geotehnice

Studiu geotehnic - cuprinde:
Faza teren:
Executare de sondaje geotehnice
Intocmire documentatie aviz geotehnic (prezentare date, concluzii, recomandari)

Studiile geotehnice ce se vor efectua vor contine date exacte despre conditiile de fundare, capacitatea
portanta a terenului, caracteristicile pentru determinarea impingerii pamantului, a tasarii pamantului,
deformabilitatea sub sarcina in regim inundat si saturat, nivelul apei subterane si evolutia acestuia,
agresivitatea apei subterane, efectele posibile imediate si in timp ale apei subterane asupra terenului de
fundare. etc. Se va semnala prezenta unor conditii speciale ale amplasamentelor, cum ar fi prezenta
pamanturilor sensibile la umezire, terenuri susceptibile la instabilitate prin degradare, solubilizare, erodare,
prabusire, eventuale modificari previzibile, temporare sau ireversibile, in regimul si chimismul apelor
subterane, etc.

8
n urma prelucrrii datelor de teren se vor analiza pierderea echilibrului static, cedarea lucrrii sau cedarea
terenului. Se va verifica presiunea admisibil pe teren, stabilitatea taluzurilor, a lucrrilor de
susinere etc.
La proiectarea lucrrilor pentru fundare se ine seama de prevederile STAS 6054-77-Teren de fundare
Adncimi maxime de inghet Zonarea teritoriului Romniei, pentru adncimea de inghe
specific in zona lucrrilor .
Vor fi evaluate toate aciunile n combinaiile raionale cele mai defavorabile i se va verifica i efectul
intensitii seismice din zona respectiv.

Lucrrile vor fi incadrate din punct de vedere seismic, in conformitate cu SR11.100/1-93: Zonare seismica -
Macrozonarea teritoriului Romaniei i potrivit normativului P100/2006. Conform SR 11.100/1-93
privind macrozonarea seismic a teritoriului Romniei, se va stabili zona i gradul de
seismicitate pe MSK pentru amplasamentul stabilit. Potrivit Normativului P 100-1/2006, pentru
cutremure avnd un interval mediu de recuperare IMR = 100 de ani, se vor stabili valorile de
vrf de acceleraie a terenului pentru proiectare ag i valoarea perioadei de col Tc .

III.3. Calcule hidraulice

Se vor intocmi calcule hidraulice care sa justifice cotele lucrarilor hidrotehnice executate,conform debitelor
asigurate transmise de INHGA.

IV. FUNDAMENTAREA OFERTEI TEHNICE

IV.1. ncadrarea n schema cadru de amenajare i gospodrire a apelor a spaiului hidrografic Siret
Schema hidrotehnic de aprare mpotriva inundaiilor cuprinde lucrri structurale importante (diguri,
regularizri, consolidri de mal, etc.), ntr-o concepie care urmrete principiile dezvoltrii durabile cu
lucrri noi i n cadrul unui sistem bazinal la care riscurile s fie ct mai reduse n situaia de manifestare a
solicitrilor asupra acestora.
Lucrrile propuse n prezenta documentaie se ncadreaz n schema cadru de amenajare i gospodrire
a apelor din spaiul hidrografic Dunre, fiind vorba de punerea n siguran a unor lucrri existente,
avariate, n urma viiturilor.

IV.2. Principii generale i ipotezele care au stat la baza stabilirii soluiilor propuse:
Soluiile alese pentru lucrrile proiectate vor executa vor trebui s respecte urmtoarele principii generale:
realizarea integral a cerinelor Caietului de Sarcini elaborat de Beneficiar, astfel nct s se asigure
toate cerintele pentru realizarea investiiei i a capacitilor acesteia;
alegerea soluiei tehnice proiectate i dimensionarea lucrrilor trebuie s in cont de:
- obiectivele aprate i clasa de importan a lucrrilor;
- accesele la lucrri;
- configuraia n plan a terenului;
- nivelele corespunztoare debitelor maxime i medii;
alegerea unor tehnologii de execuie care s nu agreseze cadrul natural i organizarea existent a
teritoriului ;
utilizarea materialelor de construcie disponibile n zon ;
utilizarea materialelor de construcie ecologice conform directivelor UE

9
 soluiile, genurile i tipurile de tehnologii propuse vor respecta legile, standardele i normativele n
vigoare pentru asigurarea exigenelor privind calitatea construciilor pe toat durata de existen normat a
acestora ;
se vor folosi tehnologii de terasamente cu costuri i durat de execuie ct mai mici
excesul de spturi se vor depozita de preferin n zonele joase ale malurilor
impactul ct mai redus asupra mediului.

IV.3.Criterii tehnice avute n vedere la stabilirea lucrrilor propuse pentru asigurarea exigenelor de
calitate
a) Asigurarea exigenelor privind rezistena i stabilitatea la sarcini statice i dinamice
n vederea asigurrii condiiilor de rezisten i stabilitate pentru construciile prevzute n documentaie,
se vor efectua calcule de afuiere, de stabilitate general ale taluzurilor, la infiltraii, impact cu plutitori,
gheuri etc.
La stabilirea soluiilor tehnice se vor avea n vedere:
Prevederile STAS 4273/1983 privind ncadrarea construciilor n clase de importan i STAS 4068/2-
1987 privind probabilitatile anuale ale debitelor i volumelor maxime n condiii normale i speciale de
exploatare;
Prevederile S.R. 11.100/1/1993 ce stabilete intensitatea seismic conform scrii M.S.K. i ale
normativului P 100/06, NP-055-01aprobat cu ordinul 783/2002, ce stabilesc zonarea seismic si conditiile
de proiectare antiseismice ;
Ordinul Ministerului Mediului nr. 1215 din 6.10.2008 ce conine Normativul tehnic pentru lucrri
hidrotehnice NTLH-001 Criterii i principii pentru evaluarea i selectarea soluiilor tehnice de proiectare i
realizare a lucrrilor hidrotehnice de amenajare/reamenajare a cursurilor de ap, pentru atingerea
obiectivelor de mediu din domeniul apelor
Ordinul Ministerului Mediului nr.1163 din 16.07.2007 privind Aprobarea unor msuri pentru
imbuntirea soluiilor tehnice de proiectare i de realizare a lucrrilor hidrotehnice de amenajare i
reamenajare a cursurilor de ap, pentru atingerea obiectivelor de mediu din domeniul apelor
Legea nr. 10/1995 Lege privind calitatea n construcii
Regulamentul privind stabilirea categoriei de importan a construciilor conform H.G.766/1997;
Ordinul Ministerului Dezvoltrii, Lucrrilor Publice i Locuinelor nr.863/2 iulie 2008 pentru aprobarea
Instruciunilor de aplicare a unor prevederi din Hotrrea Guvernului nr.28/2008 privind aprobarea
coninutului cadru al documentaiei tehnico-economice aferente investiiilor publice, precum i a structurii i
metodologieie de elaborare a devizului general pentru obiective de investiii i lucrri de intervenii
H.G. nr. 28 din 09.01.2008 privind aprobarea continuului-cadru al documentaiei tehnico-economice
aferente investiiilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru
obiective de investiii i lucrri de intervenii
Ghid pentru proiectarea lucrrilor de aprare i consolidare a taluzurilor la canale si diguri, indicative GE
027-1997
Normative pentru proiectarea lucrrilor de aprare a drumurilor, cilor ferate i podurilor impotriva aciunii
apelor curgtoare i lacurilor indicativ NP 067-2002
Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat NE 012-99,
Bucureti, 2000

10
 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat CP 012-
1:2007 - Partea 1 : Producerea betonului
respectarea tuturor STAS-urilor, normativelor si regulamentelor tehnice privind alctuirea execuia i
exploatarea construciilor;
respectarea principiilor generale de proiectare prevzute in STAS 9268/89 Lucrri de regularizare a
albiei rurilor;
elaborarea i prezentarea ofertei pentru achiziia public de servicii precum i Ordinul M.F.P. 762/2005;
Ordin nr.1943/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii50/1991 privind
autorizarea executrii lucrrilor de construcii , republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
Normativ privind comportarea in timp a construciilor indicativ P130-1999.
respectarea STAS-urilor, normativelor i regulamentelor privind calitatea materialelor ce intr n
alctuirea soluiilor constructive;
respectarea tuturor STAS-urilor, normativelor i regulamentelor tehnice privind alctuirea, execuia i
exploatarea construciilor;

b) Asigurarea exigenelor privind sigurana la foc

La stabilirea soluiilor tehnice se vor avea n vedere:
Normele generale de protecie mpotriva incendiilor la proiectarea i realizarea construciiloraprobat prin
Decret nr. 290/16.08.1997 publicat n Buletinul construciilor nr. 12/1977;
Normele tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la aciunea focului publicat
n Buletinul construciilor nr. 10/1996 i indicativ P 118;
Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor aprobat prin Ordin M.L.P.A.T. 7/N/3.08.1993
publicat n monitorul oficial;
Normativul C 300/1994 Normativ pentru prevenirea i stingerea incendiilor pe durata execuiei lucrrilor
de construcii aprobat prin Ordin M.L.P.A.T. 20/N/11.07.1994.

c) Asigurarea exigenelor privind sigurana n exploatare.

La stabilirea soluiilor tehnice se vor avea n vedere:
Exploatarea s fie facil, s se fac n condiii de deplin siguran, cu cheltuieli minime de ntreinere.
Proiectantul va elabora Instruciuni de exploatare i ntreinere pe baza crora se va ntocmi
Regulamentul de exploatare i ntreinere, conform Anexei 4 din H.G. nr. 766/1997, cu complectarile
aduse de HG 1231/2008.
Sigurana n exploatare depinde n principal de alegerea corect a schemei de amenajare. Aceasta trebuie
s corespund scopului propus i dimensionarea tuturor lucrrilor trebuie astfel fcute nct s reziste la
toate solicitrile la care sunt expuse pe durata existenei acestora.
Soluiile propuse se vor analiza att din punct de vedere economic, a proteciei mediului i a uurinei de
realizare n teren, ct i din punct de vedere al siguranei n exploatare, astfel nct cheltuielile de
ntreinere s fie minime.
Lucrrile propuse vor asigura curgerea debitului maxim de calcul i a celorlalte debite caracteristice fr
eroziuni i cu colmatri in zonele erodate.

d) Asigurarea exigenelor minime de calitate privind izolaii termice, hidrofuge i pentru

economisirea energiei

11
Schema de amenajare, genurile de lucrri propuse i materialele folosite vor respecta implicit cerinele de
exigen privind calitatea n construcii, asigurndu-se dup punerea n funciune o exploatare cu costuri
i consumuri de materiale i energie minime.

e) Asigurarea exigenelor minime privind protecia mpotiva zgomotului

n lucrrile propuse, dup punerea n funciune nu sunt echipamente sau utilaje care s produc zgomote.
n timpul execuiei, utilajele folosite sunt buldozere, excavatoare (dragline) i compactoare pentru
terasamente, precum i mijloace auto de transport. Nu sunt prevzute utilaje pentru execuie din gama
celor productoare de zgomot i vibraii excesive.

f) Asigurarea exigenelor privind sntatea oamenilor i protecia mediului

n principiu, lucrrile de regularizare a rurilor i de aprare a zonelor inundabile au un impact pozitiv
major asupra mediului nconjurtor.
n ceea ce privete impactul negativ asupra mediului nconjurtor, cea mai mare influen se manifest n
timpul execuiei lucrrilor.
n perioada de exploatare a lucrrilor impactul negativ asupra mediului scade i tinde ctre o situaie
normal n care crete ponderea influenelor pozitive fa de cele negative.
Influenele pozitive se manifest n plan social i se manifest prin creterea ncrederii populaiei i a
agenilor economici din zon, n legtur cu mrirea gradului de protecie a vieilor i bunurilor lor.

Caietele de sarcini vor interzice derogri de la tehnologiile stabilite i orice abatere de la instruciunile
privind manipularea carburanilor sau a materialelor periculoase pentru mediul acvatic.
Proiectul va analiza soluii constructive care se ncadrez n mod armonios n cadrul natural, fiind folosite
preponderent materiale naturale, iar lucrrile se vor integra cu uurin n peisagistica zonei.
De asemenea, lucrrile propuse nu genereaz deeuri, nu folosesc materiale care s conduc la poluarea
mediului, acestea prin soluiile constructive adoptate ncadrndu-se n cadrul natural, fr a afecta major
organizarea existent a teritoriului.
Lucrarile proiectate nu introduc efecte negative asupra solului, microclimatului apelor de suprafata, vegetatiei,
faunei, zgomotului si peisajului.

Avnd n vedere un concept echilibrat asupra fenomenului de dezvoltare i protecie a mediului se adopt
soluiile tehnice care asigur o influen benefic real asupra factorului de mediu i a sntii
oamenilor, crend un cadru civilizat i salubru pentru dezvoltarea social i economic a zonei prin
combaterea inundaiilor i oprirea degradrii terenurilor din zon prin eroziuni de mal.
Se vor respecta condiiile impuse prin certificatul de urbanism, avizul de gospodrirea apelor i acordul de
mediu conform Legii apelor nr. 107/1996 i Legii proteciei mediului nr. 137/1995 i completrile acestora.

g) Asigurarea exigenelor privind Securitatea i Sntatea n munc

Comunitatea European a stabilit, prin Directiva 92/57din 24-06-1992 (a opta Directiv Special n sensul
art. 16 al.1 din Directiva Cadru 89/391/CEE) msuri obligatorii pentru statele membre, n scopul
diminurii numrului i gravitii accidentelor i a bolilor profesionale precum i a mbuntirii condiiilor de
munc n acest sector de activitate.
Directiva 92/57CEE, a fost transpus n legislaia romn prin HG 300 / 2006.

12
Coordonarea n materie de SSM n faza de proiectare constituie o etap esenial pentru punerea n
practic a principiilor generale de prevenire a accidentelor de munc i a bolilor profesionale pentru a
mbunti condiiile de munc n perioada de realizare a obiectivului.

n faza de proiectare coordonatorul n materie de Sntate i Securitate n Munc (persoan abilitat

desemnat de proiectant) urmrete organizarea securitii antierului i materializeaz aceast
organizare ntr-un document intitulat PLAN GENERAL DE SECURITATE I SNTATE (PGSS) care
cuprinde ansamblul de msuri ce trebuie luate n vederea prevenirii riscurilor care pot aparea n timpul
desfurrii activitilor pe antier.
Elaborarea PSS presupune, o cooperare strns a coordonatorului de SSM cu antreprenorul sub
autoritatea beneficiarului lucrrii.
n scopul de a asigura securitatea i pentru a proteja sntatea tuturor persoanelor care vor interveni pe
antierul de construcii, coordonatorul de SSM trebuie ca, att n faza de proiectare, ct i ulterior, pe
perioada de realizare a lucrrii, s pun n aplicare Principiile generale de prevenire.

Aciunea de prevenire presupune maximum de eficien i de calitate a muncii, n condiiile reducerii

riscurilor la limite acceptabile pentru ntreprindere.

Principiile generale de prevenirie reprezint un concept larg care se dorete a fi aplicat de ctre toi factori
implicai n derularea proiectului n vederea gestionrii aparitiei riscurilor pe parcursul desfasurarii lucrarilor
de construire a obiectului. Acestea sunt:
1. Evitarea riscurilor;
2. Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
3. Combaterea riscurilor la surs
4. Adaptarea muncii la om, n special n ceea ce privete proiectarea locurilor de munc, alegerea
echipamentului tehnic i a metodelor de munc, pentru a evita activitile monotone i cele desfurate
ntr-o caden prederminat i a reduce efectele lor asupra sntii;
5. Adaptarea la progresul tehnic;
6. nlocuirea unui factor periculos prin unul nepericulos sau prin unul mai puin periculos;
7. Dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinztoare i coerente, care s cuprind tehnologiile,
organizarea muncii i a condiiilor de munc, relaiile sociale i influena factorilor de mediu;
8. Adoptarea cu prioritate a unor msuri de protecie colectiv i apoi a msurilor de protecie
individual;
9. Furnizarea de instruciuni adecvate lucrtorilor.
Obiectul Planului de Securitate i Sntate ntocmit de ctre coordonatorul SSM n faza de Proiect Tehnic,
const n definirea msurilor care trebuiesc aplicate pentru realizarea consolidrilor de mal pe rul Tisa, n
scopul asigurrii securitii i proteciei sntii lucrtorilor, precum i a condiiilor optime de munc a
deservenilor obiectivului n timpul exploatrii.
La stabilirea soluiilor tehnice se vor avea n vedere:
1. Legea securitii i sntii n munc nr. 319/2006 publicat n M.O. nr. 646/26.07.06
2. HG 1425/2006 Norme metodologice de aplicare a Legii 319/2006(M.O. nr. 882/30.10.2006)
3. HG 300/2006 Privind cerine minime de securitate i sntate pentru antierele temporare sau mobile.
4. Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii aprobat cu ordinul MLPAT nr.
9/N/15.03.1993 Buletinul constructiilor 5-6-7/93.

13
5 .Norme de protecie a muncii specifice activitii de construcii-montaj pentru transporturi feroviare,
rutiere i navale, aprobate cu ordinul MTTC nr. 9/1982.
6. HG 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de
munca.
7. HG 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate la locul de munca.
8. HG 600/2007 privind protectia tinerilor la locul de munca.
9. Norme generale de aprare mpotriva incendiilor, aprobat cu ordinul nr. 163/2007 (publicat in M.O. nr.
216/2007).
10. Normativul de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii i instalaii
aferente acestora, indicativ C300 - 94, aprobat de MLPAT cu nr. 20/N/11.07.94.
11. HG 1739/2006 privind aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau
autorizarii privind securitatea la incendii, publicata in M.O. nr. 995/13.12.06.
12. G 537/2007 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire si stingere a
incendiilor, publicat n M.O. nr. 395/11.06.2007.
13. Legea privind aprarea mpotriva incendiilor nr. 307/2006 publicat n M.O. nr. 633/21.07.06.
14. Hotaririle de guvern care transpun directivele armonizate ale Uniunii Europene in domeniul securitatii si
sanatatii in munca.
15. Legi, Hotariri de guvern, Ordonante de urgenta care reglementeaza anumite cerinte legate de munc
si de securitatea si sanatatea in munca;
16. Standarde de securitate si sanatate in munca;

h) Durata de serviciu (exploatare) estimata

Conform HG 2139/2004 - Durate normale de functionare pentru constructii, grupa1.4 Constructii
hidrotehnice, durata de serviciu normal, pentru tipurile de constructii prevazute in documentatie (diguri si
consolidari de maluri este de (16-24)ani).
Conform Normativului pentru lucrrile de ntreinere i reparaii la mijloacele fixe din administraia A.N.
Apele Romne, aprobat prin Ordinul 257 din 28.02.2000, durata de serviciu normal este de 20 ani,
pentru acelesi tipuri de constructii.
In condiiile exploatrii i ntreinerii lucrrilor n conformitate cu instruciunile i regulamentele de
exploatare existente, se poate considera ca durata reala de existenta fizica a lucrarilor propuse se poate
mari cu cca. 5ani.
Dup ultima faza de proiectare ofertantul va ntocmi : Instruciunile i regulamentul de exploatare pentru
lucrrile realizate i va stabili ciclul de execuie a lucrrilor de reparaii, perioada n care se execut aceste
lucrri i procedura de urmrire a comportrii lor n timp.

i) Urmrirea comportrii n timp a lucrrilor

Durata normat de serviciu a lucrrilor;
La stabilirea soluiilor tehnice se vor avea n vedere reglementrile cuprinse n Normativul privind
urmrirea comportrii n timp a construciilorindicativ P1301999.

Urmrirea curent este o activitate sistematic de culegere de date, privind starea tehnic a construciei,
care corelat cu activitatea de intreinere i reparaii, are ca obiectiv meninerea construciei in parametri
proiectai.

14
Urmrirea curent are caracter permanent i se realizeaz prin grija proprietarului direct sau prin
reprezentantul su autorizat.

Urmrirea curent se realizeaz prin examinarea vizual direct, sau cu mijloace simple de msurare.
Urmrirea special este obligatorie dup producerea unor evenimente negative deosebite (viituri, seism,
explozie, etc.).

Rezultatele urmririi curente i a urmriri speciale se vor inscrie in Cartea tehnic a construciei. de ctre
persoanele menionate mai sus. n cazul constatrii unor degradri, se stabilesc msurile de intervenie
necesare.

V. DESCRIEREA LUCRARILOR PROPUSE IN VEDEREA REALIZARII OBIECTIVULUI DE

INVESTITII IN CONFORMITATE CU PREVEDERILE CAIETULUI DE SARCINI

Lucrrile de terasamente pentru realizarea reprofilarilor i recalibrrilor de albie, vor fi executate cu

excavatoare i buldozere pe enile, aflate in dotarea antreprenorului, seciunea transversal avnd la baz
o deschidere e 20 ml i taluze cu pante 1:1,5.

La stabilirea soluiilor lucrrilor de aprare, s-a inut seama de urmtoarele elemente:

- condiiile specifice de curgere a apei: debit, viteza minim, medie, maxim, panta hidraulic,
nlime de ap, rezultate din calculele hidraulice anexate prezentei documentatii;
- configuraia albiei: cu sau fr albie major, ngust sau larg, limitat de construcii sau
obstacole naturale etc;
- traseul albiei, sinuos sau meandrat i stabilitatea lui;
- natura terenului din albie i din maluri i morfologia albiei naturale (afuieri, colmatri);
- solicitrile datorate valurilor, n special n lacurile naturale i cele artificiale;
- solicitrile generate de plutitori;
- tehnologia de realizare;
- perioada de execuie, respectiv de asigurarea adoptat pentru nivelul de lucru care va fi de cel
mult 90 %;
- posibilitile de aprovizionare local, cu materiale i utiliti;
- caracterul dup durata de exploatare: definitive sau provizorii;
- intensitatea i durata solicitrilor funcie de configuraia albiei: pe sectoarele puternic curbate,
pe malurile expuse valurilor din vnt etc;
- zonarea pe vertical funcie de nivelul apei;

15
 - meninerea unei curgeri optime din punct de vedere hidraulic;
- costul lucrrilor.
Lucrrile propuse sunt in general lucrri de aprri de maluri realizate din ziduri de gabioane astfel inct s
se incadreze ct mai bine in spaiul peisagistic al zonei.

Principiul de baz in alegerea soluiilor tehnice de aprare de mal este folosirea materialelor existente in
zona (bolovani de ru, piatra brut, balast) precum i alegerea unor lucrri hidrotehnice elastice care s
preia eventuale afuieri aprute in urma viiturilor.

Seciunea tip de aprare a malului propus este format din dou-trei iruri de gabioane pozate pe o
saltea de gabioane. La contactul cu terenul din spatele gabioanelor spre mal se prevede deasemenea un
geotextil filtrant. Funcie de inalimea malului vor rezulta inalimile de consolidri de mal respective de 2-
4m.

Pentru ca la ape mari plasa din care sunt formate courile din gabioane s nu fie agat de plutitori
(buteni, crengi, sloiuri, etc) se prevede ca la faa in contact cu apele s fie placate cu un strat de 10 cm
din beton. Aceast placare face ca gabioanele sa devin mai rezistente conferind o anumit robustee
acestor lucrri precum i pentru prevenirea uzurii srmei. De remarcat ca plcarea s se fac numai la
faa gabioanelor nu i a saltelor. Acestea trebuie lsate s lucreze prin elasticitatea lor.

Pe baza cantitatilor finale si a preturilor unitare pe categorii de lucrari se va face evaluarea lucrarilor de
constructii pentru investitia de baza.
La aceasta evaluare a lucrarilor de constructii ce urmeaza a se executa la ntocmirea Devizului General
se adauga si restul cheltuielilor de deviz general care constau in :
- cheltuieli cu obtinerea si amenajarea terenului
- cheltuieli cu proiectarea, avize, acorduri si asistenta tehnica
- alte cheltuieli care cuprind organizarea de santier, taxe, impozite, diverse si neprevazute.

VI. CAPACITATI PROPUSE

- Consolidari longitudinale din gabioane - TOTAL = 0,5 km

VII. PRINCIPII GENERALE PRIVIND TEHNOLOGIA DE LUCRU

Spturile pentru regularizarea albiei (calibrri, excavaii pentru fundarea lucrrilor) i umpluturile pentru
refacerea malului se vor realiza cu utilaje de sapat (excavator, buldozer), mijloace de transport
(autobasculante, incarcator frontal, etc) i utilaje de compactare (rulou compactor, TPO, etc.). La stabilirea
surselor de piatr brut (cariere) pentru executarea aprrilor de mal se au in vedere urmtoarele :
- s fie ct mai apropiate de amplasamentul lucrrii, pentru a reduce la minim distanele de transport;
- materialul s fie corespunzator din punct de vedere geotehnic;
- s se evite ct mai mult posibil scoaterea din circuitul productiv a terenurilor agricole.

16
La stabilirea seciunii tip a proteciei de taluz se va ine seama de vitezele de ap i forele de antrenare
care sunt variabile pe inalimea taluzului, ct i de materialul din care este alctuit patul albiei (fundul albiei
i taluzul albiei).

Alegerea tipului de lucrri i a materialelor de construcie necesare, s-a fcut pe baza unei analize tehnico-
economice la care s-au inut seama de urmtoarele:
- materialele sa nu fie energo-intensive, preferndu-se materialele de construcie locale pentru a elimina
pe ct posibil distanele de transport mari in vederea reducerii consumului de combustibil (materialul de
umplutur aluvionar din albia rului);
- s-a inut seama in tehnologia de lucru de dotarea existent a constructorilor din zon;
-se va evita sau se vor reduce la minim pe ct posibil lucrrile sub ap; execuia lucrrilor se va face
numai la ape mici cnd plaja de la baza versantului nu este inundata.
Tehnologia de lucru a fost aleas funcie de tipul de lucrri, preferndu-se lucrrile de tip elastic pentru
care se pot controla uoare deformaii i tasri ale taluzului.

VII.3. Lucrari pregatitoare privind organizarea de santier si aprovizionarea cu materiale de

constructii
Pentru toate lucrarile inceperea executiei va fi precedata de executarea lucrarilor de organizare de santier
astfel :
Platforma de organizare,
Lucrarile de constructii-montaj cuprinse in prezenta documentatie se afla amplasate n intravilanul i
extravilanul oraului Feteti, iar amplasarea platformei de organizare se va face in zon, terenul fiind pus la
dispozitie de autoritatile locale prin grija beneficiarului de investitie, in urma obtinerii tuturor avizelor de la
autoritile locale. Platforma pe care se vor realiza constructiile aferente organizarii va fi prevazuta cu:
- drum de acces
- imprejmuire si cabina de poart
- baraci racordate la utilitati si cabine WC
- racorduri la utilitati: ap, canalizare, energie electric
- platfome depozit de materiale
- platforme baza de productie
- ateliere de productie
La fixarea amplasamentului organizarii se va tine seama de urmtoarele:
- Distanta fata de lucrarile de constructii-montaj
- Distanta fata de retelele de utilitati
- La amplasarea constructiilor organizarii se vor lua masuri pentru a reduce la minim efectele eventualelor
surse de poluare.
- Platforma organizarii de santier se va realiza astfel incat sa nu afecteze retelele electrice, telefonice si
conductele din zona si nici accesul la caile de comunicatii ale locuitorilor din zona.
In zona de lucru se va aranja un loc special pentru colectarea selectiva i depozitarea corespunztoare a
reziduurilor i a gunoaielor menajere fr sa fie afectat mediul nconjurtor.
Pentru evitarea polurii accidentale pe fluviul Dunrea cu produse petroliere (carburant) sau cu ciment,
depozitele i spaiului de parcare vor fi amplasate in afara albiei minore sau majore. ntreinerea aparatelor i
echipamentelor (reparaii, ntreinere, etc.) se va realiza in afara albiei minore sau majore a rului.

17
Sursele de utiliti. Nu sunt necesare surse speciale de apa pentru asigurarea utilitatilor necesare
organizarii de santier, iar necesarul de ap tehnologioc va fi asigurat din apa Dunrii.
Nu sunt necesare surse de alimentare cu gaz si nici linii speciale telefonice pentru organizarea de santier.

Desfiinarea antierului.
Dupa terminarea lucrarilor se vor lua masuri pentru desfiintarea santierului.
Astfel, la terminarea lucrarilor, antreprenorul va dezafecta constructiile si amenajarile aferente organizarii de
santier proprii. Cu aceasta ocazie se vor face amenajarile necesare in vederea redarii in folosinta anterioara a
terenului pe care s-au aflat obiectele organizarii de santier.
Se vor inlatura in totalitate efectele si eventualele surse de poluare a terenului (baze de productie, ateliere de
reparatii si intretinere utilaje, depozite de combustibili). Cu prilejul desfiintarii santierului, antreprenorul va
asigura de asemenea curatirea locului din ampriza lucrarilor executate i amenajarea terenului.

Drumuri tehnologice,
Accesul la lucrarile de constructii se va face din drumul comunal existent. Accesul utilajelor de excavat, a
basculantelor, etc. la lucrari se va face prin drumurile tehnologice special prevzute spre albia fluviului
Dunrea.
Se vor amenaja accese provizorii pentru executarea lucrrilor, acolo unde este necesar. Existena
acceselor provizorii se va limita n timp, acestea fiind dezafectate imediat dup terminarea execuiei
lucrrilor, iar suprafeele ocupate temporar de acestea vor fi redate folosinei iniiale.
Drumurile de acces existente amplasate lng albia majora se vor folosi pentru transportul materialelor
necesare i pentru echipamente.
Roile vehiculelor se vor curata de materiale solide nainte ca acestea sa prseasc antierul i s intre
pe drumurile i strzile locale.
Contractantul va asigura o dirijare a traficului, inclusiv un indicator pe care va fi scris titlul investiiei,
numele Contractantului, Proiectantului i al Beneficiarului, pe perioada de execuie i numrul de
autorizare a execuiei.
Drumurile locale, folosite in timpul execuiei, vor fi reparate la finalizarea lucrrilor in cazul in care au fost
avariate.
Drumurile tehnologice sunt din balast excavat din albia rului, cu o lime de 3 m carosabil, i se execut
la baza digurilor nspre incint.
Tehnologia de execuie const n ndeprtarea stratului vegetal pe o adncime de 30 cm i nlocuirea
acestuia cu un strat de balast de 30 cm grosime. Paralel cu drumul va fi executat o rigol pluvial.

VIII. ELABORAREA DOCUMENTAIILOR (NATURA SERVICIILOR CARE TREBUIE PRESTATE)

Criterii, norme si prescriptii tehnice care stau la baza intocmirii ofertei tehnice:
Lucarile de constructii au categoria de importanta C (Normala).
Oferta s-a realizat urmrindu-se indeplinirea criteriilor de performan specifice categoriei de importan i
funcionalitii construciei, in conformitate cu legislaia in vigoare:
Legea calitii in construcii : Legea nr. 10/1995;

18
 Legea privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii: Legea nr. 50 / 1991 cu modificrile
ulterioare;
Regulamentul general de urbanism aprobat cu HG nr. 525/1996;
Ghid pentru proiectarea i execuia lucrrilor de aprare i consolidare a taluzurilor la canale i diguri
indicativ GE 027-97 aprobat de MLPTL cu Ordinul nr. 53/N/11.03.1997;
Norme metodologice din 2 aprilie 2003 aparute in M.O. nr. 263 din 16 aprilie 2003 privind exigenele
minime de coninut ale documentaiilor de amenajare a teritoriului i de urbanism pentru zonele de riscuri
naturale;
Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la aciunea focului Normativ
P118/1999;
Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor Ordin M.I. nr. 1031/1994 si Ordin MLPTL nr.
1219/MC/1994;
P 130/1997 Normativ privind urmrirea comportrii n timp a construciilor;
Regulament de verificare si expertizare tehnic a proiectelor, a execuiei lucrrilor i a construciilor
aprobat cu H.G. nr. 925/1996
Regulamentul privind protecia i igiena muncii in construcii aprobat de MLPAT cu Ordinul
nr.9/N/15.03.1993
HG 28/2008 privind elaborarea coninutului cadreu al documentaiei economice aferente investiiilor
publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiii
i lucrri de intervenii.
H.G. 766/1997 Hotrre pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construcii;
H.G. 272/1994 Regulament privind controlul de stat al calitii n construcii;
H.G. 273/1994 Regulament de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora;
Norme de ntocmire a crii tehnice a construciei;
Legea nr. 90/23.07.1996 Legea proteciei muncii;
Legea nr. 107/1996 Legea apelor cu completrile si modificrile ei ulterioare
Legea nr. 137/1995 Legea proteciei mediului cu completrile si modificrile ei ulterioare;
precum i norme specifice de protecia muncii elaborate de proiectant sau ali factori, in cazul unor lucrri
deosebite, al cror specific nu este cuprins in norme generale (msuri pentru mrirea gradului de siguran
in exploatare a investiiei).

ELABORAREA DOCUMENTAIEI TEHNICO-ECONOMICE LA FAZA S.F. se va face n conformitate

cu:
H.G. nr. 28 din 09.01.2008 ,,privind aprobarea coninutului-cadru al documentaiei tehnico-economice
aferente investiiilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru
obiective de investiii i lucrri de intervenii;
ORDIN nr. 863 din 2 iulie 2008 pentru aprobarea "Instruciunilor de aplicare a unor prevederi din
Hotrrea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea coninutului-cadru al documentaiei tehnico-
economice aferente investiiilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului
general pentru obiective de investiii i lucrri de intervenii"
ORDIN nr. 276 din 28 aprilie 2009 pentru modificarea i completarea Instruciunilor de aplicare a unor
prevederi din Hotrrea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea coninutului-cadru al documentaiei

19
tehnico-economice aferente investiiilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a
devizului general pentru obiective de investiii i lucrri de intervenii, aprobate prin Ordinul ministrului
dezvoltrii, lucrrilor publice i locuinelor nr. 863/2008;
H.G. nr.846/2010 pentru aprobarea Strategiei Naionale de management al riscului la inundaii pe
termen mediu i lung;
Legea nr. 255/2010 privind expropierea pentru cauz de utilitate public, necesar realizrii unor
obiective de interes naional, judeean i local i conform prevederilor H.G. nr.53/2011 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate
publica, necesara realizarii unor obiective de interes national, judetean si local.

Documentatia tehnica elaborate la faza Studiu de fezabilitate va analiza pe baza de scenarii toate
variantele tehnice de lucrari care s corespund cerinelor tehnice i economice ale achizitorului. In final
va fi ales scenariul cel mai avantajoas din punct de vedere tehnic si financiar rezultat din analiza cost-
beneficiu precum si din analiza multicriteriala.

Analiza criteriala va fi realizata conform Normativului tehnic din 2008 - pentru lucrri hidrotehnice NTLH-
001 ,,Criterii i principii pentru evaluarea i selectarea soluiilor tehnice de proiectare i realizare a
lucrrilor hidrotehnice de amenajare/reamenajare a cursurilor de ap, pentru atingerea obiectivelor de
mediu din domeniul apelor aprobat cu Ordinul Ministerului Mediului nr. 1215 din 6.10.2008.
Documentatia tehnica elaborata la faza Studiu de Fezabilitate va mai cuprinde:
amplasamentul obiectivului de investiii;
propuneri de scenarii si variante de lucrari dintre care obligatoriu o varianta este cea propusa prin
caietul de sarcini realizat de beneficiar;
soluiile propuse trebuie s aib un impact favorabil asupra mediului i sntii oamenilor;
La elaborarea documentaiilor tehnico-economice se va ine cont de ultimul debit istoric (maxim
nregistrat);
identificarea coridorului de expropriere i toate elementele acestuia, si delimitarea n baza unui plan
topografic realizat in sistemul national de proiectie STEREOGRAFIC 1970.
ntocmirea listei proprietarilor si a altor titulari de drepturi reale, identificati pe baza evidentelor ANCPI.
suprafaa care urmeaz a fi expropriat i valoarea despgubirii stabilit conform raportului de
evaluare ntocmit pe categorii de folosin pentru fiecare unitate administrativ-teritorial, avnd n vedere
expertizele ntocmite i actualizate de camerele notarilor publici (dupa caz).
Daca este necesara realizarea de lucrri n arii protejate, proiectarea documentaiilor tehnico-
economice (faza S.F.) se va face n conformitate cu prevederile legale ale O.U.G. nr. 57/2007 ,,privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor, a florei i faunei slbatice i va conine un
capitol cu Biodiversitatea.

Firma noastra se obliga sa elaboreze toate documentatiile tehnice colaterale care vor sta la baza realizarii
Studiului de fezabilitate, respectnd ntocmai Caietul de Sarcini, dupa cum urmeaza:

Va intocmi toate studiile necesare (studii topografice, geotehnice, hidrologice, expertiza etc) realizarii
obiectivului de investitii n conformitate cu legislaia romn n vigoare.

20
 Va susine avizarea S.F.-ului elaborat la C.T.E. - Administraia Bazinal de Ap SIRET, C.T.E. a
Administraiei Naional Apele Romne, C.T.E.-Ministerul Mediului i Pdurilor-ordonatorul principal de
credite/Consiliul Interministerial de Avizare dac este cazul.
Se vor evidenia in S.F. situaia terenurilor ocupate temporar si definitiv de lucrarea de investiie,
incluzand in Devizul General al investiiei - capitolul Cheltuieli cu obinerea terenului. Se va preciza
suprafaa de teren achiziionat sau in proprietate/administrare, preul unitar (lei/mp) si valoarea total a
terenului achiziionat, dup cum este cazul;
In cazul in care obiectivul de investiii este amplasat in albia minor a unui curs de ap, aflat in
administrarea A.N. Apele Romane, odat cu predarea S.F.-ului, se vor prezenta actele juridice doveditoare,
dup caz: la predarea S.F.-ului - dac terenul se afl in proprietatea unitii administrativ teritoriale se va
solicita emiterea unei hotrari de Consiliu local privind transmiterea terenului respectiv din domeniul public
de interes local in domeniul public al statului, in vederea realizrii obiectivului de investiie respective.

VIII.2. PIESE DESENATE

Piesele desenate din Studiul de Fezabilitate vor face descrierea grafic a lucrrilor. Se vor ntocmi
urmtoarele piese desenate:
plan de amplasare n zon
planulri de situaie;
profile longitudinale;
seciuni transversale i detalii constructive

VIII.3. Liste de cantiti

Documentaia se va realiza astfel nct, pe baza ei i a planelor, s se determine cantitile de lucrri,
costurile materialelor, ale utilajelor i fora de munc, precum i dotarea necesar execuiei pentru fiecare
categorie de lucrri.
Vor fi stabilite elementele necesare n vederea cuantificrii valorice i a duratei de execuie a lucrrilor pe
fiecare categorie de lucrri. Astfel vor fi prezentate:
centralizatorul categoriilor de lucrri pe obiect;
listele cantitilor pe capitole de lucrri aferente categoriilor de lucrri;

VIII.4. Documentatii pentru obtinerea certificatului de urbanism, avizelor si acordurilor stabilite prin
certificatul de urbanism
In vederea inceperii lucrarilor se va intocmi documentatia privind obtinerea Certificatului de Urbanism.

Certificatul de urbanism prevede obtinerea tuturor avizelor si acordurilor necesare pentru inceperea
lucrarilor de executie, inclusiv Acordul de Mediu.

Ofertantul va obine certificatul de urbanism, avizele i acordurile, inclusiv Acordul de Mediu, stabilite prin
certificatul de urbanism, necesare obinerii autorizaiei de construire n vederea avizrii S.F.-ului elaborat.
Contravaloarea aferent obinerii va fi suportat de contractant.

VIII.5. Actualizarea devizului General si a S.F.-ului

21
Firma noastra se obliga ca in termenul anuntat de beneficiar sa refac ori de cate ori acesta o solicita atat
actualizarile de Deviz General cat si Studiu de Fezabilitate daca este cazul.

VIII.6. Perioada de realizare a prestatiei proiectului

Realizarea contractului de prestri servicii pentru proiectarea obiectivului de investiii se va face in
conformitate cu prevederile Formularului Grafic de timp pentru ndeplinirea sarcinilor prntru obiectivul de
investiie, parte component a propunerii financiare si care este in concordanta cu termenele prevazute in
prezenta propunere tehnica, dupa cum urmeaza:
- Pentru ntocmirea documentaiei tehnico-economice (faza S.F.), elaborarea studiilor necesare
(topografice, geotehnice, hidrologice, expertiza etc), ntocmirea documentaiilor pentru certificatul de
urbanism, avizele i acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, 15 zile, de la data semnrii
contractului de prestri servicii.
- Pentru reactualizarea SF-ului elaborat, dac este cazul, ori de cte ori solicit achizitorul, termenul
este de 15 zile de la comanda beneficiarului.

IX. METODOLOGIA I PLANUL DE LUCRU FOLOSIT

IX.1. Metodologia n elaborarea proiectului

Toate cerinele Caietului de Sarcini vor fi ndeplinite cu rigurozitate si respectate cu strictee.
Documentaia de proiectare se va intocmi n fazele Studiu de Fezabilitate. Se vor ntocmi documentaii
pentru obinerea avizelor i acordurilor cerute prin Certificatul de Urbanism
Toate documentatiile care fac obiectul contractului vor fi prezentate att pe suport magnetic ct i pe
suport scris.
Toate documentatiile tehnice vor fi realizate integral pe calculator cu programe specializate pentru calcule
hidraulice, de stabilitate, de proiectare si edilitare.
Avnd in vedere importana si diversitatea lucrrilor, procesul de proiectare va fi organizat astfel inct sa
raspund principiilor de baza si anume :
Definirea clar a sarcinilor care va trebui sa fie rezolvate in cadrul proiectului;
Adoptarea, in procesul de proiectare, a unor soluii tehnice corespunztoare cerinelor unor astfel de
lucrri.
Metodologia de elaborare a proiectului este bazat pe experienta generala a proiectantului n ceea ce
privete specificul unor astfel de lucrri i include:
Proiectarea de lucrri hidrotehnice;
Proiectarea de drumuri provizorii i definitive;
Proiectarea de lucrri de consolidare i protecie;
Elaborarea de studii topografice cu utilizarea de echipamente moderne si programe software
performante de prelucrare a datelor;
Elaborare de studii geotehnice;
Elaborarea de studii de impact;
Coninutul cadru al documentaiilor elaborate va fi in conformitate cu:
- Normele Metodologice privind organizarea licitaiilor aprobate cu O.G. 60/2001

22
- Hotrre pentru aprobarea normelor de aplicare a Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 60/2001,
Ordinul 1013/874/2001
- Ordin al ministrului finanelor publice si al ministrului lucrrilor publice, transporturilor privind aprobarea
structurii, continutului si modului de utilizare a Documentaiei standard pentru elaborarea si prezentarea
ofertei pentru achiziia public de servicii.

IX.2. Planul de lucru; Activitati si sarcini concrete incredinate personalului implicat n ndeplinirea
contractului
Paii ce vor fi urmai n realizarea proiectului sunt :

1. Nominalizarea unui ef de proiect

Acesta va avea nalt calificare profesional, experient n domeniu si studii de specialitate.
Sarcinile sefului de proiect sunt:
-S organizeze i s coordoneze echipa de lucru stabilit pentru acest proiect aa fel inct pe durata de
elaborare a proiectului s nu existe perioade de stagnare sau necorelare a timpilor de execuie intre
colective.

2.Selectarea echipei de lucru

Pentru desfasurarea cu succes a serviciilor solicitate prin Caietul de sarcini, se va selectiona o echip de
profesioniti care au calificrile necesare si experiena ceruta pentru rezolvarea diverselor probleme care
pot aprea pe parcursul elaborarii proiectului.
Echipa se va selecta astfel inct s satisfac cerinele specifice proiectului.
Echipa de lucru va avea in componen personal calificat cu studii superioare de specialitate in toate
tipurile de lucrari specifice: ingineri hidrotehnicieni, geologi, ingineri de mediu, ingineri geodezi, specialiti
n analize economice, liste cantiti si evaluarea costurilor
i va avea la dispoziie o bibliotec tehnic completa dotat cu normative tehnice, legi, standarde in
vigoare cu ultimele revizuiri.
Fiecare membru al echipei a fost ales pe baza capacitii cunoscute a acestuia, a calificrilor pe care le
deine, a experienei, si posibilitii dovedite de a-i desfura activitatea la un standard nalt n cadrul unei
echipe multidisciplinare.
Echipa alcatuita din specialiti care s-au afirmat n decursul activitatii lor, atat ca buni tehnicieni ct si ca
buni coordonatori ai procesului de proiectare va asigura cooperarea cu autoritatile care vor fi antrenate la
rezolvarea problemelor pe parcursul intocmirii proiectului.

Principalele criterii de selectie a personalului tehnic care va purta raspunderea proiectarii diverselor
categorii de lucrari din cadrul proiectului sunt:
capacitatea acestora de a analiza cerinele proiectului;
capacitatea de a alege cele mai judicioase solutii tehnice specifice investitiei;
experienta in proiectarea unor lucrari de aceeasi natura si complexitate;
cunoasterea normelor tehnice si a standardelor in vigoare;
cunoasterea cerintelor internationale in domeniul masurilor de protectie a mediului inconjurator si
experienta in aplicarea in proiecte a unor astfel de masuri;

23
 capacitatea de a utiliza programe de proiectare si de calcul performante pe calculator
Echipa de proiectare va fi mobilizata imediat datei de incepere a contractului in vederea realizarii
cerinelor proiectului, iar personalului de baza i se va face cunoscut scopul proiectului impreuna cu
responsabilitatile care revin fiecarui membru al echipei.

3.Mobilizarea echipei in vederea nceperii activitaii de proiectare

Specialitii care vor intocmi proiectul se vor deplasa pe teren pentru o inspecie vizual a lucrrilor din
zona i evaluarea strii acestora impreun cu Beneficiarul lucrrii. Se vor analiza acolo unde
este cazul motivele distrugerii pariale a lucrrilor existente i se vor culege informaii att de la
SGA din zon, de la beneficiar, ct i de la localnici.

4.Elaborarea planului calitii pentru acest proiect conform procedurilor interne

Sistemul de control al activitii legate de elaborarea documentaiei, se desfoar pe baza unui Sistem
Propriu de Asigurare a Calitii, materializat prin Manualul Managementului Integrat Calitate-Mediu-
Securitate i Sntate n munc-Responsabilitate Social, ce st la baza activitii societii, elaborat pe
baza Legii 10/1995 si a Legii 137/1995 in concordan cu Standardele SR- SR EN ISO 9001:2008, SR EN
ISO 14001 :2004 , SR OHSAS 18001 : 2008 si SA 8000:2008.
Procedurile Manualului acoper toate fazele proiectului, organizarea activitii de proiectare precum i
schema organizatoric a societii noastre. Procedurile aflate in Manual au la baza instruciuni relevante i
precise, liste de verificare i autentificare i formulare.
Dup finalizare, documentaia va fi avizat in cadrul Comisiei Tehnico-Economice.
Pe parcursul elaborrii proiectului, se vor asigura echipamentele, mijloacele fixe si toate dotarile care sunt
necesare pentru indeplinirea contractului.
In vederea executarii proiectului, echipa va fi dotata cu tot echipamentul si mobilierul necesar:
Computere si programe software;
Instrumente de desen;
Facilitate de comunicare;
Facilitate de editare si multiplicare;
Rechizite si alte consumabile;
Echipamente pentru masuratori topo si geo;
Mijloace de transport.

5.Elaborarea studiilor topografice

Studiile topografice se vor realiza in sistemul national de proiectie Stereo 70, plan de referinta Marea
Neagra 75, astfel incat sa se respecte toate normele impuse de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si
Cartografie. In urma studiilor topografice vor rezulta planuri de situatie, profile transversale topografice,
care se vor utiliza att la efectuarea calculelor hidraulice i de stabilitate ct i la elaborarea proiectului
tehnic inclusiv a listelor de cantiti.

6.Investigatiile geotehnice si elaborarea avizului geotehnic

Studiile geotehnice ce se vor efectua la faza proiect tehnic vor contine date exacte despre conditiile de
fundare, capacitatea portanta a terenului, caracteristicile pentru determinarea impingerii pamantului, a
tasarii pamantului, deformabilitatea sub sarcina in regim inundat si saturat, nivelul apei subterane si

24
evolutia acestuia, agresivitatea apei subterane, efectele posibile imediate si in timp ale apei subterane
asupra terenului de fundare. etc.
n urma prelucrrii datelor de teren se vor analiza pierderea echilibrului static, cedarea lucrrii sau cedarea
terenului. Se va verifica presiunea admisibil pe teren, stabilitatea taluzurilor, a lucrrilor de
susinere etc.

7.Elaborarea proiectului propriu-zis

8.Avizarea solutiilor si a tehnologiilor de executie in Comisia Tehnico-Economica i de Asigurararea

Calitii din cadrul societii noastre, la care particip specialiti cu experien in domeniu. Aceast etap
constitue parte din Sistemul Propriu de Asigurare a Calitii, materializat prin Manualul Managementului
Integrat Calitate-Mediu-Securitate i Sntate n munc-Responsabilitate Social.

9.Avizarea tehnologiilor de executie in Comisia Tehnico-Economic a Autoritatii Contractante, ABA

Siret

XI. POLITICA REFERITOARE LA CALITATE, MEDIU SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

Satisfactia clientului, asigurarea calitatii proiectelor, protectia mediului, securitatea si sanatatea in munca
sunt strans legate de strategia de dezvoltare a organizatiei.
Managementul la cel mai inalt nivel a implementat si mentine un sistem de management integrat calitate
mediu securitate si sanatate in munca- responsabilitate sociala, conform standardelor de referinta SR
EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001 :2004 , SR OHSAS 18001 : 2008 si SA 8000:2008, pentru
activitatea de proiectare si consultanta desfasurata de societate.

Pentru imbunatatirea continua a performantelor, organizatia i propune :

mentinerea si imbunatatirea continua a nivelului satisfactiei clientilor si partenerilor nostri fata de
produsele realizate-proiecte, serviciile prestate, etc ;
asigurarea de resurse corespunzatoare pentru procese optime ;
asigurarea nevoilor de instruire si constientizare a intregului personal privind cerintele clientilor,
calitatea, probleme de mediu si de SSM ;
intarirea imaginii organizatiei si reducerea impactului asupra mediului inconjurator produs de activitatile
desfasurate de organizatie, prin indeplinirea cerintelor referitoare la protectia mediului si SSM, ale
legislatiei in vigoare si ale conformitatii cu standardele de referinta ;
respectarea si aplicarea legislatiei in domeniul calitatii, mediului, SSM pentru stabilirea masurilor
tehnico - organizatorice conform conditiilor de munca si factorilor de risc;
evaluarea si controlul riscurilor de accidentari si imbolnaviri profesionale si informarea personalului cu
privire la riscurile la care este expus in cadrul activitatilor desfasurate.

25