S.C.

NOVAARTIS SRL

Obiectiv :

METODOLOGIA PENTRU EXECUTIA LUCRARII

“Lucrari de repunere provizorie in circulatie Drum

Forestier Rica“
Contents
METODOLOGIA PENTRU REALIZAREA LUCRARILOR.......................................................................................3
Prin certificarea sistemului de management, organizaţia a subscris la cerinţele SR EN ISO 9001:2015,
SR EN ISO 14001:2015, SR OHSAS 18001:2008, şi la reglementările naţionale în vigoare, asigurând
cerinţele impuse:.......................................................................................................................................................3
1.Documentele SMI...................................................................................................................................................4
1.2. RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUI................................................................................................5
1.3 MANAGEMENTUL RESURSELOR..................................................................................................................5
1.3.1 Resurse umane...........................................................................................................................................5
1.3.2. Infrastructură..............................................................................................................................................7
1.4. PLANIFICAREA REALIZĂRII PRODUSULUI..................................................................................................8
1.5. PROCESE REFERITOARE LA RELAŢIA CU CLIENTUL...............................................................................8
1.5.1. Determinarea cerinţelor referitoare la produs............................................................................................8
1.5.2. Analiza cerinţelor referitoare la produs......................................................................................................9
1.5.3. Comunicarea cu clientul............................................................................................................................9
1.6 MEDIU DE LUCRU............................................................................................................................................9
II. METODOLOGIA PENTRU REALIZAREA LUCRĂRILOR.................................................................................10
III. LISTA CU PROCEDURILE SISTEMULUI CALITĂŢII.......................................................................................10
III.1. Proceduri de sistem de management:...........................................................................................................10
V.2. EXECUTIE.......................................................................................................................................................26

2|Page
 METODOLOGIA PENTRU REALIZAREA LUCRARILOR

Având în vedere S.C NOVAARTIS SRL ca antreprenor general, capacitatea şi competenţa dovedită în
ani de activitate în execuţia lucrărilor de mare complexitate şi a proiectelor la organizaţia a obţinut
confirmarea eficacităţii sistemului de management integrat prin certificatele - Organism Acreditat pentru
Certificarea Sistemelor Calităţii – SR EN 45012, conform cerinţelor SR EN ISO 9001:2015, SR EN ISO
14001:2015, SR OHSAS 18001:2008 dovedeste capacitatea executiei obiectivului de licitatie.

Sistemul de management integrat orientează şi controlează organizaţia în ceea ce priveşte calitatea,

mediul, sănătatea şi securitatea ocupaţională prin:

 Stabilirea şi menţinerea politicii şi a obiectivelor organizaţiei;

 Promovarea în rândul organizaţiei a politicii referitoare la calitate, mediu, sănătatea şi
securitatea muncii şi a obiectivelor acestora pentru a creşte conştientizarea, motivarea şi
implicarea personalului;
 Concentrarea întregului personal asupra creşterii satisfacţiei clientului;
 Implementarea proceselor adecvate pentru a facilita îndeplinirea cerinţelor clienţilor şi altor părţi
interesate în realizarea obiectivelor propuse;
 Monitorizarea şi analiza permanentă a performanţelor proceselor, a calităţii produselor şi
serviciilor oferite clienţilor;
 Adaptarea permanentă la tehnologiile moderne de execuţie şi măsurarea în desfăşurarea
proceselor;
 Asigurarea şi disponibilitatea resurselor necesare în realizarea produsului, serviciilor;
 Menţinerea unui mediu de lucru sănătos care să asigure atât sănătatea şi securitatea
angajaţilor cât şi cea publică;
 Reducerea cheltuielilor prin reciclarea deşeurilor şi prin folosirea eficientă a materiilor prime, a
energiei şi a apei;
 Prevenirea poluării mediului
 Prevenirea evenimentelor de muncă

Prin certificarea sistemului de management, organizaţia a subscris la cerinţele SR EN ISO 9001:2015,

SR EN ISO 14001:2015, SR OHSAS 18001:2008, şi la reglementările naţionale în vigoare, asigurând
cerinţele impuse:

1. Numirea unui reprezentant managementabil calitate-mediu;

2.Numirea unui responsabil pentru sănătate şi securitate;

2. Numirea unui responsabil pentru securitatea informaţiei

3. Numirea unui responsabil pentru responsabilitate socială
4. Efectuarea de audituri interne programate pentru analiza funcţionării sistemului;
5. Orientarea către client, determinarea cerinţelor clientului din faza de ofertare-contractare;
6. Monitorizarea de către organizaţie a informaţiilor referitoare la percepţia clientului asupra
îndeplinirii de către organizaţia noastră a cerinţelor sale;
7. Elaborarea documentelor proprii de atestare calitativă a lucrărilor executate;
3|Page
 8. Identificarea tuturor proceselor necesare SMI şi aplicarea acestuia în întreaga organizaţie,
conform cerinţelor SR EN ISO 9001:2015, SR EN ISO 14001:2015, Abordarea bazată pe proces
şi determinarea interacţiunii dintre procese
9. Determinarea criteriilor şi metodelor necesare pentru a se asigura că atât operarea cât şi
controlul acestor procese sunt eficace, prin elaborarea şi implementarea de: proceduri de sistem,
proceduri operaţionale, proceduri de lucru, instrucţiunilor de lucru şi intrucţiunilor interne de
sănătate şi securitate;
10. Asigurarea disponibilităţii resurselor şi informaţiilor necesare pentru a susţine operarea şi
monitorizarea proceselor;
11. Planificarea proceselor pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii, identificarea şi analiza aspectelor
lor asupra mediului, identificarea pericolelor, controlul şi evaluarea riscurilor;
12. Programarea mijloacelor şi măsurilor de prevenire a poluării, în urma proceselor desfăşurate;
13. Planificarea măsurilor de prevenire a incidentelor de muncă
14. Analiza permanentă a sistemului de management integrat, în scopul îmbunătăţirii continue, în
vederea atingerii performanţelor.

Toate cerinţele prezentate în SR EN ISO 9001:2015, SR EN ISO 14001:2015, SR OHSAS 18001:2008,

sunt prezentate şi organizate sistematic, sub forma unor documente scrise ale sistemului de
management. Totodată documentele sistemului se constituie ca documente de referinţă pentru toate
activităţile care se desfăşoară în cadrul organizaţiei.

1.Documentele SMI
sunt structurate piramidal, astfel:
NIVELUL I - POLITICA ŞI OBIECTIVELE REFERITOARE LA CALITATE, MEDIU, SSO, SI ŞI
RESPONSABILITATE SOCIALĂ
NIVELUL II - MANUALUL SISTEMULUI DE MANAGEMENT INTEGRAT
- PLANURILE CALITĂŢII ŞI MEDIULUI– PQM, F - 27
NIVELUL III -PROCEDURILE SISTEMULUI DE MANAGEMENT
NIVELUL IV - PROCEDURI OPERAŢIONALE
- PROCEDURI DE LUCRU
- INSTRUCŢIUNI DE LUCRU
- INSTRUCŢIUNI INTERNE DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE

NIVELUL V - ÎNREGISTRĂRI DE CALITATE, MEDIU, SSO, SI şi SA – documente care asigură

îndeplinirea cerinţelor specificate în realizarea produsului:

1. Planuri operative
2. Grafice de execuţie
3. Programe privind protecţia factorilor de mediu
4. Rapoarte de producţie
5. Înregistrări privind calitatea lucrărilor executate
6. Rapoarte de încercări, buletine/certificate de analiză
7. Agremente tehnice, certificate de conformitate, declaraţii de conformitate
8. Certificate de garanţie, certificate de origine, avize tehnice, cărţi tehnice
echipamente/produse
9. Buletine de verificare metrologică
10. Procese verbale predare-primire deşeuri
11. Fişe de măsuri de SSM
12. Registrul aspectelor de mediu
4|Page
 1.2. RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUI

Managementul de la cel mai înalt nivel asigură prin structura organizatorică adoptată:

1. investirea personalului societăţii cu responsabilitate, autoritate funcţională în raport cu

nivelul ierarhic la care se află, stabilind astfel linii de comunicare şi de raportare
adecvat –ORGANIGRAMA”
2. Personalul care execută procesele este cel care realizează şi răspunde pentru calitatea
produsului.
3. Verificarea conformităţii produsului cu cerinţele specificate este efectuată de personal
investit cu autoritate şi responsabilitate pentru:
4. Iniţierea acţiunilor de prevenire a apariţiei oricăror neconformităţi referitoare la produse,
procese, mediu, sănătatea şi securitatea angajaţilor;
5. Identificarea şi înregistrarea oricăror probleme referitoare la produse/servicii, procese,
produse, echipamente, mediu, sănătatea şi securitatea angajaţilor;
6. Iniţierea şi recomandarea de soluţii prestabilite şi verificarea implementării lor;
7. Controlarea si prelucrarea produsului neconform până când starea neconformă
constatată este corectată;

1.3 MANAGEMENTUL RESURSELOR

Managementul identifică necesităţile şi condiţiile referitoare la resursele necesare şi le asigură

în vederea:

 Menţinerii sistemului de management implementat şi pentru îmbunătăţirea continuă a eficacităţii

acestuia;
 Creşterea satisfacţiei clientului prin îndeplinirea cerinţelor sale;
 Creşterea satisfacţiei angajaţilor şi a părţilor interesate

1.3.1 Resurse umane

 Personalul numit în activităţi care influenţează direct calitatea produsului este ales pe criteriul
competenţei din punct de vedere al studiilor, calificării, instruirii şi experienţei adecvate.
 Numirea personalului pentru conducerea tehnică a lucrărilor se face ţinând seama de legislaţia
şi reglementările tehnice specifice în vigoare.
 Pentru utilizarea cât mai eficientă a resurselor umane ale organizaţiei, conducerea societăţii
cere participarea tuturor membrilor societăţii la îndeplinirea politicii şi obiectivelor stabilite în
domeniul calităţii;
 Prin instruirea planificată şi educarea personalului, conducerea societăţii are în vedere:
 conştientizarea necesităţii îmbunătăţirii continue a cunoştinţelor pe linie profesională şi de
management al calităţii şi mediului;
 obţinerea satisfacţiilor profesionale, inclusiv prin promovarea pe diferite trepte ierarhice;
 stimularea motivării personalului, pentru a executa orice activitate cu profesionalism;

 asigurarea competenţei şi prestigiului personalului societăţii;

 pentru a stimula motivaţia personalului, evoluţia sa, aptitudinile de comunicare şi performanţele
individuale, managementul organizaţiei acordă o importanţă deosebită:

5|Page
 o educării întregului personal în spiritul înţelegerii, aplicării şi menţinerii politicii în
domeniul calităţii şi mediului, a obiectivelor de realizat şi a conceptelor bazate pe
satisfacerea cerinţelor clienţilor, cu respectarea reglementărilor în domeniul protecţiei
mediului;
o instruirii noilor angajaţi şi perfecţionării pregătirii profesionale a personalului cu vechime
în muncă, punând accentul pe lucrul în echipă şi metodele de comunicare;
o selecţionării personalului în funcţie de capacitatea acestuia de a satisface cerinţele
corespunzătoare fiecărei funcţii şi fiecărui post de lucru;
o asigurării condiţiilor de muncă, stimulării performanţelor individuale şi stabilirii relaţiilor
de muncă;
o asigurării fiecărui membru al societăţii a posibilităţilor de a se realiza personal şi de a
simţi o implicare cât mai mare în rezultatele obţinute de societate;
o asigurării că sarcinile şi obiectivele de realizat au fost corect înţelese, inclusiv modul în
care acestea pot afecta calitatea;
o încurajării prin recompense şi prin recunoaşterea oficială a tuturor acţiunilor ce
contribuie la îmbunătăţirea calităţii;

PERSONAL RESPONSABIL CU EXECUTAREA LUCRARILOR

Sef de santier
- Coordoneaza activitatile din cadrul proiectului supervizand direct echipamentele tehnice,
consultantii si pe alti colaboratori implicati;
- Asigura comunicarea cu partenerii din cadrul proiectului si respecta obligatiile contractuale ce
decurg din acordul de parteneriat;
- Pregateste si organizeaza planul de activitate in cadrul proiectului si asigura resursele necesare
pentru atingerea obiectivelor proiectului;
- Organizeaza si coordoneaza activitatea persoanelor din subordine;
- Organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatile desfasurate la punctul de lucru pentru care
este desemnat responsabil;
- Asigura buna desfasurare a lucrarilor pe santier si respectarea termenelor limita;
- Intocmeste necesarul de materiale, resurse financiare, resurse umane;
- Asigura si instruieste personalul din subordine;
- Asigura legatura cu furnizorii de materiale;
- Asigura respectarea riguroasa a tehnologiilor de executie si a instructiunilor privind exploatarea
si intretinerea mijloacelor si uneltelor de productie, fiind responsabil de corecta si buna utilizare
a tuturor utilajelor de pe santierul sau controleaza calitatea lucrarilor pentru asigurarea
prevederilor din documentatiile tehnice

Responsabil tehnic cu executia pentru lucrări de constructii civile si industrial, cu urmatoarele atributii:
- Să admită execuţia lucrărilor de construcţii numai pe baza proiectelor şi a detaliilor de execuţie
verificate de specialiştii Verificatori de Proiecte atestaţi;
- Să verifice şi să avizeze fişele şi proiectele tehnologice de execuţie, procedurile de realizare a
lucrărilor, planurile de verificare a execuţiei, proiectele de organizare a execuţiei lucrărilor,
precum şi programele de realizare a construcţiilor;
- Să întocmească şi să ţină la zi un Registru de evidenţă a lucrărilor de construcţii pe care le
coordonează tehnic şi de care răspund;

6|Page
 - Să pună la dispoziţia organelor de control toate documentele necesare pentru verificarea
respectării prezentului Regulament;
- Să oprească execuţia lucrărilor de construcţii în cazul în care s-au produs defecte grave de
calitate sau abateri de la prevederile proiectului de execuţie şi să permită reluarea lucrărilor
numai după remedierea acestora.

Coordonator sănătatea şi securitatea muncii pe şantier, cu urmatoarele atributii:

- Să admită execuţia lucrărilor de construcţii numai pe baza proiectelor şi a detaliilor de execuţie
verificate de specialiştii Verificatori de Proiecte atestaţi;
- Să verifice şi să avizeze fişele şi proiectele tehnologice de execuţie, procedurile de realizare a
lucrărilor, planurile de verificare a execuţiei, proiectele de organizare a execuţiei lucrărilor,
precum şi programele de realizare a construcţiilor;
- Să întocmească şi să ţină la zi un Registru de evidenţă a lucrărilor de construcţii pe care le
coordonează tehnic şi de care răspund;
- Să pună la dispoziţia organelor de control toate documentele necesare pentru verificarea
respectării prezentului Regulament;
- Să oprească execuţia lucrărilor de construcţii în cazul în care s-au produs defecte grave de
calitate sau abateri de la prevederile proiectului de execuţie şi să permită reluarea lucrărilor
numai după remedierea acestora.

1.3.2. Infrastructură

 Directorul general pune la dispoziţie şi menţine infrastructura necesară pentru a realiza

conformitatea cu cerinţele produsului.
 Infrastructura necesară pentru desfăşurarea proceselor se referă la:

 instalaţiile, echipamentele computerizate, aparatele şi materialele necesare pentru

îndeplinirea obiectivelor societăţii;
 mijloacele operaţionale ca:

 locurile adecvate şi spaţiile necesare pentru desfăşurarea activităţilor (terenurile pe

care funcţionează societatea, etc.);
 mijloacele tehnice de informare şi de prelucrare a datelor, inclusiv software pentru
calculatoare;
 mijloacele tehnice pentru transport;
 utilaje, scule şi echipamente tehnologice pentru protecţia mediului, sănătăţii şi
securităţii oamenilor;
 facilităţi de proiectare constructivă şi tehnologică, precum şi service-ul pentru
executarea, montarea, livrarea produselor, instalaţiilor, etc. care fac obiectul de
activitate al societăţii;
 facilităţi pentru verificări şi inspecţii;
 documentaţia tehnică şi operaţională: standarde, PSMGDO, PO, P, de lucru,
instrucţiuni interne de sănătate şi securitate, etc., formulare adecvate;
 Pentru identificarea, înregistrarea, evidenţa, utilizarea, întreţinerea în vederea
menţinerii funcţionalităţii, fiabilităţii şi securităţii resurselor materiale, conducerea
societăţii are în vedere exigenţele reglementărilor în vigoare referitoare la aceste
resurse, dar şi cerinţele standardelor SR EN ISO 9001:2015, SR EN ISO
14001:2015, SR OHSAS 18001:2008,
7|Page
 1.4. PLANIFICAREA REALIZĂRII PRODUSULUI

 Organizaţia planifică şi dezvoltă procesele necesare pentru realizarea produsului, Conform cu harta
proceselor. Această planificare pentru realizarea produsului este compatibilă şi documentată
conform cerinţelor pentru celelalte procese ale sistemului de management al calităţii şi al mediului.
 Documentele SMI sunt întocmite pentru a defini şi stabili modul cum toate condiţiile referitoare la
calitate şi mediu sunt satisfăcute.
 În scopul satisfacerii cerinţelor specificate ale produsului sunt întreprinse următoarele:
 Se elaborează planurile calităţii şi mediului( PQM);
 Se identifică şi se asigură toate mijloacele de control, monitorizare şi măsurare, pe parcursul
realizării produsului;
 Se actualizează, dacă este necesar, tehnicile pentru controlul calităţii şi mediului, pentru inspecţii şi
încercări, inclusiv dezvoltarea unui instrumentar nou;
 Se identifică din timp orice condiţii referitoare la măsurare, care implică capabilităţii ce depăşesc
stadiul cunoscut al practicii, pentru a dispune din timp de capacităţile necesare;
 Se identifică verificările adecvate în etapele corespunzătoare de realizare a produselor;
 Se clarifică criteriile de acceptare pentru toate caracteristicile şi condiţiile, inclusiv criteriile ce conţin
elemente subiective.
 Din faza de planificare a realizării produsului se identifică aspectele de mediu, pericolele pentru
sănătatea şi securitatea angajaţilor, asociate proceselor de producţie în vederea îndeplinirii
obiectivelor SMI prin:
 Stabilirea şi menţinerea procedurilor documentate pentru a cuprinde situaţiile în care absenţa unor
proceduri documentate ar putea conduce la abateri de la prevederile legale şi ale politicii SMI;
 Stipularea în proceduri a criteriilor de operare;
 Stabilirea şi menţinerea procedurilor referitoare la aspectele de mediu identificate, ale bunurilor şi
serviciilor utilizate de organizaţie şi comunicarea către furnizori şi clienţi a cerinţelor relevante.
 Determinarea înregistrărilor necesare pentru a furniza dovezi că procesul de realizare şi produsele
rezultate satisfac cerinţele.

1.5. PROCESE REFERITOARE LA RELAŢIA CU CLIENTUL

1.5.1. Determinarea cerinţelor referitoare la produs

 Managementul de la cel mai înalt nivel, prin compartimentele cu atribuţii în ofertare, planificare,
lansarea, execuţia obiectivelor de investiţii determină:

 Cerinţele specificate de către client prin studierea documentaţiei tehnice de execuţie

( piese scrise şi desenate ), a caietelor de sarcini, aspectele de mediu dezvoltate pe
timpul execuţiei;
 Cerinţele la recepţia şi punerea în funcţiune a obiectivelor, specificate prin contract;
 Cerinţele nespecificate de către client prin documentaţia tehnică de execuţie, contract,
dar necesare pentru utilizarea specificată sau intenţionată, care sunt impuse prin
cerinţele legale, lucrările referitoare la categoria lucrărilor executate:

 Rezistenţa şi stabilitate;
 Siguranţa în exploatare;
 Siguranţa la foc;
 Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;
 Izolaţie termică, hidrofugă şi economia de energie;
8|Page
  Protecţia împotriva zgomotului.

1.5.2. Analiza cerinţelor referitoare la produs

 Organizaţia analizează cerinţele referitoare la realizarea obiectivelor de investiţie în faza

precontractuale pentru a se asigura că:

 Cerinţele referitoare la produs sunt definite, au fost clarificate şi soluţionate

toate diferenţele dintre cerinţele ofertelor şi cerinţele referitoare la realizarea
calităţii categoriilor de lucrări de construcţii şi montaj, funcţie de importanţa
construcţiei
 Organizaţia are capabilitatea de a satisface, surprinde clientul în îndeplinirea
cerinţelor sale definite;
 Cerinţele din contract / comandă, care diferă faţă de cele exprimate anterior,
sunt rezolvate prin relaţia directă cu clientul şi organizaţia de proiectare, care
elaborează documente prin persoanele autorizate sub semnătură şi care sunt
luate la cunoştinţă, înregistrate şi ţinute sub control de către personalul implicat
în realizarea categoriei de lucrări respective;
 Aspectele referitoare la protecţia mediului înconjurător pot fi rezolvate conform
reglementărilor.

1.5.3. Comunicarea cu clientul

 Organizaţia are implementate modalităţi eficace pentru comunicarea cu clientul prin managementul
cu funcţii executive în legătură cu:
 Raportarea lunară a stadiului cantitativ şi calitativ realizat;
 Monitorizarea pe parcursul realizării lucrărilor, prin convocarea factorilor implicaţi: client, proiectant,
Inspectoratul în Construcţii, atât pentru confirmarea calitativă a lucrărilor executate conform
reglementărilor legale în vigoare cât şi pentru confirmarea cerinţelor specificate în realizarea
lucrărilor la o anumită fază de execuţie în vederea continuării lucrărilor;
 Feedback-ul de la client, inclusiv reclamaţiile acestuia, cât şi altor părţi interesate.
 Organizaţia a stabilit şi menţine o procedură referitoare la primirea, documentarea şi transmiterea
răspunsurilor pertinente ale părţilor interesate din exterior referitor la aspectele de mediu.
 Organizaţia monitorizează evoluţia satisfacţiei clientului, pe bază de chestionare “Chestionar de
monitorizare a satisfacţiei clientului” şi “Registru sesizări clienţi”.

1.6 MEDIU DE LUCRU

 Managementul de la cel mai înalt nivel determină, asigură şi conduce mediul de lucru necesar
conform reglementărilor tehnice şi normelor de sănătate şi securitate în muncă, specifice fiecărui
loc de muncă, în vederea asigurării cerinţelor specificate ale produsului.

II. METODOLOGIA PENTRU REALIZAREA LUCRĂRILOR

Pentru buna desfasurarea a lucrărilor de execuţie, vom asigura prin sistemul de calitate propriu
atestat sau prin subcontractare cu un laborator de specialitate acreditat, efectuarea tuturor încercărilor
9|Page
şi determinărilor necesare dovedirii satisfacerii nivelelor de calitate pretinse prin proiect şi prezentul
caiet de sarcini.
In acest sens, vom prezenta certificate de atestare sau cele de acreditare laborator, împreună
cu extrasul de contract difuzabil, din care să rezulte adresa laboratorului şi persoanele contactabile de
către Consultantul de Supervizare si reprezentantului Autoritatii Contractante.
In cazul in care vor aparea suspiciuni privind calitatea, ne vom obliga să efectuam, la cererea
Consultantului de Supervizare si reprezentantului Autoritatii Contractante, verificări suplimentare faţă de
prevederile prezentului caiet de sarcini, cazurile supunânduse clauzelor din contract.
Vom asigura adaptarea metodelor tehnologice şi organizatorice, specific amplasamentului,
conformându-se şi celor specificate în Procesul verbal de predare-primire amplasament.
De asemenea vom ţine evidenţa zilnică a condiţiilor climatice în care se execută lucrările , a
evenimentelor survenite în timpul fazelor de execuţiei asupra cărora produc influenţă şi va asigura
înregistrarea documentelor ce atestă calitatea execuţiei şi a rezultatelor obţinute în urma determinărilor
şi încercărilor.
In condiţii deosebite se pot accepta şi se pot aproba derogări de la caietele de sarcini numai cu
acordul scris al Proiectantului şi/sau Consultantul de Supervizare si reprezentantului Autoritatii
Contractante, după caz.
In cazul când se vor constata abateri de la caietul de sarcini sau defecte calitative, Consultantul
de Supervizare si reprezentantului Autoritatii Contractante, va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor.
Antreprenorul este răspunzător de pagubele implicite cauzate de aceste
La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele şi normativele
tehnice în vigoare, în măsura în care completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini.

III. LISTA CU PROCEDURILE SISTEMULUI CALITĂŢII

Procedurile SM care vor controla calitatea lucrărilor executate sunt:

III.1. Proceduri de sistem de management:

1. PSMGDOGDO-05-01 Controlul documentelor

2. PSMGDOGDO-05-02 Controlul înregistrărilor
3. PSMGDOGDO-05-03 Analiza contractului
4. PSMGDOGDO-05-04 Analiza efectuată de management
5. PSMGDOGDO-05-05 Instruire
6. PSMGDOGDO-05-06 Aprovizionare
7. PSMGDO-05-07 Controlul produsului furnizat de client
8. PSMGDO-05-08 Controlul proceselor de producţie
9. PSMGDO-05-09 Identificarea şi trasabilitatea produsului
10. PSMGDO-05-10 Manipulare, depozitare, ambalare, conservare, livrare
11. PSMGDO -05-11 Controlul dispozitivelor de monitorizare şi măsurare
12. PSMGDO-05-12 Audituri interne
13. PSMGDO-05-13 Monitorizarea şi măsurarea proceselor
14. PSMGDO-05-14 Stadiul monitorizării şi măsurării produsului
15. PSMGDO-05-15 Controlul produsului neconform
16. PSMGDO-05-16 Tehnici statistice
17. PSMGDO-05-17 Acţiune corectivă şi preventivă
18. PSMGDO-05-18 Service
19. PSMGDO-05-19 Identificarea aspectelor de mediu
10 | P a g e
20. PSMGDO-05-20 Comunicare
21. PSMGDO-05-21 Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns
22. PSMGDO-05-22 Evaluarea conformării
23. PSMGDO-05-23 Identificarea pericolelor, controlul şi evaluarea riscurilor
24. PSMGDO-05-24 Identificarea cerinţelor legale

III.2 PROCEDURI DE EXECUTIE

- Se descriu in metodologia de executie

Prezentare obiectiv de investitie

“Lucrari de repunere provizorie in circulatie Drum Forestier Rica“

Lungimea drumului 11,9 km din care afectat 1,6 ca urmare a ploilor torentiale din 25,06,2021
Drum de categoria a III pentru 11,9 km, drum cu o banda de circulatie si cu statii de incrucisare.
Viteza de proiectare 10-15 km/ora pentru drum de categoria a III-a.
Convoi de calcul A10-S40 cu verificare la ATF 25 t.

a) Topografia:

Ridicaríle topografice au fost executate de catre pesonalul unei firme specializate in

topografie. Acestea au permis evidentierea amplasamentului si a suprafetelor pe care trebuie
realizate lucrarile de constructie. Studiile topografice efectuate s-au realizat in sistemul național
de coordonate STEREO 70 şi cote cu plan de referință Marea Neagră.
Trasarea lucrarilor se va face de catre executant, dupa predarea amplasamentului. Trasarea
lucrarilor se va face pe baza planurilor de situatie si a coordonatelor de trasare date de proiectant la
cererea Executantului.

b) Clima si fenomenele naturale specifice zonei:

Din punct de vedere climatic judetul Maramures se incadreaza in clima de tip temperat
continental-moderata, tip de clima ce rezulta din pozitia judetului in cadrul continentului, din
circulatia generala a aerului din directie vestica si nordica, in general umed.
Datorita existentei lantului carpatic ce indeplineste rolul benefic de paravan,
impiedicand intemperiile reci dinspre nord-est. Aflata la adapost, depresiunea are un climat de
nuanta mediteraneana, cu ierni blande, fara mari viscole, cu veri racoroase , prelungite si un
echilibru atmosferic favorabiI.Temperatura aerului atinge cota medie, multianuala de 9,6 grade
Celsius. Media lunii ianuarie se ridica la -2,4 grade Celsius, iar a lunii iunie la 19,9 grade Celsius.
Precipitatiile atmosferice sunt in general constante, totalizand o medie anuala de 976 mm.
Vanturile nu prezinta caracteristici deosebite.
Adancimea de inghet, conform STAS 6054-85 este de 1.00m de la cota terenului
natural considerata in mod arbitrar 0.00m.
Conditii(e de relief ale zonei de amplasament se vor determina in conformitate cu
prevederile Normativului AND 583-02.

11 | P a g e
 Conform STAS 1709/1-90, privitor la zonare climatica a teritoriului Romaniei, zona studiata
se incadreaza in tipul climatic II.
Conform STAS 1709/2-90 punctul 3.4 condițiile hidrologice ale complexului rutier, in
condițiile actuale pe sectoarele de drum analizate, sunt defavorabile.
Conform codului de proiectare CR 1-1-3-2012, amplasamentul se găseşte in zona de
zăpadă caracterizată de valoarea normată a încàrcării pe sol S , =2.0kN/m2;
Conform normativului CR 1-1-4-2012, amplasamentul se găseşte in zona de vânt
caracteńzată de valoarea de referin ță a presiuni dinamice a vantului de 0,4 kPa (INR=50ani);
c) Devierile si protejarile de utilitati afectate:
Nu sunt necesare devieri sau protejari de utilitati; prin traseele alese nu sunt afectate
utilitatile existente.
f} Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si alte asemenea pentru lucrari
definitive si provizorii:
Investitia ce face obiectul prezentei documentatii nu necesita realizarea unei retele de utilitati.
In faza de executie a lucrarilor se impune realizarea retelelor de utilitati in zona organizarii de
santier pe toata durata executiei. Pentru aceasta este necesara intocmirea documentatiilor de catre
executant pentru racordarea la reteaua de apa si electricitate.
g) Caile de acces permanente, caile de comunicatii si alte asemenea:
Pentru realizarea investiției se vor utiliza traseete drumurilor forestiere ce lac obiectul proiectului
cu reglementarea circulației de către antreprenor, cu respectarea normativelor in vigoare precum si
drumurile invecinate, cu luarea tuturor masurilor de siguran ță in exploatare.
h) Caile de acces
provizorii: Nu este cazul.

i) Bunuri de patrimoniu cultural imobil:

Nu este cazul.

Solutia tehnica

Caracteristicile tehnice si parametríi specifici obiectivului de investitii: Característicile

principale ale constructiei sunt urmatoarele :
Categoria functionala: drumuri forestiere;
- Clasa tehnica III;
Viteza de proiectare: 10-15km/h;
Lungimea totala a traseului=11,9KM;
Clasificarea drumului propus spre reabilitare conform PD 003-2011:
Dupa relieful regiunii - drum forestier de munte;
Dupa amplasare pe teren - drum forestier de coasta;
Dupa importanta si functionalitate — drum forestier de categoria a III-a;
Panta transversala este 3 % in aliniament la partea carosabila si acostamente (panta
unica).
Categoria de importanță C - lucrări cu importanță normala conform H.G.766/1997.

CATEGORIILE DE LUCRARI CE URMEAZA A FI EXECUTATE VOR CONSTA DIN:

12 | P a g e
 Trasare
Teresamente
Strat de balast

Strat de piatra sparta

Cofraje
Confectionat si montaj armaturi
Turnari de betoane in diferite elemente
Parapeti
Ziduri de sprijin
Poduri si podete

IV. 1 Scop
Procedurile stabilesc cerinţele ce trebuie îndeplinite de materialele componente, activităţile şi
responsabilităţile personalului implicat în procesul de execuţie pe şantier a lucrărilor necesare pentru
realizarea obiectivului de investiţie “
Procedurile se aplică la lucrările de construcţii de drumuri executate de S.C GRICON SRL

IV. 3 Responsabilităţi

Director general

Are autoritatea şi responsabilitatea pentru stabilirea şi implementarea politicii şi obiectivelor

sistemului de management, adecvate structurii organizatorice adoptate, necesităţilor şi
aşteptărilor părţilor interesate;
Asigură cadrul pentru cunoaşterea, înţelegerea, aplicarea şi menţinerea politicii la toate
nivelurile organizaţiei;
Aprobă structura organizatorică a societăţii şi stabileşte sistemul de management integrat;
Stabileşte responsabilităţile şi competenţa personalului care conduce, execută şi verifică
activităţile care influenţează calitatea, mediul, sănătatea şi securitatea ocupaţională;
Se asigură şi verifică dacă SMI este sprijinit, menţinut şi îmbunătăţit, conducând analizele
efectuate de management la intervale planificate;
Stabileşte responsabilităţi şi termene pentru implementarea deciziilor precum şi verificarea
eficacităţii acţiunilor întreprinse;
Are responsabilitate pentru bunăstarea generală a forţei de muncă;
Are responsabilitatea generală pentru aspectele de mediu semnificative generate de activităţile/
serviciile societăţii;
Are responsabilitate generală pentru sănătatea şi securitatea angajaţilor;
Asigură alocarea resurselor umane, tehnologice şi financiare necesare;
Numeşte reprezentanţii management pentru calitate, mediu şi sănătate şi securitate
ocupaţională;
Aprobă şi urmăreşte realizarea unui sistem planificat de audituri interne ale sistemului;

13 | P a g e
 Aprobă documentele sistemului de management, programele de îmbunătăţire a sistemului de
management, planurile de instruire, etc, aşa cum se precizează în procedurile sistemului de
management şi în procedurile de control.
Pune accent pe identificarea cauzelor care determină apariţia neconformităţilor, impunând
găsirea şi aplicarea celor mai eficace acţiuni corective, prin precizarea termenelor şi a
responsabilităţilor clare;
Deleagă responsabilităţi pentru rezolvarea tuturor reclamaţiilor care apar pe linia asigurării
calităţii, mediului, sănătăţii şi securităţii.

Directorul tehnic

este subordonat directorului general şi acţionează în conformitate cu atribuţiile şi

responsabilităţile din fişa postului;
coordonează acţiunile pentru îndeplinirea obiectivelor si tintelor din zona sa de activitate şi
pentru cunoaşterea politicii organizaţiei;
aprobă documentarea cu acte normative specifice domeniului de activitate coordonat;
analizează şi aprobă documentele sistemului integrat de management, proceduri şi instrucţiuni,
elaborate de către structurile pe care le coordonează şi asigură implementarea SIM în aceste
structuri;
aprobă planificarea şi urmărirea execuţiei lucrărilor contractate si verifica stadiul lor pe şantiere;
stabileşte măsuri de autorizare a personalului în conformitate cu normativele în vigoare;
aprobă documentaţia tehnologică de execuţie a lucrărilor în ateliere şi pe şantiere;
stabileşte programe de introducere a unor noi tehnologii şi echipamente de lucru;
propune îmbunătăţirea structurii de organizare;
aprobă planificarea şi urmăreşte stadiul lucrărilor de reparaţii capitale şi reviziile echipamentelor
tehnice;
conduce activitatea de analiză în vederea soluţionării neconformităţilor;
aprobă acţiunile corective de eliminare a cauzelor ce determină neconformităţile stabilite în
zona sa de responsabilitate;

Directorul tehnic preia prerogativele directorului general în lipsa acestuia şi reprezintă, prin delegare,
interesele organizaţiei în relaţiile cu clienţii;

Sef de santier

Coordoneaza activitatile din cadrul proiectului supervizand direct echipamentele tehnice,

consultantii si pe alti colaboratori implicati;
Asigura comunicarea cu partenerii din cadrul proiectului si respecta obligatiile contractuale ce
decurg din acordul de parteneriat;
Pregateste si organizeaza planul de activitate in cadrul proiectului si asigura resursele necesare
pentru atingerea obiectivelor proiectului;
Organizeaza si coordoneaza activitatea persoanelor din subordine;
Organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatile desfasurate la punctul de lucru pentru care
este desemnat responsabil;
Asigura buna desfasurare a lucrarilor pe santier si respectarea termenelor limita;
Intocmeste necesarul de materiale, resurse financiare, resurse umane;
Asigura si instruieste personalul din subordine;
Asigura legatura cu furnizorii de materiale;
14 | P a g e
 Asigura respectarea riguroasa a tehnologiilor de executie si a instructiunilor privind exploatarea
si intretinerea mijloacelor si uneltelor de productie, fiind responsabil de corecta si buna utilizare
a tuturor utilajelor de pe santierul sau controleaza calitatea lucrarilor pentru asigurarea
prevederilor din documentatiile tehnice

Responsabil tehnic cu executia pentru lucrări de drumuri , cu urmatoarele atributii:

Să admită execuţia lucrărilor de drumuri numai pe baza proiectelor şi a detaliilor de execuţie

verificate de specialiştii Verificatori de Proiecte atestaţi;
Să verifice şi să avizeze fişele şi proiectele tehnologice de execuţie, procedurile de realizare a
lucrărilor, planurile de verificare a execuţiei, proiectele de organizare a execuţiei lucrărilor,
precum şi programele de realizare a construcţiilor;
Să întocmească şi să ţină la zi un Registru de evidenţă a lucrărilor de construcţii pe care le
coordonează tehnic şi de care răspund;
Să pună la dispoziţia organelor de control toate documentele necesare pentru verificarea
respectării prezentului Regulament;
Să oprească execuţia lucrărilor de construcţii în cazul în care s-au produs defecte grave de
calitate sau abateri de la prevederile proiectului de execuţie şi să permită reluarea lucrărilor
numai după remedierea acestora.

Coordonator sănătatea şi securitatea muncii pe şantier, cu urmatoarele atributii:

Să admită execuţia lucrărilor de construcţii numai pe baza proiectelor şi a detaliilor de execuţie

verificate de specialiştii Verificatori de Proiecte atestaţi;
Să verifice şi să avizeze fişele şi proiectele tehnologice de execuţie, procedurile de realizare a
lucrărilor, planurile de verificare a execuţiei, proiectele de organizare a execuţiei lucrărilor,
precum şi programele de realizare a construcţiilor;
Să întocmească şi să ţină la zi un Registru de evidenţă a lucrărilor de construcţii pe care le
coordonează tehnic şi de care răspund;
Să pună la dispoziţia organelor de control toate documentele necesare pentru verificarea
respectării prezentului Regulament;
Să oprească execuţia lucrărilor de construcţii în cazul în care s-au produs defecte grave de
calitate sau abateri de la prevederile proiectului de execuţie şi să permită reluarea lucrărilor
numai după remedierea acestora.

Responsabilul Tehnic cu Investitia

Asigurarea comunicarii cu partenerii din cadrul proiectului si respectarea obligatiilor

contractuale care decurg din acordurile de parteneriat.
Pregatirea si organizarea planurilor de activitate in cadrul proiectului si asigurarea resurselor
necesare pentru atingerea obiectivelor proiectului.
Administrarea bugetului proiectului in conformitate cu procedurile interne aplicabile si cu
conditiile finantatorului.
Valorificarea si dezvoltarea oportunitatilor pe durata implementarii proiectului.
Coordoneaza activitatile din cadrul proiectului supervizand direct echipele teh nice,

15 | P a g e
 Stabileste relatii de colaborare pe termen lung cu partenerii, clientii, beneficiarii si finantatorii
proiectului.
Pregateste bugetul si cash-flow-ul proiectului pentru contractele finale in conformitate cu
propunerea inaintata, cu comentariile beneficiarului si cu activitatle prevazute a se desfasura in
cadrul proiectului, asigurand resursele necesare bunei desfasurare a acestuia.
Monitorizeaza in timp progresul atins fata de obiectivele propuse si redacteaza rapoarte lunare
catre beneficiari cu respectarea datelor prevazute in contracte.
Asigura circulatia informatiei in cadrul proiectului si pentru alte departamente ale organizatiei,
organizand periodic intalniri cu echipa de proiect si prezentand proiectul celorlalte
departamente.
Asigura rezolvarea problemelor aparute in realizarea proiectului si informeaza la timp echipa de
management despre problemele aparute si pe care nu le poate rezolva la nivelul sau.
Arhiveaza corespunzator toata documentatia legata de proiect.
Face propuneri de imbunatatire a stilului de lucru pentru a maximiza eficienta atingerii
obiectivelor propuse.
Evalueaza impactul proiectului si il comunica conducerii, finantatorilor si partenerilor de proiect.
Stabileste conform structurii organizatorice si a ROF sarcinile si responsabilitaltile personalului
din subordine, in baza fiselor de post.
Motiveaza echipa de proiect prin comunicare si prin evaluarea permanenta a subordonatilor
Veriflca pontajul lunar pentru personalul din subordine si-I transmite Departamentului Resurse
Umane.
Organizeaza acordarea concediului de odihna si a zilelor libere pentru personalul din subordine.
Exercita permanent sau temporar, prin delegarea competentelor, acele atributii specifice ,
stabilite prin actul constitutiv al societatii sau prin organul decizional statutar (AGA, CA) in
sarcina reprezentantului legal.
Executa orice alte dispozitii date de superiorul ierarhic in realizarea strategiilor pe termen scurt
ale companiei in limitele respectarii temeiului legal.

V. DETALIEREA METODOLOGIEI DE EXECUTIE

V.1. EXECUTIE

Se prezinta mai jos motodologia de executie pentru lucrarile care se vor executa

16 | P a g e
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

TRASAREA LUCRARILOR

COD PTE 01

17 | P a g e
 “Lucrari de repunere provizorie in circulatie Drum Forestier Rica“

LISTA DE DIFUZARE

DESTINATAR
Nr.crt
Funcţia Nume, prenume Semnătura
1.
SEF PROIECT
2
RTE
3. RESPONSABIL AQ-CQ
4. CONSULTANT
5. SEF SANTIER
6. SEF PUNCT LUCRU
7. RESP. TOPO

CUPRINS
Nr.
DENUMIRE Pagina
crt
1 SCOP 4
2 DOMENIU DE APLICARE 4
18 | P a g e
3 DEFINITII 4
4 DOCUMENTE DE REFERINTA 5
5 RESPONSABILITATI 5
6 PROCEDURA 6
7 RAPOARTE SI INREGISTRARI 8

19 | P a g e
1.SCOP

Cunoasterea etapelor si a modalitatilor de trasare pentru obiectivul ce urmeaza a fi executat.

2.DOMENIUL DE APLICARE

Se aplica la lucrarile de trasare pentru toate obiectivele investitiei (drumuri, poduri, consolidari, etc.)

3.DEFINITII

3.1. Conform SMI

3.2.Termeni specifici utilizati:
- Trasare – operatiunea de materializare pe teren a elementelor geometrice ale
proiectului de executie, prin metode topografice;
- Bornare – operatiune de plantare pe teren a bornelor din care se traseaza
lucrarea;
- Picheti – tarusi din lemn (fier) cu ajutorul carora se materializeaza elementele
trasate;
- Statie – punct pe teren , materializat printr-o borna cu coordonatele XYZ , din care
se traseaza lucrarea;
- Orientare – directia (unghiul orizontal) cu care se opereaza in trasarea pe teren a
lucrarii;
- Distanta – lungimea de trasare a punctului materializat pe teren , pornind din
punctul de statie;
- Drumuire planimetrica – operatiune de determinare a coordonatelor planimetrice
XY pentru punctele (bornele) noi, pornind din borna de coordonate cunoscute;
- Drumuire de nivelment – operatiune de determinare a cotelor reperilor noi (de
trasare), pornind de la reperi de cota cunoscuta;
- Sistem de referinta – pentru planimetrie sistemul de referinta este SISTEM
LOCAL , iar pentru nivelment , sistemul de referinta este MAREA NEAGRA (Z
=0).
3.2.1 Amplasamentul obiectivului
3.2.2 Borne de triangulatie: Pe traseul lucrarii sunt dispuse borne de triangulatie la
distante de 200-300 m intre ele.
3.2.3 Borne de reper: Toate bornele de triangulare sunt cotate, in plus, exista si reperi
numai de cota.

4.DOCUMENTE DE REFERINTA

4.1.LEGEA 10/1995- Legea calitatii in constructii;

4.2 Documentatia SMI ;
4.3 Caiet de sarcini ;
4.4 Proiectul de executie;
4.5 Normative si standarde in constructii in vigoare:
 STAS 9824/3 -74 – Masuratori terestre.Trasarea pe teren a drumurilor plublice proiectate.
 STAS 4855 – 80 – Masuratori terestre.Planuri topografice de baza. Formate.
 STAS 9824/4 – 83 – Masuratori terestre. Trasarea pe teren a lucrarilor de arta supraterane;

20 | P a g e
5.RESPONSABILITATI

5.1. Sef de santier

 Coordoneaza efectuarea intregii activitati de productie (executia, aprovizionarea,
respectarea cerintelor de calitate, instruirea personalului tehnic , productiv).
 Asigura documentele tehnice de executie (proiecte, caiete de sarcini, Standarde si
Normative tehnice in vigoare).
 Instruieste periodic personalul din subordine privind executia si asigurarea calitatii lucrarilor
 Asigura personal calificat si autorizat.
 Verifica insusirea cunostintelor tehnice si aplicarea lor in procesul de executie.
 Organizeaza si asigura intocmirea si gestionarea tuturor documentelor care atesta executia
lucrarilor.
 Conduce operativ intreaga activitate a inginerilor, si a formatiilor de muncitori din subordine.
 Asigura aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale si utilaje necesare fiecarei etape de
executie.
 Anunta seful de santier imediat ce constata situatii in care nu sunt realizate prescriptiile
tehnice.

5.3.Sef punct lucru

 Supravegheaza direct si permanent procesul de executie cu respectarea tuturor

prescriptiilor tehnice din proiect, norme si normative in vigoare.

5.4.Inginerul topometru

 Asigura efectuarea masuratorilor topo-geodezice necesare in vederea executiei lucrarilor.

 Preia de la investitor si proiectant reperele topo pentru lucrarile ce urmeaza sa fie
executate de constructor, asistat de seful de santier sau seful de punct de lucru
 Intocmeste schemele de trasare generala si de detaliu a lucrarilor si completarea
fomularelor specifice.

5.5. Responsabil C.Q.

 Efectueaza inspectii de urmarire a calitatii executiei in punctele obligatorii de stationare din
P.C.C.V.I. si valideaza documentele de atestare calitativa specifice lucrarii.
 Responsabilul CQ de lucrare urmareste aplicarea intocmai a proiectului de executie, a
prezentei proceduri si intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate.

6.PROCEDURA

6.1 Resurse
Materiale:
 Bolturi (pentru beton);
 Tarusi lemn;
 Vopsea;
Forta de munca
 Echipa topo formata din 1 inginer topo, muncitori topo;

21 | P a g e
 Echipamentul de lucru,mijloace de transport;
 Statie totala LEICA TCA 1610
 Nivele – LEICA NA 2000
- TOPCON AGT 4
- ZEISS – NI025
 Baston – port prisma
 Mire de nivelment 4m
6.2. Conditii prealabile
Predare primire borne planimetrice si reperi de nivelment.
Reteaua de trasare intocmita de proiectant se va indesi si compensa din nou de catre Asociere pe baza
unui proces verbal de predare – primire;
Predare – primire amplasament.
Fiecare amplasament al obiectelor cuprinse la pt.4.4 (PTE-01) va fi preluat de contractor pe baza unui
proces –verbal de predare–primire.
Comisia intrunita in acest scop (formata din reprezentanti ai investitorului, proiectantului, contractorului,
sef santier si ing. topometru) constata daca in amplasamentul lucrarii se gasesc obiective, constructii,
retele sau orice altceva care nu face parte din viitoarea lucrare.
Semnalizarea zonei de lucru – se vor incepe lucrarile de trasare in momentul in care zona este
semnalizata corespunzator.

6.3. Procedura de trasare propriu-zisa

Trasarea lucrarilor in cadrul proiectului presupune indeplinirea urmatoarelor conditii prealabile;
 studierea cu atentie a proiectului de executie si corectarea eventualelor erori cuprinse in
documentatii;
 calculul elementelor de trasare pe faze de executie pe baza datelor topografice existente in
proiect;
 alegerea bornelor de planimetrie si nivelment din care urmeaza a fi trasate elementele de mai
sus;
 alegerea metodei de trasare, in functie de aparatura din dotare.

Pentru trasarea podurilor se va utiliza statia totala TCA 1610 pentru detaliile planimetrice iar
pentru detaliile altimetrice nivela Leica NA 2000.
Trasarea caii drumului.
Se va trasa:
- axul proiect;
- indesiri la 10 m in ax;
- ampriza in fiecare sectiune;
- margine carosabil (vopsea alba).

6.4 Control in proces

Nr.
crt Operatia tehnologica Cine Document ce se completeaza INSPECTII
raspunde CQ

22 | P a g e
6.4.1 Preluare reperi planimetrici si Proces – verbal de predare –
de cota de la investitor si Sef santier
primire a amplasamentului si
predare–primire Topometru
bornele de reper
amplasament santier H
6.4.2 Trasarea si materializarea Topometru Proces – verbal de trasare a
amprizei si a sferturilor de santier lucrarilor
con V
6.4.3 Receptie cota de fundare Topometru
dupa decopertare santier Proces–verbal receptie lucrare
H
6.4.4 Trasare sapatura Sef santier Proces – verbal de trasare a
culei,pile,prelungiri podete, Topometru lucrarilor
sfert de con,rigole santier V
6.4.5 Receptie cota de Sef santier
fundare;culei, pile, podete, Proces – verbal de verificare a
Topometru H
sfert de con, rigole cotei de fundare
santier
6.4.6
Trasare fundatie culei, pile, Sef santier Proces – verbal de trasare a V
podete, sfert de con; Topometru lucrarilor
santier
6.4.7
Trasare Sef santier V
Proces – verbal de trasare a
elevatie,culei,pile,podete Topometru
lucrarilor
rigole de acostament,casiuri
santier
6.4.8
Sef santier V
Trasarea inaintea inceperii Proces – verbal de trasare a
Topometru
montarii grinzilor prefabricate lucrarilor
santier
6.4.9
Montare aparate reazem Sef santier V
Proces verbal de montare la cota
Topometru
a A.R
santier
6.4.10
Trasare parapet metalic Sef santier V
Proces – verbal de trasare a
Topometru
lucrarilor
santier
6.4.11 Trasare puncte pe profile (ax
proiect) Sef santier H
Proces – verbal de trasare a
Topometru
lucrarilor
santier

23 | P a g e
 Trasare elemente necesare
lucrarilor de excavatii,
6.4.12 umpluturi, balast stabilizat, Sef santier H
umpluturi la profil taluz, Topometru Tabele pentru receptii
santuri si rigole, bazine de
decantare, camere de santier
descarcare, adanciri podete

V=punct de verificare
H=punct de stationare obligatorie

Verificari si incercari
 verificarea trasarii fiecarei faze de lucrare;
 verificarea cotelor reperilor si a elementelor planimetrice;
Abateri limita admisibile
 lucrarile de trasare vor fi executate cu respectarea tolerantelor admise si impuse prin caietul de
sarcini.

7. RAPOARTE SI INREGISTRARI

 Proces verbal de predare primire a amplasamentelor si a bornelor de reper;

 Proces verbal de trasare a lucrarilor ;
 Proces verbal - receptia lucrarilor

24 | P a g e
 EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

COD PTE 02

“Lucrari de repunere provizorie in circulatie Drum Forestier Rica“

LISTA DE DIFUZARE

DESTINATAR
Nr.crt Funcţia Nume,prenume Semnătura
1. SEF PROIECT
2. RTE
3. RESPONSABIL AQ-CQ
4. CONSULTANT
5. SEF SANTIER
6. SEF PUNCT LUCRU
7. RESP. TOPO

25 | P a g e
 CUPRINS

Nr.
DENUMIRE Pagina
crt
1 SCOP 4
2 DOMENIU DE APLICARE 4
3 DEFEINITII 4
4 DOCUMENTE DE REFERINTA 6
5 RESPONSABILITATI 6
6 PROCEDURA 8
7 RAPOARTE SI INREGISTRARI 14

1.SCOP

1.1 Stabilirea metodelor de lucru, succesiunea operatiilor mijloacelor tehnice necesare pentru
executarea lucrarilor de terasamente, verificarile ce trebuie efectuate inainte, in timpul si dupa executie.
26 | P a g e
2.DOMENIUL DE APLICARE

Procedura se aplica la executia lucrarilor de terasamente la drumuri executate

3.DEFINITII

3.1. Conform SMI

3.2. Termeni specifici utilizati:

 Ampriza - fisie de teren ocupata de elementele constructive ale drumului in sectiune

transversala, masurata in proiectie orizontala
 Axa drumului - locul geometric, format din linii drepte si curbe, al punctelor egal distantate de
marginile partii carosabile, fara a se considera supralargirea in curbe.
 Banda de circulatie - subdiviziune longitudinala a partii carosabile, materializata sau nu prin
marcaje rutiere, necesara pentru circulatia unui singur sir de vehicule.
 Capacitate portanta a drumului- caracteristica de baza a complexului rutier de a prelua
incarcarile din trafic, in conditii climatice date, la limita deformatiilor admisibile.
 Cilindrare- operatie de compactare cu ajutorul compactoarelor cu rulouri netede.
 Compactare- operatie de indesare a pamintului sau a materialului din straturile rutiere cu
mijloace mecanice, pentru reducerea volumului de goluri si respectiv cresterea densitatii
aparente.
 Complex rutier- ansamblu format din sistemul rutier si zona activa a terasamentelor.
 Consolidarea patului drumului -actiune de imbunatatire a capacitatii portante a teresamentelor
la nivelul patului drumului.
 Corpul drumului -totalitatea elementelor constructive ale drumului, in limitele amprizei la
rambleu si ale santurilor la debleu.
 Cota de executie -diferenta masurata pe verticala intre cota caii proiectate si cota terenului
natural in axa drumului.
 Debleu- sapatura avind forme regulate, executata pentru realizarea platformei drumului, sub
nivelul terenului natural.
 Decapare - operatie de taiere sau sapare a unui strat de la suprafata terenului natural sau din
corpul drumului.
 Declivitate - inclinarea liniei rosii a drumului (cota proiectului considerata in axa drumului) fata
de orizontala.
 Deflexiune - deformatie verticala elastica a complexului rutier sub actiunea incarcarii data de un
vehicul.
 Drenajul drumului - sistem pentru captarea, colectarea si evacuarea apelor de infiltratie in
scopul asanarii corpului drumului.
 Grad de compactare - raportul procentual dintre densitatea aparenta efectiva a pamintului in
stare uscata sau a altui material care alcatuieste un strat rutier si densitatea aparenta maxima
obtinuta in conditii standard de laborator.
 Groapa de imprumut- sapatura de forma regulata, executata in afara amprizei drumului in
vederea obtinerii pamintului necesar executiei terasamentelor in umpluturi.
 Infrastructura drumului - lucrarile de terasamente si de arta care sustin suprastructura drumului
si transmit terenului incarcari din trafic.

27 | P a g e
  Latimea drumului - marimea platformei drumului in aliniament formata din latimea partii
carosabile si a acostamentelor.
 Patul drumului - suprafata amenajata a terasamentelor care constituie suportul structurii rutiere.
 Platforma drumului - suprafata care cuprinde partea carosabila si acostamentele si dupa caz
trotuare, piste pentru ciclisti.
 Rambleu - umplutura compactata de pamint sau de materiale locale, avind forme regulate,
destinate sa sustina suprastructura drumului.
 Sistem rutier - ansamblu de straturi asezate pe patul drumului care constituie structura de
rezistenta a drumului.
 Stabilizare - tratarea mecanica sau cu lianti a pamintului sau a agregatelor naturale utilizate in
straturile rutiere in scopul maririi capacitatii portante si a rezistentei in timp a acestora.
 Strat de forma - strat superior al terasamentelor, amenajat pentru uniformizarea si sporirea
capacitatii portante la nivelul patului drumului.
 Suprastructura drumului - parte din corpul drumului care cuprinde sistemul rutier si amenejarea
acostamentelor.
 Terasamente - totalitatea lucrarilor de pamint executate in scopul realizarii infracstructurii
drumului.
 Zona activa a terasamentelor - adincimea pana la care se mai resimte influenta incarcarilor
provenite din trafic.
 Zona de siguranta - fisie de teren situata de o parte si alta a amprizei drumului, destinata
semnalizarii rutiere, plantatiilor, altor scopuri in exploatarea drumului.

4.DOCUMENTE DE REFERINTA

 Specificatii tehnice „Terasamente” la proiect

 Specificatii tehnice „Strat de forma” la proiect
 SR 4032/1 – 2001 „Lucrari de drumuri – Terminologie”.
 STAS 2914 – 1984 „Lucrari de drumuri – Terasamente – Conditii tehnice generale de calitate”.
 STAS 12253 – 1984 „Lucrari de drumuri – Straturi de forma - Conditii tehnice generale de
calitate”.

5.RESPONSABILITATI

5.1. Seful de santier

Seful de santier raspunde de:

5.1.1. Stabilirea gropilor de imprumut

5.1.2. Obtinerea avizului Consultantei pentru obtinerea gropilor de imprumut;
5.1.3. Intocmirea programului de exploatare a gropii de imprumut si de refacere a cadrului natural;
5.1.4. Emiterea comenzii catre laborator pentru prelevare probe din posibilele gropi de imprumut;
5.1.5. Asigurarea resurselor necesare executiei lucrarilor de terasamente
- Utilaje;
- Personal calificat si instruit;
5.1.6. Asigurarea documentatiei de lucru necesare:
- Proiectul de executie;
28 | P a g e
 - Procedura de lucru, PCCVI si formulare pentru inregistrari.

5.2 Laborator

Personalul de laborator raspunde de :

5.2.1. Prelevarea probelor de laborator din posibilele gropi de imprumut;

5.2.2. Executarea incercarilor de laborator pentru stabilirea naturii materialelor;
5.2.3. Prelevarea probelor de pamant din zonele de sapatura, pe toata adancimea debleului;
5.2.4. Executarea incercarilor de laborator pentru stabilirea naturii materialelor;
5.2.5. Incercari pe fiecare sursa de pamant in care se precizeaza si frecventa incercarilor;
5.2.6. Executarea incercarilor de laborator la frecventele impuse pentru materialul de umputura conform
anexei 2 la prezenta procedura;
5.2.7. Verificarea materialelor utilizate la executia stratului.

5.3. Responsabil Tehnic cu Executia raspunde de :

5.3.1 Avizarea fiselor tehnologice de executie dupa caz;

5.3.2 Executia lucrarilor, verifica daca acestea respecta cerintele de calitate precizate in documentatia
de executie;
5.3.3 Existenta inregistrarilor care atesta calitatea executiei lucrarilor si care trebuie predate
beneficiarului pentru intocmirea cartii tehnice a lucrarilor;
5.3.4 Participa la autorizarea continuarii lucrarilor prin faze determinante si semneaza procesul verbal.

5.4 Responsabil TOPO raspunde de :

5.4.1. Pichetajul lucrarilor;

5.4.2. Verificarea cotei si geometriei stratului de umplutura;
5.4.3. Verificarea cotelor si geometriei stratului de forma.

5.5. Seful de punct de lucru raspunde de :

5.5.1 Pregatirea zonei de lucru;

5.5.2 Emiterea comenzii catre laborator pentru prelevare de probe din sapaturi;
5.5.3 Exploatarea gropii de imprumut si crearea depozitelor;
5.5.4 Executia debleelor;
5.5.5 Emiterea comenzii catre laborator pentru verificarea gradului de compactare la terenul de fundare;
5.5.6 Executia rambleelor;
5.5.7 Emiterea unei comenzi catre laborator pentru verificarea capacitatii portante si a gradului de
compactare la stratul de forma;
5.5.8 Executia conform prevederilor proiectului a santurilor si rigolelor pentru colectarea si evacuarea
apelor pluviale sau de infiltaratii.
5.5.9 Obtinerea avizului Consultantei pentru utilizarea paminturilor rezultate din sapaturi;
5.5.10 Intocmirea tabelului de miscare a pamantului (pozitionare gropi de imprumut, sapaturi, cu tipul de
pamant din fiecare zona, etc.);
5.5.11 Obtinerea avizului Consultantei pentru modul de lucru stabilit pe tronsonul experimental.
5.5.12 Lucrarile pregatitoare in vederea executiei patului de fundare si a stratului de forma :
 receptionarea lucrarilor de terasamente;
 organizarea modului de depozitare si transport a balastului la locul de punere in opera;
29 | P a g e
  verificarea utilajului care realizeaza stratul de forma;
 executarea unui tronson experimental pentru stabilirea conditiilor de lucru;

6.PROCEDURI

6.1 LUCRARI PREGATITOARE

6.1.1. Asigurarea resurselor necesare;

 utilaje pentru executia lucrarilor: buldozer, excavator, autobasculante, autogreder, incarcator

frontal, cisterna pentru apa, vibrator lis si pe pneuri, placi compactoare, cisterna pentru
motorina, unelte;
 personal calificat si instruit.

6.1.2. Asigurarea documentatiei de lucru necesare;

 proiectul de executie (profile longitudinale si transversale, detalii de executie, specificatii

tehnice);
 procedura de lucru, PCCVI si formulare pentru inregistrari.

6.1.3. Stabilirea gropilor de imprumut

 Cautarea posibilelor gropi de imprumut;

 Emitere comanda catre laborator pentru prelevare probe din posibilele gropi de imprumut;
 Prelevarea probelor de laborator din posibilele gropi de imprumut;
 Executarea incercarilor de laborator pentru stabilirea naturii materialelor;
 Obtinerea avizului Consultantei pentru utilizarea gropilor de imprumut analizate, cu minim 8 zile
inainte de inceperea exploatarii unei gropi de imprumut. Cererea trebuie insotita de:
- rezultatele incercarilor de laborator,
- programul de exploatare a gropii de imprumut si de refacere a mediului, acordul
proprietarului, daca este cazul, pentru ocuparea terenului si exploatarea gropii de
imprumut.

6.1.4. Pichetajul lucrarilor

 Pichetajul axei traseului cu materializarea pe teren a tuturor punctelor importante ale traseului
prin picheti cu martori, iar virfurile de unghi prin borne de beton legate de reperi amplasati in
afara amprizei drumului. Pichetajul va fi insotit si de o retea de reperi de nivelment, din borne de
beton, amplasati in afara zonei drumului, cel putin cate 2 reperi/Km. Pichetarea profilelor
transversale se face la o distanta maxima de 30 m in aliniament si la 20 m in curbe. Pichetii
complementari vor fi legati in plan si in profil in lung de reperii folositi initial.
 Materializarea prin tarusi si sabloane, odata cu definitivarea pichetajului a:
- inaltimii rambleelor sau adincimii sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului
punctelor de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);
- inclinarea taluzelor;
- identificarea tuturor instalatiilor subterane si aeriene aflate in ampriza lucrarilor, cu
ocazia efectuarii pichetajului, in vederea mutarii sau protejarii acestora.

30 | P a g e
6.1.5. Pregatirea zonei de lucru

 Executarea urmatoarelor lucrari in limita zonei expropriate:

- defrisarea, taiarea copacilor si extragerea radacinilor;
- curatirea terenului de crengi, frunze, iarba si buruieni;
- decaparea si depozitarea pamintului vegetal, de pe intreaga suprafata a amprizei
drumului si a gropilor de imprumut;
- asanarea terenului-dupa caz;
- demolarea constructiilor existente cind este cazul;

6.1.6. Stabilirea pamanturilor utilizate din sapaturi

 Emitere comanda catre laborator pentru prelevarea de probe din sapaturi;

 Prelevarea probelor de pamant din zonele de sapatura, pe toata adincimea debleului;
 Executarea incercarilor de laborator pentru stabilirea naturii materialelor;
 Obtinerea avizului Consultantei pentru utilizarea paminturilor rezultate din sapaturi;
 Intocmirea “Tabelului de miscare a pamintului” (pozitionare sapaturi si gropi imprumut, cu tipul
de pamint din fiecare zona, cantitati transportate si distanta de transport) si inaintarea spre
aprobare la Consultanta.

6.2. MATERIALE UTILIZATE LA EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

Aprecierea caracteristicilor pamanturilor o face laboratorul prin incercari specifice si avizul pentru
utilizare il da Consultanta.

6.3. EXPLOATAREA GROPILOR DE IMPRUMUT SI CREAREA DEPOZITELOR

Pe perioada exploatarii gropilor de imprumut se vor respecta urmatoarele reguli:

 pamantul vegetal se va indeparta si depozita in zone aprobate si va fi refolosit la etapa de

refacere,
 varfurile taluzelor gropilor de imprumut vor fi la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei
drumului,
 taluzele gropilor de imprumut pot fi executate in continuarea taluzelor de debleu, cu conditia ca
fundul sapaturii sa fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitatii iar taluzele sa fie
executate cu multa grija,
 sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in deblee sau sub
cota santului de scurgere a apelor,
 in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi amplasate in avalul drumului, amenajind
o bancheta de 4 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut,
 fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1  3 % spre exterior si o panta
longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor,
 taluzele gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de
1:1,5  1:3 cind intre picioarele taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se va lasa
nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.
 Surplusul de sapatura din zonele de debleu poate fi depozitat dupa cum urmeaza:
31 | P a g e
 - fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate si taluzate,
- fie la mai mult de 10 m de virful taluzelor de debleu ale drumului in executie sau a drumurilor
existente si in afara zonelor de scurgere a apelor.
In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului.

6.4 EXECUTIA DEBLEURILOR

Inainte de a trece la executia debleurilor se va receptiona modul de pregatire a amprizelor de

debleu si se va obtine aprobarea inceperii lucrarilor de catre Consultanta.

 Atacarea frontala a sapaturilor, pe intreaga latime si taluzarea pe masura avansarii, urmand

pantele taluzelor proiectate. In situatia in care in mod accidental sapatura s-a executat in exces,
se va trece la umplerea la cota proiectata, in conformitate cu instructiunile Consultantei.
 La saparea in terenurile sensibile la umezire, terasamentele se vor executa progresiv,
asigurandu-se drenarea si evacuarea apelor si se va evita destabilizarea echilibrului hidrologic
al zonei, pentru a preveni supraumezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj
trebuie finalizate inainte, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de
apa.
 In cazul in care terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile necesare si nu
este de portanta prevazuta, Consultanta va putea prescrie inlocuirea materialului sau realizarea
unui strat de forma. Stratul de forma se compacteaza la gradul de 100 % - Proctor normal,
situatie in care debleul poate fi compactat la gradul de 97 % Proctor normal.
 Taluzurile se curata de pietre sau de bulgari de pamint care nu sunt perfect aderente sau
incorporate in teren. Daca pe parcursul executarii lucrarilor masele de pamint devin instabile, se
vor lua masuri imediate de stabilizare, solutia fiind stabilita de comun acord cu Consultanta.
 In terenurile afanate suprafata excavata se va compacta pana la 100 % Proctor normal pe o
adincime de 30 cm.
 Verificarea cotelor si dimensiunilor sapaturilor.
 Emiterea comenzii catre laborator pentru verificarea gradului de compactare al terenului de
fundare.
 Receptia si obtinerea avizului pentru continuarea lucrarilor.

6.5 EXECUTIA RAMBLEELOR

 Compactarea pamantului de sub ramblee pana la o adincime de minim 30 cm conform

prevederilor din anexa 1 la prezenta procedura.
 Executarea treptelor de infratire in situatia in care linia de cea mai mare panta a terenului este
peste 20 %, avind inaltimea egala cu grosimea stratului prescris pentru umplutura. Inclinarea se
va face catre exterior.
 Emiterea catre laborator a unei comenzi pentru verificarea capacitatii portante si a gradului de
compactare, inainte de inceperea umpluturilor la ramblee.
 Stabilirea pe un tronson experimental de minim 30 m a conditiilor de compactare functie de
natura materialului si utilajele utilizate: grosime optima strat, numar treceri (caracteristicile de
compactare – umiditate optima si densitate uscata maxima - a materialelor utilizate la
realizarea umpluiturilor trebuioe cunoscute inainte de asternerea primului strat).
 Obtinerea avizului Consultantei pentru modul de lucru stabilit pe tronsonul experimental.

32 | P a g e
 Realizarea umpluturilor in straturi uniforme pe intreaga latime a platformei si pe o lungime care
sa permita compactarea stratului pana la sfarsitul schimbului de lucru. In cazuri speciale, cu
acordul Consultantei, se pot executa si benzi alaturate, care impreuna vor acoperi intreaga
latime a profilului. Pamintul se va imprastia in straturi uniforme, la grosimea stabilita cu ocazia
executarii tronsonului experimental si se va compacta cu utilajele specifice prin realizarea
numarului de treceri stabilite. Suprafata fiecarui strat intermediar va fi plana si va avea o panta
transversala de 3  5 % catre exterior.
 La compactare se va tine seama de urmatoarele:
- trecerile successive vor incepe de la margine spre interior si de la cota inferioara spre cota
superioara,
- suprapunerea intre trecerile succesive va fi de minim 20 cm sau ½ din latimea pneului,
- pentru a asigura compactarea la marginea rambleelor, taluzurile vor fi reprofilate dupa
terminarea compactarii (umplutura in adaos),
- mentinerea umiditatii optime de compactare prin scarificare si lasare la uscare sau umectare,
- urmarirea numarului de treceri astfel incat in fiecare punct al suprafetei compactate acesta sa
fie constant.
- panta taluzelor functie de natura pamintului utilizat in rambleu si de natura pamintului din terenul
de fundare, inclusiv de capacitatea sa portanta. In mod normal pentru rambleele cu inaltimi de pina
la 12 m, acestea vor avea panta taluzului de 1 : 1,5 masurate de la patul drumului in jos si 1 : 2 pe
inaltimea ramasa pina la piciorul taluzului, astfel:
- pt. argile prafoase sau nisipoase la H max. 6 m,
- pt. nisipuri argiloase sau praf argilos la H max. 7 m,
- pt. nisipuri la Hmax. 8 m,
- pt. pietrisuri sau balasturi la Hmax. 10 m,
- pentru ramblee mai inalte de 12 m, precum si la cele situate in albiile majore ale riurilor,
vailor si in baltile unde terenul de fundare este alcatuit din particule fine si foarte fine,
panta taluzelor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate cu un coefficient de
stabilitate de 1,3 – 1,5.
 Panta taluzelor trebuie verificata numai dupa realizarea gradului de compactare impus.
 Emiterea unei comenzi catre laborator pentru verificarea gradului de compactare a fiecarui strat
intermediar depus, a capacitatii portante si a gradului de compactare pentru ultimul strat (sub
stratul de forma).
 Verificarea cotei si geometriei stratului.
 Executarea incercarilor de laborator la frecventele impuse.
 Tolerantele de executie pentru suprafata patului si a pantelor taluzelor sunt urmatoarele:
o platforma fara strat de forma:  3 cm,
o platforma cu strat de forma:  5 cm,
o taluz neacoperit:  10 cm,
o pentru alte lucrari de terasamente nelegate de patul drumului sau pante ale taluzelor:
+ 5 cm.
 Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.
 Receptia stratului executat si obtinerea acceptului Consultantei pentru continuarea lucrarilor.
 Prevederi generale la executia lucrarilor de terasamente:
o se interzice executia lucrarilor daca pamantul este inghetat, cu zapada sau cu umiditate
mult peste umiditatea optima (> 4 %),
o lucrarile se vor intrerupe in conditii de vreme nefavorabila: ploi, ninsori, temperaturi sub
5 0C

33 | P a g e
6.6 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

Lucrari pregatitoare :

 receptionarea lucrarilor de terasamente;

 verificarea materialelor utilizate la executia stratului, conform PCCVI;
 stabilirea umiditatii optime de compactare a stratului de forma;
 organizarea modului de depozitare si transport a balastului la locul de punere in opera;
 verificarea utilajului care realizeaza executia stratului de forma;
 executarea unui tronson experimental pentru stabilirea conditiilor de lucru si de compactare..

Verificarea cotelor si geometriei stratului.

 Tolerante admisibile
 Pantele in profil transversal trebuie sa fie de 3,5….4 %.
 Suprafata stratului de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10…..12 % pe ultimii 80 cm
pina la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor.
 Abaterile limita la latimea stratului sunt de:
 0,05 m fata de axa,
 0,10 m la latimea intreaga,
 0,05 m la cotele de nivel ale proiectului.

Emiterea unei comenzi catre laborator pentru verificarea capacitatii portante, si a gradului de
compactare
Nu se acopera stratul de forma inainte de receptionarea acestuia.

6.7 EXECUTIA SANTURILOR

Se vor respecta prevederile proiectului: sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramina constant paralela cu piciorul taluzului.
Inainte de receptia lucrarilor rigolele si santurile se vor curata de bulgari si alte depuneri.

7. RAPOARTE SI INREGISTRARI

 Necesar materiale / produse ;

 Necesar dispozitive / echipamente ;
 PV pentru receptia lucrarii;
 Program de exploatare a gropii de imprumut si program pentru refacere mediu, netipizat.
 Proces verbal de trasare a lucrarilor;
 Buletine incercari laborator;
 Tabel de miscare a pamantului , netipizat;

ANEXA 1 - Gradul de compactare necesar a se realiza, functie de zona terasamentului

34 | P a g e
Zonele de terasamente la care Paminturi necoezive Paminturi coezive
se prescrie gradul de Imbracaminti Imbracaminti Imbracaminti Imbracaminti
compactare permanente semipermanente permanente semipermanente
Primii 30 cm ai terenului
natural, sub un rambleu cu
inaltimea:
h  2,00 m 100 95 97 93
h > 2,00 m 95 92 92 90
In corpul rambleelor la
adincimea “h” sub patul
drumului:
h  0,50 m 100 100 100 100
0,50 < h  2,00 m 100 97 97 94
h > 2,00 m 95 92 92 90
In deblee pe adincimea de 30
100 100 100 100
cm sub patul durmului
OBSERVATIE: La determinarea gradului de compacrare, densitatea den teren se compara cu
densitatea maxima determinate prin metoda Proctor normal.

ANEXA 2 - Frecventa incercarilor pe teren la executarea lucrarilor de terasamente

Denumirea incercarii Frecventa minima impusa Observatii

Incercarea Proctor O incercare la 5000 m3 Pentru fiecare tip de pamint
Determinarea umiditatii O incercare la 250 ml de platforma Pe strat
3 incercari la 2000 m2 de platforma
Determinarea gradului de
(dreapta, pe ax, stinga, dispuse in Pe strat
compactare
diagonala)
Pe terenul de fundare si stratul de Pentru fiecare banda – o
Capacitatea portanta
sub stratul de forma masuratoare la 20 m

35 | P a g e
 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

FUNDATIE DE BALAST

COD PTE 04

“Lucrari de repunere provizorie in circulatie Drum Forestier Rica“

LISTA DE DIFUZARE

DESTINATAR
Nr.crt Funcţia Nume, prenume Semnătura
1. SEF PROIECT
2 RTE
3. RESPONSABIL AQ-CQ
4. CONSULTANT
5. SEF SANTIER
6. SEF PUNCT LUCRU
7. RESP. TOPO

CUPRINS

Nr.
DENUMIRE Pagina
crt
1 SCOP 4
36 | P a g e
2 DOMENIU DE APLICARE 4
3 DEFINITII 4
4 DOCUMENTE DE REFERINTA 4
5 PROCEDURA, RESPONSABILITATI, INREGISTRARI 5

37 | P a g e
1.SCOP

Stabilirea metodelor de lucru, succesiunii operatiilor, mijloacelor tehnice necesare pentru executarea
fundatiilor din balast la drumuri, verificarile ce trebuie efectuate inainte, in timpul si dupa executie

2.DOMENIUL DE APLICARE

2.1 Procedura se aplica la executia fundatiilor din balast la drumuri, perntru lucrarile executate

3.DEFINITII

3.1Conform SMI
3.2.Termeni specifici utilizati:
- Axa drumului - locul geometric, format din linii drepte si curbe, al punctelor egal distantate
de marginile partii carosabile, fara a se considera supralargirea in curbe.
- Banda de circulatie - subdiviziune longitudinala a partii carosabile, materializata sau nu prin
marcaje rutiere, necesara pentru circulatia unui singur sir de vehicule.
- Balast - agregat natural de balastiera, constituit dintr-un amestec de pietris si nisip cu
granulozitatea 0 – 71 mm.
- Capacitate portanta a drumului - caracteristica de baza a complexului rutier de a prelua
incarcarile din trafic, in conditii climatice date, la limita deformatiilor admisibile.
- Cilindrare - operatie de compactare cu ajutorul compactoarelor cu rulouri netede.
- Compactare - operatie de indesare a pamintului sau a materialului din straturile rutiere cu
mijloace mecanice, pentru reducerea volumului de goluri si respectiv cresterea densitatii
aparente.
- Compex rutier - ansamblu format din sistemul rutier si zona activa a terasamentelor.
- Corpul drumului - totalitatea elementelor constructive ale drumului, in limitele amprizei la
rambleu si ale santurilor la debleu.
- Cota de executie - diferenta masurata pe verticala intre cota caii proiectate si cota terenului
natural in axa drumului.
- Declivitate - inclinarea liniei rosii a drumului (cota proiectului considerata in axa drumului)
fata de orizontala.
- Deflexiune - deformatie verticala elastica a complexului rutier sub actiunea incarcarii data de
un vehicul.
- Fundatia drumului - strat sau ansamblu de straturi din sistemul rutier care primeste,
transmite si repartizeaza patului drumului eforturile verticale provenite din trafic, astfel incit
acestea sa nu depaseasca portanta patului, in conditiile cele mai defavorabile care pot
surveni in perioada de perspectiva considerata la dimensionarea drumului.
- Grad de compactare - raportul procentual dintre densitatea aparenta efectiva a pamintului in
stare uscata sau a altui material care alcatuieste un strat rutier si densitatea aparenta maxima
obtinuta in conditii standard de laborator.
- Infracstructura drumului - lucrarile de terasamente si de arta care sustin suprastructura
drumului si transmit terenului incarcari din trafic.
- Latimea drumului - marimea platformei drumului in aliniament formata din latimea partii
carosabile si a acostamentelor.
- Patul drumului - suprafata amenajata a terasamentelor care constituie suportul structurii
rutiere.
- Platforma drumului - suprafata care cuprinde partea carosabila si acostamentele si dupa caz
trotuare, piste pentru ciclisti.
38 | P a g e
 - Sistem rutier - ansamblu de straturi asezate pe patul drumului care constituie structura de
rezistenta a drumului.
- Suprastructura drumului - parte din corpul drumului care cuprinde sistemul rutier si
amenejarea acostamentelor.
- Strat de fundatie - strat component al fundatiei drumului.
- Terasamente - totalitatea lucrarilor de pamint executate in scopul realizarii infracstructurii
drumului.
- Zona de siguranta - fisie de teren situata de o parte si alta a amprizei drumului, destinata
semnalizarii rutiere, plantatiilor, altor scopuri in exploatarea drumului.

4.DOCUMENTE DE REFERINTA

4.1. Specificatii tehnice „Fundatie din balast” la proiect

4.2. STAS 6400 – 1984 „Lucrari de drumuri – Strat de baza si de fundatie – Conditii tehnice generale de
calitate”.
4.3.Fisa tehnologica „Fundatie din balast”.

5.PROCEDURA, RESPONSABILITATI, INREGISTRARI

Nr.cr Respon-
Procedura Inregis-trari
t. sabilitati
1. Lucrari pregatitoare

Necesar dispozitive / echipamente,Necesar materiale / produse,

 Asigurarea resurselor necesare:
- utilaje pentru executia lucrarilor: buldozer, autobasculante,
incarcator frontal, cisterna pentru apa, vibrator, cisterna pentru
motorina, unelte;
Sef Sector

- personal calificat si instruit.

1.1
 Asigurarea documentatiei de lucru necesare:
- proiectul de executie (profile longitudinale si transversale, detalii de
executie, spcificatii tehnice),
- procedura de lucru, PCCVI si formulare pentru inregistrari.

Verificarea balastului utilizat prin executarea de incercari la frecventa Labora-

1.2
specificata in anexa 1 la prezenta procedura. tor
Inaintarea spre aprobare a rezultatelor incercarilor pe balast la Labora-
1.3 Receptia lucrarii
consultanta pentru aprobarea surselor de balast. tor

39 | P a g e
Nr.cr Respon-
Procedura Inregis-trari
t. sabilitati

rezultatelor pe tronsonul
Referat de prezentare a

experimental
Sef punct
Stabilirea conditiilor de lucru pe un tronson experimental de minim 30 m
lucru, RTE,
1.4 lungime si 3,4 m latime (mod asternere si grosime strat asternere,
CQ, Labo-
numar treceri/utila compactare).
rator

Consult
1.5 Receptionarea stratului de forma. idem
Antrepr
Executarea fundatiilor pentru drenurile de acostament, drenurile
Sef punct
1.6 longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordul acestora la -
lucru
stratul de fundatie
2. Executia fundatiilor din balast
Pe stratul de forma receptionat se asterne, se niveleaza si se
2.1 compacteaza balastul in 2 straturi. Nivelarea se face la sablon, cu -
respectarea latimii si pantelor din proiect.
In situatia in care balastul are umiditatea mai mica decit umiditatea
2.2 optima, se stropeste uniform cu apa, evitindu-se supraumezirile locale, -
inainte de compactare.

Sef punct lucru

Completarea si compactarea acostamentelor odata cu straturile de
2.3 fundatie, astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de -
acostamente, asigurindu-se si masurile de evacuare a apelor.
Corectarea si recilindrarea denivelarilor care se produc in timpul
2.4 -
compactarii straturilor de fundatie sau ramin dupa compactare.
Compactarea se realizeaza pina la obtinerea gradului de compactare
2.5 de 100 % Proctor modificat in cel putin 95 % din punctele masurate si -
minim 98 % pentru maxim 5 % din rezultate.
Pe timp friguros se interzice folosirea balastului inghetat sau asternerea
2.6 -
balastului pe patul acoperit cu zapada sau pojghita de gheata.
3. Verificarea fundatiei din balast
Verificarea cotelor, a grosimii (la fiecare 200), a latimii (in dreptul Proces verbal
de trasare a
TOPO
fiecarui profil transversal) si a pantei (din 25 in 25 m), a denivelarilor (cu
lucrari
3.1 Consult.
lata de 3 m astfel: in profil longitudinal, in axul fiecarei benzi de
Antrepr.
circulatie; in profil transversal, in dreptul fiecarui profil din proiect).
Tolerante admisibile:
 abateri limita la grosime:  20 mm,
 abateri limita la latime:  5 cm,
3.2 - -
 abaterile limita pentru panta transversala:  0,4 %,
 denivelarile in profil longitudinal:  2 cm,
 denivelarile in profil transversal:  1 cm.
Emiterea unei comenzi catre laborator pentru determinarea capacitatii
Sef punct Comanda pt.
3.3 portante si a gradului de compactare, conform precizarilor din anexa 2
lucru incercari,
la prezenta procedura.
3.4 Verificarea capacitatii portante si a gradului de compactare. laborator Buletine analiza
40 | P a g e
Nr.cr Respon-
Procedura Inregis-trari
t. sabilitati

Receptia lucrarii
Receptionarea stratului de fundatie din balast, pe tronsoane de lungimi Consult
3.5
stabilite cu acordul Consultantei. Antrepr

Nota: Toate formularele specificate in coloana a patra se gasesc in volumele cu formularele in vigoare
(lista si macheta formularelor).

OBSERVATIE: Controlul executiei fundatiei din balast se realizeaza in conformitate cu prevederile

PCCVI.

ANEXA 1 - Verificarea balastului utilizat la realizarea

fundatiilor si conditiile tehnice impuse

Metoda de
Caracteristici tehnice Conditii impuse verificare conform Frecventa incercarilor
STAS
Continutul de fractiuni sub
maxim 3 % 1913/5 – 85
0,02 mm
Continutul de fractiuni
15 – 70 % 4606 – 80
0 – 7,1 mm
Continutul de fractiuni 31 – O proba la 250 mc balast
> 30 % 4606 – 80
71 mm aprovizionat
Granulozitatea continua 4606 – 80
Coeficientul de
minim 15 % SR EN ISO 14688/2
neuniformitate
Echivalentul de nisip minim 30 SR EN 933/8
Uzura Los Angeles maxim 50 % SR EN 1907/2 O proba la 5000 tone
O proba pe zi inainte de asternerea
Umiditatea - 1913/1 – 82
materialului
Caracteristicile de
compactare prin incercarea - 1913/13 - 87 La schimbarea sursei de balast
Proctor modificat

ANEXA 2 - Verificari de laborator dupa compactare

Metoda de verificare
Caracteristici tehnice Conditii impuse Frecventa incercarilor
conform STAS
Pe fiecare banda, din
Capacitatea portanta Conform CS CD 31
20 in 20 m
3 probe / 2000 m2 de
100 % cu maxim 5 %
Gradul de compactare 1913/15 - 75 strat (dreapta ax, pe ax,
valori intre 98–100 %
stinga ax, in diagonala)

41 | P a g e
 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

PIATRA SPARTA

COD PTE 05
“Lucrari de repunere provizorie in circulatie Drum Forestier Rica“

LISTA DE DIFUZARE

DESTINATAR
Nr.crt Funcţia Nume,prenume Semnătura
1. SEF PROIECT
2 RTE

42 | P a g e
 3. RESPONSABIL AQ-CQ
4. CONSULTANT
5. SEF SANTIER
6. SEF PUNCT LUCRU
7. RESP. TOPO

CUPRINS

Nr.
DENUMIRE Pagina
crt
1 SCOP 4
2 DOMENIU DE APLICARE 4
3 DEFINITII 4
4 DOCUMENTE DE REFERINTA 4
5 RESPONSABILITATI 5
6 PROCEDURA 5
7 RAPOARTE SI INREGISTRARI 7

43 | P a g e
1.SCOP

1.1. Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, sculelor, utilajelor si materialelor
necesare executarii stratului de fundatie din piatra sparta.

2.DOMENIUL DE APLICARE

2.2 . Procedura se aplica la executia stratului de fundatie din piatra sparta si la lucrarile de drumuri
executate in cadrul contractului .

3.DEFINITII

3.1Conform SMI
3.2.Termeni specifici utilizati:
 Ampriza - fisie de teren ocupata de elementele constructive ale drumului in sectiune
transversala, masurata in proiectie orizontala;
 Axa drumului - locul geometric, format din linii drepte si curbe, al punctelor egal
distantate de marginile partii carosabile, fara a se considera supralargirea in curbe.
 Banda de circulatie- subdiviziune longitudinala a partii carosabile, materializata sau nu
prin marcaje rutiere, necesara pentru circulatia unui singur sir de vehicule.
 Capacitate portanta a drumului - caracteristica de baza a complexului rutier de a prelua
incarcarile din trafic, in conditii climatice date, la limita deformatiilor admisibile.
 Cilindrare- operatie de compactare cu ajutorul compactoarelor cu rulouri netede.
 Compactare- operatie de indesare a pamntului sau a materialului din straturile rutiere
cu mijloace mecanice, pentru reducerea volumului de goluri si respectiv cresterea
densitatii aparente.
 Complex rutier- ansamblu format din sistemul rutier si zona activa a terasamentelor.
 Consolidarea patului drumului - actiune de imbunatatire a capacitatii portante a
teresamentelor la nivelul patului drumului.
 Corpul drumului - totalitatea elementelor constructive ale drumului, in limitele amprizei
la rambleu si ale santurilor la debleu.
 Cota de executie - diferenta masurata pe verticala intre cota caii proiectate si cota
terenului natural in axa drumului.
 Debleu- sapatura avind forme regulate, executata pentru realizarea platformei
drumului, sub nivelul terenului natural.
 Decapare - operatie de taiere sau sapare a unui strat de la suprafata terenului natural
sau din corpul drumului.
 Declivitate - inclinarea liniei rosii a drumului (cota proiectului considerata in axa
drumului) fata de orizontala.
 Deflexiune - deformatie verticala elastica a complexului rutier sub actiunea incarcarii
data de un vehicul.
 Drenajul drumului - sistem pentru captarea, colectarea si evacuarea apelor de infiltratie
in scopul asanarii corpului drumului.

44 | P a g e
  Grad de compactare - raportul procentual dintre densitatea aparenta efectiva a
pamintului in stare uscata sau a altui material care alcatuieste un strat rutier si
densitatea aparenta maxima obtinuta in conditii standard de laborator.
 Groapa de imprumut - sapatura de forma regulata, executata in afara amprizei drumului
in vederea obtinerii pamintului necesar executiei terasamentelor in umpluturi.
 Infrastructura drumului - lucrarile de terasamente si de arta care sustin suprastructura
drumului si transmit terenului incarcari din trafic.
 Latimea drumului - marimea platformei drumului in aliniament formata din latimea partii
carosabile si a acostamentelor.
 Patul drumului -suprafata amenajata a terasamentelor care constituie suportul structurii
rutiere.
 Platforma drumului - suprafata care cuprinde partea carosabila si acostamentele si
dupa caz trotuare, piste pentru ciclisti.
 Rambleu - umplutura compactata de pamint sau de materiale locale, avind forme
regulate, destinate sa sustina suprastructura drumului.
 Sistem rutier - ansamblu de straturi asezate pe patul drumului care constituie structura
de rezistenta a drumului.
 Stabilizare - tratarea mecanica sau cu lianti a pamintului sau a agregatelor naturale
utilizate in straturile rutiere in scopul maririi capacitatii portante si a rezistentei in timp a
acestora.
 Strat de forma - strat superior al terasamentelor, amenajat pentru uniformizarea si
sporirea capacitatii portante la nivelul patului drumului.
 Suprastructura drumului - parte din corpul drumului care cuprinde sistemul rutier si
amenejarea acostamentelor.
 Terasamente - totalitatea lucrarilor de pamint executate in scopul realizarii
infracstructurii drumului.
 Zona activa a terasamentelor - adincimea pana la care se mai resimte influenta
incarcarilor provenite din trafic.
 Zona de siguranta - fisie de teren situata de o parte si alta a amprizei drumului,
destinata semnalizarii rutiere, plantatiilor, altor scopuri in exploatarea drumului.

4.DOCUMENTE DE REFERINTA

 Standarde si normative in vigoare;

 Specificatii tehnice „Strat de piatra sparta si piatra sparta amestec optimal” la proiect
 CD 31-2002 Instructiuni tehnice departamentale pentru determinarea deformabilitatii
drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu parghie;

5.RESPONSABILITATI

5.1.Sef santier
 Raspunde de aplicarea intocmai a prezentei proceduri, a documentatiei de executie si a
inregistrarilor de calitate.
 Asigurarea resurselor necesare executiei lucrarilor de terasamente
- Utilaje;
- Personal calificat si instruit;
 Asigurarea documentatiei de lucru necesare:
- Proiectul de executie;
45 | P a g e
 - Procedura de lucru, PCCVI si formulare pentru inregistrari.

5.2. Responsabilul Tehnic cu Executia -RTE

 Avizarea fiselor tehnologice de executie dupa caz;

 Verifica daca executia lucrarilor respecta cerintele de calitate precizate in documentatia de
executie;
 Verifica existenta inregistrarilor care atesta calitatea executiei lucrarilor si care trebuiesc
predate beneficiarului pentru intocmirea cartii tehnice a lucrarilor;
 Participa la autorizarea continuarii lucrarilor in faze determinante si semneaza procesul verbal.

5.3 Laborator

Personalul de laborator raspunde de :

 Prelevarea probelor de laborator din materialul utilizat la executia stratului de fundatie
din piatra sparta si piatra sparta amestec optimal;
 Executarea incercarilor de laborator pentru stabilirea calitatii materialului.
Executarea incercarilor de laborator la frecventele impuse pentru materialul din stratul de
fundatie;

5.5 Responsabil TOPO

Raspunde de :
 Pichetajul lucrarilor;
 Verificarea cotei si geometriei stratului de forma;

5.6 Seful de punct de lucru

Raspunde de :
 Pregatirea zonei de lucru in vederea executiei stratului de fundatie :
 receptionarea lucrarilor de terasamente;
 organizarea modului de depozitare si transport a pietrei sparte la locul de
punere in opera;
 verificarea utilajului care realizeaza stratul de fundatie;
 executarea unui tronson experimental pentru stabilirea conditiilor de lucru si de
compactare;.
 Emitere comanda catre laborator pentru prelevare probe in vederea verificarii capacitatii
portante si a gradului de compactare la stratul de fundatie;
 Executia conform prevederilor proiectului a santurilor si rigolelor pentru colectarea si evacuarea
apelor pluviale sau de infiltaratii.

6.PROCEDURA

6.1 LUCRARI PREGATITOARE

6.1.1 Asigurarea resurselor necesare;

- utilaje pentru executia lucrarilor: buldozer, excavator, autobasculante, autogreder, incarcator
frontal, cisterna pentru apa, vibrator lis si pe pneuri, placi compactoare, cisterna pentru
motorina, unelte;

46 | P a g e
 - personal calificat si instruit.
6.1.2 Asigurarea documentatiei de lucru necesare;
- proiectul de executie (profile longitudinale si transversale, detalii de executie, specificatii
tehnice),
- procedura de lucru, PCCVI si formulare pentru inregistrari.

6.2. EXECUTIA STRATULUI DE FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA

6.2.1. Lucrari pregatitoare

 receptionarea stratului de forma,
 verificarea materialelor utilizate la executia stratului,
 stabilirea umiditatii optime de compactare a stratului de fundatie,
 organizarea modului de depozitare si transport a pietrei sparte la locul de punere in opera,
 verificarea utilajului care realizeaza executia stratului de fundatie,
 executarea unui tronson experimental pentru stabilirea conditiilor de lucru si de compactare.
Transportul materialelor se efectueaza cu autobasculante.
Descarcarea materialelor va fi dirijata astfel incat sa fie repartizate uniform in concordanta cu
grosimea stratului.

6.2.2. Asternerea stratului de piatra sparta

Dupa realizarea stratului de forma si receptionarea acestuia se trece la executia stratului de

fundatiei din piatra sparta / piatra sparta amestec optimal. In scopul infratirii mai bune intre straturi
si/sau indepartarii (eventualei) infoieri de suprafata a stratului de forma din balast, inaintea asternerii
pietrei sparte se executa o usoara umectare a balastului si daca este necesar o usoara compactare.
Materialul granular transportat cu autobasculante se asterne pe suprafata stratului de forma .
Asternerea se face fie prin basculare de pe drumul existent, fie prin basculare pe capatul
tronsonului si impingere peste stratul de forma, fie prin asternere cu repartizatorul vibro-finisor.
Se adauga apa necesara pana la umiditatea optima, prin stropire cu autocisterna.
Se niveleaza la profil.

6.2.3. Compactarea
Compactarea se va executa cu un cilindru compactor vibrator, dimensionarea atelierului de
compactare facandu-se conform tronsonului experimental. Compactarea se va executa incepand din
punctul cel mai de jos al pantei longitudinale si dinspre margine spre axul drumului in sens transversal.
Trecerile utilajului de compactare se suprapun peste cele anterioare cu 1/3 din Iatimea
utilajului.
Panta transversala va fi de 2,5% in aliniament sau cea prescrisa pentru suprastructura in
proiect in curbe cu suprainaltari.

6.2.4. Verificarea elementelor geometrice

Verificarea elementelor geometrice ale stratului se face pentru a retusa eventualele abateri de la
elementele impuse de proiect. Tolerantele admisibile in realizarea acestor elemente sunt prezentate
mai jos:

Ce verific Tolerante
Denivelari sub lata de 3 m……………….+/- 10mm
Cote………………………………………...........+/- 10mm
47 | P a g e
Latimi………………………………………………..+/-20mm
Pante transversale…………………………....+/- 0.4%
Grosime strat………………………………….…-10mmm +20mm

6.2.5. Verificarea calitatii materialului pus in opera

In vederea receptionarii fundatiei de piatra sparta si piatra sparta amestec optimal realizata,
se impune verificarea calitativa a materialului si a stratului realizat.
Aceste verificari se fac in conformitate cu determinarile din PCCVI .
Compactarea fundatiei din piatra sparta si piatra sparta amestec optimal se considera
corespunzatoare daca se obtine un grad de compactare de 100% din valoarea densitatii Proctor
modificat (PM) in minimum 95% din punctele masurate, restul trebuind sa fie peste 98%(PM).
Capacitatea portanta la patul drumului se va verifica cu parghia Benkelman, iar deformatia elastica
sub incarcarea standard de 115KN trebuie sa aiba valori sub 250 sutimi de mm.

6.2.6. Receptionarea fundatiei de piatra sparta si trecerea la etapa urmatoare

In urma obtinerii unor rezultate corespunzatoare privind testele si verificarile conform PCCVI, se
emit buletine de analiza care sa ateste atingerea exigentelor contractului, si se incheie un Proces
Verbal de Receptie Calitativa si Proces Verbal de Faza Determinanta.

7. RAPOARTE SI INREGISTRARI

7.1. Inregistrari de laborator (privind calitatea materialului folosit);

7.2. Bonuri de transport;
7.3. Procese verbale de trasare a lucrarilor;
7.4. Procese verbale de lucrari ascunse;

48 | P a g e
 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

COFRAREA ELEMENTELOR DIN

BETON

COD PTE 09

“Lucrari de repunere provizorie in circulatie Drum Forestier Rica“

LISTA DE DIFUZARE

DESTINATAR
Nr.crt. Funcţia Nume, prenume Semnătura
1. SEF PROIECT
2 RTE
3. RESPONSABIL AQ-CQ
4. CONSULTANT
5. SEF SANTIER
6. SEF PUNCT LUCRU
7. RESP. TOPO

49 | P a g e
 CUPRINS

Nr.
DENUMIRE Pagina
crt
1 SCOP 4
2 DOMENIU DE APLICARE 4
3 DEFINITII 4
4 DOCUMENTE DE REFERINTA 4
5 RESPONSABILITATI 4
6 PROCEDURA 5
7 RAPOARTE SI INREGISTRARI 7

1. SCOP
Stabilirea metodelor de lucru, succesiunii operatiilor, mijloacelor tehnice necesare pentru
cofrarea si decofrarea structurilor din beton si beton armat si verificarile ce trebuie efectuate inainte, in
timpul si dupa executie.

2. DOMENIUL DE APLICARE
50 | P a g e
Procedura se aplica la cofrarea/decofrarea structurilor din beton si beton armat executate

3.DEFINITII

Conform SMI
 Cofrajele – sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate
in lucrare, dau betonului forma proiectata. In termenul de cofraj se includ atat cofrajele propriu -
zise cat si dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, tevile, tirantii, distantierii care contribuie
la asigurarea formei dorite.

4.DOCUMENTE DE REFERINTA

 LEGEA 10/1995- Legea Calitatii In Constructii

 Proiect de executie incluzand toate detaliile tehnice.
 Caiet de sarcini pentru executarea lucrarilor obiectivului.
 Standarde si norme tehnice in vigoare in Romania.

5.RESPONSABILITATI

5.1 Seful de santier

Seful de santier raspunde de :

 aplicarea intocmai a proiectului de executie;

5.2 Seful de punct de lucru

Seful de punct de lucru are urmatoarele responsabilitati :

 controleaza lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri;

 Verifica pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor in cursul executiei;

 Asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;

 Incheirea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.

5.3 Responsabilul CQ

51 | P a g e
  Urmareste aplicarea intocmai a proiectului de executie, a prezentei proceduri iar la receptie, de
consemnarea constatarilor in “Registrul de procese verbale, pentru verificarea calitatii lucrarilor
ce devin ascunse”

5.4 Responsabilul tehnic cu executia

 Avizeaza procedura de realizare a lucrarilor, planurile de verificare a executiei, precum si

programele de realizare a lucrarilor si preda documentatia de executie sefului punctului de
lucru.

5.5 Responsabil TOPO

 Trasarea pozitiei cofrajelor

6.PROCEDURA

6.1. Lucrari pregatitoare.

Asigurarea resurselor necesare:

- elementele cofrajelor si materiale pentru legare/fixare si sustineri, unelte, agent de decofrare,
- personal calificat, instruit si suficient.

Asigurarea documentatiei de lucru necesare:

- proiectul elementului ce urmeaza a fi betonat cu detaliile de executie a cofrajelor, cu pozitionarea
eventualelor ferestre de curatire sau betonare, proiecte tehnologice cand este cazul, procedura de
lucru, PCCVI si formulare pentru inregistrari
- Curatarea si pregatirea suprafetelor care vor veni in contact cu betonul.
- Transportul, depozitarea si manipularea cofrajelor in apropierea zonei de lucru, astfel incat sa se
evite deformarea si degradarea lor. Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau
depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraj.

- Verificarea preliminara a lucrarilor pregatitoare a elementelor si subansamblurilor de cofraj si

sustineri.

6.2.Montarea cofrajelor

- Montarea cofrajelor cuprinde urmatoarele operatii:

- trasarea pozitiei cofrajelor,

52 | P a g e
 - asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor,

- verificarea si corectarea pozitiei panourilor,

 Incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.

 Cofrajele vor fi dispuse astfel incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii, cat si realizarea
unei compactari corespunzatoare a betonului.

 Ordinea de montare si de demontare a cofrajelor trebuie stabilita astfel incat sa nu produca

degradarea elementelor de beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor.

 Imbinarile dintre panourile cofrajului trebuie sa fie etanse. Cofrajul trebuie executat si finisat astfel
incat sa nu existe pierderi de parti fine sau sa produca pete pe suprafata betonului.

 Distantierii cofrajului lasati in beton nu trebuie sa afecteze durabilitatea sau aspectul betonului.
Distantierii nu trebuie sa introduca incarcari suplimentare asupra structurii sau sa reactioneze cu
componentii betonului sau cu armatura.

 Acoperirea suprafetei interioare a cofrajelor, care trebuie sa fie curate, cu un strat uniform de agent
de decoftare. Acesta nu trebuie sa influenteze calitatea sau aspectul betonului.

6.3. Asamblarea si montarea cofrajelor

Daca nu se specifica altfel in proiect:

 se traseaza fata de axele peretelui marcate cu sirma, conturul si deci pozitia panoului de cofraj,

 se prind in betonul fazei anterioare, de o parte si de alta a conturului peretelui, doua siruri de
scinduri de trasare, pe care se monteaza apoi panourile de cofraj din rindul interior; distanta dintre
scindurile de trasare este egala cu grosimea peretelui, iar panourile se aseaza cu fata exact la
muchia interioara a scindurilor;

 se monteaza primul rind de panouri de cofraj, cu latura mai mare pe verticala, fixarea la pozitie fiind
asigurata cu spraituri provizorii,

 solidarizarea panourilor se face cu clesti orizontali dispusi in lungul peretelui, confectionati din rigle
din lemn sau profile metalice; clestii sunt asezati de o parte si de alta a peretelui, fata in fata, la
distante (pe verticala) de 0,7…1 m,

rigidizarea in ansamblu a cofrajului la pozitia verticala se realizeaza cu distantieri si ancore din sirma,
asezati in dreptul clestilor sau cu tiranti filetati cu buloane si piulite tronconice care indeplinesc si rol de
distantieri.

 In cazul peretilor mai inalti de 2,5…3 m, cind se aseaza 2 sau mai multe rinduri de panouri pe
verticala, sustinerea si rigidizarea la pozitie a panourilor de cofraj se realizeaza cu grinzi cu zabrele
ferme, dispuse in planuri verticale, perpendiculare pe fata peretelui. Executia acestui tip de
sustinere se face pe baza proiectului tehnologic de executie.
53 | P a g e
 La baza peretilor se vor prevedea ferestre pentru verificarea curateniei, care se vor inchide inaintea
inceperii betonarii.

In cazul stalpilor se traseaza axele cu ajutorul sirmei a carei pozitie se marcheaza pe suprafata
betonului din faza anterioara, cu vopsea sau creion de dulgher.
Dupa ce s-a corectat pozitia mustatilor din otel beton, conform proiect, se fixeaza ramele de montaj de
la baza stilpilor in asa fel incat axele ramelor marcate la executia lor sa coincida cu axele stilpilor
marcate cu vopsea sau creion. Se verifica orizontalitatea ramei cu bolobocul, dupa care se impaneaza
si fixeaza la pozitia perfect orizontala.
Se trece la montarea panourilor de cofraj ale stilpilor, pozitionate in interiorul ramelor de montaj, de la
baza acestora. In cazul in care armatura nu este grea si cvomplicata, doua sau trei din laturile stilpilor
se pot completa cu panouri prinse provizoriu cu sipci si proptele pentru a le tine la pozitie verticala.
Dupa completarea armaturii se verifica verticalitatea cofrajului

6.4. Cofraje metalice

Cofrajele metalice si sustinerile se executa pe baza proiectelor tehnologice care trebuie sa contina si
instructiunile de asamblare, montare si demontare.

6.5. Receptia cofrarii

Verificarea pozitionarii cofrajelor .

Inainte de turnarea betoanelor se receptioneaza cofrarea.

6.6. Decofrarea

 Operatia de decofrarea va fi supravegheata direct de catre Seful punctului de lucru. In cazul in

care se constata defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot afecta stabilitatea
constructiei decofrate, se va sista demontarea elementelor de sustinere pana la aplicarea
masurilor de remediere sau consolidare.

 Sustinerea cofrajelor se va desface incepand cu zona centrala a deschiderii elementelor si

continuand simetric catre margini (reazeme). Slabirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri) se
va face treptat, fara socuri.

 Decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementul
care se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului sau
sustinerilor.

 Pentru decofrarea elementelor cu deschideri mai mari de 12 m precum si pentru descintrarea

esafodajelor care sustin cintrele boltilor, arcelor, placilor subtiri, etc, se vor face specificatiile
necesare in proiecte.
54 | P a g e
  In termen de 24 ore de la decofrarea oricarei parti de constructie, se va proceda la receptia
dupa decofrare a betonului turnat, care consta in examinarea amanuntita a tuturor elementelor
de rezistenta ale structurii. Este interzisa efectuarea de remedieri inainte de aceasta receptie.

 In privinta aspectului elementelor din beton si beton armat, se admit urmatoarele defecte:

 defecte de suprafata (pori, segregari, denivelari) avind adincimea de maxim 1 cm si suprafata

de maxim 400 cm2, totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la maxim 10 % din suprafata
fetei elementului pe care sunt situate,

 defectele care se incadreaza in limitele admisibile si care pot sa nu se inscrie in procesul verbal
de receptie, dar vor fi in mod obligatoriu remediate pana la receptia lucrarii.

 defectele care depasesc limitele de mai sus se inscriu in procesul verbal de receptie si vor fi
remediate conform solutiilor stabilite de proiectant si/sau expert, dupa caz.

6.7. Pregatirea cofrajelor pentru un nou ciclu.

Numarul de folosiri ale panourilor de cofraj depinde de conceptia lor, de calitatea executiei si de
modul de exploatare, si determina consumul de material lemons si costul pe unitatea de suprafata
cofrata.

 Dupa decofrare, toate panourile de cofraj, sustinerile, esafodajele, se vor depozita si stivui in
vederea refolosirii lor.

 Toate golurile sau gaurile din panourile de cofraj rezultate in procesul tehnologic de la cuie,
buloane, tiranti, vor fi umplute, matate, reparate in vederea refolosirii lor.

 Panourile de cofraj si elementele de sustinere deformate vor fi remediate pentru a se incadra in

tolerantele admisibile.

 Dupa reconditionare panourile de cofraj si elementele de sustinere se vor depozita corespunzator.

7. RAPOARTE SI INREGISTRARI

7.1 Proces verbal de receptie calitativa pe faze de lucrari.

55 | P a g e
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

FASONARE SI MONTARE ARMATURI

56 | P a g e
 COD PTE 10

“Lucrari de repunere provizorie in circulatie Drum Forestier Rica“

LISTA DE DIFUZARE

DESTINATAR
Nr.crt. Funcţia Nume,prenume Semnătura
1. SEF PROIECT
2 RTE
3. RESPONSABIL AQ-CQ
4. CONSULTANT
5. SEF SANTIER
6. SEF PUNCT LUCRU
7. RESP. TOPO

CUPRINS

Nr. DENUMIRE Pagina

57 | P a g e
 crt
1 SCOP 4
2 DOMENIU DE APLICARE 4
3 DEFINITII 4
4 DOCUMENTE DE REFERINTA 4
5 RESPONSABILITATI 4
6 PROCEDURA 5
7 RAPOARTE SI INREGISTRARI 7

1.SCOP
Procedura are ca scop precizarea actiunilor, operatiilor tehnologice, sculelor, utilajelor si
materialelor care sunt necesare pentru executarea armaturilor din otel beton si verificarile ce trebuie
efectuate inainte, in timpul si dupa executie.

2.DOMENIUL DE APLICARE

Prezenta procedura se aplica in cadrul , pentru lucrarile de fasonare si montare armaturi .

3.DEFINITII

Conform SMI

4.DOCUMENTE DE REFERINTA

o LEGEA 10/1995- Legea Calitatii In Constructii

o Proiect de executie incluzand toate detaliile tehnice.
o Caiet de sarcini pentru executarea lucrarilor obiectivului.
o Standarde si norme tehnice in vigoare in Romania.

5.RESPONSABILITATI

5.1 Seful de santier

Seful de santier raspunde de :

5.1.1 Aplicarea intocmai a documentatiei de executie si a prezentei proceduri si de intocmirea

inregistrarilor de calitate la lucrarile efectuate.

5.2 Seful de punct de lucru

Seful de punct de lucrau raspunde de :

5.2.2 Completarea si emiterea comenzii de fasonare otel beton, conform planului de executie.

58 | P a g e
5.2.2 Verifica conformitatea formularului de identificare a otelului beton fasonat cu marfa primita
(semnind aceasta inregistrare) si ia masura de pastrarea legaturilor de otel fasonat, pana la
punerea in opera.
Dupa montarea armaturii in lucrare, seful de punct de lucru va convoca dirigintele de santier
si dupa caz, proiectantul, pentru efectuarea receptiei acestei faze.

5.3 Responsabil CQ

5.3.1 Verifica respectarea prescriptiilor din procedura si a proiectului de executie, precum si intocmirea
corecta a inregistrarilor de calitate.

5.4 Responsabil tehnic cu executia

5.4.1 Responsabilul tehnic cu executia atestat avizeaza procedura de realizare a lucrarilor, planurile
de verificare a executiei, precum si programele de realizare a lucrarilor si preda documentatia
de executie sefului punctului de lucru.

5.5 Seful atelierului de fasonare

5.5.1 Seful atelierului de fasonare completeaza formularul de identificare a otelului beton fasonat
precum si etichetele de identificare care se aplica legaturilor de otel fasonat

6.PROCEDURA

6.1. Lucrari pregatitoare.

 Aprovizionarea cu otel beton si verificarea existentei declaratiilor de conformitate pentru

otelul aprovizionat precum si a incercarilor de laborator impuse a se efectua la aprovizionare.
 Etichetarea barelor pe loturi, pentru a se putea realiza trasabilitatea.
 Nu se ridica otelul beton din depozit fara eticheta de identificare a lotului de fabricatie si a
declaratiei de conformitate

6.1.1 Pregatirea barelor pentru fasonare.

 Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta
eventualele impuritati de pe suprafata barelor si rugina, in special in zonele in care barele
urmeaza a fi inadite prin sudura. Dupa indepartarea ruginii, reducerea sectiunilor barelor nu
trebuie sa depaseasca abaterile prevazute in standardul de produs.
 Otelul livrat in colaci sau barele indoite trebuie sa fie indreptate inainte de a se proceda la taiere
si fasonare, fara a se deteriora profilul. La intinderea cu troliul, alungirea maxima nu va depasi
1mm/m.
 Trasarea pozitiei barelor de armaturi si a cotelor de nivel la cofraj.

6.2.Fasonarea armaturilor

6.2.1 Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta

conformitate cu prevederile proiectului.
6.2.2 Fasonarea barelor pe platforma de fasonare se realizeaza folosind dispozitivele si instalatiile
functie de lungimea si diametrul barelor.
59 | P a g e
6.2.3 Se interzice fasonarea la tempetaturi sub -100C. Armatura trebuie taiata, indoita si
manipulata astfel incit sa se evite deteriorarea mecanica sau contactul cu substante care pot
afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de coroziune.
6.2.4 Armaturile vor fi sau nu prevazute la capete cu cirlige, conform prevederilor din proiect. Formele
de cirlige utilizate sunt:
- cu indoire la 1800 pentru barele din OB 37,
- cu indoire la 900 pentru barele din PC 52 (60),
- pentru etrieri si agrafe ancorarea se realizeaza prin cirlige indoite la 135 0 sau 1800 in
cazul etrierilor din OB 37 si numai la 135 0 in cazul celor din PC 50 sau PC 60.
6.2.5 Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu miscari lente, fara socuri. La masinile
de indoire cu doua viteze, nu se admite curbarea barelor din otel cu profil periodic la viteza
mare a masinii.
6.2.6 Se interzice indoirea barelor la cald, cu flacara oxiacetilenica sau electrica, cu exceptia barelor
profilate cu diametrul mai mare de 25 mm.
6.2.7 In situatia in care la indoire apar fisuri sau rupturi, se anunta operativ responsabilul CQ.
6.2.8 Depozitarea barelor fasonate si etichetarea lor se face pe marci si comenzi.

6.3. Transport manipulare si depozitare

6.3.1 Transportarea barelor pe platforma adiacenta punctului de betonare se face cu mijloace de

transport adecvate functie de lungimea barelor.
6.3.2 Incarcarea si descarcarea barelor se face cu macaraua.
6.3.3 Depozitarea barelor in zona platformei de lucru se face astfel incit sa se pastreze identificarea,
sa se evite murdarirea lor si sa se asigure usor accesul la ele.

6.4. Montare armaturi

6.4.1 Montarea armaturilor se va face cu respectarea prevederilor proiectului si se vor adopta masuri
pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si compactarii betonului prin:
 crearea la intervale de max. 3 m a unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara
care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul,
 crearea spatiilor necesare patrunderii vibratoarelor (min. 2,5 x  vibrator) la interval de maxim 5
ori grosimea elementului, uzual diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm.
In acest scop dupa caz:
 se va monta sau incheia partial armatura superioara, urmind a se completa inainte de ultima
etapa superioara,
 se va solicita, daca este cazul, reexaminarea dispozitiilor de armare prevazute in proiect.
6.4.2 La montarea armaturilor se iau masuri care sa asigure mentinerea acestora pe pozitia
prevazuta in proiect in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre). Daca proiectul nu da
detalii de sustinere a armaturii, se vor prevedea:
- cel putin 4 distantieri la fiecare m2 de placa sau perete,
- cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stilp, pentru  > 12 mm,
si cel putin 2 distantieri la fiecare metru pentru   10 mm,
- cel putin un distantier intre rindurile de armaturi la fiecare 2 ml de grinda in zona de
armatura pe 2 sau mai multe rinduri.
Distantierii pot fi confectionati din mortar de ciment in forma de prisme prevezute a fi legate de
armaturi sau pot fi confectionati din masa plastica.

60 | P a g e
6.4.3 Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor se vor folosi “ capre”
din otel beton sprijinite pe armatura inferioara sau pe distantieri si dispuse intre ele la distante
de maxim 1 m (1 buc./m2) in cimp, respectiv de 50 cm (4 buc./m 2) in zonele in consola.
6.4.4 Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura (in cazul otelurilor
sudabile, fara alterarea caracteristicilor initiale ale otelurilor) sau legaturi cu sirma de armatura
elementului sau vor fi fixate de cofraj, astfel incit sa se asigure pozitionarea lor conform
prevederilor proiectului si cu mentinerea pozitionarii lor in timpul turnarii betonului.
6.4.5 Alegerea sistemului de inadire se face conform prevederilor proiectului si anume: prin
suprapunere fara sudura sau prin sudura, mansoane metalo-termice sau mansoane prin
presare, functie de: tipul si diametru armaturii, felul solicitarii, zonele elementului. .
La suprapunerea fara sudura, la incrucisari, barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin
legaturi de sirma neagra sau prin sudura electrica prin pouncte (in cazul otelurilor sudabile, fara
alterarea caracteristicilor initiale ale armaturilor). Cand legarea se face cu sarma, se utilizeaza 2
fire de sirma de 1….1,5 mm diametru..
Se interzice sudarea pieselor inglobate in armatura sau sudarea barelor de armatura una de
alta, cu exceptia innadirilor sudate acolo unde este specificat in proiect
Inadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita: electrica prin
puncte, electrica cap la cap prin topire intermediara, manuala cu arc electric prin suprapunere
cu eclise, cap la cap in cochilie sau in semimanson de cupru.
Sudarea se face cu respectarea prevederilor instructiunilor de lucru, elaborate pentru fiecare tip
de sudura in parte.
6.4.6 La montarea armaturilor se va acorda o deosebita atentie asigurarii realizarii grosimii stratului
de acoperire cu beton. Aceasta se stabileste prin proiect.

7. RAPOARTE SI INREGISTRARI
7.1 Proces verbal de receptie calitativa a materialelor.
7.2 Eticheta pentru identificarea otelului beton.
7.3 Comanda de fasonare otel beton.
7.4 Eticheta pentru identificarea armaturii fasonate.
7.5 Proces verbal de receptie calitativa pe faze de lucrari.
7.6 Proces verbal de receptie calitativa pe faze determinante daca este specificat;

61 | P a g e
 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

EXECUTIA LUCRARILOR DE
PREPARARE SI TURNARE BETON

COD PTE 11

“Lucrari de repunere provizorie in circulatie Drum Forestier Rica“

LISTA DE DIFUZARE

DESTINATAR
Nr.crt. Funcţia Nume,prenume Semnătura
1. COORDONATOR PROIECT
2 RTE

62 | P a g e
 3. RESPONSABIL AQ-CQ
4. CONSULTANT
5. SEF SANTIER
6. SEF PUNCT LUCRU
7. RESP. TOPO

CUPRINS

Nr.
DENUMIRE Pagina
crt
1 SCOP 4
2 DOMENIU DE APLICARE 4
3 DEFINITII 4
4 DOCUMENTE DE REFERINTA 4
5 RESPONSABILITATI 4
6 PROCEDURA 5
7 RAPOARTE SI INREGISTRARI 12

63 | P a g e
1.SCOP

Procedura are ca scop precizarea actiunilor, operatiilor tehnologice, sculelor, utilajelor si materialelor care sunt
necesare la prepararea si transportul betonului in conformitate cu cerintele prescriptiilor de calitate prevazute

2.DOMENIUL DE APLICARE

Procedura va fi folosita la prepararea betoanelor de ciment cu o instalatie omologata de capacitate nominala

corespunzatoare volumului de betoane de ciment necesara la executia lucrarilor de constructii civile, industriale,
drumuri, poduri, etc.

Procedura se refera si la transportul betonului de ciment de la instalatia de preparare (statia de betoane) la

locul de punere in opera.

3.DEFINITII

Conform SMI

4.DOCUMENTE DE REFERINTA

o LEGEA 10/1995- Legea Calitatii In Constructii

o Proiect de executie incluzand toate detaliile tehnice.

o Caiet de sarcini pentru executarea lucrarilor obiectivului.

o Cartea tehnica a instalatiei de preparare a betoanelor de ciment si instructiunile de lucru

( de operare si de intretinere a statiei de betoane).

o Standarde si norme tehnice in vigoare in Romania.

 CP 012/1-2007 Cod de practica pentru producerea betonului

 C56/ 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente
construcţiilor

 C16/84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii

aferente

 C-149/1987 Instrucţiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele

de beton şi beton armat

5.RESPONSABILITATI

5.1. Seful statiei de betoane

Seful statiei de betoane raspunde de :

64 | P a g e
5.1.1 Aplicarea acestei proceduri, intocmirea documentelor pentru prepararea si transportul betonului ,
respectarea dozajului de preparare corespunzator fiecarei clase de beton si a altor documente de
calitate, precum si de tinere evidentei acestora.

5.2. Responsabilul CQ

5.2.1 Urmareste modul cum aceasta procedura si prevederile din proiect sunt respectate si verifica daca
inregistrarile de calitate sunt intocmite corespunzator.

5.3. Inginerul mecanic sef

5.3.1 Este responsabil pentru intretinerea instalatiilor de productie si a mijloacelor de transport si pentru
mentinerea lor in stare buna de functionare.

5.4. Seful de laborator

5.4.1 Este responsabil de efectuarea de teste si verificari in concordanta cu specificatiile, inainte cat si in
timpul executiei lucrarilor, precum si de intocmirea buletinelor de incercari pe formulare tipizate.

5.5. Seful coloanei auto

5.5.1 Este responsabil de asigurarea numarului si capacitatii mijloacelor de transport corespunzator productiei
planificate.

5.6. Responsabilul tehnic cu executia

5.6.1 Avizeaza procedura de realizare a lucrarilor, planurile de verificare a executiei, precum si programele de
realizare a lucrarilor si preda documentatia de executie sefului punctului de lucru.

6.PROCEDURA

6.1. Lucrari pregatitoare.

6.1.1 Punerea in functie a statiei de betoane se face numai dupa eliberarea “Certificatului de atestare” eliberat
de comisia de atestare a statiei in urma verificarii indeplinirii urmatoarelor conditii:
 existenta regulamentului de functionare a statiei;

 existenta depozitelor de agregate intermediare la statie amenajate si compartimentate corespunzator;

 existenta a minim 2 silozuri pentru depozitarea cimentului pe tipuri, avand capacitatea totala corelata
cu capacitatea de productie a statiei;

 existenta mijloacelor de dozare a materialelor componente care sa corespunda clasei de precizie din
documentatia tehnica;

 existenta utilajelor de preparare in buna stare de functionare;

 existenta instalatiilor de preparare si dozare a aditivilor daca este prevazuta utilizarea acestora.

 existenta dotarilor care sa asigure spalarea betonierelor si a mijloacelor de transport;

65 | P a g e
  existenta dotarilor care sa permita incalzirea apei si a agregatelor pentru prepararea betonului pe
timp friguros;

 asigurarea cu personal de deservire corespunzator CP 012/1-2007;

 existenta nomenclatorului claselor de betoane ce urmeaza a fi preparate la statie, aprobat de

conducerea unitatii;

 existenta unui laborator autorizat amenajat si dotat corespunzator cerintelor, precum si a

nomenclatorului incercarilor si operatiilor pe care acesta le executa.

6.1.2 Trimestrial subcomisia de atestare, verifica mentinerea conditiilor de la pct. 6.1.1. si vizeaza certificatul de
atestare.
6.1.3. Prepararea betoanelor de ciment incepe numai dupa:
 stabilirea sursei si verificarea caracteristicilor agregatelor si cimentului, prezentarea documentelor
de calitate si acceptarea de catre Consultanta a acestora;

 stabilirea de catre un laborator autorizat a dozajului cadru de preparare pentru fiecare clasa de
beton ce urmeaza a fi preparata si care trebuie acceptata de Consultanta;

 afisarea la statia de betoane a dozajului care trebuie sa cuprinda: numarul de ordine al dozajului,
clasa betonului, cantitatile de materiale care se introduc la fiecare sarja cumulat pentru agregate in
functie de ordinea de introducere.

 primirea de catre antreprenor de la Consultanta a avizului de acceptare (echipamente si instalatii)

pentru productia betoanelor de ciment si pentru transportul acestora.

6.2. Prepararea betonului de ciment

6.2.1. Dozarea materialelor

 La locul de dozare al betonului, trebuie sa fie disponibila o procedura documentata de dozare, care
sa dea instructiuni detaliate despre tipul si cantitatea materialelor componente.

 Tolerantele de dozare ale materialelor componente nu trebuie sa depaseasca limitele date in tabelul
de mai jos pentru toate cantitatile de beton de 1 m 3 sau mai mari. Când mai multe amestecuri sunt
reamestecate intr-o autobetoniera, tolerantele din tabelul de mai jos se aplica la sarja

Tolerante pentru dozarea materialelor componente

Materiale componente Tolerante

Ciment, Apa, Agregatele, Adaosuri utilizate in cantitate > 5% din ± 3% din cantitatea ceruta
masa cimentului

Aditivi si adaosuri utilizate in cantitate < 5% din masa + 5% din cantitatea ceruta
cimentului

66 | P a g e
 NOTA- Toleranta este diferenta dintre valoarea specificata si valoarea masurata

 Cimentul, agragatele si adaosurile sub forma de pulbere trebuie dozate ca masa, sunt admise alte metode
daca pot fi respectate tolerantele la dozare cerute, si daca aceste metode sunt documentate.

 Apa de amestec, agregatele usoare, aditivii si adaosurile lichide pot fi dozate ca masa sau ca volum.

6.2.2. Amestecarea betonului

 Amestecarea materialelor componente trebuie efectuata in malaxoare conform 9.6.2.3 din CP 012/1-
2007 si continuata pâna la obtinerea unui amestec de beton cu aspect uniform

 Malaxoarele trebuie sa fie capabile sa asigure un amestec omogen al materialelor componente si o

consistenta uniforma a betonului pentru un timp de amestecare si o capacitate de malaxor data.

 Autobetonierele si cuvele agitatoare trebuie sa fie echipate astfel incât sa poata livra betonul perfect
omogen. In plus, autobetonierele trebuie sa fie dotate cu un echipament de masurare si de distributie
corespunzator in cazul in care aditivii trebuie sa fie adaugati, sub responsabilitatea producatorului.

 Malaxoarele nu trebuie incarcate peste capacitatea lor nominala de maestecare

 In cazul in care se utilizeaza aditivi acestia trebuie adaugati in timpul procesului principal de amestecare
exceptand aditivii mari reducatori de apa sau aditivii reducatori de apa care pot sa fi adaugati, dupa
amestecarea principala. In ultimul caz, betonul trebuie amestecat din nou pana la dispersarea completa
a aditivului in amestec si pan ace el a actionat complet.

 Intr-o autobetoniera, durata de reamestecare dupa adaugarea aditivilor trebuie sa se stabileasca in

functie de tipul utilajului de amestecare, dar nu trebuie sa fie mai mica de 1 min/m 3 sau de 5 min pentru
o cantitate mai mica de 5m3.

 Pentru beton usor preparat cu aggregate nesaturate cu apa, perioada pentru amestecarea initiala si
sfarsitul amestecarii finale ( de exempu amesteacrea intr-o autobetoniera) trebuie prelungita pana la
absorbtia de apa de catre agregat si evacuarea cvasiocompleta a aerului inclus in aggregate usoare nu
mai are nici o actiune cu impact negative asupra proprietatilor betonului intarit.

 Compozitia betonulu proaspat nu trebuie sa fie modificata dupa descarcarea din malaxor.

6.2.3. Prepararea betonului

Pentru preparare si transport se vor respecta conditiile impuse de CP 012/1-2007.
 Betonul se prepara conform retetelor elaborate de un laborator autorizat, sau se procura de la statii de
betoane centralizate in baza comenzilor care vor contine toate caracteristicile impuse de CP 012/1-
2007.

 Compozitia betonului proiectat se stabileste pe baza de incercari preliminare, conform Codului de

practica pentru betoane CP 012/1-2007, folosindu-se materialele aprovizionate receptionate. Folosirea
plastifiantilor, antrenatorilor de aer, adaosurilor, etc. se admite numai cu aprobarea beneficiarului si

67 | P a g e
 tinand cont de prevederile Codului de practica pentru betoane CP 012/1-2007. Betoanele se prepara in
statii de beton verificate si atestate.
 La adaptarea retetei la statia de betoane se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de
umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor componente si
a betonului. Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare
atmosferica. Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.

 Betonul, pe tot parcursul executiei, de la preparare si pana la introducerea in lucrare va avea temperatura
cuprinsa intre 5-30C, altfel necesitand luarea masurilor de executie pe timp rece sau calduros prevazute de
Codul CP 012/1-2007. Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa prezinte segregari. In perioada dintre
preparare si turnare se interzice adaugarea de apa in beton.

6.2.4. Livrarea, transportul la santier a betonului proaspat

 Livrarea betonului proaspat va fi conform prevederilor aplicabile din CP 012-1/2007

 Utilizatorul trebuie sa se puna de acord cu producatorul asupra:

- datei, orei si ritmului livrarii;

si daca este necesar, sa informeze producatorul asupra:
- distantelor de transport;
- gabaritului, accesului transporturilor speciale pe santier;
- metodelor speciale (utilizate) de punerea in opera (inclusive prin pompare);
- volumului autobetonierelor pentru a se putea respecta programul de punere in opera a betonului
- limitarilor asupra tipului de vehicule la livrare; exemplu de tip:echipament cu sau fara agitare, dimensiuni, inaltime
sau greutate totala.
 Utilizatorul poate să ceară, când emite comanda, informaţii privind compoziţia betonului, ca să poată pune în
operă corect betonul proaspăt, să-i aplice metoda de tratament adecvată şi să evalueze evoluţia rezistenţei.
Astfel de informaţii trebuie furnizate, la cerere, de producător înaintea livrării. Informaţiile următoare
trebuiefurnizate pentru betoanele cu performanţe specificate la cerere:

- tipul si clasa de rezistenta a cimentului si tipul de agregate

- tipul de aditivi, tipul şi conţinutul aproximativ de adaosuri, dacă este cazul;
- raportul apa-ciment specificat
- rezultatele incercarilor effectuate recent, pentru acest beton, de exemplu:cele de control, al productiei sau
incercari initiale
- evolutia rezistentei
- sursa materialelor componente
- pentru betonul la care se adauga aditiv pe santier: clasa de consistenta sau consistenta prevazuta inainte si
dupa adaugarea aditivului
 In cazul betonului gata de utilizare, informaţiile pot de asemenea să fie furnizate, când ele sunt cerute,
prin referinţă la, catalogul de compoziţii de beton al producătorului unde se găsesc informaţii detaliate
referitor la
clasele de rezistenţă, clasele de consistenţă, greutatea amestecurilor şi alte date utile.

 Pentru determinarea duratei de tratament, informaţiile referitoare la creşterea rezistenţei betonului pot să
fie date sub forma indicatorilor din tabelul 12, sau sub forma unei curbe de evoluţie a rezistenţe la 20 °C
între
2 zile şi 28 zile.

68 | P a g e
 Evoluţia rezistenţei betonului la 20 °C

Evoluţia rezistenţei Estimarea raportului rezistenţelor

fcm2/fcm28
Rapidă > 0,5
Medie >0,3 şi < 0,5
Lentă > 0,15 şi < 0,3
Foarte lentă < 0,15

 Raportul rezistenţelor indică creşterea rezistenţei, corespunzătoare raportului între rezistenţa medie la
compresiune la 2 zile (fcm2) şi rezistenţa medie la compresiune la 28 zile (fcm28), determinate prin
încercările iniţiale sau pe baza performanţelor cunoscute ale unui beton având compoziţie comparabilă.
Pentru aceste încercări iniţiale, epruvetele destinate determinării rezistenţei trebuie prelevate,
confecţionate, conservate şi încercate conform SR EN 12350-1 şi SR EN 12390-1, SR EN 12390-2 şi
SR EN 12390-3.

 Producătorul trebuie să informeze utilizatorul despre riscurile de sănătate la care se expune manipulând
betonul proaspăt, cum sunt cele cerute prin prevederile în vigoare la locul unde este utilizat betonul
proaspăt.

 La livrarea betonului, producătorul trebuie să emită utilizatorului un bon de livrare pentru fiecare şarjă de
beton pe care sunt imprimate, ştampilate sau înscrise cel puţin informaţiile următoare:

- numele staţiei de fabricare a betonului gata de utilizare;

- numărul de serie a betonului;
- data şi ora de încărcare, aceasta înseamnă momentul primului contact între ciment şi apă;
- numărul autovehiculului sau identificarea vehiculului;
- numele cumpărătorului;
- numele şi localizarea şantierului;
- detalii sau referinţe referitor ia specificaţii de exemplu numărul-de cod, numărul de comandă
- cantitatea de beton în metri cubi;
- declaraţia de conformitate cu referinţe la specificaţii şi la SR EN 206-1;
- numele sau marca organismului de certificare dacă este cazul;
- ora de sosire a betonului pe şantier;
- ora de începere a descărcării;
- ora de terminare a descărcării.
In plus, bonul de livrare trebuie să furnizeze detaliile următoare:
a) pentru betonul cu proprietăţi specificate:
- clasa de rezistenţă;
- clasa de expunere (clasele de expunere sau categoriile de beton în conformitate cu tabelul 1 şi anexa F cu
indicarea combinaţiilor de clase de expunere);
- clasa de conţinut de cloruri;
- clasa de consistenţă sau valoarea specificată;
- valorile limită de compoziţie a betonului, când sunt specificate (inclusiv conţinutul de apa al agregatelor);
- tipul şi clasa de rezistenţă a cimentului, când sunt specificate;
- tipul aditivilor şi adaosurilor, dacă sunt specificate;
- proprietăţile speciale, dacă au fost cerute;
- dimensiunea nominală maximă a agregatelor;
- pentru betonul uşor sau betonul greu, clasa de masă volumică sau masa volumică specificată;
b) pentru betonul având compoziţia prescrisă:
- detalii referitoare la compoziţie, de exemplu dozajul de ciment şi dacă este cerut, tipul de aditivi;
69 | P a g e
 - fie raportul apă/ciment, fie consistenţa în termen de clasa sau de valoarea specificată în funcţie de specificaţii;
- dimensiunea nominală maximă a agregatului.
 In cazul unui beton având compoziţia prescrisă într-un standard, informaţiile care sunt date trebuie să fie
conforme cu prevederile din standardul corespondent.

 In cazul în care se adaugă aditiv pe şantier, ora exactă la care s-a adăugat, cantitatea care s-a adăugat,
volumul de beton din malaxor si timpul de amestecare trebuie specificate în copiile bonului de livrare.

 Este de asemenea important de a utiliza informaţiile corespunzătoare, precum cele cerute în 7.3 din CP 012-
1/2007 pentru avizul de însoţire a mărfii în cazul betonului fabricat pe şantier, pentru şantiere mari când sunt
utilizate mai multe tipuri de beton, sau când producătorul de beton nu este cel responsabil de punerea sa în
operă.

 Adaosul de apă este interzis la livrare. în cazuri speciale, aditivii pot fi adăugaţi, această acţiune fiind în
responsabilitatea producătorului, în vederea aducerii consistenţei la valoarea specificată, sub rezerva că
valorile limită permise prin specificaţie nu sunt depăşite şi că această adăugare de aditiv este prevăzută prin
proiectarea compoziţiei betonului. Toată cantitatea suplimentară de aditivi din autobetonieră trebuie
înregistrată în bonul de livrare, în toate cazurile.

 Dacă cantitatea de aditiv adăugată pe şantier în autobetonieră conduce la depăşirea cantităţii admise prin
specificaţie, trebuie ca şarja de beton să fie înregistrată ca " neconformă ", pe bonul de livrare. Partea care
solicită acest
adaos este responsabilă de consecinţe şi este de acord ca să fie înregistrată pe bonul de livrare.

 Transportul betonului proaspat va fi efectuat avand in vedere urmatoarele:

- luarea masurilor necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea
betonului. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de
ciment.
- transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu
tasare de maximum 50 mm cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator;
- transportul betonului in santier se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare,
jgheaburi sau tomberoane.

Durata maxima de transport, cu autoagitatoare, pentru betoane fara aditivi intarzietori de priza, este dupa
cum urmeaza:

- pentru temperatura amestecului de beton cuprinsa intre 10°C §i 30°C:

- pentru cimenturi de clasa < 32,5: 50 minute;

- pentru cimenturi de clasa > 42,5: 35 minute;

- pentru temperatura amestecului de beton sub 10°C:

- pentru cimenturi de clasa < 32,5: 70 minute

6.3. Compactarea betonului

 Betonul va fi astfel compactat incât sa contina o cantitate minima de aer oclus.

70 | P a g e
  Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de consistenta
betonului, tipul elementului etc. In general, compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.
 Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa caz cu ciocanirea
cofrajelor) in urmatoarele cazuri:
- introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii
armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa.
- intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care betonarea trebuie sa continue
pâna la pozitia corespunzatoare a unui rost.
- se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare).
 In timpul compactarii betonului proaspat, se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea
armaturilor si/sau cofrajelor.
 Betonul trebuie compactat numai atât timp cât este lucrabil.

6.4. Intarirea si protectia betonului.

 In vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale betonului, zona suprafetei trebuie tratata si protejata o
anumita perioada de timp, functie de tipul structurii elementului, conditiile de mediu din momentul turnarii
si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii.

 Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cât mai curând posibil dupa compactare.

 Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza indata ce betonul a capatat o suficienta rezistenta,

pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.

 Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva:

- uscarii premature, in particular, datorita radiatiilor solare si vântului.

Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor:
- antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor curgatoare);
- diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului;
- temperaturii scazute sau inghetului;
- eventualelor socuri sau vibratii, care ar putea conduce la o diminuare a aderentei beton –
armatura (dupa intarirea betonului).
 Principalele metode de tratare/protectie sunt:

- mentinerea in cofraje;
- acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda;
- stropirea cu pelicule de protectie.
 Durata tratarii depinde de:

- sensibilitatea betonului la tratare;

- temperatura betonului;

71 | P a g e
 - conditiile atmosferice in timpul si dupa tratare;
- conditiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii.
 Se va tine cont de prevederile “Codul de practica”- CP 012/1/2007.

 Pentru perioada de timp friguros se vor respecta prevederile normativului C 16/ 84.

6.5. Remedierea defectelor de calitate

 Ori de cate ori aspectul betonului unui element de constructie dupa decofrare nu coreespunde din punct
de vedere calitativ (alveole, fisuri, crapaturi) se vor aplica de comun accord cu proiectantul prevederile
normativului C 149-1987

6.6. Intreruperi neplanificate.

In cazul producerii unor defectiuni, intreruperile se vor executa conform NE 012/2-2010 si CS:
 se vor lua masuri de formare a rosturilor, de pozitionare a benzilor de etansare din profile PVC prin
strierea suprafetelor betonului proaspat si introducerea unei sipci in vederea formarii rostului de
imbinare.

 inaintea reluarii betonarii se vor indeparta materialele straine precum si laptele de ciment si se va
trece la curatarea buceardarea, indepartarea portiunilor de beton segregat udarea si suflarea cu aer
comprimat.

6.7. Tolerante admisibile si verificari

 Verificarea materialelor componente si a betonului

 Verificarea inaintea betonarii a cofrajelor si armaturilor.

 Verificari asupra betonului proaspat (bon de livrare, tasare, recoltare probe).

 Abaterile admisibile se vor verifica functie de prevederile C56/1985

7.RAPOARTE SI INREGISTRARI

7.1 Proces verbal de receptie calitativa

7.2 Rapoarte de neconformitate.

7.3 Dispozitii de santier.

7.4 Condica de betoane

7.5 Bon de livrare

7.6 Buletin de analiza a betonului.

7.7 Interpretarea statistica a rezultatelor.

7.8 Certificate de calitate pentru betonul livrat

72 | P a g e
7.9 Existenta documentatiei de executie cu toate detaliile necesare respectiv clasa betonului, tipul
cimentului, permeabilitatea, granula maxima, lucrabilitatea, trasarea.

7.10 Existenta proceselor verbale de receptie calitativa (a naturii terenului de fundare si cotei de
fundare, a cofrajelor, a armaturii, a pieselor inglobate, a golurilor pentru instalatii)

73 | P a g e
 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

EXECUTIE PODETE

COD PTE 12
“Lucrari de repunere provizorie in circulatie Drum Forestier Rica“

LISTA DE DIFUZARE

DESTINATAR
Nr.crt. Funcţia Nume, prenume Semnătura
1. SEF PROIECT
2 RTE
3. RESPONSABIL AQ-CQ
4. CONSULTANT
5. SEF SANTIER
6. SEF PUNCT LUCRU
7. RESP. TOPO

74 | P a g e
 CUPRINS

Nr.
DENUMIRE Pagina
crt
1 SCOP 4
2 DOMENIU DE APLICARE 4
3 DEFINITII 4
4 DOCUMENTE DE REFERINTA 4
5 RESPONSABILITATI 5
6 PROCEDURA 7
7 RAPOARTE SI INREGISTRARI 9

1.SCOP
75 | P a g e
Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, sculelor, dispozitivelor si utilajelor
necesare pentru montarea elementelor prefabricate in conformitate cu cerintele de calitate prevazute la
lucrarile de catre

2. DOMENIU:

Procedura se aplica la montarea elementelor prefabricate la toate lucrarile de poduri si podete si este
general valabila la lucrarile de constructie sau reparatie a acestora in cadrul proiectului.

3. DEFINITII

3.1 Conform SMI

3.2.Termeni specifici utilizati:

 Beton de ciment - material compozit obtinut prin omogenizarea amestecului de ciment,

agregate, apa si eventuale adaosuri sau aditivi, format prin intarirea pastei de ciment.

 Beton proaspat - betonul din momentul amestecarii componentilor pina in momentul inceperii
prizei cimentului din beton.

 Beton intarit - material compozit format din pietris si o matrice (piatra de ciment si agregate
fine) cu structuira de conglomerat, proprietati de piatra artificiala si caracterizat prin rezistente
mecanice evolutive.

 Beton marfa - beton preparat intr-o statie din afara santierului si livrat de producator ca beton
proaspat. Responsabilitatea livrarii betonului specificat la performantele cerute este a
producatorului.

 Beton pus in opera - beton preluat de executant de la producator si pus in opera.

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

4.1.LEGEA 10/1995
4.2 Documentatia SMI
4.3 Proiect de executie incluzand toate detaliile tehnice.
4.4 Plansele de detaliu din proiectul de executie.
4.5 Caiet de sarcini pentru executia lucrarilor obiectivului.
4.6 Caiet de sarcini pentru executia elementelor prefabricate pe santier, in cazul folosirii
prefabricatelor care nu au fost executate de unitati specializate.
4.7 Fisa tehnologica aferenta obiectului care se executa.
4.8 Procedura de primire, depozitarea si manipulare a produselor.
4.9. Catalog dispozitive manipulare si montaj elemente prefabricate IPC.
4.10. NE 012/2- 2010.

5.RESPONSABILITATI

76 | P a g e
5.1. Seful de santier

Seful de santier raspunde de :

5.1.1 Asigurarea resurselor necesare:

 Materiale necesare pentru executia podetelor : agregate, ciment, apa, cofraje, otel beton, piatra
bruta pentru anrocamente , cofraje, prefabricate si locurile de depozitere a acestora

 Utilaje pentru executia lucrarilor:excavator, buldozer, incarcator, autobasculanta , macarale

cisterna pentru motorina, unelte, autoagitatoare, vibratoare ;

 Asigurarea utilitatilor:

 Instalatie de aer comprimat,

 Instalatie de forta si iluminat,

 Existenta macaralelor in buna stare de functionare,

 Existenta pe santier a mijloacelor de ridicat si transportat corespunzatoare sarcinilor de

ridicat in numar suficient.

5.1.2 Personal calificat si instruit.

 Asigurarea echipelor de montatori cu mijloace de dirijare si semnalizare ( franghii, veste
reflectorizante, stegulete, benzi reflectorizante pentru marcarea zonei de lucru ).

5.1.3 Asigurarea documentatiei de lucru necesare:

 Proiectul de executie (profile longitudinale si transversale, detalii de executie, specificatii
tehnice),

 Procedura de lucru, PCCVI si formulare pentru inregistrari ale calitatii lucrarilor.

 Coordoneaza efectuarea intregii activitati de executie (aprovizionarea, executia, respectarea

cerintelor de calitate, instruirea personalului tehnic productiv).

 Existenta etichetei "ADMIS -se poate utiliza", a comisiei de receptie la primire, care a fost atasata
in depozitul central la sosirea de la furnizor, sau la depozitul atelierului propriu de prefabricate.

 Existenta unei platforme apropiate in vederea depozitarii in conditii corespunzatoare a elementelor

prefabricate.

 Existenta avizului de incepere a lucrarii si a fisei (proiectului) tehnologice de montare a

prefabricatelor corespunzatoare.

5.2. Sef punct lucru

77 | P a g e
Seful de punct de lucru raspunde de :

Supravegherea directa si permanenta a procesului de executie cu respectarea tuturor prescriptiilor

tehnice din proiect, norme si normative in vigoare :
 Platforma de lucru : asigurarea sistemelor de scurgere a apelor pe parcursul executiei,
semnalizarea si ingradirea zonei de lucru conform instructiunilor in vigoare.

 Sapatura si sprijinirea malurilor :verificarea sprijinirilor conform fiselor tehnologice, verificarea

dimensiunilor sapaturii .

 Executia cofrajelor :alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire, incheierea corecta a

cofrajelor, dimensiunile interioare ale cofrajelor.

 Betonarea fundatiilor ,betonarea egalizarii, a rigolei drenului, a betonului de panta: turnarea si

vibrarea betonului, verificarea temperaturii de turnare, urmarirea timpului de transport al
betonului in functie de temperatura si calitatea betonului.

 Decofrarea fundatiei: aspectul elementelor decofrate, dimensiunile zidului, pozitia barbacanelor.

 Executia pereului din piatra precum si a saltelelor din piatra.

 Drenul din spatele zidului: functionalitatea drenului si a barbacanelor, dimensiunile drenului.

 Executia esafodajelor;

 Montarea prefabricatelor pentru realizarea fundatiilor precum pentru realizarea elevatiilor la

cotele definite de planurile de executie;

 Realizarea hidroizolatiei ;

 Executia caii de rulare .

5.3.Responsabil TOPO

Asigura efectuarea masuratorilor topo-geodezice necesare in vederea executiei lucrarilor de reabilitare

a podetelor:
 Platforma de lucru: respectarea elementelor geometrice in plan si profil transversal, abateri
maxime ± 3 cm.
 Materializarea axului podetului si amplasamentul fundatiei.
 Sapaturi :pozitia in plan , dimensiunile fundatiilor, cota sapaturii ;
Pentru abateri ± 5% din dimensiunea elementului se va comunica proiectantului pentru a dispune.
 verificarea cotelor de turnare a fundatiilor;
 verificarea pozitionarii la cotele indicate in proiect a elementelor prefabricate;
 verificarea cotelor, pantei si geometriei podetelor si lucrarilor adiacente.

78 | P a g e
 Preluarea de la investitor si proiectant a reperelor topo pentru lucrarile ce urmeaza sa
fie executate pe santier, asistat de seful de santier sau seful de punct de lucru.
 Intocmeste schemele de trasare a lucrarilor si completeaza fomularele specifice.

5.4. Responsabilul C.Q

 Efectueaza inspectii de urmarire a calitatii executiei in punctele obligatorii de stationare din

P.C.C.V.I. si valideaza documentele de atestare calitativa specifice lucrarii.

 Urmareste aplicarea intocmai a proiectului de executie, a prezentei proceduri si intocmirea corecta a

inregistrarilor de calitate :

 platforma de lucru : realizarea sistemului rutier cu materiale corespunzatoare ;

 sapaturi :natura, starea de consistenta si capacitatea portanta a terenului de fundare.
 betonarea fundatiei , beton de egalizare si monolitizari: incercari ale betonului proaspat,
lucrabilitatea betonului, incercari si probe de verificare a clasei betonului si interpretarea
rezultatelor incercarilor nedistructive sau pe carote ;
 montarea conform proiect a prefabricatelor;

5.5. Comisia de receptie

 Receptia terenului de fundare si a dimensiunilor si cote sapatura;

 Montare prefabricate;

Fiecare faza a lucrarilor se receptioneaza.

6.PROCEDURA

6.1. Lucrari pregatitoare

6.1.1. Trasarea lucrarilor presupune:

 materializarea axului podetului si amplasamentul fundatiei.

 verificarea si aprobarea trasarii de catre Consultanta.

6.1.2 Stabilirea locurilor de depozitare a materialelor rezultate din excavatii si obtinerea aprobarii
Consultantei pentru depozitare.
6.1.3 Operatia de montare prefabricate este precedata de lucrari pregatitoare generale si specifice
operatiei respective si care depind de tipul de alcatuire a elementului care se monteaza si de
modul de alcatuire a structurii.

6.1.4 Lucrarile pregatitoare cu caracter general ce se executa sunt urmatoarele:

79 | P a g e
  executarea cailor de comunicatie necesare transportului elementelor prefabricate si accesul
mijloacelor de montare precum si executarea cailor de rulare a macaralelor;

 aprovizionarea cu tevi corugate , conform proiect.

 depozitarea elementelor prefabricate se face in depozit la min. 10 cm de sol folosind distantieri,

piese de fixare sau rastele pentru mentinerea pozitiei acestora si evitarea deteriorarilor.

 verificarea bunei functionari a utilajelor de montare;

 verificarea dispozitivelor de prindere si fixare provizorie;

 executarea schelelor provizorii pentru accesul la montare si monolitizare a elementelor

prefabricate;

 suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate se
executa cu ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din esafodaje, schele si sprijiniri la
elemente de suprastructura de forma grinzi si placi drepte.

 intocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre antreprenor.

 lucrarile provizorii trebuiesc astfel proiectate si executate incât sa garanteze ca lucrarile

definitive nu vor suferi in nici un fel ca urmare a deformatiilor lucrarilor provizorii, ca rezistenta si
aspect.

 lucrarile provizorii vor asigura ca lucrarile definitive se incadreaza, din punct de vedere al
tolerantelor, in cele admise de normativul NE 012—2/2010.

 trasarea axelor necesare pozitionarii corecte a elementelor;

 aducerea la nivel a tuturor elementelor pe care se reazema elementele prefabricate si pregatirea

suprafetelor de rezemare prin suflare cu aer comprimat sau prin alte mijloace manuale;

 verificarea cotei de montare cu aparate topo, etc.

 verificarea elementelor prefabricate transportate la locul de montare si marcare vizibila a celor care
au suferit degradari ce depasesc limitele admisibile;

 efectuarea unei repetitii intre conducatorul macaralei si persoana care semnalizeaza comenzile
acesteia privind codul de semnalizare pentru a elimina confuziile ulterioare din timpul executiei
operatiei de montare.

6.2 Semnalizarea si verificarea zonei de lucru

6.2.1 In timpul executiei podetelor si a refacerii acestora, zona de lucru de pe platforma drumului, va
fi semnalizata si va fi marcata cu parapeti si se va asigura dirijarea circulatiei si vizibilitatea, atat
ziua cat si noaptea, conform Trafic Mangement aprobat in prealabil de catre Consultanta.
80 | P a g e
6.2.2 Se realizeaza masurile de îndepartare a apelor meteorice, se curata si se ranguiesc materialele
care pot cadea de pe taluz, se identifica eventualele retele aeriene sau subterane, in vederea
protejarii lor.

6.3 Platforme de lucru

6.3.1 Platforma de lucru trebuie sa fie:

- accesibila si stabila la mijloacele de transport;
- sa fie dotata cu sisteme de scurgere a apelor.
6.3.2 Platforma se va balasta si se va asigura un sant de scurgere a apelor meteorice.

6.4 Executia sapaturilor

6.4.1 Executarea mecanizata a sapaturilor (cu excavatorul), mai putin ultimii 5 – 10 cm pe adincime.

6.4.2 Finisarea manuala a sapaturii la cotele si dimensiunile proiectului.

6.5 Executia podetelor

6.5.1 Se cofreaza si se betoneaza fundatia podetului cu beton C8/10, conform proiectului si Caietului
de Sarcini.

6.5.2 In functie de tipul podetului se procedeaza astfel:

- se betoneaza rigola drenului,

- se asterne un strat de mortar de poza pe care se monteaza elementele prefabricate,

- se realizeaza drenul din piatra bruta,

- se realizeaza pereul din piatra bruta, conform proiect,

6.5.3. Se toarna betonul de panta, cand este cazul si se realizeaza hidroizolatia conform proiectului si
Caietului de Sarcini.

6.6 Schele si esafodaje

6.6.1 In functie de destinatie se clasifica in:

 esafodaje ce suporta structuri in curs de realizare;

 schele de serviciu destinate a suporta deplasarea personalului, sculelor si materialelor;

 dispozitive de protectie la lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale, scule, etc.

6.6.2 Lucrarile provizorii se executa de catre antreprenor pe baza de proiect si se avizeaza de catre
beneficiar.
81 | P a g e
6.6.3 Proiectul poate fi intocmit de catre antreprenor sau de catre orice unitate de proiectare
autorizata.
6.6.4 Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca si natura si
caracteristicile tuturor elementelor componente.
Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele :
 masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectia fundatiilor;

 modul de asamblare a elementelor componente a esafodajelor si schelelor;

 reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate si a
elementelor pe care sprijina;

 sistemul de contravântuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni;

 dispozitiile ce trebuie respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de reglare,

calare, decofrare, demontare;

 tolerantele de executie;

 modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a betonului sub

efectul contractiei si precomprimarii.

6.6.5 Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele :

 specificatia materialelor utilizate, materiale speciale, materialele provenite de la terti;

 instructiuni de montare a lucrarilor provizorii;

 instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea avea consecinte
grave asupra securitatii lucrarilor

6.6.6 Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de calitate pentru materialele destinate
lucrarilor provizorii cand se folosesc produse noi dar si cand se refolosesc materiale vechi
pentru care trebuie sa se garanteze ca sunt echivalente unor materiale noi. Intrebuintarea de
elemente refolosibile este autorizata atat timp cât deformatiile lor sau efectele oboselii nu risca
sa compromita securitatea executiei.

6.6.7 Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre antreprenor
fata de reperele acceptate de beneficiar. Rezultatele masuratorilor se transmit beneficiarului.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii.

6.7 Montarea elementelor prefabricate.

6.7.1 Deplasarea utilajului de ridicat (macaralei) pe pozitie si calarea acestuia.

6.7.2 Agatarea cu dispozitive de montaj corespunzatoare sarcinii de ridicat si legarea elementelor

prefabricate in carligul macaralei, conform fisei tehnologice, pentru dirijarea elementului pe timpul
ridicarii, rotatiei si coborarii pe pozitia de montare.

82 | P a g e
6.7.3 Efectuarea ridicarii de proba printr-o saltare provizorie pana la cca 20 cm pentru verificarea
prinderii elementelor in dispozitiv.

6.7.4 La ridicarea si deplasarea pe orizontala, in stare suspendata a elementelor, se folosesc cable

pentru oprirea balansarii prefabricatelor.

6.7.5 La asezarea pe reazeme, se urmareste pozitionarea corecta conform proiectului atat in ceea ce
priveste asigurarea amplasamentului cat si a lungimii de rezemare si contactului cu suprafetele de
rezemare.

6.7.6 Elementele prefabricate sunt eliberate din dispozitivul de prindere dupa realizarea corecta a
rezemarii.

6.7.7 Este obligatoriu a se asigura echilibru stabil al tuturor elementelor montate sau care se reazema pe
acestea.

6.7.8 Succesiunea operatiilor de montaj este conditionata de posibilitatea executarii imbinarilor definitive,
care nu trebuie sa fie stanjenita de elementele ce se monteaza in continuare sau prin executarea
altor lucrari.

6.7.9 Este interzis sa se monteze elemente prefabricate unele peste altele care nu au fost fixate definitiv
(cu exceptia cazurilor prevazute in proiect ).

6.7.10 Imbinarile definitive se executa in cel mai scurt timp de la montaj.

6.7.11 Abaterea limita la lungimea sau latimea de rezemare la grinzi este de - 20 mm.

6.7.12 La corectarea defectelor de montaj nu se folosesc procedee care pot duce la deteriorarea
elementelor prefabricate.

6.8 Monolitizarea elementelor prefabricate.

6.8.1 Fetele elementelor care vin in contact cu betonul de monolitizare sau mortarul de poza se curata
bine cu peria de sarma si se spala cu apa sau se sufla cu un jet de aer.
6.8.2. Grinzile si placile prefabricate se monolitizeaza intre ele conform detaliilor din proiect.
6.8.3 La placile prefabricate pentru structuri mixte se monolitizeaza si golurile din dreptul conectorilor
prevazandu-se in proiect armaturile necesare legarii conectorilor de armaturile de rezistenta a
placilor.
6.8.4 La structurile mixte, in zonele de precomprimare a placilor se monteaza stuturi pentru
continuizarea cablurilor in dreptul rosturilor de monolitizare.
6.8.5 Dozajul cadru de preparare a betonului pentru monolitizarea elementelor prefabricate se stabileste
prin studii preliminare de laborator in functie de cerintele specificate si se aproba de Consultant.

6.9. Intreruperi neplanificate.

6.9.1. Elementele prefabricate nu se monteaza pe timp friguros la temperaturi negative.

6.9.2. In zilele cu conditii climatice nefavorabile (ceata, vant de intensitate mare, averse de ploaie ) nu se
executa lucrari de montare a elementelor prefabricate.
83 | P a g e
7.RAPOARTE SI INREGISTRARI

7.1 Proces verbal de receptie calitativa a materialelor/ produselor;

7.2 Condica de betoane;

7.3 Fisa de montare a elementelor prefabricate ;

7.4 Proces verbal de receptie calitativa pe faze de lucrari;

7.5 Proces verbal de control al calitatii pe faze determinante, daca este specificat;

7.6 Necesar dispozitive / echipamente;

7.7 Proces verbal de trasare a lucrarilor .

84 | P a g e
 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

ANROCAMENTE

COD PTE 21
“Lucrari de repunere provizorie in circulatie Drum Forestier Rica“

LISTA DE DIFUZARE

DESTINATAR
Nr.crt Funcţia Nume,prenume Semnătura
1. MANAGER/SEF DE SANTIER
2 RTE
3. RESPONSABIL AQ-CQ
4. CONSULTANT
5. SEF PUNCT LUCRU
6. RESP. TOPO

85 | P a g e
 CUPRINS
Nr.
DENUMIRE Pagina
crt
1 SCOP 4
2 DOMENIU DE APLICARE 4
3 DEFINITII 4
4 DOCUMENTE DE REFERINTA 4
5 RESPONSABILITATI 5
6 PROCEDURA 6
7 RAPOARTE SI INREGISTRARI 10

86 | P a g e
1.SCOP

Procedura stabileste toate fazele de executie a lucrarilor de construire a zidurilor de sprijin

2.DOMENIUL DE APLICARE

Se aplica la lucrarile de Consolidari ale terasamentelor ; consolidari ale taluzurilor ; consolidari ale
patului drumului din cadrul proiectului.

3.DEFINITII

3.1 Conform SMI

3.2.Termeni specifici utilizati:
 Beton de ciment- material compozit format prin omogenizarea amestecului dintre ciment,
aggregate, apa si eventuali aditivi, urmate de intarirea betonului.

 Beton proaspat- betonul incepand din momentul amestecarii pana in momentul in care incepe
priza betonului.

 Beton intarit- material comus din agregate sortate si piatra de ciment, cu o structura
conglomerata, avand proprietati de piatra artificiala si caracterizata printr-o rezistenta mecanica
indelungata.

 Beton pus in opera- betonul luat de executant de la producator si pus in

opera.Responsabilitatea pentru capabilitatea betonului pus in opera apartine executantului

4.DOCUMENTE DE REFERINTA

4.1.LEGEA 10/1995- Legea calitatii in constructii

4.2 Caietele de sarcini ale lucrarii
4.4 Proiectul de executie, cu detaliile de executie aferente;
4.5 Normative si STAS- uri :
 Normativ C 56-1985

 Normativ P 70/2000

 Cod de practica NE 012-2/2010 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton
beton armat si precomprimat.

5.RESPONSABILITATI

5.1. Seful de santier

87 | P a g e
Seful de santier raspunde de :
5.1.1 Asigurarea resurselor necesare:
 -utilaje pentru executia lucrarilor: buldozer, cisterna pentru motorina, autoagitatoare
unelte;

 -personal calificat si instruit.

5.1.2 Asigurarea documentatiei de lucru necesara:

 -proiectul de executie (profile longitudinale si transversale, detalii de executie, stecificatii
tehnice),

 -procedura de lucru, PCCVI si formulare pentru inregistrari calitate.

Coordoneaza efectuarea intregii activitati de executie (aprovizionarea, executia,urmareste respectarea

cerintelor de calitate de intreg personalul de executie).

5.2. Sef de punct de lucru.

Seful de punct de lucru raspunde de :

5.2.1 Aplicarea corecta a prezentei proceduri si a documentatiei tehnice de executie, de intocmirea
inregistrarilor de calitate atributiilor de serviciu si a evidentei acestuia ; trebuie sa le aiba in permanenta
asupra sa si sa le poata prezenta organelor de control.

5.2.2 Supravegheaza direct si permanent procesul de executie cu respectarea tuturor prescriptiilor

tehnice din proiect, norme si normative in vigoare :
 Platforma de lucru : asigurarea sistemelor de scurgere a apelor pe parcursul executiei ,
semnalizarea si ingradirea zonei de lucru cf. instructiunilor in vigoare.

 Sapatura si sprijinirea malurilor : verificarea sprijinirilor cf fiselor tehnologice , verificarea

dimensiunilor sapaturii ;

 Executia cofrajelor : alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire, incheierea corecta a

cofrajelor, dimensiunile interioare ale cofrajelor;

 Betonarea fundatiilor si elevatiilor :turnarea si vibrarea betonului, verifica temperatura de

turnare, urmareste timpul de transport al betonului in functie de temperatura si calitatea
betonului.

 Decofrarea zidului: aspectul elementelor decofrate, dimensiunile zidului, pozitia barbacanelor.

 Drenul din spatele zidului: functionalitatea drenului si barbacanelor, dimensiunile drenului.

5.3. RTE- Responsabilul Tehnic cu Executia/ Responsabilul cu controlul calitatii-CQ

5.3.1. Urmareste aplicarea intocmai a prezentei proceduri si a proiectului de executi, intocmirea corecta
a inregistarilor de calitate si evidenta acestora.

88 | P a g e
5.3.2. Efectueaza inspectii de urmarire a calitatii executiei in punctele obligatorii de stationare din
P.C.C.V.I. si valideaza documentele de atestare calitativa specifice lucrarii.

5.4.Responsabil TOPO

Este responsabil pentru trasarea si marcarea corecta a lucrarilor de executat.

5.5. Laboratorul de santier

Raspunde de prelevarea probelor pentru incercari si verificari, intocmirea corecta a inregistrarilor

de calitate in documentele (formularele) tipizate de laborator, a inregistrarilor impuse de caietele de
sarcini, si de prezentarea acestora in timp util si operativ celor care le solicita.

6.PROCEDURA

6.1 Pichetarea lucrarilor

Se efectueaza pichetarea lucrarilor, Contractorul procedand, în primul rand, la marcarea urmatoarelor

puncte:
 axul zidului de sprijin;

 conturul zidului de sprijin;

 cotele zidului de sprijin.

Pichetarea complementarã pe care o efectueaza Contractorul pentru materializarea axelor lucrarii, a

dimensiunilor lucrarii si a reperilor de nivelment, se verifica de catre Consultanta si apoi se
receptioneaza, încheindu-se procesul verbal de trasare.

6.2 Semnalizarea si verificarea zonei de lucru

 In timpul executiei sprijinirilor la drumuri, zona de lucru de pe platforma drumului, va fi

semnalizatã si va fi marcatã cu parapeti asigurandu-se dirijarea circulatiei si vizibilitatea, atât
ziua cât si noaptea, conform ,,Trafic Management’’ aprobat si acceptat in prealabil de catre
Consultant.

 De asemenea, se realizeazã mãsurile de îndepãrtare a apelor meteorice, se curãtã si se

rãnguiesc materialele care pot cãdea de pe taluz, se identificã eventualele retele aeriene sau
subterane, în vederea protejãrii lor. Dacã este necesar, se vor monta pe taluz, plase ancorate
pentru protectia oamenilor în timpul executiei

6.3 Platforme de lucru

Platforma de lucru poate fi amplasata :

- pe platforma drumului proiectata pentru zidurile de sprijin de debleu;
- in afara platformei drumului existent pentru zidurile de sprijin de rambleu .
Platforma de lucru trebuie sa fie stabila, suficient de lata pentru a permite accesul utilajelor si existenta
unui depozit temporar de pamant. O conditie esentiala la realizarea platformelor este asanarea si
asigurarea scurgerii apelor meteorice si subterane.
89 | P a g e
Platforma poate fi de 4 – 6 m si se realizeaza din miscari minime de terasamente. Sistemul rutier va fi
alcatuit din balast sau piatra sparta cu o grosime de 15 cm , daca nu se specifica altfel in proiect .
Se prevede o cantitate suplimentara de balast necesara intretinerii acesteia pe parcursul executiei care
sa nu depaseasca 30% din cantitatea initiala.

6.4 Executia sapaturii si sprijinirea malurilor sapaturii

 Sapatura se executa mecanizat, cu 5-10 cm mai mica decat conturul trasat, forma si cota finala
realizandu-se prin politura manuala, pentru ca pamantul din peretii si de pe fundul sapaturii sa
fie cat mai putin deranjat( sa ramana la compactitatea naturala) si sa aiba dimesiunile corecte si
fetele plane.

 Este interziza realizarea sapaturii mai mare decat cea proiectata, cu exceptia cazului cand se
cofreaza si fundatia.

 Betonarea trebuie sa se faca pe terenul viu, la compactitatea naturala, imediat dupa terminarea
sapaturii si semnarea Procesului verbal privind natura terenului si atingerea cotei de fundare.

 Daca accidental se sapa mai adanc decat cota prevazuta, fundul sapaturii va fi compactat si se
va executa umplutura pana la cota proiectata in straturi bine compactate.

 Daca pe parcursul sapaturilor se dezvelesc retele subterane existente ce raman in functiune

(apa, gaz, electrice.) trebuie luate masuri de protejare a acestora impotriva deteriorarii.

 In cazul aparitiei infiltratiilor se va evacua apa cu un utilaj adecvat volumului de infiltratii.

 Pamantul sapat se va evacua din platforma, evitandu-se acumularile de pamant pe platforma

de lucru.

 Sapaturile se finalizeaza cu verificarea cotelor si naturii terenului de fundare, cu verificarea

dimensiunilor cu sabloane, metru, etc., cu verificarea pantei terenului de fundare (la radierul
drenurilor, etc.) si verificarea sprijinirilor, efectuandu-se receptia lucrãrilor ce devin ascunse, în
aceasta faza.

 La terminarea sapaturii se incheie un proces verbal privind natura terenului si atingerea cotei de
fundare, care contine si realizarea dimensiunilor in plan si cote.

6.5 Betonarea fundatiei

 Se face imediat dupa terminarea receptiei sapaturilor si asternerea de balast de egalizare,

betonul turnandu-se aderent la peretii sapaturilor rezultate.

 Demontarea sprijinirilor, acolo unde sau realizat, se face concomitent cu umplerea sapaturii cu
beton.

90 | P a g e
  Turnarea betonului se realizeaza fara întrerupere, în straturi de 20-50 cm pana la cota din
proiect, cu ajutorul jgheaburilor metalice sau din lemn, respectandu-se regulile de betonare.

 In prezenta infiltratiilor puternice, betonarea se va realiza conform instructiunilor speciale .

 Se vor evita rosturile de lucru, iar în cazul cã nu pot fi evitate, rosturile vor fi tratate conform
prevederilor NE 012-2.

 Se realizeaza rostul de fundatie-elevatie, creand praguri cu panta inversa si amplasand mustati

de armatura cu respectarea pozitionarii din proiect.

 Elementul de beton se va proteja impotriva fisurarii prin stropirea cu apa timp de 3-7 zile.

 Se va da atentie realizarii radierului de dren din spatele zidurilor de sprijin sau al ranfortilor,
conform detaliilor de executie cu asigurarea rigolei, pantelor longitudinale si transversale
prescrise.

6.6 Cofrarea elevatiei

 Dupa intarirea betonului din fundatie, se poate incepe realizarea cofrajului pentru elevatie.

 Acesta trebuie sa urmareasca geometria elementului proiectat.

 Cofrajul trebuie sa fie solid si stabil, inchis etans pentru a nu permite scurgeri de beton sau
lapte de ciment sa aiba o rigiditate suficienta pentru a sustine masa de beton si sa suporte
energia data de vibratoare fara a se deforma.

 Inainte de a incepe betonarea, rostul fundatie-elevatie se curata si se umecteaza pana la

saturarea betonului, insa nu se admite ca apa sa balteasca.

 In interiorul cofrajului se fixeaza tevile de polietilena pentru barbacan, cu respectarea detaliilor

din proiect ; se va urmari ca acestea sa fie bine fixate pe fata cofrajului pentru a nu permite
laptelui de ciment sa le obtureze, sau sa se deplaseze in timpul betonarii si vibrarii.

 Golurile pentru fixarea stalpilor parapetului se realizeaza prin fixarea pe cofraj la 3 m

interdistanta a unor pahare ce pot fi cutii dreptunghiulare sau teava cilindrica cu diemnsiunea
exterioara de peste 150mm.

6.7. Betonarea elevatiei

 Inaintea inceperii betonarii se prelucreaza rostul fundatie-elevatie prin curatare, suflare cu
aer saturare cu apa, indepartare apa care balteste.

 Betonul se transporta cu autoagitatoare; betonarea se executa in straturi orizontale de 30-40

cm si bine compactate prin vibrare, inaltimea de cadere a betonului fiind de maximum 1,5m;

91 | P a g e
 atat betonarea cat si compactarea se incep de la partea mai coborata spre partea mai
ridicata.

 Vibrarea se face pana ce la suprafata nu mai ies bule de aer, iar betonul se apaltizeazasi
capata luciu, apoi se continua cu straturile urmatoare, butelia vibratorului introducandu-se in
straul precedent pe un sfert din lungime, pana ce ajunge la cota proiectata.

 La partea superioara betonul se prelucreaza cu un dreptar si eventual cu drisca de mana, cu

respectarea cotelor prescise in proiect.

 Cutiile pentru paharul de prindere a stalpilor de parapete se scot cand betonul a inceput
intarirea, cu grija pentru a nu rupe marginile gaurii.

 Decofrarea se efectueazã dupã ce betonul a atins o rezistentã suficientã pentru a putea

prelua integral sau partial, dupã caz, sarcinile pentru care elementele de beton au fost
proiectate astfel încât fetele si muchiile elementelor de beton sã nu fie deteriorate.
Eventualele defecte ale betonului se vor remedia cu acordul proiectantului.

Recomandari cu privire la termenele minime de decofrare ale fetelor laterale sunt prezentate în
tabelul urmator:

Conditii tehnologice TERMENUL (ZILE) DE LA TURNARE

VITEZA DE DEZVOLTARE A
Lenta Medie
REZISTENTEI BETONULUI
Temperatura medie 5º C 10º C 15º C 5º C 10º C 15ºC
Beton >/=C16/20 6 5 4 5 5 8

Decofrarea urmeaza în mod firesc succesiunea inversa a operatiunilor de cofrare.

6.8. Executia drenului din spatele zidului

 Pentru protejatea zidului impotriva efectelor infiltratiilor de apa se realizeaza in spatele zidului
un dren colector pentru ape care se descarca prin barbacanele zidului.

 Drenul propriu-zis, care trebuie sa asigure descarcarea apelor colectate, se realizeaza din
piatra bruta, cu interpunerea spre teren a unui strat din pietris, balast sau piatra sparta (split)
conform detaliilor din proiectul de executie. La contactul umpluturii drenante cu pamantul de
face un filtru de nisip sau geotextil dimensionat astfel ca particulele fine din pamant sa nu
colmateze drenul.

 La partea superioara a drenului se realizeaza un dop de argila de 50 cm grosime, pentru

impermeabilizarea partii superioare. Se va executa si racordarea zidului cu terasamentul si
finisarea taluzurilor cu teren vegetal.

92 | P a g e
7.RAPOARTE SI INREGISTRARI

7.1 Proces verbal de trasare a lucrarilor;

7.2 Proces verbal de verificare a cotei de fundare

7.3 Proces verbal de receptie calitativa lucrari

93 | P a g e
 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

PARAPETE

COD PTE 27

“Lucrari de repunere provizorie in circulatie Drum Forestier Rica“

LISTA DE DIFUZARE

DESTINATAR
Nr.crt Funcţia Nume,prenume Semnătura
1. SEF PROIECT
2 RTE
3. RESPONSABIL AQ-CQ
4. CONSULTANT
5. SEF SANTIER
6. SEF PUNCT LUCRU
7. RESP. TOPO

94 | P a g e
 CUPRINS

Nr.
DENUMIRE Pagina
crt
1 SCOP 4
2 DOMENIU DE APLICARE 4
3 DEFINITII 4
4 DOCUMENTE DE REFERINTA 4
5 RESPONSABILITATI 4
6 PROCEDURA 4
7 VERIFICAREA CALITATII 6
8 RECEPTIA LUCRARILOR 6
9 RAPOARTE SI INREGISTRARI 7

1. SCOP
Procedura are ca scop precizarea operatiilor si masurilor necesare a se realiza in vederea
amplasarii si montarii parapetelor pentru sporirea sigurantei circulatiei pe drum.

2. DOMENIU
Procedura se aplica la executia parapetelor pe drumurile publice si la podurile definitive situate
pe drumuri, care se construiesc sau ale caror suprastructuri se refac.

3. DEFINITII SI PRESCURTARI
Parapet(parapete):Elemente de constructie din metal sau beton ,asezate la marginea platformei
drumului sau pe zona mediana a autostrazii in scopul maririi sigurantei circulatiei rutiere.
3.1 PTE= procedura tehnica de executie
3.2 PT =proiect tehnic
3.3 CS= caiet de sarcini
95 | P a g e
3.4 MMQ&M&SSO=Manualul de management al calitatii-mediu -sanatate si securitate ocupationala
3.5 PCCVI=planul de control calitate ,verificari si incercari
3.6 RTE =responsabil tehnic cu executia
3.7 CQ = responsabil control tehnic de calitate
3.8 DS =dispozitie de sntier
3.9 PVLA =Proces verbal de receptie calitativa pentru lucrari ce devin ascunse

4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1. Proiectul de executie al lucrarii
4.2. Caietul de sarcini
4.3. Proiectul de executie al lucrarilor de siguranta circulatiei
4.4. SR 1948-2:1995 Parapete pe poduri:prescriptii generale de proiectare si amplasare
4.5. STAS 1948/1:1991 Stalpi de ghidare si parapete.Prescriptii generale de proiectare si amplasare pe
drumuri

5. RESPONSABILITATI
5.1 Seful de lucrare - raspunde de aplicarea intocmai a proiectului de executie, a caietului de sarcini, a
prezentei proceduri si a inregistrarilor de calitate
5.2.Responsabilul AQ(CQ) urmareste aplicarea intocmai a proiectului de executie, a caietului de sarcini,
a prezentei proceduri si a inregistrarilor de calitate

6. PROCEDURA
6.1 Conditii prealabile :
-asigurarea pe santier a documentatiei de executie a lucrarii
-aprobarea materialului de Inginer
- aprovizionarea santierului cu materiale necesare pentru executia parapetelor inclusiv a elementelor de
prindere si imbinare ( buloane, suruburi,garnituri)
- dotarea santierului cu utilaje si unelte spacifice acestui gen de lucrari
- dotarea santierului cu echipament de lucru, echipament de protectie si PSI
- instruirea personalului de executie si supraveghere a lucrarii in scopul insusirii proiectului de executie,
a caietului de sarcini, a normativelor si prezentei proceduri
- asigurarea utilajelor si mijloacelor de transport pentru manipularea parapetelor, transportul lor de la
depozit la lucrare
- verificarea documentelor intocmite pe straturile support executate anterior
- verificarea trasarilor topo

6.2 Masuri preventive:

- instruirea si urmarirea respectarii normelor de securitatea muncii de catre personalul implicat in
executie si supravegherea lucrarii
- asigura dotarea punctelor de lucru cu materiale , utilaje si echipamente necesare
- intocmirea planurilor de aparare contra incendiilor, insusirea si respectarea lui de catre personalul
executant si de supraveghere

6.3 Actiuni implicate

- receptia materialelor , transportul manipularea si depozitarea lor pentru evitarea deformarii sau
murdaririi

6.4 Executia lucrarii

6.4.1 MATERIALE
96 | P a g e
6.4.1.1. Parapetele trebuie sa fie din elemente metalice de tip semigreu greu sau foarte greu in
conformitate cu detaliile din proiect.
Acestea ghideza vehiculele permitand pneurilor revenirea pe carosabil a acestora in caz de contact si
constau din:
- Lisa metalica
- Etrier din profil metalic ambutisat
- Amortizor de soc
- Stalp metalic
Parapetele pietonal pentru poduri sau pentru protectie in interiorul localitatilor este deasemenea
metalic . Trebuie sa fie protejate la coroziune si construite astfel incat sa permita vopsirea periodica pe
toata suprafata.
Parapetele trebuie sa fie metalic cu sectiune cilindrica sau rectangulara
- Etrier metalic cu sectiune cilindrica sau rectangulara
- Stalpi din teava cilindrica
- Zabrele din sirma sau tevi
- lisa prinsa de stalpi
- lisa incorporata in betonul de fundare
- ancore din OB37 cu capete filetete
- piulite hexagonale
Toate trebuie sa aiba forma , elementele si marimea astfel incat , in caz de impact cu autovehicule ,
consecintele sa fie minime asa cu este prevazut in SR EN 1317/1,2,3 si STAS 1948/1; SR 1948/2 si in
concordanta cu avizul Inginerului.

6.4.2. AMPLASARE
6.4.2.1 Dispozitive de siguranta pentru protectie la drumuri:
Parapetele se amplaseaza, in profil transversal, in afara latimii platformei sau in cadrullatimii
acostamentelor conform reglementarilor in vigoare si a detaliilor de executie.
Amplasarea parapetelor in lungul drumului se face tinand seama de :
-elementele geometrice ale traseului ;
- inaltimea rambleului sau inclinrea versantilor;
-impadurirea terenului inconjurator ;
-existenta unor ziduri de sprijin la marginea platformei spre aval;
-vecinatatea unor ape;
-necesitatea inchiderii perspectivei in exteriorul unor curbe;
- in unele intersectii
Lungimile pe care se amplaseaza parapetele trebuie sa depaseasca cu cate 10m, la fiecare dintre
capete, lungimile prevazute in STAS 1948/1. In cazul cand sectoarele pe care trebuie montate
parapetele sunt situate la distante mai mici de 25m intre ele, se prevad parapet continui.
Pentru sporirea sigurantei rutiere si asigurarea continuitatii ghidarii laterale, la parapetele situate pe
drumurile avand imbracaminti bituminoase, din beton de ciment sau pavaje, se prevad dispozitive
reflectorizante, similare cu ale stalpilor de ghidare la distante prevazute in STAS 1948/2 si in proiect.
6.4.2.2. Parapetele de siguranta pentru pietoni pentru poduri sau localitati
Amplasarea parapetelor pietonale in localitati si/sau poduri se face conform detaliilor de
executie in conformitate cu SR 1948/2 tinand seama in principal de :
- clasa tehnica a drumului;
-elementele geometrice ale drumului;
-elementele sectiunii transversale a podului;
-inaltimea caii fata de obstacolul traversat;
-alte conditii locale.
97 | P a g e
6.4.3.PUNEREA IN OPERA
La punerea in opera succesiunea operatiilor este urmatoarea:
-verificarea trasarii
-depozitarea subansamblelor componente evitand lovirea
-pregatirea subansamblelor in vederea montarii
-pregatirea lacasului destinat introducerii fiecarui stalp metalic
-pozarea stalpilor metalici astfel incat sa aiba rezistenta si stabilitate
-montarea elementelor componente(suruburi,garnituri,lisa) verificarea aliniamentului si strangerea
suruburilor
CAP. 7. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Verificarea conformitatii instalarii
Inainte de inceperea operatiilor de instalare, in timpul lucrarilor si la incheierea acestor trebuie sa se
verifice urmatoarele aspecte de conformitate;
-distanta centru la centru a stalpilor si inaltimea partii superioare a grinzii (lisei) asa cum este prevazut in
proiectul de executie;
- lungimea instalarii si aliniamentul acesteia in conformitate cu detaliile de executie;
-strangerea definitiva in buloane/suruburi a tuturor pieselor componente ale dispozitivelor de protectie la
drumuri;
- respectarea tuturor normelor de siguranta si protectia muncii in vigoare.
Criteriile de performanta ale dispozitivelor de protectie la drumuri trebuie sa respecte clasele de
performanta si criteriile de acceptare din SR EN 1317/1,2,3 .

CAP. 8. CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A PARAPETELOR

Se vor efectua verificari etapizate astfel:
-preliminar,controland lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri
-in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor
-final,receptia parapetelor si consemnarea constatarilor in « Procesul verbal de receptie calitativa »

CAP. 9. INREGISTRARI
Proces verbal de trasare/verificare
Proces verbal de receptie calitativa matereiale
Proces verbal de receptie calitativa amplasare si montaj

98 | P a g e
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

99 | P a g e
 EXECUTIE SANTURI ,RIGOLE

COD PTE 13

“Lucrari de repunere provizorie in circulatie Drum Forestier Rica“

LISTA DE DIFUZARE

DESTINATAR
Nr.crt. Funcţia Nume, prenume Semnătura
1. SEF PROIECT
2 RTE
3. RESPONSABIL AQ-CQ
4. CONSULTANT
5. SEF SANTIER
6. SEF PUNCT LUCRU
7. RESP. TOPO

100 | P a g e
 CUPRINS

Nr.
DENUMIRE Pagina
crt
1 SCOP 4
2 DOMENIU DE APLICARE 4
3 DEFINITII 4
4 DOCUMENTE DE REFERINTA 4
5 RESPONSABILITATI 5
6 PROCEDURA 6
7 RAPOARTE SI INREGISTRARI 7

1.SCOP

1.1 Stabilirea metodelor de lucru, succesiunii operatiilor, mijloacelor tehnice necesare pentru
executarea rigolelor si a santurilor in vederea colectarii si evacuarii apelor, verificarile ce trebuie
efectuate inainte, in timpul si dupa executie.

1.2 Evitarea degradarii corpului drumului, a reducerii portantei terenului de fundatie,a degradarii
terenurilor riverane prin spalari, a stagnarii de ape sau evacuarea cu întarziere a acestora, baltiri,
etc.

1.3 Evitarea siroirilor, eroziunilor, eventualelor fenomene de pierdere a stabilitatii taluzului.

2.DOMENIUL DE APLICARE

2.3 Constructii anexe pentru colectarea, drenarea si evacuarea apelor pentru lucrarile executate
101 | P a g e
3.DEFINITII

3.1 Conform SMI

3.2 Rigola - constructie anexa pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice, cu profil curent
triunghiular, de adincime mica, amenajata in lungul drumului, la marginea platformei.

3.1 Rost - spatiul liber dintre placile prefabricate, amenajate in mod special si de dimensiuni calculate
prin proiect pentru a impiedica fisurarea datorita contractiei sau dilatarii betonului si pentru necesitati
de executie.

4.DOCUMENTE DE REFERINTA

4.1.LEGEA 10/1995
4.2 Documentatia SMI
4.3 Caiet de sarcini
4.4 Proiecte de executie
4.5 Normative si Standarde aplicabile si in vigoare conform CS.

5.RESPONSABILITATI

5.1. Seful de santier

Seful de santier raspunde de :

5.1.1 Asigurarea resurselor necesare:

 Utilaje pentru executia lucrarilor: buldozer, cisterna pentru motorina, excavator, autobasculante,
incarcator frontal, vibrator sau placa vibranta, unelte, etc;

 Personal calificat si instruit.

5.1.2 Asigurarea documentatiei de lucru necesare:

 Proiectul de executie (profile longitudinale si transversale, detalii de executie, specificatii
tehnice),

 Procedura de lucru, PCCVI si formulare pentru inregistrari . Coordoneaza efectuarea intregii

activitati de executie (aprovizionarea, executia, respectarea cerintelor de calitate, instruirea
personalului tehnic productiv).

5.2 Comisie receptie interna , Consultanta

5.2.1 Receptia loturilor de prefabricate.

102 | P a g e
5.2.2 Verificarea cotelor, pantelor si dimensiunilor sapaturilor fata de specificatiile proiectului de
executie.

5.2.3 Receptia sapaturilor

5.2.4 Dupa montarea sau turnarea elementelor prefabricate si a betonului se verifica cotele, pantele
si dimensiunile rigolelor, santurilor sau casiurilor.

5.2.5 Receptia tuturor lucrarilor executate

5.3 Responsabilul Tehnic cu Executia lucrarilor raspunde de:

5.3.1 Asigurarea documentelor tehnice de executie (proiecte, caiete de sarcini, STAS-uri si

Normative tehnice in vigoare).
5.3.2 Instruirea periodica a personalului din subordine privind executia si asigurarea calitatii lucrarilor
in procesul de executie.
5.3.3 Organizarea si asigurarea intocmirii si gestionarii tuturor documentelor care atesta executia
lucrarilor.
5.3.4 Anunta seful de santier imediat ce constata situatii in care nu sunt realizate prescriptiile tehnice.
5.3.5 Avizarea fiselor tehnologice de executie dupa caz;
5.3.6 Verifica daca executia lucrarilor respecta cerintele de calitate precizate in documentatia de
executie;
5.3.7 Verifica existenta inregistrarilor care atesta calitatea executiei lucrarilor si care trebuiesc
predate beneficiarului pentru intocmirea cartii tehnice a lucrarilor;
5.3.8 Participa la autorizarea continuarii lucrarilor in faze determinante si semneaza procesul verbal.

5.4Sef punct lucru

Supravegheaza direct si permanent procesul de executie cu respectarea tuturor prescriptiilor

tehnice din proiect, norme si normative in vigoare si are urmatoarele responsabilitati :
5.4.1 Inainte de inceperea executiei sapaturilor stabileste locurile de depozitare a materialelor
rezultate si obtine aprobarea Consultantei pentru depozitare;

5.4.2 Urmareste executarea sapaturilor la cotele, pantele si dimensiunile din proiect;

5.4.3 Raspunde de drenarea sau pomparea apelor meteorice;

5.4.4 Continua lucrarile numai dupa acceptarea sapaturilor la receptie. In situatia in care de la
receptie au trecut mai mult de 48 ore sau au intervenit factori climatici defavorabili, solicita
o noua receptie.

5.4.5 Raspunde de executarea lucrarilor de rigole, sant, dren , amenajare torenti , casiuri .

5.5. Responsabil TOPO

Reponsabilul TOPO are urmatoarele responsabilitati :

5.5.1 Verifica cotele, pantele si dimensiunile sapaturilor fata de specificatiile proiectului de

executie.
103 | P a g e
 5.5.2 Dupa montarea elementelor prefabricate sau turnarea betonului verifica cotele, pantele si
dimensiunile rigolelor ,santurilor sau casiurilor.

5.6 Responsabilul C.Q

5.6.1 Efectueaza inspectii de urmarire a calitatii executiei in punctele obligatorii de stationare din
P.C.C.V.I. si valideaza documentele de atestare calitativa specifice lucrarii.
5.6.2 Urmareste urmareste aplicarea intocmai a proiectului de executie, a prezentei procedurii si
intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate
5.6.3 Analizeaza rezultatele obtinute pe probele de beton intarit si comunica rezultatele.

6. PROCEDURA

6.1 Lucrari pregatitoare

6.1.1 Asigurarea resurselor necesare:

 utilaje pentru executia lucrarilor: excavator, autobasculante, incarcator frontal, vibrator sau
placa vibranta, unelte;

 personal calificat si instruit.

6.1.2 Asigurarea documentatiei de lucru necesare:

 proiectul de executie (profile longitudinale si transversale, detalii de executie, spcificatii tehnice),

 procedura de lucru, PCCVI si formulare pentru inregistrari.

6.1.3 Receptia loturilor de prefabricate.

6.2 Executia sapaturilor

6.2.1 Inainte de inceperea executiei sapaturilor se stabilesc locurile de depozitare a materialelor

rezultate si se obtine aprobarea Consultantei pentru depozitare.

6.2.2 Sapaturile se executa la dimensiunile specificate in proiect .

6.2.3 Nu se lucreaza pe timp de ploaie. In situatia in care la cota sapaturii este apa, aceasta se
dreneaza sau se pompeaza.
6.2.4 La executarea sapaturilor se respecta cotele, pantele si dimensiunile din proiectul de executie
6.2.5 Se finiseaza taluzurile si fundul sapaturii.
6.2.6 Receptia sapaturilor.

6.3 Executia rigolelor, santurilor , drenurilor

104 | P a g e
6.3.1 Numai dupa acceptarea sapaturilor la receptie se continua lucrarile. In situatia in care de la
receptie au trecut mai mult de 48 ore sau au intervenit factori climatici defavorabili, se solicita o
noua receptie

6.3.2 Rigolele se executa monolit din beton la varful placilor ancorate sau la baza zidurilor de sprijin.
Acestea se pozeaza pe un strat de nisip, functie de specificatiile detaliilor de executie din
proiect.

6.3.3 Santurile se executa in diverse variante:

 Din trepte turnate monolit din beton Santuri trapezoidale din beton turnat monolit pe un strat de
5 cm nisip

 Santuri executate din pamant

7.RAPOARTE SI INREGISTRARI

 Necesar materiale / produse,

 Necesar dispozitive / echipamente;

 Proces verbal de receptie materiale /produse;

 Verificarea cotelor, pantelor si dimensiunilor sapaturilor fata de specificatiile proiectului de

executie

 Procese verbale de receptie ;

 Analizarea rezultatelor obtinute pe probele de beton intarit si comunicarea rezultatelor;

 Buletine analiza laborator;

105 | P a g e
106 | P a g e
107 | P a g e