CHIRULLI ANDREA SRL AVIZAT:

SUCURSALA TARGOVISTE
CUI: RO 21764442;NRC: J 15/707/2007 Coordonator securitate şi

sănătate pe durata realizarii lucrarii

APROBAT,

SC CHIRULLI ANDREA SRL

Director general
CENTOLA GIUSEPPE
AVIZAT,
Comitet de securitate si sanatate in munca :
Presedinte:

Membri:

Secretar:

Medic medicina muncii

Dr. Varzaru Cristina

PLAN PROPRIU DE SECURITATE SI SANATATE

IN MUNCA

ptr. lucrarea : “ Reabilitare si ranforsare strazi in

municipiul Targoviste, reparatii capitale pe calea
Domneasca – Lot 2“

2011
 2

OPIS DOCUMENTE

Capitol CONTINUT Pagina

Prezentare Plan propriu de securitate si sanatate
1 Baza legala a intocmirii Planului propriu de securitate si sanatate in
munca
2 Scopul intocmirii Planului propriu de securitate si sanatate in
munca
3 Obiectivul pentru care s-a intocmit Planul propriu de securitate si
sanatate in munca
4 Numele si adresa antreprenorului / subantreprenorilor
5 Numarul lucratorilor pe santier
6 Numele persoanelor desemnate sa conduca executarea lucrarilor si
sa verifice respectarea activitatii privind SSM
7 Durata estimata de executie a lucrarilor
8 Analiza proceselor tehnologice de executie care pot afecta sanatatea
si securitatea lucratorilor si a celorlalti participanti la procesul de
munca pe santier.
8.1 Executantii
8.2 Sarcina de munca
8.3 Echipamente de munca, mijloace de munca specifice activitatilor
desfasurate
8.4 Mediul de munca
9. Evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de
materialele utilizate, de echipamentele de munca folosite, de
utilizarea substantelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea
personalului, de organizarea santierului.
10. Masuri pentru asigurarea sanatatii si securitatii lucratorilor,
specifice lucrarilor pe care antreprenorul/ subantreprenorul le
executa pe santier, inclusiv masuri de protectie colectiva si masuri
de protectie individuala:

V.Planul pentru asigurarea conditiilor de SSM:

A. Descrierea lucrarii
B. Responsabilitati privind executarea lucrarii si asigurarea
conditiilor SSM
C. Încadrarea şi repartizarea lucrătorilor pe locurile de muncă
D. Instruirea personalului
E. Dotarea cu echipament individual de protecţie
F. Echipamente de muncă
G. Organizarea locului de muncă şi a activităţilor
H. Protecţia împotriva electrocutării.
I. Protecţia la situaţii de urgenţă
J. Prevederi specifice activităţilor unităţii
K. Prevederi pe timpul transportului de la domiciliu la locul de
muncă şi invers
L. Prevederi pe timpul pauzelor de masă sau tehnologice
M. Primul ajutor în caz de accident
N. Evacuarea lucrătorilor
 3

O. Consumul de alcool sau alte substanţe

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca co 40, 44, 49,

80-93
11 CONCLUZII
Anexa Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala ptr.
posturile de lucru specifice categoriilor de lucrari din cadrul
proiectului/ lucrarii
Anexa Instructiuni proprii de securitate si sanatate ptr. categoriile de lucrari
specifice proiectului .

Anexa Asigurarea dotarii cu echipamente de munca si echipamente

individuale de protectie

Anexa Calificarea pesonalului : atestare,/ autorizare interna si externa a

personalului
Anexa Raportarea, inregistrarea si evidenta evenimentelor

Anexa Control preventiv de medicina muncii

Anexa Conditii de munca si asigurarea materialelor igienico – sanitare si a

materialelor de prim ajutor.
 4

conform HG nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate

pentru santierele temporare sau mobile pentru lucrarea :

“ Reabilitare si ranforsare strazi in municipiul Targoviste, reparatii capitale

pe calea Domneasca – Lot 2”

Prezentul PLAN PROPRIU DE SECURITATE SI SANATATE s-a realizat potrivit

prevederilor legislatiei de securitate si sanatate a muncii in vigoare, respectiv HG nr.
300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile care stabileşte cerinţele minime de securitate şi sănătate în
munca pentru santierele temporare sau mobile.
Astfel :
► La Cap. III – Instrumente ale coordonarii, Sectiunea a 2-a - Planul propriu
de securitate, se precizeaza urmatoarele :
‘’Art. 24 - Planul propriu de securitate şi sănătate cuprinde ansamblul de măsuri de
securitate şi sănătate specifice fiecărui antreprenor sau subantreprenor.
Art. 25 - Atunci când un antreprenor se angajează sa realizeze lucrări pe şantier,
acesta trebuie sa pună planul propriu de securitate şi sănătate la dispoziţia
managerului de proiect, beneficiarului sau coordonatorilor în materie de securitate şi
sănătate, după caz.
Art. 26 - Antreprenorul trebuie sa stabilească acest plan în cel mult 30 de zile de la
data contractării lucrării.
Art. 27 - Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie sa fie armonizat cu
planul de securitate şi sănătate al şantierului.
Art. 28 - Antreprenorul care executa cu unul ori mai mulţi subantreprenori, în
totalitate sau o parte din lucrările care trebuie sa respecte prevederile planului de
securitate şi sănătate, trebuie sa le transmită acestora un exemplar al planului propriu
şi, dacă este cazul, un document care cuprinde măsurile generale de securitate şi
sănătate pentru lucrările şantierului ce intra în responsabilitatea sa.
Art. 29 - La elaborarea planului propriu de securitate şi sănătate subantreprenorul
trebuie sa ţină seama de informaţiile furnizate de către antreprenor şi de prevederile
planului de securitate şi sănătate al şantierului.
Art. 30 - Subantreprenorul trebuie sa elaboreze planul propriu de securitate şi
sănătate în cel mult 30 de zile de la data contractării lucrării cu antreprenorul.
Art. 31- Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie sa conţină cel puţin
următoarele:
a) numele şi adresa antreprenorului/subantreprenorului;
b) numărul lucrătorilor pe şantier;
c) numele persoanei desemnate sa conducă executarea lucrărilor, dacă este cazul;
d) durata lucrărilor, indicând data începerii acestora;
e) analiza proceselor tehnologice de execuţie care pot afecta sănătatea şi
securitatea lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la procesul de munca pe şantier;
f) evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate,
de echipamentele de munca folosite, de utilizarea substanţelor sau preparatelor
periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea şantierului;
 5

g) măsuri pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii lucrătorilor, specifice lucrărilor pe

care antreprenorul/subantreprenorul le executa pe şantier, inclusiv măsuri de protecţie
colectivă şi măsuri de protecţie individuală.
Art. 32 - Înainte de începerea lucrărilor pe şantier de către
antreprenor/subantreprenor, planul propriu de securitate şi sănătate trebuie sa fie
consultat şi avizat de către coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe
durata realizării lucrării, medicul de medicina muncii şi membrii comitetului de
securitate şi sănătate sau de către reprezentanţii lucrătorilor, cu raspunderi specifice
în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.
Art. 33 - Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie sa fie actualizat ori de câte
ori este cazul.
Art. 34 - Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate şi sănătate trebuie
sa se afle în permanenta pe şantier pentru a putea fi consultat, la cerere, de către
inspectorii de munca, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate
în munca sau de reprezentanţii lucrătorilor, cu raspunderi specifice în domeniul
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.
Art. 35 - Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie sa fie păstrat de către
antreprenor timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.”

► Conform art. 56 din HG 300/ 2006 - Cap. VI “Realizarea lucrării” - Secţiunea 1 -

” Principii generale aplicabile pe durata realizării lucrării, se prevede ca :
“ Pe toată durata realizării lucrării angajatorii şi lucrătorii independenţi trebuie sa
respecte obligaţiile generale ce le revin în conformitate cu prevederile din legislaţia
nationala care transpune Directiva 89/391/CEE ( Legea 319/ 2006 privind securitatea
si sanatatea in munca), în special în ceea ce priveşte:
a) menţinerea şantierului în ordine şi într-o stare de curăţenie corespunzătoare;
b) alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ţinând seama de condiţiile de
acces la aceste posturi;
c) stabilirea căilor şi zonelor de acces sau de circulaţie;
d) manipularea în condiţii de siguranta a diverselor materiale;
e) întreţinerea, controlul înainte de punerea în funcţiune şi controlul periodic al
echipamentelor de munca utilizate, în scopul eliminării defectiunilor care ar putea sa
afecteze securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
f) delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare şi inmagazinare a diverselor
materiale, în special a materialelor sau substanţelor periculoase;
g) condiţiile de deplasare a materiilor şi materialelor periculoase utilizate;
h) stocarea, eliminarea sau evacuarea deşeurilor şi a materialelor rezultate din
daramari, demolări şi demontari;
i) adaptarea, în funcţie de evoluţia şantierului, a duratei de execuţie efectivă
stabilită pentru diferite tipuri de lucrări sau faze de lucru;
j) cooperarea dintre angajatori şi lucrătorii independenţi;
k) interactiunile cu orice alt tip de activitate care se realizează în cadrul sau în
apropierea şantierului.”

► La Cap. VII “Obligaţiile beneficiarului, managerului de proiect, angajatorilor şi

lucrătorilor independenţi , Sect. a 2-a, “Obligatiile angajatorilor” se prevad
urmatoarele :
“ Art. 63- În vederea asigurării şi menţinerii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din
şantier în condiţiile prevăzute la art. 58 şi 60 di HG 300/2006, angajatorii au, în
principal, următoarele obligaţii:
a) sa respecte obligaţiile generale ale angajatorilor în conformitate cu prevederile
din legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE;
 6

b) sa îndeplinească şi sa urmărească respectarea planului de securitate şi sănătate

de către toţi lucrătorii din şantier;
c) sa ia măsurile necesare pentru aplicarea prevederilor art. 56, în conformitate cu
cerinţele minime stabilite în anexa nr. 4;
d) sa ţină seama de indicaţiile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate
sau ale şefului de şantier şi sa le îndeplinească pe toată perioada execuţiei lucrărilor;
e) sa informeze lucrătorii independenţi cu privire la măsurile de securitate şi
sănătate care trebuie aplicate pe şantier şi sa pună la dispoziţie acestora instrucţiuni
adecvate;
f) sa redacteze planurile proprii de securitate şi sănătate şi sa le transmită
coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate.
Art. 64- În vederea menţinerii securităţii şi sănătăţii pe şantier, atunci când ei înşişi
executa o activitate profesională pe şantier, angajatorii trebuie sa respecte:
a) prevederile din legislaţia nationala care transpune prevederile Directivei
89/391/CEE referitoare la obligaţiile angajaţilor, echipamentul de munca,
echipamentul individual de protecţie;
b) indicaţiile coordonatorului sau coordonatorilor în materie de securitate şi
sănătate în munca.

► La Cap. VII “Obligaţiile beneficiarului, managerului de proiect, angajatorilor şi

lucrătorilor independenţi , Sect. a 3-a, “Obligatiile lucrătorilor independenţi” se
prevad urmatoarele:
“Art. 65 - În vederea menţinerii securităţii şi sănătăţii pe şantier, lucrătorii independenţi
trebuie:
a) sa respecte, pe toată durata execuţiei lucrării, măsurile de securitate şi sănătate,
în conformitate cu legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE şi, în
particular, prevederile art. 56;
b) sa respecte dispoziţiile minime de securitate şi sănătate stabilite în anexa nr. 4;
c) sa-şi desfăşoare activitatea conform cerinţelor de securitate şi sănătate stabilite
pentru şantierul respectiv;
d) sa participe la orice acţiune coordonata de prevenire a riscurilor de accidentare şi
imbolnavire profesională pe şantier;
e) sa utilizeze echipamente de munca ce îndeplinesc condiţiile de securitate şi
sănătate;
f) sa aleagă şi sa utilizeze echipamente individuale de protecţie conform riscurilor la
care sunt expusi;
g) sa respecte indicaţiile şi sa îndeplinească instrucţiunile coordonatorilor în materie
de securitate şi sănătate;
h) sa respecte prevederile planului de securitate şi sănătate.”

► Cap. VIII – Informarea lucratorilor prevede:

“ Art. 66- Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor trebuie sa fie informati asupra măsurilor
ce trebuie luate privind securitatea şi sănătatea lor pe şantier.
Art. . 67 - Informaţiile trebuie sa fie pe înţelesul lucrătorilor cărora le sunt adresate.

► Cap. IX Consultarea şi participarea lucrătorilor prevede:

“Art. 68 - Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora
privind prevederile art. 56, 58 şi 63 trebuie sa se realizeze conform legislaţiei naţionale
care transpune Directiva 89/391/CEE.
Art. 69 - Atunci când este necesar, ţinând seama de gradul de risc şi de importanta
şantierului, consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora
din întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea pe acelaşi şantier trebuie sa se
realizeze cu o coordonare adecvată.
 7

Art. 70 - În scopul consultării şi participării lucrătorilor, trebuie pusă la dispoziţie

acestora sau, după caz, reprezentanţilor lor o copie a planului de securitate şi
sănătate şi a eventualelor sale modificări.”

►Anexa 4 din HG 300/2006 prezinta “ CERINTELE MINIME de securitate si

sanatate pentru santiere”.
Acestea prevad obligatiile care trebuie aplicate cand caracteristicile
santierului ori ale activitatii, circumstantele sau un risc o cer, astfel:
Partea A se refera la “ Cerinte minime generale pentru locurile de munca din
santiere “ si anume:

1. Stabilitate si soliditate
2. Instalatii de distributie a energiei
3. Caile si iesirile de urgenta
4. Detectarea si stingerea incendiilor
5. Ventilatie
6. Expunerea la riscuri particulare
7. Temperatura
8. Iluminatul natural si artificial al posturilor de lucru, incaperilor si cailor de
circulatie de pe santier
9. Usi si porti
10. Cai de circulatie- zone periculoase
11. Cheiuri si rampe de incarcare
12. Spatiu pentru libertatea de miscare la postul de lucru
13. Primul ajutor
14. Instalatii sanitare
15. Incaperi pentru odihna si/sau cazare
16. Femei gravide si mame care alpteaza
17. Lucratori cu dizabilitati
18. Dispozitii diverse

Partea B se refera la “ Cerinte minime specifice pentru posturile de lucru din santiere
“ si anume:

Sect.1 – 1. Stabilitate si soliditate

2. Usi de siguranta
3. Ventilatie
4.Temperatura
5.Iluminatul natural si artficial
6.Pardoselile, peretii si plafoanele incaperilor
7.Ferestre si luminatoare
8.Usi si porti
9.Caile de circulatie
10.Masuri specifice pentru scari si trotuare rulante
11.Dimensiunile si volumul de aer al incaperilor;

Sect.2 – 1. Stabilitate si soliditate

2. Instalatii de distributie a energiei
3. Influente atmosferice
4. Caderi de obiecte
5.Caderi de la inaltime
6. Schele si scari
7. Instalatii de ridicat
 8

8. Vehicule si masini pentru excavatii si manipularea materialelor

9. Instalatii, masini , echipamente
10. Excavatii, puturi, lucrari subterane, tuneluri, terasamente
11. Lucrari de demolare
12. Constructii metalice sau din beton, cofraje sau elemente prefabricate
grele
13. Batardouri si chesoane.

Definitii :

a) şantier temporar sau mobil, denumit în continuare şantier, - orice şantier în

care se desfăşoară lucrări de construcţii sau de inginerie civilă, a căror lista
neexhaustiva este prevăzută în anexa nr. 1;
b) beneficiar (investitor) - orice persoana fizica sau juridică pentru care se
executa lucrarea şi care asigura fondurile necesare realizării acesteia;
c) manager de proiect - orice persoana fizica sau juridică, autorizata în condiţiile
legii şi desemnată de către beneficiar, insarcinata cu organizarea, planificarea,
programarea şi controlul realizării lucrărilor pe şantier, fiind responsabilă de realizarea
proiectului în condiţiile de calitate, costuri şi termene stabilite;
d) proiectantul lucrării - orice persoana fizica sau juridică competenta care, la
comanda beneficiarului, elaborează documentaţia de proiectare;
e) şef de şantier - persoana fizica desemnată de către antreprenor sa conducă
realizarea lucrărilor pe şantier şi sa urmărească realizarea acestora conform
proiectului;
f) antreprenor (constructor, contractant, ofertant) - orice persoana fizica sau
juridică competenta care executa lucrări de construcţii-montaj, în baza unui proiect, la
comanda beneficiarului;
g) subantreprenor (subcontractant) - orice persoana fizica sau juridică care îşi
asuma contractual fata de antreprenor sarcina de a executa lucrări de construcţii-
montaj de specialitate, prevăzute în proiectul lucrării;
h) lucrator independent - orice persoana fizica autorizata care realizează o
activitate profesională în mod independent şi îşi asuma contractual fata de beneficiar,
antreprenor sau subantreprenor sarcina de a realiza pe şantier lucrări pentru care
este autorizat;
i) coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării
proiectului lucrării - orice persoana fizica sau juridică competenta, desemnată de
către beneficiar şi/sau de către managerul de proiect pe durata elaborării proiectului,
având atribuţiile prevăzute la art. 54;
j) coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării -
orice persoana fizica sau juridică desemnată de către beneficiarul lucrării şi/sau de
către managerul de proiect pe durata realizării lucrării, având atribuţiile prevăzute la
art. 58 din HG300/2006.

.
 9

1. BAZA LEGALA A INTOCMIRII PLANULUI PROPRIU DE

SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

La intocmirea PLANULUI PROPRIU DE SECURITATE SI SANATATE

IN MUNCA s-a tinut cont de prevederile:

 Legii 319 din 14 iulie 2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca,

art. 13, lit. b) si e);

 HG 1425 / 2006, act. cu HG 955/2010 art. 46, alin. (1) si (2) pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 319/2006;

 HG 300/ 2006, privind cerintele minime de securitate si sanatate in

munca pentru santierele temporare sau mobile ( sectiunea a 2- a) , art.
24 -32;

 HG 971 / 2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de

securitate si/ sau sanatate in munca;

 HG 1051/ 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate

pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru
lucratori, in special afectiuni dorsolombare;

 HG 1048/ 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate

pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de
protectie la locul de munca;

 PLANUL DE SECURITATE SI SANATATE intocmit de beneficiar.

 10

2.SCOPUL INTOCMIRII PLANULUI PROPRIU DE SECURITATE SI

SANATATE IN MUNCA

Scopul prezentului document este de a de a asigura metode sigure de lucru pentru

toate activitatile, pe faze de lucru, pe santierul “ TARGOVISTE ” lucrarea " “
Reabilitare si ranforsare strazi in municipiul Targoviste, reparatii capitale
pe calea Domneasca – Lot 2” ” conform contractului incheiat cu .Consiliul Local
Targoviste, nr. .................. prin evitarea riscurilor, identificarea riscurilor ce nu pot fi
evitate si stabilirea masurilor tehnioe, sanitare, organizatorice si de alta natura, in
conditiile concrete ale santierului, in vederea reducerii la maxim a posibilitatii de
accidentare si/sau imbolnavire profesionala.

Scopul va fi atins prin:

• prelucrarea, sub semnatura, de luare la cunostinta a prezentului Plan propriu de

securitate si sanatate cu intreg personalul;

• actualizarea permanenta a acestuia la aparitia unor noi activitati sau utilaje pe

santier;

• umarirea permanenta a aplicarii lui de catre factorii direct implicati:

 lucratorul desemnat pentru a se ocupa de activitatile de SSM;
 seful de santier;
 adjunctul sefului de santier;
 sefii de echipa.

• instruirea temeinica si constientizarea lucratorilor ca insusirea si respectarea

legislatiei in domeniul SSM este atat in binele lor cat si in binele societatii la care
lucreaza.

• controale inopinate realizate in santier urmate de dezbateri pe marginea

constatarilor efectuate pentru stabilirea masurilor de perfectionare a metodei de
lucru sigure si, daca e cazul, sanctionarea vinovatilor pentru neconformitatile
constatate, daca acestea ar putea genera accidente de munca.

• informarea conducerii societatii lunar si de cate ori este nevoie privind modul de
desfasurare a activitatilor SSM in santier.
 11

3. OBIECTIVUL PENTRU CARE S-A INTOCMIT

PLANUL PROPRIU DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

prezentul Plan propriu de securitate si sanatate s-a intocmit pentru

obiectivul “ Reabilitare si ranforsare strazi in municipiul Targoviste,
reparatii capitale pe calea Domneasca – Lot 2”.

Conform contractului incheiat cu Consiliul Local Targoviste nr. ...............

va executa urmatoarele lucrari / activitati:

- lucrari de realizare sistem rutier prin imbracaminte asfaltica:

 decapare si frezare straturi asfaltice;
 reparatii fundatii strada; transport materiale rezultat;
 realizare amorsa si executare strat de baza ;
 realizare rest imbracaminte asfaltica;
 lucrari de realizare canivouri pentru preluare ape pluviale;
 lucrari de demontat si montat borduri;
 realizare marcaje ( delimitari benzi, separare sensuri, etc.);
 12

4. NUMELE SI ADRESA ANTREPRENORULUI

 Numele si adresa antreprenorului: SC CHIRULLI ANDREA SRL -

SUCURSALA TARGOVISTE
 Adresa sediu social :Str. Calea Campulung, Nr. 6 A, Loc. Targoviste, jud.
Dambovita;
 Adresa punct de lucru : DN 72, Sat Dumbrava, com. Ulmi, jud. Dambovita.
 Cod unic de inregistrare: RO 21764442;
 Nr. ordine in Registrul Comertului: J 15/ 707/ 2007

 Beneficiarul lucrarii: CONSILIUL LOCAL TARGOVISTE

 Adresa beneficiarului:...........................................................................................


Tipul lucrarii: Lucrări de drumuri si poduri

 Managerul de proiect: ………………………………………………………………

 Adresa :………………………………………………………………………………
 Coordonatorul in materie de SSM pe durata realizarii lucrarii:…………...........
 Adresa:…………………………………………………………………… ……..…;

 Numarul lucratorilor pe santier: …………

 Numele persoanei (persoanelor) desemnata/e cu conducerea executarii lucrarilor :
- Director tehnic Ing. Ceparu Ilarie
- ..............................................................

 Durata executarii lucrarilor: .....................................

 Data inceperii lucrarilor: ...........................

 13

5. NUMARUL LUCRATORILOR PE SANTIER

La executarea lucrarilor particiopa urmatoarele categorii de personal:

- muncitori calificati = .....

- muncitori necalificati = ....
- deserventi utilaje si soferi = .....
- maistri = .....
 14

6. NUMELE PERSOANELOR DESEMNATE SA CONDUCA

EXECUTAREA LUCRARILOR SI SA VERIFICE RESPECTAREA
ACTIVITATII PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

Conducerea activitatilor este asigurata astfel:

FUNCTIA NUMELE SI PRENUMELE:

Sef santier: .........................................................

Sef punct de lucru : ........................................................

Sef echipa ...................... .........................................................

Sef echipa ...................... ..........................................................

Serviciu extern prevenire si protectie: Ing. Nae Liliana

 15

7. DURATA ESTIMATA DE EXECUTIE A LUCRARILOR

Conform contractului de executie nr. ...............................................incheiat

de catre SC CHIRULLI ANDREA SRL cu Consiliul Local
Targoviste........................................., durata estimata de executie a lucrarilor este
de: .........................................................
 16

8. ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE DE EXECUTIE

CARE POT AFECTA SANATATEA SI SECURITATEA LUCRATORILOR
SI A CELORLALTI PARTICIPANTI LA PROCESUL DE MUNCA PE
SANTIER

Conform contractului incheiat si a proiectului de executie, procesul de

munca pe santier cuprinde urmatoarele activitati:
- lucrari de realizare sistem rutier prin imbracaminte asfaltica:
 decapare si frezare straturi asfaltice;
 reparatii fundatii strada; transport materiale rezultat;
 realizare amorsa si executare strat de baza ;
 realizare rest imbracaminte asfaltica;
 lucrari de realizare canivouri pentru preluare ape pluviale;
 lucrari de demontat si montat borduri;
 realizare marcaje ( delimitari benzi, separare sensuri, etc.);

Lucrarile sunt executate manual si mecanizat, utilizand echipamente de

munca specifice lucrarilor de drumuri si poduri.

Din analiza elementelor procesului de munca rezulta urmatoarele:

8.1. EXECUTANTII
Lucratorii sunt romani, persoane cuprinse cu varste intre 20 si 50 de ani,
apti medical, cu pregatire de specialitate, lucrand pe multe santiere atat in tara cat
si in
Strainatate.
Au bune deprinderi practice in ceea ce priveste aplicarea masurilor de
protectie individuala si colectiva. Sunt persoane disciplinate, constiincioase,
manifestand interes pentru respectarea legilor si regulilor stabilite pe santier.
 17

8.2 – SARCINA DE MUNCA

Sarcina de munca rezultata din contractul incheiat este in conformitate cu
dotarea tehnica, gradul de calificare al fortei de munca si posibilitatile societatii
contractante si nu pune probleme privind generarea unor riscuri de aaccidentare
din aceasta cauza.
8.3. ECHIPAMENTE DE MUNCA, MIJLOACE DE MUNCA
SPECIFICE ACTIVITATILOR DESFASURATE:
- utilaje de sapat si asternut balast;
- cisterna asternere prin stropire emulsie bituminoasa;
- instalatie Wirtgen ptr. executare elemente din beton si straturi rutiere din
beton de ciment;
- repartizator mixturi asfaltice ;
- cilindru compactor fundatii drum;
- cilindru compactor imbracaminti asfaltice;
- freza rutiera ( frezat imbracaminti asfaltice);
- autoincarcator pe pneuri;
- autogreder;
- scule si dispozitive folosite la intretinere, reparatii si exploatare (trusa scule
auto completa- chei fixe , clesti, prese manuale pentru ungere, bancuri de
lucru, vinciuri, cricuri, aparate/unelte electrice portabile);
- butoaie de combustibil, uleiuri si lubrifianti;
- trusa sanitara;
- -stingatoare incendiu;
- echipament individual de protectie ( salopeta lucru, casca protectie, manusi
protectie, bocanci protectie).
- masina de taiat si polizat unghiulara ptr otel beton= 2 buc;
- scule si dispozitive pentru muncitori in constructii ( ciocan, clesti, dalti, chei
etc. )
- schele, podine de lucru, cofraje;
- scara dubla si simpla;
- materiale specifice ptr. constructii : profiluri , bare otel beton, otel PC, sarma;
- Echipament individual de protectie: cască de protecţie, salopete,
palmare, centură de siguranţă, bocanci protectie cu bombeu metalic ;
- Sisteme de avertizare: luminoase, sonore, sisteme de comunicaţii, panouri
de avertizare;
- Echipament de protectie colectiva ( balustrade protectie, viziere ,
protectie, aparatori protectie, etc.);
- trusa prim ajutor;
- stingator incendiu;

Toti lucratorii prin experienta acumulata sunt capabili sa utilizeze aceste

mijloace de munca, fiind instruiti in cadrul instruirilor periodice privind modul de
utilizare a acestora precum si a uneltelor si sculelor de mana electrice folosite.
Mijloacele de munca de complexitate mare - macarale, autobetoniere, pompe
de beton, utilaje terasiere etc. sunt deservite de personal calificat si autorizat intern
pentru aceste tipuri de echipamente.
 18

Toate echipamentele de munca si materialele de constructii folosite poarta

marcajele de conformitate CE conform prevederilor legale (Legea nr. 608 privind
evaluarea conformitatii produselor, HG 622/2004 privind stabilirea conditiilor de
introducere pe piata a produselor pentru constructii cu completarile ulterioare care
transpun Directiva Consiliului Comunitatii Economice Europene 89/106/21.12.1988
privind armonizarea legilor, reglementarilor si dispozitiilor administrative relative la
produsele pentru constructii).
Toate echipamentele de munca electrice utilizate sunt in conformitate cu
prevederile HG 457/ 2003, HG 1146/ 2006 si se folosesc numai cu dispozitivele de
protectie stabilite de fabricant montate si utilizate conform destinatiei.

8.4 . MEDIUL DE MUNCA

Analizand mediul de munca acesta nu este intodeauna favorabil desfasurarii
activitatilor, acestea desfasurandu-se in conditiile oferite de mediul natural, cu
precipitatii, temperaturi extreme, curenti de aer, etc.
Factorii de risc si masurile ce se impun sunt tratate in lucrarea “ EVALUAREA
RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRI PROFESIONALE” pentru /
locurile de munca / posturile de lucru din cadrul SC CHIRULLI ANDREA SRL .
 19

Definitii:

Sistemul de muncă este un ansamblu constituit de unul sau mai mulţi

executanţi şi mijloace de producţie care, având un scop comun de realizat
(procesul de muncă), interacţionează pe baza unui circuit informaţional, în
anumite condiţii fizice şi psiho-sociale ale mediului de muncă.
Procesul de munca - procesul de producţie, reprezinta succesiunea în timp
şi în spaţiu a activităţilor conjugate ale executantului şi mijloacelor de producţie
în cadrul sistemului de muncă.
La realizarea oricărei activităţi productive este necesar sa existe şi să
intre în relaţie patru elemente: executantul - sarcina de munca - mijloacele de
producţie - mediul de muncă.
Executantul - omul implicat nemijlocit în realizarea sarcinii de muncă.
Prin definiţie, el este victima potenţială a oricărui accident sau boală
profesională. Fără prezenţa sa, nici un incident sau accident nu constituie,
conform legii, accident de muncă.
Sarcina de muncă - totalitatea acţiunilor pe care trebuie sa le efectueze
executantul, prin intermediul mijloacelor de producţie pentru realizarea scopului
sistemului de muncă şi a condiţiilor impuse de realizare a acestora.
Mijloacele de producţie - totalitatea mijloacelor de muncă (unelte de
muncă, mijloacele de transport şi comunicaţie, clădirile destinate producţiei,
recipientele şi depozitele pentru păstrarea produselor etc.) şi a obiectelor muncii
(materiile prime) pe care oamenii le folosesc în procesul de producţie.
Mediul de muncă - totalitatea condiţiilor fizice, chimice, biologice şi
psihosociale în care executantul îşi desfăşoară activitatea, cuprinde: mediu) fizic
ambiant şi mediul social (ambianţa socială, definită de relaţiile de grup,
motivaţia muncii, etc).

Factorii de risc in sistemul de munca:

 factori de risc proprii executantului
 factori de risc proprii sarcinii de munca
 factori de risc proprii mijloacelor de munca ( productie)
 factori de risc proprii mediului de munca
Factori de risc proprii executantului:
 erori de receptie, prelucrare si interpretare a informatiei
 erori de decizie
 erori de executie
 erori de autoreglaj.
 20

Factori de risc proprii sarcinii de munca:

 operatii, reguli, procedee gresite, absenta unor operatii, metode e
munca necorespunzatoare, supradimensionarea cerintelor impuse
executantului.

Factori de risc proprii mijloacelor de munca ( productie):

 risc mecanic
 risc termic
 risc electric
 risc chimic
 risc biologic

Factori de risc proprii mediului de munca:

 abateri sub forma de depasiri ale nivelului sau intensitatii functionale
a parametrilor specifici: microclimat, zgomot, vibratii, noxe chimice,
radiatii, iluminat etc.;
 actiunea factorilor poate conduce fie la vatamarea violenta a
organismului, fie la afectiuni ale organismului, in primul caz survine
un accident de munca, iar in al doile boala profesionala.
 21

9 - EVALUAREA RISCURILOR PREVIZIBILE LEGATE DE MODUL DE

LUCRU, DE MATERIALELE UTILIZATE, DE ECHIPAMENTELE DE
MUNCA FOLOSITE, DE UTILIZAREA SUBSTANTELOR SAU
PREPARATELOR PERICULOASE, DE DEPLASAREA
PERSONALULUI, DE ORGANIZAREA SANTIERULUI.

9.1 - FACTORI DE RISC IDENTIFICATI ptr. MUNCITOR NECALIFICAT

in lucrari de drumuri si poduri

Factori de risc proprii mijloacelor de munca

Factori de risc mecanic
- Prindere, strivire membre superioare la manipularea materialelor de
constructii sau la deservirea echipamentelor de munca (organe de masini
in miscare, dispozitive);
- Lovire de catre vehicule (auto sau utilaje pentru constructii) care se
deplaseaza sau executa manevre in santier;
- Cadere libera de obiecte (scule, materiale, echipamente etc.) de la
inaltime;
- Pericol de prabusire -ex: prabusirea peretelui sau planseului in cazul
lucrarilor de demolare, prabusirea cofrajelor la decofrarea planseului etc.;
- Cadere de la inaltime datorita scarilor (schelelor) necorespunzatoare;
- Surparea peretilor transeei sau gropii (lipsa sprijinirilor) indeosebi in
cazul executarii lucrarilor de sapatura;
- Pericol de lovire, taiere, intepare, membre superioare si inferioare la
contactul cu suprafete periculoase;
- Proiectare de particule in ochi - ex: la utilizarea flexului pentru taiere
sau polizare, la spargerea manuala cu dalta a peretelui sau planseului
etc.;
- Vibratii excesive la lucrul cu pickamerul;
- Electrocutare prin atingere directa, indirecta - ex :lucrul cu
echipamente electrice defecte;

Factori de risc termic

- Arsura termica ex: la manipularea bitumului fierbinte, lucrul cu foc

deschis etc.;

Factori de risc electric

- Electrocutare prin atingere directa, indirecta - ex: lucrul cu
echipamente electrice defecte;

Factori de risc chimic

- Lucrul cu substante iritante (ciment, var, ipsos etc.) care
deshidrateaza pielea, o crapa si poate provoca alergii;
 22

Factori de risc proprii mediulul de munca

Factori de risc fizic
- Temperatura ridicata sau coborata a aerului, in functie de anotimp la
lucrari in aer liber;
- Zgomot sub limita maxima admisa, datorat functionarii utilajelor de
constructii;
- Intemperii (vant, viscol, ploaie) la lucrul in aer liber;
- Existenta pulberilor pneumoconiogene - ex: la prepararea betonului sau
mortarului, transportul cimentului si varului, la efectarea curateniei etc.;
Factori de risc chimic
- Gaze sau vapori toxici si inflamabili ex: vopsirea in spatii inchise;

Factori de risc psihosocial

- Relatii de munca necorespunzatoare (necooperare, antipatie, invidie);

Factori de risc proprii sarcinii de munca

Continut necorespunzator al sarcinii de munca

- Succesiune gresita a operatiilor - datorita in general a slabei

pregatiri teoretice si profesionale, precum si a fluctuatiei mari de
personal;

Suprasolicitare fizica
- Efort fizic frecvent si prelungit in timpul executarii lucrarilor ex:
transportul materialelor de constructii, prepararea betonului, executarea
de lucrari de terasamente etc.;
- Pozitii de lucru fortate ex: aplecat, in genunchi, lucru la inaltime,in
santuri etc.;

Factori de risc proprii executantului

Actiuni gresite
- Organizarea necorespunzatoare a locului de munca -ex: lipsa
imprejmuirii zonei de lucru, indicatoare etc;
- Executarea operatiilor de intretinere si curatire a utilajului in timpul
functionarii;
- Nesincronizare de operatii - ex: la manipularea materialelor lungi sau
grele;
- Executarea de lucrari periculoase, din proprie initiativa care nu fac
obiectul sarcinii de munca -ex: interventia la instalatia electrica;
- Deplasari sau stationari in zone periculoase - ex: in raza de actiune a
utilajelor de constructii;
- Cadere la acelasi nivel prin impiedicare, dezechilibrare, alunecare;
- Cadere de la inaltime - prin pasire in gol (ex: - goluri neimprejmuite);
 23

- Accidente de traseu - pe durata si traseul deplasarii normale de acasa

la serviciu si invers;
- Prezentarea la lucru in conditii psiho-fiziologice necorespunzatoare
(oboseala, boala, lucrul sub influenta alcoolului);
- Comunicari si glume accidentogene;

Omisiuni
- Omiterea unor operatii cu scopul de a usura munca in detrimentul
securitatii lucratorului;
- Neutilizarea echipamentelor de protectie colectiva sau a
echipamentelor de protectie individuala.

9.2 - FACTORI DE RISC IDENTIFICATI ptr. MUNCITORI CALIFICATI

executanti lucrari de drumuri si poduri

Factori de risc proprii mijloacelor de munca

Factori de risc mecanic
- Prindere, strivire membre superioare la manipularea materialelor de
constructii, sau la deservirea echipamentelor de munca (organe de
masini in miscare, dispozitive);
- Lovire de catre vehicule (auto sau utilaje pentru constructii) care se
deplaseaza sau executa manevre in santier;
- Cadere libera de obiecte (scule, materiale, echipamente etc.) de la
inaltime;
- Surparea peretilor transeei, gropilor sau taluzului (lipsa sprijinirilor)
indeosebi in cazul executarii lucrarilor de sapatura;
- Pericol de lovire, taiere, intepare, membre superioare si inferioare la
contactul cu suprafete periculoase;
- Proiectare de particule in ochi - ex: la utilizarea flexului pentru taiere
sau polizare, la spargerea betonului etc.;
- Vibratii excesive la lucrul cu pickamerul sau maiul compactor;

Factori de risc termic

- Temperatura coborata a obiectelor in special iarna;
- Arsura termica - ex: la manipularea bitumului fierbinte, a asfaltului
etc.;
Factori de risc electric
- Electrocutare prin atingere directa, indirecta - ex :lucrul cu
echipamente electrice defecte;
Factori de risc chimic
- Lucrul cu substante iritante (ciment, beton.) care deshidrateaza
pielea, o crapa si poate provoca alergii;

Factori de risc proprii mediului de munca

 24

Factori de risc fizic

- Temperatura ridicata sau coborata a aerului, in functie de anotimp la
lucrari in aer liber;
- Zgomot, datorat functionarii utilajelor de constructii;
- Intemperii (vant, viscol, ploaie) la lucrul in aer liber;
- Existenta pulberilor pneumoconiogene - ex: la prepararea betonului,
la terasamente, la efectuarea curateniei etc.;
Factori de risc biologic
- Contaminarea cu ciuperci, bacterii sau virusi datorita igienei
insuficiente la locul de munca;
Factori de risc psihosocial
- Relatii de munca necorespunzatoare (necooperare, antipatie,
invidie);

Factori de risc proprii sarcinii de munca

Continut necorespunzator al sarcinii de munca
- Succesiune gresita a operatiilor - datorita in general a slabei
pregatiri teoretice si profesionale, precum si a fluctuatiei mari de
personal;
Suprasolicitare fizica
- Efort fizic frecvent si prelungit in timpul executarii lucrarilor ex:
transportul materialelor de constructii, prepararea betonului,
executarea de lucrari de terasamente etc.;
- Pozitii de lucru fortate ex: aplecat, in genunchi, lucru la inaltime, in
santuri etc.;

Factori de risc proprii executantului

Actiuni gresite
- Organizarea necorespunzatoare a locului de munca -ex: lipsa
imprejmuirii zonei de lucru, indicatoare etc;
- Executarea operatiilor de intretinere si curatire a utilajului in timpul
functionarii;
- Nesincronizare de operatii - ex: la manipularea materialelor lungi
sau grele;
- Executarea de lucrari periculoase, din proprie initiativa care nu fac
obiectul sarcinii de munca -ex: interventia la instalatia electrica;
- Deplasari sau stationari in zone periculoase - ex: in raza de actiune
a utilajelor de constructii;
- Cadere la acelasi nivel prin impiedicare, dezechilibrare, alunecare;
- Cadere de la inaltime - prin pasire in gol (ex: - goluri neimprejmuite);
- Accidente de traseu - pe durata si traseul deplasarii normale de
acasa la serviciu si invers;
- Prezentarea la lucru in conditii psiho-fiziologice necorespunzatoare
(oboseala, boala, lucrul sub influenta alcoolului);
 25

Comunicari si glume accidentogene;

Omisiuni
- Omiterea unor operatii cu scopul de a usura munca in detrimentul
securitatii lucratorului;
- Neutilizarea echipamentelor de protectie colectiva sau a
echipamentelor de protectie individuala;

9.3 - FACTORII DE RISC IDENTIFICATI ptr. MECANIC DESERVENT

utilaje drumuri si poduri/ terasiere

Factori de risc proprii mijloacelor de productie

Factori de risc mecanic
- Organe de masini in miscare - prindere, antrenare mana sau articole
vestimentatie (maneci, fular etc.) de catre transmisiile prin curele
ventilator/ pompa de apa, curea de distributie;
- Prindere strivire corp prin deplasare necontrolata a utilajului in timpul
utilizarii;
- Autodeclansari sau autoblocari ale elementelor de securitate ale
utilajului;
- Pericol de lovire, taiere, intepare membre superioare sau inferioare la
contactul cu suprafete periculoase;

Factori de risc termic

- Temperatura ridicata a unor suprafete, atinse accidental (galerii
sistem evacuare, bloc motor etc.);

Factori de risc electric

- Electrocutare prin atingere directa sau indirecta- in cazul utilizarii
de echipamente electrice defecte;

Factori de risc chimic

- Deshidratarea mainilor sau aparitia unor boli de piele - datorita
impregnarii cu unsori, motorina etc.;

Factori de risc proprii mediului de munca

Factori de risc fizic

- Temperatura aerului scazuta iarna si ridicata vara;
- Curenti de aer;
- Zgomot continuu datorat functionarii motorului termic cat si la piconare;
- Calamitati naturale - trasnet, viscol, prabusiri de copaci, seism etc.;

Factori de risc chimic

- Intoxicare cu monoxid de carbon la lucrul in spatii inchise;
 26

Factori de risc proprii sarcinii de munca

Continut necorespunzator al sarcinii de munca

- Adoptarea unor procedee gresite sau absenta unor operatii cu

scopul de a scurta timpul interventiei;

Suprasolicitare fizica
- Efort static - pozitie fixa, numai sezand;

Factori de risc proprii executantului

Actiuni gresite
- Manevre necorespunzatoare - ex: deplasarea cu viteza mare
neadaptata la conditiile de drum, neasigurarea sarcinii in timpul deplasarii
etc.;
- Fortarea utilajului in pozitie de echilibru instabil - ex: excavator necalat
corespunzator sau lucrul cu bratul rotit;
- Executarea de lucrari de mentenanta sau curatenie in timpul functionarii
utilajului;
- Conducerea, deservirea utilajelor pentru constructii de catre persoane
neinstruite corespunzator si neautorizate;
- Deplasari sau stationari in zone periculoase -ex: sub sarcina ridicata,
fara asigurarea deplasarii accidentale si fara a lua cheia din contact;
- Conducerea utilajului in conditii improprii - ex: cand vizibilitatea este
scazuta (sarcina de transportat voluminoasa, noapte, ceata, mers inapoi
etc), pe drumuri cu declivitate mare etc.;
- Cadere la acelasi nivel prin alunecare sau impiedicare sau de pe scara
utilajului;
- Accidente de traseu pe durata si traseul deplasarii normale de acasa la
serviciu si invers;
- Pericol de incendiu -ex: la utilizarea focului deschis pentru incalzirea
baie de ulei pe timp friguros;
- Comunicari accidentogene - ex: la ridicarea-coborarea sarcinilor, mersul
inapoi;

Omisiuni

- Omiterea verificarii utilajelor de constructi inainte de utilizare (limitatori

de sarcina, de sfarsit de cursa etc.);
- Omiterea unor operatii datorita prezentarii la lucru in conditii
psiho-fiziologice necorespunzatoare (oboseala, boala, condusul sub
infiuenta alcoolului);
- Neutilizarea echipamentelor de protectie colectiva si individuala.
 27

10. MASURI PENTRU ASIGURAREA SANATATII SI

SECURITATII LUCRATORILOR SPECIFICE LUCRARILOR
PE CARE ANTREPRENORUL/ SUBANTREPRENORUL LE
EXECUTA PE SANTIER, INCLUSIV MASURI DE PROTECTIE
COLECTIVA SI MASURI DE PROTECTIE INDIVIDUALA:

I
INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI
SANATATE IN MUNCA

COD 80 Ptr. LUCRATORI privind SEMNALIZAREA LUCRARILOR PE

DRUMURI

1. Sectorul de lucru va fi semnalizat la ambele capete cu indicatoare pentru

circulatia rutiera, confectionate si montate conform reglementarilor rutiere
in vigoare.
2. In mod obligatoriu se vor respecta regulile de semnalizare a lucrarilor pe
drumuri, conf. OUG nr. 195/ 2001 actualizat cu OUG 63/2006, privind
circulatia pe drumurile publice, respectiv se vor utiliza indicatoarele rutiere
temporare si mijloacele de semnalizare a lucrarilor.
3. Toate lucrarile care au legatura cu circulatia rutiera si de transport in
incintele santierelor, vor fi executate sub supravegherea unui conducator
direct al locului de munca, ce are obligatia de a urmari ca personalul din
subordine sa respecte masurile de securitate a muncii specifice lucrarilor
respective.
4. Personalul care lucreaza pe platforma drumului sau pe acostamente
trebuie :
- sa aiba continuu in atentie circulatia rutiera ce se desfasoara in
apropierea sa;
- sa fie la curent cu sensul de circulatie si sa cunoasca bine
indicatoarele rutiere si modul de imprejmuire al locului de munca;
- sa considere ca in orice moment poate sosi un vehicul fata, de care
trebuie sa se asigure;
- sa poarte echipamentul de avertizare al conducatorilor mijloacelor
de transport participanti la traficul rutier.
5. Nici un muncitor nu trebuie sa stationeze pe drum in afara zonei de lucru
imprejmuita si semnalizata.
 28

6. Cand este necesara traversarea drumului, muncitorii sunt obligati sa se

asigure fata de circulatia din ambele sensuri si numai dupa ce constata ca
nu exista pericol, sa traverseze.
7. Circulatia muncitorilor pe drumurile publice se va face pe partea stanga,
spre sensul din care vine circulatia pe acostament, iar in lipsa
acostamentelor cat mai aproape de marginea drumului.
8. Inainte de plecarea la punctul de lucru, seful de formatie este obligat sa
verifice existenta tuturor indicatoarelor de semnalizare necesare pentru
lucrarile din ziua respectiva. Cele necorespunzatoare vor fi inlocuite
imediat.
9. Este interzisa incarcarea in mijloacele de transport a indicatoarelor de
semnalizare defecte sau asezarea lor intr-o pozitie care ar putea sa le
deterioreze in timpul transportului.
10.Descarcarea din mijlocul de transport a indicatoarelor si materialelor de
semnalizare se va face numai prin spatele vehiculului sau prin partea
laterala dinspre acostamentul drumului.
11.Este interzisa descarcarea indicatoarelor de semnalizare pe partea
carosabila a drumului.
12.Semnalizarea sectorului de lucru se va face sub directa indrumare si
supraveghere a sefului locului de munca.
13.Inainte de inceperea lucrarilor, seful punctului de lucru este obligat sa se
convinga personal daca semnalizarea a fost executata corect si daca
prezinta stabilitate la curentii de aer produsi de vehiculele in mers .
14.Pentru prevenirea accidentelor de circulatie, instalarea semnalizarii
sectorului de lucru se va face in urmatoarea ordine :
- se instaleaza indicatoarele prevazute in instructia de semnalizare
pentru lucrarea respectiva. Muncitorul va circula pe acostament pe
partea stanga. avand circulatia in fata;
- se fixeaza bariera ( alb- rosu ) la capatul sectorului de lucru, pe care
au fost montate in prealabil indicatoarele de restrictie, apoi sc
monteaza a doua bariera la locul indicat;
- se planteaza indicatorul pentru terminarea tuturor restrictiilor;
- se fixeaza conurile colorate pe portiunea paralela cu axul drumului,
operatia facandu-se din interiorul barierelor cu atentie permanenta la
circulatie.

Cod 72 pentru LUCRATORI privind lucrarile de constructii drumuri si

poduri specifice

V. RESPONSABILITATI PRIVIND EXECUTAREA LUCRARII SI ASIGURAREA

CONDITIILOR SSM
1) Contractorului ii revine obligatia sa ia masurile corespunzatoare ptr. imbunatatirea
continua a activitatii de securitate si sanatate in munca in vederea prevenirii
accidentelor si imbolnavirilor profesionale , in care scop ii revin indatoririle de mai
jos:
 29

2) organizarea executarii si intretinerii drumurilor si a reparatiei utilajelor,

echipamentelor de lucru , instalatiilor de mixturi asfaltice, uneltelor si sculelor, in
functie de ciclul de funcionare a acestora, precum si de locurile de munca;
3) organizarea si urmarirea exploatarii si intretinerii mijioacelor de transport, a cailor de
transport din incinta santierului la locurile de munca, pentru siguranta circulatiei;
4) procurarea, stabilirea si punerea la dispozitia lucratorilor a echipamenuilui
individual de protectie, a dispozitivelor si materialelor de protectie, corespunzatoare
conditiilor specifice fiecarui loc de munca;
5) organizarea instruirii si examinarii, din punct de vedere al securitatii muncii , a
sefilor de punct de lucru, sectie , sefilor de echipe, precum si a personalului tehnic
care controleaza si indruma pe teren procesul de munca;
6) organizarea si verificarea modului cum se efectueaza instruirea introductiv generala,
instruirea la locul de munca si instruirea periodica si luarea de masuri pentru
respectarea intocmai a legislatiei, prevederilor legale si dispozitiiilor in vigoare cu
privire la instruire;
7) asigurarea supravegherii permanente a lucratorilor la locul de munca, luarea de
masuri de sanctionare a celor care incalca prevederile IPSSM si legislatia in vigoare
referitoare la securitatea si sanatatea in munca;
8) organizarea informarii lucratorilor privind reglementarile de SSM , riscurile de
acidentare si imbolnavire profesionala la care sunt expusi si masurile de prevenire si
protectie oe care trebuie sa le respecte;
9) supravegherea si asigurarea ordinei si curateniei la locurile de munca;
10) urmarirea ca drumurile de acces sa fie libere pentru circulatie, locurile de munca sa
fie bine iluminate, aerisite, incalzite si instalatiile respective in buna stare de
functionare;
11) asigurarea lucratorilor cu spalatoare, vestiare, materiale igienico-sanitare etc.,
precum si asistenta medicala;
12) respectarea IPSSM si a legislatiei in vigoare privind securitatea si sanatate in munca
, a normativelor in vigoare folosite la elaborarea proiectelor de organizare de santier
a lucrarilor, a regulilor si a fiselor tehnologice, a instructiunilor, a. dispozitiilor si a
altor documente privind lucrarile de executie, intretinere si reparatii;
13) interzicerea executarii lucrarilor de executie, intretinere si reparatii drumuri in
cazul cand in proiectul de organizare de santier a lucrarilor nu s-au prevazut masuri
de securitatea muncii;
14) organizarea locurilor de munca trebuie sa asigure deplina securitate la executarea
lucrarilor; locurile de munca unde se pot produce accidente trebuie sa fie prevazute
cu aparatori sau dispozitive individuale de protectie, cu ingradiri rezistente, pentru a
evita accesul persoanelor la locurile periculoase;
15) verificarea si acceptarea la locul de munca numai a lucratorilor care sunt in stare
normala, fara a fi sub influenta bauturilor alcoolice, drogurilor etc.si poarta
echipamentul individual de protectie corespunzator lucrarilor pe care urmeaza a le
executa;
16) asigurarea existentei la locurile de munca periculoase a instructiunilor de exploatare
si de SSM , care trebuie sa fie afisate cat mai aproape de locul de munca, in raza de
privire a lucratorilor , pe utilaje, in cabina autoutilajului, pe masini-unelte etc.

Lucratorilor le revin urmatoarele obligatii si raspunderi:

17) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase,

echipamentele de transport si alte mijloace de productie;
18) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si. dupa utilizare sa
il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
19) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau
 30

inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor,

aparaturii, uneltelor,instalatiilor tehnice si cladirilor si sa utilizeze corect aceste
dispozitive;
20) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de
munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea
si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
21) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoana sau ale altor lucratori participanti la
procesul de munca;
22) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar,
pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre
inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii
lucratorilor;
23) sa coopereze . atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati,
pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru
sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate in domeniul sau de activitate;
24) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si
sanatatii in munca si masurile de aplicare ale acestora;
25) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca , inspectorii sanitari, organele
de control si de cercetare in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
26) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnica sau
alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala;
27) sa refuze intemeiat executarea unei sarcini de munca daca aceasta ar pune in pericol
de accidentare sau imbolnavire profesionala persoana sa sau a celorlalti participanti
la procesul de productie;
28) sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa
il informeze de indata pe conducatorul locului de munca;
29) sa mentina ordinea si curatenia la locul de munca, astfel incat sa nu apara riscuri de
accidentare ;
30) sa verifice inainte de inceperea lucrului daca uneltele, sculele, dispozitivele de
protectie , masinile si instalatiile din dotare sunt in stare normala de functionare si sa
le mentina in aceasta stare;
31) sa nu paraseasca locul de munca decat in caz de pericol , intr-o situatie justificata, cu
anuntarea sefului ierarhic sau la terminarea lucrului;
32) sa nu intervina la organele in miscare ale mecanismelor utilajelor si instalatiilor,
decat dupa oprirea si blocarea asigurata a acestora;
33) sa nu permita accesul la utilaje decat personalului cu atributii de control si
interventie-depanare;
34) sa cunoasca programul de lucru, natura lucrarilor ce le au de executat, caile de
evacuare in caz de incendii, avarii, pericol grav si iminent.

C.Încadrarea şi repartizarea personalului pe locurile de muncă

35) Încadrarea şi repartizarea lucrătorilor la locurile de muncă se va efectua în

conformitate cu prevederile Regulamentului intern şi a Regulamentului de
organizare şi funcţionare al societatii, astfel ca fiecare lucrător să îşi desfăşoare
activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile
primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare
sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi
afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
36) Activităţile din unitate specifice vor fi executate numai de către lucrători calificaţi ale
căror aptitudini fizice şi psihice au fost verificate de medicul de medicina muncii,
 31

lucrătorul desemnat, şefii locurilor de muncă şi corespund solicitărilor fizice şi

psihice ale activităţilor respective.

D. Instruirea personalului

37) Organizarea şi desfăşurarea instruirii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă a

lucrătorilor se efectuează conform prevederilor HGR-1425/2006 - Normele de
aplicare a Legii 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, a Tematicii de instruire
şi informare, Programului de instruire-testare şi dispoziţiile angajatorului .
38) Instruirea introductivă generală se efectuează la angajare pentru toate categoriile de
lucrători timp de cel puţin 8 ore, de lucrătorul desemnat cu responsabilităţi în
domeniul SSM / serviciul extern de prevenire si protectie şi se finalizează cu o
verificare prin test.
39) Rezultatele vor fi aprobate de angajator care va hotări admiterea lucrătorului la lucru
sau îi va permite o nouă verificare după o perioadă de pregătire.
40) Conţinutul şi perioada sunt menţionate în tematică şi procesele verbale de efectuare a
instruirii.
41) La finalizare se vor completa în fişa individuală datele de identitate, pregătirea,
meseria, funcţia pe care va fi încadrat, traseul şi durata de deplasare de la domiciliu
la serviciu a persoanei instruite, data instruirii introductiv generale, persoana care a
efectuat instruirea , funcţia, durata instruirii, conţinutul tematicii prezentate şi
verificate, iar la final vor semna cel instruit , cel care a instruit şi cel care a verificat.
42) Conţinutul tematicii va fi materializat în dosarul cu instruirea introductiv generala
care va conţine:
 legislaţia de securitate şi sănătate în muncă;
 consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate
în muncă;
 riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii din identificarea
pericolelor şi evaluarea riscurilor din únitate;
 măsuri la nivelul unităţii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi
evacuarea lucrătorilor;
 rezultatele testelor finale;
 grila de corectare;
 procesul verbal de efectuare a instruirii introdustiv generale.
43) Instruirea la locul de muncă se efectuează de şefii locurilor de muncă pentru
lucrătorii din subordine(chiar şi temporar), iar pentru aceştia de angajator, timp de cel
puţin 8 ore.
44) Conţinutul şi perioada sunt menţionate în tematică şi procesele verbale de efectuare a
instruirii.
45) La finalizare se vor completa în fişa individuală data instruirii la locul de muncă,
specialitatea lucrătorului pe care va fi încadrat, persoana care a efectuat instruirea ,
funcţia, durata instruirii, conţinutul tematicii prezentate şi verificate, iar la final vor
semna cel instruit , cel care a instruit şi cel care a verificat.
46) Conţinutul tematicii va fi materializat în dosarul cu instruirea introductiv generala
care va conţine:
47) informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice
locului de muncă;
48) prevederile instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă;
49) măsuri specifice locului de muncă privind acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor şi evacuarea lucrătorilor;
50) prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi
specifice ale locului de muncă (norme, ghiduri, îndrumare, ş.a.);
 32

51) demonstraţii practice privind activităţile desfăşurate şi exerciţii practice privind

utilizarea echipamentului individual de protecţie, a mijloacelor de alarmare,
intervenţie, evacuare şi de prim ajutor.
52) Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă iar pentru
aceştia de lucrătorul desemnat sau angajator şi are durata de:
53) 2 ore/lunar pentru lucrătorii cu atribuţii de execuţie pe categorii de meserii;
54) 2 ore/trimestrial pentru lucrătorii cu atribuţii de conducere;
55) 4 ore/sase luni pentru personalul tehnico-administrativ.
56) Se interzice lucrătorilor din unitate să efectueze orice activitate dacă nu au fost
instruiţi cu privire la pericolele specifice activităţii respective.

E.Dotarea cu echipament individual de protecţie

57) Acordarea şi utilizarea echipamentului individual de protecţie (EIP) se vor face

conform prevederilor din HGR-1048/2006, HGR-115/2004 şi a Listei de acordare
EIP şi materiale igienico-sanitare.
58) Stabilirea echipamentului individual de protecţie (sortimente şi tipuri) se face pe baza
analizei cumulului de factori de risc la care este expus lucrătorul în timpul
îndeplinirii sarcinii de muncă.
59) Se interzice acordarea şi utilizarea echipamentului individual de protecţie (EIP) care
nu sunt realizate şi certificate în conformitate cu standardele şi normativele in
vigoare.
60) Pentru lucrătorii expuşi la riscuri specifice(şantiere, agenţi biologici, mutageni,
chimici, ş.a.) se va acorda echipament de protecţie individuală ţinându-se cont de
prescripţiile de securitate specifice.
61) Conducătorii locurilor de muncă nu vor permite desfăşurarea oricărei activităţi
prevăzute prin sarcina de muncă înainte de a verifica dotarea lucrătorilor din
subordine cu echipament individual de protecţie şi cunoaşterea utilizării corecte a
acestuia.
62) Muncitorii necalificati/ manipulanţii vor avea mănuşi de protecţie şi mască de praf.

F.Echipamente de muncă

63) Organele de comandă ale echipamentului de muncă ce afectează securitatea trebuie

să fie clar vizibile şi identificabile şi, dacă este necesar, să fie marcate corespunzător.
64) Exceptând unele cazuri, organele de comandă tebuie să fie amplasate în afara zonelor
periculoase, şi astfel manevrarea lor să nu genereze riscuri suplimentare.
65) Ele nu trebuie să antreneze riscuri ca urmare a unei manevre neintenţionate.
66) Pornirea unui echipament de muncă trebuie să fie posibilă numai printr-o acţiune
voluntară exercitată asupra unui organ de comandă prevăzută în acest scop.
67) Aceiaşi prescripţie se va aplica:
 pentru repornire după oprire din orice cauză;
 pentru comanda unei modificări semnificative a condiţiilor de funcţionare (de ex. viteza,
presiune, etc.).
68) Orice echipament de muncă trebuie să fie prevăzut cu un sistem de comandă care să-l
opească complet şi în condiţii de securitate.
69) Orice echipament de muncă trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv pentru oprirea de
urgenţă atunci când riscurile existente şi timpul normal de oprire impun aceasta.
70) Echipamentul de muncă ce prezintă riscuri datorate căderilor de obiecte sau
proiectării acestora trebuie prevăzut cu mijloace tehnice de protecţie adecvate.
71) Dacă există riscul contactului mecanic cu elemente mobile ale unui echipament de
muncă ce poate conduce la accidentări, atunci ele trebuie prevăzute cu protectori sau
 33

alte mijloace tehnice de protecţie care să împiedice pătrunderea în zonele periculoase

sau să oprească mişcarea elementelor mobile înaintea pătrunderii în zonele
periculoase.
72) Protectorii şi dispozitivele de protecţie trebuie:
 să fie construite robust;
 să nu genereze riscuri suplimentare;
 să nu poată fi înlăturate cu uşurinţă sau făcute inoperante;
 să fie situate la o distanţă adecvată faţă de zona periculoasă;
 să nu limiteze mai mult decât este necesar observarea ciclului de lucru;
 să permită intervenţiile necesare pentru montarea şi/sau înlocuirea elementelor şi pentru
lucrările de întreţinere, pe cât este posibil restrângând accesul numai la sectorul în care
trebuie realizată lucrarea, fără demontarea protectorilor sau a dispozitivelor de protecţie.

73) Părţile echipamentului tehnic care prezintă temperaturi excesive prea ridicate sau
prea scăzute trebuie să fie protejate, pentru a preveni contactul lucrătorilor cu acesta,
sau apropierea de acestea.
74) Echipamentul tehnic trebuie prevăzut cu dispozitive clar identificabile destinate
separării de fiecare sursă de energie. Reconectarea nu trebuie să genereze riscuri
pentru lucrătorii în cauză.
75) Orice echipament de muncă trebuie să fie adecvat pentru prevenirea riscurilor de
explozie ale acestuia sau ale substanţelor produse utilizate sau depozitate în acesta.
76) Orice echipament de muncă cu surse de alimentare electrice, trebuie să fie adecvat
pentru a proteja lucrătorii expuşi, contra riscurilor de electrocutare prin atingere
directă sau indirectă.
77) Macaralele nu vor fi folosite decât după o verificare tehnică autorizată şi doar de
personal calificat.
78) Echipamentele necesare manipulării mecanizate sau nemecanizate vor avea
verificările periodice efectuate şi vor fi folosite doar de personal special instruit sau
autorizat.

G. Organizarea locului de muncă şi a activităţilor

79) Repartizarea sarcinii de muncă şi organizarea activităţilor profesionale trebuie să

respecte prevederile cuprinse în regulamentele interne, dispoziţiile conducerii şi
instrucţiunile proprii de securitate a muncii elaborate în funcţie de specificul lucrului
şi de condiţiile concrete în care se efectuează sarcina de muncă.
80) După repartizarea sarcinii de muncă, conducătorul locului de muncă va urmări
influenţele acesteia asupra lucrătorilor în condiţiile concrete de lucru şi va asigura
preventiv măsurile necesare eliminării efectelor negative asupra capacităţilor fizice şi
psihice ale lucrătorilor.
81) Pentru organizarea locului de muncă se vor respecta prevederile cuprinse în HGR-
1425/2006, HGR-1091/2006, HGR 300/ 2006, HGR 1146/2006.
82) Se vor respecta prescripţiile minime de securitate şi sănătate în muncă specifice
activităţilor desfăşurate.
83) În funcţie de specificul unităţii şi de condiţiile concrete de lucru ale fiecărui loc de
muncă persoanele responsabile cu organizarea locului de muncă vor emite
instrucţiunii proprii de securitate a muncii care vor fi avizate de angajator.
84) Atunci când locurile de muncă suferă modificări, extinderi şi/sau transformări,
conducerea va lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că modificările,
extinderile şi/sau transformările vor fi în concordanţă cu cerinţele de protecţie a
muncii.
 34

85) În scopul menţinerii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, conducerea va avea grijă de

următoarele:
 căile ce conduc spre ieşirile de urgenţă şi ieşirile propriu-zise să fie păstrate în permanenţă
libere;
 întreţinerea tehnică a locurilor de muncă şi a echipamentelor de muncă să se facă
permanent, iar orice defecţiuni constatate să fie remediate cât se poate de repede;
 dispozitivele de protecţie concepute pentru a preveni sau elimina riscurile să fie controlate
la începutul lucrului şi să fie menţinute permanent în stare de funcţionare.
86) Instalaţiile electrice nu trebuie să prezinte riscuri de incendiu sau explozii iar
lucrătorii trebuie să fie protejaţi în mod adecvat împotriva riscului de electrocutare
prin atingere directă sau indirectă.
87) Pentru locurile de muncă aflate în spaţii închise trebuie prevăzute sisteme de
ventilaţie care să asigure aer proaspăt, avându-se în vedere metodele de lucru folosite
şi cerinţele privind calităţile fizice necesare lucrătorilor.
88) Locurile de muncă trebuie să fie iluminate atât cât este posibil, cu lumină naturală
suficientă şi de asemenea să fie dotate cu iluminare artificală adecvată pentru
asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.
89) Dimensiunile zonei neocupate a postului de lucru trebuie să fie calculate astfel încât
să permită lucrătorilor să aibă suficientă libertate de mişcare pentru a-şi îndeplini
sarcinile de muncă.
90) Locurile de muncă în aer liber trebuie să fie pe cât posibil astfel ca lucrătorii:
 să fie protejaţi împotriva condiţiilor nefavorabile de vreme şi, dacă este necesar, împotriva
căderii obiectelor;
 să nu fie expuşi la nivele de zgomot dăunător nici la influenţe externe vătămătoare cum ar
fi gaze, vapori sau praf;
 să nu poată aluneca sau cădea.
91) La fiecare loc de muncă vor fi afişate la loc vizibil instrucţiunile de lucru şi de
securitate şi sănătate în muncă pentru toate echipamentele tehnice, instalaţiile
aferente şi aparatele care intră în componenţa locului de muncă respectiv.
92) În unitate fumatul la locurile de muncă este strict interzis. Fumatul va fi permis
numai în locuri special amenajate şi avizate de organele AII( aparare imputriva
incendiilor ) si SU( situatii de urgenta), numai în pauzele de lucru sau după ce s-a
cerut şi obţinut permisiunea conducătorului locului de muncă.

H. Protecţia împotriva electrocutării

93) Exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor şi echipamentelor electrice utillizate

în unitate se vor efectua respectându-se prevederile HGR-1091/2006, HGR
1146/2006 , HGR 300/ 2006 precum şi cerinţele minime de securitate şi prescripţiile
standardelor specifice în vigoare.
94) Electricianul este singura persoană care are dreptul şi este instruit şi abilitat să
efectueze lucrări sau intervenţii la instalaţiile electrice.
95) Este interzis lucrul dacă instalaţiile şi echipamentele electrice nu corespund sarcinilor
de lucru, nu sunt dotate cu mijloace de protecţie şi aparatura de control conform
cerinţelor de securitate şi/sau prezintă elemente improvizate.
96) Este interzis lucrătorilor să remedieze, să înlocuiască sau să modifice elemente ale
instalaţiilor şi echipamentelor electrice.
97) Pentru orice defecţiune constatată, instalaţia sau echipamentul electric va fi decuplat
de la reţea şi se va anunţa conducătorul locului de muncă.
98) În funcţie de condiţiile concrete şi de particularităţile locului de muncă, agentul
economic este obligat să emită instrucţiuni proprii de lucru şi de instructiuni de
 35

securitate si sanatate in munca (IPSSM) privind exploatarea, întreţinerea şi repararea

instalaţiilor şi echipamentelor electrice.
99) Dacă tipul şi/sau destinaţia echipamentelor electrice impune, se va solicita
autorizarea de către organele competente a lucrătorilor ce vor deservi aceste
echipamente.
100) La tablourile electrice se vor intrebuinta numai sigurante dimensionate conform
normelor in vigoare. Se interzice inlocuirea fuzibilelor arse cu fir de lita, staniol sau
cu alte materiale cu o rezistenta electrica supradimensionata.
101) Se interzice supraincarcarea circuitelor prin racordarea mai multor consumatori.
102) Periodic pe baza unui grafic aprobat, se va face revizia instalatiilor electrice de
iluminat, de forta sau de curenti slabi (tablou de distributie, siguranţe). Se va verifica
starea conductelor, dozelor, prizelor, intrerupatoarelor, corpurilor de iluminat,
conexiunilor si a legaturilor la pamant, etc.
103) Corpurile/ carcasele metalice ale aparatelor, utilajelor si masinilor electrice vor
fi legate la pamant.

I . Protecţia la situaţii de urgenţă

104) Numărul, distribuţia şi dimensiunile căilor de acces de urgenţă şi ale ieşirilor

depind de scopul, echipamentele tehnice şi dimensiunile locurilor de muncă, precum
şi de numărul maxim posibil de persoane ce pot fi prezente la un moment dat.
105) Uşile de ieşire în caz de urgenţă trebuie să se deschidă spre exterior.
106) Uşile de ieşire de urgenţă nu trebuie să fie încuiate sau zăvorâte astfel încât să
poată fi deschise imediat şi fără efort de către orice persoană care ar avea nevoie în
caz de pericol.
107) Căile de acces de urgenţă şi ieşirile care au nevoie de iluminare trebuie să fie
dotate cu sistem propriu de iluminat de siguranţă care să intre în funcţiune în caz de
defectare a sistemului principal de iluminat.
108) În funcţie de dimensiunile şi de destinaţia clădirilor, de echipamentele tehnice pe
care le conţin, de proprietăţile fizice şi chimice ale substanţelor prezente şi de
numărul maxim potenţial de persoane prezente, locurile de muncă trebuie echipate cu
instalaţii de stingere a focului, cu detectoare de incendii şi cu sisteme de alarmă.
109) Echipamentele de stingere a incendiilor care nu funcţionează automat trebuie să
fie uşor accesibile şi simplu de folosit.

J. Prevederi specifice activităţilor unităţii

J. 1. Activităţi la birou

110) Locul de munca trebuie sa permita o buna corelare intre caracteristicile

antropofunctionale ale utilizatorilor si munca lor prin asigurarea posibilitatilor de
reglare a diferitelor elemente componente ale acestuia.
111) Daca utilizatorii se deplaseaza de la un punct de lucru la altul, este indicat sa
se prevada elemente de prindere sub planul de lucru, pentru a usura miscarea (de ex.
o canelura sub birou cu adancime suficienta pentru prindere).
112) Distantele si unghiurile de vedere trebuie sa fie in raport cu cerintele sarcinii
de munca si in conformitate cu pozitia de lucru standard.
113) Inaltimea optima a centrului ecranului trebuie sa corespunda unei directii de
privire inclinate intre 100 si 200 sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.
 36

114) Inaltimea tastaturii trebuie sa asigure in timpul utilizarii un unghi intre brat si
antebrat de minimum 900.
115) In pozitie asezat, distanta dintre planul de lucru si suprafata de sedere trebuie
sa fie cuprinsa intre 200 si 260 mm.
116) Ecranul, suportul de documente si tastatura trebuie amplasate la distante
aproximativ egale fata de ochii utilizatorului, respective 600 ± 150 mm.
117) Ecranele vor fi astfel amplasate incat directia de privire sa fie paralela cu
sursele de lumina (naturala si artificiala).
118) Posturile de munca la ecrane vor fi amplasate intre sirurile de corpuri de
iluminat din incaperea de lucru.
119) Ecranele vor fi amplasate la distanta fata de ferestre. In cazul in care ecranele
sun amplasate in incaperi in care se desfasoara si alte activitati, in apropierea
ferestrelor vor fi amplasate posturile de lucru ce nu necesita activitate la ecran.
Suprafetele vitrate nu trebuie sa fie situate in fata sau in spatele utilizatorului.
120) Pentru asigurarea cerintelor de securitate si stabilitate, la locul de munca
trebuie:
 sa se reduca la minimum vibratiile inerente sau transmise;
 sa se elimine posibilitatea bascularii planului de lucru;
 sa fie posibila reglarea inaltimii mesei fara risc de coborare brusca si deci, de ranire;
 sa nu se utilizeze obiecte improvizate pentru fixarea echipamentului de lucru.

Amenajarea posturilor de munca intr-o incapere trebuie realizata astfel incat sa se asigure:
 accesul usor si rapid al utilizatorilor la locul de munca;
 accesul usor si rapid al personalului de intretinere la toate partile echipamentului, la
pozitiile cablurilor si la prizele electrice, fara intreruperea activitatii in desfasurare sau
cu o intrerupere minima;
 un spatiu de lucru care sa raspunda nevoilor de spatiu personal, de comunicare intre
indivizi si de intimitate.
121) Conductorii electrici si cablurile trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
 sa nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol;
 sa aiba o lungime suficienta pentru a se adapta la nevoile reale si previzibile ale
utilizatorilor, inclusiv in cazul unei reamenajari a incaperii;
 sa asigure accesul usor, iar intretinerea sa se efectueze fara intreruperea activitatii;
 cablajul trebuie sa corespunda intregului domeniu de reglare a planurilor de lucru;
122) Conductorii electrici nu vor traversa caile de acces fara a fi protejati
impotriva deteriorarilor mecanice.
123) Se interzice lucratorilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le
cunosc si pentru care nu au instruirea necesara.
124) Punerea sub tensiune a tablourilor de distributie va fi efectuata numai de catre
personalul autorizat in acest scop.
125) Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul sa intervina la
tablouri electrice, prize, stechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare,
instalatii de climatizare sau la orice alte instalatii auxiliare specifice.
126) La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta, in
ordine, urmatoarele prevederi:
 verificarea temperaturii si umiditatii din birou/ sala;
 verificarea tensiunii la tabloul de alimentare;
 punerea sub tensiune a unitatii centrale, prin actionarea butonului corespunzator de pe
panoul unitatii centrale;
 punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea butoanelor
corespunzatoare de pe panourile de comanda, in succesiunea indicate in documentatia
tehnica a calculatorului.
 37

127) Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in

succesiunea inversa celei prevazute la punerea sub tensiune.
128) Punerea in functiune a unui echipament dupa revizii sau reparatii se va face
numai dupa ce personalul autorizat sa efectueze revizia sau reparatia confirma in
scris ca echipamentul respectiv este in buna stare de functionare.
129) Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentelor de
calcul.
130) Se interzice efectuarea oricarei interventii in timpul functionarii
echipamentului de calcul.
131) Functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheata pentru
a se putea interveni imediat ce se produce o defectiune.
132) Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci cand se
constata o defectiune a acestuia.
133) Remedierea defectiunilor se va realiza numai de catre personalul de
intretinere autorizat.
134) Daca in timpul functionarii echipamentului de calcul se aud zgomote
deosebite, acesta va fi oprit si se va anunta personalul de intretinere pentru control si
remediere.
135) Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fara
legatura la pamant.
136) Inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de catre
personalul autorizat in acest scop.
137) Se interzice fumatul in incaperile cu volum mare de documente.
138) In cazul unui inceput de incendiu in sala calculatoarelor, se va actiona cu
stingatorul de praf si dioxid de carbon. Reluarea lucrului in zonele de actiune a
dioxidului de carbon se va face numai dupa ventilarea spatiilor respective cu
instalatia de climatizare in functiune, in circuit deschis, un timp stabilit in functie de
capacitatea ventilatoarelor si volumul incaperilor, dar nu mai putin de o ora.
139) Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra
tastaturii.
140) Utilizatorii echipamentelor de calcul prevazute cu ecran de vizualizare trebuie sa
cunoasca necesitatea si posibilitatile de reglare a echipamentului si mobilierului de
lucru. Reglarile se vor efectua in raport cu cerintele sarcinii de munca, conditiile de
mediu si cu caracteristicile antropofunctionale si psihofiziologice individuale.
141) Se vor regla in principal:
 luminanta ecranului, contrastul intre caractere si fond, pozitia ecranului (inaltime,
orientare, inclinare);
 inaltimea si inclinarea suportului pentru documente;
 inaltimea mesei de lucru (daca este reglabila);
 inaltimea suprafetei de sedere a scaunului, inclinarea si inaltimea spatarului scaunului.
142) Iluminatul incaperilor de lucru va fi proiectat in functie de caracteristicile
sarcinii de munca si cerintelor vizuale ale utilizatorilor, astfel incat sa asigure niveluri
de iluminare si un contrast adecvat intre ecran si mediu, pentru obtinerea unei
performante vizuale ridicate.
143) Ferestrele vor fi prevazute cu un sistem corespunzator de protectie reglabil.
144) Atunci cand este necesar un microclimat strict controlat, se va urmari sa nu se
creeze curenti de aer suparatori. Umiditatea aerului va fi mai mare de 40% pentru a
se evita uscarea mucoaselor.

J 2 . Transportul intern
 38

145) Circulaţia mijloacelor de transport auto se va face numai pe căi de circulaţie şi

acces special amenajate în acest scop.
146) Lăţimea căilor de circulaţie se va stabili în funcţie de gabaritul mijloacelor de
transport utilizate, felul circulaţiei (într-un sens sau în ambele sensuri), natura şi
dimensiunile materialelor transportate.
147) Ea nu poate fi mai mică de 0,8 m pentru o persoană şi 3,5 m pentru
autovehicule.
148) Amenajarea căilor de circulaţie din incinta unităţii se va face potrivit tipurilor de
mijloace de transport utilizate.
149) Pentru circulaţia mijloacelor de transport auto trebuie aplicate seletctiv
prevederile "Regulamentului de circulaţie pe drumurile publice".
150) Zonele periculoase vor fi marcate prin indicatoare de securitate, corespunzătoare
standardelor, iar noaptea aceste zone vor fi semnalizate prin lumini de culoare roşie.
151) Când este necesar, în zonele periculoase, se va organiza pilotarea mijloacelor de
transport sau se vor stabili posturi de supraveghere şi dirijare a circulaţiei.
152) Îmbrăcămintea căilor de circulaţie şi acces trebuie întreţinută în permanenţă
astfel încât să nu prezinte denivelări care să afetc.eze securitatea circulaţiei.
153) Pe timp de noapte căile de circulaţie trebuie iluminate corespunzător
standardelor în vigoare.
154) Căile de circulaţie trebuie menţinute în permanenţă libere, curate, asigurate
împotriva pericolului de alunecare şi derapare.
155) Distanţa liberă minimă între două mijloace de transport alăturate care se încarcă
sau se descarcă simultan va fi:
 pentru autocamioane - 1 m;
 pentru tractoare cu remorci - 1,5 m;
 pentru autostivuitoare - 2 m.
156) Dacă din cauza frontului de lucru nu se pot respecta distanţele prescrise, se
interzice încărcarea sau descărcarea simultană.
157) Staţionarea mijloacelor de transport auto se va face astfel încât să asigure o
distanţă liberă de cel puţin 2,5 m până la linia de cale ferată.

Viteze de circulaţie

158) Circulaţia pietonilor de regulă va fi separată de circulaţia autovehiculelor.

159) Încrucişările căilor de circulaţie a pietonilor cu cele ale autovehiculelor se vor
reduce la minim. În locurile periculoase se vor instala bariere, indicatoare etc.
160) Când lipsesc trotuarele, pietonii vor circula pe partea stângă a căilor de
circulaţie, în direcţia lor de mers.
161) Traversarea căilor de circulaţie de către pietoni se va face numai prin locurile
unde sunt indicatoare sau marcaje. Atunci când acestea lipsesc, traversarea se va face
după ce în prealabil pietonii s-au asigurat că nu există vreun pericol.
162) Efectuarea operaţiei de încărcare-descărcare a mijlocului de transport
auto.Vârsta şi sexul persoanelor care pot efectua operaţii manuale de încărcare-
descărcare şi transport, precum şi natura şi greutatea materialelor manipulate, trebuie
să se conformeze prevederilor din Normele generale de protecţie a muncii.
163) Locurile destinate pentru operaţiile de încărcare şi descărcare a mijloacelor de
transport trebuie prevăzute cu căi de acces amenajate corespunzător şi spaţii de
întoarcere cu o rază de curbură care să permită o manevrare nepericuloasă. Pe timp
de iarnă, căile de acces trebuie curăţate de zăpada şi gheaţă şi presărate cu nisip,
zgură, etc. Pe timp de noapte aceste locu r i trebuie să fie bine luminate.
164) Operaţiile de încărcare-descărcare trebuie executate numai sub supravegherea
permanentă a conducătorului formaţiei de lucru, instruit special în acest scop, care va
 39

stabili procedeul de lucru, nepericulos. În lipsa conducătorului, operaţia trebuie

condusă de ajutorul acestuia.
165) Dacă formaţia de lucru se împarte în două sau trei echipe, fiecare din ele trebuie
condusă de către un responsabil numit dintre muncitorii cu experienţă.
166) Înainte de începerea operaţiilor de încărcare-descărcare, conducătorul formaţiei
va întocmi un plan de lucru şi de repartizare a sarcinilor pe muncitori, arătându-i
detaliat fiecăruia locul şi obligaţiile ce-i revin, verificând totodată funcţionarea
corectă a utilajelor, dispozitivelor ş i sculelor ce se vor utiliza.
167) În cazul executării unor operaţiuni deosebite, explicaţiile asupra modului de
lucru, trebuie însoţite de demonstrarea practică a metodelor ce urmează a fi aplicate.
168) Lucrările trebuie începute numai după ce conducătorul formaţiei de lucru s-a
convins că toţi lucrătorii au înteles şi şi-au însuşit obligaţiile ce le revin.
169) Dacă în timpul lucrului apar modificări privind condiţiile de manipulare,
conducătorul formaţiei de lucru trebuie să instruiască personalul din formaţie asupra
noilor condiţii de lucru.
170) Înainte de a trece la încărcarea unui mijloc de transport, conducătorul formaţiei
de lucru (ajutorul acestuia) trebuie să controleze starea lui, insistând asupra
platformei pe care se aşează sarcina, obloanelor, încuietorilor şi siguranţelor.
Mijloacele de transport necorespunzătoare nu trebuie admise la încărcare.
171) Înainte de începerea operaţiilor de încărcare-descărcare a unui mijloc de
transport, acesta trebuie asigurat contra deplasării necomandate, prin cuplarea
sistemului de frânare de ajutor pe teren orizontal şi a sistemului de frânare de ajutor
şi saboţi de oprire pe teren în pantă. Se interzice deplasarea mijlocului de transport în
timpul efectuării operaţiilor de încărcare-descărcare.
172) Alegerea mijloacelor ajutătoare pentru operaţiunile de încărcare-descărcare
(unelte, cărucioare) trebuie făcută de către conducătorul formaţiei de lucru, în funcţie
de felul, volumul şi greutatea materialului de natura terenului şi tipul mijlocului de
transport .
173) La manipulare muncitorii trebuie să se asigure că obiectele respective se pot
prinde sigur cu uneltele de apucare sau cu mâinile.
174) Înainte de a efectua operaţia de încărcare- descărcare, conducătorul formaţiei de
lucru trebuie să examineze ambalajele materialelor pentru a evita rănirea mâinilor în
cuiele ieşite, aşchii, muchii ascuţite, fier balot, etc. Nu se vor încărca materialele ale
căror ambalaje sunt deteriorate.
175) Materialele încărcate în mijlocul de transport trebuie să fie uniform repartizate
pe platforma acestuia şi asigurate împotriva deplasării, răsturnării sau căderii în
timpul transportului. Aşezarea materialelor va fi făcută în aşa fel încât conducătorul
mijlocului de transport să aibă asigurată o bună vizibili tate.
176) Materialele ambalate care depăsesc înălţimea obloanelor, trebuie să fie ancorate
sau legate bine cu frânghii, lanţuri ş.a. pentru a nu cădea din autovehicul, în timpul
mersului.
177) Legarea încărcăturii care prezintă muchii tăioase se va face astfel încât în timpul
transportului să nu se producă deteriorarea sau desfacerea legăturilor.
178) Materialele în vrac nu trebuie să depăsească înălţimea obloanelor
autovehiculului şi nici capacitatea de încărcare a acestuia. În cazul când încărcătura
are o greutate specifică mică, nedepăşind capacitatea de încărcare admisă, se pot
utiliza înălţătoare de obloane.
179) Materialele pulverulente trebuie acoperite cu prelate pentru a evita împrăştierea
lor în timpul transportului.
180) Înainte de începere a dezlegării încărcăturii, conducătorul mijlocului de
transport trebuie să se convingă personal că nu se află persoane în zona potenţial
periculoasă.
 40

181) Este interzisă folosirea mijlocului de transport care produce rateuri la operaţia de
încărcare-descărcare a materialelor inflamabile. Când este cazul, mijlocul de
transport trebuie oprit imediat şi împins la o distanţă mai mare de 50 m pentru a se
evita pericolul de incendiu. Persoanele aflate în apropiere, au obligaţia de a da ajutor
pentru îndepărta rea mijlocului de transport.
182) Încărcarea-descărcarea manuală. Podeţele înclinate folosite la încărcarea-
descărcarea manuală trebuie să fie prevăzute cu şipci transversale fixate la distanţa
de 300- 400 mm între ele sau cu alte mijloace care să împiedi ce alunecarea
muncitorilor.
183) În cazul când accesul pe platforma mijlocului de transport nu se face pe rampă,
muncitorii trebuie să folosească scări de acces special confecţionate, cu cârlige de
fixare pe partea superioară şi cu armături ascuţite montate pe partea inferioară în
vederea asigurării stabilităţii acestora.
184) Rampele de încărcare-descărcare trebuie prevăzute la cota de nivel
corespunzătoare platformei mijloacelor de transport. În cazul în care această condiţie
nu poate fi respectată, trebuie utilizate podeţe de trecere.
185) În cazul în care între rampă şi mijlocul de transport rămâne un spaţiu liber, de
asemenea trebuie folosite podeţe. Podeţele orizontale sau înclinate trebuie să fie
rezistente, nealunecoase şi prevăzute cu dispozitive de prindere şi de fixare sigure,
pentru evitarea deplasării lor în timpul lucrului. Panta podeţelor înclinate va fi de
maximum 20%, iar lăţimea de minimum 1 m (pentru circulaţia într-un singur sens).
Podeţele orizontale sau înclinate situate la înă l ţimi mai mari de 0,5 m faţă de sol
trebuie prevăzute cu balustrade înalte de 1 m. Grosimea de rezistenţă a podeţelor
trebuie calculată în funcţie de deschiderea sa şi mărimea greutăţii care se transportă.
186) Pentru operaţiile de încărcare-descărcare prin rostogolire sau alunecare a
materialelor din mijloacele de transport, trebuie folosite grinzi bine fixate şi calculate
corespunzător greutăţii materialelor respective. Se vor lua măsuri de frânare a
deplasării obiectelor manipulate (trolii, frânghii etc.).
187) La descărcarea pe plan înclinat, se interzice întreruperea lucrului până când
materialele nu sunt complet descărcate de pe acesta şi aşezate la locul de depozitare.
Este interzis a se sta în faţa materialelor manipulate pe plan înclinat.
188) La deschiderea obloanelor mijloacelor de transport, echipa de lucru trebuie să
stea lateral la capetele obloanelor, la distanţă pentru a nu fi atinşi de oblon sau de
material în cazul unei căderi accidentale. Muncitorii desemnaţi pentru deschiderea
obloanelor trebuie să stea lateral faţă de acestea, fiind instruiţi asupra pericolelor ce
pot apare.
189) Materialele cu forme geometrice regulate sau ambalate în forme geometrice
regulate trebuie încărcate în mijloacele de transport în stive, cu rânduri întreţesute
asigurându-se o bună stabilitate. Pentru situaţia în care se depăşeşte înălţimea
obloanelor, trebuie asigurată stabilitatea materialelor.
190) La încărcarea şi descărcarea mijloacelor de transport, muncitorii trebuie astfel
aşezaţi încât să nu se lovească între ei, cu uneltele de lucru sau cu materialul care se
manipulează.
191) Încărcarea-descărcarea mecanizată. În timpul operaţiilor de încărcare sau
descărcare cu ajutorul mijloacelor mecanizate (translatoare, stivuitoare, macarale,
etc.) se interzice prezenţa muncitorilor în raza de acţiune a acestor utilaje. Muncitorii
trebuie să dirijeze sarcina de pe sol, cu ajutorul levierelor, cablurilor sau frânghiilor,
până la aşezarea acesteia în poziţia definitivă şi stabilă.
192) La încărcarea-descărcarea mecanizată a mijloacelor de transport auto vor fi
respectate următoarele reguli:
 autovehiculele goale trebuie să aştepte rândul în afara razei de acţiune a instalaţiei de
încărcare, autovehiculul putând fi adus la încărcare numai după ce a primit semnalul dat
de conducătorul utilajului de încărcare sau conducătorul formaţiei d e lucru;
 41

 înainte de începerea operaţiei de încărcare-descărcare, autovehiculele trebuie asigurate

contra deplasării prin sistemul de frânare de ajutor;
 este interzisă staţionarea conducătorului autovehiculului sau a altor persoane în cabină,
pe platformă sau în zona de acţionare a utilajelor de încărcare-descărcare.
193) Este interzisă staţionarea autovehiculelor în apropierea focurilor deschise, a
materialelor, a lichidelor şi gazelor inflamabile.
194) Se interzice transportul de persoane cu mijloace destinate transportului de mater
iale. Fac excepţie mijloacele de transport prevăzute cu locuri special amenajate
conform prevederilor regulamentului de circulaţie pe drumurile publice.
195) Încărcătorii şi descărcătorii de materiale pe autovehicule care călătoresc în
spatele cabinei, într-un loc special amenajat sunt obligaţi:
 să nu stea pe încărcătură;
 să nu fumeze;
 să nu stea în picioare;
 să nu deplaseze încărcătura dintr-un loc în altul;
 să observe eventualele deplasări, slăbiri sau deteriorări ale legăturilor încărcăturii
sesizând imediat conducătorul mijlocului de transport în vederea luării măsurilor
corespunzătoare;
 să nu slăbească încuietorile sau să deschidă obloanele;
 să nu se aşeze pe obloane.
196) Este interzisă prezenţa persoanelor în caroseriile autovehiculelor, chiar în locuri
special amenajate, dacă se transportă produse care pot să-şi modifice poziţia în
timpul mersului (buşteni, material granular, butoaie, etc.).
197) Înainte de plecarea în cursă conducătorul autovehiculului trebuie să se convingă
că nu există pericol de accidentare a încărcătorilor şi însoţitorilor care călătoresc în
spatele cabinei.
198) Se interzice oricărei persoane ca în timpul mersului să stea pe proţap, pe bara de
tracţiune, pe aripi sau în spatele scaunului de conducere a mijlocului de transport
dacă acesta nu este prevăzut din construcţie cu locuri special amenajate.
199) În timpul mersului este interzisă urcarea sau coborârea de pe mijlocul de
transport, precum şi trecerea de pe acesta pe remorci şi invers.
200) Este interzisă punerea în mişcare şi conducerea de la sol a mijloacelor de
transport prevăzute cu loc pentru conducător.
201) Urcarea şi coborârea persoanelor trebuie să se facă numai în timpul staţionării
autovehiculului, sub supravegherea conducătorului acestuia.
202) Mijlocul de transport. Este in terzisă achiziţionarea mijloacelor de transport auto
dacă acestea nu sunt însoţite de cartea tehnică.
203) Starea tehnică a autovehiculelor şi remorcilor utilizate în transportul intern
trebuie să corespundă regulamentului privind circulaţia pe drumurile publice.
204) Conducerea persoanei juridice sau persoana fizică trebuie să ia măsuri pentru
efectuarea întreţinerilor, reviziilor şi reparaţiilor autovehiculelor şi remorcilor din
dotare conform prevederilor din cartea tehnică, de către persoane autor izate.
205) Fiecare mijloc de transport trebuie să fie inscripţionat cu numărul de ordine,
viteza maximă de circulaţie şi capacitatea maximă de transport.
206) Se interzice utilizarea mijloacelor de transport auto cu starea tehnică
necorespunzătoare.
207) La începutul fiecărui schimb conducătorul mijlocului de transport trebuie să
verifice starea frânelor de la mecanismul de deplasare şi cel de ridicare, starea de
uzură a lanţurilor şi cablurilor.
208) Se interzice orice fel de reparaţie, curăţire sau ungere în timpul funcţionării
mijloacelor de transport.
 42

209) Prezenţa mijlocului de transport, aflat în mod accidental în reparaţie, pe calea

internă de circulaţie, trebuie semnalizată cu mijloace de avertizare.
210) Dispozitivele de protecţie ale utilajelor de transport vor fi astfel fixate încât să
nu poată fi îndepărtate. În vederea efectuării unor reparaţii, îndepărtarea lor este
permisă numai după oprirea mijlocului de transport. La terminarea reparaţiei, acestea
vor fi montate la loc.
211) Staţionarea mijloacelor de transport trebuie să se facă numai pe partea dreaptă a
sensului de mers. În acest caz mijloacele de transport trebuie obligatoriu asigurate
prin frânare împotriva unei deplasări necomandate. La staţionare în pantă, se pun
suplimentar şi saboţi la roţi. Remorcile mijloacelor de transport în timp ce st a
ţionează necuplate, trebuie imobilizate cu saboţi de frână.
212) Este interzisă dărâmarea cu mijloace de transport a stivelor de baloturi, lăzilor
sau altor materiale.
213) Mijloacele de transport intern cu acţionare mecanică sau electrică nu vor fi
utilizate pentru tragerea sau împingerea vagoanelor sau altor vehicule. Această
interdicţie nu se referă la vehiculele construite special pentru asemenea operaţii.
214) Este interzis a se impune conducătorului mijlocului de transport să plece în
cursă dacă starea tehnică a autovehiculelor sau a remorcilor este necorepunzătoare.
215) Pentru lucrul în mediu potenţial exploziv sau cu pericol de incendiu trebuie
utilizate mijloace de transport de construcţie antiexplozivă.
216) La umflarea roţilor cu jantă şi inel demontabil, trebuie folosite dispozitive de
protecţie care să elimine accidentele la această operaţie.
217) Parcarea-gararea. Parcarea autovehiculelor se face în locuri destinate acestui
scop. Se interzice parcarea pe căile de acces din garaj şi de circulaţie din incintă,
precum şi sub liniile electrice aeriene.
218) Locurile destinate parcării autovehiculelor trebuie alese astfel încât să permită
evacuarea rapidă a acestora în caz de incendiu.
219) Este interzisă folosirea focului deschis (lămpi cu benzină etc.) pentru încălzirea
motorului sau la executarea unor lucrări de sudură, lipire, etc. în interiorul garajelor.
220) Este interzisă folosirea benzinei şi petrolului pentru curăţirea pardoselilor,
mâinilor, îmbrăcămintei sau a pieselor în garaje.
221) Acumulatoarele autovehiculelor se vor încărca numai la instalaţii special
amenajate, încărcarea acumulatoarelor în garaj fiind interzisă.
222) Alimentarea. Este interzis ca însoţitorii şi persoanele aflate în cabină sau în
caroseria autovehiculului să fumeze pe teritoriul staţiei sau depozitului de carburanţi,
pe timpul alimentării.
223) Pentru prevenirea incendiilor, rezervoarele şi conductele de combustibil nu
trebuie să prezinte scurgeri. După alimentare, se va şterge de pe rezervor
combustibilul scurs şi se va închide bine busonul rezervorului.
224) Este interzisă alimentarea carburatorului cu benzină prin turnare liberă (cu sticla,
cu furtun racordat la bidoane sau alte sisteme improvizate).

J 3. Transportul, depozitarea, manipularea materialelor

225) Activitatea de manipulare, transport şi depozitare a materialelor şi/sau a

produselor finite trebuie să respecte prevederile HGR-1425/2006, HGR-1091/2006,
HGR-1051/2006 sau cerinţele minime de securitate specifice.
226) Pentru efectuarea operaţiilor de manipulare (încărcare, descărcare), transport şi
depozitare trebuie numit un conducător al locului de muncă, care conduce operaţiile,
stabileşte măsurile de securitate necesare şi supraveghează desfăşurarea acestora.
227) Dacă condiţiile concrete ale locului de muncă crează condiţii neprevăzute cu
prevederile existente, conducătorul locului de muncă este obligat să asigure măsurile
 43

tehnico-organizatorice care să elimine pericolele de accidentare şi/sau îmbolnăvire

profesională.
228) Dacă în timpul efectuării operaţiilor de manipulare, transport şi depozitare se
produc modificări privind condiţiile de muncă, conducătorul locului de muncă este
obligat să facă lucrătorilor un nou instructaj de lucru şi de protecţie a muncii,
corespunzător noilor condiţii.
229) Este interzis accesul persoanelor care nu au o atribuţie legată de această
activitate, la locul de manipulare şi depozitare a materialelor.
230) La efectuarea operaţiilor de transport, depozitare şi manipulare, lucrătorii vor
purta, obligatoriu, echipamentul de protecţie stabilit de normativele în vigoare şi vor
avea la îndemână mijloace de protecţie care să excludă contactul cu substanţele.
231) Transportul, depozitarea, manipularea şi întrebuinţarea substanţelor uşor
inflamabile şi explozive se vor face în conformitate cu normele PSI şi cu celelalte
prevederi legale.
232) În depozitele de hârtie, carton sau produse finite va lucra numai personal instruit
corespunzător operaţiilor pe care la execută.
233) Instalaţia electrică a depozitelor va fi de construcţie specială şi protejată
împotriva prafului şi a apei.
234) Se interzice accesul în interiorul depozitului cu foc deschis sau surse de foc.
235) În interiorul depozitului se vor respecta prevederile din normele PSI.
236) Este interzisă blocarea intrărilor, ieşirilor sau a căilor de acces ale depozitelor.
237) Cărucioarele basculante vor fi în stare tehnică corespunzătoare, cu roţile bine
fixate, cu sistemul de ridicare care să nu permită căderea sau aruncarea înapoi a
mânerului.
238) Stivuirea se va face astfel încât căile de acces la gurile de apă pentru incendiu să
fie în permanenţă libere.
239) Depozitarea materialelor se va face orizontal în funcţie de greutate şi volum.
Operaţia de stivuire se va desfăşura sub supravegherea şefului de echipă sau a
recepţionerului.
240) Obiectele ambalate în cutii, lăzi etc., trebuie fixate în interiorul ambalajelor. Se
interzice transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzător în cutii, lăzi etc.
241) Traseul pe care îl parcurge salariatul În timpul transportului prin purtare nu
trebuie să fie cu obstacole, instabil sau alunecos.
242) Manipularea şi transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafeţe
tăietoare sau care datorită naturii lor pot produce leziuni ale mâinilor se va face
numai cu palmare.
243) Căile de acces din faţa scărilor şi lifturilor vor fi în permanenţă libere de orice
materiale.
244) Înainte de încărcare se vor examina ambalajele materialelor de către
conducătorul formaţiei de lucru. Pentru evitarea rănirilor la mâini, cuiele ieşite şi
capetele parâmelor trebuie să fie îndoite. Nu se vor încărca materialele ale căror
ambalaje sunt deteriorate.
245) Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat, tebuie scrisă capacitatea de
transport a acestuia.
246) Depozitarea materialelor se va face astfel încât să se excludă pericolul de
accidentare, incendii şi explozii.
247) Depozitarea materialelor pe rafturi se face în aşa fel încât să nu fie posibilă
căderea lor.
248) Pe rafturi şi stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris la loc vizibil
sarcina maximă admisă, care nu trebuie depăşită.
249) La stivuirea materialelor în încăperi, greutatea stivelor nu va depăşi sarcina
maximă admisă a planşeului şi/sau pardoseli.
 44

250) Şeful locului de muncă şi angajatorul vor stabili locul şi modul de stivuire
pentru fiecare material în bucăţi care se depozitează.
251) Stivuirea se va face fără deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din
materiale cu aceleaşi forme şi dimensiuni sau din ambalaje de acelaşi tip şi
dimensiuni.
252) Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este
permisă.
253) În cazul depozitării materialelor ambalate în cutii, lăzi, butoaie sau alte ambalaje
cu forme geometrice regulate, când suprapunerea se face direct pe ambalaje, pereţii
ambalajelor trebuie să reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra, să
nu prezinte deformări sau deteriorări, iar înălţimea de stivuire va fi determinată de
rezistenţa mecanică a ambalajelor, stabilită prin standarde sau norme interne de
fabricaţie.
254) Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare, se vor face verificări după
fiecare folosire, pentru stabilirea oportunităţii folosirii în continuare a acestora în
condiţii de siguranţă.
255) Scoaterea materialelor din stivă se va face astfel încât să se evite prăbuşirea
stivei.
256) Când încărcarea, descărcarea sau transportul materialelor se efectuează de doi
sau mai mulţi lucrători efortul repartizat pe o persoană nu trebuie să depăşească
limitele admise. Totodată, se va asigura ca obiectele respective, să se poată prinde
bine cu unelte de apucare sau cu mâinile.
257) În cazul în care o sarcină este încărcată, descărcată sau transportată, prin purtare,
concomitent de către mai mulţi muncitori, aceştia vor ridica şi coborî sarcina numai
la comanda conducătorului operaţiei.
258) Încărcăturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate
împotriva deplasării, răsturnării sau căderii. Încărcătura va fi astfel aranjată încât
conducătorul mijlocului de transport să poată supraveghea drumul parcurs.
259) Încărcătura stivuită nu va depăşi capacitatea maximă a mijlocului de transport
nemecanizat, iar în cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie să atingă
solul în timpul mersului.
260) La încărcarea şi descărcarea vehiculelor, lucrătorii trebuie să fie astfel aşezaţi
încât să nu se lovească între ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se
manipulează.
261) Distanţa dintre doi încărcători manuali care lucrează în acelaşi timp la
încărcare/descărcare, trebuie să fie de cel puţin 3 m.
262) Locurile periculoase, precum şi locurile unde pot avea loc degajări dăunătoare
sănătăţii muncitorilor, vor fi semnalizate prin plăci indicatoare de securitate.
263) Se interzice accesul la locul de descărcare - încărcare manuală a persoanelor
care nu au nici o atribuţie la aceste operaţii.
264) Descărcarea materialelor în vrac trebuie făcută începând de la partea superioară
a grămezii. Este interzisă descărcarea acestor materiale prin săpare la baza
grămezilor.
265) În cazul în care pentru încărcarea şi descărcarea din mijloacele de transport a
materialelor de lungime mare nu există o instalaţie de ridicat corespunzătoare, aceste
operaţii se vor executa manual cu ajutorul unor planuri înclinate dimensionate
corespunzător sarcinilor la care sunt supuse. Planurile înclinate vor fi bine fixate la
capetele lor inferioare şi nu vor depăşi nivelul platformelor mijlocului de transport.
266) Se interzice staţionarea muncitorilor în dreptul materialelor care se descarcă,
precum şi oprirea materialelor cu picioarele, cu ranga sau alte scule. Lucrătorii
trebuie să staţioneze lateral în timpul descărcării.
 45

267) Se interzice coborârea în acelaşi timp a mai multor obiecte pe planul înclinat;
fiecare obiect se va coborî numai dacă cel precedent a fost luat de pe planul înclinat
şi numai la semnalul dat de către conducătorul formaţiei de lucru.
268) Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan Înclinat se va face de
către cel puţin două persoane, prin utilizarea unor funii, lucrătorii stând la partea
superioară. Se va manipula câte un singur colet sau obiect.
269) Dacă unele materiale lungi se transportă pe umeri, toţi lucrătorii se aşează pe
aceeaşi parte a piesei. Coborârea în vederea depozitării pieselor lungi de pe umeri nu
se va face prin aruncare, ci prin luare pe braţ şi apoi depunerea pe sol la comanda
conducătorului formaţiei de lucru. Mersul celor ce transportă o piesă va fi în acelaşi
pas, în cadenţă comandată.
270) Se interzice descărcarea materialelor lungi prin cădere sau rostogolire liberă.
271) La manipularea, depozitarea şi transportul materialelor explozive şi inflamabile
se vor repecta prevederile din Normele specifice de protecţie a muncii la transportul,
depozitarea şi folosirea materialelor explozive.
272) În cazul în care nu se dispune de instalaţii de ridicat, încărcarea-descărcarea şi
deplasarea materialelor grele sau voluminoase, se vor executa de către o formaţie de
lucru cu experienţă şi cu respectarea următoarelor măsuri:
 terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie să fie eliberat de toate
obiectele străine ce împiedică deplasarea;
 în cazul când rezistenţa terenului este slabă sau suprafaţa nu este netedă, deplasarea se
va face pe dulapi sau pe grinzi;
 în cazul deplasării materialelor grele pe role, lungimea acestora trebuie să depăşească
lăţimea piesei însă nu mai mult de 300 mm;
 se interzice îndepărtarea manuală a rolelor de sub încărcătură; îndepărtarea acestora se
va face numai după ce rolele se vor elibera complet de încărcătură;
 în timpul deplasării materialelor pe teren orizontal, acestea vor fi împinse numai din
partea opusă sensului de deplasare (spate) folosind răngi; în cazul când este necesar ca
piesa să fie trasă din partea dinspre sensul de deplasare, se vor folosi trolii, iar
muncitorii nu vor sta în zona periculoasă creată de cablu (1,5 ori lungimea cablului) ;
de asemenea, ei vor păstra o distanţă suficientă faţă de piesă pentru a nu fi surprinşi, în
cazul unei deplasări sau căderi accidentale a acesteia.
273) La depozitarea, încărcarea şi descărcarea produselor petroliere se vor respecta
prevederile Normei specifice de protecţie pentru manipularea, transportul şi
utilizarea produselor petroliere.
274) La depozitarea, încărcarea şi descărcarea recipientelor butelie pentru gaze sub
presiune se vor respecta prevederile instrucţiunilor specifice de securitate a muncii
pentru:
 fabricarea, depozitarea, transportul şi utilizarea oxigenului şi azotului;
 fabricarea, depozitarea şi utilizarea hidrogenului;
 fabricarea, depozitarea şi utilizarea acetilenei.
275) Manipularea substanţelor periculoase se va face conform prevederilor legislaţiei
în vigoare.
276) Detalierea acestor prevederi se va face prin elaborarea unor instrucţiuni proprii
de securitate în funcţie de condiţiile concrete de utilizare.

Efortul fizic in functie de metabolismul energetic

Metabolism energetic, M
 46

Activitate/Clasa de Pentru o suprafaţă

Raportat la unitatea de
metabolism cutanată medie de 1,8
suprafaţă cutanată (W/m2)
m2(W)

Repaus(0) M<=65 M<=117

Activitate cu efort fizic mic 117<M<=234

65<M<=130
(metabolism redus) (1)
Activitate cu efort fizic
mediu (metabolism mediu) 130<M<=200 234<M<=360
(2)
Activitate cu efort fizic
200<M<=260 360<M<=468
mare (metabolism mare) (3)
Activitate cu efort fizic
foarte mare (metabolism m>260 M>468
foarte intens) (4)

Limite maxime admise pentru manipularea manuală a maselor (în kg)

Frecventa Bărbaţi Femei

operaţiilor Vârsta(ani) Vârsta(ani)
Tip de
19 19
manipulare Pest 16-
16-19 - - Peste 45
e 45 19
45 45
Rar 35 55 50 13 15 13
Frecvent 25 30 25 9 10 9
Ridicare
Foarte
20 25 20 8 9 8
frecvent
Rar 284)
30 50 40 13 1 13

Frecvent 286) 287) 288)

Purtare 20 3 2 9 1 9

Foarte 290) 291) 293)

292) 294)
frecvent 15 2 1 1
8 8
Rar 15 10
Tragere
Frecvent 10 7
Rar 16 11
Împingere
Frecvent 11 7,5

Înălţimea planului de lucru

Înălţimea
planului de
Poziţia şi tipul de activitate lucru (mm)
min max
imă imă
Poziţie aşezat:
lucrări cu solicitare vizuală deosebită 950 1100
 47

lucrări de precizie 850 920

lucrări obişnuite de birou 720 780
lucrări manuale 650 700
Poziţie ortostatică:
lucrări de precizie 950 1180
lucrări de precizie cu piese mici 850 950
lucrări care implică mânuire de piese grele 700 900

J 4. Depozitare

298) Depozitarea materialelor se va face astfel încât să se excludă pericolul de

accidentare, incendii şi explozii.
299) Depozitarea materialelor pe rafturi se face în aşa fel încât să nu fie posibilă
căderea lor.
300) Pe rafturi şi stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris la loc vizibil
sarcina maximă admisă, care nu trebuie depaşită.
301) La stivuirea materialelor în încăperi, greutatea stivelor nu va depăşi sarcina
maxima admisă a planşeului şi/sau pardoseli.
302) Persoana juridică sau fizică va stabili locul şi modul de stivuire pentru fiecare
material în bucăţi care se depozitează.
303) Stivuirea se va face fără deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din
materiale cu aceleaşi forme şi dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip şi
dimensiuni.
304) Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este
permisă.
305) Scoaterea materialelor din stivă se va face astfel încât să se evite prabuşirea
stivei.
306) Când încărcarea, descărcarea sau transportul materialelor se efectuează de doi
sau mai mulţi lucrători efortul repartizat de o persoană nu trebuie să depăşească
limitele admise. Totodată, se va asigura ca obiectele respective, să se poată prinde
bine cu unelte de apucare sau cu mâinile.
307) În cazul în care o sarcină este încărcată, descărcată sau transportată, prin
purtare, concomitent de către mai mulţi muncitori, aceştia vor ridica şi coborâ sarcina
numai la comanda conducătorului operaţiei.
308) Încărcăturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate
împotriva deplasării, răsturnării sau căderii. Încărcătura va fi astfel aranjată încât
conducătorul mijlocului de transport să poată supraveghea drumul parcurs.
309) Încărcătura stivuită nu va depăşi capacitatea maximă a mijlocului de transport
nemecanizat, iar în cazul transportorului de materiale lungi, acestea nu trebuie să
atingă solul în timpul mersului.
310) La încărcarea şi descărcarea vehiculelor, lucrătorii trebuie să fie astfel aşezaţi
încât să nu se lovească între ei , cu uneltele de lucru sau cu materialul care se
manipulează.
 Distanţa dintre doi încărcători manuali care lucrează în acelaşi timp la
încărcare/descărcare, trebuie să fie de cel puţin 3 m.
311) Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere
corespunzătoare.
312) Locurile periculoase, precum şi locurile unde pot avea loc degajări dăunătoare
sănătăţii muncitorilor, vor fi semnalizate prin plăci indicatoare de securitate.
313) Se interzice accesul la locul de descărcare - încărcare manuală a persoanelor
care nu au nici o atribuţie la aceste operaţii.
 48

314) Se interzice utilizarea unor scule cu capete deformate sau in forma de ciuperca,
cu muchiile din tabla zdrentuita si ascutite, a unor roabe si tomberoane care nu sunt
in perfecta stare de functionare. Sculele de mana folosite ia zidarie vor fi bine fixate
pe maner.
315) Este obligatorie efectuarea unui instructaj zilnic de protectie a muncii la
inceperea lucrului; exceptie face personalul tehnico-administrativ.
316) Instructajul zilnic se va face de catre conducatorul direct al locului de munca
pentru toti lucratorii din formatia sa, timp de 5 – 10 minute .
317) Instructajul zilnic va cuprinde masurile de securitate şi sănătate în muncă ce
trebuie respectate in desfasurarea activitatii din ziua respectiva, luandu-se in
considerare conditiile concrete ale locului de munca la momentul dat.
318) Lucrătorii din santiere va putea fi utilizat numai la lucrarile si in zona de lucru
pentru care i s-a facut instructajul de protectie a muncii corespunzator.
319) In toate locurile periculoase, atat la locurile de lucru, cat si acolo unde este
circulatia mare, se va atrage atentia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare
vizibile atat ziua cat si noaptea.
.

K . Prevederi pe timpul transportului de la domiciliu la locul de muncă şi invers

320) Personalul va efectua deplasarea de la domiciliu la locul de muncă (punctul de

lucru) şi de la locul de muncă la domiciliu, de la domiciliu sau obiectiv la sediul
unităţii şi de la sediul unităţii la domiciliu pe traseul cel mai scurt, cu mijloacele de
transport în comun, personale, ale unităţii sau ale beneficiarului serviciilor în funcţie
de situaţia concretă.
321) Pe timpul deplasării va evita orice situaţie de accidentare, îmbolnăvire sau
expunere la factorii de risc pe care îi observă, va comunica imediat ce este posibil
despre eveniment, în situaţia în care este participant, şefului direct sau unui coleg şi
va urmari dispoziţiile acestuia.
322) Va evita alergarea sau urcarea din mers în mijloacele de transport, circularea pe
scări sau alte zone decât în interiorul vehiculului, atingerea porţiunilor în mişcare sau
sub tensiuni periculoase ale acestora, traversarea drumurilor prin locuri nepermise
sau circularea pe carosabil în condiţii interzise de lege (pe partea stângă a
carosabilului astfel încât să fie permanent cu faţa la vehicule, pe trotuar sau
acostament, să poarte haine vizibile în condiţii de noapte sau vizibilitate redusă, să nu
aibă asupra sa materiale sau haine largi care pot fi agăţate de vehiculele în mers, să
meargă în coloană pe marginea carosabilului, ş.a.) .
323) Pe timpul deplasării nu va fi sub influenţa băuturilor alcoolice sau substanţelor
narcoleptice, nu va conduce mijloacele de transport fără autorizaţie sau delegare de
transport, iar dacă observă că poate intra într-un potenţial pericol aplică procedurile
de anunţare.
324) Traseele care nu prezintă siguranţă de circulaţie (pericol de alunecare,
prăbuşire, avalanşă, alunecări de teren, inundaţii, incendiu, explozie, contaminare,
atacuri teroriste, manifestaţii, incidente violente, ş.a.) vor fi evitate pe cât posibil iar
dacă nu există posibilitatea de trecere se vor aplica procedurile de anunţare.
325) Este interzisă circularea în mijloacele de transport în comun fără legitimaţii
valabile de transport sau acte, circularea în vehicule care aparţin unor persoane
necunoscute (la ocazie), în benă, remorcă, caroserie neacoperită, ş.a..
326) Permanent pe timpul deplasării va respecta şi aplica prevederile legilor şi
regulamentelor cu aplicabilitate pe timpul deplasării, transportului de persoane cu
mijloace auto, căi ferate, aeriene sau navale, circulaţia în zonele cu pericol de înec,
 49

prăbuşire, alunecare, explozie, electrocutare, contaminare radioactivă, chimică,

biologică sau de altă natură

L. Prevederi pe timpul pauzelor de masă sau tehnologice

327) Pe timpul pauzelor de masă sau tehnologice lucrătorii nu pot desfăşura

activităţi care pot genera accidente sau îmbolnăviri profesionale.
328) Astfel vor folosi cu atenţie mijloacele care pot provoca tăieturi, înţepări, foc sau
explozii, pot fi înghiţite, supraîncălzite sau răcite, conţin substanţe periculoase sau
alterate, ori pot pune sub orice formă în pericol integritatea fizică sau psihică a
persoanei.
329) Traseele de deplasare vor fi cele cunoscute fără a părăsi incinta unităţii.
330) Hrana se va servi la locul stabilit, evitându-se spaţiile de lucru sau zonele care
pot prezenta pericol de accidentare, după ce au fost asigurate normele de igienă
personale şi colective.
331) La terminarea servirii hranei se face curăţenie şi resturile vor fi colectate la
containerul special.
332) Este interzisă servirea mesei în afara orelor stabilite prin programul orar.
333) Pauzele de masă sau tehnologice vor începe şi se vor termina doar cu aprobarea
şefului locului de muncă sau înlocuitorului legal.
334) În situaţia apariţiei altor situaţii pentru care nu au fost instruiţi lucrătorii vor
aplica procedurile de anunţare şi vor urma indicaţiile primite.

M. Primul ajutor în caz de accident

Se efectuează conform procedurilor menţionate în Măsurile de prim ajutor la

accidente.

N. Evacuarea lucrătorilor

335) Evacuarea lucrătorilor se efectueză în situaţia în care sănătatea şi securitatea

acestora este pusă în pericol, în caz de pericol grav şi iminent de accidentare, în cazul
avariei tehnologice sau în cazul situaţiilor de urgenţă care impun evacuarea.
336) Se va acorda o atenţie deosebită evacuării lucrătorilor din grupurile sensibile la
riscuri specifice.
337) Evacuarea se execută în conformitate cu prevederile Planului de acţiune la
pericol şi Planului de intervenţie şi evacuare la situaţii de urgenţă.

O. Consumul de alcool sau alte substanţe

338) În unitate este interzis consumul de alcool, substanţe halucinogene, droguri sau
oricare alte substanţe lichide, gazoase sau solide care pot influenţa starea de sănătate
a lucrătorilor, deciziile sau activităţile acestora.
339) Ocazional, pentru activităţi de protocol sau alte activităţi, se poate consuma
alcool doar cu aprobarea scrisă a angajatorului, toată răspunderea privind
organizarea, desfăşurarea şi transportul în siguranţă a participanţilor fiind în sarcina
exclusivă a organizatorului.
340) Organizatorul va lua toate măsurile necesare pentru stabilirea măsurilor privind
limitarea stării de ebrietate a participanţilor, în cazul depăşirii acesteia fiind obligat
de a îndepărta persoanele care au făcut exces şi de a le transporta în siguranţă la
domiciliu. Pentru aceasta poate stabili sau transfera răspunderea unor prieteni, rude
sau vecini ale persoanelor în cauză.
 50

P. Substante periculoase

620) Nu vor fi aduse pe santier substante periculoase si folosite in alte scopuri decat acelea
aprobate in scris de inginer si dupa obtinerea prmisului necesar.
Aprobarea inginerului in scris va fi facuta inaintea depozitarii si localizarii acestora pe
santier.
621) Depozitarea substantelor periculoase va fi facuta conform standardelor, codurilor si
legilor in vigoare in ceea ce priveste depozitarea carburantilor, substantelor inflamabile si
explozive. Toate lichidele inflamabile si carburantii vor fi depozitate in rezervoare ce vor fi
localizate in locuri sigure, sigilate, capabile sa tina 110% din volumul rezervorului si vor fi
inchise cu capace/ dopuri.

Q. Protectia mediului

622) Vor fi luate toate masurile pentru protectia mediului si diminuarea impactului in
timpul executarii lucrarilor si in perioada de notificare a defectelor conf. OUG 195/ 2005
privind protectia mediului.
Se va obtine de la agentiile de mediu teritoriale , cu privire la lucrari, toate informatiile si
autorizatiile 623)necesare si vor fi facute studii complementare cand va fi cazul.. Se vor
obtine aprobari in protectia mediului pentru toate lucrarile temporare.
624)Vor fi luate urmatoarele masuri:
- asigurarea ca poluarea fonica aechipamentelor si utilajelor sa fie mica, la un nicel
acceptabil, in special cand se lucreaza in spatii populate respectandu-se HG 493/ 2006;.
- se vor controla vibratiile echipamentelor de munca si utilajelor cand se lucreaza in arii
populate ( pickamere, utilaje de asfaltare, betoniere etc.);
- nu se vor descarca in albiile raurilor/ lacurilor , terenuri etc. ape netratate provenite din
lucrari sau din alte activitat ce pot afecta calitatea acestora , respectiv protectia
mediului;
- terenurile , zonele , mediul afectat vor/ va fi refacut/e dupa terminarea lucrarilor
conform unui plan de refacere al mediului;
- bitumul, carburantii, lubrifiantii, cimentul , etc. vor fi manipulate, depozitate si folosite
conform unor metode controlate si monitorizate sub stricta supraveghere a
conducatorului locului de munca;
- vor fi controlati si monitorizati toti factorii de poluare: zgomot, praf, gaz, lichide etc.
aparute din activitatile de santier. Se va pune accent pe determinarea urmatorilor
compusi: Nox, Sox, Cox, metale grele, particule in suspensie, praf, ozon, etc.
- se va investiga si se vor face teste daca este cazul, ca nu exista fibre de azbest in
continutul materialelor cu care se intra in contact; daca se gasesc fibre de azbest sau
alte materiale din azbest se anunta inginerul, se sigileaa aria , fara perturbarea
materialului, urmand a se conveni asupra masurilor ce se impun;
- se va mentine la minimum nivelul de emisii poluante;
- materialele biodegradabile si reziduurile vor fi depozitate atent in containere sau pe
platforme, in locatii aprobate de Inginer si Agentia teritoriala de mediu.
- Permanent se va mentine curatenia si un mediu adecvat pe tot timpul desfasurarii
lucrarilor pe santier , incluzand un sistem eficient si regulat de spalare a ariilor afectate
de pamant sau reducere a prafului.

COD 44 INGINERI SI SEFI DE PUNCT DE LUCRU

Organizarea de şantier şi/sau a locurilor de muncă şi a activităţilor

 51

1. Beneficiarul de lucrare sau dirigintele de şantier este obligat să desemneze:

a) un "coordonator în materie de securitate şi sănătate în timpul elaborării
proiectului lucrării" , având ca principale sarcini cele prevăzute în
art.20;
b) un "coordonator în materie de securitate şi de sănătate în timpul
realizării lucrării".
2. Înaintea deschiderii şantierului este obligatorie elaborarea planului de
securitate şi sănătate de către beneficiarul de lucrare sau dirigintele de
şantier prin delegarea acestei sarcini coordonatorului sau coordonatorilor în
materie de securitate şi sănătate.
3. Delegarea de către beneficiarul de lucrare sau de către dirigintele de şantier a
sarcinilor de securitate şi sănătate unuia sau a mai multor coordonatori nu îl
absolvă de responsabilităţile în acest domeniu.
4. La elaborarea documentaţiilor de execuţie a lucrărilor şi a activităţilor de
organizare de şantier, precum şi la elaborarea documentaţiilor planului de
securitate şi sănătate se vor urmări în mod special:
a) soluţiile constructive, structurale, arhitecturale, tehnice, tehnologice
şi/sau organizatorice pentru o judicioasă planificare a diferitelor
activităţi sau faze de lucru care se derulează simultan sau succesiv;
b) prevederea duratei stabilite pentru realizarea diferitelor activităţi, faze
sau operaţii.
5. Este necesară obţinerea unui aviz prealabil de la Inspectoratul Teritorial de
Munca Dambovita în următoarele situaţii:
a) atunci când durata lucrărilor este apreciată a fi mai mare de 30 de zile
lucrătoare şi sunt mai mult de 20 de salariaţi care lucrează simultan;
b) numărul de salariaţi preconizat este mai mare de 500 pe zi;
c) lucrările care urmează a fi executate comportă riscuri speciale pentru
salariaţi.
6. Activităţile de exploatare şi întreţinere drumuri şi poduri sunt permise numai
dacă la locurile de muncă au fost luate toate măsurile tehnice şi
organizatorice pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor
profesionale.
7. Zonele periculoase din incinta unităţilor trebuie prevăzute cu indicatoare de
avertizare sau interdicţie iar pe timpul nopţii trebuie iluminate corespunzător.
8. Conducătorii autovehiculelor şi utilajelor trebuie să respecte viteza de
deplasare stabilită, căile de acces şi locurile de parcare.
9. În cazul în care pentru deplasarea la sau de la locul de muncă salariaţii
traversează starzi circulate , aceştia sunt obligaţi să respecte următoarele:
a) să se asigure că nu există alte vehicule în mişcare;
b) să traverseze numai prin locurile marcate, perpendicular pe axa strazii .
 52

COD 81 pentru Conducatori auto / masinisti utilaje terasiere

EXPLOATAREA AUTOGREDERELOR

1. Manevrarea autogrederului este permisa numai de catre mecanicul

deservent instruit pentru acest utilaj.
2. Se interzice urcarea persoanelor straine pe acest utilaj, in special in timpul
lucrului, pentru a nu distrage atentia mecanicului de la miscarile de
manevrare si franare ale utilajului.
3. Mecanicul deservent trebuie sa cunoasca si sa respecte regulile de
circulatie pe drumurile publice si pe cele de semnalizare a lucrarilor.
Deplasarea cu utilajul pe drumurile publice se va face cu respectarea
prevederilor legale in vigoare, conform noului Cod Rutier.
4. Pe timpul circulatiei, usile vor fi bine inchise sau fixate, geamurile curate
iar stergatoarele de parbriz in stare de functionare.
5. Oglinzile retrovizoare vor fi asezate in pozitie convenabila pentru
mecanicul deservent si mentinute permanent curate.
6. Instalatia de iluminat a autogrederului sc regleaza astfel incat:
a) farurile din fata sa ilumineze drumul;
b) farurile de pe cabina sa ilumineze capetele lamei si roata din dreapta;
c) un far de pe motor sa ilumineze capatul lamei cu care se face taierea;
d) al doilea far de pe motor sa fie indreptat in jos si inapoi, sa ilumineze
axul;
e) la intalnirea cu vehicule venind din sens opus, farul din fata trebuie
stins;
f) farurile de pe cabina si motor nu vor fi indreptate inainte pe faza
mare.
7. In timpul deplasarii, echipamentele de lucru ( lama, disc ) vor fi ridicate cat
mai sus si asigurate contra caderii. Lama va fi asezata paralel sau putin
oblic fata de axa longitudinala a autogrederului astfel incat sa nu
depaseasca in latime gabaritul rotilor din fata.
8. Inaintea inceperii si la schimbarea sensului de mers in timpul lucrului,
mecanicul deservent va emite semnale sonore pentru avertizarea
muncitorilor care lucreaza in zona.
9. Este interzis a se introduce autogrederul la lucru, pe sectoare necuratate de
arbori, cioturi, blocuri de piatra.
10.Daca apar diferite corpuri straine pe echipamentele de lucru (radacini,
sarme, bolovani ,etc.) se va opri utilajul si se vor indeparta corpurile
straine.
11.Este interzis sa se lucreze pe partea carosabila a drumului cu lama
deplasata spre stanga astfel incat sa depaseasca axul drumului cand se
lucreaza sub circulatie.
12.Viteza utilajului in timpul lucrului va fi aleasa in functie de operatia ce se
executa, de natura terenului sau a materialelor ce se imprastie precum si de
 53

caracteristicile geometrice ale traseului, astfel incat sa se elimine pericolele

de accidentare.
13.Inaintea deplasarii pe distante mari, mecanicul deservent va verifica
strangerea suruburilor de prindere a transmisiei cardanice motor-cutie de
viteze .
14.Se interzice schimbarea cutitelor lamei daca aceasta nu a fost asigurata pe
calaje sau capre cu suprafata de sprijin din material lemnos.
15.In timpul deplasarii pe drumurile publice, utilajul va avea placa de
“GABARIT DEPASIT”, iar gabaritul va fi marcat vizibil cu fanioane sau
semnalizare luminoasa.
16.In cazul cand constata defectiuni in timpul functionarii, grederistul este
obligat sa dea semnal de oprire.
17.La executarea lucrarilor in panta se va acorda mare atentie, se va circula cu
viteza cea mai mica pentru a se evita pericolul de rasturnare.
18.Se interzice intrarea sub cadrul autogrederului cand lama este ridicata.
19.In timpul reparatiei autogrederului, piesele grele nu vor fi lasate in pozitie
nestabila, reparatiile utilajului realizandu-se numai cu motorul oprit.
20.Cand se manevreaza acumulatorul utilajului, trebuie sa se aiba grija ca
electrolitul sa nu fie varsat pe haine, pe incaltaminte sau pe corp deoarece
acidul sulfuric distruge pielea si tesaturile.
21.Alimentarea autogrederului cu combustibil trebuie sa se faca numai in
timpul zilei, iar daca este nevoie sa se alimenteze noaptea, aceasta se va
face numai la lumina electrica. Nu se va umbla cu flacari si nu se va fuma
in timpul alimentarii, iar motorul va fi oprit.
22.Cand se lucreaza in timpul noptii, autogrederul trebuie sa aiba instalatia
electrica de iluminat si avertizat in stare buna.
23.Se va asigura intretinerea zilnica si periodica a utilajului, cu mentionarea in
fisa de consum a executarii acestor lucrari.

COD 82 pentru Conducatori / masinisti utilaje terasiere EXPLOATAREA

AUTOGUDRONATOARELOR

1. Autogudronatorul va fi condus numai de un conducator auto avand permis

de conducere corespunzator tipului de autovehicul si numai de conducator
auto desemnat si instruit in acest sens.
2. Tuburile flexibile prin care circula bitumul fierbinte vor fi etanse, in
perfecta stare , iar muncitorii care le manevreaza vor purta manusi de
protectie.
3. Este interzisa alimentarea autogudronatorului in timpul functionarii
motorului si al injectoarelor.
4. In timpul incarcarii cu bitum se va urmari indicatorul de nivel pentru a
preveni revarsarea bitumului.
5. Dupa terminarea incarcarii se vor inchide capacele care trebuie sa asigure
etanseitatea.
 54

6. La incalzirea pompei de bitum si a conductelor pentru bitum, injectorul

mobil va fi actionat si manipulat numai de catre conducatorul auto sau
ajutorul acestuia instruit in acest scop.
7. Contactele de combustibil vor fi verificate zilnic pentru a nu avea scurgeri.
Autogudronatorul va fi oprit din functiune atunci cand se constata pierderi
de combustibil, pana la remedierea defectiunii.
8. La alimentarea autogudronatorului cu bitum, tubul flexibil va fi introdus in
gura de alimentare astfel incat sa nu provoace stropirea cu bitum fierbinte
si se va fixa de aceasta.
9. Orice interventie in timpul alimentarii cu bitum se va face numai dupa ce
s-a oprit scurgerea bitumului prin conductele de alimentare.
10.Capacul cisternei trebuie sa fie etans si bine inchis pentru a nu deversa in
timpul transportului sau in timpul lucrului.
11.In timpul stropirii cu bitum trebuie asigurata comunicarea dintre sofer si
muncitorul care actioneaza mecanismele de stropire.
12.Pentru a evita stropirea personalului cu bitum fierbinte, jetul de bitum va
iesi din duze la o inaltime de maximum 20-25 cm deasupra platformei
drumului. Personalul care nu participa la aceasta operatie va fi indepartat
din zona de stropire.
13.Este interzisa lasarea bitumului in cisterna sau conducta dupa terminarea
lucrului. Bitumul ramas se va scurge in batal.
14.Este interzis a se interveni la instalatii in timpul incarcarii sau descarcarii
cu bitum al autogudronatorului.
15.Cand se manevreaza acumulatorul utilajului, trebuie sa se aiba grija ca
electrolitul sa nu fie varsat pe haine, pe incaltaminte sau pe corp. deoarece
acidul sulfuric distruge pielea si tesaturile.
16.Se va realiza intretinerea zilnica si periodica a utilajului, cu mentionarea in
foaia de parcurs a executarii acestor lucrari.

COD 83 pentru Conducatori auto / masinisti utilaje terasiere

EXPLOATAREA CILINDRILOR COMPACTORI

1. Nu este permis sa conduca ruloul compactor alta persoana in afara de

mecanicul deservent, instruit in acest scop si care trebuic sa cunoasca bine
tipul si constructia utilajului.
2. Ruloul compactor trebuie sa fie intotdeauna bine intretinut si in stare de
functionare.
3. La inceperea lucrului mecanicul deservent este obligat sa verifice :
- functionarea si eficienta sistemului de franare;
- functionarea sistemului de directie;
- starea si pozitia scaunului si blocarea sa corespunzator sensului de
deplasare a utilajului;
- functionarea instalatiei de udare a tamburilor in cazul in care
compacteaza mixturi asfaltice;
 55

- starea dispozitivelor de curatire a tamburilor;

- functionarea sistemului de iluminat si semnalizare pentru
lucru sau deplasarea in timpul noptii.
4. Mecanicul deservent este obligat sa cunoasca si sa respecte regulile de
circulatie si pe cele de semnalizare a punctelor de lucru.
5. Este interzisa remorcarea cilindrului compactor fara bara corespunzatoare
sau de catre vehicule mai usoare decat acesta.In timpul transportului prin
remorcare mecanicul va fi prezent pe utilaj.
6. Straturile care se compacteaza trebuie sa fie bine nivelate si asternute pe un
pat pregatit corespunzator. In cazul deplasarii se vor evita drumurile cu
denivelari sau gropi.
7. Mecanicul deservent in timpul lucrului va conduce utilajul numai stand pe
scaunul acestuia.
8. Este interzisa curatirea, udarea sau ungerea manuala a tamburilor
cilindrului compactor in timpul mersului. Aceasta operatie se face cu
dispozitive mecanice de ungere sau udare cu apa a tamburilor, cu care
trebuie dotati toti cilindrii compactori.
9. Este interzisa urcarea sau coborarea de pe utilaj in timpul mersului.
10.In timpul stationarii sau pentru parcare, utilajul se va scoate de pe partea
carosabila a drumului iar daca nu este posibil, se va opri numai pe partea
dreapta a sensului de mers, iar in timpul noptii va fi semnalizat optic la
distanta corespunzatoare.
11.Dupa terminarea lucrului cilindrul compactor va fi franat. Este interzisa
oprirea in pante.
12.Pornirea de pe loc se va face numai dupa ce mecanicul s~a asigurat prin
verificare, inconjurand utilajul, ca nu exista pericol de a accidenta alte
persoane, iar in calea utilajului nu sunt obstacole.
13.Este interzis ca mecanicul sa paraseasca utilajul in mers sau stationat cu
motorul in functiune. In caz de parasire se va opri motorul si se va frana
utilajul.
14.Se interzice schimbarea vitezelor in panta.
15.Cand se lucreaza la compactarea rambleurilor si debleurilor, conducatorul
punctului de lucru va stabili si va indica distanta minima pana la care se
poate apropia cu cilindrul compactor, functie de inaltimea rambleului sau
debleului si natura terenului, dar aceasta nu poate fi mai mica de 0,50 m
fata de marginea taluzului.
16.Se interzice transportul cilindrului compactor remorcat, cat si deplasarea
acestuia cu motorul propriu pe distante mai mari de 3 km.
17.Cand se manevreaza acumulatorul utilajului, trebuie sa se aiba grija ca
electrolitul sa nu fie varsat pe haine, pe incaltaminte sau pe corp, deoarece
acidul sulfuric distruge pielea si tesaturile.
18.Este interzisa folosirea cilindrului compactor la alte lucrari sau operatii in
afara celor pentru care este construit.
19.Este interzis a se adaposti, a se odihni sau a dormi in jurul cilindrului
compactor.
 56

20.La schimbarea directiei de lucru, mecanicul este obligat sa opreasca si sa

fixeze corect scaunul cu fata spre directia de circulatie sau de lucru.
21.In cazul semnalarii unor defectiuni, se opreste motorul si numai dupa aceea
se executa lucrarile de reparatii.

COD 84 pentru Conducatori auto / masinisti utilaje terasiere / excavatoristi

EXPLOATAREA EXCAVATOARELOR

1. Excavatorul va fi folosit numai cand poate actiona pe un teren nivelat si

suficient de rezistent in raport cu presiunea exercitata de roti pe pneuri sau
senile.
2. Toate mecanismele excavatorului trebuie sa fie in perfecta stare de
functionare.
3. Excavatoarelc trebuie sa aiba dispozitiv de semnalizare acustica.
4. In timpul incarcarii pamantului sau a materialelor pietroase, se interzice a
stationa in raza de actionare a bratului si a cupei excavatorului.
5. In timpul functionarii excavatorului, nu se admit nici un fel de lucrari
auxiliare, pe partea frontala de lucru, iar lucratorii nu trebuie sa se gaseasca
sub cupa bratului excavatorului, in raza de lucru a acesteia .
6. In timpul pregatirii traseului pentru deplasarea excavatorului , cupa trebuie
sa fie indreptata in partea opusa si lasata jos.
7. Cand excavatorul sapa , accesul oamenilor in frontul de lucru, in limitele
taluzului natural, trebuie sa fie oprit langa piciorul taluzului, la o distanta
de 1/1 fata de inaltimea frontului de lucru.
8. Se interzice folosirea dispozitivelor de intoarcere si miscare in timp ce
cupa se infige in pamant.
9. Nu sunt permise intretinerea mecanismelor si repararea excavatorului in
timpul functionarii lui. Inainte de a se efectua aceste operatii , trebuie oprit
utilajul, iar cupa trebuie lasata jos.
10.La descarcarea materialului excavat ( pamant, balast, etc. ) direct in
autovehicule, conducerea cupei deasupra autovehiculului se va face prin
rotirea acesteia dinspre partea dinapoi a autovehiculului catre partea din
fata sau partea laterala si oprirea ei deasupra platformei caroseriei , la
mijloc.
11.Mijlocul de transport nu va fi niciodata incarcat cu material excavat la
capacitate maxima.
12.Este interzis a se trece cu cupa deasupra cabinei de comanda a
autovehiculului , a se descarca in autovehicul de la inaltime si a sta pe
autovehicul in momentul descarcarii.
13.Este interzisa ramanerea soferului in cabina in timpul incarcarii
autovehiculului.
14.La incetarea lucrului, mecanicul deservent este obligat a curata utilajul, a
pune toate comenzile la zero si a asigura excavatorul contra rasturnarilor,
alunecarilor sau pornirilor intamplaloare in timpul repausului.
 57

15.In timpul cat excavatorul nu mai lucreaza, el va fi indepartat de la baza

frontului de lucru, cupa va fi lasata la sol, iar cabina incuiata cu cheia.
16.Bucatile de roca sau orice alt material dizlocat care impiedica buna
manevrare a cupei pentru incarcat, trebuie indepartate si amplasate intr-un
loc care sa nu impiedice deplasarea rapida a excavatorului din frontul de
lucru , in caz de pericol.
17.Manevrarea excavatorului este permisa numai de catre mecanicul
deservent instruit pentru acest utilaj.
18.Se interzice urcarea persoanelor straine pe acest utilaj, in special in timpul
lucrului, pentru a nu distrage atentia mecanicului de la miscarile de
manevrare si franare a masinii.
19.Sunt interzise repararea, montarea, demontarea si incarcarea in trailere a
excavatoarelor precum si deplasarea acestora de la un loc de lucru la altul
fara aprobarea conducatorului lucrarilor respective sau a delegatului
acestuia.
20.Este interzis a se executa orice fel de lucrari cu excavatoare care prezinta
unele defectiuni in functionare.
21.Toate operatiile de remediere a unor defectiuni se realizeaza numai dupa ce
s-a oprit motorul utilajului.
22.Este interzis a se apela la sprijinul muncitorilor din echipa pentru a
remedia eventualele defectiuni aparute.
23.Cand se manevreaza acumulatorul utilajului, trebuie sa se aiba grija ca
electrolitul sa nu fie varsat pe haine, pe incaltaminte sau pe corp. deoarece
acidul sulfuric distruge pielea si tesaturile.
24.Se va asigura intretinerea zilnica si periodica a utilajului, cu mentionarea in
fisa de consum a executarii acestor lucrari.

COD 85 pentru Conducatori auto / masinisti utilaje terasiere / buldozeristi

EXPLOATAREA BULDOZERELOR

1. Mecanicii deserventi vor fi instruiti si vor respecta prezentele norme.

2. Manevrarea buldozerului este permisa numai de catre mecanicul deservent
instruit pentru acest utilaj. Este interzisa urcarea persoanelor straine pe
acest utilaj, in special in timpul lucrului, pentru a nu distrage atentia
rnecanicului de la miscarile de manevrare si franare a utilajului.
3. Mecanicul deservent este obligat ca inainte de inceperea lucrului, sa
verifice si sa se asigure ca intregul complex de instalatii si mecanisme sunt
in buna stare de functionare.
4. In timpul functionarii buldozerului este interzisa atingerea
subansamblurilor si a partilor componente cu mana.
5. La oprirea buldozerului in orice situatie lama va fi lasata la sol.
6. La operatiile de taluzare, buldozerul va lucra numai cu lama spre panta.
 58

7. Mecanicul deservent este obligat ca inainte de punerea utilajului in

functiune sa verifice vizual de jur imprejur, sa se asigure ca nu exista
persoane, sa dea un semnal acustic, iar dupa pornire tot timpul sa fie atent
in sensul de mers al utilajului.
8. Se interzice lucrul pe timp de noapte cu farurile defecte si daca nu s-a
asigurat un iluminat corespunzator la locul unde se lucreaza.
9. Se interzice alimentarea si intretinerea curenta a utilajului in alte locuri
decat cele fixate de conducerea lotului.
10.Lucrul cu buldozerul la sapat este permis numai cu viteza I.
11.Santurile se traverseaza sub un unghi drept, iar urcarea sau coborarea
pantelor se va face cu aceeasi viteza.
12.Reparatiile lamei sau a cutitului se vor face numai dupa ce lama a fost
asezata pe calaje.
13.Este interzisa oprirea buldozerului in panta sau pe rampa, fara sa fie
asigurat impotriva pornirii.
14.Montarea si demontarea echipamentului se va face sub controlul si in
prezenta sefului de formatie.
15.Piesele grele se vor ridica cu dispozitive de ridicare.
16.Se interzice a se curata supapa dispozitivului de intindere a senilei in
timpul cat senila este semiintinsa, pentru a proteja mecanicul deservent de
o eventuala tasnire a vaselinei in ochi.
17.Este interzis a se umbla la instalatiile hidraulice in timp ce motorul si
pompa cuplata se afla in functiune.
18.Este interzisa folosirea buldozerului cu defectiuni la instalatia hidraulica
sau la dispozitivul de actionare mecanica a lamei.
19.Se interzice deplasarea de la un punct de lucru la altul fara ca echipamentul
de lucru sa fie blocat.
20.Deplasarea de la un punct de lucru la altul al buldozerului se va face cu
dispozitia conducatorului punctului de lucru.
21.Este interzisa oprirea buldozerului pe timp de iarna in pozitia paralela cu
liniile curbelor de nivel pentru prevenirea alunecarii si rasturnarii.
22.Este interzisa incredintarea conducerii buldozerului unor persoane
necalificate si neinstruite pentru acest tip de utilaj.
23.Cand se manevreaza acumulatorul utilajului, trebuie sa se aiba grija ca
electrolitui sa nu fie varsat pe haine, pe incaltaminte sau pe corp, deoarece
acidul sulfuric distruge pielea si tesaturile.
24.Se va asigura intretinerea zilnica si periodica a utilajului cu mentionarea in
fisa de consum a executarii acestor lucrari.
 59

COD 86 pentru MACARAGII/ AUTOMACARAGII

EXPLOATAREA MACARALELOR/ AUTOMACARALELOR

1. In exercitarea atributiunilor sale, macaragiul are urmatoarele obligatii

principale:
2. -sa cunoasca si sa respecte codul de semnalizare;
a. sa nu actioneze nici un mecanism atat timp cat exista oameni in
macara; in cazul in care acest lucru nu poate fi evitat, manevrele se
vor executa sub directa supraveghere a unei persoane desemnate in
acest scop;
b. daca macaraua prezinta defecte care pericliteaza siguranta in
functionare, macaragiul va opri instalatia si va anunta pe
conducatorul procesului de productie;
c. sa participe la lucrarile de revizie, intretinere si reparatie precum si
la toate verificarile care se fac la macaraua pe care o conduce;
d. sa interzica accesul persoanelor straine in cabina de comanda sau pe
macara.
3. Este interzisa blocarea cailor de rulare. Acestea se vor controla inainte de
inceperea lucrului.
4. Mecanicii deserventi ai macaralelor au obligatia de a fi atenti la prinderea
sarcinii si a anunta prin semnalizare sonora orice manevra.
5. Se interzice sa se intervina la legatura sarcinii dupa ce aceasta a fost
ridicata de la sol. In cazuri deosebite , intai se va cobori sarcina pe sol si
apoi se va face interventia.
6. Dirijarea mecanicului deservent va fi efectuata de o persoana special
desemnata
7. Inainte de inceperea lucrului mecanicul macaragiu va verifica calea de
rulare, mecanismele de comanda si franele, limitatoarele si legarea la
pamant.
8. Se interzice executarea manevrelor si manipularilor de materiale pana cand
nu s-au luat masuri pentru delimitarea prin ingradiri sau tablite prin care sa
se interzica trecerea persoanelor prin zona periculoasa.
9. Este interzis transportul de persoane cu carligul macaralei, cu alte
dispozitive de prindere fixate de macara sau cu ajutorul sarcinilor
suspendate in carligul macaralei.
10.La parasirea locului de munca macaragiul este obligat sa elibereze sarcina
din carlig sau dispozitivul de prindere si sa ridice carligul in pozitia cea
mai de sus.
11.Este interzisa suplimentarea contragreutatilor normale pentru a spori
sarcina de ridicare.
12.In timpul efectuarii deplasarii sarcinilor cu ajutorul macaralelor , sarcinile
vor fi ridicate la o inaltime care va permite trecerea lor libera deasupra
obstacolelor intalnite in drumul parcurs.
 60

13.Este interzisa tararea incarcaturilor cu ajutorul carligului mecanismului de

ridicat. Ridicarea sarcinilor se va face numai pe verticala.
14.Este interzisa desprinderea de pe teren cu ajutorul macaralelor a unor
obiecte ancorate sau prinse de teren prin inghet.
15.Intrerupatorul principal pentru instalatia electrica a macaralei trebuie sa fie
usor accesibil si sa poata fi inchis cu cheia.
16.Este interzis a se lucra cu macaralele in zonele unde exista pericol de
atingere a bratului sau cablului macaralei de conductorii liniilor electrice
aeriene.
17.Este interzis sa se lucreze cu automacaraua necalata.
18.In scopul asigurarii stabilitatii la calarea macaralelor se va avea in vedere
starea terenului, iar acolo unde nu este bine tasat se va compacta si se va
face un pat de traverse , grinzi sau scanduri pentru a mari suprafata de
sprijin si implicit a micsora presiunea specifica pe sol in vederea prevenirii
rasturnarii si a deplasarii necomandate.
19.Inainte de inceperea lucrului macaragiul este obligat:
a. sa nu se urce pe macara in stare de oboseala sau de ebrietate;
b. sa se convinga ca linia principala de alimentare se afla sub presiune;
c. sa verifice starea caii de rulare si rigiditatea opritoarelor la capete;
d. sa instaleze automacaraua numai pe un teren corespunzator (bine
compactat, orizontal);
e. la urcarea pe scara de acces la cabina sa aiba ambele maini libere;
f. sa verifice existenta lubrifiantilor in locurile de ungere, conform
indicatiilor din schema de ungere din cartea macaralei;
g. sa verifice ca pe macara sa nu se gaseasca obiecte asezate liber;
h. sa verifice starea, infasurarea si fixarea cablurilor pe tamburi;
i. sa verifice carligul si dispozitivele de prindere a sarcinii;
j. sa verifice partile componente ale macaralei, componentele de
securitate si indeosebi limitatoarele de cursa si franele
mecanismelor;
20.Manevrarea macaralei si franarea in timpul lucrului se vor executa lin si cu
mare atentie pentru a se evita balansarea sarcinii sau producerea socurilor.
21.In timpul lucrului macaragiul are urmatoarele sarcini:
a. sa efectueze manevre numai pe baza comenzilor date in conformitate
cu codul de semnalizare de catre legatorul de sarcina ;
b. sa nu transporte sarcina deasupra oamenilor;
c. sa nu transporte persoane cu carligul macaralei sau alte dispozitive
de prindere si sa nu permita echilibrarea sarcinilor prin greutatea
unor persoane;
d. sa urmareasca sa nu cada cablul de pe rola sau de pe tambur, de
asemenea sa nu formeze noduri;
e. sa execute manevrarea macaralei astfel incat sa se evite balansarea
sarcinii si producerea socurilor; in acest scop, se interzice actionarea
mecanismelor dintr-un sens intr-altul, fara a fi oprite in prealabil in
 61

pozitia "zero "; macaragiul trebuie sa prevada la executarea

comenzilor si timpul necesar pentru franarea completa;
f. sa opreasca din functiune macaraua daca se aud zgomote anormale,
daca limitatoarele sau franele nu actioneaza in bune conditii sau
daca constata orice alt defect care poate periclita siguranta in
functionare;
g. sa opreasca functionarea macaralei care lucreaza in aer liber atunci
cand vantul depaseste limita pana la care functionarea macaralei este
permisa si sa o ancoreze corespunzator;
h. sa deconecteze imediat intrerupatorul principal si sa aduca toate
controlerele in pozitia "zero" in cazul unei intreruperi accidentale a
curentului electric de alimentare;
i. sa nu permita nimanui sa se urce pe macara atunci cand aceasta este
conectata la circuitul electric de alimentare.
22.Sarcinile principale ale macaragiului dupa terminarea lucrului sunt
urmatoarele :
a. sa descarce sarcina si sa ridice dispozitivul de prindere al sarcinii in
pozitia cea mai de sus, fara insa ca limitatorul de cursa sa fie
actionat; daca nu este posibila coborarea sarcinii suspendate, se va
ingradi locul de sub ea si se vor instala placi avertizoare
corespunzatoare pentru a se interzice accesul persoanelor;
b. sa deplaseze macaraua la locul stabilit pentru repaus;
c. sa aduca in pozitia de oprire (pozitia "zero" ) toate aparatele de
comanda;
d. sa deconecteze intrerupatorul principal aflat pe macara;
e. sa inchida cu cheia usa cabinei de comanda.

COD 87 pentru Conducatori auto/ masinisti utilaje terasiere

EXPLOATAREA REPARTIZATOARELOR DE ASFALT

1. Inainte de inceperea lucrului mecanicul deservent va verifica transmisia la

grinda vibranta, carcasele excentricelor si prinderea lor in grinda.
2. In timpul controlului, reparatiilor sau inlocuirilor de piese , organele de
lucru vor fi sprijinite pe teren sau calate iar motorul va fi oprit.
3. Reglajele care se pot face numai in mers, se vor executa de personal
instruit si supravegheat astel incat sa se excluda posibilitatea de
accidentare.
4. Este interzisa punerea utilajului in functiune fara dispozitive de protectie
cu defectiuni care pot genera accidente sau fara instalatii de semnalizare.
5. In timpul functionarii este interzisa urcarea altor persoane pe platforma
utilajului.
6. Mecanicul deservent se va asigura inainte de punerea in functiune ca pe
raza de actiune a utilajului nu se afla nici o persoana.
 62

7. Mecanicul deservent este obligat sa avertizeze muncitorii care lucreaza la

asternerea asfaltului precum si pe soferii care asigura transportul asupra
manevrelor pe care urmeaza sa le faca, conform codului stabilit de
conducatorul punctului de lucru.
8. Conducerea repartizatorului de asfalt , in special in curbe , se va face cu
deosebita atentie pentru a nu deraia si produce accidente.
9. Dirijarea autobasculantelor la descarcare in repartizator se va face de un
muncitor instruit si plasat intr-o pozitie convenabila si ferita de pericole.
10.Mecanicul deservent va opri utilajul atunci cand constata unelte, scule,
diverse obiecte sau materiale care pot fi antrenate de organele de lucru care
pot produce accidente. Lucrul se va relua dupa indepartarea acestora.
11.Este interzis a se introduce mana in snecul repartizatorului pentru a scoate
diferite obiecte sau materialul necorespunzator. De asemenea, este interzis
sa se stea cu picioarele pe subansamblul din care face parte snecul sau
banda cu racleti.
12.Este interzis sa se umble cu mana ori sa se urce pe transportorul
repartizatorului.
13.In cazul defectarii, utilajul va fi retras in afara partii carosabile, va fi franat
si semnalizat conform instructiunilor in vigoare. Nu se va realiza nici o
operatie de remediere a defectiunilor inainte de oprirea motorului.
14.Dupa terminarea lucrului, utilajul va fi bine curatat de resturile de mixtura
care prin intarire pot determina blocarea organelor de lucru.
15.Cand se manevreaza acumulatorul utilajului, trebuie sa se aiba grija ca
electrolitul sa nu fie varsat pe haine, pe incaltaminte sau pe corp. deoarece
acidul sulfuric distruge pielea si tesaturile.
16.Nu este permis sa conduca repartizatorul de asfalt alta persoana in afara de
mecanicul deservent, instruit in acest scop.
17.Se va asigura intretinerea zilnica si periodica a utilajului cu mentionarea in
foaia de parcurs a executarii acestor operatii.

COD 88 pentru Conducatori auto / masinisti utilaje terasiere

Exploatarea sonetelor pentru baterea elementelor tubulare din beton

1. Deservirea utilajului de batere de elemente tubulare din beton va fi permisa

numai persoanei care a fost instruita in acest scop.
2. Este interzisa amplasarea utilajului de batere pe terenuri care nu le asigura
stabilitatea.
3. Este interzisa exploatarea utilajului daca acesta nu a fost amplasat pe
pozitia indicata de catre conducatorul locului de munca, de comun acord
cu mecanicul deservent.
4. Mecanicul deservent al utilajului de batere, inainte de inceperea lucrului,
va verifica starea tehnica a acestuia si a dispozitivelor de protectie. In cazul
cand acestea prezinta defectiuni, nu va pune in functiune utilajul, anuntand
 63

despre aceasta pe seful ierarhic superior mecanic, cat si pe conducatorul

locului de munca.
5. Inainte de inceperea lucrului, mecanicul deservent al utilajului va da un
semnal acustic de avertizare conform unui cod stabilit de conducatorul
locului de munca, pentru a preveni lucratorii sa evacueze zona de lucru a
utilajului.
6. Este interzisa punerea in functiune a utilajului pana cand mecanicul
deservent nu s-a asigurat ca nici o persoana nu se afla in zona periculoasa a
acestuia.
7. Inainte de inceperea lucrului se va controla daca soneta a fost unsa, daca
berbecul este prins bine de cablu si daca cablul este in buna stare.
8. Este interzis a se lucra intre lumanarile sonetei pentru introducerea
mandrinelor sau a tuburilor si varfului de beton, fara ca berbecul sa fie
blocat in pozitie superioara.
9. Manipularea tuburilor si a cablului auxiliar de ridicare a instalatiei de
batere se va face din pozitia laterala, fiind interzisa prezenta legatorului sub
tuburi.
10.Periodic, la fiecare 100 m de fise se va efectua controlul si eventuala
ajustare sau reparare a dispozitivului de asigurare a berbecului.
11.Zilnic, mecanicul deservent va verifica starea cablului principal si a
cablului de lucru al instalatiei de batere.
12.In toate cazurile cand se schimba pozitia de lucru, mecanicul deservent va
da semnale acustice pentru atentionarea si retragerea muncitorilor din zona
unde urmeaza sa lucreze utilajul.
13.Deplasarea utilajului de batere se va face pe teren fara denivelari si numai
sub supravegherea conducatorului procesului de munca.
14.In perioada de iarna, conducatorul procesului de munca va lua masuri
suplimentare, impuse de conditiile atmosferice, pentru desfasurarea
procesului de batere in conditii nepericuloasc de munca.
15.Muncitorii de la fiecare loc de munca vor fi instruiti din prezentele
instructiuni proprii, precum si din instructiunile proprii specifice meseriei,
fiind interzisa stationarea acestora in raza de actiune a utilajului de batere.
16.Este interzis lucrul pe trepied in varful coloanei lumanare pentru inlocuirea
rolei sau schimbarea cablului inainte de a se asigura cu centura de
siguranta si casca de protectie.Tragerea cablului pe rola se va face cu o
parama de catre personalul aflat la sol.
17.Cablurile in frecare sau la legaturi vor fi trecute si dirijate numai prin role
de ghidare, tacheti, etc.
18.Inainte de ridicarea pilotului, capatul liber va fi asigurat cu doua franghii
suficient de lungi pentru a putea fi dirijat de la distanta in locul de fixare.
19.In timpul ridicarii pilotului este interzis sa se depaseasca inaltimea
coloanei lumanare a sonetei. Capatul ridicat va fi asigurat cu cablu
corespunzator greutatii pilotului.
20.Se interzice folosirea sigurantelor improvizate pentru asigurarea berbecului
pe coloana lumanare.
 64

21.Toate cablurile de tractiune si pentru ridicare trebuie sa fie marcate cu

sarcina la care pot fi supuse si trebuie sa corespunda prevederilor I.S.C.l.R.
22.Formatiile de lucru vor cuprinde numarul corespunzator de oameni, in
functie de complexitatea lucrarilor ce se executa, fiind interzisa
completarea echipei cu personal neinstruit pentru aceste lucrari.
23.Legaturile de la corpul plutitor al sonetei cu maiul vor fi stranse,
nepermitand deplasarea corpului plutitor in nici un sens.
24.Este interzis oricarei persoane sa stea in zona in care pilotul este manevrat
cu macaraua de pe trailer si pus in amplasament. Aceste masuri vor fi
respectate si pe timpul baterii. Personalul care participa la aceste operatii,
dupa terminarea atributiilor de serviciu stabilite prin procesul tehnologic,
va iesi din zona la o distanta egala cu o data si jumatate din lungimea
pilotului.
25.Este interzisa stationarea persoanelor in zona in momentul cand se
dezleaga macaraua si se efectueaza prinderea berbecului in vederea
montarii lui in capul pilotului.
26.Mecanicul deservent al utilajului de batere ( soneta ), precum si personalul
care deserveste celelalte utilaje si ansamblul berbec-pilot, trolii, cabluri,
vor verifica inainte de inceperea oricarei operatii de punere in
amplasamentul pilotului, starea tehnica si de functionare a acestora. In
cazul in care s-au constatat unele deficiente sau modificari de
amplasament, nu se va putea incepe lucrul si se va anunta imediat
conducatorul locului de munca.
27.Dispozitivul mecanic de sprijinire va fi bine fixat de pilotii batuti, cu
ajutorul colierelor, astfel incat sa nu fie posibila rasturnarea sau avarierea
lui in timpul baterii.
28.In timpul manipularii si baterii pilotilor va fi respectata cu strictete
succesiunea operatiilor de amplasare, cat si tehnologia de lucru stabilita de
conducerea unitatii. Orice abatere de la tehnologia de lucru poate pune in
pericol in orice moment securitatea muncitorilor si a utilajelor. In acest
scop se va asigura :
- verticalitatea perfecta a pilotului, care se va masura cu aparate de
catre personal tehnic;
- pastrarea in permanenta a axelor de simetrie longitudinala
si transversala.
29.Se interzice folosirea dispozitivului mecanic de sprijinire a pilotului daca
acesta nu este in buna stare tehnica.
30.Amplasamentul trebuie curatat de corpuri straine, pentru evitarea devierii
pilotului in timpul baterii.
31.Punerea pilotilor in amplasament se va face cu deosebita atentie si numai
la comanda conducatorului locului de munca.
32.Pilotii introdusi in amplasament trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii :
- sa fie de buna calitate si sa posede certificat de verificare a calitatii;
 65

- sa fie marcati la fiecare metru, de la baza la capatul de batere, cu

cifre vizibile;
- sa aiba o gaura cu diametrul de 50 mm practicata la o inaltime de 2
m de la capatul de batere, pentru evitarea ciocanului hidraulic care
se produce in timpul baterii in cazul in care nivelul apei se ridica
pana la capison;
- sa nu prezinte fisuri transversale;
- la capatul de batere pilotul trebuie sa fie perfect curat.
33.Este interzisa folosirea macaralei daca aceasta nu a fost amplasata pe teren
stabil , pentru evitarea alunecarilor de teren in timpul manevrarii sarcinii.
34.In cazul cand survin modificari la tehnologia de lucru. conducerea unitatii
va instrui personalul muncitor cu privire la modificarile adoptate, atat
teoretic cat si practic .
35.Personalul muncitor din formatia de batere a pilotilor care reclama inainte
de inceperea programului de lucru oboseala, boala sau indispozitie, va
raporta imediat conducatorului locului de munca si daca nu corespunde din
punct de vedere al sanatatii, va fi scos imediat din lucru.Reluarea lucrului
se va face numai daca acesta este apt din punct de vedere al sanatalii.

COD 89 Ptr. lucratori/ masinisti utilaje/mecanici utilaje/ mecanici/ mecanici

auto in cazul deservirii Compresoarelor de aer/ Motocompresoarelor

1. Instalatiile de aer comprimat sunt supuse controlului periodic al organelor

I.S.C.I.R., in conformitate cu prevederile instructiunilor in vigoare.
2. Exploatarea compresoare]or de aer se va face respectand toate prevederile
din cartea tehnica.
3. Toate recipientele si rezervoarele de aer comprimat vor fi prevazute cu
placa de timbru si vor avea cartea recipientului in care se vor trece data
controlului efectuat si termenele scadente pentru verificare.
4. Recipientele de aer se vor monta in afara cladirilor, pe fundatii proprii la o
distanta de cel putin 1 m de peretii cladirii.
5. Recipientele de aer comprimat vor fi protejate de temperaturi ridicate ale
razele solare si in caz de nevoie vor fi racite cu jeturi de apa.
6. Pe rezervoare si pe conductele de distributie vor fi montate manometre
inainte de darea in exploatare a instalatiei de aer. Pe cadran vor avea
marcat cu rosu presiunea de regim care nu va putea fi depasita in timpul
functionarii.
7. Reteaua de distributie a aerului comprimat va fi realizata din teava
metalica corespunzatoare si va fi amplasata in afara spatiului de circulatie.
In locurile in care acest lucru nu este posibil conducta va fi protejata.
8. Robinetele de aer pentru racordarea furtunurilor de aer comprimat vor fi
amplasate in locuri usor accesibile si unde nu exista pericol de a fi
deteriorate.
 66

9. Furtunurile pentru aer comprimat vor fi cu insertie si trebuie sa reziste la

presiunea de 8-10 atm. Fixarea lor la robinete se va face cu dispozitive de
racord si vor fi prinse cu bride metalice, interzicandu-se strangerea cu
sarma.
10.Demontarea furtunurilor de pe retea se poate face numai dupa oprirea
aerului dinpunctul de racord.
11.Furtunurile pentru aer comprimat vor fi protejate pentru a nu fi strivite,
rupte, arse si vor fi controlate zilnic de cei ce le folosesc.
12.Aerul expirat va fi luat dintr-o zona lipsita de praf. Se interzice aspiratia
aerului din zone cu gaze inflamabile.
13.Inainte de oprirea compresoarelor se va proceda la purjarea tuturor
rezervoarelor de aer comprimat ale instalatiei.
14.Este interzisa stationarea in statiile de aer comprimat a persoanelor care nu
lucreaza la instalatiile dc compresoare, cu exceptia organelor de
supraveghere si control.
15.Toate compresoarele vor fi prevazute cu supape de siguranta si manometre
de control verificate si tinute in perfecta stare de functionare.
16.Supapele de siguranta trebuie sa asigure ca presiunea sa nu depaseasca pe
cea nominala cu mai mult de 10%.
17.Supapele de siguranta se vor regla de personal autorizat I.S.C.I.R. si
operatia va fi inscrisa in registrul pentru evidenta reparatiilor instalatiilor
de aer comprimat.
18.Partile in miscare ale compresoarelor, care pot provoca accidente, vor fi
protejate cu carcase din tabla sau din plasa metalica.
19.Filtrele de ulei si de aer se vor curata la cel putin o luna si de cate ori este
cazul.
20.Compresoarele de aer trebuie sa fie prevazute cu un sistem automat de
oprire pentru cazul intreruperii circuitului de racire, repunerea in functiune
se va executa numai dupa remedierea defectiunii si racirea acestora.
21.Cilindrii compresorului de aer se vor unge numai cu ulei special de
compresoare de calitate corespunzatoare si numai in conformitate cu
instructiunile de intretinere ale acestora.
22.Cand compresorul de aer este scos din functiune pentru un timp mai
indelungat, se vor deschide robinetul de scurgere, dopurile si supapele de
siguranta, iar piesele mobile vor fi unse din abundenta.
23.lnaintea pornirii compresorului, se va verifica starea lui precum si
asigurarea ungerii si racirii.
24.In timpul lucrarilor de revizii si reparatii se va avea grija ca in conducta de
aer sa nu ramana scule, carpe, etc.
25.In timpul lucrarilor de curatire si reparare se vor lua masurile necesare ca
aceste compresoare sa nu se puna accidental in miscare.
26.Dupa fiecare oprire a compresorului si inainte de punerea lui din nou in
functiune, mecanicul va verifica starea tuturor pieselor si a dispozitivelor
de siguranta. Mecanicul va raporta de urgenta sefului direct despre toate
defectele produse la instalatii.
 67

27.In camera compresorului vor fi afisate instructiuni proprii specifice pentru

deservirea compresorului, in aceste instructiuni se vor mentiona presiunile
maxime de lucru.
28.Este interzisa stationarea in statiile de aer comprimat a persoanelor care nu
lucreaza la instalatiile de compresoare, cu exceptia organelor de
supraveghere si control.
29.Toate compresoarele vor fi prevazute cu supape de siguranta si manometre
de control verificate si tinute in perfecta stare de functionare.
30.Supapele de siguranta trebuie sa asigure ca presiunea sa nu depaseasca pe
cea nominala cu mai mult de 10%.
31.Supapele de siguranta se vor regla de personal autorizat I.S.C.I.R. si
operatia va fi inscrisa in registrul pentru evidenta reparatiilor instalatiilor
de aer comprimat.
32.Partile in miscare ale compresoarelor, care pot provoca accidente, vor fi
protejate cu carcase din tabla sau din plasa metalica.
33.Filtrele de ulei si de aer se vor curata la cel putin odata pe luna si de cate
ori este cazul.
34.Compresoarele de aer trebuie sa fie prevazute cu un sistem automat de
oprire pentru cazul intreruperii circuitului de racire, repunerea in functiune
se va executa numai dupa remedierea defectiunii si racirea acestora.
35.Cilindrii compresorului de aer se vor unge numai cu ulei special de
compresoare. de calitate corespunzatoare si numai in conformitate cu
instructiunile de intretinere ale acestora.
36.Cand compresorul de aer este scos din functiune pentru un timp mai
indelungat, se vor deschide robinetul de scurgere, dopurile si supapele de
siguranta, iar piesele mobile vor fi unse din abundenta.
37.lnaintea pornirii compresorului, se va verifica starea lui precum si
asigurarea ungerii si racirii.
38.In timpul lucrarilor de revizii si reparatii se va avea grija ca in conducta de
aer sa nu ramana scule, carpe, etc.
39.In timpul lucrarilor de curatire si reparare se vor lua masurile necesare ca
aceste compresoare sa nu se puna accidental in miscare.
40.Dupa fiecare oprire a compresorului si inainte de punerea lui din nou in
functiune, mecanicul va verifica starea tuturor pieselor si a dispozitivelor
de siguranta. Mecanicul va raporta de urgenta sefului direct despre toate
defectele produse la instalatii.
41.In camera compresorului vor fi afisate instructiuni proprii specifice pentru
deservirea compresorului. In aceste instructiuni se vor mentiona presiunile
maxime de lucru.
42.La scaderea presiunii uleiului din instalatia de ungere sub nivelul limita
stabilit in cartea masinii, se va opri imediat compresorul daca acesta nu
este prevazut cu un sistem automat de deconectare.
43.In cazul in care, in timpul functionarii, se constata o dereglare sau
defectiune care nu poate fi remediata, se va opri compresorul si se va
reduce presiunea la zero.
 68

44.Inaintea inceperii lucrarilor de reparatii a compresorului, se va reduce

presiunea acestuia la zero, apoi va fi deconectat de la reteaua de aer si
reteaua electrica.
45.Cu ocazia lucrarilor de reparatii se vor examina si curata de depuneri toate
piesele si agregatele compresorului.
46.Este interzisa ungerea compresoarelor in timpul mersului. Se va permite
ungerea in timpul mersului numai daca exista dispozitive care fac ca
aceasta ungere sa nu fie periculoasa.
47.Se interzice curatirea sau repararea compresorului in timpul functionarii
acestuia.
48.Conductele de aer vor fi astfel instalate incat examinarea lor sa se poata
face usor.
49.Se interzice instalarea conductelor de aer comprimat in apropierea sau
deasupra locurilor in care se gaseste un foc deschis sau temperaturi
ridicate.
50.Repararea si curatirea compresorului, recipientului si a conductei de aer se
vor face de catre muncitori instruiti in acest sens.
51.Pentru prevenirea acumularii sarcinilor electrostatice se vor lua
urmatoarele masuri :
- legarea la pamant a compresorului;
- curatirea periodica de rugina a tuturor partilor tevilor instalatiei.
52.Atat inainte cat si dupa terminarea programului de lucru se vor urmari cu
atentie manometrele si se vor controla supapele de siguranta.
53.Este interzis a se pastra in incaperea unde se afla instalat compresorul,
benzina, motorina sau alte substante inflamabile.
54.Se interzice sa se transporte motocompresorul remorcat de autocamion, de
la un loc de munca la altul, fara cablu protector ( de avarie ). Inainte de
transport se vor executa urmatoarele :
a) se verifica si se strang piulitele de la roti;
b) se verifica si la nevoie se ridica presiunea in pneuri;
c) se verifica cum lucreaza mecanismul de integrare ( virare ).
Rotile din fata trebuie sa se roteasca concomitent si paralel
cu protapul. Jocul liber al protapului in plan orizontal trebuie
sa fie de cel mult 10 grade in ambele directii;
d) se ung punctele ( suprafetele ) de frecare ale partilor in
miscare;
e) se verifica prinderea ( fixarea ) tuturor agregatelor
motocompresorului cu carligul autocamionului care il
tracteaza.
55.In cazul deraparii se supravegheaza miscarea motocompresorului din
caroseria sau cabina masinii.
56.Se interzice demararea sau franarea brusca.
57.Personalul insarcinat sa lucreze cu motocompresorul de aer trebuie sa fie
instruit si verificat daca si-a insusit cunostintele teoretice si practice
 69

necesare cu privire la functionarea in conditii de siguranta a recipientului.

Acest personal trebuie sa cunoasca bine aparatele de siguranta si control.
58.Motocompresorul si electrocompresorul vor fi oprite imediat din functiune
atunci cand se constata :
- fisuri sau deformari ale peretilor recipientului;
- scapari de aer la armaturi sau imbinari;
- defectarea armaturilor de control ( manometre de presiune, supape
de siguranta);
- aparitia de incendii care ameninta direct recipientul sub presiune.

COD 90 Ptr. lucratori/ masinisti utilaje/mecanici utilaje/ mecanici/ mecanici

auto in cazul deservirii GRUPURILOR ELECTROGENE

1. Este interzis a se instala grupuri electrogene in baraci de lemn, fara luarea

masurilor corespunzatoare P.S.I.
2. Accesul la grupul electrogen este permis numai pe un mijloc dc protectie
izolant ( gratare de lemn, covoare de cauciuc electroizolante ).
3. Nu se vor executa nici un fel de reparatii la instalatiile electrice sub
tensiune.
4. Aparatele de masura si control pentru masurarea tensiunii si curentului
electric vor fi in buna stare de functionare
5. Cablurile nu trebuie sa prezinte rosaturi, crapaturi sau alte defectiuni de
izolatie. In cazul cand se constata defecte la izolatie, ele vor fi remediate
imediat.
6. Grupurile electrogene mobile vor fi amplasate pe terenuri plane si bine
tasate si vor fi asigurate contra deplasarii si rasturnarii necomandate.
7. Masa grupului electrogen va fi conectata cu pamantul printr-o priza
ingropata in pamant sau la o alta priza ce contine alte utilaje actionate
electric.
8. Pentru manevrarea aparaturii electrice, mecanicul deservent va trebui sa
foloseasca echipamentele de protectie electroizolante.
9. Se interzice executarea oricarei interventii asupra instalatiei de forta aflate
sub tensiune.
10.Cablurile electrice se vor monta in asa fel incat sa nu poata fi atinse de
autovehiculele in circulatie sau lovite de catre muncitori.
11.In caz de incendiu se va scoate instalatia de sub tensiune, se va opri
motorul de antrenare a generatorului si apoi se va proceda la stingerea
incendiului.
12.Orice inlocuire de piese componente, aparate de comanda si control,
remedieri la instalatia electrica de forta sau cea de joasa tensiune se vor
executa numai de catre un electrician antorizat.
13.Nu se admit improvizatii la instalatia de joasa tensiune sau de forta.
 70

14.Lipsa tensiunii se constata numai cu indicatoare de tensiune omologate.

15.Este interzis a se lucra cu utilajul in conditiile deteriorarii elementelor de
izolatie si siguranta ale instalatiiior electrice.
16.Este interzis a se lucra pe timp de ploaie cu unelte sau scule actionate
electric, fara masuri speciale de electrosecuritate.
17.Este interzis mecanicului deservent sa efectueze orice reparatie la intreaga
instalatie, atata timp cat grupul electrogen se afla in functiune.
18.La punerea in functiune sau daca grupul electrogen a fost oprit, este
interzis ca el sa fie repus in functiune pana cand nu s-a avizat personalul
care lucreaza cu utilaje alimentate cu energie electrica debitata de acest
generator si pana cand nu s-a primit confirmarea de la acest personal.
19.Inainte de a fi remorcat grupul electrogen in scopul transportarii de la un
punct de lucru la altul, se vor verifica sistemul de directie si de franare la
cele prevazute cu patru roti, precum si capacele de protectie exterioare. In
cazul cand acestea nu sunt in buna stare de functionare, se interzice
remorcarea grupului electrogen de un alt autovehicul.

COD 91 pentru Conducatori auto / masinisti utilaje terasiere

EXPLOATAREA INCARCATOARELOR FRONTALE

1. Este interzis accesul persoanelor in zona de lucru a incarcatorului.

2. Descarcarea cupei in autovehicul se va face prin partea laterala sau prin
spatele caroseriei, dupa ce soferul a asigurat masina si a parasit cabina.
Cupa va fi descarcata atunci cand se afla deasupra platformei
autovehiculului, iar materialul incarcat va fi asezat simetric in autovehicul.
Este interzis a se trece cupa pe deasupra cabinei de comanda a
autovehiculului.
3. Dupa terminarea lucrului, mecanicul este obligat sa duca incarcatorul intr-
un loc dinainte stabilit si sa treaca imediat la efectuarea lucrarilor de
intretinere si la inlaturarea micilor dcfectiuni constatate in timpul lucrului.
4. In timpul opririi lucrului cupa incarcatorului va fi asezata pe sol.
5. Incarcatorul frontal va fi condus de catre un mecanic instruit in acest sens.
6. Se interzice prezenta oricarei persoane in autovehiculul sau utilajul a carui
incarcare se face cu mijloace mecanizate.
7. Repararea utilajului inclusiv a penelor de cauciuc se va face numai de catre
lucratori care cunosc cartea tehnica a utilajului.
8. In timpul repararii se vor lua masuri pentru ca utilajul sa nu se puna
accidental in miscare.
9. Este interzis mecanicului sa lucreze pe utilaj sub influenta bauturilor
alcoolice. bolnav sau neodihnit.
10.Este interzisa odihna sub utilajul in stare de repaus sau in zona de lucru a
acestuia.
 71

11.Inainte de oprirea incarcatorului se vor pune toate comenzile in pozitia

zero, se vor cupla toate franele, se va intrerupe curentul, se vor inchide
robinetele de la rezervoare si se asigura utilajul impotriva oricarei
posibilitati de rasturnare, de alunecare ce pot duce la accidente in timpul
repausului. Se va incuia cabina astfel incat sa nu poata fi pornita de catre
alte persoane. La oprirea utilajului, cupa va fi lasata in jos. Deplasarea
incarcatorului de la locul de incarcare la locul de descarcare se va face cu
cupa cat mai aproape de sol.
12.Inainte de inceperea lucrului conducatorul incarcatorului trebuie sa verifice
starea tehnica a utilajului, facand in prealabil cateva manevrari in sol.
Aceasta operatie se va face la un loc bine stabilit si asigurat.
13.Este interzis sa se faca manevrari de incercan asupra stariii tehnice a
incarcatorului in incinta locului de munca unde se afla muncitori, pe cai de
acces sau locuri denivelate si cu pante. O deosebita grija trebuie acordata
franelor, semnalizarii electrice si a claxonului, care trebuie sa fie in
perfecta stare de functionare.
14.Este interzisa parasirea utilajului in mers sau stationat cu motorul in
functiune. In caz de parasire, conducatorul incarcatorului este obligat sa
opreasca motorul, sa lase cupa pe sol, sa asigure incarcatorul impotriva
deplasarii si sa incuie cabina, luand cheia din contact.
15.Este interzis sa se foloseasca cupa incarcatorului ca platforma pentru lucru
la inaltimi.
16.Este interzis a se transporta persoane in cabina sau pe incarcator.
17.Mecanicii care deservesc incarcatoarele cu sistem de directie actionate
hidraulic si cu sistem de servo-frana, trebuie sa fie bine instruiti asupra
unor caracteristice tehnice functionale care necunoscute si nerespectate ce
pot conduce la accidente.
18.Astfel :
a. din constructia utilajului, sistemul de directie nu mai functioneaza
dupa oprirea motorului. Sistemul de directie nu mai poate fi
manevrat manual, iar utilajul aflat in mers pastreaza directia avuta
la oprirea motorului, situatii deosebit de periculoase cand se fac
deplasari pe drumuri cu pante sau curbe;
b. dupa oprirea motorului, sistemul de franare functioneaza limitat, in
functie de rezerva de aer existenta in instalatie;
c. este interzisa oprirea motorului cand utilajul se afla in mers;
d. cand motorul s-a oprit din cauza unor defectiuni tehnice, mecanicul
va apela la franarea utilajului si la cupa incarcatorului, care va fi
lasata in jos pe sol.
19.Din cauza opririi motorului, cupa nu se mai poate lasa brusc pe sol, aceasta
reactioneaza lent, prin greutate proprie, realizandu-se astfel o franare
intarziata a utilajului.
20.Este interzis a se umbla la instalatiile hidraulice in timp ce motorul se afla
in functiune si pompa cuplata.
21.Se interzice transportul de persoane in cupa incarcatorului.
 72

22.Se interzice folosirea utilajului in alt scop decat acela pentru care a fost
construit.
23.Se interzice intrarea sub utilaj sau echipamentul acestuia fara ca in
prealabil sa se ia masuri de asigurare a securitatii.
24.Se interzice executarea de operatii de incarcare in spatii inguste fara
dirijare de la sol.
25.In timpul functionarii incarcatorului este interzis sa se efectueze control,
revizie sau ungere la motor sau alte mecanisme.
26.Este interzis mecanicului deservent al incarcatorului a executa operatii de
incarcare in autovehicule, atata timp cat in cabina acestora se afla
persoane.

COD 92 pentru masinisti utilaje / motostivuitoristi

EXPLOATAREA MOTOSTIVUITOARELOR

1. In vederea preantampinarii rasturnarii in timpul lucrului cu motostivuitorul

se va respecta diagrama sarcinilor maxim admise, fiind interzisa ridicarea
sarcinilor a caror greutate nu se cunoaste.
2. Se interzice prelungirea furcilor motostivuitoarelor.
3. Motostivuitoarele cu furca vor fi dotate cu aparatori de protectie frontala si
acoperis de protectie rezistent deasupra locului de comanda.
4. Este interzisa stationarea persoanelor in spatele scaunului de conducere,
precum si urcarea sau coborarea pe motostivuitor in timpul lucrului.
5. Asezarea sarcinilor pe polita, precum si asezarea politelor pe furca
motostivutorului trebuie facute in asa fel incat, sarcina sa fie repartizata
uniform pe polita si pe bratele furcii.
6. Introducerea si scoatera furcii de sub sarcina trebuie facute lent, fara
smucituri si cu viteza redusa.
7. Incarcatura ce se ridica sau se transporta trebuie sa fie uniform aranjata pe
latimea furcilor, iar centrul de greutate al incarcaturii nu trebuie sa
depaseasca 500 mm de la coloana de ridicare a furcilor.
8. In timpul ridicarii si coborarii sarcinilor, motostivuitorul trebuie sa fie
franat
9. In transportul sarcinilor cu motostivuitorul nu se vor ridica mai mult de
200-300 mm de la sol iar glisierele verticale vor fi inclinate inspre inapoi.
10.Deplasarea motostivuitorului este admisa numai pe drumuri netede si cu
cadrul in pozitie de transport.
11.Este interzisa ridicarea sau coborarea sarcinii in timpul mersului.
12.In locurile cu aglomeratie de oameni la trecerea pe langa usi, la cotituri, la
trecerea prin porti, etc., se va micsora viteza de deplasare si se vor da
semnale acustice.
13.Se interzice deserventului de a parasi motostivuitorul cu sarcina ridicata.
La parasirea utilajului se va lasa sarcina pe sol, se va trage frana de mana si
se va scoate cheia din contact.
 73

14.In timpul deplasarii motostivuitorului se va observa cu cea mai mare

atentie drumul care trebuie parcurs, pentru evitarea obstacolelor si alegerea
vitezei optime de deplasare.
15.In cazul cand gabaritul sarcinii reduce vizibilitatea conducatorului
motostivuitorului, acesta va conduce incet si va fi dirijat in mod obligatoriu
de o alta persoana, care va merge alaturi de motostivuitor la o distanta
nepericuloasa pentru a nu fi surprins in caz de rasturnare a sarciniior.
16.Este interzis transportul muncitorilor cu motostivuitorul.
17.Motostivuitorul se va utiliza numai pe terenuri netede si rezistente.
18.Cand terenul este alunecos, deserventii motostivuitoarelor vor lasa furcile
cat mai jos, in special cand sunt incarcate.
19.Se interzice stationarea persoanelor sub incarcatura ridicata.
20.In cazul cand apare tendinta de pierdere a stabilitatii motostivuitorului prin
ridicarea rotilor din spate, se va cobora imediat sarcina pe sol.
21.Nu este admis ca deserventul sa manipuleze parghiile motostivuitorului
stand pe sol langa acesta.
22.La terminarea lucrului sau ori de cate ori deserventul paraseste
motostivuitorul, acesta il va asigura contra deplasarii, in special atunci
cand este oprit in panta, prin tragerea franei de mana si introducerea
manetei intr-una din treptele de viteza.

COD 93 pentru TRACTORISTI

1. Pentru conducerea tractorului conducatorul auto trebuie sa posede permis

de conducere de tractor. Este interzisa conducerea tractorului de alte
persoane care nu poseda permis de conducere.
2. Urcarea si coborarea de pe tractor in timpul mersului sunt interzise.
3. La cuplarea tractorului cu diverse utilaje ( remorci, gredere ) conducatorul
trebuie sa conduca tractorul cu viteza redusa, fara socuri si sa fie
permanent atent la pozitia celui care face cuplarea.
4. Persoana care a efectuat cuplarea va semnaliza catre tractor si dupa ce
acesta s-a convins ca nu mai sunt oameni intre tractor si utilajele care le
tracteaza va putea pune in miscare tractorul.
5. Stationarea persoanelor pe scarile utilajelor, remorcilor sau pe obloanele
acestora este interzisa.
6. In incinta santierului precum si la intrarea/iesirea din garaj tractoarele vor
circula cu viteza sub 5 km/ora.
7. Inainte de inceperea lucrului, conducatorul tractorului este obligat sa
verifice atent starea tehnica a tractorului, inclusiv a dispozitivelor de
remorcat si a utilajului remorcat.
8. Se interzice circulatia pe acostamente, pe maluri de ape, in apropierea
locurilor abrupte, pentru evitarea alunecarilor tractorului. surparii
malurilor, alunecarilor de teren.
 74

9. Urcarea si coborarea pantelor se executa numai cu viteza I, iar schimbarea

vitezei se face inainte de a fi angajat tractorul in panta.
10.Se interzice executarea virajelor in loc, la viteze mari si cand tractorul se
deplaseaza pe pante.
11.Se interzice fumatul langa tractor sau apropierea cu foc deschis, se vor
sterge bine resturile de combustibil ramase dupa alimentare.
12.Se interzice executarea oricaror operatii de intretinere tehnica ( curatire.
ungere, inainte ca tractorul sa fie oprit din functiune).
13.Se interzice lucrul sub tractor fara a fi luate masuri de oprire a motorului,
blocarea franelor pe pozitia franata.
14.Se interzice remorcarea utilajelor si circulatia pe drumurile publice daca
tractorul si utilajul nu sunt dotate cu instalatia de semnalizare
15.Se interzice circulatia pe timp de noapte daca tractorul nu are in stare de
functionare instalatia de iluminat si semnalizare.
16.La pornirea tractorului din loc, tractoristul va da un semnal sonor pentru
atentionare si se va asigura ca personalul din jur sau cel de pe utilajul
tractat nu este in pericol.
17.Transportul persoanelor in cabina tractorului se va face in limita locurilor
prevazute prin constructia cabinei, fiind interzisa stationarea persoanelor
pe aripi, scari sau in spatele tractoristului.
18.Apropierea oricarei persoane de tractor este interzisa cand acesta se afle la
lucru.
19.La parasirea tractorului, tractoristul este obligat sa ia urmatoarele masuri:
a. sa opreasca motorul;
b. sa ia cheile din contact;
20.- sa asigure tractorul impotriva oricaror posibilitati de rasturnare,
alunecare sau pornire accidentala.

COD 40 ptr. MASINISTI SI MECANICI UTILAJE

Lucrul cu utilajele anexe folosite la lucrările de executie drumuri

I. Tractoare şi remorci

1. Utilizarea tractoarelor şi a remorcilor la lucrările de executie drumuri şi poduri

se va face numai cu respectarea prevederilor corespunzătoare din IPSSM cod
37 pentru tractoristi.
II.Buldozere şi screpere
2. Lucrul cu buldozerul la săpat sau cu screperul la excavat nu este permis decât
cu viteza I.
3. Se interzice schimbarea vitezei în pantă.
4. Se interzice intrarea salariaţilor sub lama buldozerului pentru reparaţii dacă nu
s-a efectuat suspendarea acesteia pe capre rezistente sau pe calaje de lemn.
Ridicarea lamei se face numai cu ajutorul cricurilor sau dispozitivelor de ridicat.
 75

5. Înainte de inceperea lucrului cu buldozerul sau screperul conducătorul utilajului

trebuie să avertizeze sonor pe ceilalţi salariaţi.
6. Este interzis conducătorului buldozerului sau screperului să părăsească utilajul
în mers sau staţionat cu motorul în funcţiune.
7. În timpul mersului este interzisă urcarea sau coborârea salariaţilor pe sau de pe
buldozer sau screper.
8. Orice verificare sau reglare se va efectua numai cu motorul oprit şi cu lama
sprijinită pe sol.
9. Se interzice lucrul cu buldozerul sau screperul care prezintă defecţiuni la
sistemul hidraulic.
10. În apropierea rambleelor, rigolelor sau gropilor unde există pericol de surpare şi
de răsturnare a utilajului se va lucra numai sub comanda conducătorului locului
de muncă.
11. Se interzice dormitul în cabină sau în zona de lucru a buldozerului sau a
screperului.

III. Rulouri compactoare şi compactoare mecanice cu placă vibratoare

12. Punerea în funcţiune a motorului şi pornirea ruloului compactor se va efectua

numai după ce conducătorul utilajului s-a asigurat de absenţa salariaţilor din
zonele periculoase.
13. Se interzice pornirea ruloului compactor prin tractare sau prin coborâre pe
pantă.
14. Se interzice ungerea manuală de către salariaţi a tamburilor ruloului compactor
în timpul mersului.
15. Reglarea şi repararea ruloului compactor se vor efectua numai când acesta
este oprit, asigurat, iar motorul scos din funcţiune.
16. Se interzice conducătorului ruloului compactor să părăsească utilajul în mers
sau staţionat, cu motorul în funcţiune.
17. Se interzice staţionarea ruloului compactor în pante sau curbe.
18. La rulourile compactoare cu dublă direcţie, înainte de pornirea motorului, se va
verifica poziţia şi starea tehnică a scaunului rabatabil.
19. La compactarea mecanică cu placă vibratoare se vor aplica prevederile de la
rulouri compactoare precum şi următoarele măsuri:
a) se interzice prezenţa salariaţilor în zonele periculoase din jurul utilajului
în timpul funcţionării acestuia;
b) pe timpul când nu lucrează, utilajul va fi scos de pe partea carosabilă
sau va fi oprit cât mai aproape de acostament.

IV.Încărcător frontal cu şnec, cupe şi bandă transportoare

20. Se interzice lucrul cu încărcătorul frontal dacă acesta nu are montaţi toţi
protectorii în poziţia de protecţie.
21. Remedierea defecţiunilor se va face numai după oprirea motorului şi frânarea
încărcătorului frontal.
 76

22. Se interzice orice intervenţie la banda transportoare sau pentru deblocarea

şnecului în timpul funcţionării încărcătorului frontal.
23. Starea furtunurilor de acţionarea hidraulică se va verifica zilnic, neadmiţându-se
improvizaţii la capetele de îmbinare şi racordare.
24. Încărcarea autovehiculului se va efectua numai după ce mecanicul încărcător a
fixat poziţia şi unghiul de înclinare a benzii transportoare.
25. Este obligatorie stabilirea unui cod de semnalizare între mecanicul încărcător şi
conducătorul autovehiculului.

V.Utilajul UNIMOG

26. Se interzice utilizarea de improvizaţii la pornirea motorului utilajului.

27. Nu este permis transportul salariaţilor în cabină decât dacă sunt amenajate
scaune corespunzătoare.
28. Montarea şi demontarea echipamentelor auxiliare se vor efectua numai cu
motorul oprit şi priza de putere decuplată.
29. Se interzice lucrul cu utilajul UNIMOG dacă acesta nu are toţi protectorii
montaţi în poziţie de protecţie.
30. Se interzice staţionarea salariaţilor în zona dintre mecanismul de ridicare în trei
puncte şi echipamentul care va fi ataşat.
31. Se interzice accesul salariaţilor în zonele periculoase generate de funcţionarea
utilajului UNIMOG

Cod 49 ptr. lucrari drumuri si poduri intretinerea

imbracamintilor asfaltice si din beton

A. Decaparea

1. Inainte de inceperea lucrarilor se va face semnalizarea locului dc munca conform

reglementarilor rutiere in vigoare.
2. Conducalorui locului de munca csle obligat sa trasczc cu creta suprafata de asfalt care
urmeaza sa fie dccapata si sa poarte vesta avertizoare la lucrarile de drumuri.
3. Oricat ar fi volumul de lucrari, atat decaparile cat si reparatiile se vor executa numai pe
o parte a drumului.
4. Decaparile din axa drumului se vor executa odata cu una din partile in lucru ( protejata
de circulatie ), avandu-se grija sa ramana pentru circulatie o distanta de cel putin 2,5 m
din partea carosabila a drumului, iar acostamentul partii in circulatie sa fie liber.
5. Uneltele de lucru pentru decapare vor fi bine ascutite, facandu-li-se revizie zilnica.
Cozile trebuie sa fie netede si confectionate dintr-un material tare care sa nu cedeze in
timpul lucrului prin despicare sau rupere.
6. Distanta dintre muncitori in timpul decaparilor trebuie sa fie de cel putin 3 m pentru a
nu se lovi intre ei. Pozitia muncitorilor va fi dc regula cu fata spre directia din care se
circula pe firul respectiv.
 77

7. Este interzisa iesirea muncitorilor dintre bariere sau portiunea marcata spre partea pe
care se circula.
8. Malerialele din decapari vor fi depozitate pe acostament pe partea care se lucreaza,
urmand ca in aceeasi zi sa fie transportate. Este interzis transportul materialelor prin
traversarea drumului.
9. La decapari se va avea grija sa nu fie muncitori in directia in care sare materialul
decapat in urma loviturii cu uneltele de lucru.
10. Este interzisa executarea marcajului zonei de decapare in acelasi timp cu executarea
lucrarii de decapare.
11. In cazul lucrarilor din axul drumului, marcajul longitudinal ( stegulete sau conuri ) va fi
prevazut cu spatii de iesire numai pe o singura parte stabilita de conducatorul locului de
munca. Este interzis muncitorilor sa iasa din incinta imprejmuita pe ambele parti ale
axului.
12. Pozitia corecta la maturat suprafata decapata este de regula cu fata spre directia din care
se circula avand grija ca uneltele cu coada sa nu iasa din incinta imprejmuita.
13. Inaintea inceperii lucrului cu masina de frezat salariatul are obligatia de a verifica starea
tehnica si in mod deosebit :
- starea protectorilor si / sau dispozitivelor de protcctie;
- functionarea sistemelor de comanda , de franare si de actionare hidraulica;
- functionarea corecta a semnalizarilor;
- starea curelelor dc transmisie.
14. Orice defectiune constatata sc va aduce imediat la cunostinta conducatorului locului de
munca.
15. Inainte de pornirea masinii dc frezat se va emite un semnal sonor dc avertizare.
16. Se interzice lucrul cu masina de frezat daca dispozitivele de siguranta nu functioneaza
sau functioneaza defectuos.
17. Sc interzice urcarea sau coborarea salariatilor in sau din masina de frezat in timpul
deplasarii.
18. Treptele si balustradele masinii de frezat trebuie mentinute in stare de curatenie.
19. Se interzice transportul salariatilor sau materialelor pe caroseria masinii de frezat.
20. Se interzice accesul salariatilor care nu au sarcini dc munca in zonele periculoase
generate de functionarea masinii de frezat.

B. Plombarea

21. Se interzice executarea lucrarilor de plombare fara ca acestea sa fie semnalizate

conform instructiunilor de semnalizare a lucrarilor pe drumuri in vigoare.
22. Se interzice transportul muncitorilor in caroseria masinii in care se afla mixtura
asfaltica.
23. In cazuri speciale , pentru lucrari izolate, transportul muncitorilor de la un punct de
lucru la altul se va putea face cu aceeasi masina cu care se transporta mixtura in
urmatoarele conditii :
- caroseria autocamionului sa fie compartimentata cu dulapi care sa gliseze intre
cele doua la inaltimea acestora , astfel incat intr-un compartiment mai mare sa
fie incarcata mixtura ( in partea din spate ), iar un spatiu de circa 1m din
caroserie sa fie rezervat pentru echipa de lucru, care va sta pe banca special
montata langa cabina soferului ;
 78

- urcarea si coborarea muncitorilor se va face lateral pe acostament, pe o scara

mobila, prevazuta cu un dispozitiv dc fixare de oblon ( bine asigurat )
amplasata langa cabina soferului.
24. Materialul pentru amorsaj va fi incarcat intr-un butoi prevazut cu capac, avand
dispozitiv de inchidere si manere ; butoiul va fi incarcat cel mult 70% din capacitatea
sa. Verificarea starii butoiului se va face inainte de umplere. Incarcarea si descarcarea
butoaielor cu material de amorsaj in si din mijlocul de transport se vor face pe un plan
inclinat, special amenajat sau cu mijloace mecanizate.
25. Amorsarea sc va face de regula cu fata spre directia din care se circula, cu perii speciale
destinate acestui scop, fiind interzisa folosirea altor mijloace improvizate.
26. Pentru descarcarea si transportul mixturii sunt obligatorii urmatoarele masuri :
- autobasculanta va stationa intre bariere avand locul de asternere in spatele sau;
- descarcarea mixturii se va face numai prin spatele masinii .
27. Cand autobasculanta efectueaza manevre pc banda de lucru, la locul de munca se vor
lua urmatoarele masuri :
- fixarea transversala pc drum a barierei alb - rosu :
- oprirea circulatiei dc catre un muncitor care va dirija circulatia din interiorul
barierelor.
28. Manevrele pentru descarcarea materialclor din autobasculanta pentru locul decapat se
vor efectua prin dirijare dc catre un muncitor numit si special instruit. Lampa girofar a
autobasculantei va functiona pe tot timpul acestor manevre.
29. In timpul descarcarii materialelor ce se efectueaza prin basculare din autovehicul ,
muncitorii vor parasi platforma drumului.

C. Tratamente

30. In timpul raspandirii criblurii , soferul autodistribuitorului va respecta viteza de lucru

dc 6 - 7 km / ora.
31. . Muncitorii care lucreaza cu echipamentul distribuitor vor fi instruiti inainte de
inceperea lucrarilor asupra conditiilor de munca in care trebuie sa se execute lucrarea.
32. Inainte de pornire, soferul se va asigura ca usa nu se deschide in timpul mcrsului inapoi
si ca nu se afla nimeni in fata echipamentului de raspandire a criblurii.
33. Sectorul de lucru va fi semnalizat conform reglementarilor rutiere in vigoare. Este
interzis a se lucra cu echipamentul montat neregulamentar, defect sau fara aparatori de
protectie la partile laterale.
34. Se interzice muncitorilor : calcarea, traversarea sau mersul pe banda stropita cu bitum
fierbinte. Toate operatiile de urmarire si supraveghere vor fi facute numai de pe
marginea acostamentelor.
35. Se interzice mersul muncitorilor in fata echipamentului in timpul lucrului.
36. Se interzice lucrul cu socuri la pornire, oprire sau deplasarca cu rotile echipamentului
blocate.
37. Soferul va fi in permanenta atent la persoana care il dirijeaza si va opri masina imediat
ce primeste semnalul de oprire.
38. Se interzice urcarea persoanelor in autobasculanta pentru aranjarea criblurii in timpul
lucrului sau cu bena ridicata.
39. Se interzice orice interventie la sistemul hidraulic in timpul functionarii motorului
raspanditorului.
 79

40. In timpul deplasarii se interzic interventiile la manetele de reglare a curgerii criblurii

sau la clapeta de inchidere a dispozitivului raspanditor.
41. Inainte de inceperea lucrului cu autodistribuitorul de bitum se vor verifica tuburile
flexibile prin care circula bitumul fierbinte.
42. Se interzice lasarea fara supraveghere a injectoarelor in timpul functionarii.
43. Inainte de alimentarea autodistribuitorului cu bitum salariatii sunt obligati sa verifice :
- stingerea flacarilor de la arzatoare ;
- fixarea corespunzatoare a tubului flexibil ;
- oprirea functionarii motorului.
44. Orice interventie la defectiunile aparute in timpul alimentarii cu bitum se va face numai
dupa oprirea curgerii bitumului prin conductele de alimentare.
45. Stropirea cu bitum se va face numai dupa ce salariatii s-au indepartat de zona de
stropire. Tuburile flexibile prin care circula bitumul fierbinte trebuie sa fie in perfecta
stare, iar muncitorii care le manevreaza vor purta obligatoriu echipament de protectie.
46. Autodistribuitoarele de bitum trebuie sa fie dotate cu materiale si unelte pentru
stingerea incendiilor.
47. Se interzice imprastierea pe jos sau pe corpul masinii a emulsiei in timpul alimentarii.
48. Pe tot timpul alimentarii trebuie sa se urmareasca pe indicatorul de nivel ca emulsia sa
nu depaseasca nivelul peste limita stabilita, pentru a preveni curgerea din
autodistribuitor.
49. Dupa terminarea umplerii, trebuie inchis robinetul de alimentare si trebuie montate
capacele de la gura dc alimentare si cele de la partea superioara a autodistribuitorului.
Capacele vor fi inchise etans.
50. Pentru evitarea stropirii laterale cu emulsie datorita curentilor de aer, jetul de emulsie
nu trebuie sa iasa din duze la o inaltime mai mare de 20-25 cm deasupra platformei de
drum.
51. In cazul aprinderii injectoarelor de la autodistribuitor, pentru mentinerea emulsiei calda,
se vor lua urmatoarele masuri:
- nu se va folosi injectorul mobil in apropierea materialelor inflamabile;
- se va urmari permanent daca manometrele si supapa de siguranta functioneaza
normal, sesizand orice defectiune;
- este interzis a se lasa injectoarele in functiune fara supraveghere.

52. Nu este permis fumatul sau aprinderea flacarii, iar motorul trebuie sa fie oprit in timpul
alimentarii cu combustibil
53. La umplerea cisternei cu emulsie, trebuie ca flacarile sa fie stinse si masina sa fie
franata.
54. Capacul cisternei autodistribuitorului trebuie sa fie etans si bine inchis pentru a nu
deversa in timpul transportului sau in timpul lucrului.
55. Inainte de inceperea operatiei de stropire, se va proceda la incalzirea rampei de stropire.
Incalzirea se face prin recircularea emulsiei intre cisterna si rampa de stropire, prin
comandarea ventilului de recirculare. In acest timp ventilele de stropire vor fi inchise.
56. Autodistribuitoarele de bitum vor fi dotate cu lampi de semnalizare si cu lampa de
avertizare girofar, care va functiona obligatoriu pe tot timpul stropirii.
57. La stropirea cu emulsie trebuie sa se ia masuri peentru a nu fi stropiti oamenii din
apropiere cu emulsie fierbinte. Muncitorii care nu participa la operatia de stropire vor fi
indepartati din zona de stropire.
58. Este interzis a se lasa materiale bituminoase in cisterna sau in conducte dupa terminarea
lucrarilor, de la o zi la alta.
 80

D. Decolmatarea, colmatarea rosturilor, fisurilor si crapaturilor

59. La curatirea rosturilor, fisurilor si crapaturilor longitudinale, pozitia muncitorilor va fi

de regula cu fata spre directia din care vine circulatia.
60. Decolmatarea se va executa cu o unealta avand coada lunga. Se interzice folosirea
uneltelor si a sculelor improvizate sau defecte.
61. Cand se lucreaza cu aer comprimat sunt interzise :
- folosirea dispozitivului de suflat aer fara aparatoare la baza;
- indreptarea furtunului spre muncitori;
- prezenta muncitorilor in raza de efect a aerului comprimat;
- lucrul fara echipament de protectie, ochelari, manusi si veste
avertizoare.
62. Turnarea masticului bituminos se va face cu canciocul special destinat acestor operatii,
fiind interzisa folosirea altor mijloace improvizate. Manerul ( coada) canciocului va fi
termoizolant, iar muncitorii vor folosi manusi, ochelari de protectie si veste avertizoare.
63. Cand se lucreaza la operatiile de decolmatare, colmatare a rosturilor, a fisurilor si a
crapaturilor, muncitorii vor pastra distanta de 3 m intre ei.
64. Pentru evitarea stropirii cu mastic bituminos fierbinte, care de regula are o temperatura
de 140-160 grade Celsius, turnarea acestuia se va face numai daca locurile respective
sunt uscate.
65. Asternerea nisipului cu lopata peste masticul bituminos trebuie sa se faca cu mare
atentie pentru a nu accidenta pe muncitorul care colmateaza. Nisipul care se imprastie
trebuie sa fie uscat.
66. Prepararea masticului se face de regula in afara zonei de drum in circulatie. Cand nu
este posibil, se vor lua masuri de respectare a instructiunilor privind circulatia.

E. Inlocuirea placilor de beton degradate

67. Spargerea dalelor degradate ce urmeaza sa fie inlocuite se recomanda sa se faca

mecanic, pentru a usura efortul fizic, folosindu-se ciocanul pneumatic.
68. Ciocanul pneumatic va fi incredintat unui muncitor calificat si instruit in acest sens.
Terenul din jurul muncitorului care lucreaza cu ciocanul pneumatic va fi eliberat de
orice obstacol.
69. Betonul se va sparge in bucati cat mai mici, pentru a putea fi usor inlaturat.
70. Este interzisa stationarea langa ciocanul pneumatic a muncitorilor care nu lucreaza la
acesta.
71. Blocurile de beton sparte vor fi indepartate de pe platforma drumului, in afara punctului
de lucru.
72. Vor fi respectate regulile de semnalizare a lucrarilor pe drumurile publice.
 81

11. CONCLUZII

SC CHIRULLI ANDREA SRL va pune la dispozitia

beneficiarului Planul propriu de securitate si sanatate , in cel mult
30 de zile da la data contractarii lucrarii.
Un exemplar al Planului propriu de securitate si sanatate se
va afla in permanenta pe santier pentru a fi consultat, la cerere , de
catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, precum si de
reprezentantii lucratorilor cu atributii in domeniul securitatii si
sanatatii in munca.
Planul propriu de securitate si sanatate va fi actualizat ori de
cate ori este cazul.
Planul propriu de securitate si sanatate va fi pastrat de catre
antreprenor timp de 5 ani de la data receptiei finale.

Elaborat,
Ing. Nae Liliana
82