Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
1. Scop
2. Domeniul de aplicare
3. Definitii / Terminologie
4. Documente de referinta
5.Procedura pentru montaj instalarea , verificarea si intretinerea instalatiilor speciale de evacuare a
fumului si gazelor fierbinti
5.1 Documente
5.2 Receptia si depozitarea materialelor
5.3 Frontul de lucru
5.4 Montaj
5.4.1 Trasarea
5.4.2 Tubulatura
5.4.3 Ventilatoare
5.4.4 Voleti , clapete antifoc
5.4.5 Trape de fum si ferestre pentru desfumare
5.4.6 Grile
5.4.7 Alimentarea cu energie electrica
5.5 Punerea in functiune si receptia
5.5.1 Punerea in functiune
5.5.2 Receptia
5.5.3 Masuri de remediere a lucrarilor necorespunzatoare si de prevenire a aparitiei
acestora
5.6 Verificarea si intretinerea sistemelor pentru evacuare a fumului si gazelor fierbinti
5.7 Evidenta operatiunilor
5.8 Servicii catre clienti
Pagina 1 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
3. Definitii / Terminologie :
Acoperis-parte a constructiei care o inchide fata de exterior, peste ultimul nivel
construit. Poate fi tip terasa sau cu sarpanta.
Activare automata - pornirea unei instalatii de ventilare pentru evacuarea fumului si
gazelor fierbinti fara interventie manuala.
Activare automata si manuala - pornirea unei instalatii de ventilare pentru evacuarea
fumului si gazelor fierbinti prin actionare automata si manuala.
Antideflagrant – sistem de protectie destinat echipamentelor electrice capabil sa le
confere capacitatea de a rezista la reactia unui amestec exploziv patruns in interiorul
echipamentelor fara ca ele sa sufere avarii si fara sa permita efectelor exploziei a se
manifesta in exterior. Carcasele echipamentelor electrice cu protectie antideflagranta se
clasifica in doua grupe: antigrizutoasa (folosita la lucrarile miniere) si antiexploziva
( utilizata in sectoarele industriale unde exista pericolul aparitiei unor zone sau medii
explozive).
Antiexploziv (antiex) – sistem de protectie constand dintr-un complex de masuri
tehnice, constructive si de exploatare specifice, destinat sa asigure functionarea in conditii
de siguranta a utilajelor, a instalatiilor, a aparatelor si a proceselor tehnologice, precum si a
constructiilor si a instalatiilor edilitare aferente care sunt utilizate in medii cu pericol de
explozie sau adapostesc proces ce genereaza medii explozive. Conditiile de proiectare si
realizare a instalatiilor tehnologice, utilitare si de amenajare antiexploziva ale constructiilor
sunt reglementate strict prin standarde si norme de proiectare si exploatare specifice
fiecarei categorii.
Antifoc – element de constructie, dispozitiv sau produs destinat limitarii propagarii
incendiilor si a efectelor distructive ale acestora.
Antistatic – caracteristica intriseca a materialelor de a nu acumula electricitatea
statica. Proprietatea este avuta in vedere mai ales la materialele utilizate in medii cu pericol
de explozie.
Aparat de control si semnalizare – aparat de constructie speciala, cu functionare
automata, utilizat in instalatiile de sprinklere; asigura controlul permanent al parametrilor de
lucru, trecerea apei in caz de incendiu si semnalizarea intrarii in functiune a instalatiei de
stingere. Aparatele de control si semnalizare se realizeaza in doua variante: tip apa-apa si
tip apa-aer. Se prescurteaza A.C.S.
Aprindere ( aprinderea termica) – initierea arderii unui material combustibil ca urmare
a proceselor de accelerare a reactiei de oxidare (incalzire) pana la declansarea arderii.
Aprindere inductiva – aprinderea unei substante (material, amestec) sub actiunea
radiatiei calorice.
Aprindere spontana – Vezi autoaprindere.
Pagina 2 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
Aprinzator – sistem mecanic, chimic, electric sau electronic folosit pentru aprinderea
controlata a substantelor sau a amestecurilor combustibile.
Aprinzibilitate – insusirea unor corpuri de a arde cu flacara atunci cand vin in contact
cu o sursa termica exterioara.
Arc electric – descarcare electrica accidentala sau dirijata intre doi electrozi-
conductori aflati intr-un mediu izolant. Este folosit in general ca sursa de temperaturi inalte
(cateva mii de grade) si lumina intensa. Poate constitui o frecventa sursa de initiere a
incendiilor, daca descarcarea se produce accidental, in apropierea unui mediu combustibil.
Ardere- (combustie) – reactia de combinare a unui material cu oxigenul, insotita de
degajare de caldura si, in general, de emisie de flacari si / sau incandescenta si/sau emisie
de fum. Arderea este posibila numai in conditiile existentei a trei factori: prezenta
combustibilului, prezenta comburantului, amorsarea reactiei prin realizarea energiei de
aprindere sau prin sursa de foc. Arderea are loc, de regula, in faza gazoasa. Dupa viteza de
reactie dintre oxigen si combustibil, arderea se clasifica in: ardere lantenta, normala sau
uniforma si ardere rapida. Dupa tipul de reactie se deosebesc arderi complete
(combustibilul reactioneaza total, dezvoltand ca produsi de ardere CO 2, SO2, vapori de apa,
azot si doar in cantitati mici alte substante) si arderi incomplete (cantitatea de oxigen este
mai mica decat valoarea teoretica, substanta combustibila nu arde in intregime, rezultand
ca produse de ardere: CO, alcooli, cetone, aldehide, cocs, compusi organici complecsi);
arderea incompleta are loc si atunci cand exista un amestec neomogen al aerului cu gazul
combustibil.
Ardere cu incandescenta – combustie fara flacara a unui material combustibil solid
insotita de emisie de lumina . Vezi si Jar.
Ardere generalizata – proces de ardere ce are loc in toata masa materialului
combustibil, cu degajare intensade: caldura, lumina, fum.
Ardere lenta – combustie in care reactia dintre oxigen si combustibil are loc cu viteza
redusa, cu crestere de temperatura perceptibila si fara emisie de lumina. Se produce, de
regula, in interiorul materialelor poroase, bune izolatoare termice.
Ardere mocnita – combustie fara flacara a materialelor ce raman in stare solida in
timpul reactiei, chiar daca produsul arderii este, partial sau total, un gaz. Termenul
inlocuieste pe cel vechi de „ignitie”.
Ardere normala /uniforma) – combustie ce se propaga cu viteza relativ redusa (de la
cativa centimetri la 1 m/s,) caracterizata printr-o transmitere de caldura si o propagare
destul de uniforma, din aproape in aproape, prin centrii activi. Are loc, in general, in spatii
deschise, unde accesul oxigenului spre zona de combustie se face in mod constant.
Ardere ultrarapida – (detonatie) – arderea amestecurilor combustibile, ce se propaga
cu viteza supersonica (de ordinul kilometri/secunda) si care este insotita de o unda de soc
caracteristica.
Arson – termen de origine engleza, intraductibil, ce desemneaza cauzele incendiilor
provocate prin actiuni criminale.
Arie (construita si desfasurata) – suprafata orizontala a constructiei, delimitata de
elemente perimetrale. Aria construita (Ac) este delimitata de fetele exterioare ale peretilor
de inchidere perimetrali la nivelul soclului (planul de contact cu terenul), iar aria desfasurata
(Ad.) a unei constructii reprezinta suma ariilor construite a tuturor nivelurilor acesteia,
Pagina 3 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
Pagina 4 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
Cele din clasele C.1 si C.2 se mai numesc si „greu combustibile”. Incadrarea in clasa
de combustibilitate se realizeaza pe baza rezultatelor incercarilor de laborator efectuate
conform STAS 11357-78 in unitati autorizate (INCERC si Comandamentul Pompierilor). Se
disting patru metode de incercare:
- cu aparatul cu flacara de alcool, caracterizata prin: durata flacarii, persistenta
punctelor incandescente, persistenta fumului, suprafata carbonizata, aparitia picaturilor;
- cu arzatorul electric, caracterizata prin: durata inflamarii, zone de propagare,
aparitia picaturilor;
- prin radiatie cu epiradiatorul, caracterizata prin: indicele de inflamabilitate, indicele
de dezvoltare a flacarii, indicele de combustibilitate;
- cu panoul radiant, caracterizata prin: marime zonei arse pe lungimea epruvetei.
Clasa de incendiu – clasificare a incendiilor in functie de natura materialului sau a
substantelor combustibile preznte in spatiile afectate de incendiu si care pot fi implicate in
procesul de ardere, astfel:
- clasa A – incendiu de materiale solide a caror ardereare are loc cu formare de jar,
cum sunt: lemn, carbuni, materiale textile, rumegus , piele, produse din cauciuc, materiale
plastice etc.;
- clasa B – incendii de lichide combustibile sau materiale solide care se topesc usor,
cum sunt: benzina, petrol, alcooli, toluen, lacuri, vopsele, uleiuri, gudroane, ceara, parafina
etc.;
- clasa C – incendii de gaze, cum sunt: hidrogen, metan, acetilena, butan, gaz de
sonda etc.;
- clasa D – incendii de metale, cum sunt: sodiu, potasiu, litiu, magneziu, titan, zinc,
aluminiu si aliajele lor.
Clasa de pericol – clasificare a materialelor si substantelor depozitate in functie de
aportul pe care-l aduc la aparitia si dezvoltarea incendiilor, precum si de sensibilitatea lor la
efectele acestora. Lichidele combustibile se clasifica in functie de temperatura de
inflamabilitate a vaporilor in patru clase, astfel:
- clasa L.I: ti=28oC;
- clasa L.II: 28oC ; ti=55oC;
- clasa L.III: 55oC ; ti=100ºC;
- clasa L.IV: ti=100oC
Clapeta antifoc – dispozitiv de inchidere (obturare) rezistent la foc, montat pe
tubulatura de ventilare care strapunge un element de constructie antifoc sau rezistent la foc
(in pozitie normal deschisa si prevazuta cu actionare automata si manuala in caz de
incendiu).
Clasa de combustibilitate – caracteristica a unui material sau element, exprimata prin
nivelul parametrilor specifici, determinati in urma unor incercari standartizate
Cladire inalta – constructie civila (publica) supraterana, la care pardoseala ultimului
nivel folosibil este situata la peste 28 m fata de terenul (carosabilul adiacent) accesibil
autovehiculelor de interventie ale pompierilor pe cel putin doua laturi ale cladirii.
Atunci cand ultimile niveluri sunt locuinte de tip duplex sau triplex se ia in considerare
numai nivelul de acces din circulatiile comune orizontale ale cladirii.
Nu sunt considerate cladiri inalte.
- constructiile care nu sunt destinate sa adaposteasca oameni;
Pagina 5 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
- cladirile civile (publice) la care deasupra nivelului limita se afla un singur nivel ce
ocupa maximum 50% din aria construita a cladirii si cuprinde numai incaperi pentru masini
ale ascensoarelor, spatii tehnice aferente constructiei, circulatii functionale;
- cladirile civile (publice) nominalizate in normativ.
Cladire foarte inalta – constructie civila (publica) la care pardoseala ultimului nivel
folosibil este situata la inaltimea de 45 m, sau mai mult, masurata conform art. 1.2.5.
Cladiri blindate: cladiri in care activitatea se desfasoara numai la lumina artificiala,
avand acoperisul si peretii plini in care se prevad doar goluri tehnologice si usi de acces;
Cladiri monobloc: cladiri cu aria construita de cel putin 20.000 m 2 si latimea mai mare
de 72 m.
Combustibilitatea materialelor si elementelor de constructii – Capacitatea acestora de
a se aprinde si arde in continuare, contribuind la cresterea cantitatii de caldura dezvoltata
de incendiu.
In functie de comportarea la foc, materialele si elementele de constructii, pot fi
incombustibile CO (CA1) sau combustibile. Materialele si elementele de constructie
combustibile se clasifica in clasele de combustibilitate:
- C1 (CA2a) – practic neinflamabile;
- C2 (CA2b) – dificil inflamabile;
- C3 (CA2c) – mediu inflamabile;
- C4 (CA2d) – usor inflamabile.
Materialele din clasele C1 /CA2a) si C2 (CA2b), sunt considerate greu combustibile
Materialele si substantele ce se depoziteaza, se clasifica si in clase de periculozitate,
simbolizate P1 la P5
Compartiment de incendiu – constructie independenta (instalatie), precum si
constructii comasate sau grupate, amplasate la distantele normate fata de vecinatati, sau
volum construit compartimentat prin pereti antifoc fata de constructiile (instalatiile )
adioacente.
In cladirile inalte si foarte inalte compartimentul de incendiu poate fi un volum inchis,
constituit din unul pana la trei niveluri succesive, delimitate de elemente rezistente la foc
conform normativului si cu aria desfasurata totala conform compartimentului de incendiu
admis pentru constructiile civile (publice) de gradul I de rezistenta la foc.
Comportare la foc – totalitatea schimbarilor fizice si chimice intervenite atunci cand
un material, produs sau ansamblu, este supus actiunilor unui incendiu standard.
Conditii de performanta – exprimarea performanelor produsului prin criterii si nivele
de performanta ale acestuia, corespunzatoare exigentelor (pretentiilor) de siguranta la foc a
utilizatorilor.
Constructii: obiecte construite supraterane (cu sau fara subsoluri ori demisoluri) sau
subterane, avand urmatoarele destinatii si functiuni:
- civile (publice) – pentru locuit, administratie, comert, sanatate, cultura,
invatamant, sport, turism, etc;
- de productie si/sau depozitare – pentru activitati specifice de baza sau auxiliare
(hale, ateliere, depozite,etc.);
- mixte – pentru diferite activitati civile (publice), de productie si/sau depozitare, ori
civile (publice) si de productie si/sau depozitare, inglobate in acelasi volum construit.
Pagina 6 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
Pagina 7 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
Pagina 8 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
Pagina 9 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
Pagina 10 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
Pagina 11 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
Pagina 12 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
Pagina 13 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
Pagina 14 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
Pagina 15 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
4. Documente de referinta
Pagina 16 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
5.1 Documente
Inainte de incepera lucrarilor , responsabilul cu executia va prelua toata documentatia
disponibila de la client . Aceasta trebuie sa contina :
-caietul de sarcini
-memoriu tehnic
-planuri PTh si DDE
-fise tehnice
-ordinul de incepere a lucrarilor
-orice alt document care poate fi relevant pentru desfasurarea lucrarilor.
Aceste documente vor fi verificate impreuna cu proiectantul si dirigintele de santier pentru a
se asigura ca sunt versiunea corecta .
Pagina 17 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
5.4 Montaj
5.4.1 Trasarea
Trasarea locurilor de montaj pentru tubulatura si echipamente se va executa conform
planurilor . Identificarea pozitiilor se va face prin referinta la axele din planuri si la repere fizice
(pereti , stalpi , goluri de trecere etc ) . Marcarea pozitiilor se va face folosind firul de trasare .
Toate operatiunile de trasare / montaj si verificare vor fi efectuate de catre personal calificat .
Nivelul de pregatire va fi urmarit mereu si se va avea in vedere mentinerea unui nivel ridicat al
cunostiintelor .
Lucrarile se vor desfasura in conditii de santier , astfel incat vor trebui luate masuri pentru
asigurarea securitatii muncii conform normelor legale.
5.4.2 Tubulatura
Tubulatura pentru evacuarea fumului si gazelor fierbinti va fi de tip rectangular si se va
realiza din tabla de otel zincata .Raporturilor laturilor nu va depasi 2:1 . Tubulatura pentru
presurizare poat fi si de tip circular .
La imbinarea tronsoanelor se va adauga silicon sau mastic pentru etanseizare .
Tubulatura rectangulara montata pe tavan
Izolarea tubulaturii
Pagina 18 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
5.4.3 Ventilatoare
Activitatea de montaj poate fi desfasurata doar de personal specializat conform Instructiunilor
de montaj si utilizare si regulilor si normelor in vigoare.
Urmatoarele elemente trebuie avute in vedere si respectate:
- Accesoriile necesare instalarii trebuie puse la dispozitie la locul de montaj.
- Se vor utiliza doar accesorii potrivite si adecvate.
- Locul de instalare trebuie sa fie usor accesibil pentru intretinere sau curatire.
- Echipamentul trebuie montat cu mijloace de fixare adecvata si doar in punctele de
fixare.
- Nu se tensioneaza echipamentul la montaj.
- Nu trebuie facute gauri sau infiletate suruburi in carcasa.
Componenta
1. carcasa
2. rotor cu palete
3. motor electric
Alimentarea electrica se va executa de catre personal calificat in baza unui proiect aprobat .
Caldura degajata prin radiatie si convectie de suprafetele ventilatorului si conexiunile
ventilatorului la ambele fete (aspiratie, refulare) poate afecta piesele in miscare si instalatia electrica
daca acestea se supraincalzesc.
Daca nu sunt special proiectate pentru a functiona la temperaturi inalte partile in miscare
(lagare, curele, motoare, articulatii mecanice) cat si sursa de alimentare electrica pot ceda daca sunt
expuse la temperaturi ce depasesc 60°C.
In mod de evacuare fum, suprafetele ventilatoarelor si conexiunile acestora ating temperaturi
apropiate gazelor pe care le transporta. Pentru partile izolate temperatura la suprafata materialului
izolator este tot timpul cu mult mai mica decat temperatura gazelor. Reducerea de temperatura
depinde de tipul izolatiei. Deci, indiferent de temperatura gazelor, emisia de caldura a ventilatoarelor
neizolate si conexiunile lor este totdeauna mai mare decat daca ar exista izolatie continua. Acest
Pagina 19 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
lucru trebuie luat in considerare cand se monteaza conexiuni flexibile pe aspiratie si refulare intre
tubulatura si clapete de control al fumului.
Pentru ventilatoarele de evacuare a fumului montate afara, nu trebuie luate masuri speciale
privind izolarea lor. Deschiderile de evacuare a ventilatoarelor de evacuare fum sau a gurilor de
ventilare se recomanda sa fie dispuse astfel incat sa se impiedice acumularea de zapada care sa le
obtureze.
Deschiderile pentru evacuare aferente ventilatoarelor sau tubulaturilor se recomanda sa nu
fie orientate catre pereti sau ferestre.
Partile combustibile ale structurii acoperisului se recomanda sa fie protejate impotriva
deschiderilor de evacuare si de asemenea impotriva tubulaturilor care contin gaze de ardere.
Se recomanda ca spatiile in care se monteaza ventilatoarele sa fie ventilate astfel incat sa nu
fie depasita temperatura de 60°C sau temperatura maxima permisa de echipament si de instalatia
electrica.
In general, volumul de aer necesar ventilarii spatiilor in care se monteaza ventilatoarele (sau
componente in miscare sensibile la temperaturi mari) variaza functie de caldura degajata. Valorile
de determinare in relatie cu camerele pot fi depasite daca partile sistemului in pericol sunt bine
ventilate.
Pagina 20 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
Volet
Componenta :
1. Flansa de conectare
2. Finisaj
3. Carcasa din material refractar
4. Lamela volet
5. Mecanism volet
6. Garnitura etansare la fum rece
7. Garnitura intumiscenta
8. Mecanism de transmisie cu
blocaj
9. Eticheta identificare produs
Alimentarea electrica se va executa de catre personala calificat in baza unui proiect aprobat .
Pagina 21 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
Pagina 22 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
Pagina 23 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
Alimentarea electrica se va executa de catre personal calificat in baza unui proiect aprobat .
Pagina 24 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
Punerea in functiune a unei instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti este un ansamblu de
operatii tehnice care are drept scop verificarea si realizarea corespondentei dintre instalatia realizata
si proiect, in ceeace priveste functiunile si performantele acesteia.
a) Operatii de pregatire
In vederea punerii in functiune a instalatiei de evacuare fum si gaze fierbinti se vor efectua
urmatoarele operatii de pregatire:
1. luarea la cunostinta a proiectului si insusirea lui de catre personalul de punere in functiune,
2. inspectarea instalatiei realizate si constatarea accesibilitatii punctelor de masura
3. stabilirea programului operatiilor de punere in functiune a instalatiei,
Pagina 25 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
b) Controlul instalatiei
Se vor efectua urmatoarele categorii de operatii de control
1. controlul de buna executie a instalatiei,
2. verificari ale elementelor componente a instalatiei.
Controlul de buna executie cuprinde:
1. verificarea corespondentei cu proiectul
- alcatuirea instalatiei, constatandu-se echiparea si pozitia elementelor in cadrul
instalatiei,
- geometria instalatiei, constatandu-se dimensiunile conductelor de introducere si
extrgere, ale gurilor de aer
- caracteristicile functionale ale echipamentului ( presiuni, viteze ale aerului, debite)
- izolarea conductelor si aparatelor,
- protectia anticorosiva a elementelor instalatiei,
- existenta racordurilor la utilitati (energie electrica, )
- existenta elementelor de automatizare prevazute prin proiect.
Pagina 26 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
Procedurile privind controlul calitatii executiei lucrarilor, pe tipuri de elemente, sunt date in
actele normative specifice referitoare la verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente
constructiilor.
Controlul ventilatoarelor
La ventilatoare se verifica:
1. placa de identificare in care sunt inscrise caracteristicile functionale ale aparatului
(debit, presiune, turatie),
2. fixarea pe postament si sistemul de amortizare a vibratiilor,
3. orizontalitatea sau dupa caz, verticalitatea arborilor motorului si ventilatorului
4. echilibrarea statica a rotorului,
5. modul de rotire al rotorului (fara frecari, jocuri, zgomote sau trepidatii anormale),
6. sensul corect de rotatie al rotorului,
7. gradul de incalzire al lagarelor si rulmentilor dupa o functionare normala a instalatiei,
8. numarul curelelor trapezoidale de transmisie si intinderea corecta a acestora,
9. turatia ventilatorului si a motorului conform placii de identificare,
10. starea accesoriilor ventilatorului: elemente de reglare a debitului, racorduri elastice pe aspiratie
si refulare, dispozitivul de protectie al curelelor de actionare etc.
11. calitatea racordurilor electrice ale motorului de antrenare,
12. intensitatea curentului electric absorbit si a tensiunii motorului de antrenare al ventilatorului.
Pagina 27 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
c) Pornirea instalatiei
Inaintea de pornirea instalatiei se iau urmatoarele masuri:
1. protejarea sau indepartarea din calea aerului a elementelor de automatizare susceptibile a se
defecta prin murdarire cu praf,
2. demontarea elementelor filtrante - daca este cazul
In timpul pornirii in sarcina normala se fac aceleasi verificari ca la pornirea in sarcina redusa,
precum si verificari asupra intregii instalatii observandu-se in special etanseitatea
acesteia.Functionarea la pornirea in sarcina normala dureaza atat timp cat este necesar ca intreaga
instalatie sa fie examinata.
Functionarea de proba se face cu toate elementele instalatiei asamblate. In timpul
functionarii de proba se reiau verificarile facute la pornirea instalatiei, o atentie deosebita dandu-se
functionarii ventilatorului. Functionarea de proba dureaza minimum 8 ore. Dupa functionarea de
proba se poate trece la reglarea instalatiei
d) Reglarea instalatiei
Reglarea aeraulica a instalatiei este procesul de ajustare cantitativa a curgerii aerului in
elementele componente ale instalatiei in vederea asigurarii debitelor prescrise prin proiect.
Inainte de inceperea operatiei de reglare trebuie indeplinite urmatoarele cerinte:
1. cladirea trebuie sa fie terminata, iar usile si ferestrele sa fie in pozitia indicata in proiect,
2. sa se asigure conditiile prescrise de functionare
Pagina 28 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
e) Probe
La punerea in functiune a instalatiilor de evacuare fum si gaze fierbinti se fac urmatoarele
probe:
1. probe pentru verificarea caracteristicilor functionale ale echipamentelor - ventilatoare , voleti,
2. probe pe ansamblul instalatiei
Probele pe ansamblul instalatiei de evacuare fum si gaze fierbinti , care se fac la punerea in
functiune, sunt:
1. proba de etanseitate a retelei de conducte de aer
2. proba de eficacitate globala a instalatiei
Proba de etanseitate a retelei conductelor de aer are drept scop determinarea pierderilor de
aer .
Proba de etanseitate se face prin masurarea debitului de aer la ventilator si compararea
acestuia cu suma debitelor de aer masurate la gurile de ventilare
Se verifica daca debitul de aer prin neetanseitati, obtinut, se incadreaza in valorile normate
prevazute de reglementarile tehnice.
Receptia se efectueaza atat la lucrari noi cat si la interventiile in timp asupra constructiilor
existente (modernizari, extinderi, reparatii capitale) si se realizeaza in doua etape:
1. receptia la terminarea lucrarilor
2. receptia finala, la expirarea perioadei de garantie
Receptia lucrarilor instalatiilor de ventilare si climatizare este o parte componenta a receptiei
constructiei si se desfasoara In conformitate cu "Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii
si instalatii aferente acestora", aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 273/1994, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Pagina 29 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
5.5.2 Receptia
Terminologie si definitii
Actiune corectiva - actiune intreprinsa pentru eliminarea cauzelor unor neconformitati, defecte sau
a altor situatii nedorite, existente, in scopul prevenirii repetarii acestora.
Actiune preventiva - actiune intreprinsa pentru eliminarea cauzelor unor neconformitati ,
defecte sau a altor situatii nedorite, posibile, in scopul prevenirii repetarii
acestora.
Beneficiar - titular de contract si destinatar pentru o lucrare (serviciu, produs), livrat de
furnizor.
Caiet de sarcini - document stabilit de beneficiar (client), prin care se definesc clauzele tehnice,
clauzele de calitate si clauzele administrative aplicabile furniturilor cautate (produse, servicii,
lucrari) si care serveste ca baza pentru oferta furnizorului, putand face obiectul unui contract.
Pagina 30 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
Pagina 31 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
b) Dimensiunile
• Criteriu/Parametru
- diametrul:
- grosimea.
• Metoda de verificare prin masurare directa.
• Momentul verificarii inainte de executarea imbinarilor.
• Gradul de verificare
- cel putin o verificare pe fiecare tronson de acelasi diametru.
• Conditii de admisibilitate
- sa corespunda prevederilor proiectului.
• Aparatura de verificare
- mijloace de masurare a dimensiunilor
• Documente incheiate
Proces-verbal de verificare-constatare a calitatii lucrarilor
c) Traseul
•Criteriu/Parametru
- locul de amplasare
•Metoda de verificare
- locul de amplasare: vizual
•Momentul verificarii
- dupa pozare.
• Gradul de verificare-100%.
• Conditii de admisibilate
- nu se admit:
- modificari de traseu (fata de cel prevazut in proiect):
• Aparatura de verificare
• Documente incheiate
- Proces-verbal de verificare-constatare a calitatii lucrarilor
Pagina 32 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
d) Tipul de imbinare
• Criteriu/ Parametru
- tipul imbinarii;
- aspectul imbinarii.
• Metoda de verificare
-vizual
• Momentul verificarii
- dupa executarea imbinarilor, inainte de proba de presiune cu aer
• Gradul de verificare 100 %
• Conditii de admisibilitate
- nu se admit alte tipuri de imbinare (fata de cele prevazute in proiect).
• Aparatura de verificare
• Documente incheiate
- Proces-verbal de verificare-constatare a calitatii lucrarilor
e) Modul de fixare
• Criteriu/Parametru
- rigiditatea fixarii.
• Meloda de verificare
- prin verificarea strangerii.
•Momentul verificarii
-dupa imbinare.
•Gradul de verificare - 100%
• Conditii de admisibilitate
- fixarea stabila a canalelor de evacuare a gazelor de ardere.
• Aparatura de verificare
• Documente incheiate
Proces - verbal de verificare-constatare a calitatii lucrarilor
f) Izolatia
• Criteriu/ Parametru
- tipul izolatiei;
- aspectul izolatiei;
- grosimea izolatiei;
- protectia izolatiei. dupa caz.
• Metoda de verificare
-tipul, aspectul si protectia izolatiei: vizual;
- grosimea: prin masurare directa.
• Momentul verificari - dupa executie, inainte de punerea in functiune.
• Gradul de verificare
- pentru tip si aspect: 100%:
- pentru grosime: 10%.
•Conditii de admisibilitate
- nu se admit:
- alte tipuri de izolatie (fata de cele prevazute in proiect):
- delecte vizibile, neuniformitati.
• Aparatura de verificare
- mijloace de masurare a dimensiunilor
• Documente incheiate
- Proces-verbal de verificare-constatare a calitatii lucrarilor
Pagina 33 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
Reparatiile
Reparatiile care se efectueaza la instalatiile de evacuare fum si gaze fierbinti sunt de doua
tipuri si anume:
d)Reparatiile accidentale se realizeaza in caz de incidente, defectiuni sau avarii ; ele se executa de
catre echipe de interventie, sub supravegherea beneficiarului.
Pagina 34 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
In fiecare saptamana sistemul de ventilatie trebuie activat. Cand sistemul este operat, trebuie
sa fie efectuata verificarea mersului satisfacator al ventilatoarelor.
In fiecare saptamana trebuie sa fie verificat nivelul combustibilului pentru alimentarea cu
energie electrica de rezerva astfel incat este suficient combustibil pentru functionarea generatorului
pe timpul dori Incercari lunare:
In fiecare luna, suplimentar fata de testele saptamanale, trebuie sa fie incercata alimentarea
cu energie electrica de urgenta si echipamentul de stand-by, dupa cum urmeaza:
-trebuie sa fie simulata o cadere a alimentarii cu energie electrica de baza si efectuata o
verificare ca sistemul a comutat automat pe alimentarea cu energie electrica de rezerva. Daca
alimentarea cu energie electrica de rezerva este prevazuta cu un generator diesel acesta trebuie sa
alimenteze sistemul pentru un minim de 1h.
-trebuie sa fie simulate o stare de defect a ventilatoarelor principale si sa se efectueze o
verificare a ventilatoarelor de stand-by (daca acestea sunt prevazute)
Pagina 35 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
Verificarile ventilatoarelor
Se verifica urmatoarele:
- fixarea pe postament si pe sistemul de amortizare a vibratiilor;
- orizontalitatea sau dupa caz verticalitatea arborilor motorului si ventilatorului precum si a
glisierelor motorului;
- echilibrarea statica a rotorului;
- sensul corect de rotatie al rotorului ventilatorului;
- modul de rotire al rotorului (fara frecari, jocuri, zgomote sau trepidatii anormale);
- gradul de incalzire al lagarelor si rulmentilor dupa o functionare normala a instalatiei;
- protectia anticoroziva;
- turatia motorului si ventilatorului;
- verificarea intensitatii curentului absorbit si tensiunii motorului de antrenare.
Determinarea debitelor de aer la gurile de regulare se face prin masurarea vitezelor aerului
astfel:
- la 2,5 cm distanta in fata gurii de refulare, daca este libera sau are o sectiune libera de minim
80%, cu etalonare prealabila a aparaturii de masura in conditii de laborator;
Debitul total de aer al instalatiei rezulta din insumarea debitelor tuturor gurilor de ventilare ale
instalatiei (de introducere sau de evacuare). Acesta se verifica prin masuratori ale vitezelor in
conducta magistrala de aspiratie.
Pagina 36 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
Pornirea instalatiei
Pornirea instalatiei se face in trei faze:
- pornirea in sarcina redusa;
- pornirea in sarcina normala;
- functionarea de proba.
La ventilatoarele cu viteza variabila pornirea se face in sarcina redusa la viteza cea mai mica.
In timpul pornirii la sarcina redusa se fac o serie de verificari privind:
- nivelul vibratiilor sau zgomotelor ansamblului;
- incalzirea motorului, lagarelor, palierelor;
- intinderea corecta a curelelor de transmisie
Pornirea in sarcina normala se efectueaza dupa efectuarea observatiilor in timpul pornirii in
sarcina redusa si remedierea eventualelor deficiente.
In timpul pornirii in sarcina normala se fac aceleasi observatii care la pornirea de proba,
extinzandu-se acestea asupra intregii instalatii, verificandu-se totodata etanseitatea instalatiei
(aeraulica si hidraulica).
Dupa constatarea eliminarii prafului din tubulatura se monteaza elementele de instalatii care
au fost demontate inainte de punerea in functiune.
Functionarea in sarcina normala dureaza atat timp cat este necesar ca intreaga instalatie sa
fie examinata.
Pagina 37 din 38
Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
Clientii sunt persoane juridice care solicita efectuarea de lucrari in cadrul cladirilor pe care le
reprezinta .
Documentatia transmisa de acestia va fi analizata urmand a se pune intrebari daca exista
neclaritati .
Ofertele catre potentialii clienti vor fi facute numai in baza unei documentatii complete si
aprobate .
Pagina 38 din 38