Procedura de Lucru Rev2

Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1
PROCEDURA DE LUCRU PENTRU INSTALAREA , VERIFICAREA SI

INTRETINEREA INSTALATIILOR SPECIALE DE EVACUARE
A FUMULUI SI GAZELOR FIERBINTI
CUPRINS
1. Scop
2. Domeniul de aplicare
3. Definitii / Terminologie
4. Documente de referinta
5.Procedura pentru montaj instalarea , verificarea si intretinerea instalatiilor speciale de evacuare a
fumului si gazelor fierbinti
5.1 Documente
5.2 Receptia si depozitarea materialelor
5.3 Frontul de lucru
5.4 Montaj
5.4.1 Trasarea
5.4.2 Tubulatura
5.4.3 Ventilatoare
5.4.4 Voleti , clapete antifoc
5.4.5 Trape de fum si ferestre pentru desfumare
5.4.6 Grile
5.4.7 Alimentarea cu energie electrica
5.5 Punerea in functiune si receptia
5.5.1 Punerea in functiune
5.5.2 Receptia
5.5.3 Masuri de remediere a lucrarilor necorespunzatoare si de prevenire a aparitiei
acestora
5.6 Verificarea si intretinerea sistemelor pentru evacuare a fumului si gazelor fierbinti
5.7 Evidenta operatiunilor
5.8 Servicii catre clienti
5.9 Precizarea responsabilităţilor persoanelor implicate
5.10 Precizări privind asigurarea resurselor
Pagina 1 din 40
1.Scop : Instalarea , verificarea si intretinerea sistemelor speciale de evacuare a fumului si

gazelor si gazelor fierbinti .
2.Domeniul de aplicare : Aceasta procedura se va aplica in cazul instalatiilor pentru

evacuarea fumului si gazelor fierbinti din cadrul cladirilor civile si industriale.
3. Definitii / Terminologie :
Acoperis-parte a constructiei care o inchide fata de exterior, peste ultimul nivel
construit. Poate fi tip terasa sau cu sarpanta.
Activare automata - pornirea unei instalatii de ventilare pentru evacuarea fumului si
gazelor fierbinti fara interventie manuala.
Activare automata si manuala - pornirea unei instalatii de ventilare pentru evacuarea
fumului si gazelor fierbinti prin actionare automata si manuala.
Antideflagrant – sistem de protectie destinat echipamentelor electrice capabil sa le
confere capacitatea de a rezista la reactia unui amestec exploziv patruns in interiorul
echipamentelor fara ca ele sa sufere avarii si fara sa permita efectelor exploziei a se
manifesta in exterior. Carcasele echipamentelor electrice cu protectie antideflagranta se
clasifica in doua grupe: antigrizutoasa (folosita la lucrarile miniere) si antiexploziva
( utilizata in sectoarele industriale unde exista pericolul aparitiei unor zone sau medii
explozive).
Antiexploziv (antiex) – sistem de protectie constand dintr-un complex de masuri
tehnice, constructive si de exploatare specifice, destinat sa asigure functionarea in conditii
de siguranta a utilajelor, a instalatiilor, a aparatelor si a proceselor tehnologice, precum si a
constructiilor si a instalatiilor edilitare aferente care sunt utilizate in medii cu pericol de
explozie sau adapostesc proces ce genereaza medii explozive. Conditiile de proiectare si
realizare a instalatiilor tehnologice, utilitare si de amenajare antiexploziva ale constructiilor
sunt reglementate strict prin standarde si norme de proiectare si exploatare specifice
fiecarei categorii.
Antifoc – element de constructie, dispozitiv sau produs destinat limitarii propagarii
incendiilor si a efectelor distructive ale acestora.
Antistatic – caracteristica intriseca a materialelor de a nu acumula electricitatea
statica. Proprietatea este avuta in vedere mai ales la materialele utilizate in medii cu pericol
de explozie.
Aparat de control si semnalizare – aparat de constructie speciala, cu functionare
automata, utilizat in instalatiile de sprinklere; asigura controlul permanent al parametrilor de
lucru, trecerea apei in caz de incendiu si semnalizarea intrarii in functiune a instalatiei de
stingere. Aparatele de control si semnalizare se realizeaza in doua variante: tip apa-apa si
tip apa-aer. Se prescurteaza A.C.S.
Aprindere ( aprinderea termica) – initierea arderii unui material combustibil ca urmare
a proceselor de accelerare a reactiei de oxidare (incalzire) pana la declansarea arderii.
Aprindere inductiva – aprinderea unei substante (material, amestec) sub actiunea
radiatiei calorice.
Aprindere spontana – Vezi autoaprindere.
Pagina 2 din 40
Aprinzator – sistem mecanic, chimic, electric sau electronic folosit pentru aprinderea
controlata a substantelor sau a amestecurilor combustibile.
Aprinzibilitate – insusirea unor corpuri de a arde cu flacara atunci cand vin in contact
cu o sursa termica exterioara.
Arc electric – descarcare electrica accidentala sau dirijata intre doi electrozi-
conductori aflati intr-un mediu izolant. Este folosit in general ca sursa de temperaturi inalte
(cateva mii de grade) si lumina intensa. Poate constitui o frecventa sursa de initiere a
incendiilor, daca descarcarea se produce accidental, in apropierea unui mediu combustibil.
Ardere- (combustie) – reactia de combinare a unui material cu oxigenul, insotita de
degajare de caldura si, in general, de emisie de flacari si / sau incandescenta si/sau emisie
de fum. Arderea este posibila numai in conditiile existentei a trei factori: prezenta
combustibilului, prezenta comburantului, amorsarea reactiei prin realizarea energiei de
aprindere sau prin sursa de foc. Arderea are loc, de regula, in faza gazoasa. Dupa viteza de
reactie dintre oxigen si combustibil, arderea se clasifica in: ardere lantenta, normala sau
uniforma si ardere rapida. Dupa tipul de reactie se deosebesc arderi complete
(combustibilul reactioneaza total, dezvoltand ca produsi de ardere CO 2, SO2, vapori de apa,
azot si doar in cantitati mici alte substante) si arderi incomplete (cantitatea de oxigen este
mai mica decat valoarea teoretica, substanta combustibila nu arde in intregime, rezultand
ca produse de ardere: CO, alcooli, cetone, aldehide, cocs, compusi organici complecsi);
arderea incompleta are loc si atunci cand exista un amestec neomogen al aerului cu gazul
combustibil.
Ardere cu incandescenta – combustie fara flacara a unui material combustibil solid
insotita de emisie de lumina . Vezi si Jar.
Ardere generalizata – proces de ardere ce are loc in toata masa materialului
combustibil, cu degajare intensade: caldura, lumina, fum.
Ardere lenta – combustie in care reactia dintre oxigen si combustibil are loc cu viteza
redusa, cu crestere de temperatura perceptibila si fara emisie de lumina. Se produce, de
regula, in interiorul materialelor poroase, bune izolatoare termice.
Ardere mocnita – combustie fara flacara a materialelor ce raman in stare solida in
timpul reactiei, chiar daca produsul arderii este, partial sau total, un gaz. Termenul
inlocuieste pe cel vechi de „ignitie”.
Ardere normala /uniforma) – combustie ce se propaga cu viteza relativ redusa (de la
cativa centimetri la 1 m/s,) caracterizata printr-o transmitere de caldura si o propagare
destul de uniforma, din aproape in aproape, prin centrii activi. Are loc, in general, in spatii
deschise, unde accesul oxigenului spre zona de combustie se face in mod constant.
Ardere ultrarapida – (detonatie) – arderea amestecurilor combustibile, ce se propaga
cu viteza supersonica (de ordinul kilometri/secunda) si care este insotita de o unda de soc
caracteristica.
Arson – termen de origine engleza, intraductibil, ce desemneaza cauzele incendiilor
provocate prin actiuni criminale.
Arie (construita si desfasurata) – suprafata orizontala a constructiei, delimitata de
elemente perimetrale. Aria construita (Ac) este delimitata de fetele exterioare ale peretilor
de inchidere perimetrali la nivelul soclului (planul de contact cu terenul), iar aria desfasurata
(Ad.) a unei constructii reprezinta suma ariilor construite a tuturor nivelurilor acesteia,
Pagina 3 din 40
subterane si supraterane, delimitate de fetele exterioare ale peretilor de inchidere

perimetrali ai fiecarui nivel.
Atmosfera exploziva – amestecul aerului cu substante combustibile sub forma de
gaze, vapori sau pulberi, in proportii care, sub impulsul unei surse de aprindere, determina
o ardere care se propaga in mod violent la intregul volum.
Atrium (patio, curte de lumina) – incinta inchisa din interiorul unei constructii,
delimitata pe un sau mai multe laturi de cel putin patru niveluri ale constructiei.
Atriumurile pot fi acoperite sau neacoperite.
Bariera de flacari – dispozitive, substante sau materiale care, prin dispunerea
elementelor componente, impiedica propagarea flacarilor intre doua medii, prin obstacole
de forme si dimensiuni adecvate, protejand astfel spatiile sau instalatiile adiacente.
Buton de semnalizare manuala – dispozitiv pentru declansarea manuala a unui
semnal de incendiu care se amplaseaza in apropierea locurilor cu pericol de incendiu si
care transmite semnalul la centrala de semnalizare a incendiilor.
Categorie de pericol de incendiu – notiune ce defineste ansamblul operatiilor unui
proces tehnologic sau al unor activitati, avandu-se in vedere caracteristicile de comportare
la foc ale materialelor si ale substantelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate
(inclusiv utilajele, rafturile, paletele, ambalajele existente in spatiile analizate). Zonele,
incaperile, compartimentele de incendiu, cladirile si instalatiile in aer liber se clasifica in cinci
categoriide pericol de incendiu (A,B,C,D,E) conform „Normelor tehnice de proiectare si
realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului”.
Centrala de semnalizare a incendiilor – aparat multifunctional, fiind un element
component al instalatiei de de semnalizare a incendiilor si care, in principal, asigura:
- telealimentarea detectoarelor de incendiu;
- semnalizarea optica si acustica a starii de alarma a detectoarelor de incendiu;
- semnalizarea optica si acustica a defectiunilor aferente unor elemente ale
instalatiei;
- actionarea automata, prin comanda de la distanta a unor instalatii si
dispozitive de protectie impotriva incendiilor;
- afisarea alfanumerica si/sau inregistrarea evenimentelor;
teletransmiterea informatiilor.
Clasa de combustibilitate – clasificare a materialelor si elementelor de constructie in
functie de posibilitatea lor de a se aprinde usor sau greu, precum si de capacitatea de a
contribui la dezvoltarea incendiului, astfel: materiale si elemente de constructie
incombustibile care, sub actiunea focului sau a temperaturii inalte, nu se aprind si nu se
carbonizeaza, fac parte din clasa C.O; materialele si elementele de constructie combustibile
care, sub actiunea focului sau a temperaturilor inalte, se aprind, ard cu flacara sau mocnit
ori se carbonizeaza, se incadreaza la :
- clasa C.1 - practic neinflamabile;

- clasa C.2 - dificil inflamabile;
- clasa C.3 - mediu inflamabile;
- clasa C.4 - usor inflamabile.
Pagina 4 din 40
Cele din clasele C.1 si C.2 se mai numesc si „greu combustibile”. Incadrarea in clasa
de combustibilitate se realizeaza pe baza rezultatelor incercarilor de laborator efectuate
conform STAS 11357-78 in unitati autorizate (INCERC si Comandamentul Pompierilor). Se
disting patru metode de incercare:
- cu aparatul cu flacara de alcool, caracterizata prin: durata flacarii, persistenta
punctelor incandescente, persistenta fumului, suprafata carbonizata, aparitia picaturilor;
- cu arzatorul electric, caracterizata prin: durata inflamarii, zone de propagare,
aparitia picaturilor;
- prin radiatie cu epiradiatorul, caracterizata prin: indicele de inflamabilitate, indicele
de dezvoltare a flacarii, indicele de combustibilitate;
- cu panoul radiant, caracterizata prin: marime zonei arse pe lungimea epruvetei.
Clasa de incendiu – clasificare a incendiilor in functie de natura materialului sau a
substantelor combustibile preznte in spatiile afectate de incendiu si care pot fi implicate in
procesul de ardere, astfel:
- clasa A – incendiu de materiale solide a caror ardereare are loc cu formare de jar,
cum sunt: lemn, carbuni, materiale textile, rumegus , piele, produse din cauciuc, materiale
plastice etc.;
- clasa B – incendii de lichide combustibile sau materiale solide care se topesc usor,
cum sunt: benzina, petrol, alcooli, toluen, lacuri, vopsele, uleiuri, gudroane, ceara, parafina
etc.;
- clasa C – incendii de gaze, cum sunt: hidrogen, metan, acetilena, butan, gaz de
sonda etc.;
- clasa D – incendii de metale, cum sunt: sodiu, potasiu, litiu, magneziu, titan, zinc,
aluminiu si aliajele lor.
Clasa de pericol – clasificare a materialelor si substantelor depozitate in functie de
aportul pe care-l aduc la aparitia si dezvoltarea incendiilor, precum si de sensibilitatea lor la
efectele acestora. Lichidele combustibile se clasifica in functie de temperatura de
inflamabilitate a vaporilor in patru clase, astfel:
- clasa L.I: ti=28oC;
- clasa L.II: 28oC ; ti=55oC;
- clasa L.III: 55oC ; ti=100ºC;
- clasa L.IV: ti=100oC
Clapeta antifoc – dispozitiv de inchidere (obturare) rezistent la foc, montat pe
tubulatura de ventilare care strapunge un element de constructie antifoc sau rezistent la foc
(in pozitie normal deschisa si prevazuta cu actionare automata si manuala in caz de
incendiu).
Clasa de combustibilitate – caracteristica a unui material sau element, exprimata prin
nivelul parametrilor specifici, determinati in urma unor incercari standartizate
Pagina 5 din 40
Clase de reactie la foc
Clasa de reacţie la foc
A1 - D s3, d0

A2 s1, d0 s3, d1
s1, d1 s1, d2
s2, d0 s2, d2
s2, d1 A2 s3, d2
A2 s3, d0 s1, d2
s3, d1 s2, d2
s1, d0 B s3, d2
s1, d1 s1, d2
s2, d0 s2, d2
s2, d1 C s3, d2
B s3, d0 s1, d2
s3, d1 s2, d2
s1, d0 D s3, d2
s1, d1 E d2
s2, d0 F -
s2, d1
C s3, d0
s3, d1
s1, d0
s1, d1
s2, d0
s2, d1
A1-Produse incombustibile care nu contribuie deloc la dezvoltarea incendiului;

A2-Produse care nu se pot aprinde cu flacara şi a caror contribuţie la dezvoltare
incendiului este extrem de limitata;
B-Produse care se sting în lipsa unei flacari de intretinere si al caror aport la
dezvoltarea incendiului este foarte redus;
C-Produse combustibile care contribue la dezvoltarea incendiului în anumite limite;
D-Produse combustibile care contribue la dezvoltarea si propagarea focului;
E-Produse combustibile a căror contributie la propagarea rapida a focului este
importanta;
F-Produse a căror comportare la foc nu a fost determinata.
s-emisie de fum (s1...s3)
d-picaturi/particule arzande (d0...d2) conform SR EN 13823 si SR EN ISO 11925-2
Pagina 6 din 40
Cladire inalta – constructie civila (publica) supraterana, la care pardoseala ultimului

nivel folosibil este situata la peste 28 m fata de terenul (carosabilul adiacent) accesibil
autovehiculelor de interventie ale pompierilor pe cel putin doua laturi ale cladirii.
Atunci cand ultimile niveluri sunt locuinte de tip duplex sau triplex se ia in considerare
numai nivelul de acces din circulatiile comune orizontale ale cladirii.
Nu sunt considerate cladiri inalte.
- constructiile care nu sunt destinate sa adaposteasca oameni;
- cladirile civile (publice) la care deasupra nivelului limita se afla un singur nivel ce
ocupa maximum 50% din aria construita a cladirii si cuprinde numai incaperi pentru masini
ale ascensoarelor, spatii tehnice aferente constructiei, circulatii functionale;
- cladirile civile (publice) nominalizate in normativ.
Cladire foarte inalta – constructie civila (publica) la care pardoseala ultimului nivel
folosibil este situata la inaltimea de 45 m, sau mai mult, masurata conform art. 1.2.5.
Cladiri blindate: cladiri in care activitatea se desfasoara numai la lumina artificiala,
avand acoperisul si peretii plini in care se prevad doar goluri tehnologice si usi de acces;
Cladiri monobloc: cladiri cu aria construita de cel putin 20.000 m 2 si latimea mai mare
de 72 m.
Combustibilitatea materialelor si elementelor de constructii – Capacitatea acestora de
a se aprinde si arde in continuare, contribuind la cresterea cantitatii de caldura dezvoltata
de incendiu.
In functie de comportarea la foc, materialele si elementele de constructii, pot fi
incombustibile CO (CA1) sau combustibile. Materialele si elementele de constructie
combustibile se clasifica in clasele de combustibilitate:
- C1 (CA2a) – practic neinflamabile;
- C2 (CA2b) – dificil inflamabile;
- C3 (CA2c) – mediu inflamabile;
- C4 (CA2d) – usor inflamabile.
Materialele din clasele C1 /CA2a) si C2 (CA2b), sunt considerate greu combustibile
Materialele si substantele ce se depoziteaza, se clasifica si in clase de periculozitate,
simbolizate P1 la P5
Compartiment de incendiu – constructie independenta (instalatie), precum si
constructii comasate sau grupate, amplasate la distantele normate fata de vecinatati, sau
volum construit compartimentat prin pereti antifoc fata de constructiile (instalatiile )
adioacente.
In cladirile inalte si foarte inalte compartimentul de incendiu poate fi un volum inchis,
constituit din unul pana la trei niveluri succesive, delimitate de elemente rezistente la foc
conform normativului si cu aria desfasurata totala conform compartimentului de incendiu
admis pentru constructiile civile (publice) de gradul I de rezistenta la foc.
Comportare la foc – totalitatea schimbarilor fizice si chimice intervenite atunci cand
un material, produs sau ansamblu, este supus actiunilor unui incendiu standard.
Conditii de performanta – exprimarea performanelor produsului prin criterii si nivele
de performanta ale acestuia, corespunzatoare exigentelor (pretentiilor) de siguranta la foc a
utilizatorilor.
Constructii: obiecte construite supraterane (cu sau fara subsoluri ori demisoluri) sau
subterane, avand urmatoarele destinatii si functiuni:
Pagina 7 din 40
- civile (publice) – pentru locuit, administratie, comert, sanatate, cultura,

invatamant, sport, turism, etc;
- de productie si/sau depozitare – pentru activitati specifice de baza sau auxiliare
(hale, ateliere, depozite,etc.);
- mixte – pentru diferite activitati civile (publice), de productie si/sau depozitare, ori
civile (publice) si de productie si/sau depozitare, inglobate in acelasi volum construit.
NOTA: Constructiile agroindustriale si agrozootehnice se trateaza, dupa caz, prin
asimilare cu constructiile civile sau de productie ori depozitare, in functie de destinatiile
acestora.
Constructie (cladire) blindata – constructie inchisa supraterana in care activitatea se
desfasoara numai la lumina artificiala, avand acoperis si pereti de inchidere perimetrala
plini, in care se prevad numai goluri psihologice si usi de acces. Incaperile blindate cu aria
construita (Ac) mai mare de 700 m2 sunt considerate constructii blindate.
Constructie (cladire) deschisa – constructie descoperita sau acoperita tip „sopron”,
deschisa perimetral pe minimum 2 laturi ori delimitata de elemente neetanse (plasa, trafor,
etc.).
Constructie (cladire) inchisa – cladire acoperita si inchisa perimetral cu pereti.
Constructie (cladire) monobloc – constructie inchisa cu aria construita (Ac) de cel
putin 20.000m2 si latimea mai mare de 72 m.
Constructie subterana – constructie realizata in intregime sub nivelul terenului
inconjurator (natural sau amenajat).
Constructie (cladire) supraterana – constructie realizata peste cota terenului
inconjurator (natural sau amenajat) si care poate avea sau nu niveluri subterane.
Cortina de siguranta – element mobil de protectie antifoc, specific golurilor mari din
peretii de compartimentare impotriva incendiilor.
Criterii de performanta – conditii in raport de care se evalueaza indeplinirea unei
cerinte de performanta.
Degajament protejat – spatiu construit inchis destinat circulatiei utilizatorilor, alcatuit
si separat de restul constructiei cu elemente de constructie orizontale si verticale
incombustibile CO (CA1) si rezistente la foc conform normativului, astfel realizat si echipat
incat sa nu fie inundat cu fum un timp determinat, luat in considerare la stabilirea timpului
(lungimii) de evacuare in caz de incendiu.
Demisol – nivel construit al cladirii avand pardoseala situata sub nivelul terenului
(carosabilului) inconjurator cu maximum jumatate din inaltimea libera a acestuia si prevazut
cu ferestre in peretii de inchidere perimetrala. Demisolul se considera nivel suprateran al
constructiei.
Atunci cand pardoseala este situata sub nivelul terenului (carosabilului) inconjurator
cu mai mult de jumatate din inaltimea libera, se considera subsol si se include in numarul de
niveluri subterane ale constructiei.
Deschideri pentru evacuarea fumului (desfumare) – goluri practicate in treimea
superioara a inchiderilor perimetrale sau in acoperisul unei constructii, astfel incat sa
permita evacuarea fumului produs in caz de incendiu (permanent libere sau inchise cu
dispozitive care se deschid automat in caz de incendiu).
Detetector de incendiu – detector care supravegheaza in mod continuu sau la
anumite intervale de timp, un parametru fizic si/sau chimic asociat incendiului, generand, de
Pagina 8 din 40
regula, un semnal electric la sesizarea unor modificari la locul de montare. Detectorul de

incendiu este realizat in diferite tipuri, in functie de parametrul supravegheat (caldura,
flacara, fum, gaze de combustie, radiatii etc.) sau de zona de actiune (punctual sau liniar).
Detector de caldura (temperatura) – detector sensibil la temperatura. In functie de
raspuns la parametrul supravegheat, detectoarele de caldura pot fi:
- maximale: semnalizeaza la atingerea unei valori prestabilite a temperaturii;
- diferentiale: semnalizeaza la depasirea unei valori prestabilite a diferentei de
temperatura in cel putin 2 locuri;
- de gradient. Semnalizeaza la depasirea unei valori prestabilite a vitezei de crestere
(gradient) a temperaturii.
Detector de fum de tip optic – detector de incendiu sensibil la produsele de combustie
capabile sa modifice absorbtia (atenuarea) sau difuzia (imprastierea) unei radiatii din
domeniul infrarosu si/sau vizibil si /sau ultraviolet al spectrului electromagnetic
Efect de cos – miscare ascensionala a fumului si a gazelor de ardere, provocata de
curentii de convectie, in interiorul unei incinte verticale.
Efect de fitil – propagare la distanta a focului , pe o fasie ingusta si lunga de suport
combustibil, asemanator transmiterii flacarii pe fitilul utilizat la amorsarea substantelor
explozive.
Efect de izolare – fenomen care rezulta din actiunea de a impiedica transmiterea
caldurii, a frigului, a umezelii, a zgomotului etc. Dintr-un mediu (sau corp) in altul.
Efect de inabusire – fenomen care rezulta din actiunea de a impiedica manifestarea
arderii prin reducerea oxigenului din zona.
Efect de racire – fenomen care apare pe timpul interventiei de stingere a incendiilor,
prin utilizarea substantelor de stingere ce conduc la reducerea temperaturii.
Element antifoc – element de constructie destinat separarii compartimentelor de
incendiu, avand proprietatea de a asigura simultan stabilitatea la foc, etanseitatea la foc si
izolarea termica pe o durata minima stabilita de normativele tehnice de specialitate
(exemplu: peretii antifoc – 3 ore, usile antifoc – 1,5 ore ).
Faza de ardere activa – faza care decide, in mare masura, dezvoltarea ulterioara a
incendiului. Dimensiunile flacarii sunt comensurabile cu dimensiunile incaperii, iar
temperatura variaza puternic in timp si spatiu. Daca incaperea este inchisa, cantitatea de
aer necesara arderii devine in timp insuficienta, rezulta o regresie in dezvoltarea focarului
care poate sa se stinga spontan. In cazul patrunderii aerului proaspat (prinb spargerea
geamurilor) dezvoltarea incendiului este mult accelerata.
Faza de ardere lenta – a doua faza de dezvoltare a incendiului in care arderea se
propaga la materialele din vecinatatea sursei de initiere (incendiu local). Dimensiunile
flacarii sunt mici in comparatie cu dimensiunile incaperii.
Faza de regresie – ultima faza din dezvoltarea unui incendiu, cand temperatura
inceteaza sa mai creasca si incepe sa scada prin epuizarea combustibilului. Actiunea
distructiva a caldurii asupra structurilor ramane importanta.
Flacara – amestec de gaze devenit incandescent, care dezvolta energie radianta, in
special sub forma calorica si luminoasa datorita unei reactii chimice exoterme de oxidare a
carburantului.
Pagina 9 din 40
Flacara poate fi clasificata dupa mai multe criterii :

- dupa dinamica miscarii curentului de gaze sau a flacarii:
- laminara
- turbulenta
- dupa viteza de propagare:
- normala
- detinanta
- dupa contactul, existent inainte de aprindere, intre combustibil si oxidant:
- cu preamestec
- de difuzie
- dupa caracterul chimic:
- neutra
- reducatoare (ces de combustibil)
- oxidanta (exces de oxigen)
Flash-over – termen englez, conventional acceptat pe plan international, care
desemneaza momentul instalarii incendiului generalizat, cand flacarile locale se integreaza
brusc intr-o flacara unica. Cresterea brusca a suprafetelor in combustie antreneaza a
saracire sensibila a oxigenului, procentul de oxid de carbon atingand valoarea maxima.
Fuzibil – element care intra in componenta unor aparate de protectie (sigurante
fuzibile) si care, prin ardere, intrerup continuitatea circuitelor de alimentare a receptoarelor
si retelelor electrice atunci cand acestea sunt parcurse de curenti electrici cu valori mai mari
decat anumit limite prestabilite.
Fuzibilitate – proprietate a unui metal sau a unui aliaj metalic de a se topi sub
actiunea caldurii sau a efectului termic al curentului electric. Materialele care se topesc la
temperaturi joase sunt considerate usor fuzibile. Cu cat temperatura de topire este mai
inalta, cu atat sunt apreciate ca fiind mai greu fuzibile. Aliajele usor fuzibile se utilizeaza la
confectionarea elementelor de declansare termica a unor dispozitive si ionstalatii de
protectie impotriva incendiilor (detectoare, capete sprinkler, dispozitive de actionare a
instalatiilor de stingere cu CO2, sisteme de inchidere automata a usilor rezistente la foc sau
a celor antifoc etc.).
Gaze de ardere (gaze de combustie) – gaze rezultate in timpul combustiei
materialelor, a caror compozitie depinde de tipul si compozitia chimica a materialelor care
ard si de conditiile arderii (ardere completa sau incompleta). Datorita toxicitatii si
temperaturii ridicate, inhalarea lor constituie cauza de deces in incendii. Concentratiile
maxime admise (CMA), exprimate in mg/m3 aer, ale principalelor gaze de ardere sunt:
- dioxid de carbon 5000;
- acid cianhidric 0,3;
- acid clorhidric 10;
- amoniac 25;
- dioxid de sulf 10;
- clor 1;
- fosgen 0,5;
- oxizi de azot 10
Pagina 10 din 40
Goluri neprotejate – deschideri in elementele de constructie care nu sunt inchise cu

usi, obloane, trape etc.
Goluri protejate – deschideri in elementele de constructie protejate cu usi antifoc sau
rezistente la foc, obloane sau cortine de siguranta , trape etc.
Grad de protectie (al echipamentelor electrice) – mod prin care se asigura alegerea
unui echipament electric in functie de specificul mediului in care se instaleaza. In functie de
mediul cu atmosfera exploziva modurile de protectie pot fi : capsularea deflagranta „d” –
inchiderea utilajului se face intr-o carcasa capabila sa suporte explozia unui amestec
exploziv care poate patrunde in interior fara ca dispozitivul sa sufere avarii si fara sa
transmita inflamarea din interior catre atmosfera exterioara; capsularea presurizata „p” –
partile periculoase ale echipamentului sunt amplasate in interiorul unei carcase in care
formarea unei atmosfere explozive este impiedicata de prezenta unei atmosfere
protectoare, presurizata; inglobare in nisip „q” – partile periculoase ale echipamentului sunt
inchise intr-o carcasa si inglobate in nisip; imersie in ulei „o” – partile periculoase ale
echipamentului sunt introduse in ulei, astfel incat arcul electric sau scateile electrice nu pot
aprinde atmosfera exploziva existenta deasupra; protectia speciala „s” – realizata prin
pachete cu placi de protectie ; siguranta marita „e” – se iau masuri suplimentare de
siguranta impotriva producerii arcului electric si a incalzirii excesive; siguranta intrinseca „i”
– se adopta masuri speciale de siguranta, astfel incat energia produsa de scanteile
electrice sa nu poata cuprinde amestecul exploziv.
Greu combustibil – proprietate a unor materiale la care arderea, mocnirea sau
carbonizarea au loc numai in caszul existentei unei surse exterioare de foc sau la
temperatura ridicata, incetand dupa indepartarea acesteia. Materialele greu combustibile se
incadreaza in clasele C3 si C4 de combustibilitate.
Grad de rezistenta la foc – capacitate globala a constructiei sau a compartimentului
de incendiu de a raspunde la actiunea unui incendiu standard, indiferent de destinatia sau
functiunea acestuia.
Hota – obiect sau constructie, din metal, din sticla etc. Care se asaza deasupra unei
surse de substante gazoase nocive, inflamabile sau explozive, mai usoare ca aerul, pentru
izolarea cat mai buna a acesteia de restul atmosferei incaperii si pentru colectarea si
evacuarea respectivelor substante nocive intr-un cos sau canal de ventilatie.
Ignifugare – operatie de tratare a unui material combustibil (lemn, textile, materiale
plastice) cu ignifuganti (antipirene) in scopul modificarii capacitatii de aprindere, a arderii
independente si a propagarii flacarii.
Incendiu – proces complex de ardere, cu evolutie necontrolata, datorat prezentei
substantelor combustibile si a surselor de aprindere, a carui aparitie si dezvoltare are efecte
negative prin producerea de pierderi de vieti, pagube materiale, etc. si care impune
interventia organizata pentru stingere.
Incombustibil – material (element) incapabil sa treaca in stare de combustie. Supus
actiunii focului nu se aprinde, nu arde mocnit si nu se carbonizeaza. Clasa materialelor
incombustibile se noteaza cu C0.
Inflamabil – calitate a unui corp solid sau lichid de a produce, la temperaturi relativ
joase, gaze sau vapori care pot forma cu aerul atmosferic un amestec ce se aprinde usor si
ramane in stare de combustie, la contactul cu o flacara.
Pagina 11 din 40
Inflamare generalizata (flash-over) – trecerea brusca la starea de combustie

generalizata pe suprafata materialelor combustibile dintr-un spatiu inchis.
Instalatie de semnalizare a incendiilor – complex de aparate fixe destinate detectarii
incendiilor si producerii alarmei (manual sau automat).
Instalatie automata de semnalizare si/sau stingere a incendiilor – instalatie de
semnalizare si/sau stingere a incendiilor in care detectarea incendiului si emiterea
semnalelor de alarma si /sau stingere a incendiului se realizeaza in mod automat.
Instalatie manuala de semnalizare si/sau stingere a incendiilor – instalatie de
semnalizare a incendiilor in care alarma si/sau stingerea incendiului este initiata de om (de
exemplu prin buton de semnalizare incendiu).
Instructaje – una din formele de instruire a personalului muncitor si a altor categorii
de cetateni in scopul raspandirii, prelucrarii si popularizarii unor reguli si norme, de exemplu
din domeniul prevenirii si stingerii incendiilor.
- instructaj introductiv general – se realizeaza, de regula, cu noii incadrati in munca,
cu cei transferati sau detasati de la alte unitati, precum si cu ucenicii, elevii si studentiii.
Instructajul introductiv general are ca scop initierea participantilor in legatura cu specificul
activitatilor din obiectiv, precum si cu principalele masuri generale de p.s.i. ce trebuie
respectate la locul de munca;
- instructaj la locul de munca – se efectueaza, de regula, la locul de munca unde a
fost repartizat noul incadrat, de catre conducatorul locului de munca, care se va axa in
instruire pe cunoasterea unor notiuni teoretice privind activitatea de p.s.i. si, mai ales, pe
modul cum se aplica in practica aceste masuri;
- instructaj periodic – se efectueaza la intervale de timp, in functie de specificul
procesului tehnologic (de regula, 30 zile), de catre sefii locurilor de munca, avand tematica
stabilita in functie de specificul locului de munca. Se face individual);
- instructajul pe schimburi – se face inaintea inceperii programului de lucru cu
personalul din locurile de munca cu pericol de incendiu si explozie.
Instruire – activitate planificata si desfasurata de organe de conducere si de
specialisti in scopul initierii, aprofundarii sau formarii unor deprinderi in cunoasterea
anumitor reguli si norme, precum si in luarea de masuri. Instruirea personalului muncitor si a
altor cetateni in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor este obligatorie si trebuie sa aiba
un caracter permanent si sustinut, realizandu-se prin instructaje, conferinte, prezentari
demonstrative, filme, diapozitive si alte forme de popularizare.
Incaperi cu aglomerari de persoane – incaperi in care se pot afla simultan cel putin 50
persoane, fiecareia din acestea revenindu-i o arie de pardoseala mai mica de 4 m 2.
Incapere tampon – incapere (sas) de protectie a golurilor din pereti, astfel
conformata, alcatuita si realizata incat sa corespunda prevederilor normativului, potrivit
rolului pe care il are in caz de incendiu.
Invelitoare – izolare hidrofuga a acoperisurilor (teraselor), cu rol de asigurare a
etanseitatii constructiei fata de intemperii.
Legare la pamant – racordare, prin elemente bune conducatoare de electricitate a
carcaselor sau sasiurilor metalice ale echipamentelor, aparatelor, dispozitivelor electrice
sau a unor instalatii, conducte, etc. La o priza de impamantare. Legarea la pamant
constituie un mijloc de protectie a aparatelor si/sau a oamenilor impotriva unor
Pagina 12 din 40
subpratensiuni (supracurenti) de natura electrica, electrostatica, atmosferica etc. Se evita

astfel si descarcarile electrice accidentale ce pot deveni surse de initiere a unor incendii.
Limita de rezistenta la foc - interval de timp dupa care un element de constructie
supus actiunii flacarilor si temperaturilor inalte nu mai satisface unul sau mai multe din
urmatoarele criterii: capacitate portanta, izolare termica, etanseitate.
Limitarea propagarii incendiilor – ansamblul masurilor constructive si de instalatii,
care impiedica pentru durate normate de timp, extinderea incendiului in interiorul
compartimentului de incendiu sau in afara acestuia.
Mansarda – spatiu functionat in volumul constructiei. Se include in numarul de
niveluri supraterane.
Nivel – spatiu construit suprateran sau subteran al constructiilor inchise sau deschise,
delimitat de plansee. Constituie nivel supanta a carei arie este mai mare decat 40% din cea
a incaperii/spatiului in care se afla.
Panouri de invelitoare – elemente autoportante montate pe sarpante ale
constructiilor, cu rol de izolare hidrofuga si dupa caz termica.
Perete antifoc – perete ce indeplineste, in caz de incendiu, functia de
compartimentare, independent de celelalte elemente de constructie si avand o limita de
rezistenta la foc de minimum 3 ore.
Perete cortina – inchidere perimetrala a constructiei, realizata cu structura proprie de
rezistenta (independenta de cea a constructiei de care numai se ancoreaza), sau panouri
de fatada fixate de structura constructiei (fara structura proprie).
Perete rezistent la foc – element de intarziere a propagarii focului, care separa
incaperi din interiorul aceluiasi compartiment de incendiu.
Pericol de incendiu – stare normala de existenta a unui mediu sau de functionare a
unui sistem tehnic care poate permite intrunirea conditiilor necesare initierii arderii
materialelor combustibile din zona.
Dupa caz, pot fi utilizate si combinatii ale celor doua sisteme de inchidere perimetrala
cu perete cortina.
Perete sau planseu rezistent la foc (RF) – element de constructie vertical sau
orizontal, realizat din materiale CO (A1) – cu rezistenta la foc cel putin egala cu nivelul
stabilit in normativ, in functie de rolul de protectie la foc pe care il are.
Perete sau planseu etans la foc (EF) – element de constructie vertical sau orizontal
alcatuit din materiale CO (CA1) care asigura etanseitatea stabilita prin normativ.
Pereti portanti – elemente de constructie verticale portante ale constructiei,
caracterizate prin clasa de combustibilitate si rezistenta la foc, pentru stabilirea gradului de
rezistenta la foc al cladirii sau compartimentului de incendiu.
Pereti neportanti (autoportanti) – idem pereti portanti, dar fara indeplinirea unui rol
structural.
Performanta la foc- comportarea unui material, produs sau ansamblu supus unui
incendiu, in raport cu utilizarea lui.
Planseu – element de constructie orizontal sau inclinat care delimiteaza niveluri ale
constructiei, luat in calcul pentru determinarea gradului de rezistenta la foc.
Planseele partiale (supante), care ocupa mai mult de 40% din aria incaperii in care
sunt dispuse, se iau in calcul la determinarea gradului de rezistenta la foc.
Pagina 13 din 40
Potential caloric- vezi sarcina termica.

Platforma- element de constructie orizontal cu goluri neprotejate in procent de
minimum 30% din arie, (inclusiv tip „gratar”), fara loc permanent de activitate si destinat
vizitarii periodice (maxim 8 ori pe schimb).
Platformele nu se iau in calcul la determinarea gradului de rezistenta la foc si a
numarului de niveluri.
Priza de aer - deschidere catre exterior prin care se realizeaza patrunderea aerului
proaspat in zona deservita, aceasta poate fi permanent deschisa sau se poate realiza prin
actionarea unui dispozitiv special.
Receptia instalatiei - actiunea de verificare prin care se certifica executarea si
functionalitatea sistemului si a componentelor acestuia in conformitate cu acest raport
tehnic si cu specificatiile proiectului.
Risc de incendiu – probabilitatea izbucnirii incendiilor in spatii, incaperi, constructii
sau compartimente de incendiu ori instalatii; in cele cu functiuni civile (publice) se exprima
prin „riscuri de incendiu”, iar in cele destinate activitatilor de productie si/sau de depozitare
se exprima prin „categorii de pericol de incendiu”.
Rezistenta la foc (RF) – aptitudinea unor parti sau elemente de constructie de a-si
pastra intr-un timp determinat, capacitatea portanta, izolarea termica si etanseitatea,
stabilite prin incercari standardizate.
Sala aglomerata – (categorie distincta a incaperilor cu aglomerari de persoane) –
incapere sau grup de incaperi care comunica direct intre ele prin goluri (protejate sau
neprotejate), in care suprafata ce-i revine unei persoane este mai mica de 4m 2 si in care se
pot intruni simultan cel putin 150 de persoane (sali de spectacole, sali de intruniri, incaperi
pentru expozitii, muzee, cluburi, cinematografe, comert, cazinouri, discoteci, etc.). Cand
sunt situate la parter, se considera sali aglomerate cele cu mai mult de 200 persoane.
Sarcina termica – suma energiilor calorice degajate prin combustia completa a tuturor
materialelor din spatiul considerat.
Sas- incapere de dimensiuni mici in interiorul unei hale sau al unei instalatii, care
separa sectoarele cu regim climatic sau tehnologic diferit si prin intermediul careia se poate
face alternativ legatura cu oricare dintre acestea sau cu exteriorul. Cand indeplineste rolul
de protectie a golurilor impotriva propagarii incendiilor sasul se amenajeaza potrivit
cerintelor constructive si functionale necesare incaperilor tampon.
Sarpanta – ansamblul structural al acoperisului unei constructii, pe care se dispune
suportul materialelor din spatiul considerat.
Scara de evacuare – circulatie verticala corespunzator dispusa, conformata,
dimensionata si protejata pentru a asigura conditii de evacuare a utilizatorilor in caz de
incendiu.
Scara cu trepte balansate – scara la care forma in plan a unor trepte este diferita de
celelalte, pe inaltimea uneia sau mai multor rampe, ori a intregii scari.
Scenarii de siguranta la foc – combinatii de valori si relatii intre conditiile si
performanetele la foc asigurate, in scopul realizarii sigurantei utilizatorilor.
Scena amenajata – spatiu de joc aferent salii, cu aria minima de 150 m 2 (inclusiv
buzunarele si depozitele acesteia), prevazut cu turn de scena cu sau fara trepte in
pardoseala si echipata cu dispozitive de manevrare a decorurilor.
Pagina 14 din 40
Sistem de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti – sistem constituit din dispozitive

de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti si ecrane verticale coborate sub acoperis sau
tavan in scopul limitarii propagarii incendiilor in constructiile inchise cu arii libere mari (fara
pereti interiori despartitori).
Stabilitate la foc – proprietate a unui element de constructie de a pastra forma limita
admisa sub actiunea focului (element de definire a capacitatii portante, in cazul determinarii
limitei de rezistenta la foc).
Stabilitate termica – capacitatea unui elementate conducator sau a unui aparat de a
suporta efectul termic al curentului electric in regim permanent sau de scurtcircuit, fara a
depasi temperatura admisa, corespunzatoare regimului respectiv.
Supanta – planseu intermediar plin, deschis pe una sau mai multe laturi fata de
incaperea in care este dispus. Se ia in considerare conform prevederilor normativului.
Sursa electrica de baza – sursa ce asigura alimentarea cu energie electrica a
receptoarelor consumatorului, in regim normal de functionare.
Sursa electrica de rezerva – sursa ce asigura alimentarea cu energie electrica a
receptoarelor consumatorului in cazul indisponibilitatii sursei de baza.
Sursa electrica de interventie – sursa de rezerva independenta (grup electrogen,
baterie de acumulatoare) care, la indisponibilitatea sursei de baza sau a celei de rezerva
asigura alimentarea cu energie electrica a unui grup restrans de receptoare, in scopul
evitarii unor fenomene periculoase la consumator.
Tambur deschis antifoc – sistem de protectie a golurilor tehnologice si functionale din
peretii de compartimentare antifoc. Se preve in cazuri exceptionale, bine justificate tehnic si
economic cand, datorita necesitatilor tehnologice sau functionale, protectia golurilor din
peretii antifoc nu se poate face usi, obloane, cortine antifoc sau incaperi tampon. Tamburii
deschisi antifoc trebuie sa aiba latimea egala cu cea a golului protejat si lungimea totala de
minimum 4 m. Peretii si planseele tamburului deschis antifoc trebuie sa fie realizate din
materiale incombustibile, fara goluri si cu limita de rezistenta la foc de minimum 1 ora. In
tamburii deschisi trebuie sa se prevada sprinklere sau drencere cu actionare automata in
caz de incendiu, amplasate cate unul la fiecare metru patrat pe suprafata orizontala a
tamburului.
Tiraj – circulatie a aerului si a gazelor de ardere, intr-o instalatie de incalzire cu focar,
supuse unei diferente de presiune intre doua sectiuni ale instalatiei. Pe timpul incendiilor se
formeaza un puternic tiraj natural ca urmare a depresiunii provocata de diferenta de
greutate dintre coloane de gaze de ardere calde si coloana identica de aer rece din exterior
sau din zona invecinata celei de ardere.
Trapa pentru evacuarea fumului si a gazelor fierbinti- dispozitiv pentru evacuarea
fumului si a gazelor fierbinti rezultate in urma unui incendiu. Dispozitivul poate fi declansat
automat sau manual. Se poate monta pe terase (orizontal), pe luminatoare (inclinat) sau pe
tamplarie metalica ( vertical). Declansarea automata se realizeaza la temperatura fuzibilului
(720 C sau 930 C). Dotarea cu astfel de dispozitive se face conform Normelor tehnice de
proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului P. 118 – 99.
Tubulatura de evacuare a fumului si gazelor fierbinti - produse folosite pentru
dirijarea gazelor catre si de la gura de ventilare pentru evacuarea fumului si gazelor fierbinti.
Pagina 15 din 40
Usi de evacuare – elemente mobile de inchidere a golurilor de circulatie si evacuare

din peretii care delimiteaza diferite spatii construite.
Usi, cortine si obloane rezistente la foc – elemente mobile de protectie a golurilor de
circulatie functionala din pereti cu rol de limitare a propagarii incendiilor, alcatuite si echipate
conform normativului.
Utilizatori – persoane, animale sau obiecte care folosesc sau exploateaza
constructia.
Ventilare- actiune de improspatare a aerului viciat dintr-un spatiu inchis prin inlocuirea
lui.
-ventilarea de avarie – ventilarea folosita in incaperile in care este posibila
degajarea brusca a unui volum de substante toxice sau inflamabile, pe care
instalatiile de ventilare dimensionate in regim normal nu-l pot evacua in perioada de
timp necesara pentru restabilirea conditiilor normale de lucru.
- ventilarea mecanica – evacuarea sau introducerea fortata a aerului cu
ajutorul ventilatoarelor (exhaustoarelor).
- ventilarea normala – schimbul de aer realizat datorita diferentei dintre
greutatea specifica, in functie de temperatura si presiunea dintre interior si exterior.
Volet – dispozitiv de inchidere (obturare) rezistent la foc, montat pe tubulaturi (ghene)
de evacuare a fumului, normal inchis sau deschis in pozitie de asteptare si prevazut cu
actionare automata si manuala in caz de incendiu.
Vopsea termospumanta – suspensie apoasa sau in solventi organici (hidrocarburi,
acetona et.) de pigmenti (TiO2), substante peliculogene, lianti, substante carbonizate
(polihidroxialcooli), agenti de spumare ( pirofosfat de melamina, diciandiamida) si alti
ingredienti; atunci cand este aplicata pe materiale combustibile asigura protectia acestora
prin generarea , la temperaturi ridicate, a unui strat carbonos termoizolant.
4. Documente de referinta
1. Legea nr. 307/2006 – Legea apararii impotriva incendiilor

2. OMAI 163 / 2007 – Norme generale aparare impotriva incendiilor
3. ORDIN Nr. 166 / 2010 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind apararea impotriva
incendiilor la constructii si instalatiile aferente
Pagina 16 din 40
4. Legea nr. 10/1995- Legea calitatii in constructii

5. Normativ P 118 / 1999 - Normativ de securitate la foc a constructiilor
6. NP 127-2009 -Normativul de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme
7. Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de ventilare si
climatizare",indicativ I5 –2010
8. SR EN 12101 – Sisteme pentru controlul fumului si gazelor fierbinti ; Normativul european
cuprinde 10 parti:
Partea 1: Specificatie pentru bariere de fum – Cerinte si metode de incercare
Partea 2: Specificatie pentru ventilatoare de evacuare naturala a fumului si gazelor fierbinti
Partea 3: Specificatie pentru ventilatoare de evacuare mecanica fortata a fumului si gazelor
fierbinti
Partea 4: Sisteme de ventilatie naturala de evacuare a fumului si gazelor fierbinti – Metode
de instalare si incercare
Partea 5: Proiectare si calcul pentru sisteme de ventilatie de evacuare a fumului si gazelor
fierbinti (publicata ca CR 12101-5)
Partea 6: Specificatii pentru sisteme de control a fumului cu presiune diferentiala - Kituri
Partea 7: Specificatii pentru conducte de fum
Partea 8: Specificatii pentru trape de fum
Partea 9: Specificatii pentru panouri de control si panouri de urgenta de control
Partea 10: Specificatii pentru sisteme de alimentare ,
9. Regulamentul european 305 / 2011 ,care abroga Directiva 89/106 , ce reglementeaza
introducerea pe piata a echipamentelor fixe de lupta contra incendiilor conform HG 1236 /
2012 ( pentru aplicarea regulamentului 305 )
10. OMIRA nr. 210/2007 ; pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea si
controlul riscurilor de incendiu .
11. OMDLPL nr. 1583/2008 privind aplicarea standardelor referitoare la sisteme de control si
evacuare a fumului si gazelor fierbinti din constructii si de limitare a propagarii fumului in
caz de incendiu
12. OMAI nr. 3/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind
securitatea la incendiu si protectia civila
13. OMAI 112 / 2014 pentru modificarea şi completarea Metodologiei de autorizare a
persoanelor care efectuează lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor, aprobată prin
Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 87/2010
14. OMAI 87/2010 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a persoanelor care efectueaza
lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor
15. Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei şi al ministrului administraţiei şi internelor

nr. 1078/326/2009 pentru aprobarea Reglementării tehnice "Normativ de securitate la
incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme", indicativ NP 127:2009.
16. Specificaţii tehnice ale echipamentelor utilizate
5.Procedura pentru montaj instalarea , verificarea si intretinerea instalatiilor speciale de

evacuare a fumului si gazelor fierbinti
Lucrările de instalare şi întreţinere a sistemelor şi instalaţiilor de ventilare pentru evacuarea

fumului şi gazelor fierbinţi sunt efectuate numai de către personal care deţine certificat de
Pagina 17 din 40
competenţă profesională în acest sens, respectiv pentru ocupaţia Operator în verificarea,

întreţinerea şi repararea instalaţiilor speciale de prevenire şi stingere a incendiilor, Cod COR
742104.
La nivelul societăţii există personal care deţine certificate de competenţă profesională, astfel
încât cumulat, acoperă, la nivelul suplimentului descriptiv, toate unităţile de competenţă specifice.
La efectuarea lucrărilor de instalare şi întreţinere a sistemelor şi instalaţiilor de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi se vor respecta prevederile legislaţiei, normativelor,
reglementărilor tehnice şi standardelor în vigoare precum şi specificaţiile tehnice ale echipamentelor
utilizate.
5.1 Documente
Inainte de incepera lucrarilor , responsabilul cu executia va prelua toata documentatia
disponibila de la client . Aceasta trebuie sa contina :
-caietul de sarcini
-memoriu tehnic
-planuri PTh si DDE
-fise tehnice
-ordinul de incepere a lucrarilor
-orice alt document care poate fi relevant pentru desfasurarea lucrarilor.
Aceste documente vor fi verificate impreuna cu proiectantul si dirigintele de santier pentru a
se asigura ca sunt versiunea corecta .
5.2 Receptia si depozitarea materialelor

Receptionarea materialelor / echipamentelor se va face in baza listelor de cantitati si a
specificatiilor tehnice aprobate. Responsabilul cu executia va completa in registrul de evidenta
materialele si echipamentele primite .
Pastrarea materialelor se face in depozitele de materiale ale santierului, cu respectarea
prescriptiilor in vigoare privind normele de prevenire a incendiilor si normele specifice de tehnica
securitatii muncii.
Materialele de instalatii asupra carora conditiile atmosferice nu au influenta nefavorabila se
vor depozita in aer liber, in stive sau rastele pe platforme betonate sau balastate special amenajate
in acest scop.
Materialele care pot fi deteriorate de agentii climatici se vor depozita sub soproane si vor fi
acoperite cu prelate sau cu foi de polietilena.
Materialele care se deterioreaza la umiditate sau radiatie solara ( aparate de masura si
control, aparate cu motoare electrice) se vor pastra in magazii inchise.
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica a securitatii muncii
si in asa fel incat sa nu se deterioreze.
5.3 Frontul de lucru

Frontul de lucru se va prelua pe baza de proces verbal de catre seful de santier.
Documentul va stabili :
Pagina 18 din 40
- zona care este pregatita pentru a fi preluata prin definirea axelor intre care se situeaza si cota de
nivel
- data de la care va fi disponibil frontul de lucru .
In urma preluarii frontului de lucru se va verifica impreuna cu planurile daca exista posibile
obstructionari ale zonelor unde se vor monta echipamentele instalatiei . Daca se identifica
obstructionari atunci se va stabili o solutie impreuna cu proiectantul ,dirigintele de santier si clientul.
5.4 Montaj
5.4.1 Trasarea
Trasarea locurilor de montaj pentru tubulatura si echipamente se va executa conform
planurilor . Identificarea pozitiilor se va face prin referinta la axele din planuri si la repere fizice
(pereti , stalpi , goluri de trecere etc ) . Marcarea pozitiilor se va face folosind firul de trasare .
Toate operatiunile de trasare / montaj si verificare vor fi efectuate de catre personal calificat .
Nivelul de pregatire va fi urmarit mereu si se va avea in vedere mentinerea unui nivel ridicat al
cunostiintelor .
Lucrarile se vor desfasura in conditii de santier , astfel incat vor trebui luate masuri pentru
asigurarea securitatii muncii conform normelor legale.
5.4.2 Tubulatura
Tubulatura pentru evacuarea fumului si gazelor fierbinti va fi de tip rectangular si se va
realiza din tabla de otel zincata .Raporturilor laturilor nu va depasi 2:1 . Tubulatura pentru
presurizare poat fi si de tip circular .
La imbinarea tronsoanelor se va adauga silicon sau mastic pentru etanseizare .
Tubulatura rectangulara montata pe tavan
Izolarea tubulaturii
5.4.3 Ventilatoare
Activitatea de montaj poate fi desfasurata doar de
personal specializat conform Instructiunilor de montaj si
utilizare si regulilor si normelor in vigoare.
Pagina 19 din 40
Urmatoarele elemente trebuie avute in vedere si respectate:

- Accesoriile necesare instalarii trebuie puse la dispozitie la locul de montaj.
- Se vor utiliza doar accesorii potrivite si adecvate.
- Locul de instalare trebuie sa fie usor accesibil pentru intretinere sau curatire.
- Echipamentul trebuie montat cu mijloace de fixare adecvata si doar in punctele de
fixare.
- Nu se tensioneaza echipamentul la montaj.
- Nu trebuie facute gauri sau infiletate suruburi in carcasa.
Ventilatoarele de presurizare unde se realizeaza si controlul presiunii pot fi tip EC sau

prevazute cu convertizor de frecventa si prevazute cu traductori de presiune diferentiala si
tablou de automatizare (inclusive controller). Ventilatoarele de presurizare mari vor fi prevazute
doar cu convertizor de frecventa cu filtre EMC, traductori de presiune diferentiala si tablou de
automatizare (inclusive controller).
Toate ventilatoarele ce deservesc sistemul de securitate la incendiu vor fi operate in caz de
incendiu in urma unui semnal dat de centrala de semnalizare incendiu.
Componenta
1. carcasa
2. rotor cu palete
3. motor electric
Alimentarea electrica se va executa de catre personal calificat in baza unui proiect aprobat .
Caldura degajata prin radiatie si convectie de suprafetele ventilatorului si conexiunile
ventilatorului la ambele fete (aspiratie, refulare) poate afecta piesele in miscare si instalatia electrica
daca acestea se supraincalzesc.
Daca nu sunt special proiectate pentru a functiona la temperaturi inalte partile in miscare
(lagare, curele, motoare, articulatii mecanice) cat si sursa de alimentare electrica pot ceda daca sunt
expuse la temperaturi ce depasesc 60°C.
In mod de evacuare fum, suprafetele ventilatoarelor si conexiunile acestora ating temperaturi
apropiate gazelor pe care le transporta. Pentru partile izolate temperatura la suprafata materialului
izolator este tot timpul cu mult mai mica decat temperatura gazelor. Reducerea de temperatura
depinde de tipul izolatiei. Deci, indiferent de temperatura gazelor, emisia de caldura a ventilatoarelor
neizolate si conexiunile lor este totdeauna mai mare decat daca ar exista izolatie continua. Acest
lucru trebuie luat in considerare cand se monteaza conexiuni flexibile pe aspiratie si refulare intre
tubulatura si clapete de control al fumului.
Pentru ventilatoarele de evacuare a fumului montate afara, nu trebuie luate masuri speciale
privind izolarea lor. Deschiderile de evacuare a ventilatoarelor de evacuare fum sau a gurilor de
Pagina 20 din 40
ventilare se recomanda sa fie dispuse astfel incat sa se impiedice acumularea de zapada care sa le
obtureze.
Deschiderile pentru evacuare aferente ventilatoarelor sau tubulaturilor se recomanda sa nu
fie orientate catre pereti sau ferestre.
Partile combustibile ale structurii acoperisului se recomanda sa fie protejate impotriva
deschiderilor de evacuare si de asemenea impotriva tubulaturilor care contin gaze de ardere.
Se recomanda ca spatiile in care se monteaza ventilatoarele sa fie ventilate astfel incat sa nu
fie depasita temperatura de 60°C sau temperatura maxima permisa de echipament si de instalatia
electrica.
In general, volumul de aer necesar ventilarii spatiilor in care se monteaza ventilatoarele (sau
componente in miscare sensibile la temperaturi mari) variaza functie de caldura degajata. Valorile
de determinare in relatie cu camerele pot fi depasite daca partile sistemului in pericol sunt bine
ventilate.
5.4.4 Voleti , clapete antifoc

Clapetele anti-foc vor fi realizate dintr-un tunel din material refractar si dintr-o lamela
mobila, rezistenta la foc 2 ore. Ele se interpun pe canalele de ventilatie, in dreptul peretilor sau
in dreptul ghenelor.
Sistemul de declansare se va face prin fuzibile la 70ºC , respectiv cu servomotor
prevazut cu arc de revenire si actionat electric (24V sau 230V)cu dispozitiv accesibil la
exteriorul clapetei anti-foc. El va fi echipat cu contacte de semnalizare (inceput si sfarsit de
cursa) care permit reperarea pozitiei clapetei.
Rearmarea manuala a clapetelor anti-foc va fi accesibila prin prevederea de trape de
mentenanta avand dimensiuni corespunzatoare astfel incat o singura persoana sa poata
accesa mecanismul de rearmare.
Greutatea clapetelor antifoc nu va fi suportata de tronsoanele de tubulatura adiacente.
Voletii de desfumare vor satisface conditii tehnice similare clapetelor antifoc. Actionarea
lor va fi prin servomotoare alimentate la 24 V sau 230V .
Ele trebuie sa satisfaca urmatoarele doua tipuri de incercari :
• incercarea la rezistenta la foc a dispozitivului obturator
• incercarea mecanismului de comanda.
Tensiunea de alimentare la fiecare actuator trebuie sa fie coordonata cu specificatiile
tehnice din proiectul de curenti slabi inainte de achizitia echipamentului.
Clapetele rezistente la foc vor fi instalate la fiecare penetrare intre zonele de foc, avand
rezistenta la foc in functie de cea a elementului structural unde este instalat. Aceste clapete
sunt deschise in timpul functionarii normale, si inchise in timpul incendiului ( "normal inchis" la
intreruperea alimentarii cu energie electrica)
Voletii aferenti sistemelor de evacuare CO / fum vor fi inchisi in timpul functionarii
normale. Voletii vor fi actionati de catre Centrala de detectie CO sau de Centrala de detectie
incendiu. Servomotorul acestor voleti nu are sistem de rearmare cu arc de revenire – acesta
trebuind sa primeasca semnal atat de deschidere cat si de inchidere.
Voletii de presurizare / desfumare vor avea rezistenta la foc tinand cont de locul unde
sunt amplasati ( de rezistenta peretelui in care sunt montati ). Acestia vor fi echipati cu actuator
alimentat 24V si vor fi actionat de catre sistemul de detectie incendiu. Aceste echipamente
sunt inchise in timpul functionarii normale si vor fi deschisi numai in cazul unui incendiu cu
ajutorul unei bobine electromagnetice cu
emisie. Deschiderea voletilor se va face
doar la etajul incendiat.
Volet
Componenta :
1. Flansa de conectare
2. Finisaj
Pagina 21 din 40
3. Carcasa din material refractar

4. Lamela volet
5. Mecanism volet
6. Garnitura etansare la fum rece
7. Garnitura intumiscenta
8. Mecanism de transmisie cu blocaj
9. Eticheta identificare produs
Clapeta rezistenta la foc

Componenta :
1. Flansa
2. Carcasa
3. Lamela
4. Mecanism de functionare
5. Garnitura etansare la fum rece
6. Opritor lamela
7. Garnitura intumiscenta
8. Mecanism de transmisie cu blocaj
9. Mecanism fuzibil termo-electric
72ºC
10. Eticheta identificare produs
Alimentarea electrica se va executa de catre personala calificat in baza unui proiect aprobat .
5.4.5 Trape de fum si ferestre pentru

desfumare
Solutia structurala asigura montarea de
trape de fum in seturi care includ componente
separate (Baze din otel, domuri, elemente de
Pagina 22 din 40
control, profile de aluminiu, rame, accesorii de deschidere si dispozitive de actionare) si elemente de

asamblare, cum ar bolturi, suruburi, nituri, adica un set de elemente care permit asamblarea
sistemului si atasarea acestuia pe acoperis.
1- Vitraj (PMMA or PC)

2- Rama cu balama (Al)
3- Rama de compensare (PVC)
4- Baza (otel)
5- dispozitiv de actionare
Trapele de fum sunt echipate cu actionari pneumatice sau electrice.

Actionarea pneumatica este prezentata in figura de mai jos. Principiul de functionare a
actionarii pneumatice se bazeaza pe utilizarea energiei cinetice a dioxidului de carbon comprimat
(CO2).
Principiul actionarii electrice depinde de transformarea energiei electrice in energie

mecanica. Actionarile electrice sunt echipate cu motoare cu tensiunea de lucru de 24V
Un motor electric sau o actionare pneumatica se monteaza pe un cadru din profile de otel de
diferite sectiuni, fixate unele de altele cu surburi .
Sistemul de control electric consta din urmatoarele elemente de baza: un motor electric 24V
(6), un panou de control (2), butoane de alarma (1)si senzori de fum (4).
Pentru a asigura functia suplimentara de ventilatie, sistemul poate imbunatatit prin
instalarea de butoane de actionare a functiei de ventilatie (7), precum si a unui senzor de
ploaie/vant (8). Exista o optiune de a conecta sistemul de control electric al trapei de fum la sistemul
central de avertizare in caz de incendiu al cladirii (3).
Se vor utiliza cabluri speciale protejate impotriva incendiilor (5) la cablarea sistemului de
control electric al trapei de fum. Sistemul este activat in caz de incendiu:
- automat, dupa primirea unui semnal de “Alarma” de la sistemul central de avertizare in caz
de incendiu al cladirii sau dupa activarea senzorilor de fum,
- manual (apasand butonul de alarma)
Pagina 23 din 40
Un sistem de control pneumatic al trapei de fum consta dintr-un dispozitiv pneumatic de

actionare (6), o cutie de alarma (2), un buton (1), un declansator termic, dotat cu cartus de CO2 si
fuzibil de temperatura ( 5).
Exista posibilitatea de a conecta sistemul de control pneumatic al trapei de fum la sistemul
central de avertizare in caz de incendiu al cladirii (3). Pentru asamblarea sistemului de control
pneumatic, se vor utiliza tevi din cupru ( 4) cu diametrul de 6 si 8 mm. Pentru a asigura functii
suplimentare de ventilatie, sistemul poate fi extins prin adaugarea de motoare electrice ( 11) 230V~,
a unui panou de control al ventilatiei (8), de butoane de actionare a functiei de ventilatie ( 7) si de
senzori de ploaie/vant ( 10).
Sistemul este activat la izbucnirea incendiului:
- automat, dupa primirea unui semnal de “Alarma” de la sistemul central de avertizare in caz
de incendiu al cladirii ,
- manual (apasand butonul de pornire in caz de urgenta).
Pagina 24 din 40
Inainte de inceperea instalarii, se vor verifica dimensiunile structurilor portante pregatite

pentru trapele de fum.
Instalarea va urma intocmai instructiunile din Manualul de Instructiuni de Instalare si se va
efectua numai de catre echipe specializate de lucru, instruite la sediul Producatorului.
Ordinea instalarii unui luminator (trapa de fum):
1. asamblarea, instalarea si fixarea suportului,
2. instalarea grilajelor de siguranta (daca este necesar),
3. atasarea barierei de vapori,
4. izolarea termica a bazelor,
5. asezarea hidroizolatiei pe baza luminatorului (trapei de fum),
6. instalarea elementelor cadrului,
7. instalarea si reglarea motoarelor de actionare,
8. instalarea cupoletelor,
Alimentarea electrica se va executa de catre personal calificat in baza unui proiect aprobat .
5.4.6 Grile si valve

Grilele rectangulare de ventilatie rezistente la foc pot fi aplicate in compartimentarile la foc
din interiorul cladirilor. Grila este alcatuita din lamele care expandeaza la o anumita temepratura ,
acoperind astfel golurile
Valva de evacuare , cu fuzibil la 72ºC si rezistenta la foc 2 ore :
5.4.7 Alimentarea cu energie electrica
Pagina 25 din 40
Alimentarea cu energie electrica a utilajelor si echipamentelor de actionare a dispozitivelor

de evacuare a fumului ori a instalatiilor de ventilare utilizate pentru evacuarea fumului se asigura
dupa caz in functie de categoria de importanta a cladirii, destinatie si de conditiile specifice de
siguranta la foc, conform normativului I7 si reglementarilor specifice:
a) pe o singura cale de alimentare, racordata la un post de transformare al sistemului
energetic national, dintr-o centrala electrica, reteaua de joasa tensiune a furnizorului prin firida de
bransament sau tabloul general de distributie al cladirii (daca acesta este amplasat astfel incat
functionarea iui nu este periclitata in caz de incendiu in cladirea respectiva);
b) pe doua cai de alimentare. in situatiile in care se prevad dispozitive de siguranta la foc cu
dubla alimentare, sursa de alimentare de baza va fi asigurata conform pct.a), iar sursa de
alimentare de rezerva poate fi o alta sursa de energie electrica independenta fata de prima (baterie
cu acumulatori etc).
Caile de alimentare ale tabloului instalatiei de evacuare a fumului, respectiv de ventilare

pentru evacuarea fumului se amplaseaza pe trasee ferite de pericol de incendiu, conform
normativului I 7.
In cazul in care se prevad doua cai de alimentare, acestea se dispun pe trasee separate sau
se protejeaza impotriva focului prin amenajari constructive de separare, astfel incat avarierea unei
cai sa nu poata provoca intreruperea in alimentarea cu energie electrica a celeilalte cai.
Coloanele tabloului de distributie a sistemului de evacuare mecanica a fumului se leaga
inaintea intreruptorului general sau a sigurantelor generale ale tabloului din care se alimenteaza.
5.5 Punerea in functiune

5.5.1 Punerea in functiune
Punerea in functiune, receptia si darea in exploatare a instalatiilor de evacuare fum si gaze
fierbinti, constituie ansamblul de activitati prin care instalatiile realizate se dau in folosinta
beneficiarului.
Punerea in functiune a unei instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti este un ansamblu de
operatii tehnice care are drept scop verificarea si realizarea corespondentei dintre instalatia realizata
si proiect, in ceeace priveste functiunile si performantele acesteia.
Punerea in functiune se realizeaza prin parcurgerea urmatoarelor etape:

a) Operatii de pregatire
b) Controlul instalatiei
c) Pornirea instalatiei
d) Reglarea instalatiei
e) Probe
a) Operatii de pregatire
In vederea punerii in functiune a instalatiei de evacuare fum si gaze fierbinti se vor efectua
urmatoarele operatii de pregatire:
1. luarea la cunostinta a proiectului si insusirea lui de catre personalul de punere in functiune,
2. inspectarea instalatiei realizate si constatarea accesibilitatii punctelor de masura
3. stabilirea programului operatiilor de punere in functiune a instalatiei,
4. pregatirea aparatelor de masura si control necesare operatiilor de verificare a instalatiei,
Pagina 26 din 40
5. pregatirea fiselor de constatare pentru evidenta datelor culese in cadrul operatiilor de verificare.
b) Controlul instalatiei
Se vor efectua urmatoarele categorii de operatii de control
1. controlul de buna executie a instalatiei,
2. verificari ale elementelor componente a instalatiei.
Controlul de buna executie cuprinde:
1. verificarea corespondentei cu proiectul
- alcatuirea instalatiei, constatandu-se echiparea si pozitia elementelor in cadrul
instalatiei,
- geometria instalatiei, constatandu-se dimensiunile conductelor de introducere si
extrgere, ale gurilor de aer
- caracteristicile functionale ale echipamentului ( presiuni, viteze ale aerului, debite)
- izolarea conductelor si aparatelor,
- protectia anticorosiva a elementelor instalatiei,
- existenta racordurilor la utilitati (energie electrica, )
- existenta elementelor de automatizare prevazute prin proiect.
2. verificarea calitatii executiei,

- rezistenta mecanica si stabilitate,
- securitate la incendiu,
- igiena, sanatate si mediu,
- siguranta in exploatare,
- protectie impotriva zgomotului,
- economie de energie si izolare termica.
3. verificarea conformitatii cu reglementarile tehnice,

Pentru verificarea conformitatii cu reglementarile tehnice se vor utiliza actele normative
specifice in vigoare referitoare la proiectarea, executarea si exploatarea evacuare fum si gaze
fierbinti
4. verificarea conformitatii cu normele de protectie a muncii si de securitate la incendiu,

- Legea securitatii si sanatatii In munca nr.319/2006;
- Hotararea Guvernului nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii In munca nr. 319/2006, cu
modificarile si completarile ulterioare;
- Normele generale de protectie a muncii aprobate cu Ordin comun al ministrului
muncii si solidaritatii sociale si al ministrului sanatatii si familiei nr.508/933 din 2002.
- Norme generale de aparare impotriva incendiilor aprobate prin Ordin MAI nr.
163/2007,
- Regulamentul privind clasificarea si incadrarea produselor pentru constructii pe baza
performantelor de comportare la foc aprobat prin Ordinul MTCT-MAI
nr.1822/394/2004, cu modificarile si completarile ulterioare,
- Dispozitii generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de incarcari
electrostatice
5. controlul existentei tuturor documentelor necesare functionarii.
Pagina 27 din 40
Verificarea elementelor componente ale instalatiilor de evacuare fum si gaze fierbinti

urmareste sa evidentieze daca acestea au fost corect montate si daca sunt eficace.
Se fac verificari la :
1. ventilatoare, motore de introducere / evacuare
2. conducte de aer,
3. instalatia de automatizare.
4. alte elemente componente ale instalatiei de ventilare si climatizare ,dupa caz.
Procedurile privind controlul calitatii executiei lucrarilor, pe tipuri de elemente, sunt date in
actele normative specifice referitoare la verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente
constructiilor.
Controlul ventilatoarelor
La ventilatoare se verifica:
1. placa de identificare in care sunt inscrise caracteristicile functionale ale aparatului
(debit, presiune, turatie),
2. fixarea pe postament si sistemul de amortizare a vibratiilor,
3. orizontalitatea sau dupa caz, verticalitatea arborilor motorului si ventilatorului
4. echilibrarea statica a rotorului,
5. modul de rotire al rotorului (fara frecari, jocuri, zgomote sau trepidatii anormale),
6. sensul corect de rotatie al rotorului,
7. gradul de incalzire al lagarelor si rulmentilor dupa o functionare normala a instalatiei,
8. numarul curelelor trapezoidale de transmisie si intinderea corecta a acestora,
9. turatia ventilatorului si a motorului conform placii de identificare,
10. starea accesoriilor ventilatorului: elemente de reglare a debitului, racorduri elastice pe aspiratie
si refulare, dispozitivul de protectie al curelelor de actionare etc.
11. calitatea racordurilor electrice ale motorului de antrenare,
12. intensitatea curentului electric absorbit si a tensiunii motorului de antrenare al ventilatorului.
Controlul gurilor de aer

La gurile de aer se verifica:
1. corespondenta cu proiectul privind tipul gurii si pozitia in instalatie si in incaperea ventilata,
2. dimensiunile gurii,
3. lipsa unor obstacole de perturbare a curgerii in conducta si in incapere.
Controlul tubulaturilor de transport aer / fum si gaze fierbinti

La tubulatura de transport se verifica
1. integralitatea retelei de conducte,
2. etanseitatea imbinarilor intre tronsoane,
3. suporturile, elementele de sustinere si protectie impotriva transmiterii vibratiilor
4. calitatea izolatiei termice si a protectiilor anticorosive
5. existenta capacelor de vizitare si curatire, precum si etanseitatea acestora si usurinta de montare
demontare,
6. inexistenta punctelor critice care cauzeaza pierderi de sarcina suplimentare
Controlul instalatiei de automatizare

La instalatiile de automatizare se verifica
1. corectitudinea conexiunilor electrice,
Pagina 28 din 40
2. corectitudinea pozitionarii elementelor traductoare si de executie, functionalitatea

acestora,
3. tablourile electrice, pentru a se constata:
- accesibilitatea la camera tabloului de comanda a instalatiei
- conditiile de amplasare si accesibitatea,
- dispunerea elementelor componente,
- existenta sistemelor de protectie si a legarii la pamant,
- tipurile de cabluri,
- marcajul si etanseitatea circuitelor,
- ventilarea pentru racirea tabloului.
4. interfata cu alte sisteme - gestiunea tehnica a cladirii, securitatea la incendiu etc
c) Pornirea instalatiei
Inaintea de pornirea instalatiei se iau urmatoarele masuri:
1. protejarea sau indepartarea din calea aerului a elementelor de automatizare susceptibile a se
defecta prin murdarire cu praf,
2. demontarea elementelor filtrante - daca este cazul
Pornirea instalatiei se face in trei etape:

1. prima pornire
2. pornirea in sarcina normala
3. functionarea de proba
Prima pornire a ventilatorului se face la sarcina redusa, prin inchiderea partiala a

dispozitivului de reglare sau prin functionarea la turatie redusa a motorului ventilatorului (Ia
ventilatoarele cu turatie variabila). Se verifica:
1. daca rotorul se invarte in sensul normal,
2. nivelul vibratiilor si zgomotelor,
3. incalzirea motorului, lagarelor, palierelor,
Pornirea in sarcina normala se face dupa efectuarea observatiilor la pornirea in sarcina

redusa si remedierea eventualelor deficiente.
In timpul pornirii in sarcina normala se fac aceleasi verificari ca la pornirea in sarcina redusa,
precum si verificari asupra intregii instalatii observandu-se in special etanseitatea
acesteia.Functionarea la pornirea in sarcina normala dureaza atat timp cat este necesar ca intreaga
instalatie sa fie examinata.
Functionarea de proba se face cu toate elementele instalatiei asamblate. In timpul
functionarii de proba se reiau verificarile facute la pornirea instalatiei, o atentie deosebita dandu-se
functionarii ventilatorului. Functionarea de proba dureaza minimum 8 ore. Dupa functionarea de
proba se poate trece la reglarea instalatiei
d) Reglarea instalatiei
Reglarea aeraulica a instalatiei este procesul de ajustare cantitativa a curgerii aerului in
elementele componente ale instalatiei in vederea asigurarii debitelor prescrise prin proiect.
Inainte de inceperea operatiei de reglare trebuie indeplinite urmatoarele cerinte:
1. cladirea trebuie sa fie terminata, iar usile si ferestrele sa fie in pozitia indicata in proiect,
2. sa se asigure conditiile prescrise de functionare
Pagina 29 din 40
3. reteaua de conducte sa fie terminata si functionarea de proba si verificarile de etanseitate,
e) Probe
La punerea in functiune a instalatiilor de evacuare fum si gaze fierbinti se fac urmatoarele
probe:
1. probe pentru verificarea caracteristicilor functionale ale echipamentelor - ventilatoare , voleti,
2. probe pe ansamblul instalatiei
Probarea ventilatoarelor se face prin determinarea, pe baza de masuratori, a

urmatoarelor marimi:
1. debitul de aer,
2. presiunea totala,
3. nivelul de zgomot,
4. intensitatea curentului electric la functionarea in regim normal a motorului de actionare al
ventilatorului.
Se verifica daca punctul de functionare debit /presiune, obtinut, se afla pe curba

ventilatorului, specificata in cartea tehnica a acestuia; se verifica daca nivelul de zgomot corespunde
cu cel din cartea tehnica.
-
Probele pe ansamblul instalatiei de evacuare fum si gaze fierbinti , care se fac la punerea in
functiune, sunt:
1. proba de etanseitate a retelei de conducte de aer
2. proba de eficacitate globala a instalatiei
Proba de etanseitate a retelei conductelor de aer are drept scop determinarea pierderilor de
aer .
Proba de etanseitate se face prin masurarea debitului de aer la ventilator si compararea
acestuia cu suma debitelor de aer masurate la gurile de ventilare
Se verifica daca debitul de aer prin neetanseitati, obtinut, se incadreaza in valorile normate
prevazute de reglementarile tehnice.
Receptia este activitatea prin care beneficiarul/investitorul declara ca accepta lucrarea si ca o

preia, cu sau fara rezerve, pentru a fi data in folosinta.
Receptia se efectueaza atat la lucrari noi cat si la interventiile in timp asupra constructiilor
existente (modernizari, extinderi, reparatii capitale) si se realizeaza in doua etape:
1. receptia la terminarea lucrarilor
2. receptia finala, la expirarea perioadei de garantie
Receptia lucrarilor instalatiilor de ventilare si climatizare este o parte componenta a receptiei
constructiei si se desfasoara In conformitate cu "Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii
si instalatii aferente acestora", aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 273/1994, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Receptia la terminarea lucrarilor de instalatii de evacuare fum si gazelor fierbinti trebuie sa

constate daca lucrarile au fost terminate si daca instalatiile functioneaza la parametrii proiectati in
acest scop comisia de receptie examineaza:
Pagina 30 din 40
1. instalatiile realizate, prin cercetare vizuala,

2. programul de control al calitatii executiei si documentele aferente,
3. procesele verbale intocmite cu ocazia probelor instalatiei, pentru:
• proba de etanseitate a instalatie
• probe pentru verificarea caracteristicilor functionale ale echipamentelor
• proba de eficacitate globala,
4. referatul cu punctul de vedere al proiectantului privind executia lucrarilor,
5. cartea tehnica a constructiei, referitoare la instalatiile de ventilare si climatizare.
La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile in procesul - verbal

de receptie, recomandand beneficiarului / investitorului admiterea, cu sau fara obiectii a receptiei,
amanarea sau respingerea ei, dupa caz.
Receptia finala a instalatiilor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti se efectueaza la
expirarea perioadei de garantie a lucrarii (de 2 ani).Comisia de receptie examineaza:
1. procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor,
2. instalatiile realizate, prin cercetare vizuala, pentru a se constata finalizarea lucrarilor cerute
de "receptia la terminarea lucrarilor",
3. documentele tehnice si procese verbale privind exploatarea instalatiilor,
4. referatul beneficiarului / investitorului privind comportarea instalatiilor in exploatare pe
perioada de garantie,
5. cartea tehnica a constructiei, referitoare la instalatiile de ventilare si climatizare
La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile in procesul - verbal

de receptie finala, recomandand beneficiarului / investitorului admiterea cu sau fara obiectii a
receptiei finale, amanarea sau respingerea ei ,dupa caz.
Darea in exploatare a instalatiilor de ventilare si climatizare se face dupa ce receptia la

terminarea lucrarilor a fost admisa.
Documentele necesare la darea in exploatare sunt:

1. Instructiunile (manualul) de exploatare
2. Programul de urmarire in exploatare
3. Jurnalul evenimentelor
4. Contractul de exploatare
5.5.2 Receptia
Terminologie si definitii
Actiune corectiva - actiune intreprinsa pentru eliminarea cauzelor unor neconformitati, defecte sau
a altor situatii nedorite, existente, in scopul prevenirii repetarii acestora.
Actiune preventiva - actiune intreprinsa pentru eliminarea cauzelor unor neconformitati ,
defecte sau a altor situatii nedorite, posibile, in scopul prevenirii repetarii
acestora.
Beneficiar - titular de contract si destinatar pentru o lucrare (serviciu, produs), livrat de
furnizor.
Caiet de sarcini - document stabilit de beneficiar (client), prin care se definesc clauzele tehnice,
clauzele de calitate si clauzele administrative aplicabile furniturilor cautate (produse, servicii,
lucrari) si care serveste ca baza pentru oferta furnizorului, putand face obiectul unui contract.
Pagina 31 din 40
Calitate - ansamblu de caracteristici ale unei entitati care ii confera aptitudinea de a

satisface trebuinte exprimate sau implicite.
Cerinta (exigenta, conditie) - prevedere care formuleaza criterii ce trebuie indeplinite. (SR 10000-1).
Conditii referitoare la calitate - exprimare a necesitatilor sau transpunerea acestora intr-un ansamblu
de conditii exprimate calitativ sau cantitativ, referitoare la caracteristicile unei entitati
in scopul de a permite realizarea si examinarea acesteia.
Confirmare - consemnarea constatarii ca o entitate (lucrare, serviciu, document etc.) indeplineste
cerintele (exigentele) specificate.
Conformitate - satisfacerea conditiilor specificate (SR ISO 8402).
Controlul calitatii - tehnici si activitati cu caracter operational
utilizate pentru satisfacerea conditiilor referitoare la calitate.
Control al calitatii in constructii - evaluare (verificare) a conformitatii calitatii lucrarilor de
constructii, in toate etapele (fazele) de executie pe parcurs si in etapa finala, cu
cerintele de calitate specificate, prin folosirea de mijloace si metode de control
adecvate.
Inspectorul de santier - absolvent al unei institutii de invatamant superior sau scoli tehnice de
specialitate, reprezentant al investitorului care este autorizat in cadrul MLPTL pentru
a indeplinii atributiile de inspectorul de santier.
Executanti (agent economic de executie) - partea contractanta care realizeaza lucrarea.
Faza determinanta - stadiul fizic la care o lucrare de constructii odata ajunsa, nu mai poate continua
fara acceptul scris al beneficiarului, proiectantului, executantului si al ISC.
Investitori - persoane fizice sau juridice care finanteaza si realizeaza investitii sau interventii la
constructiile existente in sensul legii.
Imbunatatirea calitatii - actiuni intreprinse in intreaga organizatie pentru cresterea eficacitatii si
eficientei activitatilor si proceselor in scopul de a asigura avantaje sporite atat
pentru organizatie cat si pentru clientii acesteia.
Inregistrare - document care furnizeaza dovezi obiective ale
activitatilor efectuate sau ale rezultatelor obtinute.
Neconformitate - o deficienta in caracteristici, documente sau proceduri care fac ca, pentru un
produs, o lucrare sau un serviciu calitatea sa fie inacceptabila, nedeterminata sau
neconforma cu cerintele specifice. Neconformitatile pot ti defecte fizice, rezultate
necorespunzatoare la incercari, documente incorecte sau neadecvate. sau abateri
de la procedurile stabilite de executie sau de controlul de calitate, incercari si
verificari.
Plan de control al calitatii (PCC) - document al programului
de asigurare a calitatii, care descrie ansamblul controalelor de calitate, verificari si
incercari necesare, pe faze de lucrari si etape de realizare (pe parcursul si la
finalizarea lucrarilor, livrarea produselor sau serviciilor) cuprinzand si referiri la
procedurile aferente.
Procedura - mod (cale, metoda) specificat de a indeplini o activitate.
Proiect - documentatie tehnica de conceptie, compusa din piese scrise si desenate.
Receptia lucrarilor de constructii - actul, prin care investitorul atesta (certifica) realizarea lucrarilor
de constructie, in conformitate cu prevederile contractuale (conditii generale de
contractare, documentatii tehnice de executie, caiet de sarcini ctc.) si cu cerintele
documentelor oficiale (autorizatia de construire, avize ale organelor autorizate,
reglementari tehnice aplicabile, cartea tehnica a constructiei etc.) si declara ca
accepta si preia lucrarile executate si ca acestea pot fi date in folosinta.
Responsabil tehnic cu executia - absolvent al unei institutii de invatamant superior tehnic,
reprezentant al executantului, atestat in cadrul MLPTL pentru urmarirea si verificarea
lucrarilor de constructii.
Verificare - confirmare prin examinare si furnizare de dovezi obiective a faptului ca au fost
satisfacute conditiile specificate.
Pagina 32 din 40
Verificarea partilor componente ale sistemelor de evacuare fum si gaze fierbinti
Canale - tubulaturi - de evacuare a gazelor de ardere

a) Aspectul si natura materialului
• Criteriu/Parametru
- tipul materialului:
- aspectul materialului.
• Metoda de verificare
- vizual.
• Momentul verificarii
- inainte de executarea imbinarilor.
• Gradul de verificare - 100 %.
• Conditii de admisibilitate nu se admit:
- alte tipuri de materiale (tata de cele prevazute in proiect):
- defecte (fisuri, arsuri, pori sau cojeli).
• Aparatura de verificare
• Documente incheiate
- Proces-verbal de verificare - constatare a calitatii lucrarilor
b) Dimensiunile
- diametrul:
- grosimea.
• Metoda de verificare prin masurare directa.
• Momentul verificarii inainte de executarea imbinarilor.
• Gradul de verificare
- cel putin o verificare pe fiecare tronson de acelasi diametru.
• Conditii de admisibilitate
- sa corespunda prevederilor proiectului.
- mijloace de masurare a dimensiunilor
Proces-verbal de verificare-constatare a calitatii lucrarilor
c) Traseul
•Criteriu/Parametru
- locul de amplasare
•Metoda de verificare
- locul de amplasare: vizual
•Momentul verificarii
- dupa pozare.
• Gradul de verificare-100%.
• Conditii de admisibilate
- nu se admit:
- modificari de traseu (fata de cel prevazut in proiect):
- Proces-verbal de verificare-constatare a calitatii lucrarilor
Pagina 33 din 40
d) Tipul de imbinare
• Criteriu/ Parametru
- tipul imbinarii;
- aspectul imbinarii.
• Metoda de verificare
-vizual
• Momentul verificarii
- dupa executarea imbinarilor, inainte de proba de presiune cu aer
• Gradul de verificare 100 %
- nu se admit alte tipuri de imbinare (fata de cele prevazute in proiect).
e) Modul de fixare
- rigiditatea fixarii.
• Meloda de verificare
- prin verificarea strangerii.
•Momentul verificarii
-dupa imbinare.
•Gradul de verificare - 100%
- fixarea stabila a canalelor de evacuare a gazelor de ardere.
Proces - verbal de verificare-constatare a calitatii lucrarilor
f) Izolatia
• Criteriu/ Parametru
- tipul izolatiei;
- aspectul izolatiei;
- grosimea izolatiei;
- protectia izolatiei. dupa caz.
- • Metoda de verificare
-tipul, aspectul si protectia izolatiei: vizual;
- grosimea: prin masurare directa.
- • Momentul verificari - dupa executie, inainte de punerea in functiune.
• Gradul de verificare
- pentru tip si aspect: 100%:
- pentru grosime: 10%.
•Conditii de admisibilitate
- nu se admit:
- alte tipuri de izolatie (fata de cele prevazute in proiect):
- delecte vizibile, neuniformitati.
- mijloace de masurare a dimensiunilor
-• Documente incheiate
Pagina 34 din 40
5.5.3 Masuri de remediere a lucrarilor necorespunzatoare si de prevenire a aparitiei

acestora
Tipuri de defectiuni / neconformitati
- Achizitionarea de echipamente necorespunzatoare
- Instalarea incorecta a echipamentelor ,
- Asamblarea gresita a subsistemelor instalatieii
- Instalarea incorecta a tubulaturilor
- Efectuarea gresita a racordarilor la circuitul de alimentare electrica
- Efectuarea testarilor si verificarilor de stare cu aparatura neconforma
Defectiunile constatate in urma verificarilor si mentionate in procesul- verbal de constatare

se remediaza prin abordarea lor in functie de gravitate in functionarea sistemului , prin reparatii
planificate sau accidentale .
Reparatiile
Reparatiile care se efectueaza la instalatiile de evacuare fum si gaze fierbinti sunt de doua
tipuri si anume:
1. reparatii planificate, realizate pe baza unui grafic intocmit de beneficiarul instalatiei

2. reparatii accidentale ,la momentul constatarii
Reparatiile planificate sunt urmatoarele:
a) Revizia instalatiei- se realizeaza periodic, in perioade cand instalatia nu functioneaza.

Revizia instalatiei urmareste sa stabileasca starea tehnica a elementelor componente ale
instalatiei si sa descopere defectiunile care trebuiesc inlaturate pentru aducerea instalatiei in starea
initiala; revizia are ca obiect, in principal, etanseitatea retelei conductelor de aer, functionalitatea
echipamentelor, reglarea manuala si automata.
Rezultatele verificarilor si constatarilor facute la revizie stau la baza reparatiilor instalatiei.
b) Reparatiile curente - se realizeaza, de regula, fara scoaterea din functiune instalatiei.

Reparatiile curente se fac in special la elementele de instalatie care pot afecta buna
functionare a intregii instalatii in caz de defectiune; se inlocuiesc piesele uzate, se inlatura
stricaciunile si se restabileste functionarea normala a mecanismelor si agregatelor.
c) Reparatiile capitale - se executa la termene fixate de reglementari in functiune de durata normata

de serviciu a instalatiei.
Reparatiile capitale se realizeaza cu inlocuirea unor echipamente sau parti ale instalatiei/
sistemului , pentru asigurarea functionarii instalatiei / sistemului la un nivel de performanta ridicat si
implicit, modernizarea acestora.
d)Reparatiile accidentale se realizeaza in caz de incidente, defectiuni sau avarii ; ele se executa de
catre echipe de interventie, sub supravegherea beneficiarului.
Reparatiile efectuate se inscriu in registrul de verificari al instalatiei/ sistemului.

In urma lucrarilor de reparatii se modifica, daca este necesar, Fisa tehnica a instalatiei si
Instructiunile de exploatare urmate de instruirea beneficiarului .
Pagina 35 din 40
5.6 Verificarea si intertinerea sistemelor pentru evacuare a fumului si gazelor fierbinti

In conformitate cu standardul EN12101 partea 6, urmatoarele cerinte de mentenanta se
impun:
- echipamentul trebuie sa fie inclus intr-un program de mentenanta al serviciilor cladirii.
- trebuie sa fie elaborate un program de mentenata si de incercari functionale.
- toate determinarile nesatisfacatoare sau defectele gasite privind mentenanta echipamentului
trebuie sa fie inregistrate in registrul de inregistrari si raportate managementului cladirii.
Mentenanta echipamentului trebuie sa fie in conformitate cu instructiunile producatorului.
In fiecare saptamana sistemul de ventilatie trebuie activat. Cand sistemul este operat, trebuie
sa fie efectuata verificarea mersului satisfacator al ventilatoarelor.
In fiecare saptamana trebuie sa fie verificat nivelul combustibilului pentru alimentarea cu
energie electrica de rezerva astfel incat este suficient combustibil pentru functionarea generatorului
pe timpul dori Incercari lunare:
In fiecare luna, suplimentar fata de testele saptamanale, trebuie sa fie incercata alimentarea
cu energie electrica de urgenta si echipamentul de stand-by, dupa cum urmeaza:
-trebuie sa fie simulata o cadere a alimentarii cu energie electrica de baza si efectuata o
verificare ca sistemul a comutat automat pe alimentarea cu energie electrica de rezerva. Daca
alimentarea cu energie electrica de rezerva este prevazuta cu un generator diesel acesta trebuie sa
alimenteze sistemul pentru un minim de 1h.
-trebuie sa fie simulate o stare de defect a ventilatoarelor principale si sa se efectueze o
verificare a ventilatoarelor de stand-by (daca acestea sunt prevazute)
La fiecare 12 luni, suplimentar fata de recomandarile producatorului si incercarile lunare,

trebuie sa fie incercat intregul sistem de presiune urmarind procedurile detaliate cuprinse in
standardul EN12101 12.2.1, 12.2.2, 12.2.3 si 12.2.4
VERIFICARI, INCERCARI, PROBE

Verificarile, incercarile si probele prealabile punerii in functiune se fac in urmatoarele situatii:
- la receptia la terminarea lucrarilor si finala precum si dupa reparatii capitale, in conformitate

cu "Legea privind calitatea in constructii (Legea nr. 10/95), Regulamentul de receptie a lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora" si Normativul I.5;
- dupa reparatii si revizii;
- in timpul exploatarii curente a instalatiilor.
Inaintea efecturarii probelor se verifica:

- concordanta instalatiilor si a dimensiunilor acestora corespunzator proiectului de executie;
- caracteristicile echipamentelor si aparatelor si concordanta acestora cu proiectul si cartile
tehnice ale echipamentelor;
- pozitiile si amplasamentele echipamentelor si aparatelor;
- pozitia si caracteristicile elementelor de automatizare (comanda si actionare);
- protectia anticoroziva si termoizolatia canalelor;
- pozitia suportilor inclusiv conformarea si masurile antiseismice ale aparatelor,
echipamentelor, tubulaturii etc.;
- verificarea protectiei contra electrocutarii.
Verificarile caracteristicilor elementelor componente ale instalatiilor se fac pe baza certificatelor
de calitate sau agrementelor puse la dispozitie de furnizori.
Pagina 36 din 40
Verificari si incercari ale elementelor componente ale instalatiilor de ventilare si climatizare

Asupra elementelor componente ale instalatiilor se efectueaza inainte de punerea in functiune,
urmatoarele tipuri de verificari:
- verificari mecanice;
- verificari electrice;
- verificari aeraulice;
- verificari hidraulice;
- verificari termice.
Verificarile ventilatoarelor
Se verifica urmatoarele:
- fixarea pe postament si pe sistemul de amortizare a vibratiilor;
- orizontalitatea sau dupa caz verticalitatea arborilor motorului si ventilatorului precum si a
glisierelor motorului;
- echilibrarea statica a rotorului;
- sensul corect de rotatie al rotorului ventilatorului;
- modul de rotire al rotorului (fara frecari, jocuri, zgomote sau trepidatii anormale);
- gradul de incalzire al lagarelor si rulmentilor dupa o functionare normala a instalatiei;
- protectia anticoroziva;
- turatia motorului si ventilatorului;
- verificarea intensitatii curentului absorbit si tensiunii motorului de antrenare.
Se verifica totodata si accesoriile ventilatoarelor: elementele de reglare a debituluid e aer,

calitatea burdufurilor, geometria pieselor de racord la instalatie, din punct de vedere aerodinamic.
Se verifica dispozitivele de protectie ale subansamblelor in miscare ale ventilatoarelor
(aparatori sau grile de protectie)
Verificarea nivelului de zgomot se face la ventilatorul montat in instalatie conform metodelor
indicate in STAS 10834. Nivelul vibratiilor nu trebuie sa depaseasca valorile indicate in STAS
10822.Verificarile aeraulice constau in determinarea debitului de aer si a presiunii totale.
Determinarea debitelor de aer se face masurand vitezele aerului utilizand metode directe sau
indirecte .Pentru masurarea directa a vitezelor aerului se folosesc ca aparate de masura:
anemometre cu palete sau cupe, velometre, termoanemometre etc.
Punctele de masura vor fi amplasate cu respectarea conditiilor aerodinamice.
Se admit abateri de la debitul nominal de ± 5%.
Verificarile instalatiei de automatizare

Inainte de repunerea in functiune se verifica intreg ansamblul instalatiilor de automatizare
privind:
- corectitudinea conexiunilor electrice elementelor traductoare, de comanda si executie inclusiv
legarea la sursa electrica sau la elementele de protectie si semnalizare;
- corectitudinea pozitionarii elementelor traductoare si de executie;
- sensul corect de miscare al elementelor de executie;
-miscarea fara frecari, jocuri sau trepidatii anormale a elementelor mobile, avandu-se in vedere
ungerea acestora.
Determinarea debitelor de aer la gurile de regulare se face prin masurarea vitezelor aerului
astfel:
- la 2,5 cm distanta in fata gurii de refulare, daca este libera sau are o sectiune libera de minim
80%, cu etalonare prealabila a aparaturii de masura in conditii de laborator;
Debitul total de aer al instalatiei rezulta din insumarea debitelor tuturor gurilor de ventilare ale
instalatiei (de introducere sau de evacuare). Acesta se verifica prin masuratori ale vitezelor in
conducta magistrala de aspiratie.
Pagina 37 din 40
VERIFICARI SI REGLARE LA REPUNEREA IN FUNCTIUNE A INSTALATIILOR

Repunerea in functionare se efectueaza dupa efectuarea verificarilor si probelor instalatiilor.
Se recomanda ca repunerea in functie a instalatiei sa se faca pe cat posibil inainte de
montarea aparaturii si utilajelor de productie care sunt sensibile la praf.
Inainte de pornirea instalatiei se iau o serie de masuri:
- protejarea elementelor de masura din tubulatura, contra prafului;
- verificarea alimentarii cu enrgie elctrica electricea
Pornirea instalatiei
Pornirea instalatiei se face in trei faze:
- pornirea in sarcina redusa;
- pornirea in sarcina normala;
- functionarea de proba.
La ventilatoarele cu viteza variabila pornirea se face in sarcina redusa la viteza cea mai mica.
In timpul pornirii la sarcina redusa se fac o serie de verificari privind:
- nivelul vibratiilor sau zgomotelor ansamblului;
- incalzirea motorului, lagarelor, palierelor;
- intinderea corecta a curelelor de transmisie
Pornirea in sarcina normala se efectueaza dupa efectuarea observatiilor in timpul pornirii in
sarcina redusa si remedierea eventualelor deficiente.
In timpul pornirii in sarcina normala se fac aceleasi observatii care la pornirea de proba,
extinzandu-se acestea asupra intregii instalatii, verificandu-se totodata etanseitatea instalatiei
(aeraulica si hidraulica).
Dupa constatarea eliminarii prafului din tubulatura se monteaza elementele de instalatii care
au fost demontate inainte de punerea in functiune.
Functionarea in sarcina normala dureaza atat timp cat este necesar ca intreaga instalatie sa
fie examinata.
Rezultatele examinarii vor fi trecute intr-un proces verbal de constatare.

Functionarea de proba se face cu toate elementele instalatiei asamblate in pozitii definitive.
5.7 Evidenta operatiunilor

Pentru a pastra evidenta operatiunilor ce privesc instalatiile pentru evacuarea fumului si
gazelor fierbinti se vor intocmii urmatoarele documente :
1.Registru evidenta personal autorizat

2.Registru evidenta mijloace fixe
3.Registru evidenta lucrari
4.(*) Registru evidenta instalatii
5.Registru evidenta clienti
6.Registru evidenta furnizori
7.Registru evidenta subcontractori
8.(*) Registru evidenta materiale si echipamente primite in santier
Registrele marcate cu ”*” se vor completa in dublu exemplar , un exemplar ramanand la

client .
Registrele se pot completa in format electronic si/sau in format fizic (OMAI 87/2010)
Pagina 38 din 40
5.8 Servicii catre clienti
Clientii sunt persoane juridice care solicita efectuarea de lucrari in cadrul cladirilor pe care le
reprezinta .
Documentatia transmisa de acestia va fi analizata de personalul de specialitate urmand a se
pune intrebari daca exista neclaritati . Dupa ce vor fi lamurite toate neclaritatile , se va proceda la
intocmirea ofertei care va inainta clientului .
Ofertele catre potentialii clienti vor fi facute numai in baza unei documentatii complete si
aprobate .
Dupa finalizarea lucrarilor, se va trimite catre client un set de intrebari din care sa reiasa
gradul de satisfactie asupra lucrarilor executate. Raspunsul primit se va analiza impreuna cu
managerul si echipa de proiect si se vor lua masuri pentru remedierea eventualelor deficiente
constate de catre client .
Daca pe parcursul executiei lucrarilor se vor inregistra reclamatii de catre client , acestra
trebuie aduse la cunostinta managerului care va stabili modalitata de rezolvare.
5.9 Precizarea responsabilităţilor persoanelor implicate
Manager:
- să respecte şi să asigure implementarea prevederilor legislaţiei în vigoare;
- să asigure alocarea tuturor resurselor necesare realizării lucrărilor contractate;
- să asigure utilizarea numai a produselor certificate, cu marcaj CE;
- asigură elaborarea procedurilor de lucru generale şi specifice necesare pentru efectuarea
lucrărilor;
- asigură efectuarea lucrărilor numai cu personal care deţine certificat de competenţă
profesională în acest sens, respectiv pentru ocupaţia Operator în verificarea, întreţinerea şi
repararea instalaţiilor speciale de prevenire şi stingere a incendiilor, Cod COR 742104;
- să asigure perfecţionarea permanentă a personalului implicat în efectuarea lucrărilor.
Personalul:
- să deţină certificat de certificat de competenţă profesională pentru ocupaţia Operator în
verificarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor speciale de prevenire şi stingere a incendiilor, cod
COR 742104;
- să respecte prevederile legislaţiei în vigoare;
- să solicite alocarea resurselor necesare pentru efectuarea lucrărilor de calitate şi la
termenele stabilite;
- utilizează numai produse certificate;
- asigură respectarea procedurilor de lucru generale şi specifice stabilite pentru efectuarea
lucrărilor .
5.10 Precizări privind asigurarea resurselor

a) resurse umane/personal
– deţinerea competenţei necesare efectuării lucrărilor : personalul va fi autorizat conform cod
CAEN 742104 .
– asigurarea instruirii (instruirea personalului se asigură prin participarea la programe de
formare profesională specifice, organizate de către centre de formare profesională autorizate.
Personalul va participa periodic la sesiuni de training organizate CNSIPC de către producători şi/sau
distribuitori de echipamente specifice, precum şi la simpozioane, conferinţe şi expoziţii).
Pagina 39 din 40
– menţinerea înregistrărilor adecvate referitoare la studii, instruire, abilităţi şi experienţă

(înregistrările privind instruirea personalului sunt ţinute în registru / dosar / format electronic de către
compartimentul de resurse umane / asigurarea calităţii / conducătorul locului de muncă, etc.).
b) infrastructură
– clădiri, spaţiu de lucru şi utilităţi asociate (clădiri, ateliere, magazii, etc, precum şi utilităţile
existente în aceste spaţii).
– servicii suport - transport, comunicare, etc. (mijloace de transport auto, mijloace de
comunicare, dotare cu tehnică de calcul, asigurarea soft-urilor licenţiate, etc.).
c) mediul de lucru : mediul de lucru este reprezentat de conditiile din santier . Se vor avea in
vedere respectarea normelor de securitate si sanatate in munca (echipamente de protectie,
intreruperea lucrului in caz de temperaturi extreme)
Pagina 40 din 40

Procedura de Lucru Rev2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Procedura de Lucru Rev2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Procedura de lucru pentru instalatii de evacuare fum si gaze fierbinti rev 1

PROCEDURA DE LUCRU PENTRU INSTALAREA , VERIFICAREA SI

1.Scop : Instalarea , verificarea si intretinerea sistemelor speciale de evacuare a fumului si

2.Domeniul de aplicare : Aceasta procedura se va aplica in cazul instalatiilor pentru

subterane si supraterane, delimitate de fetele exterioare ale peretilor de inchidere

- clasa C.1 - practic neinflamabile;

Clase de reactie la foc

Clasa de reacţie la foc

A1-Produse incombustibile care nu contribuie deloc la dezvoltarea incendiului;

Cladire inalta – constructie civila (publica) supraterana, la care pardoseala ultimului

- civile (publice) – pentru locuit, administratie, comert, sanatate, cultura,

regula, un semnal electric la sesizarea unor modificari la locul de montare. Detectorul de

Flacara poate fi clasificata dupa mai multe criterii :

Goluri neprotejate – deschideri in elementele de constructie care nu sunt inchise cu

Inflamare generalizata (flash-over) – trecerea brusca la starea de combustie

subpratensiuni (supracurenti) de natura electrica, electrostatica, atmosferica etc. Se evita

Potential caloric- vezi sarcina termica.

Sistem de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti – sistem constituit din dispozitive

Usi de evacuare – elemente mobile de inchidere a golurilor de circulatie si evacuare

1. Legea nr. 307/2006 – Legea apararii impotriva incendiilor

4. Legea nr. 10/1995- Legea calitatii in constructii

15. Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei şi al ministrului administraţiei şi internelor

16. Specificaţii tehnice ale echipamentelor utilizate

5.Procedura pentru montaj instalarea , verificarea si intretinerea instalatiilor speciale de

Lucrările de instalare şi întreţinere a sistemelor şi instalaţiilor de ventilare pentru evacuarea

competenţă profesională în acest sens, respectiv pentru ocupaţia Operator în verificarea,

5.2 Receptia si depozitarea materialelor

5.3 Frontul de lucru

Urmatoarele elemente trebuie avute in vedere si respectate:

Ventilatoarele de presurizare unde se realizeaza si controlul presiunii pot fi tip EC sau

5.4.4 Voleti , clapete antifoc

3. Carcasa din material refractar

Clapeta rezistenta la foc

5.4.5 Trape de fum si ferestre pentru

control, profile de aluminiu, rame, accesorii de deschidere si dispozitive de actionare) si elemente de

1- Vitraj (PMMA or PC)

Trapele de fum sunt echipate cu actionari pneumatice sau electrice.

Principiul actionarii electrice depinde de transformarea energiei electrice in energie

Un sistem de control pneumatic al trapei de fum consta dintr-un dispozitiv pneumatic de

Inainte de inceperea instalarii, se vor verifica dimensiunile structurilor portante pregatite

5.4.6 Grile si valve

Valva de evacuare , cu fuzibil la 72ºC si rezistenta la foc 2 ore :

5.4.7 Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica a utilajelor si echipamentelor de actionare a dispozitivelor

Caile de alimentare ale tabloului instalatiei de evacuare a fumului, respectiv de ventilare

5.5 Punerea in functiune

Punerea in functiune se realizeaza prin parcurgerea urmatoarelor etape:

2. verificarea calitatii executiei,

3. verificarea conformitatii cu reglementarile tehnice,

4. verificarea conformitatii cu normele de protectie a muncii si de securitate la incendiu,

Verificarea elementelor componente ale instalatiilor de evacuare fum si gaze fierbinti

Controlul gurilor de aer

Controlul tubulaturilor de transport aer / fum si gaze fierbinti

Controlul instalatiei de automatizare

2. corectitudinea pozitionarii elementelor traductoare si de executie, functionalitatea

Pornirea instalatiei se face in trei etape:

Prima pornire a ventilatorului se face la sarcina redusa, prin inchiderea partiala a

Pornirea in sarcina normala se face dupa efectuarea observatiilor la pornirea in sarcina

3. reteaua de conducte sa fie terminata si functionarea de proba si verificarile de etanseitate,

Probarea ventilatoarelor se face prin determinarea, pe baza de masuratori, a

Se verifica daca punctul de functionare debit /presiune, obtinut, se afla pe curba

Receptia este activitatea prin care beneficiarul/investitorul declara ca accepta lucrarea si ca o

Receptia la terminarea lucrarilor de instalatii de evacuare fum si gazelor fierbinti trebuie sa