` CHIRULLI ANDREA SRL AVIZAT:

SUCURSALA TARGOVISTE
CUI: RO 21764442;NRC: J 15/707/2007 Coordonator securitate şi

sănătate pe durata realizarii lucrarii

APROBAT,

SC CHIRULLI ANDREA SRL

Director general
CENTOLA GIUSEPPE
AVIZAT,
Comitet de securitate si sanatate in munca :
Presedinte:

Membri:

Secretar:

Medic medicina muncii

Dr. Varzaru Cristina

PLAN PROPRIU DE SECURITATE SI SANATATE

IN MUNCA

ptr. lucrarea : “ Refacere strazi in orasul TITU

prin lucrari de ranforsare si preluare apa pluviala“
 2009

OPIS DOCUMENTE

Capitol CONTINUT Pagina

Prezentare Plan propriu de securitate si sanatate
1 Baza legala a intocmirii Planului propriu de securitate si sanatate in
munca
2 Scopul intocmirii Planului propriu de securitate si sanatate in
munca
3 Obiectivul pentru care s-a intocmit Planul propriu de securitate si
sanatate in munca
4 Numele si adresa antreprenorului / subantreprenorilor
5 Numarul lucratorilor pe santier
6 Numele persoanelor desemnate sa conduca executarea lucrarilor si
sa verifice respectarea activitatii privind SSM
7 Durata estimata de executie a lucrarilor
8 Analiza proceselor tehnologice de executie care pot afecta sanatatea
si securitatea lucratorilor si a celorlalti participanti la procesul de
munca pe santier.
8.1 Executantii
8.2 Sarcina de munca
8.3 Echipamente de munca, mijloace de munca specifice activitatilor
desfasurate
8.4 Mediul de munca
9. Evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de
materialele utilizate, de echipamentele de munca folosite, de
utilizarea substantelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea
personalului, de organizarea santierului.
10. Masuri pentru asigurarea sanatatii si securitatii lucratorilor,
specifice lucrarilor pe care antreprenorul/ subantreprenorul le
executa pe santier, inclusiv masuri de protectie colectiva si masuri
de protectie individuala:

I. Date generale despre proiect

II. Scop si domeniu de aplicare
III.Definitii si precurtari
IV.Documentatia tehnica de referinta a lucrarii
V.Planul pentru asigurarea conditiilor de SSM:
A. Descrierea lucrarii
B. Responsabilitati privind executarea lucrarii si asigurarea
conditiilor SSM
C. Încadrarea şi repartizarea lucrătorilor pe locurile de muncă
D. Instruirea personalului
E. Dotarea cu echipament individual de protecţie
F. Echipamente de muncă
G. Organizarea locului de muncă şi a activităţilor
H. Protecţia împotriva electrocutării.
I. Protecţia la situaţii de urgenţă
 J. Prevederi specifice activităţilor unităţii
K. Prevederi pe timpul transportului de la domiciliu la locul de
muncă şi invers
L. Prevederi pe timpul pauzelor de masă sau tehnologice
M. Primul ajutor în caz de accident
N. Evacuarea lucrătorilor
O. Consumul de alcool sau alte substanţe

11 CONCLUZII
Anexa Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala ptr.
posturile de lucru specifice categoriilor de lucrari din cadrul
proiectului/ lucrarii
Anexa Instructiuni proprii de securitate si sanatate ptr. categoriile de lucrari
specifice proiectului .

Anexa Asigurarea dotarii cu echipamente de munca si echipamente

individuale de protectie

Anexa Calificarea pesonalului : atestare,/ autorizare interna si externa a

personalului
Anexa Raportarea, inregistrarea si evidenta evenimentelor

Anexa Control preventiv de medicina muncii

Anexa Conditii de munca si asigurarea materialelor igienico – sanitare si a

materialelor de prim ajutor.
conform HG nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru santierele temporare sau mobile pentru lucrarea :

“ Refacere strazi in orasul TITU prin lucrari de ranforsare si preluare apa

pluviala“

Prezentul PLAN PROPRIU DE SECURITATE SI SANATATE s-a realizat potrivit

prevederilor legislatiei de securitate si sanatate a muncii in vigoare, respectiv HG nr.
300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile care stabileşte cerinţele minime de securitate şi sănătate în
munca pentru santierele temporare sau mobile.
Astfel :
► La Cap. III – Instrumente ale coordonarii, Sectiunea a 2-a - Planul propriu
de securitate, se precizeaza urmatoarele :
‘’Art. 24 - Planul propriu de securitate şi sănătate cuprinde ansamblul de măsuri de
securitate şi sănătate specifice fiecărui antreprenor sau subantreprenor.
Art. 25 - Atunci când un antreprenor se angajează sa realizeze lucrări pe şantier,
acesta trebuie sa pună planul propriu de securitate şi sănătate la dispoziţia
managerului de proiect, beneficiarului sau coordonatorilor în materie de securitate şi
sănătate, după caz.
Art. 26 - Antreprenorul trebuie sa stabilească acest plan în cel mult 30 de zile de la
data contractării lucrării.
Art. 27 - Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie sa fie armonizat cu
planul de securitate şi sănătate al şantierului.
Art. 28 - Antreprenorul care executa cu unul ori mai mulţi subantreprenori, în
totalitate sau o parte din lucrările care trebuie sa respecte prevederile planului de
securitate şi sănătate, trebuie sa le transmită acestora un exemplar al planului propriu
şi, dacă este cazul, un document care cuprinde măsurile generale de securitate şi
sănătate pentru lucrările şantierului ce intra în responsabilitatea sa.
Art. 29 - La elaborarea planului propriu de securitate şi sănătate subantreprenorul
trebuie sa ţină seama de informaţiile furnizate de către antreprenor şi de prevederile
planului de securitate şi sănătate al şantierului.
Art. 30 - Subantreprenorul trebuie sa elaboreze planul propriu de securitate şi
sănătate în cel mult 30 de zile de la data contractării lucrării cu antreprenorul.
Art. 31- Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie sa conţină cel puţin
următoarele:
a) numele şi adresa antreprenorului/subantreprenorului;
b) numărul lucrătorilor pe şantier;
c) numele persoanei desemnate sa conducă executarea lucrărilor, dacă este cazul;
d) durata lucrărilor, indicând data începerii acestora;
e) analiza proceselor tehnologice de execuţie care pot afecta sănătatea şi
securitatea lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la procesul de munca pe şantier;
 f) evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate,
de echipamentele de munca folosite, de utilizarea substanţelor sau preparatelor
periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea şantierului;
g) măsuri pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii lucrătorilor, specifice lucrărilor pe
care antreprenorul/subantreprenorul le executa pe şantier, inclusiv măsuri de protecţie
colectivă şi măsuri de protecţie individuală.
Art. 32 - Înainte de începerea lucrărilor pe şantier de către
antreprenor/subantreprenor, planul propriu de securitate şi sănătate trebuie sa fie
consultat şi avizat de către coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe
durata realizării lucrării, medicul de medicina muncii şi membrii comitetului de
securitate şi sănătate sau de către reprezentanţii lucrătorilor, cu raspunderi specifice
în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.
Art. 33 - Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie sa fie actualizat ori de câte
ori este cazul.
Art. 34 - Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate şi sănătate trebuie
sa se afle în permanenta pe şantier pentru a putea fi consultat, la cerere, de către
inspectorii de munca, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate
în munca sau de reprezentanţii lucrătorilor, cu raspunderi specifice în domeniul
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.
Art. 35 - Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie sa fie păstrat de către
antreprenor timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.”

► Conform art. 56 din HG 300/ 2006 - Cap. VI “Realizarea lucrării” - Secţiunea 1 -

” Principii generale aplicabile pe durata realizării lucrării, se prevede ca :
“ Pe toată durata realizării lucrării angajatorii şi lucrătorii independenţi trebuie sa
respecte obligaţiile generale ce le revin în conformitate cu prevederile din legislaţia
nationala care transpune Directiva 89/391/CEE ( Legea 319/ 2006 privind securitatea
si sanatatea in munca), în special în ceea ce priveşte:
a) menţinerea şantierului în ordine şi într-o stare de curăţenie corespunzătoare;
b) alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ţinând seama de condiţiile de
acces la aceste posturi;
c) stabilirea căilor şi zonelor de acces sau de circulaţie;
d) manipularea în condiţii de siguranta a diverselor materiale;
e) întreţinerea, controlul înainte de punerea în funcţiune şi controlul periodic al
echipamentelor de munca utilizate, în scopul eliminării defectiunilor care ar putea sa
afecteze securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
f) delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare şi inmagazinare a diverselor
materiale, în special a materialelor sau substanţelor periculoase;
g) condiţiile de deplasare a materiilor şi materialelor periculoase utilizate;
h) stocarea, eliminarea sau evacuarea deşeurilor şi a materialelor rezultate din
daramari, demolări şi demontari;
i) adaptarea, în funcţie de evoluţia şantierului, a duratei de execuţie efectivă
stabilită pentru diferite tipuri de lucrări sau faze de lucru;
j) cooperarea dintre angajatori şi lucrătorii independenţi;
k) interactiunile cu orice alt tip de activitate care se realizează în cadrul sau în
apropierea şantierului.”

► La Cap. VII “Obligaţiile beneficiarului, managerului de proiect, angajatorilor şi

lucrătorilor independenţi , Sect. a 2-a, “Obligatiile angajatorilor” se prevad
urmatoarele :
“ Art. 63- În vederea asigurării şi menţinerii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din
şantier în condiţiile prevăzute la art. 58 şi 60 di HG 300/2006, angajatorii au, în
principal, următoarele obligaţii:
 a) sa respecte obligaţiile generale ale angajatorilor în conformitate cu prevederile
din legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE;
b) sa îndeplinească şi sa urmărească respectarea planului de securitate şi sănătate
de către toţi lucrătorii din şantier;
c) sa ia măsurile necesare pentru aplicarea prevederilor art. 56, în conformitate cu
cerinţele minime stabilite în anexa nr. 4;
d) sa ţină seama de indicaţiile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate
sau ale şefului de şantier şi sa le îndeplinească pe toată perioada execuţiei lucrărilor;
e) sa informeze lucrătorii independenţi cu privire la măsurile de securitate şi
sănătate care trebuie aplicate pe şantier şi sa pună la dispoziţie acestora instrucţiuni
adecvate;
f) sa redacteze planurile proprii de securitate şi sănătate şi sa le transmită
coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate.
Art. 64- În vederea menţinerii securităţii şi sănătăţii pe şantier, atunci când ei înşişi
executa o activitate profesională pe şantier, angajatorii trebuie sa respecte:
a) prevederile din legislaţia nationala care transpune prevederile Directivei
89/391/CEE referitoare la obligaţiile angajaţilor, echipamentul de munca,
echipamentul individual de protecţie;
b) indicaţiile coordonatorului sau coordonatorilor în materie de securitate şi
sănătate în munca.

► La Cap. VII “Obligaţiile beneficiarului, managerului de proiect, angajatorilor şi

lucrătorilor independenţi , Sect. a 3-a, “Obligatiile lucrătorilor independenţi” se
prevad urmatoarele:
“Art. 65 - În vederea menţinerii securităţii şi sănătăţii pe şantier, lucrătorii independenţi
trebuie:
a) sa respecte, pe toată durata execuţiei lucrării, măsurile de securitate şi sănătate,
în conformitate cu legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE şi, în
particular, prevederile art. 56;
b) sa respecte dispoziţiile minime de securitate şi sănătate stabilite în anexa nr. 4;
c) sa-şi desfăşoare activitatea conform cerinţelor de securitate şi sănătate stabilite
pentru şantierul respectiv;
d) sa participe la orice acţiune coordonata de prevenire a riscurilor de accidentare şi
imbolnavire profesională pe şantier;
e) sa utilizeze echipamente de munca ce îndeplinesc condiţiile de securitate şi
sănătate;
f) sa aleagă şi sa utilizeze echipamente individuale de protecţie conform riscurilor la
care sunt expusi;
g) sa respecte indicaţiile şi sa îndeplinească instrucţiunile coordonatorilor în materie
de securitate şi sănătate;
h) sa respecte prevederile planului de securitate şi sănătate.”

► Cap. VIII – Informarea lucratorilor prevede:

“ Art. 66- Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor trebuie sa fie informati asupra măsurilor
ce trebuie luate privind securitatea şi sănătatea lor pe şantier.
Art. . 67 - Informaţiile trebuie sa fie pe înţelesul lucrătorilor cărora le sunt adresate.

► Cap. IX Consultarea şi participarea lucrătorilor prevede:

“Art. 68 - Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora
privind prevederile art. 56, 58 şi 63 trebuie sa se realizeze conform legislaţiei naţionale
care transpune Directiva 89/391/CEE.
Art. 69 - Atunci când este necesar, ţinând seama de gradul de risc şi de importanta
şantierului, consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora
din întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea pe acelaşi şantier trebuie sa se
realizeze cu o coordonare adecvată.
Art. 70 - În scopul consultării şi participării lucrătorilor, trebuie pusă la dispoziţie
acestora sau, după caz, reprezentanţilor lor o copie a planului de securitate şi
sănătate şi a eventualelor sale modificări.”

►Anexa 4 din HG 300/2006 prezinta “ CERINTELE MINIME de securitate si

sanatate pentru santiere”.
Acestea prevad obligatiile care trebuie aplicate cand caracteristicile
santierului ori ale activitatii, circumstantele sau un risc o cer, astfel:
Partea A se refera la “ Cerinte minime generale pentru locurile de munca din
santiere “ si anume:

1. Stabilitate si soliditate
2. Instalatii de distributie a energiei
3. Caile si iesirile de urgenta
4. Detectarea si stingerea incendiilor
5. Ventilatie
6. Expunerea la riscuri particulare
7. Temperatura
8. Iluminatul natural si artificial al posturilor de lucru, incaperilor si cailor de
circulatie de pe santier
9. Usi si porti
10. Cai de circulatie- zone periculoase
11. Cheiuri si rampe de incarcare
12. Spatiu pentru libertatea de miscare la postul de lucru
13. Primul ajutor
14. Instalatii sanitare
15. Incaperi pentru odihna si/sau cazare
16. Femei gravide si mame care alpteaza
17. Lucratori cu dizabilitati
18. Dispozitii diverse

Partea B se refera la “ Cerinte minime specifice pentru posturile de lucru din santiere
“ si anume:

Sect.1 – 1. Stabilitate si soliditate

2. Usi de siguranta
3. Ventilatie
4.Temperatura
5.Iluminatul natural si artficial
6.Pardoselile, peretii si plafoanele incaperilor
7.Ferestre si luminatoare
8.Usi si porti
9.Caile de circulatie
10.Masuri specifice pentru scari si trotuare rulante
11.Dimensiunile si volumul de aer al incaperilor;

Sect.2 – 1. Stabilitate si soliditate

2. Instalatii de distributie a energiei
3. Influente atmosferice
4. Caderi de obiecte
5.Caderi de la inaltime
 6. Schele si scari
7. Instalatii de ridicat
8. Vehicule si masini pentru excavatii si manipularea materialelor
9. Instalatii, masini , echipamente
10. Excavatii, puturi, lucrari subterane, tuneluri, terasamente
11. Lucrari de demolare
12. Constructii metalice sau din beton, cofraje sau elemente prefabricate
grele
13. Batardouri si chesoane.

Definitii :

a) şantier temporar sau mobil, denumit în continuare şantier, - orice şantier în

care se desfăşoară lucrări de construcţii sau de inginerie civilă, a căror lista
neexhaustiva este prevăzută în anexa nr. 1;
b) beneficiar (investitor) - orice persoana fizica sau juridică pentru care se
executa lucrarea şi care asigura fondurile necesare realizării acesteia;
c) manager de proiect - orice persoana fizica sau juridică, autorizata în condiţiile
legii şi desemnată de către beneficiar, insarcinata cu organizarea, planificarea,
programarea şi controlul realizării lucrărilor pe şantier, fiind responsabilă de realizarea
proiectului în condiţiile de calitate, costuri şi termene stabilite;
d) proiectantul lucrării - orice persoana fizica sau juridică competenta care, la
comanda beneficiarului, elaborează documentaţia de proiectare;
e) şef de şantier - persoana fizica desemnată de către antreprenor sa conducă
realizarea lucrărilor pe şantier şi sa urmărească realizarea acestora conform
proiectului;
f) antreprenor (constructor, contractant, ofertant) - orice persoana fizica sau
juridică competenta care executa lucrări de construcţii-montaj, în baza unui proiect, la
comanda beneficiarului;
g) subantreprenor (subcontractant) - orice persoana fizica sau juridică care îşi
asuma contractual fata de antreprenor sarcina de a executa lucrări de construcţii-
montaj de specialitate, prevăzute în proiectul lucrării;
h) lucrator independent - orice persoana fizica autorizata care realizează o
activitate profesională în mod independent şi îşi asuma contractual fata de beneficiar,
antreprenor sau subantreprenor sarcina de a realiza pe şantier lucrări pentru care
este autorizat;
i) coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării
proiectului lucrării - orice persoana fizica sau juridică competenta, desemnată de
către beneficiar şi/sau de către managerul de proiect pe durata elaborării proiectului,
având atribuţiile prevăzute la art. 54;
j) coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării -
orice persoana fizica sau juridică desemnată de către beneficiarul lucrării şi/sau de
către managerul de proiect pe durata realizării lucrării, având atribuţiile prevăzute la
art. 58 din HG300/2006.
 .
1. BAZA LEGALA A INTOCMIRII PLANULUI PROPRIU DE
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

La intocmirea PLANULUI PROPRIU DE SECURITATE SI SANATATE

IN MUNCA s-a tinut cont de prevederile:

 Legii 319 din 14 iulie 2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca,

art. 13, lit. b) si e);

 HG 1425 / 2006 art. 46, alin. (1) si (2) pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii 319/2006;

 HG 300/ 2006, privind cerintele minime de securitate si sanatate in

munca pentru santierele temporare sau mobile ( sectiunea a 2- a) , art.
24 -32;

 HG 971 / 2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de

securitate si/ sau sanatate in munca;

 HG 1051/ 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate

pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru
lucratori, in special afectiuni dorsolombare;

 HG 1048/ 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate

pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de
protectie la locul de munca;

 PLANUL DE SECURITATE SI SANATATE intocmit de beneficiar.

 2.SCOPUL INTOCMIRII PLANULUI PROPRIU DE SECURITATE SI
SANATATE IN MUNCA

Scopul prezentului document este de a de a asigura metode sigure de lucru

pentru toate activitatile, pe faze de lucru, pe santierul “ TITU” lucrarea " Refacere
strazi in orasul TITU prin lucrari de ranforsare si preluare apa pluviala” conform
contractului incheiat cu ................................................... nr. .................. prin evitarea
riscurilor, identificarea riscurilor ce nu pot fi evitate si stabilirea masurilor tehnioe,
sanitare, organizatorice si de alta natura, in conditiile concrete ale santierului, in
vederea reducerii la maxim a posibilitatii de accidentare si/sau imbolnavire
profesionala.

Scopul va fi atins prin:

• prelucrarea, sub semnatura, de luare la cunostinta a prezentului Plan propriu de

securitate si sanatate cu intreg personalul;

• actualizarea permanenta a acestuia la aparitia unor noi activitati sau utilaje pe

santier;

• umarirea permanenta a aplicarii lui de catre factorii direct implicati:

 lucratorul desemnat pentru a se ocupa de activitatile de SSM;
 seful de santier;
 adjunctul sefului de santier;
 sefii de echipa.

• instruirea temeinica si constientizarea lucratorilor ca insusirea si respectarea

legislatiei in domeniul SSM este atat in binele lor cat si in binele societatii la care
lucreaza.

• controale inopinate realizate in santier urmate de dezbateri pe marginea

constatarilor efectuate pentru stabilirea masurilor de perfectionare a metodei de
lucru sigure si, daca e cazul, sanctionarea vinovatilor pentru neconformitatile
constatate, daca acestea ar putea genera accidente de munca.

• informarea conducerii societatii lunar si de cate ori este nevoie privind modul de
desfasurare a activitatilor SSM in santier.
3. OBIECTIVUL PENTRU CARE S-A INTOCMIT
PLANUL PROPRIU DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

prezentul Plan propriu de securitate si sanatate s-a intocmit pentru

obiectivul “" Refacere starzi in orasul TITU prin lucrari de ranforsare si
preluare apa pluviala”.

Conform contractului incheiat cu ...................................................................

nr. ............... va executa urmatoarele lucrari / activitati:

- lucrari de realizare canivouri pentru preluare ape pluviale;

- lucrari de demontat si montat bordura;

- lucrari de reabilitare poduri;

- lucrari de realizare sistem rutier prin imbracaminte asfaltica;

 4. NUMELE SI ADRESA ANTREPRENORULUI

 Numele si adresa antreprenorului: SC CHIRULLI ANDREA SRL -

SUCURSALA TARGOVISTE
 Adresa sediu social :Str. Calea Campulung, Nr. 6 A, Loc. Targoviste, jud.
Dambovita;
 Adresa punct de lucru : DN 72, Sat Dumbrava, com. Ulmi, jud. Dambovita.
 Cod unic de inregistrare: RO 21764442;
 Nr. ordine in Registrul Comertului: J 15/ 707/ 2007

 Beneficiarul lucrarii: ..........................................................................................

 Adresa beneficiarului:...........................................................................................


Tipul lucrarii: Lucrări de drumuri si poduri

 Managerul de proiect: ………………………………………………………………

 Adresa :………………………………………………………………………………
 Coordonatorul in materie de SSM pe durata realizarii lucrarii:…………...........
 Adresa:…………………………………………………………………… ……..…;

 Numarul lucratorilor pe santier: 108

 Numele persoanei (persoanelor) desemnata/e cu conducerea executarii lucrarilor :

- ..............................................................
- ..............................................................

 Durata executarii lucrarilor: .....................................

 Data inceperii lucrarilor: ...........................

 5. NUMARUL LUCRATORILOR PE SANTIER

La executarea lucrarilor particiopa urmatoarele categorii de personal:

- muncitori calificati = 12
- muncitori necalificati = 10
- deserventi utilaje si soferi = 14
- maistri = 2
 6. NUMELE PERSOANELOR DESEMNATE SA CONDUCA
EXECUTAREA LUCRARILOR SI SA VERIFICE RESPECTAREA
ACTIVITATII PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

Conducerea activitatilor este asigurata astfel:

FUNCTIA NUMELE SI PRENUMELE:

Sef santier: .........................................................

Sef punct de lucru : ........................................................

Sef echipa ...................... .........................................................

Sef echipa ...................... ..........................................................

Serviciu extern prevenire si protectie: Ing. Nae Liliana

 7. DURATA ESTIMATA DE EXECUTIE A LUCRARILOR

Conform contractului de executie nr. ...............................................incheiat

de catre SC CHIRULLI ANDREA SRL
cu...................................................................., durata estimata de executie a
lucrarilor este de: .........................................................
 8. ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE DE EXECUTIE
CARE POT AFECTA SANATATEA SI SECURITATEA LUCRATORILOR
SI A CELORLALTI PARTICIPANTI LA PROCESUL DE MUNCA PE
SANTIER

Conform contractului incheiat si a proiectului de executie, procesul de

munca pe santier cuprinde urmatoarele activitati:
- executie lucrari de realizare canivouri pentru preluare ape pluviale;

- executie lucrari de demontat si montat bordura;

- executie lucrari de reabilitare poduri;

- executie lucrari de realizare sistem rutier prin imbracaminte asfaltica;

Lucrarile sunt executate manual si mecanizat, utilizand echipamente de

munca specifice lucrarilor de drumuri si poduri.

Din analiza elementelor procesului de munca rezulta urmatoarele:

8.1. EXECUTANTII
Lucratorii sunt romani, persoane cuprinse cu varste intre 20 si 50 de ani,
apti medical, cu pregatire de specialitate, lucrand pe multe santiere atat in tara cat
si in
Strainatate.
Au bune deprinderi practice in ceea ce priveste aplicarea masurilor de
protectie individuala si colectiva. Sunt persoane disciplinate, constiincioase,
manifestand interes pentru respectarea legilor si regulilor stabilite pe santier.

8.2 – SARCINA DE MUNCA

Sarcina de munca rezultata din contractul incheiat este in conformitate cu
dotarea tehnica, gradul de calificare al fortei de munca si posibilitatile societatii
contractante si nu pune probleme privind generarea unor riscuri de aaccidentare
din aceasta cauza.
8.3. ECHIPAMENTE DE MUNCA, MIJLOACE DE MUNCA
SPECIFICE ACTIVITATILOR DESFASURATE:
- utilaje de sapat si asternut balast;
- cisterna asternere prin stropire emulsie bituminoasa;
- instalatie Wirtgen ptr. executare elemente din beton si straturi rutiere din
beton de ciment;
- repartizator mixture asfaltice ;
- cilindru compactor fundatii drum;
- cilindru compactor imbracaminti asfaltice;
- freza rutiera ( frezat imbracaminti asfaltice);
- autoincarcator pe pneuri;
- autogreder;
- scule si dispozitive folosite la intretinere, reparatii si exploatare (trusa scule
auto completa- chei fixe , clesti, prese manuale pentru ungere, bancuri de
lucru, vinciuri, cricuri, aparate/unelte electrice portabile);
- butoaie de combustibil, uleiuri si lubrifianti;
- trusa sanitara;
- -stingatoare incendiu;
- echipament individual de protectie ( salopeta lucru, casca protectie, manusi
protectie, bocanci protectie).
- masina de taiat si polizat unghiulara ptr otel beton= 2 buc;
- scule si dispozitive pentru muncitori in constructii ( ciocan, clesti, dalti, chei
etc. )
- schele, podine de lucru, cofraje;
- scara dubla si simpla;
- materiale specifice ptr. constructii : profiluri , bare otel beton, otel PC, sarma;
- Echipament individual de protectie: cască de protecţie, salopete,
palmare, centură de siguranţă, bocanci protectie cu bombeu metalic ;
- Sisteme de avertizare: luminoase, sonore, sisteme de comunicaţii, panouri
de avertizare;
- Echipament de protectie colectiva ( balustrade protectie, viziere ,
protectie, aparatori protectie, etc.);
- trusa prim ajutor;
- stingator incendiu;

Toti lucratorii prin experienta acumulata sunt capabili sa utilizeze aceste

mijloace de munca, fiind instruiti in cadrul instruirilor periodice privind modul de
utilizare a acestora precum si a uneltelor si sculelor de mana electrice folosite.
Mijloacele de munca de complexitate mare - macarale, autobetoniere, pompe
de beton, utilaje terasiere etc. sunt deservite de personal calificat si autorizat intern
pentru aceste tipuri de echipamente.
Toate echipamentele de munca si materialele de constructii folosite poarta
marcajele de conformitate CE conform prevederilor legale (Legea nr. 608 privind
evaluarea conformitatii produselor, HG 622/2004 privind stabilirea conditiilor de
introducere pe piata a produselor pentru constructii cu completarile ulterioare care
transpun Directiva Consiliului Comunitatii Economice Europene 89/106/21.12.1988
privind armonizarea legilor, reglementarilor si dispozitiilor administrative relative la
produsele pentru constructii).
 Toate echipamentele de munca electrice utilizate sunt in conformitate cu
prevederile HG 457/ 2003, HG 1146/ 2006 si se folosesc numai cu dispozitivele de
protectie stabilite de fabricant montate si utilizate conform destinatiei.
8.4 . MEDIUL DE MUNCA
Analizand mediul de munca acesta nu este intodeauna favorabil desfasurarii
activitatilor, acestea desfasurandu-se in conditiile oferite de mediul natural, cu
precipitatii, temperaturi extreme, curenti de aer, etc.
Factorii de risc si masurile ce se impun sunt tratate in lucrarea “ EVALUAREA
RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRI PROFESIONALE” pentru /
locurile de munca / posturile de lucru din cadrul SC CHIRULLI ANDREA SRL .
 Definitii:

Sistemul de muncă este un ansamblu constituit de unul sau mai mulţi

executanţi şi mijloace de producţie care, având un scop comun de realizat
(procesul de muncă), interacţionează pe baza unui circuit informaţional, în
anumite condiţii fizice şi psiho-sociale ale mediului de muncă.
Procesul de munca - procesul de producţie, reprezinta succesiunea în timp
şi în spaţiu a activităţilor conjugate ale executantului şi mijloacelor de producţie
în cadrul sistemului de muncă.
La realizarea oricărei activităţi productive este necesar sa existe şi să
intre în relaţie patru elemente: executantul - sarcina de munca - mijloacele de
producţie - mediul de muncă.
Executantul - omul implicat nemijlocit în realizarea sarcinii de muncă.
Prin definiţie, el este victima potenţială a oricărui accident sau boală
profesională. Fără prezenţa sa, nici un incident sau accident nu constituie,
conform legii, accident de muncă.
Sarcina de muncă - totalitatea acţiunilor pe care trebuie sa le efectueze
executantul, prin intermediul mijloacelor de producţie pentru realizarea scopului
sistemului de muncă şi a condiţiilor impuse de realizare a acestora.
Mijloacele de producţie - totalitatea mijloacelor de muncă (unelte de
muncă, mijloacele de transport şi comunicaţie, clădirile destinate producţiei,
recipientele şi depozitele pentru păstrarea produselor etc.) şi a obiectelor muncii
(materiile prime) pe care oamenii le folosesc în procesul de producţie.
Mediul de muncă - totalitatea condiţiilor fizice, chimice, biologice şi
psihosociale în care executantul îşi desfăşoară activitatea, cuprinde: mediu) fizic
ambiant şi mediul social (ambianţa socială, definită de relaţiile de grup,
motivaţia muncii, etc).

Factorii de risc in sistemul de munca:

 factori de risc proprii executantului
 factori de risc proprii sarcinii de munca
 factori de risc proprii mijloacelor de munca ( productie)
 factori de risc proprii mediului de munca
Factori de risc proprii executantului:
 erori de receptie, prelucrare si interpretare a informatiei
 erori de decizie
 erori de executie
 erori de autoreglaj.
 Factori de risc proprii sarcinii de munca:
 operatii, reguli, procedee gresite, absenta unor operatii, metode e
munca necorespunzatoare, supradimensionarea cerintelor impuse
executantului.

Factori de risc proprii mijloacelor de munca ( productie):

 risc mecanic
 risc termic
 risc electric
 risc chimic
 risc biologic

Factori de risc proprii mediului de munca:

 abateri sub forma de depasiri ale nivelului sau intensitatii functionale
a parametrilor specifici: microclimat, zgomot, vibratii, noxe chimice,
radiatii, iluminat etc.;
 actiunea factorilor poate conduce fie la vatamarea violenta a
organismului, fie la afectiuni ale organismului, in primul caz survine
un accident de munca, iar in al doile boala profesionala.
9 - EVALUAREA RISCURILOR PREVIZIBILE LEGATE DE MODUL DE
LUCRU, DE MATERIALELE UTILIZATE, DE ECHIPAMENTELE DE
MUNCA FOLOSITE, DE UTILIZAREA SUBSTANTELOR SAU
PREPARATELOR PERICULOASE, DE DEPLASAREA
PERSONALULUI, DE ORGANIZAREA SANTIERULUI.

9.1 - FACTORI DE RISC IDENTIFICATI ptr. MUNCITOR NECALIFICAT

IN CONSTRUCTII

Factori de risc proprii mijloacelor de munca

Factori de risc mecanic
- Prindere, strivire membre superioare la manipularea materialelor de
constructii sau la deservirea echipamentelor de munca (organe de masini
in miscare, dispozitive);
- Lovire de catre vehicule (auto sau utilaje pentru constructii) care se
deplaseaza sau executa manevre in santier;
- Cadere libera de obiecte (scule, materiale, echipamente etc.) de la
inaltime;
- Pericol de prabusire -ex: prabusirea peretelui sau planseului in cazul
lucrarilor de demolare, prabusirea cofrajelor la decofrarea planseului etc.;
- Cadere de la inaltime datorita scarilor (schelelor) necorespunzatoare;
- Surparea peretilor transeei sau gropii (lipsa sprijinirilor) indeosebi in
cazul executarii lucrarilor de sapatura;
- Pericol de lovire, taiere, intepare, membre superioare si inferioare la
contactul cu suprafete periculoase;
- Proiectare de particule in ochi - ex: la utilizarea flexului pentru taiere
sau polizare, la spargerea manuala cu dalta a peretelui sau planseului
etc.;
- Vibratii excesive la lucrul cu pickamerul;
- Electrocutare prin atingere directa, indirecta - ex :lucrul cu
echipamente electrice defecte;

Factori de risc termic

- Arsura termica ex: la manipularea bitumului fierbinte, lucrul cu foc

deschis etc.;

Factori de risc electric

- Electrocutare prin atingere directa, indirecta - ex: lucrul cu
echipamente electrice defecte;

Factori de risc chimic

- Lucrul cu substante iritante (ciment, var, ipsos etc.) care
deshidrateaza pielea, o crapa si poate provoca alergii;
Factori de risc proprii mediulul de munca
Factori de risc fizic
- Temperatura ridicata sau coborata a aerului, in functie de anotimp la
lucrari in aer liber;
- Zgomot sub limita maxima admisa, datorat functionarii utilajelor de
constructii;
- Intemperii (vant, viscol, ploaie) la lucrul in aer liber;
- Existenta pulberilor pneumoconiogene - ex: la prepararea betonului sau
mortarului, transportul cimentului si varului, la efectarea curateniei etc.;
Factori de risc chimic
- Gaze sau vapori toxici si inflamabili ex: vopsirea in spatii inchise;

Factori de risc psihosocial

- Relatii de munca necorespunzatoare (necooperare, antipatie, invidie);

Factori de risc proprii sarcinii de munca

Continut necorespunzator al sarcinii de munca

- Succesiune gresita a operatiilor - datorita in general a slabei

pregatiri teoretice si profesionale, precum si a fluctuatiei mari de
personal;

Suprasolicitare fizica
- Efort fizic frecvent si prelungit in timpul executarii lucrarilor ex:
transportul materialelor de constructii, prepararea betonului, executarea
de lucrari de terasamente etc.;
- Pozitii de lucru fortate ex: aplecat, in genunchi, lucru la inaltime,in
santuri etc.;

Factori de risc proprii executantului

Actiuni gresite
- Organizarea necorespunzatoare a locului de munca -ex: lipsa
imprejmuirii zonei de lucru, indicatoare etc;
- Executarea operatiilor de intretinere si curatire a utilajului in timpul
functionarii;
- Nesincronizare de operatii - ex: la manipularea materialelor lungi sau
grele;
- Executarea de lucrari periculoase, din proprie initiativa care nu fac
obiectul sarcinii de munca -ex: interventia la instalatia electrica;
- Deplasari sau stationari in zone periculoase - ex: in raza de actiune a
utilajelor de constructii;
- Cadere la acelasi nivel prin impiedicare, dezechilibrare, alunecare;
- Cadere de la inaltime - prin pasire in gol (ex: - goluri neimprejmuite);
- Accidente de traseu - pe durata si traseul deplasarii normale de acasa
la serviciu si invers;
- Prezentarea la lucru in conditii psiho-fiziologice necorespunzatoare
(oboseala, boala, lucrul sub influenta alcoolului);
- Comunicari si glume accidentogene;

Omisiuni
- Omiterea unor operatii cu scopul de a usura munca in detrimentul
securitatii lucratorului;
- Neutilizarea echipamentelor de protectie colectiva sau a
echipamentelor de protectie individuala.

9.2 - FACTORI DE RISC IDENTIFICATI ptr. MUNCITORI CALIFICATI

executanti lucrari de drumuri si poduri

Factori de risc proprii mijloacelor de munca

Factori de risc mecanic
- Prindere, strivire membre superioare la manipularea materialelor de
constructii, sau la deservirea echipamentelor de munca (organe de
masini in miscare, dispozitive);
- Lovire de catre vehicule (auto sau utilaje pentru constructii) care se
deplaseaza sau executa manevre in santier;
- Cadere libera de obiecte (scule, materiale, echipamente etc.) de la
inaltime;
- Surparea peretilor transeei, gropilor sau taluzului (lipsa sprijinirilor)
indeosebi in cazul executarii lucrarilor de sapatura;
- Pericol de lovire, taiere, intepare, membre superioare si inferioare la
contactul cu suprafete periculoase;
- Proiectare de particule in ochi - ex: la utilizarea flexului pentru taiere
sau polizare, la spargerea betonului etc.;
- Vibratii excesive la lucrul cu pickamerul sau maiul compactor;

Factori de risc termic

- Temperatura coborata a obiectelor in special iarna;
- Arsura termica - ex: la manipularea bitumului fierbinte, a asfaltului
etc.;
Factori de risc electric
- Electrocutare prin atingere directa, indirecta - ex :lucrul cu
echipamente electrice defecte;
Factori de risc chimic
- Lucrul cu substante iritante (ciment, beton.) care deshidrateaza
pielea, o crapa si poate provoca alergii;

Factori de risc proprii mediului de munca

Factori de risc fizic
- Temperatura ridicata sau coborata a aerului, in functie de anotimp la
lucrari in aer liber;
- Zgomot, datorat functionarii utilajelor de constructii;
- Intemperii (vant, viscol, ploaie) la lucrul in aer liber;
- Existenta pulberilor pneumoconiogene - ex: la prepararea betonului,
la terasamente, la efectuarea curateniei etc.;
Factori de risc biologic
- Contaminarea cu ciuperci, bacterii sau virusi datorita igienei
insuficiente la locul de munca;
Factori de risc psihosocial
- Relatii de munca necorespunzatoare (necooperare, antipatie,
invidie);

Factori de risc proprii sarcinii de munca

Continut necorespunzator al sarcinii de munca
- Succesiune gresita a operatiilor - datorita in general a slabei
pregatiri teoretice si profesionale, precum si a fluctuatiei mari de
personal;
Suprasolicitare fizica
- Efort fizic frecvent si prelungit in timpul executarii lucrarilor ex:
transportul materialelor de constructii, prepararea betonului,
executarea de lucrari de terasamente etc.;
- Pozitii de lucru fortate ex: aplecat, in genunchi, lucru la inaltime, in
santuri etc.;

Factori de risc proprii executantului

Actiuni gresite
- Organizarea necorespunzatoare a locului de munca -ex: lipsa
imprejmuirii zonei de lucru, indicatoare etc;
- Executarea operatiilor de intretinere si curatire a utilajului in timpul
functionarii;
- Nesincronizare de operatii - ex: la manipularea materialelor lungi
sau grele;
- Executarea de lucrari periculoase, din proprie initiativa care nu fac
obiectul sarcinii de munca -ex: interventia la instalatia electrica;
- Deplasari sau stationari in zone periculoase - ex: in raza de actiune
a utilajelor de constructii;
- Cadere la acelasi nivel prin impiedicare, dezechilibrare, alunecare;
- Cadere de la inaltime - prin pasire in gol (ex: - goluri neimprejmuite);
- Accidente de traseu - pe durata si traseul deplasarii normale de
acasa la serviciu si invers;
- Prezentarea la lucru in conditii psiho-fiziologice necorespunzatoare
(oboseala, boala, lucrul sub influenta alcoolului);
Comunicari si glume accidentogene;
Omisiuni
- Omiterea unor operatii cu scopul de a usura munca in detrimentul
securitatii lucratorului;
- Neutilizarea echipamentelor de protectie colectiva sau a
echipamentelor de protectie individuala;

9.3 - FACTORII DE RISC IDENTIFICATI ptr. MECANIC DESERVENT

utilaje drumuri si poduri/ terasiere

Factori de risc proprii mijloacelor de productie

Factori de risc mecanic
- Organe de masini in miscare - prindere, antrenare mana sau articole
vestimentatie (maneci, fular etc.) de catre transmisiile prin curele
ventilator/ pompa de apa, curea de distributie;
- Prindere strivire corp prin deplasare necontrolata a utilajului in timpul
utilizarii;
- Autodeclansari sau autoblocari ale elementelor de securitate ale
utilajului;
- Pericol de lovire, taiere, intepare membre superioare sau inferioare la
contactul cu suprafete periculoase;

Factori de risc termic

- Temperatura ridicata a unor suprafete, atinse accidental (galerii
sistem evacuare, bloc motor etc.);

Factori de risc electric

- Electrocutare prin atingere directa sau indirecta- in cazul utilizarii
de echipamente electrice defecte;

Factori de risc chimic

- Deshidratarea mainilor sau aparitia unor boli de piele - datorita
impregnarii cu unsori, motorina etc.;

Factori de risc proprii mediului de munca

Factori de risc fizic

- Temperatura aerului scazuta iarna si ridicata vara;
- Curenti de aer;
- Zgomot continuu datorat functionarii motorului termic cat si la piconare;
- Calamitati naturale - trasnet, viscol, prabusiri de copaci, seism etc.;

Factori de risc chimic

- Intoxicare cu monoxid de carbon la lucrul in spatii inchise;
Factori de risc proprii sarcinii de munca

Continut necorespunzator al sarcinii de munca

- Adoptarea unor procedee gresite sau absenta unor operatii cu

scopul de a scurta timpul interventiei;

Suprasolicitare fizica
- Efort static - pozitie fixa, numai sezand;

Factori de risc proprii executantului

Actiuni gresite
- Manevre necorespunzatoare - ex: deplasarea cu viteza mare
neadaptata la conditiile de drum, neasigurarea sarcinii in timpul deplasarii
etc.;
- Fortarea utilajului in pozitie de echilibru instabil - ex: excavator necalat
corespunzator sau lucrul cu bratul rotit;
- Executarea de lucrari de mentenanta sau curatenie in timpul functionarii
utilajului;
- Conducerea, deservirea utilajelor pentru constructii de catre persoane
neinstruite corespunzator si neautorizate;
- Deplasari sau stationari in zone periculoase -ex: sub sarcina ridicata,
fara asigurarea deplasarii accidentale si fara a lua cheia din contact;
- Conducerea utilajului in conditii improprii - ex: cand vizibilitatea este
scazuta (sarcina de transportat voluminoasa, noapte, ceata, mers inapoi
etc), pe drumuri cu declivitate mare etc.;
- Cadere la acelasi nivel prin alunecare sau impiedicare sau de pe scara
utilajului;
- Accidente de traseu pe durata si traseul deplasarii normale de acasa la
serviciu si invers;
- Pericol de incendiu -ex: la utilizarea focului deschis pentru incalzirea
baie de ulei pe timp friguros;
- Comunicari accidentogene - ex: la ridicarea-coborarea sarcinilor, mersul
inapoi;

Omisiuni

- Omiterea verificarii utilajelor de constructi inainte de utilizare (limitatori

de sarcina, de sfarsit de cursa etc.);
- Omiterea unor operatii datorita prezentarii la lucru in conditii
psiho-fiziologice necorespunzatoare (oboseala, boala, condusul sub
infiuenta alcoolului);
- Neutilizarea echipamentelor de protectie colectiva si individuala.
10. MASURI PENTRU ASIGURAREA SANATATII SI
SECURITATII LUCRATORILOR SPECIFICE LUCRARILOR
PE CARE ANTREPRENORUL/ SUBANTREPRENORUL LE
EXECUTA PE SANTIER, INCLUSIV MASURI DE PROTECTIE
COLECTIVA SI MASURI DE PROTECTIE INDIVIDUALA:
 11. CONCLUZII

SC CHIRULLI ANDREA SRL va pune la dispozitia

beneficiarului Planul propriu de securitate si sanatate , in cel mult
30 de zile da la data contractarii lucrarii.
Un exemplar al Planului de securitate si sanatate se va afla in
permanenta pe santier pentru a fi consultat, la cerere , de catre
inspectorii de munca si inspectorii sanitari, precum si de
reprezentantii lucratorilor cu atributii in domeniul securitatii si
sanatatii in munca.
Planul propriu de securitate si sanatate va fi actualizat ori de
cate ori este cazul.
Planul propriu de securitate si sanatate va fi pastrat de catre
antreprenor timp de 5 ani de la data receptiei finale.

Elaborat,
Ing. Nae Liliana