S.C. …………….S.A.

PLAN DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

PENTRU OBIECTIVUL
« Subtraversarea liniei CF Adjud – Ciceu la km 33+002 cu o conducta metalica
pentru gaze naturale »

APROBAT,
DIRECTOR GENERAL,

AVIZAT,
MANAGER DE PROIECT

1
 CUPRINS
1. BAZA LEGISLATIVA

2. DESCRIEREA LUCRARILOR (PROIECTULUI)

3. COMPETENTE

4. MASURI GENERALE DE ORGANIZARE A SANTIERULUI

5. COMUNICARI SI RAPORTARI

6. ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE DE EXECUTIE CARE POT AFECTA SANATATEA SI

SECURITATEA LUCRATORILOR SI A CELORLALTI PARTICIPANTI LA PROCESUL DE MUNCA

7. SEMNALIZAREA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

8. INDICATII PRACTICE PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR, EVACUAREA PERSOANELOR SI

MASURILE DE ORGANIZARE LUATE IN ACEST CAZ

9. MANIPULAREA, TRANSPORTUL PRIN PURTARE SI DEPOZITAREA MATERIALELOR

10. MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PROTECTIE IMPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE

2
1. BAZA LEGISLATIVA

Prezentul plan de securitate si sănătate in munca este realizat in baza următoarelor Legi si Hotărâri de Guvern:

• Legea securităţii si sănătăţii in munca nr. 319/2006

• HG 1425/2006 - Norma metodologica de aplicare a prevederilor Legii securităţii si sănătăţii in munca nr. 319/2006
• Hotărârea de Guvern nr.1091 din 16/08/2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru locul de
munca
• Hotărârea de Guvern nr. 1051/9.08.2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru manipularea
manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, In special de afecţiuni dorsolombare
• Hotărârea de Guvern nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea
de către lucratori a echipamentelor individuale de protecţie la locul de munca
• Hotărârea de Guvern nr. 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de
sănătate la locul de munca
• Hotărâre de Guvern nr. 300/02.03.2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru şantierele
temporare sau mobile

2. DESCRIEREA LUCRARILOR (PROIECTULUI)

SC ……………. SA executa urmatoarele lucrari:

-depistarea tuturor utilitatilor aflate in amplasament si protejarea lor;
-sapaturi, finisare suprafete rezultate din sapaturi si executare sprijiniri;
-montarea conductei de transport si executie inchideri;
-executarea prizelor de impamantare;
-indepartarea totala a solului acumulat in interiorul tubului;
-probe de etanseitate;
- executie umplutura compactata

Solutia aleasa pentru subtraversare este prin foraj dirijat.

Subtraversa C.F. se va realiza cu un tub din metal cu D =400x7,9 mm, in care se va monta conducta de gaze
naturale cu D=200x7,1.
Tubul de protectie se va introduce prin foraj orizontal dirijat intre cele doua gropi (de lansare si de capat), in panta de
3,08 % de la stanga la dreapta
Gropile pentru zonele de lansare si de capat se vor executa manual, cu pereti verticali, fara sprijiniri, in afara zonei de
influenta a convoiului C.F.. Pamantul rezultat din saparea acestor gropi se va depozita in afara prismului de ballast si
a spatiului carosabil.
S-au prevazut epuismente pentru preluarea apelor pluviale, apa freatica aflandu-se la o cota mai joasa fata de cota
de sapare.
Adancimea de pozare a tubului de protectie este de 2,60 m. Grosimea tubului de protectie este 7,9 mm si este
calculate sa reziste convoiului P10.
Lungimea subtraversarii este de 36,00 m , din care 16,00 m in dreapta CF si 16,00 m in stanga CF fata de axul liniei.
Conducta de transport va fi instalata, in interiorul tubului de protectie, pe distantieri de plietilena de inalta densitate.
In interiorul tubului de protectie, la o distanta de minim 15 cm de marginile acestuia se vor monta inchideri etanse din
bitum sau spuma poliuretanica.

3
3. COMPETENTE

3.1. Managerul de Proiect

Prin desemnarea unuia sau mai multor coordonatori SSM pentru a executa sarcinile prevăzute In HG 300/2006, art.
54 şi 58, referitoare la securitatea si sănătatea in munca, beneficiarul sau managerul de proiect nu va fi exonerat de
răspunderile care îi revin în acest domeniu.
în vederea asigurării şi menţinerii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din şantier, managerul de proiect are, în rincipal,
următoarele obligaţii:
a) să aplice principiile generale de prevenire a riscurilor lan ocul de muncă;
b) să coopereze cu coordonatorii în matene de securitate şi sănătate în timpul fazelor de proiectare şi de realizare a
lucrărilor;
c) să ia în considerare observaţiile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate consemnate în registrul de
coordonare;
d) să stabilească măsurile generale de securitate şi sănătate aplicabile activităţii şantierului, consultându-se cu
coordonatorii în materie de securitate şi sănătate;
e) să redacteze un document de colaborare practică cu coordonatorii în materie de securitate şi sănătate.
Managerul de proiect desemnat de beneficiarul lucrarii este : .......................................................

3.2. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării

Este desemnat de beneficiar si/sau de managerul de proiect si are următoarele atribuţii:
• să elaboreze sau să solicite să se elaboreze, sub responsabilitatea sa, un plan de securitate şi sănătate,
precizând regulile aplicabile şantierului respectiv şi ţinând seama de activităţile de exploatare care au loc în cadrul
acestuia;
• să pregătească un dosar de intervenţii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrării, conţinând elementele utile în
matene de securitate şi sănătate de care trebuie să se ţină seama în cursul eventualelor lucrări ulterioare;
• să adapteze planul de securitate şi sănătate la fiecare modificare adusă proiectului;
• să transmită elementele planului de securitate şi sănătate tuturor celor cu responsabilităţi în domeniu;
• să deschidă un registru de coordonare şi să-i completeze;
• să transmită planul de securitate şi sănătate, registrul de coordonare şi dosarul de intervenţii ulterioare
beneficiarului şi/sau managerului de proiect şi coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării
lucrării;
• să participe la întrunirile organizate de beneficiar şi/sau de managerul de proiect;
• să stabilească, în colaborare cu beneficiarul şi/sau managerul de proiect, măsurile generale de securitate şi
sănătate aplicabile şantierului;
• să armonizeze planurile proprii de securitate şi sănătate ale antreprenorilor cu planul de securitate şi sănătate al
şantierului;
• să organizeze coordonarea între proiectanţi;
Coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca pe durata desfasurarilor lucrarilor desemnat de beneficiar
sau Managerul de Proiect este...............................................................

3.3 Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata execuţiei lucrărilor

Este de asemenea desemnat de beneficiar si/sau manager de proiect si poate fi aceeaşi persoana cu cea numita la
etapa de elaborare a proiectului.
Atunci când beneficiarul sau managerul de proiect desemnează un alt jcoordoriator în materie de securitate şi
sănătate pe durata realizării lucrării decât cel din timpul elaborării proiectului, numirea trebuie făcuta (inaintea
începerii lucrărilor pje şantier.)
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata execuţiei lucrărilor este ing. Iacob Carmen

Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata execuţiei lucrării are următoarele atribuţii:
• să coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire şi de securitate la alegerea soluţiilor tehnice şi/sau
organizatorice în scopul planificării diferitelor lucrări sau faze de lucru care se desfăşoară simultan ori succesiv şi la
estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru;
• să coordoneze punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru a se asigura că angajatorii şi, dacă este căzu!,
lucrătorii independenţi respectă principiile prevăzute la art. 56, într-un mod coerent şi responsabil, şi aplică planul de
securitate şi sănătate;

4
• să adapteze sau să solicite să se realizeze eventuale adaptări ale planului de securitate şi sănătate prevăzut la
art.56 şi ale dosarului de intervenţii ulterioare, în funcţie de evoluţia lucrărilor şi de eventualele modificări intervenite;
• să organizeze cooperarea între angajatori, inclusiva celor care se succed pe şantier, şi coordonarea activităţilor
acestora, privind protecţia lucrătorilor, prevenirea accidentelor şi a riscurilor profesionale care pot afecta sănătatea
lucrătorilor, informarea reciprocă şi informarea lucrătorilor şi a reprezentanţilor acestora şi, dacă este cazul,
informarea lucrătorilor independenţi;
• să coordoneze activităţile care urmăresc aplicarea corectă a instrucţiunilor de lucru şi de securitate a muncii;
• să ia măsurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate să aibă acces pe şantier;
• să stabilească, în colaborare cu managerul de proiect şi antreprenorul, măsurile generale aplicabile şantierului;
• să ţină seama de toate interferenţele activităţilor din perimetrul şantierului sau din vecinătatea acestuia;
• să stabilească, împreună cu antreprenorul, obligaţiffe privind utilizarea mijloacelor de protecţie colectivă,
instalaţiilor de ridicat sarcini, accesul pe şantier;
• să efectueze vizite comune pe şantier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor, înainte ca aceştia să redacteze
planul propriu de securitate şi sănătate;
• să avizeze planurile de securitate şi sănătate elaborate de antreprenori şi modificările acestora.
• sa verifice periodic modul de implementare a planului de securitate si sănătate in munca;
• sa stabilească si sa menţină proceduri adecvate care asigura faptul ca toate accidentele si evenimentele
periculoase sunt investigate direct si raportate imediat pârtilor responsabile;
• sa întocmească statistici cu privire la accidente si riscuri in ceea ce pliveşte proiectul.

3.4. Directorul de Şantier (Site Manager) - daca este cazul -

Directorul de Şantier îndeplineşte in general responsabilităţile Managerului de Proiect si acţionează, in numele
acestuia in lipsa acestuia.
Directorul de Şantier este ing. Puscasu Jenica

4. MASURI GENERALE DE ORGANIZARE A SANTIERULUI

ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

Santierul va fi semnalizat ziua si noapte avand in vedere adancimea sapaturilor. De asemenea sapaturile vor fi
protejate cu balustrade. Gropile se vor executa fara sprijiniri.
Accesul rutier la lucrare se va face pe DN 11 A Adjud – Onesti. Traversarea caii ferate se va face numai prin locul
special amenajat si semnalizat.
Nu va fi admis in şantier, in execuţie, persorinal lucrator, tehnic sau ingineresc, fără a avea vizita medicala valabila,
pentru activitatea ce se desfăşoară.
Fisele de securitatea muncii pentru personalul delegat sa lucreze in şantier vor urma executanţii in şantier si vor sta la
conducătorul locului de nnunca.
Alcoolul si drogurile sunt interzise cu desăvârşire in santier.Nici o persoana care a consumat alcool sau droguri si
care mai poate prezenta urme ale unor asemnea substanţe in circulaţia sanguina NU va fi admisa in santier.Acest
lucru se va verifica, in acest sens existând posibilitatea de a se efectua teste prin sondaj.Orice persoana care refuza
testarea, sau care in urma testării va fi depistata cu urme de alcool,droguri sau alte substanţe incompatibile cu
calitatea de angajat aflat in timpul serviciului - va fi dat afara din şantier.
Intreg personalul din şantier trebuie sa-si desfăşoare activitatea conform sarcinii de lucru primita , respecatand
instrucţiunile de lucru si instrucţiunile proprii de securitate in munca
Nu va fi permis accesul in şantier si pe punctele de lucru adiacente şantierului fără echipament de protecţie si de
lucru;
Echipamentul Personal de Protecţie a Muncii corespunzător trebuie purtat tot timpul. Minimul in şantier este:
 Casca de protecţie pentru construcţii sub trei ani vechime;
 încălţăminte pentru construcţii (bombeu metalic)
 Veste sau jachete;
 Haine adecvate (salopete personalizate);
 Vesta avertizoare;
 Centura, hamuri si elemente de acorare pentru lucrul la înălţime-daca este cazul;

Persona care va fi găsita nepurtand Echipamentul Personal de Protecţie a Muncii corespunzător nu va fi acceptat in
şantier si trimis acasă. Este interzisa utilizarea telefoanelor, in incinta şantierului, in afara celor dedicate producţiei.

5
La inceperea programului de lucru, conducătorii formaţiilor de lucru, şefii de echipa, maiştrii, tehnicieni sau inginerii,
vor efectua instruirea privind specificul activităţilor zilei, instrucţiuni de lucru, evidenţierea riscurilor specifice si masuri
de combatere.
La inceperea programului de activitate vor fi verificate toate uneltele, sculele, utilajele, mijloacele auto si alte mijloace
de producţie, asupra stării de funcţionare si nu se va lucra daca acestea nu corespund din punct de vedere aii
securităţii muncii. Nu vor fi admise in şantier autovehicule sau utilaje care prezinta scurgeri de carburanţi, lubrifiant,
sau aite substanţe ce pot polua mediul incoijjurator sau pot avea impact direct sau indirect asupra acestuia.
Personalul cu funcţie de conducere (şefi de echipa, maiştri, tehnicieni, ingineri) vor verifica la inceperea programului
starea echipamentului de protecţie si de lucru, si nu va permite accesul in şantier sau desfăşurarea activităţii, fara
echipament corespunzător.
Supravegherea de către conducători locurilor de munca a personalului din execute se face permanent.
Nu vor fi stabilite fronturi de lucru cu un singur executant. Vor fi identificate de către conducătorii locurior de munca
toate pericolele tehnologice, de accidentare sau îmbolnăvire profesionala ce pot apărea sau exista la locul de munca,
si vor fi aduse la cunoştinţa personalului din execuţie, la inceperea programului, sau ori de cate ori acestea apar in
activitatea de execuţie.
Conducătorii locurilor de munca vor stabili caile de acces in şantier cu menţionarea locurilor periculoase, a golurilor,
gropilor, cablurilor electrice sub tensiune, etc., in vederea eliminării la maxim a posibilităţilor de producere de
afccidente sau imboînaviri profesionale.
Nu se vor utiliza piese, scule, utilaje, echipamente sau accesorii care nu sunt in stare buna de utilizare si prin care s-
ar crea un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesionala,
Nu va fi primit personal nou in execuţie, pana nu i se va face instruirea pe linie de Securitate si Sănătate In Munca la
schimbarea locului de munca, care va cuprinde: prezentarea locului de munca, prezentarea riscurilor de accidentare,
prezentarea pericolelor tehnologice, prezentarea cailor de acces in şantier si a altor masuri ce se impun sau sunt
impuse de condiţiile de execuţie.

5. COMUNICARI SI RAPORTARI

5.1 Inspecţii si raportări

Inspecţiile periodice sunt necesare pentru îmbunătăţirea activităţii si standardelor de siguranţa pe şantier.
Toate documentele mai sus menţionate se păstrează in Registrul de coordonare.

5.2 Raportarea accidentelor si incidentelor

In cazul rănirii unei persoane sau in cazul unui accident cu urmări serioase sau fatale asupra muncitorilor sau lucrării,
supraveghetorul responsabil pentru persoana sau operaţia respectiva va informa imediat coordonatorul SSM si şefii
săi ierarhici.
In cazul in care accidentul trebuie raportat la Inspectoratul Tentorial de Munca, aceasta se va face conform cerinţelor
legale in vigoare.
Incidentele periculoase vor fi raportate in forma scrisa conform cerinţelor beneficiarului/managerului de project.
Coordonatorul SSM le va analiza si daca vor fi identificate noi riscuri ,se va revizui tabelul de identificare a riscurilor si
vor fi luate masuri corespunzătoare de eliminare/reducere a acestora.

5.3. Instruirea personalului

Personalul aparţinând antreprenorilor va fi instruit înainte de intrarea in şantier de pe baza unei tematici (agende) de
instruire.
Toate instruirile se consemnează in scris si se păstrează in dosarul(registru) de coordonare.
In conformitate cu legislaţia in vigoare fiecare antreprenor are obligaţia de a isi instrui periodic propriul personal
Agenda instruirii va cuprinde:
 scurta descrierea proiectului
 prezentarea lucrărilor din proiect si rolul fiecărui participant la executarea lor
 prezentarea Regulilor SSM ale Şantierului si a regulamentului PSI
 prezentarea lucrării:
 riscurile majore ce pot apare in timpul construcţiei isi personalul supus riscului
 cauzele si modul de raportare al incidentelor/accidentelor
 obligaţiile pe linie protecţia muncii, PSI si a mediului
 sistemul de lucru pe baza permiselor de lucru
 prezentarea planului de evacuare in caz de incendiu/urgenta si masurile ce trebuie luate in astfel de condiţii.

6
6. ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE DE EXECUTIE CARE POT AFECTA
SANATATEA SI SECURITATEA LUCRATORILOR SI A CELORLALTI PARTICIPANTI LA
PROCESUL DE MUNCA

6.1 LISTA LUCRARILOR

a-saparea gropilor pentru incintele de lansare si de capat;
b-depistarea cablelor SCB, TTR, ELF, si a altor utilitati din zona si protectia lor;asternerea stratului de balast pe fundul
transei;
c-asternerea stratului de balast pe fundul transei;
d-executarea prizelor de pamantare;
e-introducerea tubului de protectie;
f- montarea tevii metalice pentru gaze naturale si inchiderilor elestice;
Numar total lucratori estimati pe lucrare -9+ 1conducator de lucrare

6.2 DESCRIEREA LUCRARILOR CE POT PREZENTA RISCURI

Descrierea lucrarilor efectuate de personalul de executie din cadrul SC AMICI SA a fost facuta la capitolul 2-
DESCRIEREA LUCRARILOR (PROIECTULUI)

6.3. IDENTIFICAREA RISCURILOR SI DESCRIEREA LUCRARILOR CARE POT PREZENTA RISCURI PENTRU
SECURITATEA SI SANATATEA LUCRATORILOR
Factorii de risc care, prin manifestare pot cauza vatamari grave, pot conduce la invaliditati sau chiar deces, sunt
prezentate in tabelul urmator:
Nr. RISC DESCRIERI LUCRARI/MASURI OBLIGATORII
crt. IDENTIFICAT

Accidente datorate Este obligatorie efectuarea unui instructaj zilnic de protecţie de protecţie a
mijloacelor de muncii la începerea lucrului care va cuprinde măsurile de protecţie a muncii
transport- care trebuie respectate în desfăşurarea activităţii din ziua respectivă. .
surprinderea(lovire Este obligatorie împrejmuirea zonei de lucru în raza de acţiune a utilajelor
a) de mijloacele de respectiv a lucrărilor ce prezintă pericol
transport Instruirea lucratorilor privind consecintele nerespectarii disciplinei la locul de
- auto – la munca
deplsarea la si de Personalul este obligat să respecte disciplina la locul de muncă
la locul de munca,
la deplasarea pe
căile de acces din
interiorul santie-
rului
- intern – în timpul
desfăşurării
lucrărilor cu utilaje
auto etc;

Accidente datorate Este interzisa parasirea locului de munca fara instiintarea sefului de santier;
mijloacelor de Trecerea peste calea ferata se face numai prin locurile special amenajate si
transport pe calea semnalizate.
ferata (tren) Este obligatoriu asigurarea la trecerea peste calea ferata.

1 Lovire, strivire Sapatura, egalizare, turnare balast, efectuate cu mijloace mecanizate sau

7
 nemacanizate datorita deplasarii sau stationarii lucratorilor in raza de actiune a
echipamentelor de munca.
Prin grija fiecarui angajator se va interzice propriilor lucratori sa se deplaseze in
santier in alte zone decat cele in care sunt repartizati si/sau pe alte cai de
circulatie decat cele stabilite.
3 Asfixieri, loviri, În locurile periculoase, atât la locurile de muncă, cât şi acolo unde circulaţia
striviri, prin este mare, se va atrage atenţia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare
surpare maluri ; vizibile atât ziua cât şi noaptea
În vederea prevenirii accidentelor prin surpare se vor lua măsuri de consolidare
a săpăturilor
În tot timpul cât săpăturile rămân descoperite, conducătorul lucrării trebuie să
urmărească starea taluzelor. În cazul în care se observă apariţia crăpăturilor
paralele cu marginea superioară se vor lua măsuri de consolidare pentru
evitarea surpării
Pământul provenit din săpătură, precum şi alte materiale se vor depozita la o
distantă minimă de 0.5 m de la marginea peretilor sapaturii
5 Taiere, Intepare Utilizare echipamente de munca de mica mecanizare (bormasina,circular de
mana, polizor unghiular etc.) Exista suprafete sau contururi taioase, intepatoare
pe timpul executiei lucrarilor de montare armature otel beton, dulgherie,
instalatii, etc.
Prin grija fiecarui angajator se va organiza corespunzator locul de munca, astfel
incat sa se evite intrarea oricarui lucrator in zona de actiune a echipamentului
de mica mecanizare, care trebuie utilizat numai de catre un lucrator ce a fost
instruit cu privire la modul de utilizare a acestuia.
6 Arsuri Utilizare echipamente de munca cu foc deschis sau suprafete fierbinti
(arzatoare, aparate de sudura) necesare pentru realizarea instalatiilor sanitare,
termice sau la lucrarile de izolatii hidrofuge.Se va interzice utilizarea acestor
tipuri de echipamente de munca de catre lucratori care nu au permis de lucru cu
foc deschis, prin grija fiecarui angajator.
8 Cadere de la Accesul la şi de la locurile de muncă amplasate trebuie asigurat împotriva
inaltime căderii în gol a lucrătorilor.
Accesul către locurile de muncă trebuie amenajat fără obstacole sau goluri
neacoperite. Gropile şi puţurile de foraj de pe teritoriul şantierului se vor
împrejmui
9 Electrocutare Electrocutari accidentale prin strapungera cablurilor aflate sub tensiune in
timpul efectuarii de sapaturi. Este obligatoriu ca inaintea inceperii lucrarilor de
sapaturi sa se depisteze cablele SCB , TTR, ELF, si a altor unitati din zona.
Lucrari care presupun utilizarea de catre lucratori a echipamentelor de munca
care utilizeaza curentul electric in cazul in care acestea prezinta defectiuni,
improvizatii, sunt alimentate prin cabluri electrice necorespunzatoare (fisurate,
innadite, cu portiuni neizolate), nu sunt prevazute cu stechere de alimentare.
Carcasele metalice ale tablourilor electrice se vor lega in mod obligatoriu la
centura de impamantare.
Toate punctele de consum amplasate pe tablourile electrice vor fi prevazute cu
contact de impamantare, atat cele de 220V, cat si cele de 380V.
Nu se va admite curatarea cu apa a nici unui echipament de munca daca
acestea sunt conectate la reteaua electrica. Repunerea in functiune se va face
numai dupa ce acestea s-au uscat complet. La curatarea cu apa se interzice
stropirea tabloului de comanda al betonierei, chiar daca acesta este deconectat
de la reteaua electrica.
Fiecare angajator este obligat sa isi ia masurile necesare de instruire si control
astfel inca sa evite electrocutarea prin atingere directa sau indirecta a oricarui
lucrator.
10 Explozii La utilizarea echipamentelor de munca care utilizeaza gaze comprimate
(oxygen, acetilena, gaz lichefiat) necesare pentru lucrari de sudura cu flacara
oxiacetilenica sau lipire cu flacara deschisa, se interzice utilizarea furtunelor
care prezinta defecte, legarea acestora cu sarma, utilizarea de garniture de
etansare defecte, utilizarea de armature defecte, lipsa sau functionarea
incorecta a manometrelor care indica presiunea in butelii, depozitarea buteliilor
in conditii improprii, expunerea buteliilor la temperaturi inalte, surse de scantei,
8
 surse de grasimi, flacara deschisa.
Acumulari de gaze in zonele de depozitare ale buteliilor, datorita ventilatiei
necorespunzatoare.
Prin grija fiecarui angajator care utilizeaza astfel de echipamente se va asigura
corecta lor depozitare, transportare la locul de munca, si utilizare la locul de
munca de catre lucratori special instruiti in acest scop.
11 Inhalare substante Lucrarile de imbinare, lipire, sudare presupun degajarea de gaze care, dupa
toxice, iritante, caz pot fi toxice, iritante, halucinogene si prin inhalare pot conduce la afectarea
halucinogene sistemului nervos sau respirator al lucratorului.

Fiecare angajator are obligatia de a-si lua masurile necesare astfel incat sa
asigure ventilarea zonelor unde se desfasoara astfel de lucrari.
Neutilizarea Lucrătorii sunt obligaţi să folosească echipamentul individual de protecţie pe
echipamentului timpul lucrului precum şi la accesul la şi de la locul de la locul de muncă şi să-l
individual de păstreze în condiţii bune de utilizare.
protecţie şi a instruirea lucratorilor privind consecintele nerespectarii restrictiilor de securitate-
celorlalte mijloace neutilizarea sau utilizarea incompleta sau incorecta a mijloacelor de protectie,
de protecţie din etc
dotare
Efectuarea sarci- interdictia consumului de alcool in timpul programului de lucru
nilor de serviciu interzicerea primirii la lucru de catre seful ierarhic daca lucratorul a consumat
sub influen bauturi alcoolice sau este obosit….
ţabǎutu-rilor control medical periodic
alcoolice, a unor
medicamente sau
într-un stadiuavan-
sat de obosealǎ;

Nerespectarea instruirea lucratorilor privind consecintele nerespectarii disciplinei la locul de

disciplinei la locul munca
de muncă prin -se interzice admiterea la lucru a persoanelor cu stare fizică sau psihică
prezentarea la necorespunzătoare.
serviciu obosit sau -se interzice admiterea la lucru a persoanelor în stare de ebrietate precum şi
în stare de introducerea sau consumarea băuturilor alcoolice în unitate.
ebrietate, -personalul este obligat să respecte disciplina la locul de muncă
consumul de -efectuarea de controale periodice cu alcoolscopul la începerea şi în timpul
alcool în timpul programului de lucrului
programului.

9
6.4 MIJLOACE DE LUCRU-ECHIPAMENTE DE MUNCA

- Instalatie foraj orizontal dirijat la cota- 1.80 fata de generatoarea superioara

- Unelte de mana specifice lucrarilor de sapaturi
- Unelte electrice (polizor unghiular, etc)
- Aparat de sudura electric si autogen

Cerinte privind echipamentele de munca

Toate echipamentele individuale de munca utilizate de subantrepriza, vor fi omologate si vor avea obligatoriu
urmatoarele documente de insotire:
-Certificatul de calitate;
-Declaratia de conformitate ЄC (europeana) sau CS (nationala) a producatorului sau a reprezentantului sau
legal pentru echipamentul de munca respectiv;
-Marcaj de conformitate ЄC sau CS aplicat direct pe echipamentul individual de munca respectiv;
-Instructiuni de utilizare;

Scule si unelte de mana

Inainte de inceperea activitatii, toate sculele si uneltele de mana vor fi obligatoriu verificate, avandu-se in
vedere urmatoarele cerinte:
-Calitatea manerelor sculelor sub aspectul integritatii acestora, evitandu-se utilizarea acelora care au manere
crapate, fisurate sau innadite;
-Calitatea sculelor sub aspectul integritatii acestora, evitandu-se utilizarea acelora care prezinta fisuri, stirbituri
sau un grad de uzura avansata;
-Interdictia de a utiliza scule si unelte de mana care prezinta joc axial la imbinare;
-Este interzisa utilizarea de scule si unelte de mana, neomologate sau provenite de la producatori ocazionali
-Se poate mentiona in prezentul plan si o persoana nominalizata cu responsabilitatea verificarii echipamentelor
de munca

Echipamente de munca electrice

Toate echipamentele electrice utilizate vor fi obligatoriu verificate inainte de utilizare, avandu-se in vedere
urmatoarele cerinte:
-Calitatea conductorilor electrici sub aspectul integritatii si izolatiei;
-Existenta carcaselor si aparatorilor de protectie;
-Existenta si calitatea impamantarii;
-Calitatea sistemelor de pornire/oprire a echipamentelor de munca
-Nivelul de uzura a piesei de lucru (ex. burghie, discuri de taiat);
-Asigurarea modului de fixare a piesei de lucru in echipament;
-Inainte de utilizarea propriu-zisa se va face o proba de „mers in gol“ a fiecarui echipament electric;
-Este interzisa atingerea sau schimbarea piesei de lucru cu mana, in timpul functionarii
masinii de taiat sau gaurit;
-Alimentarea echipamentelor electrice se va face din surse de energie de joasa tensiune, evitandu-se
improvizatii de racordare la sursa sau conductori electrici improvizati;

Transportul si depozitarea echipamentelor de munca

-Transportul echipamentelor de munca se va face cu mijloace de transport adecvate iar cele usoare manual
respectandu-se instructiunile din cartile tehnice ale lor.
-Echipamentele de munca se vor depozita in magazia echipei respectandu-se instructiunile de depozitare si
asigurandu-le impotriva sustragerilor
-Transportul sculelor si uneltelor de mana se va face in trusele originale furnizate de producator;

10
6.5 ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE- EIP

Obligaţiile angajatorilor
Orice echipament individual de protecţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
 să fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără să conducă el însuşi la un risc mărit;
 să corespundă condiţiilor existente la locul de muncă;
 să ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului;
 să se potrivească în mod corect persoanei care îl poartă, după toate ajustările necesare.
În cazul în care prezenţa unor riscuri multiple impune purtarea simultană a mai multor echipamente individuale de protecţie,
aceste echipamente trebuie să fie compatibile şi să îşi păstreze eficacitatea în raport cu riscul/riscurile respectiv/respective.
Condiţiile de utilizare a echipamentului individual de protecţie, în special durata purtării, sunt determinate în funcţie de gravitatea
riscului, frecvenţa expunerii la risc, caracteristicile postului de lucru al fiecărui lucrător şi de performanţa echipamentului
individual de protecţie.
Echipamentul individual de protecţie este, în principiu, destinat purtării de către o singură persoană.
Dacă împrejurările impun purtarea echipamentului individual de protecţie de către mai multe persoane, se iau
măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că această utilizare nu creează diferiţilor utilizatori nicio problemă de
sănătate sau de igienă.
Echipamentul individual de protecţie se distribuie gratuit de angajator, care asigură buna sa funcţionare şi o stare
de igienă satisfăcătoare prin intermediul întreţinerii, reparării şi înlocuirilor necesare.
Angajatorul informează mai întâi lucrătorul despre riscurile împotriva cărora îl protejează purtarea echipamentului individual de
protecţie.
Angajatorul asigură instruirea lucrătorului şi, dacă este cazul, organizează antrenamente pentru modul de purtare a
echipamentului individual de protecţie.
Echipamentul individual de protecţie poate fi utilizat numai în scopurile specificate şi în conformitate cu fişa de
instrucţiuni, cu excepţia împrejurărilor specifice şi excepţionale.
Instrucţiunile trebuie să fie pe înţelesul lucrătorilor.

LISTA DE ACORDARE A EIP

PERICOL DE SORTIMENT TIPUL EIP

FACTORI DE RISC ACCIDENTARE EIP CARACTERISTICI
(IMBOLNAVIRE
PROFESION.)

- deplasari pe suprafete
alunecoase, inclinate -alunecare, cadere de la - incaltaminte de - talpa antiderapant
acelasi nivel, inaltime protectie

- manipulare de obiecte
taioase, intepatoare, - taierea sau inteparea - manusi de prot. - rezistente la uzura
alunecoase, abrazive mainilor

- lucrul pe cai de circulatie

rutiera, feroviara - deces - vesta de avertizare - rezistenta la uzura

- caderea obiectelor de la
inaltime - deces - casca de protectie - rezistenta la uzura
- traumatism cap - rezistenta la soc

- murdarire excesiva - salopeta - rezistenta la uzura

- sapca(boneta)

11
7. SEMNALIZAREA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA.

7.1 DATE GENERALE

CERINTELE MINIME PENTRU SEMNALIZAREA DE SECURITATE
SI/SAU DE SANATATE LA LOCUL DE MUNCA
 
Obligaţiile angajatorilor
Atunci când riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de protecţie colectivă ori prin măsuri,
metode sau procedee de organizare a muncii, angajatorul trebuie să prevadă semnalizarea de securitate şi/sau de
sănătate la locul de muncă şi să verifice existenţa acesteia.
Pentru alegerea semnalizării adecvate, angajatorul trebuie să ia în considerare orice evaluare a riscurilor realizată
în conformitate cu prevederile din Legea nr. 319/2006.
Semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă trebuie să satisfacă cerinţele minime prevăzute in
HG 971/2006.
Informarea şi instruirea lucrătorilor
Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora trebuie să fie informaţi referitor la toate măsurile care trebuie luate privind
semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate utilizată la locul de muncă
Lucrătorilor trebuie să li se asigure o instruire corespunzătoare în ceea ce priveşte semnalizarea de securitate
şi/sau de sănătate la locul de muncă sub forma unor instrucţiuni precise
Instruirea trebuie să cuprindă semnificaţia semnalizării, mai ales a celei care conţine cuvinte, precum şi
comportamentul general şi specific ce trebuie adoptat.
 
CERINŢE MINIME GENERALE
privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă

Modalităţi de semnalizare
Semnalizare permanentă
Semnalizarea referitoare la o interdicţie, un avertisment sau o obligaţie, precum şi semnalizarea privind localizarea
şi identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor trebuie să se realizeze prin utilizarea panourilor permanente.
Trebuie să se folosească panouri şi/sau o culoare de securitate pentru semnalizarea permanentă destinată
localizării şi identificării materialelor şi echipamentelor de prevenire şi stingere a incendiilor.
Semnalizarea de pe recipiente şi de pe conducte
Locurile în care există risc de coliziune cu obstacole şi de cădere a persoanelor trebuie să fie semnalizate
permanent cu o culoare de securitate şi/sau cu panouri.
Căile de circulaţie trebuie să fie marcate permanent cu o culoare de securitate.
Semnalizarea ocazională
Când împrejurările o impun, trebuie să se folosească semnale luminoase, semnale acustice şi/sau comunicare
verbală pentru semnalizarea pericolelor, mobilizarea persoanelor pentru o acţiune specifică, precum şi pentru
evacuarea de urgenţă a persoanelor.
Orientarea persoanelor care efectuează manevre ce presupun un risc sau un pericol trebuie să se realizeze, în
funcţie de împrejurări, printr-un gest-semnal şi/sau prin comunicare verbală.

Instrucţiunile din tabelul de mai jos se aplică tuturor mijloacelor de semnalizare care conţin o culoare de
securitate:

Culoare Semnificaţie sau scop Indicaţii şi precizări

Roşu Semnal de interdicţie Atitudini periculoase

Stop, oprire, dispozitiv de oprire de urgenţă

Pericol-alarmă
Evacuare

Materiale şi echipamente de prevenire şi Identificare şi localizare

12
 stingere a incendiilor

Galben sau galben- Atenţie, precauţie

Semnal de avertizare
oranj Verificare

Comportament sau acţiune specifică

Albastru Semnal de obligaţie Obligaţia purtării echipamentului individual
de protecţie

Uşi, ieşiri, căi de acces, echipamente,

Semnal de salvare sau de prim ajutor
posturi, încăperi
Verde

Situaţie de securitate Revenire la normal

    
Eficienţa semnalizării nu trebuie să fie afectată de:
-prezenţa unei alte semnalizări sau a unei alte surse de emisie de acelaşi tip care afectează vizibilitatea ori
audibilitatea, ceea ce implică, mai ales, următoarele:
    a) evitarea amplasării unui număr excesiv de panouri la o distanţă prea mică unul faţă de celălalt;
    b) a nu se utiliza concomitent două semnale luminoase care pot fi confundate;
    c) a nu se utiliza un semnal luminos în apropierea altei surse luminoase asemănătoare;
    d) a nu se folosi două semnale sonore concomitent;
    e) a nu se utiliza un semnal sonor dacă zgomotul din mediu este prea puternic;
-designul deficitar, numărul insuficient, amplasamentul greşit, starea necorespunzătoare ori funcţionarea
necorespunzătoare a mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare.
Mijloacele şi dispozitivele de semnalizare trebuie, după caz, să fie curăţate, întreţinute, verificate, reparate
periodic şi, dacă este necesar, înlocuite astfel încât să se asigure menţinerea calităţilor lor intrinseci şi/sau
funcţionale.
Numărul şi amplasarea mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare care trebuie instalate se stabilesc în
funcţie de importanţa riscurilor, a pericolelor ori de zona care trebuie acoperită.
Semnalizările care necesită o sursă de energie pentru funcţionare trebuie să fie prevăzute cu alimentare de
rezervă, pentru cazul întreruperii alimentării cu energie, cu excepţia situaţiei în care riscul dispare odată cu
întreruperea acesteia.
Un semnal luminos şi/sau sonor trebuie să indice, prin declanşarea sa, începutul acţiunii respective; durata
semnalului trebuie să fie atât cât o impune acţiunea.
Semnalul luminos sau acustic trebuie să fie reconectat imediat după fiecare utilizare.
Semnalele luminoase şi acustice trebuie să facă obiectul unei verificări a bunei lor funcţionări şi a eficienţei lor reale,
înainte de punerea în funcţiune şi, ulterior, prin verificări periodice.
Trebuie să fie luate măsuri adecvate suplimentare sau de înlocuire în cazul în care auzul sau vederea
lucrătorilor în cauză este limitată, inclusiv datorită purtării echipamentelor individuale de protecţie.
Zonele sau incintele utilizate pentru depozitarea substanţelor ori a preparatelor periculoase în cantităţi mari
trebuie să fie semnalizate printr-un panou de avertizare corespunzător

CERINŢE MINIME GENERALE

privind panourile de semnalizare

Caracteristici intrinseci
Forma şi culorile panourilor sunt definite în funcţie de obiectul lor specific, respectiv panouri de interzicere,
avertizare, obligativitate, salvare sau de prim ajutor, precum şi panouri privind materiale şi echipamente de stingere
a incendiilor.
Pictogramele trebuie să fie cât mai simple posibil şi trebuie evitate detaliile inutile.
Pictogramele utilizate pot fi uşor diferite sau mai detaliate cu condiţia ca semnificaţia lor să rămână neschimbată şi
nicio diferenţă sau adaptare să nu provoace confuzie asupra semnificaţiei.
Panourile trebuie confecţionate dintr-un material cât mai rezistent la şocuri, intemperii şi agresiuni cauzate de
mediul ambiant.
Dimensiunile şi caracteristicile colorimetrice şi fotometrice ale panourilor trebuie să asigure o bună vizibilitate şi

13
înţelegere a mesajului acestora.
Condiţii de utilizare
Panourile trebuie instalate, în principiu, la o înălţime corespunzătoare, orientate în funcţie de unghiul de vedere,
ţinându-se seama de eventualele obstacole, fie la intrarea într-o zonă în cazul unui risc general, fie în imediata
apropiere a unui risc determinat sau a obiectului ce trebuie semnalat, şi într-un loc bine iluminat, uşor accesibil şi
vizibil.
În cazul în care condiţiile de iluminare naturală sunt precare, trebuie utilizate culori fosforescente, materiale
reflectorizante sau iluminare artificială, fără a aduce atingere prevederilor legislaţiei naţionale care transpun
Directiva 89/654/CEE.
Panoul trebuie înlăturat când situaţia care îl justifică nu mai există.

Panouri de interdicţie-caracteristici intrinseci:

a) formă rotundă;
b) pictogramă neagră pe fond alb, margine şi bandă diagonală roşii (partea roşie trebuie să ocupe cel puţin 35% din
suprafaţa panoului).

Fumatul interzis
Fumatul şi focul deschis interzise
Interzis accesul pietonilor
Interzisă stingerea cu apă
Accesul interzis persoanelor neautorizate
Apă nepotabilă
Interzis vehiculelor de manipulare a mărfurilor
A nu se atinge

Panouri de avertizare-caracteristici intrinseci:

a) formă triunghiulară
b) pictogramă neagră pe fond galben, margine neagră (partea galbenă trebuie să acopere cel puţin 50% din
suprafaţa panoului).

Materiale inflamabile
Materiale explozive
Materiale toxice
Materiale corozive
Materiale radioactive
Greutăţi suspendate
Vehicule de manipulare
Pericol electric
Pericol general
Radiaţii laser
Materiale combustibile
Radiaţii neionizante
Câmp magnetic puternic
Pericol de împiedicare
Cădere cu denivelare
Risc biologic
Temperaturi scăzute
Materiale nocive sau iritante

Panouri de obligativitate-caracteristici intrinseci:

a) formă rotundă;
b) pictogramă albă pe fond albastru (partea albastră trebuie să ocupe cel puţin 50% din suprafaţa panoului).
Protecţie obligatorie a ochilor
Protecţie obligatorie a capului
Protecţie obligatorie a urechilor
Protecţie obligatorie a căilor respiratorii
Protecţie obligatorie a picioarelor
Protecţie obligatorie a mâinilor
Protecţie obligatorie a corpului

14
Protecţie obligatorie a feţei
Protecţie individuală obligatorie împotriva căderii de la înălţime
Trecere obligatorie pentru pietoni
Obligaţii generale

Panouri de salvare şi acordarea primului ajutor-caracteristici intrinseci:

a) formă dreptunghiulară sau pătrată
b) pictogramă albă pe fond verde (partea verde trebuie să acopere cel puţin 50% din suprafaţa panoului).

Direcţii de urmat
Telefon pentru primul-ajutor sau salvare
Brancardă
Duş de securitate
Curăţirea ochilor
Centru de prim-ajutor
Căi/Ieşiri de salvare

Panouri privind materialele sau echipamentele necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor-
caracteristici intrinseci:
a) formă dreptunghiulară sau pătrată;
b) pictogramă albă pe fond roşu (partea roşie trebuie să acopere cel puţin 50% din suprafaţa panoului).

Furtun de incendiu
Scară
Extinctor
Telefon pentru cazurile de incendiu
Direcţii de urmat

CERINŢE MINIME
privind identificarea şi localizarea echipamentelor destinate
prevenirii şi stingerii incendiilor

Echipamentele folosite la prevenirea şi stingerea incendiilor trebuie identificate prin utilizarea unei anumite culori
pentru echipament şi prin amplasarea unui panou de localizare şi/sau prin utilizarea unei culori specifice pentru
locul unde se află echipamentele respective ori punctele de acces la acestea.
Aceste echipamente se identifică prin culoarea roşie.
Suprafaţa roşie trebuie să fie suficient de mare pentru a permite identificarea rapidă a echipamentului.
Panourile prevăzute trebuie utilizate pentru a marca localizarea acestor echipamente .

CERINŢE MINIME
privind semnalizarea obstacolelor şi a locurilor periculoase
şi pentru marcarea căilor de circulaţie

Semnalizarea obstacolelor şi a locurilor periculoase

-Marcarea locurilor cu risc de lovire de un obstacol şi de cădere a obiectelor şi persoanelor se face în interiorul
zonelor construite ale întreprinderii, în care lucrătorii au acces în cursul activităţii lor, prin culoarea galbenă
alternativ cu culoarea neagră sau culoarea roşie alternativ cu culoarea albă.
-Dimensiunile marcajului trebuie să ţină seama de dimensiunile obstacolului sau ale locului periculos semnalat.
-Benzile galben-negre sau roşu-albe trebuie să fie înclinate la circa 45▫ şi să aibă dimensiunile aproximativ egale.
Marcarea căilor de circulaţie
-Căile de circulaţie a vehiculelor trebuie marcate clar prin benzi continue, având o culoare perfect vizibilă, de
preferinţă albă sau galbenă, ţinându-se seama de culoarea solului, în cazul în care destinaţia şi echipamentul
încăperilor impun acest lucru pentru protecţia lucrătorilor.
-Benzile trebuie amplasate astfel încât să se ţină seama de distanţele de securitate necesare între vehiculele care
pot circula în zonă şi orice obiect aflat în apropiere, precum şi între pietoni şi vehicule.
-Căile permanente de circulaţie situate în exterior, în zonele construite, trebuie marcate la fel. Fac excepţie cele
care sunt prevăzute cu trotuare sau bariere corespunzătoare.

CERINŢE MINIME
privind comunicarea verbală
15
Caracteristici intrinseci
-Comunicarea verbală se stabileşte între un vorbitor sau un emiţător şi unul ori mai mulţi auditori, sub forma unui
limbaj format din texte scurte, grupuri de cuvinte şi/sau cuvinte izolate, eventual codificate.
-Mesajele verbale trebuie să fie cât mai scurte, simple şi clare.
-Calităţile de comunicare ale vorbitorului şi facultăţile auditive ale auditorilor trebuie să asigure o comunicare
verbală sigură.
-Comunicarea verbală poate fi directă, utilizând vocea umană, sau indirectă, prin voce umană ori artificială, difuzată
prin oricare mijloc corespunzător.
Reguli specifice de utilizare
-Persoanele implicate trebuie să cunoască bine limbajul utilizat, pentru a putea pronunţa şi înţelege corect mesajul
verbal şi pentru a adopta, în consecinţă, comportamentul corespunzător în domeniul securităţii şi/sau al sănătăţii.
-Dacă comunicarea verbală este utilizată în locul sau complementar unui gest-semnal, trebuie folosite cuvinte-cod

CERINŢE MINIME
privind gesturile-semnal

Caracteristici
-Gesturile-semnal trebuie să fie precise, simple, ample, uşor de executat şi de înţeles şi bine diferenţiate de alte
gesturi-semnal.
-Utilizarea în acelaşi timp a ambelor braţe trebuie să se facă în mod simetric şi pentru executarea unui singur gest-
semnal.
-Gesturile utilizate pot varia uşor sau pot fi mai detaliate în raport cu reprezentările
Reguli de utilizare specifice
Persoana care emite semnale, denumită agent de semnalizare, transmite instrucţiunile de manevră, utilizând
gesturi-semnal, către persoana care recepţionează semnale, denumită operator.
Agentul de semnalizare trebuie să poată urmări vizual desfăşurarea manevrelor, fără a se afla în pericol din cauza
acestora.
Responsabilităţile agentului de semnalizare sunt exclusiv direcţionarea manevrelor şi asigurarea securităţii
lucrătorilor aflaţi în apropiere.
Atunci când nu poate executa ordinele primite cu garanţiile de securitate necesare, operatorul trebuie să întrerupă
manevrele în curs pentru a cere noi instrucţiuni.
Accesorii pentru semnalizarea prin gesturi
Agentul de semnalizare trebuie să poată fi uşor recunoscut de către operator.
Agentul de semnalizare trebuie să poarte unul sau mai multe elemente de recunoaştere adecvate, de exemplu:
vestă, cască, manşoane, banderole, palete.
Elementele de recunoaştere trebuie să fie viu colorate, de preferinţă toate de aceeaşi culoare, utilizată exclusiv de
agentul de semnalizare.

7.2 SEMNALIZAREA DE SECURITATE UTILIZATA LA LUCRAREA PROPRIU ZISA

Panouri de interdicţie
Fumatul interzis
Fumatul şi focul deschis interzise
Accesul interzis persoanelor neautorizate
A nu se atinge

Panouri de avertizare
Pericol electric
Pericol de împiedicare
Vehicule de manipulare

Panouri de obigativitate
Protecţie obligatorie a capului-purtare obligatorie casca
Protecţie obligatorie a picioarelor-purtare obligatorie încălţăminte de protecţie
Protecţie obligatorie a mâinilor-purtare obligatorie mânuşi
Protecţie obligatorie a corpului-prtare obligatorie a salopetei

Panouri de salvare şi acordarea primului ajutor

16
Direcţii de urmat
Telefon pentru primul-ajutor sau salvare

Panouri privind materialele sau echipamentele necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor
Telefon pentru cazurile de incendiu
Direcţii de urmat

8. INDICATII PRACTICE PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR, EVACUAREA

PERSOANELOR SI MASURILE DE ORGANIZARE LUATE IN ACEST CAZ.

ORGANIZAREA ACTIVITATII
DE
PRIM AJUTOR

PRINCIPII CARE TREBUIE RESPECTATE

 primul ajutor se acorda la locul accidentului!

 victima nu se deplaseaza de la locul accidentului decat in cazul in care situatia din teritoriul respectiv
continua sa fie periculoasa pentru victima sau/si pentru persoana care acorda primul ajutor!
 in primul rand se evalueaza gravitatea starii victimei si dupa aceasta evaluare se anunta ambulanta!

SUCCESIUNEA OPERATIUNILOR
SALVATORULUI

 Izolati zona, indepartati curiosii (evitati cresterea numarului de victime)

 Degajati accidentatul
 Acordati primul ajutor
 Chemati ambulanta (apel telefonic 961 care va deveni apel unic 112)
 Supravegheati victima si continuati, daca este nevoie, sa-i acordati primul ajutor pana la sosirea
ambulantei.

Controlarea functiilor vitale ale victimei (starea de constienta, prezenta/absenta respiratiei, circulatia
sangelui):

A. Verificarea starii de constienta

 victima poate raspunde la intrebarile salvatorului (ce s-a intamplat?, cum va simtiti?, ce va doare?). In acest
timp se misca usor victima de umeri.
 victima nu raspunde la intrebari – se incearca reactia la durere (mici dureri provocate strangand victima de
varfurile degetelor sau, pur si simplu, ciupind-o de ureche).

17
 I. Victima reactioneaza la intrebari sau la provocarea durerii = VICTIMA CONSTIENTA – se face inventarul
leziunilor (fracturi, rani) – se anunta ambulanta prezentand starea accidentatului – evaluarea victimei pana la
sosirea ambulantei.

II. Victima nu reactioneaza la intrebari sau la provocarea durerii = VICTIMA INCONSTIENTA – succesiune de

operatii:
 Solicitarea ajutorului (altor martori ai accidentului) – e mai usor ca primul ajutor sa fie acordat de doua/mai
multe persoane decat de catre una singura.
 Eliberarea cailor respiratorii ale victimei

B. Existenta respiratiei
 capul victimei este in extensie (ridicat “pe spate”) – se apropie urechea salvatorului de gura victimei in timp
ce privirea este indreptata spre pieptul accidentatului – exista posibilitatea ca salvatorul sa-i auda respiratia,
sa o simta cu pielea obrazului si in acelasi timp sa vada eventual miscarile respiratorii ale pieptului
accidentatului.

C. Existenta circulatiei sangelui

 manevra se executa prin cautarea pulsului la artera carotida atat pe partea dreapta cat si pe partea stanga
a gatului (artera carotida se poate palpa pe partea laterala a gatului, la 2-3 cm distanta de cartilajul tiroid
(marul lui Adam)

EVALUAREA FUNCTIILUR VITALE – 3 SITUATII:

VICTIMA ARE RESPIRATIE SI ARE PULS

 Se aseaza accidentatul in pozitie de siguranta = decubit lateral, cu capul intr-o parte sprijinit pe fata dorsala
a mainii de deasupra, cu membrul inferior de dedesubt in extensie si cel de deasupra in flexie – pozitia
asigura libertatea permanenta a cailor respiratorii ale victimei.
 La o persoana in stare de inconstienta, lasata sa zaca culcata pe spate, exista riscul ca baza limbii sa
“cada” in faringe = asfixierea victimei.
 Se cheama ambulanta

VICTIMA NU RESPIRA DAR ARE PULS (STOP RESPIRATOR)

Se incepe imediat ventilatia artificiala (respiratie gura la gura):

– Se aseaza capul victimei in extensie
– Se penseaza nasul victimei intre degetul aratator si degetul mare
– Se aplica batista salvatorului pe fata accidentatului
– Prin intermediul batistei se fixeaza etans gura salvatorului de gura victimei si se insufla aer in caile
respiratorii. Dupa fiecare insuflare se desprinde gura de gura victimei si se permite acesteia sa expire
– Se reia o noua insuflare dupa ce toracele a revenit la pozitia initiala.

Se cheama ambulanta.(sau se fac 10 ventilatii artificiale dupa care se anunta ambulanta si se continua
ventilatia artificiala pana la sosirea ambulantei).

VICTIMA NU RESPIRA SI NU ARE PULS (STOP CARDIO-RESPIRATOR)

18
Se solicita imediat ajutor si se cheama ambulanta

Se mentin functiile vitale ale victimei (respiratia si circulatia sangelui) pana la sosirea ambulantei = respiratie
artificiala si masaj cardiac extern:
 Se executa doua ventilatii gura la gura
 Se cauta punctul de presiune (punctul in care se va executa masajul cardiac extern) – se fixeaza un deget
pe marginea cutiei toracice si se misca degetul de-a lungul acestei margini pana se simte capatul inferior al
apendicelui xifoid (osul pieptului)
 Deasupra acestui reper se aseaza inca doua degete; punctul de presiune se va afla, in acest moment,
deasupra reperului format de aceste doua degete;
 Se aseaza podul unei palme in punctul de presiune
 Se aseaza cealalta palma peste palma fixata in punctul de presiune
 Se comprima toracele victimei prin miscari ferme executate cu toata greutatea corpului aplicata din umeri,
in lungul bratelor.

Comprimarea torcelui victimei trebuie facuta astfel incat sternul (osul pieptului) sa se infunde cu 4-6 cm
 Se continua aplicarea masurilor de resuscitare in succesiunea 2 la 15, adica 2 ventilatii urmate de 15
compresii toracice. Daca resuscitarea este executata de doua personae, atunci una dintre acestea se va
ocupa de ventilatie, timp in care cea de-a doua va face masajul cardiac in succesiunea de 1 la 5, adica 1
ventilatie urmata de 5 compresii toracice)
 Nu se intrerup masurile de reanimare decat in momentul in care pacientul este preluat de catre personalul
ambulantei.

SUCCESIUNEA MANEVRELOR DE PRIM AJUTOR CORESPUNZATOARE STARII VICTIMEI (VICTIMELOR)

Actiunile salvatorului depind de starea victimei, astfel:

1. daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si are puls (ii bate inima) sunt necesare:
 asezarea in pozitia de siguranta;
 acoperirea victimei, alarma;
 supravegherea circulatiei, a starii de constienta, a respiratiei, pana la sosirea ajutoarelor medicale.

2. daca victima nu raspunde, nu respira si are puls (ii bate inima) sunt necesare:
 degajarea (eliberarea) cailor respiratorii;
 manevra Heimlich;
 respiratie “gura la gura” sau “gura la nas”.

3. daca victima nu raspunde, nu respira si nu are puls (nu ii bate inima) este necesara:
 reanimare cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiratie “gura la gura” sau “gura la nas”).

4. daca victima sangereaza abundent se aplica:

 compresie manuala locala;
 pansament compresiv;
 compresie manuala la distanta (in zona subclaviculara sau inghinala).

5. daca victima prezinta arsuri provocate de:

 foc sau caldura, se face spalare pentru a evita ca arsura sa progreseze si pentru racorire;
 substante chimice, se face spalare abundenta cu apa (nu se incearca neutralizarea acidului cu baza si
invers).

19
 6. daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari:
 oricare ar fi semnele, va actiona ca si cum victima ar avea o fracura, evitand sa o deplaseze si respectand
toate eventualele deformari la nivelul: membrului superior, membrului inferior, coloanei vertebrale.
 victima poate sa prezinte:
 plagi grave: asezarea victimei intr-o pozitie adecvata, ingrijirea segmentului amputate, compresie pentru
oprirea sangerarii, etc.;
 plagi simple: curatirea si pansarea plagii.

ACCIDENTE PRIN ELECTROCUTARE

 Consecintele electrocutarii depind de trei factori:

- intensitatea curentului electric
- timpul cat trece curentul prin corp(timpul de expunere)
- traseul sau calea strabatuta de curentul electric prin corp
 Intensitatea curentului electric-a carui limita de suportabilitate si considerata nepericuloasa este ;
- 10 mA in cazul curentului alternativ de frecventa industriala
- 50 mA in cazul curentului continuu
 Valorile curentilor de mai sus si efctele lor au fost grupate in zone de pericol :
- curetul care trece prin corp este mai mic de 10 mA-pericol de deces foarte scazut
- curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA dar mai mic de 200 mA-pericolul de
paralizare a functiilor sistemului nervos este foarte probabil si pot aparea stop respirator si stop
cardiac
- curentul care trece prin corp este mai mare de 200 mA-probabilitatea decesului este ridicata si
agravata de efectele termice ale curentului electric
 Timpul cat trece curentul prin corp(timpul de expunere)-este foarte important mai ales in raport cu
intensitatea curentului. Cu cat timpul este mai scurt, valoarea curentului la care omul reuseste sa se
desprinda este mai mare si invers. Limitele timpului de deconectare a instalatiilor electrice de joasa
tensiune trebuie sa fie de :
- 0,2 sec pentru tensiuni pana la 250 V
- 0,1 sec pentru tensiuni pana la 500 V
 Traseul sau calea strabatuta de curentul electric prin corp-se considera ca foarte periculoase caile :
- mana stanga piciorul drept(axa inimii)
- mana dreapta-marginea superioara a bazinului

Accidentul prin electrocutare apare atunci cand corpul omului se intercaleaza accidental intre doua puncte cu

potentiale electrice diferite, situatie in care prin el circula un curent capabil sa afecteze functiile vitale ale
organismului

(respiratie, circulatia sangelui si activitatea nervoasa).

EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC-pot avea urmari imediate sau intarziate:

- urmarile imediate-se manifesta prin paralizarea functiilor respiratorii si/sau circulatorii, respectiv
aparitia stopului respirator si/sau cardiac, ori deces instantaneu prin fibrilatie ventriculara
- urmarile intarziate(ore, zile)- se manifesta printr-o slabire a fortei musculare, amorteli, chiar in cazul
in care accidentatul se afla in stare de repaos ; la reluarea activitatii pot aparea tulburari care
influenteaza centrul generator de excitatie al inimii.

PRIMUL AJUTOR – esential pentru viata victimei, intrucat numai intamplator se poate beneficia de ajutor
calificat.

In practica se intalnesc doua situatii:

• accidentatul nu se poate desprinde de instalatia electrica;
• accidentatul s-a desprins de instalatia electrica, nemaifiind in contact cu aceasta si nici in imediata ei
apropiere.

20
 Salvatorul trebuie sa constate cu operativitate situatia concreta a victimei si sa hotarasca modul de actionare,
astfel

incat sa nu-si pericliteze integritatea corporala sau chiar viata, expunandu-se aceluiasi risc.

SCOATEREA ACCIDENTATULUI DE SUB ACTIUNEA SAU INFLUENTA CURENTULUI ELECTRIC

A. instalatii cu tensiunea de lucru sub 1000V.

• Daca accidentatul este in contact cu instalatia electrica si se afla undeva la inaltime:

– dupa intreruperea tensiunii, muschii se relaxeaza, existand posibilitatea caderii accidentatului. Analizati
situatia si luati preveniv masuri de evitare a acestei consecinte.
– sprijiniti accidentatul cu proptele izolante sau organizati atenuarea caderii prin prinderea victimei ori prin
plasarea pe sol a unor suporturi groase la locul eventalei caderi – paie, crengi, materiale textile, etc.
• Se actioneaza pentru intreruperea tensiunii prin deschiderea intrerupatorului de alimentare, iar in lipsa acestuia
prin deschiderea separatorului, scoaterea sigurantelor, scoaterea din priza, etc. de la caz la caz.
• Daca scoaterea de sub tensiune a instalatiei necesita timp, defavorizand operativitatea interventiei, scoateti
accidentatul de sub tensiune prin utilizarea oricaror materiale sau echipamente electroizolante care sunt la
indemana, astfel incat sa se reuseasca indepartarea accidentatului de zona de pericol.

B. instalatii cu tensiunea de lucru peste 1000V

Insasi apropierea de accidentat poate prezenta pericol pentru salvator, din cauza tensiunii de pas. Se vor
efectua

urmatoarele manevre:

Deconectarea instalatiei (scoaterea de sub tensiune) o poate face numai o persoana care cunoaste bine
instalatia, iar scoaterea accidentatului din instalatiile aflate sub tensiune este permisa numai dupa deconectare.
Pentru aceasta se vor folosi orice mijloace disponibile: prin strigat, telefonic, prin radio sau prin mesager, etc.

- Scoaterea accidentatului din instalatia aflata sub tensiune este permisa numai in statiile electrice, unde operatia
se executa de catre personalul special instruit in acest sens si care utilizeaza mijloacele de protectie electroizolante
(cizme si manusi de inalta tensiune, stanga de manevra, corespunzatoare tensiunii nominale a instalatiei).

- Daca din cauza arcului electric provocat de accidentat ca urmare a atingerii instalatiei electrice, acestuia i s-au
aprins hainele fara ca el sa fie in contact sau in imediata apropiere a instalatiei electrice sub tensiune, se va actiona
pentru stingerea hainelor aprinse prin inabusire. Este de preferat ca accidentatul sa fie culcat la pamant in timpul
acestor interventii, deoarece miscarea acestuia ca o “torta vie” ingreuneaza si agraveaza in acelasi timp actiunile de
salvare.

DETERMINAREA STARII ACCIDENTATULUI

• Dupa scoaterea accidentatului de sub tensiune si in afara pericolului generat de aceasta, se va determina starea
clinica a victimei printr-o examinare rapida, deoarece tot ce urmeaza sa se faca in continuare depinde de acesta
stare.

Actiunile de prim ajutor sunt diferentiate, in functie de starea accidentatului:

- daca accidentatul este constient;

- daca accidentatul este inconstient;

- daca accidentatul prezinta vatamari sau raniri.

Daca accidentatul este constient:

• In acest caz examinarea este usurata de faptul ca se poate stabili contact verbal cu accidentatul. Acest contact

21
 trebuie realizat sub forma intrebarilor, concomitent cu actiunea de calmare, de linistire a accidentatului: “aseaza-
te” respectiv “culca-te si stai linistit, respira adanc si regulat”, “cum s-a intamplat accidentul?”, “te supara ceva?,
ai ameteli?, ai greata?, ai cumva dificultati in respiratie?, te supara inima?”.

In timpul intrebarilor se cauta vizual eventualele semne exterioare ale starii de rau:
• culoarea pielii, in mod special culoarea fetei (paloare sau roseata excesiva);
• transpiratia fetei si a palmelor;
• prezenta si caracteristicile respiratiei si ale pulsului.
• In cazul unei stari de rau se solicita salvarea.

Daca accidentatul este inconstient:

• Se considera in stare de inconstienta acel accidentat caruia ii lipsesc reflexele de autoaparare si capacitatea de
miscare autonoma. Functiile vitale de baza – respiratia si circulatia – pot fi satisfacatoare.
• Daca din circumstantele producerii accidentului nu rezulta vatamari si leziuni care ar contraindica intr-un mod
evident miscarea si deplasarea accidentatului (de ex.: cadere cu grave leziuni si vatamari, fracturi, hemoragii),
asezati accidentatul intr-o pozitie care sa permita examinarea sa, adica in pozitie culcat pe spate pe o suprafata
plana si suficient de rigida, cu recomandarea de a nu fi miscat inutil, deoarece pot exista eventuale vatamari
“ascunse”, pentru care miscarea ar fi contraindicata.
• Desfaceti hainele la gat, piept si zona abdominala;
• Verificati starea respiratiei si existenta pulsului.
• In cazul lipsei functiilor vitale, fara a mai tine seama de eventualele interdictii de miscare a accidentatului,
acestuia i se va face respiratie artificiala sau reanimare cardio-respiratorie.

Daca accidentatul prezinta alte vatamari:

• La accidentele prin electrocutare se pot produce arsuri, fracturi, tulburari de vedere.

• Simptomele dureroase ale acestor vatamari sunt semnalate de accidentatii aflati in stare de constienta. In cazul
celor care si-au pierdut cunostinta, cercetarea vatamarilor trebuie facuta abia dupa ce s-a constatat starea
satisfacatoare a respiratiei si circulatiei sangvine, iar examinarea trebuie realizata numai vizual, fara a misca si
dezbraca inutil accidentatul.
• Dupa constatarea starii accidentatului, trebuie decis modul de acordare a primului ajutor in functie de tipul
vatamarii: arsuri, fracturi, plagi, etc.
• ! Chiar daca in urma electrocutarii, accidentatul nu acuza stari de rau (nici macar trecatoare), el trebuie tinut in
repaus timp de 0,5 – 1 ora, dupa care trebuie supus unei consultatii medicale.
• ! Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicala, deoarece ulterior pot surveni
tulburari de ritm cardiac.

Daca starea de rau persista sau se agraveaza:

• accidentatul va fi asezat in pozitie culcat, cu picioarele ridicate;
• imbracamintea trebuie descheiata si slabita in zona gatului, pieptului si abdomenului;
• se va asigura transport calificat (prin salvare) la un serviciu medical de urgenta.
• ! Modalitatea de acordare a primului ajutor si in general orice interventie se stabilesc in functie de starea
concreta a accidentatului.

PLAGI. HEMORAGII

PLAGA(RANA, LEZIUNEA)-se intelege orice intrerupere a continuitatii unui tesut(a tegumentelor sau a
tesuturilor
mai profunde). Plaga este insotita de obicei de sangerari si poate avea ca urmare infectia, prin patrunderea
microbilor
in tesuturi. Sangerarea(hemoragia) consta in curgerea sangelui din vase in tesutul inconjurator, in cavitati
corporale sau
in exteriorul corpului. Tesuturile moi sunt cele predispuse la sangerari ca urmare a ranirii lor.

CLASIFICAREA PLAGILOR

A.- functie de modul de prezentare

- inchise

22
 - deschise
B.- functie de profunzime
- escoriatii(julituri)-care intereseaza numai straturile superficiale ale pielii
- plagi superficiale-care intereseaza tegumentul in intregime si tesutul celular subcutanat
- plagi profunde-atunci cand sunt depasite aceste straturi si sunt afectati muschii, vasele, nervii, oasele,
alte
organe
C.- functie de multimea straturilor si a elementelor afectate
- simple
- complexe
D. - penetrante-cand patrund intr-o cavitate a corpului
- perforante-cand strapung un organ cavitar(inima, stomac, intestin)
- transfixiante-cand strabat intregul diametru al corpului si prezinta doua orificii : de intrare si de iesire
E.- functie de natura agentului agresor si dupa modul de producere
- plagi contuze(contuzii, vanatai)-cauzate de obicei de cadere au de o lovitura cu un obiect contondent,
rotunjit,
neted, fara sa se produca o sfasiere a tegumentului(piele, epiderma) ; sansele de infectie sunt reduse
- plagi zdrobite(laceratii) deschise, cu margini neregulate ;distrugerile de tesuturi sunt mai mari, cu
tendinta de
necrozare, substantele rezultate fiind toxice pentru organism ; vindecarea se produce mai greu
- plagi taiate-provocate de obiecte taioase(cutite, cioburi) la nivelul tesutului moale. Ele prezinta margini
regulate cu distrugeri minime de tesut ; se vindeca usor, cu cicatrici
- plagi intepate-cauzate de obiecte ascutite si taioase(aschii, cuie, spini).Aceste rani pot avea orificii mici
la
suprafata pielii, cu distrugeri minime de tesut, dar pot fi profunde, permitand patrunderea microbilor in
adancime.
Infectiile la plagile intepate sunt grave
- plagi muscate-provocate de muscaturi de animale, mai rar de om ; aceste plagi constau dintr-o asociere
de
plagi taiate si zdrobite
- plagi impuscate-provocate de armele de foc

INGRIJIREA PLAGILOR

Obiectivele principale ale acordarii primului ajutor in ingrijirea plagilor sunt :

- combaterea hemoragiei
- prevenirea infectiei
- combaterea durerii
- prevenirea si combaterea socului
Materiale de prim ajutor necesare :
- comprese sterile, vata, fesi, leucoplast
- alcool sanitar, tinctura de iod
- apa oxigenata sau tablete de perogen(10 tablete/200 ml apa)
- solutie de cloramina(4 tablete/1 l apa) ; rivanol 1%, tinctura de iod, apa fiarta 30 min si racita
- medicamente care combat durerea ; algocalmin, antinevralgic

HEMORAGIA-revarsarea sangelui in afara vaselor sanguine, ca urmare a ruperii, taierii, inteparii sau
zdrobirii
acestora, deci a deschiderii sistemului circulator printr-un proces distructiv, la orice nivel al sau. Cele mai
frecvente
cauze ale hemoragiilor sunt traumatismele. Hemoragiile determina reducerea cantitatii de sange circulant,
pierderile
mari de sange(peste o treime din cantitatea totala de sange din corp) putand provoca instalarea socului
hemoragic,
cu consecinte grave.

OPRIREA HEMORAGIILOR

23
A. Hemoragii externe – sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii unor vase de sange. Functie de
vasele sectionate:
- H. ARTERIALE – sangele de culoare rosu-aprins tasneste intr-un jet sacadat, in acelasi ritm cu pulsatiile inimii;
- H. VENOASE – sangele de culoare rosu-inchis curge lin, continuu;
- H. CAPILARE – sangele curge pe toata suprafata ranii, avand o intensitate redusa.

B. Hemoragii interne – semne:

- Ameteala
- Cresterea numarului de batai ale inimii pe minut
- Cresterea numarului de respiratii pe minut
- Puls slab, iar TA scade mult sub valoarea normala
- Bolnav nelinistit, palid, vorbeste repede, are transpiratii reci si prezinta o sete intensa.

Oprirea hemoragiei – HEMOSTAZA

- Natural – hemoragii mici, capilare
- Artificial

!!! Nu se aplica niciodata alcool iodat pe rana, acesta provocand necroza (arderea) tesuturilor, nu se pun pe rana
grasimi sau unguente.

Dupa curatarea si dezinfectarea ranii si a tegumentului din jur se poate incepe pansarea.

HEMOSTAZA

• Oprirea rapida si competenta a unei hemoragii este una din actiunile decisive care trebuie executata de catre cel
care acorda primul ajutor
• Hemostaza provizorie – aplicarea unui pansament compresiv (cateva comprese aplicate pe o plaga, o bucata de
vata si un bandaj ceva mai strans)
• Daca hemoragia nu se opreste – comprimarea vasului prin care curge sangele
• In hemoragia arteriala – comprimarea se face intr-un punct situat cat mai aproape de rana, intre aceasta si
inima, deoarece trebuie oprita iesirea sangelui care vine de la inima prin vasul deschis. Comprimarea vaselor se
face mai bine in locurile in care sunt mai aproape de un plan osos si se poate face direct, cu degetul sau cu
toata palma, insa numai pentru o hemostaza de scurta durata.
• Daca nu se poate mentine vasul comprimat un timp indelungat se recurge la aplicarea garoului (sub garou se
aplica o fasa de tifon sau un obiect dur).

Mentinerea unui garou nu poate depasi 1 ora, timp in care accidentatul trebuie sa ajunga la o unitate medicala

La aplicarea garoului se noteaza ora si data la care a fost pus.

APLICAREA GAROULUI

• Se aplica numai in cazul ranirii membrelor

• Compresiunea se realizeaza dupa ce membrul ranit este ridicat in sus cateva secunde pentru a se goli de o
parte din sangele venos
• Nu se aplica direct pe piele ci peste un invelis textil
• Locul aplicarii difera dupa tipul de hemoragie:

24
 - h. venoasa – sangele curge de la periferie spre inima, garoul se plaseaza distal, sub nivelul plagii (daca
sangerarea continua inseamna ca e afectata o artera) – SANGERAREA SE OPRESTE IN 2-3 MINUTE

- h. arteriala – garoul se aplica proximal (deasupra plagii), deoarece sangele curge de la centru spre periferie
-

SANGERAREA SE OPRESTE IMEDIAT

- NU SE APLICA LA ANTEBRAT SAU GAMBA
- Nu se recomanda utilizarea garoului in hemostaza decat pe perioada executarii toaletei si pansarii ranii sau in
cazuri extreme.

PIERDEREA CUNOSTINTEI

Constienta este starea in care o persoana vorbeste coerent, isi controleaza activitatea musculara,
reactioneaza la
stimuli durerosi precum si atunci cand este interpelata isi da seama. Orice modificare a acestei stari, in afara
somnului
normal, este un inceput important de accident sau boala.
Tulburarile starii de constienta se manifesta in 3 situatii :
 victima este constienta, dar prezinta unele tulburari
 victima este inconstienta-victima poate trece dintr-un moment in altul din stare de inconstienta usoara la o
inconstienta profunda, fara sa-si dea seama(si fara sa ne dam seama)
 victima este in stare de inconstienta profunda-victima isi pierde reflexele sale de securitate si, daca este
culcata pe spate, saliva poate inunda progresiv caile sale respiratorii, ceea ce poate provoca stopul
respirator.
Singura modalitate de a preveni si a trata aceste tulburari este asezarea victimei in pozitie de siguranta, pe
o parte, pentru a evita inundarea cailor respiratorii si inecarea.

LESINUL (LIPOTIMIA)

Lesinul este rezultatul unei oxigenari temporar insuficiente a creierului . O persoana care lesina va fi inconstienta
chiar

numai pentru cateva momente.

Scopul acordarii primului ajutor in caz de lesin este de a creste oxigenarea creierului.

Cauzele obisnuite ale lesinului sunt:

• oboseala, perioade indelungate petrecute in aceeasi pozitie (in picioare sau asezat), foame, lipsa aerului
proaspat;
• stari emotionale ca, de ex., frica, anxietatea, vederea sangelui;
• boala, traumatisme, dureri mari.

Pot exista simptome care preced lesinul: pierderea echilibrului, paliditate,transpiratii.

Masuri preventive:
• se asigura aer proaspat (se deschid usi/ferestre), dar fara temperaturi excesive;
• se slabeste stransoarea hainelor la gat, piept si talie;
• daca persoana este culcata, picioarele se ridica la inaltimea de 10 – 30 cm fata de sol.

PRIMUL AJUTOR:

• se verifica daca victima are caile respiratorii deschise si daca respira;

• se slabesc hainele la gat, piept si talie;
• se aseaza victima in pozitia de siguranta (de recuperare);

25
• se asigura aer proaspat si se protejeaza victima de temperaturi extreme;
• se mentine victima intinsa confortabil inca 10-15 minute dupa ce si-a recapatat cunostinta.

• Pierderea temporara a cunostintei poate fi unul din simptomele care insotesc o criza cardiaca ischemica sau o
comotie cerebrala. Se are in vedere o astfel de posibilitate, mai ales, cand lesinul se produce la persoanele mai
in varsta si cauza nu este evidenta.
• Daca revenirea din lesin nu e rapida si completa este necesar ajutor medical.

PANSAMENTE SI BANDAJE

Pansamentele si bandajele sunt elemente de baza in acordarea primului ajutor pentru ingrijirea ranilor si a
traumatismelor muschilor, oaselor si articulatiilor.
PANSAMENTUL-este un invelis protector, aplicat pe o rana, pentru a controla sangerarea, a absorbi sangele si
a
preveni contaminarea si infectarea acesteia.
PANSAMENTUL-trebuie sa fie :
- steril sau cat mai curat posibil
- foarte absorbant si poros pentru a mentine rana uscata
- compresibil, gros si moale, in special pentru sangerari puternice, astfel incat presiunea sa se
exercite uniform pe toata suprafata afectata
- neaderent si fara scame, pentru a reduce posibilitatea lipirii de rana. Tifonul, bumbacul si panza de
in sunt materiale potrivite pentru pansamente, in timp ce lana si alte materiale pufoase nu sunt
recomandate
Tipuri de pansamente :
- pansamente adezive-pansamente din tifon, sterile, cu banda adeziva
- pansamente din tifon(comprese)-de diverse marimi, pliate si impachetate individual sau in numar
mare
- pansamente compresive-pansamente sterile din tifon si alt material absorbant(pernuta de tifon plina
cu vata) ; se folosesc la aplicarea compresiva pe o rana cu sangerare puternica
- pansamente improvizate-obtinute din material fara scame, steril sau curat, de preferinta alb
Materiale de prim ajutor necesare pentru pansare :
- pansamente, fesi si comprese de tifon sterile
- vata sterila
- leucoplast
- pense si foarfece sterile
- substante dezinfectante :apa oxigenata, rivanol 1%, tinctura de iod, spirt

BANDAJELE(fesi, tiunghiuri, rondele)-sunt materiale folosite pentru a fixa un pansament, a mentine

compresiunea pe o rana, a sprijini un membru sau o articulatie, a imobiliza parti ale corpului si a fixa atele.
La folosirea bandajelor se respecta urmatoarele reguli :
- se aplica bandajul suficient de strans pentru a asigura ca sangerarea este controlata sau ca
imobilizarea este bine realizata ; daca fasa este prea larga cade de pe rana, daca este aplicata
prea strans produce durere si impiedica circulatia sangelui
- se verifica periodic daca sangele continua sa circule distal fata de bandaj
- realizarea bandajarii se realizeaza cu atentie pentru a nu provoca victimei dureri si miscari inutile
Tipuri de bandaje : bandaj triunghiular, fesi, panza dreptunghiulara, basmaua

REGULI GENERALE PRIVIND PANSAREA

Persoanele care acorda prim ajutor trebuie sa fie familiarizate nu numai cu folosirea pansamentelor si
bandajelor comerciale, ci si sa fie capabile sa le improvizeze, de la caz la caz, din materialele aflate la indemana.

Inainte de pansare, opriti hemoragia.

• spalati-va pe maini inainte de a pansa o rana. Curatenia este esentiala pentru prevenirea sau reducerea riscului
de infectare.
• dezinfectati-va, daca este posibil, cu spirt, tinctura de iod, apa oxigenata, solutii de rivanol 1o/oo, permanganate
de potasiu 1o/oo, bromocet 1o/oo, apa de colonie, benzina, tuica tare etc.

26
• nu atigeti si nu suflati peste partea de pansament care va veni in contact direct cu rana;
• folositi pentru pansare cel mai curat material disponibil;
• daca le aveti la indemana, folositi o pensa si un foarfece sterilizate prin fierbere sau la flacara;
• acoperiti complet rana si intindeti marginile pansamentului dincolo de limitele ranii;
• inainte de pansare, aplicati peste compresele de tifon, bumbac absorbant, vata, fasa neaderenta sau alt material
curat;
• nu indepartati de pe rana pansamentul deja facut. Daca sangele a trecut prin pansament, lasati pansamentul
neschimbat si acoperiti-l cu pansamente suplimentare, vata sau alte materiale, fixate cat mai bine.
• cand sangerarea nu se opreste si pansamentul se imbiba cu sange, se vor aplica si alte masuri de oprire a
hemoragiei (hemostaza);
• fixati pansamentul cu banda adeziva (leucoplast) sau bandaje (fesi) pentru ca acesta sa nu cada in timpul
transportului.
• daca pansamentul a fost facut in conditii nesterile, avertizati unitatea medicala care preia ranitul.
• Nu puneti niciodata vata direct pe rana!

FRACTURILE

DEFINITIE: Intreruperea continuitatii unui os, cu alte cuvinte orice rupere, zdrobire sau plesnire (fisurare) a
unui os ca urmare a unui traumatism mai puternic (cadere de la inaltime, lovitura, strivire, tamponare, izbire,
rasucire, etc)
• Toate cele 200 oase ale corpului se pot fractura, dar cel mai des, fracturile se produc la oasele lungi ale
membrelor, la oasele bazinului si ale coloanei vertebrale.
• Cazurile mai frecvente ale fracturilor:

- Accidentele de munca si de circulatie;

- Catastrofele (cutremure, prabusiri de mine, ciocniri de trenuri, etc)

• Frecventa: cel mai mare numar se inregistreaza la barbatii intre 25-50 ani si la varstnici (fracturile se pot
produce si la traumatisme usoare)

PREVENIREA FRACTURILOR

Majoritatea fracturilor pot fi prevenite prin adoptarea unor masuri de securitate (obiceiuri, deprinderi) in diferite
activitati profesionale, casnice, sportive, etc.

Trebuie evitate:
• Suprafetele accidentale sau incarcate cu diferite obiecte (obstacole): unelte, materiale, cordoane de racord,
furtunuri, etc.
• Pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase; lipsa covoarelor, carpetelor sau traverselor;
• Scarile luminate insuficient si blocate (aglomerate) cu diverse obiecte, fara balustrada, acoperite cu gheata
si/sau zapada;
• Folosirea scaunelor pentru a atinge locuri inalte, a scarilor pliante defecte, a scarilor neasigurate, a
improvizatiilor;
• Neutilizarea balustradelor si a centurilor de siguranta atunci cand se lucreaza la inaltime

SEMNE SI SIMPTOME

Inainte de examinarea accidentatului este obligatoriu ca salvatorul sa se informeze asupra:

• agentului agresor,
• a modului de actiune a acestuia
• caror parti din organism a actionat

27
 Fractura se suspecteaza daca:
• Traumatismul e produs de o forta externa puternica;
• S-a auzit o trosnitura sau o pocnitura.

Examinarea accidentatului se realizeaza cu blandete si atentie pentru a nu provoca leziuni suplimentare.

Membrul accidentat se compara cu cel valid pentru a determina gradul de deformare.

Imbracamintea trebuie taiata pentru a permite examinarea zonei traumatizate.

PRIMUL AJUTOR IN FRACTURI

• Scopul :

- prevenirea complicatiilor si leziunilor ulterioare

- diminuarea durerii si umflarea zonei.

REGULI GENERALE :

CE NU TREBUIE FACUT:
- NU se actioneaza brutal si NU se impun victimei miscari inutile;
- Victima NU trebuie ridicata in picioare sau transportata inainte de imobilizarea fracturii, pentru ca toate acestea
pot provoca complicatii:

1. Accentuarea durerii(cauza a socului)

2. Deplasarea fragmentelor osoase uneori ascutite si taioase care distrug muschi, vase de sange sau nervi
provocand hemoragii sau paralizii.

3. Transformarea fracturii inchise intr-una deschisa si complicatii

CE TREBUIE FACUT:
- Primul ajutor se acorda la locul accidentului, exceptand cazul in care persista un pericol pentru salvator sau
pentru victima. Victima trebuie asezata in cel mai apropiat loc sigur, unde ranile sale sa poata fi temporar
asistate si stabilizate.
- In caz de fractura deschisa – primordiala este oprirea hemoragiei si pansarea ranii. Orice os exteriorizat trebuie
protejat cu fesi de jur imprejur, dar NU TREBUIE FORTAT SA INTRE INAPOI IN RANA.
- Administrarea unui calmant pentru a diminua durerea (antinevralgic, algocalmin)

 Obiectivul principal al primului ajutor – imobilizarea focarului fracturii pentru a preveni complicatiile si a alina
durerea. Imobilizarea se realizeaza cu ajutorul atelelor confectionate special sau improvizate (bastoane,
umbrele, bucati de scandura sau placaj, cozi de matura, sipci, paturi, etc)

REGULILE IMOBILIZARII FRACTURII:

 Orice imobilizare trebuie sa cuprinda doua articulatii (incheieturi): cea de deasupra si cea de dedesubtul
focarului de fractura (proximal si distal)
 La membre, atelele se pun de o parte si de alta a focarului de fractura (sau membrul se aseaza intr-o
gutiera speciala)

28
  Atelele se invelesc in vata (sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu stanjeni circulatia sau a nu
mari durerea;
 Se evita aplicarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu pielea (fata antero-interna a gambei)
 Acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizata, golurile se umplu cu vata;
 Se trage apoi o fasa, la inceput circulara, apoi serpuitoare, in jurul atelelor si membrului fracturat, obtinand
astfel o imobilizare provizorie (imobilizarea de durata – in aparat gipsat – serviciul medical de specialitate)

!!! Fasa prea stransa stanjeneste circulatia sangelui si accentueaza durerea, iar fasa prea larga este egala
cu

lipsa imobilizarii.
 Orice accentuare a durerii indica agravarea situatiei si necesita controlarea pozitiei membrelor, a bandajelor
si nodurilor si a circulatiei sangelui la extremitati.

!!! Nodurile de la materialul utilizat pentru fixarea atelelor vor fi facute peste atela si nu pe zona descoperita

deoarece pot provoca compresiuni dureroase pe tegumente.

!!! Daca sunt ranite ambele picioare, nodurile se fac pe linia mediana.
 La efectuarea imobilizarii trebuie sa conlucreze cel putin doua persoane. Una ridica membrul fracturat cu o
mana, in timp ce cu palma cealalta sprijina locul fracturii iar cealalata persoana aplica atelele si trage fasa.

Dupa imobilizare urmeaza transportarea accidentatului la spital. Pana atunci se va asigura in continuare
supravegherea accidentatului luandu-se in continuare masurile necesare pentru prevenirea socului: acoperire cu
pleduri sau haine, administrare de calmante pentru durere si de lichide, daca victima este constienta.

REDUCEREA FRACTURII

In cazul fracturarii unui os, muschii asociati acestuia se contracta; daca fractura e completa, contractia rapida a
muschilor poate produce alunecarea extremitatilor rupte si patrunderea lor in tesutul inconjurator. Manipularea
brutala poate produce dureri si chiar leziuni ale muschilor, nervilor si vaselor sanguine.

Astfel poate fi necesara reducerea fracturii prin tractiunea membrului accidentat, ceea ce realizeaza implicit si
relaxarea (repunerea, reasezarea in ax) oaselor rupte si deplasate. Daca aceasta reducere este necesara, ea
trebuie executata de doi salvatori:

- Unul ridica membrul deasupra fracturii (proximal)

- Celalat trage, cu grija, dar ferm, in josul fracturii, divergent fata de primul si in axul membrului respectiv

PRECAUTIILE TRACTIUNII

 NU incercati sa indreptati articulatiile in cazul traumatismelor umerilor, coatelor, incheieturilor mainii sau
genunchilor. Aceasta manevra poate distruge nervi importanti si vase sanguine mari care trec prin
apropierea acestor incheieturi.
 Aplicati o tractiune suficienta numai pentru a alinia membrul si a elibera compresia musculara si a
extremitatilor osului fracturat asupra nervilor si muschilor. Pentru a realinia membrul poate fi necesara o
tractiune mai mare, dar nu fortati. Daca exista rezistenta sau durere accentuata, intrerupeti tractiunea si
imobilizati in pozitia diformitatii existente.
 Mentineti tractiunea pana cand membrul este complet imobilizat.
 Efectuati manevra de axare a membrului fracturat numai daca se constata deformarea evidenta a
membrului. Ea nu e obligatorie dar e bine sa se faca in primele minute dupa accident, pentru ca in aceasta
perioada victima are o scurta perioada de “anestezie naturala”.
 Notati ca ati aplicat tractiunea si informati serviciul medical – verbal/printr-o nota scrisa, introdusa in
imbracamintea victimei.
29
 MANEVRELE DE TRACTIUNE

1. PENTRU MEMBRUL SUPERIOR

 La nivelul bratului – se indoaie cotul la 90o – primul salvator trage in ax apucand de antebrat, in portiunea sa
superioara, imediat sub plica cotului, iar al doilea salvator apuca de brat cu mainile impreunate ca o chinga
in axila si trage in sens contrar;
 La nivelul antebratului – se indoaie incet cotul victimei la 90o – primul salvator trage in ax de degetul mare al
mainii, iar al doilea salvator trage tot in ax dar in sens contrar apucand de portiunea inferioara a bratului,
imediat deasupra plicii cotului;

2. PENTRU MEMBRUL INFERIOR

 La nivelul femurului (coapsa) – se mentine genunchiul victimei intins si se trage in ax, primul salvator
apucand de picior cu mainile sprijinite de glezna si de calcai, iar al doilea salvator tragand in sens contrar
de radacina coapsei cu mainile impreunate in chinga sau cu ajutorul unui cersaf introdus intre coapse.
 La nivelul gambei (gleznei) – se ridica membrul inferior, indoindu-l la nivelul genunchiului si se trage in ax:
un salvator apuca de laba piciorului si cel de-al doilea salvator trage in sens contrar, apucand de genunchi;
 La nivelul degetelor, mainii sau labei piciorului – se trage intr-un sens de varfurile degetelor
corespunzatoare regiunii deformate, fixand cu putere, cu cealalata mana, pumnul sau glezna victimei
(membrul superior sau membrul inferior).

STOPUL RESPIRATOR

Stopul respirator(asfixia) este stare organismului caracterizata prin oprirea respiratiei si deci prin lipsa
oxigenului in sange, ceea ce poate produce distrugerea tesuturile vitale si chiar moartea.
Cauzele care determina asfixia se grupeaza in 3 categorii :
- insuficienta oxigenului in aerul inhalat
- oprirea respiratiei si a circulatiei
- obturarea cailor respiratorii
Caile respiratorii pot fi blocate de spasme musculare cauzate de patrunderea apei sau a alimentelor pe caile
respiratorii sau de inflamarea tesuturilor gatului in alergii, boli sau raniri. Tulburarile circulatiei sanguine
antreneaza intr-un termen mai mult sau mai putin scurt si tulburari respiratorii si , reciproc, stopul respirator
antreneaza stopul cardiac, cele doua functii(respiratia si circulatia) fiind complementare.
Semnele tulburarilor respiratorii :
- respiratie neregulata, prea repede sau prea rara
- respiratie suprficiala sau prea adanca
- respiratie zgomotoasa sau dificila
- congestionarea vaselor de sange de pe cap si gat
- coloratie vanata(cianotica) a buzelor, urechilor si unghiilor
- transpiratii abundente imobilizarea toracelui, circulatia de aer nu poate fi auzita sau simtita
Daca nu se aplica respiratia artificiala, vor urma rapid stopul cardiac, starea de
inconstienta si apoi survine moartea.
Respiratia artificiala trebuie sa inceapa imediat. Creierul poate fi afectat definitiv daca
este lipsit de oxigen o perioada mai mare de 4 minute.

FAZELE DE INTERVENTIE-in executarea respiratiei artificiale :

1. - aprecierea capacitatii de raspuns a victimei
2. - deschiderea(eliberarea) cailor respiratorii
3. - verificarea existentei respiratiei
4. - ventilarea plamanilor
5. - verificarea existentei pulsului

METODE DE RESPIRATIE ARTIFICIALA

 metode directe
- metoda « gura la gura »
- metoda « gura la nas »
 metode indirecte

30
 - apasare pe spate-brate ridicate
- apasare pe piept-brate ridicate

SECVENTELE RESPIRATIEI ARTIFICIALE-METODE DIRECTE :

 stabiliti capacitatea de raspuns a victimei
 verificati existenta respiratiei
 chemati ajutoare
 pozitionati accidentatul - pe spate, sustinandu-i capul si gatul, miscand corpul ca pe un intreg
 deschideti caile respiratorii - folosind manevra cap rasturnat-barbie ridicata ori impingerea mandibulei fara
rasturnarea capului
 verificati existenta respiratiei
 incepeti ventilatia plamanilor
 apreciati existenta pulsului
 trimiteti dupa ajutoare(ajutor medical)
 reluati respiratia artificiala
 verificati inca o data pulsul
Cand accidentatul incepe sa respire spontan, se pozitioneaza in pozitie de siguranta(ea ajuta la mentinerea
deschisa a cailor respiratorii si la prevenirea aspirarii de fluide si vomismente).
Accidentatii care au prezentat urgente respiratorii trebuie urmariti cu grija, cu atat mai mult cu cat pot aparea
dificultati in respiratie. Ei au nevoie de ajutor medical urgent.

REANIMAREA CARDIO-RESPIRATORIE(RCR)

Reanimarea cardio-respiratorie(RCR) se aplica pentru reanimarea (resuscitarea) unei persoane care nu respira
(stop
respirator) si a carei inima a incetat sa bata.Circulatia artificiala, creata prin compresii externe asupra toracelui,
determina sangele sa circule, iar respiratia artificiala asigura oxigenarea plamanilor.
Aplicarea RCR necesita sase faze de interventie :
- aprecierea capacitatii de raspuns a victimei
- deschiderea(eliberarea) cailor respiratorii
- verificarea existentei respiratiei
- ventilatia plamanilor
- verificarea existentei pulsului
- masajul cardiac extern(compresia toracelui)
Odata inceputa, RCR trebuie continuata pana cand se obtine o revenire spontana a pulsului si respiratiei sau
pana
cand victima este preluata de cadre medicale de specialitate.
Pentru mentinerea ritmului si vitezei, cat si pentru contabilizarea apasarilor se recomanda o numaratoare cu
viteza
constanta.

OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII

Obstructionarea cailor respiratorii superioare reprezinta blocarea partiala sau totala a cailor de trecere si de
patrundere a aerului in plamani.
La o persoana constienta, obturarea este cauzata de obiecte straine(de exemplu, alimente).
La o persoana inconstienta, limba poate sa cada in fundul gatului si sa impiedice trecerea aerului.
Daca aerul este impiedicat sa intre in plamani, persoana isi poate pierde cunostinta.
Daca primul ajutor nu este acordat, se poate ajunge la stop cardio-respirator si deces.
Obstructia cailor respiratorii poate fi prevenita prin :
- taierea alimentelor, in special a carnii, in bucati mici si mestecarea lor completa inainte de a fi
inghitite
- evitarea vorbitului, rasului sau bautului in timpul mestecarii alimentelor
- evitarea ingurgitarii bauturilor inainte si in timpul alimentelor
- constientizarea faptului ca anumite alimente au tendinta de a produce inecari si deci se recomanda
precautie la consumul acestora

31
 In cazul inecarii prin inghitire trebuie acordat imediat primul ajutor, deoarece se poate produce obturarea
partiala sau
completa a cailor respiratorii(obstructia partiala a cailor respiratopii permite doar in parte intrarea aerului in
plamani-
producand acces de tuse ; in cazul obstructiei complete a cailor respiratorii persoana va fi incapabila sa respire,
sa
tuseasca sau sa vorbeasca).

PRIMUL AJUTOR-in caz de inecare prin inghitire necesita urmatoarele manevre(in functie de varsta si starea
fizica a
victimei) :
- compresii(apasari)abdominale
- compresii(apasari) pe torace
- explorarea si scoaterea cu degetele a obiectului strain din gura
- ventilarea plamanilor
-
INGRIJIRI ULTERIOARE :
- se vor intrerupe manevrele pentru inecarea prin inghitire atunci cand caile respiratorii sunt suficient
de libere pentru a putea permite aplicarea respiratiei artificiale
- daca respiratia spontana se reia, se va supraveghea victima pentru a fi siguri ca nu apar dificultati
ulterioare
- persoana va fi incredintata serviciilor medicale de urgenta, deoarece manevrele pot sa produca
raniri si prin urmare, victima are nevoie de ingrijire medicala

LEZIUNILE OCHIULUI

Aplicarea in practica a masurilor de prevenire a accidentelor si de asgurare a sanatatii si securitatii la locul

de
munca trebuie sa determine evitarea lezarii ochilor. Consecintele lezarii ochiului pot fi foarte grave ajungand
pana la
tulburari de vedere sau orbire.
Nu incercati sa indepartati particulele din ochi atunci cand :
- particula este pe cornee
- particula este incastrata sau s-a lipit de globul ocular
- particula nu poate fi vazuta, desi ochiul e umflat si doare
Corpii straini care se incastreaza in ochi sau in tesutul moale de langa ochi trebuie indepartati numai de catre
medic.

ARSURILE CHIMICE
Scopul primului ajutor-este sa dilueze si treptat sa elimine substantele chimice, prin inundarea ochiului cu apa.
O
substanta chimica sub forma de pudra trebuie indepartata prin periere. Substantele chimice corosive se vor
indeparta
prin spalarea ochiului timp de cel putin 10-20 min(se foloseste aparatura speciala pentru irigarea ochiului)

ARSURILE

ARSURILE-raniri ale pielii sau ale altor tesuturi produse de agenti termici, chimici, electrici sau de radiatii.
Pielea
protejeaza corpul de invazia bacteriilor, ajuta la controlul temperaturii corpului si retine fluidele acestuia. Ranirea
pielii
prin arsuri sau opariri poate produce pierderea acestor functii si, daca leziunea este intinsa se poate ajunge la
complicatii serioase

CLASIFICAREA ARSURILOR
A.-in functie de agentul care le-a provocat
- termice- produse de foc, contactul cu obiecte fierbinti sau abur
- corosive-cauzate de substante chimice foarte active precum acizii si bazele
- electrice-produse de curentul electric
- prin radiatie-determinate de expunertea excesiva la soare, raze X sau materiale radioactive
32
 B.-dupa profunzimea lor
- arsurile de gradul intai-limitate la stratul superficial al pielii ; pielea este rosie si ustura(exemplu-arsura
solara
obisnuita)
- arsurile de gradul doi-cuprind toata grosimea pielii ; pe piele apar basici cu continut seros sau hematic ;
pe
langa durerea mare pe care o resimte victima, pericolul principal consta in infectarea continutului veziculelor
- arsurile de gradul trei-leziunile depasesc grosimea pielii, distrugand si straturile mai profunde : grasime,
muschi, vase, nervi, pana la os ; durerea este mai mica, deoarece extremitatile nervilor din piele au fost
distruse
- arsurile de gradul patru-sunt foarte severe, implicand distrugerea tuturor structurilor inclusiv a osului

EFECTELE-arsurilor si oparirilor sunt determinate de :

- intinderea suprafetei arse a corpului ; viata accidentatului este amenintata daca arsurile depasesc
10% din suprafata totala a pielii
- localizarea arsurii(de exemplu, arsurile fetii pot afecta respiratia)
- gradul arsurii, determinat de profunzimea leziunii
- varsta, starea fizica si fiziologica

PRIMUL AJUTOR-pentru arsura termica :

- imersiunea imediata a partii arse in apa rece sau in alcool pentru a usura durerea, pentru a reduce
inflamarea si basicarea si pentru a preveni lezarea ulterioara a tesuturilor; daca imersiunea nu este
posibila se aplica pe zona arsurii imbracaminte curata, umezita in apa rece sau in alcool
- indepartarea imediata a oricarei surse de presiune a zonei arse(imbracaminte, incaltaminte) inainte
de aparitia inflamarii
- acoperirea arsurii cu un pansament curat, lipsit de scame, preferabil steril

Este strict interzis :

- aplicarea de lotiuni, alifii sau pnsamente murdare
- nu se vor sparge basicile
- nu se respira si nu se tuseste peste arsuri ; nu se pipaie zona arsa
- nu se indeparteaza imbracamintea lipita de zona arsa

PRIMUL AJUTOR-pentru arsura chimica :

- se inunda imediat cu apa rece din abundenta zona arsa pentru a « spala »
substantele chimice ; se continua inundarea zonei arse si in timpul indepartarii imbracamintii, pana
la spalarea(indepartarea) completa a subst. chimice
- dupa indepartarea prin spalare a substantelor chimice se continua primul ajutor ca pentru arsura
termica

8.MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PREVENIRE, ALARMARE, INTERVENTIE

GENERALITATI

OBLIGATIILE CONDUCERII
-stabilirea prin dispozitii scrise a modului de organizare a apararii impotriva incendiilor si responsabilitatile
salariatilor
-identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu
-intocmirea si reactualizarea listei cu substante periculoase, a riscurilor pentru sanatate si mediu, a mijloacelor de
protectie recomandate, a metodelor de prim ajutor, a substantelor pentru stingere, neutralizare sau decontaminare
-elaborarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si stabilirea sarcinilor salariatilor
-stabilirea unui numar de persoane cu atributii in aplicarea, controlul si supravegherea masurilor de aparare
impotriva incendiilor
-asigurarea mijloacelor tehnice corespunzatoare si personalului necesar interventiei in caz de incendiu
-intocmirea planului de interventiei
-asigurarea contractului cu grupul de pompieri militari

33
-alocarea fondurilor necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor

OBLIGATIILE SALARIATILOR
-respectarea regulilor si masurilor de aparare impotriva incendiilor
-utilizarea substantelor periculoase, instalatiilor, utilajelor, masinilor, aparaturii si EIP
-neefectuarea manevrelor si modificarilor nepermise MTPSI
-comunicarea catre conducerea societatii a situatiei considerate pericol de incendiu, defectiune la sistemele de
protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor
-cooperarea salariatilor desemnati pentru realizarea masurilor de aparare impotriva incendiilor
-acordarea ajutorului si a masurilor de prim ajutor salariatilor aflati in situatie de pericol

NORME DE PSI LA EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR SI ALTOR AMENAJARI

-stabilirea regulilor si masurilor generale privind
- controlul, supravegherea si reducerea riscurilor de incendiu
- mentionarea in stare operative a MTPSI
- pregatirea si desfasurarea interventiilor in situatii de urgenta
-interzicerea exploatarii instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, masinilor si utilajelor cu defectiuni,
improvizatii ori fara protectia corespunzatoare fata de materialele sau substantele combustibile
-respectarea instructiunilor de utilizare si a masurilor specifice de prevenire si stingere a incendiilor
-interzicerea utilizarii focului deschis in locuri cu pericol de incendiu
-amenajarea locurilor pentru arderea gunoaielor, deseurilor si a altor materiale combustibile, stabilirea masurilor
impotriva propagarii focului si supravegherea permanenta a arderii precum sistingerii jarului
-interzicerea efectuarii lucrarilor de sudare sau a celor care prezinta pericol de incendiu pe durata programului cu
publicul, in instalatii tehnologice cu nise de incendiu si/sau explozie, in depozite ori spatii cu pericol de aprindere a
materialelor, produselor sau substantelor combustibile(acestea pot fi efectuate dupa evacuarea persoanelor,
indepartarea sau protejarea materialelor combustibile, dotarea cu mijloace de iluminare si stingere a incendiilor, pe
baza permisului de lucru cu foc sau a autorizatiei de lucru)
-obligativitatea efectuarii instructajului pentru stare de urgenta(si implicit a instructajului PSI)
-obligativitatea participarii salariatilor la instruiri si exercitii
-reactualizarea, utilizarea si afisarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor, schemelor de prevenire,
stingere a incendiilor, planurilor de evacuare si a planurilor de depozitare a materialelor periculoase
-actualizarea planurilor de interventie la schimbarea profilului de activitate sau in oricare alta situatie

REGLEMENTARI DE ORDINE INTERIOARA

LUCRARI CU FOC DESCHIS

-reglementarea de catre conducerea societatii prin decizie a modului de executare a lucrarilor cu foc deschis
-interzicerea folosirii focului deschis in locurile unde se utilizeaza, vehiculeaza, manipuleaza materiale si substante
combustibile sau care in prezenta focului deschis prezinta pericol de incendiu sau de explozie
-interzicerea utilizarii focului deschis la distanta mai mica de 40 metri fata de materiale sau substante combustibile
fara supraveghere si asigurarea masurilor corespunzatoare
-intocmirea in doua exemplare a permisului de lucru cu foc(unul pentru emitent si celalalt pentru executant)
-obligativitatea asigurarii urmatoarelor masuri :
- pregatirea locului(conform NGPSI)
- instruirea personalului
- contractul dupa incheierea lucrarii
- altele(la zone cu risc limitat de incendiu sau explozie)
-functionarea corespunzatoare a ET
-obligativitatea intretinerii si verificarii la termen si de persoane abilitate a ET

FUMATUL
-reglementarea fumatului de catre conducerea societatii prin decizie
-interzicerea fumatului in locurile in care nu se admite folosirea focului deschis
-instalarea indicatoarelor de securitate in locurile unde se interzice fumatul
-dotarea locurilor pentru fumat cu scrumiere, vase cu apa, nisip si placute de semnalizare cu inscriptia LOC
PENTRU FUMAT
-amplasarea scrumierelor sa nu permita aprinderea materialelor combustibile din apropiere
-interzicerea introducerii(depunerii) materialelor combustibile in scrumiere
-interzicerea golirii scrumierelor in cosuri sau in vase din materiale combustibile

34
-interzicerea aruncarii la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse
-evitarea fumatului in locuri de odihna(paturi, canapele, fotolii)

PREVENIREA SITUATIILOR CARE POT PROVOCA INCENDII

-organizarea controlului de prevenire(conducerea societatii si conducatorul loculi de munca)
- starea constructiilor si instalatiilor
- constatarile semnalate in teren
- propuneri de masuri si actiuni de inlaqturare a deficientelor si de imbunatatire a activitatii
-efectuarea lucrarilor de intretinere si verificare a instalatiilor utilitare si a mijloacelor de productie
-organizarea apararii impotriva incendiului la locul de munca
- prevenirea incendiilor prin evidentierea materialelor si dotarilor tehnologice care prezinta pericol de
incendiu, a surselor posibile de aprindere si a mijloacelor care le pot genera si a masurilor generale
specifice PSI
- salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor prin intocmirea planurilor specifice si mentinerea
conditiilor de evacuare pe traseele stabilite
- instruirea salariatilor
- montarea indicatoarelor de securitate si de orientare
- organizarea stingerii incendiilor precizarea mijloacelor tehnice de alarmare si alertare a
personalului, instiintarea conducatorului locului de munca si a conducerii societatii
- prezentarea substantelor, instalatiilor si dispozitivelor de limitare a propagarii si de stingere a
incendiilor, stingatoarelor si a altor aparate (echipamente) de stins incendiu, mijloacelor de salvare
si de protectie a personalului
- stabilirea competentei echipelor pentru salvarea si evacuarea persoanelor si a bunurilor
- nominalizarea persoanelor care utilizeaza MTPSI sau care manevreaza ET
- executarea la termenele stabilite a incercarilor si testelor
NOTA :
-planurile de evacuare au marcate usile, holurile, scarile exterioare, MTPSI si se intocmesc pe nivel (nr. persoane >
30) si pe incaperi
-planurile de depozitare si evacuare a materialelor clasificate ca periculoase au marcate zonele ocupate, clasele
materialelor, cantitatile, codurile de identificare sau pericol si se intocmesc pe incaperi

ORGANIZAREA EFECTIVA A INTERVENTIEI

-alarmarea personalului prin mijloace specifice si anuntarea incendiului fortelor de interventie
-urmarirea realizarii salvarii rapide si in siguranta a personalului
-intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze, combustibili si efectuarea altor interventii specifice la instalatii si
utilaje
-actionarea asupra focarului cu MTPSI din dotare si verificarea intrarii in functiune a instalatiilor si sistemelor
automate(actionarea manuala a acestora)
-evacuarea bunurilor si protejarea ET
-protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale incendiului(temperatura, fum, gaze toxice)
-verificarea amanuntita a locurilor in care se propaga incendiul si in care pot sa apara focare

SEMNALIZAREA DE SECURITATE
-Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate si/sau de sanatate adecvate
la locul de munca, in conformitate cu legislatia si normativele in vigoare, ori de cate ori riscurile nu pot fi evitate sau
limitate sufficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva sau prin masuri metode sau procedee de organizare a
muncii
-Respectarea prescriptiilor de semnalizare nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor legale, prevazute de alte
documente normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare, salvare si ajutor, material si echipament de
lupta contra incendiilor, substante sau preparate periculoase, ca si alte materiale specifice
-Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare, de salvare sau prim
ajutor si se realizeaza dupa caz in mod permanent sau ocazional
-Semnalizarea permanenta se realizeaza
- prin panouri(indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la o interdictie, un
avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim ajutor si la riscurile de
lovire de obstacole si de cadere a persoanelor
- prin eticheta(pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau aceasta
pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente care contin substante periculoase; aceste
35
 mijloace trebuie amplasate pe partile vizibile, sub forma rigida, autocolanta sau pictata si intr-un
numar suficient de mare perntru a asigura securitatea zonei
- prin panouri de avertizare sau etichete in cazul suprafetelor, salilor sau incintelor utilizate pentru
incarcarea, descarcarea si depozitarea substantelor periculoase in cantitati mari, mijloacele de mai
sus vor fi plasate aproape de suprafata de depozitare sau pe usa de acces
- prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie
-Semnalizarea ocazionala se realizeaza
- prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de atentionare asupra unor
evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru o actiune specifica sau evacuare
de urgenta
- prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care efectueaza
manevre ce presupun un risc sau pericol
-Instruirea care se asigura angajatilor (in ceea ce priveste semnalizarea de securitate si/sau sanatate utilizata) se
va axa in special pe semnificatia semnalizarii, precum sip e comportamentul general si specific care trebuie adoptat.
Ea se va repeat periodic sau ori de cate ori se considera necesara reimprospatarea cunostintelor
salariatilor, ca urmare a unor verificari.

9. MANIPULAREA, TRANSPORTUL PRIN PURTARE SI DEPOZITAREA MATERIALELOR

SCOPUL-prezentelor instructiuni este eliminarea sau diminuarea factorilor de risc specifici manipularii,
transportului prin purtare si cu mijloace nemecanizate si a depozitarii tuturor materialelor existente Dotarea
salariatilor cu echipament individual de protectie si alegerea sortimentelor adecvate se realizeaza in conformitate cu
prevederile din ,,LISTA INTERNA DE ACORDARE SI UTILIZARE A ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE
In cazul in care manipularea si transportul prin purtare nu pot fi evitate conducerea societatii :
A. - va evalua conditiile de securitate si sanatate pentru activitatile specifice acestei operatii cu privire la
- caracteristicile masei
- efortul fizic depus
- caracteristicile mediului de munca
- caracteristicile activitatii
B. - va dispune si va urmari realizarea masurilor corespunzatoare in scopul evitarii sau reducerii riscurilor
de accidentare sau afectare a sanatatii luand in considerare :
CARACTERISTICILE MASEI
- greutatea si dimensiunile
- dificultatea de apucare
- instabilitatea sau riscul deplasarii continutului
- plasarea in asa fel incat ea trebuie manipulata la o anumita distanta de trunchi sau cu flexie a
trunchiului
- susceptibilitatea de producere a unor leziuni datorata marginilor, muchiilor in special in
eventualitatea unei ciocniri
EFORTUL FIZIC
- prea mare
- care nu poate fi realizat decat printr-o miscare de rasucire a trunchiului
- care antreneaza o miscare brusca a masei
- care este realizat atunci cand corpul se afla intr-o pozitie instabila
CARACTERISTICILE MEDIULUI DE MUNCA
- inexistenta unui spatiu sufficient in special pe verticala, pentru realizarea activitatii
- pardoselile alunecoase si/sau care prezinta neregularitati
- imposibilitatea ridicarii manuale la inaltime, in siguranta
- manipularea maselor la mai multe niveluri
- instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materialele
- conditii climatice necorespunzatoare
CERINTELE ACTIVITATII
- efort fizic frecvent si prelungit
- insuficienta repaosului fiziologic sau de recuperare
- distante mari pentru transportat sarcini ritm impus de procesul de munca care nu poate fi
schimbat de salariat

36
MANIPULAREA SI TRANSPORTUL PRIN PURTARE A MASELOR
-La efectuarea operatiilor de manipulare si transport prin purtare a maselor, se vor repartiza numai salariati care
corespund din punct de vedere fizic
-Se interzice manipularea frecventa si prelungita a sarcinilor, fara efectuarea controalelor medicale periodice
-Masele manipulate si transportate manual, distantele de transport manual pe orizontala, masele transportate
manual pe plan inclinat, inaltimea maxima la care sunt ridicate masele, distanta dintre doua niveluri intre care sunt
efectuate transporturi manuale sau a masele maxime care pot fi transportate pe plan inclinat cu mijloace de
transport nemecanizate nu trebuie sa depaseasca valorile maxime
-Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea
-Se interzice manipularea de catre un singur salariat a maselor cu centre de greutate excentrice, care pot genera
dezechilibrari
-Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere corespunzatoare
-Manipularea in acelasi timp a doua sau mai multor obiecte se face numai daca sunt fixate intre ele corespunzator.
Se interzice manipularea sau transportul prin purtare in acelasi timp a maselor care sunt instabile intre ele
-Obiectele ambalate in cutii, lazi etc. trebuie fixate in interioprul ambalajelor. Se interzice transportul prin purtare a
maselor nefixate corespunzator in ambalaje
-Traseul pe care il parcurge salariatul in timpul transportului prin purtare nu trebuie sa fie cu obstacole, instabil sau
alunecos
-Manipularea si transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafete taietoare sau care datorita naturii
lor pot produce leziuni ale mainilor se va face cu echipament de protectie adecvat(palmare, manusi de protectie
rezistente la penetratie etc.)
-Se interzice manipularea maselor in/din locuri in care nu exista spatiu pe orizontala sau verticala corespunzator
pentru realizarea acestei activitati, fara a se lua masuri suplimentare pentru micsorarea riscului de accidentare
-Se interzice cresterea numarului de ridicari sau coborari pe unitatea de timp peste prevederile legale
-Se interzice utilizarea salariatilor la manipularea si transportul manual al maselor daca nu au echipament individual
de protectie corespunzator si in buna stare

DEPOZITAREA, STIVUIREA, INCARCAREA SI DESCARCAREA MATERIALELOR IN BUCATI

-Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare, incendii si explozii
-Depozitarea materialelor pe rafturi se face asa in fel incat sa nu fie posibila caderea lor
-La stivuirea materialelor in incaperi, greutatea stivelor nu va depasi sarcina maxima admisa a planseului si/sau
pardoselii
-Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din materiale cu aceleasi forme si
dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip si dimensiuni
-Este interzisa stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite
-In cazul depozitarii materialelor ambalate in cutii, lazi, butoaie sau alte ambalaje cu forme geometrice regulate,
cand suprapunerea se face direct pe ambalaje, peretii ambalajelor trebuie sa reziste presiunii exercitate de
materialele situate deasupra, sa nu prezinte deformari sau deteriorari, iar inaltimea de stivuire va fi determinata de
rezistenta mecanica a ambalajelor, stabilita prin standarde sau norme interne de fabricatie. Scoaterea materialelor
din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei
-Cand incarcarea-descarcarea sau transportul materialelor se efectueaza de doi sau mai multi salariati efortul
repartizat pe o persoana nu trebuie sa depaseasca limitele admise, prevazute in normative. Se va asigura ca
obiectele(materialele) respective sa se poata prinde bine cu unelte de apucare sau cu mainile
-In cazul in care o sarcina este incarcata-descarcata sau transportata prin purtare, concomitent de catre mai multe
persoane, acestea vor ridica si cobori sarcina in acelasi timp(la comanda conducatorului operatiei)
-La incarcarea-descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa fie astfel asezati incat sa nu se loveasca intre ei cu
uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaza
-Distanta dintre doi incarcatori manuali care lucreaza in acelasi timp la incarcare-descarcare, trebuie sa fie de cel
putin 3 m
-Se interzice accesul la locul de descarcare-incarcare manuala a persoanelor care nu au nici o atributie la aceste
operatii

MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE LA MANIPULAREA MANUALA A MASELOR

-Se iau pentru evitarea sau reducerea riscurilor de accidentare si/sau de afectare a sanatatii, determinate
de manipularea manuala a maselor luand in considerare urmatoarele elemente de referinta :
 caracteristicile masei ; manipularea manuala a unei mase poate prezenta riscuri, in special de afectiuni
dorsolombare, daca masa este :
- prea grea sau prea mare
- incomoda sau greu de apucat

37
 - instabila sau are un continut ce risca sa se deplaseze
- plasata astfel incat trebuie manipulata la o anumita distanta de trunchi sau cu flexia ori ritatia
trunchiului
- susceptibila sa produca leziuni asupra angajatilor din cauza marginilor si/sau a consistentei sale,
in special in eventualitatea unei ciocniri
 efortul fizic necesar ; efortul fizic poate prezenta riscuri, in special de afectiuni dorsolombare daca:
- este prea mare
- nu poate fi realizat decat printr-o miscare de rasucire a trunchiului
- antreneaza o miscare brusca a masei de transportat
- este realizat atunci cand corpul se afla intr-o pozitie instabila
 caracteristicile mediului de munca ; caracteristicile mediului de munca pot determina o crestere a
riscurilor, in special in afectiuni dorsolombare, daca :
- nu exista suficient spatiu, in special pe verticala, pentru realizarea activitatii
- pardoseala este alunecoasa sau prezinta neregularitati care determina dezechilibrare
- locul unde se desfasoara activitatea de munca sau mediul de munca nu permit angajatului sa
manipuleze manual masele la o inaltime sigura sau intr-o pozitie de lucru confortabila
- pardoseala sau planul de lucru prezinta denivelari care impun manipularea masei la diferite
niveluri
- pardoseala sau punctul de sprijin al piciorului sunt instabile
- temperatura, umiditatea sau circulatia aerului sunt necorespunzatoare
 cerintele activitatii : activitatea poate prezenta riscuri, in special de afectiuni dorsolombare, daca implica
una sau mai multe dintre cerintele urmatoare :
- efort fizic frecvent si prelungit care solicita in special coloana vertebrala
- perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare
- distante prea mari pentru ridicare, coborare sau transport
- ritm al activitatii impus printr-un proces care nu poate fi schimbat de catre angajat
 factori individuali de risc ; angajatul poate fi expus riscului daca :
- este necorespunzator din punct de vedere fizic sa realizeze sarcina respectiva
- poarta haine, incaltaminte sau alte lucruri personale necorespunzatoare
- nu are cunostintele sau instructajul adecvat ori necesar
PENTRU PREVENIREA RISCURILOR DETERMINATE DE EFORTUL FIZIC, TREBUIE EVITATE:
- pozitiile de munca vicioase si/sau fixe
- miscarile extreme
- miscarile bruste
- miscarile repetitive
Este necesar ca manipularea maselor sa fie realizata corect, in conformitate cu principiile fiziologice si
biomecanice. Limitele maxime admise pentru ridicare, purtare, tragere si impingere manuala sunt
prezentate in tabelul de mai jos
LIMITE MAXIME ADMISE
PENTRU MANIPULAREA MANUALA A MASELOR(KG)

Tip de Frecventa BARBATI FEMEI

manipulare operatiilor Varsta(ani) Varsta(ani)
16-19 19-45 Peste 45 16-19 19-45 Peste 45
RAR 35 55 50 13 15 13
RIDICARE FRECVENT 25 30 25 9 10 9
FOARTE 20 25 20 8 9 8
FRECVENT
RAR 30 50 40 13 15 13
PURTARE FRECVENT 20 30 25 9 10 9
FOATRE 15 20 15 8 10 8
FRECVENT
TRAGERE RAR 15 10
FRECVENT 10 7
IMPINGERE RAR 16 11
FRECVENT 11 7,5

38
NOTA:
RAR: sub 5 % din durata schimbului
FRECVENT: intre 6-10 % din durata schimbului
FOARTE FRECVENT: peste 10 % din durata schimbului

10. MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PROTECTIE IMPOTRIVA PERICOLULUI DE

ELECTROCUTARE

 Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri tehnice si
organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in realizarea protectiei necesare.
 Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt
urmatoarele:
- acoperirea cu materiale electroizolante ale partilor active(izolarea de protectie) ale instalatiilor si
echipamentelor electrice
- inchiderea in carcase sau acoperirea cu invelisuri exterioare izolatoare
- ingradiri
- protectia prin amplasare inlocuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de securitate
- scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se efectua
lucrari si verificarea lipsei de tensiune
- utilizarea de dispozitive speciale pentru legaturi la pamant si in scurtcircuit
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
- alimentarea la tensiune foarte joasa(redusa) de protectie
- egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru
 Masuri organizatorice care pot fi aplicate impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele:
- executarea interventiilor la instalatiile electrice(depanari, reparari, racordari) trebuie sa se faca
numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respective
- delimitarea materiala a locului de munca(ingradire)
- esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice
- elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice
- organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie impotriva atingerii
directe
 Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze si sa se aplice numai
masuri si mijloace de protectie tehnice, Este interzisa inlocuirea masurilor si mijloacelor tehnice de protectie
cu masuri de protectie organizatorice.
 Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua masuri de protectie : o
masura de protectie principala, care sa asigure protectia in orice conditii, si o masura de protectie
suplimentara, care sa asigureprotectia in cazul deteriorarii protectiei principale. Cele doua masuri de
protectie trebuie sa fie astfel alese incat sa nu se anuleze una pe cealalta. In locurile putin periculoase din
punctul de vedere al pericolului de electrocutare este suficienta aplicarea numai a unei masuri, considerate
ca fiind principala.
 Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta, masurile de protectie care se pot
aplica sunt urmatoarele :
- folosirea tensiunilor foarte joase de securitate(TFJS)
- legarea la pamant
- legarea la nul de protectie
- izolarea suplimentara de protectie, aplicata echipamentului tehnic
- izolarea amplasamentului
- separarea de protectie
- egalizarea si/sau dirijarea potentialelor
- deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante

INTOCMIT
CONDUCATOR COORDONATOR SSM

39