Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ŞANTIER
(Pe durata elaborării proiectului)
Pentru executarea lucrărilor la obiectivul
de investiţii „ REGULARIZARE ALBIE PÂRÂU
TARCĂU LA TARCĂU”, JUDEŢUL NEAMŢ.”
Beneficiarul investiţiei
Elaboratorul Proiectului:
Aprobat
Nume :
Semnătura: ___________________
Verificat
Nume :
Semnătura: ___________________
Întocmit
Nume :
Semnătura: ___________________
CUVÂNT ÎNAINTE
Planul de securitate şi sănătate a fost întocmit în conformitate cu
cele mai importante acte normative naţionale şi sau europene privind
Securitatea si Sănătatea în Muncă după cum urmează:
10. H.G. nr. 1.028 din 9 august 2006, privind cerinţele minime de
securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor
cu ecran de vizualizare.
SCOP
Planul de Securitate şi Sănătate a Muncii pe Şantiere,
- precizează toate obiectivele şi măsurile ce trebuie luate în scopul derulării
proiectului/lucrării şi activităţilor aferente, conform reglementărilor legale în vigoare,
-prevede cerinţele de securitate şi sănătate aplicabile pe şantier,
- specifică riscurile care pot apărea,
- indică măsurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor,
- conţine măsuri specifice privind lucrările care implică riscuri specifice pentru
sănătatea şi securitatea lucrătorilor.
- defineşte cerinţele de dotare, calificare, instruire precum şi verificare a lucrătorilor
ce derulează proiectul/lucrarea.
- asigură investitorul/beneficiarul ca cerinţele specifice ale proiectului sunt
respectate şi aplicate, în conformitate cu prevederile HGR nr. 300/2006 privind cerinţele
minime de securitate şi sănătate pentru şantiere temporare si mobile.
Acest plan de securitate şi sănătate este un document amplu (o documentaţie
tehnico-organizatorică, cu suport financiar inclus în devizul general al proiectului lucrării), ce
conţine un ansamblu de măsuri ce trebuie prevăzute şi realizate în scopul:
- prevederii riscurilor profesionale ce pot apărea pe perioada desfăşurării activităţilor
din şantier;
- protecţiei sănătăţii şi securităţii lucrătorilor şi a altor participanţi la procesul de
muncă, care va fi preluat şi respectat de către Contractor(-i) şi toţi subcontractorii angajaţi în
derularea proiectului.
Înainte de începerea lucrărilor fiecare contractor si subcontractor au obligaţia să
întocmească un Plan Propriu de Securitate şi Sănătate, ce se va elabora în concordanţă cu
prevederile prezentului Plan de Securitate şi Sănătate pe Şantiere şi care va conţine aspectele
prevăzute de Hotărârea de Guvern 300/2006 privind cerinţele minime .
Acest plan va evolua si se va dezvolta pe durata elaborarii si desfasurarii proiectului
pentru operarea oricaror schimbari ce pot surveni pe parcurul proiectului.
OBIECTIVE
o Zero accidente;
o Număr minim de cazuri tratate medical;
o Efectuarea de lucrări fără riscuri sau cu riscuri foarte mici;
o Conformarea cu legislaţia română şi cea europeană aplicabilă;
- DEFINIŢII -
În sensul prrezentului plan, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după
cum urmează:
Şantier temporar sau mobil, denumit în continuare şantier - orice şantier în care
se desfăşoară lucrări de construcţii sau de inginerie civilă;
Beneficiar (investitor) - orice persoană fizică sau juridică pentru care se execută
lucrarea şi care asigură fondurile necesare realizării acesteia;
Manager de proiect - orice persoană fizică sau juridică, autorizată în condiţiile legii şi
desemnată de către beneficiar, însărcinată cu organizarea, planificarea, programarea şi
controlul realizării lucrărilor pe şantier, fiind responsabilă de realizarea proiectului în
condiţiile de calitate, costuri şi termene stabilite;
Proiectantul lucrării - orice persoană fizică sau juridică competentă care, la comanda
beneficiarului, elaborează documentaţia de proiectare;
Echipament de muncă - orice maşina, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă;
Zone cu risc ridicat şi specific - acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în
care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu
consecinţe grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;
c) accident survenit pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde îşi
încasează salariul şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul;
MEMORIU TEHNIC
1. DATE GENERALE
In baza contractului incheiat intre S.C. Geostud S.R.L. Bacau in calitate de proiectant
de specialitate si S.C. Financiar Acces S.R.L. Bacau, in calitate de achizitor, au fost
executate studii geotehnice de specialitate necesare pentru proiectarea si executia unui Zid de
sprijin la obiectivul de investitii „Regularizare albie parau Tarcau la Tarcau, judetul
Neamt”.
Scopul prezentei documentaţii îl reprezintă regularizarea albiei pârâului Tarcău pe o
lungime de 800 m şi consolidări ale malurilor pe o lungime de 777 m .
1. Trasarea lucrărilor
Trasarea, respectiv materializarea pe teren a amplasamentelor lucrărilor prevăzute în
plan orizontal şi vertical, se va face în baza planurilor topografice de detaliu şi a profilelor
longitudinale (scara 1:1000, 1:100 ) unde se prezintă toate detaliile de amplasare: ax
longitudinal, secţiuni transversale, curbe de racordare, dispoziţii generale, etc. şi având în
vedere reperii topografici nominalizaţi.
Executantul, va realiza lucrările de recalibrare a albiei şi consolidare a malurilor pe
traseul proiectat al albiei regularizate, materializând aliniamentele şi curbele prin marcarea
punctelor de intrare şi ieşire, cu jaloane pentru ax şi picheţi.
Curbele de racordare a aliniamentelor se vor realiza conform elementelor redate pe
planurile de situaţie si în profilele longitudinale.
Executantul va face recunoaşterea în detaliu a traseelor de amplasare a lucrărilor
împreună cu proiectantul, pentru precizarea poziţiilor liniilor electrice sau a conductelor
îngropate de gaze, alimentare cu apă, cablurilor telefonice şi a căminelor, precum şi a altor
puncte vizibile la suprafaţa terenului, luându-se informaţii de la localnici dacă în zonă sunt
conducte sau cabluri instalate în subteran, sau dacă terenurile au avut anterior destinaţii
speciale, pentru a se lua măsurile de protecţie adecvate.
Înainte de începerea lucrărilor de excavare, executantul va lua legătura cu deţinătorii
de teren, întreprinderile de exploatare a reţelelor electrice, telefonice, de gaze şi alimentare cu
apă pentru precizarea amplasamentelor cablurilor şi conductelor subterane, terenurilor cu
destinaţie specială şi stabilirea condiţiilor de executare a lucrărilor.
Punctele de intersecţie ale acestor construcţii speciale se vor marca vizibil, execuţia lucrărilor
făcându-se manual cu multă atenţie şi sub directa supraveghere a delegatului beneficiarului
construcţiei existente.
Amplasarea construcţiilor constă din materializarea pe teren, a următoarelor:
- repere principale de amplasament;
- trasarea axului construcţiilor şi a limitelor în care se execută;
- marcarea cotelor de execuţie şi caracteristicile geometrice ale construcţiilor.
Trasarea construcţiilor se va realiza de către executant prin materializarea pe teren a
capetelor amonte şi aval prin picheţi, a punctelor de amplasare a construcţiilor şi a punctelor
de intersecţie a lucrărilor cu obstacole subterane (cabluri, conducte). Picheţii care definesc
amplasamentul construcţiilor vor avea patru martori, amplasaţi în diagonală câte doi, la
distanţe convenabile, care să îi ferească de degradare în timpul executării săpăturilor,
depozitării pământului, a materialelor şi în timpul circulaţiei pe marginea albiei.
Amplasarea lucrărilor în zona liniilor electrice aeriene va respecta "Instrucţiunile
privind reglementarea coexistenţei liniilor electrice aeriene, cu tensiuni peste 1kV, cu
sistemele de îmbunătăţiri funciare", indicativ MEE: PE 122/82.
La amplasarea lucrărilor în zona eventualelor conducte de gaze se vor respecta
condiţiile normativului I6/98 „Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi
instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale”.
Orice lucrare de terasamente va fi începută după efectuarea operaţiei de predare-
primire a amplasamentului şi trasării reperelor cotei zero. Aceste operaţii vor fi consemnate
într-un proces verbal încheiat de delegaţii investitorului, proiectantului şi executantului.
Înainte de începerea mişcării terasamentelor se va verifica trasarea pe teren, atât în
ansamblu cât şi pentru fiecare lucrare în parte, determinându-se dacă se încadrează în limitele
prevăzute în caietele de sarcini. În cazul în care aceste abateri nu pot fi respectate, se va
solicita prezenţa şi acceptul proiectantului, pentru soluţionarea operativă a situaţiei apărute,
avându-se în vedere prevederile Normativului pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor
de construcţii, indicativ C56-85.
2. Antemăsurătoarea
Se vor respecta prevederile din proiect şi cantităţile de lucrări cuprinse în
documentaţie. Obligaţia măsurării lucrărilor şi verificarea decontării, revine beneficiarului
prin dirigintele de şantier.
Pe baza planselor de executie, a tehnologiei si a anexelor-fise de calcul, in Volumul
III – Liste de cantitati sunt prezentate antemasuratorile pe stadii fizice pentru fiecare catgorie
de lucrari.
1. Apărări de maluri
Pentru stăvilirea proceselor de degradare a malurilor şi stoparea înaintării albiei
minore a pârâului în zona de intravilan a localităţii Brateş, localitate componentă a comunei
Tarcău, se propun lucrări de apărare a malurilor pe 777 m, în soluţia constructivă zid de
sprijin din beton, soluţie adoptata în funcţie de condiţiile hidrologice (viteze mari ale apei la
viituri şi forţa mare distructivă a viiturilor data de viteza apiei şi de incărcarea curentului cu
material solid ) şi geotehnice(teren de fundare foarte diferit pe traseul apărărilor de mal
trecând frecvent de la depozite grosiere constituite din bolovanisuri cu pietrisuri si subordonat
nisipuri - aluviuni la gresie silicioasa compacta, dura, in placi dispuse pe alocuri la
verticala).
Apărările de maluri sunt lucrări longitudinale pentru protejarea malurilor împotriva
acţiunii de erodare a apelor şi se vor realiza din beton C 12 /15 dublu armat cu plasă sudată.
Zidul, asimilat la dimensionare cu un zid de sprijin are lăţimea la coronament de 0,40
m, panta paramentului dinspre talvegul albiei m = 0,20 m, paramentul interior vertical,
înălţimea 2,50 m, adîncimea de fundare 1,00 m şi talpa fundaţiei 1,90 m sub formă de consolă
pe paramentul interior, cu lungimea de 1,00 m.
Pe paramentul interior vertical se va realiza un dren – filtru invers de 40 cm, din piatra
şi geotextil care descarcă prin barbacane Ø 80 mm dispuse la 1.00 m distanţă.
In spatele zidului de beton se va realiza o umplutură din material local bine compactat
care să racordeze terenul adiacent cu coronamentul zidului cu o înclinare spre albie de minim
4 %, iar acolo unde cota terenului adiacent este sub cota coronamentului zidului se va realiza
un dig din material local cu lăţimea la coronament 3,00 m, şi taluzul opus zidului 1 : 2,5.
Apărările de maluri se vor încastra în maluri atât în zona amonte cât şi în aval.
Amplasarea lucrărilor este prezentată în planurile de situaţie cu propuneri de lucrări
2. Lucrări de recalibrare a albiei
Prin prezenta documentaţie se propune recalibrarea albiei pe sectorul pe care se
realizează apărările de mal , pe o lungime de 800 m.
Elementelor secţiunii transversale au fost determinate astfel încât sa se realizeze o
secţiune care să permită tranzitarea, fără depăşirea cotei de inundare la debitul de calcul, însa
având în vedere lungimea mica pe care se realizează, lucrările de recalibrare realizate în
aceasta etapa nu vor rezista daca nu se vor extinde pe lungimi mari, datorita depunerilor ce au
loc frecvent în albie.
Volumul total de terasamente necesar recalibrării albiei este de 37 690mc.
Elementele caracteristice ale albiei recalibrate şi volumele de lucrări sunt prezentate
în profilul longitudinal.
precum şi a mărimii suprafeţei, pe care sunt răspândite lucrările de amenajare, orientativ, s-a
considerat o schemă de organizare de şantier la nivel de punct de lucru.
Organizarea de şantier propusă, în zona limitrofă lucrărilor, va asigura:
- platformă de depozitare materiale;
- împrejmuire.
Amplasamentul luat în consideraţie, limitrof drumului comunal riveran paraului
Tarcău oferă posibilitatea racordării la reţelele de alimentare cu energie electrică comunale şi
realizarea unor lucrări provizorii pentru alimentarea cu apă.
Serviciile sanitare se vor asigura de către personalul de specialitate din comuna
Tarcău, iar în cazuri de urgenţă se va putea solicita sprijinul personalului medical din cadrul
unităţilor de profil din orasele din apropiere(Bicaz, Piatra Neamţ,etc.).
Schema de organizare propusă este orientativă, funcţie de particularităţile specifice,
fiecare ofertant poate adopta soluţie proprie de organizare cu obiecte de cazare, social –
culturale, tehnico – administrative, de realizare a producţiei auxiliare şi pentru deservirea
producţiei, pe amplasamente convenabile, cu acordul proprietarilor de teren.
- Protecţia mediului -
Tabelul nr. 4
Nr.
Subactivitate Scopul verificării Actul încheiat
crt.
0 1 2 3
Recepţia calitativă a Calitatea materialelor livrate Certificat de garanţie
materialelor şi a Calitatea betonului livrat Certificat de calitate
1. elementelor de Recepţia calitativă pe loturi a
construcţii – montaj şi elementelor de construcţii Proces verbal de recepţie
instalaţii
Verificări şi analize de Gradul de compactare a pământului Buletin de verificare
laborator pentru Gradul de umiditate Buletin de verificare
determinarea calităţi Recoltarea probelor de pământ Buletin de recoltare
2. materialelor şi a Transmiterea probelor de beton Borderou de transmitere
elementelor de Încercarea la compresiune a
Buletin de încercare
construcţii – montaj şi cuburilor de beton
instalaţii Încercări la probele de ciment Comunicare pentru
încercări
Verificări la faza Trasarea lucrărilor Proces - verbal de trasare
3. pregătitoare a execuţiei Predarea – primirea frontului de Proces - verbal de predare
lucrărilor lucru - primire
Recepţia calitativă Proces – verbal de
recepţie
4. Verificarea pe teren a Evidenţa betoanelor turnate Condică pentru evidenţă
calităţii lucrărilor Recepţia calitativă a materialelor, şi
elementelor de construcţii – Registru pentru recepţie
instalaţii
Atestarea calităţii Atestarea staţiei de betoane Certificat de atestare
5. instalaţiilor tehnologice Verificarea săptămânală a sistemelor
de dozare şi cântărire Registru de verificare
6. Verificări efectuate de Verificări la datele stabilite de Comunicări
controlorii tehnici de calitate aceştia
Beneficiarul de lucrare
- Este persoana juridică / fizică pentru care se execută lucrările şi care asigură
fondurile necesare realizării acesteia.
Beneficiarul, denumit şi investitor, conform prevederilor legale, are următoarele
îndatoriri:
a). Numeşte un manager de proiect, pentru a-l însărcina cu organizarea, planificarea,
programarea şi controlul realizării lucrărilor pe şantier, astfel încât să fie realizat în condiţii
de calitate, costuri şi termene stabilite;
b). Comandă studiul de fezabilitate / proiectul de execuţie şi aproba documentaţia
tehnico-economică necesară realizării lucrării, în parametrii tehnico-economici şi de siguranţă
stabiliţi.
c). Incepând cu proiectarea, pregătirea, execuţia, recepţia, inclusiv exploatarea
obiectivului finanţat, poartă răspunderea pentru riscurile la care îi expune pe toţi participanţii
la procesul de muncă.
d). Verifică, direct sau prin managerul de proiect, ca înainte de deschiderea
şantierului, să fie elaborat un plan de securitate şi sănătate al şantierului.
e). Asigură coordonarea în materie de securitate şi sănătate, atât în faza de studiu,
concepţie şi elaborare a proiectului, cât şi pe perioada executării lucrărilor, şi, fără a fi
exonerat de răspunderile în acest domeniu, desemnează:
- un coordonator de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării,
- un coordonator de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării;
f). Are obligaţia sa întocmească o declaraţie prealabilă pe care o afişează pe şantier,
în loc vizibil, înainte de începerea lucrării şi o actualizează ori de câte ori este nevoie.
Proiectantul lucrării
Este persoana juridică / fizică competentă, care elaborează documentaţia de proiectare, la
comanda beneficiarului şi în conformitate cu cele aprobate de acesta.
In funcţie de mărimea şi natura lucrării, pot fi unul sau mai mulţi proiectanţi: proiectant
general, proiectanţi de specialitate arhitectura etc.
a). Proiectantul, ca elaborator al documentaţiei tehnico-economice comandate de beneficiar,
poartă răspunderea privind calitatea proiectului, referitor la soluţiile adoptate, la siguranţa modului de
realizare a acestor soluţii, precum şi la siguranţa obiectivului realizat.
b). El este astfel obligat ca, în fazele de concepere, studiere şi elaborare a proiectului lucrării,
să ia în considerare principiile generale de prevenire în materie de SSM, mai ales în cazul alegerii
soluţiilor arhitecturale, tehnice şi organizatorice, destinate planificării diferitelor lucrări sau faze de
lucru, ce se pot desfăşura simultan sau succesiv, precum şi în estimarea timpului necesar pentru
realizarea acestor lucrări sau faze de lucru.
c). Pe toată durata conceperii şi elaborării proiectului de lucrare, trebuie să evalueze riscurile
previzibile legate de:
-desfăşurarea simultană sau succesivă a unor lucrări sau faze de lucru.
-modul de lucru.
-echipamentele de munca folosite.
-utilizarea substanţelor şi preparatelor periculoase.
-deplasarea personalului.
-materialele utilizate.
-organizarea şantierului.
şi să stabilească măsurile ce se impun.
d). Aceste măsuri, care vor fi incuse în planul de securitate şi sănătate al obiectivului, pot
preciza reguli aplicabile şantierului respectiv, ţinând cont de (după caz), activităţile de exploatare
desfăşurate pe şantier, precum şi unele masuri specifice anumitor riscuri, cum ar fi: căderea de la
înalţime, prăbuşirea de taluze, apariţii de noxe etc.
e). Proiectantul colaborează în această direcţie cu coordonatorul / coordonatorii în materie de
securitate şi sănătate, numit / numiţi de către beneficiar sau de către managerul de proiect.
f). In faza de elaborare a proiectului lucrării, proiectantul trebuie să ţină seamă, ori de câte ori
este necesar, şi să participe la:
-elaborarea planului de securitate şi sănătate întocmit de către coordonatorul / coordonatorii în
materie de securitate şi sănătate în devenire, ţinând cont de activităţile ce au loc în cadrul acestuia;
-întocmirea dosarului de intervenţii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrării, ce conţine
elemente utile în materie de securitate şi sănătate de care trebuie să se ţină seamă în cursul unor
eventuale lucrări ulterioare;
-adaptarea planurilor de securitate şi sănătate şi / sau a dosarului de intervenţii ulterioare, în
funcţie de evoluţia lucrărilor şi de eventualele modificări intervenite în perioada execuţiei lucrărilor.
Proiectul va fi executat sub deplina conducere a Managerului de Proiect si a
Coordonatorului de securitate si sanatate, care au intreaga responsabilitate pentru
performanta de securitate in cadrul Proiectului.
Managerul de proiect
Şeful de santier
Este persoana fizică stabilită de către antreprenor să conducă şi să supravegheze
realizarea lucrărilor pe şantier, conform prevederilor din proiectul de execuţie şi din planul de
lucrări.
El este conducătorul locului de muncă, iar atribuţiile sale în materie de securitate şi
sănătate sunt prevăzute distinct de legislaţie.
Atribuţiile şi răspunderile conducătorului locului de muncă, respectiv ale şefului de
şantier, vor fi stabilite punctual prin fişa postului.
a). Coordonează întocmirea Planului Propriu de Securitate si Sănătate, dispune
responsabilităţile pentru personalul tehnic-operativ din subordine în legătură cu întocmirea,
urmărirea şi aplicarea Prevederilor Planului propriu de Securitate si Sănătate.
b). Completează pct. “Descrierea sumară a lucrării” din planul propriu SSM.
c). Solicită avizele şi autorizaţiile obţinute de Societate/Sucursala precum şi
documentele necesare pentru obţinerea avizelor ce cad în sarcina sa.
d). Solicită rezultatele şi concluziile evaluării nivelului de risc de către comisia de
evaluare a societăţii şi stabileşte responsabilităţile pentru prevenirea / reducerea elementelor
care generează accidente sau îmbolnăviri profesionale.
e). Solicită evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific.
f). Întocmeşte împreună cu responsabilul de mediu din şantier inventarul substanţelor
periculoase.
Contractorul(-ii) / Subcontractorii
Au următoarele atribuţii:
1. identifică pericolele şi evaluează riscurile pentru fiecare componentă a sistemului
de muncă, respectiv executant, sarcină de muncă, mijloace de muncă/echipamente de muncă
şi mediul de muncă pe locuri de muncă/posturi de lucru;
2. elaborează şi actualizează planul de prevenire şi protecţie al societatii;
3. elaborează instrucţiuni proprii pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor
de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale unităţii,
precum şi ale locurilor de muncă/posturilor de lucru din cadrul proiectului;
4. propune atribuţii şi răspunderi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, ce revin
lucrătorilor, corespunzător funcţiilor exercitate, care se consemnează în fişa postului, cu
aprobarea conducerii societatii, pentru toti lucratorii care activeaza in cadrul proiectului;
5. verifică cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în
planul de prevenire şi protecţie, precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor ce le revin în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, stabilite prin fişa postului;
6. elaborează tematicile pentru toate fazele de instruire, stabileşte periodicitatea
adecvată pentru fiecare loc de muncă, asigura informarea şi instruirea lucrătorilor în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi verifica cunoaşterea şi aplicarea de către lucrători
a informaţiilor primite;
7. elaborează programul de instruire-testare la nivelul unităţii;
8. verifică întocmirea planului de acţiune în caz de pericol grav şi iminent, şi se
asigură că toţi lucrătorii să fie instruiţi pentru aplicarea lui;
9. întocmeşte evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific aferente proiectului;
10. stabileşte zonele care necesită semnalizare de securitate şi sănătate în muncă,
stabileşte tipul de semnalizare necesar şi amplasarea conform prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau
sănătate la locul de muncă;
11. ţine evidenţa meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia specifică, pentru
care este necesară autorizarea exercitării lor;
12. ţine evidenţa posturilor de lucru care necesită examene medicale suplimentare;
13. ţine evidenţa posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina
muncii, necesită testarea aptitudinilor şi/sau control psihologic periodic;
14. face monitorizarea funcţionării sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a
aparaturii de măsură şi control, precum şi a instalaţiilor de ventilare sau a altor instalaţii
pentru controlul noxelor în mediul de muncă;
15. verifică starea de funcţionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de
urgenţă, precum şi a sistemelor de siguranţă;
16. informează conducerea societatii, în scris, asupra deficienţelor constatate în timpul
controalelor efectuate la locurile de muncă şi propune măsuri de prevenire şi protecţie;
17. verifică evidenţa echipamentelor de muncă şi urmăreste ca verificările periodice
şi, dacă este cazul, încercările periodice ale echipamentelor de muncă să fie efectuate de
persoane competente, conform prevederilor din Hotărârea Guvernului nr.1.146/2006 privind
cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a
echipamentelor de muncă;
18. identifică echipamentele individuale de protecţie necesare pentru posturile de
lucru aferente proiectului şi întocmeste necesarul de dotare a lucrătorilor cu echipament
individual de protecţie, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1.048/2006 privind
cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor
individuale de protecţie la locul de muncă;
19. urmăreşte întreţinerea, manipularea şi depozitarea adecvată a echipamentelor
individuale de protecţie şi înlocuirea lor la termenele stabilite, precum şi în celelalte situaţii
prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.1.048/2006;
20. participă la cercetarea evenimentelor de SSM posibil a se produce in timpul
derularii proiectului;
20. colaboreaza cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii lucrătorilor, medicul de medicina
muncii si Coordonatorul (-rii) SSM ai proiectului în vederea coordonării măsurilor de
prevenire şi protecţie;
21. asigură instruirea lucratorilor cu prevederile Planului de securitate si sanatate si
cu Planul Propriu de securitate si sanatate
Instruirile lucrătorilor din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii muncii sunt parte
componentă a pregătirii profesionale şi se desfăşoară conform prevederilor legale – Legea
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi Hotărârea Guvernului nr.1425/2006pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.
319/2006.
Instruirile se consemnează în Fişele individuale de instruire privind Securitatea şi
Sănătatea în Muncă, conform model din HGR 1425/2006, Anexa nr.11.
Instruirea introductiv generală, la locul de muncă şi periodica,suplimentară şi la
schimbarea locului de muncă, se efectuează în baza unor tematici prestabilite şi aprobate de
angajator şi se evaluează prin testare conform prevederilor Legii 319/2006.
Tematicile şi instrucţiunile proprii valabile pentru toate fazele de instruire se vor
elabora în urma întomirii planului de prevenire şi protecţie realizat în urma evaluării
riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională, pentru fiecare post de lucru/loc de
muncă.
Instructajele în domeniul situaţiilor de urgenţă se desfăşoară conform Ordin MAI nr.
712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul
situaţiilor de urgentă, completat de Ordin MAI nr.786/2005.
Salvare 112
Pompieri 112
Poliţia 112
Seviciu Unic de Urgenţe 112
S.M.U.R.D.
~ GENERALITĂŢI ~
A. Măsuri generale de organizare a şantierului
C. Activităţi de pază
Art.1.Paza obiectivelor societăţii se asigură de către personalul propriu sau al firmelor
de specialitate.
Art.2.Personalul care asigură serviciul de pază trebuie informat şi instruit în prealabil
cu privire la PLANUL DE PAZĂ şi asupra riscurilor de accidente, incidente de incendii
precum şi alte riscuri care există la obiectivul de pază şi modul de evitare al acestora, inclusiv
modul de alarmare în caz de necesitate.
Art.3.Contractele de pază cu firme specializate vor avea prevederi cu privire la planul
de pază, securitatea muncii, PSI şi protecţia mediului.
Art.4. Lucrătorii la pază îşi vor limita activitatea la cele prevăzute în instrucţiunile de
pază. În cazul unor probleme deosebite, aceştia vor telefona la persoanele competente de a
decide în acest sens.
Art.5.Personalul de pază trebuie să aibă competenţe privind folosirea mijloacelor PSI
de primă intervenţie în caz de început de incendiu (folosirea stingătorului portabil, alarmare,
etc.)
Art.6.Este interzis accesul personalului de pază în spaţiile încuiate, la înălţime pe
diverse obiecte unde există riscul de cădere, la instalaţiile de orice fel (cu excepţia celor de
alarmare şi numai în acest scop), în diverse recipiente, pe stâlpi, utilaje şi autovehicule, în
subsoluri, poduri, canale şi cămine tehnice sau în alte locuri din afara spaţiilor fixe ori de
patrulare înscrise în planul de pază.
Art.7.Este interzisă intrarea în serviciu obosit ori sub influenţa băuturilor alcoolice şi
întreţinerea de conversaţii care nu au legătură cu serviciul. În caz că personalul de pază este
agasat sau a intrat în conflict cu o persoană din afară, acesta va anunţa imediat telefonic
Societatea şi Poliţia pentru sprijin de specialitate.
Art.8.Este interzisă introducerea pe teritoriul spaţiului de pază a unor substanţe
inflamabile, explozive, toxice, băuturi alcoolice, adormirea în timpul serviciului ori fumatul n
afara zonelor permise.
RISCURI ŞI MĂSURI MINIME OBLIGATORII DE PREVENIRE
A ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ÎN ŞANTIER
LISTA ORIENTATIVĂ DE CONTROL PENTRU EVALUAREA
RISCURILOR
PARTEA I
1.Stabilitate şi soliditate
5.Ventilaţie
Art.1. Lucrătorii nu trebuie să fie expuşi la niveluri de zgomot nocive sau unei
influenţe exterioare nocive, cum ar fi: gaze, vapori, praf.
Art.2. Atunci când lucrătorii trebuie să pătrundă într-o zonă a cărei atmosferă este
susceptibilă să conţină o substanţă toxică sau nocivă, să aibă un conţinut insuficient de oxigen
sau să fie inflamabilă, atmosfera contaminată trebuie controlată şi trebuie luate măsuri
corespunzătoare pentru a preveni orice pericol.
Art.3. Într-un spaţiu închis un lucrător nu poate fi în nici un caz expus la o atmosferă
cu risc ridicat.
Lucrătorul trebuie cel puţin să fie supravegheat în permanenţă din exterior şi trebuie
luate toate măsurile corespunzătoare pentru a i se putea acorda primul ajutor, efectiv şi
imediat.
Art.4.Pentru prevenirea riscurilor determinate de efortul fizic, trebuie evitate:
-poziţiile de muncă vicioase şi/sau fixe;
-mişcările extreme;
- mişcările bruşte;
-mişcările repetitive.
Art.5. În acest sens, angajatorul trebuie să asigure:
- evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor;
- respectarea criteriilor ergonomice privind proiectarea locurilor de muncă şi a
activităţii;
- instruirea şi formarea adecvată a angajaţilor privind modul de desfăşurare a
activităţii profesionale, apelând la specialiştii din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Art.6.În activităţile profesionale cu efort fizic mare, repartizarea angajaţilor cu
vârsta peste 45 ani se va face numai cu avizul medicului de medicina muncii.
La repartizarea femeilor şi tinerilor în astfel de activităţi se vor avea în vedere şi
prevederile legale.
Art.7.Angajatorul trebuie să ia măsuri tehnico-organizatorice pentru evitarea sau
reducerea riscurilor de accidentare şi/sau de afectare a sănătăţii, determinate de manipularea
manuală a maselor, luând în considerare următoarele elemente de referinţă:
a) caracteristicile masei; manipularea manuală a unei mase poate prezenta riscuri, în
special de afecţiuni dorsolombare, dacă masa este:
- prea grea sau prea mare;
- incomodă sau greu de apucat;
- instabilă sau are un conţinut ce riscă să se deplaseze;
- plasată astfel încât trebuie manipulată la o anumită distanţă de trunchi sau cu
flexia ori rotaţia trunchiului;
- susceptibilă să producă leziuni asupra angajaţilor din cauza marginilor şi/sau a
consistenţei sale, în special în eventualitatea unei ciocniri;
b) efortul fizic necesar; efortul fizic poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni
dorsolombare dacă:
- este prea mare;
- nu poate fi realizat decât printr-o mişcare de răsucire a trunchiului;
- antrenează o mişcare bruscă a masei de transportat;
- este realizat atunci când corpul se află într-o poziţieinstabilă;
c) caracteristicile mediului de muncă; caracteristicile mediului de muncă pot
determina o creştere a riscurilor, în special în afecţiuni dorsolombare, dacă:
- nu există suficient spaţiu, în special pe verticală, pentru realizarea activităţii;
- pardoseala este alunecoasă sau prezintă neregularităţi care determină dezechilibrare;
- locul unde se desfăşoară activitatea de muncă sau mediul de muncă nu permit
angajatului să manipuleze manual masele la o înălţime sigură sau într-o poziţie de lucru
confortabilă;
- pardoseala sau planul de lucru prezintă denivelări care impun manipularea masei
la diferite niveluri;
- pardoseala sau punctul de sprijin al piciorului sunt instabile;
- temperatura, umiditatea sau circulaţia aerului sunt necorespunzătoare;
d) cerinţele activităţii; activitatea poate prezenta riscuri, în special de
afecţiuni dorsolombare, dacă implică una sau mai multe dintre cerinţele următoare:
- efort fizic frecvent şi prelungit care solicită în special coloana vertebrală;
- perioadă insuficientă de repaus fiziologic sau de recuperare; distanţe prea mari pentru
ridicare, coborâre sau transport; ritm al activităţii impus printr-un proces care nu poate fi
schimbat de către angajat;
e) factori individuali de risc; angajatul poate fi expus riscului dacă:
- este necorespunzător din punct de vedere fizic să realizeze sarcina respectivă;
- poartă haine, încălţăminte sau alte lucruri personale necorespunzătoare;
- nu are cunoştinţele sau instructajul adecvat ori necesar.
Art.8. Limitele maxime admise pentru ridicare, purtare, tragere şi împingere
manuală a maselor sunt prezentate în tabelul 1 după cum urmează:
Tabelul 1
Limite maxime admise pentru manipularea manuală a maselor(în kg)
7.Temperatura
A. DEFINIŢII
1. Temperaturi scăzute extreme, sunt temperaturile sub -20°C (sau care corelate când
sunt condiţii de vânt intens, pot fi echivalate la acest nivel) .
2. Temperaturi ridicate extreme, sunt temperaturile peste +37 C .
9.Ferestre şi luminatoare
10.Uşi şi porţi
Art.1. Poziţia, numărul, materialele din care sunt realizate, precum şi dimensiunile
uşilor şi porţilor sunt determinate în funcţie de natura şi destinaţia încăperilor.
Art.2. Este interzisă utilizarea uşilor culisante şi a uşilor rotative ca uşi de siguranţă
Art.3. Uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de siguranţă trebuie să fie semnalizate
corespunzător.
Art.4. În vecinătatea imediată a porţilor destinate circulaţiei vehiculelor trebuie să
existe uşi pentru pietoni.
Acestea trebuie să fie semnalizate în mod vizibil şi trebuie să fie menţinute libere în
permanenţă.
Art.5. Uşile şi porţile mecanice trebuie să funcţioneze fără să prezinte pericol de
accidentare pentru lucrători.
Acestea trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenţă, accesibile şi uşor
de identificat, cu excepţia celor care se deschid automat în caz de pană de energie, şi trebuie
să poată fi deschise manual.
Art.6. Uşile de ieşire în caz de urgenţă trebuie să se deschidă spre exterior.
Uşile de ieşire de urgenţă nu trebuie să fie încuiate sau fixate astfel încât să nu poată fi
deschise imediat şi cu uşurinţă de către orice persoană care ar avea nevoie să le utilizeze în
caz de urgenţă.
Uşile glisante sau turnante nu sunt permise în cazul în care acestea au destinaţia de
ieşiri de urgenţă.
Art.7.Uşile de ieşire de urgenţă nu trebuie să fie încuiate.
Căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi căile de circulaţie şi uşile de acces spre acestea
trebuie să fie eliberate de orice obstacole, astfel încât să poată fi utilizate în orice moment
fără dificultate.
Art.8. Suprafeţele transparente sau translucide ale uşilor şi porţilor trebuie protejate
împotriva spargerii atunci când acestea nu sunt construite dintr-un material securizat şi
lucrătorii pot fi răniţi în cazul în care acestea se sparg.
Art.9. Uşile culisante trebuie să fie prevăzute cu un sistem de siguranţă care să
împiedice ieşirea de pe şine şi căderea lor.
11.Căi de circulaţie
Art.1.Căile de circulaţie, inclusiv scările mobile, scările fixe, trebuie să fie calculate,
plasate şi amenajate, precum şi accesibile astfel încât să poată fi utilizate uşor, în deplină
securitate şi în conformitate cu destinaţia lor, iar lucrătorii aflaţi în vecinătatea acestor căi de
circulaţie să nu fie expuşi nici unui risc.
Art.2.Căile care servesc la circulaţia persoanelor şi/sau a mărfurilor, precum şi cele
unde au loc operaţiile de încărcare sau descărcare trebuie să fie dimensionate în funcţie de
numărul potenţial de utilizatori şi de tipul de activitate.
Căile de circulaţie trebuie să fie clar semnalizate, verificate periodic şi întreţinute.
Art.3. Suprafeţele pardoselilor, pereţilor şi plafoanelor din încăperi trebuie să fie
curăţate şi renovate pentru a se obţine condiţii de igienă corespunzătoare.
Art.4. Dacă locurile de muncă includ zone periculoase în care, dată fiind natura
activităţii, există riscul căderii lucrătorului sau a unor obiecte, aceste locuri trebuie să fie
prevăzute cu dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi în aceste zone.
Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii abilitaţi să pătrundă
în zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil şi clar.
Art.5. Pardoselile încăperilor trebuie să fie lipsite de proeminenţe, de găuri sau de
planuri înclinate periculoase. Pardoselile trebuie să fie fixe, stabile şi nealunecoase.
Art.6.Accesul pe acoperişurile construite din materiale cu rezistenţă insuficientă
trebuie permis numai dacă există echipamente care să asigure executarea lucrării în condiţii
de securitate
Art.7. Căile de circulaţie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel încât să existe
o distanţă suficientă faţă de uşi, porţi, treceri pentru pietoni, culoare şi scări.
Art.8. Atunci când echipamentele din încăperi şi utilizarea acestora impun protecţia
lucrătorilor, căile de circulaţie trebuie să fie marcate clar.
Art.9. Lăţimea căilor de circulaţie din clădiri, hale, depozite sau alte încăperi de
lucru se va stabili în funcţie de felul circulaţiei, gabaritele mijloacelor de transport utilizate
şi dimensiunile materialelor sau pieselor care se transportă.
Art.10. Căile de circulaţie trebuie să fie:
a) marcate vizibil, pentru a fi uşor de recunoscut;
b) să aibă legături cât mai directe spre căile de evacuare;
c) să fie menţinute permanent libere şi curate, încât să permită evacuarea rapidă a
persoanelor.
Art.11. Suprafeţele căilor de circulaţie pentru persoane trebuie să fie netede şi
nealunecoase, iar cele destinate circulaţiei vehiculelor trebuie să nu prezinte denivelări, să fie
rezistente la compresiune, şocuri şi uzură.
Art.12. Căile de circulaţie care vor fi utilizate de mai multe tipuri de mijloace de
transport, inclusiv feroviar, vor avea şinele căii ferate îngropate la nivelul suprafeţelor căilor
de circulaţie.
Art.13. Căile de circulaţie pentru persoane şi trecerile amplasate la înălţime vor fi
protejate cu balustrade înalte de cel puţin l m, prevăzute cu legături de separaţie orizontale
intermediare, iar la partea inferioară cu o bordură înaltă de cel puţin 10 cm.
Art.14. Golurile din planşee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje
rezistente, care să permită preluarea sarcinilor rezultate din activităţile care se desfăşoară la
locul respectiv, sau vor fi îngrădite cu balustrade şi marcate cu indicatoare de securitate, în
cazul utilizării de capace sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasării.
Golurile, şanţurile, rigolele situate în zonele de circulaţie vor fi acoperite sau
marcate cu indicatoare, iar în timpul nopţii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase
(felinare, avertizoare sau inscripţii luminoase).
12.Spaţiu pentru libertatea de mişcare la postul de lucru
13.Primul ajutor
Art.1. Lucrătorii trebuie să dispună de încăperi pentru odihnă şi/sau cazare uşor
accesibile, atunci când securitatea ori sănătatea lor o impun, în special datorită tipului
activităţii, numărului mare de lucrători sau distanţei faţă de şantier.
Art.2. Încăperile pentru odihnă şi/sau cazare trebuie să fie suficient de mari şi
prevăzute cu mese şi de scaune corespunzător numărului de lucrători.
Art.3. Dacă nu există asemenea încăperi, alte facilităţi trebuie să fie puse la dispoziţie
personalului pentru ca acesta să le poată folosi în timpul întreruperii lucrului.
Art.4. Încăperile de cazare fixe care nu sunt folosite doar în cazuri excepţionale
trebuie să fie dotate cu echipamente sanitare în număr suficient, cu o sală de mese şi cu o sală
de destindere.
Art.5. Dacă orele de lucru sunt cu regularitate şi frecvent întrerupte şi nu există o
încăpere pentru odihnă, trebuie să fie asigurate alte încăperi în care lucrătorii să poată sta în
timpul unor astfel de întreruperi, ori de câte ori este necesar pentru securitatea sau sănătatea
lor.
La atribuirea lor trebuie să se ţină seama de prezenţa lucrătorilor de ambele sexe.
Art.6. Această prevedere nu se aplică dacă lucrătorii sunt angajaţi în birouri sau în
încăperi de lucru similare care oferă posibilităţi echivalente de relaxare în timpul pauzelor.
Art.7. În încăperile pentru odihnă trebuie să se ia măsuri corespunzătoare pentru
protecţia nefumătorilor împotriva disconfortului produs de fumul de tutun.
Art.8. Lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie vestiare corespunzătoare dacă
aceştia trebuie să poarte îmbrăcăminte de lucru şi dacă, din motive de sănătate sau de
decenţă, nu li se poate cere să se schimbe într-un alt spaţiu.
Vestiarele trebuie să fie uşor accesibile, să aibă capacitate suficientă şi să fie dotate cu
scaune.
Art.9. Vestiarele trebuie să fie suficient de încăpătoare şi să aibă dotări care să
permită fiecărui lucrător să îşi usuce îmbrăcămintea de lucru, dacă este cazul, precum şi
vestimentaţia şi efectele personale şi să le poată păstra încuiate.
În anumite situaţii, cum ar fi existenţa substanţelor periculoase, a umidităţii, a
murdăriei, îmbrăcămintea de lucru trebuie să poată fi ţinută separat de vestimentaţia şi
efectele personale.
Art.10. Trebuie prevăzute vestiare separate pentru bărbaţi şi femei sau o utilizare
separată a acestora.
Art.11. Dacă nu sunt necesare vestiare în sensul primului paragraf al Art1. fiecare
lucrător trebuie să dispună de un loc unde să-şi pună îmbrăcămintea şi efectele personale sub
cheie.
15.Dispoziţii diverse
PARTEA A II-A
- Posturi de lucru din şantiere, în exteriorul încăperilor -
1.Influenţe atmosferice
5.Rampe de încărcare
8.Schele şi scări
9.Instalaţii de ridicat
Art.1.În cazul excavaţiilor, puţurilor, lucrărilor subterane sau tunelurilor, trebuie luate
măsuri corespunzătoare:
a)pentru a preveni riscurile de îngropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor
sprijine, taluzări sau altor mijloace corespunzătoare;
b)pentru a preveni pericolele legate de căderea persoanelor, materialelor sau
obiectelor, de iruperea apei;
c)pentru a asigura o ventilaţie suficientă tuturor posturilor de lucru, astfel încât să se
realizeze o atmosferă respirabilă care să nu fie periculoasă sau nocivă pentru sănătate;
d)pentru a permite lucrătorilor de a se adăposti într-un loc sigur, în caz de incendiu,
irupere a apei sau cădere a materialelor.
Art.2.Înainte de începerea terasamentelor trebuie luate măsuri pentru a reduce la
minimum pericolele datorate cablurilor subterane şi altor sisteme de distribuţie.
Art.3.Trebuie prevăzute căi sigure pentru a intra şi ieşi din zona de excavaţii.
Art.4.Grămezile de pământ, materialele şi vehiculele în mişcare trebuie ţinute la o
distanţă suficientă faţă de excavaţii; eventual, se vor construi bariere corespunzătoare.
A. Ziduri de sprijin
Art.1. Dacă apărările de maluri se execută în zone cu ape curgătoare sau staţionare,
conducătorul locului de muncă va prevede în planul de SSM măsuri de evitare a accidentelor
prin înec şi va organiza echipa de salvare de la înec .
Art.2.Execuţia epiurilor din anrocamente sau din beton se va începe de la mal spre
mijlocul albiei.
Art.3.La folosirea roabei pentru transportul anrocamenlelor, pe coronament trebuie să
se amenajeze o cale de rulare din dulapi, cap la cap astfel încât să se împiedice deplasarea
lor.
Art.4. Este interzisă aşezarea pietrelor cu mâna în plasele de gabioane, această
operaţiune se va face numai cu ranga de pe amplasamente stabile .
Art.5.La manipularea pietrelor din grămezi, operaţiunea trebuie să se facă de la vârful
grămezilor spre bază.
Art.6. Este interzisă tăierea oţelului-beton sau a plaselor de sârmă cu mijloace
improvizate.
Art.7. Recoltarea nuielelor pentru confecţionarea saltelelor de fascine se efectuează
din păduri sau lunci, cu respectarea instrucţiunilor cu privire la lucrul Ia înălţime şi
prevederea de măsuri de evitare a întâlnirii cu animalelor sălbatice sau din ostroave, unde
trebuie luate măsuri de evitare a pătrunderii în zone mlăştinoase, cu nisipuri mişcătoare ori a
înecului sau a muşcăturilor unor reptile periculoase, prin asigurarea unei echipe de salvare cu
dotarea necesară funcţie de situaţia concretă .
Art.8. Ansamblarea saltelelor de fascine se efectuează pe capre speciale, prin legare
cu sârmă şi folosirea unor scule adecvate fiind interzisă legarea sârmelor cu mânile .
Art.9. Lansarea saltelelor de fascine se face numai sub supravegherea unui cadru
tehnic, folosind un număr suficient de muncitori funcţie de lungimea saltelelor iar împingerea
saltelelor se va face cu unelte speciale fiind interzisă împingere directă cu braţele .
Art.10.Este interzisă staţionarea persoanelor pe sau în faţa saltelelor pe timpul
transportului sau lansării acestora.
Art.11.Stivele saltelelor de fascine vor avea înălţimea de până la 1,5 m şi lăţimea de
10 m.
Art.12. Descărcarea saltelelor de fascine din mijlocul de transport rutier în depozitul
de pe mal pentru lansare sau încărcarea în mijloace de transport plutitoare se va face cu
respectarea instrucţiunilor referitoare la încărcări / descărcări şi după ancorarea sigură a
ambarcaţiunii.
Art.13.Confecţionarea, lansarea şi testarea saltelelor de fascine în banda de pe planul
înclinat se va face numai din aval spre amonte .
Art.14. După testare se face scufundarea saltelelor de fascine fiind interzisă
staţionarea lucrătorilor pe saltele sau în faţa acestora în sensul alunecării acestora .
Art.15. Aruncarea pietrelor din ambarcaţiuni se va face numai dintr-o singură parte
iar echipa de salvatori se va afla în apropiere pentru caz de intervenţie .
Art.16. Consolidarea versanţilor prin drenarea apelor freatice cu ajutorul chesoanelor
deschise presupune prevederea următoarelor măsuri minimale care trebuie să se regăsească în
planul de SSM a şantierului :
a) asigurarea căilor de acces, pentru autovehicule şi personal, sigure şi semnalizate ;
b) asigurarea de platforme orizontale compactate pentru staţionarea autovehiculelor la
încărcat / descărcat şi a utilajelor;
c) asigurarea de legători de sarcini autorizaţi conform PT ISCIR ;
d) asigurarea de personal apt medical pentru lucrul la înălţime şi instruit
corespunzător;
e) întocmirea unor instrucţiuni de lucru în baza cărora se desfăşoară activităţile ;
f) asigurarea unui sistem de transport simplu şi sigur a personalului şi materialelor în
interior şi în afară;
g) asigurarea echipamentului individual de proiecţie ( căşti, cizme, pelerină, ochelari
sau vizieră de protecţie, mănuşi tip lăcătuş şi, după caz, centură de protecţie) şi echipament
colectiv de protecţie ( parapeţi, balustrade, podine, adăpost, etc.);
h) asigurarea împotriva electrocutării prin legarea la pământ şi nul de protecţie;
i) asigurarea iluminatului local corespunzător în cheson la tensiuni nepericuloase;
j) asigurarea mijloacelor de comunicaţii în cazul chesoanelor cu adâncimi mai mari
de 8m;
k) asigurarea evacuării apelor de infiltraţie şi de la sol înaintea începerii lucrului şi pe
parcurs, după caz.
Art.17. Instruirea personalului pentru turnare / compactare beton, legători sarcini,
deservire diverse utilaje, autovehicule, terasamente, săpături, etc, se vor efectua cu
instrucţiunile specifice acestor activităţi.
SECŢIUNEA A - GENERALITĂŢI
Art.1.Prin transport intern se întelege orice activitate de transport desfăsurată pe
teritoriul care aparţine persoanelor juridice precum şi persoanelor fizice.
Art.2.Prezentele norme se aplică activităţii de transport intern efectuată cu
următoarele mijloace de transport:
- mijloace auto (electro şi motocare, autocamioane, autobasculante, autocisterne şi tr
actoare);
- mijloace de ridicat (autostivuitoare, macarale, automacarale, poduri rulante şi
ascensoare).
Art.3.Circulaţia mijloacelor de transport auto pe teritoriul care aparţine persoanei
juridice sau persoanei fizice, se va face numai pe căi de circulaţie şi acces special amenajate
în acest scop.
Lăţimea căilor de circulaţie în incinta unităţii se va stabili în funcţie de gabaritul
mijloacelor de transport utilizate, felul circulaţiei (într-un sens sau în ambele sensuri), natura
şi dimensiunile materialelor transportate.
Art.4.Zonele periculoase vor fi marcate pri n indicatoare de securitate,
corespunzătoare standardelor, iar noaptea aceste zone vor fi semnalizate prin lumini de
culoare roşie.
Art.5.Când este necesar, în zonele periculoase, se va organiza pilotarea mijloacelor
de transport sau se vor stabili posturi de supraveghere şi dirijare a circulaţiei.
Art.6.Îmbrăcămintea căilor de circulaţie şi acces trebuie întreţinută în permanenţă
astfel încât să nu prezinte denivelări care să afetceze securitatea circulaţiei.
Art.7.Pe timp de noapte căile de circulaţie trebuie iluminate corespunzător
standardelor în vigoare.
Art.8.Căile de circulaţie trebuie menţinute în permanenţă libere, curate, asigurate
împotriva pericolului de alunecare şi derapare.
Art.9.Distanţa liberă minimă între două mijloace de transport alăturate care se
încarcă sau se descarcă simultan va fi:
- pentru autocamioane - 1 m;
- pentru tractoare cu remorci - 1,5 m;
- pentru autostivuitoare - 2 m.
Dacă din cauza frontului de lucru nu se pot respecta distanţele prescrise, se interzice
încărcarea sau descărcarea simultană.
Art.10.Vitezele maxime de circulaţie a mijloacelor de transport auto în incintă
trebuie stabilite de conducerea persoanei juridice sau persoana fizică şi astfel limitate, încât să
fie asigurată securitatea circulaţiei.
Art.11.La autovehiculele cu instalaţie de frânare pneumatică sau hidraulică coborârea
pantelor se va face fără oprirea motorului şi în mod obligatoriu cu frână de motor.
Art.12.Coborârea pantelor trebuie făcută cu motorul cuplat în treapta de viteză cu
care s-a urcat.
Art.13.Circulaţia pietonilor, de regulă va fi separată de circulaţia autovehiculelor.
Încrucişările căilor de circulaţie a pietonilor cu cele ale autovehiculelor se vor reduce
la minim.
În locurile periculoase se vor instala bariere, indicatoare etc.
Art.14.Când lipsesc trotuarele, pietonii vor circula pe partea stângă a căilor de
circulaţie, în direcţia lor de mers.
Art.15.Traversarea căilor de circulaţie de către pietoni se va face numai prin locurile
unde sunt indicatoare sau marcaje.
Atunci când acestea lipsesc, traversarea se va face după ce în prealabil pietonii s-au
asigurat că nu există vreun pericol.
Art.16. Operaţiile de încărcare-descărcare trebuie executate numai sub supravegherea
permanentă a conducătorului formaţiei de lucru, instruit special în acest scop, care va stabili
procedeul de lucru, nepericulos.
În lipsa conducătorului, operaţia trebuie condusă de ajutorul acestuia.
Dacă formaţia de lucru se împarte în două sau trei echipe, fiecare din ele trebuie
condusă de către un responsabil numit dintre muncitorii cu experienţă.
Art.17.Înainte de începerea operaţiilor de încărcare-descărcare, conducătorul
formaţiei va întocmi un plan de lucru şi de repartizare a sarcinilor pe muncitori, arătându-i
detaliat fiecăruia locul şi obligaţiile ce-i revin, verificând totodată funcţionarea corectă a
utilajelor, dispozitivelor şi sculelor ce se vor utiliza.
În cazul executării unor operaţiuni deosebite, explicaţiile asupra modului de lucru,
trebuie însoţite de demonstrarea practică a metodelor ce urmează a fi aplicate.
Lucrările trebuie începute numai după ce conducătorul formaţiei de lucru s-a convins
că toţi lucrătorii au înteles şi şi-au însuşit obligaţiile ce le revin.
Art.18.Dacă în timpul lucrului apar modificări privind condiţiile de manipulare,
conducătorul formaţiei de lucru trebuie să instruiască personalul din formaţie asupra noilor
condiţii de lucru.
Art.19.Înainte de a trece la încărcarea unui mijloc de transport, conducătorul
formaţiei de lucru (ajutorul acestuia) trebuie să controleze starea lui, insistând asupra
platformei pe care se aşează sarcina, obloanelor, încuietorilor şi siguranţelor.
Mijloacele de transport necorespunzătoare nu trebuie admise la încărcare.
Art.20. Înainte de începerea operaţiilor de încărcare-descărcare a unui mijloc de
transport, acesta trebuie asigurat contra deplasării necomandate, prin cuplarea sistemului de
frânare de ajutor pe teren orizontal şi a sistemului de frânare de ajutor şi saboţi de oprire pe
teren în pantă.
Se interzice deplasarea mijlocului de transport în timpul efectuării operaţiilor de
încărcare-descărcare.
Art.21. Alegerea mijloacelor ajutătoare pentru operaţiunile de încărcare-descărcare
(unelte, cărucioare) trebuie făcută de către conducătorul formaţiei de lucru, în funcţie de felul,
volumul şi greutatea materialului de natura terenului şi tipul mijlocului de transport.
Art.22.La manipulare muncitorii trebuie să se asigure că obiectele respective se pot
prinde sigur cu uneltele de apucare sau cu mâinile.
Art.23.Înainte de a efectua operaţia de încărcare- descărcare, conducătorul formaţiei
de lucru trebuie să examineze ambalajele materialelor pentru a evita rănirea mâinilor în cuiele
ieşite, aşchii, muchii ascuţite, fier balot, etc.
Nu se vor încărca materialele ale căror ambalaje sunt deteriorate.
Art.24.Materialele încărcate în mijlocul de transport trebuie să fie uniform repartizate
pe platforma acestuia şi asigurate împotriva deplasării, răsturnării sau căderii în timpul
transportului.
Aşezarea materialelor va fi făcută în aşa fel încât conducătorul mijlocului de transport
să aibă asigurată o bună vizibili tate.
Art.25.Materialele ambalate care depăsesc înălţimea obloanelor, trebuie să fie
ancorate sau legate bine cu frânghii, lanţuri ş.a. pentru a nu cădea din autovehicul, în timpul
mersului.
Legarea încărcăturii care prezintă muchii tăioase se va face astfel încât în timpul
transportului să nu se producă deteriorarea sau desfacerea legăturilor.
Art.26.Materialele în vrac nu trebuie să depăsească înălţimea obloanelor
autovehiculului şi nici capacitatea de încărcare a acestuia.
În cazul când încărcătura are o greutate specifică mică, nedepăşind capacitatea de
încărcare admisă, se pot utiliza înălţătoare de obloane.
Art.27.Materialele pulverulente trebuie acoperite cu prelate pentru a evita
împrăştierea lor în timpul transportului
Art.28.Înainte de începere a dezlegării încărcăturii, conducătorul mijlocului de
transport trebuie să se convingă personal că nu se află persoane în zona potenţial periculoasă.
Art.29.Este interzisă folosirea mijlocului de transport care produce rateuri la operaţia
de încărcare-descărcare a materialelor inflamabile.
Când este cazul, mijlocul de transport trebuie oprit imediat şi împins la o distanţă mai
mare de 50 m pentru a se evita pericolul de incendiu.
Persoanele aflate în apropiere, au obligaţia de a da ajutor pentru îndepărta rea
mijlocului de transport.
Art.30.Podeţele înclinate folosite la încărcarea-descărcarea manuală trebuie să fie
prevăzute cu şipci transversale fixate la distanţa de 300- 400 mm între ele sau cu alte mijloace
care să împiedi ce alunecarea muncitorilor.
Art.31.În cazul când accesul pe platforma mijlocului de transport nu se face pe rampă,
muncitorii trebuie să folosească scări de acces special confecţionate, cu cârlige de fixare pe
partea superioară şi cu armături ascuţite montate pe partea inferioară în vederea asigurării
stabilităţii acestora.
Art.32.Rampele de încărcare-descărcare trebuie prevăzute la cota de nivel
corespunzătoare platformei mijloacelor de transport. În cazul în care această condiţie nu
poate fi respectată, trebuie utilizate podeţe de trecere.
Art.33.În cazul în care între rampă şi mijlocul de transport rămâne un spaţiu liber, de
asemenea trebuie folosite podeţe.
Podeţele orizontale sau înclinate trebuie să fie rezistente, nealunecoase şi prevăzute
cu dispozitive de prindere şi de fixare sigure, pentru evitarea deplasării lor în timpul lucrului.
Panta podeţelor înclinate va fi de maximum 20%, iar lăţimea de minimum 1 m
(pentru circulaţia într-un singur sens).
Podeţele orizontale sau înclinate situate la înă l ţimi mai mari de 0,5 m faţă de sol
trebuie prevăzute cu balustrade înalte de 1 m.
Grosimea de rezistenţă a podeţelor trebuie calculată în funcţie de deschiderea sa şi
mărimea greutăţii care se transportă.
Art.34.Pentru operaţiile de încărcare-descărcare prin rostogolire sau alunecare a
materialelor din mijloacele de transport, trebuie folosite grinzi bine fixate şi calculate
corespunzător greutăţii materialelor respective.
Se vor lua măsuri de frânare a deplasării obiectelor manipulate (trolii, frânghii e tc.).
Art.35.La descărcarea pe plan înclinat, se interzice întreruperea lucrului până când
materialele nu sunt complet descărcate de pe acesta şi aşezate la locul de depozitare.
Este interzis a se sta în faţa materialelor manipulate pe plan înclinat.
Art.36.La deschiderea obloanelor mijloacelor de transport, echipa de lucru trebuie să
stea lateral la capetele obloanelor, la distanţă pentru a nu fi atinşi de oblon sau de material în
cazul unei căderi accidentale.
Muncitorii desemnaţi pentru deschiderea obloanelor trebuie să stea lateral faţă de
acestea, fiind instruiţi asupra pericolelor ce pot apare.
Art.37.Materialele cu forme geometrice regulate sau ambalate în forme geometrice
regulate trebuie încărcate în mijloacele de transport în stive, cu rânduri întreţesute
asigurându-se o bună stabilitate.
Art.38.Pentru situaţia în care se depăşeşte înălţimea obloanelor, trebuie asigurată
stabilitatea materialelor.
Art.39.La încărcarea şi descărcarea mijloacelor de transport, muncitorii trebuie astfel
aşezaţi încât să nu se lovească între ei, cu uneltele de lucru sau cu materialul care se
manipulează.
Art.40.Încărcarea sau descărcarea pieselor şi materialelor grele, voluminoase sau greu
de manipulat, în/sau din mijloacele de transport (vagoane, autocamioane, trailere, remorci,
etc.) la locurile de depozitare neprevăzute cu rampe, trebuie să se facă cu mijloace de ridicat
mecanizate.
Art.41.În timpul operaţiilor de încărcare sau descărcare cu ajutorul mijloacelor
mecanizate (translatoare, stivuitoare, macarale, etc.) se interzice prezenţa muncitorilor în raza
de acţiune a acestor utilaje.
Muncitorii trebuie să dirijeze sarcina de pe sol, cu ajutorul levierelor, cablurilor sau
frânghiilor, până la aşezarea acesteia în poziţia definitivă şi stabilă.
Art.42.La încărcarea-descărcarea mecanizată a mijloacelor de transport auto vor fi
respectate următoarele r eguli:
- autovehiculele goale trebuie să aştepte rândul în afara razei de acţiune a instalaţiei de
încărcare, autovehiculul putând fi adus la încărcare numai după ce a primit semnalul dat de
conducătorul utilajului de încărcare sau conducătorul formaţiei de lucru;
- înainte de începerea operaţiei de încărcare-descărcare, autovehiculele trebuie
asigurate contra deplasării prin sistemul de frânare de ajutor;
- este interzisă staţionarea conducătorului autovehiculului sau a altor persoane în
cabină, pe platformă sau în zona de acţionare a utilajelor de încărcare-descărcare.
Art.43.La ridicarea materialelor cu ajutorul diverselor mijloace de ridicat (cricuri,
trolii, macarale, etc.) trebuie utilizate numai acelea cu o sarcină de ridicare egală sau
superioară sa rcinilor de ridicat.
Art.44.Toate obiectele de legare utilizate la încărcarea sau descărcarea mijloacelor de
transport trebuie să fie prevăzute cu sisteme de marcare sigure şi nedeteriorabile pe care se va
scrie în mod vizibil sarcina maximă admisă.
Se vor folosi numai obiecte de legare dintr-o bucată, neînădite.
Art.45.Este interzis transportul prin târâre a materialelor sau utilajelor, cu excepţia
transportului pe sanie.
Art.46.Înainte de începerea lucrului, toate autovehiculele trebuie verificate şi din
punct de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor (starea tehnică a maşinii, instalaţia de
alimentare cu combustibil, aprinderea, carburaţia şi eşaparea, instalaţia electrică, să nu
prezinte scurgeri de ulei, existenţa stingătoarelor şi starea lor etc.) luându-se măsuri imediate
pentru remedie r ea deficienţelor constatate.
Art.47.Este interzisă staţionarea autovehiculelor în apropierea focurilor deschise, a
materialelor, a lichidelor şi gazelor inflamabile.
Art.48.Se interzice transportul de persoane cu mijloace destinate transportului de
materiale.
Fac excepţie mijloacele de transport prevăzute cu locuri special amenajate conform
prevederilor regulamentului de circulaţie pe drumurile publice.
Art.49.Încărcătorii şi descărcătorii de materiale pe autovehicule care călătoresc în
spatele cabinei, într-un loc special amenajat sunt obligaţi:
- să nu stea pe încărcătură;
- să nu fumeze;
- să nu stea în picioare;
- să nu deplaseze încărcătura dintr-un loc în altul;
- să observe eventualele deplasări, slăbiri sau deteriorări ale legăturilor încărcăturii
sesizând imediat conducătorul mijlocului de transport în vederea luării măsurilor
corespunzătoare;
- să nu slăbească încuietorile sau să deschidă obloanele;
- să nu se aşeze pe obloane.
Art.50.Este interzisă prezenţa persoanelor în caroseriile autovehiculelor, chiar în
locuri special amenajate, dacă se transportă produse care pot să-şi modifice poziţia în timpul
mersului (buşteni, material granular, butoaie, etc.).
Art.51.Încărcăturile lungi ale căror dimensiuni depăşesc cu 1/3 lungimea platformei
autovehiculului trebuie transportate cu ajutorul semiremorcilor sau peridocurilor.
Art.52.Dacă încărcătura depăşeşte în lungime, spatele caroseriei, peridocului,
remorcii sau semiremorcii, aceasta trebuie semnalizată conform regulamentului de circulaţie
pe drumurile publice.
Art.53.Trecerea şi staţionarea autovehiculelor în apropierea pieselor incandescente
sau a locurilor cu temperaturi ridicate se va face la o distanţă de minimum 15 m.
Art.54.Se interzice trecerea autovehiculelor peste liniile de cale ferată prin alte locuri
decât pasajele special construite şi semnalizate conform regulilor în vigoare.
Art.55.Se interzice oricărei persoane ca în timpul mersului să stea pe proţap, pe bara
de tracţiune, pe aripi sau în spatele scaunului de conducere a mijlocului de transport dacă
acesta nu este prevăzut din construcţie cu locuri special amenajate.
Art.56.În timpul mersului este interzisă urcarea sau coborârea de pe mijlocul de
transport, precum şi trecerea de pe acesta pe remorci şi invers.
Art.57.Gabaritul autovehiculului şi al remorcilor (cu încărcătură) va fi ales în funcţie
de caracteristicile căilor de circulaţie existente.
Transportul încărcăturilor agabaritice în incintă, trebuie reglementat prin instrucţiuni
elaborate de conducerea persoanei juridice sau persoana fizică.
Pentru autovehiculele şi remorcile care se vor deplasa şi pe drumurile publice,
încărcătura nu va depăşi înălţimea de 4 m şi lăţimea de 2,75 m. În situaţii speciale când
gabaritul este depăşit, se va cere avizul organelor în drept.
Art.58.Urcarea şi coborârea persoanelor trebuie să se facă numai în timpul staţionării
autovehiculului, sub supravegherea conducătorului acestuia.
Art.59.Starea tehnică a autovehiculelor şi remorcilor utilizate în transportul intern
trebuie să corespundă regulamentului privind circulaţia pe drumurile publice.
Art.60.Se interzice utilizarea mijloacelor de transport auto cu starea tehnică
necorespunzătoare.
Art.61.La începutul fiecărui schimb conducătorul mijlocului de transport trebuie să
verifice starea frânelor de la mecanismul de deplasare şi cel de ridicare, starea de uzură a
lanţurilor şi cablurilor.
Art.62.Se interzice orice fel de reparaţie, curăţire sau ungere în timpul funcţionării
mijloacelor de transport.
Art.63.Prezenţa mijlocului de transport, aflat în mod accidental în reparaţie, pe calea
internă de circulaţie, trebuie semnalizată cu mijloace de avertizare.
Art.64.Dispozitivele de protecţie ale utilajelor de transport vor fi astfel fixate încât să
nu poată fi îndepărtate.
În vederea efectuării unor reparaţii, îndepărtarea lor este permisă numai după oprirea
mijlocului de transport.
La terminarea reparaţiei, acestea vor fi montate la loc.
Art.65.Staţionarea mijloacelor de transport trebuie să se facă numai pe partea dreaptă
a sensului de mers.
În acest caz mijloacele de transport trebuie obligatoriu asigurate prin frânare
împotriva unei deplasări necomandate.
La staţionare în pantă, se pun suplimentar şi saboţi la roţi.
Remorcile mijloacelor de transport în timp ce st a ţionează necuplate, trebuie
imobilizate cu saboţi de frână.
Art.66.Este interzisă dărâmarea cu mijloace de transport a stivelor de baloturi, lăzilor
sau altor materiale.
Art.67.Este interzis a se impune conducătorului mijlocului de transport să plece în
cursă dacă starea tehnică a autovehiculelor sau a remorcilor este necorepunzătoare.
Art.68.Pentru lucrul în mediu potenţial exploziv sau cu pericol de incendiu trebuie
utilizate mijloace de transport de construcţie antiexplozivă.
Art.69.La umflarea roţilor cu jantă şi inel demontabil, trebuie folosite dispozitive de
protecţie care să elimine accidentele la această operaţie.
Art.70.Conducerea autocamioanelor, autobasculantelor şi autocisternelor în incintă
este permisă numai persoanelor care posedă permis de conducere valabil pentru categoria
respectivă eliberat de organul de poliţie.
Art.71.Conducerea persoanei juridice sau persoana fizică trebuie să asigure instruirea
corespunzătoare a persoanelor care vor conduce electro(moto)carele şi tractoarele care nu se
deplasează pe drumurile publice.
Art.72.Este interzisă încredinţarea mijlocului de transport persoanelor străine, chiar
dacă sunt autorizate pentru conducerea acestuia, fără avizul conducătorului formaţiei de
lucru.
Art.73.Conducătorul mijlocului de transport este obligat să cunoască şi să respecte
indicatoarele de circulaţie şi mijloacele de avertizare întâlnite în incintă.
Art.75.Se interzice conducerea autovehiculelor de către conducătorii auto bolnavi sau
sub influenţa băuturilor alcoolice.
Art.76.Conducerea persoanei juridice sau persoana fizică trebuie să verifice
permanent şi să ia măsuri pentru respectarea regimului normal de lucru al conducătorilor de
autovehicule, interzicând conducerea mijloacelor de transport, de către cei bolnavi, sau sub
influenţa băuturilor alcoolice.
Art.77.În caz de îmbolnăvire sau accidentare, conducătorul autovehiculului este
obligat să anunţe şeful ierarhic pentru a trimite înlocuitor.
Art.78.Conducătorul mijlocului de transport este obligat să participe la supravegherea
desfăşurării operaţiilor de încărcare-descărcare în condiţii de securitate.
Art.79.În timpul funcţionării mijlocului de transport auto se interzice conducătorului
acestuia să lase maşina fără supraveghere, să stea de vorbă sau să permită altor persoane
manipularea comenzilor.
Dacă este necesar să părăsească maşina, el o va opri din funcţionare şi o va bloca prin
introducerea în una din viteze sau marşarier, luând cheile de contact şi închizând uşile cabinei
cu cheia.
Art.80.Pentru a preveni producerea accidentelor cauzate de apariţia unor defecţiuni,
conducătorul va opri mijlocul de transport la sesizarea unor zgomote anormale şi ori de câte
ori consideră că este necesar să efectueze un control tehnic.
Art.81.Conducătorul autovehiculului va proceda la pornirea motorului şi la
manevrarea autovehiculului numai după ce s-a asigurat că nu se găsesc persoane sub maşină
sau în apropierea ei, pentru evitarea accidentării acestora.
Art.82.Conducătorii de autovehicule trebuie să oprească şi să acorde ajutor ori de câte
ori trec pe langă locul unui accident, pentru salvarea vieţii persoanelor accidentate şi
transportarea acestora la primul post de asistenţă medicală, sesizând imediat şeful ierarhic.
Art.83.La mersul înapoi şi la executarea unor manevre cu autovehiculele în hale de
lucru şi treceri înguste, se va merge încet şi numai pilotat de o persoană care trebuie să se
găsească în permanenţă în câmpul vizual al conducătorului.
Art.84.Conducătorul autovehiculului trebuie să semnalizeze acustic manevra de mers
înapoi.
Art.85.Se interzice pornirea autovehiculelor şi tractoarelor prin împingere sau
remorcare cu ajutorul cablurilor de către alte maşini, prin coborârea liberă pe pantă sau prin
alte metode improvizate.
Art.86.La transporturile de noapte vor fi admişi numai conducătorii de autovehicule
care sunt apţi pentru lucru.
Art.87.Se interzice dormitul în cabina autovehiculului, cu motorul în funcţiune.
Art.88.Remorcarea autovehiculelor rămase în pană se va face conform
regulamentului de circulaţie pe drumurile publice.
Art.89.Remorcile, semiremorcile şi trailerele trebuie prevăzute cu instalaţii de
iluminat şi de semnalizare ca şi vehiculele care tractează.
Art.90.Se interzice remorcarea autovehiculelor sau a remorcilor cu cabluri sau lanţuri,
folosindu-se numai bara de oţel rigidă.
Art.91.Remorca tractată va fi asigurată faţă de vehiculul trăgător cu lanţuri sau
cabluri.
Art.92.Pentru remorcare, autovehiculul care tractează, se va apropia cu o viteză
redusă de vehiculul care urmează a fi tractat.
Art.93.Se interzice remorcarea simultană a mai mult de două remorci auto.
Art.94.Pe timpul remorcării se interzice pătrunderea persoanelor între mijlocul de
transport şi remorci.
Art.95.Se interzice mersul înapoi al mijlocului de transport pentru cuplare fără a fi
pilotat.
Art.96.Parcarea autovehiculelor se face în locuri destinate acestui scop.
Se interzice parcarea pe căile de acces din garaj şi de circulaţie din incintă, precum şi
sub liniile electrice aeriene.
Art.97.Locurile destinate parcării autovehiculelor trebuie alese astfel încât să permită
evacuarea rapidă a acestora în caz de incendiu.
Art.98.Este interzisă parcarea pe platforme a autovehiculelor care prezintă scurgeri de
combustibil.
Se interzice utilizarea focului deschis pentru încălzirea motoarelor autovehiculelor sau
în vederea menţinerii în stare caldă a motoarelor aflate pe platforma de parcare.
Art.99.După terminarea programului conducătorul autovehiculului este obligat:
- să parcheze autovehiculul la locul stabilit;
- să asigure autovehiculul;
- să sesizeze eventualele defecţiuni ivite.
Art.100.Cheile autovehiculelor garate sau parcate se vor păstra, în afara programului
de lucru, la poartă, pentru a se putea interveni în caz de necesitate.
Art.101.În interiorul garajelor este interzisă depozitarea chiar şi temporară a
materialelor, lichidelor şi gazelor combustibile.
Art.102.Este interzisă folosirea focului deschis (lămpi cu benzină etc.) pentru
încălzirea motorului sau la executarea unor lucrări de sudură, lipire, etc. în interiorul
garajelor.
Art.103.Este interzisă folosirea benzinei şi petrolului pentru curăţirea pardoselilor,
mâinilor, îmbrăcămintei sau a pieselor în garaje.
Art.104.Alimentarea cu combustibil a mijloacelor auto se va face numai în locurile
special amenajate, ziua şi numai în cazuri excepţionale noaptea, la lumina lămpilor electrice
protejate. Nu este admisă alimentarea cu combustibil în interiorul garajelor.
Art.105.La staţiile de alimentare cu combustibil, conducătorii autovehiculelor sunt
obligaţi:- să respcte distanţa de cel puţin 3 m faţă de autovehiculele care se alimentează şi cel
puţin 1 m între autovehiculele care urmează la rând;
- să oprescă funcţionarea motorului în timpul alimentării;
- să respecte regulile de ordine interioară ale staţiei de alimentare;
- să oprească imediat şi să îndepărteze autovehiculul la o distanţă de cel puţin 50 m de
staţie, dacă se produc rateuri; conducătorii celorlalte autovehicule care se găsesc în staţia de
alimentare, trebuie să dea ajutor la îndepărtarea autovehiculului;
- să nu plece de lângă autovehicul;
- să nu fumeze sau să folosească focul deschis pe teritoriul staţiei;
- să regleze motorul sau să remedieze orice defecţiune pe o rază de 50 m.
Art.106.Este interzis ca însoţitorii şi persoanele aflate în cabină sau în caroseria
autovehiculului să fumeze pe teritoriul staţiei sau depozitului de carburanţi, pe timpul
alimentării.
Pentru prevenirea incendiilor, rezervoarele şi conductele de combustibil nu trebuie să
prezinte scurgeri. După alimentare, se va şterge de pe rezervor combustibilul scurs şi se va
închide bine busonul rezervorului.
Art.107.Alimentarea autovehiculelor cu combustibil se va face numai menţinându-se,
în timpul alimentării, pistonul pompei de alimentare sprijinit de gura de alimentare a
rezervoarelor.
Când nu există pompe speciale de alimentare, se vor folosi pâlnii cu cot prevazute cu
sită, iar transportul combustibilului la autovehicule se va face num ai în vase închise.
Art.108.Este interzisă alimentarea carburatorului cu benzină prin turnare liberă (cu
sticla, cu furtun racordat la bidoane sau alte sisteme improvizate).
Art.109.Conducerea autovehiculelor pe drumurile publice este permisă
conducătorilor auto numai în condiţiile prevăzute de Regulamentul privind circulaţia pe
drumurile publice şi instrucţiunile şi dispoziţiile în vigoare emise de Ministerul
Transporturilor.
Conducătorilor auto cărora li s - au suspendat permisele de conducere pentru abateri
de la regulamentul privind circulaţia pe drumurile publice nu li se va permite să conducă
autoturisme care transportă persoane sau mărfuri în trafic interurban decât după efectuarea
unui stagiu de conducere (stabilit prin reglementările în vigoare) pe alte tipuri de
autovehicule, în transportul intern de mărfuri, stagiu care se va încheia cu o testare asupra
cunoştinţelor profesionale.
Testarea va fi efectuată de şeful formaţiei de lucru.
Art.110.Instructajul periodic se va face lunar şi la fiecare schimbare a tipului de
autovehicul şi/sau a încărcăturii transportate.
Art.111.Persoanele desemnate (şefii formaţiei de lucru) vor lua măsuri pentru
informarea conducătorilor auto asupra particularităţilor de conducere a autovehiculelor în caz
de polei, mâzgă, ceaţă etc.
Art.112.Conducătorii auto care transportă mărfuri periculoase vor fi dotaţi de către
şefii formaţiilor de lucru şi vor fi obligaţi să utilizeze echipament de protecţie în conformitate
cu legislaţia în vigoare.
Art.113.Persoanele fizice sau juridice care utilizează în activitatea lor mijloace auto
trebuie:
a) să stabilească traseele de acces la/de la drumurile publice precum şi traseele
interioare;
b) să asigure condiţiile de parcare a autovehiculelor;
c) să asigure condiţiile de efectuare a lucrărilor de întreţinere şi exploatare auto;
d)să asigure amenajarea şi întreţinerea în stare de circulaţie a drumurilor de acces, a
rampelor, a cheiurilor fixe şi a locurilor de încărcare- descărcare a autovehiculelor;
e) să asigure descongestionarea drumurilor de acces şi a spaţiului de manevră pentru
intrarea şi ieşirea la rampele sau la locurile de încărcare- descărcare a autovehiculelor;
f) să asigure marcarea şi semnalizarea locurilor sau a zonelor periculoase în care se
limitează viteza de circulaţie a mijloacelor de transport ;
g) să asigure iluminatul pe timp de noapte a căilor de acces, a spaţiilor pentru
încărcarea- descărcarea şi manevrarea autovehiculelor şi a altor puncte de lucru periculoase;
h) să asigure instruirea persoanelor care pilotează autovehicule.
Art.114.Pentru a asigura buna funcţionare a autovehiculelor în parcurs şi pentru a
evita defecţiunile şi accidentele, autovehiculele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii
tehnice:
a) dispozitivul de pornire automată să fie în stare de funcţionare;
b) volanul să nu aibă joc mai mare de 15°;
c) piesele mecanismului de direcţie să nu prezinte defecţiuni şi uzuri (jocuri la
articulaţie, lipsă şplinturi etc.);
d) puntea faţă precum şi puntea (punţile) spate să nu prezinte deformări sau alte
defecţiuni la elementele de fixare de cadrul autovehiculului;
e) elementele suspensiei (arcuri lamelare şi spirale, perne de aer, amortizoare etc.) să
nu prezinte defecţiuni;
f) rulmenţii roţilor să nu aibă jocuri care depăşesc limitele stabilite în prescripţiile
tehnice de funcţionare ale acestora;
g) sistemul de alimentare al autovehiculelor să nu aibă scurgeri de carburant sau fisuri,
fiind interzise orice fel de improvizaţii;
h) carburatorul (pompa de injecţie) să fie bine fixat şi reglat pentru a se evita orice
scurgere de combustibil;
i) rezervorul de carburant să fie prevăzut cu capac bine fixat şi asigurat pentru a nu se
deschide în timpul mersului, iar suporturile de susţinere şi colierele de fixare ale rezervorului
să nu prezinte fisuri;
j) instalaţia electrică a autovehiculului să fie în perfectă stare; sunt interzise legăturile
improvizate, cablurile neizolate, siguranţele necalibrate, lipsa capacelor de protecţie etc. care
pot provoca scurt- circuite;
k) bateria acumulatoare să fie în bună stare, bine fixată, acoperită şi amplasată în aşa
fel încât bacurile să nu se spargă în timpul mersului;
l) releele regulatoarelor de tensiune şi de curent să fie bine reglate şi izolate faţă de
exterior (capac etc.) pentru a se evita scurtcircuitele;
m) sistemele de frânare să fie reglate corect şi să fie în perfectă stare de funcţionare;
n) compresorul de aer să fie în bună stare de funcţionare, astfel încât să asigure
presiunea şi debitul corespunzător de aer, potrivit tipului anvelopei şi autovehiculului;
o) anvelopele să fie de acelaşi tip şi de aceleaşi dimensiuni şi să nu prezinte deformaţii
ce indică dezlipiri sau ruperi ale straturilor componente, iar presiunea să fie cea prescrisă de
fabricant.
Nu se vor folosi anvelope a căror bandă de rulare prezintă o uzură peste limita
prevăzută de normele tehnice.
Este interzisă folosirea anvelopelor reşapate pe axa din faţă;
p ) jantele şi cercurile elastice nu trebuie să prezinte deformaţii ca urmare a uzurii şi a
loviturilor. Jantele vor fi bine fixate cu piuliţele respective;
r) ţeava de evacuare a gazelor arse va fi în bună stare, fără fisuri sau garnituri defecte
şi va fi prevăzută cu amortizor de zgomot (tobă de eşapament);
s) parbrizul şi celelalte geamuri ale autovehiculului să fie în bună stare şi curate. Se
interzice înlocuirea geamurilor cu geamuri de altă calitate decât cele prescrise de constructor,
cu alte materiale sau cu geamuri care nu sunt corect fixate. Parbrizul va fi prevăzut cu
ştergătoare în perfectă stare de funcţionare;
Art.115.Se interzice plecarea în cursă a autovehiculelor care prezintă stare tehnică şi
estetică necorespunzătoare sau care depăşesc limitele admise ale nivelului de zgomot sau
concentraţiile maxime admise ale noxelor în gazele de evacuare.
Art.116.Se interzice plecarea în cursă a autovehiculelor destinate transporturilor de
persoane care nu sunt amenajate în conformitate cu prevederile Regulamentului privind
circulaţia pe drumurile publice.
Art.117. Conducătorii auto au obligaţia ca, pentru asigurarea condiţiilor tehnice ale
autovehiculelor, să verifice înainte de plecarea în cursă următoarele:
a) instalaţia de alimentare cu carburanţi, instalaţia electrică, instalaţia de evacuare a
gazelor arse (eşapate), instalaţia de încălzire, sistemul de direcţie, semnalizare, rulare şi
frânare care trebuie să fie în stare corespunzătoare şi fără improvizaţii;
b) să nu aibă ataşate rezervoare suplimentare de combustibil, în afara celor montate de
către uzina constructoare;
c) existenţa şi integritatea fizică şi funcţională a oglinzilor retrovizoare;
d) uşile să fie în bună stare de funcţionare;
e) să confirme, prin semnătură pe foaia de parcurs, că autovehiculul corespunde din
punct de vedere tehnic.
Art.118.Este interzisă circulaţia autovehiculelor cu remorci, dacă una din
componentele sistemului de împerechere este defectă sau deteriorată.
Art.119.Este interzisă manevra de manevra de mers înapoi a autovehiculelor cu
remorcă, dacă nu se blochează în prealabil, peridocul.
Art.120.Persoanele fizice sau persoanele juridice trebuie să asigure ca în inventarul
autovehiculului să se găsească:
a) lampa electrică portabilă;
b) dispozitivul de protecţie împotriva săririi inelului de siguranţă al jantei (pe timpul
umflării anvelopelor nedemontate);
c) dispozitivul suplimentar pentru fixarea cabinei după rabatarea ei;
d) două capre pentru suspendarea autovehiculului;
e) patru pene pentru asigurarea împotriva deplasării necomandate a mijloacelor de
transport în timpul remedierii defecţiunilor tehnice, în diferite situaţii ivite;
f) manometru pentru verificarea presiunii pneurilor;
g) trusă medicală de prim ajutor;
h) trusă de scule şi unelte, în bună stare, corespunzătoare tipului de autovehicul;
i) cric corespunzător tonajului autovehiculului încărcat şi suport de lemn pentru
stabilitatea acestuia;
j) două triunghiuri reflectorizante sau dispozitiv de semnalizare a avariilor;
k) manivelă de pornire la motoarele cu aprindere prin scânteie;
l) stingător, iar în cazul autovehiculelor care transportă încărcături uşor inflamabile
sau periculoase, câte două stingătoare precum şi ladă sau sac cu nisip, o pătură groasă şi o
lopată pentru împrăştierea nisipului;
m) în funcţie de natura transportului, autovehiculul va fi dotat şi cu alte mijloace în
scopul preîntâmpinării accidentelor (frânghii, prelate etc.);
n) pe timp de iarnă, autovehiculele vor fi dotate, în plus, cu: huse pentru acoperirea
măştii radiatorului, lanţuri antiderapante, lopeţi, nisip, sare etc.
Art.121.În afară de verificările prezentate la Art.114., conducătorul auto de pe
autobasculante va controla buna funcţionare a dispozitivelor de închidere a obloanelor
precum şi dispozitivului de siguranţă împotriva basculării necomandate a benei.
Se interzice plecarea în cursă dacă se constată că dispozitivele nu sunt
corespunzătoare.
Art.122.În afară de verificările prezentate la Art.122., conducătorul auto al mijlocului
auto cu remorcă sau semiremorcă cu greutate maximă mai mare de 750 kgf, va controla
existenţa şi buna funcţionare a:
a) instalaţiei de frânare a remorcii sau semiremorcii acţionată din cabina
autovehiculului trăgător;
b) lanţurilor sau cablurilor pentru legarea suplimentară a remorcii de autovehiculul
trăgător;
c) dispozitivului care permite frânarea (imobilizarea) roţilor când remorcile sau
semiremorcile sunt decuplate de autovehiculul trăgător.
Se interzice plecarea în cursă dacă se constată că dispozitivele de mai sus nu sunt
corespunzătoare.
Art.123.Conducătorilor auto le este interzis să transporte în cabina mijlocului de
transport un număr de persoane mai mare decât cel stabilit prin construcţia autovehiculului şi
înscris în certificatul de înmatriculare.
Art.124.Locurile de parcare devenite alunecoase prin scurgeri sau împrăştieri de
substanţe grase, lichide etc. vor fi curăţate şi apoi presărate cu materiale aderente (nisip,
cenuşă, zgură etc.)
Art.125.În timpul iernii, drumurile de acces, trotuarele, pasajele din parcare vor fi
curăţate de zăpadă sau de gheaţă, presărându- se rumeguş, zgură, nisip, sare etc.
Art.126.La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop, conducătorii
auto vor lua următoarele măsuri:
a)vor asigura distanţa de manevrare în siguranţă dintre autovehicule şi între acestea şi
construcţii;
b)vor opri motorul;
c)vor frâna autovehiculul;
d) vor scoate cheile din contact;
e) vor închide şi vor asigura prin încuiere uşile cabinei;
f) vor scoate de sub tensiune instalaţia electrică a mijlocului de transport, acţionând
întrerupătorul general (dacă este cazul).
Art.127. Se interzice părăsirea autovehiculului cu motorul în funcţiune.
Art.128. La locul de parcare sunt interzise:
a) efectuarea probelor de frânare în mers.
Acestea se vor efectua la standurile de încercare a eficienţei sistemului de frânare sau
în zone special amenajate.
b) alimentarea cu combustibili sau lubrifianţi;
c) aruncarea cârpelor îmbibate cu produse petroliere etc.;
d) parcarea autovehiculelor încărcate cu materiale explozive sau uşor inflamabile, cu
rezervoare de benzină fisurate sau sparte, cu buşoane lipsă sau neetanşe.
Art.129.Parcarea autovehiculelor destinate transportului de produse petroliere
(cisterne, remorci - cisterne etc.) se va face separat faţă de celelalte autovehicule. Este
interzisă parcarea acestor autovehicule în apropierea staţiilor de alimentare.
Art.130.Ieşirea autovehiculelor din parcare şi din incintele agenţilor economici în
drumurile publice se va face cu faţa.
În cazul când nu este posibil, ieşirea pe drumurile publice se efectuează numai prin
pilotare.
SECŢIUNEA 1: Autocamioane
Art.1. Lucrul cu buldozerul la săpat sau cu screperul la excavat nu este permis decât cu
viteza I.
Art.2. Se interzice schimbarea vitezei în pantă.
Art.3. Se interzice intrarea salariaţilor sub lama buldozerului pentru reparaţii dacă nu
s-a efectuat suspendarea acesteia pe capre rezistente sau pe calaje de lemn.
Ridicarea lamei se face numai cu ajutorul cricurilor sau dispozitivelor de ridicat.
Art.4. Înainte de începerea lucrului cu buldozerul sau screperul conducătorul
utilajului trebuie să avertizeze sonor pe ceilalţi salariaţi.
Art.5. Este interzis conducătorului buldozerului sau screperului să părăsească utilajul
în mers sau staţionat cu motorul în funcţiune.
Art.6. În timpul mersului este interzisă urcarea sau coborârea salariaţilor pe sau de pe
buldozer sau screper.
Art.7.Orice verificare sau reglare se va efectua numai cu motorul oprit şi cu lama
sprijinită pe sol.
Art.8. Se interzice lucrul cu buldozerul sau screperul care prezintă defecţiuni la
sistemul hidraulic.
Art.9. În apropierea rambleelor, rigolelor sau gropilor unde există pericol de surpare
şi de răsturnare a utilajului se va lucra numai sub comanda conducătorului locului de muncă.
Art.10. Se interzice dormitul în cabină sau în zona de lucru a buldozerului sau a
screperului.
Pentru prevenirea accidentelor se vor utilza EIP stabilite prin Lista interna de dotare
cu EIP; Acestea trebuie alese astfel incat sa corespunda principiului actiunii la riscurile
cumulate.
Principalele EIP utilizate sunt:
Pansamente si bandaje
Nu se atinge si nu se sufla peste partea de pansament care va veni in contact direct cu rana. Se
va acoperi complet rana si se vor intinde marginile pansamentului dincolo de limitele ranii.
Bandajele (fesi triunghiuri, rondele etc.) sunt materiale folosite pentru a fixa un
pansament, a mentine compresiunea pe o rana, a sprijini un membru sau o articulatie, a
imobiliza parti ale corpului si a fixa atele.
Plăgi. Hemoragii
Prin plaga (rana, leziune) se înţelege orice întrerupere a continuitatii unui ţesut (a
tegumentelor, mucoaselor sau a ţesuturilor mai profunde).
Principalele obiective ale acordării primului ajutor in îngrijirea plăgilor sunt următoarele:
• combaterea hemoragiei
• prevenirea infecţiei
• combaterea durerii
• prevenirea si combaterea socului.
Desi contaminarea pielii are loc imediat, odata cu ranirea, infectia propriu-zisa se manifesta
dupa cca. 6 ore si este complet instalata in 24 ore. De aceea, dupa acordarea unui prim ajutor
eficient si corect, tratarea calificata a plagilor trebuie realizata in primele 6 ore.
Inainte de aplicarea pansamentelor este necesara curatarea (toaleta) plagilor: se curata zona
cu ajutorul unei comprese sterile pornind de la marginile plagii spre pielea sanatoasa din jur
(NU se utilizeaza vata la aceste manevre); se dezinfecteaza plaga prin turnarea de apa
oxigenata care, prin spuma pe care o produce, antreneaza eventualii corpi straini; corpii
straini care nu pot fi indepartati cu apa oxigenata (ex. aschie infipta, cutit in rana, etc) se lasa
pe loc din cauza pericolului de singerare; doar corpii straini superficiali se vor extrage cu
ajutorul unei pensete sterile sau cu degetele, dupa o buna dezinfectare.
Prin hemoragie se intelege revarsarea sangelui in afara vaselor sanguine, ca urmare a ruperii,
taierii, inteparii sau zdrobirii acestora, la orice nivel al sau.
Transportul accidentaţilor
Nici un accidentat nu va fi transportat înainte de a fi adus in starea de a suporta in
bune condiţii transportul, adică înainte de a fi examinat si a i se fi acordat, efectiv, primul
ajutor.
Momentele cele mai importante ale transportului si anume scoaterea victimei de la
locul accidentului, ridicarea ei de la sol, transportul ei, aşezarea ei in pat trebuie executate in
mod diferenţiat, in funcţie de circumstanţele in care s-a produs accidentul, de gravitatea si
tipul leziunilor (vatamarilor) provocate, cat si de numărul salvatorilor prezenţi.
a. cu brancarda
Preferabil sa fie folosit ori de cate ori este posibil, chiar daca la prima vedere starea
accidentatului nu pare sa fie îngrijorătoare. Victima va fi aşezata întotdeauna cu capul către
direcţia de deplasare pentru a putea fi permanent supravegheata de salvatori. Indiferent de
obstacolele întâlnite in cale trebuie menţinuta poziţia orizontala a tărgii. Când victima este
agitata sau când transportul se face pe un teren foarte accidentat, bolnavul trebuie fixat de
targa cu 2-3 chingi speciale sau improvizate.
b. fără targă
Este obligatoriu sa se folosească o targa improvizata când starea generala a bolnavului
o impune. Poate fi improvizata din doua bare trecute prin mânecile a doua vestoane aşezate
„in oglinda”
Tehnicile de transport fara targa se vor folosi numai atunci când starea generala a
accidentatului este buna, leziunile fiind cantonate evident, numai la periferia corpului sau
când victima trebuie deplasata prin spatii foarte înguste sau întortocheate (scări de bloc, etc.),
unde brancarda nu poate pătrunde.
Verificari zilnice ce se vor face de către şeful de şantier / şef de punct de lucru
•
Îndepărtarea din zona de lucru a tuturor materialelor rezultate din demolări sau din
procesul de lucru;
• Toate căile de acces în situaţii de urgenţă trebuie să fie clar marcate şi libere;
• Drumurile de acces către amplasament nu trebuie să fie blocate cu materiale
rezultate din demolare;
• Se vor stabili locuri de fumat în incinta şantierului, ce va fi amenajat şi semnalizat
corespunzător.
• Pentru deşeurile rezultate din lucrare se va amenaja spaţiu de depozitare pe
categorii în containere conforme pentru fiecare tip de deşeu.
• La fiecare punct de lucru se vor amplasa recipienti de colectare conformi pentru
colectarea selectiva a deşeurilor
Cap.XVI.CONCLUZII