METODOLOGIA PENTRU REALIZAREA LUCRARII

pentru investiția
“EXECUȚIE LUCRĂRI DE REABILITARE ȘI MODERNIZARE TROTUARE, ÎN SAT BĂLȚAȚI,
COMUNA BĂLȚAȚI, JUDEȚUL IAȘI”

I. TEHNOLOGII APLICATE PENTRU REALIZAREA LUCRĂRILOR

Pentru întreg obiectivul, pe măsura atacării lucrărilor, se va proceda la predarea amplasamentului

liber de orice sarcină şi se va semna procesul verbal cu toţi deţinătorii de reţele subterane (dacă există). În
cazul existenţei de reţele, precum şi la descoperirea lor în timpul execuţiei va fi convocat beneficiarul,
deţinătorul de reţea şi proiectantul pentru fixarea soluţiei de deviere sau măsuri pentru continuarea
lucrărilor.
Prezentăm, în continuare, tehnologiile principale utilizate pentru realizarea prezentei investiții.
• Norme de protectie și securitate a muncii.
La execuţia lucrărilor se va respecta Legea 90/1996 privind protecţia muncii. Lucrările de protecţia
muncii pe perioada execuţiei sunt prevăzute în normele de deviz făcând parte din tehnologia de execuţie.
Semnalizarea zonei de lucru se va face conform normelor legale. Lucrările de semnalizare şi costul
acestora cad în sarcina antreprenorului. Zonele de lucru deschise spre execuţie vor fi obligatoriu iluminate
corespunzător.
Modificările intervenite în circulaţie vor fi semnalizate cu semne de circulaţie corespunzătoare,
obţinerea autorizaţiilor necesare căzând în sarcina constructorului.
Constructorul va respecta în organizarea proceselor de lucru, normele de protecţia muncii în vigoare
în România la data execuţiei.
La executarea lucrărilor in prezenta documentaţie se va tine seama de legislaţia de protecţie a muncii
in vigoare si anume:
Norme de protecţia muncii specifice activităţii de construcţii – montaj pentru construcţii feroviare,
rutiere şi navale aprobate conform Ordinului nr. 9/25.06.1992 de Ministerul Transporturilor şi
Telecomunicaţiilor.
Regulamentul privind protecţia si igiena muncii in construcţii, elaborat de IPC-SA publicat in BC 5-
6-7-8/1993.
Norme tehnice cu caracter metodologic privind cercetarea si evidenta accidentelor de munca si a
bolilor profesionale.
Ordinul Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor nr. 8/1982 privind aprobarea „Normelor de
protecţie a muncii in activitatea de întreținere a drumurilor”
Ordinul Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor.. nr. 17/1984 privind aprobarea „Normelor
de igiena muncii si acordarea primului ajutor in caz de accident, specifice transporturilor si
telecomunicaţiilor”
Ordinul Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor.. nr. 411/08.06.2000 privind aprobarea
„Normelor metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei rutiere sau de instituire a restricţiilor,
in vederea executării de lucrări in zona drumurilor publice” publicat in MO nr. 397/24.08.2000 si broşura.
In afara acestora se mai fac următoarele precizări asupra:
Respectarea cu stricteţe a precizărilor din planurile de execuţie, precum si cele din cartile tehnice ale
utilajelor aflate in dotarea şantierului sau închiriate;
Instruirii personalului muncitor la angajare, schimbarea locului de munca si zilnic, asupra operaţiilor ce
urmează a se executa in ziua respectiva;
Obligativitatea folosirii echipamentului de protecţie: caşti, ochelari de protecţie, palmare, cizme de
cauciuc, etc.
Interzicerea circulaţiei persoanelor străine in zona de lucru pe timpul execuţiei lucrărilor.
În conformitate cu Hotărârea Guvernului României 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate pentru şantierele temporare sau mobile coordonarea în materie de securitate, sănătate trebuie să
fie organizată atât în baza unui studiu, concepţie şi elaborare a proiectului, cât şi în perioada de execuţie a
lucrărilor.
Planul de securitate şi sănătate este un document scris care va cuprinde ansamblul de măsuri ce vor fi
avute în vedere pentru preîntâmpinarea riscurilor ce pot aparea în timpul desfăşurării activităţii pe şantier.
Planul de securitate şi sănătate va face parte din proiectul elaborat al lucrării şi va fi adaptat conţinutului
acestuia.
Acesta va preciza :
Cerinţe de securitate şi sănatate aplicabile pe şantier;
Măsuri de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor; - Măsuri specifice de securitate
în munca pentru lucrările care prezintă riscuri; - Măsuri de protecţie colectivă şi individuală.
Planul va conţine cel puţin următoarele:
Informaţii de ordin administrativ care privesc şantierul;
Măsuri generale de organizare a şantierului stabilite de comun acord de managerul de proiect şi
coordonatorii în materie de securitate şi sănătate.
Identificarea riscurilor şi descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri, măsuri de protecţie colectivă şi
individuală.
Amenajarea şi organizarea şantierului, modalităţi de depozitare a materialelor, amplasarea echipamentelor
de muncă prevăzute de executanţi pentru realizarea lucrărilor.
Obligaţii ce decurg din interferenţa activităţilor care se desfăşoară în perimetrul şantierului şi în
vecinatatea acestuia.
Măsuri generale pentru asigurarea menţinerii şantierului în ordine şi în stare de curăţenie.
Condiţiile de manipulare a diverselor materiale - Limitarea manipulării manuale a sarcinilor.
Înainte de începerea lucrărilor pe şantier de către executant, planul propiu de securitate şi sănătate al
acestuia va fi consultat şi avizat de către coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata
realizării lucrării, medicul de medicină a muncii şi membrii comitetului de securitate şi sănătate.
Conform Art. 11 din N.G.P.M., preluând paragraful 2 pct. b art. 6 din Directiva-cadru 391/89/CEE,
prevede: „Angajatorul are următoarele obligaţii în domeniul securităţii şi sănătaţii în muncă:
să asigure evaluarea riscurilor pentru sănătatea şi securitatea angajaţilor în vederea stabilirii măsurilor de
prevenire, incluzând alegerea echipamentului tehnic, a substanţelor chimice şi a preparatelor utilizate,
amenajarea locurilor de muncă etc.;
angajatorul trebuie să dispună evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru toate
locurile de muncă, inclusiv pentru acele grupuri de angajaţi care sunt expuşi la riscuri particulare;
în urma acestei evaluări, măsurile preventive şi metodele de lucru stabilite de către angajator trebuie să
asigure o îmbunătăţire a nivelului de protecţie a angajaţilor şi să fie integrate în toate activităţile unităţii
respective, la toate nivelurile ierarhice”.
Art. 31 din N.G.P.M. stabileşte ca prima atribuţie a personalului din cadrul serviciului de securitate a
muncii de evaluare a riscurilor: „Atribuţiile personalului din serviciul de securitate a muncii” sunt:
să asigure evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnavire profesionala la locurile de muncă, precum şi
să reevalueze riscurile ori de câte ori sunt modificate condiţiile de muncă şi să propună măsurile de
prevenire corespunzatoare, ce vor alcătui programul anual de protecţie a muncii;
evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc de accidentare şi îmbolnavire
profesională şi determinarea nivelului de risc pe loc de muncă şi unitate".

Angajatorul are obligaţia generală de a asigura starea de securitate şi de a proteja sănătatea muncitorilor;
evaluarea riscurilor are drept obiectiv să permită angajatorului adoptarea măsurilor de prevenire/protecţie
adecvate, cu referire la:
prevenirea riscurilor profesionale;
formarea muncitorilor;
informarea muncitorilor

MENTINEREA CIRCULATIEI PE PERIOADA EXECUTIEI LUCRARILOR

1. GENERALITĂŢI
 Aceste lucrări constau în furnizarea şi amplasarea indicatoarelor de semnalizare, luminilor,
barierelor şi dispozitivelor indicate în Planul de întreţinere şi Control al Traficului sau după cum este
propus de Contractor şi aprobat de către Proiectant.
2. MATERIALE
A. Semnalizarea construcţiilor şi materiale pentru controlul traficului.
Materialele pentru semnalizarea construcţiilor şi controlul traficului trebuie să îndeplinească
cerinţele specificate mai jos:

1. Indicatoare de semnalizare şi bariere.

Suporţi şi panourile de semnalizare pot fi metalice, din lemn sau plastic, singura cerinţă este să
aibă performanţe satisfăcătoare.
Toate indicatoarele (şi barierele trebuie să fie reflectorizante pe timp de zi şi noapte.
Toate indicatoarele, cu mesaje şi simboluri trebuie să fie construite în concordanţă cu „Normele
metodologice referitoare la cerinţele de închidere a traficului şi introducerea de restricţii de trafic pentru
execuţia lucrărilor pe partea carosabilă a drumurilor şi/sau pentru protecţia drumului".

2. Indicatoare de 3,60 MP sau mai mari.

Indicatoarele de 3,60 mp sau mai mari trebuie să fie confecţionate din aluminiu extrudat sau din
oţel galvanizat. Indicatoarele, care urmează să fie montate în pământ, trebuie să fie demontate şi instalate
în conformitate cu ultimele prevederi ale desenelor de referinţă. Locurile de amplasare trebuie să fie
aprobate de Proiectant, înaintea începerii lucrărilor. Datorită naturii temporare a acestor indicatoare nu se
cere armarea cu oţel beton la baza indicatoarelor. Instalarea acestora se poate face şi prin amplasarea
deasupra structurilor indicatoarelor existente.
Toate semnele trebuie să fie reflectorizante în concordanţă cu specificaţiile curente.
Culoarea semnelor şi designul specific trebuie să fie aşa cum este indicat în Planul de întreţinere şi
Control al Traficului.
Bariere de avertizare luminoase.
Barierele de avertizare luminoase trebuie să îndeplinească cerinţele „Normelor metodologice
referitoare la cerinţele de închidere a traficului şi introducerea de restricţii de trafic pentru execuţia
lucrărilor pe partea carosabilă a drumurilor şi/sau pentru protecţia drumului".
Dispozitive de avertizare premergătoare.
Dispozitivele de avertizare premergătoare trebuie constau în următoarele componente:
(1) Un panou de semnalizare colorat, cu lampa de semnalizare ataşată, care să îndeplinească
cerinţele „Normelor metodologice referitoare la cerinţele de închidere a traficului şi introducerea de
restricţii de trafic pentru execuţia lucrărilor pe partea carosabilă a drumurilor şi/sau pentru protecţia
drumului";
(2) O unitate de control a circuitului;
(3) Un cadru montat.
Suprafaţa panourilor, care este expusă traficului care vine, trebuie să fie terminată cu o suprafaţă
nonreflectivă neagră. Nivelul de intensitate de iluminare difuzat de elementele rabatabile va fi schimbat
printr-un element de control, atât pentru intensitate mare ziua sau intensitate redusă pentru operaţiile
nocturne. Toate elementele rabatabile trebuie să aibă aceeaşi intensitate a luminii pentru o intensitate
stabilită.
 Panourile mari pot înlocui panouri mici la dorinţa Antreprenorului, dar panourile mici nu pot
înlocui panourile mari.
Panourile de semnalizare trebuie susţinute de o ramă, în aşa fel încât, atunci când sunt îndreptate
către traficul care se apropie, marginea de jos a panoului să nu fie la mai puţin de 2 m, deasupra suprafeţei
de rulare.
Rama trebuie să suporte panoul de semnalizare cu suficientă forţă pentru a rezista unui vânt de
125 km/h, şi rafalelor de vânt cu 130 km/h din orice direcţie. Dispozitivele de avertizare premergătoare
trebuie montate, astfel încât panoul să poată fi rotit după o axă orizontală pentru a putea fi ascuns de
privirile tăticului, când nu sunt folosite. Toate dispozitivele de avertizare premergătoare mobile trebuie
montate pe vehicule cu pneuri.
Luminile de pe dispozitivele de avertizare premergătoare trebuie să poată opera de la o sursa de
curent şi trebuie să aibă o sursă de curent auxiliară disponibilă imediat.
Dispozitivele de avertizare premergătoare trebuie să conţină un element special de control al
circuitului.
Elementul special de control trebuie să fie un element electronic puternic, cu patru faze, care
trebuie să conţină comutatoare pentru selecţie după cum urmează:
(a) Trecere Dreapta- însemn secvenţial sau săgeată luminoasă;
(b) Trecere Stânga - însemn secvenţial sau săgeată luminoasă;
(c) Trecere prin orice părţile- însemne extreme, unul la oricare sfârşit al panoului cu vârful
fiecărui însemn, indicând înainte următoarea margine de panou.
(d) Patru sau mai multe lămpi de avertizare, aranjate într-un eşantion, care nu vor indica o direcţie.

B. Recoltare de probe şi determinări

în mod normal nu se vor face determinări de laborator, pentru materialele de mai sus, dar
materialele furnizate trebuie recunoscute ca produse standard şi producătorul acestor produse
trebuie să furnizeze Proiectantului un certificat de conformitate cu aceste Specificaţii, susţinut de
rapoartele de testare specifice.

3. METODE DE EXECUŢIE

Indicatoarele de semnalizare, luminile şi barierele pot fi amplasate, atât pe suporţi fixi, cât şi
portabili, după cum dictează cerinţele proiectului. Dispozitivele de control al traficului trebuie să
îndeplinească cerinţele „Normelor metodologice referitoare la cerinţele de închidere a traficului şi
introducerea de restricţii de trafic pentru execuţia lucrărilor pe partea carosabilă a drumurilor şi/sau pentru
protecţia drumului", atât referitoare la formă, dimensiuni, culoare, înălţime de montare şi amplasament.
Atunci când, în opinia Proiectantului, orice indicator sau alt dispozitiv, care a fost afectat necesită
curăţire sau a fost deteriorat într-o oarecare măsură şi nu mai poate fi folosit, trebuie curăţat sau înlocuit
imediat aşa cum este cerut. Antreprenorul va desemna cel puţin o persoană disponibilă 24 de ore pe zi,
pentru a răspunde de măsurile de urgenţă ale controlului traficului.

4. CONTROLUL CALITĂŢII PENTRU RECEPŢIE

Conformitatea semnalizării temporare şi a marcajului cu Planul de întreţinere şi Control al
Traficului aprobat, trebuie evaluată zilnic prin inspecţie vizuală. Unde semnalizarea temporară sau
marcajele Contractorului nu sunt1 conforme, trebuie aplicate măsurile referitoare clin contract şi
măsuri speciale.

PICHETAREA LUCRARILOR

METODE DE EXECUŢIE

Executantul va trasa linia centrală a construcţiei şi va amplasa bornele şi suficienţi picheţi în

lungul drumului, şi pentru a defini limitele carosabilului. Executantul va amplasa picheţi pentru a marca
linia centrală, borne pentru structurile speciale. Picheţii şi bornele Executantului trebuie să constituie
pichetarea de teren, şi de control. Bornele de trasare se vor menţine pe parcursul execuţiei lucrărilor şi se
vor conserva la terminarea lor, astfel încât Proiectantul sau Beneficiarul să poată verifica calitatea şi
exactitatea lucrărilor realizate de Executant. In acest sens, la terminarea lucrărilor, Executantul va preda
Beneficiarului şi Proiectantului fişele de identificare pentru reperele, bornele folosite pe perioada
execuţiei lucrărilor.
Executantul trebuie să aibă grija, pentru conservarea picheţilor şi bornelor şi trebuie să le înlocuiască pe
cheltuiala lui, atunci când oricare dintre acestea sunt deteriorate, pierdute, dislocate sau îndepărtate.
Executantul trebuie să folosească personal competent şi echipamente adecvate pentru pichetarea
lucrărilor necesare. Executantul nu trebuie să angajeze nici o persoana sau persoane care sunt angajate de
Beneficiar sau folosesc echipamente ale beneficiarului, pentru a asigura performanţa lucrărilor acoperite
de acest articol.
Executantul trebuie să prevadă forţe suficiente şi trebuie să amplaseze toţi picheţii suplimentari
necesari, cum ar fi picheţii de ramificare, picheţii punctelor de referinţă, picheţii de pantă, picheţii pentru
liniile şi declivităţile carosabilului şi bordurilor, picheţii pentru poduri, canale, drenajul drumului, tuburi
de dren, rigole pavate, garduri, podeţe sau alte structuri şi orice alt control orizontal sau vertical necasar,
pentru a asigura o bună trasare a lucrărilor.
Executantul trebuie să execute trasarea lucrărilor şi trebuie să amplaseze picheţii necesari, pentru
efectuarea schimbărilor de utilităţi, atunci când este cazul.
Picheţii pentru linii şi pante trebuie să fie adecvaţi, pentru ca lucrările care se execută, să fie
menţinute în toleranţele specificate. Numărul staţiei şi distanţa de la axa construcţiei trebuie să fie
marcate pe toate categoriile de picheţi.
Executantul trebuie să predea originalul înregistrărilor de trasare, Proiectantului şi Beneficiarului pentru
verificarea cantităţilor şi pentru Cartea tehnica a construcţiei. Aceste înregistrări trebuie furnizate pe
măsură ce sunt completate, pe perioada progresului lucrărilor.
Aceste înregistrări trebuie să fie înscrise în permanenţă, în caietele de ataşament şi/sau caiete de
trasări, aşa cum sunt convenite de personalul topografic. Proiectantul poate verifica, permanent,
acurateţea pichetării efectuate de Executant, folosind metode specifice. Când sunt găsite erori
semnificative, Executantul trebuie să le refacă, să furnizeze, pe cheltuiala lui, platforme şi echipamentele
necesare, pentru asigurarea accesului necesar, pentru verificarea pichetării.
Orice inspecţie sau verificare a trasării Executantului, făcută de Proiectant şi recepţia întregii trasări sau
numai a unor părţi din acestea, nu trebuie să îl absolve pe Executant de' responsabilitate pentru asigurarea
dimensiunilor adecvate, a pantelor şi nivelurilor, diferitelor părţi din lucrare.
 Deviaţiile rezultate, ca erori de la predarea amplasamentului, vor fi rezolvate de Executant.
Executantul va pregăti o metodă de trasare a construcţiei, incluzând procedurile pentru măsurătorile de
teren şi topografice, descriind, de asemenea, sistemul de înregistrare şi procesare al datelor pe teren.
Această metodă de trasare va fi parte din Planul Calităţii pentru lucrări, care va fi trimis pentru aprobare
Proiectantului, înainte de începerea lucrărilor.

TERASAMENTE

EXECUŢIA TERASAMENTELOR

2.1 Trasarea lucrărilor

Dirigintele de şantier va preda Antreprenorului reţeaua de borne amplasate în afara amprizei
lucrărilor (cel puţin 2 borne pe kilometru) şi o listă cu coordonatele (x,y,z) principalelor puncte ale
traseului şi ale bornelor.
înaintea începerii lucrărilor, pe propria cheltuială, Antreprenorul va restabili reţeaua de borne
(dacă este cazul) şi va picheta secţiunile transversale.
în plus faţă de marcarea axului lucrărilor Antreprenorul va materializa prin ţăruşi şi şabloane,
următoarele:
$ înălţimea umpluturii;
# punctele de intersecţie ale taluzurilor cu terenul natural;
# înclinarea taluzurilor.
Pe toată durata execuţiei lucrărilor, Antreprenorul va executa, pe propria cheltuială, întreţinerea
tuturor picheţilor, bornelor şi reperelor, inclusiv restabilirea şi reamplasarea acestora, dacă este cazul.
în timpul pichetajului, toate instalaţiile existente, identificate în ampriza lucrărilor sau în imediata
vecinătate a acesteia, vor fi marcate vizibil, în vederea mutării sau protejării.

2.2 Lucrări preliminare

înainte de începerea lucrărilor de terasamentej, se vor executa următoarele: $ defrişarea: doborârea şi
transportul tuturor arborilor şi arbuştilor (inclusiv scoaterea şi transportul rădăcinilor acestora) în
locaţii aprobate de Dirigintele de şantier;
# înlăturarea frunzelor, crengilor, ierbii şi buruienilor şi transportul acestora în locaţii aprobate de
Dirigintele de şantier;
# înlăturarea şi depozitarea pământului vegetal în locaţii aprobate de Dirigintele de şantier; $
asanarea terenului;
# demolarea construcţiilor existente;
Pe sectoarele de drum unde apele de suprafaţă pot curge către ampriza lucrărilor, Antreprenorul
va executa, pe cheltuiala proprie, şanţuri de drenare pentru colectarea şi evacuarea apei în afara amprizei
lucrărilor. Lucrările de colectare şi evacuare a apelor de suprafaţă vor fi executate oriunde este necesar şi
vor fi prevăzute cu mijloace adecvate de reţinere înainte de deversare.
Construcţiile supraterane existente în ampriza lucrărilor vor fi demolate până la 1,00 m sub
nivelul amprizei.
 Construcţiile subterane, camerele şi fundaţiile existente vor fi demolate până la adâncimile
prevăzute în proiect, curăţate şi umplute cu material corespunzător.
Pământul nefolosit, şanţurile, canalele colectoare, cablurile şi conductele, precum şi orice
împrejmuire, vor fi îndepărtate până la cel puţin 1,00 m de ampriza lucrărilor. Drenurile, canalele şi
şanţurile existente vor fi etanşate în vederea prevenirii pătrunderii apei sub ampriza lucrărilor.
Materialele rezultate în urma demolărilor vor fi transportate în locaţii aprobate de Dirigintele de şantier.
Orice gol (fântâni, pivniţe şi gropi - inclusiv cele rămase după scoaterea rădăcinilor) va fi deschis,
curăţat şi umplut după cum urmează:
# dacă se află în ampriza lucrărilor, cu material corespunzător pentru umpluturi şi compactat la
gradul de compactare indicat în Tabelul 4;
# dacă se află în afara amprizei lucrărilor, cu material similar terenului înconjurător şi compactat la
gradul de compactare al acestuia.
Antreprenorul poate începe lucrările de terasamente numai după ce lucrările preliminare au fost verificate
şi aprobate de Dirigintele de şantier.
Antreprenorul va folosi numai metode şi echipamente corespunzătoare materialelor de umplutură
folosite. El este responsabil de menţinerea în bune condiţii a materialelor acceptate, astfel încât atunci
când sunt puse în operă şi sunt compactate, să îndeplinească condiţiile stabilite în Caietul de Sarcini.
Execuţia lucrărilor de terasamente va fi întreruptă atunci când condiţiile cerute în prezentul Caiet
de Sarcini sunt compromise de vremea nefavorabilă. Execuţia lucrărilor de terasamente în condiţii de
vreme rece, sub +5°C, poate fi realizată prin luarea unor măsuri speciale prevăzute de normativele tehnice
în vigoare (CI6-84).
Se interzice execuţia umpluturilor atunci câncji pământul este îngheţat, conţine gheaţă sau zăpadă,
sau umiditatea nu este în limitele corespunzătoare compactării optime.

2.3 Mişcarea terasamentelor

Unul din obiectivele mişcării pământului este de a permite utilizarea materialului provenit din excavaţii
pentru umplutura în ramblee. In execuţia lucrărilor, Antreprenorul va respecta Diagrama de Mişcare a
Pământurilor aşa cum a fost aprobată de Dirigintele de şantier.
Materialul în exces şi pământurile necorespunzătoare pentru execuţia umpluturilor, vor fi transportate în
depozite definitive, în locaţii aprobate de Dirigintele de şantier.
Dacă volumul necesar pentru umplutură nu poate fi acoperit din deblee, materialul suplimentar necesar va
fi luat din gropile de împrumut.
Dacă în decursul lucrărilor, natura pământului provenit dintr-un debleu sau o groapă de împrumut devine
necorespunzătoare pentru umpluturi, Antreprenorul va suspenda imediat utilizarea pământului respectiv
în umpluturi şi va informa cu promptitudine Dirigintele de şantier. în cazul unui debleu, lucrul poate
continua cu transportarea materialului excavat într-un depozit aprobat; în cazul unei gropi de împrumut
aprobarea de exploatare a gropii respective se suspendă. Groapa de împrumut se supune aprobării
Dirigintelui de şantier urmând procedura iniţială.
Transportul pământului se va face conform Tabelului de Corespondenţă a Pământurilor, care
determină originea, mişcarea şi destinaţia pământurilor din fiecare debleu şi groapă de împrumut.
 Transportul pământului în ramblee sau alte zone de depunere va începe atunci când un număr
suficient de utilaje de împrăştiere şi compactare operează la locul de depunere.

2.4 Gropi de împrumut şi depozite de pământ

Dacă amplasarea gropilor de împrumut şi a depozitelor de pământ, provizorii sau permanente, nu este
prevăzută în proiect, aceasta va fi propusă de către Antreprenor şi supusă Dirigintelui de şantier pentru
aprobare.

Propunerea va fi prezentată Dirigintelui de şantier cu cel puţin 7 zile înainte de începerea

exploatării gropilor de împrumut sau a depozitelor respective şi va fi însoţită de:
# raportul asupra calităţii pământului din gropile de împrumut, însoţit de rezultatele testelor de
laborator, analizelor şi sondajelor efectuate;
$ cantitatea estimată (pentru gropi de împrumut);
$ programul de excavaţii (în gropi de împrumut) sau de depunere (în depozite);
# planul de amenajare a zonei, după încheierea lucrărilor;
$ acordul proprietarului cu privire la utilizarea depozitului sau gropii de împrumut; $ : acordul
autorităţii de mediu.

Toate investigaţiile, testele, chiriile şi taxele necjesare exploatării gropilor de împrumut sau a
depozitelor de pământ, vor fi suportate de Antreprenor.

în timpul excavării gropilor de împrumut, Antreprenorul va respecta următoarele: 0 stratul

vegetal va fi îndepărtat şi depozitat în depozite aprobate;
^ fundul gropii de împrumut nu va fi mai coborât decât fundul şanţului de scurgere a apei;
0 fundul gropii de împrumut va avea o pantă transversală de 1-3% spre exterior şi o
pantă longitudinală care să asigure scurgerea apelor; ^ în albiile majore ale râurilor, gropile de
împrumut vor fi amplasate în avalul
drumului, cu o banchetă de cel puţin 4 m lăţime de la piciorul taluzului drumului; ^ taluzurile
gropilor de împrumut amplasate de-a lungul drumului vor avea o pantă de
1:1,5 - 1:3; dacă nu este nici o banchetă lăsată între piciorul taluzului drumului şi
marginea gropii de împrumut, panta taluzului gropii de împrumut va fi de 1:3. 0 Săpăturile la
groapa de împrumut pot fi efectuate în continuarea taluzurilor de
debleu.

$ Depozitele de pământ vor satisface următoarele condiţii:

• în cazul depozitului ataşat de rambleu, depozitul trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii ca
pentru execuţia rambleului (compactare, nivelare, finisare);
• înălţimea depozitului trebuie să nu depăşească înălţimea rambleului drumului;
• amplasarea depozitelor va fi aleasă astfel încât să se evite înzăpezirea drumului.
Gropile de împrumut şi depozitele trebuie să nu afecteze stabilitatea terasamentelor existente şi
nici să producă eroziuni sub efectul apelor de suprafaţă sau subterane.
Antreprenorul este responsabil de orice pericole faţă de persoane şi orice daune aduse proprietăţii
publice sau private, ca urmare a execuţiei acestor lucrări.
 Dirigintele de şantier poate refuza aprobarea executării gropilor de împrumut sau depozitelor de
pământ în cazul în care acestea influenţează negativ peisajul sau scurgerea apei.

2.5 Execuţia debleelor

Săpăturile vor începe frontal pe întreaga lăţime, inclusiv taluzarea la pantele proiectate conform
pro filelor transversale.
Se va evita supra-adâncirea debleului. Dacă acest lucru se întâmplă totuşi, debleul se va umple până la
nivelul proiectat, pe cheltuiala Antreprenorului şi conform cerinţelor pentru umpluturi din prezentul Caiet
de Sarcini.
Săpăturile care necesită umplere vor fi închise imediat ce stadiul lucrărilor în sectorul respectiv
permit aceasta.
Când se excavează în pământuri sensibile la umezeală, lucrările vor fi executate progresiv,
asigurându-se scurgerea şi evacuarea rapidă a apei de ploaie şi evitându-se dereglarea echilibrului
hidrologic al zonei sau al nivelului apei subterane.
!
Gând săpăturile descoperă o combinaţie de materiale corespunzătoare şi necjorespunzătoare, dacă nu
este specificat altfel priji proiect, Antreprenorul va realiza săpăturile de aşa manieră încât materialele
corespunzătoare să fie excavate separat pentru folosirea în lucrările permanente, fără a fi contaminate de
materialele necorespunzătoare.
Dacă pământul întâlnit la nivelul proiectat nu prezintă calitatea necesară şi capacitatea portantă
cerută prin proiect, Dirigintele de şantier poate hotărî o soluţie de îmbunătăţire a capacităţii portante.
în cazul în care natura pământului prezintă diferenţe semnificative faţă de prevederile proiectului,
Antreprenorul poate înainta Dirigintelui de şantier spre aprobare, o propunere de modificare a înclinării
taluzurilor.
Natura pământului în debleu înclinarea taluzului
Pământ argilos: în general argile nisipoase sau argile
1:1,5
prăfoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
Pământuri marnoase 1:1... 1:0,5
Pământuri macroporice (loess şi pământuri loessoide)
1:0,1
Roci stâncoase degradabile: declivitate în funcţie 1:1,5...
de 1:1
gradul de alterabilitate şi de adâncimea debleului
Roci stâncoase stabile (nealterabile) 1:0,1
Roci stâncoase stabile cu stratificare favorabilă 1:0,1 poziţie verticală sau chiar în
consolă
 Tabelul 3 - înclinarea taluzurilor
Natura pământului în debleu înclinarea taluzului
Pământ argilos: în general argile nisipoase sau argile 1:1,5
prăfoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
Pământuri marnoase 1:1... 1:0,5
Pământuri macroporice (loess şi pământuri loessoide) Roci 1:0,1
stâncoase degradabile: declivitate în funcţie de gradul de 1:1,5... 1:1
alterabilitate şi de adâncimea debleului
Roci stâncoase stabile (nealterabile) 1:0,1
Roci stâncoase stabile cu stratificare favorabilă 1:0,1 poziţie verticală sau chiar în consolă

înclinarea taluzului pentru un debleu de maximum 12 m adâncime este prezentată în:

Pentru deblee în pământ argilos cu adâncimi mai mari de 12 m, sau în condiţii hidrologice nefavorabile
(umezeală, infiltrări de apă, etc.) pentru orice adâncime, declivitatea taluzului va fi stabilită printr-o
analiză de stabilitate.
Bulgării de pământ, pietrele şi fragmentele de rocă instabile vor fi îndepărtate de pe taluz şi depozitate
împreună cu materialul rezultat din debleere.
Dacă în timpul lucrărilor se observă pierderea stabilităţii lucrărilor, Antreprenorul va suspenda imediat
lucrările, va înştiinţa Dirigintele de şantier şi va lua măsuri de consolidare a acestora.
Fundul debleului va fi compactat până la gradul de compactare Proctor Normal de 100%, măsurat
la adâncimea de 30 cm.
în timpul lucrărilor, taluzurile şi zona de deasupra taluzurilor trebuie verificate în mod frecvent, în special
după explozii şi ploi torenţiale sau de lungă durată, pentru observarea timpurie a oricărui semn de
pierdere a stabilităţii.
Procedura de nivelare a patului drumului în teren stâncos va fi propusă de Antreprenor,
Dirigintelui de şantier, spre aprobare. Nivelarea va fi executată pe cheltuiala Antreprenorului.
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru prevenirea deteriorării sau înmuierii
pământului excavat din debleu, care urmează să fie folosit în umpluturi.

2.6 Pregătirea terenului sub ramblee

Pământul natural sub rambleu va fi compactat până la gradul de compactare Proctor Normal de 100%,
măsurat la adâncimea de 30 cm.

2.7 Dacă declivitatea terenului este mai mare de 20%, Antreprenorul va executa trepte de
înfrăţire cu o înălţime egală cu grosimea straturilor pentru umplutură. Panta transversală de 4% va
fi îndreptată spre exterior.

2.8 Execuţia rambleelor

în cazul în care vremea nefavorabilă compromite calitatea rambleului stabilită de acest Caiet de
Sarcini şi de reglementările în vigoare, lucrările vor fi întrerupte. Lucrările vor fi reluate cu aprobarea
 Dirigintelui de şantier, după restabilirea condiţiilor pentru executarea lucrărilor în conformitate cu Caietul
de Sarcini.

Rambleele vor fi executate în straturi uniforme, paralele cu linia proiectului, pe întreaga lăţime a
platformei şi pe o lungime conform procedurilor de execuţie aprobate; se va evita separarea, denivelarea
şi variaţiile de umiditate.
în situaţii deosebite, cu acordul Dirigintelui de şantier, lăţimea straturilor de pământ poate fi
redusă. în acest caz, rambleul va fi executat din mai multe benzi alăturate. Diferenţa de înălţime dintre
două benzi alăturate trebuie să nu depăşească grosimea unui strat.

Materialul adus pe platformă va fi împrăştiat şi nivelat la grosimea optimă de compactare, stabilită

pe sectorul experimental, urmărind profilul longitudinal proiectat.
Suprafaţa terenului de fundare şi a fiecărui strat, va fi uniformă şi cu pantă transversală de 4% spre
exterior.
în cazul rambleelor mai înalte de 3 m, baza poate fi executată din blocuri de piatră sau beton cu
dimensiunea maximă de 50 cm. După aşezarea blocurilor, se va executa împănarea acestora cu pământ.
Grosimea stratului de blocaj se va stabili astfel încât grosimea umpluturii omogene de deasupra acestuia
să fîe de cel puţin 2,00 m.
Umplutura şi compactarea trebuie realizate la umiditatea optimă. Antreprenorul va lua măsurile
corespunzătoare pentru a aduce gradul de umiditate la valoarea optimă, prin:
# scarificare şi amestecare; $ tratare
cu var;
# scarificare, împrăştiere şi udare.
Compactarea fiecărui strat va fi realizată conform parametrilor stabiliţi pe sectorul experimental, în
funcţie de caracteristicile pământului utilizat.
Prin alegerea echipamentului de compactare, Antreprenorul va asigura realizarea tuturor cerinţelor de
compactare pentru fiecare strat şi tip de pământ.
Antreprenorul poate solicita recepţia unui strat atunci când în toate punctele măsurate, gradul de
compactare este la nivelul sau peste nivelul cerut.
Test Frecvenţa minimă Observaţii
Testul Proctor La fiecare 5000 m3 P pentru fiecare tip de pământ
U Umiditatea 1l la 250 ml platformă Pe fiecare strat de pământ
Gr gradul de compactare 1 l la 250 ml platformă Pe fiecare strat de pământ

Tabelul 5 - Frecvenţa
Test Frecvenţa minimă Observaţii testelor
Testul Proctor La fiecare 5000 m3 Pentru fiecare tip de pământ
Umiditatea 1 la 250 ml platformă Pe fiecare strat de pământ
Gradul de compactare 1 la 250 ml platformă Pe fiecare strat de pământ

Frecvenţa minimă a testelor va fi conform Tabelului 5.

Profile şi taluzuri
Lucrările vor fi executate astfel încât după compactare şi curăţare, taluzurile să se încadreze în toleranţele
admise. Profilul taluzurilor trebuie realizat fără reumplere.
înclinarea taluzurilor depinde de natura pământului folosit în rambleu şi natura şi capacitatea portantă a
pământului de sub rambleu.

STRAT DE FUNDATIE DIN BALAST

PREVEDERI GENERALE
Prezentul capitol se referă la execuţia şi recepţia straturilor de fundaţie din balast pentru
drumurile publice. El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materialele folosite şi
stratul de fundaţie realizat.
Fundaţia din balast se realizează conform prevederilor STAS in vigoare.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea caietului de sarcini.
Antreprenorul este obligat să efectueze la cererea dirigintelui verificări suplimentare faţă de
prevederile caietului de sarcini.
In cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va
dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.
Cu cel puţin 14 zile înaintea începerii lucrărilor la stratul de fundaţie, Antreprenorul va prezenta
spre aprobare Dirigintelui, Procedura de Execuţie a stratului de fundaţie, care va conţine, printre altele:'
^ programul de execuţie a stratului de fundaţie;
utilajele folosite pentru producerea şi transportul agregatelor;
# utilajele folosite pentru transportul, împrăştierea, udarea şi compactarea amestecului;
# sursele (balastiere, furnizori) şi depozitele de agregate, inclusiv căile de acces la acestea.
Pentru definitivarea procedurii de execuţie, Antreprenorul va executa sectoare de probă, a
căror dimensiuni şi locaţii vor fi stabilite împreună cu Dirigintele.
După executarea sectoarelor de probă, procedura de execuţie va fi completată cu informaţii
privind tehnologia de aşternere şi compactare:
# caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, lăţime, presiunea pneurilor,
caracteristici de vibrare, viteză);
# numărul de treceri cu şi fără vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform
prevederilor caietului de sarcini;
^ numărul de sub-straturi în care se va executa stratul de fundaţie (atunci când gradul de
compactare cerut nu se poate realiza prin aşternerea într-un singur strat);
# grosimea stratului (sub-straturilor) înainte de compactare;
Antreprenorul trebuie să se asigure că prin toate procedurile aplicate, îndeplineşte cerinţele
prevăzute de caietul de sarcini.
Antreprenorul va înregistra zilnic date referitoare la execuţia lucrărilor şi la rezultatele obţinute în
urma măsurătorilor, testelor şi sondajelor.
PUNEREA ÎN OPERA A BALASTULUI
4.1. Măsuri preliminare
La execuţia stratului de fundaţie se va trece numai după recepţionarea teresamentelor, în
conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.
înainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla toate utilajele şi dispozitivele necesare
punerii în operă a straturilor de fundaţie.
Inainte de aşternerea agregatelor din straturile de fundaţie se vor executa lucrările pentru
drenarea apelor din fundaţie.
In cazul straturilor de fundaţie prevăzute pe întreaga platforma a drumului, cum este cazul
la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzuta a se face printr-un strat drenant
continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în orice punct al traseului, la cel puţin 15
cm deasupra şanţului sau în cazul rambleelor deasupra terenului.
In cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua măsuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele în funcţie de sursa folosită şi care vor fi consemnate în
registrul de laborator.
4.2 Experimentarea executării straturilor de fundaţii
Inainte de începerea lucrărilor executantul este obligat să efectueze experimentarea executării
stratului de fundaţie.
Experimentarea se va face pe tronsoane de proba în lungime de minimum 30 ml şi lăţime de cel
puţin 3,40 m (dublul lăţimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe şantier, în condiţii de execuţie curentă,
componenţa atelierului de compactare, modul de acţionare a acestuia pentru realizarea gradului de
compactare cerut prin caietul de sarcini, dacă grosimea prevăzută în proiect se poate executa într-un
singur strat sau două, reglarea utilajelor de răspândire pentru realizarea grosimii respective şi o
suprafaţare corectă.
Compactarea de probă pe tronsoanele experimentale se va face în prezenţa dirigintelui,
efectuând controlul compactării prin încercări de laborator sau pe teren, după cum este cazul, stabilite de
comun acord.
In cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, executantul va trebui să
realizeze o nouă încercare după modificarea grosimii stratului sau a componenţei utilajului de compactare
folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:
- grosimea maximă a stratului de balast pus în operă,
- condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor de compactare şi intensitatea de
compactare a utilajului).
Intensitatea de dompactare = Q/S
Qj= volumul de balast pus in opera, in unitatea de timp (ora, zi, schimb), exprimat in mc; S =
suprafaţa compactată in intervalul de timp dat, exprimata in mp.
în cazul când se foloseşte tandem de utilaje de acelaşi tip, suprafeţele călcate de fiecare utilaj se
cumulează.
Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referinţa pentru restul lucrării.
Caracteristicile obţinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de şantier, pentru a servi la
urmărirea calităţii lucrărilor ce se vor executa.
4.3. Punerea in opera a balastului sau a balastului optimal
Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi se nivelează balastul intr-unul sau mai multe
straturi, in funcţie de grosimea prevăzuta in proiect si de grosimea optima de compactare stabilita pe
tronsonul experimental.
Aşternerea şi nivelarea se vor face la şablon cu respectarea lăţimii şi pantei prevăzute în
proiect.
Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileşte de
laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire. Stropirea va fi
uniformă evitându-se supraumezirea locală.
Compactarea straturilor de fundaţie se face în atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental respectându-se componenţa atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia şi
intensitatea Q/S de compactare. Deplasarea utilajelor să fie liniară, fără şerpuiri, iar intoarcerea lor să nu
aibă loc pe porţiunile care se compactează sau care sunt de curând compactate; fâşiile succesive de
compactare să se suprapună pe minimum 20 cm lăţime.
Pe drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completează si se compactează odată cu stratul de fundaţie, astfel ca acesta sa fie
permanent încadrat de acostamente, asigurandu-se totodată si masurile de evacuare a apelor.
Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţie sau rămân după
compactare se corectează cu materiale de aport de acelaşi tip şi se recilindrează.
Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se decapează după contururi regulate pe toată
grosimea stratului, se completează cu material de acelaşi tip şi se recompactează.
Este interzisă execuţia din balast îngheţat.
Este interzisă aşternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiţă de
gheaţă.
 3.4. Controlul calităţii compactării straturilor de fundaţii
în timpul execuţiei straturilor de fundaţie din balast, se vor face pentru verificările
compactării încercările şi determinările arătate în tabelul nr. 4 cu frecvenţa menţionată în acelaşi
tabel.
în ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie aceasta se determină
prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie conform Instrucţiunilor tehnice departamentale pentru

determinarea deformabilităţii drumurilor indicativ CD 31.

optimă, densitate maximă uscată);
-caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă).

CONDIŢII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE

5.1. Elemente geometrice
Grosimea stratului de fundaţie este cea din proiect. Abaterea limită la grosime poate fi de ±20
mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se străpunge stratul la
fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului! de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pel fiecare sector de prezentat
recepţiei.
Lăţimea stratului de fundaţie este cea prevăzută în proiect.
Abaterile limită la lăţime pot fi ±5 cm .
Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversală a stratului de fundaţie este cea a îmbrăcămintei prevăzută în proiect.
Denivelările admisibile sunt cu ± 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbrăcămintea respectivă şi se
măsoară la fiecare 25 m distanta.
Declivităţile în profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limită la cotele fundaţiei, faţă de cotele din proiect pot fi de ±10 mm.
5.2. Condiţii de compactare
Straturile de fundaţie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate până la realizarea
următoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscată maxima determinate prin
încercarea Proctor modificată conform STAS in vigoare pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III:
- 100%, în cel puţin 95% din punctele de măsurare;
- 98%, în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi şi/în toate punctele de măsurare
la drumurile de clasa tehnică II si III;
- pentru drumurile din clasele tehnice IV şi V:
- 98%, în cel puţin 93% din punctele de măsurare;
- 95%, în toate punctele de măsurare.
Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie se consideră realizată dacă valorile
deflexiunilor măsurate nu depăşesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate în tabelul 5 (conform CD
31).
Grosimea stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal h (cm) Valorile
deflexiunii admisibile

Stratul superior al terasamentelor alcătuit din:

Strat de formă Pământuri de tipul (conform SR EN ISO in vigoare)

Conform STAS 12253 Nisip prafos, nisip argilos

(P3) Praf nisipos, praf argilos-nisipos, praf argilos (P4) Argila prăfoasa, argila nisipoasa,
argila prăfoasa nisipoasa (Ps)
15 140 210 225 250
20 130 180 195 210
25 120 160 175 190
Interpretarea măsurătorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelman efectuate în scopul
calităţii execuţiei lucrărilor de fundaţii se va face prin examinarea modului de variaţie la suprafaţă
 stratului de fundaţie, a valorii deflexiunii corespunzătoare vehiculului etalon (cjn sarcina pe osia
din spate de 115 kM) şi a valorii coeficientului de variaţie (Cv).
Uniformitatea execuţiei este satisfăcătoare dacă, la nivelul superior al stratului de fundaţie,
valoarea coeficientului de variaţie este sub 35%, cu condiţia ca în nici un punct de măsurare
deflexiunea să nu depăşească deformaţia admisibilă cu mai mult de 40% (deflexiunea măsurată să
nu depăşească 229 1/100 mm.

5.3. Caracteristicile suprafeţei stratului de fundaţie

Verificarea denivelărilor suprafeţei fundaţiei se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime
astfel:
- în profil longitudinal măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulaţie şi nu
pot fi mai mari de ± 2,0 cm;
- în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect şi nu
pot fi mai mari de ± 1,0 cm;
în cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini se va
face corectarea suprafeţei fundaţiei.

RECEPŢIA LUCRĂRILOR
6.1. Recepţia pe faze determinanta
Recepţia pe fază determinantă, stabilită în proiect, se efectuează conform Regulamentului privind
controlul de stat al calităţii în construcţii aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul
statului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul Constructor
volum 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţii sunt complet terminate şi toate
verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile caietului de sarcini.
Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi
calitative impuse de proiect şi caietul de sarcini precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei
de către organele de control.În urma acestei recepţii se încheie "Proces verbal" în registrul de lucrări
ascunse.
6.2. Recepţia preliminară, la terminarea lucrărilor
Recepţia preliminară se face odată cu recepţia preliminară a întregii lucrări, conform
Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG
273/94.
6.3. Recepţia finală |
Recepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie pentru întreaga lucrare şi se va
face.
MONTAREA BORDURILOR

In functie de locul de utilizare, bordurile de beton se executa in patru tipuri:

- tip A, utilizate la trotuarele adiacente partii carosabile, precum si la incadrarea partii carosabile a strazii
cu borduri denivelate (cand trotuarele sunt separate prin fasii verzi de partea carosabila sau cand nu se
prevad trotuare);
- tip B, utilizate ca borduri ingropate la marginea aleilor de pietoni si a fasiilor care incadreaza trotuarele,
la chenarele spatiilor verzi etc;
- tip P, utilizate la partea centrala a intrarilor carosabile;
- tip I, utilizate la partile laterale ale intrarilor carosabile.
Functie de modul de executie, bordurile se produc in doua variante:
- varianta I, executate in intregime din acelasi beton cu agregate din roci dure;
- varianta II, executate din doua straturi, cel de baza din beton obisnuit, iar cel de uzura, de minim 30 mm
din beton cu agregate din roci dure.
Functie de modul de prelucrare a fetelor vazute, bordurile se executa:
- nefinisate, la care fetele vazute sunt asa cum rezulta din turnare, fara nici o prelucrare ulterioara;
- finisate, la care, dupa turnare, fetele vazute se prelucreaza prin spalare sau frecare.
Functie de modul de colorare a fetelor vazute, bordurile se executa: incolore sau colorate.
Functie de modul de prezentare a fetelor vazute, bordurile se executa: cu/fara model.
Modul si detaliile de incadrare cu borduri a strazilor sunt prevazute in proiectul de executie.
Materiale
Borduri de beton
Bordurile de beton utilizate la incadrarea imbracamintilor si trotuarelor trebuie sa indeplineasca conditiile
tehnice de calitate prevazute in standardul SR EN 1340:2004 .
Bordurile se depoziteaza in randuri, pe stive de cel mult 1,5 m inaltime, intre randuri fiind recomandat a
se aseza sipci.
Bordurile se livreaza la varsta de 28 zile sau daca au atins rezistenta corespunzatoare la incovoiere.
Bordurile pot fi transportate cu orice fel de mijloc de transport, asezarea in vehicul facandu - se astfel
incat sa se asigure integritatea acestora in timpul transportului. Este strict interzisa incarcarea sau
descarcarea lor prin rostogolire sau aruncare.
Fiecare lot de borduri livrat pe santier trebuie sa fie insotit de documentul de certificare a calitatii,
intocmit conform reglementarilor in vigoare
Beton
Betonul destinat fundatiei trebuie sa fie de clasa C 16/20.
Montarea bordurilor
Bordurile se monteaza ingropate sau denivelate conform detaliilor prevazute in proiect.
Fazele tehnologice de executie sunt urmatoarele:
- trasarea liniei bordurilor, la pozitia prevazuta in proiect. Materializarea trasarii se face prin sfoara fixata
la capete cu tarusi, aceasta marcand muchia interioara (dinspre partea carosabila) a fetei vazute a bordurii;
- executia manuala a sapaturii pentru fundatie si evacuarea materialului rezultat. La lucrarile de reparatii /
intretinere care comporta inlocuiri de borduri degradate, se procedeaza la demontarea celor deteriorate si
demolarea fundatiei existente;
- pregatirea patului de fundatie prin nivelarea terenului si, dupa caz, daca proiectul prevede, asternerea
unui strat suport;
- turnarea manuala a betonului;
- asezarea manuala a bordurilor, respectand aliniamenul trasat si cota de nivel stabilita;
- rostuirea bordurilor.
La montarea bordurilor se vor respecta urmatoarele reguli:
- fundatia de beton, daca nu are dimensiunile stabilite prin proiect, se realizeaza cu o latime de 30 cm si o
adancime de 15 cm;
- turnarea betonului in fundatie se face cu lopata, in asa fel incat sa se obtina forma prescrisa a fundatiei
iar cantitatea de beton care se toarna sa fie cat mai aproape de cantitatea necesara; fata betonului din
fundatie este recomandat sa se realizeze cu circa 2 - 3 cm mai sus decat cota necesara, astfel incat sa nu
mai fie nevoie de completare cu mortar intre borduri decat intr –o masura mai mica;
- dupa montarea bordurii, in spatele acesteia-opus partii carosabile- se realizeaza o pana din beton;
- bordurile care incadreaza imbracamintile asfaltice permanente si semipermanente si pavajele de piatra,
montate ingropat, se aseaza, daca proiectul nu prevede altfel, cu fata superioara la 5 - 8 mm sub nivelul
marginii imbracamintii asfaltice si cu 10 mm sub nivelul imbracamintilor de piatra cioplita;
- bordurile denivelate, daca proiectul nu prevede altfel, se aseaza cu fata superioara la 10 - 15 cm
deasupra nivelului marginii imbracamintii, functie de cantitatea de apa care se apreciaza ca va curge pe
rigola;
- asezarea bordurilor se face manual, de unul sau mai multi muncitori, in functie de greutatea acesteia,
astfel ca muchia interioara sa urmareasca sfoara care materializeaza linia bordurilor. Eventuale corectari
de pozitie ale bordurii se fac prin ciocanire cu un ciocan de lemn sau de fier, prin intermediul unei
scanduri, pentru a proteja bordura;
- rostuirea bordurilor implica completarea cu mortar a spatiului intre doua borduri alaturate, prin indesare
si trasarea pe mortarul de rostuire a unei linii care marcheaza in relief rostul.
La montarea bordurilor care incadreaza imbracaminti, nu se admit denivelari inlung mai mari decat ale
imbracamintii respective iar la bordurile care incadreaza trotuare nu se admit denivelari mai mari decat
panta logitudinala a rigolei si imbracamintii trotuarului.
STRAT DRENANT DIN NISIP

Pentru executia stratului drenant din nisip se vor folosi doar materiale a caror calitate este conforma.
Verificarea conformitatii se realizeaza atat inaintea inceperii lucrarilor, cat si pe parcursul desfasurarii lor.
 Incercarile pe materiale se vor realiza inainte de inceperea executiei lucrarilor, astfel încât, pentru a
putea fi puse in opera, calitatea agregatele necesare şi provenienţa acestora să fie complet definite.
Se vor folosi agregate naturale produse in instalatii centralizate. a carui proces este evaluat in sistem
de evaluare a conformitatii produselor implementat, 2+.
Metoda se asternere a nisipului consta din transportul, asternerea manuala a materialului.
Nisipul este descărcat din mașini care basculează in grămezi mai mici. Așternerea materialului se face
manual .
Activitati se ce se vor realiza:
- pregatirea terenului, pentru asigurarea suprafetei si a pantelor conform proiect
- se descarca materialul in gramezi, urmat de distributie a acestuia cat mai uniforma, cu ajutorul
uneltelor de mana, pe intreaga latimea impusa, cf PT.
- se finiseaza suprafata manual, astfel incat sa nu ramana goluri, denivelari, defectiuni de suprafata;
orice defectiune aparuta, se remediaza pe parcurs, pentru realizarea profilului.
LUCRARI DE BETOANE

A) COFRAREA
Lucrarile teporare entru realizarea elementelor de beton, in functie de elementul construit, scopul
si locul punerii in opera, le constituie cel de realizare a cofrajelor, activitate necesare pentru asigurare
formei elementelor de constructie.
Aceste lucrari constau din confectionarea, transportul, montarea si demontarea panourilor de
cofraj, sustineri, esafodaje, curatirea si tratarea suprafetelor pentru utilizarea ulterioara, semnalizarea
punctului de lucru si masuri de protecția muncii.
Conditii de mediu si tehnice pentru realizarea cofrajelor
Executia cofrajelor nu impune conditii de mediu deosebite, realizarea lor fiind posibila in orice
anotimp, indiferent de conditiile meteo. Exceptie se face doar in cazul furtunilor, atunci cind vintul atinge
viteze mari si impiedica manipularea si montarea elementelor de cofraj.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia cofrajelor, sunt:
- automacara (in cazul utilizarii panourilor metalice mari);
- aparat de sudura electrica (atunci cind este cazul);
- scule si unelte de mana: fierastrau, tesla, ciocan, fir cu plumb, nivela de mana (cumpana), baros, ranga,
levier, chei de mana, spaclu, bidinea, etc .
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt:
- diferitele tipuri de cofraj ;
- diferitele tipuri de rigidizari si sprijiniri;
- diferitele tipuri de materiale de imbinare;
- decofrol.
Procese premergatoare montarii confrajelor
- cuprind stabilirea, in conformitate cu prevederile documentatiei tehnice, a tehnologiei de executie,
precum si dimensionarea fortei de munca si a utilajelor necesare, in functie de volumul de lucrari si
termenul de executie, considerindu-se ca semnalizarea rutiera a lucrarilor si instructajul referitor la
siguranta circulatiei au fost efectuate la demararea lucrarilor de sapatura;
- daca distanta dintre poligonul in care au fost executate elementele prefabricate de cofraj si locul de
punere in opera este mare, in timpul efectuarii lucrarilor de sapatura si/sau fundatii se face transportul si
depozitarea- lor in incinta lucrarii, pe platforme amenajate in acest scop si pozitionate astfel incit sa nu
incomodeze efectuarea celorlalte activitati;
- pe elementele prefabricate de cofraj se inscriptioneaza cu vopsea tipul sau numerele acestora,
precizindu -se astfel pozitia lor in lucrare;
- se verifica documentele de atestare a calitatii pentru elementele de cofraj aprovizionate;
- in functie de configuratia terenului, atunci cind este cazul, se amenajeaza platforme, special pentru
calarea macaralei;
- seful formatiei convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in vederea verificarii si receptionarii, pe
baza de proces verbal, a fazelor anterioare cofrarii, respectiv, sapatura sau executie fundatii;
Procese curente de montare a cofrajelor
- inainte de fiecare refolosire, cofrajele se revizuie si se repara; refolosirea cit si numarul de refolosiri se
stabi1esc cu acordul clientului;
- revizia si repararea cuprind operatiile care conduc la asigurarea etanseitatii lor, astfel incit sa nu se
piarda lapte de ciment pe la imbinari, la stabilitatea si rezistenta lor sub actiunea incarcarilor ce apar la
turnarea betonului;
- deasemenea, fetelor care vin in contact cu betonul li se reface planeitatea, li se remediaza defectele
(gauri, crapaturi, excrescente) si sunt curatate de resturile de beton, de rugina, de elementele de rigidizare
si distantierii utilizati la betonarea anterioara;
- pentru cofrajele de dimensiuni mari, prin revizie si reparatie, se asigura, indiferent de materialul din care
sunt confectionate, inchiderea cu usurinta a golurilor de vizitare in interiorul cofrajului, a celor pentru
evacuarea apelor pluviale si a celor de betonare intermediara, atunci cind inaltimea elementului este mai
mare de 1,5 m;
- ungerea cofrajelor metalice sau din placi fibro-lemnoase aglomerate cu decofrol sau alte substante care
asigura neaderenta betonului la cofraj, se face inainte de montare sau, in unele cazuri, dupa montarea lor
pe pozitie dar, inainte de montarea armaturilor;
- decofrolul in exces se elimina din interiorul cofrajelor; este interzis contactul decofrolului cu armatura;
- cofrajele de lemn se uda abundent inainte de betonare, asigurindu-se scurgerea apei in exces din
interiorul cofrajului;
- montarea elementelor de cofraj se face in ordinea stabilita prin tehnologia de lucru adoptata, in
conformitate cu desenele sau schitele intocmite si cu numerotarea sau inscriptionarea tipului de cofraj,
efectuata anterior;
- dupa corectarea eventualelor neconformitati sesizate, se executa incheierea, legarea si sprijinirea
definitiva a cofrajului;
- incheierea si legarea cofrajului se face astfel incit deformatiile inerente produse de incarcarile date de
turnarea si vibrarea betonului sa nu cauzeze defecte lucrarilor executate, referitoara la stabilitate, aspect
sau dimensiuni;
- pentru realizarea stabilitatii la deformatii, cofrajele se sprijina cu elemente rezistente si suficiente ca
numar, care transmit incarcarile cofrajului unor puncte de sprijin solide, nedeformabile;
- in cazul in care elementele de sprijin ale cofrajului reazema pe teren, se asigura repartizarea solicitarilor
tinind cont de gradul de compactare si posibilitatile de inmuiere, astfel incit sa se evite producerea
tasarilor;
- dupa turnarea betonului si scurgerea timpilor limita de intarire a lui, se incepe procesul de decofrare a
elementului turnat;
- ordinea de decofrare este ordinea inversa de la cofrare, tinind cont de timpii limita de intarire a betonului
pentru fiecare tip de element turnat;
- decofrarea se face astfel incit sa se asigure o preluare treptata a incarcarilor de catre elemetele turnate,
respectiv prin slabirea, de sus in jos, a sprijinirilor, apoi a legaturilor si, in final, a imbinarilor dintre
elementele de cofraj, fara a degrada elementul betonat;
- deasemeni, executia decofrarii se face cu grija, astfel incit sa nu se deterioreze elementele de cofraj si
sprijinirile aferente;
- imediat dupa decofrare, elementele de cofraj si sprijinirile se curata, se revizuie sau se repara, dupa care
se depoziteaza in vederea unei urmatoare utilizari;
- in cazul elementelor din lemn, pentru care s-au utilizat cuie sau scoabe la incheiere si legare, acestea
sunt curatate de materialele de prindere, in vederea evitarii posibilitatii de accidentare a personalului de
executie in timpul manipularii lor.

B) BETOANE

Elementele din beton monolit se executa prin turnarea directa, peste stratul suport bine compactat,
a unui strat de beton, in grosime conform proiect, finisat manual, de dimensiuni si clasa in conformitate
cu specificatiile din documentatia tehnica;
Turnarea betonului
Peste stratul suport nivelat, finisat si compactat, se va turna beton.
Lucrarile constau din: montarea, manipularea si demontarea tuturor constructiilor auxiliare
necesare punerii in opera a betonului si tratarii lui dupa turnare, statiile de preparare, prepararea sau
procurarea betonului, tumarea betonului in conditii optime, tratare dupa turnare si decofrare, prelevarea si
determinari de laborator. Semnalizarea punctului de lucru si masuri de protectia muncii. Se va executa
conform Proiect tehnic.
Conditii de mediu si tehnice pentru turnarea betonului
Deoarece lucrarile se realizeaza din beton de ciment, conditiile de mediu se refera la temperatura
mediului ambiant si la precipitatii, astfel se vor respcta prescriptiile normativleor in vigoare privind
turnarea betoanelor atat pe timp friguros cat si pe timp calduros.
- pe timp de ploaie, betonul proaspat turnat, este protejat cu prelate sau folii de polietilena.
Utilajele si dispozitivele utilizate sunt:
- autotransportoare de beton;
- autopompe de beton (atunci cind este cazul);
- vibratoare de beton;
- scule si unelte de mina: lopata, mistrie, dreptar, vergele metalice, roaba, etc ..
Procese premergatoare turnarii betonului
-se stabileste tehnologia de executie a lucrarilor de betoane,avand in vedere criterii tehnico - economice
care privesc pozitia lucrarii fata de nivelul terenului natural, relief, distanta de transport, costuri unitare,
necesar de manopera, termen de executie, astfel incit sa fie obtinut un proces tehnologic unitar, realizat cu
scule si utilaje dependente intre ele din punct de vedere a succesiunii proceselor si a productivitatii;
- seful punctului de lucru convoaca, in prealabil, reprezentantul beneficiarului in vederea verificarii si
receptionarii, pe baza de proces verbal, a fazelor anterioare betonarii.
Procese curente privind turnarea betonului
Betonarea va fi condusa de seful de santier/ seful pucntului de lucru, care va urmari in permanenta
respectarea prevederilor din CS si procedura.
- betonarea va incepe intr-un timp cat mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite
depasirea duratei maxime de transport si nici modificarea consistentei betonului. Laboratorul de incercari
va efectua probele de laborator conform cerintelor din CS.

Reguli privind betonarea:

- cofrajele sau surpafetele care vin in contact cu betonul se uda cu 2-3 ore inainte si imediat inantea
turnarii betonului; se inlatura apa in exces;
- descarcarea betonului se face direct in lucrare sau in bene, pompe, jgheaburi, etc;
- se va respecta inaltimea maxima de cadere libera a betonului – max 3 m la elemente cu latime de max 1
m si 1,5 m in celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafata (placi, fundatii,etc).
- betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se face prin ferestre laterale sau cu furtunul,
cu capatul inferior situat la max 1,5 m de zona betonata;
- betonul se raspandeste uniform in lungul elementului, realizandu-se straturi orizontale de max 50 cm
inaltime iar stratul urmator va incepe dupa inceperea prizei stratului anterior.
- se iau masuri pentru impiedicarea deplasarilor armaturilor fata de pozitia prevazuta; daca totusi acest
lucru se intampla, acestea se vor corecta in timpul turnarii;
- se va urmari inglobarea completa a armaturii in beton;
- nu este admisa ciocanirea armaturii sau scuturarea acesteia in timpul ebtonarii si nici pozitionarea pe
armaturi a vibratorului;
- se va urmari inglobarea completa a armaturii in beton si respecatrea grosimii stratului de acoperire cu
beton;
- se va urmari mentinerea cofrajelor la pozitia indicata in PT;
- crculatia muncitorilor se afce pe podine rezemate astfel incat sa nu modifice pozitia armaturilor; nu este
admisa circulatia direct pe armaturi sau pe betonul proaspat turnat;
- betonarea se face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in PT.
- durata maxima a intreruperilor de betonare pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la
reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei – aceasta se va considera 2 ore de la
prepararea betonului a ciment cu adaosuri si 1,5 ore la ciment fara adaosuri;
- in masura in care este posibil, se evita rosturile de lucru iar atunci cind nu se pot evita, sunt stabilite prin
documentatia tehnica de executie;
- rosturile de lucru se pozitioneaza in sectiunile in care eforturile din timpul exploatarii sunt minime;
- rosturile de lucru se spala cu jet de apa si aer dupa circa 5 ore de la betonare;
- inainte de continuarea betonarii, se elimina betonul necompactat, se freaca cu perii de sirma pentru a
obtine o suprafata rugoasa, dupa care se uda astfel incit betonul intarit sa fie saturat de apa dar suprafata
de contact cu betonul nou, sa fie zvantata;
- aceste cerinte se indeplinesc si in cazul rosturilor de lucru accidentale, atunci cand, din motive obiective,
se intrerupe betonarea;
- la decofrarea elementelor din beton se au in vedere timpii minimi de intarire a betonului si influenta
temperaturilor atmosferice asupra acestor timpi;
Pe tot parcursul desfasurarii lucrarilor se vor efectua incercari preliminare de informare, increcari
de control calitate, incarcri de control de receptie, conform specificatiilor CS. La terminarea lucrarilor sau
a unor parti din acestea se va realiza receptia preliminara a acestora in care se verifica daca se respecta
concordanta cu prevederile din PT si CS.
ARMAREA CU BARE DIN OTEL BETON

Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare insotita de un

document de calitate (certificat de calitate/ inspectie, declaratie de conformitate ) si ddupa certificarea
produssului de un organism acreditat de o copie dupa certificatul de conformitate. Otelurile de alte tipuri
inclusiv provenite din import trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.
Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele
date :
- denumirea si tipul de otel, standardul utilizat ;
- toate informatiile pentru identificarea loturilor ;
- greutatea neta ;
- valorile determinate privind criteriile de performanta.
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va contine :
- marca produsutui ;
- tipul armaturii ;
- numarul lotului si al colacului sau legaturii ;
- gretatea neta ;
- semnul C.T.C.
Barele de armaturã si plasele sudate vor fi transportate si depozitate astfel incât sa nu sufere deteriorari
sau sa prezinte substante care pot afecta armatura si / sau betonul sau aderenta beton-armatura.
Otelurile pentru armaturi trebuie sã fie depozitate separat pe tipuri si diametre în spatii amenajate si
dotate corespunzator, astfel încât sa se asigure :
- evitarea conditiiior care favorizeaza corodarea armaturii :
- evitarea murdaririi acestora cu pamânt sau alte materiale ;
- asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment. si diametru.
- Specificatii pentru bare din otel beton
 Fasonarea armaturilor
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului.
Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor. executantul va analiza prevederile proiectului. tinând
seama de posibilitatile practice de montare si fxare a barelor, precum si de aspecte tehnologice de
betonare si compactare
Dacã se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre proiectant a dispozitiilor de armare
prevazute in proiect.
La fasonarea armaturilor se vor lua masuri încât sa se evite :
- deteriorarea mecanicã (loviri, crestaturi. etc.)
- ruperi ale innadirilor .
- contact cu substante care pot inftuenta aderenta la beton sau produc coroziunea.
Armãturile care se fasoneazã trebuie sã fie curate si drepte; în acest scop, se vor îndepãrta:
- eventualele impuritãti de pe suprafata barelor;
- îndepãrtarea ruginii, în special în zonele în care barele urmeazã a fi înnãdite prin sudurã.
Dupã îndepãrtarea ruginii, reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sã depãseascã abaterile
prevãzute în standardele de produs.
Otelul beton livrat in colaci sau bare îndoite trebuie sa fie îndreptate inainte de a se proceda fa
fasonarea lui, farã a se deteriora profilul Barele taiate si fasonate se vor depozita în pachete etichetate
pentru a se evita confundarea lor pâna în momentul montarii.
Se interzice fasonarea armaturilor sub - 10° C.
Armãturile vor fi sau nu prevãzute la capete cu cârlige conform prevederilor din proiect si
prevederilor standardelor.
Formele de cârlige utilizate sunt :
- cu îndoire la 180 grade pentru barele din OB37;
- cu îndoire la 90 grade pentru barele din PC52.
Pentru etrieri si agrafe, ancorarea se realizeazã prin cârlige îndoite la 135 garde sau 180 grade în
cazul etrierilor din OB37 si numai la 135 grade în cazul celor din PC52. Detalii referitoare la aceste tipuri
de cârlige sunt prezentate în SR-EN-1-1-2004.
Îndoirea barelor înclinate si lungimea portiunii drepte ale acestor tipuri de bare trebuie sã se
conformeze prevederilor proiectului .
Fasonarea ciocurilor si îndoirea armãturilor se executã cu miscãri lente, fãrã socuri. La masinile de
îndoire cu douã viteze, nu se admite curbarea barelor din otel cu profil periodic la viteza mare a masinii.
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armãturã se va face în strictã
conformitate cu prevederile proiectului.
Armătura trebuie tăiată, îndoită, manipulată, astfel încât să evite deteriorarea mecanică (de
exemplu crestaturi, lovituri), ruperi ale sudurilor în carcase şi plase sudate, contactul cu substanţe care pot
afecta proprietăţile de aderenţă sau pot produce procese de coroziune.
Otelul – beton livrat în colaci sau barele îndoite trebuie sã fie îndepãrtate înainte de a se proceda la
tãiere si fasonare fãrã a se deteriora profilul (la întinderea cu troliul alungirea maximã nu va depãsi 1 mm/
m).
Barele tãiate si fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în asa fel încât sã se evite
confundarea lor si sã se asigure pãstrarea formei si curãteniei lor pânã în momentul montãrii.
Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm, se vor fasona la cald.
Montarea armaturii
Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa :
- receptionarea calitativa a cofrajelor (verificarea pozitiei cofrajelor. daca acestea se închid dupa
montarea armaturii. sau încheierea P.V de receptie a cofrajelor
- acceptarea de cãtre proiectant a procedurii de betonare ;
 La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a tumarii si
compactarii betonului prin :
- crearea unor spatii libere între armaturile de la partea superioarã care sa permita patrunderea libera a
betonului sau a furtunelor prin care se descarcã betonul ;
- crearea spatiilor necesare patrunderii vibratoareler ;
In acest scop, dupa caz :
- se va monta sau incheia partial armatura superioara, urmând a se c ompleta înainte de ultima etapa de
betonare ;
- se va solicita, daca este cazul, reexaminarea dispozitiilor de armare prevazute in proiect.
Armaturile vor fi montate în pozitia prevazuta in proiect, luându-se masuri care sa asigure mentinerea
acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe. capre).
Distantieri pot fi confectionati din mortar de cimert în forma de prisma prevazute a fi legate de
armaturi sau confectionati din masa plastica.
Pentru mentinerea în pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor se vor folosi “capre" între
eIe la distante specifice, respectamd prevederile CS.
Piesele metalice înglobate vor fi fixate prin puncte de sudurã (in cazul otelurilor sudabile fara alterarea
caracteristicilor initiale ale otelurilor) sau legaturi cu sârma de armatura elementuluisau vor fi fixate de
cofraj, astfel incât sa se asigure meentinerea pozitiei lor in timpul turnarii betonului.
Se recomanda ca atunci când se dispune de mijloace de ridicare si montaj armatura sa se monteze sub
forma de carcase preasamblate.
Legarea armaturilor
Se vor respecta prevederile din CS privind legarea barelor.
La încrucișări barele de armătură , acestea se leaga între ele prin legături de sârmă sau prin sudură
electrică. Etrierii se leaga de barele de armatura cu sarma moale neagra. Legarea cu sarma se face
nmanual, cu clestele sau cu un patent. Legarea prin sudură electrică se va efectua la temperaturi mai mari
de -5 °C. În cazul legării cu sârmă se vor folosi două fire de sârmă de 1,0-1,5 mm.
Rețelele de armături din plăci / fundatii vor avea legate două rânduri de încrucișări marginale, pe
întreg conturul, restul încrucișărilor (din mijlocul rețelelor) se leagă din 2 în 2, în ambele sensuri.
Barele înclinate se leagă de primii etrieri cu care se încrucișează. Etrierii și agrafele, care se
montează înclinat față de armătura longitudinală, se leagă de toate barele cu care se încrucișează.
Înnădirea armăturilor se face prin suprapunere sau sudură.
Stratut de acoperire cu beton
Grosimea minima a stratului se determina functie de tipul elementului, categoria elementului.
conditiile de expunere diametruli armaturilor, clasa betonului, etc si va fi stabilita prin proiect.
Grosimea stratu!ui de acoperire cu beton se va respecta, cf spoecificatiilor din CS.
Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizaata o dispunere
corespunzatoare a distantierilor din mase plastice sau beton.
 ARMAREA CU PLASE SUDATE

La stabilirea solutiilor de armare a elementelor cu plase, se vor avea in vedere in general

urmatoarele:
- se va utiliza plasa de sarma cf CS
- se permite utilizarea de plas sudate speciale; in aceste cazuri, caracteristicile plaselor vor fi corelate cu
posibilitatile utilajelor din dotarea producatorului de plase
- numarul de tipuri de plase sudate va fi in toate cazurile minim
- diametrul barelor, distantele dintre bare si diemsniunile plaselor sudate vor fi alese astfel incat
innadirile dintre plase sa se faca in zone cu eforturi reduse si numarul lor sa fie minim;
- la alegerea dimensiunilor de gabarit se va tine cont si de caracetristcile utilajelor care urmeaza sa se
manipuleze, transporte si monteze plasele.
Montarea plaselor
Se va da atentie deosebita respectarii distantelor dintre plasele barelor, in vederea asigurarii calitatii
corespunzatoare a betoanelor. Se va respecta acoperirea cu beton a armaturilor cf specificatiilor din PT.
Distanta libera minima dintre abrele plasleor sudate care au pozitie orizontala sau inclinata in timpul
betonarii va fi de :
- 2,5 cm pentru barele de la partea inferioara
3,0 cm pentru barele de la partea superioara
Cand plasele de armare sunt dispuse pe doua sa u ami multe randuri, se admite ca barele a doua plase
succesive sa fie dispuse la distante mai mici sau chiar alaturate, cu conditia ca fiecare parte a grupurilor
de acte doua bare sa se respecte distanbteleminime indicate mai sus.
Cand plasele de la partea inferioara sunt dispuse pe mai mult de doua randuri de armare, distanta libera
minima dinbtre bare va fi de 5 cm, exceptandu-se de al aceasta prevedere barele plaselor de pe primele
doua randuri.
Pentru barele cu pozitie verticala in timpul betonarii, distanta minima se va considera 3 cm.
Innadirea plasleor sudate e face prin suprapunere fara sudura.
La elementele armate cu mai multe plase sudate dispuse pe un singur rand de armare, innadirile
din zonele intinse se vor decala numai pe directria barelor de rezistenta sau pe ambele directii, in functie
de modul de armare a elementului de constructie, sau in crucis. La elementele armate cu pals esudate
 dispuse pe mai multe randuri de armare, innadirile pe zonele intinse se vpr decala dupa aceleasi reguli, pe
fiecare rnd in parte. se admit totusi pe acelasi rand si innadiri nedecalate, cu conditia decalarii innadirilor
intre plaslee dispuse pe randuri diferite. In toate cazurile, innadirile se vor decala astfel incat aria barelor
de rezistenta intinse, innadite in aceeasi sectiune sa nu depaseasca 50 % din aria totala de armatura din
sectiunea considerata. Conditia este valabila pe diretia berelor de rezistenta la placila armate pe o
directie, respectiv pe ambele directii la placile armate crucis.
Întreruperea plaselor sudate în câmpul elementelor se poate face atunci când ele nu mai sunt
necesare din calculul de rezistenţă în secţiuni normale.
Îndoirea plaselor se va face, de regulă, astfel încât nodurile să se găsească pe partea interioară
îndoiturii şi în afară zonei curbe. Se va respecta distanţa dintre secţiunea în care începe îndoitura şi axul
celui mai
Punerea in opera a plaselor
Plasele se vor depozita în apropierea construcţiilor, în zone special amenajate şi marcate,
urmărindu-se ca distanţele de transport până la locul de punere în operă să fie minime; aranjarea plaselor
în stive se va face astfel încât ele să poată fi montate în ordinea prevăzută în proiect, cu un număr minim
de manipulări.
Se recomandă ca plasele să se depoziteze pe orizontală; în situaţiile în care nu se dispune de spaţiu
suficient, se admite şi depozitarea pe verticală.
În toate cazurile, plasele sudate nu se vor rezema direct pe pamânt pentru a se evita murdărirea şi
corodarea lor.
Transportul plaselor de la locurile de depozitare până la cele de punere în operă se va face cu
utilaje şi dispozitive corespunzătoare, evitându-se deformarea şi degradarea plaselor.
Operaţiile de prelucrare a plaselor, în vederea punerii lor în opera (îndreptarea, îndoirea, tăierea
etc.), vor fi efectuate cu utilaje şi dispozitive corespunzătoare din punct de vedere al performantelor
şi suficiente ca număr, asigurându-se productivitate ridicată lucrărilor de execuţie.
La punerea în operă a plaselor se vor avea în vedere următoarele operatii:
- verificarea şi recepţionarea cofrajelor în care urmează să se monteze plasele;
- curăţarea plaselor de murdărie, grăsime, vopsea, rugină neaderentă etc.;
- eliminarea şi înlocuirea plaselor care prezintă cel puţin unul dintre următoarele defecte:
· degradări şi deformări peste limitele admise ;
· margini la care nodurile nesudate ale ultimelor două bare transversale sunt în număr mai mare de 5%
din numărul total de noduri al fiecăreia;
· idem, la care există mai mult de două noduri nesudate alăturate.
- asigurarea poziţiei corecte a plaselor în timpul turnării betonului, respectându-se astfel grosimile
straturilor de acoperire cu beton prevăzut în proiect. În acest scop se vor prevedea distanţieri în număr
corespunzător, tinându-se seama de poziţia şi diametrul barelor şi de distanţa dintre ele.
În general se vor prevedea distanţieri din material plastic, dar, prin excepţie, pentru plasele de la partea
superioară a elementelor turnate pe orizontală, se admit şi distanţieri din oţel-beton.
În cazurile în care distanţierii din oţel-beton se prevăd în betoane aparente, se va asigura protecţia
anticorozivă în punctele de reazem a acestora pe cofraj.
În zonele de înnădire, plasele suprapuse vor fi legate între ele la colţuri, cu sârmă; când lungimile pe
care se înnădesc plasele sunt mai mari de 4 m, se vor prevedea, în afară legăturilor de la colţuri, şi o
legătură suplimentară intermediară.
Abaterile admise la montarea plaselor fata de cotele din proiect vor fi, în toate cazurile, mai mici
decât valorile limită cf normativ in vigoare.
Se va acorda deosebită atenţie compoziţiei tehnologiilor de preparare şi punere în operă a betoanelor,
în vederea asigurării conlucrărilor corespunzătoare cu barele plaselor .
Armaturile vor fi verificate conform Specificatii tehnice privind cerintele si criteriile de performanta
pentru oteluri utilizate in constructii.
 SEMNALIZARE TEMPORARA

Se va realiza semnalizarea rutiera pentru asigurarea continuitatii circulatiei in timpul executarii

lucrarilor, cu indicatoare metalice si piloti pentru dirijarea circulatiei rutiere in scopul asigurarii fluentei
traficului pe sectoarele de drum cu restrictii de circulatie, impuse de calamitati sau executarea unor
lucrari de constructii, reparatii sau intretinerea de drumuri.
Toate lucrarile se vor executa sub trafic (fara inchiderea sau devierea traficului) si vor fi
semnalizate conform normelor metodologice MI-MTCT nr 1112/411/2000 „Normelor metodologice
privind condițiile de închidere a circulației și de instituirea restricțiilor de circulație în vederea executării
de lucrări în zona drumului public și /sau pentru protejarea drumului” .
Mijloace de semnalizare utilizate:
• carucioare mobile cu indicatoare de presemnalizare a lucrarilor de drumuri

1) Modul de achizitionare a tuturor materialelor si produselor necesare, a tuturor utilajelor,

mijloacelor si echipamentelor (inclusiv orice utilaj de ridicare sau manipulare) necesare pentru executia
lucrarilor;

Antreprenorul va introduce si scoate din santier doar utilajele, echipamentele si materialele

necesare pentru executarea lucrarilor, espectiv prevederile din modelul de contract.
Toate materialele, echipamentele, bunurile folosite la execuția lucrărilor vor fi aduse pe Șantier
sau în alt loc special amenajat și aprobat de Supervizor (organizarea de șantier a Antreprenorului), si vor
fi considerate a fi exclusiv destinate executării Lucrărilor. Antreprenorul nu le va putea retrage de pe
santier fără acceptul Supervizorului.
Antreprenorul își va asuma întreaga răspundere pentru păstrarea, depozitarea, întreținerea, gestionarea și
siguranța acestora de la data de incepere a lucrarilor până la aprobarea Recepției la Terminarea
Lucrărilor sau a Sectorului sau părții aferente.
Utilajele ce vor fi aduse in santier sunt cele mentionate in lista cu utilaje/ echipamnete propuse, ia acestea
vor fi disponibilizate pe santier in odinea planificarii.
- materialele pe care le va pune in operă;

Antreprenorul va pune in opera materiale ce respecta cerintele din caietele de sarcini, materiale ce
vor fi supuse aprobarii Beneficiarului inaintea utilizarii.
Pentru toate maerialele, prefabricatele puse in opera se vor prezenta documente de calitate emise
de producator sau furnizor, cum sunt declaratii de performanta, buleitne de analiza, agremente tehncie,
etc.
Antreprenorul va identifica sursa, furnizorul, satia de productie, gropile de imprumut, etc si la va
comunica Beneficiarului.
In cazul retetelor de mixtri asfaltice si betoane de ciment, mortare, se va inainta spe aprobare
Beneficiarului si retetele de preparare si documentele de calitate utilizate la preparare acestora.
 Antreprenorul va asigua testarea materialelor in cofnromitate cu prevederile din caietele de sarcini
si normativele in vigoare. In cazul uor suspiciuni pivind calitatea materialelor, beneficiarul, pin
reprezentantul sau, va avea dreptul efectuarii unor teste suplimentare, determinari, pentru clarificarea
situatiei.
Toate documentele de caliatte a materialelor precum si rezultatele testelor vo fi veificate de catre
Diriginte, examinandu-se corespndenta cu prevederile din PT.
Referitor la materialele excavate de pe santier, acestea vor fi folosite numai cu apobarea
Beneficiarului.
Gropile de imprumut, sapaturile si sursele de materiale pentru terasamente vor fi supuse apobarii
de cater Beneficiar inainte de utilizarea lor in lucrare, indicand acestuia detalii priivnd sursa materialului,
locul punerii in opera, testele efectuate.
In conceptia ofertantului, asigurarea calității materialelo cuprinde ansamblul activităților
planificate și sistematice implementate în cadrul sistemului calității și demonstrate ca fiind necesare
pentru generarea încrederii corespunzătoare în faptul că o entitate va satisface cerințele referitoare la
calitate.
Calitatea materialelor se reflecta atat la realizarea proceselor de productie cat si la livrarea a
mterialelor prin:
- calitatea produsului ca rezultat al actiivtatii productive, la sfarsitul procesului tehnologic
- calitatea produsului in ceea ce priveste cerintele de pe piata, in procesul de vanzare –cumparare.
Aprecierea caliatii produsului,ca fiind un ansamblu de proprietati si caracteristcii pe care acestea
le au si care ii confera acestor aaptitudinea de a satisface cerintele standardelor specifice.
Principalele caracteristici esentiale pentur aprecierea calitatii produselor au fost stabilite in
incercarile initiale in cadrul procesului de control a productiei in fabrica, acestea fiind monitorizate
permanent.
In general, aprecierea calitatii produselor se refera la:
- caracteristici tehnice ( tip material, dimensiuni)
- utilizarea preconizata;
- caracteristici fizico- mecanice si de rezistenta
- caracteristici ecologice.
Conceptul de asigurare a calitatii, ca parte a managementului calitatii este concentrata pe
increderea pe faptul ca cerintele referitoare la calitate vor fi indpelinite. Acest lucru este confirmat de SC
VAM SOFITRANS SRL cat si furnizorii subscrisei, prin asigurarea faptului ca toate produsele sunt
rezultate in procese controlate permanent, si sunt insotite de declaratii de performanta in care sunt
specificate toate caracetristicile esentiale ale acestora. Aceste arespecta prevederile standardelor de
produs aplicabile.
SC VAM SOFITRANS SRL va utiliza doar materiale certificate/ agrementate in conformitate cu
prevedrile CS si standardelor de produs in vigoare. .
Toate materialele furnizate vor fi insotite de declaratii de performanta in care sunt indicate toate
caracteristicile acestora. Ofertantul va supune aprobarii inainte de punerea in opera beneficiarului a
tuturor materialelor, produselor, prefabricatelor precum si a retetelor de fabriatie pentur mixtruia sfaltice,
betoane pe care intentioneaza sa le foloseasca in lucrare.
Antreprenorul produce si furnizeaza materiale insostite de declaratii de performanta si care
indeplinesc cerintele din legislatia aplicabila pentru a parcurge întregul proces al marcării CE.
In scopul evaluarii performantei produsului si implementarii controlul productiei in fabrica,
conform standardelor de produs aplicabile, precum si in conformitate cu prevederile diagramele de
proces, in cadrul societatii si in colaborare cu labrator autorizat precum si cu implicarea laboratorului
propriu, efectueaza verificari permanente a calitatii produselor proprii precum si a celor achizitonate de la
diferiti furnizori si care urmeaza a se utiliza in lucrare.
Rezultatul evaluarii periodice si controlului productiei in fabrica permit asigurarea ca performanta
produselor nu se modifica in timp.
„Evaluarea si verificarea constantei performantei” se realizeaza de catre organismul de certificare
notificat CERTIND.
Toate produsele furnizate vor respecta Regulamentului 305/2011, transpus in legislatia nationala
prin hotararea Guvernului nr 622/2004 – conditii pentru introducerea pe piata a produselor pentru
constructii. Prevederile acestor documente au drep scop asigurarea faptului ca produsele introduse pe
piata indeplinesc cerinteel esentiale privind utilizarea preconizata.
Marcajul CE se aplica pentru toate produsele pentru construcții pentru care exista standard de
produs armonizat, cu scopul de a putea fi comercializate în cadrul pieței interne europene.
Standardele de referinta pentru produsele furnizate pentru care exista certificate CPF sunt:
- SR EN 206 / 2014” Beton. Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate”
- SR EN 13108 - 01/2016 “Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 1: Betoane
asfaltice”
- SR EN 13808/ 2013 “Bitum şi lianţi bituminoşi. Cadrul specificaţiilor pentru emulsiile
bituminoase cationice”.

- EN 13242+A1:2008 “Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în
inginerie civilă şi în construcţii de drumuri”.

2) orice activitate sau lucrare provizorie necesara pentru pregatirea santierului, sau orice autorizatie
necesara Contractantului de la autoritatile competente pentru executarea lucrarilor si realizarea
activitatilor si lucrarilor temporare;

Accesul in santier
Accesul in santier se va face exclusiv pe drumurile publice, fara a se creea noi zone de acces.
Beneficiarul va asigura Antreprenorului accesul pe antier si va pune santierul la dispozitia
Antreprenorului. Beneficiarul va asigura Antreprenorului accesul pe santier si va pune santierul la
dispozltia Antreprenorului in termen de 30 de zile de la Data de incepere.
Antreprenorul va asisgura acces corespunzator pe antier altor persoane in conformitate cu
prevederile Conditiilor Speciale sau conform instructiunilor Supervizorului. Terenul nu se va utiliza in
alte scopuri decat executarea Contractului.
Antreprenorul va pastra orice facilitati puse la dispozitia sa in stare buna pe durata ocuparii si le va
readuce, inainte de Receptia la Terminarea Lucrarilor, la starea initiala luand in considerare uzura
normala.

Pregatirea santierului
In etapa de pregatire a santierului, se identifica si se realizezaa toate activitatile astfel incat
santierul sa functioneze in conditii normale. Unul dintre cele mai importante lucruri este asigurarea
santierului cu apa, energie electrica, vestiare, pichet Psi si toalete precum si curatirea amplasamentului
viitoarei constructii.
Apa pentru executia lucrailor se va aproviziona de cate Antreprenor cu cisternele iar apa potabila
va fi furnizara de catre o firma specializata.
Energia electrica va fi asigurata prin folosirea unui generator electric.
 Antreprenorul va dota santierul cu toaleta ecologica , containere vestiar pentru personalul ce
luceaza in santier. Acesta va aduce pe santier si containere de evacuare a deseurilor , in coformiatte cu
prevederile legale in domeniu, deseuri ce for fi eliinate periodic prin intrermediul unei firme specializate.
În perimetrul şantierului vor exista în mod permanent un numar suficient de truse sanitare si
primajutor, dotate corespunzator si in termen de valabilitate.
Vor fi instituite restrictiile de circulatie pe amplasamentul lucrarii, in conformiatte cu prevederile
Ordinului comun nr. 1.112/411 din 2000 al ministrului de interne și al ministrului transporturilor pentru
aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de închidere a circulației și de instituirea restricțiilor
de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public și /sau pentru protejarea drumului.
Referitor la executia lucrailor, Antreprenorul va elimina de pe amplasament toate crengile,
buruienile, pamantul vegetal impropriu lucarilor, astfel incat terenul rezultat sa fie curat si sa se poata
asigura accesul utilajelor.
De asemeni, santerul va fi identificat cu panouri de identificare, confectionate si amplasate in
conformitate cu prevedeile Normelor Metodologice ale Legii 50/1991, Actualizate 2016.
In etapa de pregatire a santierului s eva:
- efectua verificarea coordonatelor topografice ale santierului
- identifica toate instalatiile/ structurilr existente pe santier, in
special instalatiile subterane si se vo marca clar pozitia acestora.
- Se vor efectua masuratori pentru nivelul de gaze exploziv.
Obtinerea autorizatiilor
Beneficiarul va obtine autorizația de construire, alte autorizații similare pentru Lucrările
Permanente și orice alte aprobări descrise în Specificații .
Antreprenorul va transmite toate înștiințările, va plăti toate taxele, cote și tarife, și va obține toate
autorizațiile, licențele și aprobările în conformitate cu Legile în vigoare pentru execuția și terminarea
Lucrărilor și remedierea oricăror din vina sa.
Antreprenorul va obține autorizațiile aferente Lucrărilor Provizorii, cum ar fi drumuri de acces,
devieri de dumuri, drumuri de exploatare, variante temporare de circulatie, gropi de imprumut, zone de
depozitare, etc. Daca este cazul de ealizaea oricarei forme de tracersare a unui rau atunci Antreprenorul
va fi responsbail de obtinerea tuturor aprobarilor de la poprietatii terenurilor, sau porganizatii afectate de
aceste lucrai temporare si va achita toate taxele solicitate aferente si conform cu prevederilor legale. La
finalul realizarii nui sector semnificativ sau a unor lucrari ce implica lucrari temporare,atunci lucrarile
temporare realizate se vor indeparta/ desfiintea, si se va readuce terenul la starea initiala.
Antreprenorul a incheia si polite de asigurare ce vor acoperi riscurile specifice, asa cum este
mentionat in contract.
Antreprenorul nu va executa nicio lucrare în absența unei autorizații de construire valabile.
Antreprenorul poate solicita asistența Beneficiarului în obținerea documentelor Legii și altor
informații similare, care nu ar fi accesibile în mod facil și care pot afecta Antreprenorul în îndeplinirea
obligațiilor ce îi revin prin Contract iar acesta, la randul sau, va oferi asistență Antreprenorului, la cererea
sa, pentru autorizații, acorduri sau aprobări necesare să fie obținute de către Antreprenor potrivit
prevederilor Legii.
3) transportul la santier a oricaror materiale, utilaje, componente si echipamente de lucru, a oricarui
mijloc normal sau extraordinar necesar pentru executia lucrarilor;

Realizarea lucrarilor de constructie presupune circularea unor cantitati de produse (de la

foarte mici, la bucata, pana la unele cantitati foarte mari , tone de agregate, ciment, armaturi, elemente
prefabricate, etc), de la producator la punctul de preluare in santier precum si in cadrul santierului.
Efectuarea continua a lucrarilor de constructie se afla in legatura directa cu furnizarea
corespunzatoare a materialelor, conform graficelor preconizate.
In vederea optimizarii procesului de transport, exista o preocupare continua de introducere a mecanizarii,
atat la transport cat si la icnarcare descarcare. In aces scop , o importanta o prezinta si alegerea corecta a
mijlaocelor de transport precum si emacnizarea procesului de tarnsport locat (incracare/ decsarcare),
exploatarea rationala a mijloacelr de transport, starea durmurilor de acecs si a mijloacelor de transport,
alegerea corecta a durmurilro pe care se circula, pe traseul optim.
La exploatarea parcului de automobile este necesara si se respecta « regulile de circulatie
rutiera », rpecum si amsurile de protectia muncii aplicabile; toti conducatorii auto detin permis de
conducere pentru categriile respective.
- Procesul de transport rutier
1. Relaţia cu clienţii, comunicarea cu clienţii, privind identificarea cerinţelor, analiza
cerinţelor, întocmirea contractelor sunt documentate în Manualul calitatii
2. Contractul aprobat de client
Anexele la contract Se planifică desfăşurarea transporturilor rutiere de mărfuri generale (funcţie de
clauzele contractuale şi de disponibilitatea mărfurilor ce fac obiectul serviciului de transport)
Contractul aprobat de client
Anexe la contract Administrator
Responsabil activitate de transport Registrul de urmărire a curselor de transport cod F-027
3. Registrul de urmărire a curselor de transport cod F-027 Planificarea autocamionului
(funcţie de tipul mărfii, de volumul coletajelor şi de greutate ) şi pregătirea tehnică a acestuia pentru cursa
de transport; Contractul aprobat de client
Anexe la contract Responsabil activitate de transport Registrul de urmărire a curselor de transport,
cod F-027
Fişă tehnică autovehicul, cod F-026
4. Registrul de urmărire a curselor de transport cod F-027 Instruirea conducătorilor auto
referitor la condiţiile de transport, tipul de marfă ce urmează să fie transportată, adresa expeditorului şi a
destinatarului, ruta de transport şi obiectivele preconizate pentru cursa de reîntoarcere. Contractul
aprobat de client
Anexe la contract Responsabil activitate de transport Registrul de urmărire a curselor de transport,
cod F-027
5. Registrul de urmărire a curselor de transport cod F-027 Derularea activitatii de
transport, urmărirea şi monitorizarea activităţii de transport pe parcursul derulării acestuia.
Se face prin completarea în „Registrul de urmărire a curselor de transport” cod F-027 a datelor specifice
pentru fiecare serviciu de transport rutier de mărfuri de către Responsabil transport Contractul
aprobat de client
Anexe la contract Responsabil activitate de transport Registrul de urmărire a curselor de transport
cod F-027, completat cu fazele realizate ale procesului de transport
6. Registrul de urmărire a curselor de transport cod F-027 Analiza pieţii pentru a
identifica clienţi pentru transport la cursa de întoarcere
Contractul aprobat de client
Anexe la contract Administrator Registrul de urmărire a curselor de transport cod F-027
7. Registrul de urmărire a curselor de transport cod F-027 Planificarea mărfii ce urmează
să fie transportată la cursa de întoarcere (planificarea se face funcţie de zonă şi de contractele/comenzile
existente) Contractul aprobat de client
Anexe la contract Responsabil activitate de transport Registrul de urmărire a curselor de transport
cod F-027 - completat
8. Chitanţe fiscale de cheltuieli
Delegaţie deconturi
Foaie de parcurs Decontările financiare ale curselor de transport după finalizare
Notă : se face de către conducătorii auto prin următoarele documente
Foaie de parcurs cod F-028 si Delegaţii Legislaţie aplicabilă Responsabil activitate de transport
Contabilitate Delegaţie deconturi
Foaie de parcurs
9. Rezolvarea obiecţiunilor şi sesizărilor făcute de clienţi se realizează conform procedurii
PL-VAM SOFITRANS-02 – Tratarea reclamaţiilor
- monitorizarea activitatii de transport rutier
1. Preluarea produselor care sunt proprietatea clientului
1.1 Preluarea produselor puse la dispoziţie de client. Înregistrarea şi asigurarea condiţiilor de
păstrare în siguranţă a produselor furnizate de client – activitate specifică transportului rutier MSMI-
VAM SOFITRANS Responsabil activitate de transport
Sofer Avize de expediţie
2 Inspecţii si încercări in timpul derulării serviciilor de transport rutier de marfuri
2.1 Contract-anexe încheiate cu clientul
Foaia de parcurs – specifică curselor de transport rutier intern
Documente de atestare a calităţii pentru produsele transportate (dacă este cazul)
Facturile şi avizele de expediţie Înainte de a pleca în cursă conducătorul de autovehicul verifică
starea tehnica a autovehiculului (verificarea sistemului de iluminare şi semnalizare a autovehiculului;
verificarea sistemului de frânare; verificarea sistemului de direcţie; verificarea sistemului de ungere;
verificarea sistemului hidraulic; verificarea pneurilor şi a sistemului de rulare; verificarea comenzilor şi a
sistemelor de avertizare; verificarea parametrilor de funcţionare a motorului; verificarea dotării
autocamionului cu elementele auxiliare impuse de reglementările rutiere, verificarea stadiului verificarii
metrologice a tahografului.)
Dacă rezultatele verificărilor menţionate sunt favorabile, Responsabilul activitatii de transport şi
conducătorul de autovehicul semnează „ Foaia de parcurs” specifică transportului ce urmează să fie
efectuat.
Verificările care se fac cu ocazia preluării şi încărcării mărfurilor de la expeditor în autovehicul sunt
următoarele:
Preluarea actelor însoţitoare ale mărfurilor de la expeditor
Verificarea corespondenţei sortimentale a produselor încărcate în autovehicul cu cele menţionate
în documentele insotitoare;
verificarea cantitativă pentru fiecare sortiment de produs şi tip de ambalaj ce se încarcă, cu cele
menţionate în documentatia insotitoare ;
integritatea produselor prin examinare vizuală a ambalajelor;
verificarea etichetării (inscripţionării) corecte a ambalajelor;
verifică repartiţia echilibrată a greutăţii încărcăturii pe axele de rulare;
verifică modul de ancorare şi fixare a mărfurilor în autovehicul;
întreprinde măsuri asiguratorii pentru ca mărfurile încărcate să nu se deterioreze în timpul
transportului;
verifică şi răspunde de integritatea sigiliilor de asigurare a mărfurilor pe toată perioada derulării
serviciilor de transport, până la predarea mărfurilor transportate la destinaţie;
DP-VAM SOFITRANS-01
Responsabil activitate de transport
Conducători auto Foaia de parcurs – specifică curselor de transport rutier intern - completată

3. Inspecţii si încercări la final procesului de transport rutier de marfuri

NOTA: Nici un serviciu nu este predat clientului înainte ca toate activităţile planificate si specificate în
documentele dintre client şi furnizor şi procedurile specifice sa fi fost finalizate şi că rezultatele satisfac
condiţiile specificate.
3.1 Foaia de parcurs – specifică curselor de transport rutier intern
Documente de atestare a calităţii pentru produsele transportate (dacă este cazul)
Facturile şi avizele de expediţie La destinaţie, conducătorul de autovehicul şi destinatarul fac
următoarele tipuri de verivicări :
integritatea sigiliilor pe compartimentul unde este încărcată marfa;
predarea de către conducătorul de autovehicul a documentelor însoţitoare ale mărfurilor
transportate şi preluarea acestora de destinatar;
recepţionarea mărfurilor ce fac obiectul transportului din punct de vedere cantitativ şi la
integrităţii ambalajelor;
Note:
Dacă destinatarul mărfurilor este mulţumit de serviciul de transport efectuat de organizaţia prestatoare,
avizează documentele de transport ale mărfurilor în vederea achitării contravalorii serviciului efectuat de
VAM SOFITRANS SRL
Conducătorul de autovehicul predă documentele de transport avizate de expeditor şi de destinatar,
Compartimentului contabilitate care se ocupă de activităţile financiare cu clientul Conducători
auto
Responsabil activitate de transport
Contabilitate
Foaia de parcurs – specifică curselor de transport rutier intern - completate
Documente de atestare a calităţii pentru produsele transportate (dacă este cazul)
Facturile şi avizele de expediţie
4. Monitorizarea starii tehnice a autovehiculelor
4.1 Parcul auto Inregistrarea tuturor autovehiculelor in Registru evidenta autovehicule, formular
cod F-021 Carti tehnice autovehicule Responsabil activitate de transport Registru evidenta
autovehicule, formular cod F-021
4.2 Legislatie
Carti tehnice
Foi de parcurs
Rezultatul activitatii de la pct. 2.1 Planificarea reviziilor si inspectiilor tehnice Carti tehnice
autovehicule
Legislatie Responsabil activitate de transport Fişa tehnică a autovehiculului, cod F-026
4.3 Fişa tehnică a autovehiculului, cod F-026
Legislatie Efecuarea reviziilor, reparatiilor si inspectiior tehnice
Nota : se face in service-uri autorizate Carti tehnice autovehicule
Responsabil activitate de transport Fişa tehnică a autovehiculului, cod F-026
4.4 Legislatie
Registrul mijloacelor de masura, formular cod F-030 Verificarea metrologica a tahografelor
Nota : se face in unitati de verificare autorizate Carti tehnice Legislatie Responsabil activitate
de transport Registrul mijloacelor de masura, formular cod F-030
Buletine de verificare
- transportul manual :
Una din conditiile de baza a lucrarilor de transport cu sucecs, este aceea des respectare a
regulilor de securitatea muncii ; este necesara respecatrea lor pentru a asigura executarea fara accidente,
ridicarea eficacitatii utilizarii tarnsportului.
Organziarea lucrarilor de incarcare- descarcare necesita o mecanizare a proceselor.
descarcarea si incracarea materialelor s constructiilor mari si grele ( de ex. grinzi, lemn, otel beton, etc) se
efectueaza in pachete (legaturi) , conform cu capacitatea de ridicare a utilajului/ echipamentului. Pentru
incarcarea si decsarcarea materialelor pulverulente, cum sunt cimentul,varul, etc, se utilizeaza pompe,
snecuri. Nu se realizeza adecsracarea manuala a materialelor pulverulente.
Pentru transportul local, pe distante mici, se utilizeaza roabe, carucioare, etc.
Pentru realizarea activitatii de transport, de orice natura, se admit doar muncitori calificati,
instruiti tenic precum si pe linie de SSM.
- Incarcarea – descarcarea materialelor
In scopul manipularii materialelor, de la depozit, la statiile de preparare si la locul de punere in
opera, se realizeaza operatiuni de incarcare / descarcare. Aceatsa activitate se poate realiza atat manual cat
si mecanizat.
Una din conditiile de baza a lucrarilor de transport cu sucecs, este aceea des respectare a regulilor
de securitatea muncii ; este necesara respecatrea lor pentru a asigura executarea fara accidente, ridicarea
eficacitatii utilizarii tarnsportului.
- incarcarea / descarcarea materialelor de dimensiuni mari / grele se efectueaza in legaturi (pachete)
sau la bucata, si se realizeaza cu macaraua de o anumita capacitate, corespunzatoare greutatii produsului.
- incarcarea materialelor granulare se face fie direct din statia de preparare, fie cu incarcatorul
frontal
- incarcarea / descarcarea materialelor pulverulente si a liantilor bituminosi, carburanti, se
realizeaza cu pompe, snecuri. Nu se realizeza adecsracarea manuala a materialelor pulverulente.
- incarcarea amestecurilor din statiile de preparare (de ex. mixturi asfaltice, betoane de ciment,
balast stabilizat) in mijloacele de transprot se face prin cadere libera, din silozul de depozitare temporara
al statiei
- descarcarea materialelor granulare din autobasculanta (agregate naturale, mixturi asfaltice) se
realizeaza prin basculare iar cele transportate local, cu excavatorul / buldozerul, etc se face prin actionarea
cupei.
- descarcarea betoanelor de ciment din autobetoniera la locul de punere in opera se realizeaza prin
pompare si/sau prin uluce
- Incarcarea si descarcarea manuala se face prin manipularea materialului de transportat,
incarcarea in mijloace manuale (roabe, lopeti, etc) si evacuarea acestuia.
- Pentru transportul local, pe distante mici, se utilizeaza roabe, carucioare, lopata, etc.
- Pentru realizarea activitatii de transport, de orice natura, se admit doar muncitori calificati,
instruiti tenic precum si pe linie de SSM.
- Sortarea materialelor
In vederea sortarii materialelor, mai intai s e realizezaa identificarea lor pe categorii specifice: de
exemplu in functie de destinatie, locul in lucrare, tip, diemnsiuni, momentul utilizarii, caracteristicile
(proprietatile) materialelor.
Criteriile in baza carorae se realizeza asortarea materialelor:
- dupa natura acestora;
- se vor corela caracteristicile acestora cu prevederile din certificatele de calitate epntru domeniile
preconizate
- in general, in etapa de sortare, materialele utilizate in aceeasi etapa sau la acelasi element, se sorteaza si
s eincarca concomitent, pentru a putea aproviziona lucrarea cu necesarul preconizat;
- se evita insa la incarcare amestecarea diferitelor tipuri de materiale
- in etapa de sortare se identifica corpurile straine, si/sau alte materiale de constructie din tr-o alta
categorie si se separa de cele necesare; se indeparteaza defectele vizibile, cum sunt: lemn, metal, betoane,
resturi diferite, etc.
- incarcarea se face in mijloaec de transport adecvate, in functie de forma si dimensiunile acestora:
transportul se poate face manual cu roaba, sau cu diferite utilaje sau mijloace de transport cu bena.
4) orice testare si testele relevante, asa cum sunt aceste testari si teste solicitate prin legislatia si
reglementarile in domeniul sistemului de asigurare a calitatii in constructii;
- testarea materialelor si a lucrarilor efectuate
Lucrarile ce fac obiectul prezentului Contract si materialele utilizate pentru realizarea acestora sunt
supuse testarii tehnice in timpul si la finalizarea lucrarilor de catre o terta parte . Contractantul va furniza,
pe propria cheltuiala, suportul complet (personal, utilaje, echipamente si materiale) pentru activitatile
solicitate privind testarile. Aceste activitati includ toate controalele si verificarile care sunt solicitate prin
lege, precum si cele care ar putea fi solicitate suplimentar .
Prin respectarea legislatiei privind veriifcarea calitatii materialelor utilizate, SC VAM SOFITRANS SRI,
isi propune sa asigure aspectele activitatii din laboratorul de incercari in constructii, in scopul asigurarii
ca metodele de incercare utilizate respecta standardele romanesti armonizate .
In acest sens, pe piata materialelor de constructii, s-a impus respectarea Regulamentului 305/2011,
transpus in legislatia nationala prin hotararea Guvernului nr 622/2004 – conditii pentru introducerea pe
piata a produselor pentru constructii. Prevederile acestor doumente au drep scop asigurarea faptului ca
produsele introduse pe piata indeplinesc cerinteel esentiale privind utilizarea preconizata.
Marcajul CE este obligatoriu pentru toate produsele pentru construcții pentru care exista standard
de produs armonizat, cu scopul de a putea fi comercializate în cadrul pieței interne europene.
SC VAM SOFITRANS SRL produce si furnizeaza materiale insostite de declaratii de performanta
si care indeplinesc cerintele din legislatia aplicabila pentru a parcurge întregul proces al marcării CE.
In scopul evaluarii performantei produsului si implementarii controlul productiei in fabrica,
conform standardelor de produs aplicabile, precum si in conformitate cu prevederile diagramele de
proces, in cadrul societatii si in colaborare cu labrator autorizat precum si cu implicarea laboratorului
propriu, SC VAM SOFITRANS SRI, efectueaza verificari permanente a calitatii produselor proprii
precum si a celor achizitonate de la diferiti furnizori si care urmeaza a se utiliza in lucrare.
In vederea respectarii rpevederilro standardelor si normativelor aplicabile, SC VAM SOFITRANS
SRL efectueaza periodic analiza legislatiei in domeniu si reglementarile tehnic in vigoare, atta standarde
romanesti cat si europene (standarde, normative, ghiduri, etc), in vederea executarii lucrarilor solicitate
conform cerintelor Beneficiarului.
In cazul unor neclaritati survenite din analiza si aplicarera legislateiie si a reglementarilor tehnice
relevante, societatea va cere clarificari si instructiuni de la Beneficiar, in timp util, astfel incat sa oate fi
realizate cu succes lucrarile solicitate si in termenul prevazut.
Societatea executanta va respecta toata legislatia propusa de proiecantul lucrarii, atat standardeel
romanesti in vigoare cat si cele Europene adoptate in Romania, in conformitate cu prevederile publicatiei
ASRO in Catalogul Roman De Standardizare.
Se vor respecta toate sandardele si legislatia aplicabila la data de referinta.
Rezultatul evaluarii periodice si controlului productiei in fabrica permit asigurarea ca performanta
produselor nu se modifica in timp.
„Evaluarea si verificarea constantei performantei” se realizeaza de catre organismul de certificare
notificat CERTIND.
Pe tot parcursul executiei lucrarilor, Antreprenorul va efectua toate testele necesare, in
conformitate cu un program de testare, ca parte a Documentelor Antreprenorului, ce va fi inaintae spre
aprobare anterior executiei lucrarilor.
Antreprenorul trebuie sa efectueze toate inspecțiile și testele în conformitate cu acest program ,
pentru a se asigura ca lucrările sunt executate în conformitate cu contractul.
Antreprenorul va asigura Beneficiarul la efectuarea testelor precum si personalul Beneficiarului, temporar
si graturi asistenta, mostre sau piese de testare, masini, utilaje, instrumente, amana de lucru calificata,
materiale, grafice si date de productie solicitate in mod obisnbuit si/sau potrivit prevederilor Cerintelro
Beneficiarului pentur isnpectie si testare, inclusiv echipamente de protectie. De asemeni, Antreprenorul
va stabili impreuna cu Beneficiarul ora si locul efectuarii testelor si va asigura accesul acestuia in toate
locurile e efectuare a inspectiilor si testelor.
Inanite de receptia la terminarea lucrarilo, Antreprenorul va inainta Beneficiarului rezultatul
tuturor testelor efectuate lucrarilor, inclusiv certicicate de conformitate.
La efectuare atuturor testelor se vor efectua doar metode standardizate.
Testarea lucrarilor executate subcontractate a diferitelor retele:
Se vor respecta cerintele Beneficiarlui privind instalatiile, referitoare la:
- verificarea prin masuratori a parametrilor instalatiilor in conformiatte cu documenattia tehncia;
- veriicarea daca materialelle utilizate de subcontractanti si puse in opera la executia lucrarilor au
parametrii functionali precizati in documentatie;
- verificarea daca au fost respecatte prevederile proiectantului pentur mentenanta lucrarilor, a precizarilor
explicite ale acestuia privind interventiile si mentinerea in parametrii priectat si deprecierea in timp.
Antreprenorul va demonsta prin efectuarea masuratorilor de santier, faptul ca instalatiile executate
corespund cerintelor aferente standardelor aplciabile.
Verificari in urma receptiilor
Unul dintre componentele principale ale sistemului calitatii implementat in societatea noatra, il
constituie aplicarea si respectarea legislatiei pentru realizarea lucrarii, in toate etapele acesteia, incepand
de la semnarea contractului si pana la receptia finala. In acest sens, urmarirea calitatii lucrarilor pe
parcurs, precum si verificarea acestora in faze determinante pentru rezistenta si stabilitate si cu ocazia
receptiei la terminarea lucarilor si receptiei finale, se vor respecta prevederile legale in vigoare, pornind
de la Legea 10 / 1995 privind calitatea in constructii, regulamentele si standardele de produs si de
realizare a lucrarilor aplicabile, HG 622 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor
pentru constructii, HG 766 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii,
HOTARIREA Nr. 273 din 14 iunie 1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora.
Ofertantul va intocmi documentatia privind executia lucrarilor, respectand prevederile legislatiei
aplicabile.
 Lucrarile vor fi considerate terminate in scopul efectarii Receptiei la Terminarea Lucrarilor iar
Antreprenorul va transmite Beneficiarului toate documentele necesare intortmcirii capitolelor A si B ale
cartii tehncie ale constructiei, in conformiatte cu prevederile legii si dupa caz, inclkusiv documentele
aferente capitolului D al cartii ethncie a constructiei.
Receptia la terminare alucrarilor se va putea efectua doar dpa ce manualele de operare si intretinere
detaliate sa fie transmise de catre Beneficiar preucm si final;izarea intrunirii Beenficiarului pentur
utilizarea lor.
Testarea lucrarilor in perioada de garantie
Antreprenorul va respecta solicitarea Autoritatii contractante, cu privire la perioada de garantie si
de intetinere alucrairlor in aceasta perioada. De asemeni, daca Antreprenorul va remedia defectiuni in
aceatsa perioada, defectiuni apartute din vina sa, atunci el va realiza inclusiv testele dupa remedierea
defectiunilor ce vor confirma calitatea lucarilor realizate.
- Facilitati pentru testare
Prin respectarea legislatiei privind testarea lucrarilor efectuate, SC VAM SOFITRANS SRL, isi propune
sa realizeze un control al productiei optim , printr-o supraveghere permanenta a fluxului, bazat pe
masuratori si teste efectuate in laborator, care vor aprecia daca materialele obtinute respecta
caracteristicile de calitate prevazute de standarde. Procesul de testare se efectueaza dupa un plan bine
stabilit, ce respecta oin totalitatae cerintele caietului de sarcini.
SC VAM SOFITRANS SRL realizeaza:
- controlul/verificarea calității materialelor/produselor înainte de punerea în operă
- controlul/verificarea calității lucrărilor pe parcursul desfășurării execuției lucrărilor.
5) orice consumabile necesare pentru executia lucrarilor si realizarea testarilor;
Antreprenorul va asigura consumabile pentru utilaje de construcţie care vor executa lucrari pe
santier .
Preţurile ofertate vor include si cheltuieli necesare pentru amortizare, dobânda şi asigurare,
reparaţii, întreţinere, aprovizionări, carburant, lubrifianţi, alte consumabile şi toate cheltuielile indirecte şi
costuri administrative, precum şi profit, legate de folosirea resurselor la executia lucraRilor.
Referior la consumabilele pentu efectuarea testelor, acestea cad in responsabilitatea laboratorului
cu care societatea are contract, pretul efectuarii testelor acoperind si cheltuielile cu echipamentele şi
consumabilele necesare pentru luarea de probe, pregătirea mostrelor, testele si înregistrările cerute de
Specificaţii Tehnice, inclusiv standardele în vigoare.
6) intretinerea normala si extraordinara a lucrarilor pana la predarea acestora catre
Autoritatea Contractanta

Referitor la retelele existente ce trebuiesc protejate se va avea in vedere

Realizarea investitiei de fata, datorita existentei retelelor de utilitati necesare desfasurarii
activitatii urbei, implica anumite restrictii in desfasurarea lucrarilor in vederea ducerii la bun sfarsit a
proiectului.
In acest sens inaintea inceperii lucrarilor se va lua legatura cu propietarii de utilitati in vederea
stabilirii masurilor specifice de siguranta si supravegherea lucrarilor.
Conform planului de amplasament profilelor longitudinale si transversale, cat si a cotelor
proiectate, avand in vedere conditionarile avizelor ce stau la baza obtinerii autorizatiei de construire, apar
urmatoarele situatii care sunt necesare a fi rezolvate:
- traseele proiectate sunt pe zone care sunt deja amplasate utilitati de functiune, in acest caz se vor avea in
vedere posibilitatile de deviere sau subtraversarea lor, tinand cont de normativele in vigoare si conditiile
concrete din teren
- Pentru protejarea retelelor existente se vor respecta conditiile prevazute in avizele de specialitate, care
sunt anexe la documentatia D.T.A.C.
Referitor la tarficul rutier se vor avea in vedere
Traseele proiectate se intersecteaza cu artere de circulatie auto, retele de apa sau canalizare. In
acest caz este imperios necesara proiectarea de subtraversari precum si asistenta tehnica din partea
propietarilor utilitatilor respective.
Traseele proiectate fiind amplasate in localitate implica executarea in paralel cu desfasurarea
activitatilor cotidiene ale urbei, ceea ce impune restrictii de circulatie (intreruperi, devieri,etc.)
 Inainte de inceperea oricarei parti a lucrarilor Contractantul va face cai temporare de acces,
incluzand si drumuri provizorii de ocolire care pot fi necesare din cand in cand cu aprobarea
angajatorului. Contractantul va intretine aceste cai de acces in conditii adecvate pentru siguranta si
trecerea usoara a echipamentelor si vehiculelor pana la terminarea lucrarilor.
In functie de sectorul unde se va lucra, se vor asigura dupa caz conditii de circulatie pentru
circulatia normala sau temporar se va scoate sectorul din circulatie cu aprobarea organelor abilitate pentru
aceasta. Inainte de inceperea oricarei parti a lucrarilor Contractantul va trebui sa asigure drumuri de acces
temporare incluzand toate devierile si podurile in partea implicata a Santierului, toate cu aprobarea
Inginerului. Contractantul va mentine aceste drumuri de acces intr-o conditie adecvata pentru o trecere in
siguranta a utilajelor si vehiculelor pana cand nu mai sunt necesare scopului contractului.
Operatiunile care presupun intreruperea sau inchiderea drumurilor existente, conductelor de apa
sau utilitatilor publice nu se vor face fara consimtamantul scris al Autoritatii Contractante. Antreprenorul
va solicita in scris un astfel de consimtamant inainte de inceperea propusa a unei astefel de operatiuni.
Solicitarea va include detalii complete despre operatine, programul principalele utilaje care se vor utiliza
si va include copii aleacestora.
Toate modificarile de trafic auto si pietonal se vor face in conformitate cu legile din Romania si
vor include toate indicatoarele si semnalizarile temporare necesare.
Instituirea restrictiilor de circulatie va tine cont de reglementarile legale in vigoare, asigurandu-se, acolo
unde este cazul, devierea traficului pe alte trasee.
Restrictiile impuse se vor face cu respectarea masurile minime privind siguranta
circulatiei, norelor de protectia muncii, sigurarnta si sanatate:
- se vor asigura caile de acces ale mijloacelor de interventie Salvare, Pompieri, Politie
- se va asigura accesul riveranilor
Accesul va fi restrictionat doar pe durata programului de lucru, pe timp de zi.
Referitor la protectia mediului se vor avea in vedere:
• Organizarea functionala a incintelor de santier
• Se va elabora si implementa un plan de gestionare a deseurilor
• Implementarea masurilor de protectie a solului impotriva eventualelor contaminari accidentale
• Reparatiile la utilajele si vehiculele folosite, precum si schimbul de ulei sa se faca numai in
ateliere specializate
• Delimitarea zonelor in vederea minimizarii distrugerilor solului si vegetatiei
• Aducerea la starea initiala a zonelor afectate
• Drumurile de santier sa fie permanent intretinute prin nivelare si stropire pentru reducerea prafului
• Se va evita amplasarea materialelor de constructie direct pe sol
• Pamantul excendentar rezultat dupa reumplerea transeelor, va fi utilizat ca material de umplutura
in locatiile indicate de autoritatile locale
• Deseurile menajere rezultate in amplasamente de la personalul de executie, vor fi depozitate la
locurile de munca in containere si eliminate periodic prin firme specializate
• Referitor la executarea lucrarilor pe drumurile publice se vor avea in vedere:
• Institutirea restrictiilor de circulatie in timpul executiei lucrarilor se va face conform Normelor
Metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie si
numai cu aprobarea administratorului drumului si Serviciului Rutier din cadrul IPJ .
• Pichetarea lucrarilor se va face numai in prezenta delegatului Beneficiarului si consemnare in
proces-verbal
• Prin amplsarea conductelor nu vor fi afectate stabilitatea si integritatea drumurilor
• In timpul executiei lucrarilor nu se vor depozita materiale, pamant, utilaje pe ampriza drumului si
zona de siguranta
• La terminarea lucrarilor ampriza si zonele de siguranta vor fi aduse la profilul initial
• La terminarea folosirii de catre Antreprenor a acestor cai de acces el va trebui sa aduca suprafetele
la niste conditii cel putin egale cu cele existente inainte de a fi folosite de catre ei.

PROTECŢIA MEDIULUI

PROTECŢIA APELOR ŞI A ECOSISTEMELOR ACVATICE

 Protecţia apelor de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor acvatice are ca obiect menţinerea
şi ameliorarea calităţii şi productivităţii naturale ale acestora, în scopul evitării unor efecte negative
asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor materiale.
La execuţia lucrărilor de drumuri, executantul va asigura protecţia apelor de suprafaţă,
subterane şi a ecosistemelor acvatice, care are ca obiect menţinerea şi ameliorarea calităţii şi
productivităţii naturale ale acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii
umane şi bunurilor materiale.
Conceperea şi elaborarea traseului de drum s-a realizat prin alegerea soluţiei optime, pentru
evitarea prejudiciilor ireversibile aduse mediului acvatic de orice tip. Sistemul de scurgere al apelor
a fost proiectat pentru a proteja drumul şi terenurile adiacente, pentru a fi compatibil cu mediul
înconjurător.
Lucrările de execuţie a infrastructurii rutiere vor respecta zonele de protecţie sanitară impuse
de legislaţia în vigoare.
Execuţia lucrărilor de infrastructură se va face astfel încât contaminarea potenţială a
cursurilor de apă, lacurilor, pânzei freatice, să fie evitată. Amplasarea lucrărilor de artă – poduri,
viaducte, ziduri de sprijin, tunele – se va face astfel încât să se evite: - modificarea dinamicii
scurgerii apelor prin reducerea secţiunilor albiilor; - întreruperea scurgerilor apelor subterane.
Apele de pe suprafaţa drumului se vor colecta în şanţurile laterale drumului, prevăzute şi
dimensionate conform legislaţiei în vigoare. Evacuarea apelor se face conform reglementărilor din
acordul de mediu.
Deversarea apelor uzate menajere în şanţurile laterale ale drumului este interzisă. Evacuarea
apelor uzate menajere, provenite de la amenajările colaterale drumului, neracordate la un sistem de
canalizare, se face prin instalaţii de preepurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie să fie
executate conform normativelor în vigoare şi amplasate la cel puţin 10m faţă de cea mai apropiată
locuinţă. Instalaţiile se execută şi se întreţin în bună stare de funcţionare de către beneficiarul acestor
lucrări.
PROTECŢIA SOLULUI, SUBSOLULUI ŞI A ECOSISTEMELOR TERESTRE
Protecţia solului, a subsolului şi a ecosistemelor terestre, prin măsuri adecvate de
gospodărire, conservare, organizare şi amenajare a teritoriului, este obligatorie pentru executanţii
lucrărilor de construcţii.
Antreprenorul este obligat ca, înaintea amplasării şantierului, să obţină acordul de mediu.
Amplasamentul organizării de şantier se face, de preferinţă, în zone neîmpădurite, zone care şi -au
pierdut total sau parţial capacitatea de producţie pentru culturi agricole sau silvice, stabilirea
acestuia făcându-se pe bază de studii ecologice, avizate de organele de specialitate.
Antreprenorii lucrărilor de drumuri, lucrări amplasate pe terenuri agricole şi forestiere, sunt
obligaţi să ia măsuri de depozitare a stratului de sol fertil decopertat, în vederea refolosirii acestuia,
de prevenire a eroziunii solului şi de stabilizare permanentă a suprafeţelor drumurilor în lucru, în
special înaintea perioadei de iarnă.
Pe parcursul desfăşurării lucrărilor de execuţie a drumurilor, antreprenorul va lua măsuri
pentru asigurarea stabilităţii solului, corelând lucrările de construcţie cu lucrările de ameliorare a
terenurilor afectate. La execuţia terasamentelor se va evita folosirea materialelor cu risc ecologic
imediat sau în timp.
Beneficiarii lucrărilor de investiţii, care deţin terenuri pe care nu le mai folosesc, vor proceda
la redarea acestora în conformitate cu legea privind regimul juridic al drumurilor.
Drumurile, prin lucrările de exploatare şi întreţinere, pot afecta calitatea solului prin
modificarea structurii, dereglarea echilibrelor ecosistemelor, modificarea habitatelor, divizarea
teritoriului, întreruperea căilor de deplasare a faunei, consumul de teren agricol sau cu altă destinaţie
productivă. Pe durata exploatării şi întreţinerii drumurilor se vor respecta măsurile de protecţie a
mediului în conformitate cu legislaţia în vigoare:
- se vor menţine în bună stare de funcţionare amenajările antipoluante şi de protecţie a mediului;
- se vor marca zonele sensibile ecologic, cu indicarea regimului de circulaţie şi prin informarea
publicului asupra importanţei ecologice a obiectivului;
- se vor realiza plantaţii rutiere pentru protecţia solului;
 Executanţii lucrărilor de construcţii, care prospectează sau exploatează resursele subsolului, au
următoarele obligaţii:
a) să solicite şi să obţină acord şi/sau autorizaţie de mediu, potrivit legii, şi să respecte
prevederile acestora;
b) să refacă terenurile afectate, să asigure încadrarea lor în peisajul zonei şi să le aducă la
parametrii productivi şi ecologici naturali sau la un nou ecosistem funcţional, constituind în
acest scop fondul de garanţie necesar conform prevederilor legale, şi să monitorizeze zona;
c) să anunţe autorităţile pentru protecţia mediului sau pe cele competente, potrivit legii, despre
orice situaţii accidentale care pun în pericol ecosistemul terestru şi să acţioneze pentru
refacerea acestuia.
PROTECŢIA MEDIULUI FORESTIER
În cursul execuţiei lucrărilor de drumuri şi pe durata exploatării şi întreţinerii, atât
antreprenorul general cât şi administratorul drumului, vor lua toate măsurile de protecţie a fondului
forestier în conformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare.
Zonele în care s-au depozitat materialele provenite din excavaţii vor fi reamenajate la
terminarea lucrărilor, conform condiţiilor impuse prin acordul de mediu.
PROTECŢIA ATMOSFEREI
Prin protecţia atmosferei se urmăreşte prevenirea, limitarea deteriorării şi ameliorarea
calităţii acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi
a bunurilor materiale.
Executantul lucrărilor are următoarele obligaţii în domeniu:
a) să respecte reglementările privind protecţia atmosferei, adoptând măsuri tehnologice adecvate
de reţinere şi neutralizare a poluanţilor atmosferici;
b) să doteze instalaţiile tehnologice care sunt surse de poluare, cu sisteme de măsură, să asigure
corecta lor funcţionare, să asigure personal calificat şi să furnizeze, la cerere sau potrivit
programului pentru conformare, autorităţilor pentru protecţia mediului, datele necesare;
c) să îmbunătăţească performanţele tehnologice în scopul reducerii emisiilor poluante şi să nu
pună în exploatare instalaţiile prin care se depăşesc limitele maxime admise;
d) să asigure, la cererea autorităţilor pentru protecţia mediului, diminuarea, modificarea sau
încetarea activităţii generatoare de poluare;
e) să asigure măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor generatoare
de zgomot şi vibraţii, să verifice eficienţa acestora şi să pună în exploatare numai pe cele care
nu depăşesc pragul fonic admis.
PROTECŢIA SITURILOR ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE
Prin construcţia unui drum se înlesneşte accesul la siturile arheologice şi istorice sau la altele
noi, descoperite în timpul lucrărilor de construcţii.
Pe durata execuţiei, este necesar să se prevadă măsuri pentru a se asigura o protecţie adecvată
a acestora.
REGIMUL DEŞEURILOR
Principalele produse generate de activitatea de construcţie şi întreţinere a drumurilor, ce pot fi
clasate ca deşeuri, sunt materialele rezultate din decapări şi din demolări.
În activitatea de construcţie şi întreţinere a infrastructurilor rutiere, se va ţine seama de
reglementările în vigoare privind colectarea, transportul, depozitarea şi reciclarea deşeurilor.
Obligaţiile care rezultă din prevederile Legii nr.137/1995 sunt următoarele:
- se vor recicla deşeurile refolosibile, prin integrarea lor, în măsura posibilităţilor, în lucrările de
drumuri, în conformitate cu încercările de laborator;
- deşeurile ce nu pot fi reciclate prin integrarea în lucrările de drumuri, se vor colecta, depozita şi
preda centrelor de colectare sau se vor valorifica direct prin predare la diverşi consumatori;
- se vor depozita deşeurile ce nu pot fi reciclate numai pe suprafeţe special amenajate în acest
scop;
- se vor respecta condiţiile de refacere a cadrului natural în zonele de depozitare, prevăzute în
acordul şi / sau autorizaţia de mediu;
 - întreţinerea utilajelor şi vehiculelor folosite în activitatea de construcţie şi întreţinere a
drumurilor se efectuează doar în locuri special amenajate, pentru a evita contaminarea
mediului.
În cazul accidentelor în care sunt implicate autovehicule, ridicarea caroseriilor, curăţarea
locului accidentului de resturi de metal şi sticlă, decopertarea solului îmbibat cu produse petroliere
şi alte substanţe periculoase, refacerea vegetaţiei, precum şi repararea îmbrăcăminţii rutiere şi
lucrările de consolidare a drumurilor avariate intră în sarcina celor vinovaţi de producerea
incidentului, conform normelor în vigoare privind stabilirea şi sancţionarea contravenienţilor la
normele privind exploatarea şi menţinerea în bună stare a drumurilor publice.
Deşeurile periculoase se identifică şi se înregistrează la fiecare loc de producere, de descărcare
sau depozitare.
Unităţile care produc, valorifică, colectează sau transportă deşeuri periculoase trebuie să
asigure condiţiile necesare pentru depozitarea separată a diferitelor categorii de deşeuri periculoase,
în funcţie de proprietăţile fizico-chimice, de compatibilităţi şi de natura substanţelor de stingere care
pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deşeuri în caz de incendiu. Se interzice amestecul
diferitelor categorii de deşeuri periculoase, precum şi al deşeurilor periculoase cu deşeuri
nepericuloase.
În scopul îmbunătăţirii securităţii operaţiunilor de valorificare şi eliminare, amestecul de
deşeuri periculoase cu alte deşeuri, substanţe sau materiale se poate face numai cu acordul
autorităţilor competente.
Producătorii de deşeuri au următoarele obligaţii:
a) să ia măsurile necesare de reducere la minimum a cantităţilor de deşeuri rezultate din
activităţile existente;
b) să nu pună în circulaţie produse, dacă nu există posibilitatea eliminării acestora ca deşeuri;
c) să conceapă şi să proiecteze tehnologiile şi activităţile specifice, astfel încât să se reducă la
minimum cantitatea de deşeuri generată de aceste tehnologii;
d) să ambaleze produsele în mod corespunzător, pentru a preveni deteriorarea şi transformarea
acestora în deşeuri;
e) să evite formarea unor stocuri de materii prime, materiale auxiliare, produse şi subproduse ce
se pot deteriora ori pot deveni deşeuri ca urmare a depăşirii termenului de valabilitate;
f) să valorifice în totalitate, dacă este posibil din punct de vedere tehnic şi economic,
subprodusele rezultate din procesele tehnologice;
g) să nu amestece diferitele categorii de deşeuri periculoase sau deşeuri periculoase cu deşeuri
nepericuloase;
h) să asigure echipamente de protecţie şi de lucru adecvate operaţiunilor aferente gestionării
deşeurilor în condiţii de securitate a muncii;
i) să nu genereze fenomene de poluare prin descărcări necontrolate de deşeuri în mediu;
j) să ia măsurile necesare astfel încât eliminarea deşeurilor să se facă în condiţii de respectare a
reglementărilor privind protecţia populaţiei şi a mediului;
k) să nu abandoneze deşeurile şi să nu le depoziteze în locuri neautorizate;
l) să separe deşeurile înainte de colectare, în vederea valorificării sau eliminării acestora;
m) să desemneze o persoană, din rândul angajaţilor proprii, care să urmărească şi să asigure
îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege în sarcina producătorilor de deşeuri;
n) să ţină evidenţa deşeurilor şi operaţiunilor cu deşeuri în conformitate cu prevederile legale
în vigoare;
o) să permită accesul autorităţilor de inspecţie şi control la metodele, tehnologiile şi instalaţiile
pentru tratarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor tehnologice, precum şi la documentele
care se referă la deşeuri;
p) să prevadă şi să realizeze măsurile restrictive necesare care trebuie să fie luate după închiderea
amplasamentelor şi încheierea activităţilor.
Producătorii de deşeuri sunt obligaţi să implementeze “Planul naţional de gestiune a
deşeurilor”.
 Producătorii şi deţinătorii de deşeuri periculoase au obligaţia să elaboreze, în condiţiile legii,
planuri de intervenţie pentru situaţii accidentale şi să asigure condiţiile de aplicare a cestora.
Producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea
deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor unităţi autorizate, în
vederea valorificării sau eliminării acestora; livrarea şi primirea deşeurilor de producţie, deşeurilor
menajere, deşeurilor de construcţie şi de la demolări şi deşeurilor periculoase, în vederea eliminării
lor, trebuie să se efectueze numai pe bază de contract.
Producătorii şi deţinătorii de deşeuri îşi vor organiza sistemul propriu de eliminare a
deşeurilor, dacă deşeurile nu pot fi preluate de unităţi specializate din sistemul organizat în acest scop.
Antreprenorul are următoarele obligaţii:
a) să depună separat deşeurile şi deşeurile de ambalaje reciclabile acolo unde există
recipiente
special destinate acestui scop;
b) să nu abandoneze şi să nu depoziteze deşeurile în afara locurilor destinate acestui scop;
c) să valorifice deşeurile combustibile şi degradabile biologic, iar pe cele nerecuperabile să
le depună în depozitul final de deşeuri al localităţii.
Tipuri de substante periculoase:
H1. Explozive – substanţe şi preparate care pot exploda sub efectul unei scântei sau sunt mai sensibile
la foc ori la frecare decât dinitrobenzenul;
H2. Oxidante - substanţe şi preparate care produc reacţii puternic exoterme în contact cu alte
substanţe, mai ales cu cele inflamabile;
H3.A. Foarte inflamabile:
- substanţe lichide şi preparate care au punctul de aprindere sub 21 ℃(inclusiv lichide extrem de
inflamabile);
- substanţe şi preparate care se pot încălzi şi apoi se pot aprinde în contact cu aerul la temperatura
mediului ambiant, fără adaos de energie suplimentară;
- substanţe solide şi preparate care iau foc cu uşurinţă la contactul cu o sursă de aprindere şi care
continuă să ardă sau să se consume şi după îndepărtarea sursei de aprindere;
- substanţe gazoase şi preparate care sunt inflamabile în aer la presiune normală;
- substanţe şi preparate care, în contact cu apa sau aerul umed, produc gaze uşor inflamabile în
cantităţi periculoase;
H3.B. Inflamabile – substanţe şi preparate lichide care au punctul de aprindere egal sau mai mare de
21 ℃ şi mai mic sau egal cu 55 ℃;
H4. Iritante – substanţe şi preparate necorozive care, prin contact imediat, prelungit sau repetat cu
pielea sau cu mucoasele, pot cauza inflamaţii;
H5. Nocive – substanţe şi preparate care, dacă sunt inhalate sau ingerate ori dacă penetrează pielea,
pot constitui riscuri limitate pentru sănătate;
H6. Toxice – substanţe şi preparate care, dacă sunt inhalate sau dacă penetrează pielea, pot provoca
vătămări serioase, acute sau cronice ale sănătăţii şi chiar moartea;
H7. Cancerigene – substanţe sau preparate care, dacă sunt inhalate sau ingerate ori dacă penetrează
pielea, pot induce cancer sau un risc crescut de incidenţă a acestuia;
H8. Corozive – substanţe sau preparate care pot distruge ţesuturile vii la contactul cu acestea; H9.
Infecţioase – substanţe cu conţinut de microorganisme viabile sau toxinele acestora, care sunt
cunoscute ca producând boli omului sau altor organisme vii;
H10. Teratogene – substanţe şi preparate care, dacă sunt inhalate sau ingerate ori dacă penetrează
pielea, pot induce malformaţii congenitale neereditare sau creşterea incidenţei acestora;
H11. Mutagene – substanţe şi preparate care, dacă sunt inhalate sau ingerate ori dacă penetrează
pielea, pot produce defecte genetice ereditare sau creşterea incidenţei acestora;
H12. Substanţe şi preparate care, în contact cu apa, aerul sau cu un acid, produc gaze toxice sau foarte
toxice;
H13. Substanţe şi preparate capabile ca, după depozitare, să producă pe diferite căi altă substanţă (de
exemplu, levigat), care posedă una din caracteristicile prezentate mai sus;
H14. Ecotoxice – substanţe şi preparate care prezintă sau pot prezenta riscuri imediate sau întârziate
pentru unul sau mai multe sectoare ale mediului.
8. TERMENI UTILIZAŢI
Definiţiile unor termeni specifici utilizaţi în prezentul caiet de sarcini:
Acord de mediu = decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului, care dă dreptul
titularului de proiect să realizeze proiectul. Acordul de mediu este un act tehnico-juridic
eliberat în scris, prin care se stabilesc condiţiile de realizare a proiectului, din punct de
vedere al protecţiei mediului;
Acord integrat de mediu = act tehnico-juridic emis de autoritatea competentă pentru a stabili
condiţiile de realizare a unei activităţi încă din etapa de proiectare, care să asigure că
instalaţia corespunde cerinţelor legislaţiei în vigoare. Acordul poate fi eliberat pentru una
sau mai multe instalaţii ori părţi ale instalaţiilor situate pe acelaşi amplasament;
Arie naturală protejată = zonă terestră, acvatică şi/sau subterană, cu perimetru legal stabilit şi
având un regim special de ocrotire şi conservare, în care există specii de plante şi animale
sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice,
speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică sau culturală deosebită;
Atmosfera = masa de aer care înconjoară suprafaţa terestră, incluzând şi stratul protector de
ozon;
Autorizare = parcurgerea etapelor procedurale având drept scop obţinerea avizului, acordului şi
/ sau a autorizaţiei de mediu;
Autorizaţie de mediu = act tehnico-juridic eliberat în scris de autorităţile competente pentru
protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi /sau parametrii de funcţionare a unei
activităţi existente sau pentru punerea în funcţiune a unei activităţi noi pentru care anterior a
fost emis acord de mediu;
Autoritate competentă pentru protecţia mediului = autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului sau, după caz, autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului;
Autorităţi publice teritoriale pentru protecţia mediului = inspectoratele pentru protecţia
mediului;
Avize de mediu emise de autoritatea competentă pentru protecţia mediului: avizul de mediu
pentru planuri şi programe = act tehnico-juridic eliberat în scris de autoritatea competentă
pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în
planul sau programul supus adoptării;
Deteriorarea mediului = alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale
componentelor naturale ale mediului, reducerea diversităţii sau productivităţii biologice a
ecosistemelor naturale şi antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calităţii
vieţii, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei şi solului, supraexploatarea
resurselor, gospodărirea şi valorificarea lor deficitară, că şi prin amenajarea
necorespunzătoare a terenului;
Deşeuri = orice substanţă sau obiect din categoriile stabilite de legislaţia specifică privind
regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl aruncă, are intenţia sau are obligaţia de a-l arunca;
Deşeuri periculoase = deşeurile încadrate genetic, conform legislaţiei specifice privind
regimul deşeurilor, în aceste tipuri sau categorii de deşeuri şi care au cel puţin un constituent
sau o proprietate care face ca acestea să fie periculoase;
Echilibru ecologic = ansamblul stărilor şi inter-relaţiilor dintre elementele componente ale
unui sistem ecologic, care asigura menţinerea structurii, funcţionarea şi dinamica ideală a
acestuia;
Ecosistem = complex dinamic de comunităţi de plante, animale şi microorganisme şi mediul lor
lipsit de viaţă, care interacţionează într-o unitate funcţională;
Eliminare = orice operaţiune efectuată asupra deşeurilor, conform definiţiei prevăzute în
Legea nr.426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2000 privind
regimul deşeurilor;
Emisie = evacuarea directă sau indirectă, din surse punctuale sau difuze ale instalaţiei, de
substanţe, vibraţii, căldură ori zgomot, în aer, apă sau sol;
 Evaluarea impactului asupra mediului = proces menit să identifice, să descrie şi să
stabilească, în funcţie de fiecare caz şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele
directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale unui proiect asupra
sănătăţii oamenilor şi mediului; evaluarea impactului asupra mediului face parte din
procedura de autorizare;
Habitat = locul sau tipul de loc în care un organism sau o populaţie există în mod natural;
Impact asupra mediului = efecte asupra mediului ca urmare a desfăşurării unei activităţi
antropice;
Impact semnificativ asupra mediului = efecte asupra mediului, determinate ca fiind
importante prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea, amplasarea şi caracteristicile
proiectului sau referitoare la caracteristicile anumitor planuri şi programe, avându-se în vedere
calitatea preconizată a factorilor de mediu;
Instalaţie = orice unitate tehnică staţionară, precum şi orice altă activitate direct legată, sub
aspect tehnic, cu activităţile unităţii staţionare aflate pe acelaşi amplasament, care poate
produce emisii şi efecte asupra mediului;
Mediu = ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul,
aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi
anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele
enumerate anterior, inclusiv valorile materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care
pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului;
Modificări semnificative = schimbări în funcţionarea unei instalaţii sau în modul de
desfăşurare a unei activităţi care, după opinia autorităţii competente pentru protecţia
mediului, poate avea un impact negativ semnificativ asupra oamenilor şi mediului;
Monitorizarea mediului = supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea
evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, în scopul
cunoaşterii stării de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor
sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsuri care se impun;
Monument al naturii = specii de plante şi animale rare sau periclitate, arbori izolaţi, formaţiuni
şi structuri geologice de interes ştiinţific sau peisagistic;
Poluare = introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al unei activităţi desfăşurate de om, de
substanţe, de vibraţii, de căldură şi / sau de zgomot în aer, în apă ori în sol, care pot aduce
prejudicii sănătăţii umane sau calităţii mediului, care pot dăuna bunurilor materiale ori pot
cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ sau în alte
scopuri legitime;
Poluant = orice substanţă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori ori de energie
(radiaţie electro-magnetică, ionizată, termică, fonică sau vibraţii) care, introdusă în mediu,
modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor
materiale;
Prejudiciu = efect cuantificabil în cost al daunelor asupra sănătăţii oamenilor, bunurilor,
bunurilor sau mediului, provocat de poluanţi, activităţi dăunătoare, accidente ecologice sau
fenomene naturale periculoase;
Resurse naturale = totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în activitatea
umană: resurse neregenerabile – minerale şi combustibili fosili, regenerabile – apa, aer, sol,
flora, fauna sălbatică, şi permanente – energie solară, eoliană, geotermală şi a valurilor;
Risc ecologic potenţial = probabilitatea producerii unor efecte negative asupra mediului,
care pot fi determinate pe baza unui studiu de evaluare a riscului;
Studiu de evaluare a impactului asupra mediului = lucrare elaborată de persoane fizice sau
juridice atestate conform legii, prin care se identifică cauzele şi efectele negative asupra
mediului ale unor proiecte cu impact semnificativ în cadrul procesului de evaluare a
impactului asupra mediului;
Substanţă = orice element chimic şi orice compus al acestuia, cu excepţia substanţelor
radioactive şi a organismelor modificate genetic, în înţelesul legislaţiei aflate în vigoare;
Substanţe periculoase = orice substanţă sau preparat clasificat ca periculos de legislaţia
specifică în domeniul substanţelor şi preparatelor chimice.
 III. PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR

Trasarea lucrărilor se va face cu convocarea tuturor factorilor implicaţi in realizarea investitiei:

beneficiar, proiectant, constructor.
In baza coordonatelor (bornelor de reper) predate de proiectant, trasarea se va face prin
materializarea punctelor caracteristice pentru fiecare element constructiv al obiectivului. înainte de
începerea lucrărilor de terasamente, se stabilileste conturul platformei pentru parcaje, pentru platforma pe
care se va face aprovizionarea precum si axa celor doua accese precum si reperele care determină
elementele acceselor.
Materializarea lucrărilor în teren se face prin şabloane. Picheţii şi şabloanele trebuie să
materializeze:
- axa acceselor;
- ampriza aceselor si a platformei pentru parcaje si aprovizionare;
- înclinarea taluzurilor;
- contvirul spatiilor verzi
- înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare:
- decopertarea şi depozitarea pământului vegetal şi a pământului mocirlos în afara amprizei, în
vederea folosirii acestuia la lucrări pentru refacerea mediului (plantaţii, înierbări);
- asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafaţă şi de adâncime
La întocmirea programului de execuţie a lucrărilor prevăzute în documentaţia de licitaţie, am
pornit de la următoarele considerente:
- condiţii stricte de mediu ce trebuie îndeplinite de antreprenor;
- poziţia de situare în cadrul comunei a obiectivului;
- durata totală de timp alocată lucrărilor;
- volumul de lucrări prevăzute în documentaţie;
- exigenţele deosebite de calitate solicitate prin caietul de sarcinii;
- utilizarea numai de materiale de calitate puse în operă de lucrători cu înaltă calificare.
Metodologia de execuţie a lucrărilor propriu-zise porneşte de la cunoaşterea în profunzime a
proiectului (memorii, desene, antemăsurători, liste de cantităţi) şi a caietului de sarcini anexate la
documentaţia de licitaţie.
Lucrările de betoane in elevaţia lucrărilor edilitare, fundaţii vor fi executate in perioada optimă,
luindu-se măsuri speciale de protecţie si semnalizare. Pentru betoanele si mortarele ce se vor executa
manual in zona lucrării, cimentul va fi depozitat, după caz, in magazie de şantier (pentru cimentul in saci)
sau in lăzi asigurate la intemperii (ciment vrac). Lucrările de asfaltare se vor proteja prin semnalizare
pentru a nu se circula pe asfaltul proaspat pus in opera.
SC VAM SOFITRANS SRL îşi propune realizarea acestui obiectiv conform programului de
execuţie, anexat într-o perioadă de 6 luni calendaristice.
În această programare a lucrărilor s-a ţinut seama de faptul că în perioada de iarnă, datorită
temperaturilor scăzute, nu se pot efectua lucrări de construcţii de bună calitate la exterior și lucrările vor
fi întrerupte.
Lucrările vor debuta imediat după obţinerea ordinului de începere a lucrărilor, cu execuţia
Organizării de Șantier.
Inspectarea lucrărilor care devin ascunse trebuie să stabilească dacă acestea au fost realizate conform
proiectului. Recepţia presupune verificarea înregistrărilor din timpul execuţiei şi a rezultatelor încercărilor
precum şi examinarea efectivă a lucrărilor; în urma verificării se încheie un proces verbal de recepţie prin
care se autorizează trecerea la faza următoare de execuţie.
• Recepţia la terminarea lucrărilor
La terminarea lucrărilor sau a unor părţi din acestea se va proceda la efectuarea recepţiei
preliminare a lucrărilor, verificându-se:
- dacă verificările prevăzute în caietele de sarcini au fost efectuate întotalitate;
- dacă au fost efectuate recepţiile pe faze si rezultatul acestora;
- condiţiile tehnice si de calitate ale execuţiei, precum si constatările consemnate în cursul
execuţiei de către organele de control (beneficiar, diriginte etc).
 În urma acestei recepţii se încheie Procesul verbal de recepţie preliminară si în care se
consemnează eventualele remedieri necesare, termenul de execuţie a acestora si recomandări cu privire la
modul de ţinere sub observaţie unde s-au constatat unele abateri faţă de prevederile caietele de sarcini.
• Recepţia finală după terminarea perioadei de garanţie
La recepţia finală a lucrărilor se va consemna modul în care s-au comportat lucrările, dacă au
funcţionat bine si dacă au fost bine întreţinute.
La semnalarea Beneficiarului asupra unor eventuale defecte aparute in perioada de garanţie la
lucrările executate SC VAM SOFITRANS SRL va mobiliza în cel mai scurt timp o echipa de mentenaţă
care să ia cunoştinţă de aceste deteriorări, şi va trece de urgenţă la remedierea deficienţelor apărute.
Toate lucrările ce vor fi necesar a fi executate în perioada de garanţie a lucrărilor ce se dovedesc
a fi vicii ascunse de execuţie vor fi executate de SC VAM SOFITRANS SRL pe cheltuiala proprie. SC
VAM SOFITRANS SRL va mobiliza utilaje, personal tehnic, muncitori specializaţi si materiale
necesare remedierilor specifice ce vor fi necesare.
În urma constatărilor de la faţa locului privind tipul şi amploarea defecţiunilor se va stabili
necesarul de forţă de muncă, materiale şi utilaje care vor fi deplasate la faţa locului pentru executarea
lucrărilor de remediere a defecţiunilor.
Adecvarea la constrângeri impuse de amplasament și lucrări existente ce trebuie menținute
Lucrările, atât cele de terasamente, cât și cele de așternere a mixturilor asfaltice se vor desfăşura
pe câte o jumătate de drum, cealată jumătate fiind lăsată liberă pentru trafic, care se va desfăşura alternant
în zonele de lucru, utilizându-se pentru circulație și acostamentele.
La aceste lucrări circulația auto se va desfășura alternant pe sectoarele de lucru, dirijarea acesteia
făcându-se cu indicatoare și piloți de circulație.
Lungimea zonei de drum în lucru, care impune îngustarea părţii carosabile nu va depăşi 200 m în
cazul lucrărilor de terasamente, strat de piatra sparta şi 500 m în cazul lucrărilor de aşternere mixturi
bituminoase.
Nu se vor ataca lucrări, simultan pe stânga şi pe dreapta drumului în acelaşi profil transversal.
Astfel, nu se va întrerupe traficul pe drumul în lucru, acesta putând fi dirijat alternativ în zona de
lucru.
Modul de dirijare al traficului în zonele de lucru se va prezenta în Planul de management trafic,
care se va elabora înainte de începutul lucrărilor, funcție de situația concretă din teren.
Pentru a nu afecta vecinătăţile, nu se va depăşi suprafaţa necesară frontului de lucru, iar
materialele de construcţii se vor gospodări numai în perimetrul de lucru.
Nu se vor depozita materiale pe căile de acces sau pe spaţii care nu aparţin zonei de lucru.
Deşeurile rezultate în urma activităţilor desfăşurate în timpul fazei de construcţie vor fi depozitate
în bene metalice care vor fi descărcate apoi în locuri autorizate.
Deşeurile tehnologice vor fi depozitate selectiv şi predate, în vederea revalorificării unor societăţi
de profit.
Menționăm că pentru realizarea lucrărilor la această investiție nu sunt necesare demolări,
demontări sau devieri de rețele de utilități existente, traseul fiind amplasat întegral pe drumul existent,
liber de construcții.
De asemenea, pe traseul drumului nu există reţele subterane de utilităţi care să necesite a fi
protejate pentru menţinerea lor în funcţiune pe timpul lucrărilor de modernizare a drumului.
În lungul traseelor celor două drumuri există stîlpi de iluminat și de telefonie amplasați în afara
platformei drumurilor. În timpul execuției lucrărilor de modernizare a celor două drumuri se va lucra cu
maximă atenție, astfel încât utilajele de construcții să nu atingă rețelele aeriene de energie electrică sau
telefonie.
Pentru menținerea circulației în zonele de lucru, pe parcursul execuției lucrărilor se va întocmi, la
execuție, ”Plan de management al traficului”.