Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
APROBAT,
DIRECTOR GENERAL
AVIZAT,
MANAGER DE PROIECT
1
S.C. …………………………..
CUPRINS
1. BAZA LEGISLATIVA
3. COMPETENTE
5. COMUNICARI SI RAPORTARI
2
S.C. …………………………..
1. BAZA LEGISLATIVA
Prezentul plan de securitate si sănătate in munca este realizat in baza următoarelor Legi si
Hotărâri de Guvern:
Construcţia este realizata cu soluţii care satisfac toate cerinţele de calitate si siguranţa impuse de
legislaţia in vigoare pentru astfel de obiective.
Prin proiect se rezolva siguranţa in exploatare a obiectivului prin următoarele prevederi:
- siguranţa clădirii este rezolvata prin soluţiile constructive alese; sistemele de monitorizare a
funcţionarii instalaţiilor si echipamentelor; prin echiparea cu un grup electrogen pentru alimentarea
cu energie electrica in caz de avarie in reţea;
- siguranţa traficului esîe rezolvata prin separarea zonelor de trafic si accese auto (pietonal,
auto, marfa, spatii tehnice);
- siguranţa persoanelor este asigurata prin utilizarea materialelor antiderapante;
- protecţia spatiilor cu risc de accidentare prin cădere; lipsa denivelărilor pardoselii la limita
dintre zonele funcţionale; limitarea si controlul accesului in zonele cu pericol de accidentare;
semnalizarea corespunzătoare a zonelor de risc; iluminatul corespunzător al tuturor spatiilor;
3
S.C. …………………………..
- Conform legislaţiei in vigoare, execuţia va fi urmărita din partea beneficiarului de un diriginte de
şantier atestat MLPAT, De asemenea antreprenorul va avea in echipa un responsabil tehnic cu
execuţia atestat MLPAT.
Lucrările de organizare de şantier (barăci pentru constructori, platforme de depozitare, racorduri
provizorii pentru utilităţi) se amplasează in incinta proprie, in zona neafectata de lucrările de
execuţie. Amplasamentul organizării de şantier este liber de reţele subterane. Principalele utilităţi
(racord apa, electric) sunt realizate din reţelele de incinta ale beneficiarului.
Betoanele si mortarele se vor executa centralizat si vor fi transportate cu autobetoniere de 5,5t.
Prefabricatele vor fi transportate cu trailere de 20 - 40 t iar transportul pe verticala al materialelor
se face cu automacarale de 801 cu braţ telescopic.
Pentru menţinerea curăţeniei pe drumul de acces beneficiarul va realiza balastarea ultimului
tronson neasfaltat, precum si a întregii platforme afectate de lucrările de execuţie. In plus, la
ieşirea din şantier vor fi spălate rotile utilajelor de transport.
Deseurile rezultate in urma activităţilor de construire se vor depozita in zona de depozitare a
organizării de şantier si vor fi ridicate periodic de către o unitate specializata. Cantitatea de
deşeuri rezultata ia organizare este de 4 tone.
Se vor respecta prevederile normelor de salubritate in vigoare.
4
S.C. …………………………..
3. COMPETENTE
6
S.C. …………………………..
4. MASURI GENERALE DE ORGANIZARE A SANTIERULUI
7
S.C. …………………………..
pot apărea sau exista la locul de munca, si vor fi aduse la cunoştinţa personalului din execuţie, la
inceperea programului, sau ori de cate ori acestea apar in activitatea de execuţie.
Conducătorii locurilor de munca vor stabili caile de acces in şantier cu menţionarea locurilor
periculoase, a golurilor, gropilor, cablurilor electrice sub tensiune, etc., in vederea eliminării la
maxim a posibilităţilor de producere de afccidente sau imboînaviri profesionale.
Nu se vor utiliza piese, scule, utilaje, echipamente sau accesorii care nu sunt in stare buna de
utilizare si prin care s-ar crea un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesionala,
Nu va fi primit personal nou in execuţie, pana nu i se va face instruirea pe linie de Securitate si
Sănătate In Munca la schimbarea locului de munca, care va cuprinde: prezentarea locului de
munca, prezentarea riscurilor de accidentare, prezentarea pericolelor tehnologice, prezentarea
cailor de acces in şantier si a altor masuri ce se impun sau sunt impuse de condiţiile de execuţie.
8
S.C. …………………………..
5. COMUNICARI SI RAPORTARI
9
S.C. …………………………..
6. ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE DE EXECUTIE CARE POT AFECTA
SANATATEA SI SECURITATEA LUCRATORILOR SI A CELORLALTI PARTICIPANTI LA
PROCESUL DE MUNCA
6. LISTA LUCRĂRILOR
1. LUCRĂRI DE STRUCTURA
ZIDARII
Categorii de lucrări
1. Zidarii din cărămida sau înlocuitori
2. Zidarii din piatra
3. Subzidiri
Operaţii tehnologice
1. Identifcare front de lucru si evaluate front intervenţie
2. Execuţie de zidarie
3. pe muchie cu cărămida presata sau plina sau BCA
4. cu cărămida presata plina, cu goluri, blocuri mici din bejtori sau ceramice
5. in subzidiri la păreţi subsoluri
6. Consolidare ziduri portante prin eamasuire cu plase sudate jsi mortar de ciment sau beton
7. Demontare pereţi zidărie din cărămida sau BCA, pe muchie stabilit sau similare, cărămida
plina, presata, BCA, etc
8. Curăţirea si stivuirea cărămizilor rezultate din demontare ziduri
IZOLAŢII
Categorii de lucrări
1 .Izolaţii termice, hidrofuge, simple
Operaţii tehnologice
1. Amorsare suprafeţe cu bituum
2. Realizare de hidroizolatii orizontale sau verticale cu carton de pânza sau bitum topit
3. Aplicare strat de difuzie a vaporilor
4. Aplicare strat de protecţie cu mortar de ciment
5. Realizare strat termoizolant la terase, acoperişuri, plansee, tavane, pereţi
6. Verificat
7. Desfacere hidroizolatii sau termdizolatii'
LUCRĂRI DE INSTALAŢII
INSTALAŢII SANITARE
1. Categorii de lucrări
1. Conducte de apa (conducte, ţevi, piese de legătura si racorduri, compensatoare de dilatatie)
2. Conducte pentru canalizare (tuburi, piese de legătura si racordare, mufe, ţevi de scurgere,
stuturi, sifoane, ventile)
3. Obiecte tehnico-sanitare, armaturi sanitare (cazi, dusuri, cazane, focare, burlane,
lavoare,chiuvete, spălătoare, vase WC, fântâni de băut apa, obiecte sanitare, armaturi, hidranti)2.
Operaţii tehnologice
1. Identificare trasee si evaluare intervenţii in interior si exterior
2. Demontări, desfaceri, demolări, străpungeri in zid
3. Verificări
4. Desfundări, spălări
10
S.C. …………………………..
5. înlocuiri, refaceri, revizuri, lipiri, completări, j montan
6. Montare elemente instalaţie
7. Refacere etanşeităţi, izolaţii
8. Racordări
9. Verificare lucrare
10. Probe preliminare parţiale si in funcţiune
11. Mascări străpungeri treceri conducte, acoperiri
12. Efectuare probe final
13. Predare-receptionare lucrare
INSTALAŢII ÎNCĂLZIRE
1. Categorii de lucrări
1. Cazane (recipienti, boilere, pompe mecanice, manuale si electrice, rezervoare, arzătoare,
injectoare, separatoare, elmenti de incalzire, uşi de acces vizitare, tiraj, vas expansiune, capace
armuri, colectoare)
2. Corpuri de încălzire, aparate pentru gaze, conducte, armaturisi accesoriiRadiatoare, serpentine,
convectoare, registre, aeroterme, conducte, ţevi, coturi, fitinguri distribuţie, colectoare, sifon de
condens, vase de aerisire, compensatoareRobineti, separatoare de condensat, oale de
condensat, regulator de presiune, contor gaze, dispozitiv inchiderie conducta gaze, aparate de
verificat presiunea la gaze.
2. Operaţii
1. Identificare trasee si evaluare intervenţie
2. Executare de săpătura
3. Demontare, golire, curăţare de rugina
4. Verificare, înlocuire, revizuire, reparare, curăţare, desfundare, filetare, sudare, îndoire,
racordare
5. Transport, ridicare, aşezare
6. Intercalare, montare contoare gaze si dispozitive inchidere conduct
7. Refacere etanşeităţi, izoiatii
8. Racordări
9. Verificare lucrare
10. încărcare instalaţie de încălzit
11. Probe etanşeitate la. presiune
12. Probe preliminare de dilatare-contractare
13. Probe si verificări definitive la presiune a instalaţiilor de încălzire si gaze naturale in prezenta
reprezentantiilor autorizaţi
14. Izoiatii anticorozive !a conductele montate in pământ
15. predare-recepfionare lucrare
INSTALAŢII ELECTRICE
Categorii de lucrări
1. Tuburi si ţevi de protecţie (doze si fitinguri, după caz)
2. Conductori electrici (aparenţi, punte pentru curenţi slabi, impamantari, Conexiuni)
3. Locuri de lampa si priza
4. Cabluri electrice (pentru racordări, cap terminal)
5. Aparate si accesorii (unipolare, contactoare. întrerupătoare, comutatoare stea-triunghi,
transformatoare, aparate electrice)
6. Corpuri de iluminat (obişnuita de plafon, perete aplice multiple, becuri, apărători)
7. Tablouri electrice si accesorii (pe placa, panouri, celula capsulată, cutii de protecţie, de
distribuţie)
11
S.C. …………………………..
8. Instalaţii paratrăsnet (tija-conductor de captare, de coborâre, legare la centura, piesa de
separaţie)
9. Instalaţii de interfon, calculatoare
10. instalaţii de automatizare (aparate locale, cabluri, elemente de comanda, programatoare
ciclice, traductoare si regulatoare electronice si pneumatice, clapete de reglare, scheme de
semnalizare)
11. Instalaţii de climatizare
.2 Operaţii tehnologice
1. Identificare trasee si evaluare intervenţii in interior si 'exterior
2. Decuplare de la reţea
3. Demontare, desfacere, demolare, revizuire,curăţire de oxizi, refacere legaturi, inlocuire
4. Montare, refacere legaturi,demolare,revizuire,curăţire de oxizi, refacere legaturi, inlocuire
5. Verificare
6. Probare
7. Punere in funcţiune
8. Predare-receptionare lucrare
LUCRĂRI DE FINISAJE
TENCUIELI
1. Categorii de lucrări
1. Tencuieli interioare driscuite le pereţi si tavane
2. Finisaje interioare cu jet
3. Tencuieli exterioare (stropite speciale cu praf de piatra driscuite, frecate, buceardate, sprituite,
pieptănate cu coloranţi, cu adaos de hidrofug)
2. Operaţii tehnologice
1. Executarea de tencuieli interioare sclivisite pe împletitura de sarma (răbit) cu mortar de ciment
sau de ciment-var
2. Executarea de gletuiri cu var sau ipsos
3. Executarea de tencuieli exterioare driscuite, stropite, patinate etc.
4. Desfaceri tencuieli, scoaterea tapetelor
5. Verificare
6. Predare - receptionare lucrare
PARDOSELI
1. Categorii de luciari
1. Pardoseli - ca!de: duşumele, parchet covor PVC
2. Pardoseli - reci: mozaic, placi de beton, din piatra, marmora, gresie, beton simplu
2. Operaţii tehnologice
1. Pregătire strat suport
2. Executarea de pardoseli
3. Finisare prin raschetare, frecare, ceruir^, lustruire
4. Destacere pardoseli din beton mozaic, placi din piatra, marmora, gijesie, cărămida, covor
PVC, duşumele, pavele din lemn, etc.
5. Verificare
6. Predare - receptionare lucrare
PLACĂRI
l. Categorii de lucrări
12
S.C. …………………………..
1. Placări interioare cu placi mozaicate din marmora, travertin, piatra, placi ceramice, placi
glazurate, placi din faianţa
2. Placi exterioare - idem-
2. Operaţii tehnologice
1. Placare pereţi
2. Lustruire placaje
3. Demontare placaje
4. Verificare
5. Predare - receptionare lucrare
PROFILE SI ORNAMENTE
l. Categorii de lucrări
1. Profile, scafe interioare si exterioare
2. Tavane
3. Faţade
4. Ornamente
2. Operaţii tehnologice
1. Executarea profilelor interioare si exterioare
2. Desfacere
3. Verificare
4. Predare •- receptionare lucrare
TÂMPLARIE
1. Categorii de lucrări
Tamplarie din lemn
1 Ferestre din lemn de cherestea, simple sau duble, cu închideri interioare sau exterioare
2. Uşi din lemn interioare sau exterioare
3. Lambriuri la pereţi si tavane
Tamplarie metalica si PVC
6. Uşi, ferestre, obloane, porţi, grilaje, vitrine luminoase
7. Aparate închidere si manevra parapeti, grinzi, stâlpi metalici de susţinere
2. Operaţii tehnologice
2.1. Lucrări din lemn
2.1.1 Confecţionat
2.1.2 Montat
2.1.3 Completat
2.1.4 înlocuit feronerie
2.1.5 Revizuit, reparat prin ajustare, înlocuire elemente deteriorate
2.1.6 Demontat tamplarie din lemn
2.1.7 Verificare predare – receptionare
2.2. Lucrări din metal si PVC
2.2.1 Confecţionat
2.2.2 Montat
2.2.3 Demontat
2.2.4 Verificare predare - receptionare G.
MONTAJE GOLURI
1. Categorii de lucrări
1. Geam tras, prelucratjivrat.ornamental
13
S.C. …………………………..
2. Laminatoare de perete G.2 Operaţii tehnologice
1. Montare geamuri pe tamplarie de lemn, metal sau PVC
2. Chituitoare cu chit, baghete, garnituri cauciuc
3. Demontare geari sparte
4. Verificare
5. Predare - receptionare lucrare
ZUGRĂVELI - VOPSITORII
1 Categorii de lucrări
1.1. Zugrăveli
1.1.1 .Zugrăveli interioare (simple in culori de apa, superioare cu praf de mătase, in calcio-vechio
cu relief mărunt sau mare)
1.1.2.Zugraveli exterioare (simple cu lapte de var in culori de apa, superioare, vopsitorii lavabile
cu vinaron)
1.2. Vopsitorii
1.2.1 .Vopsitorii pe tamplarie la interior si exterior
1.2.2. Ignifugare
1.2.3. Vopsitorie tamplarie metalica cu vopsea de ulei sau emailuri
1.2.4. Vopsit corpuri radiatoare, conducte, instalaţii
1.2.5. Aplicare de vopsitorii anîicorozive
2. Operaţii tehnologice
1.Pregătire strat suport
2.Aplicare de zugrăveala sau vopsitorie
3. Verifica re
4. Predare - receptionare lucrare
14
S.C. …………………………..
6.2 DESCRIEREA LUCRARILOR CE POT PREZENTA RISCURI
Descrierea lucrarilor efectuate de personalul de executie din cadrul SC CONBAC & CO SRL a
fost facuta la capitolul 2- DESCRIEREA LUCRARILOR (PROIECTULUI)
Inceperea activitatii Inainte de inceperea lucrului, lucratorul are obligatia sa verifice buna
fara verificarea starii functionare a utilajelor si sa consemne acest lucru in registrele zilnice de
echipamentelor de verificare
utilizat Este interzisa folosirea utilajelor si a echipamentelor ce prezinta
improvizatii, nereguli sau defectiuni la nivelul lor ce ar putea pereclita
integritatea si securitatea lucratorului
Raniri, accidentari de Efectuarea manevrelor cu spatele se vor nmai daca exista o persoana
mijloace de transport care sa ghideze soferul
care efectueaza Este interzisa stationarea persoanelor in spatele mijloacelor de transport
manevre de mers cu ce efectueaza manevre de mers cu spatele
spatele Limitarea vitezei in timpul manevrelor
Conducatorul auto sa posede carnet de conducere si sa fie testat
psihologic
Deplasari, stationari Este interzisa deplasarea si stationarea in zonele cu risc de accidentare
in zone periculoase ale santierului
Este interzisa parasirea locului de munca in timpul lucrului si executarea
de lucrari fara acordul sefului locului de munca
Este interzisa stationarea, deplasarea in zona de lucru a macaralei
Respectarea distantei minime de siguranta fata de masinile si utilajele
aflate in zona
Semnalizarea cailor de circulatie conform prevederilor reglementate
Marcarea corespunzatoare si ingradirea zonelor care prezinta risc de
alunecare, cadere
Purtatea EIP si EIL-HG 1048\2006
15
S.C. …………………………..
Neprezentare la Prezentarea la controlul medical periodic conform
controlul medical Legislatiei in vigoare
periodic Legea 319\2006 si Normele Metodologice de aplicare ale acesteia
Neutilizarea EIP si Este interzisa efectuarea oricarei activitati in cadrul santierului fara
EIL din dotare utilizarea EIPsi EIL din dotare: manusi palmare cu protectie, salopeta,
pufoaica- pentru vremea rece, casca protectie cu ochelari, cizme sau
bocanci cu bombeu metalic si talpa lamelata
Efectuarea instructajului periodic
19
S.C. …………………………..
20
S.C. …………………………..
-Transportul echipamentelor de munca se va face cu mijloace de transport adecvate iar
cele usoare manual respectandu-se instructiunile din cartile tehnice ale lor.
-Echipamentele de munca se vor depozita in magazia echipei respectandu-se
instructiunile de depozitare si asigurandu-le impotriva sustragerilor
-Transportul sculelor si uneltelor de mana se va face in trusele originale furnizate de
producator;
Obligaţiile angajatorilor
Orice echipament individual de protecţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
să fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără să conducă el însuşi la un risc mărit;
să corespundă condiţiilor existente la locul de muncă;
să ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului;
să se potrivească în mod corect persoanei care îl poartă, după toate ajustările
necesare.
În cazul în care prezenţa unor riscuri multiple impune purtarea simultană a mai multor
echipamente individuale de protecţie, aceste echipamente trebuie să fie compatibile şi să îşi
păstreze eficacitatea în raport cu riscul/riscurile respectiv/respective.
Condiţiile de utilizare a echipamentului individual de protecţie, în special durata purtării, sunt
determinate în funcţie de gravitatea riscului, frecvenţa expunerii la risc, caracteristicile postului
de lucru al fiecărui lucrător şi de performanţa echipamentului individual de protecţie.
Echipamentul individual de protecţie este, în principiu, destinat purtării de către o singură
persoană.
Dacă împrejurările impun purtarea echipamentului individual de protecţie de către mai multe
persoane, se iau măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că această utilizare nu creează
diferiţilor utilizatori nicio problemă de sănătate sau de igienă.
Echipamentul individual de protecţie se distribuie gratuit de angajator, care asigură buna sa
funcţionare şi o stare de igienă satisfăcătoare prin intermediul întreţinerii, reparării şi înlocuirilor
necesare.
Angajatorul informează mai întâi lucrătorul despre riscurile împotriva cărora îl protejează
purtarea echipamentului individual de protecţie.
Angajatorul asigură instruirea lucrătorului şi, dacă este cazul, organizează antrenamente pentru
modul de purtare a echipamentului individual de protecţie.
Echipamentul individual de protecţie poate fi utilizat numai în scopurile specificate şi în
conformitate cu fişa de instrucţiuni, cu excepţia împrejurărilor specifice şi excepţionale.
Instrucţiunile trebuie să fie pe înţelesul lucrătorilor.
21
S.C. …………………………..
- deplasari pe
suprafete alunecoase, -alunecare, cadere de la - incaltaminte de - talpa
inclinate acelasi nivel, inaltime protectie antiderapant
- rezistenta la
- murdarire excesiva uzura
- salopeta - rezistenta la soc
- sapca(boneta)
- rezistenta la
uzura
22
S.C. …………………………..
7. SEMNALIZAREA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA.
Modalităţi de semnalizare
Semnalizare permanentă
Semnalizarea referitoare la o interdicţie, un avertisment sau o obligaţie, precum şi semnalizarea
privind localizarea şi identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor trebuie să se realizeze
prin utilizarea panourilor permanente.
Trebuie să se folosească panouri şi/sau o culoare de securitate pentru semnalizarea
permanentă destinată localizării şi identificării materialelor şi echipamentelor de prevenire şi
stingere a incendiilor.
Semnalizarea de pe recipiente şi de pe conducte
Locurile în care există risc de coliziune cu obstacole şi de cădere a persoanelor trebuie să fie
semnalizate permanent cu o culoare de securitate şi/sau cu panouri.
Căile de circulaţie trebuie să fie marcate permanent cu o culoare de securitate.
Semnalizarea ocazională
Când împrejurările o impun, trebuie să se folosească semnale luminoase, semnale acustice
şi/sau comunicare verbală pentru semnalizarea pericolelor, mobilizarea persoanelor pentru o
acţiune specifică, precum şi pentru evacuarea de urgenţă a persoanelor.
Orientarea persoanelor care efectuează manevre ce presupun un risc sau un pericol trebuie să
se realizeze, în funcţie de împrejurări, printr-un gest-semnal şi/sau prin comunicare verbală.
Instrucţiunile din tabelul de mai jos se aplică tuturor mijloacelor de semnalizare care
conţin o culoare de securitate:
23
S.C. …………………………..
24
S.C. …………………………..
Semnalele luminoase şi acustice trebuie să facă obiectul unei verificări a bunei lor funcţionări şi
a eficienţei lor reale, înainte de punerea în funcţiune şi, ulterior, prin verificări periodice.
Trebuie să fie luate măsuri adecvate suplimentare sau de înlocuire în cazul în care auzul sau
vederea lucrătorilor în cauză este limitată, inclusiv datorită purtării echipamentelor individuale de
protecţie.
Zonele sau incintele utilizate pentru depozitarea substanţelor ori a preparatelor periculoase
în cantităţi mari trebuie să fie semnalizate printr-un panou de avertizare corespunzător
Caracteristici intrinseci
Forma şi culorile panourilor sunt definite în funcţie de obiectul lor specific, respectiv panouri de
interzicere, avertizare, obligativitate, salvare sau de prim ajutor, precum şi panouri privind
materiale şi echipamente de stingere a incendiilor.
Pictogramele trebuie să fie cât mai simple posibil şi trebuie evitate detaliile inutile.
Pictogramele utilizate pot fi uşor diferite sau mai detaliate cu condiţia ca semnificaţia lor să
rămână neschimbată şi nicio diferenţă sau adaptare să nu provoace confuzie asupra
semnificaţiei.
Panourile trebuie confecţionate dintr-un material cât mai rezistent la şocuri, intemperii şi
agresiuni cauzate de mediul ambiant.
Dimensiunile şi caracteristicile colorimetrice şi fotometrice ale panourilor trebuie să asigure o
bună vizibilitate şi înţelegere a mesajului acestora.
Condiţii de utilizare
Panourile trebuie instalate, în principiu, la o înălţime corespunzătoare, orientate în funcţie de
unghiul de vedere, ţinându-se seama de eventualele obstacole, fie la intrarea într-o zonă în
cazul unui risc general, fie în imediata apropiere a unui risc determinat sau a obiectului ce
trebuie semnalat, şi într-un loc bine iluminat, uşor accesibil şi vizibil.
În cazul în care condiţiile de iluminare naturală sunt precare, trebuie utilizate culori
fosforescente, materiale reflectorizante sau iluminare artificială, fără a aduce atingere
prevederilor legislaţiei naţionale care transpun Directiva 89/654/CEE.
Panoul trebuie înlăturat când situaţia care îl justifică nu mai există.
Fumatul interzis
Fumatul şi focul deschis interzise
Interzis accesul pietonilor
Interzisă stingerea cu apă
Accesul interzis persoanelor neautorizate
Apă nepotabilă
Interzis vehiculelor de manipulare a mărfurilor
A nu se atinge
25
S.C. …………………………..
b) pictogramă neagră pe fond galben, margine neagră (partea galbenă trebuie să acopere cel
puţin 50% din suprafaţa panoului).
Materiale inflamabile
Materiale explozive
Materiale toxice
Materiale corozive
Materiale radioactive
Greutăţi suspendate
Vehicule de manipulare
Pericol electric
Pericol general
Radiaţii laser
Materiale combustibile
Radiaţii neionizante
Câmp magnetic puternic
Pericol de împiedicare
Cădere cu denivelare
Risc biologic
Temperaturi scăzute
Materiale nocive sau iritante
Direcţii de urmat
Telefon pentru primul-ajutor sau salvare
Brancardă
Duş de securitate
Curăţirea ochilor
Centru de prim-ajutor
26
S.C. …………………………..
Căi/Ieşiri de salvare
Furtun de incendiu
Scară
Extinctor
Telefon pentru cazurile de incendiu
Direcţii de urmat
CERINŢE MINIME
privind identificarea şi localizarea echipamentelor destinate
prevenirii şi stingerii incendiilor
CERINŢE MINIME
privind semnalizarea obstacolelor şi a locurilor periculoase
şi pentru marcarea căilor de circulaţie
27
S.C. …………………………..
CERINŢE MINIME
privind comunicarea verbală
Caracteristici intrinseci
-Comunicarea verbală se stabileşte între un vorbitor sau un emiţător şi unul ori mai mulţi
auditori, sub forma unui limbaj format din texte scurte, grupuri de cuvinte şi/sau cuvinte izolate,
eventual codificate.
-Mesajele verbale trebuie să fie cât mai scurte, simple şi clare.
-Calităţile de comunicare ale vorbitorului şi facultăţile auditive ale auditorilor trebuie să asigure o
comunicare verbală sigură.
-Comunicarea verbală poate fi directă, utilizând vocea umană, sau indirectă, prin voce umană
ori artificială, difuzată prin oricare mijloc corespunzător.
Reguli specifice de utilizare
-Persoanele implicate trebuie să cunoască bine limbajul utilizat, pentru a putea pronunţa şi
înţelege corect mesajul verbal şi pentru a adopta, în consecinţă, comportamentul corespunzător
în domeniul securităţii şi/sau al sănătăţii.
-Dacă comunicarea verbală este utilizată în locul sau complementar unui gest-semnal, trebuie
folosite cuvinte-cod
CERINŢE MINIME
privind gesturile-semnal
Caracteristici
-Gesturile-semnal trebuie să fie precise, simple, ample, uşor de executat şi de înţeles şi bine
diferenţiate de alte gesturi-semnal.
-Utilizarea în acelaşi timp a ambelor braţe trebuie să se facă în mod simetric şi pentru
executarea unui singur gest-semnal.
-Gesturile utilizate pot varia uşor sau pot fi mai detaliate în raport cu reprezentările
Reguli de utilizare specifice
Persoana care emite semnale, denumită agent de semnalizare, transmite instrucţiunile de
manevră, utilizând gesturi-semnal, către persoana care recepţionează semnale, denumită
operator.
Agentul de semnalizare trebuie să poată urmări vizual desfăşurarea manevrelor, fără a se afla în
pericol din cauza acestora.
Responsabilităţile agentului de semnalizare sunt exclusiv direcţionarea manevrelor şi asigurarea
securităţii lucrătorilor aflaţi în apropiere.
Atunci când nu poate executa ordinele primite cu garanţiile de securitate necesare, operatorul
trebuie să întrerupă manevrele în curs pentru a cere noi instrucţiuni.
Accesorii pentru semnalizarea prin gesturi
Agentul de semnalizare trebuie să poată fi uşor recunoscut de către operator.
Agentul de semnalizare trebuie să poarte unul sau mai multe elemente de recunoaştere
adecvate, de exemplu: vestă, cască, manşoane, banderole, palete.
Elementele de recunoaştere trebuie să fie viu colorate, de preferinţă toate de aceeaşi culoare,
utilizată exclusiv de agentul de semnalizare.
28
S.C. …………………………..
Descriere Ilustrare
Semnificaţie
START Atenţie Începerea Braţele întinse orizontal, cu palmele îndreptate în
executării comenzii faţă
29
S.C. …………………………..
La DREAPTA în raport cu Braţul drept întins, aproximativ orizontal, cu palma
agentul de semnalizare îndreptatăîn jos se executălent mişcări ale braţului
către dreapta
30
S.C. …………………………..
7.2 SEMNALIZAREA DE SECURITATE UTILIZATA LA LUCRAREA PROPRIU ZISA
Panouri de interdicţie
Fumatul interzis
Fumatul şi focul deschis interzise
Accesul interzis persoanelor neautorizate
A nu se atinge
Panouri de avertizare
Pericol electric
Pericol de împiedicare
Vehicule de manipulare
Panouri de obigativitate
Protecţie obligatorie a capului-purtare obligatorie casca
Protecţie obligatorie a picioarelor-purtare obligatorie încălţăminte de protecţie
Protecţie obligatorie a mâinilor-purtare obligatorie mânuşi
Protecţie obligatorie a corpului-prtare obligatorie a salopetei
31
S.C. …………………………..
8. INDICATII PRACTICE PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR, EVACUAREA
PERSOANELOR SI MASURILE DE ORGANIZARE LUATE IN ACEST CAZ.
SUCCESIUNEA OPERATIUNILOR
SALVATORULUI
operatii:
Solicitarea ajutorului (altor martori ai accidentului) – e mai usor ca primul ajutor sa fie
acordat de doua/mai multe persoane decat de catre una singura.
Eliberarea cailor respiratorii ale victimei
32
S.C. …………………………..
B. Existenta respiratiei
capul victimei este in extensie (ridicat “pe spate”) – se apropie urechea salvatorului de
gura victimei in timp ce privirea este indreptata spre pieptul accidentatului – exista
posibilitatea ca salvatorul sa-i auda respiratia, sa o simta cu pielea obrazului si in acelasi
timp sa vada eventual miscarile respiratorii ale pieptului accidentatului.
33
S.C. …………………………..
Se solicita imediat ajutor si se cheama ambulanta
Se mentin functiile vitale ale victimei (respiratia si circulatia sangelui) pana la sosirea
ambulantei = respiratie artificiala si masaj cardiac extern:
Se executa doua ventilatii gura la gura
Se cauta punctul de presiune (punctul in care se va executa masajul cardiac extern) – se
fixeaza un deget pe marginea cutiei toracice si se misca degetul de-a lungul acestei
margini pana se simte capatul inferior al apendicelui xifoid (osul pieptului)
Deasupra acestui reper se aseaza inca doua degete; punctul de presiune se va afla, in
acest moment, deasupra reperului format de aceste doua degete;
Se aseaza podul unei palme in punctul de presiune
Se aseaza cealalta palma peste palma fixata in punctul de presiune
Se comprima toracele victimei prin miscari ferme executate cu toata greutatea corpului
aplicata din umeri, in lungul bratelor.
Comprimarea torcelui victimei trebuie facuta astfel incat sternul (osul pieptului) sa se
infunde cu 4-6 cm
Se continua aplicarea masurilor de resuscitare in succesiunea 2 la 15, adica 2 ventilatii
urmate de 15 compresii toracice. Daca resuscitarea este executata de doua personae,
atunci una dintre acestea se va ocupa de ventilatie, timp in care cea de-a doua va face
masajul cardiac in succesiunea de 1 la 5, adica 1 ventilatie urmata de 5 compresii
toracice)
Nu se intrerup masurile de reanimare decat in momentul in care pacientul este preluat de
catre personalul ambulantei.
1. daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si are puls (ii bate inima) sunt
necesare:
asezarea in pozitia de siguranta;
acoperirea victimei, alarma;
supravegherea circulatiei, a starii de constienta, a respiratiei, pana la sosirea ajutoarelor
medicale.
2. daca victima nu raspunde, nu respira si are puls (ii bate inima) sunt necesare:
degajarea (eliberarea) cailor respiratorii;
manevra Heimlich;
respiratie “gura la gura” sau “gura la nas”.
3. daca victima nu raspunde, nu respira si nu are puls (nu ii bate inima) este necesara:
reanimare cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiratie “gura la gura”
34
S.C. …………………………..
sau “gura la nas”).
35
S.C. …………………………..
Traseul sau calea strabatuta de curentul electric prin corp-se considera ca foarte
periculoase caile :
- mana stanga piciorul drept(axa inimii)
- mana dreapta-marginea superioara a bazinului
Accidentul prin electrocutare apare atunci cand corpul omului se intercaleaza accidental
intre doua puncte cu
potentiale electrice diferite, situatie in care prin el circula un curent capabil sa afecteze
functiile vitale ale organismului
PRIMUL AJUTOR – esential pentru viata victimei, intrucat numai intamplator se poate
beneficia de ajutor calificat.
36
S.C. …………………………..
interventiei, scoateti accidentatul de sub tensiune prin utilizarea oricaror materiale sau
echipamente electroizolante care sunt la indemana, astfel incat sa se reuseasca indepartarea
accidentatului de zona de pericol.
Insasi apropierea de accidentat poate prezenta pericol pentru salvator, din cauza tensiunii de
pas. Se vor efectua urmatoarele manevre:
Deconectarea instalatiei (scoaterea de sub tensiune) o poate face numai o persoana care
cunoaste bine instalatia, iar scoaterea accidentatului din instalatiile aflate sub tensiune este
permisa numai dupa deconectare. Pentru aceasta se vor folosi orice mijloace disponibile: prin
strigat, telefonic, prin radio sau prin mesager, etc.
- Scoaterea accidentatului din instalatia aflata sub tensiune este permisa numai in statiile
electrice, unde operatia se executa de catre personalul special instruit in acest sens si care
utilizeaza mijloacele de protectie electroizolante (cizme si manusi de inalta tensiune, stanga de
manevra, corespunzatoare tensiunii nominale a instalatiei).
- Daca din cauza arcului electric provocat de accidentat ca urmare a atingerii instalatiei
electrice, acestuia i s-au aprins hainele fara ca el sa fie in contact sau in imediata apropiere a
instalatiei electrice sub tensiune, se va actiona pentru stingerea hainelor aprinse prin inabusire.
Este de preferat ca accidentatul sa fie culcat la pamant in timpul acestor interventii, deoarece
miscarea acestuia ca o “torta vie” ingreuneaza si agraveaza in acelasi timp actiunile de salvare.
• In acest caz examinarea este usurata de faptul ca se poate stabili contact verbal cu
accidentatul. Acest contact trebuie realizat sub forma intrebarilor, concomitent cu actiunea de
calmare, de linistire a accidentatului: “aseaza-te” respectiv “culca-te si stai linistit, respira
adanc si regulat”, “cum s-a intamplat accidentul?”, “te supara ceva?, ai ameteli?, ai greata?, ai
cumva dificultati in respiratie?, te supara inima?”.
In timpul intrebarilor se cauta vizual eventualele semne exterioare ale starii de rau:
• culoarea pielii, in mod special culoarea fetei (paloare sau roseata excesiva);
• transpiratia fetei si a palmelor;
37
S.C. …………………………..
• prezenta si caracteristicile respiratiei si ale pulsului.
• In cazul unei stari de rau se solicita salvarea.
PLAGI. HEMORAGII
38
S.C. …………………………..
in exteriorul corpului. Tesuturile moi sunt cele predispuse la sangerari ca urmare a ranirii lor.
CLASIFICAREA PLAGILOR
INGRIJIREA PLAGILOR
39
S.C. …………………………..
- apa oxigenata sau tablete de perogen(10 tablete/200 ml apa)
- solutie de cloramina(4 tablete/1 l apa) ; rivanol 1%, tinctura de iod, apa fiarta 30
min si racita
- medicamente care combat durerea ; algocalmin, antinevralgic
OPRIREA HEMORAGIILOR
A. Hemoragii externe – sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii unor vase de
sange. Functie de vasele sectionate:
- H. ARTERIALE – sangele de culoare rosu-aprins tasneste intr-un jet sacadat, in acelasi ritm
cu pulsatiile inimii;
- H. VENOASE – sangele de culoare rosu-inchis curge lin, continuu;
- H. CAPILARE – sangele curge pe toata suprafata ranii, avand o intensitate redusa.
!!! Nu se aplica niciodata alcool iodat pe rana, acesta provocand necroza (arderea) tesuturilor,
nu se pun pe rana grasimi sau unguente.
Dupa curatarea si dezinfectarea ranii si a tegumentului din jur se poate incepe pansarea.
HEMOSTAZA
• Oprirea rapida si competenta a unei hemoragii este una din actiunile decisive care trebuie
executata de catre cel care acorda primul ajutor
• Hemostaza provizorie – aplicarea unui pansament compresiv (cateva comprese aplicate pe o
plaga, o bucata de vata si un bandaj ceva mai strans)
• Daca hemoragia nu se opreste – comprimarea vasului prin care curge sangele
• In hemoragia arteriala – comprimarea se face intr-un punct situat cat mai aproape de rana,
intre aceasta si inima, deoarece trebuie oprita iesirea sangelui care vine de la inima prin vasul
deschis. Comprimarea vaselor se face mai bine in locurile in care sunt mai aproape de un
plan osos si se poate face direct, cu degetul sau cu toata palma, insa numai pentru o
hemostaza de scurta durata.
40
S.C. …………………………..
• Daca nu se poate mentine vasul comprimat un timp indelungat se recurge la aplicarea
garoului (sub garou se aplica o fasa de tifon sau un obiect dur).
Mentinerea unui garou nu poate depasi 1 ora, timp in care accidentatul trebuie sa ajunga la o
unitate medicala
APLICAREA GAROULUI
- h. venoasa – sangele curge de la periferie spre inima, garoul se plaseaza distal, sub
nivelul plagii (daca sangerarea continua inseamna ca e afectata o artera) – SANGERAREA SE
OPRESTE IN 2-3 MINUTE
PIERDEREA CUNOSTINTEI
Constienta este starea in care o persoana vorbeste coerent, isi controleaza activitatea
musculara, reactioneaza la stimuli durerosi precum si atunci cand este interpelata isi da seama.
Orice modificare a acestei stari, in afara somnului normal, este un inceput important de accident
sau boala.
Tulburarile starii de constienta se manifesta in 3 situatii :
victima este constienta, dar prezinta unele tulburari
victima este inconstienta-victima poate trece dintr-un moment in altul din stare de
inconstienta usoara la o inconstienta profunda, fara sa-si dea seama(si fara sa ne dam
seama)
victima este in stare de inconstienta profunda-victima isi pierde reflexele sale de
securitate si, daca este culcata pe spate, saliva poate inunda progresiv caile sale
respiratorii, ceea ce poate provoca stopul respirator.
Singura modalitate de a preveni si a trata aceste tulburari este asezarea victimei in
pozitie de siguranta, pe o parte, pentru a evita inundarea cailor respiratorii si inecarea.
LESINUL (LIPOTIMIA)
41
S.C. …………………………..
Lesinul este rezultatul unei oxigenari temporar insuficiente a creierului . O persoana care
lesina va fi inconstienta chiar numai pentru cateva momente.
Scopul acordarii primului ajutor in caz de lesin este de a creste oxigenarea creierului.
• oboseala, perioade indelungate petrecute in aceeasi pozitie (in picioare sau asezat), foame,
lipsa aerului proaspat;
• stari emotionale ca, de ex., frica, anxietatea, vederea sangelui;
• boala, traumatisme, dureri mari.
Masuri preventive:
• se asigura aer proaspat (se deschid usi/ferestre), dar fara temperaturi excesive;
• se slabeste stransoarea hainelor la gat, piept si talie;
• daca persoana este culcata, picioarele se ridica la inaltimea de 10 – 30 cm fata de sol.
PRIMUL AJUTOR:
• Pierderea temporara a cunostintei poate fi unul din simptomele care insotesc o criza cardiaca
ischemica sau o comotie cerebrala. Se are in vedere o astfel de posibilitate, mai ales, cand
lesinul se produce la persoanele mai in varsta si cauza nu este evidenta.
• Daca revenirea din lesin nu e rapida si completa este necesar ajutor medical.
PANSAMENTE SI BANDAJE
42
S.C. …………………………..
- neaderent si fara scame, pentru a reduce posibilitatea lipirii de rana. Tifonul,
bumbacul si panza de in sunt materiale potrivite pentru pansamente, in timp ce
lana si alte materiale pufoase nu sunt recomandate
Tipuri de pansamente :
- pansamente adezive-pansamente din tifon, sterile, cu banda adeziva
- pansamente din tifon(comprese)-de diverse marimi, pliate si impachetate individual
sau in numar mare
- pansamente compresive-pansamente sterile din tifon si alt material
absorbant(pernuta de tifon plina cu vata) ; se folosesc la aplicarea compresiva pe
o rana cu sangerare puternica
- pansamente improvizate-obtinute din material fara scame, steril sau curat, de
preferinta alb
Materiale de prim ajutor necesare pentru pansare :
- pansamente, fesi si comprese de tifon sterile
- vata sterila
- leucoplast
- pense si foarfece sterile
- substante dezinfectante :apa oxigenata, rivanol 1%, tinctura de iod, spirt
Persoanele care acorda prim ajutor trebuie sa fie familiarizate nu numai cu folosirea
pansamentelor si bandajelor comerciale, ci si sa fie capabile sa le improvizeze, de la caz la caz,
din materialele aflate la indemana.
43
S.C. …………………………..
• inainte de pansare, aplicati peste compresele de tifon, bumbac absorbant, vata, fasa
neaderenta sau alt material curat;
• nu indepartati de pe rana pansamentul deja facut. Daca sangele a trecut prin pansament,
lasati pansamentul neschimbat si acoperiti-l cu pansamente suplimentare, vata sau alte
materiale, fixate cat mai bine.
• cand sangerarea nu se opreste si pansamentul se imbiba cu sange, se vor aplica si alte
masuri de oprire a hemoragiei (hemostaza);
• fixati pansamentul cu banda adeziva (leucoplast) sau bandaje (fesi) pentru ca acesta sa nu
cada in timpul transportului.
• daca pansamentul a fost facut in conditii nesterile, avertizati unitatea medicala care preia
ranitul.
• Nu puneti niciodata vata direct pe rana!
FRACTURILE
DEFINITIE: Intreruperea continuitatii unui os, cu alte cuvinte orice rupere, zdrobire sau
plesnire (fisurare) a unui os ca urmare a unui traumatism mai puternic (cadere de la inaltime,
lovitura, strivire, tamponare, izbire, rasucire, etc)
• Toate cele 200 oase ale corpului se pot fractura, dar cel mai des, fracturile se produc la
oasele lungi ale membrelor, la oasele bazinului si ale coloanei vertebrale.
• Cazurile mai frecvente ale fracturilor:
PREVENIREA FRACTURILOR
Majoritatea fracturilor pot fi prevenite prin adoptarea unor masuri de securitate (obiceiuri,
deprinderi) in diferite activitati profesionale, casnice, sportive, etc.
Trebuie evitate:
• Suprafetele accidentale sau incarcate cu diferite obiecte (obstacole): unelte, materiale,
cordoane de racord, furtunuri, etc.
• Pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase; lipsa covoarelor, carpetelor sau
traverselor;
• Scarile luminate insuficient si blocate (aglomerate) cu diverse obiecte, fara balustrada,
acoperite cu gheata si/sau zapada;
• Folosirea scaunelor pentru a atinge locuri inalte, a scarilor pliante defecte, a scarilor
neasigurate, a improvizatiilor;
• Neutilizarea balustradelor si a centurilor de siguranta atunci cand se lucreaza la inaltime
SEMNE SI SIMPTOME
44
S.C. …………………………..
Inainte de examinarea accidentatului este obligatoriu ca salvatorul sa se informeze asupra:
• agentului agresor,
• a modului de actiune a acestuia
• caror parti din organism a actionat
• Scopul :
REGULI GENERALE :
CE NU TREBUIE FACUT:
- NU se actioneaza brutal si NU se impun victimei miscari inutile;
- Victima NU trebuie ridicata in picioare sau transportata inainte de imobilizarea fracturii, pentru
ca toate acestea pot provoca complicatii:
2. Deplasarea fragmentelor osoase uneori ascutite si taioase care distrug muschi, vase
de sange sau nervi provocand hemoragii sau paralizii.
CE TREBUIE FACUT:
- Primul ajutor se acorda la locul accidentului, exceptand cazul in care persista un pericol
pentru salvator sau pentru victima. Victima trebuie asezata in cel mai apropiat loc sigur, unde
ranile sale sa poata fi temporar asistate si stabilizate.
- In caz de fractura deschisa – primordiala este oprirea hemoragiei si pansarea ranii. Orice os
exteriorizat trebuie protejat cu fesi de jur imprejur, dar NU TREBUIE FORTAT SA INTRE
INAPOI IN RANA.
- Administrarea unui calmant pentru a diminua durerea (antinevralgic, algocalmin)
45
S.C. …………………………..
Orice imobilizare trebuie sa cuprinda doua articulatii (incheieturi): cea de deasupra si cea
de dedesubtul focarului de fractura (proximal si distal)
La membre, atelele se pun de o parte si de alta a focarului de fractura (sau membrul se
aseaza intr-o gutiera speciala)
Atelele se invelesc in vata (sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu stanjeni
circulatia sau a nu mari durerea;
Se evita aplicarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu pielea (fata antero-
interna a gambei)
Acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizata, golurile se umplu cu
vata;
Se trage apoi o fasa, la inceput circulara, apoi serpuitoare, in jurul atelelor si membrului
fracturat, obtinand astfel o imobilizare provizorie (imobilizarea de durata – in aparat gipsat
– serviciul medical de specialitate)
!!! Fasa prea stransa stanjeneste circulatia sangelui si accentueaza durerea, iar fasa
prea larga este egala cu lipsa imobilizarii.
Orice accentuare a durerii indica agravarea situatiei si necesita controlarea pozitiei
membrelor, a bandajelor si nodurilor si a circulatiei sangelui la extremitati.
!!! Nodurile de la materialul utilizat pentru fixarea atelelor vor fi facute peste atela si nu
pe zona descoperitadeoarece pot provoca compresiuni dureroase pe tegumente.
!!! Daca sunt ranite ambele picioare, nodurile se fac pe linia mediana.
La efectuarea imobilizarii trebuie sa conlucreze cel putin doua persoane. Una ridica
membrul fracturat cu o mana, in timp ce cu palma cealalta sprijina locul fracturii iar
cealalata persoana aplica atelele si trage fasa.
REDUCEREA FRACTURII
46
S.C. …………………………..
In cazul fracturarii unui os, muschii asociati acestuia se contracta; daca fractura e completa,
contractia rapida a muschilor poate produce alunecarea extremitatilor rupte si patrunderea lor in
tesutul inconjurator. Manipularea brutala poate produce dureri si chiar leziuni ale muschilor,
nervilor si vaselor sanguine.
Astfel poate fi necesara reducerea fracturii prin tractiunea membrului accidentat, ceea ce
realizeaza implicit si relaxarea (repunerea, reasezarea in ax) oaselor rupte si deplasate. Daca
aceasta reducere este necesara, ea trebuie executata de doi salvatori:
- Celalat trage, cu grija, dar ferm, in josul fracturii, divergent fata de primul si in axul
membrului respectiv
PRECAUTIILE TRACTIUNII
MANEVRELE DE TRACTIUNE
STOPUL RESPIRATOR
Stopul respirator(asfixia) este stare organismului caracterizata prin oprirea respiratiei si deci
prin lipsa oxigenului in sange, ceea ce poate produce distrugerea tesuturile vitale si chiar
moartea.
Cauzele care determina asfixia se grupeaza in 3 categorii :
- insuficienta oxigenului in aerul inhalat
- oprirea respiratiei si a circulatiei
- obturarea cailor respiratorii
Caile respiratorii pot fi blocate de spasme musculare cauzate de patrunderea apei sau a
alimentelor pe caile respiratorii sau de inflamarea tesuturilor gatului in alergii, boli sau raniri.
Tulburarile circulatiei sanguine antreneaza intr-un termen mai mult sau mai putin scurt si
tulburari respiratorii si , reciproc, stopul respirator antreneaza stopul cardiac, cele doua
functii(respiratia si circulatia) fiind complementare.
Semnele tulburarilor respiratorii :
- respiratie neregulata, prea repede sau prea rara
- respiratie suprficiala sau prea adanca
- respiratie zgomotoasa sau dificila
- congestionarea vaselor de sange de pe cap si gat
- coloratie vanata(cianotica) a buzelor, urechilor si unghiilor
- transpiratii abundente imobilizarea toracelui, circulatia de aer nu poate fi auzita sau
simtita
Daca nu se aplica respiratia artificiala, vor urma rapid stopul cardiac, starea de
inconstienta si apoi survine moartea.
Respiratia artificiala trebuie sa inceapa imediat. Creierul poate fi afectat definitiv daca
este lipsit de oxigen o perioada mai mare de 4 minute.
REANIMAREA CARDIO-RESPIRATORIE(RCR)
Obstructionarea cailor respiratorii superioare reprezinta blocarea partiala sau totala a cailor
de trecere si de
patrundere a aerului in plamani.
La o persoana constienta, obturarea este cauzata de obiecte straine(de exemplu, alimente).
La o persoana inconstienta, limba poate sa cada in fundul gatului si sa impiedice trecerea
aerului.
Daca aerul este impiedicat sa intre in plamani, persoana isi poate pierde cunostinta.
Daca primul ajutor nu este acordat, se poate ajunge la stop cardio-respirator si deces.
49
S.C. …………………………..
Obstructia cailor respiratorii poate fi prevenita prin :
- taierea alimentelor, in special a carnii, in bucati mici si mestecarea lor completa
inainte de a fi inghitite
- evitarea vorbitului, rasului sau bautului in timpul mestecarii alimentelor
- evitarea ingurgitarii bauturilor inainte si in timpul alimentelor
- constientizarea faptului ca anumite alimente au tendinta de a produce inecari si
deci se recomanda precautie la consumul acestora
In cazul inecarii prin inghitire trebuie acordat imediat primul ajutor, deoarece se poate
produce obturarea partiala sau completa a cailor respiratorii(obstructia partiala a cailor
respiratopii permite doar in parte intrarea aerului in plamani-producand acces de tuse ; in cazul
obstructiei complete a cailor respiratorii persoana va fi incapabila sa respire, sa tuseasca sau sa
vorbeasca).
PRIMUL AJUTOR-in caz de inecare prin inghitire necesita urmatoarele manevre(in functie
de varsta si starea fizica avictimei) :
- compresii(apasari)abdominale
- compresii(apasari) pe torace
- explorarea si scoaterea cu degetele a obiectului strain din gura
- ventilarea plamanilor
-
INGRIJIRI ULTERIOARE :
- se vor intrerupe manevrele pentru inecarea prin inghitire atunci cand caile
respiratorii sunt suficient de libere pentru a putea permite aplicarea respiratiei
artificiale
- daca respiratia spontana se reia, se va supraveghea victima pentru a fi siguri ca nu
apar dificultati ulterioare
- persoana va fi incredintata serviciilor medicale de urgenta, deoarece manevrele
pot sa produca raniri si prin urmare, victima are nevoie de ingrijire medicala
LEZIUNILE OCHIULUI
ARSURILE CHIMICE
Scopul primului ajutor-este sa dilueze si treptat sa elimine substantele chimice, prin
inundarea ochiului cu apa. O substanta chimica sub forma de pudra trebuie indepartata prin
periere. Substantele chimice corosive se vor indeparta prin spalarea ochiului timp de cel putin
10-20 min(se foloseste aparatura speciala pentru irigarea ochiului)
ARSURILE
50
S.C. …………………………..
ARSURILE-raniri ale pielii sau ale altor tesuturi produse de agenti termici, chimici,
electrici sau de radiatii. Pielea protejeaza corpul de invazia bacteriilor, ajuta la controlul
temperaturii corpului si retine fluidele acestuia. Ranirea pielii prin arsuri sau opariri poate
produce pierderea acestor functii si, daca leziunea este intinsa se poate ajunge la complicatii
serioase
CLASIFICAREA ARSURILOR
A.-in functie de agentul care le-a provocat
- termice- produse de foc, contactul cu obiecte fierbinti sau abur
- corosive-cauzate de substante chimice foarte active precum acizii si bazele
- electrice-produse de curentul electric
- prin radiatie-determinate de expunertea excesiva la soare, raze X sau materiale
radioactive
B.-dupa profunzimea lor
- arsurile de gradul intai-limitate la stratul superficial al pielii ; pielea este rosie si
ustura(exemplu-arsura solaraobisnuita)
- arsurile de gradul doi-cuprind toata grosimea pielii ; pe piele apar basici cu continut
seros sau hematic ; pe langa durerea mare pe care o resimte victima, pericolul principal consta
in infectarea continutului veziculelor
- arsurile de gradul trei-leziunile depasesc grosimea pielii, distrugand si straturile mai
profunde : grasime, muschi, vase, nervi, pana la os ; durerea este mai mica, deoarece
extremitatile nervilor din piele au fost distruse
- arsurile de gradul patru-sunt foarte severe, implicand distrugerea tuturor structurilor
inclusiv a osului
51
S.C. …………………………..
substantele chimice ; se continua inundarea zonei arse si in timpul indepartarii
imbracamintii, pana la spalarea(indepartarea) completa a subst. chimice
- dupa indepartarea prin spalare a substantelor chimice se continua primul ajutor ca
pentru arsura termica
52
S.C. …………………………..
GENERALITATI
OBLIGATIILE CONDUCERII
-stabilirea prin dispozitii scrise a modului de organizare a apararii impotriva incendiilor si
responsabilitatile salariatilor
-identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu
-intocmirea si reactualizarea listei cu substante periculoase, a riscurilor pentru sanatate si
mediu, a mijloacelor de protectie recomandate, a metodelor de prim ajutor, a substantelor pentru
stingere, neutralizare sau decontaminare
-elaborarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si stabilirea sarcinilor salariatilor
-stabilirea unui numar de persoane cu atributii in aplicarea, controlul si supravegherea masurilor
de aparare impotriva incendiilor
-asigurarea mijloacelor tehnice corespunzatoare si personalului necesar interventiei in caz de
incendiu
-intocmirea planului de interventiei
-asigurarea contractului cu grupul de pompieri militari
-alocarea fondurilor necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor
OBLIGATIILE SALARIATILOR
-respectarea regulilor si masurilor de aparare impotriva incendiilor
-utilizarea substantelor periculoase, instalatiilor, utilajelor, masinilor, aparaturii si EIP
-neefectuarea manevrelor si modificarilor nepermise MTPSI
-comunicarea catre conducerea societatii a situatiei considerate pericol de incendiu, defectiune
la sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor
-cooperarea salariatilor desemnati pentru realizarea masurilor de aparare impotriva incendiilor
-acordarea ajutorului si a masurilor de prim ajutor salariatilor aflati in situatie de pericol
53
S.C. …………………………..
materialelor combustibile, dotarea cu mijloace de iluminare si stingere a incendiilor, pe baza
permisului de lucru cu foc sau a autorizatiei de lucru)
-obligativitatea efectuarii instructajului pentru stare de urgenta(si implicit a instructajului PSI)
-obligativitatea participarii salariatilor la instruiri si exercitii
-reactualizarea, utilizarea si afisarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor, schemelor
de prevenire, stingere a incendiilor, planurilor de evacuare si a planurilor de depozitare a
materialelor periculoase
-actualizarea planurilor de interventie la schimbarea profilului de activitate sau in oricare alta
situatie
FUMATUL
-reglementarea fumatului de catre conducerea societatii prin decizie
-interzicerea fumatului in locurile in care nu se admite folosirea focului deschis
-instalarea indicatoarelor de securitate in locurile unde se interzice fumatul
-dotarea locurilor pentru fumat cu scrumiere, vase cu apa, nisip si placute de semnalizare cu
inscriptia LOC PENTRU FUMAT
-amplasarea scrumierelor sa nu permita aprinderea materialelor combustibile din apropiere
-interzicerea introducerii(depunerii) materialelor combustibile in scrumiere
-interzicerea golirii scrumierelor in cosuri sau in vase din materiale combustibile
-interzicerea aruncarii la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse
-evitarea fumatului in locuri de odihna(paturi, canapele, fotolii)
54
S.C. …………………………..
- propuneri de masuri si actiuni de inlaqturare a deficientelor si de imbunatatire a
activitatii
-efectuarea lucrarilor de intretinere si verificare a instalatiilor utilitare si a mijloacelor de productie
-organizarea apararii impotriva incendiului la locul de munca
- prevenirea incendiilor prin evidentierea materialelor si dotarilor tehnologice care
prezinta pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere si a mijloacelor care
le pot genera si a masurilor generale specifice PSI
- salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor prin intocmirea planurilor specifice si
mentinerea conditiilor de evacuare pe traseele stabilite
- instruirea salariatilor
- montarea indicatoarelor de securitate si de orientare
- organizarea stingerii incendiilor precizarea mijloacelor tehnice de alarmare si
alertare a personalului, instiintarea conducatorului locului de munca si a conducerii
societatii
- prezentarea substantelor, instalatiilor si dispozitivelor de limitare a propagarii si de
stingere a incendiilor, stingatoarelor si a altor aparate (echipamente) de stins
incendiu, mijloacelor de salvare si de protectie a personalului
- stabilirea competentei echipelor pentru salvarea si evacuarea persoanelor si a
bunurilor
- nominalizarea persoanelor care utilizeaza MTPSI sau care manevreaza ET
- executarea la termenele stabilite a incercarilor si testelor
NOTA :
-planurile de evacuare au marcate usile, holurile, scarile exterioare, MTPSI si se intocmesc pe
nivel (nr. persoane > 30) si pe incaperi
-planurile de depozitare si evacuare a materialelor clasificate ca periculoase au marcate zonele
ocupate, clasele materialelor, cantitatile, codurile de identificare sau pericol si se intocmesc pe
incaperi
SEMNALIZAREA DE SECURITATE
-Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate si/sau de
sanatate adecvate la locul de munca, in conformitate cu legislatia si normativele in vigoare, ori
de cate ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate sufficient prin mijloace tehnice de protectie
colectiva sau prin masuri metode sau procedee de organizare a muncii
-Respectarea prescriptiilor de semnalizare nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor legale,
prevazute de alte documente normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare, salvare si
55
S.C. …………………………..
ajutor, material si echipament de lupta contra incendiilor, substante sau preparate periculoase,
ca si alte materiale specifice
-Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare,
de salvare sau prim ajutor si se realizeaza dupa caz in mod permanent sau ocazional
-Semnalizarea permanenta se realizeaza
- prin panouri(indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la o
interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de
prim ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor
- prin eticheta(pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau
aceasta pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente care contin
substante periculoase; aceste mijloace trebuie amplasate pe partile vizibile, sub
forma rigida, autocolanta sau pictata si intr-un numar suficient de mare perntru a
asigura securitatea zonei
- prin panouri de avertizare sau etichete in cazul suprafetelor, salilor sau incintelor
utilizate pentru incarcarea, descarcarea si depozitarea substantelor periculoase in
cantitati mari, mijloacele de mai sus vor fi plasate aproape de suprafata de
depozitare sau pe usa de acces
- prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie
-Semnalizarea ocazionala se realizeaza
- prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de atentionare
asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru o
actiune specifica sau evacuare de urgenta
- prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care
efectueaza manevre ce presupun un risc sau pericol
-Instruirea care se asigura angajatilor (in ceea ce priveste semnalizarea de securitate si/sau
sanatate utilizata) se va axa in special pe semnificatia semnalizarii, precum sip e
comportamentul general si specific care trebuie adoptat. Ea se va repeat periodic sau ori de
cate ori se considera necesara reimprospatarea cunostintelor
salariatilor, ca urmare a unor verificari.
56
S.C. …………………………..
57
S.C. …………………………..
58
S.C. …………………………..
-Cand incarcarea-descarcarea sau transportul materialelor se efectueaza de doi sau mai multi
salariati efortul repartizat pe o persoana nu trebuie sa depaseasca limitele admise, prevazute in
normative. Se va asigura ca obiectele(materialele) respective sa se poata prinde bine cu unelte
de apucare sau cu mainile
-In cazul in care o sarcina este incarcata-descarcata sau transportata prin purtare, concomitent
de catre mai multe persoane, acestea vor ridica si cobori sarcina in acelasi timp(la comanda
conducatorului operatiei)
-La incarcarea-descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa fie astfel asezati incat sa nu se
loveasca intre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaza
-Distanta dintre doi incarcatori manuali care lucreaza in acelasi timp la incarcare-descarcare,
trebuie sa fie de cel putin 3 m
-Se interzice accesul la locul de descarcare-incarcare manuala a persoanelor care nu au nici o
atributie la aceste operatii
60
S.C. …………………………..
Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri
tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in
realizarea protectiei necesare.
Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere
directa sunt urmatoarele:
- acoperirea cu materiale electroizolante ale partilor active(izolarea de protectie) ale
instalatiilor si echipamentelor electrice
- inchiderea in carcase sau acoperirea cu invelisuri exterioare izolatoare
- ingradiri
- protectia prin amplasare inlocuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime
de securitate
- scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care
urmeaza a se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune
- utilizarea de dispozitive speciale pentru legaturi la pamant si in scurtcircuit
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
- alimentarea la tensiune foarte joasa(redusa) de protectie
- egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru
Masuri organizatorice care pot fi aplicate impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt
urmatoarele:
- executarea interventiilor la instalatiile electrice(depanari, reparari, racordari) trebuie
sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit
pentru lucrul respective
- delimitarea materiala a locului de munca(ingradire)
- esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice
- elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile
electrice
- organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie
impotriva atingerii directe
Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze si
sa se aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnice, Este interzisa inlocuirea
masurilor si mijloacelor tehnice de protectie cu masuri de protectie organizatorice.
Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua masuri de
protectie : o masura de protectie principala, care sa asigure protectia in orice conditii, si o
masura de protectie suplimentara, care sa asigureprotectia in cazul deteriorarii protectiei
principale. Cele doua masuri de protectie trebuie sa fie astfel alese incat sa nu se
anuleze una pe cealalta. In locurile putin periculoase din punctul de vedere al pericolului
de electrocutare este suficienta aplicarea numai a unei masuri, considerate ca fiind
principala.
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta, masurile de
protectie care se pot aplica sunt urmatoarele :
- folosirea tensiunilor foarte joase de securitate(TFJS)
- legarea la pamant
- legarea la nul de protectie
- izolarea suplimentara de protectie, aplicata echipamentului tehnic
- izolarea amplasamentului
61
S.C. …………………………..
- separarea de protectie
- egalizarea si/sau dirijarea potentialelor
- deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect
periculoase
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
INTOCMIT
CONDUCATOR COORDONATOR SSM
62