Normative Constructii (/)

Home (/) CERINTELE STABILITE PRIN LEGEA NR. 10/1995 (/categorii/cerintele-stabilite-prin-legea-nr-10-1995)

(/normative/Assets/)REGULAMENT PRIVIND PROTEC�IA �I IGIENA

MUNCII ÎN CONSTRUC�II
Cuprins

* Scopul �i necesitatea lucr�rii

* Cap 1 - Obliga�iile �i r�spunderile administra�iei
* Cap 2 - Responsabilit��ile mai�trilor �i ale altor conduc�tori ai punctelor de lucru
* Cap 3 - Responsabilit��ile �efilor forma�iunilor de lucru �i ale personalului muncitor
* Cap 4 - Responsabilit��ile proiectan�ilor
* Cap 5 - Responsabilit��ile investitorului
* Cap 6 - R�spunderile produc�torilor de ma�ini, utilaje �i instala�ii pentru construc�ii
* Cap 7 - Organizarea activit��ii de protec�ie a muncii
* Cap 8 - Controlul medical al personalului
* Cap 9 - Instructajul de protec�ie �i igien� a muncii
* Cap 10 - Repartizarea personalului la locurile de munc�
* Cap 11 - Propaganda de protec�ie �i igien� a muncii
* Cap 12 - Reguli de igiena a muncii. Acordarea primului ajutor.
* Cap 13 - Riscurile profesionale în construc�ii
* Cap 14 - Mijloace individuale de protec�ie
* Cap 15 - Dispozitive de securitate a muncii
* Cap 16 - Lucrari executate pe timp friguros
* Cap 17 - Înc�rcarea, desc�rcarea �i depozitarea materialelor
* Cap 18 - Electrosecuritate
* Cap 19 - Lucrari de terasamente
* Cap 20 - Consolidari de teren
* Cap 21 - Prepararea si transportul betoanelor si mortarelor
* Cap 22 - Turnarea si compactarea betonului
* Cap 23 - Fasonarea si montarea armaturilor de otel - beton
* Cap 24 - Lucrari de zidarie si tencuieli
* Cap 25 - Constructii inalte
* Cap 26 - Constructii din lemn
* Cap 27 - Schele, esafodaje si scari
* Cap 28 - Cofraje
* Cap 29 - Finisaje
* Cap 30 - Demolari, reparatii, consolidari
* Cap 31 - Montarea prefabricatelor si utilajelor tehnologice
* Cap 32 - Sudura
* Cap 33 - Alimentare cu apa si canalizare
* Cap 34 - Executarea instalatiilor tehnico-sanitare si de incalzire
* Cap 35 - Lucrari cu mase plastice
* Cap 36 - Izolatii si protectii anticorozive
* Cap 37 - Lucrari in mediu radioactiv
* Cap 38 - Instalatii si masini de ridicat
* Cap 39 - Utilaje, masini si instalatii, constructii
* Cap 40 - Dispozitive, scule si unelte de mana
* Cap 41 - Utilaje folosite in ateliere

(/normative/Assets/)Scopul �i necesitatea lucr�rii

Menirea protec�iei muncii este s� apere via�a �i s�n�tatea oamenilor împotriva riscurilor
profesionale inerente oric�rei activit��i umane.
Pentru realizarea acestui deziderat este necesar s� fie formulate un ansamblu de reguli de tehnic� a
securit��ii �i de igien� a muncii, având drept scop asigurarea celor mai bune condi�ii de munc�, reducerea
efortului fizic �i prevenirea accidentelor �i îmboln�virilor profesionale.
Necesitatea întocmirii unui "Regulament privind protec�ia �i igiena muncii în constructii" a fost
determinat� de transform�rile produse în economia ��rii, precum �i de lipsurile existente în "Normele de
protec�ie a muncii în activitatea de construc�ii-montaj" elaborate în anul 1980.
Prevederile regulamentului sunt obligatorii la executarea lucr�rilor de construc�ii �i a instala�iilor
aferente lor, la montajul utilajelor tehnologice, la folosirea, utilajelor pentru construc�ii, precum �i la lucr�ri de
repara�ii �i consolid�ri de construc�ii, atât în sectorul de stat, cât �i în cel particular.
Meseria de constructor presupune, prin natura ei, un poten�ial ridicat al riscurilor de accidentare, �i de
aceea este necesar ca fiecare om care practic� aceast� meserie s�-�i însu�easc� foarte bine regulile de
protec�ie a muncii �i s� fac� efortul necesar de adaptare la acestea, folosind toate mijloacele pentru
prevenirea accidententelor de munc� �i a îmboln�virilor profesionale.
Obliga�iile �i r�spunderile privind securitatea muncii din prezentul regulament vor fi cuprinse, dup�
caz, în "Regulamentul de ordine �i func�ionare" al agen�ilor economici �i, în mod obligatoriu, în fi�a postului.
În cazul apari�iei unor categorii noi de lucr�ri, sau al unor procese tehnologice ce au procedee noi de
lucru, este obligatoriu s� se completeze acest regulament cu instruc�iuni noi, corespunz�toare, de protec�ie a
muncii, astfel ca pericolul de accidentare a muncitorilor s� fie evitat.
În situatia în care, unele articole din regulament nu pot fi respectate din motive bine justificate, se vor
întocmi instruc�iuni de lucru, în care se vor ar�ta cauzele care fac ca aplicarea s� nu fie posibil�, stabilindu-se
totodat� m�suri adecvate pentru evitarea riscului de accidentare. Instruc�iunile de lucru vor fi întocmite de
c�tre proiectan�ii de specialitate �i însu�ite de executan�i.
Pentru lucr�rile care nu se regasesc în prezentul regulament agen�ii economici vor întocmi
instruc�iuni proprii de lucru �i de protec�ie a muncii, pe baza proiectelor de execu�ie, sau în cazul ma�inilor
�i utilajelor, pe baza c�r�ii tehnice a acestora, f�când propuneri pentru completarea regulamentului la
Departamentul Construc�iilor �i Lucr�rilor Publice.
De asemenea, vor fi re�inute m�suri de protec�ie a muncii rezultate din cercetarea accidentelor de
munc�, precum �i din experien�a dobândit� în timpul execut�rii lucr�rilor de construc�ii, pentru a face
propuneri de completare a regulamentului.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 1
Obliga�iile �i r�spunderile administra�iei
1. Consiliile de administra�ie ale agen�ilor economici din ramura construc�iilor au obliga�ia s� organizeze
procesul de munc� �i activitatea de protec�ie a muncii la un nivel corespunz�tor, care s� satisfac�
exigen�ele de securitate a personalului angajat.
2. Pentru realizarea obliga�iilor privind protec�ia muncii, consiliilor de administra�ie le revin urm�toarele
r�spunderi:
a. S� primeasc� pentru execu�ie numai proiecte în care sunt eviden�ia�i factorii de risc pe faze de
execu�ie, m�suri pentru prevenirea accidentelor de munc�, precum �i dispozitivele de protec�ie necesare;
proiectele de execu�ie vor avea prev�zute fondurile necesare realiz�rii m�surilor de protec�ie a muncii.
 b. S� interzic� executarea lucr�rilor în cazul în care proiectele de execu�ie nu întrunesc condi�iile
prev�zute la articolul 2.a.
c. S� organizeze buna desf�urare a proceselor de munc� prin respectarea proiectelor de execu�ie a
tehnologiilor de lucru precum �i a celorlaltor dispozi�ii legale privind securitatea muncii.
d. S� execute toate lucr�rile prev�zute în documentatia tehnico-economic�, astfel ca dup� recep�ie
s� poat� fi asigurat� exploatarea în condi�ii de securitate a muncii.
e. S� nu modifice solu�iile tehnice din proiectele de execu�ie privind rezisten�a, stabilitatea,
func�ionalitatea, arhitectura sau m�surile de protec�ie a muncii, decât cu acordul proiectantului �i al
investitorului.
f. S� cear� proiectantului s� acorde asisten�� tehnic� la executarea lucr�rilor cu grad mare de
dificultate, a lucr�rilor de neprev�zute în proiecte sau cu riscuri deosebite de accidentare.
g. S� organizeze urm�rirea �i controlul privind aplicarea legislatiei în vigoare a regulamentului de
protec�ie a muncii �i a prescrip�iilor tehnice la executarea lucr�rilor conform specifica�iilor din proiecte.
h. S� organizeze lunar analiza activit��ii de protec�ie a muncii �i a situa�iei accidentelor de
munc�, stabilind m�suri pentru îmbun�t��irea continu� a condi�iior de munc� �i prevenirea accidentelor.
i. S� organizeze anual testarea personalului muncitor �i a personalului tehnic privind cuno�tiin�ele de
protec�ie a muncii (regulament �i legislatie).
j. S� asigure asisten�� tehnic� competent� �i s� încredin �eze executarea lucr�rilor salaria�ilor
cu calificarea �i experien�a profesional� corespunz�toare complexit��ii tehnologice.
k. S� ob�in� de la organele de stat autoriza�ia de func�ionare a obiectivelor din organizarea de
�antier, a instala�iilor, utilajelor, ma�inilor �i aparatelor care sînt supuse autoriz�rii (instala�ii �i ma�ini de
ridicat, aparate de m�sur� �i control, recipiente sub presiune etc).
l. S� autorizeze la organele de stat perosonalul care lucreaz� cu utilaje (macaragii, �oferi pe auto
macarale, podari de pe podurile rulante, �efi de garaj, �efi de coloan� auto, siguran�a circula�iei etc. precum
�i autorizarea intern� a leg�torilor de sarcin�, pistolarilor, sudorilor, manevran�ilor pentru schele
autoridic�toare, ascensoare de materiale, a conduc�torilor de electocare, autoînc�rc�toare etc).
m. S� ob�in� de la organele în drept autoriza�ie pentru folosirea �i depozitarea capselor �i a
materialelor explozive, atunci când se lucreaz� cu astfel de materiale.
n. S� asigure exploatarea corect�, precum �i între�inerea, revizia �i repararea instala�iilor,
utilajelor, aparatelor �i dispozitivelor de protec�ie a muncii conform c�r�ii tehnice a acestora sau
instruc�iunilor de folosire stabilite de fabricant.
o. S� asigure buna func�ionare a instala�iilor electrice de lumin� �i fort�, a instala�iilor de
înc�lzire �i ventila�ie, a instala�iilor sanitare �i de alimentare cu ap�.
p. S� asigure între�inerea, revizia �i repara�ia instala�iilor de legare la p�mânt, a instala�iilor de
paratr�znet, a instala�iilor cu tensiune redus� �i a iluminatului de siguran�� �i avarie.
q. S� amenajeze, s� între�in� �i s� repare drumurile interioare �i c�ile de acces în condi�ii de
siguran�� deplin�, atât pentru pietoni cît �i pentru vehicule.
r. S� ia m�suri pentru îngr�direa �i avertizarea locurilor periculoase, s� planteze semne de
circula�ie �i de interdic�ie acolo unde este cazul.
s. S� afi�eze instruc�iuni de lucru �i protec�ie a muncii la fiecare loc de munc� �i la utilaje.
t. S� elaboreze documenta�ia pentru instruire �i s� asigure propaganda vizual� pentru protec�ia
muncii.
u. S� fac� determin�ri de noxe prin laboratoarele de specialitate, acolo unde acestea se produc, �i
s� fac� amenaj�rile necesare pentru reducerea concentra�iilor sub nivelurile maxime admise.
3. Dac� se execut� lucr�ri în zona unor instala�ii în func�iune, se vor încheia conven�ii scrise cu investitorii,
stabilindu-se obliga�iile p�r�ilor privind asigurarea condi�iilor de lucru, m�surile de protec�ie a muncii,
precum �i men�ionarea expres� privind înregistrarea accidentelor de munc� de c�tre unitatea din vina careia
s-a produs accidentul.
4. Pentru realizarea obliga�iilor privind igiena muncii, consiliilor de administra�ie le revin urm�toarele
r�spunderi:
a. S� pun� la dispozi�ia muncitorilor echipamentul de protec�ie necesar, conform condi�iilor de
lucru în care se desf�oar� activitatea; echipamentul trebuie s� fie de bun� calitate, s� satisfac� cerin�ele
de protec�ie a muncii, precum �i starea de confort.
 b. S� asigure controlul medical periodic (anual sau trimestrial) prin policlinica de întreprindere sau prin
afilierea la o policlinic� teritorial�.
c. S� asigure materialele igienico-sanitare, alimenta�ia de protec�ie �i trusele cu medicamente de
prim ajutor conform reglement�rilor legale.
5. Este necesar s� se împrejmuiasc� �antierul �i lucr�rile în curs de construc�ie de-a lungul drumurilor,
s�p�turile pentru funda�ii, �an�urile, gropile etc, atr�gând aten�ia prin pl�cu�e avertizoare vizibile atât
ziua, cît �i noaptea, asupra pericolului de accidentare.
6. La lucr�rile executate de-a lungul drumurilor, la o distan�� mai mic� de 10 m de acestea �i în�l�imea
mai mare de 12 m, se vor prevedea viziere late de 1 m cu bordur� de 15 cm.
7. Proiectele de executie, fi�ele tehnologice �i m�surile de protec�ie a muncii vor fi prelucrate cu intregul
personal muncitor, �i numai dup� însu�irea lor se vor începe lucr�rile.
8. La angajare, administra�ia va aduce la cuno�tin�a personalului muncitor drepturile privind protec�ia
muncii, pe care acesta le are potrivit legislatiei în vigoare.
9. Administra�ia are obliga�ia s� doteze locurile de munc� cu dispozitivele de protec�ie prev�zute în
proiectele de execu�ie, acestea vor fi tipizate, folosindu-se în acest scop cele cuprinse în catalogul elaborat de
"Institutul de proiectare pentru construc�ii” sau alte institute de proiectare atestate; de asemenea, se pot folosi
elemente de protec�ie executate dup� un proiect aprobat, improviza�iile fiind cu des�vîr�ire interzise.
10. Consiliile de administra�ie vor prevedea, în bugetul anual de venituri �i cheltuieli, sumele necesare pentru
realizarea m�surilor de protec�ie �i igien� a muncii, care le revin conform legisla�iei în vigoare.
11. Se vor numi prin decizie scris� �efii forma�iilor de lucru, înscriind în decizie responsabilit��ile de
protec�ie a muncii.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 2
Responsabilit��ile mai�trilor �i ale altor conduc�tori ai punctelor de lucru
12. Mai�trii �i ceilal�i conduc�tori ai punctelor de lucru (ingineri, tehnicieni) au obliga�ia s� organizeze
desf�urarea activit��ii în deplin� siguran�� pentru muncitorii pe care îi conduc, fiind r�spunz�tori pentru
aplicarea regulilor de protec�ie a muncii, având în acest scop urm�toarele obliga�ii:
a. S� respecte prevederile proiectelor de execu�ie, pres- crip�iile tehnice, fi�ele tehnologice sau
instruc�iunile de lucru, instruc�iunile de folosire �i între�inere a utilajelor, instala�iilor �i ma�inilor de la
punctul de lucru, precum �i regulile de protec�ie �i igien� a muncii, în vederea prevenirii accidentelor de
munc�.
b. S� organizeze locurile de munc� �i s� preg�tesc� condi�iile de lucru pentru fiecare echip�, s�
supravegheze �i s� îndrume muncitorii din subordine pentru formarea deprinderilor de munc� corecte �i
aplicarea corect� a regulilor de protec�ie a muncii.
c. S� nu primeasc� spre execu�ie proiecte care nu au prev�zute detaliile de execu�ie, m�surile �i
dispozitivele de protec�ie a muncii.
d. S� execute toate lucr�rile din proiecte pentru a asigura exploatarea obiectivului construit în condi�ii
depline de securitate �i igien� a muncii.
e. S� urm�reasc� men�inerea disciplinei, a ordinii �i cur��eniei la locul de munc�, precum �i
men�inerea c�ilor de acces libere.
f. S� nu modifice solu�iile tehnice �i prevederile de protec�ie a muncii din proiectele de execu�ie
f�r� acordul proiectului �i al investitorului.
g. S� solicite chemarea proiectantului pentru acordarea de
asisten�� tehnic� la execu�ia lucr�rilor cu grad ridicat de dificultate, pentru solu�ionarea
problemelor de protec�ie a muncii �i evitarea accidentelor.
h. S� instruiasc�, conform prevederilor regulamentului mun- citorii pentru lucr�rile pe care acestea
urmeaz� s� le execute.
i. S� verifice dup� fiecare instruire dac� muncitorii �i-au însu�it regulile de protec�ie �i de igien� a
muncii predate la instructajul periodic, consemnând acest fapt în fi�a de instructaj.
j. S� verifice zilnic, înainte de începerea lucrului, dac� sunt asigurate dispozitivele de protec�ie a
muncii, dac� ele sînt în bun� stare, dac� sunt amenajate corespunz�tor c�ile de acces, dac� sînt afi�ate la
locul de munc� instruc�iunile de lucru �i de protec�ie a muncii �i dac� sînt avertizate locurile periculoase.
 k. S� nu primeasc� la lucru muncitorii f�r� instructaj efectuat la zi, f�r� echipament de protec�ie
�i de lucru corespunz�tor meseriei, muncitori bolnavi, în stare avansat� de oboseal� sau în stare de ebrietate.
l. S� nu dea dispozi�ii muncitorilor pe care îi conduc s� execute lucr�ri pentru care ace�tia nu au
calificarea �i experien�a necesar�, nu sînt instrui�i, sau care dep�esc capacitatea lor fizic�.
m. S� instruiasc� personalul muncitor asupra modului de folosire a echipamentului de protec�ie �i a
dispozitivelor de protec�ie a muncii.
n. S� nu trimit� s� lucreze la în�l�ime muncitori care nu au aviz medical care s� certifice
aptitudinea lor pentru astfel de lucr�ri, tineri f�r� experien�� de cel pu�in doi ani în construc�ii, sau oameni
care au depa�it vârsta de 50 de ani.
o. Înainte de începerea programului de lucru, maistrul va discuta cu forma�iile de muncitori pe care le
coordoneaz�, procesul pe faze de execu�ie, stabillind m�surile pentru evitarea accidentelor de munc�.
p. S� controleze în permanen�� dac� se respect� tehnologiile de lucru �i regulile de protec�ie a
muncii prev�zute în proiecte.
q. Când lucreaz� în incinta lucr�rilor în func�iune ale unui investitor, s� cear� acestuia s� fac�
instructajul de protec�ie a muncii pentru personalul muncitor �i s� respecte regulile de protec�ie a muncii
stabilite prin conven�ie între p�r�i.
r. S� r�spund� de propaganda de protec�ie a muncii la lucr�rile pe care le conduc.
s. S� supravegheze func�ionarea utilajelor �i instala�iilor la lucr�rile pe care le conduc, urm�rind
s� nu se produc� accidentarea muncitorilor din cauza lor, �i s� nu permit� interven�ia muncitorilor
neautoriza�i s� execute repara�ii la ele.
t. În cazul producerii unui accident de munc�, s� organizeze imediat primul ajutor �i s� anun�e
administra�ia, luând m�suri s� nu fie modificat� starea de fapt pân� la cercetarea accidentului.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 3
Responsabilit��ile �efilor forma�iunilor de lucru �i ale personalului muncitor
13. �eful de echip�, precum �i loc�iitorul acestuia numi�i prin decizie de c�tre consiliul de administra�ie,
r�spund de realizarea m�surilor de protec�ie a muncii prev�ute în proiectele de execu�ie �i de prevenirea
accidentelor de munc� la lucr�rile pe care le conduc, având în acest scop urm�toarele obliga�ii:
a. S� execute numai lucr�rile încredin�ate de maistru, respectând prevederile proiectelor,
prescrip�iile tehnice �i regulile de protec�ie a muncii. S� discute cu maistruI �i cu forma�ia pe care o
conduc, înainte de începerea lucr�rilor, modul de organizare, tehnologia de execu�ie �i m�surile de
protec�ie a muncii.
b. S� nu execute nici un fel de lucr�ri pentru care nu s-au prevazut m�suri de protec�ie a muncii, s-
au prevazut m�suri, insuficiente sau s-au f�cut improviza�ii.
c. Este obligatoriu s� anun�e maistrul �i s�-i cear� completarea m�surilor de protec�ie a muncii
ori de câte ori constat� c� acestea sunt insuficiente �i pun în pericol securitatea muncitorilor din subordine.
d. S� nu admit� la lucru muncitori f�r� control medical efectuat la angajare sau control medical
periodic, oameni, bolnavi, oameni obosi�i, în stare de ebrietate sau f�r� instructaj corespunz�tor luc�rilor pe
care urmeaz� s� le execute.
e. Când lucreaz� în incinta investitorului, sunt obliga�i s� respecte regulile de protec�ie a muncii
stabilite de acesta �i s� solicite acestuia instruirea lor �i a echipei, potrivit cu cerin�ele locului de munc�.
f. S� nu execute lucr�ri la o înal�ime mai mare de 1.5 m f�r� a avea asigurate m�surile de
protec�ie necesare, respectiv schele, platforme de protec�ie a muncii.
g. S� verifice înainte de începerea lucrului dac� muncitorii din subordine au echipamentul de lucru �i
de protec�ie corespunz�tor; s� verifice dac� dispozitivele de protec�ie sunt în bun� stare de func�ionare
�i dac� sunt bine amenajate c�ile de acces.
h. S� discute zilnic cu muncitorii din forma�ia lor tehnologia pe faze de lucru �i m�surile de protec�ie
a muncii �i de prevenire a accidentelor, insistând în mod deosebit asupra fazelor de lucru periculoase.
i. S� supravegheze muncitorii din forma�ie s� nu p�r�- seasc� locul de munc�, s� nu execute
alte lucr�ri decât cele încredin�ate, s� nu practice procedee de lucru periculoase �i s� nu-�i formeze
deprinderi de munc� riscante.
14. Personalul muncitor execut� lucr�rile pe care maistrul �i �eful de forma�ie i le încredin�eaz�, având
obliga�ia s� respecte prevederile proiectelor de execu�ie, prescrip�iile tehnice �i normele de protec�ie a
muncii dup� cum urmeaz�:
a. S� se prezinte la program, odihnit, îmbr�cat corect, cu echipamentul de protec�ie adecvat.
b. S� nu se prezinte la lucru în stare de ebrietate �i s� nu consume b�uturi alcoolice în timpul
programului.
c. S� participe în mod regulat la instructajul de protec�ie a muncii �i s�-�i însu�easc� regulile de
protec�ie potrivit meseriei pe care o practic�.
d. S� nu execute lucr�ri pentru care nu este calificat �i instruit, precum �i lucr�ri de o tehnicitate sau
de o periculozitate care dep�esc nivelul s�u de calificare �i experient� în munc�.
e. S� nu execute alte lucr�ri decât cele stabilite de maistru �i �eful de echip�, s� nu intervin� la
instala�ii sau utilaje în func�iune �i s� nu p�r�seasc� locul de munc� f�r� �tirea �efului de echip�.
15. Pentru prevenirea accidentelor de munc� se vor respecta urm�toarele reguli:
- înainte de începerea lucrului se va verifica dac� uneltele de lucru, utilajele, ma�inile, instala�iile,
dispozitivele de protec�ie �i echipamentul individual de protec�ie sînt în bun� stare;
- se va p�stra cur��enia la locul de munc�, precum �i între�inerea c�ilor de acces;
- se va folosi echipamentul de protec�ie �i dispozitivele de protec�ie conform instruc�iunilor stabilite
de produc�tor;
- se va evita folosirea mijloacelor de protec�ie improvizate;
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 4
Responsabilit��ile proiectan�ilor
16. Proiectan�ii sînt obliga�i s� aplice la elaborarea studiilor �i proiectelor, normele de protec�ie a muncii.
17. Proiectantii care elaboreaz� documenta�ii tehnologice pentru lucr�ri de construc�ii, instala�ii �i montaj
vor prevedea în proiecte toate elementele necesare execut�rii, �i apoi exploat�rii construc�iilor �i utilajelor
tehnologice aferente lor, în condi�ii depline de securitate �i igien� a muncii.
Proiectele vor con�ine în scris un memoriu de prezentare, garan�ia c� au fost respectate �i aplicate
toate prevederile regulamentului de protec�ie a muncii în vigoare, �i vor garanta eficien�a m�surilor de
protec�ie a muncii cuprinse în proiecte, asigurând condi�ii normale de lucru �i prevenirea accidentelor de
munc�.
18. Problemele de protec�ie �i igien� a muncii vor fi discutate la alegerea variantei tehnologice, ele având
aceea�i importan�� ca �i aspectele tehnice �i economice la argumentarea alegerii.
19. Din punct de vedere al protectiei muncii, documenta�ia de
execu�ie va cuprinde urm�toarele documente:
- m�suri de protectie �i igien� a muncii, care vor fi stabilite în func�ie de gradul de periculozitate,
detaliat pe faze de lucru, acordându-se o importan�� deosebit� execu�iei lucr�rilor la în�l�ime;
- devizele pe obiecte, care vor avea cuprinse fondurile necesare realiz�rii m�surilor de protec�ie a
muncii;
- lista de dispozitive, instala�iile �i aparatele necesare asigur�rii securit��ii muncii în perioada de
execu�ie a lucr�rilor, precum �i cele necesare exploat�rii;
20. Proiectele de execu�ie prin care se promoveaz� tehnologii noi de execu�ie vor fi înso�ite de urm�toarele
documente:
- fi�e tehnologice în care vor fi descrise lucr�rile în ordine succesiv� �i factorii de risc pe fiecare faz� de
lucru;
- m�surile de protec�ie a muncii (tehnice, organizatorice) care trebuie s� satisfac� condi�iile de lucru
cerute de noile tehnologii;
- dispozitivele de protec�ie necesare pentru prevenirea accidentelor de munc�;
- echipamentul de protec�ie a muncii �i de lucru necesar;
- regulile de protec�ie a muncii care nu se g�sesc în regulamentul în vigoare �i care trebuie aplicate,
ele constituind propuneri de completare a regulamentului.
21. La cererea constructorului �i a investitorului, proiectantul va prezenta toate elementele privind dimensionarea
�i proiectarea construc�iei, precum �i alte informa�ii privind asigurarea m�surilor pentru evitarea
accidentelor de munc�.
22. Se va face completarea proiectelor cu recomand�rile rezultate din avizare, precum �i cu m�surile stabilite
de autorit��ile de stat îns�rcinate cu protec�ia muncii, ca urmare a controalelor efectuate în timpul execut�rii
construc�iei.
23. Proiectantul va acorda asisten�� tehnic� constructorului �i investitorului ori de cîte ori va fi solicitat de
c�tre ace�tia, pentru solu�ionarea dificult��ilor de execu�ie ivite, care nu au fost suficient detaliate prin
proiect.
24. La cererea beneficiarului, în cadrul unui contract de asisten�� tehnic� proiectantul va urm�ri modul în care
constructorul respect� regulile de protec�ie a muncii prev�zute în proiect, oprind continuarea lucr�rilor atunci
când constat� abateri de la prevederile proiectului, apoi va cere prin dispozi�ie de �antier complet�rile
necesare continu�rii lucrului.
25. Se vor întocmi la cererea investitorului, instruc�iuni de între�inere �i exploatare a construc�iei dup�
punerea în func�iune, inclusiv de protec�ie a muncii.
26. La recep�ia lucr�rilor proiectantul va verifica dac� au fost executate pravederile de protec�ie a muncii
cuprinse în proiect, care sunt necesare exploat�rii în deplin� siguran�� a construc�iei.
27. Unit��ile de proiectare r�spund, în cadrul obliga�iilor pe care le au, de asigurarea calit��ii solu�iilor
constructive �i func�ionale prev�zute în proiecte �i de prevederile de protec�ie �i de igien� a muncii, în
acest scop având urm�toarele obliga�ii:
a. S� încredin�eze întocmirea proiectelor acelor proiectan�i care au cuno�tin�ele �i experien�a
corespunz�toare specificului �i gradului de complexitate a lucr�rilor care se proiecteaz�.
b. S� asigure documentarea �i informarea tehnic� de specialitate a proiectan�ilor, inclusiv din punct
de vedere al protec�iei �i igienii muncii, prin dotare cu prescrip�ii tehnice, cataloage de utilaje, c�r�i de
specialitate etc., cît �i informarea privind metode �i solu�ii noi de protec�ie �i igien� a muncii din �ar� �i
din str�in�tate.
c. S� organizeze urm�rirea exploat�rii lucr�rilor proiectate, în scopul perfec�ion�rii solu�iilor
tehnice �i a m�surilor de protec�ie a muncii.
d. S� includ� în obliga�iile ce revin comisiilor de avizare a proiectelor �i pe aceea de a verifica
includerea m�surilor de protec�ie a muncii �i garantarea eficien�ei lor în timpul execu�iei, cît �i în timpul
exploat�rii lucr�rilor proiectate. Comisiile de avizare vor men�iona în scris c� s-au asigurat m�surile de
protec�ie a muncii conform regulamentului �i legisla�iei în vigoare.
28. În perioada probelor tehnologice �i mecanice, pân� la recep�ia definitiv�, proiectantul va asigura la cerere
asisten�a tehnic� necesar� �i din punct de vedere al protec�iei muncii, pân� la realizarea parametrilor
proiecta�i, în vederea remedierii eventualelor deficien�e ce apar pe parcurs.
29. Proiectan�ii de ma�ini, utilaje �i instala�ii pentru construc�ii trebuie s� prevad� în proiecte toate
m�surile de protec�ie �i igien� a muncii, astfel încît la exploatarea acestora s� nu existe vreun pericol de
accidentare sau de îmboln�viri profesionale.
30. Toate proiectele de ma�ini, utilaje �i instala�ii pentru construc�ii vor fi înso�ite de urm�toarele
documente:
- instruc�iuni referitoare la montaj, exploatare, între�inere �i repara�ii;
- instruc�iuni de protec�ie �i igien� a muncii;
- liste cu echipament de protec�ie �i de lucru pentru personalul de expIoatare;
- dispozitivele de protec�ie necesare, care s� asigure func�ionarea în condi�ii de securitate optim�.
31. Comisiile de omologare a ma�inilor, utilajelor �i instala�iilor pentru construc�ii vor verifica dac� acestea
corespund �i din punct de vedere al protec�iei muncii �i vor omologa numai pe acelea care în timpul
func�ion�rii nu prezint� pericole de accidentare sau îmboln�viri profesionale.
32. Proiectan�ii de ma�ini, utilaje �i instala�ii pentru construc�ii vor acorda aceea�i importan�� asigur�rii
condi�iilor de securitate a muncii, ca �i perametrilor tehnici �i economici. Va fi adoptat� întotdeauna solu�ia
care prezint� securitatea deplin� a muncii.
33. Proiectan�ii de ma�ini, utilaje �i instala�ii pentru construc�ii sunt obliga�i s� prevad� în proiecte
m�suri pentru reducerea zgomotului, trepida�illor, polu�rii atmosferice sub limitele maxime admise de
legisla�ia în vigoare.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 5
Responsabilit��ile investitorului
34. Investitorii pentru lucr�rile de construc�ii r�spund de stabilirea cerin�elor tehnice �i func�ionale ale
lucr�rilor de construc�ii-montaj contractate, de realizarea �i preluarea în exploatare a acestora în condi�ii
care s� asigure protec�ia �i igiena muncii, având în acest scop urm�toarele obliga�ii:
a. S� cear� în mod expres prin tema de proiectare dat�, solu�ii constructive �i tehnologice care s� asigure
respectarea riguroas� a regulilor de protec�ie �i igien� a muncii,
b. Comisiile tehnice ale investitorului, care au sarcina s� verifice �i s� avizeze documenta�iile de
execu�ie sunt obligate s� le accepte numai în cazul în care sunt respectate prevederile regulamentului de
protec�ie �i igien� a muncii �i celelalte reglement�ri legale privind securitatea muncii, precum �i s�
garanteze eficien�a m�surilor de protec�ie a muncii, atât în timpul execu�iei lucr�rilor de construc�ii-montaj,
cât �i în timpul exploat�rii, dup� recep�ionarea lor, în aviz se va face men�iunea expres� c� s-au asigurat
prin proiect m�suri eficiente de protec�ie �i igien� a muncii, sau se vor respinge proiectele
necorespunz�toare din acest punct de vedere, cerându- se completarea lor.
c. S� asigure mijloacele tehnice �i financiare necesare pentru executarea lucr�rilor, inclusiv aplicarea
m�surilor de protec�ie �i igien� a muncii .
d. S� urm�reasc� executarea corect� a lucr�rilor de constructii-montaj, conform documenta�iei
tehnice �i s� nu permit� abateri sau omisiuni de la aceasta.
e. S� colaboreze cu proiectantul lucr�rii la cuprinderea în
documenta�ia prin care se promoveaz� tehnologii noi de execu�ie, a instructiunilor de lucru �i de
protec�ie a muncii, precum �i a listelor cu dispozitivele �i echipamentul de protec�ie necesar.
f. S� cear� proiectantului s� acorde asisten�a tehnic� constructorului pentru solu�ionarea
problemelor de pro- tec�ie a muncii la lucr�rile neprev�zute în proiect, sau Ia cele cu grad ridicat de
periculozitate.
35. În cazul lucr�rilor executate în incinta investitorului, în spa�ii cu instala�ii în func�iune, se va încheia o
conven�ie între investitor �i constructor privind condi�iile de lucru care trebuie asigurate pentru prevenirea
accidentelor de munc�, conven�ia trebuind s� prevad� obliga�iile p�r�ilor dup� cum urmeaz�:
- delimitarea suprafe�ei în care se execut� lucr�rile �i unde r�spunderea pentru asigurarea
m�surilor de protec�ie a muncii revine constructorului;
- stabilirea drumurilor �i a c�ilor de acces;
- m�surile de protec�ie a muncii, dispozitivele �i echi- pamentul de protec�ie pe care investitorul
trebuie s�-I pun� la dispozi�ie constructorului, în cazul execut�rii lucr�rilor paralel cu desf�urarea procesului
de produc�ie;
- instruirea personalului constructor de c�tre investitor, cu regulile proprii de protec�ie a muncii
- m�suri de protec�ie a muncii pe care trebuie s� le asigure investitorul, în cazul în care solicit�
interven�ia constructorului, pentru a face fa�� unor situa�ii care pericliteaz� func�ionarea instala�iilor sale;
36. Înainte de începerea lucr�rilor, se va preda constructorului amplasamentul, cu documente din care s�
rezulte c� pe terenul pe care urmeaz� s� se execute construc�ia nu exist� în subsol instala�ii în func�iune
(funda�ii, cabluri electrice, conducte, canale etc.). În cazul în care nu este cunoscut subsolul, se va comanda
executarea de s�p�turi manuale în poligon închis.
37. La recep�ia lucr�rilor de investi�ii, repara�ii capitale sau consolid�ri, complet�ri sau modific�ri de orice
fel, se va consemna în procesul verbal c� sînt respectate �i îndeplinite toate m�surile de protec�ie a muncii
prev�zute în regulamente �i legisla�ia în vigoare.
Condi�iile ca o recep�ie s� fie admis� din punctul de vedere al protec�iei muncii sînt urm�toarele:
- s� fie realizate de constructor toate m�surile de protec�ie a muncii prev�zute în proiect;
- s� fie montate corect �i în bun� stare de func�ionare toate dispozitivele, aparatele �i instala�iile
de protec�ie a muncii;
- s� fie prezentate autoriza�iile prealabile cerute de legisla�ie �i actele normative în vigoare, pentru a
se verifica dac� au fost ad�ugate clauze �i dac� aceste clauze au fost realizate;
- s� fie depuse autoriza�iile de func�ionare pentru recipientele sub presiune �i pentru instala�iile de
ridicat, conform prevederilor regulamentului �i legisla�iei în vigoare;
- s� fie prezentate buletinele de determin�ri în timpul probelor tehnologice;
- s� fie prezentate buletinele de m�sur�tori cerute pentru instala�iile energetice;
- s� fie prezentate certificatele de garan�ie cerute în mod expres de legisla�ie �i regulamentele în
vigoare:
 F�r� prezentarea acestor documente sau în cazul în care determin�rile �i m�sur�torile nu
corespund normativelor �i legisla�iei în vigoare, recep�ia se amân�.
38. În timpul probelor mecanice �i tehnologice trebuie s� fie luate cele mai stricte m�suri de prevenire a
accidentelor de munc�. În acest sens, dac� este cazul, investitorul va comanda proiectantului sau va întocmi cu
for�e proprii instruc�iuni de protec�ie a muncii dup� punerea investi�iei în func�iune, pentru exploatarea
fiec�rui utilaj �i fiec�rei instala�ii tehnologice.
39. Investitorul este obligat s� exploateze construc�iile �i instala�iile aferente în conformitate cu prevederile
din documenta�ia tehnico- economic� �i în ceea ce prive�te regulile de protec�ie a muncii, s� nu efectueze
nici o modificare care ar putea influen�a respectarea acestora.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 6
R�spunderile produc�torilor de ma�ini, utilaje �i instala�ii pentru construc�ii
40. Toate ma�inile, utilajele �i instala�iile pentru construc�ii produse în �ar� vor fi livrate cu dispozitivele de
protec�ie necesare, precum �i cu o carte tehnic� în care vor fi cuprinse în mod obligatoriu: dimensiunile,
caracteristicle tehnice, instruc�iuni de montaj (pentru cele fixe), instruc�iuni de între�inere, exploatare,
repara�ii �i protec�ie �i igien� a muncii.
41. La stabilirea amplasamentului pentru ma�ini, utilaje �i instala�ii se vor prevedea distan�e fat� de
spa�iile carosabile �i passaje, între utillaje �i elementele cl�dirii, precum �i intervale între utilaje, în func�ie
de caracteristicile activit��ii. Distan�ele se vor calcula în func�ie de dimensiunile maxime sau raza maxim�
de ac�iune, cât �i de exploatarea comod� f�r� pericole de accidentare.
42. Spa�iul stabilit (prin construc�ie) muncitorilor deserven�i ai ma�inilor, utilajelor �i instala�iilor trebuie s�
asigure securitatea muncitorilor respectivi atât în timpul lucrului, cât �i la interven�ii.
43. Pârghiile, manetele de comand�, butoanele de pornire �i oprire vor fi astfel amplasate, încât s� poat� fi
urm�rite �i manevrate cu u�urin��, f�r� a necesita p�r�sirea locului de munc� de c�tre deservent,
asigurându-se pozi�ii de lucru corecte �i comode.
44. Elementele de comand� �i pozi�iile lor func�ionale vor fi marcate în culori distincte, pentru a se elimina
confuziile în timpul lucrului.
Construc�ia �i amplasarea elementelor de comand� trebuie s� exclud� posibilitatea de accidentare
a deserventului. Pentru a se înl�tura posibilitatea ac�ion�rii involuntare, elementele de comand� vor fi
prev�zute cu blocaje în pozi�ii de lucru �i repaus.
45. Elementele de comand� vor fi inscrip�ionate clar, indicându-se clar felul comenzii. Sensul de mi�care a
elementelor de comand� manual� trebuie s� corespund� cu sensul mi�c�rii (mecanismului comandat.
46. La ma�inile, utilajele �i instala�iile unde manevrele se fac �ezând, elementele de comand� vor fi astfel
amplasate, încât s� permit� o manevrare comod� din aceast� pozitie. Amplasarea �i construc�ia pârghiilor,
manetelor de comand�, butoanelor de pornire �i oprire, va exclude posiblitatea manevr�rii involuntare, iar
construc�ia comenzilor de orice fel va fi astfel f�cut�, încât s� se disting� pozi�ia "închis" sau "deschis" în
cazul comenzii duble, cât �i deosebirea între comanda de pornire �i cea de oprire, în cazul comenzii simple.
�tan�area, etichetarea, cât �i vopsirea diferit� a celor dou� ac�ion�ri este obligatorie, chiar pe comand�.
48. Organele exterioare, în mi�care (transmisii cu curele, cu lan�, cu ro�i dintate, cuplaje etc.) situate sub
în�l�imea de 2,5 m de la nivelul de circula�ie a personalului vor fi prev�zute cu ap�r�tori vopsite în exterior
cu culoarea utilajelor, iar în interior cu o culoare de avertizare.
49. Dispozitivele �i ap�r�torile de protec�ie �i sigurant� vor fi astfel construite, încît s� asigure
func�ionarea lor f�r� pericol de accidentare, ele trebuind s� îndeplineasc� urm�toarele condi�ii:
a. S� asigure o protec�ie efectiv� pe toate p�r�ile expuse, s� previn� accidentele �i s� nu constituie ele
însele o surs� de pericol (col�uri, muchii t�ioase);
b. S� împiedice orice acces în zona periculoas� pe tot timpul lucrului;
c. S� permit� desf�urarea procesului tehnologic în bune condi�ii, f�r� s� stinghereasc� sau s�
îngreuneze munca operatorului;
d. S� func�ioneze automat sau s� poat� fi mînuite cu efort minim;
e. S� corespund� atât ma�inii pe care au fost instalat�, cât �i procesului de munc� respectiv;
f. S� fac� parte integrant� din ma�ina, utilajul sau instala�ia pentru care au fost realizate, constituind
un element tehnologic unitar;
 g. S� fie durabile, rezistente la solicit�ri normale, la �ocuri, �i s� nu fie u�or scoase din func�iune;
h. S� poat� fi înlocuite u�or în caz de defectare;
i. S� permit� accesul pentru ungere, verificare, reglare �i reparare f�r� pericole de accidentare;
50. Pentru prevenirea situa�iilor deosebit de periculoase se vor monta dispozitive de protec�ie duble sau chiar
triple, m�rindu-se astfel gradul de siguran�� în exploatare.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 7
Organizarea activit��ii de protec�ie a muncii
51. Organizarea activit��ii de protec�ie �i igien� a muncii se realizeaz� la nivelul agen�ilor economici de
c�tre consiliile de administra�ie �i de c�tre conduc�torii locurilor de munc�, conform atribu�iilor stabilite
prin legisla�ia în vigoare, regulamentul de organizare �i func�ionare �i fi�a postului.
În scopul realiz�rii acestei activit��i la nivelul cerin�elor de securitate a muncii, se vor organiza
compartimente de protec�ie a muncii sau se vor numi prin decizie persoane care vor îndeplini sarcinile privind
aceast� activitate.
52. Compartimentul de protec�ie a muncii sau persoana care îndepline�te sarcinile de protec�ie �i igien� a
muncii, sînt subordonate direct consiliului de administra�ie, pe care îl ajut� la îndeplinirea atribu�iilor privind
protec�ia �i igiena muncii.
53. Persoanele care îndeplinesc atribu�iile de protec�ie �i igien� a muncii vor fi atestate din punct de vedere
profesional de c�tre Ministerul Lucr�rilor Publice �i Amenaj�rii Teritoriului.
Condi�iile minime pe care trebuie s� le îndeplineasc� o persoan� pentru a fi atestat� ca s�
presteze activitatea de protec�ie �i igien� a muncii sunt urm�toarele:
- s� fie încadrat� ca tehnician, maistru, subinginer sau inginer într-una din meseriile care se practic� în
cadrul activit��ii de construc�ii-montaj;
- s� aib� minimum 5 ani practic� în activitatea de construc�ii montaj;
- s� cunoasc� bine legisla�ia de protec�ie a muncii �i regulamentul privind aceast� activitate;
- s� st�pîneasc� foarte bine metodologia de instruire a personalului muncitor, conform tematicii
prev�zute în regulamentul de protec�ie a muncii;
- s� cunoasc� foarte bine sarcinile care îi revin privind modul de efectuare a controlului la locurile de
munc�;
- s� fie s�n�toas�, pentru a se putea deplasa f�r� dificult��i la locurile de munc� din �antiere.
54. În func�ie de m�rimea, de importan�a, specificul de activitate sau complexitatea atribu�iilor �i gradul de
dispersare, se organizeaz� cabinete de protec�ie a muncii �i compartimente de protec�ie �i igien� a muncii,
sau se nume�te o persoan� pentru a �ndeplini obliga�iile ce revin agen�ilor economici conform legislatiei în
vigoare pentru aceast� activitate.
Activitatea de protec�ie a muncii are drept obiect, controlul �i urm�rirea realiz�rii tuturor obliga�iilor
prev�zute în proiectele de execu�ie, în regulamentul �i legisla�ia de protec�ie a muncii, în scopul prevenirii
accidentelor de munc� �i a îmboln�virilor profesionale �i al asigur�rii unor condi�ii normale de munc�.
55. La stabilirea sarcinilor, atribu�iilor, a obliga�iilor �i r�spunderilor compartimentelor �i ale persoanelor care
se ocup� cu protec�ia �i igiena muncii, se vor respecta cu stricte�e prevederile din legisla�ie, prevederile
prezentului regulament, precum �i alte acte normative care reglementeaz� activitatea de protec�ie �i igien�
a muncii.
56. Activitatea compartimentului de protec�ie �i igien� a muncii se va desf�ura pe baz� de program
trimestrial aprobat de consiliile de administra�ie, fa�� de care r�mîne direct r�spunz�tor în cazul
neîndeplinirii sarcinilor stabilite.
57. Este interzis� neîndeplinirea sarcinilor de protec�ie �i igien� a muncii, a�a cum sînt prev�zute în
legislatie, în prezentul regulament sau alte acte normative sub pretextul c�, în structura organizatoric� a
agen�ilor economici nu este cuprins un compartiment de protec�ie a muncii.
58. Încardarea în compartimentul de protec�ie a muncii se va face în func�ie de m�rimea unit��ii,
dispersarea �antierelor, complexitatea lucr�rilor etc., regula fiind de 1/500 de muncitori. În cazul unit��ilor mai
mici, o persoan� cu preg�tire tehnic� �i experien�� prev�zut� la art. 53 poate primi, pe lîng� activitatea
de protec�ie �i igien� a muncii (care r�mâne prioritar�), �i alte sarcini de serviciu, f�r� s� poat� motiva
neîndeplinirea obliga�iilor de serviciu privind protec�ia �i igiena munncii din aceast� cauz�.
59. În institutele de proiectare se va numi prin decizie, la nivelul fiec�rei sec�ii sau filiale, o persoan� care va
îndeplini obliga�iile privind activitatea de protec�ie �i igien� a muncii, având �i sarcina de a verifica �i aviza
documenta�iile în cadrul CTE, dac� s-au prev�zut m�suri de protec�ie �i igien� a muncii, �i dac� aceste
m�suri garanteaz� seuritatea muncii în timpul execut�rii lucr�rilor de construc�ii.
60. În �colile de calificare, profesionale, licee sau �colile de mai�tri din sistemul de construc�ii se va prevedea
programul instruire a elevilor de c�tre persoane atestate profesional, cu privire la protec�ia �i igiena muncii,
acordându-se maximum de aten�ie form�rii elevilor cu cuno�tin�e adecvate privind securitatea muncii �i cu
deprinderea procedeelor de lucru corecte, care s�-i protejeze împotriva riscurilor profesionale. În aceste �coli se
vor organiza cabinete de instructaj pentru protec�ia muncii �i poligoane demonstrative, solicitându-se în acest
scop sprijinul speciali�tilor în domeniul protec�iei muncii din cadrul agen�iilor economice de construc�ii.
61. Persoana care este numit� prin decizie s� îndeplineasc� sarcinile de protec�ie a muncii va participa la
�edin�ele consiliului de administra�ie în care se discut� activitatea sau problemele de protec�ie �i igien� a
muncii.
62. Lunar se vor analiza în consiliul de administra�ie situa�ia accidentelor de munc� �i a îmboln�virii
profesionale, activitatea de instruire, precum �i eficien�a acesteia, controalele efectuate privind respectarea
regulilor de protec�ie �i igien� a muncii, abaterile constatate, conditiile de munc�, precum �i întreaga
activitate de protec�ie �i igien� a muncii, stabilindu-se m�suri pentru eliminarea deficien�elor.
63. Personalul încadrat în compartimente de protec�ie �i igien� a muncii va trebui s� urmeze cursuri de
perfec�ionare la intervale de cel mult 3 ani �i s� ob�in� calificative corespunz�toare la examenul final,
pentru a fi men�inut pe post.
Persoanele care nu ob�in calificativele corespunz�toare vor fi scoase imediat din aceast� activitate,
primind alte sarcini .
64. Consiliile de administra�ie ale agen�ilor economici vor stabili prin regulamentul de ordine �i func�ionare
�i prin fi�a postului, atribu�iile �i r�spunderile privind protec�ia �i igiena muncii pentru to�i salaria�ii care
trebuie s� contribuie la realizarea acestei activit��i.
65. Prin decizia consiliului de administratie se vor numi salariatii care au obligatia de serviciu s� efectueze
instructajul de protec�ie �i igien� a muncii pentru toate fazele de instruire prev�zute de legisla�ia în vigoare.
66. Compartimentul de protec�ie �i igien� a muncii va desf�ura în mod obligatoriu o activitate de control pe
teren al locurilor de munc�, afectând în acest scop minimum 50% din timpul de lucru.
67. Controlul locurilor de munc� se va desf�ura pe baz� de grafic lunar aprobat de consiliul de administra�ie.
În timpul controlului se vor urm�ri urm�toarele aspecte:
a. Verificarea modului de respectare a legisla�iei, a regulilor de protec�ie �i igien� a muncii, alte
dispozi�ii legale, organizarea locului de munc�, condi�iile de lucru, supravegherea tehnic�, ordinea �i
disciplina;
b. Verificarea modului cum sînt respectate tehnologia de lucru sau instruc�iunile de lucru, organizarea în
condi�ii de securitate a activit��ii;
c. Identificarea factorilor de risc, a pericolelor de accidentare, pe fiecare faz� a procesului tehnologic, la
utilaje �i instala�ii �i, în mod deosebit, la lucr�rile cu nivel ridicat de tehnicitate �i grad m�rit de
periculozitate;
d. Verificarea modului cum se efectueaz� instructajul periodic la locul de munc�, precum �i eficien�a
lui;
e. Verificarea dot�rii �i utiliz�rii dispozitivelor de protec�ie tipizate, interzicând provizoratele �i
improviza�iile. În acest scop se va consulta "Catalogul de dispozitive �i elemente tipizate de protec�ia muncii"
editat de IPC - S.A.;
f. Verificarea existen�ei dispozitivelor �i aparatelor de protec�ie a muncii de pe utilaje �i instala�ii
(limitatoare de curs�, Iimitatoare de sarcin�, semnalizatoare de oprire, semnalizatoare optice �i acustice de
avertizare apar�tori etc.);
g. Verificarea modului cum sînt respectate regulile de electrosecuritate �i existen�a mijloacelor de
protec�ie individuale �i generale;
h. Verificarea cu deosebit� aten�ie a asigur�rii tuturor mijloacelor pentru prevenirea accidentelor prin
c�dere de la în�l�ime �i prin c�derea de obiecte, dup� cum urmeaz�:
- scule, conform prevederilor din regulament;
- c�i de acces amenajate corespunz�tor; - balustrade de protec�ie;
- goluri în plan�ee acoperite sau împrejmuite;
 - platforme de lucru;
- avertizarea locurilor periculoase;
- copertine;
precum �i alte amenaj�ri prev�zute în regulament �i în proiectele de execu�ie.
i. Verificarea existen�ei autoriza�iilor ISCIR pentru utilajele care sînt supuse acestor verific�ri conform
legislatiei �i a autoriza�iilor interne pentru personalul care trebuie autorizat conform prevederilor regulamentului.
68. Dup� terminarea controlului se va întocmi o not� de constatare care va cuprinde concluzii privind verificarea
aspectelor men�ionate la punctele a-i, propunându-se m�suri de remediere �i sanc�ionare a vinova�ilor
pentru deficien�ele constatate.
69. Deficien�ele constatate se vor remedia de regul� în timpul controlului, iar în cazul când remedierea nu este
posibil� imediat, se va stabili pentru acest lucru un termen care va fi urm�rit de c�tre persoana care a f�cut
controlul.
70. În cazul în care se constat� în timpul controlului lipsa unor amenaj�ri sau dispozitive care ar prezenta
pericole poten�iale de accidentare, persoana care exercit� atribu�iile de protec�ie �i igien� a muncii va opri
lucrul prin dispozi�ie scris�, cerând completarea locului de munc� cu amenaj�rile sau dispozitivele care
lipsesc.
71. În afara atribu�iilor de control al locurilor de munc�, personalul care se ocup� cu activitatea de protec�ie
�i igien� a muncii mai are urm�toarele atribu�ii:
- efectueaz� instructajul introductiv general de protec�ie �i igien� a muncii; .
- întocme�te lista de dot�ri necesare locurilor de munc� cu dispozitivele de protec�ie prev�zute în
proiectele de execu�ie, precum �i cu cele a c�ror lips� de pe �antiere o constat� cu ocazia controalelor
efectuate;
- asist� la preg�tirea �i execu�ia lucr�rilor cu grad ridicat de periculozitate;
- verific� din punct de vedere al protec�iei muncii documenta�ia de execu�ie, cerând completarea
sau respingerea ei, în cazul în care nu cuprinde m�surile �i dispozitivele necesare execu�iei în condi�ii de
securitate a muncii;
- particip�, în calitate de consultant de specialitate, la activitatea comisiilor de asigurare a proiectelor de
execu�ie;
- �ine eviden�a accidentelor de munc� �i a îmboln�virilor profesionale, cât �i a datelor statistice în
legatur� cu ele, analizând cauzele care au condus la producerea lor, iar pe baza acestor date trage concluziile
necesare prevenirii altor accidente similare;
- vizeaz� pentru legalitate documentele privind acordarea
echipamentului de protec�ie �i de lucru;
- rezolv� problemele legate de asigurarea drepturilor muncitorilor prev�zute în legisla�ia în vigoare;
- particip� la întocmirea contractului colectiv de munc�, urm�rind s� fie cuprinse în el toate drepturile
prev�zute în legisla�ia pentru muncitori;
- face propuneri pentru completarea regulamentului de
protec�ie �i igien� a muncii �i pentru instruc�iunile de lucru;
- urm�re�te realizarea propagandei de protec�ie �i igien� a muncii.
Cabinetul de protec�ie �i igien� a muncii
72. Cabinetul de protec�ie �i igien� a muncii este o unitate specializat� pentru realizarea instruirii, test�rii �i
propagandei, în scopul de a ac�iona asupra comportamentului de munc� al muncitorilor din activitatea de
construc�ii-montaj �i de a le asigura securitatea în timpul lucrului.
73. Cabinetele de protec�ie �i igien� a muncii se vor organiza în toate unit��ile care au mai mult de 100 de
muncitori angaja�i, de asemenea în liceele industriale, �colile profesionale �i �colile de calificare.
74. Cabinetele de protec�ie �i igien� a muncii vor fi dotate cu materiale demonstrative �i documentare
(plan�e, pliante, ilustrate, albume) �i cu mijloace moderne de tehnic� audio-vizual�, utile activit��ii
de instruire �i de testare, prin care se realizeaz� demonstrarea temelor predate, transmiterea
cuno�tintelor de formare �i educare a muncitorilor.
75. Mijloacele tehnice audio-vizuale vor fi integrate totdeauna în lec�iile de instructaj, pentru a pune în evident�
�i a favoriza întelegerea de c�tre muncitori a fenomenelor, proceselor �i obiectelor care sînt explicate la
instruire.
76. Unit��ile de construc�ii-montaj sînt obligate s� asigure spa�iul, dotarea cu mobilier �i cu aparatura
necesar�, precum �i încadrarea cu personalul necesar acoperirii cerin�elor, în func�ie de volumul de
activitate, num�rul de muncitori, gradul de dispersare, etc.
77. Pe lîng� cabinetele de protec�ie �i igien� a muncii se vor asigura �i poligoane demonstrative, dotate cu
dispozitive de protec�ie �i mijloace de ap�rare, în scopul sus�inerii demonstra�iilor practice în cadrul
lec�iilor de instruire.
78. În cadrul cabinetelor de protec�ie �i igien� a muncii se vor organiza test�ri periodice privind cuno�tintele
de protec�ie a muncii ale întregului personal, conform prevederilor prezentului regulament.
79. Cabinetele de protec�ie �i igien� a muncii vor organiza sisteme de instruire, concepute dup� principii
pedagogice, capabile s� satisfac� cerin�ele de securitate reclamate de condi�iile de munc� în construc�ii
�i s� formeze indivizi cu deprinderi de munc� corespunz�toare regulilor de protec�ie �i igien� a muncii.
80. Este strict interzis� practicarea metodei de instruire în cadrul cabinetelor de protec�ie �i igien� a muncii,
care const� în punerea la dispozi�ia muncitorilor a unor materiale de informare, ca: regulamente, legi,
instruc�iuni, etc., fiind l�sa�i apoi s� se descurce singuri, iar la sfîr�itul duratei de 8 ore prev�zute de
regulament fiind pu�i s� semneze fi�a de instructaj.
81. Sistemele de instruire vor fi concepute pe baza factorilor de risc reprezenta�i de: lipsa cuno�tin�elor
profesionale necesare, lipsa unor deprinderi de munc� formate corect, lipsa unor aptitudini de munc�
corespunz�toare meseriei �i indisciplina.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 8
Controlul medical al personalului
82. To�i lucr�torii din construc�ii vor fi supu�i la angajare unui control medical, iar în timpul desf�ur�rii
activit��ii, la controale medicale periodice. Intervalul de timp între dou� controale medicale nu va dep�i un an.
83. Muncitorii care presteaz� lucr�ri la în�l�ime nu vor fi admi�i la astfel de lucr�ri dac� nu au controlul
medical efectuat �i men�iunea medicului specialist pe fi�a de instructaj "apt pentru lucrul la în�l�ime.
84. Mecanicii de utilaje, �oferii �i pistolarii vor avea certificate de aptitudine pentru meseriile respective din
partea medicilor speciali�ti în psihiatrie, iar controlul medical pentru aceste meserii se va face trimestrial.
85. Elevii �i studen�i alfa�i în perioada de practic� nu vor fi admi�i la lucru f�r� efectuarea vizitei medicale.
86. În scopul protej�rii s�n�t��ii, persoanele angajate pentru organizarea controalelor medicale prev�zute
în articolele precedente, consiliile de administra�ie din unit��ile de construc�ii- montaj �i conduc�torii
�colilor care preg�tesc meseria�ii pentru construc�ii au urm�toarele obliga�ii:
- s� se afilieze la o policlinic� medical� la care s� se fac� controlul medical al personalului;
- s� cear� tuturor muncitorilor s� se prezinte la controlul medical la termenele stabilite de regulamentul de
protec�ie �i igien� a muncii;
- s� nu admit� nici unui angajat schimbarea locului de munc� sau a meseriei f�r� aviz medical;
- s� sprijine persoanele care, ca urmare a recomand�rilor medicale, trebuie s�-�i schimbe locul de munc�;
- s� urm�reasc� aplicarea m�surilor curativ profilactice stabilite de c�tre personalul medical, ca
urmare a controalelor medicale efectuate.
- Concluziile controlului medical la angajare vor fi consemnate pe fi�a de angajare, iar la controlul
medical periodic, pe instructaj pentru protec�ia muncii.
Unit��ile de construc�ii sînt obligate s� completeze fi�a de angajare �i fi�a de protectie a muncii,
cu toate datele privind meseria, locul de munc� �i specificul activit��ii celor trimi�i la control medical.
- Elevii �i studen�ii în practic� vor fi trimi�i la control medical în acelea�i condi�ii ca �i restul
angaja�ilor.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 9
Instructajul de protec�ie �i igien� a muncii
89. Instructajul de protec�ie a muncii are drept scop formarea deprinderilor de munc� corecte �i formarea unui
comportament adecvat cerin�elor de securitate a muncii. Instruirea este obligatorie �i trebuie s� aib� caracter
permanent, atât la locul de munc�, cât �i în toate formele de �colarizare �i înv���mânt.
90. Muncitorii care lucreaz� în construc�ii trebuie s� fie instrui�i �i s� cunoasc� specificul lucr�rilor care
se execut� pe �antiere, regulile generale de protec�ie �i igien� a muncii care rezult� din tehnologiile de
execu�ie, precum �i cele specifice locului de munc� unde î�i execut� meseria.
91. Este strict interzis ca un muncitor s� fie admis la lucru f�r� s� fie instruit, indiferent c� este angajat
permanent, temporar sau sezonier; de asemenea, vor fi instrui�i studen�ii, elevii sau ucenicii care fac practic�
în unita�i de construc�ii �i persoanele neînso�ite care fac vizite în �antiere.
92. Consiliile de administra�ie ale unita�ilor de construc�ii sunt obligate s� asigure condi�iile organizatorice
pentru efectuarea unei instruiri eficace a tuturor angaja�ilor �i în mod deosebit a celor care conduc puncte de
lucru sau procese tehnologice.
93. Instructajul specific de protec�ie �i igien� a muncii trebuie sa fie un proces continuu �i se va realiza în
etape e�alonate în timp, în scopul form�rii reflexelor de securitate fa�� de riscurile profesionale.
94. Instructajul de protec�ie a muncii va cuprinde urm�toarele faze:
- instructajul introductiv general;
- instructajul la locul de munc�;
- instructajul periodic.
95. Instructajul introductiv, general se face la cabinetul de protec�ie muncii de c�tre personalul
compartimentului de protectie �i igien� a muncii numit prin decizii ale consiliilor de administra�ie, �i se pred�
urm�toarelor categorii de personal:
muncitorilor noi angajati;
- muncitorilor transfera�i de la o unitate la alta;
- muncitorilor veniti în unitate prin deta�are;
- studen�ilor, elevilor, ucenicilor care î�i fac practica profesional�;
- oric�rei persoane neînso�ite c�reia i se permite accesul în unitate.
96. Durata instructajului introductiv general pentru toate meseriile practicate în activitatea de construc�ii-montaj
este de minimum 8 ore, durata fiind condi�ionat� de capacitatea de însu�ire a cuno�tin�elor de c�tre
persoana instruit�, dar nu mai mult de 24 ore.
97. La repartizarea în, munc� a muncitorilor se vor men�iona, scris, meseria �i locul de munc�, pentru ca
instruirea se se fac� în func�ie de specificul acestora.
98. Scopul instructajului introductiv general este ca muncitorii noi angaja�i s� cunoasc� specificul activit��ii
de constructii-montaj �i regulile generale de protec�ie �i igien� a muncii pe care trebuie s� le respecte în
timpul lucrului.
99. Instructajul introductiv general se va face în cadrul cabinetului de protec�ie �i igien� a muncii, întocmindu-
se în acest scop o tematic� de instruire în care vor fi tratate detaliat urm�toarele puncte:
a. importan�a însu�irii regulilor de tehnic� a securita�ii muncii în construc�ii-montaj;
b. importan�a respect�rii disciplinei în munc�, a prevederilor regulamentului de organizare �i func�ionare, a
codului muncii, a legisla�iei �i a altor reglement�ri referitoare la protec�ia �i igiena muncii;
c. drepturi pe care le are personalul muncitor conform legilor în vigoare;
d. reguli de circula�ie care trebuie respectate pe teritoriul �antierelor, insistând asupra locurilor de
trecere pericu loase (treceri peste c�i ferate, uzinale sau prin instala�ii în func�iune), de asemenea asupra
folosirii numai a c�ilor de acces amanajate;
e. respectarea semnelor conven�ionale �i a pl�cu�elor avertizoare;
f. interzicerea sta�ion�rii sau a trecerii prin raza de ac�iune a macaralelor, podurilor rulante �i a
utilajelor în func�iune; pericolul pe care îl reprezint� fumatul sau existen�a focului deschis în unele locuri;
g. pericolul pe care îl reprezint� fumatul sau existen�a focului deschis în unele locuri;
h. reguli privind transportul �i depozitarea materialelor, indicându-se limitele greuta�ilor admise;
i. reguli privind manipularea �i depozitare a materialelor inflamabile, explozibile �i toxice;
j. necesitatea purt�rii �i folosirii corecte în timpul lucrului a echipamentului de protec�ie �i de lucru
prevazut în normativul republican;
k. obligativitatea folosirii la locul de munc� a dispozitivelor de tehnic� a securit��ii �i interzicerea
improviza�iilor;
l. interdic�ia pentru muncitori de a lucra în alt loc de munc� decât în acela în care a fost repartizat s�
lucreze; se interzic în mod deosebit interven�iile la instala�iile electrice, lucr�rile de sudur�, manevrarea
utilajelor �i ajutatul la repararea utilajelor;
 m. interzicerea execut�rii de repara�ii sau lucr�ri de între�inere a utilajelor în timpul function�rii lor
(ungere, cura�ire);
n. no�iuni generale de electrosecuritate, ventila�ie �i iluminat;
o. interzicerea aglomer�rii de materiale pe c�i de acces, schele �i platforme de lucru;
p. no�iuni generale de igien� a muncii, insistându-se asupra igienei individuale;
q. acordarea primului ajutor în caz de accidentare �i în mod deosebit în caz de electrocutare;
r. no�iuni asupra modului de efectuare a respira�iei artificiale.
100. La terminarea instructajului general, muncitorii vor fi supu�i unei verific�ri riguroase a cuno�tin�elor
dobândite în timpul celor 8 ore de instruire, �i numai dac� se constat� c� �i-au însu�it
cuno�tin�ele necesare se va completa fi�a de instructaj cu datele prev�zute în imprimat, apoi se va
semna de c�tre instructor �i muncitorul instruit care va fi repartizat Ia locul de munc�.
În cazul în care, la verificarea cuno�tin�elor lor, se constat� c� muncitorii nu sînt suficient de
instrui�i, se repet� instructajul pîn� la asimilarea cuno�tin�elor necesare.
101. La prezentarea muncitorului la locul de munc�, conduc�torul acestuia (maistru, tehnician, inginer) va
verifica fi�a de instructaj la rubrica „instructaj general”; dac� fi�a este corect întocmit�, con�ine toate datele
cerute de aceast� rubric� �i este semnat� de c�tre persoana care a f�cut instructajul �i de c�tre
muncitorul instruit, se va trece la efectuarea instructajului la locul de munc�.
În cazul în care datele din rubrica „instructaj introductiv general”, lipsesc, sunt incomplete sau incorect
întocmite, conduc�torul locului de munc� va trimite muncitorul înapoi Ia cabinetul de protec�ie a muncii, cerând
printr-o not� scris� completarea datelor care lipsesc.
102. Este strict interzis� admiterea muncitorilor la instructajul de la locul de munc�, dac� nu a fost efectuat
instructajul introductiv general, sau dac� acesta nu a fost corect efectuat. Conduc�torii locurilor de munc� sînt
direct raspunz�tori de înc�lcarea acestei prevederi.
103. Instructajul la locul de munc� se face tuturor muncitorilor prev�zu�i la art. 95, mai pu�in persoanelor
c�rora li se permite accesul în unitate neînso�ite.
104. Instructajul de la locul de munc� se face de c�tre conduc�totul acestuia, durata lui depinzând de
complexitatea �i gradul de dificultate a lucr�rilor ce urmeaz� s� fie executate, dar nefiind mai mic� de 8 ore.
105. Instructajul de la locul de munc� se efectueaz� pe baza regulilor de protec�ie �i igien� a muncii �i a
instruc�iunilor speciale elaborate pentru locul de munc� la care va lucra muncitorul angajat.
106. Pentru instruirea muncitorilor la locul de munc� se va întocmi o tematic� incluzînd urm�toarele puncte:
a. cuno�tin�e despre riscurile de accidentare �i îmboln�virile profesionale specifice meseriei �i
locului de munc�;
b. cuno�tin�e despre mijloacele (dispozitivele) metodele de prevenire a accidentelor de munc� �i a
îmboln�virilor profesionale specifice meseriei �i locului de munc�;
c. descrierea mijloacelor tehnice de protec�ie a muncii cu care este dotat locul de munc�,
obligativitatea folosirii �i p�str�rii lor;
d. descrierea echipamentului de protec�ie a muncii �i de lucru specific meseriei, a mijloacelor
individuale de protec�ie �i a modului corect de utilizare a lor, precum �i obligativitatea folosirii acestora în
timpul muncii;
e. organizarea ergonomic� a locului de munc�, p�strarea ordinei, cur��eniei �i a disciplinei în
timpul lucrului;
f. corectitudinea execut�rii opera�iunilor la principalele faze ale lucr�rilor �i ordinea execut�rii lor
pentru asigurarea deplinei securit��i a muncitoriior în timpul procesului de munc�, insistându-se asupra celor
dificile �i periculoase �i, în mod special, a celor executate la în�l�ime;
g. eviden�ierea zonelor cu risc de accidentare sau îmboln�viri profesionale �i indicarea metodelor de
prevenire a riscurilor existente;
h. obligativitatea folosirii c�ilor de acces amenajate, a p�str�rii lor libere, interzicându-se depozitarea
materialelor pe aceste c�i;
i. interdic�ia de a executa alte lucr�ri decât cele pentru care muncitorul este calificat �i are instructajul
f�cut;
j. interdic�ia de a lucra cu scule defecte, improvizate, sau alte scule decât cele cu care este dotat locul
s�u de munc� �i pentru care este instruit;
 k. necesitatea verific�rii sculelor, utilajelor �i a mijloacelor de protec�ie înainte de începerea lucrului,
ar�tându-se pericolul pe care îl reprezint� pentru securitatea muncitorilor, a sculelor, utilajelor, a dispozitivelor
de protec�ie a muncii defecte;
l. modul de efectuare a transportului în interiorul �antierului în condi�ii de securitate �i mijloacele de
transport care pot fi utilizate;
m. folosirea instala�iilor electrice în condi�ii de deplin� securitate �i interdic�ia de a interveni la
instala�ii electrice defecte pentru muncitorii de alt� profesie decât cea de electrician de între�inere;
n. mijloace de prim ajutor în caz de accidentare, cu care este dotat punctul de lucru, locul unde sînt
amplasate acestea �i accesul la ele;
o. reguli de lucru stabilite prin proiectele de execu�ie, care
nu se gasesc în prezentul regulament.
107. Dup� terminarea timpului de instructaj la locul de munc�, acesta fiind de minimum 8 ore, se va face
verificarea riguroas� a cuno�tin�elor însu�ite de muncitori la acest instructaj, completându-se rubrica de
fi�� prev�zut� pentru aceast� instruire, �i se va semna de c�tre persoana care a f�cut instructajul �i de
c�tre persoana instruit�.
În cazul în care muncitorul instruit nu a asimilat cuno�tin�ele necesare, instruirea se va repeta pân� la
însu�irea complet� a acestuia.
108. Dup� terminarea instructajului introductiv general �i a instructajului la locul de munc�, muncitorul va fi
testat de c�tre �eful ierarhic al �efului punctului de lucru, care va semna fi�a de instructaj la rubrica
respectiv�.
109. Este strict interzis ca un muncitor s� fie admis Ia lucru far� s� aib� efectuate instructajul introductiv
general �i cel la locul de munc�, precum �i testarea cuno�tintelor de c�tre �eful ierarhic al conduc�torului
locului de munc�.
110. Instructajul periodic în activitatea de construc�ii-montaj se face la locul de munc� dup� 30 de zile de la
angajare �i se repet� mereu la acest interval de timp.
Instructajul periodic se face înaintea începerii lucrului �i are drept scop s� reaminteasc� muncitorilor
regulile de protec�ie �i igien� a muncii �i s� fie discutate reguliIe de protec�ie a muncii care trebuie
respectate la lucr�rile care urmeaz� s� fie executate în perioada urmatoare.
111. Instructajul periodic se face în mod obligatoriu în urm�toarele cazuri:
- când un muncitor a lipsit mai mult de 30 de zile de la lucru;
- când s-au modificat tehnologiile de lucru, s-au schimbat utilajele sau sculele;
- când muncitorul a fost mutat la alt loc de munc�;
- când au ap�rut modific�ri ale regulilor de protec�ie a muncii;
- la revenirea muncitorilor din concediu pentru incapacitate temporar� de munc�, în urma unui accident
sau a unei boli.
112. Fi�ele de instructaj pentru protec�ia �i igiena muncii se vor p�stra de c�tre conduc�torul locului de
munc� �i sînt valabile numai în unitatea care le-a întocmit.
113. Pentru vizitatori în grup ai �antierului, pentru lucr�tori temporari sau zilieri, cât �i pentru echipe de
proiectan�i, se pot întocmi fi�e colective de instructaj conform formularului tipizat.
114. În func�ie de complexitatea lucr�rilor �i de gradul de periculozitate al lucr�rilor se vor face instructaje
bilunare, s�pt�mânale �i chiar zilnice.
115. Înainte de începerea fiecarei zile de munc�, se va face un mic instructaj privind lucr�rile care urmeaz� s�
fie executate, descriindu-se fazele de lucru, factorii de risc �i m�surile necesare de protec�ie a muncii.
Acest instructaj se va face de catre maistru, sau în cazul în care maistrul are mai multe lucr�ri care sînt
dispersate, el va fi înlocuit de �eful de echip� la instruirea zilnic�.
Fi�ele de instructaj pentru protec�ia muncii se vor completa f�r� corecturi în toate rubricile, �i f�r�
omisiuni. Datele personale, semn�turile pentru instructajul introductiv general, instructajul la locul de munc� �i
testarea �efului ierarhic al conducatorului locului de munc� trebuie s� fie p�strate �i s� înso�easc� fi�ele
completate pe toat� durata activit��ii în unitatea titularului.
116. Fi�ele de instructaj care nu con�in semn�turile în original, duplicatele, copiile dup� fi�e sau fi�ele care
au men�iunea ss indescifrabil sunt lipsite de valabilitate.
117. La instructajul de protec�ie �i igien� a muncii, în toate
fazele, nu se instruiesc mai mult de 20 de persoane odat� �i nu se instruiesc muncitori de profesii
diferite.
118. Este interzis� instruirea muncitorilor în stare de oboseal�, bolnavi sau în stare de ebrietate.
119. Persoanele care, potrivit legii �i regulamentului de protec�ie �i igien� a muncii, au sarcina s� efectueze
instructajul de protec�ie a muncii, sunt obligate s� efectueze aceste instructaje cu foarte mult�
con�tiinciozitate �i cu respectarea prevederilor regulamentului prezent, fiind r�spunz�toare, din punct de
vedere legal, în cazul în care se constat� accidentarea unui muncitor care n-a fost instruit corespunz�tor
regulamentului.
120. Instructajul zilnic se va face în urmatoarele condi�ii:
a. Înainte de începerea programului, conduc�torul punctului de lucru va efectua în fiecare zi un instructaj
privind lucr�rile care urmeaz� a se executa în ziua respectiv�. Se vor discuta tehnologiile de lucru, insistându-
se asupra fazelor de lucru periculoase, a dispozitivelor de protec�ie necesare �i a mijloacelor de prevenire a
accidentelor de munc�.
La acest instructaj vor participa �efii forma�iilor de lucru �i toti muncitorii prezen�i.
b. Durata instructajului zilnic nu va fi mai mare de 15 minute, excep�ie f�când lucr�rile foarte
periculoase, unde durata poate fi majorat� pân� la stabilirea detaliat� a procedeelor de lucru;
c. La lucr�rile cu grad ridicat de periculozitate, la care,
potrivit regulamentului, trebuie s� acorde asisten�� tehnic� compartimentul de protec�ie a muncii,
acesta va participa �i la instructajul zilnic �i, împreun� cu maistru �i �eful forma�iei, vor stabili metodologia
de lucru �i procedeele de prevenire a accidentelor de munc�.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 10
Repartizarea personalului la locurile de munc�
121. Toate procesele de munc� vor fi conduse �i supravegheate de persoane care au preg�tirea profesional�
corespunz�toare func�iei �i care au fost numite în acest scop .
122. Repartizarea muncitorilor la locurile de munc� se va face în func�ie de urm�toarele criterii:
a. calificarea profesional� pe care o impune gradul de tehnicitate a lucr�rilor care li se încredin�eaz�;
b. conditiile în care se desf�oar� munca, factorii de risc �i îmboln�virile profesionale;
c. aptitudinile pentru meserie, experien�a, capacitatea fizic� �i psihic�;
d. starea de s�n�tate, respectându-se cu stricte�e avizele medicale;
e. condi�iile speciale de munc� care trebuie asigurate femeilor �i tinerilor.
123. La repartizarea persoanelor cu infirmit��i se vor avea în vedere urm�toarele condi�ii:
a. recomandarea medical� privind capacitatea de munc�, respectându-se cu strictete interdic�iile
stabilite de medici;
b. nivelul la care a sc�zut capacitatea fizic� sau psihic� de munc� prev�zut� în certificatul medical
de stabilire a infirmit��ii;
c. specificul locului de munc� s� permit� munca în echip� �i posibilitatea ca persoanele cu
infirmit��i s� poat� fi supravegheate permanent;
d. exigen�ele cerute de locul de munc� sau de meserie, astfel ca acestea s� nu poat� cauza riscuri
de accidentare sau de îmboln�vire pentru persoanele infirme sau pentru cei care lucreaz� împreun� cu ele în
echip�.
124. La locurile de munc� cu poten�ial ridicat de accidentare vor fi repartiza�i numai muncitorii cu înzestrare
fizic� deosebit�, aptitudini certe pentru meseria �i lucrarea în execu�ie, precum �i mult� experient� în
munc�.
125. La lucr�rile care se execut� la în�l�ime se vor repartiza numai muncitori care întrunesc condi�iile de
vârst�, s�n�tate, calificare �i experien�� prev�zute în prezentul regulament.
126. Tinerii sub 18 ani nu vor fi admi�i s� lucreze în locuri de munc� grele sau periculoase �i nu li se vor
încredin�a munci pe care s� le execute singuri, ci numai în cadrul unei echipe.
127. Femeile gravide vor fi repartizate la munci u�oare, care s� nu le d�uneze s�n�t��ii �i care s�
asigure întocmai cerin�ele st�rii fiziologice în care se afl�, fiind interzis� repartizarea lor la munci care se
execut� în poz�ie ghemuit� sau în ghenunchi.
128. Este interzis� încadrarea în munc� a tinerilor sub 16 ani. Tinerii între 16 �i 18 ani vor fi admi�i la
angajare numai cu consim��mântul scris al p�r�ilor sau al tutorilor �i vor presta munci nepericuloase,
potrivite cu înzestrarea lor fizic�, aptitudinile �i cuno�tin�ele lor.
129. La repartizarea tinerilor sub 18 ani se vor avea în vedere urm�toarele interdic�ii:
 a. repartizarea lor la munci grele, v�t�m�toare sau periculoase;
b. dep�irea timpului normal de lucru de 8 ore;
c. lucrul în timpul nop�ii.
La repartizarea muncitorilor la lucru se vor respecta cu stricte�e toate prevederile �i interdic�iile prev�zute în
prezentul regulament privind meseriile �i operatiile care se execut� în activitatea de construc�ii-montaj.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 11
Propaganda de protec�ie �i igien� a muncii
130. Propaganda de protec�ie �i igien� a muncii are drept scop s� formeze în con�tiin�a muncitorilor
convingerea c� respectarea regulilor de protec�ie a muncii �i comportamentului corect în timpul lucrului
contribuie la prevenirea accidentelor de munc� �i a îmboln�virilor profesionale. Înl�turarea cauzelor care
contribuie la producerea accidentelor �i îmboln�virilor profesionale se poate face numai printr-o munc� de
educare permanent� �i intens�. 131. Mijloacele de propagand� trebuie s� corespund� scopului urm�rit,
textul �i imaginile trebuie s� fie sugestive �i clare, s� aib� calit��i instructive, astfel încât privindu-Ie,
muncitorii s� în�eleag� cum trebuie s� lucreze pentru a se feri de accidente.
132. Propaganda de protec�ie �i igien� a muncii se realizeaz� prin urm�toarele mijloace:
a. cabinetul de protec�ie �i igien� a muncii;
b. instruc�iuni scrise de protec�ie �i igien� a muncii;
c. afi�e de protec�ie a muncii, placarde, pl�ci avertizoare, panouri, caricaturi tematice de protec�ie a
muncii, schije,
semne conven�ionale de comand�;
d. filme, diafilme, diapozitive.
133. Conduc�torul punctului de lucru va întocmi, în colaborare cu compartimentul de protec�ie a muncii,
instruc�iunile proprii de lucru, care vor fi aprobate de consiliul de administra�ie. Compartimentul de protec�ie
�i igien� a muncii va p�stra la cabinet un exemplar din aceste instruc�iuni.
134. Instruc�iunile proprii de protec�ie �i igien� a muncii trebuie s� corespund� cu instruc�iunile de lucru
�i tehnologiile de execu�ie, detaliindu-le �i explicându-le pe acestea, privind modul corect �i nepericulos de
execu�ie, astel încît s� fie prevenite accidentele �i bolile profesionale.
135. Instruc�iunile proprii de protec�ie �i igiena a muncii vor fi revizuite periodic, la cel mult 3 ani, �i ori de
câte ori se schimb� utilajele, se modific� tehnologiile de lucru, sau se fac moderniz�ri.
136. Instruc�iunile de protec�ie a muncii trebuie s� fie formulate clar �i concis pentru a fi u�or memorate, iar
termenii în care sunt redactate trebuie s� fie cei folosi�i în tehnologiile de lucru.
137. Consiliile de administra�ie, împreun� cu compartimentul de protec�ie �i igiena a muncii (sau persoana
îns�rcinat� cu aceast� activitate), vor întocmi �i afi�a la toate locurile de munc� (utilaje, instala�ii, lucru la
în�l�ime, locuri periculoase, faze, opera�ii) instruc�iuni proprii cuprinzând urm�toarele prevederi:
a. reguli de protec�ie �i igien� a muncii cu caracter general �i reguli specifice locului de munc�;
b. reguli suplimentare de protec�ie a muncii, necesare prevenirii accidentelor;
c. reguli de protec�ie �i igien� a muncii privind între�inerea, interven�iile �i repararea utilajelor sau
instala�iilor;
d. reguli de protec�ie privind electrosecuritatea, specifice locului de munc� (daca este cazul);
e. dispozitivele de protec�ie necesare, precum �i modul lor de folosire;
f. echipamentul de protec�ie individual;
g. avertizarea asupra pericolelor care pot ap�rea în timpul lucrului;
h. modul de a ac�iona al muncitorilor în caz de pericol;
i. m�suri de prim ajutor care trebuie luate în diferite situa�ii;
138. Afi�ul se va folosi pentru a influen�a comportamentul muncitorilor, având drept scop eliminarea
comport�rilor periculoase care pot provoca accidente.
Pentru a fi eficace, afi�ul trebuie s� con�in� sfaturi concrete specifice locului de munc� unde este
amplasat. Redactarea textelor trebuie f�cut� astfel:
- texte care con�in indicatii;
- texte care con�in interdic�ii;
- texte combinate (indica�ii �i interdic�ii);
- texte de prevenire a pericolului;
139. Placarda este un mijloc de propagand� care trebuie s� con�in� sfaturi scurte sau instruc�iuni privitoare
la: modul cum trebuie s� lucreze �i s� se comporte muncitorii, îndeplinind în general rolul de a atrage aten�ia
�i a avertiza despre un loc periculos.
140. Panoul va fi a�ezat într-un loc vizibil �i va con�ine materiale documentare privind nout��i în domeniul
protec�iei muncii descrieri de accidente care au avut loc �i m�suri de prevenire.
141. Filmul va fi folosit ca mijloc de propagand� foarte eficace prin puterea de sugestie �i p�trundere. EI
stimuleaz� dorin�a de cunoa�tere �i interesul muncitorilor, contribuind la aIegerea corect� a
fenomenelor, ac�iunilor sau a procedeelor de munc�, justificând cerin�ele privitoare la securitatea
muncii.
Folosit pentru reconstituirea accidentelor de munc�, el creeaz� emo�ii �i sentimente puternice,
influen�ând atitudinea muncitorilor fa�� de pericolul pe care îl reprezint� nerespectarea regulilor de protec�ie
a muncii, precum �i execu�ie lucr�rilor în condi�ii de insecuritate.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 12
REGULI DE IGIEN� A MUNCll. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR.
Reguli de igien� a muncii privind efortul fizic
142. Muncitorii nu vor executa transporturi manuale �i nu vor presta activit��i permanente care necesit�
ridic�ri de materiale a c�ror greutate dep�e�te valorile din tabelul de mai jos:
Distan�ele, pe care se execut� transportul manual al greut��ilor nu va dep�i 60 m, diferen�a de
nivel va fi de maximum 4 m pe schele sau sc�ri, iar în�l�imea maxim� la care se pot ridica manual pe
vertical� sarcinile admise fi de 1,5 m.
Greut��i maxime admise de purtat sau de ridicat în raport grupele de vîrst�:
Femei B�rbati

Grupa de vârst� Greutate Grupa de vârst� Greutate

Kg Kg

16-18 ani 5 16-18 ani 12

18-21 ani 8 18-21 ani 25

21-40 ani 12 21-45 ani 50

40-50 ani 10 45-55 ani 30

peste 50 ani 8 peste 55 ani 20

143. La înc�rcarea �i desc�rcarea materialelor a c�ror greutate dep�e�te valoarea din tabel, sau în cazul în
care diferen�a de nivel este mai mare de 4 m, se vor folosi utilaje sau se va lucra în echip�, astfel ca efortul
repartizat pe fiecare muncitor s� nu dep�easc� Iimitele admise.
144. Când muncitorii lucreaz� cu întreruperi, reprezentând mai mult de 65 % din programul de lucru, la ridicarea
sarcinilor nu se vor putea dep�i urm�toarele greut��i:
a. Ia adul�i: femei - 20 kg, b�rbati - 50kg;
b. la adolescen�i: fete - 12 kg, b�ieti - 20 kg.
Transportarea sarcinilor manual, pe plan înclinat, se va limita pentru b�rba�i la 25 kg f�r� întreruperi
�i la 30 kg cu întreruperi, iar la femei 12 kg, lucrând cu întreruperi.
145. Transportarea greut��ilor pe plan înclinat cu roaba sau c�ruciorul se va face în limitele tabelului urm�tor:

Mijloace de transport Greutatea în kg Înclinarea

terenului %°

femei b�rba�i
 - cu roaba, pe teren
consolidat sau pe 50 75 20 %°
scânduri....

100 130 10 %°
- cu c�rucior având 3
sau 4
ro�i, pe teren neted....

115 150 20 %°
- cu c�rucior având 2
ro�i,
pe teren neted

60 80 10 %°
- cu c�rucior având
ro�i,
pe teren accidentat…

- cu vagonete, pe linie... 400 600 10 %°

600 800 10 %°
- cu vagonete
suspendate,
pe �ine.....

146. Greut��ile transportate, conform prevederilor acestui capitol se reduc cu 50 % pentru femeile gravide
pân� în luna a 5-a Este strict interzis� repartizarea femeilor gravide s� execute transporturi de sarcini care
implic� efort fizic dup� luna a 5-a.
Acordarea primului ajutor în caz de accidentare
147. Agen�ii economici au obliga�ia s� organizeze posturi de prim ajutor �i s� asigure cu truse sanitare
locurile de munc� care prezint� pericole de accidentare sau de îmboln�vire profesional�.
148. Posturile �i trusele de prim ajutor vor fi dotate cu materialele �i medicamentele necesare, conform
baremurilor sanitare.
149. Persoanele care acord� primul ajutor vor fi instruite de personal medico-sanitar asupra modului �i
condi�iilor în care se acord� primul ajutor �i a modului în care se transport� accidenta�ii la spital.
150. În posturile de prim ajutor se vor afi�a regulile privind acordarea primului ajutor, numele persoanelor care
fac parte din echipa de prim ajutor �i locul unde pot fi g�site. Mijloacele de asigurare a primului ajutor,
medicamentele, instrumentele �i un caiet de eviden�� a utiliz�rii acestor mijloace se vor p�stra în trusele
sanitare.
151. Postul de prim ajutor sau trusele sanitare vor fi date în grija unui salariat al unit��ii, cu locul de munc�
permanent, bine plasat, care va avea sarcina de serviciu de a urm�ri �i completa postul sau trusa cu mijloacele
necesare.
152. Medicul la care este afiliat� unitatea va controla modul de func�ionare a posturilor de prim ajutor, dotarea,
modul de utilizare a truselor �i a medicamentelor �i va da îndrum�rile necesare, testând persoanele care
acord� primul ajutor asupra cuno�tin�elor în domeniu.
Fracturi �i luxa�ii
153. Se a�eaz� accidentatul astfel ca partea v�t�mat� s� nu se mi�te în timpul transportului, pentru a nu
se risca transformarea fracturii într-o ran� deschis� care ar putea proveni din t�ierea unei vene sau artere de
c�tre vreun segment de os ascu�it, precum �i pentru a atenua durerile în timpul transportului spre spItal.
Nu se va intervenii pentru îndep�rtarea luxa�iei de c�tre muncitorul care acord� primul ajutor, aceast�
obliga�ie revenind medicului chirurg.
154. La fracturile craniene, provocate de lovituri la cap sau de c�derea în cap, se vor aplica imediat comprese
reci.
 Când se presupune c� s-a produs o fractur� a coloane vertebrale, prin c�dere de la în�l�ime sau
alte cauze accidentatul va fi ridicat de jos cu mare aten�ie, cu ajutorul unei scânduri introduse cu grij�
deosebit� sub corpul s�u. În timpul acord�rii primului ajutor în astfel de cazuri, este cu des�vâr�ire interzis�
îndoirea corpului persoanei accidentate, deoarece în astfel de cazuri se poate sec�iona m�duva spin�rii, fapt
care provoac� paralizia membrelor sau chiar moartea.
155. La fracturarea sau luxa�ia claviculei, se va pune sub brat un sul sau ghemotoc din vat� sau cârpe, se va
bandaja bra�ul dup� ce va fi îndoit din cot în form� de unghi drept, cu bandajul aplicat dinspre partea
v�t�mat� spre spate, apoi se va lega mâna de gît cu o leg�tur� prins� de antebra� sau cot �i se va aplica
o compres� rece pe fractur� sau luxa�ie.
156. La fractura sau luxa�ia oaselor bra�elor se vor aplica atele (scândurele) pe ambele p�r�i ale bra�ului
fracturat, apoi se va lega bra�ul de gât, la fel ca la fractura claviculei, dar f�r� a mai b�ga ghemotoace sub
bra�, �i în acest caz se vor aplica comprese reci pe partea v�t�mat�.
157. La fracturarea oaselor palmei se va pune în palm� pu�in� vat�, apoi se va bandaja pe o scândur� Iat�
cât palma mâinii, dup� care se vor aplica comprese reci.
158. La fracturi sau luxa�ii ale picioarelor se va imobiliza partea v�t�mat� prin sprijinirea cu o scândur�, un
b��, un carton gros etc, astfel ca un cap�t s� fie la subsuoar�, iar cel�lalt pân� la talp� (sau glezn�).
159. La fracturile de coaste se va bandaja str�ns pieptul sau se va strânge cu un prosop în timpul expira�iei.
160. La contuziile produse în regiunea abdominal�, înso�ite de le�in, sau la contuziile pe alte p�rti ale
corpului, produse în c�dere, va fi chemat� imediat salvarea pentru transportarea accidentatului la spital, întrucât
exist� pericolul unei rupturi de organ �i al hemoragiei interne.
161. În cazul unui corp str�in p�truns sub piele sau sub unghii, acesta va fi extras întreg, iar locul va fi
dezinfectat cu tinctur� de iod �i bandajat.
162. În cazul unei întinderi sau luxa�ii a tendoanelor, se vor apIica cormprese reci, un bandaj strâns �i repaus.
R�niri
163. În cazul r�nirilor, este posibil� infectarea cu microbi afla�i pe pielea r�nii, în aerul din mediul
înconjur�tor, în p�mânt, mâinile salvatorului sau pe un pansament nesterilizat.
Sunt în mod deosebit periculoase r�nile acoperite cu p�mânt, în astfel de cazuri fiind obligatoriu ca
unitatea sanitar� la care se prezint� r�nitul s� fac� injec�ii antitetanos.
164. Pentru a se evita formarea puroiului la aplicarea pansamentului, se vor respecta urm�toarele reguli:
a. persoana care execut� pansamentul trebuie s� se spele bine pe mâini cu s�pun sau, dac� sunt
condi�ii, s�-�i ung� degetele cu tinctur� de iod, în aceste condi�ii evitând s� ating� rana cu degetul;
b. este interzis� sp�larea r�nilor cu ap� sau cu orice medicament, de asemenea acoperirea ei cu
prafuri sau unsori;
c. nu este permis� cur��irea r�nii cu nisip sau p�mânt;
d. nu este permis� înl�turarea de pe ran� a cheagurilor;
e. pe ran� se vor aplica numai pansamente sterilizate din trusa de prim ajutor.
165. Materialul pentru pansament va fi despachetat astfel, încât s� nu se ating� cu mîinile partea care
urmeaz� a fi aplicat� pe ran�.
166. În cazul lipsei unor pansamente sterile, se va întrebuin�a o batist� curat�, de preferin�� c�Icat�
proasp�t, sau o fâ�ie pânz� curat�.
Hemoragii
167. Hemoragiile pot fi venoase, arteriale sau capilare. Hemoragiile venoase se caracterizeaz� prin curgere
continu� de sânge ro�u închis, iar cele arteriale prin curgere de sânge ro�u clar, în jet sacadat.
168. La acordarea primului ajutor se va urm�ri oprirea imediat� a hemoragiei, procedîndu-se astfel:
a. partea r�nit� va fi ridicat� în sus;
b. rana care sîngereaz� va fi acoperit� cu pansamente sterile luate din pachet, f�cute ghemotoc �i
presate u�or pe ran�, f�r� atingerea r�nii cu degetele; deasupra se aplic� un strat de pansamente sau vat�
�i se bandajeaz� strâns. Acest pansament compresiv nu se aplic� atunci când pe ran� sînt corpuri str�ine
(schije, buc�ti de sticl�, etc) sau când este vorba de o fractur� cu fragmente de os în plag�;
c. dac� hemoragia nu se opre�te cu pansamentul com- presiv, se apas� vasele sanguine care
alimenteaz� regiunea r�nit�, prin îndoirea extremit��iior la încheietura, de deasupra hemoragiei, legând
extremit��ile, apoi se trimite urgent accidentatul la medic sau se aduce medicul.
169. Oprirea hemoragiei arteriale prin ap�sarea cu degetul a vasului sanguin pe osul apropiat, se face cu
eficacitate în urm�toarele cazuri.
 a. hemoragiile de la gît �i cap, ap�sând artera carotid� la nivelul gâtului spre vertebre;
b. hemoragiile din palme �i degete, masând artera humeral� la încheietura bratului;
c. hemoragiile de la subsoar� �i de la um�r, ap�sând asupra arterei de sub brat (artera axilar� al
c�rei puls se simte b�tând subsuoar�;
d. hemoragiile de pe obraz, buze, b�rbie, ap�sând artera facial� pe maxilarul inferior;
e. hemoragiile de la extremit��ile inferioare, ap�sând arterele
femurale pe oasele bazinului la plica inghinal� de la baza coapsei �i a arterei poplitee, în spa�iul din
spatele genunchiului;
Ap�sarea vasului sanguin pe osul respectiv trebuie s� fie f�cut� cu putere.
170. Oprirea hemoragiilor prin îndoirea extremit��ilor inferioare se face ap�sând la încheieturi cu ajutorul unui
ghemotoc sau sul, din orice material, care se a�eaz� în cavitatea format� din îndoirea încheieturii situate mai
sus de ran�, apoi îndoind încheietura pân� la refuz peste ghemotoc sau sul. În aceast� pozi�ie, piciorul sau
mâna se leag� de corp.
171. Când îndoirea încheieturii nu este posibil� din cauza unor fracturi concomitente, pentru oprirea hemoragiilor
puternice se va proceda la legarea r�nii cu un cordon de jur-împrejurul membrului respectiv, deasupra
hemoragiei.
Drept cordon poate fi întrebuin�at� orice �es�tur� elastic�, un tub de cauciuc, o jartier�, o bretea.
Înainte de a se aplica cordonul, membrul respectiv va fi ridicat cît mai sus, iar cordonul va fi pus cît mai
aproape de um�r sau �old. Locul unde se leag� cordonul va fi înf�urat în prealabil cu o �es�tur� moale.
172. Leg�tura f�cut� pentru a opri hemoragia nu poate fi men�inut� mai mult de 90 de minute, pentru a nu
produce moartea �esuturilor din cauza lipsei sîngelui. Accidentatul va fi, transportat imediat la spital, având fixat
pe hain� un bilet indicând ora când a fost f�cut� leg�tura.
173. În cazul hemoragiei nazale, accidentatul va fi culcat sau a�ezat cu capul pe spate, i se va desface
c�ma�a la gît, se vor pune pri�ni�e cu ap� rece, i se vor strînge n�rile cu degetele, apoi se va introduce în
nas un tampon de vat� cu tifon steril, îmbibat cu ap� oxigenat�.
Electrocut�ri
174. În primul rând se scoate accidentatuI de sub ac�iunea curentului electric, deconectând instala�ia care este
în contact cu accidentatul.
175. În cazul în care accidentatul este în contact cu instala�ia electric� la în�l�ime �i este posibil ca la
întreruperea curentului electric acesta s� cad�, se vor lua m�suri pentru prevenirea c�derii.
176. Dac� întreruperea curentului nu este posibil� imediat, la curentul de joas� tensiune (sub 500 V) se va
ac�iona pentru scoaterea accidentatului, asigurând salvatorul cu echipament electroizolant la mîini �i la
picioare.
177. La curentul de înalt� tensiune (peste 500 V), accidentatul nu va fi atins decât dup� întreruperea curentului
electric.
178. Dup� întreruperea curentului electric se procedeaz� imediat la acordarea primului ajutor, care const� în
descheierea hainelor, înc�lzirea picioarelor �i a corpului �i începerea imediat� a efectu�rii respira�iei
artificiale.
�ansele de revenire, ale accidentatului depind în totalitate de executarea în termenul cel mai scurt
posibil a respira�iei artificiale, orice secund� de întârziere în astfel de cazuri putând fi fatal� .
179. Primul ajutor se acord� chiar la locul accidentului; transportarea accidentatului se va face numai când pe
locul respectiv pericolul de electrocutare continu� s� amenin�e pe accidentat �i pe salvator, sau când exist�
alte pericole (producerea de explozii sau intoxica�ii). Respira�ia artificial� se face tot timpul transportului f�r�
întrerupere, pân� la spital.
Arsuri
180. Arsurile pot fi provocate din diverse cauze ca: sub�tan�e lichide �i solide fierbin�i, aburi, arc electric etc.
La acordarea primului ajutor în cazul arsurilor se procedeaz� în urm�toarea ordine: se scoate cu grij�
deosebit� îmbr�c�mintea, se panseaz� locul arsurii cu comprese sterilizate sau pânz� curat�, arsura nu se
atinge cu mîinile �i nu se unge cu alifii, uleiuri, vaselin� sau cu alte solu�ii.
181. Sunt interzise urm�toarele interven�ii:
a. spargerea b�iciior formate de arsuri;
b. înl�turarea eventualelor materiale lipite de ran�;
c. smulgerea p�r�ilor de haine arse, lipite de corp;
La arsurile prvocate de arcul electric la ochi, se vor aplica pri�nite cu acid boric.
182. Arsurile provocate de substan�e chimice (acide sau alcaline) se vor sp�la imediat cu ap� mult� sau într-
un curent repede de ap� curg�toare.
Dup� sp�lare se va aplica o pri�ni�� cu solu�ie de sod� (2 % bicarbonat de sodiu) în cazul
arsurilor cu acizi, cu solu�ie slab� de o�et sau acid boric (1,5 % acid boric) în cazul arsurilor cu alcaline.
Le�in, insola�ie, �oc caloric
183. În cazul apari�iei unei tendin�e de le�in (ame�eal�, accese de vom�, întunecarea vederii, lips� de
aer), sau de le�in efectiv, accidentatul va fi culcat cu capul în jos �i picioarele pu�in ridicate �i i se va da s�
miroas� o solu�ie de amoniac. Se va stropi fa�a cu ap� rece.
Când s-au produs insola�ii sau �oc caloric cu simptome de sl�biciune sau dureri de cap, mers nesigur,
puls sl�bit, etc., accidentatul va fi scos imediat la aer �i umbr�, dezbr�cat, culcat, apoi va fi stropit cu ap�
rece pe fa�� �i piept. Dac� este con�tient, i se va da ap� s� bea. La întreruperea brusc� a respira�iei, i
se va face respira�ie artificial�.
Respira�ia artificial�
Procedee de reanimare prin respira�ie artificial�.
185. Reanimarea prin respira�ie artificial� se practic� în cazurile de accidentare prin electrocutare, cazurile de
asfixiere sau de înec.
Metoda respira�iei artificiale este singura procedur� de salvare a acciderita�ilor care nu mai respir�.
Succesul metodei depinde, de promptitudinea cu care se începe acordarea ajutorului, fiecare secund� fiind
hot�râtoare pentru prevenirea stopului cardiac. Dup� 5-10 secunde se produc leziuni foarte grave ale organelor
vitale, care fac imposibil� supravie�uirea.
Masajul extern al inimii se practic� pentru salvarea accidenta�ilor a c�ror inim� a încetat s� bat�.
186. Metodele de efectuat respira�ia artificial� sînt urm�toarele:
a. metoda gur� la gur�, sau gur� la nas prin insuflarea aerului de la salvator la accidentat;
b. metoda cu aparate medicale de reanimare aflate în dotarea sta�iilor de salvare;
c. metode manuale de respira�ie artificial� dup� procedeele: Schalffer, Sylvester, Sylvester-Brasch,
Helger-Nielson, Iny;
d. procedee complementare de reanimare prin inhalarea oxigenului.
187. Scopul respira�iei artificiale este de a suplini lipsa schimburilor gazoase în organism, cauzate de oprirea
respira�iei.
Metoda cea mai eficace const� în insuflarea aerului din pl�mânii salvatorului în pl�mânii accidentatului
prin respira�ie gur� la gur�. Metoda este foarte avantajoas� �i practic�,datorit� faptului c� nu
necesit� echipament special pentru salvare, sau manevre obositoare.
Ordinea manevrelor este urm�toarea:
Accidentatul va fi culcat întins pe spate, cu fa�a în sus �ise va controla dac� sunt libere c�ile
respiratorii. În cazul în care c�ile respiratorii sînt blocate cu sînge, noroi, secre�ii sau corpuri str�ine, acestea
vor fi îndep�rtate.
Salvatorul se va a�eza în genunchi lîng� capul victimei �i, cu mâna stâng� b�gat� sub ceafa
accidentatului, îi va împinge capul pe spate. Prin aceast� manevr� se elibereaz� c�ile respiratorii astupate de
limb�, care este c�zut� în faringe, în cazul în care accidentatul �i-a pierdut cuno�tin�a.
Eliberarea aparatului respirator se mai poate realiza �i procedând la împingerea mandibulei maxilarului
inferior înainte. Dup� efectuarea acestor preg�tiri preliminarii, salvatorul va trage puternic aer în pl�mîni, apoi,
ap�sînd buzele sale pe ale victimei, îi va insufla aer în piept. Refularea aerului pe nasul victimei va fi
împiedicat� prinzîndu-i n�rile ca într-un cle�te cu dou� degete de la mîna dreapt�. În timpul insufl�rii aerului,
toracele victimei va fi urm�rit, pentru a se observa dac� aerul a p�truns în pl�mîni sau nu, controlându-se
astfel eficacitatea manevrelor. Dup� fiecare insuflare se Ias� gura �i nasul accidentatului libere, evacuarea
aerului producându-se datorit� elasticit��ii toracelui �i a pl�mâniior care î�i reiau pozi�ia normal�.
Insufl�rile se repet� la interval de 4-6 secunde, realizâdu-se astfel un ritm de 10-15 proceduri pe minut,
pîn� la apari�ia mi�c�rilor respiratorii normale.
În cazurile în care accidentatul are gura încle�tat�, se va proceda la insufl�ri prin metoda gur� la nas,
fixându-se buzele salvatorului pe n�rile victimei.
La accidenta�ii cu fracturi ale coastelor, sau cu leziuni ale organelor interne, aplicarea altor metode de
respira�ie artificial� este periculoas�.
Masajul cardiac extern se practic� pentru a se stimula revenirea b�t�ilor inimii, care �i-a încetat
func�ionarea, ca urmare a unui accident prin electrocutare.
 Metoda se realizeaz� prin executarea unor compresiuni ritmice asupra inimii prin intermediul peretelui
toracic, procedându-se astfel:
- se culc� accidentatul cu fa�a în sus, pe un plan tare, cu capul mai jos decât trunchiul;
- salvatorul î�i a�eaz� palmele suprapuse, localizând exact pozi�ia inimii în cutia toracic�;
- se începe exercitarea de compresiuni ritmic� cu palmele asupra toracelui, asigurându-se o ap�sare a
acestuia de 3-4 cm, într-un ritm de o ap�sare pe secund�. Procedând astfel, se imprim� inimii compresiunea
�i decompresiunea ritmic�, suplinind contrac�ia �i decontrac�ia mu�chiului inimii �i men�inerea func�iei
de aspirare �i pompare a sângelui în re�eaua sanguin�, pân� când inima î�i reia b�t�ile, reapare pulsul �i
se coloreaz� tegumentele �i mucoasele. B�t�ile inimii se pot auzi punând urechea pe toracele accidentatului,
apoi victima î�i recap�t� cuno�tin�a, pupilele reac�ionând la lumin�, iar mi�c�rile respiratorii î�i reiau
func�ionarea spontan.
189. Stopul cardiac are drept urmare stopul respirator. În aceste cazuri, este necesar s� se execute concomitent
respira�ia gur� la gur� �i masajul cardiac extern.
Este bine ca atunci când este posibil, cele dou� proceduri s� fie executate de doi salvatori, unul care va
face respira�ia artificial�, iar altul masajul cardiac extern. Procedurile vor fi f�cute alternativ �i ritmic, dup�
patru ap�s�ri pe torace se va face o insuflare cu aer. Când este un singur salvator, acesta va executa ritmic
patru ap�s�ri pe torace, apoi o insuflare puternic�, p�strând acest ritm �i folosind timpul necesar compresiilor
pentru o aspirare puternic� a aerului, în vederea unei noi insufl�ri.
Pentru a favoriza ajungerea sângelui la nivelul inimii �i al aerului, este necesar ca al doilea salvator
(când sînt doi) s�-i ridice picioarele victimei.
190. Procedurile de masaj cardiac �i de respira�ie artificial� se vor executa cu mult� perseveren��,
accidentatul nu va fi abandonat cu u�urin��, deoarece se pot pierde ultimele �anse de supravie�uire.
În timpul execut�rii masajului cardiac se vor respecta cu stricte�e urm�toarele reguli, pentru a nu
compromite �ansele de salvare:
a. se vor respecta ritmul corect �i frecven�a ap�s�rilor;
b. ap�s�rile nu vor fi brutale, deoarece se pot produce fracturi de coaste �i leziuni ale organelor
interne (inim�, ficat, pl�mâni);
Respira�ia artificial� va fi executat� dup� procedeul ar�tat în acest capitol, pîn� la deplasarea
accidentatului la spital, unde se continu� cu aparatura mecanic� de reanimare.
Alte accidente
191. Corpurile str�ine p�trunse în ochi vor fi eliminate printr-un curent de ap� curat� cu acid boric, turnat�
dintr-un ceainic, sau cu ajutorul unei buc��i de vat� al unui tampon sau al unei comprese îmbibate în solu�ie
de acid boric 4 %.
Transportul r�ni�ilor
192. La ridicarea �i transportarea accidenta�ilor se vor lua m�suri pentru a nu li se cauza acestora dureri, sau
zguduiri, precum �i pentru a nu-i a�eza într-o pozi�ie incomod� sau periculoas�.
193. Ridicarea accidentatului �i a�ezarea lui pe targa, confec�ionat� dintr-un material potrivit, se va face cu
aten�ie �i coordonat, eventual dup� o comand� sau num�r�toare. Operatorii stând pe acela�i genunchi �i
în partea s�n�toas� a corpului accidentatului, vor b�ga concomitent mâinile sub spate �i �ezut, astfel ca
degetele s� apese în partea cealalt�.
194. Se recomand� ca accidentatul s� nu fie transportat la brancarda, ci aceasta s� fie împins� sub corpul
ridicat de c�tre ceilal�i oameni care acorda ajutorul.
195. În cazul fracturilor coloanei vertebrale sau a oaselor maxilarului inferior, dac� brancarda este moale,
accidentatul va fi a�ezat cu fa�a în jos.
196. Transportul accidentatului cu brancarda pe loc plan se face cu picioarele înainte, la urcarea unei sc�ri sau
pante, cu capul înainte. Brancarda va fi men�inut� tot timpul în pozi�ie orizontal�.
197. Pentru a preveni cl�tinarea brancardei, persoanele care transport� accidentatul vor merge cu genunchii
pu�in îndoi�i �i nu vor ridica prea mult picioarele.
198. Coborârea accidentatului de pe brancard� se va face în acela�i mod ca �i ridicarea lui pe brancard�.
199. La transportul cu brancarda pe distan�� mai mare, purt�torii trebuie s� se ajute cu chingi legate de
capetele brancardei �i trecute pe dup� gâtul lor.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 13
 Riscurile profesionale în construc�ii
200. Toate locurile de munc�, de asemenea toate meseriile, prin natura lor, implic� un anumit risc de
accidentare sau îmboln�viri profesionale, din cauza interven�iilor imprudente sau riscante ale oamenilor.
Aceste riscuri profesionale trebuie cunoscute de muncitori �i conduc�torii proceselor de munc�, la fel
cum trebuie cunoscute �i mijloacele de combatere a lor.
201. Riscurile profesionale vor fi eviden�iate pe faze de lucru în proiectele tehnologice, care vor con�ine
mijloacele de prevenire a lor, cum ar fi: dispozitive de protec�ie, metode de lucru, instructaj,
recomand�ri speciale.
202. Fabrican�ii de utilaje, de instala�ii �i de materale trebuie s� fac� cunoscut prin cartea tehnic� sau prin
instruc�iuni de utilizare, factorii de risc pe care îi implic� folosirea produsului lor, precum �i mijloacele
de combatere a acestor riscuri.
203. Prezentul regulament con�ine descrierea riscurilor posibile la urm�toarele lucr�ri:
- manipularea materialelor �i a utilajelor de ridicat;
- repararea instala�iilor �i a utilajelor;
- folosirea uneltelor de mîn�;
Manipularea materialelor �i utilajelor
204. Evitarea accidentelor de munc� ce ar putea fi provocate în timpul destivuirii manuale a materialelor, se va
face respectându-se urm�toarele reguli:
a. înainte de începerea destivuirii se va verifica stabilitatea stivei;
b. desfacerea stivei se va face de sus în jos, pe rânduri complete, smulgerea materialelor din stiv� sau
r�sturnarea acesteia fiind interzis�.
205. Prevenirea accidentelor în timpul desc�rc�rii �i înc�rc�rii din mijloace de transport, se va face
respectându-se urm�toarele reguli:
a. se vor folosi grinzi sau �ine înclinate de dimensiuni care s� poat� sus�ine sarcina manipulat�;
b. grinzile sau �inele vor fi bine fixate la partea inferioar�, iar la partea superioar� nu vor dep�i nivelul
platformei din care se descarc�;
c. distan�a dintre grinzi sau �ine nu va fi mai mare de 1,5 m;
d. urcarea sau coborârea materialelor pe �ine sau grinzi se va face concomitent cu dou� frânghii sau
cabluri, sub comanda �efului forma�iei de lucru;
e. este interzis� rostogolirea liber� a materialelor, precum �i desc�rcarea lor simultan� pe acela�i
plan înclinat.
206. Accidentele posibile în timpul transportului manual al materialelor, pot fi evitate respectând urm�toarele
reguli:
a. se vor folosi unelte adecvate �i rezistente pentru sus�inerea greut��ii;
b. Ia transportul sarcinii pe um�r, muncitorii vor folosi acela�i um�r, vor avea aceea�i în�l�ime �i
se vor deplasa în pas caden�at;
207. Accidentele posibile în timpul stivuirii materialelor vor fi evitate respectându-se urm�toarele reguli:
a. stivele vor fi asigurate împotriva r�sturn�rii, sau a rostogolirii materialelor;
b. în�l�imea stivei materialelor cuforme geometrice regulate, f�r� stâlpi de sus�inere laterali, trebuie
s� fie de 1,5m pe latura mic� a bazei;
c. nu se vor stivui decât materialele care au acelea�i forme geometrice regulate;
d. materialele ambalate nu vor fi stivuite când ambalajele sînt deteriorate.
208. Accidentele care ar putea fi produse în timpul destivuirii cu mijloace mecanice de ridicat vor fi evitate,
respectându-se urm�toarele reguli:
a. destivuirea se va face numai de sus în jos;
b. este interzis s� se smulg� profilurile din stiv�;
c. se va verifica stabilitatea stivei înainte de formarea sarcinei;
d. �eful de echip� va alege numai metode de lucru nepericuloase;
e. în cazul în care lipsesc intervalele pentru introdus �ufa sau lantul, se va ridica cu macaraua un cap�t
al sarcinii, atât cât este necesar pentru a introduce un obiect, apoi se va repeta opera�ia la cel�lalt cap�t al
stivei.
Manevrele se vor executa numai la semanalizarea leg�torului de sarcin� instruit �i autorizat.
209. Accidentele în timpul transport�rii sarcinilor pot fi evitate astfel:
 a. înainte de a începe transportul, sarcina va fi ridicat� pân� la în�l�imea de 10 cm de sol sau de pe
stiv�, pentru ca �ufa s� fie întins� �i s� se echilibreze sarcina;
b. în cazul în care materialele din sarcin� sunt prinse între cele din stiv�, se vor desface f�r� a fi
smulse prin �ocuri;
c. leg�torul de sarcin� se va retrage din zona de manevr� �i va interveni numai dup� ce va
semnaliza macaragiul �i când sarcina este în stare de repaus.
210. Accidentele în timpul transportului auto vor putea fi evitate, respectând urm�toarele reguli:
a. materialele nu vor fi rezemate de obloane, atunci când sunt transportate cu mijloace auto;
b. în spatele cabinei �oferului va fi montat un scut de protec�ie, pentru a se evita accidentele în cazul
opririlor bru�te;
c. în cazul materialelor lungi, acestea nu vor dep�i cu mai mult de 1/3 lungimea platformei;
d. este interzis ca materialele lungi s� fie târâte, în cazul transportului auto;
e. greutatea materialelor transportate nu va dep�i capacitatea de transport a autovehiculului
f. este interzis s� fie transportate persoane pe platforma autovehiculelor, atunci când se transport�
materiale care se pot deplasa în timpul mersului.
211. Accidentele care se pot produce în timpul desc�rc�rii profilurilor din mijloacele de transport pot fi evitate
respectându-se urm�toarele reguli:
a. desc�rcarea se va face de regul� cu mijloace mecanice de ridicat;
b. dup� formarea �i legarea sarcinii, leg�torul de sarcini
se va îndep�rta de Iâng� sarcin� în afara razei de ac�iune a macaralei;
c. pentru legat sarcina se vor folosi numai �ufe în bun� stare, improviza�iile fiind interzise;
d. mijlocul de transport va fi asigurat împotriva deplas�rii;
e. sarcinile lungi vor fi legate în dou� locuri cât mai aproape de capete;
f. �oferul sau alte persoane vor p�r�si cabina sau zona de manevr� a macaralei;
212. Accidentele produse în timpul transport�rii �i a�ez�rii sarcinii la locul destinat pot fi evitate, respectând
urm�toarele reguli:
a. �ufele alese pentru ridicarea sarcinii vor fi confec�ionate de unit��i autorizate, vor avea marcate
sarcina maxim� admis� �i data verific�rii;
b. starea �ufelor va fi verificat� vizual;
c. pentru manevre va fi folosit codul de semnalizare;
d. dup� fixarea �ufei �i legarea în cârligul macaralei se verific� siguran�a cârligului, apoi se leag�
sarcina;
e. dup� fixare, sarcina se ridic� 10 cm de la sol, pentru echilibrare �i pentru înl�turarea materialelor
care au r�mas în stiv�, dup� aceea se deplaseaz� sarcina la locul dorit, f�r� ca deplasarea s� se fac� pe
deasupra oamenilor sau a utilajelor;
f. locul unde se a�eaz� sarcina este amenajat în prealabil, se pun suporturi dac� este cazul, se
verific� stabilitatea sarcinii, apoi se dezleag�.
213. Accidentele provocate de c�derea sarcinii din cârligul macaralei, ca urmare a ruperii �ufei sau desprinderii
sarcinii,
pot fi prevenite respectând urm�toarele reguli:
a. cârligele macaralelor trebuie s� fie prev�zute cu siguran��;
b. nu se va dep�i sarcina admis� a macaralei;
c. �ufele vor fi în bun� stare, având marcat� sarcina maxim� pe placa de timbru;
d. când nu se cunoa�te greutatea sarcinii, este interzis� ridicarea;
e. se echilibreaz� sarcina la 10 cm de sol, înainte de a fi deplasat�;
f. sarcina nu va fi deplasat� pe deasupra oamenilor �i utilajelor.
214. Accidentele provocate de manevrarea incorect� a sarcinii vor fi prevenite respectând urm�toarele reguli:
a. sarcinile se deplaseaz� atât pe vertical�, cât �i pe orizontal�, lin �i f�r� �ocuri;
b. se interzice cu des�vâr�ire transportul sarcinilor cu cablurile în pozi�ie oblic�;
c. materialele din stiv� nu se vor smulge �i nu se vor târâ pe jos;
d. sarcina se deplaseaz� numai la comanda leg�torului de sarcin�, care va folosi codul de
semnalizare;
e. nu sunt admise mai multe manevre simultan (ex: ridicare, transla�ie);
f. sarcina va fi dirijat� cu o frânghie sau o bar� lung�, �i numai mergând în urmaei;
 g. în timpul deplas�rii sarcinii, macaragiul va folosi sem- nalizarea acustic�;
h. când vizibilitatea este redus�, transmiterea comenzilor prin cod se va face de c�tre o a treia
persoan�, plasat� într-un loc din care poate s� observe sarcina �i cârligul macaralei.
215. Accidentele provocate de existen�a unor condi�ii necores- punz�toare (lumin�, spa�iu etc), vor fi
prevenite respectând urm�toarele reguli:
a. în depozite vor fi asigurate condi�ii de luminozitate corespunz�toare, f�r� umbre;
b. c�ile de acces vor fi în permanen�� libere, depozitarea materialelor fiind interzis�; de asemenea se
vor amenaja locuri de refugiu;
c. zona de manevrare va fi luminat� în permanen��, astfel ca macaragiul s� poat� observa
manevrele �i s� poat� recep�iona semnalizarea leg�torilor de sarcin�.
216. Accidentele provocate de apari�ia unor defec�iuni la macarale pot fi prevenite prin respectarea
urm�toarelor reguli:
a. în cazul defect�rii macaralei, când sarcina r�mâne suspendat�, se va îngr�di zona �i se vor pune
pl�cu�e avertizoare;
b. defec�iunile macaralei vor fi remediate numai de c�tre mecanicii de între�inere, orice interven�ie a
persoanelor neautorizate fiind cu des�vâr�ire interzis�;
c. macaraua va fi oprit� numai în locuri stabilite, care vor fi comunicate �efului punctului de lucru;
d. este interzis s� se lucreze cu macaraua defect�.
Repararea instala�iilor �i utilajelor
217. Pentru prevenirea accidentelor produse în timpul interven�iei la utilaje sau instala�ii �i la repararea lor se
vor respecta urm�toarele reguli:
a. Ia repara�iile accidentale se va interveni numai dup� ce a fost informat maistrul care are în
exploatare utilajul �i maistrul care coordoneaz� repara�iile;
b. în cazul interven�iilor la utilaje ac�ionate electric, la repara�ie va lua parte �i electricianul de
între�inere, care va opri alimentarea cu energie electric� �i va afi�a pe tabloul de for�� pl�cu�a
avertizoare "Nu cupla�i, se lucreaz�";
c. Ia demontarea �i montarea pieselor grele se vor folosi instala�ii de ridicat;
d. metodele de lucru �i m�surile de prevedere vor fi stabilite de maistru �i �eful de echip�;
e. Ia lucr�rile executate la în�l�ime se vor folosi schele sau platforme de lucru cu balustarde �i se va
purta casc� de protec�ie;
f. dup� terminarea repara�iei se va verifica instala�ia de împ�mântare �i leg�turile electrice, iar
cuplarea la re�eaua electric� se va face numai dup� asigurarea protec�iei oamenilor care exploateaz�
utilajul sau instala�ia.
Folosirea uneltelor de mân�
218. Accidentele produse prin desprinderea unor a�chii metafice de la d�I�i, ciocane �i alte unelte, precum
�i din materialul prelucrat, vor fi prevenite respectând urm�toarele reguli:
a. uneltelede mân� vor fi tratate termic, astfel încât la întrebuin�are s� nu sar� a�chii metafice sau
s� nu se produc� �tirbiri sau fisuri;
b. uneltele de mân� vor fi controlate înainte de întrebuin�are de c�tre muncitori, �efii de echip� �i
mai�tri. Cele care prezint� defec�iuni vor fi reparate dac� mai este posibil, iar dac� nu, vor fi înlocuite;
c. zona de lucru va fi împrejmuit� cu paravane, pentru a nu accidenta persoanele care lucreaz� în
apropiere.
219. Accidentele la ochi din cauza ruperii sculelor sau a a�chiilor metalice rezultate din prelucrare vor fi prevenite
respectând urm�toarea regul�:
- se vor proteja ochii cu ochelari de protectie la toate opera�iile unde este posibil s� se desprind�
a�chii sau particule metalice, deoarece viteza acestora este foarte mare.
220. Accidentele cauzate de ruperea cozilor la unelte sau alte defec�iuni, precum �i de desprinderea din scul�,
vor fi prevenite respectând urm�toarele reguli:
a. cozile �i mânerele uneltelor de mîn� vor fi netede, bine fixate �i de m�rime potrivit�, ca s�
permit� o prindere sigur� �i comod�. Cozile de lemn vor fi din esen�� tare, cu fibre axiale drepte, f�r�
noduri �i cr�p�turi;
b. fixarea cozilor se va face cu pene metalice cores punz�toare, montate în diagonal�.
221. Accidentele produse în timpul folosirii uneltelor ac�ionate pneumatic (polizoare, perforatoare, ma�ini de
g�urit) vor fi evitate astfel:
a. se vor utiliza ochelari de protec�ie;
b. toate uneltele ac�ionate pneumatic vor fi prev�zute cu dispozitive sigure pentru fixarea sculei �i cu
dispozitive care s� împidice func�ionarea lor necomandat�. Înainte de a fi l�sate din mân�, vor fi oprite;
c. pornirea se va face numai dup� ce se ia unealta în mîn�;
d. dispozitivele de comand� pentru pornire �i oprire vor fi men�inute în stare corespunz�toare.
222. Accidentele produse în timpul desprinderii furtunului pentru aer comprimat vor fi prevenite astfel:
a. fixarea furtunurilor pe racordul uneltei va fi asigurat� cu coliere metalice;
b. se racordeaz� furtunul la re�eaua de aer comprimat, se monteaz� scula, apoi se d� drumul la aer;
c. polizoarele cu aer comprimat se Ias� din mân� numai dup� oprirea lor; pornirea lor se face dup�
ce au fost ridicate �i �inute în mîn�.
223. Accidentele produse prin electrocutare vor fi prevenite luîndu-se urm�toarele m�suri:
a. Ia utilizarea sculelor de mân� ac�ionate electric se vor folosi covora�e electroizolante, m�nu�i �i
cizme electro- izolante;
b. carcasa sculei va fi legat� la p�mînt cu conductor de cupru flexibil;
c. l�mpile portative se vor alimenta de la re�eaua de 24 V, iar în cazul lucrului în medii foarte
periculoase cu temperatur� peste 30°C �i umiditate peste 0,79%, se va folosi pentru iluminat tensiunea de 12 V.
224. Accidentele provocate prin t�iere cu scule ascu�ite vor fi prevenite astfel:
a. uneltele de mân� vor fi p�strate în l�zi, rasteluri sau suporturi speciale sau dulapuri, a�ezate cu
partea net�ioas� spre exterior, pentru a se evita în�eparea sau t�ierea mâinilor;
b. uneltele ascu�ite sau t�ioase se vor purta în teac� sau tuburi de protec�ie. Este strict interzis a se
purta în buzunare, f�r� sistem de protec�ie.
225. Accidentele provocate de c�derea sculelor de la în�l�ime vor fi prevenite astfel:
a. Ia lucr�rile pe trepte, sc�ri mobile, schele,tavane, platforme, la în�l�ime, muncitorii vor avea truse
pentru p�strat sculele, iar transportul lor se va face îngen�i rezistente;
b. urcarea pe sc�ri verticalese va face f�r� scule, pentru ca ambele mâini s� fie libere; nu se vor purta
scule în buzunar.
226. Accidentele provocate de chei fixe la strângerea�uruburilor vor fi prevenite astfel:
a. se vor întrebuin�a numai chei calibrate �i nu se vor utiliza prelungitoare lachei;
b. pentru strîngerea�uruburilor la care este necesar� o anumit� for�� de strîngere, se vor utiliza chei
dinamo- metrice.
227. Accidentele care pot fi cauzate de explozii la folosirea sculelor în medii explozive vor fi prevenite astfel:
a. în cazul lucr�rilor executate în locuri cu concentra�ii de gaze inflamabile, se vor utiliza scule care nu
produc scântei (din bronz sau alam�);
b. în situa�ia încare nu se cunoa�te natura gazelor, lucrarea se începenumai cu
încuno�tiin�areaconduc�torului procesului de produc�ie, dup� ce s-au luat în prealabil m�suri
corespunz�toare.
228. Arsurile provocate de lampa de benzin� vor fi prevenite astfel:
a. lampa de benzin� va fi verificat� înainte de începerea lucrului;
b. rezervorul de benzin� va fi umplut numai la 3/4 din capacitate;
c. dopul orificiului de alimentare va fi în�urubat cel pu�in 4 spire, având garnitura corespunz�toare;
d. pentru reducerea presiunii, se interzice de�urubarea capaculuide alimentare �i se va folosi numai
supa de siguran��;
e. se interzice alimentarea l�mpii de benzin� cu arz�tor aprins sau înc�lzit �i în apropierea
surselorde foc deschis.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 14
Mijloace individuale de protec�ie
Îmbr�c�mintea de protec�ie
229. M�surile de protec�ie colectiv� luate la locurile de munc� vor fi completate (cu echipamente �i materiale
de protec�ie individuale, care sunt prev�zute în normative.
230. Folosirea echipamentului de protec�ie individual� se ia în considerare numai atunci când se constat� c�
este imposibil�, deficit� sau insuficient� aplicarea m�surilor de protec�ie colectiv�.
231. Echipamentele individuale sunt destinate s� asigure protec�ia muncitorilor în condi�ii de munc� sau
mediu care trebuie aduse la cuno�tin�� �i aplicate cu stricte�e.
232. Pe baza prevederilor Normativului cadru de acordare �i utilizare a echipamentului individual de protec�ie
în func�ie de condi�iile de lucru, compartimentul de protec�ie a muncii va întocmi �i supune spre aprobare
Consiliului de administra�ie lista echipamentului necesar unit��ii.
233. Conduc�torii locurilor de munc� �i �efii de echip� nu vor permite executarea lucr�rilor înainte de a
verifica dac� fiecare muncitor este dotat cu echipamentul de protec�ie �i materialele de protec�ie necesare,
precum �i dac� muncitorii cunosc modul de utilizare corect� a acestora.
234. Agen�ii economici sunt obliga�i s� înlocuiasc� imediat echipamentul de protec�ie deteriorat sau care
nu mai corespunde calitativ.
235. Muncitorii sînt obliga�i s� verifice înainte de începerea lucrului echipamentul de protec�ie �i s� cear�
înlocuirea celui degradat, de asemenea s� cunoasc� modul de utilizare corect� a echipamentului.
236. Îmbr�c�mintea de protec�ie va fi aleas� în func�ie de condi�iile de lucru, fiind utilizate acele
echipamente care asigur� maximum de securitate a muncii �i care asigur� de asemenea confortul în timpul
execu�iei.
237. În condi�iile de lucru care prezint� un pericol de explozie sau de foc este interzis� purtarea la lucru a
materialelor confec�ionate din celuloid sau alte materiale inflamabile, de asemenea este interzis� utilizarea
îmb�c�min�ii din fibre sintetice.
Centura de siguran��
238. Centura de sigurant� se va utiliza în mod obligatoriu la locurile de munc� unde exist� pericolul de c�dere
de la în�l�ime �i numai pentru lucr�rile la care nu se poate utiliza schela.
239. Înlocuirea schelei cu centura de siguran�� este strict interzis�.
240. Înainte de utilizarea centurii de siguran��, se va verifica am�nun�it starea cus�turilor, cordonul,
p�r�ile metalice, frânghia sau lan�ul �i cârligele de siguran��. Se interzice utilizarea centurilor care
prezint� urm�toarele defec�iuni:
a. Ia cordonul centurii: cus�turi deteriorate, t�ieturi, ros�turi, por�iuni putrezite, ruperi ale fibrei, pete
de mucegai; se va verifica fiecare nit.
b. Ia p�r�ile metalice: rupturi, defec�iuni de func�ionare a cârligului de siguran��, fisuri.
c. Ia frânghiile de sigurant�: p�r�i putrezite, muceg�ite, rupte, arse, destr�mate, fi�e rupte, capete
despletite, lips� de oche�i, ros�turi la oche�i. Se va verifica rezisten�a la rupere.
241. Toate accesoriile �i înt�riturile centurilor de siguran�� trebuie s� suporte o greutate cel pu�in egal� cu
rezisten�a de rupere specificat� pentru centura respectiv�.
242. Înainte de utilizare, centura de siguran�� �i accesoriile sale vor fi verificate de purt�tor prin solicitarea
mecanic� la propria greutate. Rezisten�a centurilor trebuie s� fie suficient� pentru a suporta o tensiune
brusc� rezultat� din c�derea unui lucr�tor de la în�l�ime.
243. Centurile de siguran��, pe lâng� caracteristicile lor mecanice (rezisten�� la uzur�, la umiditate, la
coroziune) vor fi adaptate astfel, încât s� corespund� cât mai bine condi�iilor de munc�, oferind �i
comoditate în timpul lucrului.
244. Diametrul funiei trebuie s� fie de 14-16 mm pentru cânep�, de 10-12 mm pentru nylon, de 8-9 mm pentru
cablu de otel.
245. Funiile din fibre sintetice au avantajul de a fi elastice (au alungirea de 30%), deci rezist� la o c�dere de la
în�l�imi mari. Aceste funii amortizeaz� �ocul dinamic al opririi corpului, când acesta ajunge la cap�tul
cablului în urma c�derii, datorit� caracteristicilor lor elastice.
Frânghiile din fibre sintetice nu absorb apa �i sunt mai rezistente la coroziuni, dar este contraindicat s� fie
l�sate în apropierea surselor de c�ldur�, întrucât se deterioreaz� la temperaturi de peste 60oC.
246. Frânghiile din cânep� nu vor avea diametrul mai mic de 20 mm, deoarece acestea pierd adesea pîn� la
50% din rezisten�� datorit� umidit��ii.
247. La utilizarea centurilor de siguran�� se va �ine seama atât, de rezisten�a centurii, cât �i de rezisten�a
frânghiei �i de modul de prindere. Se va acorda toat� aten�ia punctelor de care se prinde frânghia, pentru ca
acestea s� fie rezistente.
Alegerea punctelor de legare (sigur �i bine plasate) constituie principala dificultate la utilizarea centurii
de siguran��. �efii de echip� �i mai�trii vor supraveghea cu cea mai mare aten�ie aceast� opera�ie.
Casca de protec�ie
248. Datorit� vulnerabilit��ii capului �i a urm�rilor grave pe care le cauzeaz� asupra sa c�derile de obiecte
�i ciocnirile întâmpl�toare, casca de protec�ie este o component� foarte important� a echipamentului de
protec�ie pentru constructori.
249. Importan�a c�tii de protec�ie este deosebit� �i datorit� gradului de siguran�� pe care îI confer�
casca de protectie, pentru persoanele care o poart� permanent; acestea se împiedic� mai pu�in de obiectele
ie�ite în cale decât celelalte �i se deplaseaz� mai sigur, idee sus�inut� de speciali�ti în domeniul P.M.
250. Purtatul c�tii de protectie este obligatoriu pentru toate persoanele care lucreaz� pe �antiere de
construc�ii, precum �i pentru persoanele care viziteaz� ocazional �antierele.
251. Casca de protec�ie trebuie s� fie prev�zut� cu o c�ptu�eal� (c�p�stru) confe�ionat� din
�es�tur� textitl� sau dintr-un material plastic care trebuie s� se regleze dup� forma capului �i care are rolul
de a amortiza �ocul obiectelor c�zute de la în�l�ime sau al c�derii muncitoriior de la în�l�ime. Sistemul de
amortizare trebuie astfel reglat, încât între el �i fundul calotei s� r�mân� o distan�� de cel putin 3 cm.
252. Este cu des�vâr�ire interzis s� se poarte c�ti de protec�ie f�r� c�ptu�eal� de amortizare
(c�p�stru).
- Casca de protec�ie se poart� tot timpul legat� sub b�rbie cu un �nur sau o curea bine fixat�.
- Casca de protec�ie se va verifica zilnic înainte de începerea Iucrului din punctul de vedere al
integrit��ii �i al sitemului de amortizare. Dac� se constat� fisuri sau defec�iuni la sistemul de amortizare,
casca va fi scoas� imediat din uz.
253. În anotimpurile friguroase sau în Iocurile de munc� cu temperaturi sc�zute, casca de protec�ie se va
purta peste un capi�on confec�ionat din lân�.
254. Rostul c�tii de protec�ie trebuie s� fie foarte bine explicat la instructajul de protec�ie a muncii în toate
fazele de instruire �i trebuie de asemenea foarte bine înteles de muncitori.
255. Constructorii vor face observa�ii la produc�torii de c�ti de protec�ie asupra calit��ii c�tilor.
Protec�ia ochilor
256. Sticlele sau materialele plastice transparente pentru lentilele sau vizierele de protec�ie vor avea
urm�toarele caracteristici:
a. vor avea rezisten�a necesar� scopului pentru care sunt întrebuin�ate;
b. nu vor avea dungi, bule de aer sau alte defecte;
c. calitatea optic� va fi deosebit�.
257. Ochelarii de protec�ie care se folosesc pentru sudur� vor avea sticl� mat�.
258. Ochelarii de protec�ie care au fost întrebuin�a�i de un lucr�tor vor fi steriliza�i, iar p�r�ile care nu pot
fi sterilizate (cum este banda elastic�) vor fi înlocuite.
259. Ochelarii de protec�ie �i vizierele care nu sînt întrebuin�ate vor fi p�strate în ambalaje închise care s�
le protejeze împotriva v�t�m�rilor mecanice �i murd�riei.
260. Ochelarii de protec�ie �i vizierele pentru fa�� vor fi controlate la intervale regulate, toate p�r�iie
defecte vor fi imediat remediate sau înlocuite.
Protec�ia auzului
261. La locurile de munc� unde zgomotul dep�e�te nivelurile maxime admise, este obligatoriu s� fie c�utate
solutii tehnice pentru reducerea acestuia.
În cazul în care nu se pot realiza m�suri satisf�c�toare de reducere a zgomotului, personalul expus va fi dotat
obligatoriu cu dispozitive de protec�ie a auzului, cum ar fi: dopuri din vat� parafinat�, antifoane interne, c�ti
antifoane.
262. În func�ie de condi�iile de munc� �i cerin�ele fiziologice ale activit��ii, vor fi alese dispozitivele de
protec�ie a auzului adecvate locului de munc�.
263. Muncitorii care lucreaz� în medii zgomotoase vor fi examina�i medical la cel mult 12 luni de la utilizarea
unui dispozitiv de protec�ie a auzului, pentru a se verifica eficacitatea acestuia.
264. Când dispozitivele de protec�ie a auzului au fost întrebuin�ate, ele vor fi bine cur��ate �i sterilizate
înainte de a fi acordate altor persoane.
Protec�ia respira�iei
265. Muncitorii care lucreaz� în condi�ii de toxicitate vor fi dota�i cu m�ti de protec�ie.
266. Alegerea echipamentului pentru protec�ia respira�iei se va face în func�ie de urm�toarele condi�ii:
a. Procesul de munc� �i condi�iile de expunere;
b. Propriet��ile fizice, chimice �i toxice ale substan�elor contra c�rora trebuie realizat� protec�ia;
c. Natura sarcinilor de serviciu pe care le îndepline�te persoana care poart� echipamentul;
 Masca de praf va fi aleas� în func�ie de m�rimea granulelor de praf din zona de lucru .
Protec�ia mâinilor �i a bra�elor
267. Când se aleg m�nu�i pentru lucru, este necesar s� se �in� seama de pericolele la care este expus
muncitorul care le poart�, precum �i de necesitatea de mi�care liber� a degetelor.
268. Nu se vor folosi m�nu�i pentru lucru la ma�ini �i aparate la care mâinile ar putea fi apucate de piesele în
mi�care.
269. M�nu�ile obi�nuite, m�nu�ile cu un deget, palmarele, trebuie s� fie confec�ionate din materiale
rezistente �i, când este cazul, s� fie prev�zute cu înt�rituri speciale.
270. M�nu�ile de protec�ie contra substan�elor toxice, iritante sau infec�ioase trebuie s� îndeplineasc�
urm�toarele conditii:
- s� acopere cât mai mult posibil antebratul;
- s� fie strâns fixate pe mân� la partea lor superioar�;
- s� nu aib� nici o ruptur�.
Când se rup datorit� uzurii sau din alte cauze, vor fi imediat înlocuite.
271. M�nu�ile folosite pentru manipularea sau lucrul cu materiale iritante sau corozive vor fi purtate cu
man�eta introdus� sub mâneca hainei (care va fi strâns� peste man�et�), astfel încât s� împiedice
p�trunderea substan�elor în interioru m�nu�ilor.
Protec�ia picioarelor
272. Jambierele de protec�ie trebuie s� fie astfel confec�ionate încât s� poat� fi scoase rapid în caz de
necesitate.
273. Echipamentul pentru protec�ia picioarelor (cizme, bocanci) va fi ales în func�ie de condi�iile de lucru �i
de natura opera�iilor executate.
274. Pantalonii de protec�ie �i cizmele de protec�ie vor fi astfel confec�ionate, încât s� permit� purtarea
pantalonilor peste cizme, spre a nu se permite p�trunderea materialelor iritante sau toxice în cizme.
- se interzice îndoirea sau t�ierea carâmbilor la cizme, iar dac� este necesar, se vor purta cizme scurte;
275. Cizmele electroizolante pentru interven�ii la instala�iile electrice vor fi încercate conform regulilor stabilite
pentru electrosecuritate, iar în caz c� sunt necorespunz�toare pentru interven�ii la instala�iile electrice, vor fi
inscrip�ionate pe partea exterioar� a carâmbilor cu men�iunea "Numai pentru ap� �i noroi", dac� nu mai au
alte defec�iuni care s� le fac� inutilizabile.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 15
Dispozitive de securitate a muncii
276. Tehnologiile de execu�ie în construc�ii impun folosirea multor dispozitive de protec�ie datorit�
particularit��ilor acestei activit��i cu un poten�ial mare de accidentare.
Pentru prevenirea accidentelor de munc� se vor folosi dispozitivele de protec�ie pe care proiectan�ii le vor
prevedea în proiectele tehnologice, precum �i cele prezentate în, "Catalogul General al mijloacelor tehnice
necesare ramurii construc�iilor" cap.5 - Mijloace de protec�ia muncii, editat periodic de IPC-SA Bucure�ti.
277. Dispozitivele de securitate a muncii trebuie s� îndeplineasc� urm�toarele condi�ii:
a. S� aib� o concep�ie, de realizare simpl�;
b. S� fie adaptabile la diferite situa�ii;
c. S� aib� greutate cât mai redus�;
d. S� poat� fi montate rapid;
e. S� poat� fi transportate �i depozitate sub form� de elemente Iiniare sau plane;
f. S� aib� durata de exploatare mare;
g. S� poat� fi între�inute u�or.
278. Pentru prevenirea c�derilor de la în�l�ime se vor folosi urm�toarele dispozitive:
a. Podete metalice cu parapete peste �anturile adânci, pe direc�ia de circula�ie;
b. Parapete din �eav� sau o�el beton pe conturul s�p�turii;
c. Balustrade din �eav� sau o�el beton la casa sc�rilor, la pu�ul liftului, la balcoane, pe marginea
plan�eelor;
d. Acoperirea golurilor din plan�ee cu panouri bine fixate sau împrejmuirea lor cu balustrade tipizate;
e. Împrejmuiri de protec�ie din materiale de construc�ie u�oare (tuburi, scânduri, bare, plase).
[top]
 (/normative/Assets/)CAPITOLUL 16
Lucrari executate pe timp friguros
Generalit��i
279. Executarea lucr�rilor de construc�ii �i instala�ii pe timp friguros, reclam� luarea unor m�suri
suplimentare de organizare, în scopul prevenirii accidentelor de munc� �il îmboln�viriior profesionale.
280. Proiectul de organizare a lucr�rilor pe timp friguros va cuprinde, pe lîng� prevederile organizatorice �i
tehnologice, �i pe cele specifice de protec�ie a muncii.
281. Perioada conven�ional� de timp friguros se, consider� intervalul 15 noiembrie - 15 martie. Pentru
�antierele situate la altitudini mai mari de 500 m, perioada conventional� de timp friguros va putea fi prelungit�
pe baz� de date statistice specifice locului unde se afl� amplasat �antierul, cât �i pe baza aprob�rii
beneficiarului.
282. În vederea aplic�rii m�surilor de siguran�� sau a metodelor specifice lucr�rilor pe timp friguros, se
consider� zile friguroase, zilele în care temperatura aerului exterior la ora 8,00, în aer liber, la umbr� �i
în�l�imea de 2 m de la sol �i dep�nare de cel pu�in 5 m de cl�diri înc�lzite, coboar� sub +5°C.
Zilele friguroase se iau în considerare numai la lucr�rile la care, din motive obiective, nu au fost luate m�suri de,
protec�ie corespunz�toare, care s� asigure la locurile de munc� o temperatur� de peste + 5°C.
283. În vederea execut�rii lucr�rilor pe timp friguros, se vor lua din timp urm�toarele m�suri preg�titoare;
a. Asigurarea posibilit��ii de îndep�rtare a apelor de suprafat� de lîng� construc�ii, drumuri �i în
general de pe teritoriul �antierului, prin executarea de �an�uri de scurgere sau prin cur��irea celor existente,
prin gropi de colectare, diguri de protec�ie, etc;
b. Executarea umpluturilor la funda�iile terminate, ame- najându-se pantele necesare pentru
îndep�rtarea apelor;
c. Preg�tirea c�ilor de transport din interiorul �antierului pentru asigurarea circula�iei pe timp ploios;
d. Cur��irea �antierului de resturi de materiale;
e. Izolarea conductelor (ap�, abur) existente �i montarea de robinete de golire la punctele joase ale
re�elelor;
f. Preg�tirea utiliajelor necesare pentru lucr�rile pe timp friguros, repararea �i ad�postirea lor;
g. Amenajarea centralelor de betoane �i mortaruri în vederea func�ion�rii pe timp friguros. Montarea
instala�iilor pentru înc�lzirea apei �i agregatelor. Aceste amenaj�ri se vor realiza numai la instala�iile la care
se vor prepara batoane �i pe timp friguros;
h. Amenajarea sau revizuirea construc�iilor provizorii ce urmeaz� a fi folosit� în perioada de timp
friguros (baracamente de cazare, social-culturale, administrative, ateliere, etc.); proiectarea �i executarea
construc�iilor �i instala�iilor necesare, cu respectarea dispozi�iilor legale prev�zute în normative:
i. Amenajarea cutiilor de protec�ie a tablourilor electrice de distribu�ie (închidere ermetic�) pentru ca
s� nu poat� p�trunde apa sau z�pada;
j. Cur��irea de z�pad� �i pres�rarea cu nisip sau zgur� a c�ilor de circula�ie, a planurilor
înclinate, sc�rilor �i podinelor de lucru;
k. În timpul execu�iei lucr�rilor se vor lua m�surile de prevenire �i combatere a incendiilor, prev�zute
în prescrip�iile în vigoare privind paza contra incendiilor, cerute de condi�iie lucrului pe timp friguros;
l. Se va organiza un control riguros al focurilor, în special în timpul noptii;
m. Se vor instrui paznicii de noapte asupra m�surilor imediate de alarm� �i localizarea în caz de
incendiu;
n. Personalul muncitor al �antierului va fi instruit în vederea respect�rii condi�iilor de lucru, a aplic�rii
metodelor speciale �i a m�surilor de tehnic� a securit��ii pe timp friguros;
o. În timp de înghe� se vor lua m�suri pentru golirea de ap� a ma�inilor �i utilajelor de construc�ii,
pe timpul cât acestea nu func�ioneaz�, precum �i a conductelor de ap� neîngropate (când nu sunt folosite)
�i se va organiza un sistem de control pentru respectarea acestei dispozi�ii.
284. La executarea lucr�rilor de terasamente se vor avea în vedere m�suri de protec�ie care s� asigure la
locurile de lucru o temperatur� egal� sau mai mare de + 5°C.
285. La executarea lucr�rilor de construc�ii pe timp de iarn� se vor lua m�suri organizatorice astfel:
a. Dac� lucrul se execut� în bar�ci închise, pentru a nu se da posibilitatea producerii de accidente, din
cauza lipsei de spa�iu, locurile de circula�ie (c�ile de acces), vor fi marcate distinct cu dungi de var;
b. Înc�lzirea se va face cu abur, ap� cald�, aer cald, prin conducte adaptate în acest sens;
 c. În cazul înc�lzirii cu sobe, acestea vor fi asigurate contra incendiilor;
d. Înc�lzirea sobelor cu c�rbuni este permis� numai în cazul când sobele sunt construite pentru
arderea acestui combustibil (spre a se evita producerea de gaze în înc�perile de lucru);
e. Nu se vor l�sa focuri nesupravegheate;
f. Locurile de munc� �i cele de circula�ie vor fi luminate corespunz�tor spre a nu se produce
accidente;
g. lluminatul de paz�, precum �i cel de siguran�� se va face în conformitate cu regulamentul de
paz� contra incendiilor.
286. La începutul perioadelor de dezghe� se vor �ine sub supraveghere terasamentele, c�ile de rulare ale
macaralelor, precum �i schelele �i e�afoadele la care stabilitatea ar putea fi afectat� de tas�ri.
Circula�ia pe ghea�a râurilor, lacurilor, etc. este interzis�.
Dac� este necesar s� se execute lucr�ri pe ghea�� sau sub ghea��, se vor lua m�suri speciale.
S�p�turi
287. Executarea s�p�turilor pe timp friguros se poate face în terenuri pentru care nu s-au luat m�suri de
protec�ie contra înghe�ului, în terenuri încheiate sau în terenuri dezghe�ate artificial.
Nu se recomand� folosirea metodei de lucru prin hidromecanizare la lucr�rile de terasamente, pe timp
friguros.
Când se execut� s�p�turi în terenuri înghe�ate, afânarea manual� a terenului este admis� numai la
lucr�ri de volum redus �i în terenuri înghe�ate, la adâncimi mici.
a. Lucr�rile în terenul înghe�at se vor executa cu aten�ie, dislocându-se blocuri de m�rimi potrivite,
pentru a nu pune în pericol siguran�a personalului muncitor. Nu este admis� s�parea sub taluz a terenului
dezghe�at �i dislocarea ulterioar� a stratului înghe�at de deasupra;
b. Nu se recomand� folosirea excavatoarelor cu capacitatea cupei sub 0,5 mc �i nici a screperelor sau
buldozerelor la lucr�rile de terasamente în terenuri înghe�ate;
c. Afânarea cu ajutorul explozivilor a terenurilor înghe�ate se va aplica numai în cazuri excep�ionale, la
lucr�ri de volum mare (peste 2000 mc), pentru terenuri înghe�ate pe o adâncime de 0,4m �i dac� în
apropiere nu se afl� construc�ii care ar putea suferi din cauza exploziilor.
Aceast� metod� se va executa pe baz� de proiect, întocmit în colaborare cu speciali�tii.
d. La lucr�rile de afânare cu explozivi se va folosi numai personal muncitor de specialitate �i se vor
executa dispozi�iile în vigoare privind depozitarea �i manipularea explozivilor �i executarea opera�iilor de
lucru cu explozivi, dându-se o aten�ie deosebit� m�surilor de siguran�� la manipularea explozivilor.
Lucr�rile de afânare cu explozivi nu se vor desf�ura decât dup� prealabila instruire a personalului
muncit, de toate categoriile, care ia parte la aceste lucr�ri, dup� verificarea am�nun�it� dac�, fiecare �i-a
însu�it cuno�tin�ele �i deprinderile necesare îndeplinirii corecte a sarcinilor ce-i revin.
Betoane
288. La prepararea �i turnarea betonului pe timp friguros se vor lua urm�toarele m�suri:
a. se interzice înc�lzirea apei cu ajutorul aburului viu. Aceasta se va înc�lzi numai în rezervoare
prev�zute cu capace �i �evi de preaplin �i aerisire.
b. ventilele conductelor de abur pentru înc�lzirea apei, agregatelor sau betonului, vor fi amplasate în
locuri u�or accesibile, pentru a se putea efectua oprirea u�oar� a aburului.
c. în cazul utiliz�rii aburului drept agent înc�lzitor se va lua m�suri pentru prevenirea accidentelor
personalului muncitor prin contact direct cu aburul sau prin atingerea conductelor �i a altor elemente neizolate.
d. se interzice utilizarea înc�lzirii cu co�uri cu c�rbune cu gaze, f�r� s� se fi luat în prealabil
m�suri de ventilare corespunz�toare a spa�iului de lucru.
e. se interzice folosirea focului cu flac�r� liber�, precum �i aprinderea focurilor cu petrol, benzin�
sau alte lichide u�or inflamabile.
f. în cazul în care se utilizeaz� înc�lzirea electric� a betonului, capetele libere ale arm�turilor
betonului armat vor fi legate la p�mânt �i semnalizate prin indicatoare de avertizare.
g. se interzice udarea betonului înc�lzit cu curent electric f�r� a se întrerupe curentul electric.
h. personalul muncitor care lucreaz� în apropierea sectoarelor înc�lzite electric va fi aten�ionat privind
pericolul de electrocutare, prin pl�ci avertizoare.
i. Ia înc�lzirea cu curent electric a betonului se vor lua m�suri în anotimpurile umede �i la dezghe� ca
tensiunea curentului s� nu dep�easc� 110 V;
 j. personalul muncitor ce lucreaz� la înc�lzirea betonului cu curent electric va fi dotat cu m�nu�i �i
cizme electroizolante, când tensiunea curentului electric dep�- �e�te 40 V;
k. sectoarele înc�lzite cu curent electric vor fi obligatoriu împrejmuite, prev�zute cu indicatoare de
avertizare privind pericolul electrocut�rii, iar în timpul nop�ii bine iluminate;
Distan�a dintre împrejmuire �i sectorul înc�lzit electric trebuie s� asigure securitatea împotriva
electrocut�rii.
289. La executarea lucr�rilor de beton �i beton armat se vor avea în vedere urm�toarele m�suri:
a. în cazul când pe cofraje sau arm�turi exist� z�pad� sau ghea��, acestea vor trebui îndep�rtate.
Dac� dezghe�area se face cu abur sau ap� fierbinte, betonul va trebui turnat imediat, pentru ca s� nu se
formeze din nou pojghi�� de ghea��;
b. pentru accelerarea înt�ririi betonului, se poate folosi, ca accelerator de înt�rire, clorura de calciu,
conform prescrip�iilor în vigoare;
c. Ia prepararea �i utilizarea adaosurilor chimice pot fi admise numai persoane verificate din punct de
vedere medical �i care au cel pu�in 18 ani;
d. persoanele care prepar� �i utilizeaz� solu�iile clorurate vor fi prev�zute cu îmbr�c�minte de
protec�ie în bun� stare �i cu mijloace individuale de protec�ie conform normativului republican;
e. înc�perile care servesc la p�strareea clorurii de var �i la prepararea apei clorurate vor fi între�inute
în stare de cur��enie;
f. este interzis� p�strarea materialelor explozibile �i in-flamabile, a lubrefian�ilor, a pieselor metalice
�i a recipientelor cu gaze comprimate, ca �i a alimentelor în aceea�i înc�pere cu clorura de
var.
290. Decofrarea construc�iilor executate pe timp friguros se poate face când betonul pus în oper� a atins
rezisten�ele specificate în normativele în vigoare.
Zid�rii �i tencuieli
291. La executarea lucr�rilor de zidarie se vor avea în vedere urm�toarele m�suri:
a. nu se vor întrebuin�a mortaruri de var simplu �i nisip deoarece, dac� înghea�� înainte de terminarea
prizei, aceste mortaruri se f�râmi�eaz� la dezghe�are;
b. pe timp friguros nu se admite stropirea caramizilor cu ap�, care ar putea înghe�a pe suprafa�a
c�r�mizilor;
c. executarea zid�riei pe timp friguros trebuie s� fie deosebit de îngrijit�, respectându-se leg�turile,
orizontalitatea, uniformitatea �i grosimea rosturilor, verticalitatea, etc., deoarece aceasta contribuie la stabilitatea
zid�riei în perioada dezghe�ului;
292. La executarea tencuielilor se vor respecta urm�toarele m�suri:
a. se interzice executarea lucr�rilor de tencuieli cu folosirea solu�iilor clorurate în interiorul înc�perilor, cu
excep�ia tencuirii ni�elor pentru radiatoare, care se va face cu u�ile deschise;
b. se interzice aplicarea tencuielilor pe zid�ria acoperit� cu ghea��;
c. se interzice executarea lucr�rilor de tencuieli cu mortaruri obi�nuite, când temperatura scade sub +5°C;
d. la uscarea artificial� a tencuielilor se vor lua m�suri de aerisire a gazelor emise de co�urile de cocs; se
interzice uscarea tencuielilor cu ajutorul gr�tarelor de mangan;
e. sobele �i burlanele din tabl� vor fi împrejmuite sau izolate cu panouri de metal termoizolant (azbest) în
locurile pe unde se poate apropia personalul muncitor;
f. înc�lzitul cu c�rbuni este permis numai cu sobe special construite pentru combustibilul respectiv �i f�r�
degaj�ri de gaze;
g. la înc�lzirea spa�iilor cu alte surse de c�ldur� sau cu al�i combustibili aproba�i pentru utilizare, se vor
respecta toate m�surile de protec�ie a muncii specifice acestora.
Învelitori
293. La executarea învelitorilor se vor avea în vedere urm�toarele m�suri:
a. pe timp de ploaie, cea�� dens�, vânt puternic, ploaie toren�iala sau ninsoare, lucr�rile se vor întrerupe,
indiferent de temperatura aerului;
b. cura�enia de zapad� �i ghea�� a acoperi�urilor se va face f�r� a periclita pe cei care lucreaz� în
apropiere;
c. �igla, pl�cile plane �i foile ondulate de azbociment vor fi cur��ate de z�pad� �i ghea��, înainte de
punerea lor în oper�;
Finisaje
294. La lucrarile de zugraveli si vopsitorii se vor urmarii urmatoarele masuri:
a. executarea lucr�rilor de spoieli, zugr�veli �i vopsitorii este permis� pe timp friguros �i cu materiale
obi�nuite numai în înc�peri înc�lzite, având temperatura de cel pu�in + 5°C;
b. executarea lucr�rilor de zugr�veli si vopsitorii interioare cu produse pe baz� de polimeri sintetici, se
va face la temperatura de minimum + 5°C;
c. este interzis� înc�lzirea uleiurilor, lacurilor, vopselelor de ulei �i a solven�ilor direct la flac�r�
pentru a se evita aprinderea lor; înc�lzirea lor se va face în ap� cald� sau prin depozitare îndelungat� în
înc�peri înc�lzite.
295. La lucr�rile de montare a geamurilor se vor urm�rii urm�toarele m�suri:
a. înc�perile s� fie înc�lzite;
b. cercevelele s� fie cur��ate de z�pad� �i gheat�;
c. montarea geamurilor în aer liber la temperaturi negative se admite în mod excep�ional numai la
luminatoare la ferestre fixe, când cercevelele lor nu pot fi demontate �i aduse într-o încpere înc�lzit�.
Func�ionarea utilajelor de construc�ii
296. Preg�tirea utilajelor de construc�ii pentru lucrul în timp friguros, se efectueaz� fie cu ocazia unei
între�ineri periodice, fie în cadrul unei revizii tehnice special destinate acestui scop.
297. Se interzice efectuarea lucrului cu utilaje de terasamente pe �enile în terenuri accidentate �i cu
aderen�� sc�zut� din cauza înghe�ului, pe rampe mai mari de 25° �i, pante mai mari de 30°, f�r� a se lua
m�suri speciale montare a pintenilor antiderapan�i la �enile (pentru evitarea derap�rii laterale).
298. Se vor îndep�rta depunerile de z�pad�, de gheat� �i noroi înghetat de pe calea de rulare a macaralelor,
pentru a se evita patinarea ro�ilor motoare ale acestor utilaje în timpul deplas�rii.
299. În cazul func�ion�rii transportoarelor cu band� pe timp iarn�, în afara cl�dirilor se va proceda la
cur��irea periodic� de z�pad� �i ghea�� a benzilor de cauciuc.
300. Pe timp de cea��, ninsoare sau alte cauze de vizibilitate redus�, se va suspenda lucrul cu orice tip de
macarale.
301. Se interzice lucrul cu macarale de orice tip (pe pneuri, �enile, macarale turn, etc) dac� for�a vântului
dep�e�te cea corespunz�toare vitezei de 11 m/sec).
302. Trecerea la exploatarea de iarn� (pe timp friguros) a utilajelor de construc�ii va fi precedat� de întocmirea
c�tre conducerile unit��ilor de�in�toare de utilaje de construc�ii, a unui program care va cuprinde:
a. instruirea personalului muncitor de deservire a utilajelor de construc�ie pentru exploatarea acestora
pe timp friguros;
b. preg�tirea utilajelor de construc�ii în vederea exploat�rii lor pe timp friguros;
c. organizarea aprovizion�rii unit��ilor cu materialele ne cesare (combustibili, uleiuri, materiale
termoizolante), precum �i cu mijloace specifice în vederea exploat�rii utilajelor pe timp friguros (procurarea �i
preg�tirea mijloacelor pentru asigurarea pornirii motoarelor pe timp friguros, amenajarea surselor de ap� cald�,
de abur �i de aer cald pentru pornirea motoarelor), amenajarea platformelor pentru depozitarea �i parcarea
utilajelor pe timp friguros;
d. procurarea utilajelor, instala�iilor �i dispozitivelor pentru aplicarea metodelor speciale de lucru
(derocarea sau dezghe�area terenului înghe�at, lucr�ri de afânare a terenului, lucr�ri de cur��ire a
terenului de z�pad� sau ghea��);
303. Din lucr�rile de organizare de �antier se vor prevedea urm�toarele dot�ri:
a. ateliere pentru revizii �i executarea lucr�rilor de amena- jare a utilajelor pentru lucrul pe timp friguros;
b. înc�peri înc�lzite pentru depozitarea uleiurilor;
c. înc�peri pentru depozitarea carburan�ilor;
d. bar�ci amenajate pentru depozitarea pieselor ce se demonteaz� de pe utilaje.
304. Unit��ile de mecanizare a lucr�rilor de construc�ii se vor dota cu urm�toarele dispozitive:
a. c�rucioare cu macara pentru transportul bateriilor de acumulatoare;
b. truse pentru m�sur�tori la instala�iile hidraulice de ac�ionare;
305. Pentru îmbun�t��irea condi�iilor de munc� a mecanicilor deserven�i se vor lua um�toarele m�suri:
a. închiderea cabinei mecanicului deservent prin repararea �i etan�area u�ilor, ferestrelor, parbrizului,
precum �i repararea podinei �i acoperi�ului;
b. amenajarea unui calorifer în interiorul cabinei;
c. înc�lzirea geamurilor cu ajutorul unui curent de aer cald sau a unui înc�lzitor electric de parbriz);
 d. înzestrarea utilajelor de construc�ii autopropulsate echipamente pentru timp de iarn� ca: lopat�,
târn�cop cric de 5-10 tf, cablu de remorcare, t�lpi de lem s�cule� de nisip, etc.
306. Pe timp de iarn� se vor respecta prescrip�iile de securitate �i protec�ie a muncii indicate �i
instruc�iunile de exploat �i �ntre�inere a utilajelor, printre care:
a. circula�ia cu viteze reduse pe drumurile alunecoase �i acoperite cu z�pad� �i respectarea
distan�ei între vehicule;
b. distan�a de frânare pentru oprire va cre�te de 2-3 mai mult pe drumurile alunecoase acoperite cu
mâzg�, z�pad� sau polei;
c. pe timp de ceat� �i ninsoare, utilajele autopropulsate vor circula cu vitez� sub 20 km/or�, dându-se
frecvent semnale sonore, având luminile aprinse, inclusiv farul cea��;
d. iluminarea locului de lucru cu mijloace proprii ale utilajul de construc�ii (faruri) sau cu instala�ii fixe
(reflectoare);
e. în timpul circula�iei utilajelor autopropulsate, pe pneuri, pe drum alunecos, nu se admite executarea
de vitraje bru�te, m�rirea sau mic�orarea brusc� a vitezei utilajului sau frânarea brusc�;
f. circula�ia utilajelor autopropulsate pe pneuri pe drumuri alunecoase, în pant� sau ramp�, se va face
cu mare aten�ie. Se recomand� mersul cu viteza I sau a II-a, distan�a dintre aceste utilaje trebuind s� fie cea
prev�zut� în regulamentele de circula�ie a autovehiculelor;
g. evitarea opririi �i sta�ion�rii utilajelor de construc�ii pante sau rampe;
h. pe timp de ninsoare se interzice circula�ia autopropulsate f�r� �terg�tor de parbriz.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 17
Înc�rcarea, desc�rcarea �i depozitarea materialelor
Generalit��i
307. Lucr�rile de înc�rcare �i desc�rcare a materialelor de construc�ii se vor executa, pe cât posibil, numai
în locuri special amenajate �i nepericuloase pentru muncitori.
Pe �antiere, terenurile destinate temporar în acest scop, vor fi nivelate �i dotate cu instala�iile prev�zute în
proiectul de organizare a lucr�rilor.
308. Drumurile de acces la fronturile de înc�rcare-desc�rcare trebuie s� fie în bun� stare de circula�ie, libere
de orice obstacole, bine iluminate, iar pe timp de iarn�, cur��ate de z�pad� sau ghea�� �i pres�rate cu
materiale antiderapante (nisip, cenu��, zgur� etc).
309. Opera�iunile de înc�rcare-desc�rcare se vor executa numai sub conducerea unui responsabil al
lucr�rilor, bine instruit pentru acest scop �i bun cunosc�tor al m�surilor de tehnic� a securit��ii muncii.
La opera�iile manuale de înc�rcare-desc�rcare �i transport se vor folosi angaja�i care întrunesc condi�iile
stabilite prin legile în vigoare.
310. Responsabilul lucr�rilor de înc�rcare �i desc�rcare a materialelor este obligat s� dea muncitorilor
instruc�iunile necesare asupra metodelor de lucru, pentru ca opera�iunile de înc�rcare- desc�rcare s� se
execute în perfect� securitate. De asemenea, este obligat s� pun� la dispozi�ia acestora utilajele �i
dispozitivele corespunz�toare acestor opera�iuni.
311. Alegerea mijloacelor ajut�toare pentru opera�iile de înc�rcare, desc�rcare �i transport (unelte, t�rgi,
c�rucioare etc.) se va face în func�ie de felul �i greutatea materialului ca se manipuleaz�, de natura terenului,
a c�ii de comunica�ie �i a condi�iilor de transport.
312. Pode�ele orizontale sau înclinate, destinate circula�iei opera�iunilor de transport manual, vor fi rezistente,
astfel încât s� nu se arcuiasc� vizibil sub greutatea sarcinii. Ele vor fi nealunecoase �i prev�zute cu
dispozitive de prindere �i fixare sigure, pentru evitarea deplas�rii lor în timp lucrului. Panta pode�elor înclinate
va fi de maximum 20 iar I��imea minim� de 1 m (pentru circula�ia într- un singur sens). Pode�ele orizontale
sau înclinate, situate la în�l�imi mai mari de 0,5 m vor fi prev�zute cu balustrade înalte de 1 m, care vor avea o
leg�tur� intermediar� �i o bordur� continu� înalt� de 100 mm.
313. În cazul când opera�iile de înc�rcare sau desc�rcare execut� manual, f�r� mijloace ajut�toare (roabe,
c�rucioare, etc) pode�ele înclinate vor fi prev�zute cu �ipci transversale fixate la o distan�� de 300-400 mm
între ele sau cu alte mijloace care s� împiedice alunecarea angaja�ilor.
Lucr�rile de înc�rcare �i desc�rcare a materialelor de construc�ii trebuie în general executate cu mijloace
mecanice (macarale, autoînc�rc�toare etc.), precum �i cu ajutor mijloacelor de mic� mecanizare (scripe�i,
palane, macarale diferen�iale).
Este interzis transportul cu bra�ele al greut��ilor mai mari de 50 kg de c�tre un muncitor.
Pentru înc�rc�rile �i desc�rc�rile greut��ilor mai mari de 50 kg, precum �i pentru cazurile când
în�l�imea de ridicare este mai mare de 3 m este obligatoriu a se lucra mecanizat.
314. Adul�ii de ambele sexe �i adolescen�ii nu vor efectua transporturi manuale �i munci (în activit��i
permanente care necesit� ridic�ri de mase ce dep�esc valori din tabelul 1.
Distan�ele de transport manual nu vor dep�i 60 m, iar diferen�a de nivel va fi de maximum 4 m
(sc�ri, schele). În�l�imea maxim� la care se pot ridica manual pe vertical� sarcinile maxime admise este de
1,5 m.
315. Pentru înc�rcarea �i desc�rcarea maselor ce dep�esc valorile prev�zute în tabel, precum �i pentru
cazurile când în�l�imea de ridicare este mai mare de 4 m, se va lucra mecanizat sau în echip�, astfel ca
efortul repartizat pe angaja�i s� nu dep�easc� limitele admise.
Tabel 1.
GREUT��I MAXIME ADMISE, DE PURTAT SAU RIDICAT, ÎN RAPORT CU GRUPELE DE VÂRST�
(PENTRU AMBELE SEXE).

Femei B�rba�i

Grupa de masa Grupa de masa

vârst� vârst�

ani kg ani ani

16-18 5 16-18 12

18-21 8 18-21 25

21-40 12 21-45 50

40-50 10 45-55 30

peste 50 8 peste 55 20

316. Pentru angaja�ii care depun un efort fizic cu întreruperi (care reprezint� peste 65 % din timpul efectiv de
lucru), purtarea �i ridicarea greut��ilor nu va dep�i urm�toarele valori:
a. adul�i: b�rba�i - 50 kg �i femei - 20 kg;
b. adolescen�i (între 16-18 ani): fete - 12 kg �i b�ie�i - 20 kg;
ART.268. Transportarea pe plan înclinat (60 trepte) se va limita la:
a. pentru b�rba�i: 25 kg f�r� întreruperi �i 30 kg întreruperi;
b. pentru femei: 15 kg.
317. Transportarea maselor (în kg) pe planuri înclinate, mijloace de transport pe ro�i, se limiteaz� conform tabel
nr. 2:
Tabel 2.
TRANSFORMAREA GREUT��ILOR (în kg) PE PLANURI ÎNCLINATE
CU MIJLOACE DE TRANSPORT PE RO�I

Mijloace de transport Femei B�rba�i Înclinarea

terenului
pân� la:
 20%O
a) cu roaba pe teren consolidat sau 50 75
pe sccânduri

b) cu c�rucioare prev�zute cu trei 100 130

sau patru ro�i împinse cu for�a 10%O
bra�elor, pe teren neted

20%O
c) cu c�rucioare cu ro�i pe teren 115 150
neted

10%O
d) cu c�rucioare cu dou� ro�i 60 80
pe teren cu denivel�ri

e) cu vagonete pe linie 400 600 10%O

f) cu vagonete suspendate pe �ine 600 800 10%O

318. a. În cazul greut��ilor pîn� la 50 kg, muncitorii se vor ajuta reciproc la ridicarea �i coborârea lor pe spate
sau umeri.
b. Transportul recipientelor se va face cu ajutorul t�rgilor sau al c�rucioarelor speciale (damigenele trebuie s�
fie a�ezate în prealabil în co�uri sau l�zi speciale protec�ie); ridicarea acestor sarcini la în�l�ime se va face
numai în containere speciale; se interizice transportul acestora cu mâinile sau pe spate (umeri);
c. Materialele �i piesele cu lungimi �i diametre mari (grinzi, �ine, �evi etc.) se vor prinde cu dispozitive
speciale (cle�ti etc.) atât la înc�rcare, cât �i la desc�rcare. Se interzice manipularea acestor materiale cu
ajutorul r�ngilor, cozilor de lope�i etc.
d. Transportul materialelor cu ajutorul t�rgilor este permis numai pe teren neaccidentat (în palier) pe o distan��
de maximum 60 m, iar pe sc�ri cu trepte �i rampe de acces este interzis.
e. Ridicarea manual� a greut��ilor de pân� la 80 kg cu ajutorul planurilor înclinate poate fi f�cut� numai
pân� la o diferen�� de nivel de 3 m. Unghiul planului înclinat fa�� de orizontal� va fi de maximum 1:3.
Este interzis� transportarea manual� a bateriilor de acumulatoare, indiferent de num�rul lor. Transportarea lor
se va face cu c�rucioare speciale, având loca�e corespunz�toare dimensiunilor bateriilor de acumulatoare.
f. Muncitorii care transport� �evi, profiluri sau tuburi, vor transporta acestea pe acela�i um�r �i vor respecta
caden�a pa�ilor.
g. Când manipularea se efectueaz� cu mai mult de doi muncitori, sarcina maxim� individual� se va mic�ora
cu 20 % .
319. Sculele folosite la înc�rcarea �i desc�rcarea manual� vor fi verificate înainte de întrebuin�are, pentru a
nu prezenta defec�iuni.
320. Prinderea cablurilor de materialele care vor fi transportate se va face numai de muncitori instrui�i �i cu
experient� în acest fel de lucr�ri.
321. Este strict interzis� sta�ionarea sau circula�ia sub materialele transportate la în�l�ime, precum �i în
zona de ac�iune a utilajelor care execut� manevrarea materialelor.
322. Este interzis dormitul pe sau lâng� gr�mezile sau stivele de materiale.
323. Pentru opera�iunile executate noaptea, locurile de munc� vor fi cur��ite de resturile de materiale, pentru
a se evita împiedicarea muncitorilor �i vor fi iluminate astfel, încât s� se asigure o bun� vizibilitate.
324. La locul de înc�rcare �i desc�rcare se interzice categoric accesul persoanelor care nu au nici o
atribu�iune la aceste opera�iuni.
Înc�rcarea �i desc�rcarea materialelor de construc�ii în depozite
325. Desc�rcarea se va face în mod ordonat, materiale a�ezându-se dup� specificul lor în gr�mezi sau stive.
326. Depozitarea se va face astfel, încât s� se exclud� pericolul de accidentare, incendiu, explozii etc. La
stivuirea materialelor în înc�peri, greutatea stivelor nu va dep�i sarcina admis� a plan�eului.
327. Depozitarea materialelor pe rafturi �i stelaje se va face astfel, încât s� nu fie posibile nici ruperea rafturilor,
�i nici c�derea materialelor.
328. Materialele cu forme geometrice regulate, precum �i cele ambalate în l�zi, saci �i baloturi, care nu sunt
explozive, inflamabile, caustice sau corozive, se depoziteaz� în stive cu rânduri între�esute. În�l�imea stivei
nu va dep�i de1,5 ori latura mic� a bazei.
329. Stivuirea se va face f�r� deteriorarea ambalajului prin manipulare necorespunz�toare sau dep�irea
rezisten�ei lui. Stivele vor fi constituite din materiale cu acelea�i forme dimensiuni �i cu ambalaje de acela�i
tip �i dimensiuni.
Stivuirea materialelor �i ambalajelor cu forme diferite nu este permis�.
330. Scoaterea materialelor din stiv� se va face astfel încât se evite pr�bu�irea stivei.
Înc�rcarea �i desc�rcarea materialelor de construc�ii în vagoane C.F.R., vagonete C.F.I. �i
autovehicule
331. Înainte de a se trece la înc�rcarea unui vehicul, se va controla starea lui, insistându-se asupra platformei pe
care se a�eaz� sarcina, obloanele, încuietorile �i siguran�ele.
332. Înc�rcarea �i desc�rcarea vagoanelor �i autovehiculelor va începe numai dup� ce acestea au fost trase
la locul de desc�rcare (ramp�), oprite �i blocate cu sabo�i (papuci) �i au fost luate toate m�surile de
securitate.
333. Înc�rcarea vagoanelor �i a autovehiculelor se va face numa pân� la tonajul indicat pentru fiecare vagon
�i autovehicul în parte, respectându-se îns� gabaritul prescris de legea circula�iei. Materialul va fi înc�rcat
astfel, încât sarcina s� fie distribuit� în mod uniform pe toat� suprafa�a de înc�rcare. Se interzice cu
des�vâr�ire înc�rcarea neechilibrat� a vehiculelor.
334. Lucr�rile de înc�rcare �i desc�rcare a vagoanelor de cale ferat� normal�, de-a lungul c�ii ferate, se
fac în locuri anume destinate, materialele fiind a�ezate la o distan�� de cel pu�in 1,50 m de fa�a exterioar�
a �inei.
La desc�rcarea �i depozitarea temporar� a materialelor lâng� linii de cale ferat� normal�, în alte
locuri decât cele anume prev�zute pentru asemenea opera�iuni, distan�a de la �ina al�turat� �i pân� la
baza stivei sau gr�mezii va fi de cel pu�in 2,00 m.
Desc�rcarea materialelor pe drumurile de comunica�ie, pe trecerile pentru oameni �i vehicule �i pe
Iinia CF este interzis�.
335. Dac� înc�rc�tura dep�e�te în în�l�ime marginile sau se compune din rezervoare, butoaie, utilaje,
piese de ma�ini etc., care în timpul transportului se pot deplasa, înc�rcatura va trebui s� fie bine fixat� �i
ancorat� de caroserie sau platform�.
336. La înc�rcarea �i desc�rcarea materialelor cu ajutorul macaralelor, se vor respecta normele de tehnic� a
securit��ii prev�zute în capitolul privitor la utilajele de construc�ii �i mecanismele de ridicat.
Este interzis� sta�ionarea muncitorilor în zona de ac�iune a utilajului ce execut� înc�rcarea sau
desc�rcarea (macara, dragalin�, excavator etc).
337. Când înc�rcarea vehiculului se face cu ajutorul bunc�relor, mecanismul de închidere �i deschidere a gurii
de desc�rcare trebuie s� func�ioneze u�or, f�r� �ocuri, s� poat� fi manevrat de la distan�� �i lateral,
astfel ca lucr�torii s� stea în afara drumului de curgere a materialului.
338. La desc�rcarea nisipului, pietri�ului etc., trebuie s� organizeze astfel munca, încât muncitorii s� nu se
loveasc� unii pe al�ii cu uneltele de lucru sau cu materialul care descarc�.
339. Pentru manipularea înc�rc�turii din vagoane se va folosi podin� mobil� de dulapi cu grosimea de 5 cm,
prev�zut� pe ambele p�r�i cu parapete având în�l�imea de cel pu�in 1 m, �i cu scânduri pe margine.
L��imea podinei pentru circula�ia într-un sens va fi de cel pu�in 1 m, iar pentru circula�ia în dou� sensuri
de cel pu�in 1,50 m. Panta maxim� admis� este de 1/3, iar lungimea ei de 4,50-6 m.
340. Pentru opera�iile de înc�rcare-desc�rcare prin rostogolire sau alunecare a m�rfurilor din autocamioane,
vagoane etc. se vor întrebuin�a planuri înclinate sau grinzi suficient rezistente, bine fixate �i corespunz�toare
greut��ii m�rfurilor respective, luându-se m�suri de st�pânire �i frânare obiectelor manipulate prin: trolii,
odgoane etc. �i având grij� ca muncitorii s� nu se g�seasc� în fa�a obiectelor sau lateral, pentru a nu fi
surprin�i de acestea în cazul c�derii accidentale.
Grinzile folosite pentru coborârea înc�rc�turilor se vor calcula în raport cu greut��ile pe care le vor suporta �i
nu vor avea diametrul mai mic de 15 cm. Ele vor fi prev�zute cu cârlige de fier pentru prinderea lor de rama
vehiculului. Grosimea fierului pentru cârlige va fi de minimum 15 mm, iar I��imea lui va fi cel pu�in jum�tate
din diametrul grinzii.
Nu se admite arcuirea planurilor înclinate sau a grinzilor sub greutatea m�rfurilor ce se descarc� sau se
încarc�.
341. Odgoanele folosite pentru opera�iile de înc�rcare-desc�rcare trebuie s� fie bine r�sucite, f�r� defecte
�i de grosime corespunz�toare sarcinilor respective.
342. T�rgile trebuie confec�ionate din lemn s�n�tos, cu grinzile longitudinale din material întreg. Mânerele lor
trebuie s� fie bine netezite �i prev�zute cu scoabe de protec�ie.
343. C�rucioarele pentru transport vor fi cât mai joase �i confec�ionate din material rezistent. C�rucioarele de
orice tip trebuie s� fie bine unse �i s� func�ioneze u�or, f�r� eforturi mari din partea muncitorilor, în care
scop se recomand� prevederea lor cu rulmen�i.
M�rfurile �i materialele transportate pe c�rucioare vor fi cât mai bine controlate �i asigurate contra c�derii.
344. La efectuarea opera�iunilor, de manipulare a m�rfurilor �i materialelor, se interzice muncitorilor s� fie
descul�i.
345. Când se manevreaz� o cantitate mare dintr-un material dur ce prezint� p�r�i ascu�ite, muchii t�ioase
etc., se vor pune la dispozi�ia muncitorilor m�nu�i de protec�ie conform normativului.
346. Desc�rcarea materialului rotund din vagoanele platform� (stâlpi, �evi, tuburi etc.) se va face prin înt�rirea
preliminar� a parilor fixa�i pe platform�, pentru a preveni pr�bu�irea întregii stive.
Parii se consolideaz� pe ambele p�r�i ale vagonului platform� cu contrafi�e, iar pe partea unde se face
desc�rcarea se a�eaz� bile pe care se rostogolesc materialele rotunde desc�rcate.
Pe m�sur� ce se descarc� materialul rotund, pe partea pe care se face desc�rcarea se înt�resc contrafi�ele
�i taie parii, permi�indu- se astfel desc�rcarea materialului rotund.
349. Deplasarea greut��ilor între 60 �i 300 kg se poate execta cu dispozitive simple (role, scânduri,
c�rucioare etc.), iar deplasarea greut��ilor peste 300 kg se va face numai mecanizat, folosind trolii, macarale,
autoînc�rc�toare etc.
348. Utilajele, mecanismele �i dispozitivele folosite la lucr�ri de înc�rcare, desc�rcare �i depozitare a
materialelor construc�ii vor fi verificate �i încercate înainte de utilizarea lor.
349. Deplasarea obiectelor grele �i voluminoase se poate face �i pe role, în care caz trebuie luate urm�toarele
m�suri:
a. nivelarea terenului;
b. a�ezarea obiectului pe o platform� din scânduri, dar terenul nu este perfect;
c. rolele utilizate vor avea o construc�ie solid�, uniform �i vor fi suficient de lungi, iar capetele lor nu
vor trebui s� ias� cu mai mult de 0,5, m în afara greut��ii;
d. rolele vor fi introduse sub greut��i cu ajutorul r�ngilor;
e. în cazul deplas�rii greut��ii pe un plan înclinat se va folosi dispozitive de frânare care s� împiedice
alunecarea nevoit�;
f. nu se admite schimbarea cu mâna a unei role de partea din spate în partea din fa��, decât dup� ce
rola a fost complet eliberat� de sub greutate.
350. Manipularea greut��ilor mari se va face cu unelte de apucat ca: �apine (pentru lemn�rie rotund�),
cle�ti (pentru �ine, grinzi, bare metalice, pachete lungi etc.), broa�te pe role (pentru l�zi cu geamuri �i altele),
r�ngi pe role (pentru ambalaje grele �i voluminoase), Iise �i altele, asigurându-se bra�e suficiente în acest
scop, propor�ional cu sarcina admis� pentru un muncitor.
351. La manipularea m�rfurilor ambalate în l�zi, fiecare col� trebuie s� fie examinat înainte, pentru a se evita
cazurile de r�nire la mâini. Cuiele ie�ite �i capetele fierului balot trebuie îndoite.
352. Pentru ca muncitorul s� nu fie accidentat de eventualele materiale ce ar c�dea din vagon în timpul
deschiderii u�ii, el trebuie s� se �in� de mânerul u�ii acestuia �i s� trag� mânerul spre el, fiind ad�postit
astfel în permanen�� de t�blia u�ii vagonului.
353. La sta�ionarea vagoanelor pe trasee în pant�, este obligatoriu ca între ro�i �i �ine s� se pun�
sabo�i.
354. Este interzis transportul de persoane peste înc�rc�tur� sau al�turi de înc�rc�tur�, pe platform�.
355. Este interzis a se circula pe sub vagoane.
356. Organizarea lucr�rilor de înc�rcare-desc�rcare a materialelor în vagoane trebuie f�cut� în a�a fel,
încât muncitorii s� nu poat� fi surprin�i pe linii �i între linii.
357. Dac� materialele se descarc� din vagoane basculante, sta�ionarea �i circula�ia persoanelor în raza de
basculare a vagoanelor este interzis�. De asemenea, se interzice sta�ionarea la o distan�� mai mic� de 5 m
în jurul rezervorului mare de aer comprimat �i al cilindrilor de basculare.
358. În cazul când mai r�mâne material pe fundul vagonului basculant, când acesta este în pozi�ie de
basculare, se vor întrebuin�a r�z�toare cu coad� lung� (1,5 ori I��imea vagonului basculant). Dac�
materialul nu se poate desprinde cu r�z�toarele, se aduce cutia de basculare a vagonului în pozi�ia normal�
�i se face dislocarea materialului cu târn�copul. Dup� terminarea disloc�rii materialului, muncitorii p�r�sesc
cutia vagonului, care apoi se basculeaz� din nou.
359. La desc�rcarea vagonetelor, muncitorii vor sta în partea opus� fa�� de cea unde se face r�sturnarea
cupei.
360. În�l�imea autovehiculului înc�rcat nu va dep�i gabaritul por�ilor �i al podurilor de pe traseu, �i în nici
un caz 4 m. Autovehiculele înc�rcate nu pot dep�i în I��ime 2,50 m, iar lungimea lor trebuie s� permit�
efectuarea virajelor f�r� a împiedica circula�ia. Fac excep�ie de la aceast� regul� autovehiculele dotate cu
instala�ii speciale (automacarale).
361. La înc�rcarea materialelor ca: p�mânt, nisip, pietri� etc. direct din carier�, înc�rc�torii se vor plasa în
p�r�ile laterale ale autovehiculului, fiind interzis� darea înapoi a autovehiculului �i înc�rcarea lui pe la oblonul
posterior.
362. La înc�rcarea autovehiculului direct din bunc�re, se va instala indicatoare pentru a preciza pozi�ia
autovehicululu (astfel încât centrul caroseriei s� se afle exact sub gura de desc�rcare a bunc�rului.
363. La înc�rcarea autovehiculului cu ajutorul macaralei, a�ezarea înc�rc�turii în caroserie se va executa de
c�tre lucr�tori a�eza�i în exterior �i care din aceast� pozi�ie vor manevra înc�rc�tura cu ajutorul unor
r�ngi sau cu alte mijloace, pân� ce Înc�rc�tura este a�ezat� în pozi�ie definitiv�.
364. În timpul înc�rc�rii mecanizate a unui autovehicul este interzis conduc�torului sau altei persoane s� stea
în cabin� sau pe caroseria autovehiculului.
365. Conduc�torul autovehiculului nu trebuie s� ajute la opera�ii de înc�rcare �i desc�rcare, dar trebuie s�
asiste cum execut� aceste opera�ii �i cum se asigur� înc�rc�tura împotriva deplas�rii.
366. Desc�rcarea manual� din autovehicule a materialelor grele �i în buc��i, a ambalajelor mari, a utilajelor,
se va face la rampe special amenajate pentru desc�rc�ri, având în�l�ime egal� cu în�l�imea platformei
autovehiculului.
Înc�rcarea �i desc�rcarea materialelor speciale
367. A�ezarea pe muchie, respectiv r�sturnarea pieselor marii a I�zilor cu utilaje etc., se va face numai cu
ajutorul r�ngii speciale cu vârf întors.
368. La transportul recipientelor cu gaze comprimate, a butoaielor cu carbid, precum �i a materialelor în ambalaj
de sticl�, trebuie luate m�suri împotriva lovirii prin împingere, a ciocniroo sau rostogolirii.
Recipientele �i robinetele lor vor fi protejate contra murdaririi cu ulei. Robientele se vor proteja prin capace de
protec�ie.
Se interzice transportul recipientelor cu oxigen împreun� cu gr�simi �i uleiuri, precum �i cu Iichide
combustibile sau u�or inflamabile.
369. Transportul damigenelor înc�rcate cu acizi se face numai cu c�rucioare speciale. Transportul damigenelor
de la c�rucioare la locul de lucru se va face de c�tre doi muncitori care prind mânerele co�ului de protec�ie al
damigenei dup� ce în prealabil, au verificat rezisten�a acestora �i a fundului co�ului. Muncitorii vor fi
echipa�i, în mod obligatoriu, cu materialul de protec�ie prev�zut în normativ pentru aceast� munc� �i
anume: m�nu�i de cauciuc, �ort din material plastic sau cauciuc, ochelari de protec�ie �i cizme de cauciuc.
370. Manipularea produselor corozive sau caustice se va face în magazii sau pe rampe speciale, la acela�i nivel
cu podeaua vagonului sau autovehiculului.
371. Transportul, manipularea �i depozitarea materialelor explozive se vor face potrivit prevederilor actelor
normative în vigoare care reglementeaz� aceste opera�ii.
372. La locul de manipulare a acizilor �i a altor m�rfuri corozive sau caustice trebuie s� se g�seasc� ap� în
permanen��, pentru a sp�la imediat locul atins cu aceste produse.
373. Opera�iile de înc�rcare �i desc�rcare trebuie s� fie f�cute de c�tre echipe specializate în aceste
lucr�ri.
374. Înainte de începerea lucrului, fiecare colet trebuie examinat cu aten�ie.
În cazul când se constat� stric�ciuni cât de mici ale ambalajului, coletul se manipuleaz� cu mare aten�ie.
În caz de deteriorare important� a ambalajului, la locul de lucru trebuie s� fie chemat conduc�torul lucr�rilor,
care este obligat s� indice metodele nepericuloase de efectuare a lucrului.
375. În cazul când se constat� damigene sau cutii sparte �i acizi sau produse caustice v�rsate, lucr�torii
trebuie s� întrebuin�eze materiaalul de protec�ie corespunz�tor.
376. Acizii v�rsa�i se neutralizeaz� cu lapte de var, apoi în locul respectiv se pune un strat de nisip sau
cenu��. Amestecul acestora se strânge cu m�tura �i cu Iopata �i apoi se îngroap� în p�mînt.
377. Manipularea damigenelor goale ce au fost înc�rcate cu acizi trebuie f�cut� cu mare aten�ie, deoarece în
aceste damigene mai pot fi resturi de acizi. Se interzice r�sturnarea celor goale.
378. Locurile de transportare a acizilor trebuie s� fie iluminate cu l�mpi electrice de joas� tensiune, de cel mult
24 V.
379. Mijloacele de transportat acizi �i alte substan�e caustice trebuie s� fie cur��ate �i sp�late.
380. Lucr�rile de înc�rcare �i desc�rcare a materialelor pulverulente (ciment, ipsos etc) se vor efectua, în
general, prin mijloace mecanizate. În cazuri excep�ionale de desc�rcare manual�, lucr�torii vor fi echipa�i cu
ochelarii de protec�ie �i m�ti de protec�ie contra prafului.
381. În locurile unde se descarc� sau se încarc� materiale inflamabile, se interzice fumatul, aprinderea
chibriturilor, brichetelor �i în general, folosirea focului. În aceste locuri se vor afi�a placarde pentru prevenirea
muncitorilor.
382. Muncitorii care lucreaz� la înc�rcatul �i desc�rcatul vagonului cistem� �i sunt obliga�i a intra în
interior pentrul control, repara�ii sau alte lucr�ri, vor purta m�ti izolante �i centuri de siguran�� legate cu
frânghii, al c�ror cap�t liber va fi în exterior �i �inut de un muncitor care supravegheaz� în permanen�� pe
cel ce lucreaz� în interiorul cisternei.
383. Se interzice rostogolirea butoaielor goale �i f�r� dopuri, în care a fost benzin� sau materiale volatile,
inflamabile.
Aceast� interdic�ie se aplic� �i în cazul butoaielor de petrol, dac� temperatura ambiant� este mai mare de
+30 C.
Benzina, petrolul, motorina, produsele petroliere negre �i uleiurile minerale transportate în cisteme se vor
înc�rca �i desc�rca numai cu ajutorul pompelor.
84. Echipamentul de protec�ie întrebuin�at �i înc�perile unde se depoziteaz� produse petroliere trebuie s�
fie aerisite.
385. Se interzice folosirea benzinei sau petrolului pentru sp�latul mâinilor.
386. Se interzice intrarea lucr�torilor în rezervoarele goale de benzin�, petrol �i diferite produse volatile;
sp�larea acestor rezervoare se face dup� instruc�iuni speciale �i cu amenaj�ri adecvate.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 18
Electrosecuritate
Generalit��i
387. Defini�ii
a. - punct neutru - acel punct al înf�ur�rii generatorului, transformatorului etc, a c�rui tensiune fa�� de
bornele exterioare este aceea�i, ca valoare absolut�, la func�ionarea normal�;
b. - punct neutru legat direct la p�mânt (punct de nul) punctul neutru al transformatorului sau generatorului Iegat
la instala�ia de legare la p�mânt, direct sau printr-o rezisten�� de valoare redus�, transformator de curent
etc
c. - punct neutru izolat - punctul neutru care nu este legat la instala�ia de legare la p�mânt, sau este legat prin
aparate cu mare rezisten�� electric�.
d. - conductor de nul - conductorul legat la punctul nul.
e. - conductor de p�mânt - conductorul care face leg�tura dintre partea metalic� ce trebuie legat� la p�mânt
priza de p�mânt.
f. - priza de p�mânt - ansamblu de electrozi metalici în contact direct cu p�mântul, lega�i electric între ei prin
platbande metalice.
g. - instala�ie de protec�ie prin legare la p�mânt - instala�ia care stabilie�te leg�tura cu p�mântul a
p�r�ilor metalice ale unei instala�ii electrice care în mod normal nu se g�se�te sub tensiune, dar care în mod
accidental s-ar putea afla sub tensiune.
h. - tensiune de atingere - tensiunea sub care se poate afla omul atunci când atinge elementele conduc�ttoare
de curent, care în mod normal nu sunt sub tensiune, dar care în mod accidental pot intra sub tensiune datorit�
unui defect de izola�ie.
i. - punere la p�mânt - leg�tura accidental� a unor p�r�i ale instala�iei electrice, care se g�sesc sub
tensiune cu p�mântul sau cu p�r�i legate cu p�mântul.
j. - legare la p�mânt - opera�ia prin care în mod voit se leag� la p�mânt anumite p�r�i ale unei instala�ii
electrice. Instala�ia de legare la p�mînt are o rezisten�� compus� din:
- rezisten�a conductorului principal de legare la p�mânt a conductoarelor de ramifica�ie, rezisten�a
contactelor dintre p�r�ile componente ale întregii re�ele de legare la p�mânt, a contactului dintre electrozi �i
sol �i rezisten�a pe care o prezint� solul în apropierea electrozilor la trecerea curentului electric.
Rezisten�a electric� a solului este determinat� de compozi�ia �i rezisten�a acestuia �i de forma
�i dimensiunile electrozilor prin care se scurge curentul la p�mânt.
Rezistivitatea solului este rezisten�a electric� a unui cub cu latura de 1 cm din solul respectiv �i se
exprima în 25 cm.
În instala�iile electrice se disting 3 tipuri de locuri cu grad diferit de pericol de electrocutare.

Denumire Pardoseal� Supr. Praf bun Umiditate Alte

loc metalice în conduc�tor Temperatur� carac-
leg�tur� de electr. teristici
cu
p�mântul

Loc cu
grad mic uscat� loc uscat
de pericol

r�u condu-
c�toare de nu are nu are ventilat
electricitate

înc�lzit

Loc umed� peste 60% 75-97% gaze sau

periculos din 25-35% lichide
suprafa- da care
�a zonei scad re-
de zisten�a
manipulare corpului

Loc bun� peste 97% mediu

o
foarte conduc�toare da peste 35 C coroziv
periculos de electricitate

Clasificarea prizelor de p�mânt:

a. din punct de vedere al folosirii:
- prize de protec�ie - pentru protec�ia contra tensiunii accidentale
- prize de exploatare - pentru exploatarea într-o re�ea electric�
b. din punct de vedere al construc�iei:
- prize de p�mînt naturale - construite din p�r�ile metalice ce au fost introduse în p�mânt pentru alte
scopuri decât leg�tura electric� cu p�mântul (stâlpi metalici sau de beton armat îngropa�i în p�mânt, �evi
metalice pentru alimentarea cu ap�, în cazul când nu au fost acoperite cu un strat izolant cu bitum.)
- prize de p�mânt artificiale - instalate special cu scop de protec�ie, (�evi metalice, benzi metalice,
pl�ci metalice introduse în p�mânt.
M�suri de protec�ie împotriva electrocut�rii prin atingere direct� �i indirect�
388. Protec�ia împotriva tensiunilor de atingere periculoase
a. Utilajele electrice portative �i l�mpile electrice portative din înc�perile cu grad mic de pericol, în care nu
exist� pericol, de atingere simultan� a unui utilaj �i a obiectelor în contact cu p�mântul, sau a dou� utilaje
electrice, pot fi alimentate la tensiuni pân� la 220 V inclusiv.
b. În cazul în care corpurile de iluminat fixe nu se pot monta la o în�l�ime mai mare de 2,50 m de la
pardoseal�, se vor utiliza tensiuni reduse pentru alimentatea acestora.
c. L�mpile de birou, l�mpile fixe din locuin�e �i din cl�dirile social-cultural-administrative, cele din
dependin�ele aces tora, precum �i l�mpile iluminatului de siguran��, se pot alimenta la tensiunea de 220 V,
cu condi�ia prevederii unor m�suri speciale de izolare �i protec�ie.
d. L�mpile fluorescente se vor alimenta la tensiunea de 220 V, luându-se urm�toarele m�suri de siguran��:
d1. p�r�ile conduc�toare de curent s� nu fie accesibile unei atingeri întâmpl�toare (s� fie montate în
carcase care s� poat� fi deschise numai cu scule speciale �i numai de c�tre personal calificat);
d2. p�r�ile metalice care pot intra accidental sub tensiune se vor lega la o instala�ie de protec�ie (prin legare
la p�mînt sau la conductorul de nul);
d3. dac� corpurile de iluminat nu au o pozi�ie fix� de func�ionare, pe lâng� m�surile mai sus men�ionate
este necesar ca instala�ia de iluminat s� fie alimentat� printr-un transformator de separa�ie (220/220 V);
e. L�mpile electrice portative vor avea o construc�ie special� care s� nu permit� atingerea p�r�ilor
conduc�toare de curent. Lampa trebuie s� aib� glob de sticl� �i s� fie protejat� cu o plas� metalic� astfel
fixat�, încât s� nu poat� ajunge sub tensiune în cazul defect�rii duliei.
Izolarea suplimentar� de protec�ie
389. În afar� de izolarea de lucru se aplic� �i o izolare suplimentar� de protec�ie, care se realizeaz� în mai
multe moduri, dup� cum urmeaz�:
a. aplicând o izolare suplimentar� izol�rii de lucru, pentru ca p�r�ile metalice din instala�ie, care nu fac parte
din circuitul curentului de lucru, îns� care pot fi atinse, s� nu primeasc� tensiune în cazul nefunc�ion�rii
izola�iei de lucru;
b. aplicând o izolare exterioar� pe carcasa utilajului electric. c. izolând amplasamentul.
390. La aplicarea izola�iei suplimentare de protec�ie a echipamentului electric, trebuie s� se acopere în mod
solid �i durabil cu material izolant toate p�r�ile metalice accesibile unei atingeri �i care în caz de defect pot
c�p�ta direct sau indirect tensiune.
391. Nu se consider� izola�ie de protec�ie straturile de lac sau email straturile de oxid, înveli�ul de material
fibros, chiar îmbibat.
392. Izolarea de protec�ie se consider� realizat� dac� se folosesc carcase �i accesorii izolante, materiale de
instala�ii complet izolatoare, aplicarea prin presare a unui material izolant carcasele unor utilaje electrice mici,
mont�ri de piese intermediare izolante.
393. Izolarea amplasamentului ca m�sur� de protec�ie este admis� numai în cazul echipamentelor electrice
stabile �i const� în acoperirea cu material izolant atât a pardoselii cât �i a tuturor p�r�ilor metalice aflate în
raza de manipulare �i care se g�sesc în leg�tur� cu p�mântul.
Se realizeaz� astfel izolarea omului atât fa�� de p�mânt, �i fa�� de elementele care se g�sesc în
leg�tur� cu p�mântul în raza de manipulare. Acoperirile cu material izolant trebuie s� fie rezistente, legate fix
cu suportul lor �i suficient de mari, astfel încât echipamentul electric s� poat� fi atins numai stând pe partea
acoperit�.
394. Izolarea suplimentar� de protec�ie a echipamentului electric trebuie preferat� izol�rii amplasamentului.
Separarea de protec�ie
395. Prin separarea de protec�ie se realizeaz� un circuit izolat fa�� de p�mânt pentru utilajul la care trebuie
s� se evite pericolul de electrocutare, cu scopul înl�tur�rii pericolului apari�iei unor tensiuni periculoase.
396. Separarea de protec�ie const� în separarea circuitului electric al unui singur consumator cu o tensiune de
max. 380 V de re�eaua de alimentare, prin intermediul unui transformator de separa�ie sau al unui grup motor-
generator.
397. În instala�ia în care se va folosi separarea de protec�ie, trebuie îndeplinite urm�toarele condi�ii:
a. re�eaua va avea tensiuni de pân� la 500 V, iar tensiunea nominal� în partea secundar� a transformatorului
de separa�ie sau a grupului motogenerator, poate fi cel mult de 380 V;
b. nu se va racorda la un transformator de separa�ie sau grup motogenerator decât un singur consumator, cu o
intensitate nominal� a curentului de cel mult 15 A;
c. pentru racordarea consumatorului, transformatorul de separa�ie sau grupul motogenerator va avea o priz�
montat� fix. Dac� consumatorul este un utilaj mobil, conductoarele de alimentare trebuie s� fie flexibile, în
manta de cauciuc;
d. pe partea secundar�, circuitul nu se va lega la p�mânt sau la alte elemente din instala�ie;
e. transformatorul de separa�ie va fi prev�zut cel pu�in pe partea secundar�, cu o izola�ie suplimentar� de
protec�ie;
Protec�ia prin legare la p�mânt
398. Protec�ia prin legare la p�mânt se realizeaz� prin legarea p�r�ilor instala�iei electrice care trebuie
protejat� contra tensiunilor de atingere cu anumite p�r�i metalice introduse în p�mânt pentru acest scop.
399. Protec�ia prin legare la p�mânt trebuie aplicat� în re�ele f�r� conductor de nul (cu neutrul izolat) sau
unde nu sunt îndeplinite condi�iile pentru protec�ia prin legare la nul.
Instala�iile electrice în re�elele cu neutrul izolat trebuie folosite în cazurile când condi�iile de securitate
speciale (pericole de electrocutare, incendii, explozii) impun aceasta.
400. Rezisten�a electric� a instala�iei de legare la p�mânt se m�soar� imediat dup� executare �i apoi de
dou� ori pe an, vara �i iarna, când se controleaz� �i calitatea leg�turi de la suprafa��.
401. Conductibilitatea instala�iilor de legare la p�mânt fixe trebuie s� fie asigurat� în orice anotimp, �inând
seama de starea solului (uscare, înge�).
Protec�ia prin legare la nul
402. Protec�ia prin legare la nul are ca scop evitarea men�inerii unor tensiuni de atingere periculoase la
elementele din instala�iile electrice care nu fac parte din circuitele curen�ilor de lucru, dar care în mod
accidental s-ar putea g�si sub tensiune.
403. Protec�ia prin legare la nul trebuie s� asigure deconectarea sectorului defect prin topirea fuzibilelor
sigurantelor sau prin declan�area releelor întrerup�toarelor automate de protec�ie, deoarece se stabile�te un
curent de scurtcircuit.
404. Protec�ia prin legare la nul se va executa în mod obligatoriu când punctul neutru al sursei de alimentare
este legat direct la o instala�ie de legare la p�mânt de exploatare �i când printr-o instala�ie de legare la
p�mânt de protec�ie nu se poate asigura în caz de defect, realizarea unor tensiuni de atingere mai mici de 40
V, ca mijloace justificate tehnico-economice.
405. Nu este permis ca în re�elele sau instala�iile alimentate de aceea�i surs� de energie electric� s� se
foloseasc� pentru o parte din instala�ii protec�ia prin legarea la nul, iar pentru alte instala�ii sau echipamelite
electrice, protec�ia prin legarea la p�mânt.
406. Se vor lua m�suri care s� evite inversarea rolurilor conductoarelor izolate, legându-se un conductor de
lucru (faz�) în locul conductorilor de protec�ie.
În acest scop, conductoarele de nul de protec�ie, bornele sau clemele de nul de protec�ie vor fi marcate cu
culoarea ro�ie.
407. Conductorul de nul de protec�ie nu poate fi folosit drept conductor de nul de lucru, pe por�iunea de la
tabloul de distribu�ie legat la instala�ia de legare la p�mânt �i pân� la carcasa echipamentelor electrice
alimentate de la acest tablou. Aceast� prevedere se aplic� �i la re�elele de iluminat.
408. În instala�iile în care se aplic� protec�ia prin legarea la nul sunt interzise leg�turile de protec�ie la alte
instala�ii de legat la p�mânt decât cele care servesc �i re�eaua de nul de protec�ie.
409. Re�eaua de nul de protec�ie va fi legat� la instala�ia de legare la p�mânt în urm�toarele puncte:
a. Ia capetele liniilor aeriene, la deriva�iile din acestea �i
la tablourile de distribu�ie;
b. pe por�iunea f�r� ramifica�ii ale liniilor electrice aeriene, cel putin din km în km;
c. în apropiere de punctele în care liniile aeriene sau cablurile electrice p�trund în locuri (cl�diri, instala�ii)
unde se folose�te protec�ia prin legare la nul;
d. în interiorul cl�dirii re�eaua de nul de protec�ie se va racorda la instala�ia de legare la p�mânt �i la toate
tablourile electrice.
410. Sec�iunea conductoarelor de nul, între sursa de alimentare �i consumator trebuie astfel determinat�,
încât intensitatea curentului de defect s� dep�easc� de cel pu�in trei ori intensitatea nominal� a celei mai
apropiate siguran�e fuzible �i de cel pu�in 1,5 ori intensitatea curentului de declan�are a întrerup�torului
automat de protec�ie a echipamentului electric.
411. Conductoarele de nul vor fi instalate tot atât de îngrijit ca �i conductoarele de faz�, în ceea ce prive�te
protejarea lor împotriva solicit�rilor mecanice �i izolarea.
412. Sculele electrice portative, alimentate cu cabluri flexibile de cupru, se vor lega doar la nul prin conductorul de
protec�ie din cablul de alimentare, deoarece ca m�suri suplimentare se aplic� izolarea de protec�ie, iar
deservirea acestor utilaje se face folosind mijloace individuale de protec�ie.
413. Corpurile de iluminat din înc�perile industriale foarte periculoase vor fi legate atât la re�eaua de nul de
protec�ie cât �i la instala�ia de legare la p�mânt care serve�te reteaua conductoarelor de nul de protec�ie.
414. În instala�iile unde se aplic� protec�ia prin legare la nul nu este admis ca pe conductoarele de nul s� se
monteze siguran�e sau aparataj care pot întrerupe numai conductorul de nul.
415. În lucr�rile industriale se admite utilizarea elementelor metalice ale construc�iilor (stâlpi, ferme) drept
conductor nul de protec�ie, numai dac� instala�ia este legat� la p�mânt prin elemente care prezint� o
scurgere la p�mânt sigur� �i are în orice condi�ii o rezisten�� de trecere la p�mânt mai mic� decât 1.
416. Indiferent de durata de func�ionare a utilajului, re�eaua de nul de protec�ie va înso�i în permanen��
re�eaua de alimentare cu energie electric�, astfel încât înainte de legarea utilajului la re�eaua de alimentare
cu energie electric� se va lega obligatoriu carcasa acestuia la re�eaua de protec�ie.
417. La executarea leg�turilor de nul la utilajele portative, nu este permis a se folosi prize, fi�e, cutii de
jonc�iune �i ramifica�ie, care nu au contact de protec�ie.
Prize de p�mânt
418. Prizele de p�mânt constituie parte integrant� din instala�ia de legare la p�mânt care serve�te re�eaua
de nul de protec�ie.
419. Rezisten�a prizei de p�mânt naturale sau artificiale se va determina prin m�sur�ri directe �i va
corespunde, ca execu�ie �i valoare, cu standardele în vigoare.
420. Ca prize de p�mânt se vor folosi în primul rând prizele naturale �i anume:
a. Construc�ia metalic� a cl�dirii respective, fie c� este constituit� din stâlpi metalici încastra�i în beton
armat, fie c� este construit� din stâlpi de beton armat în contact cu solul;
b. Conductele metalice de ap� sau canalizare îngropate în p�mânt;
c. �evile metalice pentru tubaje.
421. Re�eaua de conducte pentru ap� poate fi întrebuin�at� drept priz� de p�mânt numai în cazul când
�evile metalice sunt înn�dite prin leg�turi bune conduc�toare de electricitate �i când nu sunt acoperite cu
straturi izolante (bitum etc.).
Leg�tura la p�mînt trebuie f�cut� înainte de contorul de ap�. Dac� ea se face dup� contor, trebuie
prev�zut� �untarea contorului.
422. Nu se vor folosi drept prize naturale conductele pentru fluide calde, combustibil sau explozive.
423. În cazul în care rezisten�a prizelor naturale indicate în prezentul subcapitol nu prezint� o valoare suficient
de mic�, se va executa suplimentar o priz� de p�mânt artificial�.
424. Nu se pot utiliza în comun prize de p�mânt de protec�ie pentru instala�ia de energie electric� de j.t. �i
pentru instala�ia de paratr�znet.
425. Priza de p�mânt de protec�ie a instala�iilor electrice de firme sau reclame luminoase poate fi comun� cu
priza de p�mânt a imobilului respectiv.
426. Priza de p�mânt de protec�ie a instala�iilor de recep�ie cu antene colective, comune pentru radio �i
televiziune, poate fi aceea�i cu priza de p�mânt a imobilului respectiv.
Protec�ia automat� împotriva tensiunilor de atingere
427. Protec�ia prin releu de tensiune accidental� se poate întrebuin�a în orice fel de re�ele, atât cu neutrul
izolat, cât �i în cele cu neutrul legat la p�mânt, având drept scop înl�turarea apari�iei unei tensiuni de
atingere periculoase de o parte metalic� care nu apar�ine circuitului de lucru.
428. Protec�ia automat� împotriva tensiunilor de atingere conlst� în deconectarea în timp de 0,1 sec. de la
�o�i polii utilajului defect, la care s-a ivit o tensiune de atingere considerat� periculoas� .
429. Bobina releului de tensiune se va conecta cu un voltmetru, astfel încât s� se poat� controla în
permanen�� tensiunea dintre carcasa utilajului �i priza de p�mânt auxiliar�.
430. Protec�ia automat� împotriva tensiunilor de atingere nu poate înlocui protec�ia prin legarea la nul sau
protec�ia prin legarea la p�mânt.
Aceast� protec�ie poate fi folosit� ca o m�sur� suplimentar� de rezerv� în cazurile când protec�ia prin
legare la nul sau protec�ia prin legare la p�mânt nu prezint� siguran�a realiz�rii unei tensiuni de atingere
suficient de mici în orice situa�ie.
431. Protec�ia automat� împotriva tensiunilor de atingere trebuie controlat� cu ajutorul dispozitivului de
control, înainte de a pune utilajul în func�iune �i ulterior periodic.
 Protec�ia împotriva tensiunilor de atingere pe �antierele de construc�ii
432. Se vor lega la instala�iile de protec�ie toate p�r�ile metalice ale utilajelor electrice de ac�ionare,
comand�, protec�ie, reglaj, etc. în felul urm�tor:
a. Carcasele metalice ale motoarelor electrice, ale macaralelor, betonierelor, malaxoarelor, pompelor,
vibratoarelor, ciururilor, ma�inilor de g�urit �i de profilat, circularelor, benzilor transportoare, ma�inilor de
frecat mozaic, ma�inilor-unelte, ma�inilor de cur��at parchet, transformatoarelor sau agregatelor de sudur�;
b. Carcasele metalice ale întrerup�toarelor manuale �i automate de protec�ie �i manevr�, reostatelor;
c. P�r�ile metalice ale tablourilor de distribu�ie, comand�, m�sur�, control, etc.;
d. Carcasele �i miezurile transformatoarelor coborâtoare de tensiune pentru alimentarea utilajelor portative;
e. P�r�ile metalice ale corpurilor de iluminat;
f. Stâlpii metalici ai liniilor de transport �i de distribu�ie a energiei electrice.
g. Construc�iile metalice ale instala�iilor de distribu�ie electric�, de tip interior �i exterior, precum �i
împrejmuirile metalice ale elementelor conduc�toare de curent;
h. Corpurile man�oanelor de cabluri, prin înveli�urile metalice ale cablurilor electrice izolate cu hârtie, la ambele
capete terminale ale acestora, asigurând astfel continuitatea înveli�urilor metalice pe toat� lungimea acestor
cabluri. La cablurile cu astfel de izola�ie, îns� înf�urate cu benzi metalice, se va asigura continuitatea
înveli�urilor metalice.
433. Legarea la p�mânt a macaralelor cu cale de rulare (�ine) se face legând la re�eaua general� de
protec�ie a �antierului toate instala�iile electrice de pe macarale, inclusiv scheletul metalic. Conductorul de
leg�tur� va fi un cablu din cupru izolat cu înveli� de cauciuc, flexibil, cu sec�iunea minim� de 25 mmp.
M�suri de protec�ie contra electricit��ii statice
434. În înc�perile de categoria A, B �i C, cu pericol de explozie �i incendiu, trebuie luate m�suri obligatorii
contra electricit��ii statice.
435. Procesele tehnologice la care se poate produce electricitatea static� sunt urm�toarele:
a. Concasarea, sf�râmarea �i m�cinarea diferitelor produse;
b. Trecerea aerului prin canale de ventila�ie �i deplasarea corpurilor în jgheaburi, conducte �i furtunuri (Ia
transport pneumatic etc.);
c. Filtrarea aerului saturat de praf (Ia fabricile de zah�r etc.);
d. Trecerea unui lichid sau a unui material fluid cu vitez� mare prin jgheab, duz� sau sit� (vopsit pneumatic,
prelu- crarea unor obiecte prin suflare cu nisip-sablare etc.);
e. Pulverizarea lichidelor, în special a celor dielectrice;
f. Atingerea �i stropirea lichidelor în interiorul conductelor, rezervoarelor, cisternelor, vaselor de înc�rcare etc.
(în special în timpul transportului);
g. Trecerea unor obiecte sau semifabricate prin ma�ini prelucr�toare (hârtia �i fibrele trecute prin ma�ini,
mu�amaua �i cauciucul în procesul de fabrica�ie etc.);
h. Organele de ma�ini de la instala�iile de transmisie care au viteze foarte mari.
436. Pentru a înl�tura pericolul de incendiu, datorit� desc�rc�rii sarcinilor de electricitate static�, acumulate
de materiale solide, lichide sau gazoase, manevrate în diferite feluri în procesele tehnologice industriale, se vor
lua urm�toarele m�suri speciale:
a. Se vor lega la p�mînt carcasele ma�inilor, aparatelor �i utilajului în care se m�run�esc substan�ele
produc�toare de praf, cu pericol de incendiu sau explozie.
b. Se vor lega la p�mânt conductele prin care se deplaseaz� amestecuri de aer-praf;
c. Filtrele de pânz� din conductele de aer vor fi c�ptu�ite cu o plas� metalic� bine legat� la p�mânt, cu
scopul neutraliz�rii sarcinilor electrostatice;
d. Se va desc�rca la p�mânt electricitatea static� produs� de curelele de transmisie, prin montarea de
piepteni metalici de desc�rcare, sau prin vopsirea curelelor cu vopsele �i lacuri speciale pentru m�rirea
conductibilit��ii lor electrice. De asemenea, se pot utiliza curele executate din materiale, conduc�toare
speciale;
e. Se vor lega la p�mânt toate p�r�iie metalice folosite în instala�iile pentru manipularea combustibililor lichizi,
�i anume: conducte, rezervoare, pompe, autocisterne, cisterne de cale ferat�, �ine de cale ferat� la rampele
de desc�rcare etc.
437. Deoarece electricitatea static� se formeaz� pe suprafe�ele corpurilor care prezint� rezistivitate mare, se
vor lua m�suri, acolo unde este posibil, de mic�orare a rezistivit��ii prin umezire cu ap� sau prin ad�ugarea
altor corpuri care sunt admise de procesul tehnologic.
438. Prizele de p�mânt pentru electricitate static� se vor executa conform normativelor �i standardelor în
vigoare.
EIe pot fi comune cu prizele de p�mânt ale sistemului de protec�ie contra atingerilor.
439. Pentru orice alte lucr�ri sau probleme necuprinse în prezentul capitol se vor respecta normele de tehnic� a
securit��ii la instala�iile electrice elaborate de ministerele de resort sau factorii interesa�i.
Mijloace de protec�ie folosite în instala�iile electrice de joas� tensiune
440. Se numesc mijloace de protec�ie sculele, echipamentele, instrumentele, aparatele �i dispozitivele
portative, al c�ror scop este protejarea personalului care munce�te în instala�iile electrice, lâng� sau în
apropierea p�r�ilor aflate sub tensiune, împotriva electrocut�rii, a ac�iunii arcului electric, a efectelor termice
ale trecerii curentului, precum �i împotriva altor accidente ce s-ar putea produce în timpul lucrului în aceste
instala�ii.
Mijloacele de protec�ie se împart în:
a. Mijloace de protec�ie care au ca scop s� protejeze personalul contra electrocut�rii, prin izolarea lui fa��
de p�r�ile aflate sub tensiune, sau fa�� de p�mânt (pr�jini electroizolante, cle�ti, scule cu mânere izolante,
m�nu�i de cauciuc electroizolante, cizme de cauciuc eleotroizo- Iante, galo�i electroizolan�i, platforme
izolante, covora�e de cauciuc electroizolante);
b. Indicatoare mobile de tensiune, l�mpi de prob�, cle�ti de m�surat;
c. Garnituri mobile pentru scurtcircuitoare �i legare la p�mânt, îngr�diri mobile �i pl�ci avertizoare;
d. Mijloace de protec�ie împotriva arcului �i împotriva ac�iunilor chimice ale produselor arderii: ochelari de
protec�ie, m�nu�i din foaie de cort, m�ti de gaze.
441. Se numesc mijloace principale de protec�ie acele mijloace a c�ror izolatie suport�, în condi�ii sigure,
tensiunea de regim a instala�iei �i cu ajutorul c�rora este permis s� se ating� p�r�ile conduc�toare de
curent aflate sub tensiune.
În instala�iile electrice de joas� tensiune exist� urm�toarele mijloace principale de protec�ie izolante:
a. Pr�jini electroizolante;
b. Cle�ti izolan�i pentru siguran�e;
c. M�nu�i electroizolante;
442. Se numesc mijloace auxiliare, acele mijloace care singure nu pot garanta securitatea împotriva
electrocut�rii la tensiunea respectiv�.
Mijloacele auxiliare de protec�ie servesc la protec�ia împotriva tensiunii la atingere �i împotriva arsurilor
provocate de arcul electric.
443. În instala�iile de joas� tensiune se utilizeaz� urm�toarele mijloace auxiliare electroizolante de protec�ie:
a. Cizme electroizolante sau galo�i;
b. Covora�e de cauciuc electroizolante;
c. Platforme izolante (podete);
444. În cadrul tuturor instala�iilor de curen�i tari, precum �i asupra echipelor �i personalului care de servesc
instala�iile, trebuie s� se afle în permanen�a mijloacele de protec�ie necesare.
445. Pentru p�strarea mijloacelor de protec�ie trebuie s� se prevad� un loc special cu dispozitive pentru
a�ezarea lor precum:
a. Cârlige sau suporturi pentru pr�jini electroizolante;
b. Dulapuri pentru m�nu�i, cizme, galo�i, ochelari de protec�ie, m�ti de gaze;
Mijloacele de protec�ie aflate asupra echipelor sau pentru folosirea individual� trebuie �inute în l�zi sau
gen�i speciale. Este interzis ca mijloacele de protec�ie s� fie p�strate împreun� cu sculele.
446. Mijloacele de protec�ie trebuie încercate:
a. La recep�ionarea lor, înainte de a fi date în exploatare;
b. Periodic, la termenele prescrise pentru fiecare mijloc în parte;
c. Când apare un defect sau semn de deteriorare a unei p�r�i oarecare;
d. Dup� o repara�ie �i dup� înlocuirea uneia dintre p�r�i;
e. Dac� exist� îndoieli asupra bunei lor st�ri.
447. M�nu�ile electroizolante de cauciuc trebuie astfel alese, încât s� permit� îmbr�carea m�nu�ilor de
bumbac, de lân� etc. sub ele, pentru ca personalul s�-�i poat� proteja mâinile împotriva frigului, la deservirea
instala�iilor în aer liber. M�nu�ile trebuie s� fie destul de largi pentru ca s� permit� tragerea lor peste
mânecile îmbr�c�mintei.
448. Este interzis� folosirea echipamentului electroizolant în alte scopuri decât acelea pentru care acesta a fost
confec�ionat.
449. Dimensiunea minim� a covora�elor electroizolante de cauciuc trebuie s� fie de 75x75 cm, cu tensiunea
de str�pungere minim� de 5 kV.
Covora�ele care nu au fost încercate sau au fost încercate dar nu au corespuns, nu pot fi folosite ca material
izolant de protec�ie.
450. Mânerele sculelor trebuie s� fie confec�ionate din material izolant, rezistent la umiditate, nefragil �i
neatacabil de transpira�ie, de benzin�, de petrol, de acid sulfuric �i de acid clorhidric.
Lungimea mânerelor izolante trebuie s� fie de cel pu�in 10 cm. Sculele trebuie s� fie rezistente, iar mânerele
izolante bine fixate în locurile Ior.
451. La lucr�rile sub tensiune, sculele cu mânere izolante trebuie folosite concomitent cu m�nu�ile �i galo�ii
izolan�i. Excep�ie fac lucr�rile la tablourile de comand� din circuitele secundare �i de la alte instala�ii
similare, unde folosirea m�nu�ilor nu este obligatorie.
452. În instala�iile electrice de joas� tensiune se folosesc ca indicatoare de tensiune:
a. Lampa de control; .
b. Indicatorul cu neon, care func�ioneaz� pe principiul curentului capacitiv (tip creion);
c. Indicatorul cu neon, care func�ioneaz� pe principiul scurgerii curentului activ.
453. Este interzis a se utiliza pentru determinarea fazelor, l�mpi de control destinate pentru determinarea lipsei
sau prezen�ei tensiunii. Pentru determinarea fazelor trebuie s� se foloseasc� l�mpi de control, fabricate
pentru tensiunea dubl� a instala�iei.
454. Indicatoarele cu neon trebuie verificate �i încercate cu tensiune m�rit�, cel pu�in odat� la 6 luni.
Tensiunea de încercare este de 5000 volti, durata de încercare 2 min.
Instala�ii electrice de joas� tensiune
455. Instala�iilor de joas� tensiune care se g�sesc în aceea�i înc�pere cu instala�iile de înalt� tensiune, li
se vor aplica normele de tehnic� a securit�tii pentru înalt� tensiune.
456. Controlul �i supravegherea instala�iilor interioare �i exterioare de joas� tensiune se fac de c�tre
electricianul de serviciu care trebuie s� cunoasc� atât normele de tehnic� a securit��ii, cât �i m�surile de
prim ajutor în caz de electrocutare.
În timpul controlului se vor verifica în special leg�turile la instala�ia de protec�ie (p�mânt sau conductor de
nul de protec�ie).
457. Electricianul care face controlul va fi dotat cu un indicator de joas� tensiune pe care îl va folosi înainte de a
atinge cu mâna liber� p�r�ile metalice ale instala�iei sau echipamentului electric.
458. Când se descoper� un conductor al unei linii de joas� tensiune rupt, c�zut la p�mânt sau care atârn�,
electricianul trebuie s� î�i pun� m�nu�ile electroizolante �i, cu ajutorul cle�telui patent, s� taie acest
conductor care prezint� un pericol pentru cei ce lucreaz� în împrejurimi, dup� care trece (singur sau cu echipa)
la înl�turarea defectului, dup� ce în prealabil a deconectat instala�ia de la re�ea.
459. Manevrele �i înlocuirea siguran�elor la instala�iile electrice de joas� tensiune se pot executa numai de
persoane calificate în meseria de electrician, sau de personal special instruit, �i cu respectarea normelor privind
lucrul sub tensiune.
În înc�perile umede sau cu pericol de explozie, aceste opera�ii (manevre �i înlocuirea siguran�elor) se pot
face numai dup� scoaterea de sub tensiune.
460. Manevrarea separatoarelor �i întrerup�toareror se face cu mâinile îmbr�cate în m�nu�i electroizolante,
stând pe un covora� de cauciuc dielectric sau pe un pode� izolant. La manevrarea siguran�elor se vor purta în
plus ochelari de protec�ie.
461. În retelele aeriene �i subterane se pot executa înlocuiri de siguran�e sau becuri �i în timpul noptii, cu
condi�ia ca locul de munc� s� fie iluminat, iar la opera�ie s� participe cel pu�in dou� persoane, din care
una s� execute �i alta s� supravegheze.
462. Pentru lucr�rile care se execut� cu scoaterea par�ial� sau total� de sub tensiune a instala�iei, trebuie
luate urm�toarele m�suri de preg�tire a Iocului de munc�:
a. Se execut� scoaterile de sub tensiune necesare �i se iau m�suri care s� împiedice punerea în func�iune a
p�r�ilor din instala�ie prin care s-ar putea da tensiune la locul de munc� (blocaje mecanice etc.);
b. Se monteaz� îngr�diri provizorii �i se a�eaz� pl�ci avertizoare ("Nu închide�i, se lucreaz�", "stai,
tensiune, pericol de moarte");
c. Se leag� la instala�ia de protec�ie (prin legare la p�mânt sau nu) dispozitivele de scurtcircuitare �i legare
la p�mânt, mobile �i se verific� lipsa tensiunii pe partea instala�iei unde urmeaz� s� se execute lucr�rile .
463. La lucr�rile ce se execut� f�r� întreruperea tensiunii, se verific� starea îngr�dirilor permanente, sau se
monteaz� îngr�diri provizorii �i pl�ci avertizoare �i se controleaz� ca mijloacele de protec�ie �i sculele ce
vor fi folosite s� fie în bun� stare. Îngr�dirile provizorii trebuie s� fie montate în a�a fel, încât s� nu
împiedice ie�irea personalului din înc�pere în caz de pericol.
464. În cazul urc�rii pe stâlp, muncitorul este obligat s� verifice starea acestuia �i mijloacele de protec�ie
(centura de siguran��, cârligele, frânghia de ajutor);
În timpul urc�rii pe stâlp, muncitorul trebuie s� se lege cu centura de slguran�� începând de la o distan��
de cel mult 2 m de sol, pentru a putea fi ferit de accidentare prin alunecarea cârligelor.
În pozitia normal� de lucru, muncitorul trebuie s� se fixeze bine pe ambele cârlige �i s� se sprijine în centura
de siguran��.
Urcarea sau lucrul pe stâlpi este admis� numai pe p�r�ile laterale, în raport cu direc�ia de întindere a
conductorului, iar în cazul stâlpilor de col� pe partea unghiului exterior al liniei.
465. Este interzis� aruncarea sculelor �i materialelor de pe stâlp jos sau invers. Transmiterea lor se va face cu
frînghia ghidat� de jos de un alt muncitor care trebuie s� stea la cel pu�in 2 m distan�� de baza stâlpului.
466. La coborârea de pe stâlp, centura de siguran�� nu va fi dezlegat� înainte de a ajunge muncitorului la o
în�l�ime mai mic� de 2 m de la sol.
467. Se interzice manevrarea sc�rii (schimbarea înclin�rii pozi�iei, ori coborârea ei) atât timp cât se aft� o
persoan� urcat� pe aceasta. Mutarea sc�rii se face numai în pozi�ia strîns�.
468. Folosirea sc�rii simple se va face de cel pu�in dou� persoane, una care execut� lucr�ri �i una care
supravegheaz� �i �ine scara. Scara trebuie s� aib� o lungime care s� permit� lucrul de pe treapta care se
g�se�te la o distan�� minim� de 0,8 m fa�� de cap�tul superior al sc�rii. Executarea lucr�rilor de pe
ultimele dou� trepte superioare ale sc�rilor rezemate sau duble este interzis�.
469. Sc�rile duble trebuie s� fie prev�zute cu un lan� de siguran�� care sa împiedice deschiderea
accidental�.
470. În cazul când sunt necesare înlocuirea �i repararea conductorilor unei linii de joas� tensiune, în locul unde
aceast� linie intersecteaz� conductorii unei alte linii electrice, se vor lua toate m�surile pentru evitarea atingerii
acestor conductori sub tensiune.
471. Demontarea �i montarea unor conductori sub o linie de transport de înalt� tensiune trebuie,s� se execute
cu linia de înalt� tensiune de conectat�.
472. Mutarea, îndep�rtarea �i deplasarea cablurilor �i a man�oanelor trebuie s� se execute numai dup�
întreruperea tensiunii �i desc�rcarea cablului de sarcina lui capacitiv�.
473. Se consider� utilaj electronic portativ acel utilaj construit special pentru a fi purtat u�or de una sau dou�
persoane �i cu care muncitorul în timpul lucrului are un contact bun �i îndelungat.
474. Utilajele portative trebuie s� fie alimentate la tensiunea redus� de 12 V �i 24 V astfel:
- tensiunea de 24 V se va folosi la locurile periculoase;
- tensiunea de 12 V în locuri foarte periculoase.
475. Tensiunile de lucru maxime admise pentru uneltele electrice portative, folosite în locuri de munc�
periculoase �i foarte periculoase în ceea ce prive�te electrocutarea, sunt:
a. 380 V dac� se aplic� separarea de protec�ie sau izolarea suplimentar� de protec�ie drept mijloc principal
de protec�ie, sau dac� sunt îndeplinite simultan urm�toarele condi�ii:
- re�eaua de alimentare este izolat� fa�� de p�mânt;
- uneltele sunt prev�zute cu protec�ie prin legare la p�mânt, care asigur� tensiunile de atingere �i de pas;
- re�eaua de alimentare este prev�zut� cu un întrerup�tor de protec�ie care se declan�eaz� la un curent
de minimum 30 mA în maximum 0,2 sec.
Tensiunea de 380 nu este permis� pentru alimentarea uneltelor electrice portative folosite în subteran (mine,
tuneluri, galerii) �i în alte locuri foarte periculoase; în aceste locuri, tensiunea de lucru pentru uneltele electrice
portative este liminat� la 127 V.
b. 127 V, dac� sunt îndeplinite simultan urm�toarele condi�ii: - re�eaua de alimentare este izolat� fa�� de
p�mânt;
- uneltele sunt prev�zute cu protec�ie prin legare la p�mânt, care asigur� tensiunile de atingere �i de pas;
- uneltele sunt prevazute cu izola�ie întarit� sau sunt folosite mijloace electroizolante individuale de protec�ie,
ori este asigurat controlul permanent al rezisten�ei de izola�ie a re�elei de alimentare;
c. 42 V, dac� sunt prev�zute cu izolatie înt�rit�;
d. 24 V, dac� uneltele sunt prev�zu�e cu izola�ie normal� de lucru.
476. Tensiunile de lucru maxime admise pentru corpurile de iluminat instalate în locuri periculoase sau foarte
periculoase sunt:
a. 220 V, pentru corpurile de iluminat fixe, dac� sunt amplasate în afara zonelor de manipulare;
b. 220 V, pentru corpurile de iluminat fixe cu l�mpi incandescente amplasate în zone de manipulare,
dac� sunt prev�zute cu protec�ie împotriva electrocut�rii prin atingere indirect�, precum �i cu una din
urm�toarele asigur�ri:
b1. o blocare care s� permit� deschiderea corpului de iluminat numai cu ajutorul unei scule speciale
(de ex. o cheie cu profil triunghiular);
b2. o blocare care s� permit� deschiderea corpului de iluminat numai dup� scoaterea lui de sub
tensiune;
b3. un dispozitiv de expulzare a l�mpii (becului) la scoaterea globului de protec�ie sau la spargerea
acestuia;
Fac excep�ii corpurile de iluminat fixe pentru iluminatul de siguran�� care, fiind puse sub tensiune
numai în cazul întreruperii accidentale a iluminatului normal, nu necesit� nici una din asigur�rile indicate mai
sus.
c. 220 V, pentru corpurile de iluminat fixe cu l�mpi fluorescente, cu condi�ia de a fi prev�zute cu
protec�ie împotriva electrocut�rii prin atingere indirect�;
d. 127 V, pentru corpurile de iluminat fixe �i mobile cu l�mpi incandescente, care se afl� în zona de
manipulare, dac� sunt prev�zute cu:
d1. protec�ie prin legare la p�mânt, care s� Iimiteze tensiunile de atingere �i de pas;
d2. alimentarea de la o re�ea izolat� de p�mânt;
e. 24 V, pentru corpurile de iluminat portative �i pentru corpurile de iluminat mobile �i fixe cu l�mpi
incandes- cente, care se afl� în zona de manipulare, cu condi�ia verific�rii periodice a izola�iei fa�� de
p�mânt �i a re�elei electrice de alimentare.
477. Utilajele portative trebuie s� îndeplineasc� urm�toarele condi�ii: a. P�r�ile conduc�toare s� fie
inaccesibile unei atingeri întâmpl�toare;
b. izola�ia bobinajului s� reziste atât �ocurilor mecanice, cât �i mediului în care func�ioneaz� (umiditate,
c�ldur�, agen�i corozivi, etc);
c. mânerele �i reazemele pentru piept s� se fac� din material izolant, sau din metal acoperit cu un material
izolant. De asemenea, vor exista inele de ap�rare sau ap�r�tori care s� împiedice atingerea p�r�ilor
metalice ale sculei;
d. conductorii de alimentare s� fie foarte flexibili, iar fixarea lor s� se fac� astfel, încât s� nu se road� la
intrarea lor în carcasa sculei �i s� se împiedice pe cât este posibil smulgerea lor de la bornele de leg�tur�;
478. Dac� scula electric� portativ� nu poate fi alimentat� la o tensiune redus�, construc�ia ei fiind pentru o
alimentare la re�eaua de
110 V sau 220 V, este necesar s� se ia m�suri suplimentare, ce trebuie îndeplinite în totalitate pentru a se putea
evita accidentele. Aceste m�suri suplimentare (în afar� de cele ar�tate mai sus) sunt urm�toarele:
a. legarea carcasei metalice la o bun� instala�ie de legare la p�mânt, care s� prezinte o rezisten�� de 4 Ω
sau legarea la conductorul de nul. Legarea trebuie s� fie sigur�;
b. se recomand� ca legarea la re�ea s� se fac� prin intermediul unei fi�e speciale care s� aib� un picior în
plus pentru legarea la instala�ia de protec�ie. În acest caz �i priza va avea un l�ca� suplimentar legat la
instala�ia de protec�ie.
479. Se interzic:
a. apucarea uneltei electrice de partea sa activ� (piatr� de polizor, burghiu, frez� etc) sau de conductorul
pentru alimentarea ei cu energie electric�;
b. punerea sau scoaterea sculei din mandrin� înainte de oprirea complet� a acesteia.
c. lucrul cu unelte electrice de pe o scar� rezemat� sau de pe o scar� dubl� neasigurat�.
Se permite lucrul de pe schele sau e�afodaje.
480. Legarea conductorilor la transformatoarele coborâtoare (pe partea de 12 V sau de 24 V) se va face printr-o
fi�� special�, pentru evitarea posibilit��ii aliment�rii l�mpii la o tensiune mai mare de 12 V sau 24 V.
481. Transformatoarele pentru alimentarea I�mpilor �i uneltelor electrice la tensiune nepericuloas� vor avea
înf�ur�rile primare �i secundare pentru coloane diferite, iar miezul �i carcasa se vor lega la p�mânt; la fel �i
bobinajul de tensiune nepericuloas�.
482. La lucr�rile ce se execut� în interiorul rezervoarelor metalice, cazanelor etc, transformatoarele mobile
trebuie l�sate în afar�, iar tensiunea maxim� utilizat� s� fie de 12 V.
Utilaje, mecanisme de ridicat, macarale
483. Ma�inile, utilajele �i instala�iile vor fi înso�ite obligatoriu de instruc�iuni privind montajul, instalarea �i
deservirea în condi�ii de securitate. În cazul când acestea Iipsesc ini�ial, se vor întocmi de c�tre mecanicul
�ef �i vor fi puse la dispozi�ia celor interesa�i, odat� cu darea în exploatare a utilajului.
484. În cazul macaralelor ac�ionate electric, întrerup�torul general pentru instalatia electric� a macaralei
trebuie s� fie u�or accesibil �i s� fie prev�zut cu un dispozitiv care s� permit� închiderea cu cheie atunci
când este deconectat.
485. Întrerup�torul montat în cabina maracagiului trebuie s� deconecteze instala�ia de ac�ionare a macaralei
f�r� a întrerupe iluminatul, care va avea un întrerup�tor independent.
486. Interven�iile pentru reparare, ungere, cur��ire a utilajelor sunt permise numai când utilajul este scos din
func�iune, iar comenzile blocate �i prev�zute cu pl�cu�e avertizoare de interzicere a punerii în func�iune, în
timpul când se lucreaz�.
487. Utilajele de ridicat �i transportat pe vertical�, ac�ionate electric, nu vor fi puse în func�iune nici pentru
înc�rc�ri �i probe dac� nu sunt legate la p�mânt sau la conductorul de nul, verificat �i g�sit în bun� stare.
488. Macaralele �i utilajele de ridicat vor fi prev�zute cu instala�ii �i aparate necesare de iluminat, montate
chiar pe corpul �i pe bra�ul lor, astfel ca s� lumineze raza de ac�iune �i sarcina.
489. În afar� de instala�ia de iluminat a macaralei, pe timpul nop�ii, va fi iluminat �i locul de munc�, pentru
ca opera�iile de ridicare, desc�rcare, înc�rcare �i transportare s� se execute în deplin� siguran��.
490. La conducerea macaralei �i mecanismelor de ridicat prev�zute cu ac�ionare electric� de orice tip, vor fi
admise numai persoane care au reu�it la examenul dat în fa�a comisiei �i au ob�inut certificatul de calificare.
491. În cabina de ac�ionare a macaralei se va a�terne un covor de cauciuc electroizolant, astfel ca s� acopere
toate p�r�ile metalice pe care se calc�.
492. În cazul când exist� pericolul ca bra�ul, cârligul sau cablul macaralei s� se ating� de conductorii unei
re�ele electrice, se vor lua m�suri pentru îndep�rtarea acestui neajuns. Când nu este posibil, nu se va lucra cu
macaraua decât dup� scoaterea din func�iune a liniei electrice respective.
493. Instala�iile electrice ale utilajului de ridicat sau ale macaralelor nu se vor verifica sau repara decât dup� ce
au fost scoase din func�iune prin intermediul întrerup�torului general care se va încuia.
494. Motoarele electrice, automatele, întrerup�toarele, precum �i bornele lor de leg�tur� vor avea carcase
protectoare, astfel încât o atingere întîmpl�toare a p�r�ilor aflate sub tensiune s� fie posibil�.
495. Interven�iile lucr�torilor pentru diferite repara�ii în timpul nop�ii, se vor face numai dup� iluminarea
locului de munc� cu ajutorul I�mpilor portative.
496. Calea de rulare a macaralei va fi legat� la p�mânt pe ambele �ine la o priz� de p�mânt
corespunz�toare.
497. Cablul electric al macaralei turn va fi protejat printr-un jgheab de lemn ecarisat având I��imea de 30 cm �i
în�l�imea de 40 cm , care se va monta lateral sau în interiorul c�ii de rulare. De asemenea, pentru protec�ie,
cablul electric se poate suspenda în inele, pe un cablu de o�el.
498. Echipamentul electric pentru for�� �i lumin� va trebui s� corespund� normelor �i prescrip�iilor în
vigoare.
499. În cabina macaragiului trebuie s� existe o priz� cu tensiunea de 12 V pentru conectarea l�mpii portative.
Utilaje �i dispozitive de construc�ii ac�ionate electric
500. Orice tip de utilaj electric nu va putea fi pus în func�iune, nici m�car pentru încercare, înainte de a avea
instala�ia de leg�tur� la p�mânt �i la conductorul de nul verificat� �i g�sit� în perfect� stare de
func�ionare.
Conductorii electrici vor trebui zilnic verifica�i pentru a nu prezenta deterior�ri ale izola�iei.
501. Înainte de p�r�sirea ma�inii se va întrerupe în mod obligatoriu alimentarea cu energie electric�.
502. La ma�ina electric� de filetat �evi nu se va umbla la fi�a prizei de curent în timp ce inversorul se afl� în
alt� pozi�ie decât cea neutr�.
503. În timpul func�ion�rii nu se vor atinge prizele neizolate ale instalaliei electrice. Controalele �i încerc�rile
motorului se vor face numai când curentul este întrerupt, adic� dup� ce s-a decuplat fi�a din priza de curent.
504. Nu se vor face repara�ii la siguran�e decât cu siguran�ele calibrate, originale.
505. La pompa submersibil�, înainte de pornirea motorului electric prin conectarea la re�ea, se va verifica
starea cablului de leg�tur� �i dac� este etan� la intrarea în pomp�, pentru a evita intrarea apei.
506. Depanarea pompelor electrice se va face numai de c�tre un electrician.
Orice interven�ie asupra pompei se va face numai dup� deconectarea cablului de leg�tur� de la re�ea.
507. Înc�perile sta�iilor de pompare trebuie s� fie astfel iluminate, încât s� fie posibil� buna �i sigura
deservire a agregatelor. Nu sunt admise spa�ii întunecoase.
508. Instala�ia electric� (motoare, tablouri, conducte) va fi executat� �inându-se cont de normele referitoare
la executarea instala�iilor electrice de pân� la 1000 V.
509. L�mpile electrice portative ce se vor folosi în sta�iile de pompare vor fi alimentate la tensiunea de 12 V.
510. Înc�perea în care este instalat grupul electrogen va fi prevazut� cu mijloace de protec�ie izolant�.
Lucr�ri de consolid�ri, repara�ii �i demol�ri
511. Înaintea începerii lucr�rilor de demolare sau consolidare se vor lua urm�toarele m�suri:
a. cercetarea planurilor sau schelelor cl�dirii, Identificarea cablurilor de alimentare cu energie electric�,
telecomu- nica�ii etc;
b. întreruperea leg�turilor de alimentare cu energie electric�, f�r� a le deteriora, sau a influen�a alimentatea
altor cl�diri;
c. iluminarea artificial� se va asigura de la o re�ea electric� provizorie special�, bine izolat� �i f�r�
posibilitate de deteriorare în timpul lucr�rilor.
512. Muncitorii care execut� s�p�turi pe traseul cablurilor electrice vor fi dota�i dota cu cizme de cauciuc
electroizolant.
513. Gropile de funda�ii �i �an�urile ce se execut� pe c�ile de circula�ie vor fi iluminate �i vor avea
felinare de marcaj pentru evitarea accidentelor.
514. La executarea lucr�rilor cu preparate pe baz� de ap�, conductorii electrici afla�i în înc�pere se vor
scoate de sub tensiune.
515. Înaintea începerii lucr�rilor de repara�ii la instala�iile electrice
se vor lua urm�toarele m�suri:
- scoaterea de sub tensiune a p�rtilor de instala�ii la care se lucreaz�;
- montarea îngr�dirilor provizorii �i afi�area pl�cilor avertizoare: "Nu cuplati, se lucreaz�";
- legarea instala�iei la p�mânt.
516. Nu este permis� folosirea conductorilor izola�i monta�i pe role sau izolatori, în poduri sau înc�peri
netencuite.
517. Dozele de deriva�ie �i conectare vor fi ferite de lovituri sau umezire cu ap�.
518. L�mpile portative vor avea co� de protec�ie metalic �i vor fi alimentate de la tensiunea de 12-24 V.
519. Montarea sau, repara�iile la tablourile electrice de distribu�ie se va face dup� scoaterea de sub tensiune.
520. Pe timpul execut�rii repara�iilor la instala�iile tehnico-sanitare se vor deconecta conductorii electrici
afla�i la nivelul sau deasupra conductelor respective:
Executarea instala�iilor eIectrice pentru �antiere
521. Instala�iile electrice se vor executa numai de c�tre electricieni califica�i �i autoriza�i care �i-au însu�it
instructajul de protec�ie a muncii �i c�rora li s-a prelucrat, documenta�ia de execu�ie. ,
522. Instala�iile electrice izolate aparent cu conductori izola�i �i monta�i pe izolatori se vor executa la o
în�l�ime de cel pu�in 2,5 m deasupra solului �i în locuri ferite de deterior�ri mecanice. În�l�imea minim�
de la sol pentru conductorii izola�i sau neizola�i trebuie s� fie de 4 m. La trecerea peste c�ile carosabile
distan�a minim� trebuie s� fie de 6 m.
523. Folosirea conductorilor neizola�i este interzis� în înc�perile unde necesit��ile de lucru pot produce
atingerea sau ag��area acestora 524. În toate cazurile, întrerup�toarele vor avea carcase protectoare
confec�ionate din materiale rezistente la foc �i izolante. Întrerup�toarele cu carcase metalice se vor lega la
p�mânt sau la re�eaua de protec�ie (de nul).
525. Nu se admite 'montarea întrerup�toarelor pe conductori mobili (pe �nururi, cordoane etc).
526. Locurile de conectare �i derivare (dozele) vor trebui ferite de eforturi mecanice (lovituri).
527. La tablourile de distribu�ie, la cutiile de distribu�ie �i la instala�iile principale, lucr�rile se vor executa
numai pe baza unei dispozi�ii date de �eful exploat�rii electrice a �antierului sau al întreprinderii.
528. Tablourile electrice de distribu�ie care se monteaz� în interiorul bar�cilor pe pere�i de scândur�, cu
pericol de incendiu la desfacerea unui conductor din peretele tabloului, se vor monta pe o placa de azbest de
m�rimea tabloului, fitxat� pe peretele, de scândur�. Aceste tablouri vor fi închise în cutii de lemn, prev�zute
cu u�i �i cheie .
529. Tablourile electrice de distribu�ie amplasate în exterior (pe stâlpi, bar�ci, imobile etc) se vor monta �inând
seama de normele de mai sus, iar protec�ia lor se va face prin cutii metalice cu u�� �i cheie. Construc�ia
cutiilor de protec�ie va fi astfel executat�, încât s� permit� introducerea conductorilor de jos în sus, pentru ca
ploaia s� nu patrund� în interior.
Toate cutiile metalice de protec�ie a tablourilor electrice vor fi legate la p�mânt.
530. Se interzice legarea direct� la tabloul de distribu�ie a diferitelor ma�ini sau l�mpi portative,
electromotoare �i alte aparate �i dispozitive de consum de energie electric�.
531. În interiorul tabloului de distribu�ie se va executa un întrerup�tor cu pârghie care va avea mâner
electroizolant.
532. Folosirea conductorilor electrici cu izola�ia deteriorat� sau înn�direa lor f�r� a se completa izola�ia cu
band� izolant este interzis�. De asemenea, se interzice folosirea capetelor de conductori în loc de fi�e la
introducerea în prize.
533. Este interzis a se pune în exploata instala�ii provizorii, indiferent de motivul care ar determina acest
provizorat, deoarece ar putea constitui un pericol, pentru muncitori
534. La executarea instala�iilor electrice interioare, str�pungerile din plan�ee de beton monolit (tavane) se vor
executa numai de jos în sus, iar lucr�torii vor purta ochelari de protec�ie contra prafului �i sf�rîm�turilor de
beton.
535. Se interzice montarea întrerup�toarelor �i prizelor în camerele de sp�lare. Întrerup�toarele se vor monta
în anticamer�.
536. Instala�iile electrice de for�� vor avea în locurile cu umiditate mare (peste 75%) pe pardoseal�, în fa�a
motoarelor electrice �i a dispozitivelor lor de pornire, platforme de lemn, a�ezate pe izolatori.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 19
Lucrari de terasamente
REGULI GENERALE
537. Înainte de începerea lucr�rilor de terasamente trebuie s� se fac� cercet�ri geologice �i hidrogeologice;
pentru a avea indica�ii asupra naturii �i pozi�iei straturilor, precum �i asupra existen�ei apelor subterane, în
vederea împiedic�rii unor eventuale pericole de alunec�ri ale straturilor.
538. Înainte de începerea lucr�rilor de terasamente este necesar s� se stabileasc� precis existen�a
instala�iilor, subterane, natura lor �i felul cum sunt amplasate sub p�mânt.
În cazul când exist� asemenea instala�ii subterane, lucr�rile de p�mânt trebuie s� se execute luându-se
toate m�surile de precau�ie, sub o supraveghere tehnic� permanent�, �i f�cându-se un instructaj special
muncitorilor care execut� aceste lucr�ri.
539. Este permis� începerea execut�rii lucr�rilor de terasamente, numai pe baza unui acord scris încheiat cu
unitatea care are instala�ii subterane, pe teritoriul unde urmeaz� s� se execute asemenea lucr�ri.
540. În cazul când în timpul lucrului se descoper� construc�ii �i instala�ii subterane, care nu s-au cunoscut
dinainte, lucr�rile trebuie imediat întrerupte �i personalul evacuat, pân� la identificarea instala�iilor
descoperite �i stabilirea eventualelor pericole ce s-ar putea ivi în caz de continuare a lucr�rilor. Numai dup�
luarea m�surilor de protec�ie, lucr�rile pot continua.
541. În apropierea conductelor de ap� cu mare presiune �i a conductelor de gaz trebuie s� se lucreze cu
mult� grij�, sub supravegherea �efului de �antier sau a maistrului.
542. În cazul când se execut� s�p�turi în apropierea cablurilor electrice subterane aflate sub tensiune,
lucr�rile se vor executa numai dup� ce curentul a fost oprit.
În cazuri deosebite, când întreruperea curentului nu se poate face, lucr�rile se vor executa numai luând m�suri
speciale care s� asigure securitatea lucr�torilor. În acest caz, se interzice folosirea r�ngilor, târn�coapelor,
lope�ilor �i a penelor metalice. S�parea p�mântului în apropierea cablurilor electrice sub tensiune este
permis� numai cu ajutorul cazmalelor de lemn, f�r� a se executa lovituri bru�te, �i numai sub supravegherea
organului tehnic de �antier.
543. În cazul când este posibil� o eventual� emana�ie de gaze toxice sau inflamabile, muncitorii trebuie
preveni�i asupra pericolului �i instrui�i în privin�a m�surilor de protec�ie, iar �antierele respective trebuie
s� fie înzestrate cu un numar suficient de aparate detectoare de gaze �i cu m�ti izolante.
544. Când se constat� în timpul lucrului existen�a gazelor periculoase
în gropile de s�p�tura, pu�uri, �anturi etc., lucr�rile trebuie oprite imediat, iar lucr�torii tebuie evacua�i
pân� la înl�turarea cauzelor ce au provocat apar�ia acestor gaze.
545. În cazul când se întâmpin� dificult��i la evacuarea complet� a gazelor v�t�m�toare, deoarece
acestea sunt în general mai grele decât aerul �i r�mân la fundul s�p�turii, muncitorii care lucreaz� în aceste
locuri trebuie înzestra�i cu m�ti izolante.
546. În cazul în care se constat� sau se b�nuie�te c� pe anumite terenuri ar putea exista muni�ii
neexplodate, toate lucr�rile de excava�ii mecanice sau manuale se vor executa respectând cu stricte�e
urm�toarele m�suri de tehnic� a securit��ii muncii:
a. se va sista imediat orice lucrare �i se va îndep�rta din zon� tot personalul;
b. se vor informa imediat organele MAPN, cât �i cele locale care conduc, organizeaz� �i execut� lucr�rile,
asupra existen�ei, în zonele de lucru, a unor muni�i r�mase neexplodate;
c. se va executa lucr�ri numai în por�iunile de teren care au fost cercetate, detectate �i asanate de
eventualele muni�ii r�mase neexplodate, �i numai în baza unui proces verbal întocmit cu echipa pirotehnic�,
în care s� se men�ioneze în mod expres c� se pot executa lucr�ri de s�p�turi;
d. se va informa imediat �eful echipei pirotehnice despre descoperirea muni�iilor sau materialelor explozive;
e. tot personalul care execut� lucr�ri de s�p�turi în astfel de zone va lua parte, în mod obligatoriu, la
instructajele de protec�ie a muncii realizate de echipa pirotehnic�, �i va semna de luare la cuno�tin��.
547. Echipa pirotehnic� de asanare �i deminare va preda conducerii �antierului, pe baz� de proces verbal,
sub semn�tur�, fiecare parcel� de teren asanat, dup� care lucr�rile de s�p�turi se vor continua,
respectându-se urm�toarele m�suri:
a. s�parea �i îndep�rtarea p�mântului se va executa, în mod obligatoriu pe straturi succesive cu grosimea de
maximum 15-20 cm;
b. dup� îndep�rtarea fiec�rui strat de p�mânt, echipa de asanare va executa, în mod obligatoriu, cercetarea
stratului urm�tor, opera�iunile repetându-se ca mai sus.
548. Înainte de începerea lucr�rilor de s�p�turi, trebuie luate m�suri pentru îndep�rtarea de pe
amplasamentul lucr�rilor respective a apelor de suprafa�� din vecin�t��i, deoarece acestea pot provoca
inundarea gropilor �i pr�bu�irea malurilor.
549. S�parea gropilor de funda�ie �i a �an�urilor cu adâncime mic�, nedep�ind dimensiunile ar�tate mai
jos, în terenuri cu umiditate natural� �i în cazul în care nu exist� ape freatice, poate fi executat� cu pere�i
verticali, f�r� consolid�ri, în urm�toarele tipuri de teren:
a. teren u�or (nisip, umpluturi etc.), la o adâncime maxim� de 0,75 m;
b. teren mijlociu (se sap� cu cazmaua �i, par�ial, cu târn�copul, la 1,25 m;
c. teren tare (se sap� cu sapa, cu târn�copul �i cazmaua), la 2,00 m;
d. teren foarte tare (se lucreaz� cu ranga, târn�copul, spa�iul, barosul etc., îns� f�r� explozivi), la o
adâncime maxim� de 2,00 m.
550. În cazul existen�ei unor terenuri cu condi�ii diferite decât cele ar�tate la articolul anterior din prezentele
norme, s�p�turile pentru funda�ii �i �an�uri se execut� cu pere�ii în taluzuri, f�r� sprijinire, sau cu
pere�ii verticali sprijini�i pe toat� în�l�imea, conform indica�iilor din proiectul de organizare a lucr�rilor
�antierului.
551. Este interzis� instalarea �i circula�ia vehiculelor sau utilajelor de construc�ii, pozarea liniilor ferate,
amplasarea troliurilor, precum �i plantarea stâlpilor pentru linii aeriene (transportul energiei electrice �i
telecomunica�ii), pentru instalarea iluminatului etc., în apropiere de locurile unde se execut� s�p�turi pentru
funda�ii, �an�uri, gropi etc., în raza prismei de alunecare a terenului.
Amplasarea �i circula�ia vehiculelor �i a utilajelor de construc�ii în raza prismei de alunecare (pr�bu�ire) a
terenului, în cazul pe- re�ilor sprijini�i, este permis� cu condi�ia verific�rii prealabile a rezisten�ei sprijinirii
prin calcul, în care se va �ine seama atât de m�rime, cât �i de solicit�rile dinamice rezultate din sarcinile
respective. Viteza de circula�ie trebuie s� fie de maximum 10 km/h.
552. La executarea lucr�rilor de terasamente pe locurile de utilitate public� (str�zi, pie�e) sau în zonele de
lucru ale �antierelor cu circula�ie mare, trebuie s� se ia m�suri pentru îngr�direa acestor locuri cu parapete
cu în�l�imea de cel pu�in 1 m, având, tabele cu inscrip�ii de prevenire a accidentelor. În timpul nop�ii,
aceste îngr�diri trebuie iluminate, pentru a se evita accidentele.
553. Lucr�rile de canalizare subteran� care se execut� în zone ca- rosabile se vor desf�ura respectându-se
urm�toarele reguli:
a. Înainte de începerea s�p�turilor se vor anun�a organele de paz� contra incendiilor �i poli�ia;
b. s�p�turile pentru traversarea str�zilor se vor executa în dou� etape, adic� de fiecare dat� câte o
jum�tate de strad�.
554. În centre locuite se interzice l�sarea �an�urilor f�r� îngr�diri în timpul nop�ii.
555. Distan�a între marginea s�p�turilor �i axa c�ii ferate normale sau de tramvai trebuie s� fie de cel
pu�in 2,50 m, iar în cazul c�ii înguste, de cel pu�in 2 m pentru s�p�turi adânci pîn� la 0,90 m.
Dac� adâncimea s�p�turii este mai mare, distan�ele pân� la axul c�ilor ferate cre�te cu câte 15 cm pentru
fiecare 10 cm adâncime de s�p�tur�.
556. Apa subteran� care apare în timpul s�p�turilor trebuie evacuat� de îndat�, pentru a nu înmuia
p�mântul �i produce pr�bu�irea malurilor. În momentul când se ajunge la pânza de ap�, s�p�turile de
funda�ii se opresc �i se face sprijinirea malurilor, fiind interzis� continuarea s�p�turiior sub ap�, f�r� a se
sprijini în prealabil malurile.
557. P�mântul provenit din s�p�tur� trebuie a�ezat la o distan�� de cel pu�in 0,5 m de la marginea
pere�ilor s�p�turii. La s�p�turile cu pere�ii în taluz cu un unghi mai mare decât unghiul natural al taluzului,
distan�a maxim� dintre locul de a�ezare a p�mântului aruncat �i marginea s�p�turii trebuie stabilit� în
prealabil prin cal- cul, îns� trebuie, s� fie de cel pu�in 0,5 m.
558. Este interzis� a�ezarea stivelor de materiale de-a lungul marginii de sus a gropii sau a �an�ului la o
distan�� mai mic� de 0,75 m de la margine;
559. S�parea pe cale manual� a p�mântului în galerie (metoda tumbelor) este interzis�. Dac� eventual se
formeaz� ie�induri în consol� sau dac� în timpul s�p�rii taluzurilor se descoper� pietre mari sau bolovani
izola�i, muncitorii trebuie evacua�i din aceste locuri periculoase, urmând ca apoi ie�indurile în consol�,
bolovanii �i pietrele s� fie coborâte cu grij� la piciorul taluzului, de unde vor fi evacuate.
560. Trebuie s� se supravegheze zilnic starea terenului, în cazul când sunt posibile surp�ri sau alunec�ri ale
maselor de p�mânt. Nu se va începe lucrul f�r� o verificare prealabil� a terenului. Când se constat�
cr�p�turi longitudinale, paralele cu marginea s�p�turii, se evacueaz� muncitorii �i utilajul, se consolideaz�
terenul �i apoi se reîncepe lucrul.
561. Se vor lua m�suri contra surp�rii pere�ilor s�p�turii. În cazul când în apropiere se g�sesc utilaje �i
mecanisme care produc vibra�ii în timpul lucrului.
562. În cazul când pe terenul unde se execut� lucr�ri de terasamente se g�sesc arbori, înainte de începerea
lucr�rilor se va face defri�area terenului. Trebuie luate m�suri de securitate a muncii la doborârea arborilor sau
la scoaterea r�d�cinilor din p�mânt.
La scoaterea din p�mânt a arborilor pe cale mecanic�, trebuie luate m�suri de siguran�� pentru evitarea
ruperii eventuale a ca- blului sau a alunec�rii lui de pe buturug�.
Înainte de începerea opera�iei de scoatere a arborilor, lucr�torii trebuie anun�a�i printr-un semnal acustic,
spre a se îndep�rta de zona periculoas�.
563. Dac� în cazul execut�rii lucr�rii de terasament trebuie s� se întrebuin�eze explozivi pentru înl�turarea
obstacolelor întâlnite, ca blocuri de piatr� sau funda�ii vechi de beton etc", sau dac� exist� straturi care nu pot
fi s�pate cu alte mijloace, este necesar ca executarea acestor lucr�ri s� se fac� în conformitate cu
dispozi�iile legale de utilizare a explozivilor, prev�zute în regulamentele miniere în cazul exploat�rii la zi a
carierelor.
564. Pentru coborârea lucr�torilor în s�p�turile pentru funda�ii, �an�uri late, gropi, etc. trebuie amenajate
rampe de acces (sc�ri) cu o l��ime de cel pu�in 0.75 m, cu balustrad�, iar pentru coborârea lucr�torilor în
�an�uri înguste, sc�ri rezemate. Se interzice coborârea pe �prai�uri sau pe consolid�rile pere�ilor
s�p�turii.
565. În cazul în care p�mântul se arunc� din s�p�turi în �an�uri, pe podine situate la diferite niveluri,
acestea trebuie s� fie fixate �i s� reziste înc�rc�turii pe care trebuie s� o suporte. Podinele trebuie s� aib�
o l��ime de cel pu�in 0,75m �i s� fie situate la o în�l�ime de maximum 1,5 între ele.
566. Executarea s�p�turilor în gropi, �an�uri largi etc., trebuie s� se fac� cu formarea de maluri la unghiul
taluzurilor naturale sau cu sprijinirea respectiv� a pere�ilor.
S�p�turi în teren cu pere�ii în taluz
567. Pentru executarea s�p�turilor nesprijinite trebuie s� se cunoasc� unghiul taluzului natural s�pat.
568. Înclinarea pere�ilor s�p�turilor de funda�ie �i a �an�urilor necon- solidate cu adâncimi mai mari decât
cele indicate în prezentele norme, executate în terenuri cu umiditate natural�, �i în cazul în care nu exist� ape
subterane, este indicat� în tabelul nr.1:
Tabel nr.1
ÎNCLINAREA MAXIM� ADMIS� A TALUZURILOR, S�P�TURILOR �I �AN�URILOR ÎN TERENURI CU
UMIDITATE NATURAL�

La o adâncime a s�p�turii
Felul
terenului
pân� la 3 m mai mare de 3 m

Unghiul Raportul Unghiul Raportul

dintre dintre dintre dintre
direc�ia în�l�imea direc�ia în�l�imea
taluzului taluzului �i taluzului taluzului �i
�i proiec�ia �i proiec�ia
orizontal�, orizontal� orizontal�, orizontal�
în grade a taluzului în grade a taluzului

Teren de 39 1:1, 25 34 1:1, 50

umplutur�,
nisip,
pietri�

Nisip 56 1:0, 67 45 1:1, 00

argilos

Argil� 56 1:0, 67 53 1:0, 75

nisipoas�

Argile 63 1:0, 50 56 1:0, 67

Loess 63 1:0, 50 53 1:0, 75

uscat

569. Înclinarea taluzului s�p�urilor pentru funda�ii �i �anturi f�r� sprijiniri în terenurile argilo-nisipoase �i
argiloase, supraumidificate cu ap� provenit� din ploi, topirea z�pezii etc., trebuie redusi în compara�ie cu
valorile indicate în tabelul de la articolul anterior. Înclinarea taluzului în cazurile indicate mai sus trebuie stabilit�
de la caz Ia caz, în limitele valorilor din tabel �i corespunz�tor unghiului taluzului de 45 grade. Conduc�torul
tehnic al lucr�rilor este obligat s� întocmeasc� un act cu privire la reducerea înclin�rii pantei, ca urmare a
supraumidific�rii terenului.
570. Se interzice s�parea terenurilor supraumidificate, nisipoase, nisipo-argiloase �i a celor constituite din
loess, f�r� sprijiniri.
571. Continuarea lucr�rilor de s�p�turi pentru funda�ii, �an�uri, gropi etc., care se execut� cu pete�ii în
taluz (f�r� sprijiniri, conform tabelului nr.1), dar care au fost supuse umidific�rii dup� executarea total� sau
par�ial� a s�p�turilor, este permisi cu condi�ia lu�rii m�surilor de evitare a surp�rii malurilor, cum ar fi:
a. Cercetarea minu�ioas�, de c�tre conduc�torul tehnic al lucr�rii, a st�rii terenului înainte de începerea
fiecarei ture �i provocarea surp�rii artificiale a terenului la piciorul taluzului, în locurile unde au fost semnalate
ie�ituri în conso�, care încarc� partea superioar� a taluzului;
b. Întreruperea temporar� a lucr�rilor de s�p�turi pân� la uscarea terenului, în cazul în care exist� un
pericol evident de desprindere (alunecare) de teren;
c. Reducerea local� a înclin�rii pantei, acolo unde executarea s�p�turilor cu pere�ii în taluz nu poate fi
amânat�;
d. Interzicerea deplas�rii vehiculelor �i utilajelor de construc�ii în apropiere de marginile superioare ale
taluzurilor.
Conduc�torul tehnic al lucr�rii are obliga�ia s� consemneze, într-un proces verbal, m�surile luate în vederea
prevenirii surp�rii terenului supraumidificat.
572. La lucr�rile executate în taluzuri cu în�l�imea mai mare de 3 m �i cu o înclinare mai abrupt� de 1:1, sau
în cazul unei suprafe�e umede a taluzului cu o înclinare mai mare de 1:2, lucr�torii trebuie s� lucreze având
centuri de siguran�� legate cu frânghie de un reazem solid.
573. În tot timpul cât s�p�turile r�mân descoperite, conduc�torul tehnic trebuie s� cerceteze sistematic
starea taluzurilor în cazul în care se observ� apari�ia cr�p�turilor paralele cu marginea superioar�, se vor lua
m�suri de consolidare �i de evitare a surp�rii. Numai dup� ce consolidarea s-a f�cut �i pericolul a fost
înl�turat, lucr�torii vor putea reîncepe opera�iunile de s�p�turi.
S�p�turi în teren cu pere�ii sprijini�i
574. Dac� s�parea gropilor de funda�ie �i a �an�urilor se face cu pere�i mai înclina�i fa�� de
orizontal� decât unghiul taluzului natural �i în special cu pere�ii verticali, trebuie s� se execute sprijinirea
pere�ilor, pentru ca terenul sa nu se surpe.
575. Sprijinirea s�p�turilor pentru funda�ii �i a �an�urilor cu o adâncime maxim� de 5 m, trebuie s� se
execute de regul� cu elemente de inventar conform cu proiectul. Pentru s�p�turi cu o adâncime mai mare de 5
m, sprijinirile trebuie f�cute dup� proiectele special întocmite aIe c�ror calcule au fost f�cute astfel încât s�
reziste la eventualele împingeri ale terenului.
576. Sistemul de sprijinire a peretilor s�p�turii, în func�ie de umiditatea terenului �i de adâncimea gropilor de
funda�ie sau a �an�urilor, trebuie executat dup� cum se arat� în tabelul nr.2.
Tabel nr.2
METODE DE SPRIJINIRE A PERE�ILOR S�P�TURILOR

Natura terenului Adâncimea s�p�turii

pân� la 3 m de la 3-5 m peste 5 m

Terenuri Sprijinire Sprijinire Sprijinire pe

obi�nuite cu orizontal� cu orizontal� baz� de
umiditate interspa�ii de continu� proiecte
normal� o scândur� (f�r� calculate
interspa�ii)

Terenuri înfoiate Sprijinire Sprijinire pe

sau terenuri cu vertical� sau baz� de
umiditate mare orizontal� proiecte
continu� calculate

Toate terenurile Sprijinire cu Sprijinire pe

cu afluen�� pal-plan�e baz� de
mare de ape (din�ari) care proiecte
subte-rane trebuie b�tute calculate
la o adâncime
de cel pu�in
0,75 m de la
fundul
s�p�turii
577. În cazul când nu se dispune de piese de consolidare (sprijinire) de inventar, pentru sprijinirea pere�ilor
s�p�turii la gropile de funda�ii sau �an�uri cu adâncime de pân� la 5 m, este necesar s� se respecte
urm�toarele condi�ii:
a. S� se foloseasc� dulapi pentru sprijinire cu grosimea de cel pu�in 5 cm �i cu l��imea de 20-25 cm, lipi�i
de peretele s�p�turii �i presa�i la fiecare 1,5 - 2,0m, cu sprijiniri a�ezate în aceea�i sec�iune, atât
perpendicular, cât �i orizontal.
Sprijinirile orizontale se confec�ioneaz� din grinzi�oare de 13-18 cm, sau din lemn rotund.
b. Scândurile verticale ale sprijinirilor trebuie s� ias� din groapa de funda�ie sau din �an� cu cel pu�in 15
cm, pentru a forma un parapet care s� previn� c�derea materialelor �i a muncitorilor în groap�.
578. La sprijinirile orizontale continue, distan�a dintre sprijinirile verticale trebuie s� fie de 1,5-2,0 m, dup�
adâncimea s�p�turii �i dup� natura �i gradul de umiditate a terenuluI. Distan�a pe vertical� între sprijinirile
orizontale trebuie s� fie de 0,6-1,0 m.
579. Sprijinirea la s�p�turi în spa�ii largi trebuie s� se execute pe baza unui proiect special.
580. Sprijinirile cu palplan�e în terenuri umede care alunec� sau în terenuri f�r� consisten�� (nisipuri)
trebuie s� formeze un perete de sprijin continuu �i etan�. Palplan�ele se bat cu cel pu�in 0,75 cm mai jos,
decât fundul s�p�turii.
581. Dac� s�p�turile sunt executate în apropierea imediat� a unor s�p�turi vechi astupate, la care
umplutura nu s-a tasat complet, pere�ii acestora trebuie sprijini�i puternic, deoarece umpluturile insuficient
tasate au o împingere a p�mântului mai mare �i pot provoca distrugerea sprijinirilor insuficient de rezisten�e.
582. Executarea s�p�turilor în terenuri saturate cu ap� (terenuri curg�toare) trebuie f�cut� conform
proiectelor special calculate, în care se vor prevedea metode de consolidare a pere�ilor, coborârea artificial� a
pânzei freatice, astfel ca lucr�rile s� se poat� efectua în condi�ii de securitate.
583. În cazul când în timpul iernii se scot sprijiniriie din s�p�turi, ele vor trebui montate din nou prim�vara.
Când iarna se continu� s�parea cu aplicarea unui sistem de înc�lzire a p�mântului, sprijinirile vor trebui
men�inute.
Acelea�i m�suri trebuie luate �i pentru executarea s�p�turilor în gropi de funda�ii sau �an�uri, prin
metoda înghe�ului.
584. Demontarea �i îndep�rtarea sprijinirilor din gropile de funda�ie sau �anturi la terminarea lucr�rilor
trebuie s� se fac� de jos în sus, pe m�sura astup�rii acestora cu p�mânt sau a execut�rii funda�iei, �i
numai sub supravegherea maistrului de execu�ie. Num�rul de dulapi care se îndep�rteaz� simultan pe
vertical� nu trebuie s� fie mai mare de trei, iar în cazul terenurilor înfoiate sau curg�toare, se îndep�rteaz�
numai câte unul. În timpul indep�rt�rii dulapilor, trebuie mutate corespunz�tor �i proptelele verticale �i
orizontale, cele existente neputând fi scoase decât dup� ce au fost fixate altele în loc.
În cazul utiliz�rii aburului pentru dezghe�ul p�mântului se vor lua m�suri pentru evitarea op�ririi muncitorilor.
Sta�ionarea muncitorilor în �an�uri, în gropi sub mal sau pe marginea gropii este interzis�.
585. Îndep�rtarea sprijinirilor din gropile de funda�ie sau �an�uri la ter- minarea lucr�rii trebuie f�cut� cu
deosebit� aten�ie, deoarece se pot prduce pr�bu�iri de p�mânt, cu accidente grave.
586. Dac� demontarea sprijinirilor prezint� vreun pericol pentru muncitori �i pentru construc�ie (în terenuri
nisipoase, pietri�, loessuri, în apropierea funda�iilor, construc�iilor existente), atunci acestea se vor l�sa în
p�mânt.
587. Umplerea s�p�turilor trebuie s� se fac� în straturi de 20 cm, iar fiecare strat va fi b�tut cu maiul �i udat,
pentru ca tasarea ulterioar� s� fie cât mai mic�. În special acolo unde se fac grosimi mari de umplutur�.
588. Umplerea cu p�mânt a spa�iului dintr-o singur� parte a zidurilor de sprijin proasp�t turnate a funda�iilor
�i pere�ilor subsolurilor, este permis� numai dup� înt�rirea mortarului zid�riei, iar în cazul în care umplutura
are o în�l�ime mai mare de 1.2 m, numai cu condi�ia verific�rii prealabile, prin calcul, a rezisten�ei zidului în
func�ie de vechimea mortarului.
589. Se permite executarea lucr�rilor de s�p�turi în timpul iernii f�r� sprijinirea pere�ilor s�p�turii, îns�
numai pân� la adâncimea de înghe� a p�mântului. La o adâncime mai mare se vor lua m�suri pentru
sprijinirea peretilor s�p�turii. P�r�ile nesprijinite ale s�p�turilor vor fi continuu supravegheate �i, în cazul
apari�iei pericolului surp�rii, se vor îndep�rta de îndat� muncitorii, Iuându-se m�suri de sprijinire.
590. Când între societatea de construc�ii, ca antreprenor general al lucr�rii �i societatea de mecanizare - care
de�ine utilajele pentru lucr�ri de terasamente - exist� rela�ii de beneficiar �i respectiv furnizor de utilaje,
precizate prin contract, se vor încheia protocoale care s� cuprind� obliga�ii �i r�spunderi reciproce pe linie
de protec�ie a muncii.
 S�parea mecanizat� a terenului cu excavatorul
591. La executarea mecanizat� a lucr�rilor de funda�ii, pere�ii s�p�turilor se vor consolida cu panouri
dinainte confec�ionate care se vor introduce de sus, pe m�sura avans�rii lucr�rilor.
În timpul lucrului se vor lua m�suri pentru a nu se deteriora sprijinirile.
592. S�p�turile pentru funda�ii �i �anturi, executate f�r� consolid�ri, se vor face în conformitate cu
paragraful 537 din acest capitol.
În cazul execut�rii debleurilor prin metoda în trepte, l��imea fiec�rei trepte va fi de cel pu�in 2.50 m, în
func�ie de adâncimea debleului �i caracteristicile utilajului, iar în�l�imea treptei nu va trebui s� dep�easc�
în�l�imea maxim� de t�iere a utilajulul.
593. Conduc�torul de utilaj este obligat s� observe starea abatajului �i, în caz de pericol de surpare, s�
îndep�rteze utilajul din zona periculoas�. De asemenea, este interzis� formarea cozoroacelor �i l�sarea
acestora în suspensie.
594. Buc��ile mari de roc� dislocate vor fi astfel depozitate, încât s� nu împiedice deplasarea rapid� a
utilajului din abataj, în caz de pericol.
595. În timpul lucrului este interzis accesul oamenilor deasupra frontului de lucru în limitele taluzulul natural. De
asemenea, este interzis a se sta în raza de ac�iune a utilajelor. Aceasta trebuie marcat� prin placarde
indicatoare.
596. În timpul func�ion�rii excavatoarelor �i draglinelor nu sunt admise lucr�ri auxiliare pe partea frontului de
lucru.
597. L��imea platformei de lucru trebuie s� asigure posibilitatea deplasarii utilajelor �i mijloacelor de
transport. Distan�a minim� între cea mai proeminent� parte a mecanismelor �i marginea platformei trebuie
s� fie de cel pu�in 1,50 m, în func�ie de natura terenului �i greutatea utilajulul.
598. Înainte de inceperea lucrului se va verifica rezisten�a terenului, apoi se va niveIa �i compacta terenul
dac� este cazul. Pe terenuri slabe se a�eaz� un pat continuu de traverse.
599. Mecanicii �i ajutoarele lor care deservesc utilajele de s�pat vor avea vârsta de cel pu�in 18 ani, permis de
conducere si un instructaj amanun�it asupra tehnicii securit��ii în, conducerea �i deservirea acestor utilaje.
600. Înainte de a fi puse în func�iune, excavatoarele �i draglinele trebuie s� fie verificate dac� au fost
montate corect, dac� la p�r�ile în mi�care ale utilajului nu s-au uitat diferite piese, dac� p�r�ile asamblate
sunt bine fixate �i dac� sunt puse toate ap�r�torile de protec�ie.
601. Trecerea sau sta�ionarea sub cupa sau bra�ul excavatorului �i draglinelor este interzis�.
Este interzis� urcarea pe excavator, în special în timpul lucrului, a persoanelor str�ine de utilaj. Pe lâng� faptul
c� se expun la accidente ele însele distrag aten�ia mecanicului conductor al utilajului.
602. Personalul de deservire a ma�inilor este obligat a sta numai pe locurile special destinate, potrivit misiunii
sale. Aceste locuri vor fi prev�zute cu dispozitive pentru prevenirea c�derii muncitorilor în timpul lucrului.
603. La desc�rcarea p�mântului excavat direct în autovehicule, conducerea cupei deasupra autovehiculului se
va face prin rotirea acesteia dinspre partea de dinapoi a autovehiculului c�tre partea din fa��, oprindu-se
deasupra platformei de înc�rcare, la mijloc. Se va coborî apoi cupa atât cât permite desc�rcarea. Este interzis a
se trece cu cupa pe deasupra cabinei de comand� a autovehiculului, a desc�rca în autovehicul de la în�l�ime
�i a sta pe autovehicul în momentul desc�rc�rii. Este interzis� r�mânerea �oferului în cabin� în timpul
înc�rc�rii autovehiculului.
604. Este interzis� sta�ionarea persoanelor sub excavator sau lâng� excavator, în imediata lui apropiere.
605. La excavatoarele electrice, separatoarele �i siguran�ele trebuie s� fie protejate �i închise într-o cutie
special�, care s� se poat� încuia cu lac�tul dup� terminarea lucrului, sau atunci când se cur��� sau se
repar� excavatorul.
606. La fiecare instala�ie �i aparat al excavatorului electric trebuie asigurat� leg�tura cu priza de p�mânt,
care se face de c�tre un electrician special îns�rcinat cu aceasta.
S�parea mecanizat� a terenului cu screperele �i buldozerele
607. Distan�a între dou� screpere ce lucreaz� în coloan� trebuie s� fie de cel pu�in 10 m.
608. La lucrul cu mai multe screpere autotractate sau remorcate se va anun�a mi�carea convoiului prin
semnale acustice.
609. Se interzice apropierea screperelor cu tractorul de panta debleurilor. La partea superioar� a debleurilor,
screperele nu au voie s� intre în zona prismei de împingere care va fi calculat� �i marcat� pe teren prin
pl�cu�e indicatoare.
La partea inferioar� a debleurilor, screperele se pot apropia pân� la 1 m de piciorul taluzului.
La rambleurile în curs de execu�ie, la care taluzurile se execut� prin v�rsarea p�mântului în mod natural, se
interzice apropierea screperelor tractate la o distan�� sub 1 m de marginea superioar� a rambleului.
610. La folosirea screperelor cu cablu, în�l�imea frontului nu se limiteaz�, îns� unghiul taluzului nu trebuie s�
dep�easc� 35°.
611. Este interzis accesul muncitorilor pe traseul screperelor cu cablu, chiar �i în timpul opririlor scurte ale
screperelor.
612. Este interzis a se lucra cu screperele pe marginile albiilor de râuri, pe margini de s�p�turi sau de gropi.
S�parea mecanizat� a terenului cu grederul
613. Dac� necesitatea produc�iei impune ca screperele s� lucreze în terenuri afânate (slabe), tractarea
acestora se va face cu un tractor cu �enile.
Este interzis a se lucra cu ma�inile de construc�ii (screper, greder, buldozer) pe marginile albiilor de râuri sau
pe marginile de s�p�turi sau gropi.

S�parea pu�urilor sau gropilor de sondaj

614. Este interzis a se s�pa pu�uri sau gropi de sondaj cu o adâncime
mai mare de 1,5 m, f�r� sprijinirea pere�ilor s�p�turii. Odat� cu adâncirea s�p�turii se a�eaz� dulapi în
contact cu pere�ii s�p�turii, fixa�i cu cadre separate de lemn sau rame.
615. La s�parea pu�urilor sau a gropilor de sondaj trebuie s� se respecte urm�toarele reguli:
a. vârtejul folosit pentru scoaterea p�mântului s�pat trebuie s� fie prev�zut cu un cablu sau cu frânghie mai
lung� decât adâncimea maxim� de s�pat, astfel încât, la desf�urarea maxim�, s� r�mân� înf�urate pe
fusul vârtejului cel pu�in 2-3 spire de. cablu cu 4-5 spire de frânghie;
b. vârtejul �i cablul sau frânghia trebuie s� reziste la greutatea maxim� transportat�;
c. g�leata (recipientul care transport� �i evacueaz� materialul s�pat se fixeaz� de cablu sau frânghie cu un
cârlig de siguran��, cu carabin�, pentru a nu se desface din legatur�;
d. nu se va înc�rca g�leata (recipientul) peste marginile ei, pentru a nu c�dea bulg�rii de p�mânt peste
muncitorii
care lucreaz� jos;
e. pentru protejarea lucr�torilor de c�derea materialelor, deasupra locului de lucru din fundul pu�ului se
monteaz� o ap�r�toare puternic�, fixat� pe popi rezisten�i. În lipsa ap�ratorii, g�leata (recipientu) trebuie
s� circule în cutii acoperite sau sa aib� prev�zut un capac închis etan�;
f. În timpul ridic�rii din pu� a pietrelor mari, legate bine de frânghie sau de cablu, lucr�torii trebuie s� ias� la
suprafa��, pentru a nu se provoca accidente în cazul eventualei sc�p�ri a pietrelor.
616. Dup� ce se întrerupe sau se termin� lucr�rile, pu�urile sau gropile de sondaj trebuie acoperite cu
panouri, sau îngr�dite.
617. Se interzice aprinderea de focuri, f�clii etc., precum �i fumatul în pu�uri sau gropi de sondaj.
618. Coborârea muncitorilor în pu�uri sau gropi de sondaj cu ajutorul platformelor, precum �i ridicarea lor,
trebuie executat� cu troliuri manuale, cu o vitez� maxim� de 1 m/s, sub directa supraveghere a
conduc�torului tehnic al lucr�rii.
Troliurile trebuie prev�zute cu dispozitive cu clichet �i frâne automate, �i trebuie fixate solid sau legate de
stâlpi planta�i în p�mânt la o adâncime de cel pu�in 1,5 m. Cablurile care ridic� platformele trebuie încercate
în prealabil la o sarcin� de 9 ori mai mare decât sarcina de lucru. Se va controla buna func�ionare a troliurilor
înainte de începerea lucrului �i cel pu�in de dou� ori în
timpul fiec�rei ture.
În cazuri speciale de Iucru în pu�uri sau gropi adânci, înainte de a coborî muncitorii pentru lucru, �eful de
echip� sau maistrul se vor convinge în prealabil c� nu exist� gaze nocive sau explozive. În caz c� se
constat� prezen�a gazelor, se va interzice intrarea la lucru pân� la eliminarea mecanic� a acestora.
Hidromecanizarea lucr�rilor de terasamente
619. Fiecare hidromonitor trebuie s� aib� un carnet de bord în care s� se specifice caracteristicile ma�inii �i
presiunea de lucru ad- misibil�, care nu trebuie s� fie dep�it� în timpul func�ion�rii.
620. La lucr�rile de hidromecanizare nu se va admite decât personal instruit în aceast� activitate, cunoscând
toat� desf�urarea procesului tehnologic.
621. La instalarea hidromonitorului, trebuie prevazut� posibilitatea de întrerupere rapid� a leg�turii cu conducta
sau cu sta�ia de pompare, pentru ca la nevoie s� se poat� opri imediat jetul de ap�.
622. Hidromonitoarele în func�iune nu trebuie l�sate f�r� supraveghere.
623. În timpul întreruperii lucrului, �eava hridomonitorului legat� de conducta de aduc�iune (alimentare) cu
ap� trebuie s� fie l�sat� în jos �i orientat� într-o direc�ie, unde nu exist� pericol de accidente.
624. Distan�a între hidromonitor (cu excep�ia hidromonitoarelor cu b�taie scurt�) �i peretele frontului de
s�pare (frontul de lucru) nu trebuie s� fie mai mic� decât în�l�imea acestuia.
625. Se va acorda o aten�ie deosebit� supravegherii conductelor pe tot parcursul, atât la ancorajele coturilor,
cât �i la îmbinarea tronsoanelor, spre a preântâmpina eventualele stric�ciuni, din cauza presiunii continue a
apei.
626. Pompele, electromotoarele, tablourile de distribu�ie vor avea îngr�diri de protec�ie.
627. La sta�ia de pompare se vor verifica, înainte de folosire, racordurile electrice de la electromotor, �i se vor
deschide la pompa de ap� robinetele de evacuare a aerului din conduct�.
628. La amorsarea pompei, leg�tura între pompa de amorsare �i conducta de amorsare va fi verificat� în
permanen��, de asemenea vana de închidere.
629. Hidromonitorul va fi folosit dup� ce se va verifica perfecta func�ionare a vanei de închidere.
630. Se interzice accesul persoanelor str�ine la sta�ia de pompare, care va fi pornit� numai de personalul
respectiv.
631. Este interzis� circula�ia pe conducte, amenajându-se locuri speciale de trecere.
632. Este interzis a se face repara�ii la electromotoare înainte de oprirea curentului electric.
633. Trebuie s� se marcheze zilnic cu parapete vizibile �i cu t�bli�e avertizoare linia perimetrului prismei de
surpare probabil�, pentru a se opri accesul persoanelor în zona respectiv�.
634. Înlocuirea duzelor, strângerea flan�elor �i man�oanelor de la conducte (strângerea buloanelor la
leg�turile cu flan�e �i strângerea man�oanelor), precum �i remedierea defec�iunilor hidromonitoarelor etc.,
se admit numai dup� întreruperea func�ion�rii sta�iei de pompare.
635. În timpul nop�ii, zona de ac�ionare a jetului hidromonitorului, platforma de lucru de lâng� hidromonitor �i
ventilele de închidere ale conductei trebuie s� fie iluminate puternic.
636. Lucr�torii trebuie s� dispun� de leg�turi prin linia telefonic� �i prin semnalizare de la punctul de lucru,
cu sta�ia de pompare �i cu camera dispecerului pentru ca, în caz de accident, s� se poat� da dispozi�ie de
oprire.
637. Dac� în apropierea locului de lucru sunt linii electrice de înalt� tensiune, instalarea hidromonitorului trebuie
f�cut� astfel încât s� se evite ca jetul de ap� s� ating� conductele aeriene sau stâlpii. Pentru aceasta se
limiteaz� �i mi�carea hidromonitorului.
638. Liniile electrice de înalt� tensiune care trec prin dreptul locului de lucru trebuie mutate cu 1-2 zile înainte ca
hidromonitorul s� se apropie de locul unde se afl� acestea.
639. Se interzice montarea conductelor pe estacade în imediata apropiere a liniilor de înalt� tensiune.
640. De-a lungul jgheaburilor pe care se transport� p�mântul s�pat amestecat cu ap�, sub form� de noroi,
pe caprele sau pe estacadele de sus�inere, trebuie s� se construiasc� pode�e de serviciu cu I��imea de
cel pu�in 0,70 m, prev�zute cu parapete �i cu scânduri de margine. Caprele sau estacadele trebuie s� se
construiasc� pe baz� de proiect. Toate aceste condi�ii (capre, estacade, pode�e) se vor controla în mod
sistematic, pentru c� umezeala permanent� poate produce putrezirea materialelor lemnoase; trebuie s� se ia
m�suri din timp pentru evitarea pr�bu�irii construc�iei.
641. Demontarea conductelor de pe estacade este permis� numai sub conducerea �efului �antierului sau a
maistrului.
642. Este interzis� executarea oric�ror lucr�ri în zona de ac�iune a jetului de ap� sau în direc�ia înaint�rii
ei.
643. Este interzis� sta�ionarea lucr�torilor sub jgheaburile sau conductele instalate pe estacade.
644. Locul de depozitare a p�mântului s�pat �i transportat (înnoroiat) se îngr�de�te cu diguri rezistente sau
cu panouri solide. Aceast� îngr�dire trebuie s� reziste la împingerea noroiului �i s� nu permit� trecerea apei
(care ar inunda terenul înconjur�tor), formând o barier� în spatele c�reia se formeaz� umplutura de p�mânt.
645. Scurgerea apei venite odat� cu noroiul transportat trebuie s� se fac� prin locuri special amenajate în dig
(travers�ri), peste care se execut� pode�e cu parapete pentru circula�ie.
646. Este interzis� circula�ia pe diguri a persoanelor str�ine de �antier.
647. Starea digurilor trebuie supravegheat� în permanen��, luându-se m�suri imediate în cazul când exist�
pericolul de rupere a acestora.
648. Se interzice circula�ia peste umpluturile proaspete, deoarece exis- t� pericolul de afundare în noroi.
Circula�ia peste aceste umpluturi
se poate face numai dup� ce umplutura s-a înt�rit suficient �i numai în urma dispozi�iei responsabilului
lucr�rilor.
649. Dup� încetarea lucrului se vor lua m�surile urm�toare:
- se va da semnalul de închidere a sta�iei de pompare a apei;
- se vor închide vanele de la hidromonitoare;
- sta�ia de pompare a n�molului va lucra pân� la completa evacuare a întregii mase de n�mol.
650. La lucrul în schimburi, �eful echipei va avea grij� ca posturile s� fie preluate cu indicarea eventualelor
defec�iuni ivite în timpul lucrului.
651. Având în vedere multiplele posibilit��i de accidentare, toate lucr�rile de terasamente cu hidromonitor
trebuie s� se execute sub conducerea unui specialist cu experien��.
652. Personalul folosit la acest fel de lucr�ri trebuie s� aib� cuno�tin�e tehnice suficiente �i s� fi trecut
neap�rat examenul de tehnic� a securit��ii muncii pentru aceste lucr�ri.
653. PI�cu�ele indicatoare care marcheaz� delimitarea zonei periculoase vor fi mutate pe m�sur� ce
înainteaz� frontul de lucru.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 20
Consolidari de teren
Consolidarea schimb� principala caracteristic� a terenurilor slabe de funda�ie, rezisten�a structural� la
compresiune redus�, într-o rezisten�� structural� la compresiune cu valori ridicate de 2,5-4 daN/cm2,
transformându-Ie în terenuri bune de funda�ie, pe care se pot construi obiective de mare utilitate �i r�spândire:
civile industriale, agrozootehnice, rutiere, feroviare, portuare etc.
Consolidarea terenului poate fi de suprafa�� sau de adâncime.
Consolidarea de suprafa�� se poate face prin:
- cilindrare cu cilindri compresori cu rulouri netede sau cu crampoane (picior de oaie) �i compactoare pe pneuri;
- batere cu maiul greu sau maiur de form� special�;
- vibrare cu pl�ci vibratoare sau rulouri vibratoare;
- vibroîn�epare cu utilaj de tip macara echipat corespunz�tor.
Consolidarea de adâncime se poate face cu:
- maiul supergreu manevrat de macarale speciale;
- coloane de p�mânt executate de un utilaj special alimentat de o re�ea electric� 220/380 (numit �i utilaj tip
"Gala�i") sau de un excavator echipat special ("Uralet") ;
- coloane de balast prin batere (pilo�i Franki, prin vibropresare (cu agregat de vibropresare) sau prin vibroflotare
(instala�ia Keleer);
- coloane de beton simplu cu dozaj redus de ciment, cu instala�ii de tip Franki sau Keleer.
Prevederi generale
654. Muncitorii admi�i la lucr�rile de consolid�ri trebuie s� îndeplineasc� urm�toarele condi�ii:
- s� aib� vârsta de 18 ani împlini�ii
- s� cunoasc� bine normele de tehnic� a securit��ii generale, cât �i pe cele specifice pentru lucr�rile de
consolidare.
655. Conducerea �antierului este obligat� s� verifice cuno�tin�ele de NTSM ale personalului tehnico-
ingineresc în subordine �i s� nu aib� în posturile de conducere a proceselor tehnologice persoane care nu �i-
au însu�it temeinic aceste norme.
656. Utilajele necesare lucr�rilor de consolidare vor fi instalate confom proiectului de organizare sau fi�ei
tehnologice. Zona de lucru a utilajelor va fi marcat� obligatoriu, montându-se t�bli�e avertizoare de interzicere
în acest perimetru.
Utilajele mobile vor fi amplasate pe terenuri care s� asigure stabilitatea.
657. Toate utilajele ac�ionate electric vor fi legate la o priz� de punere la p�mânt sau la instala�ia de nul
industrial. Cablu electric de alimentare va fi a�ezat pe capre de lemn, în vederea evit�rii deterior�rii acestuia.
658. Conducerea �antierului este obligat� s� elaboreze instruc�iuni speciale de tehnic� a securit��ii muncii
pentru lucrul cu fiecare nou tip de utilaj introdus pe �antier folosind în acest scop cartea tehnic� a utilajului
respectiv .
659. Pe lâng� m�surile generale de protec�ie a muncii, obligatorii pe �antier pentru lucr�rile de consolidare,
în timpul lucrulu cu utilaje noi se impune s� se �in� seama de urm�toarele:
a. personalul de deservire a utilajului tehnic va cunoa�te bine tehnologia de execu�ie �i instruc�iunile de
montaj, exploatare �i între�inere, cuprinse în cartea tehnic� a utilajului;
b. Ia începutul fiec�rui schimb se vor verifica punctele de leg�tur� principale ale utilajului �i func�ionarea lor,
func�ionarea articula�iilor, etc.;
c. în acela�i mod se va controla starea cablurilor a troliurilor, a organelor de asamblare, a tuturor mecanismelor
aflate în mi�care, care trebuie prev�zute cu siguran�e cores punz�toare.
660. Revizia utilajului se va face numai în timpul sta�ion�rii lui, iar periodic se va face o revizie general�.
661. Înainte de începerea lucrului se va controla dac� toate organele aflate în mi�care sunt prev�zute cu
ap�r�tori.
662. Se va controla instala�ia electric� a utilajului numai de c�tre personal califcat.
663. Locurile de munc� periculoase de pe �antier �i din zona de lucru a utilajelor se vor pune în eviden��
prin pl�ci sau t�bliile avertizoare.
664. Tot personalul de deservire va purta în mod obligatoriu cizme de cauciuc, m�nu�i sau palmare �i c�ti de
protec�ie.
665. Personalul de deservire, precum �i alte persoane str�ine nu trebuie s� sta�ioneze în apropierea utilajului
în timpul manevrelor pe care acesta le efectueaz� la deplasarea pentru fixare sau orizontalizare.
666. �antierul de lucru va fi împrejumit în mod corespunz�tor, pentru a evita accesul unor persoane str�ine în
zona de lucru a utilajelor.
667. Instructajul de protec�ie a muncii se va �ine lunar, cu întreg personalul echipei, de c�tre responsabilul cu
protec�ia muncii de pe �antier, care va verifica �i respectarea normelor tehnice de securitate a muncii pe
parcursul execu�iei lucr�rilor.
668. Distan�a minim� între punctul cel mai înalt al utilajelor, de consolidare a terenurilor de funda�ie �i
instala�iile electrice de înalt� tensiune, pentru a nu exista pericolul de electrocutare, este:
a. 3,0 m pentru instala�ii de pân� la 35 kV inclusiv;
b. 4,0 m pentru instala�ii de pân� la 110 kV inclusiv;
c. 5,0 m pentru instala�ii de pân� la 220 kV inclusiv;
d. 6,0 m pentru instala�ii de pân� la 400 kV inclusiv;
Prevederi speciale
669. Sistemul de prindere a cablului macaralei de maiul greu, berbecul sondei Franki, vibrator etc. se va �ine
permanent sub observa�ie, ref�cându-se la primul semn de deteriorare.
670. La executarea coloanelor de p�mânt, balast sau beton, în cazul în care umplerea nu se realizeaz� imediat
dup� turnarea g�urii, aceasta trebuie acoperit� cu un capac de lemn sau metal.
671. Berbecul sondei Franki nu va fi scos din coloan� decât în cazuri excep�ionale (refacerea nodului de
prindere al cablului, înlocuirea cu alt berbec etc.), cazuri în care personalul de deservire nu va sta în apropiere.
672. Personalul de deservire a utilajelor de realizare a pilo�ilor de p�mânt va fi instruit în prealabil asupra
tehnologiei de execu�ie �i asupra instruc�iunilor cuprinse în cartea tehnic� privind montajul, exploatarea,
între�inerea �i revizia acestora. Toate datele vor fi concretizate în fi�a de instructaj.
673. La utilizarea cilindrilor compactori sau a t�v�Iugilor "picior de oaie":
a. este interzis� cu des�vâr�ire trecerea peste cablurile electrice de suprafa��;
b. sunt interzise trecerea, sta�ionarea sau lucrul în raza de ac�iune a unui excavator, graifer, a unei dragline
sau macarale;
c. este interzis� remorcarea cu cabluri;
d. este interzis� pornirea motorului prin remorcare sau pe pante înclinate, prin coborâre liber�.
674. Înainte de începerea schimbului, mecanicul utilajului va face o recunoa�tere a terenului pe care urmeaz�
s� realizeze compactarea.
675. La cilindrii vibratori se va avea în vedere posibilitatea autovibra�iilor �i, în consecin��, vor fi luate
m�suri împotriva alunec�rii de teren.
676. Întrucât cilindrii compactori vibratori tracta�i nu sunt prev�zu�i cu instala�ii de frânare, transportul lor pe
drumurile publice se va face prin tractare cu �tang� metalic�.
677. Pentru transportul pe drumurile publice, mecanicul de la cilindrul compactor trebuie s� fie instruit
suplimentar, privind regulile de circula�ie.
678. La cilindrii compactori cu dubl� direc�ie (dou� volane), înainte de pornirea motorului se va verifica
pozi�ia scaunului
- dac� acesta este bine orientat, fixat �i blocat pe direc�ia de circula�ie:
679. Este interzis� a�ezarea cilindrului compactor pe direc�ia transversal� a drumului sau în mijlocul
acestuia.
De asemenea, este interzis� l�sarea utilajului în timpul nop�ii pe partea carosabil� a drumului, f�r� lumini
de semnalizare sau felinare aprinse.
680. în cazul în care se face ungerea tamburilor cilindrului compactor, pentru a nu se lipi materiale str�ine,
muncitorul care execut� lucrarea se va deplasa în spatele tamburului, cu fa�a îndreptat� spre sensul de mers.
Aceast� opera�ie se va face numai în condi�iile opririi utilajului �i se va realiza cu dispozitive mecanice de
ungere sau udare a tamburilor, cu care trebuie s� fie dotate obligatoriu toate utilajele compactoare.
681. Remorcarea cilindrului compactor se va face numai pentru transport pe distan�e mici, cu o vitez� maxim�
de 4 km/or�. Pentru transport pe distan�e mari, când utiIajuI nu poate fi deplasat cu mijloace proprii, se vor
folosi trailere. La transportul pe trailere, cilindrul compactor va fi obligatoriu bine ancorat.
În timpul transportului pe remorci, se va respecta în mod obligatoriu în�l�imea de gabarit indicat� pentru
drumurile publice.
682. Pentru a putea fi transportat �i remorcat cilindrul compactor, este necesar s� se scoat� bol�ul care
antreneaz� tija cilindrului de direc�ie cu pîrghia fixat� pe pivot, dând astfel posibilitatea osiei din fa�� s� se
roteasc� liber în jurul pivotului.
683. În timpul transportului, mecanicul deservent va înso�i cilindrul compactor, manevrând volanul de direc�ie.
Tractarea se va face numai cu bare metalice rigide (�tang�).
684. Coborârea pantelor de c�tre cilindrii compactori se va executa obligatoriu cu viteza I; ESTE INTERZIS�
coborârea pantelor cu maneta de vitez� în pozi�ia necuplat.
685. Dup� terminarea lucrului, cilindrul compactor va fi frânat, iar dac� oprirea se face în pant�, pe lâng�
frânare se va asigura ruloul cu traversare sub tamburi.
686. La consolidarea terenului prin pilo�i de balast realiza�i cu instala�ii de vibropresare tip AVP-1 �i AVB-1,
deservirea utilajelor se face de c�tre o echip� format� din trei persoane:
- un mecanic care posed� cuno�tin�e tehnice �i de protec�ie a muncii �i care este autorizat de c�tre
unitatea economic� la care lucreaz�;
- un ajutor de mecanic;
- un electrician autorizat.
687. Mecanicul �i electricianul vor lua în primire utilajele de realizare a pilotilor de balast numai dup� ce au fost
temeinic instrui�i, în conformitate cu prevederile c�r�ilor tehnice ale acestora �i cu normele de tehnic� a
securit��ii muncii specifice.
688. În timpul lucrului cu vibropresele:
a. se interzice urcarea pe scara lumin�rii;
b. se interzice punerea în func�iune cu capacele cadrului posterior demontate sau deschise;
c. este interzis� sta�ionarea sub vibroinfig�tor, atâta timp cât acesta este în func�iune;
d. este interzis� corectarea pozi�iei lumin�rii utilajului.
689. Este interzis� deplasarea vibropreselor pe terenuri cu denivel�ri, care pot duce la r�sturnarea acestora.
690. La întreruperea lucrului cu vibropresele, cablurile electrice �i de leg�tur� vor fi protejate împotriva
deterior�rii.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 21
Prepararea si transportul betoanelor si mortarelor
Prepararea betoanelor
691. Amplasarea unit��iior pentru prepararea betoanelor �i a instala�illor de concasare, sortare �i prelucrare
a agregatelor, cât �i transportul �i însilozarea acestora, trebuie s� corespund� normelor republicane de
protec�ie a muncii �i normelor de protec�ie a mediului înconjur�tor.
692. La locurile de preparare a betoanelor se vor afi�a instruc�iuni specifice privind modul de lucru cu
instala�iile de preparare a betoanelor, atr�gându-se aten�ia asupra factorilor de risc, afi�ându-se tabli�e de
avertizare pentru prevenirea accidentelor.
693. În timpul func�ion�rii, sta�ia se va afla închis� cu grilaj, spre a nu fi posibil accesul la cupa de agregate.
În grilaj, va exista, o u�� de acces ce va fi permanent încuiat�, cheia fiind la mecanicul sta�iei, sau se va
realiza un sistem de interblocare electric�.
694. Mecanicul deservent va fi autorizat intern, dup� o examinare riguroas� privind modul de func�ionare a
sta�iilor �i utilajelor pentru prepararea betoanelor �i mortarelor.
695. Este interzis accesul personalului muncitor str�in de forma�ia de lucru, în zona instala�iei de preparare a
betonului. Cabina de comand� a sta�iei se va încuia dup� p�r�sirea ei de c�tre mecanicul deservent.
696. În timpul prepar�rii betonului, cât �i al opririi instala�iei de preparare, cupa de înc�rcare a betonierei
trebuie s� fie l�sat� în jos �i blocat�.
697. Cur��irea gropilor de înc�rcare a cupelor va fi f�cut� numai dup� blocarea acestora în pozi�ia
ridicat� �i dup� întreruperea �i scoaterea instala�iei electrice de sub tensiune. Groapa de înc�rcare va avea
prev�zut� pe trei laturi ale sale o balustrad� de protec�ie.
698. Este interzis accesul personalului muncitor sub cupa betonierei, atunci când aceasta este ridicat� �i
neblocat�.
699. Cur��irea tobei de amestec a jgheabului de scurgere a betonului, a bunc�rului de desc�rcare �i altor
elemente componente, executarea unor lucr�ri de între�inere sau de reparare, sunt permise numai dup�
oprirea instala�iei de preparare �i deconectarea acesteia de la sursa de curent electric sau sursa de ac�ionare
a motorului termic.
700. Jgheaburile �i tobele instala�iei cu mers continuu, pentru prepararea betoanelor, se vor acoperi în timpul
func�ion�rii cu un capac sau o plas� de sârm� manevrat� manual sau electric. La manevrarea electric� se
vor monta dispozitive pentru întreruperea automat� a curentului electric Ia ridicarea capacului. Pornirea sta�iei
se va face dup� ce în prealabil s-a emis semnalul sonor de avertizare.
701. Se va asigura în permanen�� cura�enia în jurul instala�iei de, preparare a betoanelor �i degajarea
c�ilor de acces.
702. Coborârea personalului muncitor în interiorul bunc�relor sau silozurilor este permis� numai cu aprobarea
scris� a �efului instala�iei de preparare a betoanelor �i numai dup� ce s-au luat urm�toarele m�suri:
a. iluminarea interioar� cu l�mpi electrice portative de 24 V;
b. legarea persoanelor care coboar� cu centuri de siguran�� �i frânghie, dirijate �i supravegheate din
exterior;
c. oprirea complet� a instala�iei de preparare a betoanelor;
d. asigurarea unor podine de lucru demontabile introdus� prin gura superioar� a bunc�rului, de pe care se va
face cur��irea, între�inerea sau repara�ia necesar�.
În timpul iernii, coborârea se va putea, face numai dup� oprirea sursei de înc�lzire �i r�cire a instala�iei.
703. În cazul utiliz�rii betonierelor mobile, acestea trebuie bine fixat� pe locurile de lucru, blocate sau prinse
între sabo�i fixa�i cu buloane.
704. Se interzice introducerea mâinilor personalului deservent în timpul func�ion�rii - în toba de amestec sau în
cupa malaxorului, apropierea de �inele de ghidare a cupei de înc�rcare a betonierei, precum �i alimentarea
manual� cu ap� în timpul rotirii tobei. Se vor afi�a indicatoare de avertizare privind aceste interdic�ii.
705. Desc�rcarea betonului proasp�t se va face prin r�sturnarea comandat� a tobei sau deschiderea
orificiului de evacuare din cuv�. Se interzice ajutatul la descarcarea instala�iei de amestecat betoane cu lope�i
sau cu alte mijloace.
706. Persoanele care manevreaz� instala�iile de amestecat betoane ac�ionate electric vor sta pe platforme de
lucru prev�zute cu covoare de protec�ie din cauciuc �i vor fi dotate cu cizme �i m�nu�i electroizolante.
707. Este interzis� circula�ia sau sta�ionarea persoanelor sub gurile de desc�rcare ale instala�iei de
preparare a betoanelor.
708. Cura�irea �i sp�larea instala�iei de preparare a betoanelor se va face numai dup� ce aceasta a fost
scoas� de sub tensiune prin scoaterea siguran�elor �i încuierea cutiei de protec�ie a tabloului, sau dup� ce
a fost decuplat� de la motorul electric.
709. Cupele instala�illor de preparare a betoanelor vor fi dotate la urcare �i coborâre cu Iimitatoare de curs�.
710. Instala�ia electric� a instata�iei de preparare a betoanelor va fi de tip etan�, pentru a opri p�trunderea
pulberilor �i umidit��ii �i se va verifica cel pu�in o dat� la 3 luni.
711. Tabloul de comand� al instala�iei de preparare a betoanelor va fi amplasat în apropierea manetei de
manevrare �i va fi montat astfel încât s� nu fie supus �ocurilor �i vibra�iilor.
712. Gurile de înc�rcare a bunc�relor de beton vor fi acoperite cu gr�tare din metal cu ochiuri având latura 20
cm.
713. Instala�ia de preparare a betoanelor, ac�ionat� cu motoare electrice, va fi verificat� zilnic de mecanicul
instala�iei în ceea ce prive�te existen�a �i starea leg�turii la p�mânt, care va trebui s� corespund�
prescrip�iilor tehnice privind legarea la p�mânt a instala�iilor electrice.
714. Cablurile de trac�iune �i dispozitivele vor fi verificate în permanen��. Ele vor fi fixate pe tamburi, astfel
încât la cursa maxim� de desfacere s� mai r�mân� înf�urate pe tambur cel pu�in trei spire de cablu.
715. Ridicarea persoanelor cu troliul instala�iei este interzis�.
716. Platformele �i sc�rile ce deservesc instala�ia de preparare a betoanelor vor fi prevazute cu balustrade, iar
p�r�ile instala�iei care pot accidenta prin atingere personalul deservent, cu grilaje de protec�ie.
717. Înainte de punerea în func�iune a dozatoaretor gavimetrice, care fac parte din componen�a instala�iei de
preparare a betoanelor, se va verifica legarea la p�mânt a acestora, starea cablului de alimentare cu energie
electric� a tabloului electric �i a celorlalte utilaje componente, precum �i existen�a ap�r�toarelor de
protec�ie la p�r�ile în mi�care.
718. În cazul în care �necul de transport al cimentului s-a înfundat, pentru depanare se va opri utilajul, se va
deconecta de la re�ea �i se vor scoate siguran�ele de la tablou. În timpul depan�rii se va pune un indicator
de avertizare în care se va men�iona: "Utilaj în repara�ie", "Conectarea la re�ea este interzis�".
719. La sta�iile de betoane semiautomate de tip CEDOMAL, opera�iiie de cur��ire, între�inere, repara�ii se
vor face cu respectarea urm�toarelor condi�ii:
a. s� fie întrerupt curentul electric de la pupitrul de comand� �i de la tabloul general, �i interzis accesul la
acestea;
b. s� fie prezent �eful de echip� al forma�iei de lucru �i mecanicul conduc�tor al utilajului.
720. În timpul func�ion�rii, sta�iile de betoane de tip CEDOMAL vor fi închise cu grilaj, spre a nu se permite
accesul la cupa de agregate. Cheia de la u�a de intrare se va afla permanent la mecanicul sta�iei de betoane.
721. Se interzice:
a. folosirea improviza�iilor la oricare din elementele com- ponente ale sta�iei;
b. pornirea sta�iei, în cazul în care întrerup�torul conectat la tabloul general este defect sau lipse�te.
722. Orice interven�ie la instala�ia electric� se va face numai de electricieni autorizati, cu calificarea
corespunz�toare �i desemna�i de �eful sta�iei.
723. Înc�perile închise în care se manipuleaz� sau se execut� lucr�ri cu Iian�i pulveriformi (ciment, var etc)
vor fi prev�zute cu instala�ii de ventila�ie care s� permit� aspirarea prafului.
Prepararea mortarelor
724. Prepararea mortarelor se va face mecanizat, cu ajutorul malaxoarelor de mortar sau al betonierelor. Se vor
respecta normele de protec�ie a muncii specificate în subcapitolul „Prepararea betoanelor", precum �i cele cu
caracter specific prev�zute mai jos.
725. Stingerea manual� a varului se face în varni�e, care nu trebuie umplute cu bulg�ri de var mai mult decât
a treia parte din în�l�ime, pentru ca m�rirea volumului prin stingere s� nu produc� rev�rsarea din varni�e.
726. Agitarea bulg�rilor de var în timpul stingerii trebuie f�cut� cu sape speciale prev�zute cu cozi de lemn
suficient de lungi, pentru ca muncitorii s� nu fie atin�i de stropi de var în timpul stinsului.
727. Gropile de var vor fi îngr�dite cu balustrade solide de cel pu�in 1 m în�l�ime sau acoperite, iluminate în
timpul nop�ii �i prev�zute cu placarde avertizoare.
728. Scoaterea pastei de var din gropi se va face cu ajutorul mecanismelor sau dispozitivelor care s� exclud�
necesitatea coborârii muncitorilor.
729. Muncitorii care execut� lucr�ri cu var nestins, m�cinat, vor fi supu�i unui examen medical special, care
se va repeta la fiecare 6 luni.
730. Înc�perile închise în care se manipuleaz� sau se execut� lucr�ri cu Iian�i pulveriformi (ciment, var)
trebuie s� fie prev�zute cu instala�ii �i ventilatoare. Instala�iile vor trebui s� permit� aspirarea prafului
produs prin manipularea acestor Iian�i �i evacuarea c�ldurii mari produse de stingerea varului.
Utilizarea aditivilor (adaosurilor)
731. În cazul utiliz�rii de aditivi la prepararea betoanelor, �eful sta�iei de betoane este obligat s� ia m�suri
corespunz�toare de protec�ie a muncii, în func�ie de substan�ele chimice din care sunt alc�tui�i aditivii �i
de instruc�iunile date de produc�torul aditivului.
732. Având în vedere nocivitatea unor aditivi, folosirea acestora se va face - exclusiv - de personalul muncitor
care a împlinit 18 ani, �i care a fost admis medical pentru manipularea aditivilor �i dotat cu echipament
corespunz�tor de protec�ie.
733. Magaziile pentru depozitarea aditivilor vor fi amplasate cât mai aproape de locurile de utilizare. Este interzis
accesul la locurile de depozitare a aditivilor, persoanelor care nu lucreaz� cu aceste substan�e.
734. Prelucrarea aditivilor pentru tratarea betonului se va face cu scule speciale specifice fiec�rui aditiv, conform
instruc�iunilor de folosire eleborate de produc�torul aditivului.
Transportul betonului
735. Transportul betonului se poate face cu autobetoniere, autobasculante, pompe de beton, benzi transportoare,
bunc�re, bene, tomberoane, roabe etc. Înainte de utilizare, starea mijlocului de trasport va fi verificat� zilnic.
736. La transportul betonului pe vertical� �i orizontal�, sta�ionarea persoanelor sub �i în raza utilajului de
ridicat este interzis�.
737. Înc�rcarea betonului din bunc�re în mijlocul de transport se va face numai când acesta se afl� sub gura
de desc�rcare a bunc�rului.
738. Circula�ia pe cofraje (dup� montarea arm�turilor pentru transportul betonului se va face pe podine
a�ezate pe capre, cu o I��ime de cel pu�in 1,2 m.
739. În cazul transportului betonului pe schele �i e�afodaje, acesta se va face pe o podin� de cel pu�in 1,2 m
l��ime, cu balustrade �i o bordur� de margine. Golurile din podin� prin care se alimenteaz� sau se toarn�
betonul trebuie acoperite atunci când nu se efectueaz� opera�ia de turnare.
740. Circula�ia �i sta�ionarea persoanelor în zona de basculare a betonului din mijlocul de transport este
interzis�. Sta�ionarea personalului muncitor în timpul bascul�rii este permis� în partea opus� efectu�rii
opera�iei.
741. Cur��irea mijloacelor de transport de batonul aderent se va face numai în pozi�ia normal� a acestora pe
sol, în stare de repaus.
742. La transportul �i turnarea betoanelor cu ajutorul pompelor de beton, se vor lua urm�toarele m�suri:
a. pompa de beton va fi astfel pozi�ionat� (amplasat�) fa�� de punctul de turnare, încât mecanicul s� aib�
vizibilitate la locul de turnare;
b. pornirea pompei se va face în urma emiterii semnalului sonor de avertizare;
c. personalul care deserve�te instala�ia de pompare va trebui s� poarte ochelari de protec�ie;
d. dup� terminarea mont�rii pompei, conducta pentru transportul betonului va fi încercat� la o presiune
hidraulic� de cel pu�in 1,5 ori mai mare decât presiunea de regim. Rezultatele încerc�rii vor fi consemnate într-
un proces verbal;
e. înainte de introducerea betonului în conduct� se vor verifica - de persoane instruite în acest scop - toate
îmbin�rile �i racordurile tronsoanelor. În fa�a orificiului de evacuare se va monta o ap�r�toare înclinat�;
f. locul de munc� al mecanicului care deserve�te pompa de beton va fi legat cu dispozitive de semnalizare
acustic� sau luminoas� de locul unde se toarn� batonul;
g. demontarea pompei sau conductei pentru transportul betonului se va face numai dup� oprirea func�ion�rii
instala�iei;
h. cur��irea conductelor pentru transportul betonului cu ajutorul aerului comprimat sau al apei, se va face la o
presiune de cel pu�in 15 atmosfere. În timpul cur��irii, personalul muncitor va fi îndep�rtat la o distan�� de
cel pu�in 10 m de conduct�, iar în fa�a orificiului de evacuare se va monta o ap�r�toare înclinat�;
i. în fiecare zi, înainte de începerea lucrului se va controla buna func�ionare a manometrului de la pompa de
beton. Pe manometru se va marca, pe geamul cadranului, presiunea de regim;
j. în cazul defect�rii pompei sau a unui element oarecare al sistemului de pompare, sau în cazul form�rii de
dopuri de beton în conduct�, func�ionarea pompei va fi oprit� imediat. Montarea �i demontarea elementelor
pompei de beton se va face de persoane instruite în acest scop.
743. Imediat dup� turnare, dispozitivele pentru transportul betonului vor fi în mod obligatoriu sp�late.
744. Se va urm�ri ca durata transportului de la locul de preparare pân� la locul de turnare s� nu dep�easc�
timpul necesar pentru p�strarea compozi�iei �i men�inerii omogenit��ii betonului.
745. În cazul transport�rii betonului cu benzi transportoare se vor p�stra urm�toarele reguli:
a. unghiul de înclinare cu benzii transportoare s� fie mai mare decât cel indicat în tabelul urm�tor:

Consisten�a betonului la ridicarea la coborârea

betonului betonului

- tasarea conului pân� la 5 cm... 25° 12°

 - r�spândirea pân� la 45 cm... 20° 10°

- r�spândirea de la 46 la 52 15° 8°
cm...

b. viteza benzii nu trebuie s� fie mai mare de 1,2 m/sec;

c. banda transportoare trebuie s� aib� o fa�� c�ptu�it� cu un strat de cauciuc de cel pu�in 3 mm grosime;
d. transbordarea betonului de pe o band� pe alta, precum �i înc�rcarea de pe o band� pe alt mijloc de
transport, se va face cu ajutorul unor jgheaburi sau al unor pâlnii de cel pu�in 60 cm în�l�ime, astfel încât
opera�ia s� se fac� prin c�dere vertical� �i nu prin aruncare;
e. c�derea liber� a betonului de pe banda transportoare direct la locul de turnare este interzis�.
Transportul mortarului
746. Transportul mortarului se poate face cu autobetoniere, autobasculante, pompe de mortar, ma�ini de tencuit,
bunc�re, bene, tomberoane, etc. înainte de utilizare, starea mijlocului de transport va fi verificat� zilnic.
747. Înainte de punerea în func�iune, pompele de mortar vor fi încercate la o presiune de 15 kgf/cm2, iar
rezultatele încerc�rii vor fi consemnate în procese verbale. De asemenea se vor verifica urm�toarele elemente:
a. asigurarea leg�turii la p�mânt, starea electromotorului, a cablului de alimentare cu energie electric� �i a
tabloului;
b. starea supapelor de siguran��, starea �i ungerea presetupelor �i a celorlalte organe active accesibile;
c. se va verifica dac� exist� volum liber în rezervoarele în care se pompeaz� materialul �i se vor fixa în mod
corespunzator ventilele respective.
748. Se interzice punerea în func�iune a pompelor de mortar dac� nu con�in past�.
749. În timpul lucrului este interzis a se dep�i presiunea maxim� a pompelor de motar.
750. În cazul ivirii - în timpul lucrului - a unor defec�iuni la utilaj, la conductele de transport, ca �i în cazul
form�rii de dopuri de mortar în sistemul de transport, se va opri lucrul imediat.
Se interzice - în timpul func�ion�rii utilajului - repararea, cura�irea, strângerea unor piuli�e sau garnituri.
Opera�iile respective se vor efectua numai dup� oprirea utilajului, scoaterea lui de sub tensiune �i sc�derea
presiunii în instala�ie la zero.
751. Nu este admis� îndoirea în unghi a conductelor (tuburilor) �i legarea acestora cu sârma la �tu�urile
utilajului. Legarea se va face cu bra��ri strânse cu buloane.
752. Personalul muncitor care lucreaz� cu injectorul de mortar, trebuie s� poarte obligatoriu ochelari de
protec�ie.
753. Se va delimita traseul conductelor de transport pentru mortar, nepermi�ându-se circula�ia pe sub acestea
sau în apropierea lor.
754. Locul de munc� al mecanicului utilajului de transport pentru mortar trebuie s� fie în permanen�� în
legatur� cu locurile de munc� unde se prime�te mortarul, prin semnale acustice sau luminoase, pentru a putea
- la cerere - opri sau porni transportul mortarului. Semnalele sau codul vor fi stabilite anticipat de conduc�torul
locului de lucru �i vor fi afi�ate.
755. În cazul utiliz�rii motocompresoarelor echipate cu rezervoare de aer, pentru transportul mortarului prin
conducte se vor respecta instruc�iunile în vigoare privind exploatarea recipientelor sub presiune.
756. Înainte de cura�irea (suflarea) conductelor de mortar cu ajutorul aerului comprimat, personalul muncitor
care a lucrat cu injectorul de mortar trebuie îndep�rtat de zona de lucru la o distan�� de maximum 10 m.
Cur��irea se va face dup� oprirea utilajului mai mult de 20 minute.
757. Peste conductele de mortar care traverseaz� locuri cu circula�ie intens�, se vor face pode�e de trecere.
758. Amplasarea conductelor de aer comprimat va fi astfel f�cut�, încât s� se evite traseele care întîlnesc
conductele electrice sau trec prin apropierea acestora, pentru ca la o eventual� deplasare sau rupere a
conductelor s� nu existe posibilitatea ruperii conductorilor, creându-se astfel pericolul de electrocutare.
759. Este interzis� cur��irea de ulei a conductelor de aer prin arderea uleiului.
760. Conduc�torul punctului de lucru va controla ca în timpul lucr�rilor de montare sau de reparare a
conductelor s� nu ramân� în ele cârpe, buca�i de bumbac, scule etc.
761. Pe lâng� normele specifice prev�zute pentru lucrul cu pompa de mortar, se vor respecta �i normele de
protec�ie a muncii prev�zute pentru lucrul cu pompa de beton.
[top]
 (/normative/Assets/)CAPITOLUL 22
Turnarea si compactarea betonului
Generalit��i
762. �eful de �antier, �eful de lot, �eful de punct de lucru �i maistrul au urm�toarele obliga�ii:
a. s� organizeze instructajul de protec�ie a muncii pentru tot personalul muncitor al �antierului �i s� verifce
prin sondaj modul în care se face acest instructaj;
b. s� ia m�suri pentru expunerea instruc�iunilor de protec�ie a muncii �i a afi�elor de propagand� prin
care se exemplific� m�surile care trebuie luate, pentru prevenirea accidentelor de munc�;
c. s� urm�reasc� aplicarea la fiecare loc de munc� a m�surilor specifice de protec�ie a muncii.
763. Maistrul �i �eful de echip� au obliga�ia:
a. s� fac� instructajul general introductiv de protec�ie a muncii, cel specific lucr�rilor ce le au de executat �i
cel periodic, întregului personal muncitor din forma�iile de lucru pe care Ie conduc, �i s� nu permit� s�
lucreze personal muncitor care nu are f�cut instructajul de protec�ie a muncii;
b. s� comunice personalului muncitor din subordine m�surile �i echipamentele de protec�ie a muncii privind
executarea diferitelor lucr�ri prev�zute în proiectul de execu�ie �i fi�ele tehnologice corespunz�toare
lucr�rilor care trebuie realizate �i s� asigure procurarea �i distribuirea materialului respectiv.
Turnarea �i compactarea betonului
764. Înainte de începerea turn�rii batonului, �eful punctului de lucru va controla modul de execu�ie a
cofrajelor, a schelelor �i a podinelor de lucru �i rezisten�a acestor elemente de construc�ie, întocmind un
proces-verbal de recep�ie intern�.
765. În cazul turn�rii betonului la o în�l�ime mai mare de 1,5 m, pooinele de lucru vor fi prev�zute cu
balustrade �i scândur� (bordur�) de margine.
766. Turnarea betoanelor la adâncimi mai mari de 1,5 m fa�� de nivelul podinei de lucru se va face cu ajutorul
jgheaburilor, respectiv al burlanelor fixate corespunz�tor pe elementele de sus�inere a cofrajelor.
767. La turnarea betoanelor pentru executarea unor elemente de construc�ie cu înclinare mai mare de 30 grade
acoperi�uri, corni�e, luminatoare etc - personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguran��, frânghiile
centurilor fiind fixate solid de elementele rezistente.
768. Se interzice accesul personalului muncitor în zona de turnare, unde este pericol de c�dere a betonului.
Dac�, din punct de vedere tehnologic, acest lucru nu este posibil, se vor amenaja viziere de protec�ie.
769. La compactarea betoanelor cu ajutorul vibratoarelor, se vor lua urm�toarele m�suri:
a. vibratoarele vor fi verificate înaInte de începerea turn�rii, cele g�site cu defec�iuni fiind eliminate;
b. în cazul în care vibratoarele se defecteaz� în timpul turn�rii, ele vor fi imediat deconectate �i predate
electricianului pentru verificare;
c. carcasa vibratorului se va lega la p�mânt, iar personalul muncitor care lucreaz� cu vibratoare va purta cizme
de cauciuc �i m�nu�i electroizolante pentru joas� tensiune;
d. conductorii electrici care alimenteaz� vibratoarele vor fi flexibili �i izola�i în tub de cauciuc;
e. în timpul deplas�rii vibratorului sau la întreruperile lucrului pentru un timp oricât de scurt, acesta se va
deconecta
obligatoriu de Ia re�eaua electric�;
f. instala�iile electrice necesare punerii în func�iune a vibratoarelor vor fi executate cu respectarea normelor de
protec�ie a muncii specifice acestor lucr�ri.
770. Manevrarea vibratoarelor se va face de personal muncitor c�ruia i s-a f�cut instructajul de manipulare,
precum �i cel specific de protec�ie a muncii.
Turnarea betonului în cofraj glisant
771. La posturile de lucru vor fi afi�ate indicatoare care s� specifice înc�rc�rile maxime de lucru �i modul de
a�ezare a materialelor pe podinele de lucru sau pe schelele suspendate. Este interzis� înc�rcarea podinelor
de lucru �i a schelelor suspendate peste limita de rezisten�� prev�zut� în proiectele acestora.
772. Locurile de comunicare între podinele de lucru �i schelele suspendate vor fi îngr�dite. Muncitorii care
lucreaz� la în�l�ime vor fi dota�i cu centuri de siguran��.
773. Zilnic, �eful punctului de lucru este obligat a controla starea cofrajului glisant, a împrejurimilor, balustradelor,
p�durilor, schelelor etc, �i a lua m�suri de remediere atunci când se constat� defec�iuni.
774. La fiecare mutare a cofrajului glisant, toate obiectele nelegate de cofraj vor fi îndep�rtate.
775. Podina de lucru, precum �i podinele schelelor suspendate se vor cur��a permanent de moloz sau alte
de�euri.
776. Toate golurile din podinele de lucru vor fi acoperite. În cazul în care este necesar ca unele goluri s�
r�mân� descoperite, acestea vor fi îngr�dite sau acoperite cu gr�tare cu ochiuri de cel mult 7x7 cm, luându-se
m�suri pentru a evita c�derea unor obiecte sau materiale.
777. Personalul muncitor care lucreaz� la turnarea betonului în cofraje glisante va fi verificat medical pentru
lucrul la în�l�ime.
778. Construc�iile la care unele elemente sau toate elementele se execut� din beton turnat în cofraje glisante,
vor fi împrejmuite la o anumit� distan��, astfel încât s� nu fie posibil� erodaerea unor accidente datorit�
c�derii unor obiecte, sau materiale de pe platforma de lucru a cofrajului sau din cârligul macaralei.
779. Elementele cofrajului glisant (cadrele, consolele de sus�inere, grinzile, podinele de lemn, schelele
suspendate �i îngr�dirile) trebuie executate în strict� conformitate cu proiectul aprobat.
780. Demontarea cofrajului glisant va fi executat� într-o succesiunea opera�iilor stabilit� anticipat �i sub
conducerea direct� a �efului punctului de lucru.
781. Scoaterea cadrelor ce sus�in vinciurile este permis� numai dup� înt�rirea betonului.
782. Materialele rezultate în urma demont�rii cofrajului glisant vor fi coborâte imediat cu ajutorul scripe�ilor sau
al altor mecanisme. Este interzis� a�ezarea acestor materiale pe podina de lucru.
783. Betonistul care manipuleaz� pervibratorul va fi echipat cu m�nu�i �i cizme de cauciuc electroizolante.
784. În caz de furtuni puternice sau dsc�rc�ri electrice se va întrerupe lucrul, iar întreg personalul va coborî de
pe cofraj.
Turnarea betonului sub noroi de bentonit�
785. Prepararea �i depozitarea noroiului de bentonit� se va face în instala�ii acoperite �i împrejmuite.
786. Pentru evitarea alunec�rii personalului muncitor, la toate opera�iile de preg�tire a noroiului de bentonit�
vor fi luate m�surile de împiedicare a r�spândirii lui pe platforma de lucru sau pe traseele conductelor.
787. Panourile de lucru pe care se lucreaz� cu noroi de bentonit� sau cele pentru traversarea �anturilor vor fi
prev�zute cu gr�tare metalice �i cu balustrade.
788. În timpul func�ion�rii instala�iilor sub presiune se interzice sta�ionarea personalului muncitor în dreptul
îmbin�rilor de la conducte, precum �i de�urubarea �i lovirea acestora sau a arm�turilor.
789. Pâlnia burlanului de betonare sub noroi de bentonit� sau ap� va fi legat� de cârligul macaralei sau al
scripetelui, astfel încât, la manevrarea burlanului, Jeg�tura s� nu se desfac� �i s� produc� accidente.
Turnarea betoanelor în cofraje plane mari, modulate
790. Turnarea betonului în elemente verticale se va face din ben� direct în cofraj, prin intermediul unei pâlnii
montate la gura cofrajului, ori de câte ori situa�ia tehnic� permite acest lucru.
791. În cazul utiliz�rii benelor cu furtun (obligatoriu omologate),se vor respecta instruc�iunile de utilizare a
acestora. Înainte de începerea turn�rii betonului, se va verifica starea tehnic� a benei �i a accesoriilor, inclusiv
dispozitivul de agiltare la cârligul macaralei.
792. Manevrarea dispozitivului de închidere-deschidere de la gura furtunului (benei) pentru golirea betonufui din
ben�, se va face tr�gând în laturi cap�tul furtunului, cu ajutorul unor cârlige. Sta�ionarea personalului
muncitor sub ben� este interzis�.
793. Desfundarea de beton a benei cu furtun - în cazul înfund�rii ei - este permis� numai când bena este
a�ezat� pe sol �i asigurat� contra r�sturn�rii.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 23
Fasonarea si montarea armaturilor de otel - beton
794. Descol�cirea �i îndreptarea o�elului pentru armarea betonului trebuie f�cut� pe un teren de lucru
destinat numai pentru acest scop �i împrejmuit.
795. La îndreptarea o�elului-beton pentru arm�turi cu ajutorul mecanismelor este necesar ca:
a. fixarea capetelor o�elului-beton în tamburul de îndreptare s� se fac� numai dup� oprirea motorului;
b. înainte de pornirea motorului, tamburul s� se acopere cu ap�r�toarele de protec�ie;
c. por�iunea de trecere a o�elului-beton pe tambur s� fie prev�zut� cu un dispozitiv de protec�ie.
796. Este interzis� �inerea în mân� a barelor mai scurte de 30 cm la �tan�a ac�ionat� cu motor, pentru a
se evita prinderea mâinii în timpul t�ierii barelor.
797. Îndoirea manual� a arm�turilor de o�el-beton se va face cu chei speciale, în bun� stare, pentru a nu se
produce r�nirea mâinilor muncitorului. Uneltele �i dispozitivele de îndoire a arm�turii vor fi verificate zilnic,
înainte de începerea lucrului.
798. Este interzis� prezen�a oric�rei persoane în apropierea personalului muncitor care fasoneaz� manual
o�elul-beton în timp ce acesta lucreaz�, deoarece exist� pericolul ca persoanele respective s� fie lovite în
cazul când alunec� brusc (scap�) cheile cu care se efectueaz� astfel de opera�ii. Din acelea�i motive se vor
prevedea distan�e suficiente între posturile de lucru ale personalului muncitor care fasoneaz� manual arm�turi
din o�el- beton.
799. Se interzice montarea arm�turilor în apropierea liniilor electrice aflate sub tensiune. În cazul în care linia
electric� nu poate fi scoas� de sub tensiune, se vor lua m�suri speciale de electrosecuritate, care se vor
înscrie în fi�a tehnologic� de execu�ie a lucr�rii.
800. Este interzis a se executa de pe fundul cofrajului montarea arm�turii sau a carcaselor sudate în grinzi sau
alte elemente izolate. În acest caz, trebuie amenajat� o schel� de lucru cu o l��ime de min. 70 cm,
situat� pe partea lateral� a cofrajului. Podina va fi împrejmuit� cu o balustrad� �i o scândur� de
margine.
801. Praful metalic �i de rugin� ce rezult� în urma prelucr�rii arm�turii �i a fason�rii ei, se va îndep�rta
numai cu perii sau m�turi, în nici un caz îndep�rtarea acestuia nu se va face cu mâna liber�.
802. Este interzis� circula�ia �i montarea arm�turilor pe cofrajul plan�eului, înainte ca acesta s� fi fost
consolidat �i verificat.
803. Este interzis� circula�ia pe arm�turile carcaselor sudate
804. Sudarea arm�turilor �i montarea carcaselor de o�el-beton sudate trebuie f�cut� în conformitate cu
regulile prev�zute în prezentele norme.
805. Sudarea carcaselor pe stâlpi, grinzi �i pilo�i trebuie f�cut� în pozi�ie orizontal�, pe capre sau pe
suporturi metalice.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 24
Lucrari de zidarie si tencuieli
Executarea funda�iilor
806. Înainte �i în timpul execut�rii lucr�rilor de funda�ii �i de zid�rie sub nivelul solului, este necesar s� se
controleze rezisten�a sprijinirilor pere�ilor �anturilor �i s�p�turilor. Dac� se constat� defec�iuni, se va
întrerupe lucrul pâni la remediere.
807. De-a lungul marginilor gropilor pentru funda�ii �i �anturi se va l�sa o fâ�ie liber�, pe o l��ime de
minimum 0,50 m.
808. Coborârea în �an�uri �i gropi a materialelor necesare execut�rii zidirillor sub nivelul solului �i a
funda�iilor, se va face mecanizat sau prin jgheaburi portative, estacade �i planuri înclinate.
809. Se interzice coborârea materialelor pe jgheab, concomitent cu primirea lor la cap�tul cel�lalt. Aruncarea,
coborârea materialelor, respectiv r�sturnarea materialelor se va putea face numai atunci când la locul de c�dere
sau în apropierea acestuia nu se g�se�te personal muncitor. Coborârea personalului muncitor se va face numai
pe sc�ri sau rampa de acces.
810. Executarea zid�riei de protec�ie a hidroizola�iei se va face dup� terminarea funda�iei, dup�
executarea zidului ce trebuie izolat �i a hidroizola�uiei verticale. S�p�turile vor fi executate cu taluz. Dac�
lucrarea impune o altfel de execu�ie, se va întocmi o fi�� tehnologic� care s� cuprind� �i indicarea
m�surilor privind împiedicarea surp�rii malurilor �i a zidului de protec�ie. Lucrarea se va executa sub
supravegherea �efului punctului de lucru.
811. Subzidirea funda�iilor sau a pere�ilor, cl�dirilor existente se va executa numai dup� proiecte sau fi�e
tehnologice �i sub supravegherea permanent� a conduc�torului lucr�rii.
812. Pentru urm�rirea comport�rii lucr�rilor de subzidire, pe zidurile subzidite se vor monta - înainte de
începerea lucr�rilor - martori (repere), spre a putea fi observate din timp eventualele deplas�ri ale construc�iei.
Martorii vor fi monta�i la cr�p�turile zidurilor sub care se face subzidirea, precum �i pe zidurile apropiate.
813. În cazul în care în timpul execu�iei se constat� deplas�ri sau deform�ri ale construc�iei, se vor lua
m�suri urgente �i imediate pentru îndep�rtarea personalului muncitor din zon�.
814. Se interzice continuarea lucr�rilor de subzidire atunci când se constat� deform�ri ale terenului în zona
respectiv�. Continuarea lucr�rilor de subzidire se va face numai dup� ce terenul a fost consolidat.
815. În terenuri cu ap� subteran�, înainte de începerea lucr�rilor de subzidire se vor lua m�suri pentru
epuizarea apei, pe tot timpul exercit�rii lucr�rilor de subzidire, plus perioada necesar� înt�ririi mortarului.
816. Pe m�sura execut�rii funda�iilor, spa�iul dintre funda�ii �i pere�ii s�p�turii se va umple cu materiale
bine compactate.
817. Demontarea sprijinirilor gropilor �i �an�urilor pentru executarea funda�iilor se va face de jos în sus, pe
m�sura astup�rii spa�iilor libere cu material, sub supravegherea conduc�torului lucr�rii.
818. Num�rul de dulapi care se demonteaz� simultan pe vertical�, în acela�i plan, nu trebuie s� fie mai mare
de 3, iar în cazul terenurilor cu coeziune redus� sau curg�toare, se demonteaz� numai câte unul.
Executarea zidurilor
819. Executarea lucr�rilor de zid�rie la în�l�ime trebuie s� se fac� de pe schele tipizate sau realizate
reglementar, îngr�dite cu parapete de 1 m în�l�ime �i prev�zute cu scânduri de margine (bordur�).
820. Se interzice circula�ia pe ziduri. Pentru circula�ie se vor folosi numai schelele.
821. Aducerea mortarului �i c�r�mizilor pe cl�dirile în curs de execu�ie se va face în dispozitive speciale,
asigurate pentru evitarea c�derii materialelor.
822. Se interzice executarea zid�riei pe o în�l�ime mai mare de dou� etaje, f�r� legarea acesteia prin
plan�ee sau f�r� a se monta pe grinzile plan�eelor o podin� provizorie.
823. Depozitarea pe podina de lucru a materialelor pentru zid�rie se va face astfel încât s� se lase un spa�iu
de minimum 0,50 m între zidul ce se execut� �i materiale, de-a lungul întregului front de lucru.
824. Podina de lucru va fi cu cel pu�in 15 cm mai jos decât nivelul zid�riei. În�l�imea zid�riei nu va dep�i
1,20 m deasupra nivelului podinei de lucru. Pentru în�l�imi mai mari se vor monta podine auxiliare.
825. La zidirea pere�ilor exteriori de pe schelele interioare se vor monta, obligatoriu, viziere de protec�ie pe
perimetrul exterior al construc�iei, pentru oprirea c�derii obiectelor de sus.
În cazul în care în�l�imea zid�riei nu dep�e�te 8,0 m, nu este obligatorie montarea vizierelor de protec�ie.
Dac� nu este posibil s� se monteze viziere de protec�ie, se va îngr�di locul de lucru unde se execut�
zid�ria, distanta minim� de la suprafa�a zidului ce se execut� pân� la îngr�dire fiind de 1,5 m.
Vizierele de protec�ie vor avea l��imea de minimun 1,5 m �i înclinarea de 20% fa�� de orizontal�; vor fi
rezistente, având console, de preferin�� din metal, iar copertina din scânduri de 2,50 grosime, b�tute una
lâng� alta. Primul rând de viziere - cel care va r�mâne pân� la terminarea zid�riei - va fi montat la distan�a
maxim� de 6,0 m de la p�mânt, iar al doilea rând de viziere, fiind mobil, va fi montat la nivelul imediat inferior
celui la care se lucreaz�.
Personalul muncitor care monteaz� sau demonteaz� vizierele de protec�ie va fi asigurat contra c�derii prin
centuri de siguran�� legate de puncte fixe ale cl�dirii. Se interzice circula�ia �i depozitarea materialelor pe
vizierele de protec�ie.
826. Golurile de u�i din zidurile exterioare vor fi închise, pentru a opri trecerea personalului muncitor prin ele.
827. Se interzice l�sarea pe ziduri a materialelor de zid�rie neintroduse în oper�, a molozului sau sculelor la
întreruperea lucrului.
828. La executarea placajului pere�ilor, concomitent cu lucr�rile de zid�rie se vor lua acelea�i m�suri de
tehnic� a securit��ii, ca �i la lucr�rile la în�l�ime �i la cele de învelitori.
Umplutura dintre placaj �i zid�rie se va executa concomitent cu placajul �i va dep�i obligatoriu nivelul superior
al pl�cii.
829. Zid�ria corni�elor de c�r�mid� ce ies din planul zidurilor mai mult de 30 cm se va executa de pe schele
exterioare.
În cazul în care se folosesc schele în consol�, acestea vor fi astfel montate, încât distan�a dintre marginea
exterioar� a corni�ei �i balustrada podinei de lemn s� fie de minimum 60 cm. La executarea corni�elor din
zid�rie se vor prevedea dispozitive pentru ancorarea lor provizorie, care vor fi demontate dup� executarea
tencuielilor �i a învelitorii.
830. Zid�ria din piatr� brut� va fi executat�, obligatoriu, cu cofraje sprijinite. Montarea cofrajelor se va face
paralel cu executarea zid�riei.
831. La executarea zid�riei din blocuri de beton celular autoclavizat, se vor respecta normele de protec�ie a
muncii specifice lucr�rilor de zid�rie, precum �i urm�toarele:
a. manipularea blocurilor umede se va face cu un cle�te special;
b. se vor lua m�suri de protec�ie contra prafului în locurile unde se prelucreaz� blocurile, iar personalul
muncitor va fi dotat cu echipamentul de protec�ie corespunz�tor;
c. tehnologia de montare a plan�eelor prefabricate va fi stabilit� �inând seama c� zid�ria din blocuri de beton
celular autoclavizat nu poate prelua eforturi de întindere, �ocuri etc. Se va evita riparea elementelor de plan�ee
prefabricate;
d. în timpul execut�rii zid�riei, pân� la executarea plan�eelor, se interzice rezemarea sc�rilor sau a altor
obiecte pe ziduri; se vor utiliza sc�ri duble;
e. Ia terminarea execu�iei stâlpilor de zid�rie dintre golurile de u�i �i ferestre se vor monta buiandrugi, peste
care se va a�eza cel pu�in un rînd de blocuri: În cazul execut�rii buiandrugilor din beton armat monolit,
rigidizarea stâlpilor se va face prin ace�tia. Se interzice l�sarea stâlpilor Iiberi la partea superioar�, existând
pericolul de d�râmare;
f. în timpul execu�iei este interzis a se crea diferen�e de
în�l�imi mai mari de 1,5 m.
823. Întrucât zidurile de beton celular autoclavizat au o stabilitate �i o rezisten�� redus� pân� la înt�rirea
mortarului, este necesar a se face personalului muncitor care execut� asemenea lucr�ri un instructaj special
privind m�surile specifice de protec�ie ce trebuie luate.
Instructajul special va fi consemnat în procese-verbale.
Lucr�rile de zid�rie din blocuri mici de beton celular autoclavizat se vor executa sub conducerea unei persoane
specializate în asemenea lucr�ri.
Se va acorda o aten�ie special� pentru asigurarea stabilit��ii corni�elor prin ancorare, proptire etc.
833. La executarea pere�ilor din panouri din beton celular autoclavizat se vor respecta normele de protec�ie a
muncii de la montarea efementelor prefabricate.
834. În cazul utiliz�rii - pentru ridicarea materialelor- a unor dispozitive �i mecanisme de mic� mecanizare,
personalul muncitor ce le manevreaz� va respecta normele de protec�ie a muncii pentru lucrul de pe schele �i
la în�l�ime �i va fi dotat cu echipamentul de protec�ie corespunz�tor.
Dispozitivele de ridicat vor fi prev�zute cu siguran�e cu cabluri, respectându-se, obligatoriu, toate normele
prev�zute de inspec�ia pentru controlul instala�iilor de ridicat.
Personalul muncitor care le manevreaz� va trebui s� fie autorizat în acest sens.
835. Primirea materialelor de zid�rie se va face pe podine special amenajate �i dimensionate corespunz�tor,
sau pe plan�ee, în focuri special indicate de conduc�torul locului de lucru.
836. Toate golurile periculoase vor fi închise sau îngr�dite cu parapete de protec�ie.
837. Se interzice evacuarea molozului �i a de�eurilor de materiale prin aruncarea în exteriorul construc�iei.
Evacuarea se va face conform normelor generale comune de protec�ie a muncii privind evacuarea de�eurilor.
838. La lucr�rile ce se execut� în mediu umed, conductorii sub tensiune vor fi deconecta�i înainte de
începerea lucrului.
839. Se interzice utilizarea unor scule cu capete deformate sau în forma de ciuperc�, cu muchiile din tabl�
zdren�ui�� �i ascu�ite, a unor roabe �i tomberoane care nu sunt în perfect� stare de func�ionare. Sculele
de mân� folosite la zid�rie vor fi bine fixate pe mâner.
840. În cazul în care este necesar a se t�ia sau sparge unele zid�rii, personalul muncitor va fi dotat cu ochelari
de protec�ie.
841. Mânuirea unor mecanisme ac�ionate electric sau mecanic de alt personal muncitor decât cel de
specialitate, se va putea face numai dup� ce acestui personal i se va face - de compartimentul de mecanizare -
un instructaj special, confirmat printr-o atestare scris�.
842. Conduc�torul punctului de lucru este obligat în permanen�� a controla ca mecanismele �i dispozitivele
ac�ionate electric, utilizate la lucr�rile de zidire, s� fie legate la p�mânt.
Execu�ia tencuielilor
843. Lucr�rile de tencuieli exterioare, tencuieli interioare, precum �i ipsos�riile se vor executa de pe schele,
respectându-se normele de protec�ie a muncii specificate în capitolul corespunz�tor.
844. La lucr�rile de tencuieli interioare �i ipsos�rii se vor putea utiliza podine a�ezate pe capre nedeplasabile.
Folosirea sc�rilor duble este permis� numai pentru executarea lucr�rilor mici de tencuire (repara�ii) în locuri
izolate.
845. În cazul în care nu exist� schele, tencuirea glafurilor exterioare ale ferestrelor trebuie executat� de pe
podine împrejmuite, a�ezate pe console (schele în consol�) trecute în afar�, prin golul ferestrei respective sau
de pe schelele suspendate în sistem leag�n.
846. Se interzice utilizarea pigmen�ilor v�t�m�tori s�n�t��ii oamenilor (miniu de plumb, galben de crom,
oxid sau acetat de cupru), la prepararea mortarelor colorate necesare lucr�rilor de tencuire.
847. Zilnic, înainte de începerea lucrului, la fiecare schimb se va controla starea tehnic� a tuturor utilajelor, a
pompelor de motor, a ma�inilor de torcretat etc, utilizate Ia executarea mecanizat� a lucr�rilor de tencuire. Se
interzice executarea lucr�rilor de tencuire cu instala�ii defecte.
848. Utilizarea pompelor de mortar �i a ma�inilor de torcretat la o presiune mai mare decât presiunea maxim�
indicat� în fi�ele tehnologice sau în cartea tehnic� a utilajului este interzis�.
849. În procesul de aplicare a mortarului, injectorul trebuie s� se �in� la o distan�� de 1 - 1,5 m de
suprafa�a care se tencuie�te �i sub un unghi de cca 90° fa�� de aceast� suprafa��. Aplicarea mortarului
se va face de sus în jos, în straturi de cel mult 6-7 mm grosime.
850. În cazul opririi pompei de mortar mai mult de 20 minute, conducta trebuie suflat� cu aer comprimat, pentru
evacuarea dopurilor formate în ea. Aceast� opera�ie se va face numai dup� îndep�rtarea lucr�torilor din
zona periculoas�. Dup� încetarea lucrulul, tuburile flexibile, conductele �i utilajul se spal� bine cu ap�.
851. Conductorii electrici adu�i la întrerup�torul de func�ionare a pompei de mortar vor fi izola�i în tub de
cauciuc, iar întrerup�torul se va monta într-o cutie închis� (cu lac�t).
852. Atât pompa de mortar, cât �i tuburile metalice, trebuie s� aib� leg�tura cu p�mântul prin prize executate
reglementar.
853. La terminarea lucrului, supapa de aer se va putea demonta numai dup� ce presiunea a sc�zut la zero.
854. În cazul usc�rii tencuielilor cu instala�ii pe baz� de raze infraro�ii sau sobe cu cocs, personalul muncitor
va putea intra în înc�perile respective, dar numai cu m�ti contra gazelor.
855. Personalul muncitor care execut� aplicarea mecanizat� a tencuielilor �i cel ce execut� tencuielile
manuale la tavane, trebuie s� poarte ochelari de protec�ie.
856. La aplicarea tencuielilor torcretate, precum �i la prelucrarea uscat� a tencuielilor în înc�peri închise, se
vor lua m�suri de ventilare permanent�, în scopul evacu�rii prafului.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 25
Constructii inalte
Generalit��i
857. Construc�iile înalte se efectueaz� cu respectarea normelor din capitolele respective �i a condi�iilor
suplimentare indicate mai jos.
858. La lucr�rile ce se efectueaz� în locurile unde nu s-a executat zid�ria de umplutur� a scheletului �i la
execu�ia co�urilor de fum sau a silozurilor pot fi admi�i numai muncitorii care au f�cut vizita medical� �i un
instructaj suplimentar cu privire la tehnica securit��ii pentru construc�ii înalte.
859. Muncitorii care lucreaz� la în�l�imi, inclusiv montatatorii scheletului metalic, trebuie s� lucreze sub
continua supraveghere a conduc�torului punctului de lucru.
860. Pentru ridicarea muncitorilor la diferite etaje ale cl�dirii se vor amenaja sc�ri sau trepte. Deplasarea
muncitorilor pe sc�rile rezemate de cap�tul de sus este permis� numai la limita unui etaj. Aceste sc�ri vor
avea reazeme la mijloc.
861. Primirea greut��ilor se va face pe pode�e special amenajate sau pe por�iunile plan�eelor special
indicate în proiectul tehnologic al lucr�rilor.
862. Înainte de executarea zid�riilor exterioare, golurile din plan�eele cl�dirilor vor fi împrejmuite cu balustrade
cu în�l�imea minim� de 1m, prev�zute cu bordur� �i cu o scândur� intermediar�. Balustrada �i sc�rile
se fixeaz� pe partea opus� golului.
863. În timpul execut�rii zidurilor exterioare �i a�ez�rii ferestrelor în golurile respective, se vor lua m�surile
necesare pentru evitarea c�derii oamenilor, a materialelor, sculelor, etc. în afara perimetrului cl�dirii, prin
executarea de împrejmuiri,viziere de protec�ie, plase, etc. Vizierele de protec�ie vor avea o l��ime de cel
pu�in 2 m �i vor fi prev�zute cu borduri.
864. Deasupra trecerilor, care se afl� sub golurile provizorii din plan�ee, se vor amenaja podine de protec�ie.
865. Pe lâng� iluminarea electric� alimentat� de la re�eaua general�, trecerile �i sc�rile vor fi prev�zute
cu iluminarea de siguran�� legat� la o re�ea separat�.
866. Strângerea �i îndep�rtarea molozului �i a de�eurilor de materiale de construc�ie de pe plan�eele
dintre etaje se va realiza prin jgheaburi acoperite sau prin cutii colectoare, coborâte cu ajutorul ascensorului.
Jgheaburile pentru coborârea molozului vor fi confec�ionate �i instalate în conformitate cu prevederile
prezentelor norme.
867. Pentru montarea �i verificarea fix�rii stâlpilor la fiecare nivel al scheletului vor fi prev�zute platforme de
inventar cu balustrade �i scânduri de margine, care s� permit� accesul la toate subansamblurile din limitele
nivelului respectiv.
868. Pentru preg�tirea sud�rii subansamblurilor de montaj �i pentru sudarea acestora, lâng� fiecare din ele
trebuie s� se instaleze cel pu�in câte o schel� suspendat�.
869. La o distan�� de cel mult 16m (adic� la în�l�imea a 4 etaje) sub nivelul la care se execut� lucr�rile de
montaj, este necesar s� se prevad� podine de protec�ie, iar la o distan�� de cel mult 8 m de la aceasta în
jos, trebuie suspendate plase de protec�ie, care s� reziste la o greutate de 100 kg, care ar c�dea de la o
în�l�ime egal� cu în�l�imea a dou� etaje.
870. Pentru prinderea stâlpilor în vederea ridic�rii lor se va utiliza un sistem de ag��are prev�zut cu
dispozitive care s� permit� desprinderea ochiurilor din cârligul macaralei, f�r� ca montorii s� fie nevoi�i s�
se urce spre cârlig.
871. În desenele de execu�ie a construc�iilor metalice, a schelelor, se vor prevedea anumite locuri de prindere
�i fixare a carabinelor centurilor de siguran�� ale montorilor.
872. La etajele cl�dirilor în curs de execu�ie vor fi desemnate locuri pentru fumat, iar în timpul iernii vor fi
prev�zute �i înc�peri pentru înc�lzirea muncitorilor, echipate cu rezervoare de ap� �i extinctoare.
873. Temperatura aerului în înc�perile pentru înc�lzirea muncitorilor va fi de cel putin +18°C. Suprafa�a
acestor înc�peri va fi astfel calculat�, spre a ad�posti cel pu�in 30% din num�rul total al muncitorilor care
lucreaz� la dou� etaje al�turate ale cl�dirii. Înc�perile pentru înc�lzire vor fi prev�zute cu ap� de b�ut.
874. WC-urile (permanente �i evacuabile) vor fi instalate separat pentru femei �i pentru b�rba�i �i vor avea
instala�ie de ap� pentru cur��irea lor. Num�rul WC-urilor se stabile�te �inându-se seama c� este necesar
un WC la fiecare trei etaje.
875. Vestiarele vor fi situate la parter sau la demisolul cl�dirii �i vor fi amenajate separat pentru barba�i �i
femei. În vestiare vor exista compartimente pentru despr�fuirea, uscarea �i sp�larea îmbr�c�mintei.
Usc�toarele trebuie s� asigure uscarea îmbr�c�mintei în cel mult 6 ore.
876. Pentru ca muncitorii s� aib� la dispozi�ie asisten�a medical� necesar�, vor fi organizate puncte
medicale mobile de prim ajutor, înzestrate cu pansamente, medicamente, brancarde.
Co�uri de fum din c�r�mid�
877. La executarea co�urilor de fum înalte va fi admis numai personalul muncitor care îndepline�te condi�iile
de lucru la în�l�ime (apt medical, instruit special, vârsta peste 18 ani).
878. La co�urile cu în�l�imea pân� la 50 m se va monta o semnalizare acustic� între locurile de munc� ale
personalului muncitor - zidar �i cel care încarc� elevatorul (sau alt mecanism de ridicat materiale). La co�urile
cu în�I�imea mai mare de 50 m se va monta o semnalizare automat� acustic� �i optic�.
879. Lucr�rile la co�urile de c�r�mid� se vor executa numai în condi�ii meteorologice normale. În caz de
intemperii puternice, furtuni mai mari de gradul 6 �i ploi, lucr�rile vor fi întrerupte, iar muncitorii evacua�i de la
în��ime.
880. Schelele pentru zid�ria co�urilor se vor executa conform proiectului de execu�ie �i cu respectarea
normelor de protec�ie a muncii prev�zute la capitolul „schele”.
881. În jurul co�ului care se construie�te se va realiza o zon� îngr�dit�, accesul în aceast� zon� putând fi
permis numai prin locuri dinainte stabilite. Distan�a între soclul co�ului �i limitele acestei zone trebuie s� fie
de 1/10 din în�l�imea co�ului, dar s� nu fie mai mic� de 10 m. În punctele vizibile se vor instala t�bli�e
avertizoare, pentru a se opri accesul persoanelor str�ine de locul de munc� respectiv.
882. Trecerile pentru oameni �i c�ile de acces pentru vehicule, care conduc la co�, ca �i locurile de lucru de
lâng� utilajele ce se afl� în interiorul zonei îngr�dite vor fi protejate prin acoperire cu panouri �i îngr�diri
laterale rezistente.
883. Zid�ria co�ului cu diametrul pân� la 3 m se va face de pe o podin� construit� din panouri demontabile,
bine fixat� pe grinzile sau �evile sprijinite (încastrate) în zid�ria co�ului. Dup� demontarea panourilor,
g�urile în care s-au sprijinit grinzile sau �evile vor fi astupate. În timpul lucrului va exista o a doua podin� la 1,2
- 1,5m, mai jos decât prima, pentru a opri c�derea eventual� a unor obiecte. Se interzice depozitarea
materialelor �i sculelor pe podinele de protec�ie.
884. Podinele vor fi dimensionate la sarcina maxim� dat� de personalul muncitor care lucreaz� pe ele �i de
materialele depozitate, înmul�it� cu coeficientul de sigurant� 6.
Se interzice înc�rcarea podinelor cu sarcini mai mari decât cele avute în vedere la dimensionare.
885. La zid�ria co�ului cu diametrul mai mare de 3 m, se vor folosi schele suspendate, legate de elevatorul turn
sau podine a�ezate pe grinzi bine sprijinite (încastrate) în zid�ria co�ului �i pe turnul elevator, conform unor
proiecte tehnologice aprobate.
886. Pe toat� circumferin�a co�ului, la o în�l�ime de 2 - 5 m, se monteaz� o vizier� de protec�ie, având o
I��ime de 2,5 m �i o înclinare de 20° fa�� de orizontal�. Viziera va fi astfel realizat�, încât s� suporte
sarcina maxim� dat� de greut��ile ce eventual ar c�dea de la în�l�ime. Pe vizier� - al c�rei rol principal
este de protejare a personalului muncitor care execut� lucr�ri la baza co�ului - este permis accesul
personalului muncitor numai dup� încetarea lucrului la partea de sus �i cu aprobarea dat� de conduc�torul
lucr�rii.
887. Urcarea personalului muncitor pe co�, în exterior, se va face pe trepte din o�el rotund cu diametrul de cel
pu�in 20 mm, a�ezate în rânduri verticale alternativ, fixate în zid�ria co�ului pe cel pu�in 25 cm �i cu
capetele îndoite.
Distan�a pe vertical� între trepte va fi de maximum 35 cm. Începând de la în�l�imea de 20 m se vor prevedea
trepte de odihn� montate la distan�a de 10 m una de alta. De la o în�l�ime de 5 m, pe toat� în�l�imea
co�ului, treptele vor fi împrejmuite cu un co� de protec�ie ce se va fixa din dou� în dou� trepte.
Urcarea personalului muncitor pe ultima treapt� este interzis�. La urcare sau coborâre, centurile de siguran��
ale personalului muncitor vor fi legate de trepte. Pentru sus�inerea personalului muncitor se va folosi o frânghie
legat� la partea superioar� a co�ului �i prins� de treptele fixate anterior.
888. Când exist� un elevator-turn, urcarea personalului se va face pe sc�rile interioare din jurul elevatorului,
prev�zute cu balustrade, iar elevatorul va fi îngr�dit pe toate p�r�ile cu plas� de sârm� sau scânduri.
889. Pentru co�uri mai înalte de 50 m, în interiorul co�ului va fi instalat un elevator-turn pentru ridicarea
personalului muncitor; elevatorul va corespunde prevederilor de protec�ie a muncii �i instruc�iunilor
Inspec�iei pentru Controlul Instala�iilor de ridicat pentru lifturi de persoane.
La nivelul platformei de lucru, al podinei de protec�ie �i al accesului, elevatorul-turn va fi îngr�dit cu plas�
metalic�. De asemenea, se vor monta pe podina de lucru scânduri de margine înalte de 20 cm.
890. Pentru a se înc�rca �i desc�rca platforma elevatorului, se vor prevedea goluri în turnul elevatorului,
dotate cu u�i care s� se poat� deschide numai atunci când se încarc� sau se descarc� platforma.
891. Pentru prelungirea în în�l�ime a turnului elevatorului se vor executa schele rezistente. Se interzice
personalului muncitor s� execute prelungirea de pe moazele sau contravântuirile elevatorului.
892. În cazul utiliz�rii macaralei în consol� pentru ridicarea materialelor pe platforma de lucru, se va prevedea o
deschiz�tur� care s� permit� trecerea liber� a dispozitivului pentru transportul materialelor. Deschiderea va fi
prev�zut� cu o u�i�� (chepeng), pe balamale, care s� se deschid� în sus �i s� r�mân� deschis�
numai în timpul trecerii materialelor. Pentru o mai mare siguran��, în jurul deschiderii se vor monta parapete,
rezistente.
Muncitorul care prime��e materialele va fi dotat cu centur� de sigurant�, ancorat� - deasupra capului s�u -
de un punct rezistent al construc�iei.
Încazul în care centura de siguran�� nu este prev�zut� cu un dispozitiv de frânare la c�derea în gol, legarea
frânghiei centurii de siguran�� se va face astfel, încât eventuala c�dere în gol s� fie imediat frânat�.
În cazul în care nu se realizeaz� un parapet rezistent în jurul g�urii din platform�, prinderea dispozitivului
pentru transportul materialelor se va face cu ajutorul unei c�ngi de fier, cu cap�tul drept �i o lungime
convenabil�, în a�a fel încât personalul muncitor s� nu se apropie la o distan�� periculoas� de marginea
deschiz�turii �i s� nu existe pericolul de tragere spre deschiz�tur� în cazul balans�rii dispozitivului.
893. Se interzice lucrul în interiorul co�ului în timpul transportului materialelor cu macaraua în consol�, prin
interiorul acestuia.
Sistemul de ag��are al dispozitivului pentru ridicarea materialelor va fi prev�zut cu o siguran��, care s�
exclud� desprinderea lui de pe cârlig.
895. Se interzice:
a. Depozitarea materialului pe zid�ria co�ului;
b. A�ezarea sculelor pe zid�ria co�ului; acestea se strâng în l�zi �i se coboar� cu elevatorul;
c. Evacuarea molozului �i a altor materiale prin aruncarea de sus;
d. Sta�ionarea sau circula�ia pe zidurile co�ului.
896. Firul de plumb pentru verificarea verticalit��ii co�ului se va suspenda cu sârm� de o�el.
897. Personalul muncitor care face rostuirea zid�riei co�ului nu se va apleca în afara zidului. EI va sta rezemat
de zid�rie, având sub piept opern� de paie sau hârtie. În tot timpul lucrului, personalul muncitor va fi asigurat
contra c�derii.
898. La d�râmarea co�ului prin explozie sau prin t�ierea bazei co�ului, se va instala paz� în jurul lui pe o
zon� având raza egal� cu în�l�imea co�ului. Personalul muncitor va fi evacuat din aceast� zon�
periculoas�. Se va semnaliza începerea d�râm�rii.
Co�uri de fum din beton armat
899. În cazul construirii co�urilor de fum din beton armat, se vor respecta normele de tehnic� a securit��ii
corespunz�toare, valabile �i pentru co�urile de fum din c�r�mid�.
900. La executarea glis�rii co�ului de fum cu ajutorul cofrajelor glisante se vor respecta normele de protec�ie a
muncii prev�zute în capitolele cofraje, schele. e�afodaje �i sc�ri.
901. Este interzis� modificarea elementelor cofrajelor (fa�� de proiectul aprobat) f�r� aprobarea
proiectantului; darea în exploatare a cofrajului glisant se va face pe baza procesului-verbal de recep�ie.
902. Bara superioar� a parapetelor platforme lor va fi metalic�, interspa�iile între barele orizontale ale acestora
vor fi de maximum 30 cm, iar între cele verticale, de 80 cm.
903. Este interzis� ridicarea materialelor pe platforma cofrajului glisant cu alte mijloace de ridicat decât cele
prev�zute în fi�a tehnologic�.
904. Este interzis ca personalul muncitor s� alerge pe platforma de lucru.
905. Depozitarea materialelor pe platforma superioar� se va face astfel, încât s� nu dep�easc� 100-150kg
într-un loc. Platforma inferioar� va fi �inut� liber�, f�r� a se face pe ea depozit�ri de materiale.
906. Accesul din lift �i în lift al personalului muncitor care urc� sau coboar� la (de la) platforma superioar� se
va face numai în prezen�a unei persoane autorizate, instruite periodic pentru deservirea liftului, numai la
semnalul cuvenit �i confirmat de nivelul unde se ridic� sau se coboar�.
907. Turnarea betonului în cofrajul glisant se va face cu ajutorul pâlniilor mobile sau al jgheaburilor, în a�a fel
încât betonul s� fie condus pân� între panouri.
Nu se admite umplerea în exces a cofrajului cu beton.
908. Este interzis controlul cablurilor de sarcin� sau ghidarea f�r� palmare de piele sau m�nu�i din pânz�
groas�, precum �i intrarea în casa liftului când acesta este în func�iune.
909. U�a cabinei liftului va avea un dispozitiv care s� împiedice deschiderea în timpul func�ion�rii acestuia.
U�ile de la cajele inferioare �i superioare vor fi închise pe tot timpul absen�ei cabinei de la caja respectiv�.
910. În lift este interzis�:
a. Transportarea simultan� de material �i personal muncitor;
b. Urcarea, respectiv coborârea personalului muncitor din cabin� f�r� prezen�a înso�itorului autorizat;
c. Plasarea oric�ror elemente în spa�iul de siguran�� de deasupra sta�iei superioare a cabinei de lift.
911. La fiecare schimb, mecanicul de troliu va verifica starea cablului de trac�iune �i de glisare a liftului,
consemnând cele constatate în registrul de supraveghere. La maximum 8 fire rupte, este obligatorie schimbarea
cablului.
La o distan�� de cel mult 8 m se vor prevedea podine de protec�ie, capabile s� re�in� o greutate de 100kg
care cade de la în�l�ime, precum �i alte obiecte m�runte.
913. Se va acorda o aten�ie deosebit� montajului �i între�inerii corespunz�toare a conductorilor �i
corpurilor de iluminat, în scopul evit�rii electrocut�rilor.
914. Pe timpul montajului, piesele metalice vor fi asigurate contra r�sturn�rii.
915. Verificarea îmbin�rilor de prindere a nacelelor de juguri �i a nacelelor între ele este obligatorie atât la
montarea cofrajului, cât �i în timpul exploat�rii cu ocazia reviziilor zilnice, când se va verifica �i suprapunerea
podinei nacelelor, care trebuie s� fie de minimum 20 cm.
916. La înclina�ia platformei peste 40se va opri func�ionarea liftului. Reluarea circula�iei se va face numai
dup� orizontalizarea platformei.
917. Scripe�ii �i axele scripe�ilor de la cablul de ghidare vor fi verifica�i cu aten�ie, pentru a nu prezenta
fisuri sau vicii ascunse.
918. Montarea sc�rilor �i balcoanelor de balizaj se va face de personal muncitor special instruit. Se va urm�ri
ca legarea centurilor de siguran�� ale acestui personal s� fie f�cut� de elementele metalice ale cofrajului �i
nu de scar� sau balconul de balizaj.
919. La demontare, în incinta co�ului, cât �i pe o raz� de 20 m, este interzis� circula�ia personalului
muncitor �i a autovehiculelor. Se va semnaliza acest lucru prin indicarea de avertizare.
920. La executarea co�urilor din beton armat cu cofraje glisante se vor respecta �i urm�toarele m�suri:
a. Conduc�torul lucr�rii va verifica dup� fiecare 50 cm de glisare modul de înc�rcare a suspensiilor;
b. Schelele suspendate de cofrajul glisant, atât cele interioare, cât �i cele exterioare, vor fi încercate la o
sarcin� de 3 ori mai mare decât sarcina de regim;
c. Elementele de prindere vor fi reutilizate numai atât cât este prev�zut în proiect; înaintea fiec�rei mont�ri,
conduc�torul lucr�rii va avea grij� ca elementele de prindere (bride, ancore, etc.) �i cele de reazem s� nu
prezinte defec�iuni care s� duc� la sl�birea lor;
d. Atunci când se mut� cofrajul, întregul personal muncitor de pe schelele interioare �i exterioare va fi anun�at,
spre a fi evitate c�derea sau alte accident�ri;
e. Barele de distan�are vor fi bine legate de grinda inelar� portant�, atunci când se face demontarea lor �i la
desfacerea panourilor de cofraj; scoaterea barelor de distantare se va face cu o cheie levier special�.
Instala�ii �i utilaje specifice construc�iilor înalte
921. Dup� montarea instala�iei de ridicat �i înainte de punerea ei în functiune, se va întocmi (împreun� cu
Inspec�ia pentru Controlul Instala�iilor de Ridicat) "Certificatul general al instala�iei de ridicat", pe baza unei
documenta�ii tehnice întocmite în conformitate cu instructiunile în vigoare.
922. Instala�ia de ridicat trebuie s� fie construit� pentru un regim de lucru corespunz�tor procesului
tehnologic ce se desf�oar� la execu�ia lucr�rii. Ea trebuie s� fie complet� �i s� aib� toate dispozitivele
de siguran�� �i aparatajul de protec�ie necesar.
923. Lifturile pentru execu�ia construc�iilor înalte vor fi echipate, în mod obligatoriu, cu urm�toarele dispozitive
de siguran��:
a. Limitator de curs� care întrerupe circuitul de alimentare a motorului electric atunci când cabina dep�e�te cu
cel mult 30 cm pozi�ia de lucru la nivelul cel mai de sus;
b. Opritoare speciale cu capetele conice aflate pe glisiere care, în cazul nefunc�ion�rii limitatorului de curs�,
opresc cabina la o distan�� de cel mult 60 cm de la pozi�ia de lucru de la sta�ia cea mai de sus;
c. Parac�z�toare fixate pe cabin�, care s� împiedice automat c�derea cabinei în caz de rupere a cablului
de trac�iune;
d. Blocaje mecanice ale u�ilor de acces, care s� permit�
deschiderea acestora numai când cabina se afl� în
dreptul nivelului respectiv;
e. Contacte electrice ale u�ilor, care s� întrerup� func�io- narea liftului la deschiderea accidental� a unei
u�i;
f. Limitator de sarcin�, care s� comande întreruperea func�ion�rii liftului la înc�rcarea acestuia peste sarcina
admis� sau în cazul când cabina liftului este ag��at� de un obstacol.
924. La baza construc�iei, cât �i pe cofraje, se vor afi�a instruc�iunile de utilizare a liftului.
925. Se interzice înc�rcarea liftului cu o sarcin� mai mare decât aceea pentru care a fost dimensionat.
926. În cazul defect�rii Iifturilor, se continu� ridicarea cofrajului glisant în ritm sc�zut (2-3 ridic�ri pe or�),
pân� la dezlipirea complet� a acestuia de beton, dup� care glisarea este oprit� pân� la remedierea
defec�iunii.
927. Se interzice înn�direa cablurilor. Acestea trebuie s� aib� lungimea necesar� spre a fi folosite pân� la
atingerea cotei finale a construc�iei, plus (cel pu�in) dou� spire de cablu de rezerv�.
928. Desf�urarea cablurilor de ghidaj se va face astfel, încât s� fie sub tensiune constant� la partea
inferioar�, ca s� se împiedice balansarea cabinei liftului pe timpul deplas�rii ei pe vertical�.
929. Troliul de ac�ionare a liftului se va monta într-o înc�pere închis� prev�zut� cu u��, denumit� camera
troliului. Amplasarea camerei troliului se va face astfel, încât s� se asigure trecerea corespunz�toare a
cablurilor de trac�iune de la troliu spre ro�ile de conducere �i o bun� vizibilitate.
Camera troliului va fi astfel dimensionat�, încât s� r�mân� în jurul troliului un spa�iu liber de acces de 1m
pentru control, revizie �i între�inere. Pardoseala din camera troliului va fi din scânduri.
Acoperi�ul va trebui executat astfel, încât s� poat� suporta �i buc��i de materiale sau alte obiecte ce ar
putea eventual s� cad� de pe platforma cofrajului glisant.
Camera troliului va fi prev�zut� cu ferestre, pentru a se asigura o vizibilitate corespunz�toare. U�a se va
deschide în afar� �i se va amplasa în apropierea locului de manevr� al troliului. Ea se va încuia, iar cheia se
va p�stra la mecanicul pentru troliu sau la �eful punctului de lucru.
Accesul în camera troliului trebuie s� fie u�or (�i în afar� de orice pericol), liber �i iluminat permanent. Este
interzis accesul personalului muncitor str�in în camera troliului. Pentru lifturile co�urilor de fum este obligatoriu
s� se foloseasc� troliuri reversibile. �asiul troliului se va fixa la funda�ie în minimum 4 puncte.
931. Pe troliu se va înscrie cu s�ge�i �i inscriptii „sus” �i „jos” sensul de mers aI cabinei liftului.
932. Montarea cablurilor la punctele fixe trebuie f�cut� în mod sigur, respectându-se urm�toarele condi�ii:
a. În cazul prinderii cu cleme se monteaz� cel pu�in trei cleme strânse cu �uruburi pentru fiecare cablu, dup�
ce în prealabil cablurile au fost trecute în jurul unor piese speciale de protec�ie (oche�i), rezisten�a prinderii
trebuind s� fie cel pu�in egal� cu for�a de rupere a cablului;
b. În cazul prinderii prin cabluri de o�el, capetele de cabluri se vor fixa la suspensii sau puncte prin turnarea de
cositor, plumb sau compozi�ie; leg�tura astfel realizat� va trebui s� aib� o rezisten�� cel pu�in egal� cu
for�a de rupere a cablului;
c. În cazul prinderii prin pene cu autostrângere, acestea vor avea un unghi de maximum 40° �i minimum 6°.
933. La prinderea cablului de trac�iune pe tamburi se vor utiliza minimum trei cleme.
934. Ro�ile de conducere care servesc la ghidarea �i conducerea cablurilor de trac�iune trebuie s� asigure,
prin construc�ia lor, conducerea corect� �i f�r� uzur� acablurilor de trac�iune.
Ele trebuie s� fie protejate printr-o ap�r�toare, pentru a se evita antrenarea de c�tre cablul de trac�iune a
unor materiale de construc�ie care pot degrada instala�ia.
935. Tensiunile maxime admise pentru instala�iile electrice ale Iifturilor sunt urm�toarele:
a. 380 V în sistem trifazic cu nul accesibil, pentru alimentare;
b. 220 V în sistem monofazic (f�r� nul), pentru iluminarea locurilor de acces �i a camerei troliului;
c. 24 V pentru lampa portativ�, tensiune ob�inut� printr-un transformator electric de separa�ie;
d. 12 V la curent alternativ �i 60 V la curent continuu, pentru aparataj electric de comand�.
936. Proiectul instala�iei electrice va prevedea m�surile necesare pentru protec�ia contra electrocut�rii. Pe
platforma cofrajului glisant se va afla un aparat pentru respira�ie artificial�.
937. Se interzice folosirea lifturilor �i dispozitivelor de siguran�� defecte
938. Pentru prevenirea unor accidente de munc�, se vor monta urm�toarele indicatoare de avertizare:
a. În camera troliurilor: sarcina maxim� ce o poate ridica liftul, perioadele de control tehnic; pentru mecanic:
verific� leg�turile utilajului la re�eaua de protec�ie înainte de pornirea lui; pe u�a camerei troliului: camera
troliului - intrarea oprit�;
b. Pe u�ile cajei inferioare �i superioare �i pe u�a cabinei: sarcina maxim� a liftului; lift pentru materiale sau
persoane; num�r maxim de persoane; interzis a se transporta simultan materiale �i persoane.
939. În camera troliului, lâng� u�� �i la caja inferioar� pe platforma de lucru a cofrajului glisant, se vor
amplasa sting�toare de incendiu �i alt echipament, în conformitate cu normele PSI.
940. Înainte de darea în func�iune a liftului, se va face simularea de rupere a cablului de sarcin�, pentru
verificarea modului de blocare a cabinei pe cablurile de ghidaj.
941. Piesele din camera troliului, aflate sub tensiune �i neizolate electric, vor fi prev�zute cu ap�r�toare de
protec�ie, pentru a nu fi atinse în mod accidental. Aceste ap�r�toare vor trebui s� poat� suporta (f�r� a se
deforma) greutatea unor persoane sau materiale a�ezate pe ele involuntar.
942. Pentru semnalizarea oric�rei manevre a cabinei (anun�area de c�tre mecanicul troliului a trimiterii la
platform� a cabinei, anun�area de c�tre responsabilul de platform� a trimiterii cabinei la sol, comanda de
oprire a troliului în caz de avarie etc.) se vor prevedea mijloace acustice, optice sau combinate, corespunz�toare
condi�iilor de lucru.
943. Verificarea instala�iilor de ridicat se va face în conformitate cu instruc�iunile Inspectiei pentru Controlul
Instala�iilor de ridicat, condi�iile de exploatare urmând s� se încadreze în acelea�i instruc�iuni.
944. Liftul va fi dat în supraveghere unui responsabil tehnic care va întocmi instruc�iuni interne de exploatare,
aprobate de conducerea unit��ii, care vor fi afi�ate în camera troliului, pe platformele de lucru �i în cabin�.
945. Pentru fiecare lift, unitatea de�in�toare trebuie s� posede un registru de supraveghere �inut la zi, în care
personalul de deservire �i de între�inere a liftului este obligat s� înscrie sub semn�tur� toate observa�iile
constatate la instala�ie, remedierile ce se execut�, precum �i descrierea, pe scurt, a acestora.
Registrul de supraveghere se va numerota, �nurui, viza de conducerea unit��ii �i p�stra cu grij� în camera
troliurilor.
946. Mecanicul de troliu are urm�toarele îndatoriri principale:
a. S� cunoasc� prevederile instruc�iunilor Inspec�iei pentru Controlul Instala�iilor de Ridicat, codul de
semnalizare intern utilizat pe �antier �i normele de protec�ie a muncii specifice locului de lucru;
b. S� verifice, înainte de pornirea troliului, leg�turile acestuia la re�eaua de protec�ie, buna func�ionare a
dispozitivelor de protec�ie �i semnalizare, a celor de blocare a cabinei pe cablul de ghidaj, precum �i starea
cablului de trac�iune �i modul lui de fixare;
c. S� controleze, înainte de pornirea troliului, starea ancorelor, modul lor de fixare, legarea troliului, starea fix�rii
acestuia �i a ro�ilor de conducere;
d. S� verifice, înainte de începerea lucrului, buna func�ionare a troliului �i a frânei, dup� ce a verificat s�, nu
fie înc�rcat� cabina liftului;
e. S� controleze dac� iluminatul electric este corespunz�tor în camera troliului �i la locurile de acces în lift;
f. S� manevreze troliul numai dup� ce a dat semnalul de pornire;
g. S� respecte semnalizarea dat� de responsabilii de palier �i s� urm�reasc� permanent pozi�ia cabinei;
h. S� nu ridice sarcini mai mari decât sarcina nominal�;
i. S� verifice ca sarcina s� nu dep�easc� gabaritul, spre a se evita producerea unor avarii prin ag��area
materialelor transportate de elementele cofrajului glisant;
j. S� nu transporte personal muncitor simultan cu materiale;
k. S� manevreze corespunz�tor troliul �i frâna, spre a nu se produce �ocuri;
l. S� nu porneasc� troliul dac� u�ile cabinei sunt deschise;
m. S� urm�reasc� ca liftul s� fie folosit în scopul pentru care a fost autorizat;
n. S� nu pun� în func�iune liftul, dac� instala�ia electric� este defect�, dac� nu func�ioneaz�
dispozitivele de siguran�� (pentru blocarea pe cablul de ghidaj), sau dac� se produce un zgomot anormal la
troliu, la ro�ile de conducere sau la patinele cabinei;
o. S� nu efectueze manevre ale liftului dac� nu sunt îndeplinite condi�iile de protec�ie a muncii pentru locul
s�u de lucru;
p. S� opreasc� func�ionarea liftului când condi�iile meteo rologice împiedic� executarea lucr�rilor;
q. S� nu ridice cu Iiftul tuburi de oxigen sau alte materiale inflamabile sau toxice dac� pentru transportul
acestora nu s-au asigurat condi�ii speciale;
r. În cazul întreruperii curentului electric în timpul lucrului, s� pun� elementele de comand� la pozi�ia "zero"
�i s� decupleze întrerup�torul din cabina troliului.
La terminarea lucrului trebuie s� coboare cabina liftului la sol, s� deconecteze întrerup�torul principal �i s�
predea liftul mecanicului de troliu din schimbul urm�tor.
947. Îndatoririle principale ale înso�itorului de lift sunt urm�toarele:
a. S� închid� u�ile cabinei înainte de pornire;
b. S� între�in� în stare de cur��enie interiorul cabinei;
c. S� dea alarma în cazul opririi între paliere;
d. S� permit� transportul cu Iiftul numai al personalului muncitor aprobat de conducerea unit��ii;
e. S� nu transporte simultan materiale �i personal muncitor. 948. Orice defec�iune în func�ionarea liftului,
care duce la oprirea acestuia, va fi consemnat� în registrul de supraveghere �i va fi adus� de îndat� de cel
care a descoperit-o la cuno�tiin�a conduc�torului punctului de lucru �i responsabilului tehnic cu
supravegherea func�ion�rii instala�iilor de ridicat.
949. De�in�torii lifturilor de �antier au obliga�ia s� anun�e imediat la unit��ile Inspec�iei pentru Controlul
Instala�iilor de Ridicat în raza c�rora se afl� �antierul (prin telefon, telegram�, telex, curier. etc.), avariile �i
accidentele de munc� produse în lift. Pân� la sosirea în anchet� a organelor de cercetare, este intezis s� se
modifice starea din momentul producerii avariei sau accidentului de munc�, cu excep�ia cazului când exist�
pericolul producerii de alte avarii �i accidente de munc�.
950. În caz de necesitate, conducerea �antierului va lua m�suri pentru stabilirea unor norme de protec�ie a
muncii specifice condi�iilor de lucru.
951. Sudurile executate la elementele cofrajului glisant, inclusiv ale liftului de �antier, vor fi poansonate �i
executate numai de sudori autoriza�i.
952. Se interzice transportul personalului muncitor cu ajutorul platformelor ridic�toare extensibile.
953. Manevrarea instala�iilor de ridicat ale platformelor extensibile autoridic�toare se va face de personal
muncitor instruit special pentru aceasta �i sub supravegherea �efului punctului de lucru.
Se interzice înc�rc�rea platformei cu o sarcin� mai mare decât cea pentru care a fost dimensionat�.
Platforma autoridic�toare va fi dat� în supraveghere unui responsabil. Acesta va elabora instruc�iuni tehnice
de exploatare, aprobate de conducerea unit��ii, pe care le va afi�a pe platform� �i la troliuri, �i va urm�ri
s� se aplice �i respecte instruc�iunile Inspectiei pentru Controlul Instala�iilor de Ridicat.
Deasupra nivelului pe care se g�se�te platforma se interzice s� se execute concomitent mai multe opera�ii.
[top]
 (/normative/Assets/)CAPITOLUL 26
Constructii din lemn
Montarea constructiilor
954. To�i lucr�torii care iau parte la lucr�rile de demontare �i demont�ri la în�l�ime, nu pot fi admi�i la
lucru f�r� s� cunoasc� metodele de siguran�� ale lucr�rilor �i f�r� s� treac� prin vizita medical�. Ei
vor fi echipa�i cu centur� de siguran�� cu anex�.
La lucr�rile de montare a elementelor de construc�ii la în�l�ime nu se admit tineri sub 18 ani.
Executarea lucr�rilor de montare sau demontare a elementelor de construc�ie se va face sub conducerea
direct� �i permanent� a unui tehnician specializat, desemnat în acest scop.
955. Înainte de începerea lucr�rilor de montare, personalul tehnic al �antierului trebuie s� aib� un proiect
am�nun�it de organizare a lucr�rilor.
956. La utilizarea sculelor �i uneltelor mecanizate pentru prelucrarea lemnului trebuie s� se respecte
prevederile capitolului respectiv din prezentul regulament.
957. Montarea construc�iilor din lemn nu trebuie s� se întrerup� pân� ce acestea nu vor fi fixate �i rigidizate.
958. Montarea grinzilor pentru tavane în golurile l�sate în zid�rie, se va executa de pe o podin� continu�,
a�ezat� la 1m mai jos decât g�urile pentru introducerea grinzilor. De pe aceste podine, se vor bate �i riglele
sau �ipcile pe care se monteaz� astereala între grinzi. Aceste rigle sau �ipci nu se vor bate stând în genunchi
pe grinzi.
959. Nu este permis� folosirea grinzilor tavanelor pentru fixarea de scripe�i �i macarale la opera�iile de
ridicare.
960. Circula�ia pe grinzi este interzis�. În lipsa schelei interioare, se vor amenaja pe grinzi c�i de circula�ie
speciale cu l��imea minim� de 0,70 m, prev�zute cu balustrade �i cu scânduri de margine.
961. Nu este permis s� se lucreze stând pe astereala dintre grinzile tavanului.
962. Montarea �i fixarea scheletului �i a panourilor de lemn pentru pere�i se vor face de pe schele interioare
prev�zute cu balustrade �i cu scânduri de margine. Se interzice sprijinirea schelelor de pe care se execut�
montajul construc�iilor, pe acestea din urm�.
963. La montarea elementelor de construc�ii din lemn plane a panourilor pentru pere�i, a elementelor de sprijin
etc., trebuie luate m�suri pentru a se evita r�sturnarea acestora din cauza vântului.
964. La executarea lucr�rilor de dulgherie este interzis dulgherilor s� poarte �or�uri.
965. Montarea cofrajelor la în�l�ime se va face de pe schele rezistente, având podine continue cu I��imea de
cel pu�in 1m, prev�zute cu balustrade �i scânduri de margine.
Schelele improvizate sunt interzise.
966. Demontarea cofrajelor la betoanele turnate sub nivelul terenului, se va face inainte de scoaterea
consolid�rilor s�p�turilor.
Demontarea cofrajelor oric�ror construc�ii se va face numai sub supravegherea organului tehnic de �antier
sau a conduc�torului lucr�rilor respective.
967. La montarea fermelor, nivelul podinei de lemn a schelei sau e�afodajului, �i pozi�ia ei fa�� de
reazemele fermelor trebuie s� fie stabilit� astfel, încât muncitorii care primesc �i monteaz� fermele s� poat�
executa lucrul f�r� a coborî de pe podin� �i f�r� s� stea pe reazemul fermei.
968. În toate cazurile când lucr�rile de dulgherie se execut� la în�l�imi mari, dulgherii trebuie s� poarte
centuri de siguran�� legate cu frânghii solide de elementele rezistente �i fixe ale construc�iei.
969. Sculele �i cuiele trebuie �inute într-o I�di�� cu mâner, pentru a putea fi mutate în timpul lucrului, mai
ales când acesta se efectueaz� la în�l�ime.
970. Coborârea materialului lemnos de la în�l�ime se face cu ajutorul scripetelui �i al frânghiei, având grij� ca
locul unde se face primirea materialului coborât s� fie îngr�dit pe o raz� de 10 m, �i s� existe placarde
pentru avertizarea muncitorilor.
971. La executarea lucr�rilor de dulgherie deasupra locurilor de trecere sau de circula�ie a vehiculelor, se va
amenaja o podin� continu� de protec�ie, a c�rei în�l�ime trebuie s� fie mai mare decât în�l�imea
trecerii. Când nu se poate executa o astfel de podin� de trecere, se va închide locul respectiv pe tot timpul cât se
execut� lucrarea.
Tratarea materialului lemnos cu substan�e antiseptice �i ignifuge.
972. La lucr�rile de tratare a materialului lemnos cu substan�e antiseptice �i ignifuge, la prepararea acestor
substan�e, ca �i la înc�rcarea �i scoaterea din ambalaj a substan�elor chimice, trebuie admi�i muncitori
care au f�cut un instructaj special. Nu se admit la asemenea lucr�ri muncitori care au pe piele jupuituri, arsuri,
cr�p�turi, iritatii, etc.
În timpul lucrului, muncitorii vor folosi ochelari, cizme, m�nu�i de cauciuc �i �ort de cauciuc. Dup� terminarea
lucrului, se vor sp�la pe mâini �i se vor unge cu alifie pe baz� de lanolin�.
Lucr�rile legate de prelucrarea fungicid� �i ignifug� a lemnului trebuie executate sub conducerea �i
supravegherea unui tehnician de specialitate.
973. Lucr�torii care lucreaz� cu substan�e antiseptice �i ignifuge trebuie s� aib� o înc�pere pentru
dezbr�carea �i p�strarea separat� a hainelor de lucru �i a celor personale. Dup� ie�irea de la lucru,
muncitorii vor fi îndruma�i spre baia unit��ii.
974. Ambalajele substan�elor chimice pentru tratarea antiseptic� �i ignifug� a lemnului trebuie îndep�rtate
sau arse.
975. Prepararea substan�elor fungicide �i ignifuge trebuie executat� în aer liber, pe platforme (locuri) izolate
sau înc�peri separate, prev�zute cu instala�ii de ventila�ie. Este interzis accesul persoanelor str�ine în
locurile unde se prepar� aceste substan�e. În cursul prepar�rii amestecurilor, trebuie luate m�suri împotriva
împr�tierii subsan�elor toxice (prin stropire sau pr�fuire).
976. Bazinele (c�zile) în care se g�sesc solu�ii de substan�e fungicide, trebuie s� fie acoperite cu capace.
Este interzis� circula�ia pe marginea bazinelor sau pe piesele cufundate pentru impregnare. Dup� terminarea
opera�iei de impregnare a lemnului se va evacua solu�ia antiseptic� din bazin, amplasarea pe teritoriul
�antierului a locului unde urmeaz� s� se amenajeze înc�perile �i platformele pentru depozitarea �i
prepararea substan�elor ignifuge �i antiseptice, precum �i bazinele pentru efectuarea opera�iilor de
ignifugare �i antiseptizare a lemnului, trebuie s� fie stabilit� împreun� cu organele sanitare, de pompieri �i cu
Inspec�ia de Stat pentru Protec�ia Muncii.
978. Tratarea lemnului cu substan�e antiseptice pulverulente (uscate) nedizolvate trebuie efectuat� de
preferin�� în zilele f�r� vânt, în condi�ii care s� exclud� curen�ii de aer.
979. Dup� terminarea opera�iilor de tratare a lemnului cu substan�e antiseptice �i ignifuge, toate locurile de
p�strare �i preparare a acestor substan�e trebuie cur��ate �i neutralizate.
980. Este interzis accesul persoanelor str�ine în locurile unde se preg�tesc antisepticele.
Dup� terminarea lucr�rilor, platforma unde s-au preg�tit antisepticele trebuie bine cur��at�.
981. Materialele pentru preg�tirea antisepticelor trebuie s� se p�streze în depozite speciale sub cheie.
Utilajul �i sculele care se întrebuin�eaz� la lucrul cu antisepticele trebuie s� se spele bine �i s� se p�streze
împreun� cu antisepticele.
Vasele în care se p�streaz� antisepticele trebuie s� se închid� bine cu capace.
982. Mijloacele de transport ale antisepticelor vor fi bine cur��ate �i sp�late, iar vasele goale vor fi
dezintoxicate sau distruse.
983. Transportarea antisepticelor, precum �i a substan�elor toxice ce se întrebuin�eaz� la preg�tirea lor,
trebuie s� se fac� într-un ambalaj impermeabil �i nev�t�mat. Pe ambalaj se va scrie „Toxic”, „PericoI de foc”.
984. Este interzis s� se antiseptizeze obiectele de construc�ie în timpul execut�rii lucr�rilor sub ele sau
deasupra lor. Dup� terminarea lucr�rilor cu antiseptice, lucr�torii sunt obliga�i s� spele cu s�pun �i ap�
cald� toate p�r�ile neîmbr�cate ale corpului.
La semnalarea vreunei boli de piele, lucr�torul trebuie s� fie îndrumat la medic, pentru prevenirea unei boIi
profesionale.
986. Dup� terminarea lucrului, sculele �i uneltele utilizate la tratarea lemnului cu substan�e antiseptice �i
ignifuge trebuie sp�late �i p�strate în depozitul special amenajat pentru aceste substan�e.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 27
Schele, esafodaje si scari
Generalit��i
987. Schelele �i e�afodajele, precum �i elementele lor componente se vor calcula conform înc�rc�rilor �i
normelor prev�zute în prescrip�iile tehnice de înc�rc�ri, în cele de calcul al construc�iilor �i conform
condi�iilor specifice de folosire, astfel încât în timpul utiliz�rii lor s� nu conduc� la provocarea unor accidente
de munc�.
988. Schelele �i e�afodajele folosite la lucr�rile de construc�ii-montaj sunt tipizate. Dac� la unele
construc�ii, prin natura lucr�rilor, se utilizeaz� schele �i e�afodaje netipizate, acestea se vor executa pe
baz� de proiect aprobat.
În cazuri bine justificate, unele schele �i e�afodaje se vor executa dup� detaliile întocmite de �antier, dac�
sunt înso�ite de calcule corespunz�toare �i aprobate de conducerea �antierului.
989. Suprafa�a de teren pe care se monteaz� schelele va fi nivelat�, iar p�mântul egalizat �i b�tut cu maiul.
Odat� cu nivelarea se va amenaja �i scurgerea apelor.
990. Pentru a asigura repartizarea uniform� a presiunii asupra terenului, trebuie s� se pun� sub stâlpii schelei,
perpendicular pe fa�a zidului construit, dulapi de lemn cu grosimea de 5 cm. La fel se va proceda �i la
instalarea schelelor pe trotuare.
Este interzis� a�ezarea stâlpilor pe c�r�mizi, pietre, capete de scânduri etc.
991. Schelele sau e�afodajele se vor contravântui corespunz�tor în plan orizontal, cât �i în plan vertical, pe
ambele direc�ii, pentru a se impiedica orice deformare a structuriilor, ca urmare a for�elor rezultate din
înc�rc�ri.
992. Schelele trebuie bine ancorate pe toat� în�l�imea lor de p�r�ile solide ale construc�iei. Se interzice
ancorarea schelelor de elementele nestabile ale construc�iei (parapete, corni�e, co�uri etc.). Stabilitatea
schelelor independente se poate asigura prin proptele sau tiran�i, cu condi�ia ca pozi�ia acestora s� fie
stabilit� �i detaliat� prin proiecte.
993. Se interzice a�ezarea schelelor pe p�r�ile cofrajelor pentru turnarea betoanelor, precum �i pe alte
elemente care nu sunt calculate pentru preluarea acestei sarcini. De asemenea, este interzis� a�ezarea
schelelor direct pe grinzile plan�eelor, f�r� intermediul unor elemente de repartizare.
994. Podina schelei va fi distan�at� de zid cu cel mult 5 cm pentru lucr�rile de zid�rie �i cu cel mult 15 cm la
lucr�rile de finisaj. Intervalul dintre pere�i �i podinele schelei va trebui acoperit cu scânduri demontabile.
995. Parapetele de protec�ie ce se pun pe conturul exterior al podinei schelelor se vor prinde corespunz�tor de
stâlpii schelei, pe partea interioar� a acesteia.
996. La schelele cu o în�l�ime mai mare de 8 m se vor construi obligatoriu cel pu�in dou� podine: una pentru
lucru (cea superioar�) �i una de protec�ie (cea inferioar�).
997. La construc�iile cu în�l�imea mai mare de 12 m, pentru comunicarea între nivelurile podinelor se vor
construi sc�ri speciale cu podeste de odihn�. Sc�rile vor fi construite în cadrul schelei, în golul special rezervat
pentru ele. Înclinarea sc�rilor nu trebuie s� fie mai mare de 600, ele fiind prev�zute cu parapete de protec�ie.
Sc�rile cu înclinare mai mare de 80° vor fi prev�zute cu ap�r�toare de tip colivie �i cu întreruperi pentru
odihn� la maximum 4 m.
998. Se admite urcarea pe schele la construc�iile cu în�l�imea mai mic� de 12 m, pe sc�ri independente
rezemate, care se vor a�eza la fiecare nivel al schelelor, fixându-se bine la partea superioar� de traversele
schelelor.
999. La cl�dirile situate de-a lungul drumurilor publice, podinele de lucru vor avea prev�zute o vizier�
înclinat�, cu l��imea minim� de 1 m.
1000. La montarea sau ad�ugarea la în�l�ime a schelelor �i e�afodajelor, personalul muncitor va fi echipat
cu centuri de siguran�� legate cu frânghii solide de p�r�ile fixe �i rezistente ale construc�iei.
1001. Deplasarea pe e�afodaj a unor elemente de construc�ii sau utilaje este permis� cu condi�ia ca, la
calculul acestora, s� se fi �inut seama de eforturile ce se nasc datorit� acestei deplas�ri, men�inându-se
acest lucru în proiect.
Pentru lucr�rile de zid�rie �i tencuieli, I��imea podinei schelelor va fi de 2 m, iar pentru lucr�rile de finisaj,
de cel pu�in 1 m. În cazul în care c�r�mizile sunt conteinerizate sau pachetizate, I��imea podinei va fi de
2,50 m. Podina schelei va fi calculat� în ipoteza înc�rc�rilor pachetizate �i a bunc�relor pline cu mortar.
În�l�imea trecerilor pe schele trebuie s� fie de cel pu�in 1,8 m (între dou� podine orizontale).
1002. Se interzice accesul personalului muncitor pe schel� direct din cl�dire, prin golurile u�ilor, ferestrelor, sau
din logii �i invers. În acest scop, toate golurile care dau spre schel� vor fi barate înainte de montarea schelei �i
desf�cute dup� demontare.
1003. Atât la sc�rile de lemn fixe, cât �i la cele portative, treptele se vor încastra cu un prag de minimum de 2
cm în vanguri (rame logitudinale).
1004. În cazul în care o schel� r�mâne un timp nefolosit�, ea trebuie între�inut� în bun� stare. Se va
interzice accesul pe schel� prin blocarea ei, atunci când o parte din podina schelei se demonteaz�.
1005. Schelele se dau în exploatare numai dup� recep�ia lor tehnic� de c�tre personalul muncitor ce
prime�te aceast� sarcin�.
Schele autoridic�toare
1006. Schela autoridic�toare nu poate fi dat� în exploatare decât dup� recep�ia ei tehnic� �i eliberarea
autorizatiei de func�ionare de c�tre comisia tehnic� intern� pentru instala�ii de ridicat a unit��ii.
Recep�ia tehnic� se va efectua conform prevederilor din cartea tehnic� a �chelei în procesul verbal se va
trece, în mod obligatoriu, numele responsabilului cu manevrarea �i intre�inerea schelei.
1007. Montarea schelei se va face pe teren nivelat �i acoperit cu un strat de balast compactat, care s� permit�
scurgerea apei de ploaie. Pentru fiecare pereche de stâlpi se va amenaja o platform� orizontal� de reazem.
1008. Montarea �i demontarea schelei se va face numai de echipe specializate �i autorizate în acest scop,
c�rora li s-a f�cut instructajul special pentru aceste opera�iuni �i care au fost dotate cu echipamentul de
protec�ie prev�zut pentru asemenea lucr�ri.
1009. Spa�iul de lucru al schelelor se va împrejmui la o distan�� egal� cu o zecime din în�l�imea maxim�
la care se va lucra, împrejmuirea fiind prev�zut� cu indicatoare de avertizare. Se interzice depozitarea
materialelor sau a altor obiecte sub platforma schelei sau pe suprafa�a împrejmuit�.
1010. Înainte de a se începe montarea schelei autoridic�toare, re�elele electrice aflate în apropierea zonei
respective vor fi îndep�rtate.
1011. Platforma de lucru a schelei va fi podit� pe toat� suprafa�a �i va avea o suprafa�� neted�, f�r�
suprapuneri. Va fi împrejmuit� pe cele 3 laturi exterioare cu parapete �i scânduri de brad.
1012. Schela se va manevra numai de o persoan� numit� în aceast� func�ie, care va primi autoriza�ie
dup� verificarea cuno�tin�elor. Tabloul de comand� a schelei va fi încuiat.
1013. La recep�ia schelei, comisia va verifica �i cuno�tin�ele manipulantului autorizat al sohelei.
1014. Manipulantul autorizat al schelei nu va p�r�si schela decât când aceasta se afl� la sol �i numai dup�
ce motoarele au fost scoase de sub tensiune �i a fost încuiat tabloul de comand�.
1015. În timpul mont�rii �i demont�rii schelei, se interzice lucrul pe schel� sau pe construc�ie în dreptul
schelei.
1016. Schela autoridic�toare va fi ancorat� de peretele construc�iei �i legat� la p�mânt conform detaliilor
din cartea tehnic� a schelei. Rezisten�a electric� a prizei de p�mânt va fi de cel mult 4 ohmi �i se va
m�sura periodic �i la fiecare mutare a schelei.
1017. În cazul când de pe schel� nu este posibil accesul, la toate nivelurile, în cl�direa de care aceasta e
ancorat�, se va monta pe una din structurile verticale o scar� de fug� pe care personalul muncitor care
lucreaz� pe schel� s� poat� coborî, dup� necesit��i.
1018. Se interzice a se descompleta podina platformei de lucru �i a se umbla la ancorajele care ar putea sl�bi
ancorarea.
1019. La începerea lucrului, manipulantul autorizat al schelei va verifica starea tuturor elementelor schelei,
inclusiv a motoarelor �i leg�turii la p�mânt, neadmi�ându-se s� se înceap� lucrul dac� se sesizeaz� vreo
defec�iune �i dac� aceasta nu a fost îndep�rtat� de personalul autorizat a o efectua.
1020. Dup� controlul st�rii tehnice, se va încerca func�ionarea în gol, executând câteva ridic�ri �i coborâri
pentru încercarea frînelor �i a restului mecanismelor.
1021. Se interzice folosirea schelei autoridic�oare ca ascensor de materiale. Materialele folosite de personalul
muncitor ce lucreaz� pe schel� se vor transporta cu mijloacele de ridicat prev�zute în proiectul de organizare
tehnologic�
1022. Sarcina maxim� admis� pe podina schelei (în stare de repaus sau în timpul ridic�rii) este specific� în
cartea tehnic�. Se interzice înc�rcarea platformei cu greut��i (inclusiv cea a personalului muncitor �i
manipulantului schelei) peste limitele admise.
1023. Pe schel�, la un loc vizibil, se va a�eza un indicator privind sarcina maxim� admisibli� a schelei, care
nu poate fi dep�it�.
1024. Personalul muncitor de pe console va trece deasupra grinzilor dintre castele înainte de începerea coborârii
schelei, �i va reveni pe console numai dup� terminarea ridic�rii.
În timpul ridic�rii �i coborârii podinei de lucru, personalul muncitor al schelei va sta la cel pu�in 1 m distan��
fa�� de castele, pentru a nu fi lovit de semiautomatele de ancorare a stâlpilor exteriori. Înainte de ridicare-
coborîre, se va controla dac� nu exist� obstacole în calea deplas�rii schelei.
1025. În timpul urc�rii �i coborârii schelei se va p�stra o bun� orizontalitate a platformei. Motoarele schelei vor
fi ac�ionate simultan, astfel încât s� nu se produc� o înclinare a pozi�iei mai mare de 1 %.
1026. În cazurile când bra�ele dispozitivelor semiautomate de ancorare nu revin în pozi�ia de ancorare
complet�, aceasta va fi realizat� de manipulantul schelei de pe platforma de lucru, care va avea grij� s� le
aduc� manual în pozi�ia corect� de ancorare (în cazul coborârii platformelor) sau cu o bar� de fier (în cazul
urc�rii). În timpul acestor opera�iuni, schela va fi oprit�.
1027. CIiche�ii de siguran�� de pe blocurile motoare se vor ridica înainte de a comanda coborârea schelei. În
timpul urc�rii �i sta�ion�rii, cliche�ii de siguran�� de pe blocurile motoare vor fi pu�i, obligatoriu, în
pozi�ia de func�ionare.
1028. În timpul manevr�rii schelei, personalul muncitor nu va sta concentrat într-un singur punct.
1029. Personalul muncitor ce lucreaz� pe schele autoridic�toare se va lega cu centurile de siguran�� de
puncte fixe. Va lucra tot timpul pe platform�, fiind interzis� urcarea pe l�zi, capre, parapete, etc.
1030. Deplasarea personalului muncitor pe platforma de lucru se va face la pas. Se interzic alergarea �i jocurile
pe platform�.
1031. La fiecare oprire mai îndelungat� a platformei într-o anumit� pozi�ie de lucru, aceasta se va asigura �i
prin legarea, cu ajutorul unor cabluri bine întinse, de structur� vertical� a schelei în dreptul celor dou� pinioane
ce se angreneaz� pe cremalier�. La oprirea platformei în pozi�ie de lucru, se va proceda la blocarea ei cu
ajutorul manetelor de fixare.
1032. Dup� terminarea mont�rii, vârful fiec�rui castel se va închide prin montarea capului terminal special
prev�zut pentru acest scop.
1033. Distan�a maxim� între podetul pun�ii �i peretele construc�iei este de 20 cm. Scândurile ce formeaz�
podina trebuie s� aib� cel pu�in 4 cm grosime.
1034. Macaralele �i mijloacele de ridicat pentru deservirea schelelor autoridic�toare vor fi montate conform
proiectului de organizare tehnologic�. Elementele de sus�inere a mijlocului de ridicat �i înc�rc�tura ce se
ridic� nu vor fi plasate deasupra personalului muncitor de pe schel�.
1035. Spa�iul ocupat de materiale pe puntea schelei trebuie s� permit� mi�c�rile �i manevrele necesare
unei bune func�ion�ri.
1036. Platforma va fi ridicat� la începutul lucrului �i coborât� la sol la terminarea lucrului.
1037. La sfâr�itul programului, dup� coborârea platformei la sol, aceasta va fi cur��at� complet de materiale,
scule, de�euri etc.
1038. La lucrul în schimburi, manipulantul responsabil care pleac� nu va p�r�si schela înainte de venirea
schimbului, informându-l asupra st�rii schelei. În cazul în care schimburile nu se întâlnesc, cel care pleac� va
l�sa în registrul de supraveghere a schelei, observa�iile asupra schelei.
1039. În cazul unor defec�iuni ivite la partea mecanic� sau electric�, acestea se vor remedia exclusiv de
personalul de specialitate.
1040. Transportarea, montarea, manevrarea, intre�inerea �i demontarea schelei se face de personalul muncitor
al unit��ii ce o are în exploatare.
La lucrul pe schele autoridic�toare va fi admis numai personalul muncitor care a fost instruit s� lucreze pe
aceste schele.
1041. La ridicarea materialelor necesare pe platforma schelei cu ajutorul macaralelor, înc�rc�tura se va ridica
cu cea mai mare aten�ie, spre a se înl�tura lovirea schelei.
1042. Înainte de pornire �i la perioadele specificate în cartea tehnic� a utilajului, se va efectua gresarea locului
de ungere, conform schemei de ungere.
1043. Instructajul de protec�ie a muncii privind spa�iile de montare- demontare �i manevrare a schelei
autoridic�toare prive�te unitatea ce o are în administra�ie. M�surile de protec�ie a muncii specifice locurilor
de munc� unde se monteaz� schela autoridic�toare vor fi luate de unitatea care o folose�te, care va organiza
efectuarea instructajului specific al întregului personal muncitor care monteaz�, demonteaz�, între�ine,
manevreaz� �i lucreaz� pe schel�.
Schele suspendate în sistem leag�n-nacel�
1044. Schelele-nacel� se compun din c�ruciorul cu contragreut��i �i nacela suspendat�. C�ruciorul cu
contragreut��i are doi scripe�i monta�i în consol� în afara zidului exterior al cl�dirii, care servesc la
prinderea nacelei suspendate.
Cadrul c�ruciorului are prev�zut un postament pe care se a�eaz� �i se fixeaz� solid contragreut��ile
(dale de beton, corpuri de font� etc), astfel încât s� nu se deplaseze �i s� cad� (eventual o cutie metalic�).
Greut��ile vor fi calculate pentru a contrabalansa greutatea proprie a nacelei �i a sarcinii utile maxime
existente pe nacel�. Calculul se face cu un coeficient de siguran�� egal cu 4. Leg�tura între c�rucior �i
nacel� este din cablu de o�el flexibil. Coeficientul de siguran�� al cablului va fi cuprins între 6 �i 10.
1045. Schelele-nacel� vor avea marcat� pe c�rucior valoarea contragreut��ilor �i a înc�rc�rii. Marcarea
se va face pe buc��i de tabl� de 20x20 cm, sudate �i a�ezate la un loc vizibil.
1046. Ridicarea �i coborârea nacelei cu ajutorul troliului ce este instalat pe ea se admite numai în cazul în care
troliul este înzestrat cu un dispozitiv de siguran��, prin care nacela se opre�te în momentuI când persoana
ridic� mâinile de pe mânerul troliului.
1047. Schelele suspendate vor fi admise în exploatare numai dup� încercarea lor printr-o înc�rcare static�, de
dou� ori mai mare decât sarcina maxim� înscris� pe pl�cu��, �i o înc�rcare dinamic� efectuat� prin
ridicarea �i coborârea nacelei înc�rcate cu o sarcin� mai mare cu 25 % decât sarcina maxim�.
1048. Încercarea static� �i dinamic� se va începe numai dup� ce comisia format� de conducerea
�antierului va constata c� schela- nacel� este corect montat� �i are contragreut��ile a�ezate pe
postament, f�r� pericol de r�sturnare, �i c� s-a asigurat interdic�ia accesului în zona periculoas�. Dup�
terminarea încerc�rilor �i verificarea st�rii cablurilor, scripe�ilor, leg�turilor etc, se va încheia procesul verbal
de recep�ie privind darea în exploatare a schelei- naceI�.
Încercarea static� �i dinamic�, precum �i verificarea schelei- nacel�, este obligatorie la fiecare montare de la
un obiect la altul, precum �i la un înterval de maximum 30 zile de la verificarea anterioar�.
1049. Conducerea �antierului va numi prin decizie un mecanic de exploatare care va verifica zilnic starea
elementelor componente (cabluri, troliuri, leg�turi, podine, scripe�i, greut��i etc.) ale schelelor-nacel�
existente în �antier.
În cazul în care se constat� defec�iuni, acesta va anun�a imediat personalul muncitor care lucreaz� pe
schela-nacel� �i �eful punctului de lucru, luând împreun� m�suri de remediere a defec�iunilor.
Dac� se constat� defec�iuni grave (cabluri cu fire rupte, troliuri defecte, greut��i incomplete etc), mecanicul
va opri utilizarea schelei-nacel� �i va anun�a conducerea �antierului.
Mecanicul de exploatare va raporta conducerii �antierului rezultatul verific�rilor din ziua precedent�,
r�mânând r�spunz�tor de eventualele accidente tehnice care s-ar produce din cauza neverific�rii zilnice sau a
unei verific�ri superficiale.
În mod special se vor verifica leg�turile dintre cablu �i nacel�, care trebuie s� fie duble (una normal� plus
una de siguran��).
1050. În fiecare zi, înainte de începerea lucrului, �eful echipei care execut� lucr�rile de pe schela-nacel� va
verifica existen�a �i stabilitatea contragreut��ilor �i starea platformei de lucru.
1051. Mutarea schelei-naceI� în cadrul aceluia�i obiect se va face prin împingerea c�ruciorului, f�r�
desc�rcarea contragreut��ilor. În timpul mut�rii, nacela suspendat� trebuie s� se afle la sol, cu cablurile
sl�bite, pentru a permite deplasarea c�ruciorului. Mutarea se va face în prezen�a �efului punctului de lucru
�i a mecanicului de exploatare.
1052. Se interzice coborârea �i ridicarea pe schela suspendat�, f�r� ajutorul troliurilor mecanice.
1053. Troliurile pentru ridicarea �i coborârea nacelei trebuie s� corespund� înc�rc�rilor pentru care au fost
calculate.
1054. Mi�carea cablului de o�el la ridicarea �i coborârea nacelei trebuie s� fie liber�. Nu se admite frecarea
cablurilor de zidurile cl�dirii sau de alte elemente ale construc�iei în curs de execu�ie.
1055. În timpul ridic�rii �i coborârii nacelei, în afara personalului muncitor ce execut� lucrarea, se interzice
prezenta în nacel� a altui personal.
De asemenea, se interzice prezen�a �i lucrul personalului muncitor sub nacel� sau pe o distan�� de 1-2 m
în timpul manevr�rii sau lucrului în aceasta, precum �i l�sarea materialelor, sculelor �i de�eurilor pe podina
nacelei. Locul de lucru al schelei- nacel� va fi îngr�dit.
1056. Cablurile de prindere a podinei schelei-nacel� trebuie s� se prind� de cârlige în mod sigur, pentru a
exclude orice posibilitate de alunecare. Pentru siguran��, cârligele vor fi consolidate cu bride. Înainte de darea
în exploatare a schelei suspendate, cârligele vor fi verificate.
1057. Ridicarea nacelei se va asigura prin montarea unui limitator de curs� în apropierea scripetelui de ghidaj al
cablului de ridicare.
1058. Nacelele vor fi prev�zute pe toate cele 4 laturi cu balustrade c�ptu�ite cu plas� de sârm� sau cu trei
scânduri �i cu o scândur� de margine, bine fixate pe podina nacelei.
1059. Se interzice a se lega între ele dou� nacele vecine prin instalarea de podine auxiliare intermediare.
1060. Consolele la care se fixeaz� schela suspendat� se vor fixa în zid sau de plan�ee, �i nu de corni��.
1061. Pentru a evita leg�narea nacelelor, din cauza vântului, acestea se vor fixa cu ajutorul unor tiran�i de
sârm� sau al unor cabluri, respectiv frânghii, prinse de p�r�ile fixe ale cl�dirii. Nu se va lucra f�r� a se
asigura men�inerea distan�ei de 10 cm între nacel� �i perete. Ca o m�sur� de siguran�� suplimentar�,
se vor prevedea dispozitive de prindere prin blocare de cablul de ghidaj al nacelei, în cazul c�derii bru�te a
acesteia.
1062. Cablurile de o�el care leag� nacela trebuie s� aib� o pozi�ie perfect vertical�, s� nu aib� ochiuri de
încol�cire sau fire lips�, rupte, must��i sau alte semne de uzur�. Cablurile ce prezint� astfel de defec�iuni
vor fi imediat înlocuite, în mod obligatoriu.
1063. Fixarea cablurilor �i ancorajelor schelelor suspendate �i cea a nacelei se va face de personal specializat
�i cu experien�� în lucr�ri la în�i�ime, care va fi asigurat cu centuri de siguran��.
1064. Troliurile pentru ridicarea �i coborârea schelei suspendate a�ezate pe p�mânt sau pe plan�ee, vor fi
fixate bine de un cadru rezistent înc�rcat cu o contragreutate. Greutate, troliului plus cea a contragreut��ii va fi
de dou� ori greutatea schelei-nacel� plus înc�rcarea ce se ridic�.
1065. Personalul muncitor ce lucreaz� pe schela suspenda�i va purta echipamentul de protec�ie prev�zut �i
va fi asigurat prin legarea de un element rezistent al nacelei. Nu va fi admis la lucru, în schela nacel�, personal
muncitor sub 18 ani, precum �i cel ce nu are aviz medical pentru lucrul la în�l�ime.
1066. Dup� terminarea lucrului, nacela va fi obligatoriu coborât la p�mânt.
1067. Schela-nacela se execut� dup� proiecte avizate de conducerile unit��ilor. Orice modificare la aceste
schele se va face numai cu avizul conducerii unit��ii.
Schele suspendate, de tip lan�
1068. Aga�area schelelor de tip lan� se va face de ancore speciale ce se vor realiza odat� cu execu�ia
construc�iei la ultima plac� din beton armat. Diametrul ancorei va fi de cel pu�in 16 mm. La col�urile cl�ririi
se va a�eza câte o ancor� pe fiecare fa�ad�, la 30 cm distan�� fa�� de muchia celor dou� fa�ade.
1069. Prinderea lan�urilor schelei în ancore se va face cu ajutor unui bulon prev�zut cu dou� piuli�e (a doua
pentru siguran��). Fiecare din cele dou� lan�uri din aceea sec�iune transversal� se va prinde printr-un
bulon separat de aceea�i ancor�.
1070. Montarea traversei de distan�� a lan�urilor, care este prin travers� de la partea superioar� a schelei,
se face de la fereastr�, balcon sau loggia.
Traversa de distan�� este o pies� de lemn rotund, cu diametrul de 15-18 cm, lung� de 1,7-1,8 m, �i se
introduce prin ochiurile superioare ale celor dou� lan�uri.
Fixarea traverselor de lan�uri se va face cu ajutorul unor scoabe metalice, care se bat în traversa de lemn,
îmbr��i�ând lan�ul sau bucla. Se folosesc cele dou� scoabe pentru fiecare bucl� de lan�. Dup� montarea
traverselor de distan��, cîte una din fiecare pereche de lan�uri, se monteaz� traversele curente (pe care se
a�eaz� podinele din otel-beton, având D = 25 mm).
1071. Podina-schelei lan� poate fi din dulapi sau panouri de podin� rezistente, cu ram� metalic�, special
construite pentru schela-lan�. Podinele se prind cu cele patru cârlige ale lor în cele dou� traverse
corespunzatoare.
1072. Pentru prinderea traverselor podinei de lucru �i a parapetelor de protec�ie pe lan�urile verticale de
suport ale schelei, se vor fixa de lan�urile schelei bucle din o�el prin care, obligatoriu, se introduc traversele �i
parapetele podinei.
1073. Num�rul podinelor ce se pot instala simultan pe aceea�i vertical� la executarea tencuielilor este de
maximum cinci, pentru a se evita supraînc�rcarea lan�urilor.
1074. Pentru a evita leg�narea schelei-lan� din cauza vântului sau a circula�iei personalului muncitor pe
schel�, aceasta va fi fixat� cu ajutorul unor tiran�i de sârm� prin�i de p�r�ile fixe ale cl�dirii.
1075. Podinele schelelor lan� se monteaz� de sus în jos, când schela serve�te Ia executarea tencuielilor, �i
de jos în sus, când schela serve�te la montarea placajelor de fa�ad�.
1076. Scândurile de brad vor fi montate pe cele trei margini exterioare ale podinei, rezemându- se cu muchia pe
podin� �i fiind fixate de tiran�i cu cuie �i scoabe.
1077. Accesul pe schel� se va face numai pe sc�ri. Scara de circula�ie între dou� niveluri ale schelei se va
monta pe jum�tatea dinspre pere�i a schelei �i va fi fixat� având grij� ca parapetul s� fie spre fa�a
exterioar� a schelei.
1078. Zilnic, �i înainte de începerea lucrului, �eful punctului de lucru va verifica modul cum a fost executat�
schela, �i în special felul în care s-a f�cut prinderea tiran�ilor de ancorele de o�el-beton. Nu se va admite nici
un bu�on f�r� piuli�� �i contrapiuli��.
1079. În cazul în care construc�ia ultimului nivel se prezint� în alt mod decât cel obi�nuit, se va face o
ancorare specific� pe baza unui proiect însu�it de conducerea �antierului �i sub supravegherea unui inginer.
1080. Demontarea sau montarea la un nivel a podinei se va face numai dup� ce aceasta a fost cura�it� de
materiale �i de�euri.
1081. Demontarea schelei lan� se execut� prin acelea�i opera�ii ca �i montarea, executate îns� în ordine
invers� �i cu asisten�a tehnic� a mecanicului �ef al �antierului. Dup� coborârea la sol a lan�urilor,
acestea se cur��� bine de mortar, se pliaz� fiecare lan�, alc�tuind un pachet de 4 m lungime, care se
leag� la capete cu sârm� neagr�.
Depozitarea pachetelor se face la sol, acestea fiind al�turate �i suprapuse, �i a�ezate pe reazeme din bile
puse la 1,5 m distan��.
1082. Personalul muncitor care lucreaz� la montarea �i demontarea schelei-Ian�, precum �i cel ce lucreaz�
pe schel�, va fi instruit special �i dotat cu echipament de protec�ie, avându-se grij� s� fie legate centurile de
siguran�� de puncte fixe ale construc�iei.
1083. În timpul mont�rii �i demont�rii schelei-lant, precum �i în timpul lucrului, zona va fi îngr�dit�. Pe
schel� vor fi afi�ate indicatoare privind înc�rc�rile admise.
1084. În timpul prinderii înc�rc�tuurii din mijlocul de ridicat, personalul muncitor nu se va apleca peste
balustrad�.
Înc�rc�tura va fi ridicat� la nivelul balustradei, iar personalul muncitor o va prinde dup� ce aceasta s-a oprit
�i nu se mai balanseaz�, semnalizând macaragiului s� deruleze cablul de trac�iune, pentru a o putea trage
peste balustrad�.
Schele �i e�afodaje metalice de inventar
1085. Schelele �i e�afodajele metalice vor fi înso�ite de o fi�� întocmit� de produc�tor, în care se vor
înregistra calitatea �i caracteristicile de folosire (lucr�rile la care se folosesc, sarcinile admisible, nomenclatorul
�i caracteristicile pieselor etc).
1086. La sosirea pe �antier, schelele �i e�afodajele metalice vor fi recep�ionate de persoana care se ocup�
cu conducerea lucr�rilor de montaj. Recep�ia se va face prin controlarea existen�ei tuturor pieselor cuprinse în
nomenclatorul de elemente, cât �i prin controlul calit��ii pieselor, în sensul s� nu prezinte fisuri, turtiri,
îndoituri, defecte la punctele de sudur�, în sensul regularit��ii filtrelor la piuli�e �i a capetelor de buloane etc.
1087. La fiecare montare a schelelor �i e�afodajelor se va executa verificarea calitativ� a elementelor,
înlocuindu-se cele îndoite, turtite sau cu cr�p�turi. Folosirea �uruburilor îndoite sau cu filet uzat este interzis�.
1088. Stâlpii tubulari se vor monta perfect vertical în sabo�ii metalici de sprijin �i cu a�ezarea acestora pe
elemente plate care s� asigure o repartizare uniform� a presiunilor pe teren.
1089. Îmbin�rile �i nodurile schelelor �i e�afodajelor metalice vor fi solide �i sigure, iar elementele respective
se vor monta în a�a fel, încât s� nu prezinte denivel�ri sau deplas�ri fa�� de pozi�ia corect�.
1090. În timpul mont�rii sau demont�rii, precum �i în timpul folosirii schelelor �i e�afodajelor metalice,
conductorii electrici din apropierea lor vor fi îndep�rta�i �i sco�i de sub tensiune; la transportul sau
manipularea elementelor lungi ale schelelor �i e�afodajelor metalice, se va avea grij� ca acestea s� nu se
ating� de conductorii electrici afla�i pe parcurs.
1091. Schelele metalice vor fi legate la p�mânt �i, acolo unde este cazul, se vor monta paratr�znete. La
montare, vor fi ancorate rigid de pere�ii cl�dirii, conform prevederilor din proiect.
1092. Montarea �i demontarea elementelor schelei sau e�afodajului se va face într-o succesiune strict� pe
niveluri, respectându-se prevederile din cartea tehnic� a scheli. Pe �antierele unde nu exist� macarale-turn,
piesele montate �i demontate vor fi ridicate sau coborâte cu ajutorul scripetelui �i al cablului. Nu sunt admise
greut��i mai mari de 50 kg la ridicare sau coborâre.
1093. Piesele m�runte, necesare pentru rigidizarea nodurilor vor fi ridicate �i coborâte în l�zi speciale.
Greutatea I�zilor înc�rcate nu trebuie s� dep�easc� 20 kg. Se interzice aruncarea pieselor direct de la
în�l�ime.
Schele, e�afodaje �i podine auxiliare din lemn
1094. Calitatea materialului lemnos întrebuin�at la confec�ionarea elementelor componente ale schelelor,
e�afodajelor, podinelor trebuie s� corespund� prevederilor din proiect �i prescrip�iilor tehnice. Înainte de
montarea schelelor e�afodajelor �i podinelor din lemn, �eful punctului de lucru va avea grij� ca materialul s�
nu prezinte cr�p�turi periculoase, sp�rturi, putregaiuri sau alte defecte ce ar face improprie utilizarea lui.
Constat�rile f�cute vor fi consemnate într-un proces-verbal.
1095. În cadrul recep�iei tehnice a lucr�rii, �eful punctului de lucru va controla soliditatea schelelor,
e�afodajelor, podinelor din lemn, verificând dac� dimensiunile elemetelor componente corespund proiectului, �i
dac� execu�ia a fost realizat� în bune condi�ii.
1096. Prinderea va fi executat� cu un num�r suficient de scoabe, spre a se asigura o bun� rigidizare.
Scoabele ce vor cr�pa lemnul se vor scoate �i se vor rebate în lemn s�n�tos. Ele servesc numai ca element
de prindere pentru rigidizare �i vor fi reverificate dup� fiecare ploaie. Prin excep�ie, la schelele unde popii
verticali se înn�desc în prelungire prin scoabe, acestea trebuie s� lucreze la tensiune.
1097. La schelele, e�afodajele �i podinele din lemn care nu sunt de inventar, se va face o încercare static�,
înainte de utilizare, consemnându-se cele constatate în procesul-verbal.
Schele �i e�afodaje mobile
1098. Schelele �i e�afodajele mobile se vor executa numai pe baz� de proiect aprobat �i însu�it de
conducerea unit��ii. Execu�ia acestor schele �i e�afodaje, precum �i c�ile de deplasare (rulare) pe care
se face montarea, vor fi verificate �i recep�ionate pe baz� de proces-verbal de �eful punctului de lucru �i de
mecanicul �ef al �antierului.
1099. Schelele �i e�afodajele mobile vor trebui s� aib� rigiditatea �i stabilitatea necesar�, ca în timpul
deplas�riilor s� nu se deformeze sau s� se r�stoarne.
Platformele mobile vor fi bine fixate pe ro�i, care trebuie s� permit� o mi�care u�oar�.
1100. Terenul pe care ruleaz� schelele sau e�afodajele mobile trebuie s� fie nivelat �i rezistent, verificarea
f�cându-se odat� cu recep�ia montajului acestora.
1101. Montarea schelei sau e�afodajului trebuie s� se fac� f�r� mi�c�ri bru�te, sau smucituri, cu ajutorul
unor mecanisme (troliuri etc.) �i sub supravegherea continu� a �efului punctului de lucru. În timpul mut�rii nu
se admite prezen�a pe schel� sau e�afodaj a persoanelor sau materialelor.
1102. Dup� montarea sau mutarea schelei sau e�afodajului mobil se vor fixa rotile cu sabo�i, iar schela,
respectiv e�afodajul, se vor ancora cu ajutorul cablurilor de elemente fixe, rezistente.
1103. Locul unde se lucreaz� va fi îngr�dit, pentru a opri circula�ia personalului muncitor în apropierea schelei
mobile.
1104. Nu se admite executarea schelelor mobile pe dou� sau mai multe platforme cu ro�i (remorci, vagonete,
c�rucioare,. etc) independente.
Schele în consol�
1105. Construc�ia �i montarea schelelor în consol� se va face pe baza proiectelor aprobate �i însu�ite de
conducerea unit��ii. Materialele din care se execut� schelele în consol� vor fi de cea mai bun� calitate.
1106. Cap�tul interior al consolelor se fixeaz� bine de p�r�ile rezistente ale construc�iei, cu ajutorul bridelor
�i buloanelor, astfel încît s� se exclud� orice posibilitate de deplasare sau r�sturnare a schelei în consol�.
1107. Scoaterea elementelor schelei în consol� se poate face cu cel mult 1/3 din lungimea grinzilor �i numai
dac� s-a verificat prin calcul rezisten�a grinzii folosite. Pe schel� se va monta un indicator de avertizare asupra
înc�rc�rii admise. Nu se admite înn�direa grinzilor ce ies în consol�.
1108. Îmbin�rile �i nodurile scheIelor în consol� vor fi solide, iar rigiditatea va fi asigurat� prin contrafi�ee,
gusee, buloane etc.
1109. Proptelele schelei în consol� trebuie s� fie bine prinse de elementele de sprijin, capetele superioare ale
parapetelor trebuie s� se îmbine cu grinzile în consol� în prag �i s� fie prinse cu buloane �i scoabe.
1110. În timpul prinderii înc�rc�turii, personalul muncitor nu se va apleca peste balustrad�. Înc�rc�tura va fi
ridicat� la nivelul balustradei, iar personalul muncitor o va prinde dup� ce s-a oprit din balansare, semnalizând
macaragiului s� deruleze cablul de trac�iune, pentru a o trage peste balustrad�. Se interzice r�mânerea
personalului muncitor pe platforma de lucru în timpul manevr�rii înc�rc�turii, aceast� opera�ie revenind
leg�torului de sarcin�.
1111. Montarea �i demontarea schelei în consol� va fi executat� de personal muncitor cu experien��, dotat
cu echipamentul de protec�ie corespunz�tor, având centurile de siguran�� bine legate de puncte fixe.
1112. Recep�ia schelelor în consol� se va face, în prezen�a �efului punctului de lucru, care le va prelua cu
proces verbal.
Schele interioare
1113. Caprele pe care se monteaz� schelele interioare vor fi de o construc�ie solid�, bine contravântuite
(pentru a fi cât mai rigide) �i legate prin diagonale în sensul longitudinal al podinei de lucru.
A�ezarea podinelor pe capre trebuie realizat� în a�a fel, încât s� fie exclus� posibilitatea deplas�rii,
ridic�rii sau alunec�rii lor. Capetele podinei se vor sprijini pe reazeme. Se interzice l�sarea lor în consol� sau
sprijinirea pe reazeme improvizate (c�r�mizi, blocuri de beton, radiatoare, instala�ii sanitare etc), respectiv
a�ezarea pe capre suprapuse.
1114. Podinele de la schelele interioare executate din elemente de inventar trebuie bine fixate, astfel încât s� se
exclud� posibilitatea alunec�rii lor de pe reazem.
 1115. Urcarea �i coborârea pe schelele interioare se va face pe rampe de acces �i sc�ri bine fixate.
Rampe �i sc�ri de acces
1116. Rampele de acces vor avea o I��ime de cel pu�in 1 m, dac� se circul� pe o singur� direc�ie, �i de
cel pu�in 1,5 m, dac� se circul� concomitent în ambele direc�ii. Rampele de acces pentru executarea
lucr�rilor pe acoperi�uri, luminatoare etc trebuie s� aib� o I��ime minim� de 0,6 m.
1117. Rampele de urcare vor fi executate cu o înclinare de cel mult 1:3. Pe toat� lungimea rampelor de urcare, la
fiecare 30-40 cm, trebuie b�tute, pe toat� I��imea lor, �ipci transversale cu sec�iunea de 4 x 6 cm.
1118. Elementele componente ale rampelor de acces se vor determina prin calcul. Pentru evitarea deplas�rilor
longitudinale �i transversale, rampele de acces vor fi bine fixate pe reazeme. În cazul utiliz�rii rampelor de
acces la lucr�ri pe acoperi�uri, luminatoare etc, se vor lua m�suri contra alunec�rii acestora.
Rampele de acces vor avea parapete solide, bine fixate pe podin�.
1119. Grosimea dulapilor din care se confec�ioneaz� podina va fi de cel pu�in 5 cm, iar în cazul transportului
de materiale grele, grosimea se va determina prin calcul.
1120. Lungimea sc�rilor va fi astfel aleas�, încât s� nu dep�easc� nivelul podinei cu mai mult de 1 m.
În acela�i timp, în�l�imea (lungimea) total� a sc�rii portative trebuie s� dea posibilitatea persoanei s�
lucreze stând pe o treapt� care se afl� la o distan�� de cel pu�in 1 m de la cap�tul superior al sc�rii.
1121. Lungimea maxim� a sc�rilor mobile utilizate în exterior nu va dep�i în�l�imea a dou� etaje, iar pentru
interior va avea cel mult în�l�imea unui etaj.
1122. Vangurile longitudinale ale sc�rilor trebuie astfel dimensionate, încât în timpul urc�rii s� se exclud�
posibilitatea oric�rei balans�ri sau îndoiri.
1123. Sc�rile mobile de pere�i vor avea I��imea de cel pu�in 50 cm, pentru realizarea unei bune
stabilit��i.
1124. Treptele sc�rilor portative (sprijinite) din lemn vor fi încastrate în vang, prin prag, pe o adâncime minim�
de 20 mm.
Este interzis� folosirea sc�rilor b�tute în cuie f�r� încastrarea treptelor în vangurile longitudinale �i f�r�
fixarea vangurilor cu tiran�i de strângere la fiecare 2 m lungime. Treptele vor fi a�ezate la o distan�� de 30-35
cm una de alta.
1125. Înclinarea sc�rilor nu trebuie s� fie mai mare de 80°. Ele vor fi prev�zute cu ap�r�toare de tip colivie,
�i cu înc�peri pentru odihn� la maximum 4 m.;
1126. Se interzice înn�direa între ele a mai mult de dou� sc�ri. Înn�direa se face în lungime, cu ajutorul unei
platbande rezistente, fixate cu bride �i buloane. Nu se admite înn�direa cu ajutorul cuielor.
1127. Sc�rile se vor asigura contra rasturn�rii sau alunec�rii, în cazul în care condi�iile de lucru permit, scara
se va fixa cu cârlige la cap�tul superior al vangurilor. La capetele inferioare, ale vangurilor se vor aplica sabo�i
metalici cu capetele ascu�ite sau sabo�i de cauciuc, care s� impiedice alunecarea.
1128. Sc�rile duble care se desfac, vor avea prev�zute dispozitive care s� nu permit� desfacerea lor singur�
în timpul lucrului.
1129. Se interzice lucrul pe sc�ri în situa�ii care reprezint� un pericol deosebit de accidentare, �i anume
deasupra utilajelor în func�iune, în apropierea unor conductori electrici neizola�i �i sub tensiune, în locuri unde
exist� surse de trepida�ii.
1130. Când se lucreaz� la o în�l�ime mai mare de 2,5 m, în locurile cu circula�ie imens� sau pe pardoselii
alunecoase, la baza sc�rii va sta de paz� un muncitor.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 28
Cofraje
Reguli generale
1131. Toate elementele componente ale cofrajelor netipizate vor fi stabilite prin fi�e tehnologice aprobate de
conducerea organiza�iei de construc�ii-montaj, pe baza unui calcul static �i de rezisten��, care s� �in�
seama de toate sarcinile statice �i dinamice, la care vor fi supuse în timpul utiliz�rii. Calculele statice �i de
rezisten�� vor fi efectuate conform prescrip�iilor tehnice în vigoare.
1132. La lucr�rile de montare �i demontare la în�l�ime a cofrajelor, va fi admis personalul muncitor care:
a. este apt din punct de vedere medical pentru lucrul la
în�l�ime;
b. are vârsta minim� de 18 ani;
c. are calificarea corespunzatoare;
d. este instruit cu privire la normele de protec�ie a muncii la acest gen de lucr�ri;
e. are o experien�� de lucru la în�l�ime de cel pu�in doi ani.
1133. Mai�trii �i �efii forma�iilor de lucru care execut� cofraje la în�l�ime sunt obliga�i s� verifice zilnic
ca personalul muncitor din forma�ie s� fie dotat cu echipamentul de protec�ie specific, s� aib� c�tile de
protec�ie legate cu cordelu�e sub b�rbie �i s� stabileasc� punctele fixe pentru prinderea centurilor de
siguran��, în lipsa unor puncte fixe de prindere apropiate, se vor putea întinde cabluri sau frânghii de grosimea
�i rezisten�a necesar�, între puncte fixe mai îndep�rtate. Acestea vor avea o intindere suficient� �i o
lungime maxim� prin care s� se asigure limitarea balansului în caz de c�dere.
1134. La utilizarea sculelor �i dispozitivelor ac�ionate mecanic �i electric, fixe sau portabile, vor fi respectate
normele de protec�ie a muncii specifice, prev�zute în c�r�ile tehnice ale acestora. Se va face instructajul
specific personalului muncitor ce le ac�ioneaz�.
Mai�trii �i �efii forma�iilor de lucru sunt obliga�i s� verifice zilnic, înainte de începerea lucrului, dac�
sculele sunt în stare de func�ionare corect� �i dac� legarea la p�mânt - în cazul celor ac�ionate electric - e
f�cut� corespunz�tor.
Se interzice utilizarea sculelor �i dispozitivelor ac�ionate mecanic sau electric ce au defec�iuni.
1135. Montarea �i demontarea cofrajelor se va executa de personalul muncitor instruit, sub supravegherea
tehnic� a maistrului lucr�rii �i a �efului forma�iei de lucru. La montare, dup� terminare, lucr�rile vor fi
recep�ionate - inclusiv din punctul de vedere al respect�rii normelor de protec�ie a muncii - de c�tre �eful de
�antier sau împuternicitul s�u. La recep�ie vor participa atât maistruI, cât �i �eful forma�iei de lucru ce a
condus lucrarea, �i se va întocmi un proces verbal de recep�ie.
1136. Zilnic, înainte de începerea lucrului, maistrul �i �efii forma�iilor de lucru vor controla starea cofrajelor �i,
în mod deosebit rezem�rile,
ancor�rile, contravântuirile, îmbin�rile, podinele �i elementele de protec�ie. Orice defec�iune constatat� va
fi urgent remediat�, înainte de a se permite accesul personalului muncitor.
1137. Dac� r�mâne un timp nefolosit (Ia construc�ii unde lucr�rile se opresc sau se întrerup provizoriu),
cofrajul trebuie între�inut în bun� stare. Orice descompletare, în special a elementelor de protec�ie, trebuie
marcat� prin indicatoare avertizoare, �i trebuie oprit accesul personalului muncitor. La reluarea lucrului, se vor
face complet�rile necesare �i o nou� recep�ie a cofrajului.
1138. Depozitarea elementelor componente ale cofrajelor se va face pe un teren nivelat �i compact, cu
respectarea normelor privind realizarea stabilit��ii elementelor �i stivelor, a celor PSI �i cu asigurarea zonelor
de acces spre locul de depozitare. Depozitarea se va face în locuri unde nu exist� conductori electrici aerieni
sub tensiune, care ar putea fi atin�i de bra�ul macaralei în timpul manipul�rii acestor elemente, respectându-
se �i celelalte norme de depozitare. Sprijinirea popilor �i stâlpilor cofrajelor pe teren se va face prin intermediul
unor elemente plate, de grosime �i rezisten�� suficient� pentru a asigura o repartizare uniform� a sarcinilor
�i presiunilor pe teren, în limita capacit��ii lor portante. În lungul funda�iilor �i pere�ilor, elementele de
repartizare pe teren a sarcinilor se vor a�eza perpendicular pe fa�a funda�iilor �i pere�ilor �i vor cuprinde
doi stâlpi transversali. Este interzis� a�ezarea stâlpilor pe c�r�mizi, pietre etc.
1139. Zona unde se depoziteaz� cofrajele va fi împrejmuit� pe o distan�� de 10 m de la baza lucr�rii �i se
vor lua m�suri de împiedicare a accesului în zona de demontare �i executare, iar dac� e cazul, se vor executa
copertine de protec�ie. C�ile de acces din interiorul sau exteriorul construc�iei, în zona de demontare, vor fi
închise.
1140. Platformele de lucru vor avea I��imea necesar� care s� asigure un spa�iu pentru circula�ia
personalului muncitor de cel pu�in 0,75 m l��ime �i 1,8 m în�l�ime liber�, �i în care nu se va depozita nici
un fel de material.
În cazul în care transportul materialelor �i elementelor de construc�ii se face pachetizat în unit��i de
înc�rc�tur�, l��imea platformei de lucru va fi astfel dimensionat�, încât s� r�mân� un spa�iu liber de
circula�ie pentru personalul muncitor de minimum 0,75 m.
1141. Podinele de lucru �i rampele de acces vor avea o suprafa�� continu�. Rosturile între panourile sau
dulapii podinei nu trebuie s� fie mai mari de 10 mm.
Pentru circula�ia pe podine în curb� sau în pant�, se vor fixa, pe suprafa�a podinelor, �ipci împotriva
alunec�rii.
1142. A�ezarea podinei pe reazeme va fi astfel f�cut�, încât s� fie exclus� posibilitatea deplas�rii sau
alunec�rii ei. Se interzice a�ezarea acesteia în consol�.
1143. Pentru a preveni c�derea personalului muncitor, a sculelor sau a meterialelor, rampele de acces �i
podinele de lucru ale cofrajelor, situate mai sus de 1 m de la nivelul solului sau plan�eului, trebuie împrejmuite
pe conturul exterior cu parapete solide de protec�ie, alc�tuite dintr-o min� curent� neted� (geluit� în cazul
utiliz�rii lemnului), o bar� intermediar� orizontal� (montat� la jum�tatea în�l�imii parapetului) �i o
bordur� de minimum 15 cm în�l�ime. Parapetul va trebui s� fie astfel construit, încât s� reziste la o for��
orizontal� de 80 kgf, aplicat� la jum�tatea distan�ei dintre dou� sprijiniri consecutive sau la o for��
dinamic� de 50 kgf, aplicat� în acela�i punct (f�r� ca s�geata s� dep�easc� 3 cm).
1144. În timpul realiz�rii rampelor de acces �i a podinelor de lucru �i pân� la executarea lor definitiv�
(inclusiv montarea parapetelor), personalul muncitor va fi înzestrat cu centuri de siguran�� legate de p�r�ile
fixe �i rezistente ale construc�iei.
1145. Urcarea �i coborârea la �i de la podinele de lucru ale cofrajelor se va realiza numai prin intermediul
rampelor �i sc�rilor de acces executate conform prescrip�iilor tehnice.
Se interzic:
- urcarea �i coborârea pe elementele cofrajelor;
- alergarea, s�riturile �i jocul pe platformele de lucru
1146. Utilajele pentru ridicarea materialelor �i platformelor de desc�rcare nu trebuie s� transmit� cofrajelor
înc�rc�ri suplimentare, neprev�zute la dimensionarea lor.
Coborârea înc�rc�turii pe podine se va face u�or, astfel încât s� nu intervin� desc�rc�ri dinamice.
1147. Elementele componente ale cofrajelor trebuie s� fie aparate de eventualele lovituri provocate de mijloacele
de transport în trecere, de materialele transportate, respectiv de înc�rc�turile care se ridic�.
1148. Demontarea cofrajelor se va face numai pe baza dispozi�iei �efului de punct de lucru �i numai dup� ce
s-au luat toate m�surile de protec�ie a muncii. Efectuarea opera�iunilor de demontare se va face în ordinea
invers� a celor de montare. Se interzice demontarea prin d�râmare, precum �i depozitarea pe podinele de
lucru a materialelor provenite din demontare.
Toate elementele componente ale cofrajelor se vor coborî pe m�sura demont�rii lor prin mijloace mecanizate
sau cu ajutorul frânghiilor �i scripe�ilor. Nu este permis� aruncarea de la în�l�ime a elementelor.
1149. Dup� fiecare demontare se va verifica calitatea �i gradul de uzur� a elementelor componente ale
cofrajelor, luându-se m�suri de cur��ire (de beton, mortar, cuie, scoabe etc), ungere, vopsire �i
recondi�ionare a acelor defecte sau cu un grad ridicat de uzur�.
1150. La executarea lucr�rilor se interzice personalului muncitor s� poarte �orturi sau halate ce s-ar putea
ag��a.
1151. În func�ie de procesul tehnologic adaptat, care cuprinde �i alte lucr�ri decât utilizarea cofrajelor,
conducerea �antierului va indica prin indicatoare de avertizare �i în scris conduc�torului punctului de lucru,
pericolele posibile de accidentare �i m�surile ce trebuie luate pentru înl�turarea lor.
1152. Executarea altor lucr�ri, la niveluri inferioare celor în care se monteaz� cofrajele, este permis� numai
dac� deasupra sunt turnate (montate) cel pu�in 2 plan�ee.
1153. În locurile unde exist� o discontinuitate a parapetelor de protec�ie mai mare de 0,25 m, se vor monta,
obligatoriu, bare de protec�ie care s� asigure continuitatea parapetelor. În cazul când nu se pot monta în unele
locuri parapete de protec�ie, este obligatoriu ca personalul muncitor s� fie dotat cu centuri de siguran��.
1154. Se interzice ridicarea simultan� în cârligul macaralei a mai multor elemente de cofraj.
1155. În timpul transportului la sol, elementele de cofraj se vor ancora la mijlocul de transport.
1156. Desfacerea cârligului mecanismului de ridicare se poate efectua numai dup� ce s-a asigurat stabilitatea
elementului de cofraj sub ac�iunea sarcinilor orizontale, prin manevrarea �uruburilor de calare, ancorare etc.
1157. Primirea elementelor de cofraj se va face de c�tre personalul muncitor numai dup� oprirea complet� a
mijlocului de ridicat. Se interzice aplecarea în afara construc�iei pentru desprinderea sarcinii din cârligul
macaralei.
1158. La asamblarea elementelor de cofraj cu buloane, bol�uri cu pan� sau �uruburi, verificarea coinciden�ei
orificiilor se va face cu dornuri speciale. Se interzice efectuarea verific�rii prin introducerea degetelor în orificiile
respective.
1159. Lucrul se consider� terminat numai dup� montarea elementelor de cofraj, în pozi�ie definitiv�, cu toate
leg�turile f�cute, sau dup� depozitarea acestora.
1160. Se interzice demontarea cofrajelor prin trac�iune, înainte de desfacerea tuturor leg�turilor.
1161. Orice modificare adus� elementelor de cofraj, fa�� de normele obi�nuite de montare, respectiv
demontare, va putea fi f�cut� cu condi�ia s� nu genereze accidente de munc� în timpul utiliz�rii.
1162. Conduc�torul punctului de lucru va verifica - înainte de utilizare - calitatea materialului întrebuin�at �i a
p�r�ilor componente, num�rul de refolosiri, precum �i dac� p�r�ile metalice ale cofrajelor sunt legate la
p�mânt (mai ales cele care pot ajunge sub tensiune în mod accidental).
Periodic se va verifica rezisten�a prizelor de p�mânt (s� nu dep�easc� 4 ohmi).
1163. Personalul muncitor care lucreaz� cu materiale lemnoase, va fi dotat cu ochelari de protec�ie, în cazul
prelucr�rii acestor materiale. Îndep�rtarea a�chiilor �i a rumegu�ulul se face cu perii.
1164. Se interzice, la fel ca la orice lucrare la în�l�ime, lucrul pe cofraje, precum �i montarea �i demontarea
acestora în cazul furtunilor sau vântului cu o intensitate mai mare de 6 grade (11 m/sec) sau pe întuneric, �i când
locurile de lucru nu sunt luminate artificial.
1165. La lucr�rile cu materiale lemnoase se interzice fumatul.
1166. Balotarea �i dezbalotarea pachetelor se va face în spa�ii delimitate. Balotarea cu benzi de o�el se va
face cu mult� aten�ie, acordându-se o grij� deosebit� t�ierii benzilor, �inând seama de starea de tensiune
în care se g�sesc.
1167. Utilizarea diferitelor tipuri decofraje se va face cu respectarea normelor de paz� contra incendiilor.
Montarea, exploatarea �i demontarea cofrajelor
1168. Componentele care alc�tuiesc cofrajele pentru turnarea elementelor de beton �i beton armat trebuie
asamblate perfect �i bine consolidate între ele.
1169. Cofrajele industrializate din grupa SECOM (schele, e�afodaje, cofraje metalice) vor fi montate strict în
conformitate cu indica�iile din proiectele echipamentelor sau fi�ele de utilizare.
Orice abatere (Ia montare �i demontare) fa�� de prevederile proiectelor, respectiv fi�elor de utilizare, va fi
f�cut� pe r�spunderea organelor tehnice ale �antierelor �i va trebui s� previn� orice accident de munc�.
1170. Lucr�rile cu cofraje speciale, unicate, sau cu o tehnologie complex�, se vor executa pe baza unui proiect
aprobat, cuprinzând instruc�iuni de lucru �i norme de protec�ie a muncii.
1171. Cofrajul pentru turnarea elementelor din beton, respectiv din beton armat, inclusiv sprijinirile �i
sus�inerile, precum �i podinele de lucru, se vor executa cu respectarea prescrip�iilor tehnice �i, dup� caz,
dup� proiect.
1172. Montarea �i demontarea cofrajelor la în�l�ime trebuie f�cut� de pe podine de lucru a�ezate pe schele
de sus�inere, prev�zute cu parapete reglementare.
Pentru în�l�imea de cofrare mai mare de 8 m de la sol sau de la plan�eu, podinele de lucru se vor executa pe
baz� de detalii de execu�ie prev�zute în proiect.
1173. La montarea �i demontarea cofrajelor pentru elementele de construc�ii cu în�l�ime mare, se vor
asigura podine de lemn la fiecare 1,8 m, de regul� podinele de lucru executându-se pe toate fe�ele ce se
cofreaz�.
1174. Montarea, exploatarea �i demontarea cofrajelor se va putea face �i de pe schele mobile, platforme fixe,
extensibile sau telescopice, rigide �i stabile.
Platformele schelelor vor trebui s� se deplaseze �i s� se ridice în condi�ii u�oare �i simple, �i s� fie
prev�zute cu sc�ri de acces �i podine de lucru cu parapete de protec�ie.
1175. Pentru cofrajele montate pân� la o în�l�ime de 5 m, se admite �i montarea lor de pe sc�ri asigurate
contra alunec�rii sau r�sturn�rii, personalul muncitor fiind echipat cu centuri de siguran�� care se vor lega de
puncte fixe �i stabile, deja existente sau care se vor crea. Se interzice decofrarea cofrajelor de pe sc�ri,
indiferent de în�l�imea la care se lucreaz�.
1176. Pentru montarea cofrajelor la unele elemente în exteriorul constructiei, se vor executa schele în consol�,
prev�zute cu balustrad� �i bordur� de margine.
1177. Podinete de lucru pentru cofrajele bol�ilor �i a paletelor din beton armat se vor monta pe moaze
orizontale fixate pe stâlpii schelelor de sus�inere, la distan�e care s� permit� lucrul în condi�ii normale.
1178. În cazul unui cofraj înclinat, podinele de lucru pe care se monteaz� cofrajul se vor construi în trepte, cu
I��imea de cel pu�in 0,4 m.
1179. Cofrajele suspendate pentru plan�eele de beton armat, la cl�dirile cu schelet metalic, se vor a�eza
numai dup� fixarea definitiv� a pieselor ce constituie scheletul metalic, �i vor trebui s� exclud� posibilitatea
deplas�rii sau balans�rii lor.
Montarea cofrajului suspendat pentru plan�ee din beton armat la cl�dirile cu schelet metalic, se va efectua de
pe o podin� provizorie pus� pe grinzile scheletului metalic �i asigurat� pe contur cu parapete de protec�ie.
1180. Conturul exterior al plan�eului cofrat �i al golurilor l�sate în plan�eu se vor asigura cu parapete de
protec�ie, care se vor p�stra �i dup� demontarea cofrajului.
1181. Conduc�torul tehnic al lucr�rii este obligat ca, înaintea începerii decofr�rii cofrajelor, s� ia m�suri de
prevenire a c�derii neprev�zute a elementelor cofrajelor.
1182. Decofrarea construc�iilor din beton armat este admis� numai dup� înt�rirea suficient� a betonului �i
în urm�toarea ordine:
- p�r�ile laterale ale elementului de construc�ie;
- celelalte elemente de beton cofrate.
Timpul de înt�rire va fi determinat în func�ie de marca cimentului, temperatura medie exterioar� �i
deschiderea elementului de construc�ie, precum �i pe baza rezultatelor încerc�rilor cuburilor de prob� sau a
unor încerc�ri nedestructive:
1183. Se interzice utilizarea r�ngilor �i târn�coapelor la decofrare, precum �i for�area sau izbirea
sus�inerilor.
1184. Cintrele trebuie coborâte încet, prin sl�birea penselor, a preselor, curgerea nisipului etc. Coborârea lor se
va face treptat, în dou� sau trei reprize, cu câte o jum�tate sau cu câte o treime din s�geat� calculat�, încât
construc�ia s� poat� prelua sarcina în mod treptat.
1185. În�l�imile cu care se coboar� cintrele se mic�oreaz� de la cheie spre na�tere �i, pentru fiecare
punct, vor fi propor�ionale cu s�geat� respectiv� provenit� din greutatea proprie �i din încerc�rile existente
în momentul decofr�rii.
1188. Decofrarea construc�iilor cu pl�ci autoportante, cilindrice, având lungimea în sensul generatoarei mai
mari de 5 m, se va face pe fâ�ii transversale, decofrarea incluzând �i elementele de consolidare.
Decofrarea va începe cu fâ�ia de la mijlocul axei longitudinale a boltei �i se va continua simetric cu fâ�ii în
ambele p�r�i, spre capetele bol�ii.
1187. La bol�ile cu tiran�i, înainte de decofrare, se va face întinderea tiran�ilor.
1188. La construc�iile importante la care cofrajele se proiecteaz�, proiectantul este obligat s� dea �i indica�ii
asupra, modului de decofrare.
1189. La decofrare se vor l�sa sprijiniri (popi, e�afodaje) în conformitate cu prevederile normativelor în vigoare.
1190. Înc�rcarea construc�iei decofrate cu înc�rc�rile totale prev�zute în calcule, se admite numai dup� ce
betonul a atins marca prescris�.
1191. Toate opera�iile de cofrare �i decofrare vor fi f�cute sub directa supraveghere �i r�spundere a
maistrului �i �efului de echip�, care vor urm�ri desf�urarea opera�iilor, în ordinea lor tehnologic�.
Cofraje glisante
1192. Cofrajele glisante se vor executa �i utiliza numai pe baza unui proiect aprobat, cuprinzând instruc�iuni de
lucru.
1193. Se va acorda o aten�ie deosebit� realiz�rii corecte a parapetelor de protec�ie, tiran�ilor, lan�urilor
podinei, schelei suspendate �i sc�rilor de acces. Zona de Ia marginea platformei cofrajului, unde st�
semnalizatorul, va fi prev�zut� cu balustrade înt�rite.
1194. Se interzice personalului muncitor care se afl� pe platformele cofrajului glisant s� se rezeme sau s� se
urce pe parapetele de protec�ie ale platformelor. Se vor afi�a în acest sens indicatoare de avertizare, a
pericolului.
1195. Accesul personalului muncitor pe platforma de lucru se va realiza pe sc�ri de acces, a�ezate pe schelele
de sus�inere, executate în afara perimetrului platformei de lucru �i prev�zute cu balustrad� �i bordur�.
Înclinarea sc�rilor nu va fi mai mare de 60° �i se vor prevedea podeste de odihn�, de pe care se va asigura
trecerea comod� pe platforma cofrajului prin intermediul unor pode�e de trecere mobile, prev�zute cu parapete
de protec�ie. Stabilitatea schelei de sus�inere �i a sc�rilor de acces va fi asigurat� prin tiran�i, conform
prevederilor din proiect. Schelele de sus�inere metalice vor fi legate la p�mânt, instalându-se �i paratr�znete.
1196. Locurile de comunicare între podinele de lucru (care au interspa�ii de maximum 2 cm) �i schelele
suspendate vor fi îngr�dite. Pentru circula�ia între platforma superioar� �i cea inferioara, se vor utiliza sc�ri
care s� permit� urcarea �i coborârea în condi�ii de deplin� securitate. Urcarea pe platforma superioar� sau
coborârea pe cea inferioar�, prin ag��area de tiran�i, cabluri etc. este interzis�.
1197. Personalul muncitor care se afl� pe schelele suspendate va fi asigurat permanent, suplimentar, prin legare
cu centuri de siguran�� de jugurile de sus�inere a dispozitivelor de ridicare a cofrajului glisant, prin intermediul
unui cablu ce se va întinde, în acest scop, în lungul schelelor suspendate.
1198. Pentru lucr�rile la care e necesar� asigurarea unei ilumin�ri suplimentare, se vor folosi l�mpi portative
având tensiunea de 24 V.
1199. �eful de schimb, înainte de începerea schimbului, este obligat s� controleze starea cofrajului �i, în mod
deosebit, a podinei de lucru, a schelelor suspendate, a parapetelor de protec�ie �i a sc�rilor de acces, precum
�i a instala�iilor de glisare, luând m�suri pentru remedierea defec�iunilor constatate.
1200. Molozul �i de�eurile rezultate din cur��irea zilnic� a podinei de lucru �i schelelor suspendate vor fi
evacuate printr-o ben� sau tub închis.
1201. Între platforma superioar� �i platforma inferioar� suspendat� se va pune o plas� de sârm�, cu ochiuri
de maximum 20x20 mm, la o în�l�ime de minimum 2 m de la platforma interioar�. Plasa va fi bine fixat� între
lan�urile (cablurile) de care este suspendat� platforma superioar�.
1202. Golurile din podina de lucru vor fi acoperite. Atunci când trebuie s� r�mân� descoperite, se va a�eza
peste ele o plas� metalic� sau un gr�tar de lucru cu ochiuri de cel mult 7x7 mm.
1203. Demontarea cofrajului glisant va fi executat� într-o succesiune a opera�iilor, stabilit� anticipat, �i sub
conducerea �efului punctului de lucru �i a maistrului. Personalului muncitor care execut� demontarea cofrajului
i se va face, înaintea începerii demont�rii, un instructaj detaliat asupra felului în care se va exeuta demontarea,
asupra sarcinilor individuale �i a modului de asigurare a fiec�rui om al muncii contra c�derii de la în�l�ime.
1204. Depozitarea elementelor cofrajului glisant, înainte de începerea execu�iei �i dup� terminarea ei, se va
face pe teren nivelat �i în ordine, pentru a se evita accidentele ce se pot produce ca urmare a unei depozit�ri
necorespunzatoare.
Se vor amenaja c�i de acces corespunzatoare spre locul de depozitare a cofrajului glisant. În zona de depozitare
a cofrajului glisant nu vor exista conductori electrici sub tensiune, care ar putea fi atin�i în timpul manevr�rii
elementelor cofrajului.
1205. Personalul muncitor care deserve�te pompele, cel pentru semnalizare �i leg�torii de sarcini vor fi
autorizati. Personalul muncitor (Ia fiecare schimb) ce deserve�te utilajul de glisare este, obligat sa verifice,
înainte de începerea lucrului pe schimb, ca acesta s� fie legat la p�mânt.
Când se constat� defec�iuni în func�ionarea instala�iei de glisare, va r�mâne la punctul de lucru numai
personalul muncitor pentru remedierea defec�iunilor, iar cel�lalt personal muncitor va trebui s� coboare.
1206. Pentru lucrul de noapte se va prevedea iluminatul artificial, atât pe platformele de lucru, cât �i pe c�ile de
acces. Instala�ia electric� de lumin� �i for�� trebuie s� fie verificat� de electricianul de serviciu, la
începutul fiec�rui schimb �i cel pu�in odat� în timpul schimbului, în ceea ce prive�te legarea ei la p�mânt
�i starea ei de func�ionare corespunz�toare.
1207. Înainte de turnare, conduc�torul de schimb va lua m�suri pentru verificarea tehnic� a utilajelor �i
dispozitivelor anexe acestora, a c�ilor de rulare, a tuturor instala�iilor �i pentru respectarea m�surilor
prev�zute în normativul pentru executarea �i folosirea cofrajului glisant, a normelor PSI, precum �i pentru
dotarea personalului muncitor cu echipament de protec�ie, ce va trebui purtat în tot timpul lucrului. Nu se va
începe turnarea cu utilaje sau dispozitive defecte sau improvizate.
1208. Dup� demontarea cofrajului glisant se va face revizia tehnic� a tuturor elementelor componente ale
cofrajului glisant, luându-se m�suri de între�inere, de reparare sau schimbare a celor defecte.
1209. C�ile de acces situate sub platformele cofrajului glisant vor fi delimitate strict �i protejate cu un plan�eu
de dulapi �i o plas� de protec�ie.
1210. La ridicarea sau coborârea materialelor, u�ile rabatabile ale liftului, la fiecare podest, se vor închide
imediat dup� ridicare respectiv coborâre. Se va avea grij� ca benele s� nu ating� cofrajul la ridicarea lor cu
macaralele-turn.
1211. Înc�rcarea cofrajului se va face în limita de 1 ton� pe verin� pân� în momentul smulgerii �i se va putea
continua, dup� smulgerea cofrajului, pân� la 1,5 t pe o verin�.
1212. La executarea plan�eelor din interiorul unei construc�ii executate cu cofraje glisante, se interzice
sprijinirea cofrajului de la un nivel superior pe cel de la nivelul inferior, Înainte ca acesta s� fi atins rezisten�ele
necesare unei astfel de opera�ii. Fiecare cofraj de plan�eu va fi sus�inut în mod independent. De asemenea,
nu este permis� primirea betonului direct pe cofrajul unui plan�eu.
1213. Se interzice prezen�a personalului muncitor la nivelurile unde nu s-au turnat plan�eele, cu excep�ia
personalul muncitor care cofreaz� �i care va lucra sub supravegherea �efului de echip�.
1214. La demontare, scoaterea cadrelor ce sus�in verinele este permis� numai dup� înt�rirea betonului.
1215. Instala�iile cofrajului glisant vor fi deservite de personalul muncitor de specialitate, instruit în acest scop.
Se interzice ca alt personal muncitor s� manevreze instala�iile, fie ca sunt în stare de func�ionare, fie c� sunt
defecte.
1218. Cofrajul va fi prev�zut cu o instala�ie de paratr�znet, legat� la p�mânt printr-un cablu electric cu
se�iunea corespunz�toare �i protejat în manta de cauciuc.
1217. Pe platforma cofrajului glisant, lâng� pompa central� de ulei, se va amplasa o trus� de prim ajutor; se va
instrui un responsabil pentru acordarea primului ajutor �i sesizarea organelor medicale.
1218. La începerea lucr�rii se va numi un dulgher de serviciu pe fiecare schimb, care s� verifice zilnic starea
podinelor de serviciu pe fiecare platform� �i s� ia m�suri de înl�turare a defec�iunilor.
1219. Dup� verificarea instala�iei de glisare �i de ridicat, tot personalul muncitor din schimbul de lucru care s-a
terminat va coborî sub conducerea �efului de echip�, pe platforma cofrajului r�mânând �eful de schimb, care
împreun� cu �eful din schimbul urm�tor vor controla întreaga instala�ie, consemnând cele predate-primite. În
condica de glisare. Dup� aceea, va urca pe platform� personalul muncitor din schimbul urm�tor.
Cofraje p�itoare
1220. Cofrajele p�itoare netipizate se vor executa �i utiliza numai pe baza unui proiect aprobat �i completat cu
instruc�iuni de lucru.
1221. La executarea construc�iilor cu cofraj pa�itor va fi admis numai personalul muncitor care cunoa�te
sistemul respectiv de cofraj, normele �i mijloacele prin care se asigur� securitatea muncii în cadrul fiec�rei
faze de lucru, �i care va lucra sub conducerea unui maistru.
1222. Centurile de siguran�� cu care va fi dotat personalul muncitor se vor ag��a de �evile de aliniere sau
de montan�ii superiori nivelului de lucru.
1223. În�l�imea maxim� de montaj la care se pot utiliza sc�ri extensibile nu va dep�i 5,5 m. Sc�rile vor fi
asigurate prin ancorare contra r�sturn�rii �i alunec�rii. În timpul lucrului pe scara extensibil�, personalul
muncitor va fi în mod obligatoriu asigurat, prin legarea centurilor de siguran�� de p�r�ile fixe �i stabile ale
cofrajului.
1224. Pentru în�l�imi peste 5,5 m �i pân� la în�l�imea de 8 m, se vor folosi - pentru montaj �i acces -
schele extensibile sau telescopice. În lipsa acestui tip de schel� �i pentru în�l�imi peste
8 m, se vor folosi schele executate din 1,8 m în 1,8 m. Accesul pe podinele de lucru ale schelelor se va realiza
printr-o scar� de acces, care se va ridica odat� cu ridicarea cofrajului.
1225. Înainte de turnarea betonului, cofrajul p�itor va fi luat în primire �i recep�ionat, verificându-se:
a. pozi�ionarea corect� a cofrajului �i montarea lui pe aliniament;
b. asamblarea �i montarea corect� a calajelor �i montan�ilor; se interzice improvizarea de reazeme din
c�r�mizi, bca, etc;
c. montarea corect� a elementelor cofrajului, folosindu-se dispozitivele de inventar pentru fixarea �i alinierea
elementelor cofrajului;
d. ancorarea cofrajului numai cu tiran�i de inventar sau sârm� de 8 mm diametru cu blocaje de inventar;
e. montarea corect� a schelei cofrajului, interzicându-se balustrade incomplete sau goluri în podin�;
f. verticalitatea �i orizontalitatea cofrajului;
g. existen�a indicatoarelor de avertizare.
1228. Demontarea schelelor cofrajului p�itor se va face prin retragere. Personalul muncitor care particip� la
aceast� opera�ie, se va afla în permanen�� pe podina de lucru �i va fi asigurat tot timpul cu centuri de
siguran�� legate de �evile de aliniere.
Se interzice ie�irea personalului muncitor de pe podina de lucru a schelelor, precum �i coborârea sau urcarea
pe elementele acestora înaintea începerii demont�rii, podina schelei se va cura�a de moloz �i de�euri.
1227. Se interzice folosirea podinelor de lucru ale schelei cofrajului p�itor pentru transportul �i depozitarea
materialelor. Materialele rezultate din demont�ri se vor folosi imediat sau se vor coborî la sol.
Turnarea betonului se va face cu pompe sau cu ajutorul benelor - papuc cu basculare lateral� sau cu furtun.
Dac� nu se dispune de mijloace mecanice pentru turnarea betonului, batonul se va turna de pe podine de lucru
speciale.
1228. Înainte de montare se va face o verificare a elementelor componente ale cofrajului �i o montare de prob�,
neadmi�ându-se elemente ce nu se încadreaz� în toleran�ele admisibile.
1229. Decofrarea panourilor se va face dup� ce betonul atinge rezisten�a la compresiune prevazut� de
normativul pentru betoane.
1230. Dup� fiecare folosin��, elementele cofrajului se vor cur��a de resturile de beton. Înaintea mont�rii
sau remont�rii, elementele componente ale cofrajului se verifica �i se înl�tur� cele ce prezint� degrad�ri,
deform�ri, suduri desf�urate etc.
1231. La cofrajul de tip canadian se va asigura:
a. Închiderea perfect� a panourilor verticale �i asigurarea ansamblului cu cheile respective;
b. verticalitatea perfect� a stâlpilor centrali �i montarea barelor de contravântuiri din 2 m în 2 m;
c. montarea barelor radiale pe care se sprijin� podina de lucru va fi f�cut� cu grij�, pentru ca ambele capete
s� se sprijine fix în piesa radial� �i pe romanata cercului interior, deoarece cedarea unui reazem înseamn�
prabu�irea podinei de lucru.
Cofraje unificate de inventar
1232. Utilizarea cofrajelor unificate de inventar se va realiza pe baza prevederilor din proiectele acestora �i a
celor din fi�ele de utilizare, sau pe baza unui proiect tehnologic de cofrare �i montaj, înso�it de instruc�iuni.
1233. Personalul muncitor folosit la opera�iile de montare �i demontare a cofrajelor unificate de inventar trebuie
s� cunoasc�, în detaliu, sistemul respectiv de cofraj, trebuind s� fie instruit în acest scop.
Forma�ia de lucru minim� va fi cea prevazut� în instruc�iunile de montaj ale cofrajului tiplzat.
1234. Înainte de începerea mont�rii se va verifica existen�a elementelor componente, precum �i a
dispozitivelor de manipulare �i a sculelor necesare.
Se va verifica, de asemenea, ca toate elementele componente ale cofrajului conform nomenclatorului, s� nu
prezinte defec�iuni �i s� fie curate.
1235. Dup� montarea cofrajelor se va verifica:
a. respectarea integral� a instruc�iunilor de montare;
b. modul lor de consolidare �i sprijinire;
c. existen�a �i modul de execu�ie a podinelor de lucru, a parapetelor de protec�ie �i a sc�rilor de acces.
1236. Manipularea elementelor de cofraj cu mijlocul de ridicat se va executa prin folosirea unor dispozitive de
prindere conforme cu prevederile normelor de protec�ie a muncii specifice acestor mijloace.
1237. În timpul ridic�rii sau coborârii ansamblului de cofraj se interzice sta�ionarea pe sau sub acesta. De
asemenea, în timpul deplas�rii acestuia, la urm�toarea pozi�ie de montare, se va urm�ri ca în fa�a lui s� nu
se afle personal muncitor. Desfacerea din cârligul macaralei se va face numai dup� ce s-a asigurat stabilitatea
sau fixarea elementului.
1238. Personalul muncitor care particip� la primirea sau evacuarea elementelor componente ale cofrajulul - pe la
marginea plan�eelor cl�dirilor - va fi legat cu centuri de siguran�� de elementele fixe ale cl�dirii, în timpul
efectu�rii acestor opera�iuni.
1239. Elementele de cofraj aflate la marginea plan�eelor cl�dirilor, în momentul primirii Ior sau pentru a fi
evacuate, vor fi asigurate împotriva unei eventuale dezechilibr�ri sau r�sturn�ri spre exteriorul cl�dirii, pe
toat� durata opera�iunii de primire sau de evacuare.
1240. Se interzice aruncarea elementelor componente ale cofrajelor, atât la înc�rcarea �i desc�rcarea din
mijloacele de transport, cât �i în timpul mont�rii �i demont�riilor.
1241. Accesul la nivelul de lucru se va face de pe schele, platforme rulante sau fixe prev�zute cu sc�ri de
acces, sau prin interiorul turnurilor de e�afodaj prev�zute cu panouri, cu trepte �i balustrade. Solu�ia de
acces, dac� nu este prev�zut� în fi�ele de utilizate, va fi tratat� �i detaliat� prin proiectul tehnologic.
Cofraje mobile
1242. Cofrajele mobile se vor executa �i utiliza numai pe baza unui proiect aprobat cuprinzând instruc�iunile de
lucru.
1243. Nu se admite supraânc�rcarea cofrajelor cu persanal muncitor �i materiale, în timpul opera�iunilor de
armare �i betonare, pentru a nu se produce deform�ri în structura acestora.
1244. Înainte de începerea deplas�rii cofrajului mobil, se va contrala cofrajul �i se vor înl�tura toate defectele
constatate.
1245. În timpul deplas�rii cofrajelar mobile �i a sistemului Ior de sus�inere, maistrul conduc�tor al procesului
de lucru va supraveghea ca structura s� nu se deformeze.
1246. Decofrarea elementelor de construc�ii executate cu cofraje mobile se va face atunci când betonul va
atinge marca prev�zut� în normativul pentru betonare.
Cofraje metalice spa�iale (tip tunel)
1247. La cofrajele metalice spa�iale de tip tunel, ancorarea c�ilor de rulare de plan�eu, cu ajutorul buloanelor
prev�zute în acest scop, este abligatorie. Ancorarea se va executa imediat dup� a�ezarea c�ii pe plan�eu.
1248. Apropierea contrafi�elor, pentru a fi fixate în pozi�ia de sprijin, se face cu ajutorul unor cârlige din o�el-
beton, suficient de lungi, având cap�tul �inut drept, de personal muncitor, pentru a putea sc�pa liber.
1249. Platformele de circula�ie în consol� ale c�ilor de rulare vor fi prev�zute cu podin� continu� din dulapi
de lemn cu grosimea de 5 cm.
1250. La montarea pasarelelor de circula�ie intermediare se va verifica a�ezarea corect� a ghearelor de
prindere pentru elementele de reazem.
1251. Demontarea cofrajelor de sus�inere a p�r�ii în consol�, a c�ilor de rulare, precum �i a buloanelor de
ancoraj, se va face dup� prinderea c�ii de rulare în cârligul macaralei.
1252. Ridicarea în macara �i transportul c�ilor de rulare se vor face în pozi�ie orizontal�, cu contrafi�ele
sus�inute prin ag��are în lan�urile prev�zute în acest scop.
1253. Prinderea celulelor în cârligul macaralei se va face numai prin intermediul dispozitivului corespunz�tor de
ridicat celule, care va trebui montat corect �i cu bol�uri de prindere asigurate; la ridicarea �i transportul
celulelor, toate buloanele de blocare ale scheletului �i ale tirantului vor fi blocate �i asigurate.
1254. Panourile de fronton de la casa sc�rii vor fi montate dup� verificarea �i asigurarea orizontalit��ii
acestora.
1255. Depozitarea panourilor, între utiliz�ri, se va face astfel, încât s� nu se permit� r�sturnarea.
1256. Panourile de la casa sc�rii, la montare, vor fi �inute în macara pân� la introducerea �i strângerea
buloanelar de ancoraj la celule, iar la demontare vor fi prinse �i sus�inute în cârligul macaralei, înainte de a se
desface �uruburile de ancoraj.
1257. Manevrarea stâlpilor pentru completare se va face, de pe platformele c�ilor de rulare, atât la montare, cât
�i la demontare, iar montarea �i demontarea balustradelor de protec�ie de la partea superioar� a cofrajelor
care sunt prinse de stâlpi, se vor face de personalul muncitor echipat cu centuri de siguran��.
1258. La montare, cofrajele pentru grinzi �i balcoane vor fi �inute în cârligul macaralei, pân� când toate
�uruburile de ancorare vor fi desf�cute.
1259. Ridicarea �i rotirea p�r�ii mobile a cofrajelor grinzii, precum �i decofrarea, se fac de c�tre dou�
persoane, cu ajutorul unor leviere de �eav�.
1260. La decofrarea balconului, se va urm�ri desprinderea lent� de beton a cofrajului prin sl�birea par�ial�
�i progresiv� a popilor de sus�inere, pân� la aducerea p�r�ii mobile a cofrajului în pozi�ia de echilibru.
1261. Montarea �i demontarea c�ilor de rulare ale platformelor intermediare se vor face �inându-se c�ile în
cârligul de fixare al macaralei pân� se strâng - la montare - buloanele de ancorare la plan�eu, iar - la
demontare - pân� se desfac acestea. Montarea lateralelor acestor platforme se face înainte de aducerea Ior la
pozi�ie.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 29
Finisaje
Zugr�veli �i vopsitorii
1262. Lucr�rile exterioare de vopsitorie �i zugr�veli se vor executa de pe schele sau leag�ne reglementare.
Se interzice utilizarea sc�rilor suspendate sau a altor mijloace improvizate.
1263. Lucr�rile de zugr�veli �i vopsitorii interioare se vor executa de pe schele interioare sau sc�ri duble.
Utilizarea sc�rilor este permis� numai în cazul vopsirii sau zugr�virii unor suprafe�e mici �i la in�l�imi de
cel mult 3 m de la sol, podea sau podina de lucru.
1264. La vopsirea luminatoarelor este necesar s� se utilizeze rampe de acces, iar muncitorii vor fi inzestra�i cu
centuri de siguran��. Se interzice circula�ia muncitorilor pe elementele scheletului luminatoarelor.
1265. Aparatele pentru vopsit �i zugr�vit, cât �i furtunurile, trebuie controlate înainte de începerea lucrului. Ele
vor fi probate s�pt�mânal, fiind supuse unei presiuni de 1,5 ori mai mare decât presiunea de regim. Rezultatele
verific�rilor vor fi consemnate într-un proces verbal.
1266. În cursul lucr�rilor de vopsitorie interioar� cu mijloace mecanizate �i în cazul utiliz�rii lacurilor �i
vopselelor cu uscare rapid�, care con�in solven�i toxici, muncitorii vor purta m�ti cu filtre adecvate sau
izolante, sau ochelari de protec�ie (în cazul când se poart� o semimasc�).
1267. Lucr�rile de vopsire interioar�, la care se folosesc materiale ce produc vapori toxici d�un�tori
s�n�t��ii oamenilor, se vor executa sub ventila�ie intens�, care s� asigure schimbarea continu� a aerului
din întreaga înc�pere. În cazul utiliz�rii lacurilor preparate cu nitroderiva�i, trebuies� se asigure o aerisire
continu� �i cât mai complet� în întreaga înc�pere.
1268. În locurile în care se utilizeaz� nitrolacurile �i alte materiale care formeaz� vapori u�or inflamabile, se
interzice fumatul �i executarea lucr�rilor care necesit� folosirea focului, sau care produc scântei etc.
1269. Dac� în înc�perile în care se execut� vopsirea cu vopsele pe baz� de ap� se g�sesc conductori
electrici sub tensiune, ace�tia vor fi deconecta�i înainte de începerea lucrului.
1270. Se interzice prezen�a oamenilor în înc�perile proasp�t vopsite cu vopsea pe baz� de ulei sau cu alte
nitrolacuri, înainte ca acestea s� se fi uscat.
1271. Atelierele de �antier în care se prepar� vopselele trebuie s� fie prev�zute cu instala�ii de ventila�ie
care s� asigure schimbarea continu� a aerului.
1272. La prepararea materialelor de vopsitorie (lacuri �i vopsele) care con�in substan�le toxice �i inflamabile
se admit numai muncitori preg�ti�i în aceast� direc�ie. Lucr�rile cu acizi �i substan�e inflamabile vor fi
încredin�ate unor muncitori cu mult� experien��.
1273. La fierberea sau înc�lzirea uleiului de in fiert, a colofoniului, cerii etc. este necesar s� se ia m�suri
împotriva împr�tierii prin stropire �i împotriva incendierii materialului. Este interzis� umplerea cazanului cu ulei
de in fiert la mai mult de 3/4 din capacitatea lui, ridicarea temperaturii diluantului pân� la punctul de fierbere �i
ad�ugarea de diluan�i volatili în cazanul care se afl� pe foc. Fierberea uleiului de in, a colofoniului, cerii, r�inii
etc. se va face în locuri specializate, izolate, respectându-se regulile de prevenire a incendiilor.
1274. Se interzic folosirea pigmen�ilor albi pe baz� de plumb, drept componen�i ai vopselelor, precum �i
utilizarea benzenului �i a benzinei etilate ca diluant.
1275. În timpul arderii vopselelor vechi cu ajutorul I�mpilor cu benzin� în înc�peri închise, se va asigura
aerisirea acestora pentru îndep�rtarea fumului �i a vaporilor ce se degaj�.
1276. La îndep�rtarea vopselelor vechi pe cale chimic�, reziduurile rezultate din aceast� opera�ie se vor
strânge cu grij� într-o Iad� �i se vor arde sau îngropa la cel pu�in 50 cm adâncime.
1277. Dup� vopsirea instala�iilor de înc�lzire central� �i în timpul func�ion�rii acestora, înc�perile trebuie
aerisite.
1278. Muncitorii care efectueaz� lucr�ri cu substan�e toxice vor fi supu�i controlului medical la fiecare trei
luni.
Montarea geamurilor
1219. Transportul geamurilor se va face în l�zi. Atât în timpul transportului, cât �i în timpul depozit�rii în
magazie, I�zile cu geamuri vor fi a�ezate în pozi�ie vertical�.
1280. T�ierea geamurilor trebuie s� se fac� în înc�peri speciale.
De�eurile �i geamurile sparte vor fi adunate �i îndep�rtate de la locul de lucru.
1281. În cursul mont�rii geamurilor la luminatoare �i oberlihturi, locurile deasupra c�rora se execut� astfel de
lucr�ri vor fi îngr�dite sau p�zite, interzicându-se accesul.
1282. În cazul punerii sau �tergerii geamurilor în exteriorul unei cl�diri, muncitorii trebuie s� poarte centura de
sigurant�, legat� bine de
p�r�ile solide ale construc�iei.
1283. Se interzice sprijinirea sc�rilor mobile de geamurile vitrinelor sau de marginea cercevelelor.
1284. Montarea geamurilor pe tâmpl�rie, schelete metalice sau de beton armat prefabricat, trebuie s� se fac�
de pe schele solide, interzicându-se lucrul de pe schele improvizate.
1285. În cursul lucr�rilor de m�tuire a geamurilor �i al execut�rii de desene sau inscrip�ii cu ajutorul
aparatelor cu jet de nisip, prin presiune sau cu ajutorul acizilor, se vor lua m�suri de protejare a ochilor, a c�ilor
respiratorii �i a mâinilor.
Lucr�ri de placare
1286. Prelucrarea pietrelor pe �antier se va face în locuri special îngr�dite, în care se interzice accesul
persoanelor str�ine.
1287. Locurile de munc� ale cioplitorilor de piatr� vor fi amplasate la o distan�� de cel pu�in 3 m unul fa��
de cel�lalt. În caz contrar, se vor a�eza între ace�tia ecrane de protec�ie. Se interzice a�ezarea pietrarilor
unul în fa�a celuilalt.
1288. În timpul prelucr�rii, pietrele grele �i de dimensiuni mari (placajele de marmur�, piatr� de construc�ie
etc) trebuie bine a�ezate, pentru a nu se produce c�derea lor �i accidentarea muncitorilor.
1289. La locul de t�iere a blocurilor cu fer�str�ul se va amenaja o podin� din scânduri cu �anturi pentru
scurgerea apei. Podina va fi permanent cur��at�, pentru a se evita alunecarea �i accidentarea muncitorilor.
1290. La prelucrarea uscat� în înc�peri speciale, acestea vor fi în permanent� ventilate, pentru evacuarea
prafului.
1291. Ma�inile electrice de �lefuit vor avea mânerele izolate, conductorii electrici izola�i în tuburi de cauciuc
�i întrerup�toarele închise în cutii. De asemenea, vor fi prev�zute cu un al patrulea fir pentru legarea la
p�mânt a corpului ma�inii.
1292. Depozitarea pl�cilor va fi f�cut� în condi�ii conforme cu normele de tehnic� a securit��ii la
depozitarea materialelor; aceasta se va face în stive de maximum 1 m în�l�ime. Pentru a se evita r�sturnarea
lor, pl�cile vor fi a�ezate pe lat �i cu �ipci între ele.
1293. Transportul pl�cilor, atât pe orizontal�, cât �i pe vertical�, la locul de montare, se va face cu mijloace
mecanizate, pentru a se evita pericolul de accidentare a muncitorilor.
1294. Pl�cile �i piesele sculptate, proaspat montate, nu pot fi I�sate far� a fi bine consolidate.
1295. Montarea pl�cilor se face începând de jos în sus, pentru ca fiecare plac� s� se rezema pe plac�
inferioar�.
1296. La locurile de spargere �i de prelucrare a pietrei, muncitorii sunt obliga�i s� poarte ochelari de
protec�ie pentru pietrari, iar în cazul când concentra�ia de praf a aerului la nivelul muncitorilor dep�e�te
limitele admise, se vor purta m�ti contra prafului, cu filtru pentru praful fin.
1297. Dac� dimensiunile sau greutatea pl�cilor pentru placaje nu permit ca ele s� poat� fi manipulate cu
u�urin�� de doi oameni, mi�carea lor se va face mecanizat.
Învelitori
1298. Înainte de a se începe executarea sau repararea învelitorilor acoperi�ului construc�iilor, trebuie s� se
verifice rezisten�a �i starea bun� a �arpantei �i a asterelei, precum �i siguran�a sc�rilor de acces la
învelitoare.
1299. Zilnic, dup� terminarea lucrului, acoperi�ul trebuie s� se cure�e de resturile de materiale.
1300. În timpul execut�rii lucr�rilor de învelitori, acoperi�ul cu o pant� de pân� la 16° trebuie s� fie
imprejmuit cu balustrade rezistente �i cu scânduri de margine. În cazul în care acoperi�ul este prev�zut cu
parapete permanente (grilaje), rezisten�a �i starea bun� a acestora trebuie s� fie verificat� de conduc�torul
lucr�rii înainte de începerea lucrului.
1301. În cazul execut�rii lucr�rilor de învelitori pe acoperi�uri cu pant� mai mare de 16° sau pe marginile
acoperi�ului, indiferent de pant�, muncitorii trebuie s� fie inzestra�i cu centuri de siguran�� �i s� poarte
înc�l��minte care s� împiedice alunecarea lor.
1302. Când se execut� lucr�ri pe acoperi�uri abrupte, cu o pant� mai mare de 25°, sau pe învelitori umede
sau acoperite cu brum�, trebuie s� se foloseasc� în mod obligatoriu sc�ri mobile, podine cu l��imea de cel
pu�in 25 cm, cu �ipci b�tute pe ele, sau sc�ri fixate astfel, încât s� fie exclus� orice posibilitate de
deplasare a lor pe suprafa�a înclinat�. Sc�rile se vor fixa bine pe creasta acoperi�ului.
1303. La lucr�rile pe acoperi�uri de orice înclinare se interzice depozitatea materialelor pe astereal� f�r�
suporturi orizontale, pentru a preveni alunecarea sau smulgerea lor de c�tre vânt.
1304. În lips� de schel� exterioar�, montarea paziilor, a �or�urilor, a jgheaburilor, a col�urilor burlanelor
trebuie s� se fac� de pe schela în consol�, instalat� în zidul construc�iei, sau de pe schele suspendate,
ancorate bine de p�r�iie solide ale construc�iei, cu respectarea normelor de tehnic� a securit��ii,
prev�zute la capitolul 27 din prezentele norme.
1305. Pentru trecerea pe învelitorile din pl�ci de azbociment, �igle, olane sau din pl�ci din beton celular armat,
trebuie s� se amenajeze podine din cel pu�in dou� rânduri de dulapi. În caz c� acestea sunt înclinate, se vor
bate �ipci pe suprafa�a de circula�ie a podinei.
1306. Se interzice circula�ia muncitorilor pe �arpante sau pe grinzi la în�l�ime. Dac� este necesar s� se
asigure o trecere, se va construi o schel� de minimum 0,75 m l��ime, prev�zut� cu balustrad� la
în�l�imea de 1 m.
1307. Terenul de lâng� construc�ie trebuie îngr�dit pe o l��ime de 2 m în dreptul locului de lucru al invelitorii,
pentru a se opri accesul muncitorilor în zona în care este posibil� c�derea de sus a materialelor, sculelor etc.
1308. Este interzis� executarea lucr�rilor de învelitori pe timp de polei, cea�� deasa, vânt cu o intensitate mai
mare de 6°, ploaie toren�ial� �i ninsoare.
1309. Utilizarea sc�rilor rezemate este permis� numai pe învelitori plane.
1310. Este interzis� montarea c�ciulilor deasupra co�urilor de fum, f�r� schel� sau podin� de lemn.
1311. Zilnic, dup� terminarea lucrului, acoperi�ul trebuie s� se cure�e de resturile de materiale �i de scule;
acestea vor fi coborâte de pe acoperi�. Se interzice aruncarea de pe acoperi� a materialelor �i sculelor.
Pardoseli
1312. La executarea pardoselilor cocovoare din PVC., lucr�rile de lipire cu adezivi se vor executa numai dup�
asigurarea unei ventila�ii naturale (u�i �i ferestre deschise), sau a unei ventila�ii artificiala mecanice în
înc�peirile în care se lucreaz�.
1313. În timpul lucrului cu adezivi sau solven�i sunt interzise categoric:
a. fumatul;
b. lucr�rile la care se folose�te focul;
c. înc�lzirea cu flac�r�;
d. orice fel de aparate care pot provoca incendii .
1314. Dup� terminarea lucrului, mâinile �i p�r�ile de corp murd�rite cu mas� de �paclu vor fi sp�late cu
ap� cald� �i s�pun �i unse cu o vaselin� special�.
1315. La executarea pardoselilor din parchet f�r� du�umea oarb�, adezivul de baz� de acetat de poIivinii nu
este toxic �i nu degaj� nocivit��i în timpul aplic�rii, �i nici în timpul exploat�rii:
În mod excep�ional, când adezivul lipse�te, amorsarea se poate face cu un amestec de cauciuc �i bitum la
cald. În timpul amorsarii, se vor respecta cu stricte�e normele privind lucrul cu materiale inflamabile �i toxice.
1316. Topirea �i men�inerea temperaturii necesare pentru adezivul bitum+cauciuc se va face în înc�peri f�r�
materiale inflamabile �i sub continu� supraveghere.
1317. Montarea parchetului cu adeziv bitum+cauciuc se va începe dup� ce înc�perea a fost bine aerisit� timp
de 6-7 ore de la aplicarea amorsei cu materiale volatile �i u�or inflamabile.
Montarea mâinii curente din PVC
1318. Mâna curent� din PVC se monteaz� pe balustradele metalice ale sc�riLor �i parapetelor interioare.
Montarea profilului din PVC trebuie s� se fac� la o temperatur� minim� de 16-18°C �i la o umiditate relativ�
de 65-70%.
1319. Înc�lzirea profilului mâinii curente se face cu lampa de benzin�, care trebuie s� fie prev�zut� cu o sit�
(ecran cu dou� site metalice cu ochiuri având d=1 mm), pentru a se evita atingerea fl�c�rii de profilul mâinii
curente. Când aceasta devine elastic�, aripile ei se strâng în pozi�ia final� pe platbanda suport.
1320. Pentru lucrul cu lampa de benzin� se vor respecta instruc�iunile de prevenire a incendiilor în spa�ii
închise.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 30
Demolari, reparatii, consolidari
Generalit��i
1321. Înainte de începerea lucr�rilor, obiectele propuse pentru d�râmare vor fi verificate am�nun�it, dup�
care se întocme�te un proces verbal în care se descrie situatia de fapt a cl�dirii �i p�r�ile care vor fi
demolate, sau m�surile de consolidare provizorie sau definitiv�. Pe baza procesului verbal, se întocme�te
proiectul de organizare a Iucr�rilor de demolare a construc�iei care va fi aprobat de conducerea tehnic� a
�antierului.
1322. Conducerea lucr�rilor de demolare va fi incredin�at� unui tehnician cu experien�� în astfel de lucr�ri,
care va r�spunde de execu�ia corect� a lor.
1323. Conduc�torul responsabil va aduce la cuno�tin�a muncitorilor planul de demolare, metodele de
executare a lucr�rilor, locurile cele mai periculoase �i m�surile de prevenire a accidentelor.
1324. Înainte de începerea lucr�rilor de demolare, conduc�torul lucr�rii va lua urm�toarele m�suri:
a. va împrejmui construc�ia ce urmeaz� a fi demolat�, iar la punctele de acces spre locul de demolare va pune
placarde de avertizare;
b. va afi�a placarde de interzicere a accesului persoanelor
str�ine pe teritoriul �antierului;
c. va întrerupe leg�turile conductelor re�elelor de ap�, gaze, electricitate, termicitate �i canalizare, luând
m�suri pentru a nu fi deteriorate;
d. va lua m�surile indicate contra pr�bu�irii posibile a diferitelor p�r�i ale construc�iei ce se demoleaz�.
1325. Demolarea par�ior componente ale cl�dirilor trebuie astfel executat�, încât demolarea unei par�i din
cl�dire sau a unui element de construc�ie s� nu atrag� pr�bu�irea neprev�zut� a altei p�r�i sau altui
element.
1326. Se interzice:
a. demolarea concomitent� a elementelor de construc�ii �i a construc�iilor pe mai multe etaje;
b. utilizarea re�elei electrice a cl�dirii sau construc�iei demolate. Pentru iluminarea locului de lucru, înainte de
demolare se va amenaja o re�ea electric� separat�, care s� nu aib� nici un fel de leg�tur� cu construc�ia
care se demoleaz�.
1327. În cursul lucr�rilor de demolare se vor lua m�suri pentru a se evita praful (de ex. prin stropirea cu ap� a
por�iunilor de cl�dire care se demoleaz�).
1328. Gropile r�mase dup� demolare vor fi astupate sau inprejmuite. Materialele r�mase dup� demolare vor fi
depozitate, pentru a nu constitui un pericol pentru trec�tori.
1329. În cazul unui front mic de lucru sau al unei rezisten�e �i stabilit��i insuficiente a elementelor ce se
demoleaz�, muncitorii vor fi lega�i cu centuri de siguran�� de elementele fixe �i rezistente ale construc�iei,
elemente care nu se demoleaz�.
Demolarea cl�dirilor �i construc�iilor
1330. Este interzis� supraîncarcarea plan�eelor, precum �i retezarea �i pr�bu�irea coloanelor sau stâlpilor
pe plan�ee.
1131. Este interzis� darâmarea co�urilor de sob� pe cl�diri a stâlpilor de zid�rie sau a zidurilor
desp�r�itoare prin d�râmare (t�iere la baz�) �i l�sarea lor s� cad� pe plan�ee.
1332. La demolarea pere�ilor, stâlpii portan�ii vor fi l�sa�i neatin�i pân� la demolarea construc�iei
sus�inute de ei.
1333. Sobele care se reazem� pe grinzi vor fi în prealabil demolate �i apoi îndep�rtate grinzile.
1334. Fermele �i elementele plan�eelor, precum �i alte elemente grele vor fi desf�cute cu pruden�� �i
coborât� pe p�mânt cu ajutorul frînghiilor �i scripe�ilor.
1335. Pere�ii s�p�turilor care r�mân liberi dup� demolarea funda�iilor vor fi sprijini�i în cazul când groapa
de funda�ie nu se umple cu p�mânt.
1336. La d�râmarea umpluturii între grinzile tavanului �i ale bol�ilor de c�r�mid�, sau a pl�cilor care
constituie umplutura între grinzi, este interzis� sta�ionarea oamenilor pe aceste umpluturi, cât �i pe cele
vecine. D�râmarea se va face de podine a�ezate pe grinzile metalice sau de pe pe alte grinzi de reazem. Se
interzice deplasarea lateral� a grinzilor în scopul de a produce pr�bu�irea umpluturii respective.
1337. La demolarea bol�ior la care exist� primejdia unei pr�bu�iri, trebuie executate în prealabil e�afodaje
rezistente sub aceste bol�i.
1338. Demolarea bol�ilor se face pe por�iuni �i anume dinspre chei spre na�tere, muncitorii trebuind s� stea
pe por�iunea nedemolat� �i s� fie lega�i prin centuri de siguran�� de partea rezisten�� a construc�iei.
1339. D�râmarea bol�ilor de c�r�mid� se face cu începere de la cheie spre na�terea bol�ii, astfel: bol�ile
cilindrice pe por�iuni cu o lungime de cel mult 5 m, bol�ile sub form� de cupol�, bol�ile în cruce
(încruci�ate) etc, în cercuri .
1340. În cazul când d�râmarea bol�ior �i a zid�riei este obligatoriu s� înceap� de Ia baz�, a c�rei
stablitate este îndolelnic�, trebuie s� se instaleze sub bol�i, sprijiniri sau sus�ineri corespunz�toare.
1341. Muncitorii care execut� d�râmarea bol�ior trebuie s� se g�seasc� pe por�iunea de bolt� care nu se
d�râm�, iar în timpul lucrului trebuie s� se Iege cu centuri de siguran�� de elementele rezistente �i stabile
ale cl�dirii.
1342. Este interzis�:
a. a�ezarea muncitorilor pe bol�i de zidarie între grinzi metalice, când aceste bol�i urmeaz� a fi demolate;
b. îndep�rtarea grinzilor metalice în scopul pr�bu�irii bol�ilor. 1343. Parapetele �i sc�rile nu se vor demola
dintr-o dat�, ci treptat, pe paliere, odat� cu demolarea cl�dirilor.
1344. La desfacerea corni�elor sau a elementelor în consol�, este interzis muncitorilor s� stea pe ziduri, dac�
în prealabil nu au fost luate m�suri de securitate corespunz�toare, stabilite, de c�tre conduc�torul lucr�rilor,
în func�ie de condi�iile de lucru.
1345. Plan�eele dintre etajele de pe care se execut� lucr�rile de demolare a construc�iei nu trebuie s� aib�
deschiz�turi neacoperite �i neângr�dite. În caz c� golurile din plan�ee sunt prea mari �i nu pot fi acoperite
cu panouri solide, accesul în înc�perile situate mai jos este interzis.
1346. Cl�dirile cu schelet se vor d�râma începând cu zidurile de umplutur�.
1347. La darâmarea cl�dirilor prin metoda "doborârii", se vor respecta urm�toarele instruc�iuni:
a. suprafa�a pe care este posibil� c�derea masivulul va fi cura�at� �i îngr�dit�, iar accesul oamenilor
interzis;
b. Ia scoaterea, t�ierea sau demolarea grinzilor situate la în�l�ime, lucr�torii trebuie s� poarte centuri de
siguran�� legate de par�ile fixe ale, construc�iei;
c. Ia folosirea metodei de doborâre a zidului prin "t�iere", se desparte zidul de elementele vecine, se cresteaz�
par�ile de jos a zidului pe 1/3 din grosimea lui �i se execut� d�râmarea, cu ajutorul troliolui sau al tractorului,
aceasta folosindu-se la tras cabluri dimensionate în acest scop, a c�ror lungime trebuie s� fie de cel pu�in 2 ori
cât in�l�imea zidului care se d�râm�;
d. este interzis� t�ierea zidului mai sub�ire de 2,5 c�r�mizi;
e. pentru prevenirea c�derii nea�teptate a zidului care se d�râma, mai ales în timpul opera�iilor de "taiere",
zidul trebuie sprijinit provizoriu cu cabluri sau cu proptele corespunz�toare.
1348. Pr�bu�irea unor masive izolate se va face cu cabluri sau frânghii, Iungimea fiecarui cablu fiind minimum
cât dublul în�l�imii masivului.
1349. La demolarea co�urilor de fabrici prin retezarea zid�riei dintr-o singur� parte, se vor lua urm�toarele
m�suri;
a. În jurul co�ului se va îngr�di zona periculoas� pe o raz� egal� cu 1,5 din în�l�imea co�ului �i se va
institui paz�;
b. co�ul va fi consolidat prin sprijiniri din partea opus� celei din care se face retezarea;
c. retezarea se va face pe por�iuni.
Repara�ii �i consolid�ri
1350. Teritoriul pe care se execut� lucr�rile de repara�ii �i consolid�ri, pasajele �i locurile de trecere, nu
trebuie aglomerate cu materiale de construc�ii, moloz �i p�mânt scos din s�p�turi.
1351. Locurile de trecere vor fi cur��ate de noroi, moloz, z�pad� �i ghea��, iar iarna se vor presara cu
nisip �i zgura.
1352. Terenul de lucru va fi prev�zut cu rigole pentru scurgerea apelor de suprafa��, care îns� nu vor fi
amplasate dea lungul zidurilor, s�p�turilor �i gropilor de funda�ii, pentru a se evita eventualele pr�bu�iri.
1353. Se interzice executarea lucr�rilor pe aceea�i vertical� la dou� niveluri diferite, deasupra sau dedesubtul
unui agregat în func�iune, dac� în prealabil între ele nu a fost executat�, o podin� cu parapet de 1 m
în�l�ime �i cu bordur�, care s� previn� c�derea oamenilor �i a obiectelor.
1354. Lucrul la în�l�imea de peste 3 m, unde exist� pericol de c�dere �i unde nu se poate executa parapet,
se va efectua numai cu utilizarea centurilor de siguran��, verificate �i legate de elementele solide ale
construc�iei.
1355. În înc�perile din care se scoate podina, u�ile vor fi imediat încuiate. Dac� podina se scoate par�ial,
golurile vor fi împrejmuite cu parapete.
1356. La lucr�rile ce se execut� deasupra pasajelor, se vor amenaja plase de protec�ie, pentru a se preveni
c�derea materialelor sau uneltelor peste trec�tori. Aceste pasaje nu vor putea fi folosite pentru depozitarea
materialelor.
1357. Trecerile peste �anturi, gropi sau agregate se vor face cu ajutorul unor pun�i late de minimum 70 cm, cu
parapet rezistent, înalt de 1 m �i cu bordur�.
1358. Toate jocurile de munc� �i de circula�ie vor fi bine iluminate.
1359. Re�eaua aerian� provizorie de ap� va fi montat� la 2 m în�l�ime Iâng� ziduri sau garduri, �i la 3 m
în�l�ime deasupra coloanelor �i pasajelor.
1360. La montarea arm�turii în apropierea conductorilor sub tensiune se vor lua toate m�surile de prevenire a
electrocut�rii (izolarea, îngr�direa etc.)
1361. Molozul va fi coborât prin jgheaburi închise, cap�tul inferior al acestora fiind la cel mult 1 m de la p�mânt
sau pardoseal�. În caz contrar, pentru evitarea prafului, se va monta un bunc�r de primire. Nu se admite
aruncarea molozului pe sc�ri �i blocarea acestora, �i nici supraînc�rcarea plan�eelor cu materiale provenite
din d�râm�turi.
1362. Grinzile, bilele, scândurile, dulapii etc. vor fi coborâ�i de la în�l�ime cu ajutorul cablurilor, funiilor,
scripe�ilor �i acest lucru se va face cu deosebit� aten�ie, pentru a nu se provoca accidente.
1363. Coborârea lucr�torilor în gropi de funda�ie �i s�p�turi se va face cu ajutorul sc�rilor provizorii, care
trebuie s� fie suficient de rezistente. Gropile de funda�ie vor fi îngr�dite, iar noaptea vor fi bine luminate.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 31
Montarea prefabricatelor si utilajelor tehnologice
Generalit��ii
1364. Personalul muncitor care monteaz� elemente prefabricate �i utilaje tehnologice trebuie s� aib� 18 ani
împlini�i �i s� fie apt medical pentru lucrul la în�l�ime. Rezultatul avizului medical se va consemna în fi�a
de instructaj.
1385. Montarea elmentelor prefabricate �i a utilajelor tehnologice se va face dup� fi�e tehnologice care vor
con�ine �i m�surile specifice de protec�ie a muncii, precum �i echipamentul de protec�ie necesar.
Con�inutul fi�elor tehnologice va fi prelucrat cu întregul personal muncitor ce lucreaz� la montare de c�tre
conduc�torul tehnic (inginer tehnician, maistru, �ef de echip�) al mont�rii, care este obligat a asigura �i
echipamentul de protec�ie prev�zut �i a urm�ri utilizarea acestuia.
Conduc�torul tehnic este obligat s� verifice cuno��intele de tehnic� a securit��ii ale personalului �i s� nu
admit� în posturile de conducere a procesului de montare persoane care nu au cuno�tin�e tehnice în acest
domeniu.
Fi�ele tehnologice vor cuprinde �i instruc�iuni pentru manipularea, transportul �i depozitarea elementelor,
precum �i dispozitivele necesare.
În cazul în care dispozitivele prev�zute a fi folosite nu sunt de fabrica�ie curent� proiectantul elementului
prefabricat sau al fi�ei tehnologice va da detalii de execu�ie.
Dispozitivele vor trebui omologate în conformitate cu prevederile inspectiei pentru Controlul Instala�iilor de
Ridicat.
1366. Pentru montarea elementelor prefabricate �i a utilajelor tehnologice �i pentru lucrul la în�l�ime cu
unelte pneumatice �i electrice se vor utiliza schele, e�afodaje sc�ri de acces etc. respectându-se normele de
protec�ie a muncii specifice acestora.
Acolo unde din diferite motive, nu se pot utiliza schele, conduc�torul tehnic al lucr�rii va da în scris indica�ii
detaliate privind modul de lucru �i de prevenire a accidentelor de munc� �i va supraveghea tot timpul modul în
care se lucreaz�. Se interzice executarea lucr�rilor de montaj de pe sc�ri mobile la în�l�imi de peste 1,5 m.
1367. În zona de montaj se vor respecta întocmai normele de protec�ie a muncii comune, tuturor lucr�rilor,
adic� se va îngr�di zona pentru a se opri intrarea altui personal muncitor, care nu lucreaz� la montare, iar
pentru legarea �i ridicarea elementelor se vor respecta normele de protec�ie a muncii privind legarea, ridicarea
�i desfacerea înc�rc�turilor cu mijloace de ridicat. Leg�torii de sarcin� vor trebui examina�i �i atesta�i
pentru aceast� activitate.
1368. A�ezarea de materiale, scule sau alte piese peste elementele prefabricate sau utilaje care nu sunt
montate definitiv este interzis�.
1369. Toate elementele care se ridic� trebuie s� fie cur��ite în prealabil de noroi, ghea�� etc.
1370. Este interzis� executarea lucr�rilor de construc�ii-montaj, ca �i sta�ionarea oamenilor sub elementele
de construc�ie sau sub utilajele care se monteaz�, f�r� amenajarea prealabil� a unor podine solide de
protec�ie. Aceste podine trebuie s� reziste la �ocurile pe care le-ar primi în cazul c�derii celor mai grele
elemente în timpul mont�rii.
Nu se admite a�ezarea podinelor, chiar �i a celor provizorii, pe elementele construc�iei, dac� acestea nu sunt
definitiv montate. 1371. Înainte de începerea ridic�rii, elementul de construc�ie sau utilajul preg�tit trebuie
verificat în ceea ce prive�te eventualele deform�ri în timpul ridic�rii, din cauza sarcinilor pentru care nu a fost
calculat, apoi se determin� locurile de aplicare a dispozitivelor de prindere, dup� ce în prealabil s-a f�cut �i
verificarea acestora.
Se va verifica, de asemenea, dac� mecanicul care deserve�te mecanismul de ridicat are o bun� vizibilitate de
la locul de lucru pe tot timpul efectu�rii opera�iilor de prindere, ridicare, coborâre �i montare a elementului de
construc�ie.
1372. Sunt interzise lucr�rile de ridicare la în�l�ime în aer liber, pe timp de vânt puternic, de peste gradul 6 (11
m/sec) pe polei, ninsoare sau ploaie puternic�.
1373. Pentru a se evita eforturi suplimentare în piese în timpul ridic�rii trebuie prev�zute înt�riri provizorii ale
elementelor care se monteaz� cu ajutorul pl�cilor, scândurilor, riglelor, pieselor metalice. Se vor înt�ri în special
t�lpile, montan�ii �i diagonalele.
1374. Pentru ag��area elementelor trebuie folosite urm�toarele dispozitive:
a. urechi sau ochiuri de o�el beton care se înglobeaz� în elementele prefabricate de beton armat în timpul
beton�rii lor;
b. bride de inventar;
c. ochiuri din cablu de o�el sau lan�;
d. dispozitive de prindere metalice speciale.
1375. Toate dispozitivele de ag��are �i de legare la cârligul mijlocului de ridicat se vor alege în func�ie de
forma elementului de construc�ie sau utilajului ce se ridic�, de greutatea lui �i de posibilitatea de scoatere
sigur� a dispozitivelor, dup� montarea acestuia.
1376. Nu se admite efectuarea ridic�rii unui element mai greu decât capacitatea de ridicare a macaralei pentru
pozi�ia respectiv� a bra�ului.
1377. Fixarea ochiurilor cablurilor metalice trebuie f�cut� astfel, încât s� se exclud� posibilitatea desprinderii
sau a deplas�rii elementului în timpul ridic�rii, iar desfacerea lor pe locul unde se monteaz� trebuie s� se
fac� în modul cel mai simplu �i f�r� eforturi prea mari.
1378. Dup� ce dispozitivele de ag��are �i de prindere la cârligul macaralei au fost verificate, controlul definitiv
se face în momentul în care elementul de construc�ie sau utilajul este ridicat la
10-30 cm, când cablurile �i frânghiile sunt complet întinse.
1379. Dac� la verificare se constat� defecte, ca de exemplu alunecarea cablurilor, a frânghiilor sau a
dispozitivelor de ag��are etc., piesele care se monteaz� se vor cobori imediat în pozi�ia ini�ial�.
Dup� înl�turarea defectelor constatate, se reâncepe ridicarea cu foarte mult� aten�ie �i f�r� smucituri.
1380. Pentru dirijarea elementelor de construc�ie sau a utilajelor în timpul ridic�rii se vor utiliza ancoraje din
frânghii de cânep� sau cablu sub�ire de o�el.
Este interzis s� se lase elementele de construc�ie sau utilajele în timpul ridic�rii, în pozi�ie suspendat�, sau
s� se circule sub acestea.
1381. Se interzice ridicarea muncitorilor pe elementele de construc�ie sau pe utilajele care se ridic� sau se
deplaseaz�.
În timpul suspend�rii nu se fac repara�ii la obiectul care se ridic� �i nici la dispozitivele de ridicare.
1382. Pentru muncitorii care primesc obiectele la în�l�ime �i le a�eaz� pe reazeme, se vor executa schele
sau platforme speciale, prev�zute cu balustrade. Muncitorii montori vor purta centur� de siguran�� legat�
solid de un element stabil �i rigid al construc�iei.
1383. În cazul când pe elementele prefabricate din beton sau metal ale cl�dirilor industriale, civile, sau pe
montajele de instala�ii tehnologice sunt nedesare schele pentru a se executa în condi�ii de siguran��
îmbinarea, finisarea sau vopsirea elementelor sau ansamblurilor, acestea vor fi construite �i montate pe
elementul prefabricat, înainte ca acesta s� fie ridicat la în�l�ime.
1384. Dac� metoda de mai sus nu se poate aplica eficient, atunci se vor folosi turnuri sau sc�ri mobile la care
platformele superioare trebuie s� fie prev�zute cu împrejmuire �i scândur� de margine �i cu sc�ri de acces,
construite în conformitate cu normele de tehnic� a securit��ii.
1385. Platformele de lucru pentru montaj vor fi executate dup� detaliile prev�zute în proiecte sau fi�e
tehnologice.
1386. În cazul când lucr�rile de sudur� sau monolitizare se execut� de pe schele suspendate, sudorii vor purta
centur� de siguran�� cu un cap�t fixat de un element rezistent al construc�iei.
1387. Desfacerea cârligului mecanismului de ridicat de pe obiectele ridicate se poate efectua numai dup� ce s-a
verificat stabilitatea, sigur� a acestor obiecte. Stabilitatea se asigur� fie prin lucr�ri definitive prev�zute în
proiectul lucr�rilor, fie prin lucr�ri provizorii prev�zute în fi�ele tehnologice de montaj (tiran�i, pene,
contravântuiri, reazeme, sprijiniri etc).
Se admite a�ezarea provizorie, îns� sigur� a obiectelor ce se monteaz� numai pe alte elemente de
construc�ii deja montate �i consolidate definitiv, conform proiectului.
1388. Tiran�ii care fixeaz� elementele ce se monteaz� vor trebui s� fie prin�i de ancore solide, verificate, �i
vor trebui s� fie cel pu�in în num�r de trei.
1389. Prinderea scripe�ilor, palanelor, de elementele de construc�ii definitiv montate anterior este permis�
numai dup� verificarea prealabil� prin calcul a acestor elemente la sarcinile suplimentare ce apar.
1390. Lucrul nu poate fi terminat pân� când elementul de construc�ie nu va fi fixat în pozi�ie definitiv�,
conform proiectului.
1391. Dac� în unele cazuri obiectul nu poate fi fixat, el va fi coborât, se va înl�tura cauza care împiedic�
fixarea lui �i apoi se va ridica din nou. În nici un caz obiectul nu trebuie s� ramân� ag��at în cârlig sau pe
dispozitivul de ridicare.
1392. Se vor îndep�rta to�i conductorii electrici din apropierea locului unde se ridic� elementele de
construc�ie sau utilajele, pentru ca în timpul opera�iilor de ridicare, acestea s� nu se aga�e �i s� se
produc� puneri sub tensiune.
1393. Pentru verificarea coinciden�ei g�urilor de bol�uri sau nituri, montorii vor folosi dornuri metalice, în nici
un caz coinciden�a g�urilor îmbin�rilor nu va fi verificat� cu degetele.
1394. Fixarea urechilor de ag��are (confec�ionate din o�el moale având un coeficient de siguran�� de
minimum 3 �i verificate în prealabil ca s� nu prezinte defec�iuni) pe elementele prefabricate se va face
conform detaliilor de execu�ie.
Prinderea elementelor prefabricate se va face numai în locurile stabilite de proiectant. Se vor utiliza exclusiv
cabluri confec�ionate industrial.
Lucr�ri de înc�rcare, desc�rcare, transport �i depozitare a elementelor prefabricate
1395. Produc�torul de elemente prefabricate va întocmi o fi�� tehnologic� pentru opera�iile de manipulare,
transport �i depozitare pentru fiecare element, care va fi transmis� la �antier odat� cu furnizarea acestuia
A�ezarea elementelor prefabricate în mijlocul de transport, transportul �i desc�rcarea acestora în locuri special
amenajate se va face conform prescrip�iilor din fi�ele tehnologice �i normelor generale de manipulare a
înc�rc�turilor.
1396. Depozitarea prefabricatelor cu form� regulat� se face în stive, cu �ipci sau juguri între rânduri, astfel
încât s� nu fie posibil� r�sturnarea acestora sau alunecarea prefabricatelor. la nevoie, depozitarea se va
asigura Împotriva alunecarii, r�sturn�rii sau rostogolirii, cu a�ezarea unor sus�ineri speciale la marginea stivei
sau pieselor formate din stâlpi, cu contrafi�e sau pene.
Prefabricatele de forme neregulate �i f�r� stabilitate se vor manipula �i depozita numai pe baza de fi�e
tehnologice.
Depozitarea elementelor prefabricate mari se va face pe rastele speciale care s� permit� o a�ezare u�oar� a
elementelor în dispozitivul de prindere, stabilitatea pe tot timpul depozit�rii �i nedeteriorarea marginilor
elementului.
Calculul rastelului va fi f�cut în ipostazele cele mai defavorabile, luându-se coeficient de siguran�� 6.
Rezemarea de rastel a elementelor prefabricate din beton armat - chiar temporar - este interzis�.
1397. La locul de munc� se vor depozita numai cantit��ile de prefabricate care intr� în execu�ie.
Depozitarea se va face astfel, încât s� nu se blocheze calea de rulare sau zona de manevrare a mijloacelor de
ridicat, drumurile de circula�ie �i trecerile pentru personalul muncitor.
La depozitare se va urm�ri ca piesele de distan�are între rânduri s� fie a�ezate astfel, încât pentru
introducerea dispozitivelor de ag��are s� nu fie necesare opera�iuni suplimentare (r�sturnare, a�ezare pe
muchie etc).
1398. Între stivele de elemente prefabricate se vor asigura spa�ii de circula�ie pentru mijloacele de transport �i
de ridicare, precum �i pentru personalul muncitor (ce vor avea cel pu�in 1 m I��ime).
1399. În cazul desc�rcarii �i a�ez�rii prefabricatelor lâng� calea ferat�, în vederea înc�rc�rii lor ulterioare
în vagoane, între marginea stivei �i �ina cea mai apropiat� se va l�sa un spa�iu liber de cel pu�in 2 m.
1400. Prefabricatele a�ezate pe mijlocul de transport vor fi asigurate împotriva deplas�rii cu dispozitivele
prev�zute în fi�a tehnologic� a produc�torului.
1401. În timpul opera�iilor de înc�rcare-desc�rcare în mijloace de transport auto, conduc�torul va coborî din
cabin� �i va asista la asigurarea stabilit��ii prefabricatelor.
Montarea elementelor prefabricate din beton armat
1402. Elementele de beton armat, cu p�r�i ce pot fi confundate în timpul mont�rii (pl�ci, grinzi
dreptunghiulare), vor fi marcate în a�a fel, încât s� se asigure prinderea �i a�ezarea lor corect�.
1403. Ridicarea elementelor lungi, care se monteaz� în pozi�ie orizontal�, se va face prin cel putin dou�
urechi de prindere.
1404. Elementele prefabricate la care în timpul montajului pot ap�rea sarcini suplimentare neprev�zute prin
calcule de rezisten��, vor fi consolidate în prealabil prin moaze �i tiran�i.
1405. Ridicarea în vederea mont�rii a elementelor prefabricate mari �i grele se va face sub supravegherea
conduc�torului punctului de lucru.
1406. În cazul ridic�rii elementelor prefabricate, concomitent cu dou� mijloace de ridicat, acestea vor trebui
astfel alese, încât viteza lor de ridicare sa corespund�. Conduc�torul lucr�rilor va coordona personal
mi�carea celor dou� mijloace de ridicat, pentru a nu se produce diferen�e de nivel la ridicare.
1407. Elementele prefabricate care, dup� desprinderea din cârligul mijlocului de ridicat �i a�ezare, nu prezint�
suficient� siguran��, vor fi consolidate cu cabluri de întindere, prinse de p�r�ile solide ale cl�dirii �au cu
sprijiniri suplimentare.
1408. Montarea elementelor prefabricate la fiecare nivel superior este permis� dup� a�ezarea plan�eului
nivelului inferior. Golurile r�mase în plan�ee cu o suprafa�� mai mare de 900 cm2 se vor acoperi cu podine
provizorii bine fixate.
1409. Scoaterea dispozitivelor de prindere, precum �i lucr�rile de monolitizare, se vor executa de pe schele
fixe, mobile sau suspendate. Accesul la schele se va face numai cu ajutorul unor sc�ri prev�zute cu mân�
curent�, iar în cazul sc�rilor metalice, cu inele de siguran��.
Se interzice accesul pe schele altfel decât pe sc�ri.
1410. Executarea lucr�rilor interioare la construc�iile prefabricate este permis� numai dac� deasupra locului
de munc� sunt montate �i, solidarizate cel pu�in dou� plan�ee.
1411. Nu este permis� decofrarea cu mâinile a monolitiz�rilor elementelor prefabricate. Se vor folosi dispozitive
�i unelte speciale.
1412. Montarea elementelor prefabricate de dimensiuni mari (ex. chesoane) care se reazem� pe alte elemente
(ferme, grinzi etc) se poate face �i f�r� schele, dup� ce s-a montat primul element cu ajutorul unei schele.
Montarea elementului urm�tor se face de pe elementul montat, personalul muncitor fiind asigurat contra c�derii
conform prevederilor din fi�ele tehnologice �i din normele pentru lucrul la în�l�ime �i în locurile periculoase.
În toate cazurile în care nu se poate face montarea f�r� pericol a elementelor prefabricate de pe elementele
montate, se vor executa - pentru montare - schele �i e�afodaje cu sc�rile aferente de acces.
La montarea elementelor prefabricate pe stâlpi prefabrica�i se vor utiliza sc�rile metalice, fixate pe stâlpi.
Sc�rile vor fi scoase numai dup� terminarea montajului.
1413. Se interzic fix�ri provizorii ale elementelor prefabricate (puncte de sudur�, ancore, pene etc) dac�
tehnologia de montare stabilit� prin proiect nu prevede anumite piese de fixare provizorie. Dup� montaj, fix�rile
provizorii se vor definitiva prin sudura �i monolitizare. Prinderile prin sudur� ale elementelor prefabricate �i
monolitiz�rilor se vor executa numai la temperatura permis� prin prescrip�iile tehnice sau când prin luarea de
m�suri se asigur� aceast� temperatur�.
1414. În timpul mont�rii elementelor prefabricate, pentru trecerea de Ia un element la altul, se vor executa
pode�e de trecere prev�zute cu parapete de protec�ie.
1415. Se interzice mersul pe talpa superioar� a fermelor grinzilor �i a altor elemente similare, precum �i pe
elementele de legatur�, contravântuiri, pene etc.
Trecerea se va putea face numai dac� de-a lungul elementului prefabricat exist� posibilitatea întinderii unui
cablu de o�el rezistent �i bine tensionat de elementele definitive ale construc�iei, de care s� se prind�
cap�tul frânghiilor centurilor de siguran�� ale personalului muncitor montor.
Montarea blocurilor mari de zid�rie sau beton, a panourilor mari �i a altor elemente mari prefabricate din
beton
1416. Înainte de începerea lucr�rilor de montare, conduc�torul punctului de lucru este obligat s� verifice:
a. respectarea condi�iilor prev�zute în fi�a tehnologic�;
b. starea tehnic� a mecanismelor �i dispozitivelor de ridicare, precum �i amplasarea lor corespunz�toare,
spre a se evita loviri ale elementului de alte p�r�i ale construc�iei sau de alte elemente;
c. starea calitativ� a elementelor prefabricate care trebuie montate:
d. instruirea personalului muncitor din punct de vedere tehnic al opera�iunilor de montare �i al normelor de
protec�ie a muncii �i consemnarea corespunz�toare în fi�ele de instructaj;
e. avizul medical al personalului muncitor pentru lucrul la în�l�ime �i eventual �i cel pentru lucrul de noapte;
f. existen�a elementelor ajut�toare pentru dirijarea elemen- tului spre locul de montaj;
g. capacitatea de ridicare a mijloacelor de ridicat în func�ie de masa elementelor de ridicat.
1417. Ridicarea blocurilor mari de beton se execut� prin intermediul urechilor de ag��are fixate în corpul
acestora. Se interzice ridicarea blocurilor prin apucare cu dispozitive sistem cle�te.
1418. La ridicarea blocurilor de pe vagone, de pe autocamioane sau alte mijloace de transport, pozi�ia cablului
de ridicare trebuie s� fie vertical�; sub ro�ile vagonetului se vor introduce sabo�i de frînare, iar autocamionul
trebuie s� fie frânat.
Ridicarea blocurilor se va face încet, f�r� smucituri �i loviri în timpul ridic�rii blocului, nici o persoan� nu
trebuie s� se afle în zona periculoas�.
1419. În timpul transportului pe orizontal� cu ajutorul mijlocului de ridicat, blocurile vor fi ridicate cu cel pu�in
0,5 m deasupra obiectelor �i construc�iilor care sunt întâlnite în drum sau fa�� de nivelul zid�riei Ia care se
lucreaz� la locul de punere în oper�. Nu se va trece cu blocul suspendat deasupra muncitorilor care lucreaz�.
1420. Nu se admite balansarea blocului în timpul ridic�rii.
Ridicarea se va face pe vertical�, f�r� mi�c�ri bru�te.
1421. În cazul ruperii mecanismelor mijlocului de ridicat sau a defect�rii instala�iei electrice, blocul nu trebuie
s� r�mân� suspendat. Dac� nu este posibil ca înc�rc�tura s� fie coborât�, atunci locul deasupra c�ruia
se g�se�te înc�rc�tura va fi imediat îngr�dit, a�ezându-se placarde avertizoare, dup� care se vor lua
m�suri pentru repararea macaralei.
1422. Pentru elementele prefabricate a c�ror mas� dep�e�te capacitatea de ridicare a mijlocului de ridicat
avut la dispozi�ie, se vor putea utiliza dou� mijloace de ridicat care s� lucreze simultan, cu condi�ia ca fi�a
tehnologic� s� fie întocmit� de proiecte.
1423. Muncitorii care lucreaz� la a�ezarea blocurilor mari vor sta la distan�� de locul unde urmeaz� s� fie
l�sat blocul; primirea blocului se va face de pe schele special construite sau de pe plan�eu. Tot de aici se face
fixarea definitiv� a blocului. Fixarea blocurilor stând pe blocurile vecine sau aplecarea montorilor în afara zidului
pentru a prinde blocul sau cablul macaralei este interzis�.
1424. Desprinderea blocului de cârligul macaralei se face numai dup� a�ezarea lui definitiv� pe zid, dup�
controlarea pozi�iei verticale �i numai de pe schele mobile special construite.
1425. Se interzice circula�ia personalului muncitor pe blocurile proasp�t zidite sau elementele prefabricate
nerigidizate, precum �i înc�rcarea lor cu materiale �i alte sarcini.
1428. Spa�iile de trecere obligatorii ale elementelor prefabricate spre locul de montaj trebuie s� permit�
manevraea lor normal�, f�r� pericol de atingere de alte construc�ii existente sau de re�ele electrice. Traseul
pe care îl urmeaz� elementul în mi�care va fi stabilit cu precizie, înainte de începerea transportului �i
montajului, �i amenajat în consecin��.
1427. În func�ie de procesul tehnologic de montaj adaptat la utilajele foIosite, de locul de depozitare a panourilor
mari, de modul de transport al panourilor în depozit, din depozit la depozitul de �antier, din depozitul de lâng�
obiect la locul de montaj, �eful de �antier va studia �i indica - în scris - conduc�torului punctului de lucru,
pericolele posibile de accidentare �i m�surile ce trebuie luate pentru evitarea lor.
Pericolele se pot datora, de exemplu, unei execu�ii gre�ite a dispozitivelor din fabrica�ie, unor defecte
ascunse ale dispozitivelor de prindere, defec�iunilor în execu�ia panourilor mari, defec�iunilor dispozitivelor de
ridicare cu care este dotat mijlocul de ridicare, suprasolicit�rii utilajului de ridicat, lovirii în timpul transportului a
panoului de alte elemente, defec�iunilor sau nelu�rii m�surilor de asigurare contra deplas�rii mijloacelor de
transport în timpul prinderii panoului, depozit�rii incorecte sau pr�bu�irii rastelelor de depozitare etc.
1428. Dispozitivele de ag��are a elementelor prefabricate de dimensiuni mari pot fi cabluri legate direct la
cârligul macaralei sau grinzi �i cabluri care s� asigure echilibrarea elementului în momentul ridic�rii.
Dispozitivele vor fi verificate zilnic de �eful punctului de lucru, iar cele defecte vor fi înlocuite imediat cu altele noi.
Periodic cablurile �i cârligele de prindere vor fi înlocuite, pentru a preveni ruperea lor datorit� obosirii
materialului.
1429. Cârligul macaralei va avea o siguran�� pentru a împiedica ie�irea necomandat� a dispozitivlui de
prindere.
1430. Se va urm�ri ca pe piesele ce se monteaz� s� nu existe corpuri str�ine care în timpul transportului ar
putea c�dea �i provoca accidente.
1431. Conductorii electrici afIa�i în apropierea locului de montaj al elementelor vor fi devia�i provizoriu, iar în
timpul montajului se va întrerupe curentul.
1432. Pentru montarea elementelor prefabricate spa�iale �i a altor elemente prefabricate cu suprafe�e mari,
pe lâng� normele de protec�ie a muncii prev�zute în normele comune din celelalte capitole, vor trebui
respectate normele specifice de protec�ie a muncii, pe care proiectantul elementelor e obligat s� le
întocmeasc�.
1433. Toate arm�turile, ancorele care nu mai au de îndeplinit nici o func�ie dup� montarea elementelor
prefabricate, vor fi t�iate sau îndoite, astfel ca s� nu constituie piedici în drumul personalului muncitor.
1434. Toate opera�iile auxiliare ca: vopsitorii, unele imbin�ri etc. care se pot efectua înainte de montare, se vor
executa la sol, pentru a se evita lucrul la în�l�ime.
Montarea utilajelor tehnologice
1435. Pe timpul ridic�rii �i mont�rii, elementele în mi�care ale utilajelor tehnologice se blocheaz�.
1436. Utilajele �i sculele electrice folosite la montaj, precum �i scheletul utilajelor tehnologice pe care se
lucreaz� cu acestea, vor fi conectate la centura de împ�mântare.
1437. Schelele �i sc�rile necesare pentru a fi montate pe utilajele tehnologice, în scopul execut�rii unor lucr�ri
de îmbin�ri sau finisaj, se vor monta înaintea ridic�rii lor .
Dac� aceasta nu se poate face din considerente tehnologice, se vor folosi schele suspendate, conform detaliilor
date prin proiect. Personalul muncitor care lucreaz� pe acestea este obligat s� foloseasc� centuri de
siguran�� legate de elementele solide ale construc�iei sau instala�iei.
1438. Este intezis� sprijinirea schelelor �i podestelor pe utilajele tehnologice în curs de montare.
1439. În cazul în care este necesar s� se execute lucr�ri de montaj cu ajutorul unor scule mecanice, sub
utilajele tehnologice în curs de montare sau pe acestea, se vor lua m�suri de sprijinire a utilajelor tehnologice,
astfel încât s� se evite posibilitatea producerii unor accidente de munc�.
1440. Canatele �i golurile subterane executate pentru montarea utilajelor tehnologice �i care r�mân deschise
se vor îngr�di �i acoperi cu pode�e rezistente.
1441. Verificarea coinciden�ei g�urilor de bol�uri sau nituri se va efectua numai cu domuri metalice. Se
interzice efectuarea verific�rii cu mâna liber�.
1442. La executarea lucr�rilor de g�urire, personalul muncitor va folosi perii mataliee sau cârlige, pentru
degajarea �panului rezultat.
1443. Pentru încercarea utilajelor tehnologice la mers în gol sau sub sarcin�, în mod obligatoriu se vor asigura
urm�toarele condi�ii:
a. iluminatul corespunz�tor;
b. îndep�rtarea personalului muncitor din zona periculoas�;
c. asigurarea dispozitivelor de protec�ie;
d. îndep�rtarea obiectelor str�ine de pe suprafa�a sau din interiorul utilajului;
e. ungerea �i reglarea pieselor mobile ale utilajelor tehnologice;
f. existen�a �i buna stare de func�ionare a tuturor aparatelor de siguran��, control �i m�sur�, prev�zute
în proiecte;
g. avertizarea zonelor de lucru periculoase �i organizarea corespunz�toare a pazei la efectuarea probelor teh-
nologice.
1444. Personalul muncitor care ia parte la încercarea utilajelor tehnologice va fi instruit asupra modului lor de
func�ionare.
1445. Înainte de revizia sau repara�ia ce se excut�, dup� prima prob�, utilajul tehnologic trebuie deconectat
de la re�eaua electric� sau alt� surs� de energie.
Pe utilaj se va afi�a: "Utilaj în revizie. Se interzice punerea în func�iune".
Montarea construc�iilor metalice
1446. ConStruc�iile metalice cu în�l�ime foarte mare, a�ezate în pozi�ie vertical�, vor fi imediat consolidate
cu ancore, care vor fi îndep�rtate numai dup� fixarea definitiv� în conformitate cu proiectul acestor
construc�ii.
1447. Lucr�rile de fixare, nituire �i sudare a construc�iilor de o�el la în�l�ime se vor executa de pe schele
fixate solid de construc�iile respective sau suspendate de ele.
Pentru trecerea de la o ferm� la alta se vor amenaja pode�e îngr�dite. Se interzice mersul pe talpa
superioar� a fermelor �i a grinzilor c�ii podurilor rulante, ca �i pe elemente de leg�tur� (contravântuiri,
diagonale, pene) ale fermelor. Trecerea pe t�lpile inferioare ale fermelor �i ale grinzilor c�ii podurilor rulante
este permis� numai în cazul în care exist� un cablu rezistent �i bine întins de-a lungul fermei sau grinzii
respective, de care s� se prind� cap�tul frânghiei centurii de siguran�� pe care o poart� muncitorul.
1448. Lucr�rile de montare a luminatoarelor, care se execut� separat de lucr�rile de montare a fermelor de
acoperi�, se vor executa de pe podine, a�ezate pe penele fermelor, sau de pe pode�ele de trecere dintre
ferme. În cazul în care nu se pot aranja podine de lucru �i schele, aceste lucr�ri vor fi încredin�ate unor
muncitori specializa�i în efectuarea lucr�rilor la în�l�ime, echipa�i cu centuri de siguran��. În acest caz,
efectuarea lucr�rilor se va face numai în conformitate cu proiectul de organizare a acestor lucr�ri.
1449. Este interzis� l�sarea în stare suspendat� a elementelor de constructie în curs de ridicare. Desprinderea
dup� montare a elementelor se admite numai dup� controlul stabilit��ii lor, realizat� dup� cum urmeaz�:
a. pentru stâlpi, numai dup� ce ace�tia au fost fixa�i cu cel pu�in patru buloane de ancorare;
b. pentru ferme de acoperi�, numai dup� ce acestea au fost fixate cu pene �i contravântuiri de fermele
montate �i fixate anterior;
c. pentru grinzile c�ii p�durilor rulante �i a fermelor, numai dup� ce au fost fixate de stâlpi cu un num�r egal
cu cel pu�in 50% din num�rul g�urilor pentru nituri sau buloane prev�zute în proiect;
d. pentru elementele fixate prin sudur�, numai dup� ce au fost fixate cu toate buloanele de montaj prev�zute în
proiect.
1450. Lucr�rile de montare a construc�iilor din tole (rezervoare, recipiente pentru gaze, preânc�lzitoare de aer
etc.), ca �i a conductelor de gaze la o în�l�ime mai mare de 2 m, trebuie executate de pe podine de lemn
a�ezate pe schele confec�ionate în conformitate cu prevederile din prezentele norme.
În cazul în�l�imilor mai mici de 2 m, se admite lucrul pe podine a�ezate pe capre.
1451. Desprinderea dispozitivului de ridicare pentru lucr�rile indicate la punctele anterioare este admis� numai
dup� ce elementele au fost fixate dup� cum urmeaz�:
a. Ia construc�ii solidarizate prin nituri cu un num�r de buloane reprezentând cel pu�in 20 % din num�rul total
de g�uri prev�zute în proiect, repartizate uniform de-a lungul întregului contur;
b. Ia construc�ii sudate, prin buloane de montaj în toate punctele fixate prin proiect;
c. Ia conducte, cu ajutorul buloanelor la toate locurile de fixare sau prin cus�turi sudate pe o por�iune de cel
pu�in 20 % din lungimea total� a cus�turii prev�zute în proiect;
d. executarea înveli�urilor la construc�iile metalice se va realiza în conformitate cu prevederile din prezentele
norme.
1452. La montarea construc�iilor metalice, muncitorii vor avea, pe lâng� centura de siguran��, frânghii �i
înc�l��minte nealunecoas� (cu talpa sub�ire).
1453. Este interzis� sta�ionarea sub obiectele ce se monteaz�, pân� la fixarea buloanelor, a dornurilor �i a
penelor.
1454. Ori de câte ori muncitorii se g�sesc în situa�ii periculoase sau grele de echilibru (în�l�imi mari etc.),
dispozi�iile de serviciu se vor da cu tot calmul �i f�r� semne stridente care le-ar putea produce vreo emo�ie
sau le-ar distrage aten�ia de la men�inerea echilibrului, în scopul prevenirii oric�rui fel de accident de munc�.
1455. Planurile înclinate pentru ridicarea de confec�ii mari sau echipamente grele, vor fi executate solid �i
verificate des. Ele vor avea I��imea de peste 1 m, cu parapet �i �ipci transversale pentru u�urarea urc�rii
muncitorilor. Aceste �ipci vor fi b�tute numai la marginea planului înclinat, l�sând mijlocul neted, pentru a
permite trecerea greut��ilor în sus.
Înclinarea maxim� a planului va fi de cel mult 1/3.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 32
Sudura
Reguli generale
1456. La lucr�rile de sudur� nu sunt admi�i decât muncitori califica�i care au absolvit cursuri de specialitate,
au f�cut un instructaj special de tehnic� a securit��ii �i au vârsta de peste 18 ani.
1457. Fiecare sudor va fi supus cel pu�in o dat� pe trimestru unei examin�ri privind executarea sudurilor �i
controlului cuno�tin�elor de tehnic� a securit��ii.
În cazul întreruperii lucrului mai mult de trei luni, sudorii vor fi reexamina�i înainte de a intra în produc�ie.
1458. Persoanele care execut� lucr�ri de sudur� trebuie s� fie dotate cu echipamentul de lucru �i protec�ie
prev�zut în normative, în func�ie de procedeul de sudur� aplicat, având obliga�ia s� foloseasc� acest
echipament în timpul lucrului.
1459. La sudura oxiacetilenic� în recipiente �i rezervoare închise, se va verifica minu�ios etan�eitatea
furtunurilor. La apari�ia celei mai mici sc�p�ri de gaze se va întrerupe imediat lucrul.
1460. Sudarea �i t�ierea rezervoarelor �i vaselor în care au fost Iichide inflamabile �i chimicale este permis�
numai dup� sp�larea acestora cu ap� cald� sau abur. Înainte de începerea lucr�rilor de sudur� la
recipientele respective - dup� sp�lare - acestea se vor umple cu ap� pân� aproape de zona de sudare, iar
spa�iul neacoperit cu ap� va trebui s� comunice cu atmosfera. Aceste lucr�ri se vor executa numai sub
supravegherea �efului de �antier sau a unui tehnician de specialitate.
1461. Când se execut� lucr�ri în vase închise în pozi�ie culcat� sau în genunchi, sudorii trebuie s� se
a�eze pe un covor de cauciuc c�ptu�it cu pâsl� mpregnat� în material ignifug. Sudorul va purta o centur�
de siguran�� de care se va lega o funie al c�rei cap�t va fi �inut de muncitorul care se g�se�te în afara
vasului.
1462. La lucr�rile în pu�uri, se va controla dac� în interior nu se afl� amestec explozibil sau dioxid de carbon
în propor�ie periculoas�.
1463. Se interzice executarea lucr�rilor de sudur� sub cerul liber pe timp de ploaie.
1464. La executarea lucr�rilor de sudur� pe schele sau platforme la în�l�ime, se vor lua m�suri de
securitate, atât pentru sudor, cât �i pentru utilaj, pentru a nu c�dea, iar schel�ria din lemn se va proteja cu foi
de tabl� sau azbest contra unui eventual incendiu.
1465. Sudorii care lucreaz� la în�l�ime vor fi dota�i cu centuri de siguran��, ale c�ror cordi�e trebuie s�
fie din cânep� sau piele, �i cu cutii speciale pentru p�starea electrozilor.
1466. În spa�iile unde exist� gaze infalmabile sau în apropierea rezervoarelor cu materiale u�or inflamabile
sau explozive nu este permis� sudarea (electric� sau autogen�), �i nici lucrul cu foc deschis sau corpuri
incandescente. De asemenea, nu este permis� sudarea în înc�peri unde sunt depozitate produse inflamabile
ca: petrol, benzin�, vopsele nitro, diluan�i etc.
Sudura electric�
1467. La sudarea electric� se vor respecta m�surile prev�zute în normele de tehnic� a securit��ii la
instala�iile electrice de joas� tensiune, elaborate de Ministerul Energiei Electrice, �i în standardele de stat în
vigoare privind transformatoarele de sudur�.
1468. La punctele de sudur�, întreaga instala�ie electric� va fi conectat� la re�ea printr-un întrerup�tor de
protec�ie �i va fi legat� la priza de p�mânt, pentru prevenirea electrocut�rii.
1469. Toate elementele metalice care nu fac parte din circuitele curen�ilor de lucru (carcasa, miezul
transformatorului etc.) �i masa de lucru, se vor lega la instala�ia de produc�ie prin legare la p�mânt sau la
nul. Instala�ia de legare la p�mânt va avea o rezistent� mai mic� de 4 ohmi.
1470. Mesele de lucru vor fi instalate în cabine separate - câte o mas� de fiecare cabin� - sau desp�r�ite prin
paravane, �i vor fi legate la centura de împ�mântare.
1471. Când necesit�tile impun ca mesele de lucru sau instala�iile de sudur� electric� s� fie mi�cate �i în
incinta atelierelor sau pe �antier, trebuie s� se respecte urm�toarele m�suri:
a. izolarea conductorilor;
b. legarea la p�mânt a transformatorului, a mesei de lucru �i a piesei;
c. locul de lucru s� fie închis prin paravane de protec�ie de cel pu�in 1,5 m în�ltime.
1472. Instala�iile de sudur� electric� vor fi prev�zute cu scheme �i instruc�iuni, explicând rostul fiec�rei
piese �i modul de func�ionare.
1473. Instruc�iunile scrise privind protec�ia muncii la lucr�rile de sudur� electric� vor fi predate celor
interesa�i �i afi�ate vizibil la locurile de munc�.
1474. În cazul transformatoarelor de sudur�, se vor indica vizibil bornele pentru tensiunea din primar (joas�
tensiune), precum �i bornele din secundar pentru conectarea cablurilor, a cle�telui de sudur� �i a piesei de
sudat (aceasta pentru a se evita schimbarea leg�turii care ar putea duce la tensiuni foarte mari la cle�tele de
sudur�).
1475. Tensiunea la bornele transformatoarelor �i generatoarelor de sudur�, la mersul în gol, nIu va dep�i 70 V
în curent alternativ �i 110 V în curent continuu.
1476. Pl�cile de borne de la aparatele de sudur� vor fi bine protejate contra atingerilor accidentale, iar bornele
vor fi bine fixate pe o plac� izolant�. Se vor controla buloanele �i piuli�ele de fixare.
1477. Izola�ia cablurilor de sudur� va fi controlat� cu aten�ie �i se va opri func�ionarea instala�iei care are
cablurile defecte.
1478. Lungimea cablului de Ia tabloul de distribu�ie la ma�ina de sudat va fi de cel pu�in 2 m, iar de la
ma�in� la piesa de sudat va fi de cel pu�in 10 m.
1479. Tabloul de distribu�ie va fi prev�zut cu siguran�e calibrate pentru instensitatea cerut� de bobinajului
primar al ma�inii de sudat. Bu�oanele cu fuziibile ce se ard se vor înlocui numai cu altele calibrate, �i în nici un
caz cu un num�r de fire de sârm� (Ii��) ,Ia apreciere.
1480. Instala�iile de sudur� electric� vor fi prev�zute cu aparate de pornire �i reglaj, precum �i cu aparate
de, m�sur� �i control, pentru a se putea supraveghea în permanent� func�ionarea instalatiei.
1481. Înainte de începerea lucrului, electricianul de între�inere va revizui starea izola�iei grupului electrogen
sau transformatorului de sudur�, atât în ceea ce prive�te izola�ia bobinelor fa�� de carcas� (mas� �i
p�mânt), cât �i în ceea ce prive�te izola�ia între înf�urarea primar� �i cea secundar� de la
transformatoare.
1482. În înc�perile unde exist� o instala�ie de legare la p�mânt reglementar�, agregatele de sudur� folosite
temporar în aceste înc�peri pot fi conectate la instala�ia existent� de legare la p�mânt a utilajelor din
instala�ia existent�.
1483. La începutul lucrului se vor instala paravane protectoare, pe care se vor afi�a placarde avertizoare cu
urm�torul con�inut „Nu te apropia. Nu privi flac�ra cu ochii neap�rati”.
1484. Ajutorii sudorilor �i lucr�torii care lucreaz� în interiorul locului de sudur� împrejmuit cu paravane,
trebuie s� aib� acelea�i dispozitive de protec�ie ca �i sudorii.
1485. În timpul lucrului, sudorii î�i vor acoperi fa�a cu masca de sudur� prev�zut� cu filtre-Ientile de sticl�
speciale contra radia�iilor arcului voltaic. Este interzis a se folosi sticla afumat� sau vopsit� în locul filtrelor de
sticl�.
Înainte de aprinderea arcului voltaic, sudorul este obligat s� previn� persoanele din apropiere.
1486. Ma�tile de protec�ie trebuie s� acopere toat� fa�a sudorului �i s� fie confec�ionate din materiale
u�oare �i r�u conduc�toare de c�ldur�.
1487. La terminarea lucrului sau la o p�r�sire temporar� se va opri curentul electric �i se vor scoate aparatele
de sub tensiune.
1488. Se interzice sudorului s� îmbrace salopetele umede, murdare, îmbâcsite de praf metalic sau materiale
inflamabile ca ulei, gr�simi, petrol, etc.
148. Sudorul va purta pe cap o casc� de protec�ie cu capi�on, care îl va proteja împotriva stropilor de metal
topit ce sar în timpul sud�rii.
În cazul lucrului în afara atelierului de sudur� (pe �antier), este obligatorie purtarea c�tii de protec�ie.
1490. Corpurile motoarelor-generatoare (agregatelor de sudur�), ale transformatoarelor �i ale regulatoarelor, �i
bancurile instalate - atât cele stabile, cât �i cele provizorii - trebuie s� fie legate la instala�ia de protec�ie prin
legare la pîmânt sau legare la conductorul de nul al instala�iei de protec�ie din unitatea respectiv�.
Legarea la p�mânt se va face cu cabluri electrice de cupru sau o�el galvanizat, prev�zute cu papuci, pentru
realizarea unui contact sigur.
Sec�iunea conductorilor de legare la instala�ia de protec�ie a conductorilor, precum �i instala�ia de
protec�ie îns�i, trebuie s� satisfac� condi�iile din normele �i instruc�iunile în vigoare (diametrul minim: 16
mm2.)
1491. Dac� obiectul de sudat nu are contact metalic cu bancul de sudare legat la p�mânt, însu�i obiectul
supus sud�rii va fi legat la p�mânt.
1492. Dac� lucr�rile se execut� în mod ocazional, legarea la p�mânt trebuie executat� înainte de începerea
lucrului, iar contactul cu p�mântul va fi scos dup� terminarea opera�iei de sudare.
În acest caz, legarea la p�mânt se realizeaz� cu ajutorul conductorilor flexibili înzestra�i cu cleme cu �urub de
fixare, care s� asigure un contact perfect cu locul de leg�tur�.
Conductorul pentru legarea la p�mânt trebuie s� fie legat la priza de p�mânt la o distan�� cât mai mici
posibil de locul în care se afl� instala�ia de sudare.
1493. Instala�ia legat� la re�ea, care alimenteaz� transformatoarele sau agregatele de sudur�, trebuie s�
îndeplineasc� prescrip�iile generale cerute instala�iilor electrice din înc�perile de produc�ie.
Este interzis� a�ezarea cablurilor în �an�uri comune cu conductele �i furtunurile pentru sudarea cu gaze,
precum �i în imediata apropiere a lor.
Cablurile mobile servind la alimentarea cu curent electric a locurilor de sudare trebuie s� fie flexibile �i izolate.
Cablurile mobile vor fi protejate contra stropilor de metal topit �i a deterior�rii lor mecanice.
1494. Agregatele de sudur� - Ia fel ca �i orice instala�ie electric� - trebuie s� fie în permanen�� sub
supravegherea speciali�tilor în materie, iar montarea �i repararea lor trebuie f�cut� numai de c�tre
electricieni specializa�i.
1495. Mânerele port-electrozilor trebuie s� fie construite astfel, încât s� asigure strângerea puternic� �i
înlocuirea rapid� a electrozilor. Mânerul port-electrodului trebuie s� fie confec�ionat dintr-un material rezistent
la caldur�, izolant electric �i r�u conduc�tor de caldur�.
1496. Este interzis� folosirea port-electrozilor Ia care izola�ia este deteriorat�.
1497. La transformatoare de sudur� folosite în locuri periculoase �i foarte pericuIoase se vor prevedea mijloace
pentru întreruperea tensiunii în vederea înlocuirii electrodului de sudur�.
1498. Nu se permite executarea lucr�rilor de sudur� cu mânecile scurte sau suflecate, cu gulerul descheiat etc.
1499. La cur��irea zgurei fierbin�i a cus�turilor de sudur� (care se face cu ciocanul si cu dalta), sudorii vor
folosi în mod obligatoriu masca de sudur� cu geamuri de sticl� incolor� (transparent�).
1500. În timpul execut�rii lucr�rilor de sudur� electric� în înc�peri umede, sudorul trebuie s� stea pe o
platform� izolant� sau pe un covora� de cauciuc, iar schimbarea electrodului s� se fac� numai cu
intreruperea tensiunii.
1501. Se permite sudorilor, în mod execep�ional, folosirea sc�rilor sprijinite sau atârnate, cu condi�ia ca
acestea s� satisfac� toate condi�iile de tehnic� a securit��ii.
Sc�rile vor fi fixate de elemente imobile �i nu vor fi folosite decât pentru executarea unor lucr�ri mici, de
scurt� durat�. Sudorul nu va sta pe ultima treapt� �i va purta centur� de siguran��.
1502. Când lucr�rile se execut� la o înal�ime mai mare de 1,5 m, sudorul este obligat s� poarte centura de
siguran��, fixat� de un element imobil �i rezistent, numit punct fix.
1503. Dac� se lucreaz� pe o platform� suspendat�, cablurile de sus�inere trebuie s� aib� rezisten�a
suficient� �i platforma s� fie bine fixat� pe reazeme sigure; în jurul platformei trebuie s� existe balustrad�
de protec�ie.
1504. În timpul execut�rii lucr�rilor de sudur�, în interiorul rezervoarelor, pe lîng� cele enumerate mai sus,
sudorii vor folosi în plus: un covora� de cauciuc electroizolant, de dimensiuni suficiente, �i cizme de cauciuc
electroizolante.
1505. Rezervoarele în care se execut� sudura electric� trebuie ventilate în vederea evacu�rii gazelor, fumului
�i caldurii, provenite din procesul de sudare.
În cazul când ventila�ia nu asigur� condi�ii satisf�c�toare în ceea ce prive�te absen�a substan�elor
nocive �i con�inutul de minimum 17% oxigen în aer, se va folosi o masc� izolant� cu furtun flexibil, al carui
cap�t liber va fi l�sat în exterior, într-un loc cu aer curat �i f�r� posibilit��i de viciere.
1506. lIuminarea locului de sudur� din interiorul cazanelor etc. poate fi natural� sau artificial�, cu ajutorul
luminii difuzate sau reflectate de o surs�, aflat� în afara cazanului sau rezervorului. Când nu este posibil�
realizarea unui astfel de iluminat, se permite iluminarea arificial� cu ajutorul I�mpii electrice portative cu
tensiunea de 12 V.
1507. Sudorul care lucreaz� în rezervor va purta o centur� de siguran��, legat� cu o frânghie al carei cap�t
liber se va afla în exterior, sub supravegherea unui muncitor special îns�rcinat. Acesta din urm� trebuie s� stea
în a�a fel, încât s�-l vad� �i s�-l aud� pe sudor �i s� aib� la îndemân� întrerup�torul pentru cazul când
ar fi necesar� întreruperea tensiunii sau scoaterea sudorului afar�.
1508. Pentru executarea lucr�rilor de sudur� în interiorul rezervorului, în func�ie de condi�iile de lucru, se fac
întreruperi periodice ale lucrului prin ie�irea muncitorului din rezervor.
1509. Se vor respecta întocmai m�surile generale de tehnic� a securit��ii, prev�zute în paragrafele
anterioare.
1510. Radia�iile electrice de sudur� cu gaz protector inert fiind mai reduse �i mai pu�in bogate în raze
ultraviolete �i luminoase, sudorii vor purta ochelari de protec�ie având sticle cu o colora�ie mai slab�.
1511. Buteliile pentru p�strarea argoriului tehnic vor fi vopsite în culoare neagr�, având o band� alba la partea
superioar�, acolo unde începe calota tubului. Pe calot� se va afla inscrip�ia: "Argon tehnic".
1512. Buteliile pentru p�strarea argonului pur se recunosc prin faptul ca jum�tatea superioar� este vopsit� în
alb, iar cea inferioar� în negru, pe calot� se afl� scris "Argon pur".
1513. Buteliile pentru p�stratea heliului se vopsesc în culoarea maron �i poart� inscrip�ia "Heliu", scris� cu
vopsea alb�.
1514. Îndep�rtarea apei condensate din butelie se va executa numai de catre doi oameni, care vor scoate mai
întâi capacul �i bu�onul �i apoi vor r�sturna butelia, care va fi sprijinit� în partea de reazem a colectorului.
Robinetul se deschide prin rotirea buteliei în jurul axei sale, pân� ce începe s� curg� apa. În momentul când
nu mai curge ap�, se închide robinetul prin învârtirea buteliei spre dreapta Dup� aceasta, se îndreapt� butelia
cu robinetul în sus �i se fixeaz� în pozi�ie vertical�.
Sudura autogen�
Generatorul de acetilen�
1515. Generatorul de acetiien� va fi construit din tabl� de o�el cu o grosime corespunz�toare presiunii la care
lucreaz�, dar nu mai sub�ire de 1 mm. EI va avea aplicat� o plac� de timbru conform normelor stabilite de
Inspectia pentru Controlul Instala�iilor de Ridicat, �i va fi prev�zut cu dispozitive care s� nu permit�
dep�irea presiunii prescrise, o supap� hidraulic� �i un epurator de gaz. Generatorul de acetilen� se execut�
de c�tre o unitate specializat� în acest scop.
1516. Orice tip de generator de acetilen� trebuie s� asigure reglarea automat� a produc�iei de acetilen� în
func�ie de consum.
1517. Se interzice depozitarea carbidului în apropierea generatoarelor.
1518. La înc�rcarea �i desc�rcarea generatoarelor se vor respecta urmatoarele:
a. se vor îndeplini întocmai instruc�iunile prescrise de fabrica
constructoare;
b. dup� fiecare desc�rcare a sertarelor �i a co�urilor, acestea vor fi bine sp�late �i uscate;
c. înc�rc�tura de carbid �i granula�ia vor trebui s� corespund� indica�iei de pe generator;
d. spargerea carbidului se va face sub prelat�, sau lucr�torul care face opera�ia va purta ochelari de
protec�ie;
e. Ia generatoarele la care apa de r�cire este folosit� �i la descompunerea carbidului, apa trebuie schimbat�
cel pu�in o dat� pe schimb; dac� apa de r�cire nu ia parte la reac�ie, se va schimba cel pu�in o dat� pe
lun�, compleându-se periodic cantit��ile evaporate;
f. dup� înc�rcare, se va verifica nivelul de ap� din generator �i în siguran�ele hidraulice cu ajutorul
plutitorului gradat �i al robinetului de control;
g. înainte de utilizare, eventualele amestecuri de gaze �i aer se vor evacua în atmosfer� astfel:
- în cazul instala�iilor fixe, printr-o conduct� instalat� în acest scop, care s� dep�easc� acoperi�ul cu cel
pu�in 2 m;
- în cazul generatoarelor transportabile, pe locul de munc�, la o distan�� de cel pu�in 10 m, se vor interzice
orice flac�r� sau corpuri incandescente.
1519. N�molul de carbid scos din aparat va fi îndep�rtat �i depozitat în aer liber, la cel pu�in 25 m distan��,
într-un loc anume destinat. N�molul nu se va evacua în canale. Groapa de n�mol va fi împrejmuit� cu un
parapet înalt de 1 m �i se vor monta pe parapet pl�cu�e avertizoare.
1520. Înc�lzirea apei de r�cire la generatoarele sistem "ap� peste carbid" nu trebuie s� treac� de 60oC.
1521. Presiunea din generatoare nu va dep�i 1,5 kgf/cm2, pentru a se evita formarea criblurii de calciu �i
explozia prin autoaprindere.
1522. Generatoarele vor fi �inute în perfect� stare de cur��enie �i func�ionare. Se interzice folosirea
generatoarelor care prezint� defecte. Siguran�ele hidraulice �i supapele de siguran�� vor fi controlate chiar
în timpul lucrului. Este interzis a se înlocui robinetele defecte prin depuri de lemn, capace în�urubate etc.
1523. Nu este permis s� se foloseasc� generatoare tip balon, care prezint� pericol de explozie prin
autoaprindere.
1524. La înc�lzirea din orice cauz� a generatorului �i la ridicarea presiunii, el va fi r�cit cu apa sub form� de
ploaie, iar dac� a înghe�at, se va dezghe�a numai cu ap� cald�.
1525. La oprirea temporar� a generatorului de acetilen�, se vor închide robinetele conductelor de ap� �i
robinetul de admisie a acetilenei în supapa de siguran��.
1526. Alimentarea cu carbid a generatorului se va face numai dup� descompunerea complet� a �nc�rc�turii
anterioare.
1527. Cur��irea �i sp�larea generatorului se va face numai la lumina zilei �i dup� evacuarea gazelor din
generator �i din anexe, prin umplerea cu ap�.
1528. Este interzis a se apropia de generator cu tig�ri aprinse, corpuri incandescente etc. Ia o distan�� mai
mic� de 10 m, �i a se sprijini cablurile electrice �i arz�toarele (brenerele) pe corpul generatorului. Generatorul
de acetilen� va fi împrejmuit cu un gard din panouri metalice, pe care se vor monta t�bli�e avertizoare.
1529. În caz de aprindere, pentru stingerea generatorului se va folosi nisip, pîmânt, ori sting�toare speciale cu
praf �i spum�, în nici un caz nu se va folosi ap�.
1530. Toate generatoarele din exploatare vor avea supape hidraullce.
1531. Nu se va I�sa f�r� supraveghere un generator înc�rcat.
1532. La terminarea lucrului, generatorul va fi golit de gaz �i de reziduuri.
1533. Generatoarele se vor transporta numai demontate, �i dup� ce au fost bine cur��ate.
1534. Scopul supapei hidraulice de siguran�� este de a nu permite p�trunderea suflului exploziei, a fl�c�rii
�i a oxigenului în generator sau în instala�ia de gaze combustibile, la întoarcerea fl�c�rii.
1535. O supap� de siguran�� nu poate servi decât un singur aparat de sudur� sau generator.
1536. Supapele de siguran�� vor corespunde presiunii �i debitului la care urmeaz� s� fie folosite.
1537. Supapa de siguran�� va fi �inut� în perfect� stare de cur��enie, iar nivelul apei în supap� trebuie
verificat la începerea lucrului �i în timpul lucrului. De asemenea se va verifica dup� fiecare întoarcere de
flacar�. Controlul nivelului apei în supapa de siguran�� se va face cu robinetul dintre supap� �i generator
inchis, pentru ca presiunea gazului din generator s� nu influen�eze, nivelul apei din supapa de siguran��.
1538. Supapa hidraulic� de siguran�� trebuie examinat�, cur��at� �i sp�lat� în interior cel pu�in o
dat� pe lun�. Etan�eitatea supapei trebuie controlat� cei pu�in o dat� pe lun�, cu ap� cu s�pun.
1539. Pe timp de iarn�, la lucr�rile de �udur� în aer liber sau în înc�peri neînc�lzite, dup� terminarea
lucrului se va evacua apa din supap�. La temperatura aerului sub 0°C, dac� se lucreaz�, se va înlocui apa cu
o solu�ie apoas� de clorur� de sodiu sau clorur� de calciu.
Reductoarele de presiune
1540. Înainte de punerea în func�iune, reductoarele vor fi verificate sub presiune �i în cazul când nu sunt
etan�e nu vor fi folosite. De asemenea, se înl�tur� reductoarele la care �uruburile, filetele �i manometrele
sunt defecte.
1541. Înainte de montare, reductoarete vor fi suflate cu o cantitate mic� de gaz sub presiune, pentru
îndep�rtarea pulberei interioare în timpul deschiderii robinetului de gaz al recipientului, lucr�torul nu va sta în
dreptul reductorului, înainte de deschidere, resortul de reglaj al reductorului va fi desf�cut complet, �i numai
dup� deschiderea robinetului recipientului se va regla presiunea necesar�, prin �uruburi de reglaj.
1542. Dup� o folosire mai îndelungat�, membrana de cauciuc trebuie înlocuit�, deoarece devine rigid� în
timp.
1543. Reductoarele de presiune vor fi ferite de lovituri.
1544. Reductoarele de oxigen vor fi ferite de gr�simi. În cazul când se constat� urme de gr�simi, ele vor fi
înl�turate cu alcool dicloretan sau tetraclorur� de carbon.
1545. Dac� înghea��, reductorul va fi dezghe�at cu ap� cald� curat� sau prin aplicare de cârpe curate,
înmuiate în ap� înc�lzit� la 70-80°C.
1546. Reductoarele vor fi vopsite cu aceea�i culoare cu care este vopsit recipientul gazului respectiv.
Robinetele cu ventil ale recipientelor transportabile pentru gaze sub presiune.
1547. Se interzice atingerea robinetelor �i conductelor de oxigen cu unsori, uleiuri sau alte substan�e grase.
1548. Se interzice folosirea miniului de plumb sau a altor vopsele pentru etan�area robinetelor sau capacelor
protectoare.
1549. Suprafe�ele de contact aIe robinetelor �i filtrelor de în�urubare se vor �ine curate; gamiturile de
etan�are vor fi confec�ionate numai din fibr�.
1550. Robinetele vor fi protejate cu capace contra loviturilor, manipularea lor va fi numai manual� sau cu chei ce
se aplic� pe rozet�.
1551. Încercarea etan�eit��ii robinetelor de gaze combustibile se face numai cu ap� s�punit�.
1552. Demontarea �i repararea robinetului cu ventil al recipientului de gaz, nu poate fi f�cut� decât numai de
personal autorizat în mod special (chiar �i în scopul înlocuirii garniturilor).
Aparatul de suduri (arz�torul)
1553. La aprinderea arz�torului pentru sudur� se va deschide întâi robinetul de oxigen, apoi robinetul de gaze,
combustibile (acetilen�, hidrogen etc.) �i se va aprinde imediat dup� care, se regleaz�, dup� necesitate. La
stingere se procedeaz� invers.
1554. În cazuln în care arz�torul se înc�lze�te în timpul lucrului, se închide robinetul gazului cormbilstibil �i,
cu robinetul de oxigen pu�in deschis, se va introduce arz�torul într-o g�leat� cu ap� pentru a se r�ci.
1555. Înainte de începerea lucrului, sudorul va controla dac� instala�ia este în bun� stare.
1556. Dac� în timpul lucrului se constat� c� instala�ia nu fun.ctioneaz� normal (sunt sc�p�ri de gaze,
întreruperi, pocnituri etc.) se închid robinetele de gaze, se verific� instala�ia, se pune în ordine, �i q numai
dup� aceea se va relua lucrul.
1557. Dac� flac�ra se întoarce în arz�tor, cu tendin�a de a se duce spre generator sau spre conductele de
gaze combustibile (f�r� flac�r�), ceea ce se constat� prin pocnituri în arz�torul de sudat �i o înc�lzire
rapid�, se închid imediat toate robinete. În asemenea cazuri se va controla �i nivelul apei în supapa de
siguran��, �i numai dup� completarea apei, dup� r�cirea �i verificarea arz�torului, se va relua lucrul.
Furtunurile de cauciuc
1558. Furtunurile nefolosite se pastreaz� în locuri uscate, r�coroase �i întunecoase.
1559. Furtunurile de cauciuc folosite la aparatele de sudur� vor avea lungimea necesar�, dar de minimum 10
m.
1560. Fixarea capetelor furtunurilor la aparatele respective se va face numai prin coIiere metalice bine strânse,
pentru a nu se desprinde sau a nu produce sc�p�ri de gaze.
1561. La furtunurile pentru acetilen�, controlul etan�eit��ii se va face cu ap� s�punit�.
1562. În timpul lucrului, furtunurile trebuie s� nu fie c�lcate, îndoite sau arse în timpul sudurii de particule de
metal topit.
1563. Se interzice a�ezarea furtunurilor lâng� corpuri fierbin�i, foc, diverse surse de c�ldur� sau instala�ii
electrice sub tensiune.
1564. Furtunurile pentru acetilen� se vor sp�la din timp în timp, în raport cu intensitatea de întrebuin�are,
folosindu-se ap� �i s�pun.
1565. Înainte de punerea în func�iune, furtunurile vor fi suflate cu aer sub presiune, pentru cur��irea de
eventuale impurit��i, �i apoi sp�late cu ap� s�punit�.
1566. Nu este permis a se folosi furtunuri pentru acetilen� în locul celor pentru oxigen.
1567. În cazul c� furtunul de cauciuc pentru oxigen se aprinde, se va închide imediat robinetul-ventil al buteliei
de oxigen.
1568. Furtunurile folosite vor corespunde standardelor în vigoare.
Recipiente transportabile pentru gaze sub presiune
1569. Recipientele date în folosin�� trebuie s� aib� imprimate pe ele, prin poansonare, data ultimei verific�ri
�i data viitoarei verific�ri. Nu se vor folosi recipiente al c�ror termen de verificare a fost dep�it.
1570. Recipientele vor fi vopsite în culorile indicate în standardele de stat pentru a nu se face confuzii între
recipientele destinate pentru oxigen �i cele pentru alte gaze . Manipularea recipientelor cu gaze comprimate se
va face cu aten�ie, evitându-se lovirea lor, iar transportul pe distan�e mici se va face cu c�rucioare speciale,
anume destinate, �i nu prin rostogolire.
1572. Transportul pe distan�e mari se face pe vehicule cu arcuri, luându- se m�suri ca s� se evite rostogolirea
sau ciocnirea recipientelor, prin folosirea de stelaje cu juguri din lemn sau alte sisteme.
1573. Capacele protectoare ale robinetelor de la recipiente vor fi în�urubate la locul lor, ori de câte ori
recipientele nu sunt folosite sau când acestea sunt goale.
De asemenea, se va avea grij� ca robinetul recipientului s� aib� montat� rozeta (roti�a) de manevrare a
robinetului, fiind interzis� se ac�iona direct asupra p�tratului tijei cu cle�tele sau cu alte scule.
1574. Nu se admite exploatarea recipientelor la care:
a. expirat termenul revizie periodice sau lipsesc poansoanele legale;
b. se constat� deranjamente la ventil;
c. se constat� deterior�ri vizibile, pe corp: turtiri, fisuri, umfl�turi, coroziuni pronun�ate etc.;
d. lipse�te vopsirea cu inscrip�iile legale;
e. lipsesc sau sunt deteriorate suporturile de baz�.
1575. Recipientele care se folosesc în pozi�ie vertical� vor fi asigurate împotriva r�sturn�rii. Recipientele
pentru gaze dizolvate (acetiien�) se folosesc numai în pozi�ie vertical�.
1576. Oxigenul din recipient se va folosi pân� ce presiunea din recipient ajunge la circa 2 kgf/cm2 , dup� care
se va preda la magazie cu ventilul bine închis, cu capul pentru racord �i capul de protec�ie montate.
1577. Este interzis a se transporta recipientele de oxigen cu reductorul montat. De asemenea, este interzis�
�tergerea �i cur��irea ventilelor cu cârpe sau alte materiale de �ters are con�in gr�simi. 1578. Se va evita
înc�lzirea recipientelor cu gaze comprimate. Recipientele vor fi plasate la distan�e mai mari de 1 m fa�� de
radiatoarele de înc�lzire, �i mai mari de 10 m fa�� de sursele de c�ldur� cu foc deschis.
1579. Robinetele recipentelor se vor deschide progresiv, �i nu brusc. Nu se va consuma mai mult de 200 litri pe
minut dintr-un recipient cu oxigen �i 20 litri pe minut dintr-un recipient cu gaze dizolvate.
1580. Se interzice înc�lzirea recipientelor de acetilen� dizolvat�, pentru a se folosi ultimele resturi. În aceste
recipiente - dup� desc�rcare - trebuie s� mai existe o presiune restant� de 0,5 kgf/m2, la temperatura de +25
- +35°C.
1581. Se interzice folosirea oxigenului din recipiente pentru aerisirea echipamentului de protec�ie a muncitorilor,
deoarece acesta poate fi îmbibat cu ulei �i se poate aprinde.
1582. Utilizarea �i repararea recipientelor transportabile se poate face numai de personal calificat �i atestat de
organele în drept.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 33
Alimentare cu apa si canalizare
Reguli generale
1583. Elaborarea proiectelor de organizare a lucr�rilor, a regulilor �i a fi�elor tehnologice, a instruc�iunilor
tehnice, �i a altor documente privind lucr�rile de alimentare cu ap� �i canalizare se va face cu respectarea
normelor de tehnic� a securit��ii muncii.
1584. Se interzice executarea lucr�rilor pentru construc�ii de acest gen, în cazul când în proiectul de organizare
a �antierului nu s-au prev�zut principalele m�suri de tehnic� a securit��ii muncii, cât �i de igien�
industrial�.
1585. În timpul execut�rii lucr�rilor, când se constat� factori nocivi, emana�ii de gaze sau mirosuri provenite
din putrefac�ie, lucrul se va putea continua numai dup� ce organele de specialitate vor constata natura lor �i
vor indica m�surile pentru prevenirea accidentelor.
1586. M�surile de tehnic� a securit��ii muncii privind executarea diferitelor lucr�ri de construc�ii
hidrotehnice �i foraje, cuprinse în proiectele de organizare a �antierului, în regulile �i în fi�ele tehnologice, vor
fi comunicate de conducerea �antierului direct celor care conduc �i supravegheaz�: mai�tri, ingineri,
subingineri, tehnicieni, mecanici, care deservesc ma�inile �i utilajele proprii sau închiriate.
1587. M�surile de tehnic� a securit��ii se vor prelucra periodic cu întreg colectivul de munc�, �inându-se o
eviden�� în leg�tur� cu instructajul f�cut, cu data la care s-a f�cut, precum �i cu persoanele care au fost
instruite.
1588. La locurile de munc� unde se pot produce accidente se vor prevedea, în mod obligatoriu, dispozitivele
individuale �i dispozitivele de securitate necesare, inclusiv împrejmuirea cu îngr�diri de protec�ie rezistente,
pentru a se evita accesul persoanelor str�ine pe �antier �i accidentarea acestora, atât în timpul zilei, cât �i
noaptea.
1589. Pe arterele de circula�ie intens�, în timpul execut�rii lucr�rilor, vor fi amplasate indicatoare avertizoare
pentru pietoni �i vehicule, iar pe timpul nop�ii se vor asigura semne luminoase la toate punctele periculoase.
1590. Pasajele de trecere a pietonilor, fixate pe arterele principale, acolo unde se execut� lucr�ri de canalizare,
alimentare cu ap� sau termoficare, vor fi amplasate pe traseu în num�r suficient; pentru a nu crea aglomera�ii,
acestea vor fi dimensionate în func�ie de sarcinile la care vor fi solicitate �i de deschiderea �an�ului; de
asemenea, ele vor fi prev�zute, în mod obligatoriu, cu balustrade, înalte de 1 m pe ambele p�r�i �i bine
rigidizate, pentru a se evita c�derile în gol.
1591. Toate ma�inile, utilajele, sculele, mecanismele �i obiectele de inventar care sunt folosite la lucr�rile de
construc�ii hidrotehnice �i foraje vor fi în bun� stare de func�ionare. Improviza�iile în aceast� privin��
sunt interzise.
1592. În cazul în care pe un �antier de construc�ii-montaj se execut� canaliz�ri �i aliment�ri cu ap�,
concomitent cu celelalte lucr�ri, deschiderea �an�urilor nu va fi permis� decât în urma elabor�rii graficului de
execu�ie de c�tre executant, cu avizul antreprenorului general.
1593. Pentru contractele ce se încheie la executarea unor lucr�ri în subantrepriz�, se va stabili, în mod
obligatoriu, unitatea c�reia îi revine sarcina de a lua toate m�surile de protec�ie a muncii la lucr�rile ce se
execut�.
1594. Conducerea unit��ii este obligat� s� pun� la dispozi�ia muncitorilor îmbr�c�minte �i
înc�l��minte de protec�ie, precum �i dispozitive individuale de protec�ie, în conformitate cu normativele în
vigoare, precum �i cu specificul muncii prestate.
1595. Conduc�torului unit��ii, �efilor de brigad�, mai�trilor, le revine obliga�ia s� controleze, sistematic
�i continuu, respectarea prezentelor norme �i a instruc�iunilor de tehnic� a securit��ii, elaborate pe baza
acestor norme.
1596. Organizarea oric�rui �antier se va face astfel, încât s� satisfac� toate cerin�ele tehnice �i sanitare.
Amplasamentul pe teritoriul unit��ii, construc�iile auxiliare, depozitele, locurile de trecere, drumurile de acces,
instala�iile sanitare �i baracamentele pentru lucr�tori vor corespunde cu proiectul aprobat pentru organizarea
lucr�rilor ce se execut� pentru aliment�ri cu ap�, canaliz�ri �i termofic�ri, �i vor avea prev�zute toate
lucr�rile pentru asigurarea protec�iei muncii la fiecare loc de munc�.
1597. La toate lucr�rile periculoase, atât la locurile de munc�, cât �i acolo unde este o circula�ie mare, se vor
semnaliza pericolele de accidentare, prin semne speciale �i placarde, foarte vizibile, atât ziua cât �i noaptea.
1598. Pasajele de nivel vor fi înzestrate cu semne vizibile �i bine iluminate în timpul nop�ii.
1599. Drumurile pentru circula�ia vehiculelor �i trecerile pentru pietoni vor fi libere, neblocate cu p�mânt,
materiale sau utilaje. Acestea vor fi cur��ate de moloz, ghea�a �i z�pad�.
1600. Trecerile pentru muncitori, situate pe terenurile în trepte, pe taluzuri cu o înclinare mai mare de 20°, vor fi
prev�zute cu rampe de acces sau sc�ri cu balustrade.
1601. Gropile �i pu�urile de foraj de pe teritoriul �antierului se vor acoperi sau împrejmui.
1602. Se interzice depozitare a materialelor, utilajelor, a elementelor prefabricate pe locurile de trecere pentru
oameni, pe drumurile de circula�ie a vehiculelor, pe vizierele de protec�ie sau pe platformele de lucru.
1603. Pode�ele peste gropi �i �anturi vor fi astfel executate, încât s� asigure circula�ia nepericuloas� a
oamenilor, concomitent cu circula�ia vehiculelor.
1604. Locurile de trecere pentru oameni peste gropi �i �anturi se amenajeaz� cu pode�e, având o I��ime
de cel pu�in 0,8 m, cu balustrade cu în�l�imea de 1 m pe ambele par�i �i cu scânduri pe margine de cel
pu�in 10 cm l��ime.
1605. Conductele re�elelor temporare de alimentare cu ap� sau ale altor instala�ii vor fi obligatoriu îngropate
în locurile de încruci�are, cu c�ile de acces pentru vehicule sau la trecerile pentru persoane.
1606. Se vor stabili dinainte vitezele admisibile pentru circula�ia autovehiculelor sau a altor mijloace de transport
pe c�ile de transport ale �antierului, în special pe cele din imediata apropiere a sap�turilor în func�ie de
categoria drumului, de intensitatea traficului, de starea drumului, de natura straturilor de teren în care se sap�
sau în func�ie de alte condi�ii locaIe.
Zonele în care se limiteaz� viteza de circula�ie, precum �i locurile de sta�ionare a mijloacelor de transport vor
fi marcate cu tabli�e �i semne de avertizare,u�or vizibile de conduc�torii vehiculelor.
1607. Noaptea vor fi luminate drumurile, trecerile pentru persoane, sc�rile de acces �i depozitele, precum �i
toate locurile de munc� de pe �antier. Se interzice lucrul în locurile neiluminate �i accesul oamenilor spre
aceste locuri.
1608. Utilajele �i dispozitivele folosite vor fi astfel instalate, încât s� se asigure stabilitatea acestora �i
imposibilitatea unor deplas�ri necomandate. Toate utilajele ce sunt alimentate cu energie electric�, atât în
timpul pauzei de mas�, cât �i dup� l�sarea lucrului, la terminarea programului, vor fi deconectate de la re�ea
�i asigurate, pentru ca nici o persoan� neautorizat� s� nu le poat� pune în func�iune.
1609. Gropile de funda�ii �i �an�urile, situate în zone umede, unde se efectueaz� epuizmente de ap�, vor fi
ap�rate de infiltrarea acesteia, în vederea evit�rii eroziunii la baza taluzurilor �i a cre�rii unor goluri interioare,
ce pot produce surp�ri.
1610. În zonele de lucru unde au fost montate palplan�e de lemn sau metalice �i unde se face evacuarea
apelor cu mijloace mecanice, periodic se va verifica de c�tre �efii de brigad� �i de mai�tri, stabilitatea
acestor palplan�e, pentru evitarea pericolului de r�sturnare, prin erodarea stratului de încastrare a
palplan�elor.
S�p�turi pentru executarea re�elelor exterioare de alimentare cu ap� �i canalizare
1811. Înainte de începerea lucr�rilor de s�p�tur� se vor analiza studiile geoIogice �i hidrologice întocmite la
elaborarea proiectului, pentru a se cunoa�te natura �i stratifica�ia terenului, posibilit��ile de alunecare a
straturilor, existen�a �i nivelul apelor subterane.
În func�ie de aceste elemente se va stabili organizarea execut�rii lucr�rilor de s�p�tur�, utilajele ce se vor
folosi, felul sprijinirilor �i al consolid�rii lor.
1812. Înainte de începerea s�p�turilor se vor stabili existen�a lucr�rilor de gospod�rie subteran�, cât �i
natura lor (ap�, canalizare, cabluri electrice sub tensiune, cabluri de telefoane, conducte de gaze etc.), dac�
sunt în func�iune, �i traseul exact pe care îl urmeaz� sub p�mânt.
1813. În cazul existen�ei unor instala�ii subterane, muncitorii vor fi instrui�i asupra metodelor ce se vor folosi,
pentru a fi feri�i de accidente, iar lucr�rile se vor desf�ura sub supraveghere tehnic�, permanent�.
1814. Începerea s�p�turilor se va permite numai în baza unei în�elegeri scrise cu unit��ile care
exploateaz� instala�iile, acestea fiind obligate a indica toate m�surile de siguran��.
1815. În amplasamentele cablurilor electrice, ale conductelor principale de ap� cu presiune ridicat�, ale
conductelor de gaze, nu este permis� întrebuin�area r�ngilor, a penelor metalice �i a altor unelte complet
metalice. Lucr�rile se vor executa cu cea mai mare aten�ie �i numai sub supravegherea direct� a �efului de
brigad� sau a conduc�torului punctului de lucru.
1818. Dac� în sectorul de lucru se descoper� existen�a unor instala�ii subterane de care nu s-a �tiut înainte,
lucr�rile vor fi imediat întrerupte, iar personalul evacuat, pân� la identificarea instala�iilor descoperite. Este
interzis� continuarea lucrului înainte de a se lua m�surile de protec�ien ce se impun.
1617. În apropierea cablurilor electrice subterane, lucr�rile de s�p�tur� se vor putea continua numai dup� ce
cablurile au fost scoase de sub tensiune. În cazuri deosebite, când întreruperea curentului nu este posibil�,
s�parea p�mântului se va face numai cu cazmale de lemn, evitându-se loviturile bru�te, �i numai sub
supravegherea �efului de brigad� sau a ajutorului acestuia.
1618. La lucr�rile executate în apropierea conductelor de gaze sau a canaliz�rii unor fabrici, unde sunt posibile
emana�ii de gaze toxice sau inflamabile, muncitorii vor fi preveni�i asupra pericolului �i instrui�i asupra
metodelor de protec�ie, iar �antierul va fi înzestrat cu un num�r suficient de aparate pentru detectarea gazelor
�i cu m�ti izolante.
1619. Dac� în timpul lucrului se constat� apari�ia unor gaze periculoase, lucr�rile vor fi imediat oprite �i
muncitorii evacua�i pân� la înl�turarea pericolului (repararea conductelor de gaze defecte, evacuarea gazelor
prin pompare de aer curat etc.).
1620. În cazul când nu se pot îndep�rta complet gazele toxice, acestea fiind mai grele decât aerul, muncitorii
care lucreaz� în aceste locuri vor purta obligatoriu m�ti izolante.
1621. Înainte de începerea s�p�turilor se vor lua m�suri de îndep�rtare a apelor de suprafa��, asigurându-
se scurgerea lor de pe amplasamentul s�p�turii, pentru c� se evita eventuala pr�bu�ire a malurilor.
1622. Apa subteran� care apare în timpul execut�rii lucr�rilor va fi evacuat� imediat, prin curgere liber� sau
pompare, pentru a nu produce înmuierea p�mintului (ceea ce ar conduce la tas�ri �i pr�bu�iri de maluri).
1623. Dac� pe amplasamentul s�p�turilor vor fi f�cute defri��ri, la doborârea arborilor �i scoaterea
r�d�cinilor se vor lua m�surile de tehnic� a securit��ii necesare pentru executarea acestei opera�ii. La
scoaterea din p�mânt a arborilor pe cale mecanic� vor fi luate m�suri de siguran��, pentru evitarea ruperii
eventuale a cablurilor sau a alunec�rii lor de pe buturug�. Înainte de începerea opera�iei de scoatere a
arborilor, lucr�torii vor fi avertiza�i printr-un semnal acustic, pentru a se îndep�rta de zona periculoas�.
1624. În cazul folosirii de explozivi pentru înl�turarea obstacolelor de pe amplasamentul s�p�turii, cum ar fi
blocuri de piatr�, funda�ii vechi de beton, sau pentru înl�turarea straturilor care nu pot fi s�pate cu alte
mijloace, executarea acestor lucr�ri se va face cu respectarea normelor de tehnic� a securit��ii privind
regulamentele miniere de exploatare Ia zi a carierelor.
1625. Lucr�rile de s�p�turi ce se execut� în locuri de utilitate public� (str�zi, pie�e, bulevarde etc.) sau în
zone de lucru ale �antierelor cu circula�ie mare, se vor îngr�di cu parapete de cel pu�in 1m în�l�ime �i se
vor monta panouri cu inscrip�ii avertizoare. Aceste îngr�diri vor fi iluminate în timpul nop�ii.
1626. La subtravers�ri de c�i publice, str�zi, linii de cale ferat� �i tramvaie, sprijinirile pere�ilor �i starea
p�durilor vor fi controlate zilnic de conduc�torii lucr�rilor respective. Pentru pietoni se vor asigura pasarele de
trecere îngr�dite cu parapete de ambele p�r�i. Se vor pune placarde avertizoare, cu inscrip�ii de prevenire a
accidentelor �i restric�ii de vitez� a autovehiculelor �i tramvaielor. Zona de circula�ie va fi dirijat� de
muncitori special instrui�i în acest scop, iar noaptea aceste locuri vor fi iluminate.
1627. Distan�a dintre marginea s�p�turii �i axa c�ii ferate normale sau a liniei de tramvai va fi de cel pu�in
2,5 m, iar în cazul liniilor înguste, de cel pu�in 2 m. Pere�ii s�p�turii vor fi bine sprijini�i în aceste zone, iar
starea sprijinirilor va fi controlat� zilnic.
1628. Pentru a se evita accidentele provocate de surparea pere�ilor s�p�turii, se vor respecta urm�toarele
prescrip�ii privind depozitarea p�mântului �i a materialelor, precum �i instalarea �i circula�ia
autovehiculelor �i utilajelor pe marginea �anturilor sprijinite:
a. p�mântul rezultat din s�p�turi va fi depozitat la o distan�� de cel pu�in 0,7 m de la marginea s�p�turii;
b. Ia s�p�turile în taluz, cu un unghi mai mare decât unghiul taluzului natural, distan�a maxim� între locul de
a�ezare a p�mântului �i marginea s�p�turii va fi stabilit� prin calcul, îns� va fi de cel pu�in 0,7 m;
c. depozitarea materialelor în lungul s�p�turii se poate face la o distan�� de cel pu�in 0,75 m de la marginea
�antului;
d. este interzis� amplasarea stâlpilor pentru re�ele aeriene (energie electric�, telecomunica�ii etc.) în raza
prismei de alunecare a terenului;
e. în cazuri deosebite, la s�p�turile cu pere�ii sprijini�i, se poate permite circula�ia vehiculelor cu o vitez�
maxim� 10 km/or�, cât �i amplasarea utilajelor în raza prismei de alunecare a terenului, cu condi�ia
verific�rii prealabile prin calcul a rezisten�ei sprijinirilor.
1629. Se va verifica �i supraveghea zilnic starea terenului, în cazul când sunt posibile surp�ri sau alunec�ri ale
p�mântului. La apari�ia de cr�p�turi longitudinale, paralele cu marginea s�p�turii, muncitorii �i utilajele vor
fi evacua�i imediat �i se vor lua m�suri de consolidare, dup� care se va putea reîncepe lucrul.
1630. Este interzis� executarea s�p�turilor manuale, pe dedesubt, în galerie (metoda în tumb�).
1631. Dac� în pere�ii s�p�turii se formeaz� eventuale ie�induri în consol� sau apar pietre mari, bolovani,
blocuri izolate, muncitorii vor fi îndep�rta�i, luându-se m�suri pentru s�parea �i coborârea cu grij� a
acestora la piciorul taluzulul, de unde se vor evacua.
1632. Pentru coborârea muncitorilor în �an�uri se vor folosi sc�ri mobile rezemate. Este interzis� coborârea
pe �prai�uri sau pe consolid�rile s�p�turii.
1633. Podinele pentru scoaterea p�mântului din �an�uri, situat� la diferite niveluri în interiorul s�p�turii, vor
fi rezistente �i bine fixate, ca s� suporte p�mântul aruncat.
Podinele vor fi situate la o în�l�ime maxim� de 1,5 m între ele �i vor avea o I��ime de cel pu�in 0,75 m.
1634. Depozitarea p�mântului din �an�urile amplasate pe str�zi se va face astfel, încât s� nu se astupe
rigolele, spre a avea în permanen�� asigurat� scurgerea apelor meteorice.
1635. Desfacerea pavajului, în cazul execut�rii s�p�turilor în �an�uri pe str�zi pavate, se va face pe o
l��ime mai mare decât s�p�tura de fiecare parte a �antului, de 0,40 m la aliment�ri �i de 0,60 m la
canaliz�ri, pentru a se evita pericolul de c�dere a pietrelor în capul muncitorilor care lucreaz� în �an�.
1636. Pietrele se vor stivui în figuri regulate pe marginea trotuarelor sau pe una din p�r�i, când nu exist�
trotuar.
1637. Pietrele provenite din desfacerea pavajelor nu se vor l�sa în dezordine pe partea carosabil�, pentru a nu
fi aruncate de ro�ile vehiculelor �i a nu accidenta muncitorii sau pietonii din apropiere.
1638. Este interzis� aruncarea materialelor în �an�uri. Ele se vor manipula cu grij�, pentru a nu fi deteriorate,
cât �i pentru a nu se da na�tere la accidente prin lovire.
1639. Se interzice cu des�vâr�ire sta�ionarea muncitorilor în �anturi sau pe marginea s�p�turilor în timpul
execut�rii lucr�rilor, cât �i în timpul pauzei pentru mas�.
1640. Executarea s�p�turilor în apropierea funda�iilor construc�iilor existente se va face numai cu pere�ii
sprijini�i, care se vor controla zilnic.
1641. S�p�turile executate în terenurile slabe (nisip, pietri�, loess etc) cu umiditate ridicat�, sau în imediata
apropiere a unor umpluturi, care nu s-au tasat complet, se vor face numai cu pere�ii sprijini�i, iar sprijinirile �i
starea terenului se vor controla în permanen��.
1642. S�parea manual� se va folosi numai în cazul �an�urilor înguste, al existentei unei numeroase re�ele
de gospod�rie subteran�, la finisarea �an�urilor (înl�turarea ultimului strat de 30-40 cm pân� la cot�) �i la
lucr�rile izolate, cu volum mic. În general, lucr�rile de s�p�tur� vor fi executate cu mijloace mecanice.
1643. Executarea s�p�turilor nesprijinite se va face cu formarea de maluri înclinate la unghiul taluzului natural
al p�mântului, pentru a avea stabilitate. Acest unghi este în func�ie de natura terenului.
1644. S�parea �an�urilor cu perere�i verticali sau cu un taluz mai înclinat decât unghiul taluzului natural se
va executa numai cu sprijinirea malurilor, pentru ca terenul s� nu se surpe.
1645. Sprijinirea �an�urilor se va face în func�ie de natura �i umiditatea terenului, precum �i de adâncimea
s�p�turii, dup� indica�iile prev�zute în fi�a tehnologic� a lucr�rilor.
1646. Pentru a se evita c�derea p�mântului, a muncitorilor sau a materialelor, scândurile verticale ale
sprijinirilor vor dep�i cu cel pu�in 15 cm marginea superioar� a �an�urilor.
1647. În cazul întreruperii temporare a s�p�turilor, acestea vor fi îngr�dite pe întreaga lungime. La reluarea
lucrului, marginile s�p�turii, �i sprijinirile vor fi în mod obligatoriu verificate.
1648. În timpul pauzei de mas� �i la terminarea programului de lucru, platformele intermediare pentru
aruncarea succesiv� a p�mântului vor fi eliberate de p�mânt sau de alte materiale.
1649. �eful de brigad� �i conduc�torul punctului de lucru vor verifica în permanen�� starea platformelor �i
vor urm�ri ca aceste platforme s� nu fie supraînc�rcate.
1650. În timpul iernii se permite executarea lucr�rilor de s�p�turi f�r� sprijinire, numai pîn� la adâncimea de
înghe� a terenului. La adîncimi mai mari, pere�ii s�p�turii vor fi sprijini�i, pe toat� în�l�imea s�p�turii.
1651. Executarea mecanizat� a s�p�turiior se poate face cu excavatorul cu o singur� cup�, cu echipament
cu lingur� dreapt�, lingur� întoars� (draglin�, graifer) sau cu mai multe cupe.
1652. Excavatorul cu lingura dreapt� se a�eaz� la baza s�p�turii �i sap� printr-o deplasare periodic�,
formând un �ant. Excavatorul cu lingura întoars�, folosit la s�parea �anturilor lungi, se a�eaz� pe
aliniamentul s�p�turii, executând s�parea în fa�� pozi�iei de sta�ionare. În acela�i mod se lucreaz� �i
cu excavatorul cu echipament de draglin�.
1653. Excavatorul cu lingura, dreapt� va sta�iona în s�p�tur�, în afara limitei taluzului natural. Excavatorul
cu lingura întoars�, dragalina �i graiferul vor sta�iona în afara limitei de surpare a malurilor, respectiv a
taluzului natural.
1654. În cazul amplas�rii benzilor transportoare în �anturi, se va asigura loc suficient pen�ru treceri �i pentru
executarea lucr�rilor (l��imea minim� a �antului: 2,5 m).
Mutarea benzii transportoare se va face dup� terminarea complet� a s�p�turii pe o parte a �antului, dup�
care se va muta în aceast� parte s�pat� �i se va continua s�parea pe I��imea pe care a stat înainte. Nu
este permis a se s�pa sub banda transportoare �i a se l�sa picioare din p�mânt pentru sus�inerea benzii.
Acestea, prin surpare, pot duce la r�sturnarea benzii �i la eventuale accidente.
1655. La folosirea macaralelor „Pionier" pentru scoaterea p�mântului din �anturi, se va verifica înainte de
punerea în func�iune a acestora:
a. dac� ag��area de cablu, a cutiei pentru scos p�mânt este corect f�cut�;
b. dac� nu este ag��at cablul de vreun obstacol.
1656. Cablul cu care se ridic� cutiile va fi prins cu bride sau cu cârlige de siguran��.
1657. La ridicarea cutiilor se vor monta dulapi verticali pentru ghidaj �i pentru a împiedica lovirea sau ag��area
�prai�urilor.
1658. Macaralele „Pionier” vor fi bine ancorate, iar ro�ile fixate prin sabo�i.
1659. Lungimea cablului va fi astfel aleas�, încât la desf�urarea lui, pentru pozi�ia cutiei la adâncimea
maxim�, s� r�mân� pe tambur cel pu�in trei spire nedesf�urate.
1660. Prinderea �i tragerea cutiei înc�rcate cu p�mânt pe mal nu se va face cu mâna, ci cu ajutorul unor
cârlige speciale pentru a se împiedica eventuala c�dere a muncitorului în �an�.
1661. Între muncitorii care sap� �i cei care evacueaz� p�mântu se va asigura un sistem de semnalizare
acustic�, cunoscut de to�i muncitorii, pentru anun�area urc�rii înc�rc�turii sau coborârii cutiei.
Epuizmente
1662. În cazul evacu�rii apei din s�p�turi prin pompare, se vor respecta, în mod obligatoriu, urm�toarele
reguli:
a. pompele vor fi montate pe postamente bine fixate, f�r� posibilitate de r�sturnare în timpul exploat�rii �i vor
fi amplasate la o distan�� suficient� de marginea s�p�turii;
b. locul unde se afl� amplasat� pompa, va fi îngr�dit cu balustrade metalice sau din lemn;
c. furtunul de aspira�ie al pompei va fi bine ancorat �i sus�inut, spre a nu da pompei posibilitatea de
r�sturnare în timpul exploat�rii.
Sorbul pompei va fi montat într-un pu� colector, care va fi executat cu pere�ii din dulapi b�tu�i sub cota
pu�ului. În interiorul pu�ului se va executa un strat filtrant din pietri�.
1663. Pu�urile colectoare se vor a�eza în partea cea mai de jos a gropii (�an�ului), c�tre care se vor
executa �an�uri de scurgere sau drenuri din tuburi de beton g�urite.
1664. Exploatarea pompelor se va face numai de personal calificat pentru aceast� activitate.
1665. În cazul folosirii pompelor electrice, se vor respecta toale m�surile tehnice de securitate a muncii
prev�zute pentru astfel de utilaje (tablouri de distribu�ie, legare Ia p�mânt, conductori izola�i etc.).
1666. Îndep�rtarea apei din epuizmente va fi f�cut� prin jgheaburi, furtunuri sau conducte, la distant� mare de
marginea �an�ului sau a gropii de funda�ie, la re�eaua de canalizare în exploatare sau în locuri joase, acolo
unde situa�ia local� permite, astfel încât apa provenit� din epuizmente s� nu produc� pagube sau
calamit��i.
1667. Schimbarea locului de munc� al pompei va fi f�cut� numai sub supravegherea mecanicului sau a
maistrului mecanic, iar legarea la re�eaua de alimentare cu energie electric� va fi f�cut� numai de c�tre
electricianul autorizat.
1668. În timpul func�ion�rii pompelor nu este permis a se face lucr�ri de repara�ii sau de între�inere a
acestora. Lucr�rile de repara�ii sau de între�inere la o pomp� se vor face numai cu pompa în stare de repaus
�i numai de c�tre mecanicul respectiv, dup� ce aceasta a fost deconectat� de la re�eaua electric�.
1669. În timpul func�ion�rii acestor pompe în cursul nop�ii, se vor lua m�surile necesare ca zona de lucru
deservit� de aceste utilaje s� fie iluminat� corespunz�tor.
Conducte pentru re�elele de alimentare cu ap�
1670. Înainte de începerea lucrului, conduc�torul punctului de lucru va lua m�suri spre a crea condi�ii normale
�i sigure pentru executarea lucr�rilor. La lucr�rile din exterior se vor lua m�suri de protec�ie contra ploilor �i
vânturilor.
1671. Locul de munc� va fi bine iluminat.
1672. Nici un muncitor nu va executa alte opera�ii decât cele care i s-au încredin�at.
1673. La executarea lucr�rilor se vor folosi numai scule �i ma�ini unelte care sunt în bun� stare de
func�ionare.
1674. La îmbinarea �evilor prin flan�e se interzice a se face controlul manual al coinciden�ei orificiilor
�uruburilor. Acest control se va face cu ajutorul dornurilor sau chiar al �uruburilor.
1675. L�mpile electrice portative care se folosesc pentru iluminarea locului de munc� vor fi alimentate la o
re�ea de 24 V.
1676. Aparatele electrice fixe sau portative vor fi legate la instala�ia de punere la p�mânt, ale c�rei rezisten�e
nu vor dep�i 4 ohmi.
1677. La lucr�rile de instala�ii care se execut� în apropierea unor mase metalice sau re�ele electrice, se vor
lua m�suri contra desc�rc�rilor electrice. În timpul ploilor înso�ite de desc�rc�ri electrice se va întrerupe
lucrul, iar muncitorii se vor ad�posti în locuri protejate contra eventualelor desc�rc�ri elelectrice.
1678. Înc�rcarea conductelor sau a tuburilor în mijloacele de transport se va face, fie cu mijloace mecanizate
(auto-macara, trolii etc.),fie pe planuri înclinate, luând m�suri de frânare, având grij� ca rostogolirea s� nu se
fac� pe mufe.
1679. Este interzis� desc�rcarea conductelor sau tuburilor prin c�dere liber� pe planul înclinat din cârligul
macaralei sau prin aruncare de la în�l�ime. La manipulare, tuburile se vor prinde cu chingi, speciale, fiind
interzis� folosirea cablurilor sau lan�urilor.
1680. Este interzis� târârea tuburilor pe p�mânt cu tractorul sau cu alt mijloc de trac�iune.
1681. La transportul în autovehicule, tuburile se vor a�eza pe suporturi de lemn, atât în plan vertical, cât �i
orizontal.
1682. Tuburile de azbociment se vor imobiliza pe timpul transportului în rânduri strânse �i bine fixate cu �ipci pe
marginea vehiculului. Pe fundul vehiculului se va a�terne un strat protector de paie, rumegu� sau tala�. Mufele
se vor a�eza vertical, fiind protejate de paie, rumegu� sau taIa�.
1683. Este interzis� desc�rcarea tuburilor de azbociment prin aruncare sau prin rostogolire pe grinzi.
1684. Tuburile cu diametre de pân� la 150 mm �i piesele de îmbinare respective se transport� de la locul de
depozitare de pe �antier pân� la locul de montaj, f�r� dispozitive speciale, �i se coboar� în �ant cu ajutorul
frânghiilor.
1685. Tuburile cu diametre între 150-300 mm, se coboar� în �an�uri cu ajutorul chingilor. Când adâncimea
�anturilor dep�e�te 3m, tuburile, indiferent de diametru, se coboar� în �an�uri cu ajutorul chingilor sau al
funiilor trecute prin tuburi, folosindu-se trepiede cu scripe�i.
1686. Tuburile cu diametre mai mari de 150 mm se vor depozita cât mai aproape de marginea gropii, f�r� a
dep�i îns� distan�ele impuse de NTS pentru depozitarea materialelor.
1687. Montarea definitiv� a conductelor �i instala�iilor se va face conform proiectului întocmit pentru lucrarea
respectiv�.
1688. La executarea lucr�rilor se vor lua toate m�surile necesare pentru evitarea electrocut�rilor prin atingerea
conductorilor electrici �i anume: scoaterea de sub tensiune a instala�iei electrice, îngr�direa �i izolarea
conductorilor etc.
1689. Dac� se lucreaz� în spa�ii unde instala�iile de gaze, abur sau ap� fierbinte sunt în func�iune, se vor
lua m�suri speciale de protec�ie, prin blocarea robinetelor din sectorul respectiv de lucru, fixarea flan�elor
oarbe, montarea de robinete de închidere, pl�ci avertizoare, îngr�diri etc.
1690. �an�urile pentru instalarea conductelor se vor executa �i asigura contra surp�rii, respectând
instruc�iunile prev�zute în prezentele norme "Lucr�ri de s�p�tur�" �i "Lucr�ri de sprijiniri de maluri".
1691. A�ezarea conductelor subterane pe sub �osele se va realiza, pe cât posibil, înainte de executarea
îmbr�c�mintei drumului. În cazul în care se vor face travers�ri pe sub drumuri �i �osele, cu îmbr�camintea
executat�, aceasta va fi desf�cut� pe o I��ime de cel pu�in 0,50 m în ambele p�r�i ale �an�ului s�pat,
pentru a�ezarea conductei.
1692. Este interzis� a�ezarea �evilor la o distan�� mai mic� de 70 cm de marginea �an�ului. În caz de
depozitare a �evilor pe marginea �antului, se vor lua m�suri contea rostogolirii lor.
1693. Cobonâea �evilor în �anturi nu se face de pe partea unde s-a depozitat p�mântul.
1694. Nu se permite coborârea în �ant a �evilor, tuburilor sau arm�turilor prin aruncare.
1695. Coborârea în �an�uri a �evilor cu mufe se va executa cu mufa în sus.
1696. Coborârea în �an� a �evilor sau arm�turilor având greutate, pân� la 50kg, se va face prin trecerea lor
din mân� în mân�.
1697. Coborârea în �anturi, ca �i ridicarea conductelor arm�turilor mai grele de 50 kg, se va face cu ajutorul
unor macarale care se mi�ca de-a lungul �an�ului sau cu ajutorul unol scripe�i fixa�i pe trepiede.
1698. Trepiedele vor fi a�ezate pe podine din dulapi, iar picioarele legate între ele pentru a se limita
deschiderea.
1699. Suspendarea palanelor �i a macaralelor diferen�iale de trepiede, pentru coborârea �evilor în �an�uri,
se va realiza cu ajutorul unui inel special. Se interzice suspendarea palanelor �i macaralelor diferen�iale direct
de bulonul din vârful trepiedului.
1700. Se interzice folosirea elementelor de sprijinire a pere�ilor �an�urilor, ca suport pentru tuburile ce se
instaleaz� în �an�.
1701. Înainte de coborâre, conducta va fi adus� pân� la marginea �antului �i plasat� de-a curmezi�ul
�an�ului. Coborârea va fi f�cut� pe toat� lungimea, evitându-se înclinarea.
1702. Coborârea �evilor într-un �an� sprijinit va fi executat� far� scoaterea elementelor sprijinirii. În cazuri
excep�ionale, se permite scoaterea unei p�r�i din piesele sprijinirii în timpul coborârii �evilor, pe baza unui
proiect însu�it de conducatorul punctului de lucru �i sub supravegherea direct� a acestuia sau a unui tehnician
competent, luându-se totodat� m�suri corespunz�toare de siguran��.
1703. Este intezis� prezen�a muncitorilor în pu�uri sau în �an�uri la coborârea pieselor �i conductelor.
1704. Înainte de coborârea muncitorilor în pu�uri, acestea vor fi cercetate dac� nu con�in gaze v�t�m�toare
sau explozive. Pentru a se constata existen�a gazelor în pu�, este interzis a se folosi o lumânare aprins�,
chibrituri, sau a se arunca hârtie aprins�. Se va folosi numai detectorul de gaze.
1705. Se interzice fierberea �i înc�lzirea masticurilor izolante, ca �i prepararea acestora în interiorul pu�urilor
sau �an�urilor �i al altor spa�ii înguste.
1710. La coborârea în �an� a cazanului cu plumb topit este interzis a se lua în primire cazanul de la o
în�l�ime ce trece de mijlocul muncitorului.
1711. Înainte de umplerea capetelor �evilor cu plumb. ele vor fi uscate, pentru evitarea stropilor de plumb.
1712. În timpul turn�rii plumbului se va lucra cu ochelari ferindu-se fa�a, corpul �i picioarele de eventualii stropi
de plumb sau de v�rsarea acestuia. De asemene muncitorii vor folosi în mod obligatoriu m�nu�i de protectie.
1713. Muncitorii care execut� cur��irea conductelor vor avea m�nu�i de cauciuc �i ochelari de protec�ie.
1714. Dac� se lucreaz� cu mastic de asfalt topit, se vor respecta acelea�i reguli ca �i la plumb (nu se
înc�lze�te pân� la fierbere, se fere�te de ap�, iar muncitorii î�i vor unge mâinile cu o alifie protectoare).
1715. A�ezarea conductelor pe �an� se va face pe traversa de lemn rezisten�e, late de cel pu�in 10 cm, cu
o lungime care s� dep�easc� latura �an�ului cu minimum 0,75 m de fiecare parte �i cu o distan�� între
ele de pân� la 2 m.
1716. În timpul cât se face a�ezarea conductelor pe �an� muncitorii vor fi îndep�rta�i din �ant sau de pe
conduct�.
1717. Preg�tirea utilajelor de ridicat, verificarea lor �i a chingilor de sus�inere a conductei se vor face înainte
de terminare asambl�rii tronsonului.
1718. Este interzis� suspendarea întâmpl�toare a conductei cu sisteme improvizate (frânghii, lan�uri, cabluri
etc). Punctele de suspendare a conductei se vor calcula astfel, încât s� se realizeze o curb� de deformare
elastic� a conductei prin care s� nu se dep�easc� rezisten�ele admisibile în conduct�.
1719. În timpul opera�iunii de lansare vor r�mâne numai muncitori echipei care execut� aceast� lucrare,
ace�tia fiind special instrui�i asupra acestei opera�iuni.
1720. Lansarea conductei va fi condus� �i supravegheat� în permanen�� de �eful de brigad� sau un
tehnician specialist în acest gen de lucr�ri.
1721. Înainte de începerea lans�rii, dup� ce conducta a fost ridicat� �i adus�, la pozi�ia suspendat�
deasupra �antului �i dup� o verificare suplimentar� a leg�turilor la punctele de sus�inere, muncitorii de pe
traseul conductei vor ridica bilele de deasupra �antului, se vor îndep�rta la 2 m de �an� �i apoi se va da
comanda pentru începerea coborârii conductei în �an�.
1722. Dup� ce conducta a fost pozat� pe fundul �an�ului pe toat� lungimea acestuia, se va permite accesul
muncitorilor în �an�, pentru desfacerea �i scoaterea chingilor din jurul conductei.
1723. Pentru �temuirea mufelor se vor efectua gropi de pozi�ii, suficient de mari pentru a permite baterea cu
ciocanul.
1724. În cazul când traseele conductelor de alimentare cu ap� se intersecteaz� cu traseele altor conducte,
conductele cu ap� potabil� se vor a�eza deasupra celorlalte, pentru a se evita infectarea apei în cazul unor
eventuale avarii.
1725. Încercarea conductelor instala�iilor de ap� va fi efectuat� sub supravegherea �efului de brigad� sau a
unui tehnician de specialitate. Se interzice accesul persoanelor str�ine la sectoarele instala�iei care se
încearc�.
1726. În general, conductele se încearc� la presiunea hidraulic�.
Încercarea cu aer comprimat este admis� numai pentru conducte de o�el �i numai în cazuri excep�ionale
(iarna, sau în lips� de ap�) �i va fi executat� dup� instruc�iunile special prev�zute cu semne distincte.
1727. Conductele de alimentare prin care vine apa de la pomp� la instala�ia care se încearc� vor fi verificate
hidraulic în prealabil.
1728. Muncitorilor care particip� la încerc�rile de presiune a conductelor li se va face înainte un instructaj în
leg�tur� cu:
a. a�ezarea arm�turilor (robinetelor) �i a flan�elor oarbe;
b. metodele de evacuare a aerului din instala�ii;
c. modul de m�rire �i mi�carea treptat� a presiunii din instala�ii;
d. interzicerea execut�rii de repara�ii într-o instala�ie care se g�se�te sub presiune;
e. presiunea maxim� admis� de normele tehnice;
f. interzicerea ciocnirii conductelor care se afl� sub presiune, în locurile îmbinate prin ambutisare;
g. procedeele de verificare a sudurilor de pe conductele aflate sub presiune.
1729. Piesele fasonate (fiting�ria) �i arm�turile (robinet�ria) pentru conductele din o�el, precum �i
por�iunile acestora care se afl� sub c�i sau drumuri �i în locuri unde accesul la conduct� este Îngreunat, vor
fi încercate în prealabil.
1730. Încercarea cu aer comprimat a conductelor va fi executat� numai dup� a�ezarea elementelor profilate
�i a arm�turiior care au fost în prealabil înc�rcate hidraulic. Se interzice încercarea cu aer comprimat a
conductelor pe care sunt montate elemente profilate �i arm�turi, lâng� marginea �an�ului.
1731. Compresorul, anexele lui �i aparatele de m�sur� utilizate la încercarea cu aer comprimat a conductelor
se vor amplasa la o distan�� de cel pu�in 10 m de conducta care se încearc�.
1732. Conductele de leg�tur� dintre compresor �i conducta care se încearc� vor trebui verificate în prealabil
prin presiunea hidraulic�.
1733. În tot timpul încerc�rii cu aer comprimat, sectoarele respective de conduct� vor fi supravegheate de
�eful de brigad� sau de c�tre un tehnician de specialitate.
1734. Se interzice examinarea conductei care se încearc� cu aer comprimat, în timpul introducerii aerului
comprimat. Examinarea conductei este permis� numai dup� instalarea presiunii de regim.
1735. Urm�rirea conductei în timpul încerc�rii cu aer comprimat este permis� numai de la o distan�� de cel
pu�in 5 m. Se interzice coborârea muncitorilor în �anturi sau pu�uri, precum �i ciocnirea conductelor.
1736. Înl�turarea defectelor observate în timpul încerc�rii cu aer comprimat se va face, dup� reducerea
presiunii, la presiunea normal�.
1737. În timpul încerc�rilor este interzis� îngr�m�direa muncitorilor sau a altor persoane în apropierea
conductelor în curs de încercare �i a instala�iei de aer comprimat în func�iune.
1738. Re�elele exterioare de alimentare cu ap� vor fi supuse încerc�rilor hidraulice, la rezisten�� �i la
etan�eitate, înainte de astuparea �an�urilor.
1739. Durata men�inerii presiunii este de la jum�tate de pân� la o or� pentru conducte metalice �i de 1-2
pentru conducte din alte materiale.
1740. Presiunile de încercare vor fi:
a. de 2 ori presiunea de regim, pentru presiunea de regim sub 5 atm;
b. presiunea de regim + 5 atm, pentru presiuni de regim de 5 atm �i mai mari.
1741. Flan�ele de la capete se sprijin� �i se împ�neaz� pe masive de beton rezemate pe teren viu. Între
tronsoanele supuse la încerc�ri se Ias� o por�iune de �an� nes�pat, care va constitui punctul de sprijin în
timpul încerc�rilor la presiune a conductelor.
Proba se poate efectua la 14 zile de la turnarea masivelor de ancoraj, în func�ie de anotimpul în care se face
turnarea betonului.
1742. Presiunea de regim a tuburilor este de la 0,5 la 1 atm.
Sarcina maxim� de rupere a tuburilor la presiune pe lungimea tubului (generatoare) este în func�ie de diametrul
�i de presiunea de regim �i trebuie s� corespund� normativelor în vigoare;
1743. Proba de presiune hidraulic� (presiune interioar�) se va face astupând capetele tubului cu flan�e �i
pompând în interior ap� cu ajutorul unei pompe.
1744. Pentru 10 % din tuburile lotului, proba de presiune interioar� se va face m�rindu-se presiunea din interior,
în trepte de 0,5 atm., din 15 în 15 minute, pân� la presiunea de încercare, care se va men�ine câte 15 minute
pentru fiecare centimetru din grosimea peretelui tubului.
1745. Pentru restul tuburilor din lot, proba de presiune interioar� se va face m�rindu-se presiunea din interior, în
trepte de 0,5 atm, din 5 în 5 minute, pân� la presiunea de încercare, care se va men�ine timp de o or�.
1746. Tuburile din beton armat precomprimat servesc pentru conducte sub presiune de regim + lovitura de
berbec de 4 atm, 7 atm �i 10 atm.
1747. Încercarea tuburilor la presiune pentru impermeabilitate �i fisurare, se face cu dispozitive speciale de
c�tre furnizor. Tuburile vor avea obligatoriu viza controlului de calitate.
1748. Încercarea la presiunea hidraulic� se va face în etape �i anume:
a. încercarea pe tronsoane a conductelor;
b. încercarea general� a conductelor.
1749. Încercarea pe tronsoane se va face f�r� arm�turi montate, cu capetele închise prin flan�e oarbe, iar
încercarea general� se va face având arm�turile montate.
1750. Înainte de a se începe încercarea conductei, aceasta va fi acoperit� cu p�mânt pe por�iunea dintre
îmbinarea tuburilor, �i va fi verificat� în mod special la curbe, ramifica�ii �i capete.
1751. Manometrele utilizate la încerc�rile de presiune hidraulic� vor avea cadranul cu grada�ii de 0,1 kgf/cmp.
1752. Dup� umplerea cu ap� a conductelor, se procedeaz� la ridicarea lent� a presiunii, pân� la presiunea
de regim. Tronsonul supus încerc�rii de presiune se men�ine sub presiunea de regim timp de 24 de ore, pentru
absorb�ia aerului din ap� �i îmbibarea tuburilor.
1753. Dac� în timpul încerc�rilor de presiune apar defec�iuni, se gole�te conducta, iar dup� remedierea
defectelor se umple din nou �i se men�ine la presiunea de regim pe timpul necesar, pentru a completa cele 24
de ore.
1754. Dup� prima etap�, se procedeaz� la ridicarea presiunii pân� la presiunea de încercare prescris� (1,5
ori presiunea de regim). Timpul de men�inere sub presiunea de încercare va fi de cel pu�in o jum�tate or�
pentru fiecare 100 m de tronson încercat.
1755. Dup� efectuarea incerc�rii tronsonului, se scade presiunea în conducte pân� la presiunea de regim �i
se acoper� îmbin�riie cu minimum 30 cm p�mânt.
1756. Încercarea general� se face înainte de darea în exploatare a conductelor, acestea având toate arm�turiie
montate. Încercarea general� dureaz� minimum 2 ore la presiunea de regim a conductei.
1757. Pe tot timpul efectu�rii încerc�riior de presiune conductelor, este interzis� executarea altor lucr�ri
�an�urile respective.
1758. Proba hidraulic� nu se va face pe timp friguros (sub + 5°C).
Canaliz�ri executate din elemente prefabricate
1759. Depozitarea tuburilor în lungul �anturilor se va face la distan�a de minimum 0,70 m de la marginea
�anturilor, în mod obligatoriu se vor lua m�suri pentru a împiedica rostogolirea tuburilor în �an�, prin
prelungirea sprijinirii peste marginea superioar� a �an�urilor.
1760. Nici un muncitor nu va avea voie s� execute alte opera�iuni decât acelea ce i s-au fixat de c�tre
conduc�torul tehnic al lucr�rii.
1761. Se interzice folosirea, la lansarea tuburilor, a muncitorilor necalificati.
1762. Se intezice lansarea tuburilor în �an� prin c�dere liber�.
Se interzice transmiterea tuburilor prin purtare direct�, atunci când dep�esc greutatea de 50 kg/buc. Pentru
greut��i mai mari se vor folosi frânghii, scripe�i, electropalane, automacarale, în func�ie de greutatea
tuburilor, respectându-se normele de protec�ie a muncii la aceste dispozitive.
1763. �an�urile se vor arma (sprijini) respectând instruc�iunile de protec�ie a muncii prev�zute la capitolul
„Lucr�ri de terasamente”,
1764. Este interzis� folosirea �prai�urilor pentru sprijinirea podinelor sau a platformelor pe care se instaleaz�
dispozitivele de lansare a tuburilor.
1765. Se interzice cu des�vâr�ire demontarea par�ial� sau total� a sprijinirilor, în vederea lans�rii tuburilor,
dac� m�rimea lor impune acest lucru. Demontarea lor se va face dup� un proiect aprobat de �eful de
brigad�, respectându-se indica�iile capitolului „Lucr�ri de terasamente”.
1766. La lansarea cu frânghii a tuburilor de beton, este interzis ca frânghia s� se frece pe marginea �an�ului
sau pe elementele sprijinirii. Ea va fi petrecut�, obligatoriu, pe canelura unui scripete.
1767. Muncitorii vor fi evacua�i din �an�uri în zona de lansare.
1768. Este interzis� balansarea tuburilor prinse în cablul macaralelor, în vederea trecerii lor prin sprijiniri.
1769. Dirijarea tuburilor �i oprirea balansului se va face numai cu ajutorul unei c�ngi speciale.
1770. Prinderea tuburilor în cârligul macaralelor se va face permanent de acela�i muncitor, instruit în mod
special pentru efectuarea acestei opera�ii în bune condi�ii.
1771. În cazul mont�rii a dou� sau mai multe canale în aceea�i s�p�tur�, la cote diferite, se va executa în
primul rând montarea celui de la adâncimea cea mai mare. Numai dup� ce s-a executat umplutura pân� la cota
radierului celui de al doilea canal, este permis� montarea acestuia
1772. Este strict interzis� depozitarea tuburilor pe taluzul p�mântului rezultat din s�p�tur�.
1773. Coborârea tuburilor în �anturi se va face de pe partea unde nu s-a depozitat p�mânt.
1774. Dirijarea tuburilor pe locul de montare prev�zut de proiect se va face de muncitorii din �an�, care se vor
apropia de tubul respectiv numai dup� ce acesta a ajuns la maximum 0,30 m deasupra cotei de fundare.
1775. A�ezarea tuburilor la cota din proiect se va face prin scoaterea sau ad�ugarea unei anumite cantit��i
de nisip. Este interzis ca aceast� opera�ie s� se fac� prin introducerea bra�ului sub tubul de beton �inut în
cablul macaralei.
1776. Lansarea tuburilor printre cabluri electrice, conducte de gaze sau ap� etc. se va face f�r� atingerea
acestora �i numai dup� ce acestea au fost protejate prin m�suri speciale.
1777. Este interzis accesul altor persoane în zona de lucru. Aceasta va fi marcat� cu pl�cu�e avertizoare
vizibile �i în num�r suficient.
1778. Este interzis accesul muncitorilor în �an�uri în care se simte miros de gaze. Prezen�a gazelor nu se va
determina prin aprinderea fl�c�rii deschise, ci prin folosirea detectorului de gaze.
1779. În cazul lucrului pe timpul nop�ii, locul de munc� va trebui s� fie bine iluminat.
1780. L�mpile electrice portative care se folosesc în �anturi vor fi alimentate cu tensiune joas�, de 24 V.
1781. Sculele devenite disponibile nu vor fi l�sate pe marginea �anturilor sau pe platforme, ci vor fi depozitate
cu grij� la o distan�� de minimum 1,50 m de marginea s�p�turii.
1782. Spargerile canalelor în func�iune în vederea mont�rii unor tuburi de racord se vor face de c�tre
muncitori proteja�i cu ochelari de protec�ie.
1783. Este interzis a se executa partea inferioar� a man�onului (care în final va fi sub tuburi) în momentul în
care tubul se afl� deja deasupra man�onului în cablul macaralei. Aceast� opera�iune se va executa înainte
de lansarea tubului.
1784. P�r�ile laterale ale man�oanelor se vor executa în cofraje special confec�ionate, astfel încât s� nu
necesite introducerea mâinii muncitorului, sub tuburi.
1785. În dreptul man�oanelor, s�parea se va supral�rgi, astfel ca între tub �i s�p�tur� s� existe minimum
0,60 m.
1786. Lansarea în �an�uri a mortarului de ciment necesar confec�ion�rii man�oanelor, se va face în
g�le�i, de pe platforme solide, executate pe �an�uri, prev�zute cu parapete �i scânduri pe margine de cel
pu�in 15 cm I��ime.
1787. Muncitorii care execut� man�oane la partea superioar� a tuburilor ovoide, cu în�l�imi mai mari de 1,60
m, vor lucra pe platforme special amenajate, astfel încât s� se împiedice alunecarea lor în spa�iul dintre tub �i
s�p�tur�.
1788. Chituirea interioar� a resturilor dintre tuburi se va face la lumin� artificial�, folosind l�mpi portative
alimentate la tensiunea de 24 V.
1789. Circula�ia muncitorilor în interiorul canalului se face dup� cur��irea, în prealabil, a resturilor de mortar
sau a altor materiale �i scule ce împiedic� circula�ia prin acesta.
1790. Montarea de bol�i prefabricate de beton se face prin lansarea acestora cu ajutorul diferitelor utilaje de
transportat pe vertical�, respectându-se normele de protec�ie a muncii pentru acestea.
1791. Montarea de bol�i prefabricate de beton pe o cu net� (partea inferioar�) veche se va face numai dup�
ce în prealabil s-a verificat rezisten�a �i stabilitatea acesteia.
1792. Suprafa�a de contact dintre pere�ii canalului �i bolta prefabricat� va fi tratat� astfel, încât s� asigure
rezemarea perfect� a acesteia, �i s� nu fie posibile deplas�ri ulterioare.
1793. La lansarea �i montarea bol�ilor prefabricate, precum �i la executarea man�oanelor �i chituirea
interioar� a acestora, se vor respecta toate indica�iile prev�zute la tuburile de beton.
1794. Fiind elemente semicirculare, prinderea lor în cablul macaralei se va face în cârligele speciale prev�zute la
confec�ionarea lor. În caz c� acestea lipsesc, cablul va fi petrecut pe linia de cheie a bol�ii (linia centrelor de
greutate).
1795. S�p�tura c�minelor de vizitare a canalelor va avea minimum 25 cm între marginea s�p�turii �i partea
exterioar� a zid�riei, pe toate laturile.
1796. Grosimea zidurilor va fi de 25 cm pân� la adâncimea de 3 m, �i de 37,5 cm la adâncimi mai mari.
1797. Coborârea materialelor în groap� se va face cu mijloace mecanizate sau prin jgheaburi portative.
1798. Podina de lucru se va face în interiorul c�minului �i se va ridica pe m�sura ridic�rii zidului, astfel ca
zidul s� nu dep�easc� nivelul podinei cu mai mult de 1,20 m.
1799. Montarea treptelor de acces în c�minul de vizitare se va face astfel, încât s� nu fie posibil� smulgerea
lor din perete pe timpul exploat�rii lucr�rii de canalizare.
1800. Rostuirea interioar� a zid�riei se va face având c�minului deschis.
1801. Când se lucreaza în c�minul de vizitare �i capacul este îndep�rtat, se vor plasa pl�cu�e avertizoare cu
indica�ia "c�min în lucru", amplasate în toate direc�iile de deplasare, la o distan�� de 1,50 m de centrul
c�minului.
1802. Accesul în c�min se va face numai dup� ce în prealabil s-a constatat c� nu exist� gaze v�t�m�toare
sau explozive, cu ajutorul detectorului de gaze.
1803. C�minele din elemente prefabricate se monteaz� cu ajutorul macaralelor-trepied sau al automacaralelor.
1804. Prinderea tuburilor poate fi f�cut� cu ajutorul unor cârlige montate pe conturul lor de fabrica�ie, sau prin
petrecerea unei chingi cu dispozitiv de strângere pe circumferin�a tubului, prev�zute cu 4 inele în care sunt
introduse cârligele cablului.
1805. Este interzis� folosirea chingilor defecte, la care dispozitivul de strângere nu are o frân� care s�
împiedice sl�birea chingii �i sc�parea elementului.
1806. Este interzis� prinderea elementului prin g�uri executate în tub pe �antier, care pot fisura tubul.
1807. Se vor verifica tuburile înainte de prinderea lor în cablul macaralei.
1808. Muncitorii vor ie�i din s�p�tur� pe timpul lans�rii. Montarea în pozi�ia final� se va face numai dup�
ce tubul a ajuns la 5 cm deasupra radierului sau a tubului precedent.
Repara�ii la canaliz�rile în exploatare
1809. Pentru acest gen de lucr�ri, instruirea muncitorilor utiliza�i se va face pe baza lucr�rilor prev�zute în
caietul de sarcini, dat de c�tre proiectant, �i pe baza condi�iilor în care se execut� lucr�rile respective.
1810. Constructorul nu va începe executarea lucr�rilor decât dup� ce proiectantul determin� �i indic� prin
procesul de execu�ie:
a. natura terenului din afara canalului;
b. tipul de canal;
c. starea de degradare a canalului.
1811. În func�ie de prevederile caietului de sarcini, se vor stabili de c�tre conduc�torul tehnic al lucr�rii zonele
în care vor fi efectuate sprijiniri, înainte de executarea lucr�rilor, �i natura lor.
1812. Accesul muncitorilor în canal nu va fi permis decât numai în urma aviz�rii acestuia de c�tre conduc�torul
tehnic al lucr�rii, care va stabili sarcinile fiec�rui muncitor �i locul s�u de munc�, precum �i m�surile de
protec�ie ce vor fi luate.
1813. Muncitorilor folosi�i la acest gen de lucr�ri li se va face un instructaj pe forma�ii de muncitori înainte de
începerea fiec�rei lucr�ri, insistându-se asupra m�surilor specifice.
1814. Accesul în canalele fisurate nu va fi permis decât cu casc� de protec�ie, luându-se m�sura ca, la gura
de acces, s� stea în permanen�� un muncitor care va avertiza circula�ia de pe strad� �i va �ine leg�tura
cu cei ce lucreaz� în canal, prin diferite semnale acustice sau luminoase.
1815. Înainte de atacarea lucr�rilor, se va cere organelor sanitare teritoriale determinarea gradului de toxicitate
respectiv. Începerea lucr�rilor se poate face numai dup� ce s-au luat toate m�surile pentru înl�turarea
pericolului de îmboln�viri sau de accidente.
1816. La orice canal în func�iune sau în leg�tur� cu alte canaliz�ri, constructorul este obligat s� ia leg�tura
cu unitatea de gospod�rie comunal� local�, care va preciza, în scris, dac� aceste canale nu conduc �i ape
industriale, prin ele însele sau prin gazele toxice pe care le degaj�.
1817. Unit��ile de gospodarie comunal� local� vor fi obligate s� precizeze natura nocivit��ii respective,
orele în care aceasta se manifest�, pentru a se putea stabili, pe baza acestora, m�surile de protec�ie a muncii.
1818. Nu se vor introduce la lucru în interiorul canalelor decât muncitorii a c�ror s�n�tate, stabilit� prin control
medical, poate suporta condi�iile de lucru la care vor fi supu�i muncitorii respectivi, dota�i cu echipamentul de
protec�ie aferent.
1819. Pe tot timpul activit��ii în canal, echipa respectiv� va fi supravegheat� de conduc�torul ei (�ef de
brigad�, maistru, �ef lot etc,), care va da indica�iile potrivite, în func�ie de lucrarea ce se execut� �i
condi�iile concrete.
1820. Executarea lucr�rilor de repara�ii capitale la canale au un specific deosebit, ele executându-se pe str�zi,
bulevarde, pie�e în circula�ie, pe trasee care au în imediata lor apropiere lucr�ri subterane în func�iune
(conducte de ap�, gaze, cabluri electrice �i telefonice etc). Lucr�rile care se execut� pot fi: dublarea,
înlocuirea sau repararea canalului existent.
1821. Muncitorii folosi�i la acest gen de lucr�ri se vor dota cu m�ti de protec�ie �i echipamentul necesar.
1822. Iluminarea canalului va fi asigurat� la tensiunea de 24 V.
1823. Racordurile de la imobile sau de la canalele secundare în func�iune se vor suspenda temporar, luându-se
m�surile necesare pentru aceast� suspendare.
1824. Se va bu�ona canalul în amonte, pentru evitarea scurgerii unui debit de ap� care eventual ar împiedica
circula�ia normal� a muncitorilor în canal, sau care poate s� degradeze lucr�rile executate (remedieri de
betoane �i tencuieli.
1825. În timpul execut�rii lucr�rilor, în canal se vor deschide toate capacele de pe traseu, pentru a se asigura
ventila�ia în canal sau, în cazuri speciale, se va folosi instala�ia pentru ventilarea for�at� a aerului în canal.
1826. Se va ob�ine restric�ia de vitez� pentru circula�ie atâta timp cât muncitorii sunt în canal �i, dac� este
cazul, închiderea circula�iei pe tronsoane.
1827. La executarea lucr�rilor în canale fisurate, înainte de intrarea în canal se va închide circula�ia pe
tronsoanele respective.
1828. La canalele fisurate se va înainta luându-se m�suri de sprijinire a bo�lii �i a pere�ilor, în vederea
evit�rii surp�rii canalului.
1829. Spargerea betoanelor se va efectua lucrându-se numai pe deasupra canalului fisurat.
1830. Se va evita amplasarea utilajelor ce produc vibra�ii în apropierea canalelor fisurate.
1831. Se va c�uta evitarea distrugerii lucr�rilor subterane existente (cabluri electrice, telefonice, conducte etc),
iar la terminarea lucr�rilor se vor lua m�suri de refacere a acestora, în cazul degrad�rii.
1832. În cazul în care conductele de ap� magistrale sunt în imediata apropiere a lucr�rii, se vor lua m�suri de
scoatere a acestora din func�iune, dac� este posibil, iar în cazul când aceast� întrerupere nu se poate face, se
vor lua m�surile necesare pentru evitarea ruperii acestor conducte datorit� presiunii de împingere a
p�mântului, dintr-o singur� direc�ie, în zona în care conducta a fost descoperit� lateral.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 34
Executarea instalatiilor tehnico-sanitare si de incalzire
Condi�ii generale
1833. La executarea lucr�rilor se vor folosi numai scule �i ma�ini unelte în bun� stare �i care nu pot provoca
accidente.
1834. Nici un muncitor nu va executa alte opera�ii decât ceea ce i s-a încredin�at.
1835. La îmbinarea �evilor prin flan�e se interzice a se face controlul cu mâna a coinciden�ei orificiilor
�uruburilor. Acest control se va face cu ajutorul dornurilor sau chiar al �uruburilor.
1836. A�ezarea materialelor lungi sprijinite de pere�i sau schel�rie este complet interzis�.
1837. Pentru executarea lucr�rilor la în�l�ime, se vor folosi schele, podine etc, special construite �i
rezisten�e, prev�zute cu balustrade de cel pu�in 1 m în�l�ime �i scânduri de bordur� de cel pu�in 15 cm
l��ime.
1538. T�ierea �i îndoirea �evilor, precum �i alte lucr�ri de prelucrare a acestora, nu se vor executa pe
schelele care servesc la montarea conductelor respective. Pe aceste schele este permis� numai ajustarea
racordurilor între conducte.
1839. Muncitorii care lucreaz� pe acoperi�uri sau în pozi�ii cu echilibrul nestabil, vor purta în mod obligatoriu
centuri de siguran�� legate prin intermediul unor frânghii rezistente de elemente de construc�ie rezistente la
sarcinile la care ar putea fi accidental solicitate.
1840. Zona de lucru va fi împrejmuit� �i avertizat� corespunz�tor, fiind interzis� circula�ia altor persoane în
afara forma�iei de lucru.
1841. Muncitorii ce lucreaz� la în�l�ime pe platforme, schele, sc�ri etc. vor pastra sculele necesare într-o
I�di�� special executat�.
1842. La spargerea �i g�urirea pere�ilor, plan�eelor �i platformelor, muncitorii vor purta ochelari de
protec�ie.
1843. Toate materialele �i sculele disponibile, mai ales cele de pe schel� sau din s�p�turile adânci, nu vor fi
aruncate jos sau afar�, ci vor fi coborâte sau îndep�rtate cu grij�.
1844. L�mpile electrice portative ce se folosesc pentru iluminarea locului de munc� vor fi alimentate la 24 V
atunci când se lucreaz� în condi�ii normale, sau la 12 V când se lucreaz� în locuri cu umezeal� excesiv�, pe
mase metalice (cazane, platforme, rezervoare etc.), în locuri cu degaj�ri de aburi, emana�ii de acizi etc.
1845. La executarea lucr�rilor de sudur� se vor respecta instruc�iunile cuprinse în prezentele norme la
capitolul "Sudura".
1846. În cazul sud�rii conductelor care se afl� pe plafonul unei înc�peri, sudorii vor trebui s� fie înzestra�i �i
cu mâneci de azbest sau pânz� de cort, strânse la încheietura mâinii.
1847. Aparatele electrice fixe sau portative vor fi legate la instala�ia de punere la p�mânt, ale c�rei rezisten�e
nu trebuie s� dep�easc� 4 ohmi.
1848. La lucr�rile de instala�ii, care se execut� în apropierea unor mase metalice sau re�ele electrice, se vor
lua m�suri de electrosecuritate.
Lucr�ri de montaj la conducte �i accesorii
1849. La executarea lucr�rilor se vor lua toate m�surile necesare pentru evitarea electrocut�rilor prin atingerea
conductorilor electrici (scoaterea de sub tensiune a instala�iei electrice, îngr�direa �i izolarea conductorilor
etc).
1850. Dac� se lucreaz� în spa�ii unde instala�iile de gaze aburi sau ap� fierbinte sunt în func�iune, se vor
lua m�suri speciale de protec�ie, prin blocarea robinetelor din sectorul respectiv de lucru, prin fixarea flan�elor
oarbe, robinete de închidere, pl�ci avertizoare, îngr�diri etc. Pentru cazuri de protec�ie se vor lua m�suri
pentru ventilarea permanent� a acestor înc�peri.
1851. �an�urile pentru instalarea conductelor se vor executa �i asigura contra surp�rii, respectând
instruc�iunile prev�zute în prezentele norme la capitolul „Lucr�ri de terasamente”.
1852. A�ezarea conductelor subterane pe sub �osele se va realiza, pe cât posibil, înainte de executarea
îmbr�c�mintei drumului. În cazul în care se vor face travers�ri pe sub drumuri �i �o�ele cu îmbr�c�mintea
executat�, aceasta va fi desf�urat� pe o l��ime de cel pu�in 0,50 m în ambele p�r�i ale �an�ului s�pat
pentru a�ezarea conductei.
1853. Este interzis� a�ezarea �evilor la o distan�� mai mic� de 70 cm de marginea �an�ului. În caz de
depozitare a �evilor pe marginea �an�ului, se vor lua m�suri contra rostogolirii lor.
1854. Coborârea �evilor în �an�uri nu se face de pe partea unde s-a depozitat p�mântul.
1855. Nu se permite coborârea în �an� a �evilor, tuburilor �i arm�turilor prin aruncare.
1856. Coborârea în �an�uri a �evilor cu mufe se va executa cu mufa în sus.
1857. Coborârea în �an� a �evilor sau arm�turilor având greutatea pân� la 50 kg se va face prin trecerea lor
din mîn� în mân�.
1858. Coborârea în �an�uri, ca �i ridicarea conductelor sau a arm�turilor mai grele de 50 kg, se vor face cu
ajutorul unor macarale care se pot mi�ca de-a lungul �an�ului, sau cu ajutorul unor scripe�i fixa�i pe
trepiede.
1859. Trepiedele trebuie a�ezate pe podine din dulapi, iar picioarele legate între ele, pentru a le limita
deschiderea.
1860. Suspendarea palanelor �i a macaralelor diferen�iale de trepiede, pentru coborârea �evilor în �an�uri,
se va realiza cu ajutorul unui inel special.
Se interzice suspendarea palanelor �i macaralelor diferen�iale direct de bulonul din vârful trepiedului.
1861. Se interzice folosirea elementelor de sprijinire a pere�ilor �an�urilor ca suport pentru conductele care se
instaleaz� în �an�.
1862. Coborârea �evilor într-un �ant sprijinit trebuie executat� f�r� scoaterea elementelor sprijinirii. În cazuri
excep�ionale, se permite scoaterea unei p�r�i din piesele sprijinirii în timpul coborârii �evilor, pe baza unui
proiect aprobat de �eful de �antier �i sub supravegherea direct� a �efului de �antier sau a unui tehnician
competent.
1863. Este interzis� prezen�a muncitorilor în pu�uri sau �an�uri la coborârea pieselor �i conductelor.
1864. Înainte de coborârea muncitorilor, pu�ul trebuie cercetat dac� nu con�ine gaze v�t�m�toare sau
explozive. Pentru a se constata existen�a gazelor în pu�, este interzis a se folosi o lumânare aprins�,
chibrituri, sau a se arunca hârtie aprins�; se va folosi numai detectorul de gaze.
1865. Pentru revizuirea �i cur��irea pu�urilbr trebuie utiliza�i cel pu�in trei muncitori, special instrui�i
pentru aceasta. Dintre ace�tia, doi r�mân la supafa�� pentru a-I supraveghea pe cel ce lucreaz� �i a-I
scoate imediat în caz de nevoie.
1866. Umplerea �evilor în vederea îndoirii se va face numai cu nisip uscat.
1867. Este interzis a se întrebuin�a pentru îndoire �evi cu suprafa�a interioar� umed�, iar în timpul iernii, cu
suprafa�a acoperit� cu z�pad� sau ghea��. De asemenea, �evile trebuie uscate bine înainte de a fi
umplute cu nisip bine uscat.
1868. Este interzis a se ridica cu mâna capacele de font� ale c�minelor; pentru aceasta se vor utiliza cârlige
speciale sau r�ngi de fier.
1869. Se interzice fierberea �i înc�lzirea masticurilor izolante, ca �i prepararea acestora în interiorul pu�urilor
sau �an�urilor �i în alte spa�ii înguste.
1870. Plumbul se va topi în cazane a�ezate pe forje sau pe sobe speciale �i se va turna în �evi cu o lingur�
cu cioc. Plumbul se va tapi la o distan�� suficient de mare de �an�, încât s� nu prezinte nici un pericol
pentru cei ce lucreaz� în �an�.
1872. Nu se admite ca la plumbul topit s� fie ad�ugat plumb v�rsat care a stat pe p�mânt, f�r� ca acesta
s� fi fost în prealabil cur��at �i uscat.
1873. Introducerea buc��ilor de plumb rece în cazanul cu plumb topit se poate face numai cu ajutorul unor
cle�ti metalici.
1874. Înainte de umplerea capetelor �evilor cu plumb, ele trebuie s� fie uscate, pentru evitarea stropilor de
plumb.
1875. În timpul turn�rii se va lucra cu ochelari, ferindu-se fa�a, corpul �i picioarele de eventualii stropi de
plumb sau de v�rsarea acestuia. De asemenea, muncitorii vor folosi în mod obligatoriu m�nu�i de protec�ie.
1876. Dac� se lucreaz� cu mastic de asfalt topit, se vor respecta acelea�i reguli ca �i la plumb (nu se
înc�lze�te pân� la fierbere, se fere�te de ap�, iar muncitorii trebuie s� î�i ung� mâinile cu o alifie
protectoare).
1877. Muncitorii care execut� cur��irea conductoarelor cu peria de sârm� trebuie s� aib� m�nu�i de
cauciuc �i ochelari de protec�ie.
1878. La cur��irea chimic� a �evilor cu diferi�i acizi se va �ine seama ca temperatura acestora s� nu
dep�easc� 40oC. Muncitorii care execut� aceast� opera�ie vor fi dota�i cu echipament de protec�ie
individual, conform normativului, �i vor purta obligatoriu m�nu�i de cauciuc �i m�ti de gaze cu filtru pentru
vapori sau acizi.
1879. Transportarea cazanelor de înc�lzire pe �antier, coborârea lor în hala de cazane �i ridicarea pentru
montare pe postament se va face sub supravegherea direct� a conduc�torului tehnic.
1880. La coborârea pe plan înclinat, frânarea trebuie s� se fac� cu ajutorul troliului. Frânarea numai cu ajutorul
penelor este interzis�.
1881. Este interzis s� se lase cazanul pe plan înclinat, f�r� s� se înt�reasc� frâna troliului �i f�r� s� se
instaleze sub cazan suporturi sau opritoare rezistente.
1882. Coborârea cazanelor este permis� numai dac�, pe lâng� troliul de tragere, este întrebuin�at �i troliul
de frânare.
Montarea troliurilor trebuie s� fie controlat� cu aten�ie.
1883. Cazanele se vor ridica cu ajutorul dispozitivelor speciale de ridicare (vinciuri, scripe�i etc.) a c�ror bun�
func�ionare se va verifica de c�tre personalul tehnic.
1884. Pe m�sura ridic�rii cazanului, se vor a�eza sub el capre sau stive de traverse suficient de rezistente,
pentru ca în caz de rupere a dispozitivelor de ridicare, s� reziste la greutatea cazanului.
1885. Caprele pentru ridicarea cazanelor se vor calcula �i construi pentru sarcinile ce urmeaz� a le suporta.
1886. Acelea�i reguli trebuie s� fie respectate �i la ridicarea motoarelor grele, a ventilatoarelor sau a altor
utilaje.
1887. La ridicarea cazanelor �i a altor greut��i se interzice s� se aga�e dispozitivele de ridicat de grinzi,
ferme sau de alte elemente de construc�ii ale cl�dirii, necalculate pentru asemenea greut��i.
1888. La montarea conductelor aeriene se vor prevedea suporturi de sus�inere suficient de rezistente pentru
greutatea conductei de ap� acoperite cu izola�ie.
1889. Conductele vor fi fixate pe dispozitive �i suporturi incombustibile.
1890. La trecerea conductelor prin pere�ii combustibili, conductele vor fi izolate pe por�iunea de trecere cu un
strat de izola�ie ignifug�.
1891. În cazul când conductele sunt instalate suspendate peste drumuri, str�zi sau �osele, în�l�imea de la
suprafa�a terenului pân� la nivelul inferior al izola�iei va fi de cel pu�in 5 metri.
În toate celelalte cazuri, în�l�imea de a�ezare a conductelor �i a tuburilor de la nivelul terenului �i pân� la
nivelul inferior va fi de cel pu�in 2 m; în caz contrar, conducta sau tubul va fi îngr�dit astfel, încât s� exclud�
posibilitatea de acces a persoanelor str�ine.
1892. La instalarea conductelor de abur �i ap� cald� în canale, se interzice a�ezarea lor împreun� cu
conducte pentru substan�e volatile u�or inflamabil� sau cu cabluri electrice.
1893. În cazul când în canal sunt instalate mai multe conducte, a�ezarea lor va trebui s� asigure posibilitatea
efectu�rii repara�iei �i înlocuirii pieselor defecte.
1894. Canalele pentru conducte vor fi acoperite pe toat� suprafa�a lor.
1895. În sala cazanelor �i în atelierele în care exist� conducte în exploatare se vor afi�a la locuri vizibile
schemele instala�iilor (conductelor), precum �i instructiunile de deservire a acestora.
1896. Pe ventilele de închidere �i �ubere vor fi marcate în mod vizibil semne care s� arate sensul de rota�ie
al dispozitivului de închidere �i sensul de mi�care al fluidului din conduct�.
Instala�ii de gaze
1897. Executarea lucr�rilor la instala�iile de gaze se va face de c�tre personal calificat, special autorizat pentru
aceasta, �i care a f�cut instructajul de tehnic� a securit�tii, în baza unui proiect avizat de unitatea de
distribu�ie a gazelor.
1898. Lucr�rile de instala�ii de gaze se vor executa numai în baza unui proiect aprobat de întreprinderea
distribuitoare de gaze.
1899. Se interzice trecerea conductelor prin co�uri de sobe, canale de ventila�ie, c�mine de aerisire, depozite
de c�rbuni, zgur�, gunoi.
1900. Trecerea conductelor prin pere�i sau plan�ee betonate se protejeaz� cu man�oane de �evi cu
diametrul mai mare.
1901. Repara�ia unei conducte se face numai dup� închiderea robinetului principal al instala�iei de gaze �i
refularea conductei, inclusiv aerarea înc�perii.
1902. Dup� executarea lucr�rilor la instala�iile de gaze se va face controlul etan�eit��ii acestora cu spum�
de s�pun. Este cu totul interzis controlul cu flac�r�.
1903. Este interzis� acoperirea sau vopsirea conductelor instala�iei interioare, înainte de a se fi f�cut
verificarea acestora
1904. Orice repara�ii la instala�iile existente sunt urmate, în mod obligatoriu, de verificarea întregii instala�ii.
Orice instala�ie oprit� din func�iune un timp mai lung de 6 luni se supune unei verific�ri cu aer comprimat.
1905. Instala�iile noi sau cele reparate nu se pot pune în func�iune decât dup� se s-a scurs aerul din conducte
�i s-a l�sat s� treac� prin ele o cantitate de gaz de 2-3 ori mai mare decât capacitatea conductelor. Controlul
cantit��ii scurse se face prin citirea contorului. În timpul acestei opera�iuni înc�perile vor fi bine aerisite.
1906. La executarea lucr�rilor pentru conducte îngropate se vor respecta articolele din prezentele norme privind
s�p�turiie �i instala�iile de ap� �i canal.
1907. La intersec�lile cu alte conducte subterana, cum sunt de exemplu cablurile telefonice, electrice,
conductele de ap�, pe distan�e de 1,5 m, de o parte �i de alta a intersec�iei, conductele de gaze se
protejeaz� introducându-se tuburi de protec�ie, bine ventilate prin r�sufl�tori la ambele capete. În toate
cazurile ar�tate mai sus, detaliile de montaj sunt cuprinse în planurile �i desenele de execu�ie a lucr�rii.
1908. Dac� pe acela�i traseu, paralel �i al�turi cu conducta de gaze se afl� �i conducta de ap�, conducta
de gaze trebuie s� se monteze deasupra conductei de ap�.
Încercarea conductelor
1909. Încercarea conductelor instala�iilor de ap�, înc�lzire �i gaze vor fi executate sub supravegherea
�efului de �antier sau a unui tehnician de specialitate. Se interzice accesul persoanelor str�ine la sectoarele
instala�iei care se încearc�.
1910. În general, conductele se încearc� la presiune hidraulic�.
Încercarea cu aer comprimat este admis� numai pentru conductele de o�el �i numai în cazuri excep�ionale
(iarna sau în lips� de ap�) �i trebuie executat� dup� instruc�iunile Inspec�iei pentru controlul instala�iilor
de Ridicat.
1911. Muncitorii care particip� la încerc�rile de presiune a conductelor vor trebui s� fac� înainte un instructaj
în leg�tur� cu:
a. a�ezarea arm�turilor (robinetelor) �i flan�elor oarbe;
b. metodele de evacuare a aerului din instala�ii;
c. modul de m�rire �i mic�orare treptat� a presiunii din instala�ii;
d. interzicerea executarii de repara�ii într-o instala�ie care se g�se�te sub presiune;
e. presiunea maxim� admis� de normele tehnice;
f. procedeele de cioc�nire a sudurilor de pe conductele afIate sub presiune;
g. interzicerea cioc�nirii conductelor în locurile îmbinate prin ambutisare, care se afl� sub presiune.
Piesele fasonate (fiting�ria) �i arm�turile (robinet�ria) conductelor de otel, precum �i por�iunile acestora,
care se afla sub cai sau drumuri �i în locuri, unde accesul este îngreunat, trebuie s� fie încercate în prealabil.
1912. Lungimea por�iunilor conductelor care se încearc� în prealabil prin aer comprimat nu trebuie s� fie mai
mare de 1,5 km în cazul în care sunt încercate lâng� marginea �an�ului, �i 5 km în cazul în care încercarea
se face în �an�. Dimensiunile specificate mai sus se pot m�ri numai dac� exist� o justificare
corespunz�toare în proiect.
În cazul conductelor de o�el a�ezate în �an�uri �i acoperite cu un strat de p�mânt de cel pu�in 0,3 m,
lungimea por�iunilor care se încearc� prin metoda cu aer comprimat, nu este limitat�.
1913. Încercarea cu aer comprimat a conductelor va fi executat� numai dup� a�ezarea elementelor profilate
�i armaturilor care au fost în prealabil încercate hidraulic. Se interzice încercarea cu aer, comprimat a
conductelor pe care sunt montate elemente profilate �i arm�turi, lâng� marginea �an�ului.
1914. Compresorul, anexele lui �i aparatele de m�sur� utilizate la încercarea cu aer comprimat a conductelor
se vor amplasa la o distan�� de cel pu�in 10 m de la conducta care se încearc�.
1915. Conductele de legatur� dintre compresor �i conducta care se încearc� vor trebui verificate în prealabil
prin presiunea hidraulic�.
1916. În tot timpul încerc�rii cu aer comprimat, sectoarele respective de conducta vor fi supravegheate de �eful
de lot sau al forma�iei de lucru.
1917. Se interzice examinarea conductei care se încearc� cu aer comprimat, în timpul introducerii aerului
comprimat. Examinarea conductei este permis� numai dup� stabiIizarea presiunii de regim.
1918. Urm�rirea conductei în timpul încerc�rii cu aer comprimat este permis� numai la o distan�� de cel
pu�in 5 m. Se interzice coborârea în �anturi sau pu�uri, precum �i cioc�nirea conductelor. Înl�turarea
defectelor observate în timpul încerc�rii cu aer comprimat se va face dup� reducerea presiunii.
1919. Înainte de încercarea cu aer comprimat se va controla �i verifica atât aparatajul (regulatoare, manometre)
cât �i etan�eitatea conductelor �i arm�turilor.
1920. În timpul încerc�rilor este interzis� aglomerarea muncitorilor sau a altor persoane în apropierea
conductelor în curs de încercare �i a instala�iei de aer comprimat în func�iune.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 35
Lucrari cu mase plastice
Generalit��i
1921. Covoarele din PVC (policlorur� de vinil cu sau far� suport textil, se vor transporta numai cu mijloace de
transport (auto sau CFR) închise.
Transportul adezivilor (prenadez) �i solven�ilor (neofalin�) se va face numai în bidoane metalice închise cu
respectarea strict� a m�surilor, privind transportul materialelor inflamabile.
1922. Depozitarea acestor materiale se face în înc�peri închise având temperatura cuprins� între +5°C �i
+35°C. Sulurile de covoare PVC se depoziteaza în pozi�ie vertical�, în locuri ferite de umiditate �i de
ac�iunea direct� a razelor solare.
Foliile de P.V.C. plastifiat, semiplastifiat �i replastifiat (dur) se depoziteaz� în pozi�ie orizontal�, în locuri ferite
de umiditate �i de ac�iunea direct� a razelor solare. Nu vor fi amplasate în imediata apropiere a surselor de
caldur� (foc deschis, sobe, calorifere, radiatoare etc). Se vor evita varia�iile mari de temperatur�, pentru a nu
influen�a negativ asupra calit��ii maselor plastice.
1923. Depozitarea bidoanelor sau butoaielor cu adezivi sau solven�i se va face în depozite speciale pentru
produse inflamabile, ferite de orice surs� de caldur� �i respectându-se cu stricte�e normele de paz� contra
incendiilor.
1924. Emulsia de acetat de polivinil (vinacet E), precum �i masa de �paclu pe baza de vinacet E se livreaz�,
se transport� �i se depoziteaz� numai în butoaie de tabl� galvanizat� sau l�cuit� ermetic închise.
Bidoanele sau butoaiele cu aceste materiale se vor depozita în magazii închise, la temperatura de 16-18°C. Pe
durata scurt�, temperatura poate fi mai mic� sau mai mare, dar în nici un caz sub +50C.
1925. Vinacetul E �i masa de �paclu rigid� din bidoane vor fi acoperite cu un strat de ap� de 2-3 cm. La o
depozitare mai îndelungat� se va controla periodic interiorul bidoanelor, iar dac� se constat� c� apa s-a
evaporat, se va completa din nou stratul, far� a se amesteca înainte de folosire, apa de pe suprafa�a
materialului din bidoane va fi bine scurs�.
1926. Nisipul fin (0,1-0,5 mm) se transport� acoperit cu o prelat�. Pe �antier nisipul trebuie s� fie depozitat
separat, pentru a fi ferit de amestecarea sa cu diferite impurit��i.
1927. Depozitarea materialelor necesare efectu�rii pardoselilor din parchet f�r� du�umea oarb� se va face
astfel:
a. cele greu inflamabile vor fi depozitate conform proiectului de organizare, în �oproane, magazii sau la parterul
cl�dirii;
b. cele u�or inflamabile (benzin�, bitum, cauciuc �i derivatele lor, precum �i pudreta de cauciuc) se vor
depozita cu respectarea strict� a prescrip�iilor privind manipularea, transportarea �i depozitarea materialelor
u�or inflamabile.
1928. Manipularea �i transportarea materialelor din PVC rigid se vor face cu grij� �i aten�ie, pentru a le feri
de zgârieturi �i lovituri.
La înc�rc�ri, desc�rc�ri �i diverse alte manipul�ri în depozite sau pe �antiere, materialele din PVC rigid nu
vor fi aruncate, �i nu se vor depozita sau arunca deasupra altor materiale.
1929. �evile vor fi a�ezate pentru transport numai orizontal pe suprafe�e drepte �i netede, sprijinite continuu
pe toat� lungimea lor, în stive care s� nu dep�easc� 0,75 în�l�ime.
La transportul auto al �evilor din PVC cu lungimi de peste 4 m, autocamionul respectiv va fi prev�zut cu
periodic.
Pl�cile se vor transporta de asemenea în pozi�ie orizontal� �i sprijinite pe toat� suprafa�a lor.
Materialele vor fi bine sprijinite lateral, pentru a nu se r�sturna unele peste altele în timpul transportului. Nu se
vor executa transporturi cu alte materiale a�ezate deasupra materialelor din PVC.
1930. Transportul materialelor din PVC în timpul verii trebuie astfel efectuat, încât s� nu fie posibil� înc�lzirea
�i înmuierea tubulaturilor, a fitingurilor �i pieselor fasonate sub ac�iunea razelor solare.
1931. Materialele dn PVC rigid devenind casante la temperaturi sc�zute, transportul �i manipularea lor pe timp
friguros necesit� m�suri speciale de asigurare contra loviturilor �i zgârieturilor.
1932. Depozitarea �i conservarea materialelor din PVC se va face astfel:
a. locul de depozitare s� fie curat �i distan�at la cca. 2 m de orice surs� de c�ldur�;
b. temperatura maxim� s� nu dep�easc� +400C, iar cea minima +5°C;
c. s� fie sprijinite continuu pe toat� suprafa�a;
d. întrucât materialul PVC sub +5°C nu permite prelucrarea sa imediat ce a fost luat din stiv�, acesta va trebui
�inut mai întâi 24 ore la temperatura aerului sau a înc�perii de lucru;
e. �evile, fitingurile �i piesele fasonate din PVC se vor aranja în rastele orizontale, pe sortimente �i dimensiuni.
1933. Adezivul �i solven�ii se vor p�stra în locuri r�coroase, în recipiente etan�e din tabl� galvanizat� sau
sticl�, etichetate �i închise cu dop de plut� �i nu de sticl�, deoarece acesta se poate lipi �i desface greu.
Recipientele din tabl� neagr� nu se vor folosi.
1934. Adezivul �i solven�ii fiind toxici, ace�tia nu trebuie �inu�i în sticle de format obi�nuit, deoarece pot fi
confunda�i din gre�eal� cu Iichide bune de b�ut. Sticlele vor purta obligatoriu o etichet� colorat� care s�
indice con�inutul.
1935. Dac� adezivul s-a îngro�at din cauza evapor�rii Iichidului s�u chimic, astfel încât nu mai poate fi folosit
la lipit, se va dilua cu solventul corespunz�tor (dicloretan).
1936. Dezghe�area �evilor se va executa prin învelirea cu cârpe calde sau ap� cald� pân� la maximum
400C.
1937. Desfundarea �evilor se va executa cu o vergea sau sârm� de o�el având în cap o bil� rotund� de
o�el. Obiectele metalice ascu�ite se vor evita .
1938. Prelucrarea materialelor plastice este înso�it� de anumite nocivit��i profesionale, generate fie de
însu�i materialul în sine, sau de c�tre materialele auxiliare, solven�i �i adezivi. Întrebuin�a�i la opera�ia de
lipire, printre cele mai întrebuin�ate fiind �i dicloretanul.
Materialul plastic (PVC) înc�lzit la temperatura de scurgere elibereaz� acid clorhidric �i fosfogen, care pot
provoca grave îmboln�viri pulmonare. Acest material con�inând plumb sub form� de stela�i, inhalat în
cantit��i mici timp îndelungat, provoac� colite, hipertensiune sau boala denumit� „saturnism”.
De aceea, pentru prevenirea ac�iunilor v�t�m�toare asupra acelora care manipuleaz� sau prelucreaz�
materiale plastice, se vor lua urm�toarele m�suri:
a. manipularea materialelor plastice se va face numai cu m�nu�i;
b. consumul de alimente �i b�uturi în timpul lucrului va fi interzis;
c. Ia terminarea Iucrului �i în pauz� se vor sp�la imediat mâinile cu ap� �i s�pun;
d. muncitorii vor purta ca material de protec�ie în timpul lucrului halate �i m�nu�i.
Echipamentul de protec�ie va fi sp�lat �i cur��at cât mai des, iar dup� terminarea programului va fi p�strat
în camer� bine aerisit� pentru a se elimina vaporii toxici absorbi�i.
1939. Prelucrarea materialelor din PVC rigid se va executa numai în ateliere bine aerisite, concentra�ia de
dicloretan nefiind mai mare de 0,05, mg.
1940. Deoarece solveri�ii �i adezivii folosi�i la Iipirea maselor plastice sunt foarte volatili �i explozivi, maistrul
�i �eful echip� care execut� lucr�ri cu adezivi, solven�i �i solu�ii, înaintea începerii lucrului sunt datori s�
organizeze paza contra incendiului în raionul în care lucreaz�, f�când cunoscut în scris conducerii �antierului
sau unit��ii unde se execut� lucrarea pericolul de incendiu, pentru a lua m�suri de organizare a locului de
munc� cu materiale pompieristice conform normelor.
1941. Maistrul, împreun� cu conducerea �antierului, vor delimita în scris sectorul în care exist� pericolul de
incendiu. Acest sector se va estima sferic pe o raz� cuprins� între 30-50 m, în func�ie de cantit��ile de
solven�i intratate în evaporare.
În interiorul acestui sector sunt strict interzise lucrul cu foc, lucr�rile mecanice care pot produce scântei lucr�rile
de instala�ii sau repara�ii electrice.
1942. În interiorul acestui sector este strict interzis fumatul. �eful de echip� va veghea �i va controla
permanent ca membrii componen�i ai echipei s� nu p�trund� cu tig�ri, chibrituri sau brichete asupra lor în
interiorul acestui sector.
Acestea se vor p�stra în locul special amenajat în vestiar. Periodic, se vor acorda pauze de 10 minute, în care
fum�torii se duc la vestiar, î�i iau tig�rile �i, în afara sectorului marcat, pot fuma.
Acelea�i m�suri se vor respecta cu stricte�e �i în magazia de �antier sau în apropierea depozitului de
solven�i �i adezivi.
1943. Manipularea adezivilor �i solven�ilor �e va face în cantit��i mici, pentru a se evita acumul�rile mari
de gaze. Dac� manipularea nu se va putea face în vase mai mici, se va face în g�le�i care vor fi acoperite cu
capace confec�ionate din PVC, carton sau lemn.
1944. Se va asigura un riguros afi�aj de interdic�ie a fumatului �i a lucrului cu foc în toate punctele de acces
ale sectorului în care se lucreaz�, precum �i la magazia de �antier.
1945. În func�ie de condi�iile locale, �eful de echip� va raporta maistrului sau conducerii �antierului orice
fapt, care îl face s� cread� c� este pus în pericol de incendiu sectorul s�u de lucru.
1946. �eful de echip� este obligat s� r�spund� în fa�a conducerii unit��ii de respectarea dispozitivelor de
mai sus. În cazul în care �eful �antierului nu ia m�suri operative de organizare a pazei contra incendiilor în
sectorul de lucru, el poate sista începerea lucr�rilor �i raporta întreprinderii acest lucru.
1947. �efii de �antier �i mai�trii vor preda obligatoriu sub semn�tur�, instruc�iunire de tehnic� a
securit��ii muncii celor care execut� Iipiri de mase plastice folosind adezivi �i solven�i.
Prelucrarea mecanic� a maselor plastice
1948. Clorura de vinil se ob�ine din acetilen� la care se adaug� acid clorhidric în stare gazoas�.
În urma procesului de polimerizare, rezult� prafut de PVC, care se prelucreaz� în diferite forme (conducte, foi,
etc).
Când materialul nu con�ine plastifian�i, se ob�ine un PVC dur, iar când con�ine �i indiferen�i ce
plastifian�i, se ob�ine un PVC moale. Aceste produse nu sunt toxice. Dac� se folose�te drept plastifiant
fosfatul de tricrezil, produsul con�ine un compus foarte toxic - fosfatul de orto-tricrezi - care, datorit�
solubilit��ii sale, poate trece din PVC moale în gr�simi sau alcool �i, p�trunzând în organism poate produce
tulbur�ri nervoase.
1949. La prelucrarea mecanic� a PVC-ului se degaj� urme de acid clorhidric sub form� gazoas�. Când la
prelucrare se folose�te lichid de r�cire, aceste gaze nu mai p�trund în atmosfer�, ci sunt absorbite de lichid
care, devenind slab acidulat, face ca sculele de o�el �i ma�ina-unealt� s� rugineasc�.
Având o conductibilitate termic� redus�, PVC-ul va absorbi pu�in� c�ldur� în timpul prelucr�rii,
determinând în acest caz înc�lzirea puternic� a sculelor �i ma�inilor, ceea ce poate da na�tere la accidente.
1950. Atelierul va fi echipat cu un sistem potrivit de ventila�ie general�, mecanic� �i natural�.
1951. Fiecare ma�in� de prelucrat cu tura�ie mare va fi echipat� cu un sistem de ventila�ie local� în scopul
absorb�iei prafului, a vaporilor toxici, precum �i pentru evitarea amestecurilor explozive cu aerul.
1952. Manipularea materialelor plastice preînc�Izite se va face numai cu ajutorul cle�tilor de lemn.
1953. Înc�lzirea maselor plastice cu flac�r� direct�, în vederea mul�rii pe diverse forme ale plac�rii, ale
confec�iilor de fitinguri etc., se va face numai dup� îndep�rtaream tuturor cantit��ilor de adezivi �i
solven�i, dat fiind caracterul inflamabil �i exploziv al acestora.
Lipirea materialelor plastice
1954. Lipirea materialelor plastice se execut� de regul� cu substan�e adezive �i solven�i foarte volatili �i
toxici ca dicloretanul, cloroformul, acidul formic, mitrometanul etc. Ace�tia p�trund în organism pe cale
respiratorie, cutanat� (prin piele) �i digestiv�, provocând intoxica�ii cronice sau acute. Ac�ioneaz� în
special asupra ficatului �i rinichiului. Opera�iunea de Iipire va fi f�cut� numai în ni�e special construite în
acest scop, prev�zute cu ventila�ie mecanic� sau natural�.
Atelierul va fi înzestrat de asemeni cu o bun� ventila�ie general�, mecanic� �i natural�.
1956. Lipirea cu adeziv a p�r�ilor componente, în cazul plac�rii suprafetelor mari (aparate, rezervoare etc.) se
va face numai dup� ce folia din PVC a luat forma suprafe�ei de placat (prin mulare cu ajutorul înc�lzirii cu
flac�r� direct�).
1957. Solventul se va p�stra în sticle speciale, bine închise �i etichetate. Eticheta va purta specifica�ia „pericol
de moarte”.
1958. Este strict interzis a se p�stra în atelierul de Iipire vase sau sticle cu solven�i. Acestea se scot de la
magazie numai în cantit��i minime, care se pot întrebuin�a în scurt timp.
1959. În timpul opera�iilor de Iipire se interzice fumatul. În acest scop se vor instala pl�ci avertizoare, atr�gând
aten�ia asupra pericolului de inflamabilitate �i explozie.
1960. Se interzice p�strarea �i consumarea alimentelor în incinta atelierului.
1961. Se interzice p�strarea echipamentului de protec�ie în dulapuri a�ezate în atelier. Acestea se vor p�stra
în vestiare, situate la distan�� de atelier �i prev�zute cu o bun� aerisire, capabil� s� elimine vaporii de
dicloretan etc. care sunt absorbi�i u�or de tes�turiie de lân� �i bumbac.
1962. Prin volatizare, adezivii produc vapori de toluen �i aceton�, care sunt foarte inflamabili.
Acetona poate p�trunde în organism, fie prin inspira�ie, fie prin epiderm�, �i poate produce tulbur�ri
organice. Indicii de intoxica�ie incipient� sunt irita�ia faringelui, a mucoasei nazale �i a conjunctivelor. Se
recomand� încetarea lucrului �i ie�irea din mediul nociv.
Toluenul poate p�trunde în organism prin inhalarea vaporilor respectivi, provocând tulbur�ri organice ca: dureri
de cap, gre�uri, v�rs�turi, tulbur�ri de echilibru.
Se recomand� ie�irea imediat� din mediul nociv �i administrarea vitaminei C �i a preparatelor hepatice, a
fierului �i a unui regim bogat în calorii.
Sudarea maselor plastice
1963. Sudarea maselor plastice se execut� prin mai multe procedee �i anume:
a. sudur� cu aer înc�Izit cu gaz �i cu electrod de sudur�;
b. sudur� cu aer Înc�lzit electric �i cu electrod de sudur�;
c. sudur� cap la cap prin înc�lzire electric�;
d. sudur� cap la cap prin frecare;
e. cus�tur� sudat�.
Pentru fiecare procedeu se vor lua m�suri de tahnic� a securit��ii muncii.
1964. La sudarea maselor plastice se vor lua m�suri de ventilare corespunz�toare a înc�perii unde se
execut� lucrul, de exhaustare în cazul plac�rii �i sud�rii vaselor închise. În cazul execu�iei opera�iilor de
sudare la rezervoare înalte se vor lua m�suri de asigurare a muncitorilor cu m�ti contra gazelor �i centuri de
siguran��. La un num�r maximum cinci oameni, unul trebuie s� stea sus, pentru supraveghere �i
interven�ie, în cazul când se observ� o comportare anormal� la cei ce lucreaz� jos, deoarece PVC-ul înc�lzit
la temperatura de înmuiere elibereaz�
vapori toxici de acid clorhidric �i fosfogen. Prima m�sura care se ia în acest caz este scoaterea acestor oameni
din atmosfera viciat�.
1965. Aceste m�suri trebuie luate �i în cazul Iipirii pl�cilor PVC dur sau plastifiat cu diver�i adezivi �i
solven�i ca: toluen, aceton�, cloretan, cloroform, nitrometan, acid formic etc., care provoac� tulbur�ri de
echilibru, dureri de cap, gre�uri, v�rs�turi, intoxica�ii cronice sau acute.
Sudura cu aer înc�lzit cu gaz
1966. Concomitent cu respectarea normelor de tehnic� a securit��ii pentru sudurile obi�nuite, se vor respecta
cu stricte�e �i m�surile cu privire la utilizarea gazului. Aerul comprimat va trebui s� fie lipsit de ap� �i ulei.
1967. Înainte de începerea lucrului, se va verifica etan�eitatea robinetelor, furtunurilor �i pistolului de sudat. De
asemenea se va controla buna func�ionare a ventila�iei generale �i locale.
1968. În scopul folosirii corecte a pistolului de sudat se procedeaz� astfel:
a. se deschide mai întâi robinetul general de gaze;
b. se apropie întâi flac�ra de becul pistolului �i apoi se deschide robinetul, pentru a se evita ie�irea gazelor �i
amestecarea lor cu aerul;
c. Ia oprire se va proceda mai întâi Ia închiderea robinetului general �i dup� aceea a robinetului pistolului;
d. închiderea �i deschiderea robinetelor se va face treptat, de la minimum la maximum.
1969. Atelierul va fi dotat cu mijloace de stingere a incendiilor ca extinctoare cu spum�, nisip, Iope�i �i
g�le�i.
1970. lIuminatul artificial va fi cu l�mpi antiexplozive. În timpul prelucr�rii materialului PVC dur, nu se produc
vapori toxici, deoarece acesta nu contine plastifian�i.
Sudura cu aer înc�lzit electric
1971. Pe lâng� respectarea normelor obi�nuite de tehnic� a securit��ii Ia sudur� electric�, se va proceda
în prealabil �i la asigurarea legaturii la p�mânt a pistolului de sudat, atunci când nu se folose�te o tensiune
redus�.
Similar se va proceda �i în cazul când se sudeaz� cap la cap prin înc�lzire electric�.
Prelucrarea materialelor plastice din PVC
1972. La prelucrarea prin a�chiere se va lucra cu viteze mari.
Dac� este necesar� o r�cire a piesei, se va folosi aerul comprimat.
În cursul prelucr�rii, piesa se va fixa rigid pe strung.
1973. Când materialul se taie cu fer�str�ul circular, se va ap�sa bine masa ce se debiteaz�. De asemenea,
lucr�torul î�i va feri mâinile de din�ii pânzei în mi�care sau de o eventual� rupere a ei.
1974. La g�urire nu se va utiliza o scul� ascutit�. Burghiul nu este necesar s� taie, ci s� r�zuiasc�, c�ci
altfel se va rupe singur.
1975. Cherneruirea trebuie s� fie cît mai adinc�, pentru a nu produce devieri ale burghiului.
1976. La polizarea pieselor din PVC se va avea grij� s� nu se preseze prea tare pe discul abraziv, s� se
foloseasc� ochelari de protec�ie �i s� se asigure o bun� ventiia, deoarece vaporii din plastifian�i sunt toxici.
1977. La prelucrarea materialului, metodele de înc�lzire sunt multiple. Se atrage în mod deosebit aten�ia ca
atunci când înc�izirea se face cu ajutorul unei b�i de ulei fierbinte, înc�lzit la 140oC, s� nu se produc�
r�sturnarea acestuia, sau pic�turile de ulei ce se scurg de pe material s� nu stropeasc� lucr�torul.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 36
Izolatii si protectii anticorozive
Generalit��i
1978. Proiectele de izola�ie trebuie s� con�in� m�suri de protec�ie a muncii specifice lucr�rilor respective
�i condi�iilor în care urmeaz� s� se desf�oare aceste lucr�ri.
În cazul introducerii unor tehnologii �i produse noi, se vor elabora- de c�tre proiectan�i - instruc�iuni de
protec�ie a muncii specifice.
1979. Nu este permis a se lucra în aer liber la lucr�ri de izola�ii, pe timp de vânt puternic, pe timp de ploaie,
cea�� sau polei.
1980. La executarea lucr�rilor de izola�ie în interiorul construc�iilor, se va asigura iluminarea
corespunz�toare a locurilor de munc�.
1981. La începerea lucr�rilor de izola�ii la invelitori, construc�iile trebuie s� fie prev�zute cu sc�ri de
incendiu sau alte sc�ri de acces corespunz�toare, ancorate de construc�ie �i la o distant� a treptei fa�� de
perete de minimum 15 cm. Înainte de începerea lucr�rilor este obligatoriu s� se verifice siguran�a sc�rilor de
acces.
1982. Se interzice fumatul la locul de munc� în zonele în care se lucreaz� cu materiale inflamabile.
1983. Locul pentru odihn� �i servire a mesei - în timpul pauzelor legale - se stabile�te de c�tre �eful
punctului de lucru.
1984. Se interzice s� se poarte halate, �or�uri, îmbr�c�minte cu poale libere �i man�ete largi �i
neîncheiate, la locurile de munc� unde exist� posibilitatea ag���rii acestora de schele sau de alte elemente
de construc�ii.
Personalul muncitor care execut� lucr�ri de izola�ii la acoperi�uri, precum �i cel care executa lucr�ri de
învelitori, vor purta în mod obligatoriu înc�l��minte care s� împiedice alunecarea.
1985. În fi�a medical� - ce se va întocmi anual pentru personalul muncitor izolator, care lucreaz� pe
acoperi�uri, învelitori �i schele - se va consemna, în baza controlului medical men�iunea:
„APT PENTRU LUCR�RI DE IZOLA�II �I LUCRU LA ÎN�L�IME”. Men�iunea va fi consemnat� �i în fi�a
de instructaj individual.
1986. Personalul muncitor tân�r, având vârsta sub 18 ani, nu va fi admis la lucr�ri de izola�ii la acoperi�uri �i
învelitori, nici la transportul bitumului fierbinte.
1987. Manipularea macaralelor �i a celorlalte utilaje actionate electric, folosite la lucrari de izola�ii, se va face
numai de personal muncitor autorizat �i instruit pentru tipul respectiv de utilaj �i care r�spunde de
func�ionaea acestuia pe toat� durata programului de lucru. În timpul pauzei de mas� �i dup� terminarea
programului se va scoate de sub tensiune utilajul folosit.
1988. Se interzice personalului muncitor s� efectueze racorduri electrice pentru iluminat.
1989. La lucr�rile cu bitum fierbinte se interzice a se lucra noaptea sau în condi�ii de vizibilitate redus�.
1990. Construc�iile provizorii de pe �antier în care se execut� prepararea materialelor �i produselor care
con�in bitum �i alte substan�e v�tam�toare s�n�ta�ii personalului muncitor, trebuie s� fie bine aerisite
sau prev�zute cu instala�ii de ventilare. Cernerea materialelor pr�foase trebuie executat� în înc�peri
separate.
Topirea bitumului �i prepararea materialelor bitum
1991. Topirea bitumului �i prepararea masticurilor cu bitum se va realiza numai cu utilaje construite în acest scop
(topitoare de bitum, cazane de bitum, ma�ini, de topit �i pompat bitum, cazane electrice mici). Amplasarea
utilajelor de topit bitum se va stabili cu respectarea normelor PCI �i la cel pu�in 50 m de construc�iile din lemn
sau depozite. Locul unde se efectueaz� topirea bitumului va fi îngr�dit cu indicatoare de avertizare.
Se interzice amplasarea utilajelor de topit bitum în locuri unde exist� posibilitatea degaj�rii vaporilor de
substan�e inflamabile sau unde sunt depozitate materiale inflamabile sau combustibile.
1992. În incinta unit��ilor de produc�ie, utilajele pentru topit bitum vor fi amplasate în locuri stabilite împreun�
cu �eful forma�iei PCI din unitatea respectiv�.
1993. Locurile în care se efecctueaz� topirea bitumului vor fi p�strate într-o cur��enie perfect� �i marcate
cu indicatoare de avertizare pentru interzicerea accesului persoanelor str�ine �i pentru a se atrage aten�ia
privind pericolul de incendiu �i accidentare;
1994. Fiecare gospod�rie de bitum trebuie s� fie prev�zut� cu materiale, scule �i dispozitive pentru stingerea
unui eventual incendiu (extinctoare, l�zi cu nisip,lope�i etc).
1995. Se interzice a se arunca ap� în cazanul cu bitum fierbinte (din cauza vaporilor ce se produc �i care
antreneaz� stropi de bitum fierbinte ce se împr�tie în mediul înconjur�tor).
În cazul în care se produce aprinderea bitumului, focul se va stinge cu praf de piatr� sau cu extinctoare cu
spum�.
1996. La lucr�rile cu bitum fierbinte nu este admis personal muncitor cu boli de piele, boli respiratorii,
conjunctivite, afec�iuni gastrointestinale, precum �i femei care al�pteaz�.
1997. Supravegherea topirii bitumului se va face de personal muncitor instruit în acest sens �i având pantalonii
trecu�i peste cizme.
1998. Se interzice a se l�sa utilajele de topit bitum nesupravegheate în timpul topirii bitumului, precum �i
utilizarea lor în alte scopuri.
1999. La topirea bitumului se vor utiliza numai sistemul ardere �i combustibilii prev�zuti în cartea tehnic� a
utilajului de topit.
2000. La utilajele de topit ac�ionate cu combustibil lichid, rezervorul de combustibil va fi amplasat numai în locul
stabilit în cartea tehnic� a utilajului, �i va fi bine fixat izolat termic. Butoiul cu combustibil lichid pentru aliment va
fi amplasat la cel pu�in 10 m de orice surs� de foc.
2001. Utilajele pentru topit bitum vor fi prev�zute cu capace etan�e rezistente la foc. La topirea bitumului
utilajele vor fi umplute la cel mult 3/4 din capacitate.
2002. Masa de bitum ce se introduce în utilajele pentru topit bitum va fi spart� în prealabil �i se va verifica s�
nu fie ud�. Pentru aceasta vor fi luate m�suri pentru scurgerea apei p�trunse în butoaie, sp�rgându-se gura
butoiului, g�urind masa bitumului cu o rang� de fier de 20-25 mm diametru, ascu�it�, înc�lzit�, �i
prev�zut� cu mâner izolant. Pentru scurgerea apei p�trunse, butoaiele vor fi r�sturnate cu gura în jos.
2003. Pornirea arz�toarelor se va face exclusiv de mecanici instrui�i pentru lucrul cu utilaje de topit bitum.
2004. Înc�rcarea utilajelor de topit bitum care sunt în func�iune se va face cu grij� deosebit�, astfel încât la
introducerea masei de bitum, în buc��i nu prea mari, s� nu se antreneze stropi de bitum fierbinte ce pot
accidenta personalul muncitor. Pentru înc�rcare, se deschide capacul utilajului introducându-se masa de bitum.
Tot prin capacul deschis se face amestecarea liantului �i se m�soar� temperatura.
2005. Personalul muncitor ce lucreaz� la prepararea, înc�lzirea �i topirea bitumului va fi instruit în prealabil cu
privire metodele nepericuloase de lucru �i referitor la respectarea urm�toarelor reguli:
a. Ia înc�rcarea utilajului pentru topit bitum, materialul se introduce pentru ob�inerea bitumului topit, se pune în
utilaj astfel, încât s� nu sar� stropi fierbin�i peste cel ce execut� înc�rcarea; în cazul retopirii asfaltului,
înc�rcarea utilajului se va face,e,numai dup� ce tot lichidul din utilaj a fost în prealabil golit;
b. Ia începerea lucrului, s� fie dotat cu materialul de protec�ie prev�zut în normativul de dotare �i cu alifie
pentru ungerea mâinilor;
c. s� nu adauge bitum umed peste masticul înc�lzit;
d. s� verifice ca la desc�rea bitumului topit, vasul în care se descarc� acesta s� nu con�in� ap�;
e. s� evacueze bitumul topit numai prin vanele cu care este prev�zut utilajul, iar din cazanele de topit bitum
numai cu cancioace speciale, prev�zute cu mâner lung. Se interzice utilizarea, g�le�ilor la scoaterea bitumului
topit direct din cuvele utilajelor de topire.
2006. La terminarea lucrulu, focul la utilajele pentru topit bitum va fi stins, astfel:
a. Ia utilajele cu combustibil lichid sau gaz, se va închide robinetul prin care se alimenteaz� arz�torul;
b. Ia utilajele ce se înc�lzesc cu combustibil solid, focul va fi stins cu ap�;
c. Ia utilajele ac�ionate electric, prin întreruperea curentului electric.
Prepararea amorsajului bitum-benzin�
2007. Locul de preparare se va amplasa la minimum 50 m de utilajele pentru topit bitum sau de orice surs� de
foc.
2008. În timpul prepar�rii amorsajului, se va evita posibilitatea ca vântul s� duc� vaporii de benzin� la utilajele
pentru topit bitum sau la alte surse de foc deschis.
2009. Opera�iunea se va face într-un loc ad�postit, de c�tre personal muncitor special instruit.
2010. Amestecul pentru amorsaj se va realiza prin turnarea bitumului fierbinte peste benzin� �i nu invers,
deoarece altfel, aceasta se aprinde.
Transportul bitumului topit pe orizontal� �i vertical�
2011. Transportul bitumului topit de la utilajul pentru topit la locul de utilizare se face în vase speciale, prevazute
cu capace �i umplute Ia 3/4 din capacitate. Se interzice transportul bitumului în butoaie, g�le�i vase
improvizate.
2012. Ridicarea vaselor cu bitum pe cl�dirile în curs de construc�ie �i coborârea acestora se va face cu
mijloace mecanizate, respectându-se normele de protec�ie a muncii specifice mijloacelor de ridicat. Se interzice
folosirea caprelor improvizate pentru ridicarea sau coborârea bitumului topit.
2013. Zona de înc�rcare �i desc�rcare a bitumului topit se va delimita �i aten�iona cu indicatoare, astfel
încât s� prezinte pericol pentru personalul muncitor. În aceast� zon� este interzis� sta�ionarea sau
circula�ia personalului muncitor în perioadele în care se fac opera�iuni de înc�rcare, ridicare �i coborâre.
2014. Transportul manual al vaselor speciale de transportat bitum este permis numai în cazul imposibilit��ii
utiliz�rii mijloacelor mecanice �i numai cu dispozitive de prindere special� în mân�.
Nu se permite transportul bitumului topit pe sc�ri sau rampe de acces.
Coborârea vaselor cu bitum în s�p�turile pentru funda�ie, cuve, rezervoare, �an�uri, pu�uri etc. se va face
nu mecanizat.
2015. La lucr�rile cu bitum fierbinte, efectuate pe acoperi�, vor lua m�suri pentru a preântâmpina scurgerea
acestuia peste personalul muncitor.
2016. Opera�iile de înc�rcare, transport �i desc�rcare a bitumului topit se vor face sub conducerea unui �ef
de echip� bine instruit în ceea ce prive�te normele de protectie a muncii, de c�tre personalul muncitor apt
medical pe asemenea opera�ii.
Executarea izola�iilor la cuve, bazine, rezervoare
2017. Executarea amorsajuluj la cuve se va executa cu emulsii bituminoase neinflamabile.
2018. Se interzice fumatul în interiorul bazinelor �i rezervoarelor, iar în timpul execut�rii amorsajului, de
asemenea în cuvele deschise.
2019. lIuminatul în bazine �i rezervoare se face cu l�mpi alimentate cu curent electric, la tensiunea de 12 sau
24 vol�i.
2020. În cazul în care ritmul de desf�urare a procesului de produc�ie impune s� se lucreze pe mai multe
niveluri, se vor lua m�suri corespunz�toare pentru prevenirea accidentelor.
2021. Se interzice aruncarea materialelor de la în�l�ime, acestea trebuind coborâte cu mijloace mecanice sau
jgheaburi �i dispozitive special amenajate.
2022. Pentru executarea hidroizola�iilor la pere�ii cu o în�l�ime de pân� la 5 m se vor utiliza platforme fixe
sau mobile, iar la pere�ii de peste 5 m în�l�ime se va executa o schel� special�, conform unui proiect f�cut
în acest sens.
2023. La izola�iile ce se execut� la pere�ii exteriori se va asigura un spa�iu de lucru de cel pu�in 1 m
l��ime, iar malurile de p�mânt se vor sprijini, pentru evitarea alunec�rii lor sau a pr�bu�irilor:
2024. Conturul cuvelor va fi împrejmuit provizoriu �i se vor monta indicatoare avertizoare.
2025. Se interzice topirea bitumului în interiorul pu�urilor, �an�urilor sau al altor spa�ii înguste.
2026. La izolarea c�minelor sau a cuvelor cu suprafe�e mici, bitumul se va introduce numai cu dispozitive
speciale, care s� asigure protec�ia personalului muncitor din spa�iul de lucru.
2027. În timpul execut�rii lucr�rilor de izola�ie cu mastic fierbinte, personalul muncitor î�i va unge mâinile cu
alifii speciale, pentru a fi ferit de iritarea pielii.
Izola�ii la acoperi�uri
2028. Înainte de începerea lucr�rilor de izola�ie la acoperi�uri, se va verifica s� fie împrejmuite sau acoperite
cu plase de protec�ie toate golurile din acoperi�.
2029. În jurul locurilor de lucru, pe o l�time de 2 m, se va interzice, prin indicatoare de avertizare, accesul
personalului muncitor care nu lucreaz� la izola�ii .
2030. Se interzice lucrul, sub schelele altor construc�ii, în cazul în care acestea nu asigura protec�ia necesar�
pentru prevenirea accidentelor.
2031. Înainte de începerea lucrului, se va verifica starea tehnic� a �apei.
2032. Nu se vor depozita pe acoperi� decât cantit��ile de materiale care s� nu dep�easc� sarcina util�
pentru care acesta a fost calculat.
2033. Se interzice aruncarea de pe acoperi� a materialelor sau sculelor.
2034. Este interzis� circula�ia pe pl�cile ondulate din azbociment (sau PAS), care trebuie s� fie montate în
conformitate cu prescrip�iile tehnice ce se refer� la materialele respective.
2035. În cazul în care procesul tehnologic solicit� a se lucra suprapus pe mai multe niveluri, se vor coordona
m�surile corespunz�toare de protec�ie a muncii pentru prevenirea, unor eventuale accidente.
2036. La lucr�rile la care se utilizeaz� cu materiale inflamabile sau toxice, �efii de echip� sunt obliga�i s�
aminteasc� zilnic personalului muncitor principalele m�suri de protec�ie a muncii specifice lucrului cu
asemenea materiale.
Izola�ii termice la conducte
2037. În timpul confec�ion�rii �i mont�rii saltelelor �i rogojinilor din vat� mineral� sau de sticl�, ori din alte
materiale asem�n�toare, personalul muncitor trebuie s� foloseasc� ochelari de protec�ie, m�nu�i de
protec�ie �i m�ti contra prafului. Hainele de protec�ie trebuie s� fie bine strânse la mâneci �i guler, pentru a
evita p�trunderea particulelor fine de material în piele.
2038. În timpul a�ez�rii vatei de sticl� pentru izola�ia elementelor de construc�ie în apropierea conductorilor
electrici, tensiunea va fi întrerupt�.
2039. În locurile unde se confec�ioneazl� saltele sau se lucreaz� cu vat� de sticl� sau mineral�, se
interzice depozitarea alimentelor �i servirea mesei de c�tre personalul muncitor.
2040. În �an�uri, nu se va lucra la izolarea conductelor, decât dup� ce se va verifica dac� sprijinirea malurilor
este f�cut� corespunz�tor.
2041. Se interzice circula�ia pe conducte.
La folosirea schelelor, se va avea grij� ca acestea s� corespund� prescrip�iilor tehnice de montare, iar
personalul muncitor s� fie instruit pentru utilizarea lor.
2042. În timpul probelor care se fac la conducte, este interzis� sta�ionarea personalului muncitor în apropierea
conductelor.
Izola�ii frigorifice
2043. Se interzice execu�ia izola�iilor frigorifice în înc�perile în care nu s-au terminat toate lucr�rile de
sudur�.
2044. Pentru a se preântâmpina pericolul de explozii �i incendii, amorsajele se vor executa numai cu emulsii
confec�ionate f�r� substan�e inflamabile.
2045. Personalul muncitor ce execut� lucr�ri de izola�ii frigorifice va fi instruit asupra modului de utilizare a
bitumului fierbinte.
2046. În spa�iile în care se execut� izola�ii frigorifice, se interzice accesul personalului muncitor care nu
particip� la executarea lucr�rilor.
2047. în înc�perile în care se execut� izola�ii frigorifice cu polistiren, sunt interzise fumatul, folosirea l�mpilor
cu benzin� �i realizarea oric�rui proces tehnologic în care se utilizeaz� focul deschis.
Preg�tirea suprafe�elor �i protec�ia anticoroziv� prin diabaz
2048. Înainte de începerea lucrului, muncitorii se vor unge, acolo unde pielea vine în contact cu aerul, cu unsori
speciale (glicerin�, ulei de casein� uscat + amoniac + ap�), iar înainte de mas�, se vor sp�la cu ap� �i
s�pun.
2049. Muncitorii care efectueaz� decaparea �i captu�irea suprafe�elor cu materiale anticorozive sau
antiacide, vor purta, obligatoriu, echipamentul de protec�ie adecvat.
2050. Când decaparea se face cu acid sulfuric, se vor lua m�suri ca amestecul acidului cu ap� s� se fac�
numai prin trecerea acidului sulfuric prin jet sub�ire de ap�. Nu se va turna, niciodat� ap� peste acidul
sulfuric, deoarece se pot produce grave accidente.
2051. Opera�iunea de cura�ire a suprafe�elor metalice cu flac�r� oxiacetilenic� nu se execut� într-un
mediu ce prezint� pericol de explozie sau de incendiu.
2052. La Iocul de munc� unde se decapeaz� cu acizi, se g�si în permanen�� o solu�ie de 10 % sod�
calcinat�, cu care s� se poat� neutraliza eventualele stropiri cu acid ale corpului.
2053. La oxid�ri �i manipul�ri cu diabaz în interiorul rezervoarelor �i recipientelor, folosind adezivi care de
regul� sunt toxici, muncitorii vor purta în plus, ca material de protec�ie, �i costume u�oare de cauciuc cu
glug�.
2054. Rezervoarele �i recipientele în care se lucreaz� vor fi amenajate în prealabil cu o buna ventila�ie
natural� sau artificial�.
2055. Întrucât fluosilicatul de sodiu este un toxic foarte puternic, muncitorii se vor sp�la pe mâini, obligatoriu, cu
ap� cald� �i s�pun înaintea meselor.
În timpul lucrului se interzice fumatul, consumul de alimente �i b�uturi.
2058. În locurile de oxidare cu diabaz, se va afla la loc accesibil o solu�ie de 8-10% acid baric pentru
neutralizarea ac�iunii prafului de diabaz asupra corpului.
Protec�ia anticoroziv� cu folii (opanol, rhepanol, butarom etc.)
2057. P�strarea opanolului se va face astfel:
a. cel în form� de pl�ci va fi a�ezat suprapus în l�zi, cu hârtie �i talc între pl�ci;
b. cel în form� de foi se va p�stra în suluri, având deasemenea hârtie �i talc, pentru a nu se lipi. Opanolul nu
este toxic. Toxici �i explozivi sunt numai adezivii folosi�i la lipirea sa.
2058. Spa�iile în care se lucreaz� cu opanol trebuie s� îndeplineasc� urm�toarele condi�ii:
a. s� fie înc�lzite astfel, încât temperatura s� nu dep�easc� 15°C;
b. s� fie prev�zute cu ventila�ie natural� sau artificial� în execu�ie antideflagrant�;
c. iluminatul artificial s� fie protejat antiexploziv;
d. întrerup�toarele s� fie protejate, sau scoase în afara înc�perilor;
e. c�ile de acces s� fie libere la intr�ri.
2059. Benzina de extrac�ie (neofalina) trebuie depozitat� separat, iar cantitatea adus� la locul de munc�, s�
nu dep�easc� necesarul unei zile de lucru. Ea trebuie ambalat� în bidoane de metal închise ermetic.
2060. Se interzic categoric orice manipul�ri cu scule metalice din o�el care prin c�dere sau lovire pat produce
scântei în spa�iile unde se lucreaz� cu solu�ii de adezivi sau se fac sp�I�ri cu neofalin�.
2061. Muncitorii care au asupra lor tig�ri, chibrituri sau brichete nu au acces la punctul de lucru.
Se va interzice, deasemenea, pe o raz� de 30-50 m, accesul persoanelor str�i ne cu foc deschis.
2062. Îmbr�c�mintea muncitorilor trebuie s� nu fie prev�zut� cu placheuri sau cuie �i s� fie de preferin��
din cauciuc.
2063. Iluminatul va fi asigurat la tensiunea de 6 - 12 V cu becuri protejate cu globuri de sticl� groase de 6 - 8 m:
2064. Când se lucreaz� în vase închise, muncitorii vor purta obligatoriu, m�ti cu aduc�iune de aer curat pe
furtun. La fiecare 30 de minute, ei vor face pauze de 10 minute deplasându-se în zona cu aer curat �i luându-�i
m�tile de pe fa��.
Unul dintre muncitori va supraveghea în permanen�� muncitorul aflat în spa�iul închis cu scopul de a interveni
la timp în caz de sufocare sau asfixiere.
2085. Muncitorii care lucreaz� în spa�iu închis vor primi antidot, în conformitate cu legisla�ia în vigoare.
Protec�ia anticoroziv� prin c�r�mizi antiacide �i pl�ci de gresie pozate sau rostuite cu chituri
organice
2088. Deoarece chiturile organice utilizate în lucr�rile de protec�ie anticoroziv� sunt în general toxice, �i
deoarece din cauza solven�ilor organici prezint� �i pericolul de incendiu, se vor lua în afar� de m�surile de
protec�ie contra toxicit��ii (echipament adecvat, masc�, alimenta�ie de protec�ie etc.) �i m�suri de
protec�ie pentru prevenirea incendiilor.
2067. Muncitorii vor fi admi�i la lucr�ri antiacide numai dup� efectuarea vizitei medicale de c�tre un medic
dermatolog. Cei care au suferit de boli de piele, nu se admit la lucru.
2068. Ventilarea mecanic� va fi asigurat� prin refulare �i absorb�ie. M�tile folosite vor fi cele pentru gaze, cu
capsul� �i cu furtun de aduc�iune de aer proasp�t.
2069. Prepararea chitului se va face în afara vasului sau rezervorului în care se lucreaz�.
2070. Nu vor fi admi�i la lucru muncitorii care au consumat alcool cu cel pu�in 24 ore înainte de lucru.
2071. Întrucât chiturile organice sunt toxice �i inflamabile în timpul lucrului, se vor lua urm�toarele m�suri:
a. se va realiza ventilarea atificial� a incintei;
b. temperatura incintei va trebui s� fie sub 16 - 20°C;
c. instala�ia electric� va trebui s� fie antiexploziv� �i la o tensiune de 12 - 14 V;
d. materialul adus se va pune în oper� în maximum 6 ore;
e. se interzic fl�c�ri sau scântei la o distan�� sub 25 m fa�� de obiectiv; în acest scop, se vor monta
pl�ci avertizoare la locul de munc� �i pe o raz� de 25 m, semnalând pericolul de explozie;
f. chiturile organice se vor aduce în ambalaje, iar p�strarea lor nu se va face la punctul de lucru;
g. materialele utilizate pentru �tergere se vor strânge într-o Iad� metalic� cu capac �i se vor depozita la locuri
ferite de incendiu;
h. cur��irea sculelor nu se va face la punctul de lucru, ci într- un loc indicat de conduc�torul lucr�rii;
i. la punctul de lucru se vor instala extinctoare corespunz�toare �i l�zi cu nisip;
j. c�ile de acces vor fi libere �i curate;
k. este obligatorie supravegherea din afar� a muncitorilor ce lucreaz� în tumuri sau rezervoare, pentru a li se
putea da de urgent� primul ajutor. În acest scop, vasele trebuie prev�zute cu guri de vizitare �i sc�ri de acces
corespunz�toare;
l. muncitorii care lucreaz� în turnuri sau rezervoare înalte vor respecta, în plus, �i normele prev�zute pentru
lucrul la în�l�ime;
m. în cazul lucrului în spa�iu închis, se vor alterna 1/2 ora de lucru cu 10 minute pauz� pentru aerisire.
Protec�ia anticoroziv� prin lacuri �i vopsele pe baz� de r�ini �i solven�i organici
2072. Deoarece lacurile �i vopselele pe baza de r�ini au în compozi�ia lor solven�i organici care sunt toxici,
inflamabili �i explozivi, în timpul lucrului se vor lua urm�toarele m�suri:
a. se va asigura o buna ventila�ie artificial�, pus� în mi�care înainte de începerea lucrului;
b. temperatura camerei unde se execut� vopsirea va fi sub 16 - 20oC;
c. se va asigura o buna ventila�ie de absorb�ie local�;
d. instala�ia electric� va fi ermetic�, antiexploziv� �i la o tensiune de 12 - 14 V;
e. se vor aduce la locul de munc� numai cantit��ile de materiale care vor fi puse în oper� în cel mult 6 ore;
f. se va interzice apropierea cu flac�r� sau cu obiecte care produc scântei la o distan�� mai mic� de 25m;
g. lacurile �i vopselele se vor aduce în ambalaje bune, iar p�strarea lor nu se va face la punctul de lucru;
h. materialele utilizate pentru �tergere se vor strânge într-o Iad� metalic� cu capac �i vor fi depozitate în
locuri ferite de incendiu;
i. cur��irea uneltelor de vopsit nu se va face la punctul de lucru, ci într-un loc indicat de conduc�torul lucr�rii;
j. aparatele de vopsit vor trebui s� fie asigurate cu manometre �i supape de siguran�� reglate la presiunea de
regim �i verificate periodic;
k. se vor instala extinctoare cu con �i spum� chimic� uscat� �i o lad� cu nisip la punctul de lucru;
l. c�ile de acces vor fi libere �i curate.
2073. Vopsitorii care sufer� de boli de inim� nu vor fi admi�i la asemenea lucr�ri. Deasemenea nu vor fi
admi�i la lucru muncitorii f�r� vizita medical� periodic� (lunar�) efectuat� �i far� instructajul necesar de
protec�ie a muncii.
2074. Înainte de începerea lucrului, muncitorii care lucreaz� cu lacuri de bachelit� se vor unge pe mâini cu o
vaselin� special�.
La terminarea lucrului î�i vor cura�a urmele de material cu o cârp� înmuiat� în solven�i, dup� care se vor
spala cu apa cald� �i s�pun.
2075. În timpul efectu�rii lucr�rilor cu lacuri �i vopsele pe baza de solven�i volatili, se vor respecta m�surile
de prevenire �i stingere a incendiilor.
Protec�ia anticoroziv� cu mase de �paclu bituminoase
2076. Lucr�rile de protec�ie antiacid�, care se execut� cu mase de �paclu bituminoase, sunt precedate de
un amorsaj atât pe stratul suport, cât �i pe c�r�mizile antiacide, cu bitum t�iat, preparat prin dizolvarea la cald
a bitumului cu benzin�.
2077. Întrucât opera�ia de amorsaj efectuat� în spa�iu închis, creeaz� un mediu exploziv �i inflamabil, se
vor lua urm�toarele m�suri:
a. asigurarea unei ventila�ii artificiale eficiente;
b. folosirea iluminatului antiexploziv �i sub tensiunea de 12 V;
c. aprovizionarea locului de munc� cu cantitatea de amorsaj necesar� numai pentru dou� ore de lucru;
d. interzicerea accesului cu flacar� �i cu obiecte ce produc scântei pe o distan�a mai mic� de 25 m. Totodat�
se vor instala placu�e avertizoare la locul de munc�, pe o raz� de 25 m, atr�gând aten�ia asupra pericolului
de explozie;
e. îndep�rtarea materialului folosit la �tergere (cârpe, de�euri etc.) �i depozitarea lui într-o Iad� metalic�, în
locuri ferite de incendiu;
f. asigurarea locului de munc� cu extinctoare �i l�zi de nisip;
g. men�inerea în stare liber� a sc�rilor de acces;
h. supravegherea din afar� a muncitorilor ce lucreaz� în turnuri �i rezervoare, pentru a li se putea da de
urgen�� primul ajutor. În acest caz, vasele vor fi prev�zute cu guri de vizitare �i sc�ri de acces.
2048. Muncitorii ce execut� opera�ia de amorsaj cu bitum vor purta echipament de protec�ie conform
normativului în vigoare.
La lucrul în spa�iu închis, muncitorii vor primi un antidot, în conformitate cu legisla�ia în vigoare.
2079. La terminarea lucrului, dup� ce î�i vor cur��i mâinile cu o cârp� înmuiat� în solven�i �i apoi cu ap�
cald� �i s�pun, muncitorii î�i vor unge mâinile cu vaselin�.
Cuptoare industriale
2080. Zidirea cuptorelor înalte, a cowperelor �i a despr�fuitoarelor (pulvo-cuptoarelor) trebuie executat� de pe
platforme sau schele suspendate, construite în strâns� conformitate cu proiectul aprobat.
2081. La executarea. platformelor sau schelelor suspendate, se vor respecta întocmai normele de tehnic� a
securit��ii prev�zute la capitolul privind executarea schelelor.
2082. Transportul pe vertical� al materialelor pentru zidirea cuptorului înalt trebuie realizat, de regul�, cu
ajutorul utilajelor de ridicat care vor fi situate în afara cuptorului.Se admite, în mod excep�ional, instalarea unui
dispozitiv de ridicat în interiorul cuptorului înalt, în cazul lipsei unui ascensor permanent prev�zut în proiectul
cuptorului.
2083. Se admite instalarea utilajului de ridicat în camerele de combustie, numai în cazul repar�rii cowperelor.
2084. Este interzis� func�ionarea utilajelor de ridicat materiale în interiorul cuptoarelor, concomitent cu
deplasarea platformelor suspendate.
2085. Elevatoarele cu platforme pot fi folosite numai pentru ridicarea �i coborârea c�r�mizii. Ridicarea �i
coborârea altor materiale �i scule pot fi executate numai în cutii închise, a�ezate pe platforme. Se interzice
utilizarea elevatorului cu platforme pentru ridicarea oamenilor �i a materialelor cu lungimi mari.
2086. Locul unde se afl� montat elevatorul trebuie s� fie îngr�dit.
Atât instala�ia elevatorului, cât �i locurile de înc�rcare �i desc�rcare trebuie s� fie pre�zute cu
semnalizatoare acustice sau luminoase, pentru a se putea întrerupe imediat func�ionarea elevatorului în caz de
accident sau defectare a instala�iei de ridicare.
2087. Locurile în care se lucreaz� la umplerea �i completarea vetrei creuzetului furnalului cu materiale care
con�in bitum trebuie prev�zute cu instala�ii de ventila�ie pentru aspirare �i refulare, care s� asigure
îndep�rtarea gazelor ce se degaj� în zona de lucru.
2088. La repararea c�ptu�elii conductelor de gaze, înainte de începerea lucr�rilor trebuie s� se controleze
dac� s-au întrerupt gazele �i dac� nu exist� infiltra�ii de gaz din conducta care se repar�; în caz contrar, se
opre�te lucrul.
2089. În cazul în care zgura sau fonta înt�rit� din cuptoarele existente se dizloc� cu ajutorul explozibililor,
înainte de explozie to�i muncitorii trebuie îndep�rta�i din zona periculoas�. Reîntoarcerea lor este permis�
numai dup� ce s-a dat semnalul de „încetare”.
2090. Se interzice intrarea persoanelor str�ine în spa�iul cowperelor.
2091. În cursul execut�rii bateriilor pentru cocs, stelajele trebuie s� fie îngr�dite cu balustrade �i scânduri de
margine. în locurile de trecere spre baterie se vor amenaja pode�e cu balustrade.
2092. Camerele regeneratoarelor unde nu se execut� lucr�ri vor fi acoperite cu panouri din dulapi.
2093. La executarea lucr�rilor de finisare a materiei de cocsificare, care se fac în timpul înc�lzirii ei, muncitorii
care se afl� la partea superioar� a cuptoarelor trebuie s� fie înzestra�i cu înc�l��minte care s� le apere
picioarelecontra c�durii, precum �i cu m�ti de protec�ie contra gazelor sau cu m�ti izolante, dac� este
cazul. 2094. Muncitorii care execut� cur��irea prin suflare a canalelor, trebuie s� fie dota�i, cu ochelari de
protec�ie �i m�ti izolante.
2095. Încarcarea stelajelor, datorit� greuta�ii materialelor în cursul zidirii cuptoarelor, nu trebuie s� fie mai
mare decât cea prev�zut� prin calcul. În�l�imea stivelor de c�r�mid� de pe pere�ii intermediari nu trebuie
s� fie mai mare de 1 metru.
2096. Diferen�a între în�l�imile pere�ilor intermediari al�tura�i, trebuie s� fie mai mare de 1,2 m;
2097. Îndep�rtarea popilor de sub cintre �i scoaterea buloanelor, piuli�elor, penelor etc. în timpul zidirii
cuptoarelor este permis� numai sub direct� supraveghere a maistruIui. La cuptoarele care au bol�ile
consolidate prin leg�turi elastice nu se permite îndep�rtarea cofrajelor bol�ilor, înainte de strângerea
leg�turilor.
2098. Aducerea c�r�mizii în interiorul cuptoarelor care se zidesc, prin deschideri de lucru, trebuie efectuat�
numai dup� ce s-a realizat consolidarea ramelor (tocurilor) �i a registrelor deschiderilor.
2099. Demontarea bol�ilor cuptoarelor industriale trebuie executat� de pe schele. În timpul demont�rii bol�ilor
este interzis� prezen�a oamenilor deasupra lor.
2100. Demontarea cuptoarelor industriale care au fost oprite în vederea repar�rii, este permis� numai dup�
izolaea elementelor (p�r�ilor de cuptor) ce urmeaz� a fi demontate de focare, gazogen �i de alte surse de
c�ldur�, precum �i dup� demontarea conductelor de alimentare combustibil lichid sau gazos.
2101. În cazul demont�rii capacelor de control ale cuptoarelor �i ale u�ilor, ca �i în cazul demont�rii
ferestrelor false se vor lua m�suri împotriva accesului aerului fierbinte la locul de munc�.
2102. Este permis� executarea lucr�rilor în locurile unde se pot produce gaze nocive, în apropierea cuptoarelor
înalte epuratoarelor de gaze, la repararea conductelor de gaze,etc, numai în prezen�a salariatului de serviciu
care se ocup� cu salvarea celor gaza�i. Se interzice deschiderea ferestrelor (gurilor) de protec�ie, a
�uberelor, a registrelor �i obturatoarelor, f�r� a se primi dispozi�ie special� din partea maistrului.
2103. Se permite intrarea muncitorilor pentru executarea lucr�rilor în camerele interioare ale cuptoarelor �i
canalelor de fum, cu condi�ia ca aerul din camer� s� nu aib� temperatura mai mare de 400C �i s� nu
con�in� gaze toxice.
În cazul în care temperatura din aceast� camer� este mai mare de 40oC, locurile de munc� vor fi prev�zute
cu ventilatoare ac�ionate prin suflare, iar muncitorii vor lucra în îmbr�c�minte termoizolant�, f�când pauze
de 10 minute la fiecare 30, de minute, pentru a se odihni în înc�peri speciale cu temperatura normal�.
M�surarea temperaturii aerului în camere se va efectua cu termometre neprotejate.
2104. Lucr�rile de reparare a cuptoarelor industriale în stare cald� pot fi executate numai de muncitori care au
fost admi�i la vizita medical� în acest scop.
2105. Muncitorii care execut� cioplirea, t�ierea sau �lefuirea c�r�mizii refractare, cur��irea camerelor
cowperelor, spargerea sau topirea smoalei, cur��irea prin suflare a zid�riei co�urilor de fum care au fost în
exploatare, cât �i revizia acestora, vor fi echipa�i cu ochelari �i m�ti de protec�ie.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 37
Lucrari in mediu radioactiv
Generalit��i
2106. M�surile prev�zute în prezentul regulament se refer� la lucr�rile de radiografie industrial� ce se
efectueaz� în cadrul antreprizelor de construc�ii-montaj.
Unit��ile, care întreprind lucr�ri de radiografie industrial� sunt obligate s� posede, pe lâng� autoriza�iile
Inspec�iei Sanitare de Stat pentru Igiena �i Protec�ia Muncii, �i avizele prev�zute în reglement�rile
Comitetului pentru Energie Nuclear�.
2107. M�surile prev�zute în aceste norme au scopul de a îmbun�t��i condi�iile de lucru, a preveni
accidentele de munc� �i îmboln�virile profesionale în lucr�rile de radiografie industrial� prin:
a. reducerea la minimum a nivelului de iradiere extern� a personalului care lucreaz� cu surse de radia�ii
nucleare �i a personalului din jur;
b. prevenirea contamin�rii cu substan�e radioactive a personalului, a îmbr�c�mintei, a obiectelor sau a
substan�elor de lucru;
2108. Cunoa�terea, însu�irea �i respectarea prezentului regulament au caracter obligatoriu pentru întreg
personalul care lucreaz� în domeniul radiografiei industriale în cadrul antreprizelor de construc�ii-montaj.
2109. Lucr�rile cu surse de radia�ii nucleare vor fi conduse efectiv de personalul de specialitate din unit��ile
nucleare, care posed� certificatul de lucru cu surse de radia�ii.
2110. La antreprizele în care func�ioneaz� unit��i nucleare, organizarea �i sus�inerea ac�iunilor de
protec�ie contra radia�iilor revine ca sarcin� direct� conducerii antreprizei �i �efului unit��ii nucleare.
2111. În toate unit��ile nucleare, condi�iile generale de lucru surse de radia�ii nucleare sunt stabilite de c�tre
�eful unit��ii nucleare respective, împreun� cu responsabilul cu protec�ia contra radia�iilor.
2112. Pentru lucr�rile întâmpl�toare, deosebite, este necesar avizul Comitetului pentru Energie Nuclear�,
precum avizul celorlalte organe în drept.
2113. Conducerea unit��ilor nucleare �i �efii sec�iilor în care se execut� lucr�ri de radiografie industrial�
poart� r�spunderea asigur�rii m�surilor de protec�ie contra radia�iilor în sectoarele pe care le conduc.
Unit��ile nucleare vor trimite anual la verificare toate dozimetrele �i debitmetrele din dotare la Institutul de
Metrologie.
2114. �eful unit��ii nucleare propune conducerii administra�iei de care depinde unitatea nuclear� sau în
subordinea c�reia revin locurile unde urmeaz� s� se desfa�oare lucr�ri de radiografie industrial�, toate
m�surile necesare asigur�rii condi�iilor de desf�urare normal� a lucr�rilor respective. În caz de nerealizare,
a condi�iilor de lucru impuse de normele de tehnic� a securit��ii, nu este permis� executarea lucr�rii.
R�spunde conducerea administrativ�.
2115. Fiecare angajat din cadrul unit��ii nucleare este obligat s� comunice imediat �efului s�u direct �i
responsabilului cu protec�ia contra radia�iilor toate abaterile de la regulile de lucru cu surse de radia�ii
nucleare observate de el, apari�ia unei zone de suprairadiere sau contaminare, precum �i defec�iunile
constatate la dispozitivele �i instala�iile de protec�ie etc, care pot prezenta pericol de iradiere.
2116. Executarea dispozitrvelor de protec�ie împotriva radia�iilor nucleare se va face numai dup� proiecte sau
fi�e tehnologice avizate de c�tre �eful unit��ii nucleare.
2117. Lucr�rile de radiografie industrial� trebuie s� fie organizate astfel, încât doza primit� de personalul care
efectueaz� lucr�ri în aceste condi�ii (cât �i de restul personalului) s� fie sub doza admisibil� �i cât mai
redus� posibil. R�spunde conduc�torul lucr�rii.
2118. Doza maxim� admis� în caz de iradiere profesional� reprezint� suma dozelor biologice acumulate prin
iradiere cronic� succesiv� sau simultan�, la unul sau mai multe tipuri de radia�ii provenite de la orice fel de
surs� intern� sau extern�, care nu produce efecte d�un�toare adultului normal (în cazul zonelor controlate).
În consecin��, doza maxim� permisa în zonele controlate, �i acumulat� pân� la o etate dat�, la nivelul
gonadelor, organelor hematopoetice ale cristalinului, sau al întregului corp, se va calcula dup� formula:
D = 1(N - 18)
în care:
D = doza maxim� permis�, acumulat� în �esut, exprimat� în remi;
N = vârsta în ani;
Conform acestei formule, doza maxim� permis� nu poate dep�i 100 m remi pe s�pt�mân�, respectiv 5
remi/an, iar doza acumulat� pân� Ia vârsta de 30 ani va fi mai mic� de 50 remi.
Iradierea în aceste zone trebuie sa fie controlat� �i înregistrat� de c�tre responsabilul cu protec�ia contra
radia�iilor în registrul de eviden�� a dozelor încasate. Pentru personalul din zonele controlate se stabilesc
urm�toarele niveluri de iradia�iile limitate, profesionale �i neprofesionale, ale unor p�r�i ale corpului.
a. Iradierea profesional� limitat� a unor p�r�i ale corpului: - pentru orice organ sau �esut, cu excep�ia
gonadelor, organelor hematopoetice, cristalinului, oaselor, tiroidei �i pielii, doza maxim� admis� este de 4 remi
pentru fiecare perioad� de 13 s�pt�mâni consecutiv, �i 15 remi/an;
- pentru mâini antebra�e, picioare �i glezne,doza maxim� admis�, pentru 13 s�pt�mâni consecutiv este de
20 remi, repectiv 75 remi/an.
b. Iradierea neprofesional� a unor p�r�i ale corpului:
- pentru organismul întreg, gonade, organe hematopoetice �i cristalinul ochiului - doza maxim� permis� este
de 1,5 remi/an;
- pentru oase, tiroid� �i piele - doza maxim� admis� este de 3 remi/an;
- pentru mâini, antrebra�e, picioare, glezne, doza maxim� este de 7,5 remi/an.
2119. În zonele supravegheate, care cuprind teritoriile invecinate cu unit��ile nucleare spa�iile aflate sub
ac�iunea radia�iilor emise de sursele de radia�ii folosite în instala�ii sau aparate de masur� �i control,
precum �i suprafe�ele pe care se execut� lucr�ri cu surse de radia�ii nucleare în exterioul unit��ilor
nucleare, valorile dozelor de radia�ii, maxime permise sunt urm�toarele:
a. Iradierea profesional�, (cu excep�ia personalului unit��ilor nucleare):
- organismul întreg, gonade, organe hematopoetice, cristalinul ochiului: 1,5 remi/an;
- oase, tiroid�, piele: 3 remi/an;
- mâini, antrebra�e, picioare, glezne: 7,5 remi/an.
b. Iradierea neprofesional�:
- organismul întreg, gonade, organe hematopoetice, cristalinul ochiului: ,0,5 remi/an;
- oase, tiroid�, piele: 3 remi/an.
2120. În cazuri excep�ionale, accidente, avarii sau pentru prevenirea contamin�rilor în mas�, suprairadierile
admisibile prev�d urm�toarele doze maxime de radia�ii:
a. Pentru lucr�rile la care nivelul maxim de iradiere dep�e�te valoarea de 100 m rem/sâpt�mân�, se admite
o doz� maxim� de 3 remi, pentru orice perioad� de 13 s�pt�mâni consecutiv�, cu condi�ia ca în restul de
39 sapt�mâni ale anului, doza anual� s� nu dep�easc� 2 remi;
b. Iradierea accidental� unic� în cursul vie�ii este de 25 remi. Iradierile ulterioare sunt interzise;
c. în cazul iradierilor accide se admite o doz� anual� de 12 remi, cu condi�ia ,ca în anii imedia�i urm�tori,
nivelul de iradiere s� fie redus pân� la nivelul impus de rela�ia:

D = 5(N - 18)
NOT�: pentru radia�iile electromagnetice (radia�ii Roentgen �i gamma) de energii cuprinse între 0,7 �i 3
Mev., valoarea dozei exprimate în Roentgen este egal� cu valoarea dozei (biologice) exprimate în remi.
2121. Amenaj�rile instala�iilor �i ecranelor de protec�ie trebuie s� fie proiectate astfel, încât personalul care
lucreaz� în afara zonelor controlate s� primeasc� pe întreg organismul o doz� maxim� de 1,5 remi/an.
2122. Responsabilul cu protec�ia contra radia�iilor are urm�toarele obliga�ii:
a. s� controleze în mod sistematic nivelul intensit��ii câmpului de radia�ii, atât în zona controlat�, cât �i în
cea supravegheat�;
b. s� asigure starea de func�ionare perfect� a întregului s�u aparataj dozimetric �i s� execute verificarea
periodic� a acestui aparataj, s� ia parte la recep�ia lucr�rilor �i dispozitivelor de protec�ie, precum �i a
aparatelor dozimetrice, dup� repara�ii �i verific�ri;
c. s� execute verificarea periodic� a aparaturii dozimetrice la Institutul de Metrologie;
d. s� programeze, împreun� cu �eful unit��ii nucleare �i în colaborare cu cabinetul medical de care
depinde unitatea nuclear� respectiv�, examin�rile medicale periodice �i dispensariz�rile necesare pentru
personalul schema unit��ii nucleare;
e. sa vegheze în permanen�� ca normele �i instruc�iunile privind lucrul cu substan�e radioactive �i în
condi�ii de iradiere s� fie respectate de întreg personalul;
f. s� urm�reasc� organizarea efectu�rii sistematice controlului dozimetric individual al personalului;
g. s� �in� eviden�a dozelor biologice primite de personalul care lucreaz� cu surse de radia�ii Roentgen sau
gamma;
h. în cazul constat�rii unor abateri sau nereguli, responsabilul cu protec�ia împotriva radia�iilor va lua m�suri
de oprire a lucr�rii prin sigilarea provizorie a înc�perilor de lucru, informând conducerea unit��ii nucleare
asupra acestor m�suri;
i. în cazul contamin�rii sau suprairadierilor grave, cu protec�ia contra radia�iilor are dreptul s� interzic�, pe
r�spunderea personal�, continuarea lucrului �i s� cear� evacuarea personalului din zona periculoas�, cu
sigilarea înc�perii, anun�ând apoi �efului unit��ii decizia sa; m�surile pentru lichidarea pericolului vor fi
luate de �eful unit��ii, de responsabilul cu protec�ia contra radia�iilor sau de conduc�torul lucr�rii
respective, acesta trebuind s� asiste, obligatoriu, la luarea lucr�rilor de înl�turare a pericolului creat;
j. responsabilul cu protec�ia contra radia�iilor, în cazul suprairadierii unei persoane, este obligat s� prezinte
date privitoare la doza de radia�ie încasat� �i împrejur�rile în care s-a produs iradierea; responsabilul cu
protec�ia cortra radia�iilor trebuie, de asemenea, s� aib� grija ca persoana suprairadiat� sa fie luat� în
eviden�a unit��ii medicale indicate pentru aplicarea tratamentului, r�spunzând pe parcurs, la nivelul unit��ii
sale, de îndeplinirea m�suriIor de protec�ie care se cer aplicate în aceste cazuri.
k. responsabilul cu protec�ia contra radia�iilor este subordonat �efului unit��ii nucleare.
2123. Fiecare unitate nuclear� va intocmi extrase cuprinzând instruc�iuni de lucru, pe specific de activitate,
prelucrate, afi�ate. În incinta unit��ii nucleare afi�area se va face numai în locuri vizibile, stabilite numai de
�eful unit��i nucleare, cu respectarea instruc�iunilor Comitetului pentru Energie Nuclear�.
2124. În vederea �inerii unor eviden�e ale surselor de radia�ii gamma pentru defectoscopie, unit��ile
nucleare specializate sunt obligate s� comunice imediat la Comitetul pentru Energie Nuclear� toate
achizi�ion�rile de surse radioactive, precum �i orice schimbare survenit� în leg�tur� cu stocul de surse
gammaradioactive de care dispune unitatea nuclear�.
Reguli generale privind lucrul în câmpuri de radia�ii nucleare
2125. Personalul care lucreaz� în câmpuri de radia�ie trebuie s� poarte echipamentul de protec�ie în
conformitate cu normativul �i legisla�ia în vigoare.
Începerea lucrului f�r� echipament de protec�ie la domicilui este interzis�.
Sp�larea echipamentului de protec�ie la domiciliu este interzis�, aceast� opera�iune executându-se, în mod
obligatoriu, la nivelul unit��ii, conform instruc�iunilor în vigoare. R�spunde �eful unit��ii nucleare.
2162. În locurile în care se lucreaz� cu surse de radia�ii nucleare este interzis accesul oric�rei persoane,
f�r� respectarea m�surilor de protec�ie (echipament de protec�ie, dispozitive de protec�ie, instructaj etc.).
2127. Sta�ionarea în locurile unde se efectueaz� lucr�ri cu surse de radia�ii va fi redus� la minium posibil,
pentru supravegherea lucr�rii fixându-se personalul indicat de �eful unit��ii nucleare. În timpul lucrului, în
zona respectiv� nu pot sta decât persoanele ce iau parte la executarea lucr�rii. R�spunde �eful lucr�rii.
Orice lucrare de radiografie industrial� trebuie în prealabil am�nun�it planificat� din punct de vedere al
protec�iei contra radia�iilor. Se vor prevedea în scris:
a. natura sursei de radia�ii utilizate �i distan�a minim� la care operatorul se poate apropia de surs�;
b. doza debit a sursei la distan�a de lucru;
c. cauzele posibile de contaminare (avarii) �i m�surile ce se vor lua în cazul acesta;
d. timpul de Iucru permis.
În func�ie de aceste condi�ii, se elaboreaz� metoda de lucru optim� �i se stabilesc m�surile necesare
pentru protec�ie �i lucru (ecran de protec�ie, aparataj de control dozimetric, echipament de protec�ie,
instrumente etc). Aceste m�suri se vor lua înaintea începerii lucr�rii. R�spunde �eful unit��ii nucleare, sau
conduc�torul lucrii pentru lucr�rile din afara unit��ii nucleare.
2128. Pe u�ile înc�perilor �i la locurile de munc� unde se lucreaz� cu surse de radia�ii nucleare se fixeaz�
tabl� avertizoare cu inscrip�ia: "Aten�ie! Se lucreaz� cu surse de radia�ii nucleare".
Pe pere�ii înc�periior unit��ilor nucleare nu se vor prinde instruc�iuni, afi�e, sau tablouri b�tute în cuie sau
pioneze care produc g�uri în zid, ceea ce ar facilita depunerea de fascicule radioactive. Circula�ia persoanelor
str�ine în aceste înc�peri trebuie redus� la minimum. R�spunde �eful unit��ii nucleare.
2129. În orice loc de munc� în care se lucreaz� cu surse de radiatii Roentgen sau gamma, se va verifica zilnic,
înainte de începerea lucrului �i la orice schimbare a instala�iei de lucru, debitul dozei în diferite por�iuni din
înc�pere. În cazul constat�rii unei doze ce o dep�e�te cea permis�, nu se va începe lucrul pân� nu se va
face ecranarea sau decontaminarea necesar�.
De executarea �i organizarea lucr�rilor de control r�spunde �eful unit��ii nucleare.
2130. În cazul transfer�rii unei persoane care a lucrat cu substan�e radioactive, de la o sec�ie la alta,
persoana respectiv� este obligat� s� predea imediat sursele cu care a lucrat depozitului, depozitului de
substan�e radioactive. Predarea surselor radioactive unei alte persoane pentru continuarea lucr�rilor nu se va
face decât cu în�tiin�area responsabilului depozitului cu substan�e radioactive, împreun� cu care se vor
întocmi formele legale necesare de eviden��.
2131. În scopul protec�iei san�t��ii personalului care lucreaz� în câmpuri de radia�ii, se va executa un
control al nivelului de iradiere, de c�tre o persoan� anume instruit� �i desemnat� de conducerea unit��ii
interesate. Controlarea iradierii externe se va efectua prin:
a. m�surarea dozelor primite de persoanele expuse la radia�ii cu ajutorul dozimetriei individuale;
b. m�surarea câmpurilor de radia�ii în jurul surselor.
2132. Controlul iradierii externe cu ajutorul mijloacelor individuale de dozimetrie este obligatoriu pentru toate
persoanele care lucreaz� în câmpuri de radia�ii �i se execut� cu foto- �i stilodozimetre individuale.
2133. M�surarea dozelor înregistrate de stilodozimetrele individuale se va face zilnic numai de c�tre persoanele
stabilite de fiecare laborator, acest lucru constituind mijlocul oficial de înregistrare a dozelor de iradiere primite de
personalul expus profesional.
Pentru fotodozimetre, opera�iunea de m�surare a dozelor încasate se va organiza de una dintre institu�iile
specializate (IFA, Ministerul Muncii etc.).
Stilodozimetrele �i fotodozimetrele trebuie ferite de umezeal�,de varia�ia brusc� a temperaturii sau de
�ocuri mecanice. La terminarea zilei de lucru, dozimetrele se vor depune la panoul dozimetric din sectorul
respectiv. Rezultatele m�sur�torilor se înregistreaz� în fi�ele dozimetrice individuale �i colective, care se
p�streaz� în aceste sectoare. În cazul unei persoane care a primit o doz� peste limita maxim� permis�,
sectorul dozimetric are datoria s�-i aduc� la cuno�tin�� acest lucru �i s� îl în�tiin�eze pe �eful unit��ii
nucleare, pentru ca persoana sa nu mai lucreze în câmpuri de radia�ii pe un interval de timp corespunz�tor
dozei încasate.
2134. Se interzice scoaterea dozimetrelor din buzunar �i apropierea lor inten�ionat� de sursele de radia�ii,
precum �i demontarea lor (scoaterea capacelor dozimetrelor sau scoaterea filmelor din casetele dozimetrice).
În caz de deteriorare accidental� a dozimetrului, trebuie anun�at imediat sectorul dozimetric, pentru a fi înlocuit
cu un altul corespunz�tor. Dozimetrele individuale se ridic� zilnic de la panoul dozimetric �i se vor l�sa în
acela�i loc la terminarea zilei de lucru.
2135. Lucrul în câmpuri de radia�ii nu este permis decât dup� ecranarea lor corespunz�toare, astfel ca la
distan�a de lucru s� nu se dep�easc� doza maxim� permis�. Eficacitatea protec�iei se va verifica
obligatoriu cu ajutorul unui debitmetru sau al unei instala�ii corespunz�toare.
Sursele de raze gamma se vor ecrana din toate p�r�ile pentru a feri operatorul de radia�ii difuzate.
La intrarea în laborator sau în instala�ii, unde se lucreaz� cu surse de radia�ii fixe, trebuie s� fie afi�at în
mod vizibil un tabel cu dozele debitate de surs�, în unitatea de timp la diferite distan�e de sursa.
2136. Este strict interzis� depozitarea surselor radioactive laborator. Imediat ce lucrarea s-a terminat, sursele vor
fi duse la depozitul de substan�e radioactive.
Instructajul special privind lucrul cu surse de radia�ii nucleare
2137. Toate persoanele care vor lucra temporar sau permanent în câmpuri de radia�ii, trebuie în prealabil s� fie
supuse unui instructaj introductiv asupra protec�iei, organizat de conducerea unit��ii nucleare.
2138. Admiterea la lucru se va face în urma unei examin�ri efectuate de �tre o comisie format� din �eful
sec�iei în care va lucra persoana examinat�, �eful unit��ii nucleare �i responsabilul cu protec�ia contra
radia�iilor. Rezultatul examenului se va trece în fi�a individual� de instructaj pentru protec�ia împotriva
radia�iilor.
2139. Fi�ele personale pentru protec�ia împotriva radia�iilor vor fi �inute de responsabilul cu protec�ia
contra radia�iilor. Instructajul periodic se va efectua cel pu�in o dat� pe lun� sau ori de câte ori este necesar.
Data la care se efectueaz� instructajul periodic se va consemna în fi�a de instructaj individual.
2140. La interval de 6 luni, �eful unit��ii nucleare, împreun� cu responsabilul cu protec�ia contra radia�iilor,
�i cu un reprezentant din partea conducerii sec�iei vor verifica cuno�tin�ele privind m�surile ce trebuie luate
în timpul lucrului în câmpuri de radia�ii.
Examinarea bianual� se va consemna în fi�a de instructaj. În cazul în care persoana examinat� nu cunoa�te
normele de tehnic� a securit��ii, ea va fi retras� de la locul de munc�, interzicându-i-se lucrul cu surse de
radia�ii pân� la însu�irea normelor.
2141. În cazul în care persoane din afara unit��ii nucleare lucreaz� în câmpuri de radia�ii datorit� procesului
tehnologic al lucr�rii respective, ele vor fi instruite asupra specificului acestei lucr�ri. Instructajul efectuat va fi
consemant în fi�a de instructaj individual a acestora.
R�spunde conduc�torul lucr�rii cu surse de radia�ii �i �eful sec�iei sau sectorului unde se execut�
lucrarea.
Supravegherea medical� a personalului care lucreaz� cu surse de radia�ii nucleare
2142. Personalul care urmeaz� s� lucreze în unit��ile nucleare va fi supus obligatoriu unui examen medical.
Vârsta minim� pentru admiterea la lucru cu surse de radia�ii nucleare este de 18 ani.
Toate persoanele care vor lucra cu substan�e radioactive vor fi examinate conform instruc�iunilor speciale în
vigoare elaborate de organele sanitare în drept, pentru a se depista eventualele st�ri patologice care pot s�
predispun� la îmboln�viri profesionale.
Examenul medical la angajare este obligatoriu �i va consta din:
a. Examen clinic general;
b. Examen de specialitate: neuropsihiatrie, endocrinologie, oftalmologie, dermatovenerice.
Ori de câte ori este cazul, se vor efectua �i alte examene sau teste func�ionale suplimentare, a c�ror
necesitate ar rezulta din anamnez� sau în urma examenului ini�ial.
c. Examene de laborator: reac�ia serologic� B.W., probe func�ionale hepatice, analiza urinei, radiografia
toracic� standard sau eventual MRF, hemoleucograma (num�r�- toarea leucocitelor, formula leucocitelor �i
num�r�toarea trombocitelor), timp de sângerare �i coagulare, viteza de sedimentare a eritrocitelor.
Pe baza examenului clinic de laborator, se va întocmi fi�a medical� personal�, în ale c�rei concluzii medicul
unit��ii care angajeaz� va specifica dac� cel angajat este apt sau inapt s� lucreze în câmpuri de radia�ii
nucleare.
Odat� cu examenul medical de angajare, medicul va întocmi pentru fiecare persoan� expus� profesional la,
radia�ii nucleare, un dosar medical, conform normelor stabilite de Ministerul S�n�t��ii.
În acest dosar, medicul trebuie s� p�streze, al�turi de fi�a individual� �i de eviden�� a celorlalte examene
medicale, �i o copie a eviden�ei dozelor primite de persoana respectiv� �i a analizelor privind contaminarea
intern�.
Dosarul medical va urm�ri persoana expus� profesional, la trecerea acesteia de la o unitate la alta.
2143. La examenul medical de angajare, preventiv, conform legisla�iei sanitare în vigoare la noi în �ar�,
trebuie s� se �in� seama c�, urm�toarele boli constituie contraindica�ii pentru munca cu izotopi radioactivi:
a. Toate bolile de sânge �i a repetate (hemoglobina 60 %, leucocite 5000);
b. Toate st�rile de diatez� hemoragic�;
c. Boli ale pielii indiferent de etiologie, sau boli cronice ale pielii nevindecabile, alte r�ni cutanate
profunde (dermite, pl�gi etc.);
d. Nefrite, nevroze, nefroscleroze;
e. TBC pulmonar sau al altor organe;
f. Boli cardiovasculare cu tulbur�ri de circula�ie sanguin�;
g. Boli de oase �i articula�ii (osteomielit�), deforma�ii poliartrite;
h. Boli ale aparatului respirator (astmbron�ic, pneumo- scleroz�);
i. Boli ale sistemului nervos central �i periferic cu caracter infec�ios, toxic sau traumatic, st�rile
reziduale ale acestor îmboln�viri, înboln�virile acute �i cronice psihice sau existen�a acestora în anamneza
celui cercetat;
j. Modific�ri profunde în tonusul sistemului nervos vegetativ �i în func�iile sistemului nervos endocrin;
k. St�ri accentuate de astenie sau iritabilitate;
l. Cancerul pielii, indiferent de localizare, sau st�ri precanceroase;
m. îmboln�virile acute sau cronice, hepatit� cronic�, o stare de sl�bire profund� a organismului,
defecte de vedere necorectabile etc;
n. Existen�a în antecedente a unor iradieri interne (terape- utice, profesionale sau accidentale) ale
întregului or- ganism, sau ale organelor în mod special radiosensibile, în doza total� ce dep�e�te limita
admisibil� a dozei cumulative pentru vârsta respectiv�; idem pentru afec�i- unile susceptibile la tratamente
prelungite �i repetate cu radia�ii ionizate;
o. Prezen�a în organism, a substan�elor radioactive cu timp de înjum�t��ire lung (încorporate terapeutic,
profesional sau accidental), în cantit��i, dep�ind limitele admisibile pentru nuclizii respectivi;
 p. Contraindica�iile relative care sunt constituite de bolile acute ale pieIii, pân� la completa lor
vindecare;
r. Pentru femei trebuie socotite contraindicate urm�toarele st�ri fiziologice sau patologice, sau cele în
leg�tur� cu vîrsta:
- graviditatea;
- al�ptarea;
- infantilismul st�rii genitale, independent de dezvoltarea fizic� general� �i starea func�iei
menstruale;
- tulbur�ri menstruale;
- tumori în sfera genital�;
- procese inflamatorii acute �i cronice ale sferei genitale (metrite, anexite, salpingite);
- tulbur�ri climacterice �i tulbur�ri importante ale centrilor vasomotorii, dureri musculare, articulare,
osoase, spasme vasculare, varia�ii de tensiune arterial�, valuri de c�lduri, tulbur�ri gastrointestinale,
articulare etc.
R�spund medicul �i directorul societ��ii.
2144. Medicul trebuie s� supravegheze atent personalul ce lucreaz� cu surse de radia�ii nucleare, pentru a
descoperi primele semne ale efectelor radia�iilor nucleare �i a lua m�surile corespunz�toare în vederea
p�str�rii st�rii de s�n�tate �i a capacit��ii de munc�. Din acest motiv, acest personal trebuie s� se
prezinte la intervalele stabilite la examenul medical periodic, �i cu atât mai mult la primele semne de boal�.
R�spund medicul �i directorul societ��ii.
2145. Programarea examenelor medicale se face la intervale de timp de 6 luni.
Examenul va fi f�cut de o comisie a c�rei componen�a trebuie s� cuprind� în mod obligatoriu un
internist, un oftalmolog, un dermatolog �i un ginecolog iar facultativ �i un neurolog.
Examenul de laborator care trebuie efectuat în aceste cazuri în mod obligatoriu este: hemograma
complet� (num�r�toarea de hematii, leucocite, formula leucocitar�, reticulocite). Rezultatul examenului se va
trece în fi�a medical� personal�, care se p�streaz� la dosarul medical. Acest rezultat se analizeaz�
împreun� cu fi�a medical� dozimetric� (individual�), pentru stabilirea concluziilor complete ale examenului
periodic.
R�spund medicul �i directorul societ��ii.
2148. Examenul medical periodic const� din:
a. Examen clinic general �i de specialitate. Se vor examina sistematic diversele aparate �i în mod
special, aparatul cardiovascular, tubul digestiv, din�ii, amigdalele �i curba greut��ii;
b. Determinarea activit��ii excretelor. În primul rând se va m�sura activitatea urinei, intrucât urina, în
mod normal, con�ine potasiu radioactiv, acesta va fi separat de urina �i apoi va fi determinat� activitatea
rezidual�.
În cazul când se lucreaz� cu un singur izotop, acesta va fi izolat de urina pe cale chimic�.
c. Examenul materiilor fecale este indicat (eliminarea principal� are loc pe cale digestiv�).
Dac� are loc o inhalare de praf radioactiv, este necesar s� se m�soare activitatea secre�iilor recoltate
prin fosele nazale �i expectora�ie.
Examenul mâinilor. Acest examen necesit� o aten�ie special�, observându-se starea tegumentelor,
cât �i a unghiilor.
Pentru persoanele care prin natura lucrului pe care il efectueaz� au o expunere repetat� a mâinilor la
câmpuri de radia�ii sau fluxuri de particule, examenul medical va cuprinde �i înregistrarea amprentelor digitale.
Aceast� înregistrare se va face pe un mulaj din material adecvat. Mulajele individuale se vor p�stra al�turat
fa�ei, pentru a oferi compara�ia în timp cu mulajul ob�inut la intrarea la locul de munc� respectiv.
d. Examenele de laborator în cazul sîngelui se consider� patologice dac� se g�se�te:
- leucopenie persistent� inferioar�, în numar de 4000 leucocite pe mm3;
- hiperleucocitoz� persistent� în num�r de peste 15000 leucocite/mm3 cu Iimfocitoza relativ�;
- limfocitoz� relativ� cu u�oar� leucopenie (4000- 60000/mm3) �i care dispare dac� persoana nu
mai lucreaz� cu surse de radia�ii nucleare;
- m�rirea num�rului mediu al hematiilor, devierea la dreapta a curbei Price-Jones;
- reticulocitot� peste 20%;
- hiperglobulie cu un num�r de hematii peste 5.8 mil/mm3, iar concentra�ia de hemoglobin� 18 g/100
ml.
 Pentru a afirma dac� modific�rile sanguine sunt datorit� radia�iilor, se procedeaz� în mai, multe
moduri:
- se sustrage persoana de la ac�iunea radia�iilor nucleare �i se observ� evolu�ia modific�rilor;
- se m�soar� activitatea excretelor, a materialului recoltat din fosele nazale, a aerului expirat, pentru a
determina intensitatea radia�iilor interne;
- se efectueaz� examenul hematologic s�pt�mânal �i se compar� cu rezultatul efectuat înainte de
iradiere;
- se elimin� alti factori care ar putea cauza modific�ri asem�natoare (infec�ii, intoxica�ii cu berizen
etc.);
Examenele clinice �i de laborator vor putea fi completate �i cu alte probe de la caz la caz.
Rezultatele examenelor f�cute vor fi �inute de medicul societa�ii în fi�a personal� întocmit� cu
ocazia angaj�rii. La examenul medical periodic, sectorul de dozimetrie al unita�ii va prezenta obligatoriu
medicului ce întocme�te concluziile, fi�ele dozimetrice la zi (fi�ele de iradiere profesional�) a personalului
examinat:
Fi�a medical� personal�, împreun� cu fi�a dozimetric� (de iradiere profesional�) �i alte
documente medicale provenite din diferite situa�ii vor forma dosarul personal medical al salaria�ilor din unitatea
nuclear�.
Aceste dosare vor fi p�strate de medicul unit��ii respective.
2147. În caz de suprairadiere constant�; prin indica�iile dozimetrelor individuale sau ale dozimetriei locurilor de
munc�, ca �i în urma unor defec�iuni accidentale ale aparaturii de lucru care ar putea produce iradierea
acut�, persoanele afectate se vor supune f�r� întârziere unui examen medical special.
În aceste cazuri de suprairadieri sau iradieri excep�ionale, sectoarele dozimetrice din unit��ile
nucleare sunt obligate a informa imediat �i a prezenta fi�a dozimetric� medicului unit��ii respective, pentru
fiecare caz în parte.
În cazul dep�irii datei maxime admisibile sau la indica�iile medicului ce efectueaz� supravegherea
medical� a personalului expus profesional la radia�ii nucleare, personalul va fi retras temporar, pân� la
împlinirea timpului pentru care a primit doza sau pîn� la reducerea contamin�rii interne la valorile admise sau
dac� este necesar - la indica�ia organelor medicale - va fi retras definitiv din munca cu radia�ii ionizante.
2148. Constat�rile de suprairadiere vor fi aduse întotdeauna la cuno�tin�a serviciului medical, medicul
societ��ii, odat� cu fi�a dozimetric� întocmit�, urmând a hot�ri asupra m�surilor ce trebuie luate de la caz
la caz, împreun� cu �eful unit��ii nucleare, �i responsabilul protec�iei contra radia�iilor.
2149. În scopul limit�rii iradierii medicale a personalului expus ,la radia�ii nucleare, aceste prescrieri nu se vor
executa decât cu avizul medicului unit��ii nucleare. Toate iradierile medicale (radiodiagnostic, radioterapie,
diagnostic �i tratament cu izotopi radioactivi vor fi înscrise în fi�a de iradiere medical�.
Iradierile medicale vor fi Iimitate la maximum, iar în cazurile strict necesare se va recurge la procedeele
radiologice care determin� iradierea cea mai redus�.
2150. Organizarea controlului medical �i supravegherea medical� a personalului care lucreaz� cu surse sau
câmpuri de radia�ii nucleare, constituie o sarcin� obligatorie a conducerii unit��ii nucleare �i a medicului
care asigur� asisten�a medical� a unit��ii. Acolo unde unitatea nuclear� nu are posibilit��i proprii de
organizare �i efectuare a controlului medical, se va apela la o policlinic� teritorial� care va efectua controlul
medical la angajare �i controlul medical periodic.
Medicul unit��ii nucleare va p�stra o eviden�� clar� a acestui personal, va întocmi dosarele
medicale personale, conform instruc�iunilor �i va raporta orice boal� de iradiere ca boal� profesional�, cu
respectarea formelor legale.
Manipularea �i transportul substan�elor radioactive
2151. Este interzis� manipularea direct� a surselor de radia�ii. În mod obligatoriu, se vor folosi dispozitive
mecanice de manipulare (cle�ti, tije, manipulatoare).
2152. Persoanele ce manipuleaz� surse de radia�ii vor purta în mod obligatoriu echipamentul de protec�ie
prev�zut în normativ �i vor avea asupra lor dozimetre individuale.
2153. Transportul substan�elor radioactive trebuie efectuat cu toate m�surile de protec�ie, respectându-se
regulile de securitate personal� �i colectiv�. Substan�ele radioactive nu se transport� decât în containere
care s� asigure o bun� protec�ie, astfel încât în timpul transportului, persoanele respective s� încaseze o
doz� de radia�ii cât mai mic� sub limita admis�.
Pe timpul transportului, cu debitmetrul portativ se va controla doza încasat� de personalul înso�itor.
2154. Containerele care servesc la transportul substan�elor radioactive vor fi etichetate cu semne radioactive,
�i numerotate în mod vizibil.
2155. Transportul cu trenul este permis astfel:

MESAGERII Expedieri colet�rie Expedieri vagoane

Cat. de Starea Activ. Câtimea Activ. Câtimea Activ. Câtimea

transport fizic� maxim� coletelor maxim� coletelor maxim� coletelor
a exped. într-un a exped. într-un a exped. într-un
în curei vagon în curei vagon în curei vagon

I Surse 50 5 50 nelim. nelim. nelim.

închise

Surse 2 5 2 idem idem idem

deschise

II Surse - - 50 10 idem idem

închise

Surse - - 2 10 idem idem

deschise

III Surse - - 50 1 idem idem

închise

Surse - - 2 1 idem idem

deschise

2156. Transportul cu avionul.

Activitatea maxim� transportat� nu trebuie s� dep�easc� 2 curie. Subs�antele radioactive transportate cu
avionul trebuie s� fie înso�ite de un delegat al beneficiarului. Num�rul de containere admis este limitat de
debitul dozei la 1 m distan�� de la locul de depozitare care trebuie s� fie mai mic de 10 mR/h.
Locul de depozitare a containerelor trebuie s� se g�seasc� la cel pu�in 3 m distan�� de pasagerii avionului.
2157. Transportul cu autovehiculele.
Num�rul de containere transportate trebuie astfel ales, încât doza biologic� existent� în cabina �oferului s�
nu dep�easc� 2 mR/h. Doza biologic� m�surat� pe conturul exterior al autovehiculului nu trebuie s�
dep�easc� 50 mR/h. Vehiculul trebuie s� fie marcat pentru transport cu semnul indicator de radia�ii.
Pe marcaj se va indica num�rul de telefon �i adresa unde trebuie s� se anun�e în caz de accident. Autove-
hiculele laboratoare vor avea amenajate spa�ii ecranate, ce vor oferi deplina securitate a transportului, sau vor fi
înso�ite de remorci amenajate.
Sta�ionarea autovehiculelor care transport� surse de radia�ii în locuri cu aglomer�ri de persoane este
interzis�.
2158. Transportul persoanelor împreun� cu sursele de radia�ii este interzis. Excep�ie fac înso�itorii
desemna�i de conduc�torul unit��ii, având delega�ie pentru transportul respectiv.
2159. Predarea substan�elor radioactive se va face numai persoanelor autorizate, opera�iunea fiind
înregistrat� în eviden�ele speciale, conform modelelor legale în vigoare.
2160. Substan�ele radioactive nu se vor înc�rca împreun� cu substan�ele inflamabile, explozive, oxidante
sau corozive.
2161. Persoana responsabil� cu transportul trebuie s� fie avertizat� asupra naturii �i activit��ii sursei
transportate, indicându-se condi�iile în care trebuie s� se fac� transportul.
2162. De crearea condi�iilor de transport a substan�elor radioactive r�spunde conducerea întreprinderii sau
institutului, iar pe timpul transportului, r�spunde înso�itorul.
Depozitarea substan�elor radioactive
2163. Locul de p�strare a substan�elor radioactive este depozitul de radioizotopi cu care trebuie s� fie dotate
unita�ile nucleare.Orice surs� ce intr� în institu�ie va trece mai întâi prin acest depozit, unde se
dezambaleaz� în prezen�a responsabilului de depozit, care o trece în eviden��. Restituirea containerelor
pentru izotopi radioactivi c�tre furnizori se face pe baza unui certificat de stare, în care se consemneaz� dac�
containerul are sau nu deterior�ri mecanice �i dac� este curat sau contaminat cu substan�e radioactive.
Avariile mecanice �i contamin�rile radioactive exterioare vor fi eliminate la maximum posibil, prin grija
responsabilului de depozit care va r�spunde de acest lucru.
2164. Fiecare container din depozit va avea în permanen�� un num�r al s�u, scris vizibil cu vopsea.
Containerele se a�eaz� în depozit în ordinea numerelor �i la distan�e cât mai mari posibil, permise de
spa�iul depozitului. R�spunde responsabilul depozitului.
2165. Depozitul trebuie �inut încuiat. Accesul în depozitul de substan�e radioactive este permis numai
responsabilului depozitului �i persoanelor în interes strict de serviciu, în prezen�a responsabilului.
2166. Accesul în depozit este permis numai dup� ventilarea prealabil� a aerului. Persoanele care intr� în
depozit vor avea asupra lor debitmetrul �i dozimetrul individual. În depozit se va sta�iona un timp cât mai scurt
posibil.
2167. În toate opera�iile cu radioizotopi din depozit, nu se va pune mâna pe surse, iar la mi�carea surselor din
containere, se va lucra numai cu m�nu�i de cauciuc �i cu dispozitive de manipulare de la distan��.
2168. În mod obligatoriu, se p�streaz� eviden�a substan�elor ce intr� �i ies din depozit, în ceea ce
prive�te natura substan�elor �i activitatea lor.
2169. Orice pierdere de substan�e radioactive în timpul depozit�rii se va aduce imediat la cuno�tin��
�efului unit��ii, pentru ca s� se poat� lua de urgen�� m�surile ce se cuvin în asemenea situa�ii.
Eviden�a substan�elor radioctive
2170. Responsabilul depozitului va �ine o eviden�� centralizat� a tuturor surselor radioactive din cadrul
unit��ii.
Eviden�a izotopilor radioactivi trebuie s� indice prezen�a efectiv� a acestora în unitatea nuclear�, cât �i a
eventualelor surse de radia�ii repartizate în alte locuri de munc�, �i s� asigure controlul zilnic, al utiliz�rii lor.
Fiecare unitate nuclear� (laborator de cercetare, sec�ie de produc�ie sau echip�) trebuie s� �in�
eviden�a riguroas� a mi�c�rii surselor radioactive.
În acest scop, în fiecare unitate se va desemna de c�tre �eful institu�iei (director, inginer �ef), de comun
acord cu �eful unit��ii nucleare, o persoan� responsabil� pentru eviden�a substan�elor radioactive
utilizate în cadrul unit��ii respective, care va întocmi �i va �ine la zi eviden�a substan�elor radioactive.
2171. Periodic, conducerea institutiei, împreun� cu �eful unit��ii nucleare, vor verifica fi�ele de eviden��,
comparând datele scriptice cu situa�ia real�, atât sub aspectul cantitativ, cât �i din punct de vedere al
activit��ii.
Rezultatele verific�rii vor fi consemnate, sub semn�tura în scriptele respective. În cazul stabilirii pierderilor sau
consumului nejustificat de izotopi radioactivi, se va clarifica situa�ia, iar cei vinova�i vor fi tra�i la r�spundere.
2172. Sursele radioactive trebuie întotdeauna utilizate corect, astfel încât s� se evite posibilitatea pierderii sau
fragment�rii �i dispersiei lor. Dac� se constat� ca s-a pierdut o surs� radioactiv�, se va anun�a unitatea
nuclear� din cadrul institu�iei respective.
Se vor cerceta în detaliu, prin intermediul unui aparataj de detec�ie adecvat, toate locurile în care ar putea fi
sursa radioactiv�. În ipoteza ca totu�i sursa radioactiv� n-a putut fi gasit�, unitatea nuclear� va lua toate
m�surile necesare în func�ie de cazul respectiv.
2173. Transferarea substan�elor radioactive de la o unitate nuclear� la alta se poate face numai cu aprobarea
�efilor ambelor unit��i �i cu ob�inerea aprob�rii Comitetului pentru Energie Nuclear�. Cu aceasta ocazie,
fi�a de eviden�� de la unitatea care pred� se închide, iar la unitatea care preia substan�a respectiv�, se
deschide o noua fi��. Este interzis� transferarea izotopilor radioactivi la alte unit�ti, far� avizul �efului
unit��ii nucleare �i aprobarea conducerii unit��ii.
2174. Izotopii procuar�i fie din import, fie din depozitul I.F.A. fie prin transfer de la alte unit��i nucleare, se iau
în eviden�� în registrul de mi�care a sursei.
Registrul trebuie s� indice exact tipul sursei, natura, cantitatea �i activitatea con�inutului s�u.
Inventarul surselor radioactive din depozit se va face o dat� la 3 luni sau ori de câte ori este necesar.
Reguli de lucru cu sursele de radia�ii nucleare pentru defectoscopie
2175. Lucr�riel de gammadefectoscopie se execut� de c�tre unit��ile nucleare specializate în aceste
lucr�ri, organizate ca laboratoare de gammadefectoscopie �i care posed� autoriza�ie de func�ionare
eliberat� de Comitetul pentru Energie Nuclear�.
2176. Unit��ile nucleare organizate ca laboratoare de gammadefectoscopie sunt subordonate direct
conduc�torului întreprinderii în cadrul c�reia sunt constituite.
2177. Prin surse de radia�ii gamma pentru defectoscopie se în�eleg sursele gammaradioactive în stare solid�,
compact�, închise în capsule protectoare sau în alte materiale, care nu permit r�spândirea lor sub nici o form�.
2178. În vederea �inerii unor eviden�e a surselor de radia�ii gamma pentru defectoscopie, unit��ile nucleare
specializate sunt obligate s� comunice imediat la Comitetul pentru Eenrgie Nuclear� toate achizi�ion�rile de
surse gammaradioactive de care dispune unitatea nuclear�.
2179. Pentru sursele de radia�ii gamma achizi�ionate, se va considera drept act legal pentru înrtegistrare avizul
de exepdi�ie �i buletinul de calitate emis de c�tre furnizor.
2180. Amenajarea unit��ilor nucleare de gammadefectoscopie se face în func�ie de specificul lucr�rilor.
2181. Depozitele de surse gammaradioactive se vor construi astfel, încât pentru un anumit num�r de surse care
au o activitate total� cunoscut�, doza debit de radia�ii la suprafa�a lor s� nu dep�easc� 0,2 mR/h.
Depozitul va fi înconjurat de o zon� interzis� accesului persoanelor str�ine prin pl�ci avertizoare.
2182. În cazul unit��ilor nucleare care folosesc surse de mare activitate, depozitul va avea un loc subteran
special amenajat pentru depozitarea acestor surse. Amplasarea depozitului se va face în func�ie de specificul
lucr�rilor care se vor executa.
2183. Pentru semnalarea, urm�rirea, înregistrarea �i eviden�a dozelor de radia�ii, unita�ile nucleare de
gammadefectoscopie vor fi dotate cu urm�toarele mijloace dozimetrice:
a. radiodebitmetre pentru fiecare instala�ie de gammadefectoscopie;
b. dozimetre individuale; stilodozimetre �i fotodozimetre;
c. sisteme de delimitare a zonelor interzise în timpul iradierilor, acestea fiind:
- vizuale, realizate din pl�cu�e din tabl� care au desenate semnul conven�ional al câmpurilor
de radia�ii nucleare, pe fond galben;
- sonore, realizate prin semnale sonore emise de operatorii care supravegheaz� zona interzis�
cu ajutorul unor fluiere.
2184. Transportul instala�iilor de gammadefectoscopie în exteriorul unit��ii nucleare nu se poate face decât
cu aprobarea �efului unit��ii nucleare �i în conformitate cu normele de protec�ie contra radia�iilor elaborate
de Comitetul pentru Energie Nuclear�.
Lucrul cu surse de raze Roentgen

2185. Persoanele care lucreaz� în laboratoarele unde sunt utilizate instala�ii de raze Roentgen, mobile sau
fixe, precum �i pe teren, sunt obligate a respecta toate regulile de protec�ie prev�zute în prezentele norme.
Întrucât instala�iile Roentgen prezint�, pe Iâng� riscul de iradiere din exterior, �i pe acela de
electrocutare, instructajul personalului ce lucreaz� în aceste sectoare, va cuprinde în mod obligatoriu �i normele
de electrosecuritate.
Personalul ce deserve�te sursele de radia�ii Roentgen va fi supus trimestrial instructajului �i
examin�rii periodice asupra cuno�tin�elor privind m�surile de protec�ie. Orice modificare, dare în func�iune
de noi surse sau mijloace de protec�ie vor fi precedate de un instructaj �i de un control al cuno�tin�elor de
protec�ie �i manipulare ale personalului.
2186. Înainte de începerea lucrului, laboratoarele în care se lucreaz� cu instala�ii Roentgen vor fi aerisite.
Aerisirea va fi f�cut� prin intermediul instala�iilor de ventila�ie prev�zute obligatoriu.
2187. În timpul lucrului cu radia�ii Roentgen, laboratorul în care se lucreaz� va fi prev�zut cu semnalizatoare
prin care s� se anun�e oprirea persoanelor str�ine de a intra în laborator.
Este interzis ca în timpul func�ion�rii instala�iilor Roentgen în incinta laboratorului, s� sta�ioneze persoane
str�ine de laborator.
2188. În timpul func�ion�rii instala�iilor Roentgen, personalul manipulant va fi dotat cu dozimetre individuale.
Responsabilul cu protec�ia contra radia�iilor sau, în lipsa acestuia, personalul specializat, va asigura prin
aparate de dozimetrie controlul, astfel încât doza de radia�ii s� nu dep�easc� 100 mR/s�pt�mân� .
2189. Este strict interzis� folosirea camerei unde sunt montate aparatele de raze Rontgen pentru executarea
altor lucr�ri, care nu sunt legate de specificul laboratorului de radia�ii.
2190. La terminarea lucrului, instala�iile Roentgen vor fi deblocate, asigurându-se imposibilitatea manipul�riilor
de c�tre persoane care nu au legatur� cu laboratorul.
2191. În cazul lucrului cu instala�ii de raze Roentgen pe �antier sau în ateliere, în afar� de marcarea cu table
de avertizare, se va proceda �i Ia împrejmuirea �i delimitarea zonei în care se g�se�te sursa de radia�ii.
Reguli de lucru la unit��ile nucleare de gammadefectoscopie în puncte fixe de control
2192. Expunerile executate în cadrul acestor unit��i nucleare nu se pot execut� decât în camere de iradiere
special amenajate.
Înainte de începerea lucrului, toate înc�perile laboratorului de defectoscopie vor fi bine aerisite prin intermediul
instala�iei de ventila�ie, apoi se va verifica dac� sursa de radia�ii este în containerul de lucru �i scoas� din
func�iune, dac� u�ile de la camera de iradiere sunt închise, �i numai dup� aceste opera�ii se va admite
intrarea personalului în s�lile de lucru. La p�r�sirea laboratorului se fac acelea�i opera�iuni de verificare.
2194. Accesul în camera de iradiere este permis numai dac� sistemul de semnalizare arat� c� nu e pericol de
iradiere. Dac� sistemul de semnalizare nu func�ioneaz�, intrarea este permis� numai cu avizul �efului
unit��ii nucleare, sau a responsabilului cu protec�ia contra radia�iilor.
2195. Comanda debloc�rii u�ilor de la camera de iradiere se face numai de c�tre conduc�torul lucr�rii cu
surse de radia�ii, dup� ce în prealabil se anun�� acest lucru �i se controleaz� dac� în camera de iradiere
nu a r�mas cineva.
2196. În cazuri excep�ionale, când se blocheaz� sursele de radia�ii, este permisa intrarea în camera de
iradiere a persoanelor de interven�ie, numai pe baza dispozi�iei scrise a �efului unit��ii nucleare, care are
obliga�ia s� stabireasc� condi�iile de lucru de interven�ie (folosirea ecranelor �i limitarea timpului de lucru),
în scopul evit�rii suprairadierii persoanelor de interven�ie, iar dup� încetarea lucrului, persoanele de
interven�ie trebuie s� fie îndep�rtate de zona cu surse de radia�ii, pe o perioad� corespun- z�toare dozei
de radia�ii încasate.
Dispozi�ia de interven�ie se va prelucra cu persoanele ce vor ac�iona în interven�ie, care au obliga�ia s�
semneze de luare la cuno�tin�� a instruc�iunilor de lucru prev�zute în dispozi�ia de interven�ie.
Reguli de lucru la unit��ile nucleare de gammadefectoscopie care se deplaseaz� pe �antiere sau
conducte magistrale
2197. Lucr�rile preliminare de preg�tire a piesei în vederea iradierii trebuie executate înainte de punerea în
func�iune a instala�iilor de gammadefectoscopie.
2198. Zona în care se vor desf�ura expunerile va fi delimitat� cu pl�cu�e avertizoare, astfel încât doza de
radia�ii în limita zonei interzise accesului s� nu depa�easc� valoarea de 0,2 mR/h. PI�cu�ele avertizoare
vor purta semnul coven�ional al câmpurilor de radia�ii �i inscrip�ia "Pericol de radia�ii".
2199. Dac� nu este posibil� delimitarea acestei zone, lucr�rile de gammadefectoscopie nu se vor efectua
decât în afara programului de lucru.
2200. La lucr�rile de expunere cu instala�ii care au fascicul dirijat, în vederea mic�or�rii razei zonei interzise
�i pentru nestingherirea altor locuri de munc� se va realiza o delimitare corespunz�toare.
2201. În timpul lucrului cu surse de radia�ii în func�iune se va controla zona delimitat�.
2202. În timpul pauzelor, instala�iile de gammadefectoscopie vor fi permanent supravegheate, pentru evitarea
accidentelor.
2203. Pentru locurile aglomerate, se va proceda în plus, �i la împrejmuirea cu sfoar� sau sârm� a zonei în
care vor avea loc expunerile.
2204. Uni��ile nucleare de gammadefectoscopie sunt obligate s� �in� eviden�a mi�c�rii zilnice a
instala�iilor de defectoscopie cu surse de radia�ii gamma în incinta unit��ii nucleare.
2205. Unitatea nuclear� de defectoscopie cu radia�ii gamma este obligat� s� execute un control continuu �i
eficient al dozelor de radia�ii primite de personalul operator pe întreaga sa activitate în câmpurile de radia�ii.
2206. Controlul dozimetric se realizeaz� prin:
a. controlul stilodozimetric individual zilnic, care permite determinarea imediat� a dozei de radia�ii primite.
b. controlul fotodozimetric individual, care permite deter- minarea cu întârzierea dozelor primite pe o perioad� de
o lun�.
c. determin�ri de doze debit cu ajutorul radiodebitmetrului, care se efectueaz� în vederea stabilirii condi�iilor în
care trebuie s� se desf�oare o lucrare nou�, cu caracter special, etc.
2207. Încercarea periodic� a stilodozimetrelor, cât �i schimbarea filmelor fotodozimetrice, se execut� de c�tre
responsabilul cu protec�ia contra radia�iilor.
2208. Dozele de radia�ie se vor calcula cu ajutorul rela�iei:
În care Ky este constanta integral� de ionizare care caracterizeaz� natura sursei de radia�ii gamma, ale c�rei
valori sunt exprimate în r/h pentru 1 curie la distan�a de 1 m.
2209. Pentru înregistrarea continu� a dozelor de radia�ii primite de personalul operator, unitatea nuclear�
completeaz� periodic fi�e de eviden��.
2210. Întreg personalul unit��ii nucleare de defectoscopie cu radia�ii gamma este obligat s� poarte
stilodozimetre sau fotodozimetre individuale, pe întreaga perioad� de lucru în câmpurile de radia�ii.
2211. Odat� cu aducerea unor noi surse de radia�ii gamma în cadrul unit��ii nucleare, �eful unit��ii
respective va efectua determin�ri debitmetrice pentru diverse pozi�ii ocupate de sursa de radia�ii cu activitate
maxim�, la diverse distan�e. Rezultatele acestor m�sur�tori se vor inscrie în fi�e de eviden�� care se vor
afi�a în diverse puncte de lucru. Unitatea nuclear� �ine eviden�a controalelor medicale periodice în fi�a de
s�n�tate individual�, completat� pe baza rezultatelor comunicate oficial de unitatea nuclear� care face
controlul.
2213. �eful unit��ii nucleare va executa un control periodic al instala�iilor de defectoscopie, va stabili dac�
instala�ia respectiv� poate continua s� fie utilizat� mai departe sau trebuie s� fie introdus� în repara�ie.
2214. Verificarea se extinde asupra p�r�ilor componente ale instala�iilor, în func�ie de natura �i tipul
instala�iei de defectoscopie.
2215. În cazul pierderii unei surse de radia�ii gamma, unitatea nuclear� va lua urm�toarele m�suri:
a. stabilirea, cu ajutorul radiodebitmetrului, a perimetrului în interiorul c�ruia se g�se�te sursa de radia�ii
gamma;
b. îngr�direa acestui perimetru �i interzicerea accesului oric�rei persoane;
c. comunicarea de urgen�� la Comisia pentru Energie Nuclear� a pierderii sursei de radia�ii, specificându-se
natura �i activitatea sursei.
2216. Opera�iunile de asigurare a sursei de radia�ii gamma se vor executa, cu avizul �efului unit��ii
nucleare, de c�tre acesta, sau sub supravegherea acestuia, luându-se toate m�surile de protec�ie contra
radiatiilor, comunicându-se Comisiei pentru Energie Nuclear� rezultatul acestei ac�iuni.
2217. Dac� sursa de radia�ii gamma nu a fost g�sit�, sau perimetrul nu a fost identificat, se a�teapt�
sosirea organelor de specialitate de la Institutul de Fizic� Atomic�.
2218. Independent de rezultatul acestei ac�iuni, se va întocmi de c�tre �eful unit��ii nucleare un dosar de
constatare care s� cuprind�:
a. procesul verbal de constatare a pierderii sursei de radia�ii gamma;
b. schi�a locului în care s-a pierdut sursa de radia�ii gamma;
c. declara�iile operatorului;
d. observa�iile �efului unit��ii nucleare.
2219. Distrugerea unei surse de radia�ii gamma poate avea loc în dou� feluri:
a. distrugerea voluntar�, executat� numai de Institutul de Fizic� Atomic�, la cererea oficial� �i motivat� a
unit��ii nucleare;
b. distrugerea involuntar� a sursei de radia�ii gamma, în urma unui accident tehnic, care poate avea loc în
interiorul sau în exteriorul unit��ii nucleare; în acest caz, se vor lua m�surile prev�zute la art. 2215.
2220. Orice persoan� nou angajat� nu poate presta munci în câmpul de radia�ii pân� nu are instructajul
efectuat �i pân� nu prime�te mijloace dozimetrice individuale.
2221. Prin accident de iradiere se în�eleg toate suprairadierile survenite asupra personalului operator din cadrul
unit��ii nucleare în timpul procesului tehnologic, al transportului instala�iei de defectoscopie din alte cauze
(defec�iuni tehnice, pierderea sursei de radia�ii gamma, nerespectarea zonelor interzise etc).
2222. În cazul în care a avut loc un accident de iradiere, �eful unit��ii nucleare va întocmi un dosar care s�
cuprind� urm�toarele date:
a. procesul verbal de constatare, în care se vor specifica:
- cauzele care au provocat accidentul;
- dozele aproximative primite de personalul suprairadiat determinate prin calcul, sau cu ajutorul
radiodebitmetrului;
b. m�surile care s-au luat pentru accidenta�i �i instala�iile de defectoscopie;
c. declara�iile martorilor;
d. concluziile �efului unit��ii nucleare;
e. schi�a locului �i a modului în care a survenit accidentul;
f. filmele fotodozimetrice purtate de personalul suprairadiat.
2223. Persoanele suprairadiate vor fi scoase imediat din câmpul de radia�ii, pân� se vor stabili de forurile
competente dozele, primite �i m�surile ce trebuie luate pe viitor.
2224. Persoanele suprairadiate vor fi supuse unui control �i supravegherii medicale, de acest lucru fiind
r�spunz�tor �eful unit��ii nucleare �i medicul unit��ii.
Dispozi�ii finale
2225. �eful unit��ii nucleare sau persoanele autorizate de la punctele de lucru, responsabilul cu protec�ia
contra radia�iilor �i conducerea societ��ii în cadrul c�reia se efectueaz� lucrarea respectiv�, poart�
r�spunderea personal� în cazul pornirii lucr�rilor la care nu au fost asigurate condi�iile impuse de tehnica
securit��ii privind lucr�rile cu surse de radia�ii nucleare.
2226. În cazul înc�lc�rii regulilor de tehnic� a securit��ii lucrului în prezen�a radia�iilor, precum �i a
instruc�iunilor de lucru elaborate pe baza acestor reguli, responsabilitatea o poart� persoana care a înc�lcat
regulile �i instruc�iunile.
2227. Persoanele care încalc� prezentele reguli, precum �i instruc�iunile �i dispozi�iile emise pe baza
acestor reguli, sunt pasibile de sanc�iunile prev�zute de legisla�ia în vigoare. Sanc�iunile se stabilesc de
c�tre conducerea unit��ii nucleare, la propunerea �efului unit��ii nucleare, în func�ie de gradul de
vinov��ie, de recidiv� etc.
Sanc�iunile aplicate se vor afi�a �i prelucra în cadrul colectivului de munc� al unit��ii nucleare.
2228. Conducerea unit��ii de care apar�ine unitatea nuclear�, împreun� cu �eful unit��ii nucleare, vor
realiza conform normelor legale �i regulamentului în vigoare condi�iile de lucru �i vor asigura echipamentul de
protec�ie pentru persoanele care lucreazl� cu surse de radia�ii nucleare; de asemenea, conducerile
unit��ilor unde se lucreaz� cu surse de radia�ii nucleare, sunt obligate s� aplice prevederile legale în vigoare
cu privire la timpul de lucru, concediile de odihn�, antidoturi �i sporuri de periclitate, în func�ie de specificul
fiecarui loc de muncii.
2229. Societ��ile în care func�ioneaz� unit��ile nucleare sunt obligate s� întocmeasc� documenta�ia
necesar� în vederea ob�inerii sau prelungirii autoriza�iei - de func�ionare, în conformitate cu instruc�iunile în
vigoare.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 38
Instalatii si masini de ridicat
Reguli generale
2230. Prin instala�ii �i ma�ini de ridicat se înteIeg macaralele de toate tipurile, scripe�ii, palanele, vinciurile,
cricurile, troIiurile, c�rucioarele monorai, p�durile rulante, excavatoarele sau draglinele care func�ioneaz� ca
macaraIe.
Dispozitivele auxiliare pentru mecanismele de ridicat sunt: lan�urile �i cablurile de legare, cârligele, inelele,
ochiurie �i alte dispozitivele destinate prinderii �i men�inerii sarcinitor.
Macarale �i poduri rulante
2231. Obliga�iile macaragiului
a. Personalul de deservire a instala�iilor de ridicat va fi instruit cu privire la:
- Caracteristicile macaralelor, modul de func�ionare �i de ac�ionare, normele de intre�inere �i ungere;
- Procesele de lucru, ordinea execut�rii lor �i opera�iile interzise;
- Sarcinile ce ii revin la exploatarea �i între�inerea macaralelor;
- Codul de semnale.
b. Macaragiii care deservesc macaralele vor poseda autoriza�ii conform legisla�iei în vigoare.
c. În timpul lucrului, macaragiul va fi complet s�n�tos �i odihnit. Este interzis lucrul în stare de ebrietate. Este
interzis� desfa�urarea altor activit��i în timpul lucrului.
d. Macaragiul trebuie s� ia parte activ� la revizii, lucr�rile de între�inere �i repara�ii �i la toate controalele
care se fac pe macaraua pe care o deserve�te.
e. Înainte de începerea Iucrului, macaragiul trebuie s� verifice:
- Starea c�ii de rulare �i opritoarele de la capetele de linii;
- Instala�iile de semnalizare, iluminat, înc�lzit: starea cablurilor de leg�tur�;
- Dispozitivele de siguran�� (limitatoare de curs� �i de sarcini �i frâne;
- Dispozitivele de legare (cabluri, inele, cârlige etc.).
f. Macaragiul va executa manevre cu sarcini numai dup� semnalizarea leg�torului sau a celui care conduce
opera�iunea de ridicare, cu excep�ia semnalului de oprire pe care trebuie s�-l respecte, indiferent de cine e
dat.
g. Macaragiul va opri din func�iune macaraua dac� se supraânc�lzesc motoarele, lag�rele sau angrenajele,
dac� se aud zgomote anormale sau dac� Iimitatoarele �i frânele nu func�ioneaz� în bune condi�ii.
Macaragiul va nota într-un registru de supraveghere defectele constatate �i pe cele care au fost remediate în
timpul lucrului.
2232. Obliga�iile leg�torului de sarcin� �i ale macaragiului
a. s� cunoasc �i s� utilizeze codul de semnale pentru manevrele necesare fix�rii, ridic�rii, deplas�rii �i
coborârii sarcinii.
b. s� asigure legarea sarcinilor astfel, încât acestea s� nu se poat� deplasa, aluneca, roti sau c�dea în timpul
ridic�rii �i deplas�rii.
c. s� controleze în permanen�� cablurile �i lan�urile de legare.
d. s� nu foloseasc� organele de legare pentru sarcini mai mari decât cele marcate.
e. s� nu înnoade lan�urile sau cablurile, �i nici s� nu le îmbine prin folosirea de �uruburi cu piuli�e.
f. s� nu foloseasc� lan�uri cu zale r�sucite sau alungite din cauza suprasolicit�rilor.
g. Legarea sarcinilor s� se execute astfel, încât s� nu se formeze ochiuri sau noduri, urm�rind ca ramurile de
prindere s� fie uniform înc�rcate.
h. Dirijarea sarcinii se execut� cu frânghii. Este interzis� contrabalansarea sarcinii prin ag��are cu mâna sau
urcarea pe sarcin�.
i. Se va urm�ri transportul sarcinii suspendate mergând în urma ei �i îndep�rtând persoanele din jur.
j. Se va da semnalul, de oprire atunci când se observ� un defect sau se aud zgomote anormale în timpul
mersului. Este interzis leg�torului s� intervin� asupra sarcinii când aceasta este suspendat�.
k. La legarea sarcinilor se va �ine cont de capacitatea de ridicare a macaralei, în func�ie de înclinarea
bra�ului.
l. Când se lucreaz� în condi�ii nefavorabile, �ocuri sau temperaturi sub 0°C, se va reduce sarcina cu 50%
fa�� de cea normal�.
m. Sarcinile care nu se pot lega sau prinde corespunz�tor se vor ridica în vase.
n. Punctele de suspendare a sarcinilor vor fi deasupra centrului de greutate.
o. Lan�urile se scot din func�iune când se constat� zale înn�dite sau deformate. Nu se permite o alungire
mai mare de 5 % din lungimea ini�ial� a lan�ului.
p. Nu se admite utilizarea cârligelor f�r� marc� sau certificate de calitate. Nu se admite utilizarea cârligelor �i
ochiurilor turnate.
r. Construc�ia platformelor, benelor, cupelor basculante sau cu fundul mobil, graiferelor, containerelor, trebuie
s� includ� �i un mecanism de z�vorâre care s� împiedice deschiderea accidental� �i c�derea materialelor
în timpul ridic�rii �i transport�rii.
2233. M�suri de siguran��, protec�ie �i semnalizare
a. Între fe�ele ascu�ite ale elementelor de ridicat �i cabluri sau lan�uri, se vor a�eza c�ptu�eli pentru
protec�ia lan�urilor sau cablurilor contra ros�turilor �i încovoierilor sub un unghi prea ascutit.
b. La macaralele care transport� metal incandescent sau topit, mecanismele de ridicat vor fi înzestrate cu dou�
frâne ac�ionate independent �i amplasate astfel, încât manevrarea lor s� fie comod�.
c. La ma�inile de ridicat care au atât ac�ionare manual�, cât �i mecanic�, ac�ionarea manual� va fi
scoas� din func�iune când se trece pe ac�ionarea mecanic� �i invers.
d. La ac�ionarea manual� prin lan�, lan�ul trebuie asigurat contra sc�p�rii de pe roata de lan�.
e. La desf�urarea cablului de pe tambur, în pozi�ia cea mai de jos a cârligului, vor r�mâne pe tambur cel
pu�in 2 spire complete de cablu.
f. Ma�inile de ridicat ac�ionate manual vor fi prev�zute cu un dispozitiv de blocare (clichet) pentru
men�inerea sarcinii în pozi�ie ridicat�. Pentru coborârea sarcinii trebuie s� existe o frân� separat�.
g. Ma�inile de ridicat care lucreaz� sub cerul liber �i se deplaseaz� pe �ine vor fi prev�zute cu dispozitive
de fixare, pentru a nu fi antrenate de vânt.
h. Instalarea macaralelor fixe, se va face �inându-se cont de momentul de r�sturnare, asigurându-se
stabilitatea atât în stare de repaus, cât �i în timpul func�ion�rii, prin contragreut��i �i ancorare.
i. La macaralele care circul� pe cale, în sarcin� sau f�r� sarcin�, se va avea în vedere ca funda�ia �i calea
de rulare s� fie executate conform instruc�iunilor de montaj ale fabricilor furnizoare.
j. Rolele de ghidare care se afl� la o în�l�ime mai mic� de 2,5 m deasupra locului de munc� trebuie s� fie
îngr�dite.
k. Sarcina maxim� admis� se va afi�a la locul de munc� pe o tabl� pe care se scrie cu litere �i cifre de tipar,
având o în�l�ime de minimum 10 cm �i o l��ime de minimum 5 cm, scrise cu vopsea neagr� pe fond alb.
l. La ridic�rile cu sarcin� de peste 5 tone inclusiv, se va întocmi în prealabil o fi�a tehnic� cu indica�ia dimen-
siunilor cablurilor, palaneIor,cu num�rul de faze, role �i diferen�iale care se pot folosi Ia ridicarea respectiv�
cât �i num�rul de troliuri, stâlpi de ridicat �i cleme de lag�re. De asemenea, schema masivelor de ancorare
�i fi�a tehnic� trebuie s� fie semnate de c�tre �eful de �antier.
m. Verificarea �i respectarea indica�iilor din fi�ele tehnice de preg�tire a lucr�rii se vor face obligatoriu de
c�tre �eful de lot sau de inginerul specialist cu ridic�rile, în cazul când acesta exist�.
Numai dup� aceste verific�ri se va permite ridicarea.
n. În cazuri nesigure În ceea ce prive�te greutatea sarcinii de ridicat, se vor cere preciz�rile necesare de la
organele administrative respective.
o. Contragreut��ile mobile ale macaralelor, vor fi aranjatel precis, dup� pozi�ia respectiv�, în func�ie de
unghiul de înclinare al bra�ului �i de greutatea sarcinii de ridicat.
p. Este strict interzis� suplimentarea sau reducerea contragreut��ilor macaralelor, stabilite pentru fiecare tip de
macara în instruc�iunile respective de func�ionare.
r. Contragreut��ile macaralelor se vor fixa în cutie pentru a nu c�dea.
s. Toate opera�iunile de ridicare sau frânare ale macaralelor se vor executa foarte lin, f�r� smucituri �i cu
mare aten�ie.
t. Deplas�rile cârligelor (graiferelor), c�rucioarelor �i macaralelor se vor executa numai în limitele permise de
Iimitatoarele de cursa încât s� nu fie nevoie de utilizarea acestora decât ca mijloc de siguran�� în situa�ii
speciale.
u. Toate macaralele mobile vor fi prev�zute cu dispozitive acustice de semnalizare, ac�ionate electric sau
mecanic, în perfect� stare de func�ionare �i vor corespunde condi�iilor speciale de lucru.
În cabina de comand� se vor prevedea dou� sisteme de semnalizare (claxon �i clopot), unul pentru sem-
nalizarea manevrelor obi�nuite, �i altul pentru pericole iminente.
v. Fiecare manevr� va fi anun�at� prin semnalizarea respectiv�.
x. Executarea mi�c�rilor mecanismelor respective de la cursele dintr-un sens la cele în sens invers se va face
lin �i cu oprire Ia pozi�ia zero.
2234. În timpul execut�rii deplas�rii sarcinilor în plan orizontal cu ajutorul macaralelor �i mecanismelor de
ridicat acestea vor fi ridicate la o înal�ime de cel pu�in 0,5m deasupra eventualelor obstacole întâlnite în raza
de ac�iune a macaralei.
2235. În zona de lucru �i în cabinele macaralelor este interzis accesul persoanelor straine care nu au atribu�ii
în legatur� cu exploatarea.
2236. Ridicarea unei sarcini în acela�i timp cu ajutorul a dou� macarale se admite numai cu aprobarea scris�
dat� de �eful de �antier. Lucrarea se va executa sub conducerea �i supravegherea responsabilului cu
instala�iile de ridicat.
2237. La utilizarea cârligelor duble, sarcina se va ag��a uniform de ambele cârlige.
2238. Se interzice categoric transportul persoanelor cu macaralele de ridicat.
2239. Se interzice categoric târârea înc�rc�turilor cu ajutorul cârligului mecanismului de ridicat. De asemenea,
se interzice folosirea macaralelor pentru deplasarea vagoanelor.
2240. Se interzice desprinderea de pe teren cu ajutorul macaralelor a unor obiecte ancorate, plantate sau prinse
de teren prin înghe�.
2241. La terminarea sau întreruperea opera�iunilor de lucru nu se admite ca sarcina s� r�mân� în pozi�ia
suspendat�.
2242. Se interzice cu des�vâr�ire ungerea manual� a macaralelor �i mecanismelor de ridicat în timpul
func�ion�rii lor. Urcarea sau coborârea din cabina de comand� a macaralei se va face numai pe scara de
acces. Scara, începând de la în�l�imea de 3 m, va fi prev�zut� cu împrejmuiri în form� de inele, cu intervale
de cel mult 800 mm între ele, �i cu cel pu�in trei leg�turi longitudinale (platbande) care s� formeze un canal
continuu cu o distant� Iiber� maxim�, între scar� �i inele, de cel pu�in700 mm �i de cel mult 800 mm, raza
inelului fiind de 350-400 mm, în�untrul c�reia s� poat� trece liber un muncitor.
2243. La macaralele prev�zute a executa mai multe mi�c�ri (deplasare, rota�ie, ridicare etc.) se interzice
executarea concomitent� a dou� sau mai multe mi�c�ri.
2244. Locul de munc� va fi bine iluminat în timpul nop�ii, pentru ca opera�iile de înc�rcare, desc�rcare,
ridicare �i transportare s� se execute în bune condi�ii. De asemenea, fiecare macara va fi echipat� cu
instala�iile, aparatele necesare de iluminat, având intensitatea luminoas� corespunz�toare (faruri prev�zute
cu becuri puternice, montate chiar pe macarale �i pe bra�ul lor). lIuminatul interiorului cabinei se va face la o
tensiune de 12 V.
2245. Echipamentul electric al macaralelor �i mecanismelor de ridicat, montarea �i exploatarea instala�iilor
electrice trebuie s� corespund� prescrip�iilor în vigoare.
2246. Toate p�r�ile metalice ale utilajului electric care nu se afl� sub tensiune (corpurile motoarelor electrice,
ale controlerelor, ale carcaselor aparatajului electric, ale reostatelor etc.) precum �i ale construc�iilor mecanice,
c�ile de rulare ale macaralelor �i c�ile suspendate, trebuie s� fie legate de o instala�ie de punere la
p�mânt, a c�rei rezisten�� s� fie mai mic� sau cel mult egal� cu 4 ohmi, conform normativului privind
protec�ia prin legarea la p�mânt �i protec�ia prin legarea la conductorul de nul la utilajele electrice pe
�antierete) de construc�ii, tensiunea de lucru fiind de pân� la 1000 V.
2247. Întrerup�torul principal pentru instala�ia electric� a macaralei trebuie s� fie u�or accesibil �i s� fie
prev�zut cu un dispozitiv, astfel ca atunci când este deconectat, s� poat� fi închis cu cheia.
2248. Întrerup�torul montat în cabina mecanicului macaralei trebuie s� deconecteze instala�ia electrica a
macaralei f�r� a întrerupe iluminatul.
2249. La capetele c�ilor de rulare ale macaralelor, c�rucioarelor de macara, precum �i ale c�rucioarelor care
func�ioneaz� independent, trebuie prev�zute opritoare calculate s� reziste la �ocul macaralei.
Astfel de opritoare se prev�d �i pentru macaralele turnante, dac� acestea nu fac o rota�ie complet�.
2250. Macaralele electrice vor fi prev�zute cu un transformator reductor de tensiune de 12 V pentru l�mpile
portative ce se folosesc la controlul, între�inerea �i repararea instala�iei în timpul nop�ii �i pentru iluminatul,
din interiorul cabinei.
2251. Cabina macaralei va fi prev�zut� cu un covor de cauciuc gros de 10-15mm.
2252. Pentru stingerea incendiilor, în cabin� se va g�si un extinctor cu spum� �i o I�d� cu nisip; în caz de
incendiu, nu se va ac�iona decât dup� ce s-a întrerupt curentul electric.
2253. Se interzice depozitarea în cabin� a materialelor inflamabile (benzin�, motorin�, petrol, ulei, cârpe,
scânduri etc.).
2254. Sculele, piesele �i materialele de rezerv� se vor p�stra într-o Iad� sau într -un dulap metalic.
2255. Este interzis� blocarea c�ii de rulare cu materiale de construc�ii etc.
2256. În cazul când se execut� lucr�ri în locuri ce nu pot fi v�zute de mecanicul macaralei, se va pune un
semnalizator intermediar, special instruit pentru aceasta, care va dirija sarcina.
2257. Este interzis a se lucra cu macaralele în zonele unde exist� pericolul de atingere a bra�ului �i cablului
macaralei cu conductorii re�elelor electrice.
Distan�a minim� a oric�rui punct al macaralei fa�� de o re�ea electric� trebuie s� fie de 2 m.
2258. Verificarea instala�iilor se va face dup� ce s-a scos instala�ia electric� a macaralei de sub tensiune.
2259. Se interzice aruncarea înc�rc�turilor de la în�l�ime.
2260. În caz de furtun�, instala�iile de ridicat ce func�ioneaz� afar� vor fi oprite �i ancorate, iar pozi�ia
bra�ului macaralei se va dirija �i fixa pe direc�ia în care bate vântul:
2261. Este strict interzis a se lucra cu macarale sau dispozitive anexe defecte.
2262. Cablurile �i lan�urile se fixeaz� de mecanismul de ridicare �i de organele sale în mod sigur, prin
mijloace care s� împiedice desprinderea acestora.
Dac� la capatul cablului este prev�zut un ochi, fixarea trebuie realizat� prin înf�urarea cap�tului liber al
cablulu pe o lungime de 3000 mm, sau prin fixarea cu cel pu�in 3 cleme.
Lungimea cablurilor mecanismelor de ridicat trebuie s� fie calculat� în a�a fel, încât la pozi�ia cea mai de jos
a cârligului s� r�mîn� înf�urate pe tambur 3 spire de cablu sau lan�.
Înf�urarea cablurilor pe tambur în mai multe straturi trebuie s� fie f�cut� corect (f�r� încruci�are), în rânduri
continue. Marginile tamburului pe care se înf�oar� cablul trebuie s� dep�easc� stratul superior înf�urat cu
cel pu�in un diametru de cablu, iar pentru lan�uri, cu cel pu�in l��imea unei zale, a lan�ului.
2263. În cazul când se întrerupe curentul electric, macaragiul este obligat s� decupleze imediat întrerup�torul
principal �i s� pun� toate comenzile la pozi�ia zero.
2264. Macaragiul este obligat s� opreasc� imediat macaraua din func�iune când observ� c� se
supraînc�lzesc electromotoarele, lag�rele, sau se aud zgomote anormale.
2265. În cazul când câmpurile de deservire a mai multor macarale cu bra� care lucreaz� concomitent se
întretaie, macaragiii trebuie s� aibla grij� s� nu se produc� suprapunerea bra�elor.
2266. Se interzice urcarea persoanelor str�ine pe calea de rulare sau în cabina de comand�.
2267. Este interzis� blocarea, prin orice mijloace, a întrerup�toarelor simple sau automate. Siguran�ele arse
se înlocuiesc numai cu siguran�e calibrate corespunz�tor, care trebuie s� se g�seasc� în permanen�� în
cabina macaralei.
2268. Troliuri, scripe�i, palane, vinciuri �i cricuri
a. Troliurile mecanice �i de mân�, vor fi prev�zute cu cliche�i de re�inere, aplica�i pe ro�ile din�ate
respective.
Se interzice cu des�vâr�ire scoaterea din func�iune a acestor cliche�i.
b. Troliurile electrice vor avea în mod obligatoriu întrerup�torul general de curent instalat în cofret închis cu
cheie.
c. Troliul, cât �i cofretul metalic se vor lega la p�mânt.
d. În perioadele de sta�ionare, pentru cele ac�ionate electric, se va scoate troliul de sub tensiune, iar tabloul
electric se va încuia.
e. Este intrzis� întret�ierea cablului troliului cu cablurile de la aparatele de sudat.
f. În tot timpul lucrului trebuie supravegheat� starea lor de fixare, cât �i modul de înf�urare cablului pe tambur.
Lungimea cablului troliului trebuie astfel calculat�, încât la desf�urarea maxim� a cablului s� mai r�mân� pe
tamburii troliului cel pu�in 3-4 spire.
g. Înainte de a pune în func�iune troliul, se va verifica:
- dac� ag��area sarcinii este corect f�cut�;
- dac� sarcina nu dep�e�te capacitatea troliului;
- dac� nu este ag��at cablul de vreun obstacol.
h. Se interzice sta�ionarea sau trecerea peste cablul troliului când acesta este în sarcin�.
i. Se interzice schimbarea brusc� a sensului de rota�ie a troliului.
j. Se interzice a se tracta cu troliul alte obiecte decât acelea pentru care a fost destinat. Deasemenea, se interzice
îndep�rtarea ap�r�torilor de protec�ie.
k. Troliurile ac�ionate manual vor fi dotate cu dou� dispozitive de frânare cu clichet �i cu band� de fric�iune
l. Troliurile ce se folosesc la ridicarea pieselor grele în construc�ii se vor fixa pe cadre metalice solide, care Ia
rîndul lor vor fi bine fixate în ancoraje, corespunz�tor eforturilor transmise la func�ionare troliurile. Stabilitatea
�i rezisten�a ancorajului se va verifica la sarcina maxim�
m. Maistrul lucr�rii va verifica zilnic starea troliurilor.
n. Scripe�ii �i palanele cu cablu �i lan� vor fi construite în a�a fel, încât s� nu fie posibil� c�derea de la
sine a cablului sau a lan�ului de pe scripe�i sau de pe palane sau în�epenirea lor între scripe�i sau roata de
lan� �i carcasa respectiv�.
o. La palanul dublu se vor monta role de egalare sau un balansier de echilibrare, �i se vor fixa în mod sigur
capetele ambelor cabluri de acestea. Ro�ile de egalare sau balansierul se vor roti liber �i vor fi prev�zute cu
sisteme de ungere.
p. Scripe�ii vor fi prev�zu�i cu dispozitive de autofrânare.
r. Suporturile fixe �i mobile (cârlige, traverse etc.) de care se suspend� scripe�ii sau de care se fixeaz�
capetele cablurilor sau ale lan�urilor, vor avea o rezisten�� care s� corespund� for�ei maxime care
ac�ioneaz� asupra lor.
s. Cricurile manuale cu pârghii �i cricurile cu cremalier trebuie s� fie prev�zute cu dispozitive de siguran��
care s� împiedice coborârea de la sine a sarcinii Ia încetarea ac�ion�rii pârghiei sau manivelei.
Cricurile cu cremalier� �i angrenaj din�at trebuie s� fie prev�zute cu o manivel� cu dispozitiv de
siguran��. Toate cricurile manuale cu �urub vor fi prev�zute cu dispozitiv de siguran��.
t. Cricurile cu �urub trebuie s� aib� paharul nedeteriorat �i boraciul în bun� stare.
u. La ridicarea sarcinilor cu ajutorul mecanismelor ac�ionate manual, se va pune clichetul în pozi�ie de lucru.
La coborâre nu se va da drumul manivelei. Nu se permite rotirea liber� a manivelelor.
v. Cricurile cu �urub �i cu cremalier� vor fi revizuite periodic �i, dac� se constat� c� filetul �urubului sau al
piuli�ei s-a uzat mai mult de 20%, cricul trebuie scos din func�iune.
x. Cricurile hidraulice vor trebui s� aib� îmbin�ri etan�e, care s� nu permit� curgerea lichidului din cilindrii
de lucru în timpul ridic�rii sarcinilor. Ele vor fi prev�zute cu dispozitive speciale, care s� împiedice coborârea
for�at� a pistonului, în cazul deterior�rii �evilor de alimentare �i de evacuare a Iichidului. Aceste dispozitive
trebuie s� asigure coborârea lent� a pistonului sau întreruperea (blocarea) mi�c�rii.
y. Cricurile trebuie s� aib� dispozitive care s� împiedice ie�irea complet� a �urubului sau a cremalierei.
z. Suprafata de reazem a capetelor tuturor cricurilor trebuie s� aib� o form� care s� împiedice alunecarea de
pe vinci sau cric a sarcinii ridicate.
2269. Boburi �i ascensoare de materiale.
a. La construc�ia, între�inerea �i exploatarea boburilor, pentru problemele referitoare la troliuri se va �ine
seama de articolele din subcapitolul "troliuri".
b. Execu�ia bobului se va face sub supravegherea direct� a inginerului �ef de �antier. Materiatul utilizat va fi
de bun� calitate �i corespunz�tor proiectului.
c. Cei patru stâlpi verticali de sus�inere vor fi bine contravântui�i �i se vor ancora cu cabluri prev�zute cu
�uruburi de întindere, pentru asigurarea rigidit��ii �i stabilit��ii.
În jurul locului de fixare a ancorelor de care sunt prinse cablurile, în partea de jos, se va amenaja o îngr�dire de
protec�ie.
Ancorarea în partea cl�dirii se va face de scheletul construc�iei.
d. Cablul de trac�iune va fi verificat înainte de montaj, pentru a nu prezenta noduri sau deterior�ri. Sec�iunea
cablului se va stabili prin calcul, în func�ie de sarcina de ridicare.
e. Se va asigura ca accesul la platforma bobului s� se fac� pe un plan orizontal f�r� denivel�ri, între
plan�eul construc�iei �i platform�.
f. La fiecare etaj, locurile de înc�rcare �i desc�rcare vor fi închise cu u�i automate ce nu se vor deschide
decât în timpul cât platforma se afl� oprit� la etajul respectiv.
g. Înc�rcarea �i desc�rcarea platformei se va face numai de muncitori instru�i, care nu vor p�trunde pe
platform� în nici un caz.
h. Atunci când platforma transport� vagonete sau tom- beroane, ro�ile se vor fixa prin opritoare speciale, pentru
ca în timpul ridic�rii sau coborârii s� nu se poat� deplasa vagonetul sau tomberonul.
Pentru tragerea înc�rc�turii de pe platform�, se va folosi un cârlig de o�el, având la cap�t un mâner neted
�i f�r� îndoitur�.
i. Bobul va fi prev�zut cu un limitator de în�l�ime care va opri platforma automat� la o distan�� de un metru
de vârf, prin întreruperea direct� a circuitului electric de alimentare a motorului electric.
j. Comenzile transmise mecanicului de la diferite etaje vor fi efectuate prin semnaliz�ri optice, �i nu acustice etc.
k. În jurul casei bobului se va asigura o zon� unde nu se va permite trecerea persoanelor.
Aceast� zon� va fi marcat� cu placarde avertizoare.
l. Ap�r�torile de la angrenaje nu se vor scoate în timpul func�ion�rii troliului.
m. La întreruperea �i terminarea lucrului, platforma de urcare a materialului va fi coborât� pe sol. Întrerup�torul
tripolar (heblul) va fi decuplat �i siguran�ele vor fi scoase, iar cutia acestuia se va încuia cu cheia.
n. �eful de �antier va supraveghea permanent întinderea uniform� a cablurilor de ancorare �i îmbin�rile
scheletului.
o. �eful de �antier va avea grij� se afi�eze incrip�ii de tehnic� a securit��ii Ia locurile de func�ionare a
boburilor.
2270. Transportoare cu band�
a. Instalarea transportoarelor cu band� trebuie s� se fac� astfel, încât pe ambele p�r�i s� r�mân� spa�ii
libere de trecere de cel pu�in un metru I��ime.
b. Transportoarele cu band� mobil� având o stabilitate mic�, deplasarea lor trebuie f�cut� cu cea mai mare
aten�ie. Urcarea �i coborârea lor pe rampe,estacade, schele etc., trebuie s� se fac� cu ajutorul troliurilor sau
cu planuri înclinate, cu cea mai mare aten�ie.
În cursul acestor opera�ii, dup� fiecare mi�care, sub ro�ile transportoarelor cu band� trebuie puse pene,
care s� împiedice rostogolirea ro�ilor sau alunecarea transpor- toarelor.
Aceste opera�ii se vor face numai sub conducerea mecanicului �ef sau a �efului de �antier.
c. Se va evita montarea contragreut��ilor deasupra drumu- rilor sau trecerilor. În zona contragreut��ilor se
vor monta turnuri �i plase de protec�ie.
d. Utilajul folosit pentru transportul materialelor purverulente va fi închis în carcase, puse în leg�tur� cu o
instala�ie de despr�fuire.
La înclinarea transportoarelor cu band� se va avea în vedere coeficientul de frecare dintre band� �i materialul
ce trebuie transportat, astfel ca materialul s� nu alunece pe band� în sens invers fa�� de mi�carea benzii.
e. Se interzice modificarea unghiului de înclinare al transportului cu band� în timpul func�ion�rii acestuia.
f. Transportoarele înclinate vor fi prev�zute cu un sistem de frânare, care s� împiedice mi�carea benzii în sens
invers celui de lucru (înapoi), atunci când se opresc �i sunt înc�rcate cu materiale.
g. Trecerile peste transportoare se vor face numai pe pasarele cu sc�ri fixe sau demontabile �i cu balustrade de
1 m în�l�ime.
h. Circula�ia pe sub transportoarele cu band�, fie fixe fi mobile, este permis� numai în cazurile când acestea
au panouri, sau pl�ci de protec�ie contra c�derii materialelor
i. Se interzice urcarea mucitorilor pe band�, pentru a o întinde.
j. În timpul func�ion�rii transportorului cu band�, este interzis� cur��irea transportului, a rolelor, sau a ro�ii
din�ate, de resturile de materiale.
k. În timpul func�ion�rii transportorului cu band�, se interzic învârtirea rolelor care s-au oprit, tragerea benzii,
îndreptarea curelei, ungerea etc.
l. Este interzis transportul persoanelor pe transportoare cu band�.
m. Este interzis lucr�torilor a se odihni sau a se culca pe banda transportorului, când acesta nu func�ioneaz�.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL39
Utilaje, masini si instalatii, constructii
Reguli generale
2271. Ma�inile �i utilajele vor fi înso�ite la livrare de instruc�iuni privind montajul �i deservirea în condi�ii de
securitate.
2272. P�r�ile proeminente ale elementelor în mi�care: arborii, transmisiile prin curele, lan�uri, ro�i din�ate
sau de fric�iune, man�oanele, scripe�ii de ghidare, rolele, �uruburile, piuli�ele, penele, etc., cât �i toate
piesele în mi�care ale utilajelor - situate pân� la în�l�imea de 2,5 m de la nivelul de circula�ie al muncitorilor
- vor fi prev�zute cu ap�r�tori executate �i montate în a�a fel, încât s� nu permit� introducerea degetelor în
zona periculoas�. Acestea vor fi asigurate cu sisteme de z�vorâre, care s� nu permit� deschiderea sau
demontarea în timpul func�ion�rii utilajului.
2273. Toate ma�inile de lucru trebuie s� fie prev�zute cu dispozitive de frânare, care s� asigure oprirea
rapid� a acestora.
2274. Toate utilajele vor fi prev�zute cu o piedic� de blocare a dispozitvului de pornire �i de oprire, pentru a se
preveni cuplarea sau decuplarea - adic� pornirea sau oprirea accidental�.
2275. Locurile periculoase de la utilaje �i instala�ii, care nu pot fi protejate prin ap�r�tori, vor fi îngr�dite cu
balustrade sau paravane de protec�ie, montate la distan�e corespunz�toare.
Aceste locuri vor fi semnalizate prin pl�ci indicatoare de securitate.
Asemenea pl�ci indicatoare se vor monta �i în cazul când se efectueaz� repara�ii, pentru a se preveni
cuplarea �i punerea în func�iune a ma�inilor �i instala�iilor respective.
2276. Deplasarea utilajelor mobile de construc�ii se va face numai pe terenuri care s� le permit� stabilitatea
�i s� nu dea loc la r�sturn�ri sau scufund�ri. În terenuri slabe, circula�ia se va face pe un pat de traverse.
2277. La instalarea �i exploatarea utiiajelor de construc�ii se va �ine seama de ac�iunea sarcinilor
accidentale �i se vor lua m�suri pentru prevenirea r�sturn�rii �i deplas�rii lor.
2278. Utilajele a c�ror pornire, func�ionare sau deplasare pot fi periculoase pentru cei din jur, vor fi prev�zute
cu semnalizare acustic� sau luminoas�. Zona periculoas� din jurul utilajelor va fi îngr�dit�, iar pe utilaje sau
în zona periculoas� se vor afi�a panouri vizibile de avertizare.
2279. Este interzis s� se pun� în func�iune �i s� se lucreze cu utilaje defecte.
2280. Toate utilajele care sunt în exploatare pe �antiere vor fi verificate periodic (lunar, bilunar, dup� un
program stabilit), din punct de vedere al st�rii tehnice, punându-se accentul în special pe instalatia electric�,
mecanismele de frânare, de oprire etc., iar constat�rile f�cute se vor înscrie în carnetele de bord respective.
2281. Este interzis a se face cur��irea, ungerea manual� �i orice fel de repara�ii la elementele în mi�care
în timpul func�ion�rii utilajului. Aceste opera�ii se pot executa numai atunci când utilajul este scos din
func�iune, iar comenzile sunt blocate �i prev�zute cu placarde de avertizare �i interzicere a punerii în
func�iune.
2282. Pentru deservirea utilajelor de construc�ii �i instala�iilor de ridicat sunt admi�i numai lucr�tori în
vârst� de cel pu�in 18 ani, califica�i profesional pentru utilajul respectiv �i care cunosc perfect normele de
tehnic� a securita�ii la utilajul pe care il deservesc.
2283. Lucr�torii de toate categoriile care lucreaz� cu utilaje de construc�ii, sau în s�lile cu ma�ini sau
instala�ii de orice fel, sunt obliga�i s� poarte îmbr�c�mintea bine strâns� pe corp. Se interzice purtarea
�or�urilor, �alurilor basmalelor cu ciucuri, sau a p�rului despletit.
2284. Înainte de începerea lucrului, mecanicul va verifica daca utilajul este în bun� stare de lucru, iar comenzile
de pornire-oprire �i frânare, în perfect� stare de func�ionare.
2285. Când la acela�i utilaj se lucreaz� în dou� sau trei schimburi, lucr�torul va lua în primire de la schimbul
anterior atât ma�ina, cât �i carnetul de bord, în care trebuie s� fie înscrise eventualele observa�ii asupra
comport�rii ma�inii, defectele ivite �i eventualele repara�ii.
2286. Conduc�torul utilajului nu are voie s� lase f�r� supraveghere utilajul în func�iune. Dac� este necesar
s� p�r�seasc� ma�ina pentru un timp oricât de scurt, el va opri utilajul �i îI va bloca.
2287. Înainte de p�r�sirea utilajului, se vor pune toate comenzile în pozitia zero, se vor cupla toate frânele, se
va întrerupe curentul electric, se vor închide robinetele de la rezervoare �i se va asigura utilajul împotriva
oric�rei posibilit��i de r�sturnare, alunecare sau pornire accidental� în timpul repausului.
2288. Se interzice alimentarea cu combustibil lichid a rezervoarelor utilajelor în timpul func�ion�rii lor.
2289. Toate utilajele de construc�ii ac�ionate electric �i construc�iile, scheletele metalice etc. ce vin în
contact cu aceste utilaje, vor fi prev�zute cu instala�ii de punere la p�mânt sau la conductorul de nul al
re�elei.
2290. Rezisten�a ohmic� maxim� a prizei de punere la p�mânt nu trebuie s� dep�easc� 4 ohmi pentru
instala�iile cu tensiunea sub 1000 V.
Sta�ii pentru prepararea betoanelor
(Betoniere �i malaxoare)
2291. Betonierele �i malaxoarele mobile trebuie s� fie bine fixate pe locurile de lucru. În acest scop, ele se vor
instala pe podine, iar ro�ile lor vor fi prinse între sabo�i fixa�i cu buloane.
2292. Este interzis� apropierea de �inele de ghidare ale cupei de înc�rcare, precum �i alimentarea manual�
cu ap� în timpul rotirii tobei.
2293. Nu este permis a se introduce mâinile în toba de amestec sau în cupa malaxorului în timpul func�ion�rii
utilajulur.
2294. Lucr�torii care manevreaz� betoniere sau malaxoare ac�ionate electric, vor sta pe platforme de lemn
prev�zute cu covoare de protec�ie din cauciuc.
2295. Când betoniera sau malaxorul func�ioneaz�, se interzice sta�ionarea sau circula�ia persoanelor pe sub
cupa ridicat�.
2296. În cazul sta�iilor de preparare montate pe e�afodaj, cu desc�rcare direct� în autocamioane sau în
bunc�re, se vor lua m�suri speciale pentru a se împiedica circula�ia muncitorilor sub gurile de desc�rcare.
2297. Se interzice muncitorilor �ederea pe capacul malaxorului sau func�ionarea malaxorului cu capacul ridicat.
2298. În timpul repausului, cupa betonierei va sta în pozi�ia de jos.
2299. Cura�irea �i sp�larea cuvei malaxorului sau a tobei de amestec se va începe numai dup� ce s-a
deconectat motorul de la re�eaua electric� de alimentare, s-au scos siguran�ele �i s-a încuiat cutia de
protec�ie a tabloului.
2300. Platformele �i sc�rile care deservesc betonierele vor fi prev�zute cu parapete �i balustrade, pentru ca
muncitorii s� lucreze în siguran��.
2301. Pentru repara�ii la s�geat� sau la cabina draglinei, mecanicul care lucreaz� la în�l�ime va fi echipat
cu centur� de siguran��.
2302. În cazul când �necul de transport al cimentului s-a înfundat, pentru depanare se va opri utilajul, se va
deconecta de Ia re�ea, se vor scoate siguran�ele de la tablou �i numai dup� aceea se va face depanarea.
Pompe pentru mortar �i beton
2303. În timpul lucrului este interzis a se dep�i presiunea maxim� a pompelor de mortar �i beton.
2304. Este interzis a se lucra f�r� manometru, cu manometrul defect sau la care s-a dep�it termenul de
verificare.
2305. În timpul func�ion�rii pompelor de mortar sau beton, este interzis a se ajusta �tuturile sau a se îndoi
furtunul.
2306. La locurile de trecere a muncitorilor sau a mijloacelor de transport, furtunurile vor fi protejate prin acoperire
cu podine de scânduri.
2307. Dup� terminarea lucrului, lucr�torul nu va demonta supapa de aer înainte de a se convinge c�
suprapresiunea a sc�zut la zero.
2308. Lucr�torii care manipuleaz� pompe de mortar sau beton trebuie s� fie echipa�i cu ochelari de
protec�ie.
2309. Punctele de lucru trebuie s� fie în leg�tura cu punctele în care sunt instalate pompele, printr-un sistem de
semnalizare.
2310. Manipulantul pompei este obligat a urm�ri cu aten�ie toate semnalele ce i se dau, atât pentru punerea ei
în func�iune, cât �i pentru oprirea ei.
Buldozere �i buldoexcavatoare
2311. Este interzis� sta�ionarea cu lama echipamentului de buldozer ridicat�, dac� acasta nu este rezemat�
pe pene în mod corect.
2312. Se interzice executarea de reglaje, repara�ii, ungeri sau opera�ii de între�inere în timpul func�ion�rii
ma�inii.
2313. La exploatarea buldozerelor se vor respecta �i normele indicate la exploatarea tractoarelor. În plus, se vor
mai respecta urm�toarele norme:
a. Este interzis a se lucra cu buldozerul pe o pant� mai mare de 25° sau pe o ramp� cu înclinarea mai mare de
35°. De asemenea, este interzis a se circula �i a se lucra cu buldozerul pe un teren, cu înclinarea, transversal�
mai mare de 30°.
b. Nu este permis� urcarea �i coborârea de pe ma�in� în timp ce aceasta se deplaseaz�. De asemenea, nu
este permis a se sta pe lama buldozerului, pe ram� sau pe împing�toare.
c. Este interzis� deplasarea cu buldozerul cu viteza a V-a cu lama ridicat�.
d. Este interzis a se lucra cu buldozerul pe marginile albiilor de râuri sau pe marginea s�p�turilor sau a gropilor.
Cilindri compresori �i compactoare electrice
2314. La conducerea cilindrilor compresori se admit numai mecanici califica�i �i instrui�i, care cunosc
func�ionarea �i manevrarea utilajului �i instruc�iunile de protec�ie a muncii.
2315. Lucrul pe timp de noapte este permis numai dac� locul de munc� este iluminat în bune condi�ii �i
instala�ia electric� a utilajului este în stare de func�ionare, având în func�iune farurile din fa��, �i luminile
de semnalizare din spate.
2316. Mecanicul nu se va coborâ de pe cilindrul compresor în timpul func�ion�rii. În cazul când pe ma�in�
lucreaz� cu ajutorul de mecanic, mecanicul titular va sta în apropiere �i va urm�ri mersul ma�inii.
2317. Este interzis a se urca sau a se coborâ de pe utilaj în timpul mersului.
2318. Opera�iile de ungere, cur��ire, între�inere, remedierea defec�iunilor �i alimentarea cu combustibil,
se fac numai în timpul când motorul este oprit.
2319. Este interzis a se l�sa cilindrul compresor de-a curmezi�ul drumului sau în mijlocul drumului.
2320. Dac� este necesar ca mecanicul sa intre sub cilindrul compresor pentru repara�ii, mai înainte se va opri
motorul �i se va frâna cilindrul.
2321. Dup� terminarea lucrului, cilindrul compresor va fi frânat, iar dac� oprirea se face în pant�, pe lâng�
frânare se va asigura ruloul cu traverse sub tamburi.
2322. Înainte de începerea lucrului cu compactorul electric, se va verifica:
- dac� este f�cut� leg�tura la p�mânt;
- starea cablului de alimentare cu energie electric� a motorului �i izola�ia la mânere;
- dac� �uruburile pl�cii de compactare sunt bine strânse �i dac� priza este în bun� stare.
2323. În timpul lucrului, mecanicul va avea grij� s� nu î�i apropie picioarele de compactor, pentru a nu fi lovit
de placa de compactare.
2324. La întreruperea lucrului, se va deconecta utilajul de la re�ea �i se va cur��a.
Excavatoare
2325. Toate excavatoarele �i dispozitivele mecanice care se folosesc la lucr�ri de p�mânt, trebuie s� fie în
perfect� stare de func�ionare �i s� aib� montate toate dispozitivele de protec�ie prev�zute în construc�ia
ma�inii.
2326. Alimentarea cu carburan�i �i lubrefian�i se va face numai cu motorul oprit.
2327. Se interzice cur��irea sau repararea ma�inilor de excavat în timpul func�ion�rii lor.
2328. Fiecare utilaj de s�pat trebuie s� fie prev�zut cu semnalizare acustic� (claxon), iar semnifica�ia
semnaliz�rii trebuie s� fie cunoscut� de �o�i muncitorii de pe �antier.
2329. Deplasarea excavatorului pe o distan�� mai mare se va face cu cupa goal� a�ezat� în axul
excavatorului. Cupa va fi orientat� strict în direc�ia deplas�rii, la o în�l�ime de 0,5-0,9 m deasupra solului.
Deplasarea excavatorului cu cupa înc�rcat� este interzis�.
2330. Trecerea sau sta�ionarea sub cupa sau bratul excavatorului �i a draglinelor este interzis�.
2331. Se vor revizui continuu cablurile �i se va interzice utilizarea cablurilor înn�dite.
2332. Se vor revizui �i înlocui garniturile defecte ale insta�a�iilor hidraulice.
2333. Fiecare excavator va fi prev�zut cu un sting�tor de incendiu.
2334. În timpul întreruperii lucrului excavatorului, bra�ul va fi deplasat lateral fa�� de frontul de lucru, iar cupa
se va coborâ pe p�mânt.
2335. La excavatoarele electrice, separatoarele �i siguran�ele trebuie s� fie protejate �i închise într-o cutie
special�, care s� se poat� încuia dup� terminarea lucrului sau când se cura�� sau se repar� excavatorul.
2336. La fiecare instala�ie �i aparat al excavatorului electric, trebuie asigurat� leg�tura cu priza de p�mânt,
care se face de c�tre un electrician special îns�rcinat ce aceasta.
Vibratoare pentru beton
2337. La folosirea vibratoarelor se vor respecta urm�toarele reguli:
- muncitorii care le folosesc vor purta cizme din cauciuc �i m�nu�i din cauciuc;
- vibratoarele ac�ionate de electromotor vor fi alimentate cu energie electric� la tensiunea de 24 V, printr-un
transformator intercalat între re�eaua de alimentare �i vibrator, iar în acest caz se vor respecta prescrip�iile de
verificare a leg�turii la p�mânt a cablului �i a utilajului, înainte de începerea lucrului;
- muncitorii deserven�i vor fi califica�i �i instrui�i din punct de vedere al protec�iei muncii.
Mijloace de transport auto
2338. �oferii trebuie s� controleze starea tehnic� a vehiculului �i s� refuze plecarea în curs� cu un vehicul
necorespunz�tor din punct de vedere tehnic, acest lucru constituind un pericol pentru circula�ie.
2339. În autovehiculele basculante, în cele cu platform� ori remorc�, nu pot fi transportate alte persoane decât
cele din cabin�.
În caroseria autocamioanelor, împreun� cu înc�rc�tura, se pot transporta numai încarc�torii ma�inilor, cu
condi�ia ca ace�tia s� nu c�l�toreasc� pe încarc�tur� sau în picioare. În acest caz, se vor lua m�suri de
asigurare împotriva deplas�rii m�rfii în timpul parcursului.
2340. Se interzic cu des�vâr�ire:
a. remedierile sau reglajele în timpul mersului, din pozi�ia a�ezat pe aripile sau capota ma�inii;
b. folosirea luminii cu flac�r� deschis�;
c. alimentarea motorului prin c�derea sau prin turnarea direct� a benzinei în carburator.
2341. La sta�iile de alimentare, �oferii autovehiculelor sunt obliga�i s� opreasc� func�ionarea motorului.
2342. Autovehiculele r�mase în pan� �i remorcate pot fi trase numai cu o bar� metalic� lung� de cel mult 4
m �i prev�zut� cu un ochi de împerechere.
Este interzis� remorcarea cu cabluri, lan�uri, frânghii etc.
2343. Este strict interzis� transportarea lichidelor inflamabile.
2344. Este interzis transportul în cabina autocamioanelor, în autobuze, microbuze �i autoturisme, a persoanelor
care dep�esc num�rul de locuri prev�zut în permisul de circula�ie, precum �i a înc�rc�turilor ce dep�esc
tonajul �i capacitatea autovehiculelor.
Tractoare
2345. Înainte de începerea lucrului, conduc�torului tractorului este obligat s� verifice minu�ios starea
tractorului, precum �i utilajull tractat, pentru a se convinge de buna lor stare.
2346. Nu se va trece peste poduri a c�ror sarcin� admisibil� este mai mic� decât greutatea utilajului.
2347. Este interzis a se sta�iona sub tractoare în timp ce motorul func�ioneaz� �i dac� nu este asigurat
contra deplas�rii, atunci când se afl� pe un loc înclinat (chiar dac� motorul e oprit).
2348. Urcarea sau coborârea de pe tractor în timpul mersului sunt interzise.
2349. Este interzis dormitul pe tractor sau pe teren în zona de lucru a tractorului.
2350. Este interzis conduc�torului s� p�r�seasc� tractorul în mers sau sta�ionat cu motorul în func�iune.
Utilaje pentru lucr�ri de funda�ii speciale �i pilo�i
2351. Înainte de începerea lucrului, se va verifica dac� pe platforma instala�iei sunt scule sau piese care ar
putea sa cad�. Toate cârligele �i to�i cle�tii vor trebui s� fie bine ag��a�i.
2352. Este interzis a se manevra c�ruciorul cu personal platform�. De asemenea, este interzis� manevrarea
c�ruciorului cu hammergrab-ul deschis.
2353. La intreruperea lucrului, chiar pentru un timp scurt, este interzis a se l�sa caruciorul în pozi�ie
intermediar�.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 40
Dispozitive, scule si unelte de mana
Pistolul de împlântat bol�uri
2354. Pistolul de împlântat bol�uri se va folosi numai de muncitori în vîrst� de cel pu�in 18 ani �i care
posed� autoriza�ie special�, eliberat� de societatea respectiv� în urma unui instructaj �i semnat� de
conduc�torul societ��ii.
2356. Instructajul va fi f�cut de personal specializat �i va cuprinde: construc�ia, func�ionarea, manipularea,
între�inerea �i m�surile de securitate �i protec�ie, dup� instruc�iunile livrate în mod obligatoriu de furnizor
odat� cu pistolul de împlântat bol�uri �i cu taloanele de control.
2356. Fiecare pistol de împlântat bol�uri va fi înso�it de un talon de control eliberat de furnizor, precum �i de
"Instruc�iunile de utilizare, între�inere �i protec�ie a muncii pentru pistolul de împlântat bol�uri".
2357. Fiecare pistol de împlântat bol�uri va purta emblema furnizorului.
2358. Înainte de folosirea pistolului, se vor monta ap�r�torile de protec�ie de la gura �evii �i �eava se va
împinge pân� la refuz în vederea arm�rii.
2359. Se vor folosi numai tuburi cu grosimea gulerului normal� (max. 1,25 mm). Dup� introducerea tubului
cartu�, închiderea pistolului se va face încet, pentru a se evita autopercu�ia.
2360. Nu se vor folosi bol�uri f�r� inelul de mas� plastic�.
2361. Ap�r�toarea pistolului se va ap�sa cu putere de perete, pentru a se evita rico�area în afar� a
bol�urilor neîmplântate sau a a�chiilor.
2362. Pentru bol�uri cu diametrul de 6 mm, nu se vor folosi înc�rc�turi de culoare aIb� (foarte tari).
2363. Se vor folosi numai cartu�e �i bol�uri fabricate în �ar� �i înso�ite de certificatul de calitate al
furnizorului. Cele din import se vor folosi numai cu avizul uzinei furnizoare a pistolului.
2364. M�rimea înc�rc�turii tubului cartu� se va face în func�ie de duritatea peretelui, conform normativelor.
2365. Cur��irea �i ungerea pistolului se vor face zilnic, dup� terminarea lucrului. În cazul când într-un schimb
se trag mai mult de 100 de bol�uri, cur��irea se va face dup� fiecare lot de tratare. Ungerea se va face cu un
ulei special pentru acest pistol.
2366. În cazul când percu�ia nu s-a produs, se va repeta tragerea �i, în caz de recidiv�, se va l�sa câteva
secunde pistolul, dup� care se va schimba pozi�ia cartu�ului sau chiar înc�rc�tura.
2367. P�strarea pistolului se va face în cutii metalice �inute în camere uscate.
2368. Repara�iile se vor face numai de speciali�ti autoriza�i, folosindu-se numai piese de schimb originale.
2369. Se vor folosi numai cartu�e din ambalaj original.
2370. Este interzis a se p�stra bol�urile �i cartu�ele în buzunar. Ele se vor p�stra numai în cutia pistolului.
2371. Înainte de întrebuin�area pistolului, se va verifica dac� în zona de tragere nu sunt persoane care ar putea
fi periclitate de eventualele defec�iuni.
2372. Introducerea tubului cartu� în pistol se va face numai la locul de împlântare.
2373. Pistolul înc�rcat nu se va l�sa din mân�, iar desc�rcarea se va face numai cu �eava ridicat� în sus.
2374. Tr�g�torul va purta în mod obligatoriu ochelari de protec�ie cu geam incasabil, iar pe cap caschet� de
protec�ie.
2375. Se interzice împlântarea bol�urilor în:
a. materiale perforabile de c�tre bol�;
b. materiale care formeaz� a�chii mari;
c. piese cu posibilit��i de arcuire (care resping bol�ul);
d. Ia o distan�� mai mic� de 5 cm de muchia zidului;
e. prin g�uri care ar putea provoca o deviere a bol�ului;
f. ateliere sau înc�peri cu pericol de explozie sau incendiu.
Scule �i unelte de mân�
2376. Uneltele de mân� vor fi confec�ionate din materiale corespunz�toare opera�iilor ce se execut�.
2377. Sculele �i uneltele de orice categorie �i pentru orice întrebuin�are trebuie s� fie în perfect� stare �i
s� corespund� caracterului lucr�rilor care sunt executate.
2378. Este interzis� cu des�vâr�ire folosirea sculelor �i uneltelor defecte.
Toate uneltele de mân� vor fi verificate cu aten�ie la începutul schimbului. Periodic, în func�ie de frecven�a
de utilizare, uneltele de min� vor fi controlate sistematic. Uneltele de mân�, care nu corespund condi�iilor
normale de lucru, vor fi înlocuite cu altele corespunz�toare.
2379. Cozile �i mânerele uneltelor de mân� vor fi netede, bine fixate �i vor avea dimensiuni care s� permit�
prinderea lor sigur� �i comod�.
În cazul folosirii cozilor �i mânerelor de lemn, se va alege lemn de esent� tare, cu fibrele axiale drepte, f�r�
noduri, cr�p�turi �i a�chii desprinse.
2380. Fiecare scul� trebuie s� fie bine fixat� în mâner; pensulele, �urubelni�ele �i celelalte scule
asem�n�toare, trebuie s� aib� inele metalice pentru strângerea mânerului pe cap�tul sculei introduse în
mâner. Este interzis� folosirea acestor scule f�r� mâner.
Pentru fixarea cozilor �i mânerelor la scule se vor folosi pene metalice corespunz�toare.
Utilizarea aceluia�i mâner la mai multe unelte de mân� se admite numai pentru trusele de scule construite în
mod special cu mâner deta�abil.
2381. Dimensiunile mânerelor trebuie s� fie corespunz�toare, pentru a rezista eforturilor mari �i continui la
care sunt supuse, dar s� nu fie supradimensionate, deoarece m�resc efortul fizic al lucr�torului.
2382. Sculele pentru lovire trebuie s� aib� minerele cu sec�iunea oval� �i montate cu partea mai groas� la
cap�tul liber al p�r�ii metalice a sculei.
2383. Uneltele de percu�ie din otel, ciocanele, d�l�ile, foarfecele, dornurile, c�puitoarele �i toate uneltele de
mân� similare vor fi executate conform standardelor în vigoare, în a�a fel încât, sub ac�iunea eforturilor la care
sunt supuse în timpul lucrului, s� nu permit� deform�ri permanente, fisuri sau desprinderi de a�chii
(�tirbituri).
Folosirea uneltelor de mân� cu suprafe�e de percu�ie deformate, înflorite sau �tirbite, �i a uneltelor de
mân� improvizate, este interzis�. Aceste deforma�ii vor fi rectificate zilnic la sculele �i uneltele de mân�;
partea unde se bate cu ciocanul nu trebuie c�lit�.
2384. Este interzis� folosirea ciocanelor de orice greutate, neprev�zute cu pan� de fixare, care s� aib�
lungimea cât 1/3 din în�l�imea orificiului ciocanului.
2385. La întrebuin�area penelor metalice pentru spargeri, se vor folosi dispozitive pentru �inerea lor (cle�te,
coad� etc.), iar la lucr�rile cu dalta dreapt� sau în cruce, lucr�torii trebuie s� utilizeze ochelari pentru
protejarea ochilor contra a�chiilor ce ar putea s�ri.
2386. Sculele �i uneltele de t�iat se vor verifica dac� sunt bine ascu�ite �i dac� au profilul corect în raport
cu opera�iunea de executat. Pânzele de fer�str�u �i joag�r nu se vor utiliza daca au trei din�i lips� pe
metru, sau doi din�i lips� al�tura�i.
Sculele pentru t�iat metale vor trebui s� îndeplineasc� urm�toarele condi�ii:
a. nu trebuie s� fie degradate, cu cr�p�turi sau ruginite;
b. muchiile laterale nu trebuie s� prezinte margini t�ioase, în locurile unde acestea se strâng cu mâna;
c. Ia foarfecele pentru t�iat tabl�, lamele se vor strânge în a�a fel, încât s� preseze una pe alta, f�r� joc în
axul de fixare;
d. cap�tul d�l�ilor unde muncitorul love�te cu ciocanul trebuie s� fie neted �i s� nu aib� fisuri �i
oblicit��i, iar lungimea lor s� fie de cel pu�in 150 mm.
2387. La folosirea fer�str�ului pentru metale, pentru a împiedica alunecarea lui se recomand� pilirea în
prealabil a unei adâncituri cu o pil� triunghiular� în piesa care se taie.
2388. Cle�tii vor avea f�lcile complet suprapuse �i f�r� �tirbituri.
Cle�tele de fierarie va corespunde dimensiunilor pieselor forjate, iar mânerele Iui vor avea inele de protec�ie.
2389. Uneltele de mân� prev�zute cu articula�ii ca foarfecele, cle�tii, etc., vor avea o construc�ie robust�,
care s� nu prezinte frec�ri mari sau joc în articula�ie, fapt care ar duce la eforturi suplimentare pentru
ac�ionare �i, în acela�i timp, la nesiguran�a în timpul lucrului.
Bratele de ac�ionare ale acestor unelte vor fi astfel executate, încât la închidere s� r�mân� un spa�iu
suficient între ele, pentru a se preveni prinderea degetelor.
2390. F�lcile de prindere vor avea forme �i dimensiuni corespunz�toare opera�iilor de lucru (plane, paralele,
striate, cu muchii de prindere etc.).
Cheile mecanice vor fi calibrate, corespunzând exact, dimensiunilor piuli�elor. Suprafetele de lucru ale acestora
nu vor fi cr�pate sau rupte, iar I�ca�urile de prindere nu vor fi deformate. Sunt interzise în�urubarea �i
de�urubarea piuli�elor prin interpunerea unor pl�cu�e metalice între piuli�e �i cheie, precum �i lungirea
cheilor cu alte chei.
2391. Uneltele de mân� folosite în mediu de gaze �i vapori explozivi vor fi confec�ionate din materiale care s�
nu produc� scântei prin lovire sau frecare, sau care, în contact cu atmosfera respectiv�, s� nu prind�
compu�i care ar putea ini�ia explozii.
2392. În timpul g�uririi, când burghiul începe s� str�pung� metalul, se mic�oreaz� avansul, pentru a se
evita în�epenirea �i ruperea burghiului. Când se g�uresc piese mici, acestea nu trebuie �inute în mân�, ci se
prind într-o menghin� sau se folosesc dispozitive de prindere. Îndep�rtarea a�chiilor se face cu peria, nu cu
mâna.
2393. La ascu�irea sculelor pe discul de polizor, muncitorii î�i vor proteja ochii cu ochelari de protec�ie, sau
polizoarele vor fi prev�zute cu ap�r�tori.
2394. Înainte de darea în folosin��, polizoarele vor fi încercate la o tura�ie superioar� celei de regim, timp de
15 minute, în care timp nimeni nu are voie s� r�mân� în zona periculoas�.
2395. La viteze periferice mai mari de 10m/sec, polizoarele vor fi prev�zute cu carcase de protec�ie rigide;
carcasa de protec�ie va permite accesul numai la acea parte a discului necesar� pentru lucru.
2396. Polizoarele vor fi prev�zute cu reazeme reglabile. Suportul lor va fi astfel fixat, încât distan�a pân� la
disc s� fie mai mic�, pentru a se evita antrenarea piesei de polizor.
2397. Se interzice polizarea din mân� f�r� rezemarea piesei; reazemul nu trebuie deplasat în timpul rotirii
discului. Scula care se ascute trebuie sus�inut� cu o ap�r�toare moderat�. Folosirea pârghiilor pentru
m�rirea presiunii este periculoas�. În timpul ascu�irii, scula trebuie r�cit�, pentru a se evita dec�lirea.
Pietrele de polizor vor corespunde, prin granula�ie �i duritate, felului opera�iei de executat.
2398. Pietrele de polizor, care prin uzur� au c�p�t�t asperit��i sau �i-au pierdut forma, trebuie
recondi�ionate la timp. Discurile vor fi ferite de umezeal�, ger sau c�ldur� excesiv�, �i vor fi controlate
periodic, pentru a se vedea dac� nu prezint� fisuri.
2399. În cazul execut�rii lucr�rilor la în�l�ime, sculele nu trebuie sa fie aruncate de pe sol la o pozi�ie de
lucru, sau de Ia pozi�ia de lucru la sol. În acest scop vor fi utiliza�i întotdeauna saci de pânz� pentru scule, sau
alte conteinere izolate, trase de funii de ajutor.
2400. La punctul de lucru, sculele m�runte vor fi p�strate în gen�i, saci ori truse de scule, prinse la centur�
sau la um�r.
2401. Sculele mari nu trebuie s� fie depozitate la punctul de lucru, ci la nevoie, ridicate cu funia de ajutor, �i
coborâte imediat dup� întrebuin�are.
2402. Menghinele �i nicovalele trebuie s� fie fixate pe bancul de lucru �i montate astfel, încât lucr�torii care le
utilizeaz� s� poat� avea în timpul lucrului o pozi�ie corect�, normal� �i neobositoare. La menghine se va
verifica paralelismul dintre f�lci, continuitatea �urubului spiral, �i dac� piesele sunt bine strânse în toate
pozi�iile de fixare.
2403. În timpul lucrului cu d�l�i sau pene �inute de ajutori, la baterea cu barosul se vor folosi cle�ti cu
lungimea de cel pu�in 0,7 m.
2404. Este interzis� efectuarea lucr�rilor cu scule �i unelte mecanizate, de pe sc�ri rezemate.
2405. Capetele r�ngilor �i dornurilor nu trebuie s� fie tocite.
2406. La executarea lucr�rilor la în�l�ime, uneltele de mân� vor fi p�strate în gen�i rezistente �i vor fi
fixate în mod corespunz�tor, pentru a fi asigurate împotriva c�derii.
2407. În timpul lucrului cu uneltele de mân�, Ia opera�iile la care se pot produce scântei, a�chii metalice etc.,
angaja�ii vor purta ochelari de protec�ie, iar zona de munc� va fi protejat�, pentru a se împiedica
accidentarea din apropiere.
2408. Pentru uneltele �i sculele care prin forma lor devin periculoase în timpul transportului (fer�straie, topoare,
târn�coape etc.), se vor lua m�suri de acoperire a p�r�ilor t�ioase, cu teci, gen�i etc, iar p�r�ile t�ioase,
în cazul transportului cu autovehicule, se vor a�eza în aceea�i direc�ie �i numai în�untru.
2409. Uneltele de mân� vor fi p�strate, dup� caz, în dulapuri, l�zi, rastele sau pesuporturi speciale, în
apropierea locurilor de munc�, �i vor fi astfel a�ezate, încât s� aib� spre exterior partea de prindere, pentru a
exclude contactul cu p�r�ile ascu�ite sau t�ioase.
2410. Toate sculele de pe �antier vor fi controlate periodic la cel mult 15 zile de o persoan� calificat�, iar cele
g�site defecte,vor fi imediat reparate sau scoase din serviciu.
2411. La lucrul cu lampa de benzin� se vor respecta urm�toarele condi�ii:
a. Lampa de benzin� trebuie s� fie controlat� înainte de începerea lucrului; ea se va umple numai la 3/4 din
capacitatea rezervorului;
b. Dopul orificiului de alimentare trebuie s� fie bine în�urubat (pe cel pu�in 4 spire ale filetului �i cu garnitura
corespunz�toare;
c. Se interzice reducerea presiunii prin �urubul de aer sau prin de�urubarea capacului de la orificiul de
alimentare, în timp ce lampa este aprins�; aceast� reducere de presiune, când este necesar, se va putea face
numai dup� ce lampa a fost stins�;
d. Se interzice alimentarea I�mpii cu benzin�, pân� ce arz�torul nu s-a r�cit, sau în apropierea unei surse de
foc;
e. L�mpile de benzin� vor fi prev�zute cu supape de siguran�� reglate la presiunea de lucru, iar cele de
peste 3 l capacitate vor avea �i manometru;
f. Este interzis s� se lucreze cu o lamp� de benzin� care prezint� defecte;
g. Nu se va utiliza decât lichidul pentru care a fost construit� lampa;
h. La preluarea unei l�mpi din magazie se va verifica elasticitatea arcului care preseaz� pastila pe orificiul de
siguran�� pentru a nu se fi blocat;
i. Se interzice ridicarea presiunii aerului din lampa prin pomparea peste m�sur�, pentru a se evita explozia;
j. În cazul când se constat� defectarea l�mpii (curgerea rezervorului, scurgerea combustibilului pulverizat prin
filtrul becului etc.), lampa va fi dat� imediat la reparat.
2412. Uneltele de mân� ac�ionate electric sau pneumatic vor fi prev�zute cu dispozitive sigure pentru fixarea
sculei, precum �i cu dispozitive care s� împiedice func�ionarea Ior necomandat�.
Dispozitivul de comand� va fi astfel conceput încât, dup� încetarea ac�ion�rii lui, func�ionarea uneltei de
mân� s� se opreasc� imediat.
2413. Dac� uneltele de mân� cu ac�ionare electric� sau pneumatic� sunt dotate cu scule ce prezint�
pericol de accidentare, cum ar fi pietrele de polizor, pânza de fer�str�u etc., acestea vor fi protejate împotriva
atingerii.
2414. Tuburile flexibile de aer comprimat trebuie s� corespund� debitului �i presiunii de lucru. Fixarea lor pe
racordul uneltei va fi asigurat� cu coliere metalice.
2415. Uneltele de mân� rotative, cu ac�ionare pneumatic� vor fi dotate cu dispozitive de reglare �i limitare a
presiunii �i a debitului, în vederea Iimit�rii tura�iei.
Unelte ac�ionate pneumatic
2416. Cu uneltele �i ma�inile pneumatice trebuie s� lucreze numai muncitori în vârst� de peste 18 ani,
�colariza�i pe aceast� linie �i prev�zu�i cu echipamnetul de protec�ie conform normelor.
2417. Instalarea �i exploatarea compresoarelor �i a uneltelor pneumatice se va face conform instruc�iunilor
tehnice în vigoare.
2418. Racordarea uneltelor pneumatice la furtun nu va fi f�cut� pân� nu s-a cur��at furtunul prin insuflare cu
aer comprimat; la sp�larea cu aer a furtunului, personalul de deservire trebuie s� se dep�rteze.
2419. Nu este permis� �inerea ciocanului pneumatic de furtun sau de scul�, �i nici scoaterea furtunului sau
schimbarea sculei înainte de oprirea ciocanului.
2420. Este interzis mersul în gol al sculei, în timpul întreruperilor de scurt� durat�, sculele, trebuie scoase din
ciocane, iar la terminarea lucrului, se închide robinetul de aer comprimat �i se scoate furtunul.
Pornirea, exploatarea �i oprirea compresorului se vor face în urm�toarele condi�ii:
a. Apa �i uleiul din r�citoarele intermediare �i din separatoare trebuie s� fie evacuate înainte de punerea în
func�iune; dac� apa nu poate fi evacuat�, pornirea se va face foarte lent, iar compresorul trebuie s� lucreze
cu e�apament;
b. Func�ionarea normal� a ventilatorului de siguran�� din spatele compresorului trebuie s� fie controlat� cel
pu�in o dat� pe zi prin strângerea pârghiei.
2421. Repara�iile vor fi executate numai de un muncitor experimentat, instruit special pentru aceasta.
2422. Repararea, ungerea, reglarea uneltelor pneumatice sau înlocuirea lor în timpul func�ion�rii este
interzis�. Uneltele �i ma�inile pneumatice vor fi controlate dup� fiecare oprire a lor �i înainte de punerea din
nou în func�iune. Se va verifica starea tuturor pieselor, dându-se aten�ie deosebit� dispozitivelor de
siguran��.
2423. Sculele �i uneltele care lucreaz� cu aer comprimat vor fi astfel construite, încât piesele care sunt în
func�iune, în timpul lucrului s� nu sar� din man�on.
2424. Leg�tura recipientelor de aer comprimat, a sculelor �i a diferitelor piese �i conducte între ele trebuie s�
se fac� etan� prin flan�e, garnituri, �uruburi �i cleme. Se interzice consolidarea leg�turilor (îmbin�rilor) cu
sârm�.
2425. Supapele sculelor cu aer comprimat vor fi controlate �i reglate, pentru a se deschide u�or �i repede. La
întreruperea ap�s�rii pe mânerul de comand�, ele trebuie s� nu mai permit� trecerea aerului comprimat.
2428. În timpul lucrului cu unelte de aer comprimat se va �ine seama de urm�toarele condi�ii:
a. Legarea �i dezlegarea conductelor �i uneltelor la recipientul compresorulul este permis� numai dup�
întreruperea admisiei aerului;
b. Înainte de legarea conductelor, acestea vor fi cur��ate prin suflare;
c. Admisia aerului se va face numai dup� ce se va a�eza unealta în pozi�ia de lucru;
d. Mersul în gol al uneltelor este permis numai în vederea verific�rii lor, în vederea începerii lucrului sau în cursul
repara�iilor.
e. În timpul lucrului, muncitorii vor purta ochelari �i m�nu�i de protectie.
Unelte ac�ionate electric
2427. Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, uneltele de mân� ac�ionate electric trebuie s�
corespund� standardelor �i normelor în vigoare, �i vor fi verificate periodic de c�tre personalul de specialitate.
2428. Sculele �i uneltele electrice se vor folosi numai de lucr�torii care cunosc bine metodele de lucru �i
m�surile de protec�ie contra electrocut�rilor, precum �i m�surile de prim ajutor ce trebuie luate în caz de
electrocut�ri.
2429. Uneltele �i sculele electrice trebuie p�strate în magazii �i verificate în fiecare lun� �i dup� fiecare
defectare. Dac� în timpul lucrului muncitorul simte chiar �i cea mai u�oar� ac�iune a curentului electric, el
este obligat s� întrerup� imediat lucrul �i s� predea scula defect� la magazia de scule, pentru verificare.
2430. Înainte de începerea lucrului, se vor verifica toate sculele, în special cele care servesc la urcatul
muncitorilor pe stâlpi (sc�ri, cârlige, centuri etc.), precum �i cele pentru ridicatul stâlpilor (capre, frânghii etc.)
sau pentru probe sub tensiune electric�.
2431. Sculele electrice care se predau lucr�torilor trebuie s� fie în perfect� stare de func�ionare �i s� aib�
o izola�ie sigur�. Dup� terminarea lucrului, toate sculele electrice se predau persoanei care este responsabil�
pentru p�strarea lor în stare perfect� de func�ionare �i care are obliga�ia s� verifice zilnic starea sculelor.
2432. Folosirea sculelor electrice ca ma�ini de g�urit, polizoare etc., far� legatur� cu priza electric� de
p�mânt printr-un conductor special �i f�r� echipamentul de protec�ie (manu�i �i cizme de cauciuc
electroizolante), este cu desavâr�ire interzis�.
2433. Izola�ia electric� Ia cablurile �i sculele electrice se va controla de c�tre electricianul de specialitate
înainte de începerea lucrului.
Cablurile electrice utilizate la sculele electrice vor fi de tip flexibil (multifilare), pentru a se putea manevra u�or. În
timpul lucrului, cablurile electrice de la sculele portative se vor proteja prin jgheaburi, �evi, sau prin suspendare
la în�l�imi inaccesibile muncitorilor.
2434. În cazul întreruperii curentului electric sau a lucrului, sculele electrice vor fi deconectate de la re�eaua
electric� de alimentare (prize sau tablouri de distribu�ie).
2435. În locurile cu umiditate mare, s�p�turi, �an�uri, sta�ii de pompare, rezervoare, s�li de cazane etc.,
precum �i la lucrul pe piese mari metalice (schele metalice, stâlpi metalici, poduri metalice), se vor utiliza numai
tensiuni reduse, de 12 V.
2436. Este interzis lucrul cu ma�ini-unelte electrice portative sau mecanizate, de pe sc�ri rezemate liber.
2437. Întrebuin�area sculelor cu mânere izolate nu exclude folosirea m�nu�ilor de cauciuc, oriunde acestea
sunt prescrise.
L�mpi electrice portative
2438. Cordoanele l�mpilor portabile trebuie p�strate în cele mai bune condi�ii. Cele dezizolate sau rupte vor fi
înlocuite �i reizolate, cele care nu pot fi reparate corespunz�tor, vor fi înlocuite.
2439. L�mpile de încercare vor fi prev�zute cu ap�r�tori nemetalice.
Sculele prinse pe centuri trebuie astfel asigurate, încât s� nu poat� c�dea din prinz�torile lor.
2441. La executarea lucr�rilor de linii electrice, un linior trebuie s� poarte în centura sa de scule numai cle�ti,
�urubelni�e �i cleme. Toate celelalte scule vor fi p�strate în lada cu scule, sau pe camion, �i ridicate numai la
nevoie pe stâlp, cu ajutorul sacului �i al funiei de ajutor.
Mijloace de urcat pe stâlpi
2442. Muncitorii care sunt obliga�i ca în decursul tuturor fazelor tehnologice ale mont�rii liniilor electrice aeriene
s� se urce de repetate ori pe stiâlpi, vor folosi în acest scop dispozitive portative de urcat sau sc�ri speciale.
2443. Dispozitivele portative de urcat pe stâlpi trebuie s� fie u�or de transportat, simplu de întrebuin�at �i s�
dea o deplin� siguran�� muncitorilor, atât la urcare, cât �i în timpul lucrului.
2444. Urcarea pe stâlpi de lemn se face cu ajutorul cârligelor pentru urcat pe stâlpi, prev�zute cu vârfuri bine
ascu�ite, care s� se înfing� u�or în lemn. Cârligele se fixeaz� cu ajutorul curelelor, de laba �i glezna
piciorului.
2445. La urcarea pe stâlp, muncitorul trebuie s� aplice cârlig ele numai pe lemn s�n�tos, evitând nodurile,
a�chiile desprinse, cr�p�turile, locurile putrede, cuiele, conductorii de punere la p�mânt etc.
2446. La coborârea de pe stâlp, Iiniorul trebuie s� foloseasc� întotdeauna cârligele; nu este permis s� sar�
sau s� se lase s� alunece pe stâlp.
2447. Dac� pe un acela�i, stâlp lucreaz� mai mul�i muncitori, cârligele trebuie folosite cu aten�ie, pentru a
nu r�ni pe cei ce lucreaz� în apropiere.
2448. Pentru stâlpii de beton centrifuga�i, tronconici, cu diametrul pân� la cca. 350 mm, se vor folosi cârlige de
tipul celor de urcat pe stâlpi de lemn, la care col�ii au fost înlocui�i cu tampoane de cauciuc de diferite forme �i
dimensiuni.
2449. Urcarea pe stâlpi, de beton uzi sau acoperi�i cu polei, cu ajutorul dispozitivelor cu tampoane de cauciuc,
nu este permis�.
[top]

(/normative/Assets/)CAPITOLUL 41
Utilaje folosite in ateliere
Reguli generale
2450. Piesele prelucrate �i cele de prelucrat se vor a�eza în ordine în locurile stabilite, alese astfel, încât s� nu
împiedice circula�ia pe c�ile de acces �i func�ionarea ma�inii.
2451. În mod obIigatoriu, se va opri ma�ina în urm�toarele cazuri:
a. Ia fixarea �i scoaterea piesei din dispozitivele de prindere;
b. Ia m�surarea manual� a pieselor ce se prelucreaz�;
c. Ia schimbarea sculelor �i a dispozitivelor.
2452. În mod obligatoriu se va deconecta motorul electric de la re�eaua de alimentare, în urm�toarele cazuri:
a. Ia p�r�sirea locului de munc�, chiar pentru un timp scurt;
b. Ia întreruperea curentului electric;
c. Ia cur��irea de �pan �i ungerea ma�inii.
2453. La ma�inile la care nu este posibil a se monta ecrane de protec�ie �i este posibil� accidentarea prin
p�trunderea a�chiilor în ochi, se vor folosi ochelari de protec�ie cu vizoare din sticl� incasabil� �i cu
ap�r�tori laterale sau se pot folosi scuturi, viziere din materiale plastice incolore �i transparente.
2454. În cazul când în timpul lucrului se produc vibra�ii puternice, se va opri ma�ina �i se vor lua m�suri de
înl�turare a acestora
2455. Cur��irea ma�inii de �pan se va face cu ajutorul periilor sau al cârligelor. Este interzis� cur��irea cu
mâna.
2456. Este interzis� frânarea manual� a organelor de mi�care pentru oprirea ma�inii. Frânarea se va face cu
ajutorul dispozitivelor speciale de frânare.
2457. La montarea �i demontarea pieselor de prelucrat, se vor utiliza chei speciale f�r� prelungitoare din �evi
sau alte pârghii.
2458. Este interzis� m�surarea piesei �i verificarea calit��ii suprafe�ei în timpul rotirii acesteia .
2459. În fa�a ma�inii, pe pardoseal�, trebuie s� existe un gr�tar de lemn pe care va sta muncitorul în timpul
lucrului.
Ma�ini pentru prelucr�ri metalice
2460. Dup� fixarea piesei în universal se scoate cheia înainte de pornirea ma�inii. Pe masa ma�inii nu trebuie
s� r�mân� nici o scul� sau alte obiecte care ar putea da na�tere la accidente. 2481. Avansarea cu�itului
spre material se va face treptat �i numai dup� începerea mi�c�rii de rota�ie a piesei.
2462. Strungul va fi înzestrat cu un dispozitiv de protec�ie prev�zut cu ecran, pentru a proteja muncitorul de
a�chiile care se deta�eaz� în timpul strunjirii.
2483. La strungurile destinate prelucr�rii pieselor mari �i lungi, protec�ia se va face cu ajutorul unor ap�r�tori
din tabl� de form� cilindric�, fixate pe suporturi.
2484. Sensul de rota�ie a frezei trebuie s� corespund� cu pozi�ia reazemelor dispozitivelor, în a�a fel încât
acestea s� preia eforturile care iau na�tere în pies� datorit� a�chierii.
2465. Piesele de prelucrat se vor fixa rigid pe masa ma�inii, în menghin� sau cu ajutorul dispozitivelor de
prindere.
2488. Fixarea pieselor pe masa ma�inii se va face cu dispozitive speciale sau cu menghina, la o distan�� cât
mai mare de frez� Dispozitivele de prindere trebuie s� asigure fixarea rigid� a pieselor.
2467. La �eping, pentru captarea a�chiilor proiectate de cu�it, masa se va îngr�di cu o ap�r�toare
circular� culisant� sau sa va monta o cutie în fa�a mesei.
2488. Spa�iul dintre ghidajele rabotezei trebuie acoperit. Este interzis a se folosi acest spa�iu pentru p�strarea
ung�toarelor sau sculelor.
2469. La amplasarea rabotezelor �i �epingurilor în apropierea pere�ilor, se va prevedea un spa�iu de trecere
între cursa maxim� a ma�inii �i perete, de minimum 700 mm.
2470. Se interzice folosirea burghielor cu defecte (rupte, cr�pate).
Înainte de a fi montate în mandrin�, burghiele se verific� din punctul de vedere al st�rii tehnice, al ascu�irii �i
al compatibilit��ii cu materialul de g�urit �i cu regimul de lucru stabilit.
2471. Este interzis� frânarea cu mâna a axului portmandrin� sau a burghiului, la oprirea ma�inii.
2472. Pentru g�urirea pieselor mici �i de serie mare, fixarea pieselor pe masa ma�inii se va face cu dispozitive
speciale.
2473. La a�ezarea �i fixarea piesei pe masa ma�inii se vor cur��a masa �i �an�urile ei de a�chii,
folosind perii sau vergele de o�el în form� de cârlig, sau cu un jet de aer.
Ma�ini pentru debitat metale
2474. Foarfecele �i fer�straiele pentru metale vor fi montate pe postamente rigide. Ele vor fi prev�zute cu
dispozitive de protec�ie, pentru a împiedica c�derea accidental� a sculei t�ietoare.
2475. Foarfecele pentru t�ierea tablelor vor fi prev�zute cu o mas� �i rigl� de protec�ie fixate astfel, încât
locul de prelucrare s� poat� fi urm�rit de muncitor.
2478. Contragreut��ile foarfecelor trebuie dimensionate în a�a fel, încât s� înl�ture coborârea accidental� a
cu�itului.
2477. Foarfecele vor fi prev�zute cu dispozitive de protec�ie, pentru a se împiedica accidentarea muncitorilor
prin prinderea degetelor.
2478. Este interzis a se t�ia cu foarfeca table de dimensiuni �i durit��i mai mari decât cele admise prin
construc�ia foarfecii.
2479. Foarfecele vor fi dotate cu dispozitive de fixare a materialului �i ap�r�tori la pedala de ac�ionare, pentru
a se preveni pornirea accidental� a ma�inii.
2480. Fer�straiele circulare vor fi prev�zute cu ap�r�tori la partea superioar� �i cea inferioar�, l�sând
liber� numai por�iunea necesar� pentru t�iere.
2481. Se interzice lucrul cu discuri de fer�str�u care au cr�p�turi sau din�i lips�, �i anume doi din�i
al�tura�i sau trei din�i pe întreaga circumferin��.
2482. Fer�straiele circulare vor fi bine centrate, pentru a nu avea b�t�i radiale sau axiale. Ele vor fi prev�zute
cu suporturi �i dispozitive pentru prinderea �i fixarea materialului.
2483. În timpul func�ion�rii ma�inii, este interzis a se face ungerea �i cur��irea ma�inii sau strângerea
a�chiilor.
Polizoare �i ma�ini de rectificat
2484. Pietrele de polizor vor fi protejate în timpul exploat�rii cu carcase de protec�ie. Ele vor fi confec�ionate
din material rezistent, fixate solid pe postamentul ma�inii, acoperind aproximativ 3/4 din suprafa�a pietrei - atât
muchia, cât �i p�r�ile ei laterale.
2485. Carcasele de protec�ie pentru ma�inile de rectificat trebuie s� re�in� particulele lichidului de r�cire,
pentru a nu stropi muncitorii.
2486. Pentru evitarea accident�rii muncitorilor la ochi, polizoarele vor fi prev�zute cu ecrane de protec�ie din
sticl� securit, sau se vor folosi ochelari cu vizoare de sticl� securit. În cazul ecranelor de protec�ie,
ac�ionarea ma�inii nu trebuie s� fie posibil� decât dac�î ecranul se afl� în pozi�ie de lucru.
 2487. Polizoarele vor fi prev�zute cu suporturi pentru sus�inerea pieselor în timpul poliz�rii. Suporturile vor fi
bine fixate, u�or reglabile, �i montate astfel, încât suprafa�a de contact cu piesa s� fie în dreptul axului pietrei,
iar distan�a dintre piatr� �i suport s� nu depa�easc� 8 mm.
2488. Mesele ma�inilor de rectificat plan, cu masa magnetic�, vor fi prev�zute cu îngr�diri pentru re�inerea
pieselor în cazul spargerii sau desprinderii lor de pe mas�. Ma�inile cu mas� electromagnetic� vor fi
prev�zute cu dispozitive care s� opreasc� mi�carea mesei în momentul întreruperii curentului electric de
alimentare a electromagnetului.
2489. La lucr�rile f�r� lichid de r�cire, ma�inile de rectificat �i polizat vor fi prev�zute cu dispozitive de
absorb�ie local� a prafului.
2490. Dup� fiecare nou� fixare a pietrei pe ax, piatra se va roti în gol timp de 5 minute. Se interzice utilizarea
pietrelor la o ma�in� a c�rei tura�ie este mai mare decât tura�ia indicat� de firma furnizoare pentru piatra
respectiv�.
2491. Este interzis s� se polizeze pe p�r�ile laterale ale pietrei.
De asemenea, este interzis a se utiliza pietre de polizor care prin uzare au ajuns pân� la diametrul plan�ei de
fixare.
2492. Nu se vor folosi lichide de r�cire care au o influen�� d�un�toare. asupra s�n�t��ii muncitorilor sau
asupra Iiantului corpului abraziv.

LUCRARILOR DE BETON, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT (/categorii/lucrarilor-de-beton-beton-armat-si-

beton-precomprimat)

CALCULUL CONSTRUCTIILOR SI ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE (/categorii/calculul-constructiilor-si-

elementelor-de-constructie)

CLADIRILOR DE LOCUIT SI SOCIAL-CULTURALE (/categorii/cladirilor-de-locuit-si-social-culturale)

CONSTRUCTII DIN MATERIAL LEMNOS , COFRAJE, SCHELE SI INVELITORI (/categorii/constructii-din-material-

lemnos-cofraje-schele-si-invelitori)

CONSTRUCTIILOR METALICE (/categorii/constructiilor-metalice)

DRUMURI SI PODURI (/categorii/drumuri-si-poduri)

LUCRARI DE FINISAJE INTERIOARE SI EXTERIOARE (/categorii/lucrari-de-finisaje-interioare-si-exterioare)

LUCRARILOR DE IZOLATII (/categorii/lucrarilor-de-izolatii)

CERINTELE STABILITE PRIN LEGEA NR. 10/1995 (/categorii/cerintele-stabilite-prin-legea-nr-10-1995)

VERIFICAREA CALITĂŢII , RECEPŢIA LUCRĂRILOR, SIGURANTA LA FOC SI PROTECŢIA CONSTRUCŢIILOR

(/categorii/verificarea-calitatii-receptia-lucrarilor-siguranta-la-foc-si-protectia-constructiilor)

LUCRARI DE FUNDATII SI TERASAMENTE (/categorii/lucrari-de-fundatii-si-terasamente)

LUCRARILOR GEODEZICE, TOPOGRAFICE, FOTOMETRICE SI CADASTRALE (/categorii/lucrarilor-geodezice-

topografice-fotometrice-si-cadastrale)

Home (/) Politica de confidentialitate (/pagini/politica-de-confidentialitate) Termeni & Conditii (/pagini/termeni-

conditii) Preturi Normative Constructii (/pagini/preturi-normative-constructii) Contact Us (/pagini/contact-us)

© Normative Constructii 2019