1

AEROCLUBUL GHEORGHE BANCIULESCU - PLOIESTI

HANGAR AVIOANE SI AMENAJARI EXTERIOARE

Adresa: comuna TARGSORU VECHI, sat STREJNIC, jud. PRAHOVA, T25, Cc 1162
Beneficiar: AEROCLUBUL ROMANIEI




CAIET DE SARCINI
Pentru lucrrile de construire
HANGAR AVIOANE SI AMENAJARI EXTERIOARE




CUPRINS

Nr. crt. Denumire capitol
1 DATE GENERALE
2 DESCRIEREA PROIECTULUI
3 DESFASURAREA ACTIVITATII IN SANTIER
4 LUCRARI DE REZISTENTA
5 LUCRARI DE INSTALAII ELECTRICE
6 LUCRARI DE INSTALAII SANITARE
7 LUCRARI DE INSTALATII TERMICE
8 LUCRARI DE ARHITECTURA
9 LISTE DE CANTITATI PE TIPURI DE LUCRARI




2






CAPITOLUL 1
DATE GENERALE


Obiectul caietului de sarcini:
Obiectul prezentului caiet de sarcini il constituie obligatiile si raspunderile ce revin
executantilor conform reglementarilor in vigoare privind executia lucrarilor de arhitectura pentru
investitia:

1.1. DENUMIREA LUCRARII: AEROCLUBUL GHEORGHE BANCIULESCU - PLOIESTI
HANGAR AVIOANE SI AMENAJARI EXTERIOARE

BENEFICIAR: AEROCLUBUL ROMANIEI

AMPLASAMENT: comuna TARGSORU VECHI, sat STREJNIC, jud. PRAHOVA, T25, Cc
1162

CARACTERISTICI: Categoria de importan a construciei n conformitate cu
prevederile Legii nr. 10/1995, HGR 766/1997 i ale ordinului MLPAT nr.31/N/1995 este
C. Clasa de importan a construciilor n conformitate cu normativul P100/2006 i
STAS 10100/0/1975 este Clasa III. Gradul de rezisten la foc este II.


1.2. Prezentul caiet de sarcini face parte integranta din documentele proiectului si precizeaza o
serie de date tehnice, gabarite, tolerante, standarde, normative si instruciuni speciale privind
execuia,verificarea calitatii execuiei si recepia fiecrui obiect, precum si a obiectivului in ansamblu.

Nomenclatorul lucrarilor:
Cantitatile si felul lucrarilor ce vor fi executate sunt cuprinse in Antemasuratoarea lucrarilor
arhitectura, rezistenta, instalatii, parte integranta a proiectului.
Lucrarile executate se vor executa in regim de asigurare a calitatii conform SR EN ISO 9001.

Conditii tehnice impuse pentru executia lucrarii.
Lucrarile executate trebuie sa respecte prevederile Legii 10/1995 privind calitatea in
constructii, documentatiile tehnice de executie si de calitate sa corespunda tuturor probelor si
incercarilor finale prevazute in documentatia proiectantului, caietului de sarcini si a procedurilor de
asigurare a calitatii specifice prevazute in manualul de calitate propriu.
Executantul lucrarii are urmatoarele obligatii:
- Sa asigure tehnologiile pentru realizarea lucrarilor pe baza procedurilor aferente
sistemului de management al calitatii.
- Sa asigure personal calificat si autorizat pentru executia lucrarii
- Sa puna la dispozitia beneficiarului certificatele de calitate pentru materialele achizitionate
- Sa intocmeasca situatiile pentru felul lucrarilor si cantitatile aferente
- Sa asigure curatenia la locul de munca
- Sa respecte normele de protectia muncii, reglementarile legale in vigoare referitoare la
prevenirea si stingerea incendiilor.







3
1.3. Elaborarea ofertei :

Oferta se va elabora pe baza indicatoarelor de norme de deviz aprobate de M.L.P.A.T., a
instruciunilor ministrului aprrii D.I.-12 / 2006 , respectnd condiiile din documentaia pentru
elaborarea i prezentarea ofertei.


1.4. Msuri de securitate i sntate n munc pentru antierele temporare sau mobile:

Pe durata executrii lucrrilor de reparaii vor fi respectate cu strictee prevederile din:
- HOTRREA DE GUVERN nr. 300 / 02.03.2006, privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile, cu modificrile i
completrile aduse de HOTRREA DE GUVERN nr. 601 / 13.06.2007 ;
- HOTRREA DE GUVERN nr. 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor
de munca;
- HOTRREA DE GUVERN nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru locul de munca;
- Legea securitii i sntii n munc nr. 319 / 2006;
- Directive europene privind produsele pentru constructii (89/106/CEE)

Se va prezenta un plan de securitate i sntate n munc, care va cuprinde :
- numele i adresa antreprenorilor, subantreprenorilor ;
- numele persoanei desemnate s coordoneze executarea lucrrilor pe antier;
- lista cu efectivul lucrrilor pe antier;
- durata prevzut pentru efectuarea lucrrilor, indicnd data nceperii lucrrilor;
- analiza proceselor tehnologice de execuie care pot afecta sntatea i securitatea lucrtorilor;
evaluarea riscurilor previzible legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele de
munc folosite, de itilizarea substanelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de
organizarea antierului, care pot afecta securitatea i sntatea lucrtorilor;
- msuri de protecie individuale i colective;
- msuri generale pentru asigurarea meninerii n ordine i n stare de curenie;
- indicaii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor i msurile de organizare
luate n acest sens;
- modaliti de colaborare ntre antreprenorilor, subantreprenorilor i lucrtori independeni privind
securitatea i sntatea n munc;

Msurile de coordonare stabilite de constructor i avizate de beneficiarul direct, se refer la :
- cile sau zonele de deplasare ori circulaie vertical i orizontal;
- condiiile de manipulare a diverselor materiale, n particular, n ceea ce privete interferena
instalaiilor de ridicat aflate pe antier;
- limitarea manipulrii manuale pe antier;
- delimitarea i amenajarea zonelor de depozitare a diverselor materiale, n mod deosebit dac se
depoziteaz substane periculoase;
- condiiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deeurilor i a materialelor rezultate din
demontri i demolri;
- condiii de ridicare a materialelor periculoase utilizate;
- msuri care privesc interaciunile de pe antier;

- In timpul executiei structurii nu se va circula in raza de actiune a macaralei sau a scripetelui.
- Se vor verifica inainte de folosire: scarile, schelele, scripetii, macaraua.
- Personalul muncitor trebuie sa aiba cunostinte profesionale si de protectia muncii specifice lucrarilor
ce se executa precum si cunostinte privind acordarea primului ajutor.
- Este necesara instruirea personalului care ia parte la procesul de realizare a investitiei, precum si
verificarea ale cunostintelor referitoare la N.T.S.
- Instructajul este obligatoriu pentru intreg personalul muncitor de pe santier, in interes de serviciu sau
interes personal.
- Pentru evitarea accidentelor, personalul va purta echipamentul de protectie corespunzator in timpul
lucrului sau de circulatie prin santier.
4
- Aparatele de sudura (grupuri de sudura) precum si generatoarele de acetilena vor trebui controlate
inainte de inceperea lucrarilor si pe timpul lor de catre serviciul de specialitate al santierului.
- Mecanismele de ridicat vor fi deservite numai de personalul calificat.
- Nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor.
- La operatiunile de incarcare - descarcare manuala a materialelor, efectuate perin rostogolire pe plan
inclinat, cu ajutorul unor dispozitive corespunzatoare sarcinilor respective, acestea se vor controla
inaintea inceperii lucrarilor.
- Este interzisa descarcarea tevilor prin cadere si rostogolire libera.
- Efectuarea operatiilor de incarcare - descarcare se va face sub conducerea sefului de echipa care
raspunde de asezarea macaralelor in raport cu greutatea materialelor de constructie si cu capacitatea
acestora, precum si cu manevra de coborare.
- Constructorul va adopta si alte masuri pe care le va considera necesare astfel incat orice posibilitati
de accidentare sa fie excluse cu desavarsire.
- La intocmirea prezentului proiect nu s-au prevazut tehnologii noi de executie.

Cerinele eseniale referitoare la protecia, sigurana i igiena muncii:
- sigurana n exploatare;
- igiena i sntatea oamenilor;
- protecia mpotriva zgomotului;
- sigurana la foc.

Conductorul punctului de lucru are obligaia s asigure :
- luarea de msuri organizatorice pentru crearea condiiilor de securitate a muncii;
- realizarea instructajului de securitate i sntate n munc a ntregului personal de execuie i
consemnarea acestuia n fiele individuale;
- controlul aplicrii i respectrii de ctre ntregul personal muncitor a normelor i instruciunilor
specifice securitii i sntii n munc;
- verificarea cunotinelor asupra normelor i msurilor de securitate i sntate n munc.
Persoanele care schimb zona de lucru (locul de munc) vor fi instruite corespunztor noilor
condiii de munc.

Msurile de protecie a muncii indicate n prezentul Caiet de Sarcini nu sunt limitative,
acestea urmnd a fi completate de executantul lucrrii cu instruciuni specifice, care vor fi
afiate la locul de munc i care vor fi actualizate ori de cte ori va fi nevoie.

Registrul de coordonare va cuprinde ansamblul de documente redactate de ctre
constructor, care va cuprinde :
- numele i adresa antreprenorilor, subantreprenorilor i data interveniei fiecruia pe antier;
- lista cu efectivul lucrrilor pe antier i durata prevzut pentru efectuarea lucrrilor;
- identificarea riscurilor i descrierea lucrrilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea i sntatea
lucrtorilor;
- evenimentele importante care trebuie luate n considerare la realizarea proiectului, respectiv a
lucrrilor, constatrilor i deciziilor adoptate;
- observaii, informaii i propuneri privind securitatea i sntatea n munc;
- abateri de la prevederile planului de securitate i sntate n munc;
- rapoartele vizitelor de control pe antier i ale instruirilor, dispoziiile care trebuie transmise;
- incidente i accidente care au avut loc;
Registrul de coordonare trebuie s fie pus la dispoziia inspectorilor de munc i inspectorilor
sanitari.
Plan de securitate i sntate n munc, conceput iniial i completat n cel mult 5 zile de la
semnarea contractului cu diverse precizri, la finalul lucrrii, va fi ataat la PROCESUL
VERBAL DE RECEPIE !


1.5 Masuri de prevenire si stingerea incendiilor:

La execuia lucrrilor se vor respecta prevederile din:
- Ordinul ministrului Administraiei i Internelor nr. 111 / 20.12. 2008 pentru
aplicarea prevederilor Legii nr. 307 / 2006, privind aprarea mpotriva
incendiilor
5
- Ordinul ministrului Administraiei i Internelor nr. 163 / 28.01.2007 privind
aprobarea Normelor generale de aprare mpotriva incendiilor,
- Ordinul ministrului Administraiei i Internelor nr. 88/ 2001 , DGPSI -003 privind
dotrile cu mijloace tehnice de intervenie la incendiu .


Obligaiile i rspunderile privind prevenirea i stingerea incendiilor revin unitii i
personalului care execut reparaia.
Activitatea de prevenire i stingere a incendiilor este permanent.
Personalul care execut lucrarile va fi instruit periodic privind normele P.S.I..
Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare,
conform prevederilor .
In vederea interveniei n caz de incendiu vor fi organizate echipe de intervenie cu atribuii
complete i se vor stabili msuri de alertare a serviciilor de pompieri.
Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis n zonele unde se execut izolaii termice sau
operaii cu substane inflamabile.


1.6. Gestionarea deeurilor
Se vor respecta prevederile din H.G. nr. 856 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea
listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase.


1.7.Condiii de recepie a lucrrilor:
Recepia lucrrilor de construcii reprezint aciunea prin care beneficiarul lucrrii accept i
preia lucrarea n conformitate cu specificaiile tehnice prevzute n Caietul de sarcini, certificndu-se
dac executantul a ndeplinit obligaiunile contractuale.
n urma recepiei lucrrilor acestea pot fi date n exploatare.
Recepia lucrrilor de construcii va fi organizat conform legilor privind calitatea n construcii
(Legea nr. 10/1995), Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora
(H.G. nr. 273/1994), D.I.-12/2006.


6

CAPITOLUL 2
DESCRIEREA PROIECTULUI


2.1 DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI

Amplasamentul studiat este situat in intravilanul si extravilanul localitatii Strejnic si face parte
din domeniul public al statului aflat in administrarea Aeroclubului Romaniei conform HGR2060/2004
anexa 12.
Accesul in incinta se realizeaza direct din drumul comunal DC 111.

- suprafata teren totala - 48692mp din care 21888mp intravilan folosinta curti
constructii.

Conform PUG-ului localitatii, terenul este situat partial in zona de protectie conducte de
transport gaze naturale si zona de siguranta a aerodromului.

Vecinti ale amplasamentului:
- Nord - pista decolare/aterizare avioane;
- Sud - drumul comunal DC 111;
- Vest - proprietate particulara;
- Est - Aerodrom Strejnic scoala de aviatie ;

Reele edilitare :
Din punct de vedere al utilitilor, amplasamentul este dotat cu:
- reea de distribuie a energiei electrice;
- reea de distribuie a gazelor naturale;
- reea de distribuie a apei potabile;

Fond existent construit:
- birouri administrative aeroclub Sc=316.00 mp;
- anexa Sc=36.00 mp;
- garaj Sc = 245.00 mp;
- sala de sport Sc =1601.15mp, Sd=1753.15mp ;
S TOTALA CONSTRUITA = 2198.15mp
S TOTALA DESFASURATA = 2350.15 mp

2.2. DESCRIEREA PROPUNERII

Se propune construirea unei hale metalice cu destinatia hangar pentru avioane si a anexelor
necesare.
S construita = 1378.80mp
S utila = 1319.55mp
S desfasurata = 1378.80mp

Pemtru intreg amplasamentul:
S TOTALA CONSTRUITA = 2198.15mp
S TOTALA DESFASURATA = 2350.15 mp

7
COEFICIENTI URBANISTICI PROPUSI:
P.O.T. = 7.3%
C.U.T. = 0.077

FUNCTIUNI ALE CONSTRUCTIEI PROPUSE:
Construcia este organizat funcional sub forma unei hangar pentru avioane si a anexelor
necesare acestuia:
Parter
Hangar 1194.90mp,
Atelier 77.65mp ,
Depozit avionabile 5.65mp
Depozit neavionabile 5,20mp
Birou 7.90mp ,
Vestiar 11,76mp
Centrala termica 10.95mp ,
Grup sanitar - 5.74mp,
Windfang 2.83mp.


SISTEME CONSTRUCTIVE, FINISAJE
Structura :
Din punct de vedere constructiv, imobilul va avea ca infrastructur fundaii tlpi izolate cu
cuzinei din beton armat la partea superioar.
Suprastructura se va realiza din stalpi metalici (clasa A
1
, R15 min.) cu inchideri exterioare
executate din panouri termoizolante 60mm - clasa min. A
2
(s
3,
d
1
) sau B (s
3,
d
1
), EI 15 min., si
panouri din tabla cutata, montate pe rigle metalice.
Compartimentarile interioare vor fi din pereti gips carton cu izolatie fonica din placi
vata minerala semirigida:
- pereti din gipscarton - tip RF: clasa A
2
(s
1,
d
0
) EI 120min.
- pereti din gipscarton - tip RF: clasa A
2
(s
1,
d
0
) EI 60min.
- pereti din gipscarton - tip RB: clasa A
2
(s
2,
d
0
) EI 15 min.

Centrala termica functionand cu gaze naturale este separata cu pereti din gips carton
rezistent la foc (clasa A
1,
EI 120 min.); usa de acces va fi metalica, cu sens de deschidere spre
exterior.
Peretele de separare dintre hangar si restul anexelor va fi din panouri termoizolante 100mm -
clasa A
1
sau clasa A
2
(s
1,
d
0
) EI 120min.
Invelitoarea va fi realizata pe structura metalica, cu panouri termoizolante 60mm - clasa min.
A
2
(s
3,
d
1
) sau B (s
3,
d
1
), EI 15 min.
S-au prevazut trape de fum care sa asigure o suprafata de desfumare de min. 12mp.
Dimensiunile acestora se vor corela cu indicatiile producatorilor in ceea ce priveste raportul
dintre suprafata trapei de fum si suprafata de desfumare efectiva.

Se va asigura continuitatea separarilor rezistente la foc, in concordanta cu cerintele fiecarei
incaperi.

Finisaje:
Finisajele la interior vor fi :
Pardoseal :
- parchet laminat (birou);
- pardoseala PVC (depozit avionabile, neavionabile, atelier)
- placaje de gresie ceramic (grup sanitar, vestiar, centrala termica).
- beton elicopterizat;
Perei :
- vopsea lavabil (birou, hol, vestiar);
- placaj de faian (grup sanitar, centrala termica);
Tavane:
- vopsea lavabil;
8
- placaj gips carton.
Finisajele la exterior vor fi :
- tmplarie PVC cu geam termopan;
- tencuiala decorativa soclu.


INSTALATII SI DOTARI
Alimentarea cu ap potabil se asigur din reeaua de distribuie stradala, cu bransament
contorizat. Evacuarea apei menajere se va face catre un bazin vidanjabil, existent. Deasemeni
evacuarea apei pluviale de pe invelitori si platformele betonate se va face prin colectarea acestora
printr-un sistem de jgheaburi si burlane / rigole, care va distribui apa la nivelul pamnatului natural.
S-a prevazut un bazin de apa rezerva incendiu 108mc, care va alimenta o retea de
hidranti exteriori.
Alimentarea cu energie electrica se face din reteaua existenta, instalaiile electrice
propuse constand in instalaii de iluminat i prize, dimensionate in functie de necesitati.
Incalzirea se va realiza cu o centrala termica proprie tiraj fortat, alimentata cu gaze din
reteaua stradala.

AMENAJARI EXTERIOARE. PARCAJE
Se va amenaja o platforma betonata de acces pentru avioane in fata hangarului.
Deasemeni se vor amenaja trotuare de protectie de jur imprejurul hangarului precum si alei carosabile
si pietonale de acces.


2.3. EXECUTIA LUCRARILOR

Lucrarile se vor executa pe stadii, conform tabelului urmator. Nu se va trece la executia
lucrarilor din stadiul urmator decat dupa ce stadiul curent a fost receptionat de catre Beneficiar si
Dirigintele de santier

1 Fundatii, inclusiv retele pe sub fundatii, buloane
2 Structura metalica
3 Soclu si placa interioara hangar, inclusiv elicopterizare
4 Inchideri panou sandwich, accesorii tinichigerie, trape de fum, porti hangar, tamplarie exterioara
5 Placa anexe, finisaje interioare, instalatii interioare si racordurile exterioare aferente
6 Platforma exterioara
7 Bazin de incendiu si retelele exterioare aferente






9


CAPITOLUL 3
DESFASURAREA ACTIVITATII IN SANTIER


3.1. PROGRAMUL DE EXECUIE
Lucrrile se vor executa in conformitate cu graficul ntocmit de Beneficiar, grafic care face
parte integranta din condiiile speciale de execuie din cadrul contractului.

3.2. MODIFICRI DE PROIECT
- Orice modificare de proiect se va face in conformitate cu prevederile contractului, modificri
care trebuie sa obtina acordul Proiectantului General si Beneficiarului, cu toate consecinele care
decurg din aceasta situaie.
- Daca Beneficiarul cere o lucrare care nu este prevzuta in contract, atunci Antreprenorul are
dreptul la o plata suplimentara, cu meniunea ca acesta trebuie sa convin cu Beneficiarul asupra
preului nainte de nceperea lucrrii respective.
- Detaliile de execuie suplimentare proiectului se elaboreaz de antreprenor si se aproba de
Proiectantul General si de reprezentantul autorizat al Beneficiarului.

3.3. BORNE SI COTE DE NIVEL
- Beneficiarul are obligaia de a preda in scris borne de nivelment in imediata apropiere a
antierului, poziia acestora si valoarea cotelor de nivel.
- Antreprenorul are obligaia sa verifice valoarea cotelor de nivel si sa fac cunoscut
Beneficiarului, in scris, in cazul in care se constata erori.

3.4. MPREJMUIREA ANTIERULUI
- Beneficiarul are obligaia de a pune la dispoziia Antreprenorului suprafaa de teren libera
de orice obligaii, necesara activitatii de antier, avnd obligaia de a fixa pe antier limitele acestuia.
- Antreprenorul in intelegere cu Beneficiarul are obligaia de a mprejmui parial sau total pe
durata derulrii contractului, teritoriul antierului, pentru a-l proteja de accesul publicului, de circulaia
rutiera sau de vagabondajul animalelor.
Se prefera mprejmuirea realizata cu panouri pline.
- mprejmuire va avea de regula o singura poarta de acces in incinta, in scopul asigurrii unui
control eficient asupra circulaiei in antier.
In cazuri bine justificate se admite si existenta unei a doua intrri.
- Antreprenorul este obligat sa asigure parapeti si semnalizoare in jurul tuturor transeilor si
excavaiilor deschise, sa construiasc podee provizorii, acolo unde se ivete necesitatea, pentru a
evita accidentele de munca si pentru a permite accesul personalului de lucru si al vehiculelor de
fiecare parte a santurilor.
- In cazul ca Antreprenorul are nevoie de spaiu suplimentar de lucru sau pentru depozitarea
materialelor, in scopul aducerii la ndeplinire a contractului, va ntreprinde demersuri proprii, de comun
acord cu Beneficiarul, acesta din urma suportnd toate cheltuielile si taxele pentru folosirea
temporara a acestor terenuri.
- Daca Antreprenorul constata ntrziere in preluarea terenului si suporta cheltuieli
suplimentare din cauza Beneficiarului, la cerere, Beneficiarul ii va acorda o prelungire a duratei de
execuie a lucrrilor si va acoperi cheltuielile suplimentare.
- Nu se admite atacarea lucrrilor fara realizarea mprejmuirii antierului.
- Antreprenorul este obligat la plata daunelor pentru nclcarea sau deteriorarea drumurilor de
acces sau a reelelor de utilitati a terenurilor limitrofe prin depozitarea de pamat, materiale sau alte
obiecte, precum si ca urmare a unor ngrdiri sau limitri din vina proprie.


3.5. TRASAREA LUCRRILOR
- Beneficiarul are obligaia de a materializa pe antier axele principale ale bazei de trasare a
obiectelor.
- Antreprenorul are sarcina de a trasa limitele obiectelor, in funcie de axele principale ale
bazei de trasare.
10
- Antreprenorul este rspunztor de trasarea corecta a lucrrilor fata de reperele date de
Beneficiar.
- Trasarea lucrrilor va fi verificata de Proiectantul General, in care scop Antreprenorul este
obligat sa protejeze si sa pstreze cu grija toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea
lucrrilor.
- Dup verificarea trasrii lucrrilor de ctre Proiectantul General, Antreprenorul va pregti un
desen in trei exemplare pentru a fi aprobat de Beneficiar. Un exemplar aprobat va fi returnat
Antreprenorului, celelalte doua fiind impartite intre Beneficiar si Proiectantul General.
- Orice modificare a planului de trasare aprobat, ceruta de Beneficiar, va fi facuta de
Antreprenor si trimisa la aprobare dup aceeai procedura ca la punctul anterior.
- Antreprenorul va pstra la dosar att planurile de trasare, aprobate, cat si planurile
ulterioare, modificate si aprobate de Beneficiar, in vederea includerii lor in cartea construciei.

3.6. ACTE NORMATIVE OBLIGATORII
Execuia si recepia lucrrilor vor fi fcute in conformitate cu urmtoarele acte normative obigatorii:

A. Standarde

1.1. SR EN 197-1/2002 Ciment. Partea 1. Compoziie, specificaii i criterii de conformitate ale
cimenturilor uzuale
1.2. SR EN 197-2/2002 Ciment. Partea 2. Evaluarea conformitii
1.3. SR ENV 459-1:2003 - Var pentru construcii
1.4. SR EN 1008/2003 - Apa pentru beton si mortar.
1.5. SR EN 12620:2003 - Agregate pentru beton
1.6. SR 438-3:1998 Produse de otel pentru armarea betonului.
1.7. SR EN 10058/2004 Oel laminat la cald pentru utilizri generale. Dimensiuni i tolerane la
dimensiuni i la form
1.8. SR EN 10025-1:2005 Produse laminate la cald din oeluri pentru construcii. Partea 1:
Condiii tehnice generale de livrare
1.9. SR EN 12390-6:2002 - ncercri pe betoane. ncercri pe betonul ntrit. Determinarea
rezistentelor mecanice
1.10. SR EN ISO 8504-1/2002 - Pregtirea suporturilor de oel naintea aplicrii vopselelor i
produselor similare. Metode de pregtire a suprafeei. Partea 1 Principii generale
1.11. SR EN 771-1:2003- Specificaii ale elementelor pentru zidrie. Partea 1: Elemente pentru
zidrie de argil ars
1.12. SR EN ISO 13786:2008 Performana termic a elementelor de construcie. Caracteristici
termice dinamice. Metode de calcul.
1.13. STAS 12025/81 Acustica in construcii. Efectele vibraiilor asupra cldirilor.
1.14. SR 137:1995 Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si metode de verificare.
1.15. SR EN 13162:2009 Produse termoizolante pentru cldiri. Produse fabricate din vat
mineral (MW). Specificaie
1.16. SR EN 13163:2009 Produse termoizolante pentru cldiri. Produse fabricate din polistiren
expandat (EPS). Specificaie
1.17. SR EN 13164:2009 Produse termoizolante pentru cldiri. Produse fabricate din spum de
polistiren extrudat (XPS). Specificaie
1.18. SR EN 14411:2007 Placi de faiana.
1.19. STAS 2914-84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Condiii tehnice de calitate.
1.20. SR 183-1:1995 Lucrri de drumuri. mbrcmini de beton de ciment executate n cofraje
fixe. Condiii tehnice de calitate
1.21. SR 662:2002 Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier. Condiii tehnice de calitate
1.22. SR EN 1338:2004 Pavele de beton. Condiii i metode de ncercri
1.23. SR EN 13748-1:2004 Plci de mozaic. Partea 1: Plci de mozaic pentru utilizri la interior
1.24. SR EN 1340:2004 Borduri din beton.

B. Normative si instruciuni

2.1. NP 112-2004 - Normativ privind proiectarea structurilor de fundare directa.
2.2. P82-86 Instruciuni tehnice pentru proiectarea, executarea si intretinerea drumurilor de
antier.
11
2.3. P 7- 2000 - Normativ privind fundarea construciilor pe pmnturi sensibile la umezire
(proiectare execuie, exploatare).
2.4. P 73-78 - Instruciuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientilor din beton armat si
beton precomprimat pentru lichide.
2.5. P 2-85 - Normativ privind calculul si executarea structurilor de zidrie.
2.6. P130-99 Normativ privind urmrirea in timp a construciilor
2.7. C 169-88 - Normativ pentru executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilor
la construcii civile si industriale.
2.8. NE 012 - 1999 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat.
2.9. NE 001-1996 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede groase si subtiri.
2.10. NP 040-2002 - Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor la cladiri.
2.11. C 107-2002- Normativ pentru proiectarea si executarea lucrrilor de izolaii termice la cldiri.
2.12. C 125-2005 - Normativ pentru proiectarea si executarea masurilor de izolare fonice si a
tratamentelor acustice la cldiri.
2.13. GP 037/0-1998 - Normativ privind proiectarea, executia si asigurarea calitatii pardoselilor la
cladiri civile.
2.14. C 17-82 - Instruciuni tehnice pentru prepararea mortarului de zidrie si tencuiala.
2.15. NP 069-2002 - Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea invelitorilor acoperisurilor
in panta la cladiri.
2.16. C 199-79- Instruciuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul si montarea in
construcii a tmplriei din lemn.
2.17. C 58-96 Siguranta la foc. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor si produselor
combustibile din lemn si textile utilizate in construcii.
2.18. C 300/94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata de executare a lucrrilor
de construcii si instalaii aferente acestora.
2.19. C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii si a instalaiilor
aferente.
2.20. C 56-2002 - Normativ pentru verificarea calitatii si recepia lucrrilor de instalaii aferente
construciilor.
2.21. C204-80 - Normativ-cadru privind verificarea calitatii lucrrilor de montaj al utilajelor si
instalaiilor tehnologice pentru obiective de investiii.
2.22. C167-77 Norme privind cuprinsul, modul de ntocmire, completare si pstrare a cartii tehnice
a construciilor.

precum si :
2.23. NORMATIV MLPAT 9/N/15.03.93: Regulamentul privind protecia si igiena muncii in
construcii.
2.24. P 118-1999: Normativ de siguranta la foc a constructiilor
2.25. NORMATIV MI 381/04.03.93 si MLPAT 7/N/03.03.93: Norme generale de prevenire si stingere
a incendiilor.
2.26. REGULAMENTUL privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi n
constructii, aprobat prin HG nr. 766/1997.
2.27. REGULAMENTUL privind activitatea metrologica in construcii, aprobat prin HG nr. 766/1997.
2.28. REGULAMENTUL privind conducerea si asigurarea calitatii in construcii, aprobat prin HG nr.
766/1997.
2.29. REGULAMENTUL privind controlul de stat al calitatii in construcii, aprobat prin HG nr.
272/1994.
2.30. REGULAMENTUL privind autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si ncercri n
constructii, , aprobat prin HG nr. 766/1997.
2.31. REGULAMENT privind recepia lucrrilor de construcii si instalaii aferente acestora aprobat
prin HG nr. 273/1994.
2.32. REGULAMENT privind recepia lucrrilor de montaj utilaje, echipamente, instalaii tehnologice
si a punerii in funciune a capacitatilor de productie,aprobat prin HG nr. 51/1996.
2.33. LEGEA nr. 10/1995 privind calitatea in construcii

- Actele normative citate acoper aspecte privind calitatea materialelor, punerea in opera a
acestora si condiiile de calitate care se cer pentru realizarea lucrrilor.


12
3.7. MOSTRE DE MATERIALE

- .Materialele trebuie sa fie de calitatea prescrisa in documentaiile de execuie si in
conformitate cu prevederile actelor normative, urmnd sa fie supuse la diverse probe atunci cnd
Beneficiarul sau Proiectantul General le solicita. Toate materialele, echipamentele si tehnologiile puse
in opera vor avea agrementul tehnic in construcii si vor respecta legislaia, normativele si standardele
in vigoare la data execuiei.
- Toate materialele, echipamentele si tehnologiile puse in opera vor avea asigurata in mod
corespunztor garania si service-ul post garanie.
- Documentaia de execuie va cuprinde o lista de mostre de materiale sau articole, pe
msura derulrii contractului, in scopul trimiterii acestora la testarea prin ncercri de laborator. Costul
probelor si ncercrilor va fi suportat de Antreprenor.
- Daca Beneficiarul sau Proiectantul General comanda testari pe mostre neprevazute in
documentatie, atunci costul acestora va fi suportat de Beneficiar.
- Cheltuielile pentru prelevarea si incercarea probelor din materiale puse in opera, care se
dovedesc necorespunzatoare calitativ, vor fi suportate de antreprenor. In caz contrar, cheltuielile vor fi
suportate de Beneficiar.
- In cazul in care loturile de materiale nu indeplinesc condiiile de calitate garantate de
certificatele de calitate sau actele normative, se va interzice sau sista imediat utilizarea lor si se vor
sesiza de urgenta: Beneficiarul, furnizorul si organele pentru controlul calitatii produselor.
Comunicarea nu va depasi 48 de ore de la constatare.
Furnizorii sunt obligati ca in termen de 15 zile de la primirea comunicarii Antreprenorului sa
remedieze sau sa inlocuiasca elementele de construcii din punct de vedere calitativ.
- Testarea calitativa a mostrelor este o activitate ce este organizata de Antreprenor, fie in
laboratoare proprii, dotate corespunzator, fie in laboratoare specializate, pe baza de plata.
- Testarea materialelor va fi astfel organizata de Antreprenor incat sa se evite intarzierile in
programul de lucru.
- Efectuarea probelor si incercarilor pe materiale se va face conform frecventei stabilite prin
standarde si norme tehnice. In caz de dubiu, la solicitarea proiectantului sau Beneficiarului se vor
efectua incercari suplimentare.


3.8. CURATENIA SANTIERULUI

- Pe toata durata santierului, incinta acestuia, constructiile de organizare, cat si acelea care
fac parte din contract, vor fi tinute in permanenta in stare de curatenie.
- Antreprenorul este obligat sa respecte toate reglementarile in vigoare ale organelor
sanitare, ale politiei si ale municipalitatii, in scopul asigurarii unui climat de ordine in desfasurarea
lucrarilor.
- La terminarea lucrarilor Antreprenorul va evacua de pe santier toate utilajele de constructii,
surplusul de materiale, ambalaje, deseurile si lucrarile provizorii.

3.9. MATERIALE REZULTATE DIN EXCAVATII SI DEMOLARI

- Antreprenorul nu are voie sa vanda nici un material rezultat din excavatii, demolari sau alte
lucrari asemenea executate pe santier, decat cu autorizatia scrisa a Beneficiarului.
- Refolosirea oricarui astfel de material in lucrarile contractate trebuie sa aiba aprobarea
prealabila a Proiectantului General.

3.10. INSPECTIA CONSULTANTULUI SI A BENEFICIARULUI

- Antreprenorul este obligat sa asigure accesul si toate facilitatile pentru a permite
Proiectantului General si Beneficiarului sau a reprezentantilor acestora, sa-si indeplineasca in mod
corespunzator inspectia pe santier, ori de cate ori acestia le solicita pe timpul derularii contractului.
- Proiectantul General si Beneficiarul vor notifica Antreprenorului ziua si ora cand
intentioneaza sa efectueze inspectia in perioada de garantie.
Antreprenorul este obligat sa fie reprezentat la inspectie, la data si la ora notificata, de un
reprezentant autorizat, cu raspundere pentru masurile ce urmeaza sa fie luate.
13
- Orice notificare se considera ca este facuta in momentul in care reprezentantul Beneficiarului
sau al consultantului depune pe biroul responsabilului tehnic nota scrisa, pe care acesta semneaza
de primire, marcand inclusiv data, pe copia notei.

3.11. STRUCTURA DE ORGANIZARE A SANTIERULUI

- Antreprenorul este obligat sa asigure, o structura de organizare care cuprinde personal
calificat calitativ, cu experienta si bine dotat numeric, pentru a asigura respectarea riguroasa a
programului de constructii si prevederile contractului.
- Antreprenorul, in organizarea de santier propusa, va arata structura personalului, cu toate
detaliile profesionale ale fiecarui post, ca: varsta, calificare, experienta, specializare, etc.
- Antreprenorul trebuie sa comunice Beneficiarului numele "Responsabilului Tehnic", care
trebuie sa fie atestat tehnico-profesional, care va verifica lucrarile din partea Antreprenorului.
- Antreprenorul va include in organizarea de santier si o grupa de management pentru
realizarea contractului in cat mai bune conditiuni.
- Grupa de management va fi condusa de responsabilul tehnic, care va fi un inginer cu
experienta in realizarea de proiecte similare.
- Personalul ajutator care alcatuieste grupa de management, va fi numeric dimensionat in
functie de amplasarea si complexitatea lucrarii, avand experienta si cunostiintele necesare.
- Daca in timpul derularii contractului, Beneficiarul sau consultantul considera ca grupa de
management organizata de antreprenor nu actioneaza la un standard acceptabil, atunci acesta
(antreprenorul) va angaja un manager consultant, care trebuie sa fie aprobat de Beneficiar.
- Intre indatoririle grupei de management vor fi incluse urmatoarele:
a) Pregatirea planificarii, a programelor de lucru si a relatiilor cu autoritatile publice;
b) Supravegherea continua a lucrarilor si anticiparea factorilor care sunt posibili sa afecteze
derularea in timp a contractului;
c) Elaborarea propunerilor pentru modificarea planificarii din cauze care
s-au ivit pe parcurs;
d) Aprecierea continua a metodelor si rutinelor Antreprenorului, relative la viteza de executie si
efectul lor asupra eficientei indeplinirii contractului;
e) Planificarea anticipata pentru necesarul de resurse, luandu-se in considerare posibilele
lipsuri si intarzieri in ajungerea pe santier a materialelor si gasirea de solutii pentru a evita stagnarile
cauzate din aceste motive;
f) Culegerea si prelucrarea informatiilor necesare la intalnirile de lucru cu Antreprenorul si
Proiectantul General.


3.12. PREVEDERI FINALE:

1. Activitati : In pretul unitar vor fi incluse toate activitatile necesare pentru a duce lucrarea la
bun sfirsit, conform proiectului, caietului de sarcini si normativelor in vigoare, fara defecte din punct de
vedere al rezistentei, arhitecturii, al fizicii constructiilor, protectiei la foc, sigurantei in exploatare, etc.
Se vor include toate costurile legate de executia, livrarea si montajul elementelor specificate in proiect
si caietul de sarcini, lucrarile pregatitoare, suplimentare si auxiliare, masuratorile, ca si costurile legate
de transporturi, precum si cele rezultate din activitati de incarcare, descarcare, depozitare, costurile
legate de utilaje, echipamente, oricare alte servicii si lucrari necesare executiei lucrarilor in conditiile
de calitate prevazute,etc.
2. Antreprenorul va trebui s execute toate lucrrile necesare incluse n prescripiile tehnice
de punere n oper i de utilizare ale furnizorilor de materiale.
- Antreprenorul va semnala la semnarea contractului de execuie toate omisiunile, sau
greelile observate n prezenta documentaie, att n planuri ct i n lista de cantiti de materiale i
lucrri care fac parte din prezentul proiect.
- In nici un caz el nu va cere suplimentri de costuri pentru cantiti sau materiale pe care nu
le-a observat ca omisiuni n momentul calculrii preului contractului.
- Antreprenorul va asigura controlul n antier a organelor abilitate conform fazelor
determinante prezentate n proiect
- Antreprenorul are obligaia de a se conforma tuturor indicaiilor, i prescripiilor tehnice,
cuprinse n piesele scrise i desenate ale prezentei documentaii precum i tuturor standardelor
normelor i normativelor romneti n vigoare. Constructorul are obligaia s procure materialele
necesare i s le pun n oper conform cu lista de cantiti de lucrri.
14
- Orice nlocuire a materialelor propuse conform unor nelegeri contractuale ntre Beneficiari
antreprenor se va comunica n scris proiectantului.
- La execuie Antreprenorul va folosi numai materiale de finisaj pentru care furnizorul va
prezenta agrementele tehnice i certificate de garanie conform reglementrilor legale n vigoare, care
vor fi pstrate i prezentate comisiei de recepie.
- La execuia finisajelor interioare i exterioare nu se vor folosi materiale care sa conin
substane toxice i care emit gaze nocive, periculoase pentru sntate.
- Toate lucrrile se vor executa complet i corect din punct de vedere tehnic, i estetic, astfel
nct sa fie ndeplinite toate cerinele de calitate ale Beneficiarului.
- Beneficiarul, prin reprezentantul sau tehnic n antier, va avea dreptul s resping orice
lucrare sau materiale care nu corespund specificaiilor din proiect, care nu au agremente tehnice
valabile, sau nu corespund normelor sau normativelor romaneti n vigoare.
- In timpul execuiei, dac este cazul, sau la solicitarea Beneficiarului proiectantul va putea da
dispoziii de antier prin care se pot aduce modificri sau completri la soluia din proiect.
- Orice nlocuire de material de finisaj la interior sau exterior se va face prin modificarea
detaliilor specifice de punere n oper.
3. Contractul nu va fi considerat terminat pana cand procesul verbal de receptie finala nu va fi
semnat si de Proiectantul General, care trebuie sa ateste ca lucrurile au fost executate conform
contractului, caietului de sarcini si dispozitiilor ProiectantuluiGeneral.


Nu se admit modificri in proiect (arhitectura, rezistenta, instalatii) care sa contravin
autorizaiei de construcie n baza crei se execut lucrarea, sau oricror norme sau normative
n vigoare.
Pstrarea i manipularea materialelor se va face conform prescripiilor furnizorilor, i se vor
lua msuri pentru evitarea deteriorrii lor.
La toate lucrrile n antier se vor respecta normele i normativele n vigoare de tehnica
securitii muncii.




15



CAPITOLUL 4
LUCRARI DE REZISTENTA


4.1 LUCRARI DE BETON

A. PREVEDERI GENERALE

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executia lucrarilor din beton armat si cuprinde conditiile tehnice
pentru:
4.1.1 - materiale necesare prepararii betoanelor
4.1.2 - materiale necesare pentru armare
4.1.3 - materiale necesare pentru cofraje si sustineri
4.1.4 - preparare, transport, punerea in opera a betoanelor
4.1.5 - punerea in opera a armaturilor
4.1.6 - punerea in opera a cofrajelor
4.1.7 - controlul calitatii.

In cursul executiei lucrarilor din betoane nu se va face nici o derogare de la prevederile prezentului
Caiet de sarcini fara aprobarea, in scris, a proiectantului.
Prin laboratorul propriu de santier sau prin unitati specializate se vor efectua de catre executant toate
determinarile si incercarile rezultate din aplicarea prezentului Caiet de sarcini.
La cererea dirigintelui de santier, executantul este obligat sa efectueze verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului Caiet de sarcini.
In cazul in care dirigintele sau proiectantul constata abateri de la prezentul Caiet de sarcini acestia
pot dispune masurile ce se impun.
Prezentul Caiet de sarcini s-a intocmit in conformitate cu prevederile din Codul de practica pentru
executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat (partea I-beton si beton armat),
indicativ NE 012-99 aprobat de M.L.P.A.T. cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999 si prevederilor Legii
nr. 10/1995 - sectiunea 2.

Prevederile minime obligatorii necesare executiei structurilor din beton si beton armat
sunt detaliate in NE 012-99 capitolul 17.


B. MATERIALE NECESARE

B. 1. Materiale necesare prepararii betoanelor

Ciment
La prepararea betonului se va utiliza numai ciment care corespunde conditiilor tehnice de
calitate (SR 1500-1996, SR 388-1995).
Conditiile tehnice de livrare, receptie si control a cimentului trebuie sa fie conform standardelor
SR 388/1995 si SR 1500/1996 si celor de referinta ale acestora si anume:
- SR-EN 196-1 - 1995 - Metode de incercari ale cimenturilor;
Determinarea rezistentelor mecanice.
- SR-EN 196-2 - 1995 - Metode de incarcari ale cimenturilor.
Analiza chimica a cimenturilor.
- SR-EN 196-3 - 1995 - Metode de incercari ale cimenturilor.
Determinarea timpului de priza si a stabilitatii.
- SR-EN 196-21 - 1994 - Metode incercari ale cimenturilor.
Determinarea continutului de cloruri, dioxid de carbon si alcalii
in cimenturi.
- STAS 8133-90 - Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii.

16
* Livrarea cimentului se face ambalat in saci de hartie sau vrac transportat in vehicule
rutiere, vagoane de cale ferata, insotit de documentele de certificare a calitatii.
Cimentul vrac se transporta numai in vehicule rutiere cu recipiente speciale sau vagoane de
cale ferata speciale tip Z, V, C cu descarcare pneumatica.
Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati in timpul depozitarii si transportului. Se
interzice folosirea cimentului la temperaturi mai mari de 50C.
In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare) livrarea
cimentului va fi insotita de o declaratie de conformitate in care se va mentiona:
- tipul de ciment si fabrica producatoare;
- data sosirii in depozit;
- numarul certificatului de calitate eliberat de producator si datele inscrise in acesta;
- garantia respectarii conditiilor de pastrare;
- numarul buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat si
datele continute in acesta inslusiv precizarea conditiilor de utilizare in toate cazurile in care termenul
de garantie a expirat.

* Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a
cimentului conform prevederilor din Anexa VI.1 din Codul de practica - NE O12-99 inclusiv prin
constatarea existentei si examinarea documentelor de certificare a calitatii si verificarea capacitatii
libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment.
Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz in care nu au fost depozitate
anterior alte materiale, marcate prin inscrierea vizibila a tipului de ciment.
Depozitarea cimentului ambalat in saci se face in incaperi inchise; sacii vor fi asezati in stive,
pe scanduri dispuse cu interspatii si la 50 cm distanta de peretii exteriori.
Nu se va depasi termenul de garantie prescris de producator pentru tipul de ciment utilizat.

* Controlul calitatii cimentului se face in conformitate cu NE 012-99 punctul 17.2.1.1 si in
Anexa VI.I.


Agregate
Pentru obtinerea unor betoane sau betoane armate cu densitatea aparenta normala
(2.001-2.500 Kg/m
3
) se folosesc agregate cu densitate normala (1.201-2.000 Kg/m
3
) provenite din
concasarea rocilor naturale dure.
Agregatele vor satisface cerintele prevazute in reglementarile tehnice specifice (STAS 1667-
76 si, dupa caz, STAS 662-89 si SR 667-98).
Sorturile de agregate folosite pentru producerea fiecarei clase de beton se vor alege orientativ
conform Codului pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat NE 012-
99 si vor fi verificate la statia de betoane.
Controlul calitatii agregatelor este prezentat in NE 012-99 punctul 17.2.1.1 si in ANEXA VI.I,
iar metodele de verificare sunt reglementate in STAS 4606/80.

Apa
Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica
sau din alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in
STAS 790/84.
Cantitatea de apa, respectiv raportul apa/ciment se va lua orientativ conform NE 012-99 si se
va verifica la statia de betoane.

Aditivi
La prepararea betonului se pot folosi aditivi pentru:
- imbunatatirea lucrabilitatii
- marirea gradului de impermeabilitate si a rezistentei la inghet - dezghet repetat
- obtinerea betoanelor de rfezistenta superioara
- reglarea procesului de intarire
- marirea durabilitatii si imbunatatirea omogenitatii.
Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizarea lor sunt indicate in Codul de practica - NE
012-99 capitolul 4.4.


17
B.2. Materiale necesare pentru armaturi
Otelurile pentru betonul armat sunt OB37 si PC52 conform STAS 438/1-89 si STNB conform
STAS 438/2-91.
Otelurile de alte tipuri inclusiv cele provenite din import trebuie sa fie agrementate tehnic cu
precizarea domeniului de utilizare.
Otelurile PC52 si STNB nu se vor folosi la elementele cu solicitari dinamice importante, in
aceste cazuri folosindu-se otel OB37.
Livrarea, marcarea, transportul si depozitarea se fac in conformitate cu prevederile din NE
012-99 cap.10.
Livrarea oelului beton se va face nsoit de un document de calitate (certificat de calitate /
inspecie, declaraie de conformitate) I dup certificarea produsului de un organism acreditat, de o
copie dup certificatul de conformitate.
Documentele ce nsoesc livrarea oelului beton de la productor trebuie s conin
urmtoarele informaii:
- denumirea i tipul de oel, standardul utilizat;
- toate informaiile pentru identificarea loturilor;
- greutatea net;
- valorile determinate privind criteriile de performan.

Fiecare colac sau legtur de bare sau plase sudate va purta o etichet, bine legat care va
conine:
* marca produsului;
* tipul armturii;
* numrul lotului i al colacului sau legturii;
* greutatea net;
* semnul CTC.

Oelul livrat de furnizori intermediari va fi nsoit de un certificat privind calitatea produselor
care va conine toate datele din documentele de calitate eliberate de productorul oelului beton.

B.3. Materiale necesare pentru cofraje si sustineri
Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse din lemn, metal sau produse pe baza de
polimeri.
Prezentul proiect cuprinde si cofraje virtuale - de ex. groapa in care se toarna radierul.
Cofrajele trebuie sa asigure forma si gradul de finisare prevazute in proiect respectand
tolerantele admisibile din NE 012-99 Anexa III.1.
De asemenea, trebuie sa fie proiectate astfel incat sa fie capabile sa reziste la toate actiunile
ce pot aparea in timpul executiei; sa fie stabile pana cand betonul atinge o rezistenta suficienta pentru
a suporta eforturile ce apar la decofrare; sa fie rigide pentru a asigura satisfacerea tolerantelor si a nu
afecta capacitatea portanta a structurii si etanse.
Detaliile de alcatuire a cofrajelor se vor elabora de catre constructor in cadrul proiectului
tehnologic de executie.


C. PREPARARE, TRANSPORT, PUNERE IN OPERA

C.1. Punerea in opera a armaturilor
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea armaturilor se va face in stricta conformitate cu
prevederile proiectului.
Armatura trebuie taiata, indoita si manipulata astfel incat sa se evite deteriorarea mecanica,
contactul cu substante corozive etc.
De asemenea, nu se accepta eventuale impuritati, rugina.
Barele taiate si fasonate vor fi etichetate pentru a evita confuzii si vor fi depozitate
corespunzator pentru a asigura pastrarea formei, curateniei etc.
Tolerantele de executie sunt cele din NE 012-99 anexa II.
Barele PC>25 mm se fasoneaza la cald.
Modul de inadire si stratul de acoperire se indica prin proiect.

Fasonarea, montarea i legarea armturilor.

18
- Fasonarea barelor, confecionarea i montarea carcaselor de armtur se va face n strict
conformitate cu prevederile proiectului.
- nainte de a se trece la fasonarea armturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, innd
seama de posibilitile practice de montare i fixare a barelor, precum i de aspecte tehnologice de
betonare i compactare. Dac se consider necesar se va solicita reexaminarea de ctre proiectant a
dispoziiilor de armare prevzute n proiect.
- Armtura trebuie tiat, ndoit, manipulat astfel nct s se evite:
* deriorarea mecanic (de ex. crestturi, loviri);
* ruperi ale sudurilor n carcase i plase sudate;
* contactul cu substane care pot afecta proprietile de aderen sau pot produce procese de
coroziune.
- Armturile care se fasoneaz trebuie s fie curate i drepte; n acest scop se vor ndeprta:
* eventuale mpuriti de pe suprafaa barelor;
* ndeprtarea ruginii, n special n zonele n care barele urmeaz a fi nndite prin sudur.
Dup ndeprtarea ruginii reducerea seciunilor barelor nu trebuie s depeasc abaterile prevzute
n standardele de produs.
Oelul - beton livrat n colaci sau barele ndoite trebuie s fie ndreptate nainte de a se proceda la
tiere i fasonare fr a se deteriora profilul (la ntinderea cu troliul alungirea maxim nu va depi
1mm/m).
- Barele tiate i fasonate vor fi depozitate n pachete etichetate, n aa fel nct s se evite
confundarea lor i s se asigure pstrarea formei i cureniei lor pn n momentul montrii.
- Se interzice fasonarea armturilor la temperaturi sub -10
o
C. Barele cu profil periodic cu diametrul
mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
Recomandri privind fasonarea, montarea i legarea armturilor sunt prezentate n ANEXA II.1.

Particulariti privind armarea cu plase sudate

- Plasele sudate din srm tras neted STNB sau profilat STPB se utilizeaz ori de cte ori este
posibil la armarea elementelor de suprafa n condiiile prevederilor STAS 10107/0-90.
- Executarea i utilizarea plaselor sudate se va face n conformitate cu reglementrile tehnice n
vigoare.
- Plasele sudate se vor depozita n locuri acoperite fr contact direct cu pmntul sau cu substane
care ar putea afecta armtura sau betonul, pe loturi de acelai tipuri i notate corespunztor.
- ncrcarea, descrcarea i transportul plaselor sudate se vor face cu atenie, evitndu-se izbirile i
deformarea lor sau desfacerea sudurii.
- ncercrile sau determinrile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitii sudrii nodurilor
se vor efectua conform STAS 438/3-1989.
- n cazurile n care plasele sunt acoperite cu rugin se va proceda la nlturarea acesteia prin
periere.
Dup ndeprtarea ruginii reducerea dimensiunilor seciunii barei nu trebuie s depeasc abaterile
prevzute n standardele de produs.

C.2. Piese metalice inglobate
Piesele metalice inglobate se vor confectiona si monta conform prevederilor din proiect.
Receptia pieselor se va face in atelier ( dimensiunile elementelor componente si materialul
din care s-au debitat, grosimea, lungimea cordoanelor de sudura).
Piesele metalice se vor curata pentru a asigura aderenta la beton. Fixarea pieselor in cofraj se
va face astfel incat sa nu se deplaseze in timpul betonarii.

C.3. Punerea in opera a cofrajelor

Cofrajele i susinerile trebuie s asigure obinerea formei, dimensiunilor i gradului de finisare
prevzute n proiect pentru elementele ce urmeaz a fi executate, respectndu-se nscrierea n
toleranele admisibile conform ANEXEI III.1.

- Cofrajele i susinerile vor fi proiectate astfel nct s fie capabile s reziste la toate aciunile ce pot
apare n timpul procesului de execuie. Ele trebuie s rmn stabile pn cnd betonul atinge o
rezisten suficient pentru a suporta eforturile la care va fi supus la decofrare, cu o limit acceptabil
de siguran (conform capitolului 14).
19
- Cofrajele i susinerile trebuie s fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea toleranelor
pentru structur i a nu afecta capacitatea sa portant.
- Cofrajele vor fi dispuse astfel s fie posibil amplasarea corect a armturii, ct i realizarea unei
compactri corespunztoare a betonului.
- Cofrajele i susinerile vor fi proiectate i montate n conformitate cu reglementrile tehnice n
vigoare. Supravegherea i controlul vor asigura realizarea cofrajelor n conformitate cu planurile de
execuie i reglementrile tehnice specifice.
- Ordinea de montare i demontare a cofrajelor trebuie stabilit astfel nct s nu produc
degradarea elementelor de beton cofrate sau componentele cofrajelor i susinerilor.
- Cofrajele vor fi proiectate i montate astfel nct s permit decofrarea fr deterioararea sau
lovirea betonului.
- mbinrile dintre panourile cofrajului trebuie s fie etane.
- Suprafaa interioar a cofrajului trebuie s fie curat, Substanele de ungere a cofrajului trebuie
aplicate n straturi uniforme pe suprafaa interioar a cofrajului, iar betonul trebuie turnat ct timp
aceti ageni sunt eficieni. Trebuie luat n considerare orice influen duntoare posibil asupra
suprafeei betonului, a acestor substane de decofrare. Agenii de decofrare nu trebuie s pteze
betonul, s afecteze durabilitatea betonului sau s corodeze cofrajul.
Agenii de decofrare trebuie s se aplice uor i s-i pstreze proprietile neschimbate, n condiiile
climatice de execuie a lucrrilor. Alegerea agenilor de decofrare se va face pe baza reglementrilor
tehnice sau agrementelor.
- Distanierii cofrajului, lsai n beton, nu trebuie s afecteze durabilitatea sau aspectul betonului.
- Cofrajul va fi executat i finisat astfel nct s nu existe pierderi de pri fine sau s produc pete pe
suprafaa betonului.
Gradul sau tipul particular de finisare necesar a fi realizate din motive practice sau estetice trebuie
specificate ca cerine suplimentare prin proiect.
- Piesele nglobate provizoriu pot fi necesare pentru meninerea fix a cofrajului sau a barelor de
armtur pn la ntrirea betonului. Distanierii nu trebuie s introduc ncrcri suplimentare
inacceptabile asupra structurii, nu vor reaciona cu constituenii betonului sau cu armtura i nu
trebuie s produc ptarea suprafeei de beton.

Montarea cofrajelor

nainte de nceperea operaiei de montare a cofrajelor, se vor curi i pregti suprafeele care vor
veni n contact cu betonul ce urmeaz a se turna i se va verifica i corecta poziia armturilor.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmtoarele operaii:
* trasarea poziiei cofrajelor;
* asamblarea i corectarea poziiei panourilor;
* verificarea i corectarea poziiei panourilor;
* ncheierea, legarea i sprijinirea definitiv a cofrajelor.
n cazurile n care elementele de susinere a cofrajelor reazem pe teren se va asigura repartizarea
solicitrilor innd seama de gradul de compactare i de posibilitile de nmuiere, astfel nct s se
evite producerea tasrilor. n cazurile n care terenul este ngheat sau expus ngheului rezemarea
susinerilor se va face astfel nct s se evite deplasarea acestora n funcie de condiiile de
temperatur.

Controlul i recepia lucrrilor de cofrare

n vederea asigurrii unei execuii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificri etapizate astfel:
* preliminar, controlndu-se lucrrile pregtitoare i elementele sau subansamblurile de cofraj i
susineri;
* n cursul execuiei, verificndu-se poziionarea n raport cu trasarea i modul de fixare a
elementelor;
* final, recepia cofrajelor i consemnarea constatrilor ntr-un registru de procese verbale pentru
verificarea calitii lucrrilor ce devin ascunse (proces verbal de recepie calitativ), inndu-se seama
i de prevederile capitolului 17. Controlul calitii lucrrilor.
n cazul cofrajelor care se nchid dup montarea armturilor se va redacta un proces verbal comun
pentru cofraje i armturi.

C.4. Preparare, transport, punere in opera a betoanelor

20
Preparare
Betonul se va realiza pe baza compozitiei orientative stabilite in NE 012-99 si care va fi
verificata la statia de betoane.
Cerintele generale pentru amestecul din beton sunt detaliate in NE 012-99 capitolul 6 si
capitolul 9.

Transportul betonului
Transportul betonului trebuie efectuat luand toate masurile necesare pentru a preveni
segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea.
Mijloacele de transport de la statii spre punctul de lucru cat si cele locale (in santier), duratele
de transport in functie de compozitia betonului si conditiile atmosferice sunt detaliate in NE 012-99
capitolul 12.
n general se recomand ca temperatura betonului proaspt, nainte de turnare, s fie
cuprins ntre (5 30)
o
C.
n situaia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30
o
C sunt necesare msuri suplimentare
precum:
- stabilirea de ctre un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de
preparare, transport, punere n oper i tratare a betonului i folosirea unor aditivi ntrzietori eficieni
etc.
n cazul transportului cu autobasculante, durata maxim se reduce cu 15 minute fa de limitele din
tabelul 12.1.
Ori de cte ori intervalul de timp dintre descrcarea i rencrcarea cu beton a mijlocului de
transport depete o or precum i la ntreruperea lucrului, acestea vor fi curate cu jet de ap, n
cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1mc de ap i se vor roti cu vitez maxim timp
de 5 minute dup care se vor goli complet de ap.

Punerea in opera a betonului
Executarea lucrarilor de betoane este conditionata de:
a) - intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acestora de catre
Beneficiar;
b) - instruirea formatiilor de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie si masurile PSI si
de securitate a muncii;
c) - receptionarea calitativa a lucrarilor de sapaturi, cofraje, armaturi (dupa caz);
Pentru armaturile a caror receptionare s-a facut cu peste 6 luni inainte de momentul betonarii
este necesara o inspectare a starii acesteia de catre o comisie alcatuita din beneficiar, executant,
proiectant si reprezentantul ISCLPUAT care va decide oportunitatea expertizarii si va dispune
efectuarea ei.
d) - suprafetele de beton turnat anterior si intarit care vor veni in contact cu betonul
proaspat, vor fi curatate de pojghita de lapte de ciment sau de impuritati pentru a asigura o buna
legatura intre cele doua betoane;
e) - asigurarea posibilitatii de continuare a betonarii in cazul unor situatii accidentale (statii de
betoane si mijloace de transport de rezerva, surse alternative de energie, materiale de protectie a
betonului, conditii pentru crearea unui rost de lucru etc.);
f) - certitudinea unor conditii climatice corespunzatoare;
g) - dirijarea apelor in zona de betonare pentru fundatii;
h) - asigurarea conditiilor pentru recoltarea probelor la locul de punere in opera si efectuarii
determinarilor prevazute pentru betonul proaspat.
Regulile generale de betonare precum si compactare a acestuia, rosturile de lucru sunt cele
din NE 012-99 cap.12 si 13. Tratarea betonului dupa turnare se va face conform cap. 15 din acelasi
normativ.

n baza verificrii ndeplinirii condiiilor de la punctul 12.2.1., se va consemna aprobarea nceperii
betonrii de ctre: responsabilul tehnic cu execuia, reprezentantul beneficiarului i n cazul fazelor
determinante proiectantul, reprezentantul ISCLPUAT, n conformitate cu prevederile programului de
control al calitii lucrrilor - stabilite prin conrtact.

Reguli generale de betonare

21
- Betonarea unei construcii va fi condus nemijlocit de conductorul tehnic al punctului de lucru.
Acesta va fi permanent la locul de turnare i va supraveghea respectarea strict a prevederilor
prezentului cod i procedurii de execuie.
- Betonul va fi pus n lucrare la un interval ct mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se
admite depirea duratei maxime de transport i modificarea consistenei betonului.
- La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale:
a) cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidriile - care vor veni n contact cu betonul proaspt - vor fi
udate cu ap cu (2-3) ore nainte i imediat nainte de turnarea betonului, dar apa rmas n
denivelri va fi nlturat;
b) din mijlocul de transport, descrcarea betonului se va face n: bene, pompe, benzi transportoare,
jgheaburi sau direct n lucrare;
c) dac betonul adus la locul de punere n lucrare nu se ncadreaz n limitele de consisten admise
sau prezint segregri, va fi refuzat fiind interzis punerea lui n lucrare; se admite mbuntirea
consistenei numai prin folosirea unui superplastifiant;
d) nlimea de cdere liber a betonului nu trebuie s fie mai mare de 3,00 m - n cazul elementelor
cu lime maximum 1,00 - i 1,50 m - n celelate cazuri, inclusiv elemete de suprafa (plci, fundaii
etc.);
e) betonarea elementelor cofrate pe nlimi mai mari de 3,00 m se va face prin ferestre laterale sau
prin intermediul unui furtun sau tub (alctuit din tronsoane de form tronconic), avnd captul inferior
situat la maximum 1,50 m de zona de care se betoneaz;
f) betonul trebuie s fie rspndit uniform n lungul elementului, urmrindu-se realizarea de straturi
orizontale de maximum 50 cm nlime i turnarea noului strat nainte de nceperea prizei betonului
turnat anterior;
g) se vor lua msuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armturilor fa de poziia
prevzut, ndeosebi pentru armturile dispuse la partea superioar a plcilor n consol; dac totui
se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate n timpul turnrii;
h) se va urmri cu atenie nglobarea complet n beton a armturii, respectndu-se grosimea
stratului de acoperire, n conformitate cu prevederile proiectului;
i) nu este permis ciocnirea sau scuturarea armturii n timpul betonrii i nici aezarea pe armturi a
vibratorului;
j) n zonele cu armturi dese se va urmri cu toat atenia umplerea complet a seciunii, prin
ndesarea lateral a betonului cu ipci sau vergele de oel, concomitent cu vibrarea lui; n cazul n
care aceste msuri nu sunt eficiente, se va crea posibiliti de acces lateral al betonului, prin spaii
care s permit ptrunderea vibratorului;
k) se va urmri comportarea i meninerea poziiei iniiale a cofrajelor i susinerilor acestora, lundu-
se msuri operative de remediere n cazul unor deplasri sau cedri;
l) circulaia muncitorilor i utilajelor de transport n timpul betonrii se va face pe podine astfel
rezemate nct s nu modifice poziia armturii, este interzis circulaia direct pe armturi sau pe
zonele cu beton proaspt;
m) betonarea se va face continuu, pn la rosturile de lucru prevzute n proiect sau procedura de
execuie;
n) durata maxim admis a ntreruperilor de betonare, pentru care nu este necesar luarea unor
msuri speciale la reluarea turnrii, nu trebuie s depeasc timpul de ncepere a prizei betonului; n
lipsa unor determinri de laborator, acestea se va considera de 2 ore de la prepararea betonului - n
cazul cimenturilor cu adaosuri - i respectiv 1,5 ore, n cazul cimenturilor fr adaos;
o) n cazul cnd s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare, reluarea turnrii este permis numai
dup pregtirea suprafeelor rosturilor, conform cap. 13 "Rosturi de lucru";
p) instalarea podinilor pentru circulaia lucrtorilor i mijloacelor de transport local al betonului pe
planeele betonate, precum i depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armturi este permis
numai dup (24-48) ore, n funcie de temperatura mediului i tipul de ciment utilizat (de exemplu, 24
ore dac temperatura este de peste 20
o
C i se folosete ciment de tip I de clas mai mare de 32,5).


Compactarea betonului

- Betonul va fi astfel compactat nct s conin o cantitate minim de aer oclus.
- Compactarea betonului este obligatorie i se poate face prin diferite procedee, funcie de
consistena betonului, tipul elementului etc. n general compactarea mecanic a betonului se face prin
vibrare.
22
Se admite compactarea manual (cu maiul, vergea sau ipci, n paralel, dup caz cu ciocnirea
cofrajelor) n urmtoarele cazuri:
* introducerea n beton a vibratorului nu este posibil din cauza dimensiunilor seciunii sau desimii
armturii i nu se poate aplica eficient vibrarea extern;
* ntreruperea funcionrii vibratorului din diferite motive, caz n care betonarea trebuie s continue
pn la poziia corespunztoare a unui rost;
* se prevede prin reglementri speciale (beton fluid, betoane monogranulare).
- n timpul compactrii betonului proaspt se va avea grij s se evite deplasarea i degradarea
armturilor i/sau cofrajelor.
- Betonul trebuie compactat numai att timp ct este lucrabil.

Decofrarea

- Elementele de construcii pot fi decofrate atunci cnd betonul a atins o anumit rezisten. Trebuie
avute n vedere condiiile speciale ale decofrrii elementelor din beton care au fost supuse ngheului
n faza ntririi (pentru betonul neprotejat).
- Elementele pot fi decofrate n momentul n care betonul are o rezisten suficient pentru a putea
prelua integral sau parial, dup caz sarcinile pentru care au fost proiectate.
- Trebuie acordat o atenie deosebit elementelor de construcie, care dup decofrare suport
aproape ntreaga sarcin prevzut n calcul.
- Se recomand urmtoarele valori ale rezistenei la care se poate decofra:
- prile laterale ale cofrajelor se pot ndeprta dup ce betonul a atins o rezisten de minimum 2,5
N/mmp astfel nct feele i muchiile elementelor s nu fie deteriorate;
- cofrajele feelor inferioare la plci i grinzi se vor ndeprta meninnd sau remontnd popi de
siguran, atunci cnd rezistena betonului a atins fa de clas, urmtoarele procente:
* 70% pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m;
* 85% pentru elemente cu deschideri mai mari de 6 m.
Popii de siguran se vor ndeprta atunci cnd rezistena betonului a atins fa de clas urmtoarele
procente:
* 95% pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m;
* 112% pentru elemente cu deschideri de 6...12 m;
* 115% pentru elemente cu deschideri mai mari de 12 m.
- Stabilirea rezistenelor la care au ajuns prile de construcie n vederea decofrrii se face prin
ncercarea epruvetelor de control, pe faze, confecionate n acest scop i pstrate n condiii similare
elemetelor n cauz conform STAS 1275-88. La aprecierea rezultatelor obinute pe epruvetele de
control trebuie s se in seama de faptul c poate exista o diferen ntre aceste rezultate i
rezistena real a betonului din element (evoluia diferit a cldurii n beton n cele dou situaii,
tratarea betonului, etc.).
n cazurile n care exist dubii n legtur cu aceste rezultate, se recomand ncercri nedistructive.
n tabelele 14.1, 14.2, 14.3, se prezint recomandri cu privire la termenele minime de decofrare i de
ndeprtare a popilor de siguran precum i a termenelor orientative de ncercare a probelor de
beton n vederea stabilirii rezistenei betonului, funcie de temperatura mediului i viteza de dezvoltare
a rezistenei betonului.
Viteza de dezvoltare a rezistenei betonului se va considera conform tabelului 15.2 (capitolul 15).

Dac n timpul ntririi betonului temperatura se situeaz sub + 5
o
C atunci se recomand ca durata
minim de decofrare s se prelungeasc cu aproximativ durata ngheului.






Tratarea betonului dupa turnare

- n vederea obinerii proprietilor poteniale ale betonului, (n special) zona suprafeei trebuie tratat
i protejat o anumit perioad de timp, funcie de tipul structurii, elementului, condiiile de mediu din
momentul turnrii i condiiile de expunere n perioada de serviciu a structurii.
- Tratarea i protejarea betonului trebuie s nceap ct mai curnd posibil dup compactare.
23
- Acoperirea cu materiale de protecie se va realiza de ndat ce betonul a cptat o suficient
rezisten pentru ca materialul s nu adere la suprafaa acoperit.
- Tratarea betonului este o msur de protecie mpotriva:
* uscrii premature, n particular, datorit radiaiilor solare i vntului.
Protecia betonului este o msur de prevenire a efectelor:
* antrenrii (scurgerilor) pastei de ciment datorit ploii (sau apelor curgtoare);
* diferenelor mari de temperatur n interiorul betonului;
* temperaturii sczute sau ngheului;
* eventualelor ocuri sau vibraii care ar putea conduce la o diminuare a aderenei beton-armtur
(dup ntrirea betonului).

Principalele metode de tratare/protecie sunt:
* meninerea n cofraje;
* acoperirea cu materiale de protecie, meninute n stare umed;
* stropirea periodic cu ap;
* aplicarea de pelicule de protecie.

Durata tratrii depinde de:
a) Sensibilitatea betonului la tratare, funcie de compoziie.
Cele mai importante caracteristici ale compoziiei betonului, care influeneaz durata tratrii betonului,
sunt: raportul ap/ciment, tipul i clasa cimentului, tipul i proporia aditivilor.
Betonul cu un coninut redus de ap (raport A/C mic) i care are n compoziie cimenturi cu ntrire
rapid (R) atinge un anumit nivel de impermeabilitate mult mai rapid dect un beton preparat cu un
raport A/C ridicat i cu cimenturi cu ntrire normal, durata tratrii diferind n consecin.
De asemenea, avnd n vedere c, funcie de clasa de expunere, betoanele preparate cu cimenturi
de tip II-V compozite, sunt mai sensibile la carbonatare dect betoanele preparate cu cimenturi
portland de tip I., n cazul folosirii aceluiai raport A/C se recomand prelungirea duratei de tratare
pentru primul caz.
b) Temperatura betonului
n general, cu ct temperatura exterioar este mai sczut cu att timpul necesar de tratare este mai
mic. Temperatura betonului dup turnare depinde de temperatura mediului ambiant, tipul i clasa
cimentului, dimensiunile elementelor structurale i proprietile de izolator ale cofrajului.
c) Condiiile atmosferice n timpul I dup turnare
Durata de tratare depinde de temperatura mediului ambiant, umiditate i viteza vntului, care pot
accelera uscarea prematur a betonului.
d) Condiiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii
Cu ct condiiile de expunere sunt mai severe cu att este necesar ca durata de tratare s fie
prelungit.
Se prezint schematic durata de tratare de urmtorii parametri:
* agresivitatea mediului pe timpul duratei de serviciu;
* condiiile de mediu n timpul tratrii betonului;
* sensibilitatea amestecului (funcie de tipul de ciment i raportul ap/ciment); pentru a se obine un
amestec mai puin sensibil la tratare trebuie n general redus raportul ap/ciment.


- Protecia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate, strat de nisip, rogojini etc.). Materialul
de protecie trebuie meninut permanent n stare umed.
- Stropirea cu ap va ncepe dup (2-12) ore de la turnare, n funcie de tipul de ciment utilizat i
temperatura mediului, dar imediat dup ce betonul este suficient de ntrit pentru ca prin aceast
operaie s nu fie antrenat pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de (2-6) ore n aa fel nct suprafaa s se menin permanent
umed. Se va folosi apa care ndeplinete condiiile de calitate similare cu condiiile de la apa de
amestecare.
n cazul n care temperatura mediului este mai mic de +5
o
C, nu se va proceda la stropire cu ap ci
se vor aplica materiale sau pelicule de protecie. n general, n momentul n care se obine o
rezisten a betonului de 5 N/mmp nu mai este necesar protecia. Peliculele de protecie se aplic n
conformitate cu reglementrile speciale.
Pe timp ploios suprafeele de beton proaspt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilen atta
timp ct prin cderea precipitaiilor exist pericolul antrenrii pastei de ciment.
24
Betonul ce ar urma s fie n contact cu ape curgtoare va fi protejat de aciunea acestora, printr-o
deviere provizorie de cel puin 7 zile sau prin sisteme etane de protecie (palplane sau batardouri).
25



4.2 STRUCTURI METALICE


4.2.1. GENERALITATI

Prezentul Caiet de sarcini se aplica la executia in uzina si pe santier a structurii metalice.
La executia acestei structuri se vor respecta integral toate reglementarile si prevederile in
vigoare privind executia, verificarea calitatii executiei si receptia obiectivelor de investitii in constructii.
Intreprinderile executante care contribuie la executia structurii metalice raspund direct de buna
executie si de calitatea tuturor lucrarilor ce le revin in conformitate cu planurile de executie, cu
prevederile standardelor, normativelor si instructiunilor tehnice in vigoare si cu prevederile prezentului
Caiet de sarcini.
Elementele, subansamblurile si structurile metalice se vor executa conform planurilor de
executie predate de proiectant.
Executia structurii metalice, verificarea calitatii ca si receptia lucrarilor se va face in general pe
baza urmatoarelor standarde, instructiuni si normative:

STAS 10108/0-78 Constructii civile, industriale si agricole. Calculul elementelor din otel
STAS 767/0-88 Constructii Civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii
generale de calitate
STAS 500/1-89 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii generale tehnice de
calitate
STAS 565/86 Oteluri laminate la cald. Otel I
STAS 564/86 Otel laminat la cald. Otel U
STAS 424/91 Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale
STAS395-88 Otel laminat la cald.Otel lat
STAS 505-86 Otel laminat la cald. Tbale groase. Conditii tehnice de calitate.
STAS 334-88 Otel laminat la cald. Otel patrat
STAS 2350-92 Suruburi pentru fundatii. Clasa de executie C
STAS 8600-79 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblari in
constructii. Sistem de tolerante.
STAS 10564/1-81 Taierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate a taieturilor
STAS 10214/84 Defectoscopie cu lichide penetrante
STAS 10138-75 Defectoscopie cu radiatii penetrante. Conditii de observare a radiografiilor
STAS 6967/88 Incercari mecanice ale metalelor. Clasificare
STAS 7927-67 Incercarile metalelor. Incercarea la rezistenta la forfecare
STAS 9261-81 Inbcercarile metalelor. Incercarea la incovoiere prin soc pe epruvete
incarcate cu sudura
STAS 5540/8-88 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la indoire a
epruvetelor cu crestatura
STAS 200/87 Incercarea metalelor. Incercarea la tractiune
STAS 2015/1-83 Fonte si oteluri. Luarea probelor pentru determinarea compozitiei chimice
STAS 6834-75 Incercarile metalelor. Incercarea la tractiune la temperaturi scazute.
STAS 8796/1-80 Organe de asamblar de inalta rezistenta folosite cu pretensionare, in
imbinarea structurilord din otel. Suruburi IP.Dimensiuni.
STAS 8796/2-80 Organe de asamblare de inalta rezistenta folosite cu pretensionare la
imbinarea structurilor din otel. Piulite Ip. Dimensiuni
STAS 8796/3-89 Organe de asamblare de inalta rezistenta folosite cu pretensionare la
imbinarea structurilor din otel. Saibe IP

STAS 8796/4-89 Organe de asamblare de inalta rezistenta folosite cu pretensionare la
imbinarea structurilor din otel. Conditii generale de calitate
STAS 5555/1-81 Sudarea metalelor.Tehnologie generala
STAS 555/1-81 Sudarea metalelor.Procedee de sudare. Clasificare si tehnologie.
26
STAS 7194-79 Sudabilitatea otelurilor. Elemente de baza
STAS 8299-78 Clasificarea si simbolizarea defectelor imbinarilor sudate prin topire pe
baza radiografiilor
STAS 6726-85 Imbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor sub
strat de flux
STAS 9101/2-86 Imbinari sudate. Abateri limiita la dimensiuni fara indicatii de toleranta ale
imbinarilor sudate dinn aluminiu si aliaje de aluminiu
STAS 1125/1-91 Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor cu arc
electric. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 1125/2-91 Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor cu arc
electric.Tipuri si conditii tehnice
STAS 10123/2-84 Sudarea metalelor. Clasificarea si simbolizarea cuplurilor sarma-flux pentru
sudarea otelurilor carbon si slab aliate.
STAS 1126-87 Sudarea metalelor. Sarma plina din otel pentru sudare
STAS 10123/1-84 Sudarea metalelor. Clasificarea si simbolizarea fluxurilor pentru sudarea
otelurilor carbon si slab aliate.
STAS 10 014-81 Sudarea metalelor. Determinarea caracteristicilor de deplasare a
electrozilor inveliti
STAS 7084/3-86 Defectele imbinarilor sudate. Fisuri. Clasificare si terminologie
STAS 9552/87 Defectoscopie ultrasonica. Examinarea imbinarilor sudate prin topire.
STAS 6606/1-86 Defectoscopie cu radiatii penetrante. Examinarea radiografica a
materialelor metalice. Conditii tehnice generale.
STAS 6726/85 Imbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor sub
strat de flux
STAS 12255-84 Imbinari sudate cap la cap ale tevilor din otel. Formele si dimensiunile
rosturilor
STAS 5540/1-85 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap.. Probe si epruvete
STAS 5540/2-82 Incercari mecanice ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la
tractiune
STAS 5540/3-81 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la indoire a
epruvetelor fara crestatura
STAS 5540/4-86 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la incovoiere prin
soc.
STAS 5540/5-86 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap Incercarea la duritate
STAS 5540/6-86 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap Incercarea la aplatisare
STAS 5976/1-82 Incercari mecanice ale sudurilor de colt.
STAS 7356/1-80 Incercari mecanice ale metalului depus prin sudare manuala cu arc
electric, electrozi inveliti.
STAS 7356/2-80 Incercari mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric sub strat
de flux
STAS 7356/4-80 Incercari mecanice ale metalului depus prin sudare electrica in baie de
zgura.
STAS 10221-83 Incewrcarile metalelor. Incercarea de fisurare la cald a metalului depus prin
sudare.
C 133-82 Instructiuni tehnice privind imbinarea elementelor de constructii metalice cu
suruburi pretensionate de inalta rezistenta
C 150-99 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile,
industriale si agricole
P 100-2006 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte
social-culturale, agrozootehnice si industriale
C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
inatalatii aferente
P 118-83 Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la
actiunea focului.

Responsabilul C.T.C. cu problemele controlului uzinarii va trebui sa cunoasca prevederile
prezentului Caiet de sarcini.
Personalul C.T.C. al uzinei va fi examinat si autorizat conform prevederilor pentru maistri
sudori in ce priveste conditiile si cerintele de control specifice executiei structurii metalice.
27
Lucrarile de montaj pe santier vor fi conduse de un inginer cu experienta in asemenea lucrari,
ajutat de maistrii montatori avand si ei o bogata si recunoscuta activitate in acest domeniu. In fiecare
schimb de lucru va fi in permanenta pe santier un maistru montator care va conduce si supraveghea
lucrarile de montaj.
Pentru executarea imbinarilor cu S.I.R.P. se va apela la un institut de specialitate (eventual
Laboratorul M.C.Ind.) care va instrui personalul pentru executarea acestor lucrari si va urmari pe
parcurs prin sondaj calitatea lor.
Verificarea curenta pe santier a calitatii elementelor si imbinarilor cu S.I.R.P. se va face
conform cu prevederile din Instructiunile tehnice privind imbinarile elementelor de constructii metalice
cu S.I.R.P - indicativ C 133-82 cap. 3, iar receptia lor conform cap. 10.2 din aceleasi instructiuni.


4.2.2 DOCUMENTATIA CE TREBUIE ELABORATA DE UZINA CONSTRUCTOARE

Intreprinderea ce uzineaza piesele metalice are obligatia ca, inainte de inceperea uzinarii, sa
verifice planurile de executie.
O atentie deosebita se va da verificarii tipurilor si formelor imbinarilor sudate prevazute in
proiect. In cazul constatarii unor deficiente sau in vederea usurarii uzinarii (de exemplu, alte forme ale
rosturilor imbinarilor sudate precum si pozitia joantelor de atelier suplimentare), se va proceda dupa
cum urmeaza:
- pentru deficiente care nu afecteaza structura metalica din punctul de vedere al rezistentei
sau montajului (neconcordanta unor cote, diferente in extrasul de materiale etc.) uzina efectueaza
modificarile respective, comunicandu-le in mod obligatoriu si proiectantului;
- pentru unele modificari care ar afecta structura din punctul de vedere al rezistentei sau al
montajului, comunica proiectantului propunerile de modificari pentru a-si da avizul. Orice modificare
de proiect se face numai cu aprobarea prealabila a proiectantului. Modificarile mai importante se
introduc in planurile de executie de catre proiectant; pentru unele modificari mici, acestea se pot face
de uzina dupa ce primeste avizul in scris al proiectantului.
Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificari, uzina constructoare
intocmeste documentatia de executie care trebuie sa cuprinda:
a) Toate operatiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor incepand de la
debitare si terminand cu expedierea lor.
b) Tehnologia de debitare si taiere.
c) Tehnologia de sudare, conform procedeelor omologate de sudare.
d) Procesul tehnologic de executie pentru fiecare subansamblu in parte, care trebuie sa
asigure imbinarilor sudate cel putin aceleasi caracteristici mecanice ca si cele ale metalului de baza
care se sudeaza, precum si clasele de calitate prevazute in proiect pentru imbinarile sudate.
Inainte de debitare si taiere, marcajele privind calitatea materialului si numarul sarjei se vor
transmite pe fiecare element rezultat.


4.2.3. DOCUMENTATIA TEHNICA CE TREBUIE INTOCMITA DE INTREPRINDEREA CE
MONTEAZA STRUCTURA METALICA

Aceasta documentatie trebuie intocmita de un personal cu experienta in lucrari de montaj
(ingineri, maistri) care vor conduce montajul, tinand seama de specificul lucrarii si de utilajele de care
se dispune, precum si de anotimpul in care se vor face lucrarile de sudare la montaj.
Inainte de a incepe elaborarea documentatiei de montaj, intreprinderea care o intocmeste are
obligatia sa verifice documentele tehnice de proiectare si de executie in uzina si sa semnaleze
elaboratorului acestora orice lipsuri sau nepotriviri constatate, precum si sa propuna daca considera
necesare unele eventuale modificari sau completari ce ar usura montajul.
Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda:
- spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier al elementelor de constructii;
- organizarea platformelor de preasamblare pe santier, cu indicarea mijloacelor de transport si
ridicat ce se folosesc;
- verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse;
- pregatirea si executia imbinarilor de montaj;
- verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata;
- ordinea de montaj a elementelor;
- metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de montaj;
28
- schema si dimensiunile halei incalzite iarna pentru completarea subansamblurilor uzinate cu
unele piese ce se sudeaza pe santier.



4.2.4. MATERIALE

Materiale de baza

Materialele de baza sunt indicate in planurile de executie pentru fiecare reper in parte. In caz
de dubiu, intreprinderea executanta va cere avizul proiectantului. Eventualele schimbari ale marcilor
si claselor de calitate ale laminatelor prevazute in proiect nu sunt admise decat cu aprobarea scrisa a
proiectantului.
Toate laminatele folosite trebuie sa corespunda prevederilor din standardele de produse.
Laminatele din otel trebuie sa fie insotite de certificate de calitate uzinale si sa fie marcate de
catre uzina producatoare.
Intreprinderea de uzinare a pieselor si subansamblurilor metalice trebuie sa verifice
corespondenta dintre datele cuprinse in certificatele de calitate si cele din STAS 500/2,3-80 si STAS
500/1-89.
Certificatele de calitate vor trebui prezentate la receptia in uzina a produselor uzinate, dupa
care se vor pastra timp de 10 ani.
Intreprinderea de uzinare verifica la fiecare lot de produse laminate de acelasi tip,
aprovizionate de aceeasi otelarie, calitatea laminatelor prin analize chimice si incercari mecanice.


Incercarile mecanice si tehnologice sunt:
- Incercarea la tractiune conform SR EN 10002-1:1994; SR EN 10002-2:1994; SR EN 10002-
5:1996.
- Indoirea la rece conform SR ISO 7438:1993.
- Incovoierea prin soc pe epruvete cu crestatura in V sau U dispusa perpendicular pe
suprafata tablei (la laminate cu grosimea t=10 mm) conform SR EN 10045-1:1993.
Extragerea epruvetelor se va face conform prevederilor STAS 7324-75.
Laminatele livrate din bazele de aprovizionare trebuie sa fie insotite de certificate de calitate
conform prevederilor standardelor de produse.
Defectele de suprafata si interioare ale laminatelor trebuie sa corespunda punctului 2.2. din
STAS 767/0-88.
In caz de dubiu, uzina constructoare este obligata sa faca toate verificarile din prezentul
capitol.
Suruburile obisnuite folosite la montaj pentru prinderi provizorii vor fi suruburi grosolane
conform SR ISO 4016:1994 cu piulite conform STAS 922-89.
Pentru imbinarile de rezistenta cu suruburi obisnuite, prevazute ca atare in proiectele de
executie se vor folosi suruburi semiprecise sau precise conform STAS 4272-89 cu piulite conform
STAS 4071-89 din grupa de caracteristici mecanice 4.6 pentru piese din OL 37 si 6.6 pentru piese din
OL 52 conform STAS 2700/3-89 cu piulite conform SR EN 20898-2:1997.
Pentru imbinarea cu suruburi a profilelor U si T se vor folosi saibe conform STAS 2242-80.







4.2.6 ORGANIZAREA CONTROLULUI CALITATII

Controlul calitatii se va face conform prevederilor din STAS 767/0-88 din fisele tehnologice si
procesele tehnologice de executie conform proiectului pe fiecare faza de executie in parte (sortarea
laminatelor si pregatirea lor, trasarea, debitarea, asamblarea provizorie in vederea sudarii, prinderea
provizorie, sudarea, remedierea defectelor, prelucrarea imbinarilor sudate etc.).
In vederea urmaririi controlului executiei, uzina va intocmi si completa fise de urmarirea
executiei si fise de masuratori.
29
In fise se vor trece, pentru fiecare piesa, marca si clasa de calitate a otelului, precum si sarja
si numarul certificatului de calitate al lotului din care face parte piesa debitata.
In mod analog, pentru fiecare imbinare sudata, in fisa se va trece poansonul si numele
maistrului care a supravegheat si controlat executia.
Pe schite se vor insemna si locurile unde s-au facut eventualele remedieri ale imbinarilor
sudate (defecte interioare) insotite de note explicative scrise pe schita.
Fisele de urmarire si masuratori intocmite pentru fiecare piesa si subansamblu sudat, vor fi
semnate de catre personalul C.T.C. al uzinei si prezentate la receptia subansamblelor, odata cu restul
documentelor de receptie.


4.2.7. EXECUTIA IMBINARILOR SUDATE

Toate imbinarile sudate se executa conform procesului tehnologic de sudare intocmit de
uzina.
Imbinarile sudate trebuie sa corespunda dimensiunilor din proiect sau celor prevazute in
procesul tehnologic, daca acestea din urma sunt diferite. Aspectul imbinarilor sudate trebuie sa
rezulte neted, uniform si lipsit de defecte.
La sudarea unui rost, hafturile se vor taia polizandu-se locul in care au fost sau ele se vor topi
partial si ingloba in cusaturile respective, dupa cum este prevazut in procesul tehnologic de sudare.
In ultimul caz, locul hafturilor se va curata de eventuale cuiburi de rugina, etc. hafturile se vor
examina cu atentie inca o data in ceea ce priveste lipsa fisurilor, cele cu defecte tratandu-se prin
polizare si resudare.
La inglobarea hafturilor prin sudura in cusaturi se va asigura o perfecta legatura intre ele si
restul materialului depus ulterior.
Arcul electric va fi amorsat numai pe placutele terminale tehnologice in rosturi sau pe piese
speciale de amorsare. Se vor lua masuri de prevenire a deteriorarii pieselor in timpul sudarii sau a
stropirii lor cu metal topit.
Zgura de pe cusaturi se indeparteaza numai dupa racierea normala a acestora. Se interzice
racirea fortata a imbinarilor sudate.
Craterele neumplute se vor indeparta numai dupa racierea normala a acestora. Se interzice
racirea fortata a imbinarilor sudate.
Craterele neumplute se vor indeparta prin craituire, polizare si resudare.
La sudurile prevazute cu resudarea radacinii, completarea cu sudura la radacina se face dupa
craituirea si polizarea restului.
La sudarea in mai multe straturi, suprafata stratului anterior va fi curatata de zgura, dapa care
va fi examinata de sudor cu ochiul liber si la nevoie cu lupa.
Nu se admit fisuri, lipsa de topire, nepatrunderi ori alte defecte neadmise de
elementele de calitate a cusaturii prevazute in proiect, conform Instructiunilor tehnice
C 150-99.
Daca se constata fisuri sau in caz de dubiu, sudorul va anunta maistrul sau inginerul sudor
pentru stabilirea cauzelor si masurilor de remediere.
Se recomanda ca acolo unde este posibil, sudarea sa se faca in pozitie orizontala.
Sudurile de pozitie (verticala, peste cap in cornise) pe santier sau la montaj vor fi executate
numai cu sudori cu experienta in asemenea lucrari, instruiti, verificati si autorizati.
Se interzice sudarea elementelor de otel la temperaturi sub + 5C fara aplicarea de masuri
speciale prevazute in procesele tehnologice aprobate de proiectant, fara un control riguros al
intreprinderii executante.


4.2.8. CONDITII DE CALITATE ALE IMBINARILOR SUDATE

Indiferent de tipul imbinarilor si forma cusaturilor, calitatea cusaturilor sudate se verifica
dimensional, vizual prin examinare exterioara si cu lupa, prin ciocanire, cu lichide penetrante, iar, in
mod exceptional, si prin sfredelire.
Imbinarile sudate vor avea nivelurile B sau C de acceptare a defectelor imbinarilor sudate,
dupa cum este indicat in planuri.
Abaterile dimensionale si de forma ale cusaturilor, precum si defectele de suprafata neadmise
sunt cele din tabelul 6 din Normativul C 150-99, pentru nivelurile de acceptare ale defectelor in
imbinarile sudate indicate in planurile de executie.
30
La examinarea exterioara si cu lichide penetrante nu se admit:
- fisuri sau crapaturi de nici un fel;
- crestaturi de topire (santuri marginale) mai adanci de 5% din grosimea pieselor sudate, dar
cel mult 1 mm, la piese mai groase de 30 mm;
- cratere;
- cratere intiale si finale;
- suprainaltari sau adancituri neadmise;
- suduri cu solzi pronuntati sau rizuri perpendiculare pe directia longitudinala a cusaturilor;
- scurgeri de metal sau stropi reci inglobati in cusatura.
La verificarea prin ciocanire cu ciocanul usor (de 250 gr.), prin care se determina
compactivitatea sudurii, sunetul trebuie sa fie clar.
Daca exista vreun dubiu asupra calitatii sudurilor de colt, se admit si gauri de control si
anume maximum o gaura de 812 mm. diametru, la 24 m. lungime de cusatura sudata, dupa care
aceasta se umple cu sudura.
La examinarea prin gaurire nu se admit defecte ca:
- lispa de patrundere la radacina sau intre straturi;
- incluziuni de zgura in filoane la radacina cusaturii;
- lipsa de topire pe margini sau intre straturi.


4.2.9. IMBINARI CU SURUBURI

Inbinarile cu suruburi obisnuite se executa si se controleaza conform punctului 4 din STAS
767/2-78, iar cele cu suruburi de inalta rezistenta pretensionate (S.I.R.P) conform STAS 9330-84 si
instructiunilor tehnice C 133-82.
Gaurile pentru imbinari cu suruburi si S.I.R.P se dau dupa terminarea lucrarilor de sudare, a
eventualelor remedieri si indreptari ale pieselor.
Pentru imbinarile de montaj pe santier gaurilor se vor da cu 12 mm mai mici, urmand ca ele
sa fie alezate la diametrul definitiv dupa asamblarea de proba in uzina a subansamblelor si prinderea
provizorie a tuturor pieselor ce se imbina conform punctului 9.


4.2.10. - Reguli generale privind montajul si receptia pe santier

Intreprinderea care executa montajul va intocmi documentatia tehnica de montaj care trebuie
sa cuprinda si:
- tehnologia de montaj;
- tehnologia de asamblare - sudare a imbinarilor sudate pe santier;
- tehnologia de executia a imbinarilor cu S.I.R.P.
Toate aceste tehnologii trebuie sa tina seama de prevederile prezentului Caiet de sarcini si de
standardele, normativele, instructiunile si reglementarile in vigoare si trebuie aduse la cunostinta
proiectantului si beneficiarului.
Descarcarea, manipularea si depozitarea pieselor, elementelor si subansamblelor pe santier
se va face in asa fel incat sa se evite deteriorarea, suprasolicitarea sau deformarea acestora, precum
si sa fie usor identificate la montaj.
Grinzile cu zabrele trebuie rezemate numai la noduri pentru a nu deforma barele.
Receptia pe santier a elementelor structurilor metalice se va face conform pct. 5.2. din STAS
767/0-88.
La ridicarea si manipularea elementelor in timpul montajului, acestea vor fi prinse de carlige,
lanturi sau cabluri cu ajutorul ghearelor cu surub sau a altor piese asemanatoare.
Se interzice sudarea la temperatura de sub +5C. In caz ca va fi necesar sa se sudeze la
temperaturi mai joase, intreprinderea de montaj, cu acordul proiectantului, va intocmi o tehnologie de
sudare speciala pentru acest caz.
Se interzice sudarea de piese auxiliare de montaj (urechi, carlige etc.) de piesele si
subansamblurile de rezistenta ale structurii sau gaurirea acestora fara aprobarea scrisa a
proiectantului.
Inainte de montarea unei piese in pozitia din proiect, se va face o masurare corecta a distantei
dintre piesele intre care trebuie fixata si se va compara cu aceea a piesei ce se monteaza. In caz de
nepotrivire, intreprinderea de montaj poate face ajustarile necesare, daca acestea nu afecteaza
rezistenta piesei sau structurii si, la nevoie, va cere avizul proiectantului.
31
Pozitia corecta a pieselor ce se monteaza, ca si dimensiunile structurii se verifica in timpul
montajului prin masuratori repetate.
Lucrarile de sudare pe santier vor fi conduse si verificate permanent de un inginer pe schimb
si un numar de maistri proportional cu volumul lucrarilor de montaj ce se executa simultan.
Inginerul sudor trebuie sa aiba experienta in executarea lucrarilor de sudura. Sarcinile
inginerului sudor sunt conform anexei A din prezentul Caiet de sarcini.
Maistrii sudori vor fi instruiti, verificati si autorizati pentru tipul de lucrari de sudare ce se
folosesc la structura metalica, tinan seama de tipul imbinarilor si pozitiile de sudare.
Sarcinile maistrului sudor sunt din anexa B ale prezentului Caiet de sarcini.
Sudorii ce vor executa imbinarile sudate la montaj pe santier trebuie sa fie in masura sa
execute in bune conditii cusaturile sudate in orice pozitie de sudare si pentru orice tip de suduri,
precum si sa lucreze la inaltime pe schele.
In acest scop, si tinand seama de importanta lucrarii, se recomanda ca sudorii sa fie recrutati
dintre cei mai buni sudori care au sudat constructii cu suduri in pozitie.
Sudorii trebuie sa fie verificati si autorizati pentru procedeele de sudura aplicate, indiferent
daca executa suduri pe santier sau in uzina.
Conditiile de calitate ale imbinarilor sudate sunt acelea de la punctul 8 din Caietul de sarcini.
Verificarile calitatii lucrarilor se vor face pe fiecare faza de lucru conform tehnologiei de
asamblare - sudare intocmita si avizata conform punctului 6.
Instructiunile de santier pentru imbinarile cu S.I.R.P. se vor respecta dupa verificarea
conformitatii lor cu instructiunile tehnice C 133-82.
Receptia structurii metalice se va face conform reglementarilor in vigoare privind efectuarea
receptiei obiectivelor de investitie, tinand seama si de prevederile pct. 5.3. din STAS 767/0-88.


4.2.10.1. Abateri limita admise la montarea structurii metalice.

Abaterile limita admise la rezemarea elementelor constructiilor din otel:
abaterea suprafetei fundatiei pe inaltime +/-10 mm
deplasarea suruburilor de ancoraj in plan orizontal:
cand suruburile sunt in interiorul conturului placii de baza 5 mm
cand suruburile sunt in exterior 10 mm
abaterea capatului superior al suruburilor de ancoraj pe verticala + 20 mm
abaterea lungimii filetului surubului de ancoraj + 30 mm
abaterea fata de distanta teoretica intre reazemele constructiei din otel +/- 20 mm
Elementele de constructi din otel care se imbina la montare cap la cap, nu trebuie sa aiba
deschiderea rostului / cusaturilor dupa prinderea provizorie mai mare de 6 mm. Zonele in care se
depaseste toleranta prevazuta in proiect, dar fara a depasi 6 mm se remediaza prin sudare de
incarcare in conditiile specificate in documantatia tehnica.
Abaterile limita admise dupa executarea lucrarilor de montare sunt:
Stalpi:
abaterea axei stalpului fata de axele de trasare masurata la baza stalpului +/-5 mm;
abaterea pe inaltime de la cota suprafetei de reazem a stalpului +/-5 mm;
devierea capatului superior al stalpului fata de verticala: D=max (0,001xh) dar maxim 15
mm (unde h= inaltimea stalpului)
in acceptiunea prezentului caiet de sarcini, prin inaltimea stalpului se intelege inaltimea
tronsonului continuu livrat pe santier, incluzand stalpii de pe circa doua nivele.
Grinzi:
abaterea fata de distanta prescrisa in proiect intre grinzile de planseu +15 mm


4.2.11. PROTECIA MPOTRIVA COROZIUNII
La execuia i montajul confeciei metalice, vor fi respectate prevederile din GP 111-2004,
Ghid de proiectare, execuie i exploatare privind protecia mpotriva coroziunii a construciilor
din oel .
Durata de viata a acoperirii anticorozive trebuie sa fie de minim 15 ani ceea ce corespunde
unei durabilitati ridicate R conform pargraf 5.1.2. din GP 035-98. Nivelurile de performanta ale
sistemelor de protectie anticoroziva vor fi in conformitate cu capitolul 4 Tabelul 4.2 din GP 035-98;
32
Aplicarea straturilor de acoperire prin vopsire se va face inainte de montarea elementelor de
constructii. Se poate accepta ca ultimul strat s se aplice dup montare. Se pot aplica nainte de
montaj numai straturile de grund i cel puin un strat de vopsea din componen|a sistemului de
acoperire pe ntreaga suprafa, iar pe zonele care se suprapun se va aplica numrul total de straturi
ale sistemului de acoperire prin vopsire.
Suprafetele tuturor elementelor metalice se vor sabla la gradul 2 conform STAS 10166/1-77.
Pregtirea suprafeei realizndu-se n conformitate cu SR EN ISO 8501-1:2002, SR EN ISO
8504:2002 , SR EN ISO 8504-2:2002 i SR EN ISO 8504-3:2002.
Pentru aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire trebuie sa se creeze urmatoarele conditii
de mediu ambiant :
- lipsa de praf;
- concentratie cat mai redusa a gazelor agresive;
- temperatura aerului si a piesei de protejat ntre 5 i 40
0
C dac nu se specific alte valori
de ctre productorul de materiale de protecie;
- umiditatea relativ a aerului sub 70 %, conform STAS 10702/1-83, dac nu se specific
altfel de ctre productorul de materiale.
Primul strat al sistemului de acoperire prin vopsire se va aplica dup cel mult 3 ore de la
pregtirea suprafeelor elementelor din oel. Straturile succesive ale sistemului de acoperire prin
vopsire se vor aplica numai pe suprafee curate, lipsite de ap, praf sau de impuriti. Fiecare strat al
acoperirii trebuie s fie continuu, lipsit de ncreituri, bsici sau exfolieri, fisuri, neregularitai.
Culoarea fiecrui strat trebuie s fie uniform pe toat suprafaa elementului i nuana culoriii
trebuie s difere de la strat la strat pentru a permite verificarea numrului de straturi aplicat.
Numrul de straturi al sistemului de acoperire, aplicat pe suprafaa pieselor din oel trebuie s
realizeze grosimea total minim prevzut n proiect, inclusiv la colturi i muchii.
Cifra minim de aderen admis la sistemele de protecie prin vopsire este 2 pentru clasele
de agresivitate 1 m i 2 m i 1 pentru clasele de agresivitate 3 m i 4 m. Aderenta se va determina
conform SR EN ISO 2409: 2007 Vopsele si lacuri. Incercarea la caroiaj.


4.2.12. CONTROLUL SI VERIFICAREA CALITATII

Controlul pe parcursul executiei are drept acoperire respectarea calitatii executiei, a
prevederilor din prezentul Caiet de sarcini si din procesul tehnologic de uzinare cu toate fazele de
executie.
Controlul permanent se face: pentru fiecare faza de executie de catre maistri, de catre
inginerul sudor, de catre personalul C.T.C. al uzinei conform metodologiei proprii. Delegatul
intreprinderii de montaj face controale prin sondaj. Tot personalul care efectueaza controlul
permanent sau prin sondaj va fi instruit si autorizat in vederea efectuarii acestui control.
Pe parcursul executiei, prin sondaj, se vor efectua si controalele de catre comisii de delegati ai
beneficiarului si proiectantului.
In vederea urmaririi efectuarii controalelor in timpul executiei, se va infiinta un registru de
control ce va fi tinut in biroul sectiei sau atelierului ce executa lucrarea. In acest registru se vor trece
urmatoarele:
a). Data controlului;
b). Cine a efectuat controlul;
c). Constatarile facute;
d). Semnatura persoanelor care au efectuat controlul.
In continuare se vor trece, de catre intreprinderea executanta, masurile luate si apoi
semnatura coordonatorului tehnic al colectivului de uzinare.







33




CAPITOLUL 5
INSTALAII ELECTRICE

5.1. Prevederi generale

La executia lucrarilor de instalatii electrice se vor respecta normativele si STAS -urile specificate
la punctul 7..
Executantul are obligatia sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice si organizatorice
care sa duca la respectarea prezentului caiet de sarcini.


5.2.Soluia obiectului respectiv
5.2.1. Alimentarea cu energie electric
Alimentarea cu energie electrica se va face printr-un racord trifazat care alimenteaza firida de
bransament FB.
Circuitul care alimenteaza tabloul electric general de distributie TD este trifazat format din
cablu de energie in executie armata cu conductoare de cupru tip CYAbY3x35+16 mm
2
montat
ingropat in sant pe pat de nisip.
Puterea electrica instalata este Pi=40.15KW si puterea electrica consumata este Pc=32.12W.
Amplasarea contorului de energie electrica si punctul de separatie vor fi stabilite cu societatea
care furnizeaza energia electrica.
Bransarea instalatiei interioare se va executa numai dupa obtinerea avizului de racordare
de la societatea care furnizeaza energia electrica.
Protectia impotriva electrocutarii se face prin legarea la nulul de protectie.
Conductorul de nul de lucru va fi separat de conductorul de nul de protectie de la firida in sensul
transportului de energie electrica pan la carcasele receptoarelor electrice alimentate din
tablou.Conductorol de nul de protectie va fi izolat si protejat pe tot parcursul lui pana la receptor in
aceleasi conditii ca si conductoarele active de faza si nul de lucru.
5.2.2. Instalaia electric pentru iluminat i prize
Pentru circuitele de iluminat i prize s-au prevzut conductoare de cupru.
Circuitele de lumin vor fi din cabluri de energie in executie nearmata cu conductoare de cupru
tip CYY cu seciunea 1,5mm
2
. Circuitele de priz vor fi din cabluri de energie in executie nearmata cu
conductoare de cupru tip CYY cu seciunea de 2,5mm
2
. Cablurile electrice vor fi montate aparent cu
bride sau scoabe metalice sau pe pod de cabluri.
Circuitele din atelier, anexe si centrala termica vor fi din cablu de energie in executie armata cu
conductoare de cupru tip CYY montat aparent.
Montarea conductelor electrice si aparatelor pe elemente combustibile (ex. lemn) se face
interpunand materiale incombustile (sau elemente de distantare) intre acestea si materialul
combustibil atat la montarea aparenta cat si la montarea sub tencuiala:
- strat de tencuiala de min. 1 cm grosime
- materiale electroizolante incombustibile cu grosimea de min. 0,5 cm si cu o latime
care depaseste cu cel putin 3 cm pe toate laturile elementul de instalatie electrica
(ex. placute de azbest).
Toate prizele se vor lega suplimentar la nulul de protecie.
Prizele se vor monta la minim 1,5m fata de pardoseala finita.
Acionarea iluminatului se face local de la un comutator sau ntreruptor amplasat la 1,5 m fa
de pardoseala finit. Intrerupatorul se va lega numai pe conducta de faza.
n grupul sanitar corpurile de iluminat vor avea gradul de protectie IP 23 si se vor lega la nulul
de protecie.
n hangar, exterior, atelier, anexe si centrala termica aparatajul electric, corpurile de iluminat si
instalatia electrica vor avea gradul de protectie IP 54 instalatia realizandu-se etans.
Intreruptoarele i prizele se vor monta la distana de minim 0,9 m de la elementele metalice n
legatur cu pamntul (conducte de apa, recipieni, central).
34
Pentru protecia mpotriva tensiunilor accidentale de atingere toate elementele metalice care pot
ajunge accidental sub tensiune se vor lega la priza de pmnt.
Tablourile electrice sunt prevzute cu disjunctoare.

5.2.3 Instalaia electric pentru for

Instalaia electric de for va cuprinde racordurile electrice la: utilajele din centrala termica, la
prizele de forta, tablourile electrice secundare.

5.3. Instalaia de paratrasnet pentru protecia impotriva tensiunilor accidentale de atingere.
Priza de pmnt.
La priza de pamant se vor lega toate elementele care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar
pot ajunge accidental in urma unui defect de izolatie .
Ca masura principala de protectie impotriva aparitiei de tensiuni accidentale de contact, s-a
prevazut legarea la nul de protectie. Conductorul de protectie al instalatiei este legat la un capat la
borna de nul a firidei, iar la celalalt capat la contactul de protectie al prizei de impamantare.
Conductorul de nul de lucru va fi separat de conductorul de nul de protectie de la firid in sensul
transportului de energie electrica.
Conductorul de nul de protectie va fi izolat si protejat pe tot parcursul lui pana la receptor in
aceleasi conditii ca si conductoarele active de faza si nul de lucru .
Racordarea la receptor a conductorului de nul de lucru si a conductorului de nul de protectie se
va face la borne diferite .
Firida de branament este legata cu o platband OL Zn 40x4 mm
2
prin intermediul unei piese
de separaie la priza de pmnt. Tabloul electric general se va lega la nulul de protecie de la priza de
pamant. Rolul pieselor de separaie este de a separa instalaia electrica de priza de pmnt pentru a
se putea realiza msurarea prizei de pmnt.
Priza de pmnt este artificiala format dintr-o platbanda OL Zn 40x4 mm sudata de armaturile
grinzii de fundare la cota minim -0.80 si electrozi in dreptul fiecarei fundatii a stalpilor si dintr-o
platbanda OL Zn 40x4 mm sudata de armatura fundatiei la cota minim -0.90.
Rezistenta de dispersie a prizei de pamant trebuie sa fie cel mult 1 Ohm. Se va msura
rezistenta de dispersie a prizei de pamant. Dac rezistena de dispersie a prizei de pmnt depete
1 Ohm se va aduga platbanda OL Zn 40x4mm si electrozi de otel 2 , l=3m la adancimea de
0,8m ingropata in pamant pn se va ajunge la 1 Ohm.
Instalaia de paratrsnet este format din cate un dispozitiv amorsare a trasnetului (de tip
paratonnerres) montat pe acoperisul fiecarei cladiri, doua coborari, priza de pamant, legatura de
egalizare a potentialului. Paratrasnetul este de tipul PDA si va fi montat pe acoperisul cladirilor in
punctul de mijloc, in varful unui catarg de otel galvanizat destinat special acestui scop. Catargul se va
inalta deasupra acoperisului cu 4.00m si se fixeaza ferm de acoperisul cladirii cu ajutorul unui
dispozitiv de fixare, picioare de fixare cu buloane.
La conductoarele de coborre se vor evita cotiturile brute sau ntoarcerile i se va alege traseul
cel mai scurt pn la priza de pmnt. Toate elementele metalice situate mai aproape de 1m de
conductorul de coborre vor fi legate la acesta. Aceste legturi se realizeaz cu ajutorul pieselor de
racordare plat-plat i buci de platband fr a se guri conductoarele de coborre.

5.4 Conditii generale de executie a lucrarilor
Cantitatile medii pentru toate materialele unei unitati de lucrare inclusiv pierderile tehnologice
prin prelucrare si pierderile tehnologice cauzate prin transportul, manipularea , depozitarea
materialelor de la furnizor pana la locul de punere in opera precum si materialele marunte sunt
prevazute in indicatoarele de norme de deviz E,"W1" I "W2" editia 1981.
Tot conform acestui indicator sunt stabilite si fortele de munca necesare.

5.5. Verificari si probe in vederea receptiei
Verificari si probe pentru tablourile electrice
In scopul de a descoperi eventualele defecte de materiale sau fabricatii, incercarile se executa
de producator pe fiecare produs in parte dupa asamblare si echipare .
In cadrul incercarilor individuale se efectueaza:
- controlul gradului de protectie;
- controlul masurilor de protectie a muncii si al continuitatii electrice a circuitului conductoarelor
de protectie;
- controlul rezistentei de izolatie;
35
- incercarea functionalitatii mecanice.
Pentru toate aceste incercari se completeaza buletine de incercare.
Incercari si probe ale instalatiilor de protectie contra electrocutarilor:
- masurarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant ;
- verificarea continuitatii legaturii intre echipamente si centura de legare la priza de pamant;
- verificarea transmiterii tensiunilor periculoase prin obiecte metalice lungi ;
- verificarea tensiunilor de atingere .
Probe si incercari la conductori :
- masurarea rezistentei de izolatie ;
- verificarea continuitatii conductorilor.

5.6. Prescriptii, standarde, normative pentru executie in detaliu.
La executia lucrarilor vor fi respectate normele si instructiunile din:
- Normativ privind proiectarea si executia instalatiilor electrice la consumatori cu tensiuni pana la
1000V-I.7/2002 .
- Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului I.20/2000.
- Normativ privind proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice-PE.107/1995.
Instructiuni tehnologice de lucru sub tensiune in instalatii electrice de joasa tensiune 3.1. EE-
542-82 (ICEMENERG).
- Norme de protectia muncii pentru instalatii electrice PE 119/82.
- STAS 12604-90 Protectia impotriva electrocutarii .
- Catalog de detalii, elemente, subansambluri tip pentru instalatii electrice - elaborat de IPCT
1985 .

5.7 Masuri generale de protectie la executarea lucrarilor de instalatii electrice.
Securitatea muncii la lucrarile de instalatii electrice este asigurata prin urmatoarele masuri
organizatorice :
- emiterea unei dispozitii de lucru scrise sau verbale ;
- supravegherea in timpul lucrului ;
- admiterea la lucru a echipei se face de seful de echipa, dupa ce a pregatit locul de munca
verificand existenta conditiilor de securitate (legaturi la pamant, lipsa scurtcircuitelor, ingradiri, placi
avertizoare);
- seful de tura evidentiaza lipsa tensiunii delimitand partile de conectare ale instalatiei;
instruieste echipa asupra partilor instalatiei care au ramas sub tensiune si sunt in apropierea locului
de munca.
Din momentul admiterii la lucru a echipei supravegherea securitatii si prevenirea actiunilor
gresite ale personalului sunt in sarcina sefului de echipa (executantului) care trebuie sa urmareasca
in permanenta, la locul de munca desfasurarea lucrarilor .
Lucrarile de instalatii electrice, se pot executa in trei conditii dependente de caracterul lor:
- cu scoaterea totala de sub tensiune ;
- cu scoaterea partiala de sub tensiune ;
- sub tensiune .
Acesta din urma se executa numai in cazuri de forta majora la o anumita distanta de partile
aflate sub tensiune .
La executarea lucrarilor sub tensiune se utilizeaza scule cu manere izolante, fiind interzisa
folosirea fierastraului cu priza pentru taiat metale, a pilelor sau a metrului metalic.
Inainte de inceperea acestor lucrari, fazele vecine se ingradesc cu covoare electroizolante.
Persoanele care executa lucrari sub tensiune trebuie sa fie instruite in mod special, sa stea pe
covoras electroizolant sau podet izolant, sa poarte manusi si cizme izolante, sa aiba capul acoperit.
Nu se lucreaza sub tensiune in medii umede, cu conductoare de coborire neizolante sau
neprotejate, fara iluminarea corespunzatoare a locului de munca, cu mai putin de doua persoane.
Inainte de inceperea lucrarii se scot de sub tensiune:
- partile aflate sub tensiune la care se va executa lucrarea.
- partile aflate sub tensiune situate la distanta fata de locul de lucru mai mici de 0,35 m.
Partile aflate sub tensiune se ingradesc punindu-se placi avertizoare cu inscriptia: "STAI!
TENSIUNE, PERICOL DE MOARTE !".
Dupa montarea dispozitivelor mobile de scurtcircuitare si legarea lor la pamint, se pune la locul
de munca o placa avertizoare cu inscriptia "AICI SE LUCREAZA".
Inainte de inceperea lucrarilor se asigura existenta mijloacelor corespunzatoare necesare
executarii acestora: scule de buna calitate, scari, echipament individual de protectie.
36
Este interzis admiterea la lucru a persoanelor neautorizate de societatea care furnizeaza
energia electrica.
37




CAPITOLUL 6
INSTALAII SANITARE


6.1 Proprieti fizice, chimice, de aspect, de calitate, probe, etc. pentru materialele
componente ale lucrrii


6.1.1. Instalaii sanitare interioare
Instalaia hidraulic de alimentare cu ap poate fi alctuit din evi de polipropilena de presiune tip
PPR izolat, robinete de nchidere, obiecte sanitare i baterii amestectoare.

6.1.1.1. evi
Conductele de polipropilena de presiune tip PPR izolat
Instalaia hidraulic de alimentare cu ap poate fi alctuit din evi de polipropilena de presiune tip
PPR izolat, robinete de nchidere, obiecte sanitare i baterii amestectoare.
Conductele din PPR sunt conform certificatelor de calitate ale productorilor i au dimensiuni ntre
ext20mm i ex32mm.
Suprafaa exterioar i interioar a evilor trebuie s fie neted, trebuie s aib pe suprafaa
exterioar i interioar fr fisuri sau crpturi.
nainte de a fi puse n oper evile vor fi supuse la urmtoarele verificri : aspect, dimensiune.
Conductele de polietilen de nalt densitate (PEID)
Conductele de polietilen de nalt densitate (PEID) vor respecta condiiile Normativ pentru
proiectarea, execuia i exploatarea instalaiilor tehnico- sanitare i tehnologice cu evi de
polipropilen i polietilen de nalt densitate Indicativ 003 /1996, aprobat de MLPAT cu Ordinul nr.
17/N din 28 martie 1996. Tuburile vor fi conform normei UNI 7611- tip 312 PE 80.

Conductele de polietilen de nalt densitate (PEID) vor fi folosite ca tuburi de protecie pentru
tuburile de canalizare care strpung construcia pentru ieirea n exteriorul construciei, pentru
conductele exterioare de ap i pentru conductele de canalizare exterioare.
Tuburile de protecie prin fundaie vor avea dimensiuni de De 110mm Pn10 pentru conducte de
alimentare cu ap, De 160mm Pn10 pentru conducte de canalizare.
Conductele de alimentare cu ap vor avea dimensiunea de De32mm, De50mm Pn6.
Tuburile de polietilen PEID prezint urmtoarele caracteristici :
- conductivitate termic sczut =0,45W/mk
- greutate specific mic r=954 Kg/m
3

- pierderi de sarcin sczute (intrnd n categoria tuburilor netede) ,etc .
- punct de inmuiere 127 grd C
- coeficient de dilatare liniar l
l
=1,3 X10
-4
K
-1
nainte de a fi puse n oper, vor fi supuse verificrilor de aspect i de dimensiune.
evile vor fi drepte, cu culoare uniform, cu suprafaa interioar i exterioar neted, fr fisuri,
arsuri sau cojeli.
Dimensiunile tuburilor vor fi verificate cu ublerul, urmrindu-se valorile prescrise n normele
interne ale productorului.
mbinarea tuburilor de alimentare cu ap, canalizare i instalaii hidraulice piscin se va face prin
sudur cap la cap prin termofusiune, n poriunile ngropate. n poriunile aparente i in poriunile unde
nu este posibil sudura se vor folosi fitinguri de polietilen prin compresiune.
La achiziionarea evilor se va urmri existena certificatului de calitate al productorului i
agrementului tehnic.

Conducte de polipropilen de presiune pentru instalaii sanitare interioare de alimentare cu ap.
Conductele de polipropilen pentru alimentarea cu ap vor respecta condiiile Normativ pentru
proiectarea, execuia i exploatarea instalaiilor tehnico-sanitare i tehnologice cu evi de polipropilen
Indicativ 003/1996.
38
Conductele din polipropilen vor avea dimensiuni e20mm i e32mm.
Tuburile de polipropilen se asambleaz cu ajutorul sudurii prin polifuziune.
Tuburile de polipropilen prezint urmtoarele caracteristici:
Rezisten la coroziune electrochimic sczut avnd rezistivitatea de 10 ohmi/cm,
Conductivitate termic sczut =0,20W/mk, pierderi de sarcin sczute (intrnd n categoria tuburilor
netede), etc.
nainte de a fi puse n oper, vor fi supuse verificrilor de aspect i de dimensiune.
evile vor fi drepte, cu culoare uniform, cu suprafaa interioar i exterioar neted, fr fisuri, arsuri
sau cojeli.
Dimensiunile tuburilor vor fi verificate cu ublerul, urmrindu-se valorile prescrise n normele
interne ale productorului.
La achiziionarea evilor se va urmri existena certificatului de calitate al productorului i
agrementului tehnic.
6.1.1.2. Obiecte sanitare
Obiectele sanitare prevzute trebuie s fie conform STAS-urilor respective sau normelor interne ale
productorilor i n cazul acesta s prezinte agrement tehnic.
Dimensiunile, masa i abaterile limit admisibile ale obiectelor sanitare trebuie s corespund
standardelor respective sau normelor interne ale productorului.
Obiectele trebuie s nu prezinte defecte de funcionalitate. Suprafaa obiectelor sanitare trebuie s fie
neted, asigurnd posibilitatea de splare complet a suprafeei utile. Se va urmri existena
atestatului de probe la productor conform standardelor sau normelor interne la productor.
6.1.1.3. Armturi de nchidere i reinere
Robinete achiziionate vor fi conform STAS 6480 - 80, STAS 2581 - 80, STAS 2377, STAS 1518 - 80,
sau conform normelor interne ale productorului , caz n care se va urmri existena certificatului de
agrement tehnic.
Robinetele puse n oper vor avea dimensiunea evii pe care sunt montate. nainte de a fi montate vor
fi supuse la verificri de aspect, de dimensiune, de funcionare a organului de nchidere, a filetului de
mbinare cu conducta. Se va verifica existena atestatului de verificare a lotului la productor.
6.1.1.4. Bateriile amestectoare de lavoar, spalator i du
Bateriile achiziionate trebuie s prezinte agrement tehnic. nainte de a fi puse n oper vor fi supuse
la verificri de aspect, de dimensiune, de funcionare a organului de nchidere, a filetelor de mbinare.
Se va verifica existena atestatului de verificare a lotului de productor.
6.1.1.5. Conducte de canalizare
Instalaia de canalizare va fi din tuburi de polipropilena pentru canalizare. Dimensiunile tuburilor sunt
Dn 40, Dn 50 si Dn 110mm . Suprafa trebuie s fie curat i neted. Abaterile limit vor fi conform
certificatului si atestatului la producator. Se vor face verificrile de dimensiuni, aspect, mas,
ncercarea la etaneitate cu presiune hidraulic, existenta garniturii din elastomeri.
Se vor urmri cerinele de performan cuprinse n Ghidul de performan pentru instalaii - volumul
2 - Instalaii sanitare.

6.2.. Gospodria de ap pentru incendiu i consum menajer

6.2.1. Grup de pompare pentru incendiu
Agregat de pompare pentru incendiu hidrantii exteriori s-a prevazut un agregat de pompare: Hydro
2000 MS 2 CR ,PFU avand:Q=2x5l/s=36mc/h, H=45mCA, P=2x5,5KW trifazat, G=370Kg,
L=1600mm, B=1064mm, echipat cu pompa pilot. Agregatul este prevazut dispozitiv de protectie la
mers in gol. Pornirea si orprirea agregatului se face in functie de presiune..
Rezervorul cu membrana va avea V=200l.
Agregatul va fi prevazut cu dispozitiv de protectie impotriva mersului in gol.
Agregatul va fi de tip Grundfos.
6.2.2. Pompa de evacuare apa uzata epuisment rezervor
Electropompa de tipul AP 12.40.08.1 Grundfos, amplasata in basa camerei statiei de pompare
aceasta avnd urmatorii parametrii: Q=5.0l/s, H=6mCA, P=0,80W monofazata, G=13.2kg, dim.
216x321mm.
Corp otel-inox, marimea maxima 12mm, temperatura maxima a fluidului 70 Grd.
6.2.3. Dispozitiv mecanic de masurarea nivelului
Dispozitivul cuprinde: teava de ghidaj 324x5mm, scripete, troliu, plutitor, mira indicare nivele.
Se va achizitiona de la o firma agrementata pentru fabricarea acestor dispozitive.
6.2.4. Hidrantii de incendiu exteriori
39
Vor hidranti subterani exteriori de incendiu Dn 65 mm si vor fi conform STAS 695 sau conform
normelor interne ale producatorilor.
Vor fi prevazuti cu coturi pentru racordare la conducte de PEID-PE80 Pn 6 De110mm si cutie de
protectie.

6.3. Reele de ap i canalizare
Pentru realizarea lucrrilor proiectate sunt necesare urmtoarele materiale: conducta pentru racord
de ap, robinete pentru ap, tuburi de canalizare din PVC-KG, cmin de vizitare pentru canalizare.

6.3.1. Conducta pentru racordul de ap
Conductele pentru racordul de ap zona birou de la reteaua de apa existenta in incinta va fi din eav
de tip PEID-PE80 Pn 6 De32mm.
nainte de a fi puse n oper evile vor fi supuse la urmtoarele verificri: aspect, dimensiune,
rectilinitate.
Dimensiunea robinetelor va fi de 1. nainte de a fi puse n oper robinetele vor fi supuse
urmtoarelor verificri: de aspect, de dimensiune, de mas, de funcionare a organului de nchidere.
Se va urmri existena atestatului de calitate de la productor.
6.3.2. Conducte subterane exterioare de canalizare
Tuburi de canalizare din PVC-KG vor fi conform prescripiilor tehnice ale productorului.
Tuburile au dimensiunea de 125 mm. Tuburile vor fi cu sistem de mbinare cu muf i garnitur din
elastomeri. Tuburile vor fi la lungimi standardizate.
nainte de a fi puse n oper tuburile vor fi supuse urmtoarelor verificri: de dimensiune, de aspect,
de impermeabilitate.
Diametrul i grosimea se msoar perpendicular pe ax, la ambele capete. Dimensiunile i abaterile
limit vor fi conform prescripilor tehnice ale productorului.
Suprafaa interioar i exterioar trebuie s fie neted i s nu aib defecte.
La achiziionare trebuie s se urmreasc existena certificatului de calitate pentru lotul achiziionat.
Dimensiunile tuburilor sunt 125 mm. Tuburile sunt din PVC-KG.
Se vor face verificrile de dimensiuni, aspect, mas, ncercarea la etaneitate cu presiune hidraulic.
Caminul de canalizare va fi prefabricat din polietilena corugata tip KESSEL cu 800mm, inclusiv
capacul si rama din fonta cu gratar de retinere material grosie, si cu rigola de fund din beton simplu
sau prefabricata conform plan de situatie.
Capacele i ramele vor fi de tipul IB accidental carosabile. nainte de a fi puse n oper se vor verifica
ca aspectul i dimensiunile. Se va urmri certificatul de calitate de la productor.
Se vor urmri cerinele de performan cuprinse n Ghidul de performan pentru instalaii - volumul
2 - Instalaii sanitare.

6.4. Descrierea execuiei

6.4.1. Instalaii sanitare interioare
Amplasarea conductelor, a echipamentelor i accesoriilor se va face conform planurilor.
Amplasarea instalaiilor electrice i a conductelor se va face corelat, n conformitate cu prevederile
normativului I.7-2002 - Privind proiectarea i executarea instalaiilor electrice. mbinarea conductelor
se va face prin fitinguri. Fitingurile de mbinare trebuie s fie tot zincate. Se vor folosi mufe stnga -
dreapta. Filetul evilor vor corespunde prevederilor STAS 402 i trebuie s permit nurubarea
pieselor cu mna, pn la cel puin jumtate i cel mult 3 sferturi din lungimea filetului piesei. Tevile
se vor tia perpendicular pe ax. Filetul trebuie s fie conic, fr musti i fr rupturi. evile se vor
izola cu bete de postav i saltele de vat mineral conform indicaiilor normativului I.9. - 1994.
Conductele de alimentare cu ap se vor monta cu pant ascendent 2-5 pentu evitarea formrii
sacilor de aer i pentru golirea instalaiei. Atunci cnd conducta de ap rece i ap cald se
monteaz n apropiere, conducta de ap cald se va monta deasupra conductei de ap rece.
Conductele se vor fixa de elementele de construcie prin brri i console.
Tuburile de canalizare vor fi din polipropilena mbinate cu garnitura din elastomeri. Sensul mufelor va
fi n sens invers de scurgere a apei prin conducte. Tuburile vor fi sprijinite prin brri sau console de
elementele de construcie, distana ntre dou susineri succesive va fi de minimum 2 m. Se va
asigura accesul la piesele de curire prin uie n niele pentru instalaii. Piesele de curire se vor
monta conform planurilor la nlimea de 0,4 - 0,8 m fa de pardoseal. Capacele pieselor de
curire, se vor fixa cu uruburi asigurndu-se etanarea cu cauciuc.
40
Ieirea colectorului se va face la cota prevzuta n planuri sub adncimea de nghe (STAS 6054),
Bucureti 90 cm. La tuburile prevzute n pmnt va fi verificat etanarea mbinrilor i apoi vor fi
acoperite.
6.4.2. Reele exterioare ap - canal
Conductele de ap vor fi din eav de oel zincat STAS 7656-90 i se vor mbina prin nurubare.
Dimensiunile conductelor vor fi cele prevzute n planuri. n execuia lucrrilor de reele de alimentare
de ap se va ine seama de prescripiile SR 3416-96.
Conductele se vor monta ngropat respctndu-se adncimea de nghe STAS 6054. Conductele din
oel se vor izola cu bitum i cu band de PVC conform normelor din articolul de deviz i prevederilor
STAS 7335-86. Conductele se vor monta cu pant ascendent de 1
0
/
00
-2
0
/
00
.
La trecerea conductelor prin pereii cminelor de vane acestea se vor proteja prin piese de trecere
etan.
Canalizarea se va executa, ncepndu-se cu partea din aval i mergnd spre partea din amonte.
Fiecare tub pus n oper va fi nainte ncercat la impermeabilitate. mbinrile dintre tuburi vor fi prin
lipire.
Executarea spturilor se va face dup operaia de trasare care se va face conform STAS 9824/5-75.
Spturile vor fi executate cu limea minim de 70 cm, respectnd relaia De + 40 cm. Limea
minim a anului pentru conductele de ap va fi de 60 cm, iar pentru conductele de canalizare va fi
de 70 cm. Spturile se vor executa cu sprijiniri de dulapi metalici verticali refolosibili. Fundul anului
va fi nivelat i avea pant egal cu panta conductelor. Tuburile se vor poza pe un pat de 10 cm de
nisip.
Umplutura se va executa numai dup probarea conductelor att ap ct i de canalizare.
6.5. Conditii generale de executie a lucrarilor
Cantitile medii pentru toate materialele unei uniti de lucrare inclusiv pierderile tehnologice prin
prelucrare i pierderile tehnologice cauzate prin transportul, manipularea, depozitarea materialelor
de la furnizor pna la locul de punere n oper precum i materialele mrunte sunt prevzute n
indicatoarele de norme de deviz S,"RpS" i "AC" editia 1981.
Tot conform acestui indicator sunt stabilite i forele de munc necesare.

6.5.1. Ordinea de execuie a lucrrilor
6.5.1.1. Instalaii sanitare interioare
Lucrrile la instalaiile hidraulice ale construciei se vor executa n corelaie cu celelalte lucrri
aferente acesteia. Se vor executa mai nti lucrrile necesare pentru instalaia de canalizare.
Montarea conductelor de canalizare se realizeaz de la conductele principale de colectare, pronind
de la punctul de ieire din cldire i urmrindu-se traseul acesteia pn la coloana cea mai deprtat.
Se monteaz conducta colectoare orizontal din aval ctre amonte. Se fixeaz locul bridelor i
consolelor, distana nefiind mai mare de 2 m. Se execut tronsoane prefabricate pentru micorarea
numrului de mbinari la poziie.
Montarea coloanelor se execut dup executarea colectoarelor orizontale. Se monteaz tuburile
provizorii, fr s se fac etanarea, dup ce s-a verificat poziia corespunztoare a ramificaiilor la
fiecare nivel. Se realizeaz legturile de la obiectele sanitare. Se realizeaz strpungerea
acoperiului arpant pentru montarea cciulii de ventilare.
Pentru montarea conductelor principale de distribuie a apei, ordinea de execuie este urmtoarea:
- trasarea i luarea msurilor la poziie;
- confecionarea distanierilor i a dopurilor de lemn;
- pregtirea srmelor pentru legat;
- mplintarea bolurilor metalice i agarea srmelor pentru legat, n cazul conductelor suspendate
de planeu sau batera piurilor i agarea srmelor n cazul conductelor montate n perete;
- scoaterea dopurilor din conducta montat anterior i aezarea provizorie a conductelor la poziie;
- aezarea distanierilor i legarea cu srm;
- verificarea poziiei conductelor, efectuarea corecturilor i punerea provizorie a dopurilor;
- demontarea distanierilor de lemn i a legturilor de srm dup fixarea defintiv a conductelor n
brri sau dispozitive de susinere.
Pentru efectarea legturilor la obiectele sanitare ordinea este urmtoarea :
- trasarea i luarea msurilor la poziie;
- confecionarea distanierilor i a dopurilor de lemn;
- pregtirea srmelor de legat;
- scoaterea dopurilor din conducta montat anterior i aezarea provizorie a conductelor la poziie;
- aezarea distanierilor i legarea cu srm;
- verificarea poziiei conductelor, efectuarea corecturilor i punerea provizorie a dopurilor;
41
- pregtirea mortarului de ipsos pentru conductele montate ngropat;
- realizarea izolaiilor din bete de postav;
- fixarea definitiv a conductelor cu copci de ipsos;
- demontarea distanierilor de lemn i a legturilor cu srm, dup fixarea definitiv a conductelor cu
brri.
6.5.1.2. Reele exterioare ap - canal
Pentru conductele de ap ordinea de execuie a lucrrilor este urmtoarea :
- trasarea i luarea msurilor la poziie
- executarea anului manual (decapare, sptur)
- verificarea poziiei conductelor
- fixarea i consolidarea conductelor prin aruncare de pmnt peste conduct n apropierea punctelor
de mbinare i umplerea sub conducte cu nisip
- efectuarea probei de presiune
- astuparea anului
n cazul conductelor de canalizare ordinea de execuie este urmtoare :
- trasarea i luarea msurilor la poziie
- aruncarea nisipului n an i aternerea unui pat de nisip de 10 cm. grosime
- verificarea tuburilor
- acoperirea i aezarea tuburilor pe marginea anului
- prinderea tuburilor cu frnghie sau alte dispozitive i coborrea n an
- curirea interiorului i exteriorului suprafeelor de mbinare de impuriti
- verificarea pantei tuburilor i punerea la cot a tuburilor
- lipirea tuburilor din polietilen cu aparatele i tehnologia pus la dispoziie de ctre productor
- fixarea i consolidarea prin ndesarea pmntului n prile laterale ale tubului.

6.6. Standarde, normative, legi

La ntocmirea acestei documentaii s-a inut seama de urmtoarele STAS-uri, normative i legi n
vigoare :
STAS 1478 - 90 - Alimentarea cu ap la construcii civile i industriale
STAS 1795 - 87 - Canalizri interioare
STAS 7656 - 80 - evi sudate longitudinal pentru instalaii
STAS 1516 - 80 - Robinete de reinere
STAS 1518 - 80 - Robinete cu sertar pan
STAS 6480 - 80 - Robinete cu ventil drept din font cu mufe
STAS 2581 - 80 - Robinete de serviciu
STAS 6054 - Adncimea de nghe pe teritoriul Romniei
I.9 - 1994 - Normativ pentru proiectarea instalaiilor sanitare i de alimentare cu ap
Ord. 381 / 94 - Norme generale de prevenire i stingerea incendiilor
P102 1984 Normativ pentru adposturi de aprare civil A.L.A.
Legea nr. 90 Moniutorul Oficial 157 / 1996 -Legea proteciei muncii.
Regulamentul Recepie a lucrrilor n construcii i instalaii
273 / 1994 aferente.
Ghidul de performan pentru instalaii - volumul II - Instalaii Sanitare.
Ordind M.I. 775 22-07 98 Norme generale privind stingerea incendiilor
P118 /99 Normativ privind sigurana la foc
Ordonana nr.60 Ordonana privind aprarea contra incendiilor
NP086-05 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a
incendiilor

6.7. Recepia lucrrilor

6.7.1. ncercri la conductele interioare de ap rece i calda.
Conductele de ap rece i cald de consum vor fi supuse urmtoarelor ncercri:
- ncercarea de etaneitate la presiune la rece
- ncercarea de funcionare la ap rece i cald
- ncercarea la etaneitate i rezisten la cald a conductelor de ap cald.
42
ncercarea la etaneitate, la presiune, la rece ca i ncercarea la etaneitate i rezistena la cald se va
efectua nainte de montarea aparatelor i armturilor de serviciu la obiectele sanitare i celelalte
puncte de consum, extremitile conductelor fiind obturate cu flane sau dopuri.
Presiunea de ncercare la etaneitate i rezisten la cald la conductele de ap rece i cald va fi
egal cu 1,5 ori presiune de regim.
Conductele vor fi inute sub presiune, timpul necesar verificrii tuturor traseelor i mbinrilor, dar nu
mai puin de 20 minute, timp n care nu se admite nici o scdere a presiunii.
Presiunea se va realiza cu o pomp de ncercri hidraulice i se va citi pe manometrul montat pe
pomp, care se va amplasa n punctul cel mai de jos al conductelor.
ncercarea de funcionare la ap rece i cald se va efectua dup montarea armturilor la obiectele
sanitare i la celelalte puncte de consum i cu conductele sub presiune hidraulic de regim.
Se va verifica prin deschiderea succesiv a armturilor de alimentare, dac apa ajunge la presiunea
de utilizare, la fiecare punct de consum n parte. Verificarea se face prin deschiderea numrului de
robinete de consum corespunztor simultaneitii i debitului de calcul.
ncercarea la etaneitate i rezisten la conductele de ap cald se va face prin punerea n funciune
a instalaiei de ap cald la presiunea de regim i la temperatura de 55 - 60
0
C .
Presiunea i temperatura de regim se vor pstra n instalaie timpul necesar verificrii etaneitii
mbinrilor i a tuturor punctelor de susinere i fixare a conductelor supuse dilatrilor, dar nu mai
puin de 6 ore. Dup rcirea complect se va repeta ncercarea de etaneitate la presiune la rece. n
vederea diminurii posibilitilor de coroziune i a prelungirii duratei de funcionare a instalaiei de ap
cald, se va face rodajul instalaiei timp de 60 zile la temperatura 45
0
C.

6.7.2. ncercri la conductele interioare de canalizare.
Conductele interioare de canalizare vot fi supuse la urmtoarele ncecri :
- ncercarea de etaneitate
- ncercarea de funcionare
ncercarea de etaneitate se va efectua prin verificarea etaneitii pe traseul i la punctele de
mbinare, prin umplerea cu ap a conductelor de canalizare menajer pn la nivelul de refulare al
sifoanelor de pardoseal.
Conductele montate mascat vor fi verificate pe parcursul lucrrii nainte de mascare.
ncercarea de funcionare se face prin alimentarea cu ap a obiectelor sanitare i a punctelor de
scurgere la un debit normal de funcionare i verificare a condiiilor de scurgere. La efectuarea
probelor de funcionare se vor verifica pantele conductelor, starea pieselor de curire, conform
proiectului.

6.7.3. Reele exterioare ap - canal
La ncheierea unei categorii de lucrare care poate funciona sau se poate proba independent,
verificrile i probele se fac cu participarea delegatului beneficiarului, iar rezultatele se nscriu n
registru de procese-verbale.

6.7.3.1. Conductele subterane exterioare de ap
Se va verifica traneea, patul conductelor i conducta montat n tranee pe, controlndu-se n timpul
montrii conductei dac mbinrile sunt corect fcute. La verificarea tranei i patului conductei se va
urmri adncimea traneei, aliniamentul, panta fundului i natura terenului. Se admit urmtoarele
abateri limit: la pante 10% fa de proiect, la cote 5 cm fa de cotele proiectate.
Verificarea hidraulic de rezisten i etaneitate se va face naite de executarea umpluturilor. Nu se
admite incercarea pneumatic. ncercarea se face pe conducta pe care au fost montate toate.
ncercrile se ncep dup ce conducta a fost acoperit cu un stsrat de cca. 30 cm de pmnt,
lsndu-se libere mbinrile. Fiecare tronson din reeaua exterioar de distribuie supus ncercrii se
nchide la ambele capete cu dopuri prevzute cu ramificaii din evi de
1
/
2
"- 1" pentru montarea
manometrelor, racordarea la conductele de alimentare cu ap pentru prob i evacuarea aerului.
Presiunea de ncercare va fi 2 presiunea de regim. Presiunea se va realiza cu o pomp de mn cu
piston, nefiind admise pompe centirfuge.
ncercarea se consider reait dac dup trecerea intervalului de or scdera presiunii n tronsonul
incercat nu depete 10% din presiunea de ncercare i nu apar scurgeri vizibile de ap. Dac
aceste condiii nu sunt indeplinite se revizuiete tronsonul supus ncercrii i se repet ncercarea
pn la obinerea rezultatului cerut.
43
Se va verifica dac reeaua de distribuie a fost splat nainte de darea n exploatare. Splarea se
face cu ap curat timp de minimum 2..3 ore.
Se va verifica dac s-a efectuat dezinfecia reelei. Dezinfectarea se face cu ap coninnd 20..30mg/l
clor, care trebuie s rmn n reea cel puin 24 ore. Dup acest interval de timp se elimin apa cu
clor din conducte prin cmine de golire i se spal cu un curent de ap curat.
Se va efectua verificarea umpluturilor, a pavajelor refcute, a zonelor verzi refcute, a armturilor i a
cminelor de pe conduct.

6.7.3.2. Conducte subterane exterioare de canalizare
Conductele subterane exterioare de canalizare se vor verifica astfel:
- verificarea traneei i a patului conductelor;
- verificarea la etaneitate se face ntre dou cmine consecutive nainte de execuia
umpluturilor dup ce materialul de etanare a ajuns la rezistena proiectat;
- se vor executa umpluturi de pmnt pariale peste canal lsnd mbinrile libere;
- umplerea cu ap a canalului se face de la captul din aval, aerul evacundu-se la captul
amonte;
Dup umplerea canalului de beton se las canalul plin cu ap n intervalul de timp de minimum 24
ore.
Presiunea de prob, msurat la captul aval al tronsonului se va lua pentru canale cu nivel liber de
ap egal cu 0,5 bar.
Pentru tuburile din beton durata probei va fi de 15 minute. n timpul probei se completeaz continu
apa pierdut msurndu-se cantitile adugate.
Toate operaiile efectuate vor fi consemnate n procese verbale de ctre executant i beneficiar i
care vor sta la beneficiar.

6.7.3.3. Probe si verificari instalatii de hidranti de incendiu
Hidranti exteriori:
- se va verifica in fiecare schimb aspectul exterior daca inventarul corespunde completului functional
inclusiv marcajul;
- se va verifica semestrial primavara si toamna functionarea efectiva cu apa sub presiune;
- se va verifica semestrial primavara si toamna presiunea si debitul pentru hidrantii de capat;
- se va verifica semestrial primavara si toamna etanseitatea valvei principale prin examinarea
hidrantului sub presiune in pozitia inchis;
- se va verifica semestrial primavara si toamna etanseitatea valvei de drenare prin examinarea
hidrantului sub presiune cu valva principala deschisa si capacul hidrantului pus;
- se va verifica annual toamna, prin control vizual, protectia contra inghetului.

6.8. Protecia muncii
La executie se vor respecta normele de protectia si igiena muncii n vigoare, N.P.G.M.
Constructorul se va ngriji s se asigure :
- mbrcminte special de protecie : cisme de cauciuc, mnui de cauciuc, cti de protecie
- se existe o trus farmaceutic de prim ajutor, toate accesoriile necesare pentru operaiile de salvare
- muncitorii care prezint rni, tieturi, stare avansat de oboseal nu vor fi admii s lucreze.
- spturile vor fi prevzute cu sprijiniri;
- pentru a se evita accidentele, elementele verticale de sprijinire vor depi cu cel puin 15 cm.
marginea superioar a spturii;
- anurile se vor semnaliza cu parapete i podee de inventar;
- tuburile se vor aeza la o distan de minimum 3 m fa de marginea anului;
Se interzice descrcarea tuburilor prin cdere liber, manipularea tuburilor agate prin trecerea
cablului longitudinal prin tub sau cu crlige la capetele tubului, ciocnirea tuburilor ntre ele sau de alte
obiecte. Coborrea n an a evilor, a tuburilor i a armturilor avnd greutate pn la 50 Kg se poate
face manual, iar la cele cu geutate mai mare de 50 Kg se va face numai cu mijloace mecanice.
Coborrea n an a muncitorilor se va face numai cu mijloace specializate. Este interzis ridicarea cu
mna a capacelor de font ale cminelor, pentru aceasta se vor folosi numai crlige speciale sau
rngi de oel.


6.9. Lista de utilaje si echipamente

44
Nr.
Crt.
Denumirea articolului U.M. Cant.
1 2 3 4
1 Agregat de pompare pentru incendiu (hidranti interiori+hidranti
exteriori) avand doua pompe Hydro 2000 MS 2 CR ,PFU
avand:Q=2x5l/s=36mc/h, H=45mCA, P=2x5,5KW trifazat, G=370Kg,
L=1600mm, B=1064mm, echipat cu pompa pilot.
Agregatul va fi echipat cu rezervor cu membrana va fi prevazut cu
presostat pentru pornirea/oprirea pompei si va fi setat la presiunea
minima de pornire Hpornire = 45mCA, Hoprire = 55mCA.
Rezervorul cu membrana va avea V = 200 litri.
Agregatul va fi prevazut cu dispozitiv de protectie impotriva mersului
in gol.
Agregatul va fi de tip Grundfos.
buc 1
2 Recipient de hidrofor (vas de expansiune inchis cu membrana)
pentru agregat consum menajer tip Maxivarem LS, avnd capacitate
200 litri, dimensiuni 550x1255mm, G=46 kg
buc 1
3 Electropompa submersibila pentru ape uzate GRUDFOS tip
AP12.40.08.1, avnd Q=5,0 l/s, H=0,6 bar,N=0,80 kW
(monofazat),dim 216x346mm, G=13.2kg (basa sala pompe)
buc 1
4 Dispozitiv mecanic de masurarea nivelului ce cuprinde:
- teava de ghidaj 324x5mm
- scripete
- troliu
- plutitor
- mira indicare nivele
buc 1


6.10. Dotri P.S.I.

Nr. crt. Denumirea accesoriilor U.M. Cant.
1. Chei pentru racord ABC buc. 4
2. Fei pentru furtun tip A i B buc. 4
3. eav de refulare tip B cu robinet cu
ajutaj de 20 mm
buc. 2
4. Cheie pentru hidrant i muf buc. 1
5. Role de 20 m lungime furtun de refulare
cauciucat tip B (75 mm) cu racorduri
de refulare i garnituri de etanare gata
asamblate
buc. 12
6. Garnituri de etanare tip A i B de
rezerv
buc. 12
7. Cutie fix (dulap) buc. 1
45




CAPITOLUL 7
INSTALATII TERMICE



7.1 Generaliti

Materialele folosite n instalaiile din prezentul proiect vor avea dimensiunile i toleranele prevzute n
normele interne ale furnizorilor.
Toate materialele vor trebui s fie nsoite de certificate de calitate.
Standardele, normativele i prescripiile care guverneaz execuia de ansamblu a lucrrii sunt :
2250 - 73 Elemente pentru conducte - Presiuni nominale. Presiuni de lucru maxime admisibile.
7709 - 83 Fitinguri din font maleabil. Lungimile filetelor de racordare.
I.13 -1994 Normativ pentru instalaii de nclzire central.
I.6 -1998 Normativ pentru proiectarea i execuia instalaiilor de utilizare a gazelor naturale.
C56 - 75 Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii i instalaii aferente.
IPCT - 1994 ndrumtor de proiectare pentru centrale termice mici.

7.2 Instalaia de nclzire interioar

La executarea instalaiilor de nclzire se vor utiliza evi din polipropilena de presiune tip PPR. Funcie
de dorina beneficiarului se pot folosi i alte tipuri de evi din polietilen ca: WIRSBO tip eval PEX sau
VALSIR tip PEXAL (dublu strat i cu strat intermediar dintr-un aliaj de aluminiu sudat longitudinal) sau
tevi din cupru, care se livreaz de productor la lungimi standardizate n bare sau n colaci.
Prelucrarea lor n vederea introducerii n oper este necesar ca lungime, form i mod de mbinare.
Operaiile de prelucrare se pot executa manual cu unelte de antier, la locul de montare sau cu
maini - unelte n atelierul antierului. nainte de a se ncepe prelucrarea evii se va stabili lungimea la
care trebuie s fie tiat eava rectilinie astfel ca dup prelucrare s corespund lungimii de montaj.
evile din polipropilena de presiune tip PPR se vor mbina prin termofuziune, la legturile coloanei i
la legturile n distribuie.
evile din otel se vor mbina prin sudura ntre ele (daca este cazul).
evile de polietilen reticulat, sunt uoare i rapid de instalat. La realizarea instalaiei de distribuie,
respectiv montajul evilor trebuie respectate instruciunile referitoare la: racordarea evilor folosind
adaptori adecvai, ndoirea evilor, protecia fa de lumina solar (la materialul la care este
specificat), evitarea deteriorri evii i tubului de protecie (izolaie) prin crpare. Pentru racordarea
evilor la distribuitoare trebuie utiliuzai adaptorii corespunztori, avnd corpul prevzut cu inel de
etanare. Pentru a realiza o etanare corect e necesar o tiere precis i perpendicular pe axa
evii, tierea realizndu-se cu ajutorul dispozitivului special.
Pliabilitatea evii de polietilen i de cupru este garantat numai atunci cnd raza de curbur este de
minim 8 ori diametrul exterior al evii. Nu se va nclzi eava din polietilen, la montaj, cu flacr liber
sau cu alte surse de cldur avnd temperaturi ridicate deoarece exist pericolul topirii acesteia.
Dup realizarea instalaiei se realizeaz prima prob a instalaiilor de nclzire proba la rece pentru
a verifica calitatea etanrilor. Dup efectuarea testului probei la rece, tuburile de protecie a evilor
trebiue acoperite cu un strat de beton pentru prevenirea crprii evilor i deplasarea instalaiei.
n locurile n care evile din polietilen sunt vizibile acestea trebuie protejate mpotriva razelor
ultraviolete, raze care pot modifica structura fizico-chimic a materialului evii dac la materialul care
se alege este specificat. Atunci cnd evile se monteaz fr tubul de protecie, ele trebuie protejate
cu un strat de material de 1,5 cm, pentru prevenirea apariiei fisurilor ca urmare a dilatrii acestora.
n situaiile n care se constat deteriorarea evii din cauze accidentale aceasta trebuie nlocuit. Se
va utiliza fittingul traciune special pentru aceste accidente, pentru nlocuire respectndu-se
instruciunile indicate de furnizor.
Conductele instalaiilor interioare de nclzire cu ap se monteaz cu pant asigurnd golirea i
aerisirea centralizat sau local a instalaiei, printr-un numr minim de dispozitive i armturi. Pentru
a realiza o golire totala a instalatiei de incalzire se va utiliza aerul comprimat.
46
Poziionarea armturilor se face astfel nct s permit manevrarea, deplasarea prilor mobile i
demontarea parial sau total, n vederea ntreinerii i reparaiilor.
Corpurile de nclzire se racordeaz prin mbinri demontabile. Corpurile de nclzire se monteaz
paralel cu perei finisai, la distanele stabilite prin standardele i instruciunile tehnice. Distana ntre
corpurile de nclzire i pardoseal va fi de 10 cm, iar fa de perei de 5 cm. Corpurile de nclzire se
monteaz n spaiile corespunztoare i n poziiile respective conform planurilor din prezenta
documentaie (proiect). Fixarea corpurilor de nclzire se realizeaz prin console i susintori ce vor
fi prin prinse de elementele de rezisten ale construciei.
Principala verificare a instalaiilor de nclzire interioare se face prin urmtoarele probe :
- proba la rece;
- proba la cald;
- proba de eficacitate.
nainte de proba la rece instalaiile vor fi splate cu ap potabil. Proba la rece se va efectua naintea
vopsirii elementelor instalaiei.
Rezultatele probei la rece se vor considera corespunztoare dac pe toat durata probei, manometrul
nu a indicat variaii de presiune i dac la instalaie nu se constat fisuri, crpturi sau pierderi de ap
la nbinri.
Dup terminarea probei la rece se va face proba la cald. Proba la cald are drept scop verificarea
etaneitii a modului de comportare a elementelor instalaiei la dilatare i contractare, a circulaiei
agentului termic.
Se controleaz dac dilatrile se produc n sensul prevzut n proiect, dac ele sunt preluate n bune
condiii, astfel nct s nu apar neetaneiti. Se verific dac se face o bun dezaerisire a
instalaiei, dac se produc zgomote i dac ntreaga instalaie funcioneaz corect.
Odat cu proba la cald se efectueaz i reglajul instalaiei.
Se efectueaz probe de eficacitate a instalaiei pentru a verifica dac instalaia realizeaz n ncperi
gradul de nclzire prevzut n proiect. Ea se va executa cu ntreaga instalaie n funciune numai
dup ce toat cldirea a fost terminat.
Se va consulta urmtorul normativ :
- Normativ privind efectuarea ncercrilor de presiune la conducte tehnologice de oel Nr. I2 - 78.
Se va efectua controlul calitii materialelor folosite n execuie :
- Toate evile de oel nu trebuie s fie strmbe sau turtite, dac sunt foarte ruginite se vor cura cu
perii de srm i se va constata dac rugina nu a ptruns n grosimea metalului mai adnc de 0,2
0,3 mm.
- Toate armturile vor fi controlate ca numr i dimensiuni fa de proiect. Se va examina dac
corpurile robinetelor nu sunt sparte sau crpate i dac tijele nu sunt deformate. Se controleaz
mersul tijei i gradul de nchidere.
Se va verifica concordana dintre lucrrile executate i prevederile proiectului astfel :
- Diametrul evilor instalate, pantele adoptate, dispozitivele de fixare care pe lng rezisten i
siguran trebuie s asigure posibilitatea dilatrilor termice liniare ale conductelor n direciile
prevzute. Verificarea pantei conductelor de oel se face cu o nivel cu bul de aer, avnd lungimea
de minimum 70 cm.
- Amplasarea corect a armturilor de nchidere.

7.3 Ordinea de execuie, probe, teste, verificri ale lucrrilor
Dup terminarea lucrrilor de montaj se va proceda la:
a) Verificarea instalaiilor (conf. I.5 - 98 art. 26.4 26.8)
confruntarea instalaiei executate cu proiectul;
controlul strii de curenie a instalaiei;
verificarea etaneitii instalaiei;
verificri mecanice;
verificri electrice.
b) Punerea n funciune a instalaiei (conf. I.5 - 98 art. 26.9 26.12)
asigurarea condiiilor de punere n funciune
pornirea instalaiei
c) Reglarea aeraulic a instalaiei (conf. I.5 - 98 art. 26.13)
pregtirea instalaiei pentru reglare
verificarea condiiilor de stare a sistemului
msuri preliminare
47
operaiuni de reglare
d) Probarea instalaiei de ventilaie (conf. I.5 - 98 art. 26.14 26.22)
a ventilatoarelor
e) Verificarea eficacitii globale (conf. I.5 - 98 art. 26.23 26.32)


7.4 Lista de utilaje i echipamente

Nr.
Crt.
Denumirea articolului U.M. Cant.
1 2 3 4
1 Grup termic cu cazan mural cu functionare pe gaz pentru incalzire si
preparare instantanee apa calda menajera, automatizat cu evacuare fortata
tip CITY 24-II FF, avnd pompa de circulatie, supapa de siguranta,
manometru electronic, robineti de golire, robinet multifunctional a.c.m.,
disconector, presostat de siguranta lipsa apa, limitator de debit, by-pass,
termostat si vas de expansiune incorporat de 8l, caracteristici: Q=24 kW;
randament 92...96%; debi nominal de apa 1,034mc/h; debit instantaneu apa
calda menajera 12,1 l/min.; debit gaz natural 2,79 mc/h; G=55 kg; dim.
450x380x880 mm (inclusiv consolele)

buc

1
2 Set automatizare (inclusiv termostatul de camera) buc 1
3 Robinet de gaz 3/4 buc 1
4 Regulator de gaz buc 1




48




CAPITOLUL 8
LUCRARI DE ARHITECTURA


8.1. SAPE
A. GENERALITATI STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii;
SR-ISO 6240 Norme de performan n construcii - coninut i prezentare;
Normativ cadru privind detalierea coninutului cerinelor stabilite prin Legea nr. 10/1995;
Normativ privind urmrirea comportrii n timp a construciilor - P.130/1999;
Hotararea Guvernului nr. 925/1995 - Regulament de verificare i expertizare tehnic de calitate
a proiectelor, a execuiei lucrrilor i construciilor;
Directive europene privind produsele pentru construcii (89/106/CEE).

Pentru toate tipurile de sape, ca sapa de egalizare sau ca suport pentru alte straturi
superioare, trebuie asigurata rezistenta la diverse solicitari la circulatie de orice tip.
B. COMPOZITIE / UTILIZARE - SAPA
Produs: Beton uscat, gata preparat, pentru sape, aplicabil manual si mecanizat.
Compozitie : Ciment, nisip de sapa, aditivi.
Caracteristici : Pentru sape normale si flotante
Utilizare : Se poate aplica pe suporturile clasice ca sapa normala sau flotanta. Este
recomandata ca sapa la sistemele de incalzire prin pardoseala. Se mai pot adauga aditivi la
recomandarea producatorului de sisteme de incalzire prin pardoseala.
Date tehnice
Granulatie maxima: 4 mm
Densitate: cca. 2000 kg/m
Rezistenta la compresiune (28d): > 23 N/mmt
Rezistenta la incovoiere (28 d): > 5 N/mmt
Coeficient de conductivitate termica n: 1,4 W mk
Coeficient: cca. 40
Clasa de duritate: E 225 c on f. NORM B 2232
Consumul de material: cca. 20 kg/mt/cm grosime de strat
Livrare : ambalaj: sac de 40 kg
Depozitare : 6 luni la loc uscat, pe suport de lemn.
Categoria
Simbol: Xi - iritant
Norme R: R 36: Irita ochii
R 38: Irita pielea
R 43: Iritare prin contact cu pielea
Norme S: S 2 : A nu se lasa la indemana copiilor
S 24 : A se evita contactul cu pielea
S 25 : A se evita contactul cu ochii
S 26 : In cazul contactului cu ochii se spala cu apa si se consulta medicul
S 27 : Hainele de lucru imbibate cu material se schimba imediat
S 28 : In cazul contactului cu pielea se spala imediat
S 37 : A se purta manusi de protectie
Concentratie praf fin max. 6 mg/m, concentratie totala de praf max. 15 mg/m.

49

B.1. PRELUCRARE

a. Suportul:
Suportul trebuie sa fie portant, lisit de praf, nivelat, umed, conform NORM B 2232.
La sapele normale suportul trebuie sa fie curatat de ulei de decofrare, resturi de ciment,
eflorescente.

b. Punere in opera:
Sapa se amesteca manual cu malaxor cadere libera sau automatizat cu malaxor pneumatic.
La un sac de 30 kg sunt necesari 5 l apa, la silozuri cca. 180-200 l apa/m (=90-100 l/to). Se
utilizeaza numai apa curata. In cazul in care se livreaza in siloz, se racordeaza la malaxorul cu snec,
dozarea apei facandu-se automat.
Punerea in opera se face conform NORM B 2232.

Temperatura aerului, materialului si a suportului in timpul punerii in opera si a perioadei de
priza, trebuie sa fie de min + 5C.
A se evita formarea curentului in spatiul respectiv sau actiunea directa a razelor solare,
uscarea rapida a sapei nu este indicata.

C. COMPOZITIE / UTILIZARE - SAPA AUTONIVELANTA
Produs: Mortar uscat, pe baza de ciment , pentru nivelarea sapelor.
Compozitie : Ciment, nisip de sapa, aditivi.
Caracteristici : Pentru sape normale si flotante
Utilizare : Se poate aplica pe suporturile clasice ca sapa normala sau flotanta. Este
recomandata ca sapa la sistemele de incalzire prin pardoseala, inaintea aplicarii finisajelor de
pardoseli sau placaje ceramice.
Date tehnice :
Proportie de amestecare: cca. 5,5 l apa la sac de 25 kg
Timp de maturare: nu necesita
Lucrabilitate: 30 minute
Circulabil: dupa cca. 2 ore
Grosimea stratului: 3 - 10 mm
Aplicare:
- placaje ceramice dupa cca. 5 ore
- alte finisaje dupa cca. 24 ore
Consum: cca. 1,6 kg/mt la 1 mm grosime de strat
Livrare : ambalaj sac de 25 kg
Depozitare : 6 luni la loc uscat, protejat de inghet, pe suport de lemn.
Categoria conform normelor chimice
Simbol: Xi - iritant
Norme R : R 36: Irita ochii
R 38: Irita pielea
R 43: Iritare prin contact cu pielea
Norme S : S 2: A nu se lasa la indemana copiilor
S 24: A se evita contactul cu pielea
S 25: A se evita contactul cu ochii
S 26: In cazul contactului cu ochii se spala cu apa si se consulta medicul
S 27: Hainele de lucru Imbibate cu material se schimba imediat
S 28: In cazul contactului cu pielea se spala imediat
S 37: A se purta manusi de protectie
Concentratie praf fin max. 6 mg/m,
Concentratie totala de praf max. 15 mg/m.

C.1. Prelucrare :
a. Suportul
Suportul trebuie sa fie portant, lisit de praf, nivelat, umed, conform NORM B 2232. La sapele
normale suportul trebuie sa fie curatat de ulei de decofrare, resturi de ciment, eflorescente, cu
absorbtie uniforma.
Nu se utilizeaza pe suporturi din lemn, metal sau plastic.
50
In cazul suporturilor puternic absorbante (sape) sau la aplicarea in mai multe straturi, se
recomanda ca amorsa emulsia adeziva (Kleberemulsion), diluata 1:1 cu apa.
1725
b. Punere in opera:
Masa de nivelare se amesteca intr-un vas curat cu apa, cu un malaxor electric, pana la
obtinerea unei mase omogene. Se recomanda amestecarea continutului unui sac intreg, necesar de
apa, cca. 5,5 l/sac 25 kg.
Amestecul obtinut se toarna uniform pe amorsa in proaspat (amorsa nu trebuie sa se usuce)
si se niveleaza cu un fier de glet, preferabil de dimensiuni mai mari (50 cm), la grosimea necesara.
Temperatura aerului, materialului si a suportului in timpul punerii in opera si a perioadei de
priza, trebuie sa fie de min + 5C.



51



8.2. TENCUIELI INTERIOARE


A. GENERALITATI - STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

STAS 388-68 Ciment Portland
STAS 1500-78 Ciment PA 35
STAS 1667-76 Agregat naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali
STAS 790-84 Apa pentru mortare si betoane
STAS 146-78 Var pentru constructii
C 18-83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede
C 17-82 Instr. Tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala

Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii;
SR-ISO 6240 Norme de performan n construcii - coninut i prezentare;
Normativ cadru privind detalierea coninutului cerinelor stabilite prin Legea nr. 10/1995;
Normativ privind urmrirea comportrii n timp a construciilor - P.130/1999;
Hotararea Guvernului nr. 925/1995 - Regulament de verificare i expertizare tehnic de calitate
a proiectelor, a execuiei lucrrilor i construciilor;
Directive europene privind produsele pentru construcii (89/106/CEE).

Marca mortarului, definita conf. STAS 1030-85 se stabileste prin proiect, pentru fiecare element
de constructie.
Lucrarile de tencuieli pot incepe numai dupa terminarea tuturor lucrarilor a caror efectuare
simultana sau ulterioara ar putea deteriora calitatea tencuielilor:
La interior, vor fi terminate urmatoarele lucrari:
a. cel putin 2 nivele peste nivelul unde incepe executia tencuielilor.
b. executarea instalatiilor de scurgere a apelor pluviale.
c. executarea peretilor despartitori, niselor, montarea tocurilor usilor si ferestrelor.
d. executarea instalatiilor, fara montarea obiectelor de instalatii.
e. executarea instalatiilor electrice ingropate, fara montarea aparatelor.
f. astuparea tuturor santurilor, strapungerilor din pereti si plansee.
La exterior vor fi incheiate urmatoarele lucrari:
a. executarea lucrarilor de invelitori, inclusiv streasini, jgheaburi, burlane.
b. montarea tocurilor usilor si ferestrelor.
c. montarea oricaror instalatii exterioare a caror executie ulterioara ar putea deteriora calitatea
tencuielilor.


B. MATERIALE UTILIZATE

Calitatea materialelor si nivelul de executie va fi in conformitate STAS 2634-80, STAS
227-86, STAS 146-80, STAS 790-84, STAS 1030-85, NE 001-1995, NE 0001-96, P118-83, C300-94,
C18-83 precum si standardelor si normativelor care prevad in legatura conexa, conditii de
realizare a unei calitati conform cu aceste acte normative.

B.1. Mortare pentru tencuieli
Se va folosi mortar de ciment:
- marca M100 cu dozajul volumetric 1 parte ciment, 3 parti nisip si 0.2 parti var pasta.
- marca M 50 cu dozajul volumetric 1 parte ciment, 4 parti nisip si 0.3 parti var pasta.
- marca M 25 cu dozajul volumetric 1 parte ciment, 6.5 parti nisip si 1 parte var pasta.
- marca M 10 cu dozajul volumetric 1 parte ciment, 7 parti nisip si 1.7 parti var pasta.
consistenta mortarului (STAS 1030): sprit 11 cm, grund 7-8 cm, strat vizibil 9-10 cm. tendinta de
segregare intre 0.1-0.25.
52
Dozaje si cantitati necesare: conform STAS 1030

Ciment
Se vor utiliza cimenturi care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate conform standardelor
in vigoare (STAS 1500-79, 388-80). Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora,
domeniul si conditiile de utilizare sunt precizate in C 140-86 cap.Anexa IV.1.
Conditiile tehnice de livrare, receptie si control ale cimentului trebuie sa corespunda standardelor
respective si conf. prevederilor:
- C140-86, art.4.2.-4.5. - livrare si transport
- C140-86, art.4.6.-4.11. - depozitare
- C140-86, anexa X.1/A1 - verificarea calitatii la aprovizionare
- Anexa X.1/B1 - verificarea calitatii inainte de utilizare.
Cimentul livrat in vrac, se va transporta in vagoane speciale sau autotrenuri, care sa corespunda
prevederilor STAS 2389/4-87, 9371-83, C140-86, art.4.2., art.4.12. anexa X.1.art.A1 si B1 ca si in
STAS 227-86.
In timpul transportului de la fabrica la santier (sau depozit intermediar - manipulatorii si depozitarii de
santier), cimentul va fi ferit de umezeala si impurificare de corpuri straine (pamant, substante
organice, var, cenuse de termoficare). Se interzice folosirea cimentului la temperaturi mai mari de +
50 C.
Depozitarea cimentului se va face in celule tip siloz (atat pentru depozitele de rezerva cat si pentru
cele de consum).
Durata de depozitare nu va depasi 45 zile de la data livrarii de catre producator.
Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa verificarea
starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 2(7) zile in stricta conformitate cu C140-86, anexa
IV.2.
Utilizarea acestor cimenturi se va face numai corespunzator noii marci, iar cel alterat se va evacua,
fiind interzis a fi utilizat.
Controlul calitatii cimentului de catre executant sa fie in conformitate cu C140-86 anexa X.1., pct.A1 la
aprovizionare si anexa X.1., pct.3.1. inainte de utilizare. Metodele de incercare sunt reglementate de
STAS 227/1,3,4,6., din 1986 si anexa IV din C140-86.
Laboratorul executantului va tine evidenta calitatii cimentului prin:
- certificate de calitate de la fabrica producatoare
- rezultate ale determinarilor efectuate la laborator

Agregate naturale
Pentru prepararea mortarului se foloseste nisip care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice
din STAS 1667-76 si 667-90 (vezi anexa IV.3.C140-86).
Se va utiliza sortul nisip 0-3 -STAS 662-89
Sub aspectul calitatii, nisipul trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:
a) sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor
provenite din roci feltspatice sau sistoase.
b) sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului folosit la prepararea betonului
c) nisipul natural trebuie sa fie aspru la pipait. Se interzice folosirea nisipului mare.
d) continutul de impuritati nu trebuie sa depaseasca anumite valori conform prevederilor STAS 4606-
80, 3606-80,730-89, 6620-89.
Caracteristicile mecanice ale nisipului sunt conform prevederilor STAS 739-89, 6200/5-91 si
6200/15-83.
Nisipul se va aproviziona din timp in depozite in scopul asigurarii omogenitatii si constantei
calitatii acestui material.
Aprovizionarea nisipului la statia de betoane se va face numai dupa ce analizele de laborator
au aratat ca acesta este corespunzator.
In timpul transportului de la furnizor la santier si la depozitarii pe santier, nisipul trebuie ferit de
impuritati. La statia de betoane, nisipul trebuie depozitat separat.
Controlul calitatii nisipului de catre executant se face in conformitate cu STAS 4606-80.
La statia de sortare se vor determina:
- curbele granulometrice
- continutul in substante organice
- continutul in substante levigabile
- analiza chimica.
Aceste determinari se executa si atunci cand se schimba furnizorul nisipului.
53
La fabrica de beton se vor determina:
- levigabilul si argila aderenta.
- curbele granulometrice
- umiditatea.
Laboratorul executantului va tine evidenta calitatii nisipului prin:
- certificatele de calitate emise de furnizor
- rezultate ale determinarilor executate de laborator.

Var
Pentru prepararea mortarului se va folosi var hidratat in pulbere care sa indeplineasca conditiile
tehnice din STAS 9201-80, STAS 3910 76.

Apa
La prepararea mortarului se va folosi apa din reteaua publica de apa potabila sau din alte surse care
sa indeplineasca conditiile tehnice din STAS 790-84 (in nici un caz nu se va folosi apa sarata,
sulfuroasa, infectata. etc.). Verificarea conditiilor tehnice se va face trimestrial si ori de cate ori se va
schimba apa.

B.2. Ipsos
Pentru preparea gletului se vor respecta STAS 545-1-80 si STAS 5751.
Este necesara obtinerea unei consistente fine si omogene, strecurata prin sita.

B.3. Necesar de materiale(mc):

M100
ciment marca 300 408 kg
var pasta 0.05 m3
nisip 0-3 mm 1.03 m3
necesar materiale (mc):
M 50
ciment marca 300 303 kg
var pasta 0.075 m3
nisip 0-3 mm 1.03 m3
necesar materiale (mc):
M25
ciment marca 300 190 kg
var pasta 0.155 m3
nisip 0-3 mm 1.03 m3
necesar materiale (mc):
M10
ciment marca 300 175 kg
var pasta 0.215 m3
nisip 0-3 mm 1.03 m3
necesar materiale (mc):
glet de ipsos
ipsos de constructii 1000 kg
apa 550 l
zahar 55 kg

B.4. Clasificare
a tencuieli exterioare poroase la calcane :
- sprit M100
- grund M25
b. tencuieli etanse hidrofuge la socluri
- sprit M100
- grund M100
c. tencuieli interioare la pereti cu umiditate sub 60%
- sprit M50
- grund M10
54
- strat vizibil M10
d. tencuieli interioare la pereti cu umiditate peste 60%
- sprit M50
- grund M10
- strat vizibil M10
e. tencuieli interioare la tavane cu umiditate sub 60%
- sprit M100
- grund M 25
- strat vizibil M10
f. tencuieli interioare la tavane cu umiditate peste 60%
- sprit M100
- grund M 25
- strat vizibil M10
g. tencuieli speciale



C. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE SI UTILIZARE

Conditii de livrare, transport si depozitare pentru ciment: depozitare in saci la loc
uscat ferit de inghet.
Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa
fie utilizate in bune conditii la tencuieli interioare sunt:
- la mortar de var marca M4T, pana la 12 ore:
- la mortar de ciment (marca M100T) si ciment var (marca M50T) fara intarziator, pana la
10 ore, iar cu intarziator pana la 16 ore.

D. CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI

Totate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost
livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.
Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit
de o fisa care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora.
Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare va corespunde
urmatoarelor tasari ale mortarului etalon:
- pentru sprit: -
aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm;
aplicarea manuala a mortarelor 9 cm;
aplicarea pe blocurile b.c.a. 14-15 cm.
- pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor 5-7 cm;
- pentru grund:
aplicarea manuala a mortarelor - 7-8 cm;
aplicarea mecanizata a mortarelor - 10-12 cm.
- pentru stratul vizibil (tinci), executat manual, 7-8 cm;
- pentru zidarie din blocuri b.c.a. consistente 13-15 cm.

E. EXECUTIA LUCRARILOR

E.1. Operatiuni pregatitoare
Lucrarile ce trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor:
- controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite, suprafetele suport trebuie lasate un timp
oarecare, pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se intareasca in
rosturi, iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderente
tencuielilor;
- terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca
deteriorarea tencuielilor;
- suprafetele suport sa fie curate, suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine
intinsa si sa fie legate cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica;
- suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate mai mari
decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini;
55

E.2. Prepararea mortarului.
Prepararea se va face in urmatoarele moduri:
a. preparare mecanizata pe santier folosindu-se mortar uscat M100/ M50/ M25/M10 gata dozat de
catre furnizor, pe santier se adauga apa si se face amestecul.
b. dozajul si prepararea se face in totalitate pe santier.

E.3. Pregatirea suportului:
a.Tencuielile se aplica pe suprafete rigide, uscate, curate si rugoase, plane. Se rectifica abaterile mai
mari de 40 mm cu plasa de rabit, iar peste 70 mm cu completari de caramida.
b. Rosturile pline ale zidariei de caramida se curata pe 1 cm adancime, iar suprafetele de beton se
cioplesc. La rostul intre materiale cu coeficient diferit de dilatatie, se prevad fasii de rabit de 15 cm
latime.
c. Peretii spatiilor umede se protejeaza cu bariera de vapori.

E.4. Executarea trasarii suprafetelor de tencuit
- Efectuarea tasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu o
latime de 8-12 cm si o grosimi astfel incat se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se
vor executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul.

E.5. Executarea amorsarii
- Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu apa dupa care se vor
amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3mm;
- Suprafetele de zidarie de caramida vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu
mortar fluid de grund in grosime de 3 mm;
- Pe suprafete de b.c.a. spritul se va executa cu mortar de ciment var compozitie 1:025:3
(ciment, var, nisip);
- Pe suport de plasa rabit galvanizat se va aplica direct smirul dinmortar cu aceeasi
compozitie cu a mortarului pentru grund;
- Amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati, fara prelingeri
pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait;

E.6. Executarea grundului
- grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton (plan de rabit) dupa cel
putin 24 ore de la aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca
suprafata spritului este prea uscata sau pe timp foarte calduros, aceasta se va uda cu apa in
prealabil executarii grundului.
- Aplicarea mecanizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane, la inaltimea de
pana la 3m, se executa de pe pardoselile respective si capre mobile.
- Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltimea mai mare de 3 m se vor
executa de pe plarforme de lucru continue.
- Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut. Intr. Tehnice. Privind compozitia si
prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82, fiind de marca M10T M 100T si care se va
preciza in piesele desenate.
- Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de tasare, (stalpisori) si se va
verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati pronuntate,
neregularitati, goluri.
- Pe suprafetele de b.c.a. stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 m gros si se va executa
dupa svantarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip).
- Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului sa fie uscate si sa
nu aiba granule de var neatins.

E.7. Executarea stratului vizibil
- stratul vizibil al tencuielilor interioare tinciul - va avea compozitia ca si a grundului, insa
cu nisip fin de pana la 1 mm;
- grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la
intervale de timp, iar intre ele, sa se niveleze suprafete de tinci cu drisca;
- grosimea tinciului la pereti de b.c.a. va fi de 1-3 mm din acelasi mortar ca pentru grund, cu
nisip de 0-1 mm;
56
- gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strt
subtire de 1 mm de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1mc de var pasta;
- gleturile de ipsos executat pe suprafete ce urmeaza a se vopsi, se va realiza prin
acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca. 2mm de pasta de ipsos;
- gletul de ispsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de
umiditate, in cantitati strict necesare, inainte de terminarea prizei ipsosului;
- tencuielile interioare pe pereti de b.c.a. se va executa dupa trecerea a cel putin 15 zile de
la executarea zidariei;
- la tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa numai din
pasta de ciment.
E.8. Executarea tencuielilor gletuite
Gletul va fi prevazut cu un strat suport pentru realizarea finisajelor de calitate superioara (ex.
Vopsitorii cu vopsea de ulei la pereti si tavane).
Tipul de glet care va fi folosit (var, var-ipsos, ipsos sau ipsos var) va fi stabilit in functie de
natura stratului suport prevazut in proiect, dupa cum urmeaza:
- glet de var: orice mortar de grund proaspat cu var in compozitie (nu se aplica direct pe
suprafete de beton);
- glet de var-ipsos:orice mortar de grund uscat;
- glet de ipsos: orice mortar de grund uscat;
- glet de ipsos-var: orice mortar de grund pe baza de ciment var;

Stratul de glet se va executa prin intinderea si netezireapastei cu otel de glet, pe suprafete de
max. 1 m pentru a se putea realiza netezirea inainte de intarirea pastei.
Grosimea stratului de glet de 13mm se obtine prin doua-trei aplicari si nivelari succesive.
Se va verifica planeitatea suprafetei gletului, folosind dreptarul metalic.
Suprafata obtinuta trebuie sa fie perfect neteda la pipait, eventualele asperitati vor fi curatate
si netezite cu hartie fina sticlata.
Pentru suprafetele de beton rezultate netede dupa decofrare, tencuiala gletuita se poate
realiza prin aplicarea pastei GIPAC.
Pentru suprafetele peretilor executati din blocuri sau placi din b.c.a., cu rosturi subtiri de 2-3
mm, se va aplica gletul de netezire pe baza de aracet si nisip fin avand compozitia 1:2:0.5 (aracet
DP25, nisip fin 0.2 mm, apa) in volume.
Aplicarea gletului de netezire se va face cu drisca de glet, in straturi de 1 mm grosime sau
folosind aparatul de zugravit manual sau electric, sau pistolul de tencuit.
Netezirea se va face manual, cu drisca de glet (otelul de glet).


In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura mai mica de +5C, se vor lua
masuri speciale prevazute in Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros,
indicativ C16-79.


F. CONDITII TEHNICE PENTRU CALITATEA TENCUIELILOR SI RECEPTIONAREA LOR

- suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate si receptionate conform instructiunilor
pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse;
- pe parcursul executari tencuielilor se vor verifica respectarea tehnologiei de executie,
utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea straturilor succesive in
grosimea prescrisa;
- se va urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate si daca
este cazul in primele zile de la executia tencuielilor pe pereti din blocuri de b.c.a. se va stropi cu apa;
- rezultatul incerccarilor pe eprubetele de mortar se vor prezenta Beneficiarului (dirigintelui
de lucrare) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar;
- incercarile de control, in care rezultatele sunt sub 75% din marca prescrisa, conduc la
refacerea lucrarilor respective. Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese verbale;
- receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuielilor, interioare, prin verificarea:
rezistentei mortarului;
numarul de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare 200 mc;
aderenta la suport si intre straturi (sondaj ca la punctul 5);
57
planeitatea suporturilor si lenearitatea muchiilor (bucata cu bucata);
- verificarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetand suprafata tencuita, forma
muschiilor intrande si iesinde;
- suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme sa nu aibe denivelari, ondulatii, fisuri,
impuscaturi de var neatinse, urme vizibile de reparatii locale;
- muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile
ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde, drepte, verticale sau orizontale;
- suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar
la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor;
- verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se va face cu un dreptar de 2m lungime, in orice
directie pe suprafata tencuita;
- gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va
aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva;
- grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje inlocuri
mai putin vizibile;
- aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocnire cu un ciocan
de lemn; un sunet de gol arata calitatea necorespunzatoare si ce necesita verificarea intregii
suprafete dezlipite;

Verificari in timpul executiei tencuielilor si a tencuielilor executate:
In timpul executiei diverselor straturi, cat si dupa aceasta, se vor lua masurile ce se impun
pentru protectie, pana la intarirea mortarului: conditii de temperatura si umiditate, protectia la soc,
izbituri si distrugeri.
Suprafata grundului finit trebuie sa asigure: umiditate 5-7%, rugozitate care sa permita
aderenta stratului finit, grosimea stabilita prin trasare.
Continuitatea si aderenta de stratul suport al tencuielilor se vor verifica prin metode
nedistructive (vizual, usoara ciocanire, deplasare pe intreaga suprafata a presei de polizare, etc.). De
asemenea se va incheia proces verbal de lucrari ascunse.


G. MASURATORI SI DECONTARE

Tencuielile interioare pe pereti si tavane se masoara si se deconteaza la metru patrat de
suprafata desfasurata. Suprafata tencuielilor interioare la pereti si stilpi se determina inmultind
inaltimea acestora, masurata intre fata bruta inferioara a planseului superior si fata finisata a
pardoselii, la care se adauga 2 cm. cu latimea lor, masurata intre fetele brute ale peretilor si stilpilor.
La peretii prevazuti cu plinte, scafe, lambriuri placaje, inaltimea tencuielii se masoara intre fata bruta
inferioara a planseului superior si muchia superioara a plintei, scafei, lambriuri sau placajului la care
se adauga 2 cm. La tavane cu sau fara grinzi se masoara suprafata in proiectie orizontala iar la cele
cu grinzi se adauga suprafetele laterale ale grinzilor. Golurile la tencuieli a caror suprafete este mai
mica de 0,5 m
2
nu se scad din suprafata tencuielilor, cele mai mari de 0,5 m
2
se scad, dar se adauga
suprafetele glafurilor si spaletilor tencuiti. Suprafetele ramase partial netencuite in vederea acoperirii
lor cu placaje diferite (faianta, lemn, etc.) sau cu ornamentatii, se scad din suprafata totala a peretilor
tencuiti, la calculul suprafetelor care se scad se iau in considerare dimensiunile reale ale acestora
reduse fiecare cu cite 5 cm.

Receptia preliminara se se face pe faze de lucrari, la cererea beneficiarului, dar la cel putin 100 metri
patrati.
La receptie se verifica
- respectarea standardelor si a consistentei si caracteristicilor mortarului ( STAS 1030-85)
- respectarea dimensiunilor din proiect,
- numarul si grosimile statului aplicat prin sondaje,
- aderenta la suport prin sondaje,
Verificarile se efectueaza inainte de vopsire, iar rezultatele se inscriu in PVLA.

- Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite
cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor ;
- Verificarea planietatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, in orice
directie pe suprafata tencuita.
58
- Gradul de netezire a suprafetei tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va aprecia
prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva.
- Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje in
locurile mai putin vizibile.
- Aderenta stratului de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un ciocan de
lemn ; un sunet gol arata calitatea necorespunzatoare si necesita verificarea intregii
suprafete dezlipite.

ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIVA A TENCUIELILOR

Defecte Tencuieli brute Tencuieli driscuite Tencuieli gletuite
Umflaturi,ciupituri,denivel
ari,fisuri,lipsuri in jurul
ferestrelor, in spatele
radiatoarelor si tevilor,
impuscaturi de var
nestins, urme vizibile de
reparati locale
Maximum 3 cm
2
la
fiecare m
2
.
Nu se admit. Nu se admit.
Zgrunturi mari (pina la 3
mm.), basicari sau
zgirieturi in adincime
(pina la 3 mm.) in
driscuiala stratului de
acoperire.
Maximum 2 la m
2
.

Nu se admit. Nu se admit.
Neregularitati ale
planeitatii suprafetelor
tencuite pe orice directie (
la verificarea facuta cu un
dreptar de 2 m. lungime)
Nu se verifica. Max. 2 neregularitati /
m
2
in orice directie,
avind adincimea pina
la 2 mm.
Max. 2
neregularitati / m
2
in
orice directie, avind
adincimea sau
inaltimea pina la 1
mm.
Abateri la verticala a
tencuielilor peretilor.
Max. cele admise
pentru elementele
suport.
Pina la 1 mm / m si
max. 3 mm pe toata
inaltimea incaperii.
Pina la 1 mm / m si
max. 2 mm pe
toata inaltimea
incaperii
Abateri de la verticala si
orizontala a muchiilor
intrinde si iesinde,
racordarea timplariilor cu
spaletii, glafurile
ferestrelor, racordarea
peretilor cu tavanul
Max. cele admise
pt.
suportul
elementelor.

Pina la 1 mm / m si
max. 3 mm de
element.

Pina la 1 mm / m si
max. 2 mm pe toata
inaltimea sau
lungimea
elementului.
Abateri de raza la
suprafetele curbe.
Nu se verifica Pina la 5 mm. Pina la 3 mm.



Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de
calitate de executie, precum si constatarile in cursul executiei de catre organele de control. Se incheie
proces verbal de receptie conform prevederilor in vigoare specificandu-se eventualele remedieri
necesare.
In zonele cu defecte majore lucrarile se refac integral.



59




8.3. PARDOSELI


A. GENERALITATI STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

C35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor
C 56-75 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente,
capitolul 8 Pardoseli

Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii;
SR-ISO 6240 Norme de performan n construcii - coninut i prezentare;
Normativ cadru privind detalierea coninutului cerinelor stabilite prin Legea nr. 10/1995;
Normativ privind urmrirea comportrii n timp a construciilor - P.130/1999;
Directive europene privind produsele pentru construcii (89/106/CEE).

La subcapitolul "SAPE " se vor respecta toate prevederile referitoare la materiale, punere in
opera , control si receptie din capitolul rezistenta- Lucrari de beton.
.Lucrarile de pardoseli si placaje cu nu se vor executa sub temperatura de + 10 C.
Oprirea executiei lucrarilor sub temperatura de + 10 C este determinata de conditiile termoclimatice
reale existente efectiv pe santier pe perioada realizarii lucrarilor indiferent de anotimpul in care se
produc aceste fenomene.
Lucrarile de pardoseli si placaje cu pot incepe numai dupa terminarea tuturor lucrarilor a caror
efectuare simultana sau ulterioara ar putea deteriora calitatea pardoselilor si placajelor . Vor fi
terminate urmatoarele lucrari:
- executarea instalatiilor de scurgere a apelor pluviale.
- executarea peretilor despartitori, niselor, montarea tocurilor usilor si ferestrelor.
- executarea instalatiilor, fara montarea obiectelor de instalatii.
- executarea instalatiilor electrice ingropate, fara montarea aparatelor.
- astuparea tuturor santurilor, strapungerilor din pereti si plansee.
- executarea lucrarilor de invelitori, inclusiv streasini, jgheaburi, burlane.
- montarea tocurilor usilor si ferestrelor.
- montarea oricaror instalatii exterioare a caror executie ulterioara ar putea deteriora calitatea
pardoselilor.
- tencuieli interioare si exterioare

Alcatuirea pardoselilor:
Fiecare tip de pardoseala este alcatuit din:
imbracaminte, strat de uzura care este supusa direct tuturor sarcinilor si actiunilor din
exploatare;
stratul suport ce primeste incarcarea de la imbracaminte si o transmite elementelor de
rezistenta (sau fundatii) pe care este asezata pardoseala.

B. MATERIALE UTILIZATE

La sosirea pe santier toate materialele se vor verifica daca au fost transportate si ambalate
corespunzator, iar depozitarea lor se va face conform standarde si normele tehnice respective.
Cimentul va fi ferit de actiunea umezelii, inghetului si de amestecul cu corpuri straine, atat in
timpul transportului (ce se face cu saci), cat si in timpul depozitarii, ce se face pe sorturi,in magazii
sau soproane.
Dispersia apoasa (aracet) se va depozita in magazii acoperite, la temperatura de +5C
+35C. Daca se vor desface ambalajele si materialul nu se va consuma in intregime acesta trebuie
legat (inchis) imediat. Termenul de garantie este 3 luni de la data fabricatiei.

60
Calitatea materialelor si nivelul de executie va fi in conformitate cu C18-83, C 70-86, C6-86,
C35-82, precum si standardelor si normativelor care prevad in legatura conexa, conditii de realizare a
unei calitati conform cu aceste acte normative.

B.1. Straturi suport, panta si de egalizare
- straturi suport: mortar de ciment M100 , grosime medie 3 cm.
Se va folosi mortar de ciment: marca M100 cu dozajul volumetric 1 parte ciment, 3 parti nisip , armat
cu retea OB 4-5 mm ochiuri de 25 cm si plasa rabit.
- straturi suport: mortar de ciment M100 , grosime medie 5 cm.
Se va folosi mortar de ciment: marca M100 cu dozajul volumetric 1 parte ciment, 3 parti nisip .
- straturi de panta, grosime medie 5 cm.
Se va folosi mortar de ciment: marca M100 cu dozajul volumetric 1 parte ciment, 3 parti nisip .
- Strat de egalizare peste suprafete hidroizolate, din mortar de ciment marca M100, grosime medie 2
cm.
Se va folosi mortar de ciment: marca M100 cu dozajul volumetric 1 parte ciment, 3 parti nisip .

- Ciment conform capitol - zidarii.
- Agregate naturale conform capitol - zidarii.
- Apa - conform capitol - zidarii.

B.2. Pardoseli din parchet
Parchet clasic din lemn , umiditate maxima 6%, dimensiuni ecomandate 800x80x18 mm.
Se va respecta STAS 9160-72, STAS 3344-75, STAS 228-87, STAS 228-89, 228-77, 228-84.
Montajul se face cu plinte din lemn masiv faltuit si geluit , esente identice cu cele ale stratului de
finisaj al parchetului, umiditate maxima 6%.

B.3. Pardoseli si placaje ceramice la interior.
Se va respecta STAS 3281-75, STAS 6748-81, STAS 3050-68.
La interior se vor folosi materiale rezistente la lovire, zgariere, abraziune, actiunea agentilor chimici .
Materialul va fi livrat in placi si piese speciale din gresie, compusa dintr-o masa unica, omogena si
compacta, fara emailari sau tratari superficiale, obtinuta prin presare uscata a agregatelor de minerale
pe baza de caolin, feldspat si filer cu continut mic de fier. Materialul va avea culoare naturala opaca,
nuante intens si uniform colorate
Formatul recomandat este : gresie si faianta rectificata 30.5x30.5 cm.

Caracteristici:
absorbtie apa <0.05 %
rezistenta > 45N/mm2

absorbtie apa <0.05 %

B.4. Pardoseli si placaje din piatra naturala la interior si exterior.
Se va respecta STAS 5090-83, STAS 6200-71, 5089-71, STAS 6200-73, STAS9110-87.
Se vor folosi placaje din piatra naturala rezistenta la inghet si expunere la soare, fara tendinte de
ruginire, rezistenta la soc, cu uzura mijlocie, duritate mijlocie, neabsorbanta la apa, semigrele.
Format recomandat 1200x 600-300x20 mm.
Caracteristici:
absorbtie apa <0.05 %
rezistenta > 45N/mm2

B.5. Pardoseli si scafe din rasini epoxidice la spatii tehnice
Se vor folosi materiale cu adaos de quart si culoare, pentru trafic mediu, conform specificatiilor
producatorului.

B.6. Pardoseli din mocheta
Covor mochet, conform STAS 7915-71.
Pervaz profilat din lemn de stejar conform STAS 228/1-87;
Adeziv conform NTR 2830-75;


61
C. LUCRARI PRELIMINARE EXECUTIEI

C.1. Reguli generale
- Controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al procesului
tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrarii;
- In cazul in care proiectul nu prevede altfel, linia de demarcatie dintre doua tipuri de
pardoseli, care se executa in incaperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului
grosimii foii usii in pozitie inchisa.
- Pardoselile vor fi plane, orizontale si fara denivelari in aceeasi incapere si la trecerea dintr-
o incapere in alta. Fac exceptie pardoselile care au denivelari si pante prevazute in proiect.
- Executarea fiecarui strat component al pardoselii se face numai dupa executarea stratului
precedent si constatarea ca acesta a fost bine executat.
- La trecerea de la executia unui strat la altul, se va realiza o legatura cat mai perfecta intre
straturi.

C.2. Lucrari care trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli
Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli
(canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de incalzire, etc.) si efectuarea probelor
prescrise, precum si dupa terminarea in incaperea respectiva a tuturor lucrarilor de constructii
montaj, a caror executie ulterioara ar putea deteriora pardoseala.
Atunci cand stratul suport al noii pardoseli este constituit din plansee de beton sau beton
armat este necesar ca aceste suprafete suport sa fie pregatite prin curatarea si spalarea lor cu apa
de eventualele impuritati sau resturi de tencuiala. Curatarea se va face cu maturi si perii.
Diversele strapungeri prin planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planseului,
adanciturile mai mari, etc. vor astupa sau chitui, dupa caz, cu mortar de ciment.
Armaturile sau bornele care eventual ies din planseul de beton armat vor fi taiate sau indoite.
Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala (pe suprafata planseului) vor fi
acoperiti cu mortar de ciment in grosimea strict necesara pentru protejarea lor.
Inainte de executarea pardoselilor se vor verifica daca conductele de instalatii sanitare sau de
incalzire centrala, care strapung planseul, au fost izolate corespunzator, pentru a se exclude orice
contract al conductelor cu planseul si pardoseala.
Atunci cand este necesar se va face o nivelare a suprafetei stratului suport existent cu ajutorul
unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie sa fie suficient de intarit cand se
va aseza peste el imbracamintea pardoselii.
Compozitia, dozajul si natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip
de pardoseala in parte, in functie de solicitarile la care este supusa pardoseala.

Atunci cand stratul suport al noii pardoseli este constituit dintr-un mortar de ciment, acesta se
poate transporta cu ajutorul instalatiei pneumatice pentru transportat mortare.
Stratul suport rigid trebuie sa aiba suprafata plana si neteda. In zonele suprafetei unde apar
neregularitati care depasesc abaterile admisibile, corectarea suprafetei se va face prin sprituirea,
curatirea si spalarea sa, dupa care se va aplica un mortar de ciment, avand acelasi dozaj de ciment
ca al stratului suport respectiv.

C.3. Conditii tehnice de calitate
Respectarea conditiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseala in parte se va face
in conformitate cu prevederile din Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii
si de instalatii aferente indicativ C 56-75, capitolul 8 Pardoseli.
Controlul in timpul executiei fiecarui tip de pardoseala prevazut in capitolele respective se va
face de executant si beneficiar, urmarindu-se respectarea pervederilor din prezentul capitol.


D. EXECUTAREA LUCRARILOR DE PARDOSEALA - GENERALITATI

D.1. Executarea stratului suport
Stratul suport va fi constituit dintr-o sapa de egalizare aplicata direct pe suprafata respectiva.
Aceasta sapa de egalizare, care se va executa dupa ce tencuielile interioare au fost terminate,
se va realiza dintr-un mortar de ciment marca M 100T, avand consistenta de 5 cm pentru pardoseli.
Inainte de turnarea mortarului de ciment, suprafata pe care o aplica va fi bine curata si udata.
62
Mortarul de ciment; preparat cu nisip 07 mm, se va intinde pe suprafata respectiva si se va
nivela cu dreptarul tras pe fasii de ghidaj din mortar de ciment sau pe sipci de ghidaj, fixate in
prealabil la nivel.
Stratul suport trebuie sa fie aderent la suprafata pe care este aplicat; la ciocanirea usoara
trebuie sa prezinte un sunet plin.
Conditiile de finisare ale suprafetei sapei de egalizare sunt urmatoarele:
- suprafata trebuie sa fie plana si neteda (fara asperitati, bavuri, granule ramase in relief sau
adancituri); sub dreptarul de 2m lungime se admit cel mult doua unde cu sageata maxima de 1mm;
- diblurile pentru prinderea pervazurilor trebuie sa fie incastrate in sapa, in numarul si
pozitiile stabilite prin proiect;

In timpul executarii lucrarilor de instalatii, zugraveli sau a altor lucrari de finisaj, se vor lua
masuri pentru protejarea dalei flotante sau a sapei de egalizare din mortar de ciment, spre a nu fi
deteriorate sau murdarite cu huma, vopsea, etc. care ar impiedica aderenta gletului sau adezivului pe
suprafata stratului suport.
De asemenea, se vor lua masuri pentru protejarea sapei de egalizare din mortar de ciment de
actiunea urmatoarelor substante agresive care le pot ataca sau distruge:
- acizi minerali si organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic, acid lactic,
acid formic, etc.);
- alcalii si lesii;
- produsi petrolieri (uleiuri minerale, motorina, petrol lampant, pacura, etc.);
- produse zaharoase;
- saruri (sulfati, clorura de sodiu concentrata saramura, etc);
- substante oxidante (hipoclorit de sodiu, potasiu, bicromati, cromati, azotati, azotiti, etc.);
- uleiuri vegetale;

D.2. Executarea imbracamintii pardoselii
In incaperile in care urmeaza sa se monteze dalele sau covorul se va asigura, cu minimum 48
ore inainte de montarea imbracamintii, un regim climatic cu temperatura de cel putin +16C si
umiditatea relativa a aerului de maximum 60%.
Acest regim se va mentine in tot timpul executarii imbracamintii pardoselii si cel putin 30 zile
dupa terminarea acestei operatiuni, daca intre timp nu s-a trecut la regimul de exploatare normala a
incaperilor.
Umiditatea stratului suport din mortar de ciment sau beton, in cazul lipirii covorului sau dalelor
cu Prenadez 300 nu trebuie sa depaseasca 3% (in procente de greutate).
Masurarea exacta a umiditatii stratului suport se va face cu ajutorul aparatului tip Rigrosette
(bazat pe principiul variatiei rezistivitatii electrice a materialelor in functie de umiditate lor) sau cu un
alt aparat similar.
In lipsa acestui aparat, umiditatea stratului suport se poate verifica astfel:
- cu ajutorul unei pensule curate se aplica pe o portiune mica (circa 2x5 cm) din suprafata
suport, o solutie de fenolftaleina in alcool, in concentratie de 1%; daca portiunea respectiva se
coloreaza in violet sau in roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3
- suprafata stratului suport din mortar se va razui cu ajutorul unei raschete metalice pentru
inlaturarea eventualelor resturi de mortar si de materiale provenit din zugraveli. In cazul cand dupa
aceasta operatie raman bravuri sau urme de relief, acestea se vor indeparta cu o piatra abraziva.
Praful se va inlatura, cu matura, din intreaga incapere, acordandu-se o atentie deosebita colturilor
intrande. Pentru indepartarea completa a prafului se va curata apoi suprafata cu o perie cu parul
scurt.
Din acest moment incaperea in care se lucreaza se inchide, interzicandu-se accesul
persoanelor straine, iar muncitorii care executa lucrarile vor purta incaltaminte curata cu talpa moale;
este interzisa folosirea acestei incaltaminti in afara incaperilor respective.
Atunci cand suprafata stratului suport prezinta neregularitati frecvente, intreaga suprafata,
dupa frecarea cu piatra abraziva, se va corecta printr-o gletuire subtire (maximum 1.5 m grosime). In
cazul unor adancituri izolate este suficienta o chituire locala (vezi normativ C35-82).


E. EXECUTAREA PARDOSELILOR CU GRESIE CERAMICA

E.1. Indicatii de montaj
63
Imbracamintea din placi de gresie ceramica se va executa pe un strat suport rigid de beton
sau pe un planseu de beton armat.
Placile de gresie ceramica se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planseul de
beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poza, avand dozajul de 300350 kg
ciment la 1 mc, in grosime de 30-50 cm.
Inainte de montare, pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile din gresie
ceramica se vor mentine in apa timp de 23 ore.
Pentru evitarea cumularii efectelor deformatiilor diferentiale, intre ansamblul pardoseala
imbracamintea din placi de gresie ceramica si mortarul de ciment de poza - cu restul stratului, stratul
suport rigid din beton sau planseul de beton armat si conturul peretiloor, stalpilor, se vor lua masuri
care sa permita deformarea acestora independent.
In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala si mortarul de ciment de poza direct
pe planseul de beton din elemente prefabricate care si-au consumat deformatiile reologice sau pe
plansee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face dupa 90 zile de la turnare,
imbracamintea din placi din gresie ceramica, se poate aplica direct dupa o prealabila preumezire a
placii de beton.
La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu intarirea normala de tipul
Pa 35 si nisip 03 mm (la care partea fina sub 0.2 mm sa nu depaseasca 1/3) in amestec cu o parte
ciment la 3.54 parti nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu intarire rapida (P40, etc.). Mortarul de
ciment pentru montarea placilor din gresie ceramica se va prepara la fata locului, in cantitati strcit
necesare si va avea o lucrabilitate plastic-vartoasa, factorul apa ciment fiind de maximum 0.5.
Asezarea placilor se va face montandu-se la inceput placile reper.
Placile se vor monta in patul de mortar astfel pregatit, in randuri regulate, cu rosturi de 23
mm intre placile de gresie ceramica.
Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a mainii muncitorului
(circa 60m latime), la placile la care se constata denivelari se adauga sau se scoate local din mortarul
de ciment de poza. Apoi se face o verificare a planeitatii suprafetei cu un dreptar asezat pe
diagonalele suprafetei executate si ghidat dupa nivelul portiunii de pardoseala executata anterior,
indesandu-se atent placile in mortarul de ciment de poza, prin batere usoara cu ciocanul peste
dreptar, astfel incat striurile de pe spatele placilor sa patrunda in masa de mortar si sa se asigure
planeitatea suprafetei.
Operatia se continua in acest mod pe toata suprafata care se executa intr-o zi de lucru. Apoi
intreaga suprafata se inunda cu lapte de ciment pentru ca acesta sa intre bine in rosturi, hidratand si
mortarul de poza.
Umplerea rosturilor se va face la 35 zile dupa montarea placilor din gresie ceramica, iar in
intervalul de la montare si pana la rostuire pardoseala nu va fi data in circulatie si se va umezi prin
stropire cu apa cel putin o data la 24 ore.
Se va intrebuinta chit de rosturi colorat , asortat la culoarea placilor de gresie . Nu se vor
folosi diversi oxizi pentru a colora chitul alb sau grii . De asemenea vor fi curatate si placile de
gresie asa incat adezivul sa nu se intareasca pe fata vazuta a placii de gresie . Operatia se
continua in acest mod pe toata suprafata care se executa intr-o zi de lucru.

Curatarea imbracamintii din placi din gresie ceramica de excesul de lapte de ciment se va
face prin asternere de rumegus de lemn uscat, dupa doua ore de la inundarea cu lapte de ciment si
prin maturarea rumegusului.
Imbracamintea din placi din gresie ceramica nu se va freca pentru finisare, ci dupa curatarea
cu rumegus de lemn se va sterge cu carpe inmuiate in apa si apoi se va cerui.
La intersectia pardoselii cu elementele verticale sub plinte se vor realiza interspatii de 5-10
mm care se vor umple cu un material elastic.
In cazul suprafetelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare de circa 30 mp sau
6 mp, functie de modularea structurii.

E.2. Adezivi
a. Adezivi pe baza de rasini sintetice.
Pulbere adeziva pentru placari de podele si pereti
Adeziv pasta, gata de utilizare pentru placarea placilor ceramice pe pardoseli si pereti
(grosimea adezivului pana la 5mm).
Adeziv poliuretanic in doi componenti pentru placi ceramice

b. Adezivi pe baza de lianti hidraulici
64
Adeziv pulbere din ciment, pentru placi ceramice ( grosimea adezivului pana la 5mm ).
Adeziv pulbere din ciment, pentru placi ceramice ( grosimea adezivului pana la 15mm ).
Superadeziv pulbere din ciment, pentru placi ceramice (grosimea adezivului pana la 5mm ).
Latex elasticizant de amestecat cu adeziv pulbere de ciment (grosimea adezivului pana la
5 si 15mm ).
Adeziv pulbere cu elasticitate medie, pentru placi ceramice (grosimea adezivului pana la
5mm ).
Adeziv pulbere din ciment autonivelant, cu priza rapida si elasticitate medie, pentru placi
ceramice .
Adeziv pulbere cu elasticitate medie, cu priza ultrarapida, pentru placi ceramice (
grosimea adezivului pana la 5mm ).
Sistem adeziv din 2 componenti cu priza si hidratare rapida, pentru ceramice (grosimea
adezivului pana la 10mm ).
Latex din cauciuc sintetic, pentru combinarea cu nisip si ciment (grosimea adezivului pana
la 5mm ).
Adeziv pulbere din ciment, pentru placi ceramice ( grosimea adezivului pana la 5mm ).

E.3. Chituri de rosturi
Chit de rosturi din ciment, cu priza si uscare rapida, pentru rosturi de la 2 la 20mm.
Mortar din ciment preconfectionat pentru rosturi de la 0 la 4 mm
Aditivi polimeric lichid
Chit de rosturi pe baza de ciment cu priza si uscare rapida pentru rosturi de la 0 la 5mm fara
fluorescente
Sigilant epoxidic antiacid din 2 componenti pentru chituirea placilor ceramice, pentru
rosturi de largime min. 3 mm
Sigilant epoxidic antiacid din trei componenti cu rezistenta chimica ridicata, pentru chituirea
placilor ceramice antiacide
Sigilant siliconic monocomponent pe baza acetica cu cristalizare neutra de modul scazut
pentru rosturi supuse la miscari pana la 25% din latime

F. EXECUTAREA SCAFELOR SI PLINTELOR

La imbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100150 mm
inaltime, turnate din mortar de ciment sclivisit cu dozajele si in conditiile tehnice indicate la aceste
imbracaminti.
La imbracamintile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau
prefabricate din beton mozaicat. Ele nu se vor aseza peste tencuiala, ci direct pe perete, prin
intermediul unui strat din mortar de ciment.
Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc sa vor executa cu dozajele si in conditiile
tehnice indicate la imbracamintile din mozaic turnat. Inaltimea scafelor sau plintelor va fi de 100-150
mm, iar grosimea lor va fi stabilita incat sa depaseasca fata tencuielii de 5-8 mm.

G. PARDOSELI DE PARCHET

G.1. Generalitati Standarde si normative de referinta
Pardoselile din parchet care vor fi folosite la lucrare vor fi alcatuite astfel:
a. Parchet montat prin alipire cu adeziv pe un strat suport din beton de pardoseala cu fata fin
driscuita, turnat pe pamant natural sau de umplutura, amenajat corespunzator.
b. Parchet montat prin lipire cu adeziv pe un strat suport din mortar de ciment sau pe
suprafata unei sape suport GIF din ipsos, pentru pardoseli sau direct pe suprafata
planseului de beton armat.
c. Parchet montat prin batere in cuie pe un strat suport format din placi din fibrobeton
asezate pe un strat de nisip uscat.
d. Parchet montat prin lipire cu adeziv pe un strat suport din placi din fibre de lemn moi
(poroase), bitumate si antiseptizate (tip BA) asezate pe un strat de egalizare din nisip
uscat.

Standarde si normative de referinta:

STAS 44-84 Produse petroliere. White spirt rafinat.
65
STAS 62-86 Toluen
STAS 228/1-87-Parchet din lemn masiv pentru pardoseli. Conditii tehnice generale de
calitate.
STAS 545/8-80* - Ipsos pentru constructii.
STAS 790-84- Apa pentru betoane si mortare
STAS 1500-78- Lianti hidraulici. Cimenturi cu adaosuri.
STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali.
STAS 2111-90- Cuie din sarma de otel.
STAS 3360-86- Smoala de huila.
STAS 7058-91- Poliacetat de vinil. Dispersii apoase.
STAS 7848-78 Placi din fibre de lemn. Placi moi tip S, B si BA.
STAS 8625-90 Aditiv plastifiat mixt pentru betoane.
STAS 8819-88 - Cenusa de centrale termoelectrice utilizata ca adaos in betoane si
mortare.
C35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor
Grad de detaliere a proiectului
Antreprenorul va prezenta detalii de executie pentru asezarea (desenul) lamelelor de parchet
si alcatuirea structurii straturilor, functie de materilalele utiizate si destinatia incaperilor.

Mostre si testari
Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier, Antreprenorul va pune la
dispozitia Consultantului spre aprobare urmatoarele mostre:
- Lamele de parchet, frizuri si pervazuri de dimensiunile, esenta de lemn si calitatea indicate in
proiect;
- Placi din fibre de lemn tip BA la dimensiunile si calitatea indicate in proiect;
- Placi din fibrobeton.

Livrare, depozitare, manipulare
Transportul lamelelor de parchet, a frizurilor de perete si pervazurilor se va face numai cu
mijloace de transport acoperite si curatate.
Pachetele cu piese de parchet, frizuri si pervazuri se vor depozita in stive, in incaperi inchise
(pentru a asigura o temperatura constanta), pardosite cu elmn, ferite de umezeaza si de rezele
soarelui.
Transportul placilor din fibre de lemn moi (poroase) se va face cu mijloace de transport
acoperite, curate si uscate. In timpul transportului placile vor fi asezate orizonta, in sive pe
sortimente.
Placile de lemn moi (poroase) se vor depozita in incaperi inchise si uscate, asezate in stive,
functie de grosime, format si calitate; stivuirea se va face in pozitie orizontala pe suprafete plane
(platforme).
Depozitarea ambalajelor (butoaie,bidoane metalice) cut toluen sau aracet se va face in
magazii inchise, aerisite, ferite de actiunea razelor solare, la temperatura de +5C + 40C.

G.2. PARDOSELI DE PARCHET STRATIFICAT
Parchetul stratificat este un produs sub forma de panouri finisate si lacuite, realizate prin
incleiere cu adezivi speciali cu impresare la cald a trei straturi de lemn :
- stratul superior, cu gr. de 4mm,
- stratul mijlociu cu gr. de 7mm
- stratul inferior cu gr. de 4mm
Imbinarea panourilor de parchet se face cu nut si feder pe toate laturile. Umiditatea acestui
produs este de 6 % pentru stratul superior si 8% pentru straturile mijlociu si inferior.
Parchetul statificat este lacuit prin aplicarea a 5 straturi de lac poliacrilic, rezistent la uzura, pe
o linie cu scara in U.V.

Dimensiuni: Lungime 2400 mm / Latime 190 mm / Grosime 15 mm

Instalarea prin lipirea de suportul de podea
Aceasta metoda micsoreaza posibilitatea de miscare a pardoselii de lemn.
66
Lipirea de suportul de podea este recomandata pentru instalari unde panourile se instaleaza
in directii diferite si unde partile de imbinat par a fi prea aproape una de cealalta.
Intucat este imposibil de aplicat o bariera contra umezelii atunci cand se lipeste pardoseala de
lemn cu clei de suportul de podea este foarte important ca subpodeaua sa fie uscata inainte de a
incepe instalarea. Lipirea de suportul de podea presupune o subpodea executata cu sapa
autonivelanta.
Drept suport se va folosi sapa autonivelanta 3mm grosime. Se incepe asezarea dintr-un colt
al camerei, punand prima placa astfel ca ambele nuturi sa fie la perete. Pentru ca podeaua sa
dispuna de un joc suficient sa va lasa intre placi si perete un rost de dilatare de cca. 10 mm, utilizand
ca distantieri mici pene de lemn.

Incleierea
Se incepe urmatorul rand de la capat. Se intrebuinteaza placa de parchet taiata la randul
precedent (daca este cazul). Se aplica adezivul in lungul nutului cu ajutorul unei pompite. Adezivul
in exces ce apare in partea superioara se sterge cu o laveta umeda, inainte de uscare.

Asamblarea placilor
Placile de parchet se imbina manual, dupa care se micsoreaza rostul fata de randul anterior
prin folosirea unui ciocan si a unei frize de lemn. Aceasta solutie previne deteriorarea marginilor.

Introducerea ultimului rand.
Se taie ultima placa de parchet pentru a se potrivi la perete (neuitand rostul de dilatare), se
unge cu adeziv si se introduce placa cu ajutorul unui tirfon.

Instalarea flotanta
Cea mai rapida si simpla modalitate de instalare este sistemul flotant. Panourile sunt lipite
numai nut si feder si sunt asezate flotant pe suportul de podea. Acest suport poate fi: covoras de
pluta, folie PVC, straturi suport din bureti tip IK244, IK 307, WIC 244. Grosimea stratului suport va fi
de 1-3mm, functie de producator.
Inainte de a se incepe lucrul, se masoara latimea camerei. Aproape intotdeauna se va
constata ca panourile de pe ultimul rand trebuie sa fie taiate in lungime cu fierastraul. In cazul in care
peretele nu este drept sau daca se calculeaza ca ultimul rand de scanduri au trebui taiat cu mai putin
de 5cm latime, este recomandabil sa se tqaie in lungime si primul rand de panouri.
1. Se aseaza primele panouri cu nutul orientat catre perete. Se fixeaza o pana intre perete si
capul panoului.
2. Se intoarce ultimul panou din linia (2) astfel incat federul ei sa fie fata in fata cu federul
panoului fixat deja in locul lui. Se marcheaza anoul si se taie lasand un spatiu de dilatare de 8-10cm.
3. Se pozitioneaza in intregine prima linie de panouri. Se aplica cleiul pe intreaga suprafata
a capetelor panourilor, se pozitioneaza si se asigura liniaritatea primului rand. Se bat penele astfel
incat sa se asigure un spatiu de dilatare de 8-10mm.
4. Se incepe urmatorul rand cu ceea ce a ramas din primul panou pe care l-ati taiat. Se
potrivesc in forma de tabla de sah panourile unul fata de altul lasandu-le la o distanta de cel putin
50cm intre ele. Se lipesc in intregime capetele panourilor iar pe partile lungi se pune cate o banda de
clei de 10cm la fiecare jumatate de metru. Se continua aceasta procedura pentru fiecare rand
folosind un bloc de lemn pentru a proteja marginile.
5. In instructiunile detaliate livrate odata cu pardoseala este descris modul de montare in jurul
tevilor de la calorifere si al altor obstacole.
6. Se taie in lungime panourile pentru ultimul rand tinand seama de spatiul de dilatare. Se
incleiaza ca si mai inainte nutul si se fixeaza panourile in locul lor prin lovituri usoare. Se bat penele
dupa ultimul rand de panouri si se lasa penele puse timp de cateva ore (peste noapte, de exemplu)


G.3. PARDOSELI DE LEMN LAMELAR, SCARI PLACATE CU LEMN
Lamelele nefiind solidare intre ele, este nevoie ca fiecare sa fie perfect lipita si stabila
deoarece una singura sarita de la locul ei permite smulgerea celorlalte periclitand intreaga
pardoseala. Pentru a se asigura buna lipire si stabilitate a lamelelor de parchet lamelar, stratul de
poza trebuie sa fie rezistent, neted si continuu. In cazul prevederii unor fonoizolatii groase si elastice
este recomandabil ca stratul de poza sa fie intarit, fie prin armarea cu retea a dalei flotante turnate,
fie prin introducerea unei plase de rabit in sapa de egalizare peste dalele prefabricate.
67
Panourile portante se monteaza pe grinzisoare sau chiar pe grinzile portante la cladirile cu
plansee din lemn.
In cazul scarilor cu structura de beton armat si placate cu lemn, se vor definitiva geometriile
treptelor, contratreptelor prin tunarea de sape suport si de egalizare. Peste sape se vor lipi cu adeziv
poliuretanic treptele (contratreptele prefabricate din lemn masiv). Pentru asigurarea suplimentara
treptele (contratreptele) se vor fixa in stratul suport si cu holtz-suruburi in dibluri de plastic (capetele
suruburilor vor fi mascate cu dopuri de lemn din aceeasi esenta, respectiv culoare ca si materialul
lemnos de baza).

H. PARDOSELI DIN COVOR MOCHET

H.1. Alcatuirea pardoselii
Pardoseala din covor mochet este alcatuita din:
- sapa de egalizare a planseului, realizata din mortar de ciment M 100T;
- imbracaminte alcatuita din covor mochet, montat cu adeziv, peste sapa de egalizare;
- pervaz din lemn de stejar batut in cuie in dibluri contate in stratul de sapa.

H.2. Materiale utilizate
- Covor mochet, conform STAS 7915-71.
- Pervaz profilat din lemn de stejar conform STAS 228/1-87;
- Adeziv conform NTR 2830-75;

Se vor prezenta beneficiarului mostre de covor mochet. (cel putin trei culori indicate de la
doi producatori) si de pervaz ce se vor aviza de beneficiar.

H.3. Transportul si depozitarea materialelor pe santier
Transportul covoarelor mochet. se face cu mijloace obisnuite de transport, acoperite,
uscate, curate si inchise, sulurile fiind asezate vertical. Depozitarea se face in locuri uscate si
acoperite, la temperaturi cuprinse intre +5
0
C...+35
0
C, ferite de actiunea luminii solare directe, in
pozitie verticala. Transportul pervazurilor se face cu legatura, in vehicule curate si acoperite; se vor
depozita in incaperi inchise. Transportul si depozitarea bidoanelor cu adeziv si diluant se va face cu
respectarea dispozitiilor privind transportul si depozitarea materialelor inflamabile, ferite de
posibilitatea de explozie, cu respectarea normelor de paza contra incendiilor; temperatura de
depozitare va fi intre +15
0
C si +20
0
C pentru adetiv.

H.4. Executarea lucrarilor de pardoseala

Pregatirea stratului suport
Stratul suport, parchetul tip clasic existent, va fi reparat in zonele in care prezinta deteriorari si
apoi va fi curatat, asa incat mocheta sa poata fi lipita de parchet cu adeziv. Praful se va inlatura, cu
matura, din intreaga incapere, acordindu-se o atentie deosebita colturilor intrinde. Pentru indepartarea
completa a prafului se va curata apoi suprafata cu o perie cu parul scurt. Din acest moment incaperea
in care se lucreaza se inchide, interzicindu-se accesul persoanelor straine, iar muncitorii care executa
lucrarile vor purta incaltaminte curata cu talpa moale; este interzisa folosirea acestei incaltaminti in
afara incaperilor respective. Atunci cind suprafata stratului suport prezinta neregularitati frecvente,
intreaga suprafata, dupa frecarea cu piatra abraziva, se va corecta printr-o gletuire subtire (maximum
1,5 mm grosime). In cazul unor adincituri izolate este suficienta o chituire locala (vezi normativ C 35-
82).

Executarea imbracamintii pardoselii
In incaperile in care urmeaza sa se monteze dalele sau covorul se va asigura, cu minimum 48
ore inainte de montarea imbracamintii, un regim climatic cu temperatura de cel putin +16
0
C si
umiditatea relativa a aerului de maximum 60%. Acest regim se va mentine in tot timpul executarii
imbracamintii pardoselii si cel putin 30 zile dupa terminarea acestei operatiuni, daca intre timp nu s-a
trecut la regimul de exploatare normala a incaperilor.
In cazul cind dupa aceasta operatie ramin bavuri sau urme in relief, acestea se vor
indeparta cu o piatra abraziva. Praful se va inlatura, cu matura, din intreaga incapere, acordindu-se o
atentie deosebita colturilor intrinde. Pentru indepartarea completa a prafului se va curata apoi
suprafata cu o perie cu parul scurt. Din acest moment incaperea in care se lucreaza se inchide,
68
interzicindu-se accesul persoanelor straine, iar muncitorii care executa lucrarile vor purta incaltaminte
curata cu talpa moale; este interzisa folosirea acestei incaltaminti in afara incaperilor respective.
Atunci cind suprafata stratului suport prezinta neregularitati frecvente, intreaga suprafata, dupa
frecarea cu piatra abraziva, se va corecta printr-o gletuire subtire (maximum 1,5 mm grosime). In
cazul unor adincituri izolate este suficienta o chituire locala (vezi normativ C 35-82).

Pregatirea covoarelor pentru aplicare
Pentru montare, covorul se va croi in conformitate cu un plan de montaj, intocmit in prealabil,
cu respectarea urmatoarelor criterii:
- Fisiile de covor se vor amplica paralel cu unul din peretii incaperii, cu rosturile dintre ele orientate in
directia de circulatie maxima si daca este posibil si in directia principalei surse de lumina naturala;
rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde usa nu trebuie sa cada in dreptul golului usii; daca
in cele doua incaperi alaturate se monteaza acelasi tip de covor fisia nu se va intrerupe in dreptul usii;
cind in doua incaperi alaturate fisiile cu culori diferite sau la racordarea cu o pardoseala de alta
natura, atunci rostul dintre fisiile colorate diferit sau rostul de racordare a celor doua tipuri de
pardoseli se va plasa la mijlocul grosimii foii usii; se va urmari repartizarea cea mai economica a
fisiilor de covor in incaperea cu minimum de rosturi si de fisii mai inguste de 50 cm.
- Covorul va fi adus in incaperile in care va fi montat, se va derula sulul si se va taia in fisii, cu 2...3 cm
mai lungi decit dimensiunea respectiva a incaperii.
- Pentru valorificarea capetelor de material, ramase dupa taierea fisiilor la dimensiunile necesare, se
admite ca o fisie sa se realizeze din doua parti, nu mai mult de una pentru o incapere.
- Fisia innadita se va amplasa linga un perete, de preferinta opus usii sau ferestrei si cu rostul de
innadire intr-o pozitie cit mai putin expusa circulatiei.
- Fisiile taiate se vor aseza in pozitiile de montare si se vor lasa desfasurate timp de minimum 24 ore,
pentru aclimatizare si in acelasi timp pentru eliminarea tensiunilor interne aparute in material datorita
sederii in sul a covorului.
- Dupa aclimatizare, fisiile de covor vor fi croite definitiv cu 2...3 mm mai scurte fata de profilul
peretelui.
- La nise, radiatoare, sobe, spaleti de usi, in drepul tevilor de instalatii etc., fisiile covor se vor taia si
ajusta dupa conturul respectiv, utilizind un cutit pentru croit.

Lipirea covorului cu adeziv
- Inainte de aplicarea adezivului, atit suprafata stratului suport, cit si capetele fisiilor de covor, se vor
curata bine de praf, cu ajutorul unor perii si al unei cirpe. De asemenea, se va curata bine
incaltamintea muncitorilor si nu se va circula cu ea in afara incaperilor in care se lucreaza.
- Fisiile de covor curatate, vor fi asezate din nou (nelipite) in pozitie de montaj, cu marginile
longitudinale petrecute pe o latime de circa 2 cm incepind cu ultima fisie asezata se apuca unul din
capetele fisiilor si se aseaza peste capatul opus, astfel ca cele doua jumatati ale fiecarei fisii sa se
suprapuna, iar spatele covorului va fi la exteriorul fiecarei bucle astfel formate.
- Pentru lipirea cu adeziv se va incepe cu fisia de covor de linga peretele cel mai apropiat de usa de
acces din incapere. Se va aplica cite un strat adeziv, de catre doi muncitori, concomitent, atit pe
jumatatile fisiilor de covor intoarse cit si pe suprafata stratului suport care a ramas astfel neacoperita;
de-a lungul tuturor marginilor longitudinale ale fisiilor de covor cit si a marginilor innaditurilor se va
lasa cite o zona de cca. 5 cm latime, neunsa de adeziv, pentru a impiedica, in aceasta faza, lipirea
covorului in dreptul marginilor.
- Adezivul se va aplica in strat subtire (0,200...0,250 kg/mp pentru fiecare strat) si cit mai uniform; nu
se admit aglomerari (cuiburi de adeziv).
- La portiunile curbe din dreptul buclelor formate de fisiile de covor, pentru a putea urmari curbarea
buclei, adezivul se va aplica cu muchia larga a unei bucati dreptunghiulare de covor mochet taiata
la dimensiunile 2x12 cm.
- Aplicarea adezivului atit pe stratul suport cit si pe spatele fisiilor de covor din pvc pe suport textil se
va face cu ajutorul unul spaclu dintat, care se va trage in contact cu suprafata pe care se aplica
adezivul, astfel ca in urma lui sa ramina numai cantitatea de adeziv care trece printre dinti; spaclul se
va tine inclinat fata de directia de intindere a adezivului in asa fel ca excesul de adeziv sa se prelinga
pe linga marginea spaclului, spre partea inca neunsa cu adeziv. Adezivul se va aplica in strat subtire
si cit mai uniform; nu se admit aglomerari (cuiburi) de adeziv. Cantitatea totala de adeziv va fi de circa
0,700 kg/mp, adica cite circa 0,350 kg/mp, atit pentru stratul suport cit si pentru fisia de covor.
- Circulatia directa pe stratul suport uns cu adeziv este interzisa; nu se va face pe fisiile de covor gata
lipite sau pe petice curate (neunse) de material, care se pot aseza pe stratul suport.
69
- Lipirea covorului se va face dupa 20...40 minute de la aplicarea adezivului, interval de timp necesar
pentru zvintarea excesului de solvent din adeziv, care variaza in functie de umiditate si gradul de
ventilatie a incaperii.
- O indicatie asupra momentului potrivit pentru lipire, se obtine prin aplicarea degetului uscat pe
stratul de adeziv; se considera ca lipirea se face numai atunci cind degetul nu mai este murdarit si se
simte o oarecare aderenta. Jumatatile de fisii de covor care au fost unse se vor aseza peste
suprafetele respective ale stratului suport, care si ele au fost unse.
- Aceasta asezare trebuie sa se faca dintr-o data, exact pe locul indicat, deoarece deplasarile
ulterioare ale fisiilor de covor nu mai pot fi facute fara a provoca deteriorari ale adezivului.
- Aceasta asezare a fisiilor de covor prin lipire se va face pe portiuni mici si in mod succesiv pentru a
evita prinderea de aer sub fisia de material. Totodata, se va proceda la presarea manuala a fiecarei
fisii in parte; operatia de presare se va face de la mijlocul fisiei de covor catre marginile ei si din axul
fisiei de covor catre marginile sale.
- In cazul folosirii cutitului pentru croit, sub portiunea de suprapunere a fisiilor de covor se vor aseza
niste benzi (straifuri) din acelasi materiale, cu o latime de cca. 5 cm care vor fi plasate cu fata in jos;
aceste benzi au rolul sa impiedice lipirea fisiilor cu adezivul din dreptul rostului si sa ajute la taierea
ulterioara a covorului.
- Dupa lipirea tuturor fisiilor de covor pe fiecare jumatate de camera, pardoseala se va presa cu un
rulou metalic (cu miner lung), avind greutatea de 25...30 kg, lungimea de 40...50 cm si diametrul de
12...15 cm; ruloul este imbracat la exterior cu un bandaj elastic din cauciuc moale, avind grosimea de
1,5...2 cm (pentru lipirea covorului). In lipsa acestui rulou, pardoseala se va presa cu mina prin
intermediul unei cirpe.
- Eventualele urme de adeziv ramase pe suprafata covorului se vor indeparta imediat, dupa fiecare
operatie de lipire, prin frecare cu o cirpa aspra si uscata; daca curatarea nu se face imediat, suprafata
covorului va ramine patata.
- Lipirea fisiilor de covor in ce de-a doua jumatate a incaperii se va face repetind operatiile aratate mai
sus.
- Dupa minimum 24 ore de la lipirea covorului, marginile petrecute ale fisilor de covor ramase nelipite,
se vor taia si lipi. Taierea se va face incepind din apropierea unui perete si se va executa prin tragere,
avindu-se grija ca platbanda de ghidare sa fie permanent in contact cu muchia covorului. La capetele
covorului dinspre pereti, la care nu ajunge lama cutitului de mai sus, taierea se va face cu ajutorul
cutitului pentru croit. Dupa taiere se vor inlatura straifurile, se vor ridica (rasfringe) marginile fisiilor, se
va curata bine din nou suprafata stratului suport si se va aplica adezivul cu grija, atit pe stratul suport
si pe marginile covorului.
- Se va evita introducerea adezivului pina la linia de intilnire covor-strat suport pentru a nu se produce
aglomerari de adeziv. Cu ajutorul unor distantiere de lemn se vor mentine rasfrinte marginile covorului
timp de 20...40 minute, necesar evaporarii excesului de solvent, dupa care se vor aplica pe stratul
suport si se vor presa puternic cu ajutorul unui dispozitiv special de predare, al unei role de circa 20
cm lungime sau in lipsa acestora, cu partea lata a unui ciocan de 500...1000 gr.
- Dupa lipirea marginilor covorului la fiecare rost, suprafata pardoselii se va curata de toate urmele de
adeziv nou aparute.
- In cazul incaperilor pentru care fisiile de covor necesare rezulta mai scurte de 4 m, aplicarea
adezivului si lipirea covorului se va face intr-o singura etapa pe intreaga suprafata a pardoselii; fisiile
asezate anterior pe stratul suport pentru aclimatizare, se vor ridica si depozita intr-o incapere
alaturata cu fata in jos si peste hirtii curate, pentru a se putea aplica adezivul pe intreaga suprafata a
stratului suport si a fisiilor de covor.
- Modul de aplicare a adezivului, timpul necesar pentru evaporarea excesului de solvent, modul de
taiere a marginilor longitudinale precum si modul de lipire a rosturilor vor fi aceleasi ca si la lipirea
covorului pe jumatati de incapere.
- Operatia de lipire se va executa de doi muncitori care apuca fisia de ambele capete si o aplica cu
atentie exact pe locul respectiv, conform planului de montaj, dintr-o singura data deoarece deplasarile
ulterioare ale fisiei sint dificile si se produc defectiuni.

Montarea pervazurilor de lemn
- Pentru montarea pervazurilor de lemn se vor aseza de la turnarea stratului suport, linga perete,
dibluri tronconice de lemn de brad, la distanta de circa 50 cm unul de altul, in care se vor fixa
pervazurile in cuie.

Finisarea pardoselii
70
- Suprafata pardoselii din covor sau dale din pvc si a profilelor pervaz din pvc se va curata de
eventualele resturi de adeziv prin frecare cu o cirpa aspra si uscata. In cazul adezivului Prenadez
300, petele mai rezistente se vor curata cu diluant Prenadez 300 sau Toluen, prin frecare cu o cirpa
aspra. In timpul acestei operatii se vor tine ferestrele deschise, In cazul adezivului poliacetat de vinil,
dispersie apoasa (Aracet), petele mai rezistente se vor inmuia cu apa circa 30 minute dupa care se
vor curata cu o cirpa aspra. n cazul lipirii cu poliacetat de vinil, dispersie apoas (Aracet) darea in
circulatie se poate face dupa minimum 16 ore de la lipirea covorului.

Conditii tehnice de calitate
- Pe parcursul executarii lucrarilor se va verifica in mod special respectarea urmatoarelor conditii:
- Covorul trebuie sa fie lipit pe toata suprafata, iar la ciocanirea usoara cu un ciocan de zidar sa
prezinte un sunet plin; nu se admit colturi si margini nelipite sau umflaturi; fisiile de covor mochet
trebuie sa fie bine alaturate; nu se admit rosturi mai mari de 0,5 mm latime la covor si mai mari de 0,4
mm latime la dale si nici denivelari la rosturi; suprafata pardoselii trebuie sa fie complet plata si
neteda; nu se admit portiuni in relief sau adincituri; suprafata pardoselii trebuie sa fie curata, lustruita;
nu se admit pete; racordarile la pardoseli de alta natura, strapungerile, obiectele fixate pe stratul
suport, etc. trebuie sa fie bine pasuite la croire.








71


8.4. VOPSITORII


A. GENERALITATI STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

STAS 7359-89 Vopsea Vinarom, pe baza de poliacetat de vinil in dispersie;
STAS 790-84 Apa pentru constructii;
STAS 545/1-80 Ipsos pentru constructii;
STAS 1581/2-83 Hartie pentru slefuire uscata;

Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii;
SR-ISO 6240 Norme de performan n construcii - coninut i prezentare;
Normativ cadru privind detalierea coninutului cerinelor stabilite prin Legea nr. 10/1995;
Normativ privind urmrirea comportrii n timp a construciilor - P.130/1999;
Directive europene privind produsele pentru construcii (89/106/CEE).

Lucrarile de vopsitorii nu se vor executa sub temperatura de + 10 C.
Oprirea executiei lucrarilor sub temperatura de + 10 C este determinata de conditiile termoclimatice
reale existente efectiv pe santier pe perioada realizarii lucrarilor indiferent de anotimpul in care se
produc aceste fenomene.
Lucrarile de vopsitorii pot incepe numai dupa terminarea tuturor lucrarilor a caror efectuare
simultana sau ulterioara ar putea deteriora calitatea vopsitoriilor.


B. MATERIALE

Calitatea materialelor si nivelul de executie va fi in conformitate cu C3-76, C 18-83, C 139-87,
precum si standardelor si normativelor care prevad in legatura conexa, conditii de realizare a unei
calitati conform cu aceste acte normative.

B. 1. vopsitorii pentru interior lavabile, simple si decorative
vopsele solubile rezistente la spalare cu apa sau detergenti, pentru interior, in culori diferite.
aspect usor texturat .
culoare: alb.
la panourile din gipscarton nu sunt permise vopselele pe baza minerala ( cu silicati, var, silicat de
sodiu).

B.2. vopsele pe baza de rasini alchidice mate pentru suprafete din metal.
culoare: alb.

B.3. Apa
La prepararea vopsitoriilor se va folosi apa din reteaua publica de apa potabila sau din alte surse
care sa indeplineasca conditiile tehnice din STAS 790-84 Apa pentru constructii; (in nici un caz nu se
va folosi apa sarata, sulfuroasa, infectata. etc.). Verificarea conditiilor tehnice se va face trimestrial si
ori de cate ori se va schimba apa.

B.4. necesar de materiale
conform specificatii producator.


C. LUCRARI PRELIMINARE EXECUTIEI

C.1. Lucrari care trebuiesc terminate inainte de inceperea vopsitoriilor
Tamplaria de lemn si metalica trebuie sa fie montata si revizuita cu exceptia drucarelor,
sildurilor si cremoanelor ce se vor fixa dupa vopsirea tamplariei.
72
Ultimul strat al vopsitoriei se aplica dupa terminarea completa a zugravelilor si inainte de
finisarea pardoselii; raschetare parchet, ceruire PVC, lustruire marmura si mozaic. Se vor lua masuri
de protectie contra murdaririi imbracamintei pardoselilor.

C.2. Pregatirea suprafetelor

Pregatirea suprafetelor noi, tencuite pentru aplicare la exterior:
- Se netezesc prin frecare cu piatra ponce, gresie, caramida arsa sau cu o bucata de
scandura de brad, prin miscari circulare si pastrand permanent contactul cu surpafata tencuielii.
Pentru arii mari se folosesc aparate electrice de slefuit;
- Fisurile existente se deschid cu un cutit si se repara cu pasta de ciment cu intarire rapida;
- Tencuielile, care, prin ciocanire, se dovedesc necorespunzatoare se indeparteaza
completm pana la zidarie. Daca portiunea este mica, se repara cu pasta de cimetn cu intarire rapida;
pe surpafete mari se utilizeaza mortar de acelasi fel cu cel al tencuielii existente;
- Dupa uscarea completa a zonei reparate, urmeaza netezirea acesteia. Praful rezultat se
indeparteaza cu perii, maturi sau se sufla cu aer comprimat.
- Granulatiile de nisip mai mari, evidente pe suprafata tencuielii, trebuie indepartate,
deoarece ele se vor desprinde cu timpul impreuna cu finisajul, prin atingere;
- Repararea suprafetei se va face numai in conditiile in care aceasta are temperaturi mai
mari de 5C;
- Tencuiala proaspata, trebuie lasata la uscare si maturare minim 7 zile (in functie de
grosime), inaintea aplicarii stratului de acoperire.

Pregatirea suprafetelor noi, din beton, pentru aplicare la exterior:
- Betonul proaspat este puternic alcalin si chimic reactiv. Continutul de umiditate al
peretelui (suportului) este important pentru rezistenta in timp a acoperirii. Betonul nou are nevoie de
28 zile pentru intarire si uscare. Daca finisajul se executa inaintea acestei perioade, creste riscul de
fisurare;
- Atunci cand este necesar, se netezesc prin frecare cu piatra ponce, gresie, caramida arsa
sau cu o bucata de scandura de brad, prin miscari circulare si pastrand permanent contactul cu
suprafata tencuielii. Pentru arii mari se folosesc aparate electrice de slefuit;
- Toti porii sau gaurile ramase dupa turnare se umplu cu mortar, ciment-var sau cu
materiale de etansare adecvate.
- Bavurile si dungile iesite in relief, din turnare, vor fi indepartate;
- Petele de ulei (ramase de la matritele de turnare), precum si laptele de ciment se curata cu
piatra de slefuit, perii de sarma sau prin sablare;
- Fisurile sau crapaturile din suport se repara cu cimenturi speciale cu intarire rapida,
rezistente la umezeala si la variatii de temperatura. Price fisura nereparata poate fi punctul de
plecare pentru desprinderea acoperirii de pe suport, pe masura ce suprafata este expusa la tensiuni
termice, apa, inghet-dezghet.

Pregatirea suprafetelor care au mai fost vopsite pentru aplicare la exterior:
- Se verifica starea tencuielii prin ciocanire; la portiunile care se desprind se reface
tencuiala si se repara muchiile lovite;
- Se indeparteaza complet portiunile de vopsea neaderenta, prin razuire cu spaclul de otel,
ardere cu lampa de benzina sau folosind solutii chimice speciale;
- Vopselele pe baza de ulei sau huma se inlatura in totalitate;
- Zonele atacate de ciuperci sau mucegai se curata foarte bine si se impregneaza cu solutii
de sanare speciale, dupa care se usuca complet;
- Eventualele reparatii se executa cu paste de ciment sau materiale de etansare adecvate;
se slefuieste suprafata reparata, dupa uscare si se indeparteaza apoi praful rezultat.

Pregatirea suprafetelor noi pentru aplicare la interior:
- Se netezesc prin frecare cu piatra ponce, gresie, caramida arsa sau cu o bucata de
scandura de brad, prin miscari circulare si pastrand permanent contactul cu suprafata tencuielii.
Pentru arii mari se folosesc aparate electrice de slefuit;
- Fisurile existente se deschid cu un cutit si se repara cu mortare de ciment, ipsos sau alte
materiale de umplere si egalizare. Pentru fisuri cu adancimi de maxim 2mm, se foloseste stuc. La
grosimi mai mari, se recomada aplicarea succesiva a mai multor straturi de stuc, cu slefuire si
desprafuire intermediara;
73
- Tencuielile care, prin ciocanire, se dovedesc necorespunzatoare se indeparteaza
complet, pana la zidarie. Daca portiunea este mica, se repara cu pasta de ciment cu intarire rapida;
pe suprafete mari se utilizeaza mortar de acelasi fel cu al tencuileii existente;
- Stratul de glet se executa din pasta de ipsos sau Stuc vinilic C4000, acesta fiind foarte alb
si deosebit de fin, cu uscare rapida si capacitate foarte bune de slefuire dupa uscarea completa;
- Praful rezultat din netezirea suprafetelor se indeparteaza cu perii, maturi sau se sufla cu
aer comprimat;
- Granulatiile de nisip mai mari de pe suprafata tencuielii, trebuie indepartate deoarece ele
se vor desprinde cu timpul impreunta finisajul, prin atingere;
- Repararea suprafetei se va face numai in onditiile in care aceasta are temperaturi mai mari
de 5C.
- Tencuiala proaspata se lasa minim 24 de ore pentru uscare completa, inaintea aplicarii
finisajului.

Suprafete gletuite
Suprafetele de tencuieli gletuite (var sau ipsos trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi
si fisuri.
Toate fisurile si neregularitatile se chituiesc sau se spacluiesc cu aceeasi compozitie cu a
gletului. Pasta de ipsos pentru chituire: preparata in volume (2 parti ipsos si o parte apa) in cantitati
mici. Pentru suprafete mari se prepara pasta ipsos- var: 1 parte ipsos si o parte lapte de var folosita
in cel mult 20 min. de la preparare.
Dupa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu hartie de slefuit, peretii de sus in jos si se
curata de praf cu perii sau bidinele uscate.

Suprafete de lemn
Pregatirea suprafetelor lemnoase este o operatie determinanta in obtinerea unui sistem de
protectie corespunzator din punct de vedere calitativ si estetic.
Un factor decisiv il reprezinta umiditatea lemnului, care nu trebuie sa depasesca in nici un caz
valoarea de 12%. Acest parametru trebuie avut in vedere imediat inainte de inceperea aplicarii,
deoarece lemnul este un material a carui umiditate variaza in functie de temperatura si umiditatea
relativa a mediului in care se afla. O umiditate prea mare a lemnului va conduce la o aderenta slaba
la suport (care in timp va duce la exfolieri) sau la alte defecte de calitate, precum albirea sistemului, in
cazul in care se aplica produse transparente, ca sa nu mai vorbim de un proces de deformare a
lemnului in timpul uscarii sale.
In cazul lemnului nou, neprotejat:
- se indeparteaza orice urma de noroi, praf sau alte impuritati;
- se sterge cu un diluant atunci cand exista pete de ulei, grasimi;
- se indeparteaza pungile de rasina, nodurile, se astupa gaurile cu cepuri, se chituiesc
crapaturile;
- se indeparteaza si se inlocuiesc portiunile de lemn atacate biologic si se spala cu o solutie
de sanare portiunile invecinate;
- se slefuieste cu hartie abraziva de granulatie medie si se desprafuieste prin stergere sau
atunci cand este posibil, prin aspiratie;
Daca lemnul a mai fost protejat anterior si se doreste doar retusarea, se ideparteaza portiunile
cu aderenta slaba la substrat si se slefuieste stratul de vopsea sau lac existent , cu hartie abraziva de
granulatie medie, pana la obtinerea unei suprafete netede, care se desprafuieste prin stergere sau
suflare cu aer. Este foarte importanta desprafuirea suprafetei, pentru ca altfel, particulele de praf vor
fi inglobate in stratul ce va fi aplicat si aspectul final al acoperirii nu va fi cel dorit. In cazul in care
dorim ca noul sistem de acoperire sa fie transparent, iar cel anterior a fost opac, este necesara
indepartarea in totalitate a vechiului sistem (prin razuire si stergere cu o laveta imbibata intr-un
diluant, pana la obtinerea lemnului curat care va fi slafuit si desprafuit.

Suprafete metalice
Pentru pregatirea suprafetelor metalice ce nu au mai fost acoperite:
- se degreseaza suprafata prin spalare cu apa si detergent sau diluantul recomandat si apoi
se sterge cu o laveta curata si uscata;
- se indeparteaza eventualele urme de noroi, praf si alte impuritati;
- se indeparteaza rugina prin razuire mecanica cu un spaclu, periere cu o perie de sarma si
slefuire cu hartie abraziva; se desprafuieste suprafata;
74
- in cel mult 3 ore de la degresare si slefuire se aplica primul strat din sistemul de acoperire
(grund anticoroziv).
Pentru pregatirea suprafetelor ce au mai fost acoperite:
- se indeparteaza eventualele urme de noroi, praf si alte impuritati;
- se indeparteaza rugina si vopseaua degradata aplicata anterior, cu o perie de sarma sau
cu hartie abraziva;
- se degreseaza suprafata prin spalare cu apa si detergent (sau cu diluantul recomandat),
apoi se sterge cu o laveta curata si uscata;
- in cel mult 3 ore de la degresare se aplica primul strat din sitemul de acoperire (grund
anticoroziv).


D. EXECUTIA LUCRARILOR DE VOPSITORIE
D.1.Conditii de aplicare / executie
Produsele se aplica pe suprafete curate si uscate, ce vor avea temperaturi peste temperatura
punctului de roua pentru evitarea condensarii umiditatii pe suport.umiditatea relativa va fi de maxim
70%.
Aplicarea decurge in conditii optime daca se asigura o temperatura a mediului ambiant si a
produsului de 10-30C.
Zugravelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si prevederile
din prezentul caiet de sarcini.
Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe la temperatura aerului, in mediu
ambiant, de cel putin +5C, in cazul zugravelilor si de cel putin +10C in cazul vopsitoriilor, regim de
temperatura ce se va tine in tot timpul executiei lucrarilor si cel putin 8 ore pentru zugraveli si 15 zile
pentru vopsitorii, dupa executarea lor.
Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la interval mai mic de 2 ore de la
inceperea ploii si nici pe timp de vant puternic sau arsita mare.
Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca suprafetele suport
au uniformitate de regim:3% suprafetele tencuite si 8% suprafetele gletuite. In conditii de umiditate a
aerului de pana la 70% si temperatura +10, +30 C, acestea se obtin in 30 de zile de la tencuire si 15
zile de la gletuire. Umiditatea se verifica cu aparatului Higromette sau similar. Se poate verifica
umiditatea si cu o solutie fenolftaleina 1% ce se aplica cu pensula pe o suprafata mica, daca se
coloreaza in violet sau roz, stratul respectiv are umiditatea mai mare de 3%.
Diferentele de temperatura intre aerul inconjurator si suprafata care se vopseste nu trebuie sa
fie mai are de 6C, pentru evitarea condensarii vaporilor.
Nu se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depasit. Se pot folosi numai pe baza de
confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatii vopselelor in limitele standardelor si
limitelor de fabricatie.

Vopsitoria cu vopsea lavabila se va aplica pe suprafetele interioare tencuite si gletuite cu
glet de ipsos tip euroglet.
Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaza in urmatoarea ordine:
- grund de vopsea lavabila in 2 straturi;
- vopsea lavabila diluata aplicata intr-un strat.
In prealabil se face verificarea gletului si rectificarea eventuala a suprafetei acestuia.
Pentru prepararea grundului se introduce in vasul de pregatire un volum de vopsea
lavabila
si un volum egal de apa si se omogenizeaza.
Grundul se aplica numai manual cu trafaletul sau cu pensula lata;
timpul de uscare este de minimum 2 ore la temperatura +15
0
C si o ora la +25
0
C sau mai mare.
Bidoanele si vasele cu vopsea se vor inchide etans.
La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizata.

D.2. Conditii de calitate si verificarea lucrarilor
- pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod special de catre Beneficiar (dirigintele
de lucrare);
- indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport (tencuiala sau glet);
75
- calitatea materialelor introduse in executie, conform standardelor si normelor interne de
fabricatie;
- respectarea prevederilor din proiect;
- corectitudinea executiei cu respectarea specificatiilor mentionate;
Lucrarile executate fara respectarea celor mentionate si gasite necorespunzatoare se vor
reface sau remedia.
- Receptia lucrarilor de vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa.

D.3. Verificari ce se efectueaza inainte de a incepe executia vopsitoriilor.
a. calitatea materialelor si produselor aprovizionate .
Receptia materialelor ce vor fi introduse in opera se va face pe baza documentelor de calitate.
Verificarea calitatii se face prin: examinare vizuala, incercari pe probe in conditiile prevazute de
standarde si de caietul de sarcini. Se vor respecta indicatiile producatorului privind depozitarea si
aplicarea produselor prevazute in documentele insotitoare.
b. calitatea stratului suport:
- uscarea
- suprafetele tencuite:abaterile nu vor depasi +/- 10 mm.
- nu se admit urme de noroi, grasime, praf.
- umiditatea stratului suport va fi de 5-7%.

D.4. Verificari in timpul executiei vopsitoriilor si a vopsitoriilor executate:
a.In timpul executiei, cat si dupa aceasta, se vor lua masurile ce se impun pentru protectie: conditii de
temperatura si umiditate, protectia la soc, izbituri si distrugeri.
b. Continuitatea si aderenta de stratul suport a vopsitoriilor se vor verifica prin metode nedistructive
(vizual, usoara ciocanire, etc.). De asemenea se va incheia proces verbal de lucrari ascunse.


E. MASURATORI SI DECONTARE . RECEPTIA LUCRARILOR SI VERIFICAREA CALITATII


Vopsitoriile de vopsea lavabila, pe pereti si tavane se deconteaza la metru patrat.
Suprafata de calcul pentru decontare este suprafata reala vopsita cu scaderea golurilor
nevopsite mai mari de 0,25m
2
, dar se adauga suprafata glafurilor, spaletiilor, grinzilor etc. existente pe
suprafetele respective.

Receptia preliminara se se face pe faze de lucrari, la cererea beneficiarului, dar la cel putin
100 metri patrati.
La receptie se verifica
-respectarea standardelor si caracteristicilor vopsitoriilor.
- aderenta la suport prin sondaje,
Nu se admit umflaturi, crapaturi, fisuri, urme vizibile de reparatii locale, asperitati. Se verifica
omogenitatea culorii: nu se admit pete, urme de opriri ale lucrului.
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de
calitate de executie, precum si constatarile in cursul executiei de catre organele de control. Se incheie
proces verbal de receptie conform prevederilor in vigoare specificandu-se eventualele remedieri
necesare.

76




8.5. PLACARI CERAMICE - FAIANTA


A. GENERALITATI STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

STAS 233-86 - Placi de faianta
STAS 1667-76 - Agregate naturale
STAS 388-80 - Ciment Portland
STAS 790-80 - Apa
STAS 146-80 - Var pentru constructii
STAS 7055-87 - Ciment portland alb
STAS 7058-80 - Aracet DP 25

Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii;
SR-ISO 6240 Norme de performan n construcii - coninut i prezentare;
Normativ cadru privind detalierea coninutului cerinelor stabilite prin Legea nr. 10/1995;
Normativ privind urmrirea comportrii n timp a construciilor - P.130/1999;
Directive europene privind produsele pentru construcii (89/106/CEE).


In cursul executiei lucrarilor de pardoseli si placaje cu faianta nu se va face nici o derogare de
la prevederile prezentelor prescriptii fara aprobarea prealabila in scris a proiectantului.
Constructorul si beneficiarul sunt obligati sa respecte in afara caietului de sarcini toate
prevederile standardelor, instructiunilor tehnice departamentale si normativelor in vigoare la data
executiei lucrarilor.
Executantul prin laboratorul sau de santier sau prin colaborarea cu unitati de specialitate va
efectua toate incercarile si determinarile rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Executantul este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice care sa
conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Beneficiarul va
dispune intreruperea lucrarilor si anuntarea Proiectantului pentru ca de comun acord sa se ia masurile
de remediere ce se impun.
Lucrarile de placaje cu faianta nu se vor executa sub temperatura de + 10 C.
Oprirea executiei lucrarilor sub temperatura de + 10 C este determinata de conditiile termoclimatice
reale existente efectiv pe santier pe perioada realizarii lucrarilor indiferent de anotimpul in care se
produc aceste fenomene.
Marca mortarului, definita conf. STAS 1030-85 se stabileste prin proiect, pentru fiecare
element de constructie.
Lucrarile de pardoseli si placaje cu pot incepe numai dupa terminarea tuturor lucrarilor a caror
efectuare simultana sau ulterioara ar putea deteriora calitatea pardoselilor si placajelor . Vor fi
terminate urmatoarele lucrari:
- executarea instalatiilor de scurgere a apelor pluviale.
- executarea peretilor despartitori, niselor, montarea tocurilor usilor si ferestrelor.
- executarea instalatiilor, fara montarea obiectelor de instalatii.
- executarea instalatiilor electrice ingropate, fara montarea aparatelor.
- astuparea tuturor santurilor, strapungerilor din pereti si plansee.
- executarea lucrarilor de invelitori, inclusiv streasini, jgheaburi, burlane.
- montarea tocurilor usilor si ferestrelor.
- montarea oricaror instalatii exterioare a caror executie ulterioara ar putea deteriora calitatea
pardoselilor.
- tencuieli interioare si exterioare

MOSTRE
77
Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier, se vor pune la dispozitia
Beneficiarului spre aprobare mostre pentru:
- placaj de faiante doua mostre, cu desenul si culoarea specificate;
- borduri pentru placajul de faiante doua mostre, cu desenul si culoarea specificate.


B. MATERIALE SI PRODUSE UTILIZATE

Produse:
- placi de faianta conform STAS 233-86
Materiale :
- nisip de rau sau de cariera, bine spalat, granitos, conform STAS 1667-76;
- ciment Portland conform STAS 388-80;
- apa conform STAS 790-80;
- var pasta conform STAS 146-90;
- ciment portland alt STAS 7055-80;
- aracet DP 15,STAS 7058-80.
- chit de rosturi - culoarea va fi stabilit de beneficiarul direct .

C. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE
1. Transportul si depozitarea faiantei se fac ambalate in cutii, in conditiile STAS 9405-80 si
STAS 7813-80;
2. Cutiile se aseaza in mijlocul de transport, in stive si se va impiedica deplasarea stivelor in
timpul transportului spre a nu se deteriora cutiile si a nu se imprastia placile.
3. Depozitarea cutiilor la santier se va face in stive de max. 1.5 m inaltime, pe platforme
plane sau rafturi, in locuri ferite de lovituri si umiditate;
4. Cimentul se livreaza in saci si se depoziteaza in locuri ferite de umiditate si inghet.
5. Depozitarea si manipularea tuturor materialelor se va face conform prevederilor STAS,
pentru evitarea degradarii si mentinerea integrala a calitatii acestora.

Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost
livrate cu certificatul de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.

D. EXECUTIA LUCRARILOR

D.1. OPERATIUNI PREGATITOARE
Aplicarea placajelor de faianta pe elemente de beton si zidarie se va face la cel putin o luna
dupa incercarea cu greutatea permanenta inclusiv din acoperirea cladirii. Executantul impreuna cu
Beneficiarul vor aprecia acest termen si pe care il vor consemna intr-un proces verbal.
Inainte de inceperea executarii placajelor de fainata, trebuie sa fie terminate:
- Montarea tocurilor la ferestre, a tocurilor sau captuselilor la usi (exclusiv pervazurile care
se monteaza dupa executarea placajului).
- Tencuirea tavanului si a suprafetelor peretilor care nu se placheaza;
- Montarea conductelor sanitare, electrice si de inclazire, probele si remedierile respective;
- Executarea mascarilor si sliturilor din plasa de rabit;
- Montarea diblurilor, consolelor la obiectele sanitare si incalzire;
- Executarea lucrarilor ce necesita spargeri pe fata zidului opus celei placate;
- Imbracamintile pardoselilor reci din mozaic turnat la incaperile la care peretii se vor placa,
se pot executa inainte sau dupa montarea placajelor, placajele de gresie. Se vor executa numai dupa
montarea faiantei, partea superioara a acestora fiind linia de pornire (orizontala si la nivel ) a
placajului.
- La incaperile cu umiditate mare (peste 75%) se vor executa in prealabil lucrarile de
hidroizolatie, conform normativului C 112-80.

D.2. PREGATIREA SUPRAFETEI PERETILOR
Inaintea inceperii placarii peretilor, suprafetele peretilor din zidarie, betonm celular autoclarizat
sau beton, se vor pregati conform Normativelor C 18-83 (executarea tencuielilor de constructii) si P
104-82 (executarea peretilor din b.c.a.).
78
Aplicarea placajului de faianta pe pereti se face pe suprafete uscate, pregatite in prealabil si
care prezinta abateri de la planeitate sub 3 mm/m pe verticala si sub 2mm/m pe oriziontala;
neregularitatile locale nu vor depasi 10 mm.
Daca aceste abateri sunt depasite se vor lua masuri de indreptare cu mortar de ciment,
acelasi folosit pentru placare sau prin taierea iasiturilor.
Grosimea mortarului nul pentru placare sa nu depaseasca 2 cm.
Se vor inlatura de pe suprafetele ce se vor placa resturi de mortar, praf, pete de grasime.
Rosturile zidariei trebuie curatate pe o adancime de 1 cm. Suprafetele de beton vor fi aduse in stare
rugoasa de max. aderenta.

D.3. TRASAREA SUPRAFETELOR PENTRU PLACARE
Pe orizontala: printr-un dreptar de lemn de 2m, asezat la nivelul suprafetei finite a pardoselii,
lipit de suprafata care se placheaza; dreptarul va avea latimea viitoarei plinte (10-12cm) si va rezema
pe doua repere (ce indica nivelul pardoselii finite) care sa fie in lungul aceluiasi perete; orizontalitatea
dreptarului va fi verificata cu nivela cu bula de aer.
Verticalitatea suprafetelor se obtine cu ajutorul unor repere verticale alcatuite din placi de
faiante fixate provizoriu cu ipsos pe suprafetele respective la 1m distanta intre ele. Verticalitatea
firului de plumb trebuie sa corespunda cu fata reperelor si sa reprezinte linia suprafetei placajului de
faianta care se va realiza.
Racordarea suprafetei de placaj la tencuielile de la partea superioara se determina pe dosul
placilor cu muchie rotunjita care se vor monta ulterior si care trebuie sa corespunda pe verticala cu
fata tencuielii de pe suprafata alaturata neplacata.

D.4. APLICAREA PLACILOR DE FAIANTA
Placile de faianta se curata de praf prin perierea cosului si se tin in apa cel putin o ora. Inainte
de aplicare se scurg 2-3 minute.
Montarea placilor se face in randuri orizontale incepand de la stanga la dreapta si de la plinta
in sus.
Primele doua placi se vor fixa cu mortar deasupra canatului dreptarului la capetele acestuia
rezemandu-se pe cant: prima placa se fixeaza definitiv, iar cea din dreapta provizoriu urmand sa se
monteze definitiv la terminarea fixarii placilor din acelasi rand.
Se va intinde o sfoara la marginea superioara a primelor doua placi care da nivelul orizontal
pentru fixarea placilor intermediare si care au fata vazuta perfect verticala, verificata cu firul de plumb.
Randul urmator de placi se va fixa, in mod similar, in acelasi sens de montare, insa cele doua
placi se monteaza pe primul rand de placi deja existente.
Partea de sus a placajului se va termna cu placi cu o margine rotunjita.
Suprafetele orizontale (glafuri) se vor executa cu panta de scurgere la interior de cca 2%.
Rosturile orizontale si verticale ale placajelor trebbuie sa fie in prelungire si in linie dreapta, cu
latime uniforma de 0.5 mm;
Dupa efectuarea lucrarilor de pregatire a suprafetelor, se va aplica:
- Pe pereti de caramida si beton, un sprit din mortar ciment-nisip(0-3 mm), dozaj volumetric
14:2 si apa, consistenta 10-12 cm; mortarul se aplica, dupa udare cu apa a suprafetei cu mistria sau
cauciucul in grosime 3-5 mm;
- Montarea placilor pe zidarie si beton se face cu mortar de ciment cu dozaj 1:4:0.3 (ciment,
nisip, 0-3 mm si aracet DP25 si ape pana la consistenta 11-13 cm, in grosime de 3 mm;
- Montarea placilor pe blocuri de b.c.a. se face cu acelasi mortar ca pentru sprit, avand o
consistenat 7-8 cm.
- Montarea placilor pe blocuri de b.c.a. se face cu acelasi ca pentru sprit, avand o
consistenta 7-8 cm;
- Pe rabit se va aplica direct smirul din mortar de ciment cu aceeasi compozitie ca pentru
grund m(mortar marca M50T).
In vederea montarii placajului se va executa stratul suport de 1.5-2 cm grosime driscuit din
gros si striat cu mistria, iar montarea placajului de faianta se va executa in aceleasi conditii ca pe
suprafetele de beton.
- Montarea placilor se face prin aplicarea cu mistria pe dosul fiecarei placi de faianta a
mortarului indicat mai sus. Mortarul se aplica in grosime de 2 cm, pe cel putin 2/3 dinsuprafata placii,
care se fixeaza prin apasare cu mana si o usoara ciocnire cu coada mistriei pentru eliminarea
surplusului de mortar. Mortarul, nu trebie sa formeze un camp continuu, pentru limitarea contractiei.
- Placile se fixeaza cu strierile de pe dos asezate orizontal (exclusiv cele cu desen);
79
- Golurile ramase in dosul placilor se vor completa cu mortar, dupa executarea fiecarui rand,
pe la partea superioara a placajelor.
- Pentru completari la clturile incaperii, slituri, etc., placile de faianta se vor taia la
dimensiunile necesare, cu taietorul de diamant sau cu dispozitivul cu role;
- Gaurirea placilor pentru trecerea tevilor pentru suporti metalici de otel se face cu
ciocanelul de faianta cu cioc de otel dur iar largirea se realizeaza cu un cleste special.
- Dupa fixarea a 3-4 randuri de placi se verifica planeitatea suprafetei placate cu dreptarul
de 2m, atat in directie orizontala car si verticala;
- Dupa 5-6 ore de la montare, se curata resturile de mortat cu carpa;
- Umplerea rosturilor dintre placi se face ulterior cu ciment alb, cu o pensula cu perii moi si
un spaclu din material plastic, ce se executa dupa terminarea placarii cu faianta a incaperii
respective. Dupa o ora de la rostuire se va sterge suprafata placajului cu o carpa umezita cu apa;
- Etansarile intre suprafete placate cu faianta si recipienti de orice fel se face cu o pasta de
ciment - aracet DP25.5:1 si apa pana la consistenta de lucru.
- In cazul executiei placajelor de faianta la interior, la o temperatura exterioara mai mica de
+5. Se vor lua masurile speciale prevazute in Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp
friguros indicativ C 16-79;
- Se va controla aspectul total al placajului , privind aspectul general al placajului:
uniformitaea culorii (si corespondenta cu proiectul), planeitatea, verticalitatea si orizontalittttatea
suprafetelor, executia ingrijita a rosturilor. Fixarea placilor pe pereti. Orizontalitatea si verticalitatea se
vor verifica cu firul cu plumb, nivela cu bula de aer si cu un dreptar.
- Placajul de faianta trebuie sa prezinte o uniformitate a culorii pe intreafa suprafata: nu se
admit diferente de tonuri intre placi diferite; nu se admit pete de murdarie, locuri vizibile de smalt
defect;
- Suprafata placajului trebuie sa fie plana: sub dreptarul de 1.2 m se admite o singura unda
cu o sageata de max. 1mm.
- Liniile de intersectie ale placajului de pe suprafetele adiacente a colturi intrande sau
iesinde trebuie sa fie verticale si rectilinii;
- Randurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi rectilinii si in continuare, de latime
uniforma; nu se admite diferentierea panourilor de placi in campul general al placajului ddatorita
neuniformitatii rosturilor de pe contur; rosturile vor fi bine umplute cu lapte de ciment alb sau colorat
dupa caz;
- Placile trebuie sa fie bine fixate pe suprafata suport; la ciocnirea usoara a placii cu un corp
cu suprafata de lovire trebuie sa rezulte un sunt plic. In cazul placilor care nu sunt bine fixate (suna a
gol) se vor scoate si fixa din nou.
- Linia racordarii placajului de faianta cu plinta trbuie sa fie rectilinie, fara ondulari in plan
vertical sau orizontal, iar rostul sa fie bine etansat cu pasta de ciment;
- La racordarea faiantei cu tencuiala, aceasta trebuie sa fie dreapta fara andulari, in plan
vertical sau orizontal. Orice alta solutie de racordare nu se poate admite si nici nivelul suprafetei
placajului sa fie sub nivelul tencuielii;
- In jurul strapungerilor prin suprafata de placaj gauril trebuie sa fie mascate cu rozete
metalice; capace intrerupatoare, prize, etc, gaurile si diblurile aferente suruburilor de fixare a unor
obiecte sanitare nu trebie sa fie vizibil;
- Placajul de faianta fiind cu caracter de finisaj pretentios, introdus anume pentru
imbunatatirea calitatii, receptia se face cu toata exigenta.


E. MASURATORI SI DECONTARE . RECEPTIA LUCRARILOR SI VERIFICAREA CALITATII

Se va controla aspectul suprafetei placajului; privind aspectul general al placajului se vor
verifica: uniformitatea culorii (si corespondenta cu proiectul), planeitatea, verticalitatea si
orizontalitatea suprafetelor, executia ingrijita a rosturilor, fixarea placilor pe pereti. Orizontalitatea si
verticalitatea se va verifica cu firul cu plumb, nivela cu bule de aer si cu un dreptar. Placajul de faianta
trebuie sa prezinte o uniformitate a culorii pe intreaga suprafata; nu se admit diferente de tonuri intre
placi diferite; nu se admit pete de murdarie, locuri vizibile de smalt defect. Suprafata placajului trebuie
sa fie plana; sub dreptarul de 1,2 m se admite o singura unda cu o sageata de max. 1 mm. Liniile de
intersectie ale placajului de pe suprafetele adiacente la colturi intrinde sau iesinde trebuie sa fie
verticale si rectilinii. Rindurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi rectilinii si in continuare, de
latime uniforma; nu se admite diferentierea panourilor de placi in cimpul general al placajului datorita
neuniformitatii rosturilor de pe contur; rosturile vor fi bine umplute cu lapte de ciment alb sau colorat
80
dupa caz. Placile trebuie sa fie bine fixate pe suprafata suport; la ciocanirea usoara a placii cu un
corp cu suprafata de lovire trebuie sa rezulte un sunet plin. In cazul placilor care nu sint bine fixate
(suna a gol), se vor scoate si se vor fixa din nou. Linia racordarii placajului de faianta cu plinta trebuie
sa fie rectilinie, fara ondulari in plan vertical sau orizontal, iar rostul sa fie bine atasat cu pasta de
ciment. La racordarea faiantei cu tencuiala, aceasta trebuie sa acopere jumatate din grosimea placii,
iar linia de racordare trebuie sa fie dreapta fara ondulari, in plan vertical sau orizontal. Orice alta
solutie de racordare nu se poate admite si nici nivelul suprafetei placajului sa fie sub nivelul tencuielii.
In jurul strapungerilor prin suprafata de placaj gaurile trebuie sa fie mascate cu rozete metalice;
capace intrerupatoare, prize, etc.; gaurile si diblurile aferente suruburilor de fixare a unor obiecte
sanitare nu trebuie sa fie vizibile. Placajul de faianta fiind cu caracter de finisaj pretentios, introdus
anume pentru imbunatatirea calitatii, receptia se face cu toata exigenta.

Placajul de faianta la pereti si stilpi se deconteaza la metru patrat suprafata desfasurata,
scazindu-se golurile mai mari de 250 cm
2
. Rostuirea placajului de faianta este cuprinsa in pretul
executarii placajului. Bordurile din placi speciale ce eventual se vor executa la partea superioara a
placajelor, se vor plati la metru.






81



8.6. PLACARI SI PLAFOANE GIPS CARTON


A. GENERALITATI STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii;
SR-ISO 6240 Norme de performan n construcii - coninut i prezentare;
Normativ cadru privind detalierea coninutului cerinelor stabilite prin Legea nr. 10/1995;
Seria C.107 - Normative pentru proiectarea i executarea lucrrilor de izolaii termice la cldiri;
P.130/1999 - Normativ privind urmrirea comportrii n timp a construciilor;
P.118/99 - Normativ de siguran la foc a construciilor;
Hotararea Guvernului nr. 925/1995 - Regulament de verificare i expertizare tehnic de calitate
a proiectelor, a execuiei lucrrilor i construciilor;
Directive europene privind produsele pentru construcii (89/106/CEE).

Lucrarile de panotaje interioare pot incepe numai dupa terminarea tuturor lucrarilor a caror
efectuare simultana sau ulterioara ar putea deteriora calitatea placajelor. Lucrarile se executa
concomitent si in coordonare cu lucrarile de instalatii adiacente panotaje interioare.


B. MATERIALE

B.1. Materialele componente ale unui perete sunt:
- Panou placaj gips carton (ev. rezistent la umezeala / rezistent la foc);
a. panouri gipscarton 9.5 mm grosime, compuse din miez de ipsos si 2 fete carton special
superior, cu muchie aplatizata.
b. gipscarton pentru spatii umede - panouri gipscarton impregnat 12.5 mm grosime, compuse
din miez de ipsos si 2 fete carton special superior, cu muchie aplatizata. Panourile sunt tratate
contra absorbtiei de umezeala ( in general de culoare verde).
c. gips carton rezistent la foc - panouri gipscarton RF15 - 12.5 mm grosime, compuse din miez
de ipsos si 2 fete carton special superior, cu muchie aplatizata. Panourile sunt ignifugate ( in
general de culoare roz).
Panourile de gipscarton se transporta vertical si se depoziteaza pe suport plan, neted, si se
protejeaza de umiditate.

- Profile metalice tip UW, CW, CD, UA, traverse si montanti pentru suspendarea
obiectelor sanitare si a armaturilor, profile de rigidizare, profile de imbinare, ancore de
suspendare, tije de suspendare, piese de ancorare, bride de ajustare, suruburi pentru montaj,
dibluri, etc. Profilele metalice vor fi executate din tabla de otel 0.6 mm protejata anticorosiv si
vor constitui un sistem agrementat pentru montarea panotajului de gipscarton.
- Banda etansare ;
- Banda colt ;
- Bagheta (rama) ;
- Izolant acustic umplutura saltele din vata minerala - conform capitolului -Lucrari de izolatii
Fonoizolatii.

B.2. Plafoane speciale suspendate din gipscarton montate pe schelet metalic
Materialele componente ale unui plafon de gipscarton sunt:
- Placi plane de gips carton de format mare, cu suprafata gata finisata; la cererea proiectantului se
poate vopsi suprafata respectiva;
- Structura de sustinere: profil de baza - UD / profil portant - CD
- Sistem de suspendare;
- Corpuri de iluminat de 60x60 cm, la cererea beneficiarului;
- Profil perimetral l3-5 cm;
- Teu la tavane;
82
- Tije de sustinere de 50 cm;
- Capsula metalica de ancorare
- Fluture metalic reglaj

B.3. Clasificare
Se vor executa urmatoarele tipuri de placaje cu gipscarton:
a. pereti de compartimentare din montaj din gipscarton cu structura de sustinere din metal
CW/UW75, panotaj 1 strat:
- placi simple RF15
- placi rezistente la umezeala
- placi RF30
b. pereti de compartimentare RF60, montaj din gipscarton cu structura de sustinere din metal
CW/UW75, panotaj 2 straturi cu pereti gipscarton :
- placi RF30
c. pereti de compartimentare RF120 , montaj din gipscarton cu structura de sustinere din
metal CW/UW10, panotaj 3 straturi cu pereti gipscarton :
- placi RF30
d. placaje ( tencuieli uscate) si plafoane suspendate din montaj din gipscarton cu structura de
sustinere din metal, panotaj 1 strat.
e. placaje ( tencuieli uscate) si plafoane suspendate din montaj din gipscarton cu structura de
sustinere din metal, panotaj 1 strat.impregnat ( tratat contra absorbtiei de umezeala culoare
verde).


C. INSTRUCTIUNI DE MONTAJ PERETI

Profile de racordare
Profile de racordare UW se prevad pe o singura fata cu benzi de etansare pentru racorduri si
se fixeaza de pardoseala cu elemente de prindere universale, la distante de 60-80 cm unele de
altele. Pe peretii adiacenti se realizeaza racordul prin profile CW. Din motive de izolare fonica,
profilele de racordare trebuie presate cat mai strans de elementele de constructie respective.
Profile montanti
Profilele montanti CW trebuie introduse cel putin 2 cm in profilele de racordare UW. Profilul
montant se introduce mai intai in profilul de racordare de jos, iar apoi in cel de sus. Apoi profilele
montant se dispun la un interax de 60 cm. Ele trebuie sa fie orientate cu latura deschisa inspre
directia de montaj, in asa fel incat fixarea panourilor sa inceapa de la muchia stabila.

Panotarea
Panotarea primei fete a peretelui incepe cu o latime intreaga de panou (120 cm). In acest
scop, panourile de gips carton se fixeaza de profilele montanti. In cazul unei panotari duble, distanta
intre suruburile primului rand de panotaj este de 75 cm. Din cauza necesitatii de alternare a
rosturilor, al doilea rand se monteaza incepand cu o jumatate de latime de panou (60 cm). Dupa
panotarea primei fete a peretelui si montarea instalatiilor sanitare si electrice necesare in spatiul liber
din interiorul viitorului perete se fixeaza izolatia din fibre minerale. Spatiul liber din interior trebuie
izolat in totalitate, iar materialul izolant trebuie impiedicat sa alunece. Prin panotarea celei de-a doua
fete, peretele de montaj capata stabilitatea sa finala. Se incepe cu o jumatate de latime de panou
(60 cm), in asa fel incat rosturile celor doua fete ale peretelui sa fie decalate cu latimea unui camp
dintre montanti.

Prelucrarea rosturilor
Rosturile dintre panouri, precum si elementele de fixare, trebuie prelucrate cu spaclul in mai multe
randuri.

Racorduri cu pardoseala
Din punct de vedere fonic cea mai buna racordare cu pardoseala se obtine atunci cand sapa de
pardoseala se opreste in peretele de compartimentare.

Racordul cu planseul
83
In cazul unui finisaj ud continuu sau a unui planseu de beton aparent, fasia de protectie se
prelucreaza cu spaclul spre interior. In acest fel se realizeaza o separare rectilinie intre diferitele
materiale. Daca din motive optice de ex. un finisaj de vopsitorie aceasta separare nu trebuie sa
se vada, trebuie prevazut un rost chituit cu chit permanent elastic si posibil de vopsit. Racordul cu
peretii adiacenti urmeaza aceeasi procedura.
Racordul cu un planseu la rosu, ce urmeaza a fi tencuit, se face fara fasie de protectie. De aceea,
panourile trebuie acoperite cu un straif autocolant de vopsitorie. Partea vizibila a acestui straif va fi
inlaturata dupa tencuire. Se poate opta pentru un nut. Suplimentar poate fi prevazut un rost chituit
cu chit permanent elastic si posibil de a fi vopsit.

Pereti adiacenti
Din punct de vedere acustic, cel mai bine se comporta un racord realizat cu profile LW, astfel
se intrerupe transmiterea in lung a sunetelor. La prelucrarea racordului straiful de protectie se aplica
peste colt. Se poate opta pentru o separare completa a peretilor.
Panotarea continua intr-un singur strat se recomanda numai in cazul unor cerinte reduse de
izolare fonica.


D. REALIZAREA TOCURILOR DE USI

D.1. Toc din profile CW/UW
Trebuie luati in considerare urmatorii factori:
inaltimea maxima a peretelui: 280 cm;
deschiderea usii: < 90 cm;
greutatea maxima a foii de usa : 25 kg;
Daca toate aceste date corespund, se poate realiza tocul usi din profile de perete UW/CW
(grosimea tablei: 0.6 mm, structura: tip cutie). Aceste profile pentru montantii usii se fixeaza de
profilele de racordare cu pardoseala prin nituri cu cap ascuns. Profilele de racordare cu pardoseala
trebuie prinse de pardoseala, in stanga si in dreapta golului usii cu cate doua dibluri. Drept buiandrug
al usi se monteaza in partea superioara a golului un profil UW. Alaturarea panourilor din care se
realizeaza peretele trebuie sa se produca intotdeauna deasupra buiandrugului si in nici un caz in
dreptul profilelor verticale ale tocului. In acest scop, in profilul buiandrug se asaza doua profile
montanti care rezolva problema rosturilor decalate ale celor doua fete de perete.

D.2. Toc de otel cu profile de rigidizare UA
In cazul unor inaltimi de perete mai mari de 280 cm, a unei latimi de usi mai mari de 90cm
sau a unei greutati a foii de usa mai mare de 25 kg, trebuie folosite la montarea unor tocuri de otel din
una sau mai multe piese, profile de rigidizare UA, care vor inlocui profilele de perete normale
UW/CW.
Asemenea profile au grosime de tabla de 2 mm si care pot fi fixate la rosu de planseul inferior
si de cel superior prin dibluri amplasate in zonele speciale de colt. Pentru realizarea unei legaturi
puternice cu pardoseala in zona golului de usa, profilul UW se decupeaza. Profilele de rigidizare UA
sunt prevazute cu unul sau doua randuri de goluri alungite. Acestea impreuna cu golurile prevazute
in colturile de racordare, permit compensarea unor mici diferente ale inaltimii incaperii sau provenite
din incovoierea planseului superior.

D.3. Toc de lemn
Pentru montarea unor tocuri de lemn sunt valabile toate conditiile prevazute pentru profilele de
perete CW. Se recomanda insa, ca profilele montanti CW pentru usi sa fie montate cu partea
deschisa spre toc si sa fie prevazute cu montant de lemn. In acest fel, tocul poate fi montat in modul
obisnuit in care se poate face aceasta operatie.


E. FINISAREA PERETILOR

Se pot distinge urmatoarele tehnici de lucru:
- procedeul tencuielii uscate, in care panourile se monteaza cu adezivi pe un suport
masiv;
84
- procedeul montarii panourilor pe structuri proprii, de obicei in cazul suporturilor lipsite
de capacitate portanta;


E.1. Lipirea/Pozitionarea
Panourile prevazute cu adezivi se ridica la perete si se bat usor cu ciocanul de cauciuc si
bagheta de pozitionare pentru a le aseza vertical in acelasi plan. La pardoseala trebuie sa ramana,
gratie unui distantier, un rost de cca. 10mm, iar la planseu unul de cca. 5 mm (pentru ventilare in
timpul prizei).

E.2. Montarea pe straifuri de placaj gips carton.
Pentru a compensa greseli mari de planeitate, se lipsesc, la distante de 60 cm straifuri de
placaj care, in cazul unui suport incapabil de a suporta sarcini, trebuie prinse suplimentar in dibluri
dispuse la distante de 60 cm. Pe aceste straifuri pozitionate vertical si in acelasi plan, se lipesc
panouri d eplacaj gips carton ( grosime 12.5mm).

E.3. Coaja de dublare pe astereala de lemn
Peste tot unde din cauza unei zidarii lipsite de planeitate, a unei tencuieli defectuoase sau a
unui schelet portant din lemn executat gresit, nu se pot prinde panourile cu adeziv, acestea (grosime
de 12.5mm) pot fi prinse pe un rastel din sipci de lemn, fixat de perete cu dibluri. Mai intai se fixeaza,
cu dibluri si suruburi, sipci de 20/30 mm, vertical si in acelasi plan. Defectele de planeitate se rezolva
prin intermediul unor distantieri. Daca odata cu finisarea peretelui trebuie imbunatatita si izolatia
fonica si termica, intre sipcile asterealei de perete, se prinde material izolator din fibra minerala. In
cazul termoizolarii peretilor exteriori, pentru evitarea formarii de condens, trebuie incorporata o
bariera de vapori.

E.4. Coaja de dublare independenta
Cojile independente se dublare se realizeaza acolo unde trebuie compensata lipsa de
planeitate a zidariei sau unde trebuie introduse instalatiile in spatiul rezultat. Daca trebuie
imbunatatita si izolarea termica si fonica in acelasi timp, se introduce in golul rezultat material izolator
din fibra minerala. Ca structura de sustinere pot fi folite profile metalice CW50 sau 75, sau montanti
de lemn 6/6 cm. Fixarea structurii de sustinere si panotarea se executa ca in cazul peretilor de
compartimentare. Incazul termoizolarii peretilor exteriori pentru evitarea formarii de condens trebuie
incorporata o bariera de vapori.

E.5. Coaja de dublare cu brida de ajustare
Ca structura de sustinere pot fi folosite profile metalice UW50 sau sipci de lemn 30/50 mm.
Interaxul structurii de sustinere masoara 60 cm. Mai intai se traseaza cu firul de plumb traseul
bridelor de ajustare si se monteaza diblurile.se insurubeaza sina de ajustare prevazuta cu banda de
etansare pentru racordare cu peretele, apoi li se indoaie laturile in unghi drept. Izolatia se preseaza
de perete, iar laturile sinei se indoaie pana la capat. Profilele de perete UW sau sipcile de lemn se
prind cu cleme cu suruburi rapide in pozitie plana si verticala. Sipcile, respectiv profilele introduse in
sina, se apasa inspre perete si astfel pot fi ajustate. Pe aceasta structura de sustinere pozitionata
plan si vertical se insurubeaza panouri (grosime 12.5 mm) cu suruburi rapide, dispuse la distante de
25 cm unul de altul.


F. INSTRUCTIUNI DE MONTAJ - PLAFOANE

Prinderea sistemelor de suspendare de planse masive
Mai intai se traseaza pe peretii adiacenti inaltimea plafonului suspendat, apoi se traseaza
pozitiile sistemelor de suspencare, care se prind de planseul existent cu dibluri si suruburi.
In cazul planseelor cu grinzi de lemn, sistemele de suspendare se prind de grinzile de lemn,
pe cat posibil laterala prin intermediul unor suruburi cu cap rotund, cu diametrul de cca. 5 mm.

Profilul de baza
Piesa de suspendare rapida cu arc se introduce in profilul de baza si se cupleaza cu tija de
suspendare. Ajustarea inaltimii se face prin glisarea tijelor de suspendare in cadrul arcului.

85
Profilul portant
Profilul portant CD se prinde de profilul de baza prin ancore de colt. De profilele portante se
prind cu suruburi rapide panourile de constructie, groase de 12.5 mm, distanta intre suruburi 17 cm.
Rosturile transversale se dispun decalat pentru evitarea rosturilor in cruce.

Sistemul de suspendare
- tija de suspendare cu bucla, lungimi de livrare de la 12.5 cm pana la 1m;
- piesa de suspendare rapida tip ancora, cu arc;
- piesa de suspendare banda cu slituri;

Izolatia
In cazul materialelor izolatoare caserate pe folie de aluminiu, marginile intarite care depasesc
ambele laturi ale paslei de lana minerala, permite o prindere simpla de capriori, respectiv traversa,
prin cuie cu capul lat sau cleme. Distanta dintre prinderi este intre 10-20 cm. Fata de aluminiu
trebuie dispusa intotdeauna spre interior. Latimea materialului izolator trebuie astfel aleasa incat
placile izolatoare sa stea usor presate intre capriori. In acest scop latimea trebuie sa fie cu cca. 2 cm
mai mare decat deschiderea intre capriori. Este foarte important din acest punct de vedere, ca folia
de aluminiu sa fie bine prinsa de capriori si de peretii timpanelor, pentru a se impiedica astfel
patrunderea curentilor de aer in spatiul interior. Daca este cazul rosturile pot fi umplute cu banda de
etansare de aluminiu, autoadeziva.
Panotarea
Se monteaza transversal fata de sipci, cu suruburi, panourile de protectie impotriva
incendiului. Distanta intre prinderi trebuie sa fie de 17 cm. Intai se panoteaza plafonul apoi panta
acoperisului. Trebuie evitate cu grija rosturile in cruce. Rosturile dintre muchiile transversale ale
panourilor trebuie decalate in desfasurarea lor pe directia transversala a panourilor cu cel putin
distanta dintre sipci. Pentru un racord net intre plafon si panta acoperisului, muchiile panourilor de
panta trebuie retezate conform unghiului respectiv.


G. FINISAREA SUPRAFETELOR

G.1. Tencuieli decorative - Grunduire
Inainte de aplicarea tencuielii decorative suportul trebuie tratat cu grund.
Pentru vopsire se folosesc toate vopselele comerciale, de ex. Vopselele solubile. Nu sunt
permise vopselele pe baza minerala ( vopsele cu silicati, var, silicat de sodiu) . Vopselele solubile cu
silicati pot fi folosite doar in cazul in care producatorul acestora certifica compatibilitatea acestor
vopsele cu sistemele rigips si ofera instructiuni precise de folosire. In cazul in stratul vopsit trebuie sa
raspunda unor cerinte deosebite (ex. Rezistenta la spalare) producatorul vopselelor trebuie sa
certifice acest lucru.
G.2. Tapetare
Pot fi folosite toate tipurile de tapet ce se gasesc in comert. Grundul protejeaza cartonul
panourilor de distrugeri ce ar putea surveni la inlocuirea tapetului.
Prin utilizarea unor grunduri speciale tapetul va putea fi ulterior indepartat de pe placile de
gips-carton fara ca aceasta operatie sa ceara o umezire prealabila si fara ca tapetul sa se
deterioreze. Pot fi folosite toate tipurile de adeziv.
G.3. Placare
In bai si bucatarii se recomanda utilizarea panourilor de constructie impregnate rezistente la
umezeala. Adezivul se aplica in strat subtire pe intreaga suprafata si se piaptana cu mistria cu dinti
fini pe directie verticala iar la partea superioara pe directie orizontala. Rosturile dintre panourile
neprelucrate se umplu si se acopera cu aceeasi substanta. Rosturile dintre placile de finisaj se umplu
cu materiale de rosturi pe baza de ciment.


H. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

H.1. Verificari ce se efectueaza inainte de a incepe lucrarile de panotaje interioare.
86
Se verifica lucrarile de la capitolul -Lucrari de betoane, -Lucrari de zidarie, -Lucrari de izolatii -Lucrari
de invelitori. Se verifica traseele verticale si orizontale de instalatii. Se verifica calitatea materialelor
si produselor aprovizionate .

H.2. Verificari in timpul executiei lucrarilor de panotaje interioare si a lucrarilor de
executate.
Constau in:
- verificarea caracteristicilor materialelor
- verificarea si supravegherea punerii in opera (mentinerea la cotele din proiect, respectarea
specificatiilor de executie din caietul de sarcini).

Pe durata executiei ca si la finalizarea lucrarilor se vor verifica
mentinerea la cotele din proiect.
structura de rezistenta a panotajului
teserea corecta a panourilor
pozitia si dimensiunile golurilor
planeitatea, orizontalitatea si verticalitatea suprafetelor, considerandu-se urmatoarele abateri
maxime :
- abateri la goluri: latime (+2/-2 mm)
- abateri de la planeitate 1mm/m
- abateri de la rectilinitatea muchiilor 1mm/m
- abateri


I. RECEPTIA LUCRARILOR SI VERIFICAREA CALITATII
La receptie se verifica folosirea materialelor corespunzatoare proiectului, respectarea dimensiunilor
din proiect, a regulilor tehnologice care asigura rezistenta si stabilitatea, a abaterilor. Nu se admit
crapaturi, fisuri, urme vizibile de reparatii locale, asperitati, pete, urme de lovire etc.
Lucrarile care nu indeplinesc conditiile de calitate se refac corect.
Receptia preliminara se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt
complet terminate, toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile caietului de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de
calitate de executie, precum si constatarile in cursul executiei de catre organele de control. Se incheie
proces verbal de receptie conform prevederilor in vigoare specificandu-se eventualele remedieri
necesare.


87


8.7. TERMOIZOLATII SI FONOIZOLATII


A. GENERALITATI - STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

Normativ privind proiectarea, execuia i exploatarea nvelitorilor acoperiurilor n pant la
cldiri 21.04.2003
Normativ cadru privind detalierea coninutului cerinelor stabilite prin Legea nr. 10/1995;
Seria C.107 - Normative pentru proiectarea i executarea lucrrilor de izolaii termice la cldiri;
GAT-08 - Ghid tehnic de agrementare pentru alctuiri de nvelitori;
Agremente tehnice privind produse pentru nvelitorile acoperiurilor n pant;
P.130/1999 - Normativ privind urmrirea comportrii n timp a construciilor;
P.118/99 - Normativ de siguran la foc a construciilor;
SR 1907/1/97 - Calculul necesarului de cldur - Prescripii de calcul;
Hotararea Guvernului nr. 925/1995 - Regulament de verificare i expertizare tehnic de calitate
a proiectelor, a execuiei lucrrilor i construciilor;
Directive europene privind produsele pentru construcii (89/106/CEE).


B. MATERIALE
Caracteristicile lucrarilor de izolatii executate vor fi dupa cum urmeaza:
- izolatii termice
conductivitate termica max 0.036 W/mK
rezistenta la foc C1-30 min -
rezistenta la compresiune >0.2( N/mm2
absorbtie de apa 2.0 %
rezistenta la permeabilitate vapori >1.5

- izolatii acustice
indice de izolare acustica 48 db

Se vor utiliza materiale care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate conform standardelor
in vigoare. Sortimentele uzuale, caracterizarea acestora, domeniul si conditiile de utilizare, ca si
conditiile tehnice de livrare, receptie si control ale materialelor trebuie sa corespunda standardelor
respective si conf. prevederilor precizate in STAS 5838-76, STAS 5838-78, STAS 5838-80, STAS
8588, STAS 11357.

- Polistiren expandat rigid (EPS):
termoizolatii la pereti si elemente structurale din placi rigide din polistiren EPS-AF 15 kg/mc.
- Placi de polistiren extrudat:
termoizolatii la pardoseli si socluri - din placi rigide din polistiren extrudat rigid EPX-A20 si XPS
- Fonoizolatii - Saltele din vata minerala la panotajele din gipscarton.


C. EXECUTIA LUCRARILOR DE TERMOIZOLATII

Executia lucrarilor de izolatii se va face numai dupa receptionarea lucrarilor de betoane si zidarii, care
trebuie sa indeplineasca conditile prevazute la capitolele respective, a sarpantei, ca si a lucrarilor de
instalatii a caror executie ulterioara ar putea afecta executia lucrarilor de izolatii.
Se va verifica pozitia si alcatuirea corecta a traseelor de instalatiilor.
Conditii de calitate: executia se va face cu respectarea stricta a etanseitatii, acordandu-se o atentie
deosebita eliminarii zonelor de discontinuitate susceptibile de a forma punte termica si condens.
Lucrarile nu se executa la temperaturi de sub 8 grd. C iarna, de peste 30 grd. C vara, si nici dupa
data de 1 noiembrie.
Lucrarile de izolatii se aplica numai pe suport uscat.
Materialele utilizate la lucrarile de izolatii se depoziteaza in medii uscate si incalzite .
88

C.1. Executia termoizolatiilor cu polistiren expandat si extrudat rigid (EPS, EPX).

Lucrari premergatoare
Termoizolatia se aplica la exteriorul peretelui/ placii de beton, sau pe stratul suport stabilit in proiect,
pe suport solid, curat, uscat, cu abaterile dimensionale maxime precizate la capitolul Lucrari de
betoane.
Punerea in opera propriu-zisa
Fixarea termoizolatiei pe perete se face cu adeziv mineral pentru spaclu special. La baza se
utilizeaza un profil de soclu la grosimea placii, fixat cu dibluri si adeziv.
Placile se fixeaza la colturi cu dibluri la 15 cm distanta. Rosturile panourilor se tes si se etanseaza.
Peste termoizolatie se aplica plasa din fibra de sticla, fixata cu dibluri la 15 cm distanta; fasiile de
plasa din fibra de sticla se petrec minim 10 cm; plasa se inglobeaza in adezivul mineral pentru spaclu.
La muchii, plasa se petrece minim 20 cm. In zonele de colt ale golurilor se aplica plasa pe diagonala.
Peste plasa de fibra de sticla se aplica finisajul exterior grund pe baza de rasini sintetice si tencuiala
in strat subtire pe baza de rasini sintetice, in diverse culori si structuri.
Influenta conditiilor meteorologice
Lucrarile nu se executa la temperaturi de sub 8 grd. C iarna, de peste 30 grd. C vara, si nici dupa
data de 1 noiembrie. Lucrarile de izolatii nu se vor executa pe ploaie, soare direct sau vant puternic.
Lucrarile de izolatii se aplica numai pe suport uscat.
Materialele utilizate la lucrarile de izolatii se depoziteaza in medii uscate si incalzite .

C.2. Executia lucrarilor de fonoizolatii

Lucrari premergatoare
Fonoizolatia se aplica pe suport curat, uscat.
Se executa structura metalica si primul strat de panotaj de gipscarton, conform capitolului -Lucrari de
placaje.
Punerea in opera propriu-zisa
Materialul se amplaseaza la interiorul panotajului din gipscarton, in strat continuu, bine presat , astfel
incat spatiul liber sa fie complet izolat.
Placile de vata minerala trebuie usor presate pe structura metalica si primul strat de panotaj de
gipscarton.
Rosturile dintre placi se lipesc cu banda de etanseizare din aluminiu autoadeziva.

C.3. Executia termoizolatiilor la acoperisuri si mansarde.

Pentru elementele de constructie perimetrale ale acoperisului se vor folosi materiale
termoizolante avand conductivitatea termica: 0.06 W/(mK).
Alcatuirea de principiu a elementelor de inchidere orizontale si inclinate ale mansardelor
comporta:
- un strat cu o rezistenta mare la permeabilitate la vaporii de apa (bariera contra vaporilor)
care, dispus spre suprafata interioara a elementelor de inchidere, limiteaza trecerea spre exterior a
unor cantitati mari de vapori de apa;
- folosirea unui strat termoizolant cat mai permeabil la trecerea vaporilor de apa, permitand
astfel ca acestia sa ajunga nestingherit in spatiul de aer ventilat si de aici - in atmosfera.
- utilizarea unor materiale termoizolante care au caracteristici favorabile sub aspectul
absorbtiei de apa (absorbtie redusa) si care nu se deterioreaza si nici nu isi micsoreaza sensibil
capacitatea de izolare termica sub influenta umiditatii;
- interzicerea de a prevedea la fata dinspre exterior a stratului termoizolant a unui strat
hidroizolant care este in acelasi timp un strat impermeabil (cu rezistenta mare) la trecerea vaporilor
de apa si care impiedica astfel indepartarea acestora din constructie.

In alcatuirea acoperisului se vor crea doua spatii de aer ventilat si anume, in ordine, de jos in
sus:
- un strat dispus intre fata superioara a stratului termoizolant si un strat impermeabil
hidroizolant care face parte din alcatuirea invelitorii; din acest strat face parte si intregul volum de aer
din pod;
- un strat de aer de grosime constanta, dispus intre invelitorile montate pe sipci si stratul
impermeabil mentionat mai sus care separa cele doua straturi de aer ventilat;
89

Elementele de constructie la mansarde vor avea urmatoarea alcatuire, dispuse in ordine de
jos in sus:
- strat de finisaj si de protectie spre interior a straturilor termoizolante;
- sipci pentru montarea stratului de protectie + interspatiu de aer neventilat;
- bariera contra vaporilor;
- straturi termoizolante;
- strat de protectie spre exterior a straturilor termoizolante, dintr-un material permeabil la
vapori, eventual caserat pe termoizolatie;
- spatiu de aer bine ventilat;
- folie impermeabila din punct de vedere hidrofug, montata liber sau pe astereala;
- sipci montate paralel cu linia de cea mai mare panta + interspatiu de aer bine ventilat;
- sipci dispuse paralel cu streasina, pentru montarea pieselor care alcatuiesc invelitoarea;
- invelitoarea din piese independente (tigle tabla).

Peretii verticali, usori, retrasi fata de planul fatadei care separa fatada de pod, vor avea
urmatoarea alcatuire:
- strat de finisaj si de protectie spre interior a stratului termoizolant;
- sipci pentru montarea stratului de protectie + interspatiu de aer neventilat (intre sipci);
- bariera contra vaporilor;
- unul sau doua straturi termoizolante, fixate intre si in exteriorul unui schelet de lemn prins
la partea superioara de capriori si rezemat la partea inferioara pe planseul existent prin intermediul
unei talpi continue;
- strat de etansare si de protectie, permeabil la vaporii de apa, eventual caserat pe fata
exterioara a stratului termoizolant dispus in exteriorul scheletului de lemn

Lucrarile nu se executa la temperaturi de sub 8 grd. C iarna, de peste 30 grd. C vara, si nici dupa
data de 1 noiembrie.
Lucrarile de izolatii se aplica numai pe suport uscat.
Materialele utilizate la lucrarile de izolatii se depoziteaza in medii uscate si incalzite .


D. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

D.1. Elemente geometrice
Dimensiunile elementelor de izolatii si pantele teraselor sunt cele indicate in proiect.

D.2. Controlul calitatii lucrarilor
Pentru asigurarea calitatii lucrarilor, se va efectua un control tehnic permanent de catre constructor si
beneficiar, care au sarcina de a urmarii sistematic executarea lucrarilor de izolatii.

D.3. Verificari ce se efectueaza inainte de a incepe executia lucrarilor de izolatii.
Constau in:
a. calitatea si caracteristicile materialelor si produselor aprovizionate . Receptia materialelor ce vor fi
introduse in opera se va face pe baza documentelor de calitate (certificatele de conformitate, fisele de
transport, agrementul tehnic -daca este cazul). Verificarea calitatii se face prin: examinare vizuala,
incercari pe probe in conditiile prevazute de standarde si de caietul de sarcini. Se vor respecta
indicatiile producatorului privind depozitarea si aplicarea produselor prevazute in documentele
insotitoare.
b. utilajele si dispozitivele de preparare si punere in opera
c. calitatea stratului suport:
- uscarea in limite care sa nu afecteze calitatea lucrarilor ulterioare;
- limitarea tasarilor
- suprafetele din beton si zidarie: abaterile nu vor depasi +/- 10 mm.
- nu se admit urme de noroi, grasime, praf.
- umiditatea va fi de sub 3%. Daca umiditatea stratului suport depaseste limitele admise, executia
izolatiilor este interzisa
- abaterile de la planeitate sub 3 mm
- asperitati mai mici de 2 mm.

90
D.4. Verificari in timpul executiei lucrarilor de izolatii si a lucrarilor de izolatii executate:
a. verificarea si supravegherea punerii in opera
- mentinerea la cotele din proiect.
- pozitia si dimensiunile golurilor si strapungerilor.
- orizontalitatea si verticalitatea suprafetelor, considerandu-se urmatoarele abateri
maxime : 3 mm/m, maxim 6 mm pe etaj si 30 mm pe intreaga cladire
- abateri de la planeitate 3mm/m
- respectarea pantei stabilite prin proiect

Se verifica respectarea tehnologiilor de executie.
La izolatiile termice se verifica regularitatea placilor, densitatea si grosimea materialelor, deschiderea
rosturilor, continuitatea barierelor contra vaporilor.
La izolatiile fonice se verifica evitarea legaturilor rigide intre straturile protejate si etansarea
strapungerilor intre pereti si plansee.

In timpul executiei diverselor straturi, cat si dupa aceasta, se vor lua masurile ce se impun pentru
protectie: conditii de temperatura si umiditate, protectia la soc, izbituri si distrugeri.
Continuitatea si aderenta de stratul suport a izolatiilor se vor verifica prin metode nedistructive (vizual,
usoara ciocanire etc.). De asemenea se va incheia proces verbal de lucrari ascunse.
Pentru asigurarea calitatii lucrarilor, se va efectua un control tehnic permanent de catre constructor si
beneficiar, care au sarcina de a urmarii sistematic executarea lucrarilor de izolatii.


E. RECEPTIA LUCRARILOR


Receptia preliminara se se face pe faze de lucrari, la cererea beneficiarului, dar la cel putin 50 metri
patrati.
La receptie se verifica:
- respectarea standardelor si
- respectarea dimensiunilor din proiect,
- numarul si grosimile statului aplicat prin sondaje,
- aderenta la suport prin sondaje,
- respectarea conditiilor de etanseitate, impermeabilitate si continuitate impuse prin caietul de sarcini
si normativele in vigoare, prin probe specifice ( inundare cu apa timp de 72 de ore, etc).
Verificarile se efectueaza inainte de executia finisajului, iar rezultatele se inscriu in PVLA.
Nu se admit umflaturi, crapaturi, fisuri, urme vizibile de reparatii locale, discontinuitati, urme de opriri
ale lucrului.
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de
calitate de executie, precum si constatarile in cursul executiei de catre organele de control. Se incheie
proces verbal de receptie conform prevederilor in vigoare specificandu-se eventualele remedieri
necesare.
In zonele cu defecte majore lucrarile se refac integral.


91



8.8. TERMOFATADE

A. GENERALITATI STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

Normativ cadru privind detalierea coninutului cerinelor stabilite prin Legea nr. 10/1995;
Seria C.107 - Normative pentru proiectarea i executarea lucrrilor de izolaii termice la cldiri;
P.130/1999 - Normativ privind urmrirea comportrii n timp a construciilor;
SR 1907/1/97 - Calculul necesarului de cldur - Prescripii de calcul;
Hotararea Guvernului nr. 925/1995 - Regulament de verificare i expertizare tehnic de calitate
a proiectelor, a execuiei lucrrilor i construciilor;
Directive europene privind produsele pentru construcii (89/106/CEE).


B. MATERIALE UTILIZATE PRELUCRARE SI MONTAJ

B.1. Placa termoizolanta pentru fatade EPS
Produs: Bloc de material spumos din particule de polistiren expandat
Compozitie: Granule expandate de polistiren
Utilizare: Pentru constructii noi ca sistem exterior de izolare termica la fatade.
Date tehnice:
Rezistenta la compresiune: >0.12N/mm
2

Rezistenta la tensiune din intindere: >0.15N/mm
2

Conductivitate termica: 0.040W/mK
Densitate: 15-18 kg/mc
Rezistenta la difuzia vaporilor de apa (): 40
Compostare la actiunea focului:
Clasa de ardere; B1 arde greu
Clasa de formare a fumului: Q
3

Clasa de formare a stropilor: Tr1
Necesarul de material: 2 placi/m
2

Grosimi: 2-12cm
Format: 100 x 50 cm
Depozitare: A se feri de raze ultraviolete (soare), de influenta precipitatiilor si de deteriorare
mecanica.
Punere in opera
Stratul suport:
Suportul trebuie sa fie uscat, neinghetat, fara praf, permeabil, neted, cu capacitate portanta.
Lipirea:
Se toarna adezivul pulverulent pentru spaclu Baumit in apa curata si se amesteca o data
(timp: 1,5 ore).
Peretele trebuie sa fie neted (5 mm/m).
Neuniformitatile mai mari trebuie netezite intr-o faza de lucru diferita.
Neuniformitatile pana la 10mm se netezesc cu spaclul adeziv.
Peste 10mm se va folosi un strat separat de tencuiala.

Imbinarea la soclu:
Varianta 1 Utilizarea profilurilor pentru socluri la grosimea stratului de de izolatie.
Varianta 2 la 20cm deasupra liniei de soclu se va prinde o fasie cu latimea de min. 50cm de
plasa de fibra de sticla. Apoi se va monta la linia de soclu o scandura ca suport pentru placa izolanta
EPS (vezi detaliile de constructie). Dupa montarea placii si indepartarea scandurii suport se va trage
in sus fasia de plasa de fibra de sticla peste marginea de jos a placii izolante si se va spaclui si lipi cu
adezivul pentru spaclu Baumit.
La utilizarea profilului de soclu, acesta va fi prins cu cuie din otel si lipit pe adezivul pentru
muchii baumit (Kantenfix). Pe aceasta imbinare de soclu pot fi puse placile si lipite.
92
Adezivul se va aplica pe placa izolanta pe margini si in puncte in interior.
Pe suporturile netede adezivul se poate aplica si pe intreaga suprafata a placilor utilizand
spaclul cu dinti. Acest mod de lucru faciliteaza suprapunerea neuniformitatilor mici si posibilitatea
aplicarii curate si plane a placilor.
Dupa o aranjare si apasare corecta a placilor se obtine o suprafata plana.

Indicatii speciale:
In rosturile si spatiile libere dintre placi nu se aplica adezivul pentru spaclu Baumit pentru a nu
se forma punti termice.
La acoperirea colturilor adezivul se va aplica cu spaclul de dinti.
Placile izolante pentru glafuri (de fereastra), intradosuri (la bolti) si buiandrugi se aplica dupa
montarea placilor pe fatada. Surplusul de material, care depaseste marginile fatadei, se va indeparta
(taia) dupa terminarea lucrarilor de aplicare, deci dupa intarirea adezivului. Daca timp de 2 saptamani
nu se aplica nici un strat de armare, placile vor trebui din nou slefuite si sterse de praf.

Dibluirea:
Daca suportul sau constructia necesita o prindere mecanica mai buna a placilor izolante, se
vor utiliza dibluri din materiale plastic (min. 3 dibluri pe placa) la 24 ore dupa lipirea placilor. La
marginea cladirilor, exceptand casele parter, se vor adauga min. 2 dibluri pe placa (4 dibluri la
ordonarea pe verticala a placilor) in interiorul unei fasii de 40 cm de la muchie. Diblurile trebuie sa
patrunda pana in zid si nu au voie sa iasa deasupra suprafetei placilor izolante. Adanciturile de la
nivelul capetelor diblurilor se vor netezi cu adeziv pentru spaclu Baumit cu min. 12 ore inainte de
spacluirea propriu-zisa a placilor.

Spacluirea:
Se va aplica adezivul cu spaclul cu dinti la grosimea de 10mm, apoi se va pune in masa
spacluita proaspata armatura pentru tencuiala (plasa din fibra de sticla) in fasii verticale cu o
suprapunere a fasiilor de min. 10cm si cu adaugare de adeziv, se spacluieste netezind intreaga
suprafata.

Indicatii:
Suportul nu trebuie sa fie inghetat. In timpul prelucrarii si al intaririi temperatura
aerului si a suportului trebuie sa depaseasca +5C.
Lucrarile de tencuire interioara, montarea sapelor se vor face in locuri inchise, deoarece
zidaria nu trebuie expusa unei umeziri ulterioare.
B.2. Tencuiala superioara praf de piatra
Produs : Mortar uscat, rezistent la intemperii, hidrofobat, permeabil la vapori de apa,
prelucrabil manual sau mecanizat, ca tencuiala driscuita, periata, zgariata sau strop.
Compozitie : Var stins (Ca(OH)2), ciment alb, nisipuri de marmura, pigmenti de vopsea,
adaosuri
Utilizare : Tencuiala, permeabila la vaporii de apa, pentru interior si exterior
Date tehnice :
Granulatie max.: 1, 2, 3 sau 5 mm
Rezistenta la compresiune: > 1,5 N/mmt
Rezistenta la tensiune din Incovoiere: > 0,6 N/mmt
Rezistenta la difuzia vaporilor de apa (): 12
Coeficient de conductivitate termica (): 0,8 W/mK
Necesar de apa: cca. 10 l/sac
Livrare : Ambalaj: sac de 40 kg
Depozitare : 6 luni la loc uscat, pe paleti de lemn
Categoria conform normelor chimice :
Acest produs ataca ochii.
A nu se lasa la indemana copiilor, in caz de stropire in ochi se indica clatirea
normelor cu multa apa curata si, la nevoie, consult medical.
In stare intarita produsul nu este daunator.

Punere in opera :
Stratul suport:
Suportul trebuie sa fie uscat, neinghetat, fara praf, permeabil, neted, cu capacitate portanta.
93
Se aplica pe:
- tencuieli de var-ciment si de ciment
- alte suporturi minerale
Nu se aplica pe:
- materiale sintetice, straturi de vopsea sau uleiuri, zugraveli
- sisteme de placi termoizolante
Indicatii pentru pregatirea suportului:
- Suprafetele de tencuiala segregata vor fi indepartate mecanic sau vor fi fixate (cu fixator de
grund Baumit).
- Suprafetele murdare sau cu ciuperci se vor indeparta mecanic, vor fi tratate cu substante
speciale.
- Straturile de zugraveli minerale, vor fi indepartate mecanic.
- Neplaneitatile tencuielii de grund vor fi indepartate mecanic.
A se avea in vedere masurile de restaurare in acest sens.
- Suprafetele deteriorate, respectiv fisurate vor fi corectate cu o masa de spaclu
adecvata.
Prelucrarea:
Cu cateva ore inaintea tencuirii se va umezi suportul in functie de capacitatea sa absorbanta
si de starea vremii. Inaintea aplicarii tencuielii pe stratul suport nu trebuie sa existe nici un film (strat)
de apa. La tencuiala termoizolanta simpla si extra se va umezi stratul suport cu o zi inainte.

Amestecul:
Se va amesteca Intotdeauna tot continutul sacului cu cca. 10 l de apa in malaxorul prin cadere
libera timp de 3 - 5min. La tencuiala superioara se vor descarca continuturile mai multor malaxari intr-
o targa de mortar cuprinzatoare, pentru a se omogeniza manual mortarul. In acest fel vor fi evitate
diferentele de consistenta si de culoare . In timp se adauga noi amestecuri de tencuiala minerala.

Aplicarea:
Tencuiala se aplica manual cu mistria sau cu dreptarul, apoi se realizeaza structura dorita.
La tencuiala periata este posibila si prelucrarea cu o masina de tencuit adecva ta.
Tencuiala driscuita: Dupa aplicare se trage cu dreptarul sau se driscuie.
Dupa caz, se mai poate uda suprafata tencuita in timpul driscuirii.
Atentie: driscuirea excesiva poate produce pete de culoare !

La prelucrarea tencuielilor driscuite peste tencuieli termoizolante se va aplica un strat de minim 5 mm
! Pentru a realiza o suprafata de absorbtie uniforma se recomanda aplicarea in dublu strat.

Tencuiala driscuita dublu strat: La aplicarea structurii striate se prelucreaza tencuiala
superioara driscuita
Primul strat de culoare unica se aplica cu mistria si se netezeste cu dreptarul. Cand primul
strat nu se mai poate presa cu degetul (dupa cca. 8 - 12 ore, in functie de starea vremii si de
capacitatea de absorbtie a stratului suport), se aplica al doilea strat cu mistria si se niveleaza cu
dreptarul la granulatia dorita. Dupa ce tencuiala a facut priza, se va driscui sub presiune usoara, timp
in care agregatul din tencuiala va fi antrenat pentru a forma structura driscuita.
Tencuiala periata: Dupa intarirea usoara (proba cu degetul) se netezeste stratul de 10 - 12
mm. Momentul perierii difera in functie de starea vremii si de capacitatea de absorbtie a stratului
suport. Acest moment este bine ales, atunci cand pe peria cu cuie nu mai raman agatate parti umede
de mortar. Apoi se face perierea sub presiune cu peria pentru tencuieli. Tencuiala astfel periata va fi
maturata apoi uniform cu o matura usoara.
Tencuiala stropita: Tencuiala superioara Baumit de 5 mm va fi aplicata uniform cu mistria in
mod stropit. Modul stropit cere o pricepere deosebita in tehnica de aruncare, deci el trebuie aplicat
de catre zidari experimentati. La aplicarea pe tencuieli termoizolante se va aplica tencuiala minerala
de 2 mm de aceeasi culoare cu primul strat. A doua zi se va aplica tencuiala minerala de 5 mm in
modul stropit.

Indicatii:
A nu se prelucra sub incidenta directa a razelor solare, sub actiunea ploii , sub +5C, pe
suport inghetat sau la pericol de inghet. A nu se amesteca cu substante anti-inghet ! Pentru a
pastra o suprafata uniforma (culoare, structura) pe o fatada tencuiala superioara trebuie aplicata in
94
mod continuu (a nu se imbina o portiune umeda cu una uscata ci doar umed pe umed), pe intreaga
suprafata (cel putin un zidar pe etaj , unul langa altul pe toata latimea fatadei).
Portiunile deja uscate se contureaza ca nuanta de culoare proprie, care nu se mai modifica
nici daca se uda ulterior portiunea tencuita.
Daca fatada de tencuit este prea mare pentru o echipa de zidari, care nu o pot prelucra pe
toata odata, se recomanda impartirea ei in portiuni arhitectonice. Pentru imbunatatirea
discontinuitatilor de culoare datorate prelucrarii, vremii sau capacitatii diferite de absorbtie a stratului
suport, in special la structura periata, se recomanda aplicarea unui strat de vopsea silicatica dupa o
perioada de timp de 14 zile.
Pentru evitarea abaterilor de nuanta de culoare ar trebui comandata o data toata cantitatea de
vopsea pentru toata lucrarea pentru ca toata aceasta cantitate sa fie fabricata in aceeasi sarja.
Livrarea se poate face insa si in etape.
A se curata cu apa uneltele imediat dupa folosirea lor.

B.3. TENCUIALA SILICON
Produs: Tencuiala decorativa in strat subtire gata preparata pe baza de rasini siliconice, in
structura striata sau periata.
Compozitie : Rasini siliconice, ingrediente minerale pigmenti, stabilizatori, adaosuri, apa
Utilizare : Tencuiala rezistenta la apa si permeabila la vapori de apa pentru interior si exterior
indeosebi pentru protectia monumentelor; pentru renovarea si restaurarea caselor vechi; ca strat finit
pentru sistemele de izolatie termica
Date tehnice :
Granulatie max.: 1 mm, 2 mm, 3 mm
Continut de parti solide: cca. 80 %
Densitate: cca. 1,8 kg/dm
Rezistenta la difuzia vaporilor de apa (): cca. 37
Valoarea pH: 12
Livrare : Ambalaj: cutii de 30 kg
Depozitare : Garantata 6 luni la loc racoros si ferit de Inghet; a se pastra galeata bine inchisa
Categoria conform normelor chimice :
Este de evitat contactul Indelungat pe piele;
In caz de stropire In ochi se indica clatirea cu multa apa curata si, la nevoie, consult medical.
In stare intarita produsul nu este daunator.
Punere in opera
Stratul suport:
Suportul trebuie sa fie uscat, neInghetat, fara praf, permeabil, neted, cu capacitate portanta.
Se aplica pe:
- tencuieli de var-ciment si de ciment, driscuit
- beton si alte suporturi minerale
- straturi (vechi) de vopsele si tencuieli minerale sau Silicon cu priza buna
- zidarie din blocuri de gresie calcaroasa
Se aplica In mod conditionat pe:
- tencuieli de ipsos (cu strat de proba)
- lemn (vezi pct. 3. Prelucrarea)
Nu se aplica pe:
- rasini si materiale sintetice
- straturi de lac respectiv ulei, vopsele cu clei si dispersive
- straturi de var
Indicatii pentru pregatirea suportului:
- Suprafetele de tencuiala segregata vor fi indepartate mecanic sau vor fi fixate (cu fixator de
tencuiala Baumit)
- Petele de ulei de cofraj pe beton: se vor folosi jeturi de abur supraincalzit sau alti agenti de
curatat din comert
- Straturi de lac respectiv de ulei: degresare, apoi jeturi de abur supraincalzit
- Suprafetele murdare sau cu ciuperci se vor indeparta mecanic, vor fi tratate cu abur
supraincalzit sau cu substante speciale
- Straturile de vopsea minerala, fara priza buna datorita vechimii si a precipitatiilor vor fi
indepartate mecanic
- Neplaneitatile zidariei vor fi indepartate mecanic.
95
A se avea in vedere masurile de reparatii in acest sens
- Suprafetele deteriorate, respectiv fisurate se vor imbunatati cu o masa de spaclu
- Pe toate suporturile se va aplica initial grundul Silicon Baumit (timp de uscare: 24 ore).
Prelucrare:
Dupa timpul de uscare de min. 24 ore al grundului Silicon se aplica tencuiala Silicon, care va fi
amestecata lent si uniform cu malaxorul. Tencuiala Silicon se va aplica si structura pe perete cu un
dreptar.
Structura striata: dupa o usoara uscare se va driscui cu miscari circulare sau liniare cu ajutorul
unei palete din material plastic.
Structura periata: imediat dupa Intinderea tencuielii pe perete se va peria rotund cu peria din
material plastic.
A se lucra uniform si fara Intrerupere.
Straturi:
1 - strat grund Silicon Baumit
1 - strat tencuiala Silicon Baumit.
Pe lemn si pe suprafete fin tencuite:
2 - straturi grund Silicon Baumit
1 - strat tencuiala Silicon Baumit.
Indicatii:
A nu se aplica In conditii de temperatura sub +5C, direct sub razele solare, pe timp de ploaie
sau pe vant puternic. Daca se va lucra in aceste conditii, fatada va trebui protejata corespunzator.
O umiditate crescuta a aerului si temperaturile mai joase pot prelungi timpul de legare (uscare)
si pot modifica nuanta de culoare.
A se curata cu apa uneltele imediat dupa folosirea lor.
In conditii de vreme nefavorabila, indeosebi primavara si toamna, recomandam utilizarea
produselor Granopor.
Aceeasi nuanta de culoare poate fi garantata doar in cadrul unei singure sarje de tencuiala.
Nuanta de culoare este influentata de calitatea stratului suport, de temperatura si de
umiditatea aerului. Pentru evitarea abaterilor de nuanta de culoare ar trebui comandata o data toata
cantitatea de tencuiala pentru toata lucrarea pentru ca toata aceasta cantitate sa fie fabricata in
acelasi timp.
Livrarea se poate face insa si in etape.
La tencuielile si sistemele termoizolante nu se vor folosi nuante de culoare a caror indice se
afla sub 30.
Masuri de precautie:
A se feri de tencuiala ochii si pielea si Imprejurimile suprafetei de tencuit, In special sticla,
ceramica, clincherul, piatra naturala, lacul si metalul. In caz de necesitate, se va clati imediat partea
stropita cu multa apa; nu se va astepta uscarea tencuielii.


B.4. ADEZIV PENTRU SPACLU
Produs : Adeziv mineral pulverulent si masa pentru spaclu gata preparata
Compozitie : Ciment, rasina sintetica, nisipuri de cuart, adaosuri
Utilizare : Mortar adeziv, permeabil la vaporii de apa, pentru interior si exterior,
pentru lipirea placilor termoizolante pentru fatade EPS-F si XPS, pentru Inglobarea plasei din
fibra de sticla In cadrul sistemului termoizolant Baumit EPS si pentru spacluirea suprafetelor de beton
sau a celor tencuite.
Date tehnice :
Granulatie max.: 0,3 mm
Conductivitate termica (): 0,80 W/mK
Rezistenta la difuzia vaporilor de apa (): 50
Necesarul de material :
- la lipire: cca. 4 kg/mt
- la spacluire: cca. 3 kg/mt
Grosime
- minima: 2-3 mm
- maxima: 4 mm
Necesar de apa: cca. 10 l/sac
Livrare Ambalaj: sac de 40 kg
Depozitare : Max. 6 luni la loc uscat, pe paleti de lemn
96
Categoria conform normelor chimice :
Acest Produs reactioneaza in stare proaspat preparata alcalic. Este de evitat contactul
indelungat pe piele; in caz de stropire in ochi se indica clatirea cu multa apa curata si, la nevoie,
consult medical. In stare intarita produsul nu este daunator.

Punere in opera
Stratul suport:
Suportul trebuie sa fie uscat, neInghetat, fara praf, permeabil, neted, cu capacitate portanta.
Amestecare:
Se toarna adezivul pulverulent pentru spaclu Baumit In apa curata si se amesteca lent cu
mixerul, apoi se lasa 5 min. sa stea, dupa care se mai amesteca o data.
Timp de prelucrare: 1,5 ore.
Prelucrare:
In sistemul termoizolant Baumit EPS
Ca adeziv:
Peretele trebuie sa fie neted ( 5 mm/m).
Neuniformitatile mai mari trebuie netezite intr-o faza de lucru diferita.
Neuniformitatile pana la 10 mm pot fi preluate la operatia de lipire.
Peste 10 mm se va folosi un strat separat de tencuiala.
Adezivul se va aplica pe placa izolanta pe margini si in puncte in interior.
Pe suporturile netede adezivul se poate aplica si pe intreaga suprafata a placilor utilizand
spaclul cu dinti.
Ca masa de spaclu:
Se va aplica pe placile izolante plane deja montate pe fatada adezivul ca strat de
armare.
Neuniformitatile suportului nu vor fi netezite cu stratul de armare sau de tencuiala.
Rosturile dintre placile izolante EPS nu vor fi acoperite cu adezivul pentru spaclu.
Daca timp de 2 saptamani nu se aplica nici un strat de armare, placile vor trebui din nou
slefuite si sterse de praf.
Se va aplica adezivul cu spaclul cu dinti la grosimea de 10 mm, apoi se pune In masa
spacluita proaspat armatura pentru tencuiala (plasa din fibra de sticla) in fasii verticale cu o
suprapunere a fasiilor de min. 10 cm si cu adaugare de adeziv, se spacluieste netezind intreaga
suprafata.
Plasa nu trebuie sa se mai vada.
Grosimea adezivului spacluit trebuie sa fie de min. 2 mm.
Spacluirea pe zugraveli:
Suportul trebuie sa fie neted, intarit, uscat, fara exfolieri si segregari.
Zugraveala trebuie sa aiba o aderenta buna la suport, se vor indeparta defectiunile si se va
curata bine suprafata.
Spacluirea pe tencuieli:
Se va curata suprafata cu jeturi de abur supraIncalzit, iar fisurile se vor inchide intr-o singura
faza de lucru.
Suportul trebuie sa fie neted, tare, uscat, fara exfolieri si segregari.
Spacluirea pe beton:
Se va curata suprafata foarte bine (cu aparatul de presiune Inalta si cu substante de curatat).
Indicatii:
A nu se prelucra sub +5C, pe suport inghetat sau i n caz de pericol de inghet.
Nu se vor adauga substante anti-inghet.
Pe placile pentru fatade, care au fost expuse razelor ultra-violete mai mult de 15 zile, nu se va
spaclui fara a slefui si sterge praful de pe placi.
Stratul de masa de spaclu va sta la uscat min. 7 zile inaintea unei noi prelucrari.
La slefuirea stratului spacluit trebuie avut grija sa nu se deterioreze plasa de fibra de sticla.
La armarea dubla se va aplica al doilea strat spacluit cel mai devreme dupa o zi de la
aplicarea primului strat.
In caz de dibluire a placilor de fatada se va face o spacluire capetelor de diblu cu
adezivul pentru spaclu Baumit cu 12 ore inaintea aplicarii stratului spacluit propriu-zis.
Ca straturi finale:
- tencuiala Granopor Baumit (inclusiv grund Granopor Baumit)
- tencuiala Silicat Baumit (inclusiv grund Silicat Baumit).

97
B.5. PLASA DIN FIBRA DE STICLA
Produs : Tesatura alcalica din fibra de sticla
Compozitie : Fibre din sticla (cu strat de SBR = stirol-butadiena-rubber)
Utilizare : Pentru armarea straturilor de adeziv de spaclu Baumit
Date tehnice:
Latura ochiului: 4 mm
Greutate specifica: > 145 g/mt
Rezistenta la rupere: > 1500 N/5 cm
Necesarul de material: c c a. 1,1 m/mt d e s up rafa ta
Livrare : Role de 50 mt impachetate In folie (latime: 1 m, lungime: 50 m)
Depozitare : In picioare la loc uscat

Punerea in opera
Spacluirea:
Se va aplica adezivul cu spaclul cu dinti la grosimea de 10 mm, apoi se pune in
masa spacluita proaspat armatura pentru tencuiala (plasa din fibra de sticla) in
fasii verticale cu o suprapunere a fasiilor de min. 10 cm si cu adaugare de adeziv, se
spacluieste netezind intreaga suprafata.
La colturi de ferestre sau in alte zone, unde pot aparea tensiuni ce pot provoca
rupturi in zidarie, se recomanda aplicarea de noi fasii din fibra de sticla pe diagonala prinse cu
adeziv pentru spaclu, dupa care se va aplica stratul efectiv din fibra de sticla.
Tesutul din fibra de sticla nu trebuie sa se mai vada dupa spacluirea sa cu adezivul pentru
spaclu si ar trebui sa se afle la mijlocul grosimii stratului de adeziv, grosime de min. 2 mm.
Element caracteristic:
Plasa din fibra de sticla este caracterizata prin fire colorate distinctive.
Indicatii:
La acoperirea canturilor si la formarea doliilor se va avea grija ca sub tesutul din
fibra de sticla sa nu ramana spatii goale (neinchise cu spaclu) .
Daca fatada este expusa direct razelor solare sau vantului uscat si puternic, atunci nu este
permisa spacluirea sau armarea cu plasa din fibra de sticla (sau se va proteja corespunzator fatada).
Si la utilizarea armaturilor pentru muchii plasa trebuie sa se suprapuna peste
muchii.
Trebuie avut grija ca la slefuirea stratului spacluit sa nu se deterioreze tesutul din
fibra de sticla.





98



8.9. TAMPLARIE DIN PVC GEAM TERMOPAN


A. GENERALITATI - STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

STAS 9249 73 geam termopan
C 47-86 Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor la constructii
STAS 1637-73 Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetelor usilor si ferestrelor a
sensului de rotatie pentru inchiderea lor si notarea lor simbolica.
STAS 4670-74 Modularea constructiilor, goluri pentru usile si ferestrele cladirilor de locuit
si social-culturale.
Normativ privind realizarea tamplariei termoizolante, elaborat de ANPFR

Legea 10/1995 Privind calitatea in constructii
SR 1907/1/97 - Calculul necesarului de cldur - Prescripii de calcul;
STAS 10101/23 A-86 Incarcari date de temperatura exterioara in constructii civile si
industriale".
STAS 10101/0 A-87 Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii civile si industriale
STAS 10101/2-89 Incarcari datorate procesului de exploatare
SR-ISO 6240 Norme de performan n construcii - coninut i prezentare;
Normativ cadru privind detalierea coninutului cerinelor stabilite prin Legea nr. 10/1995;
Normativ privind urmrirea comportrii n timp a construciilor - P.130/1999;
Hotararea Guvernului nr. 925/1995 - Regulament de verificare i expertizare tehnic de calitate
a proiectelor, a execuiei lucrrilor i construciilor;
Directive europene privind produsele pentru construcii (89/106/CEE).

Caracteristici generale:
Toate ferestrele si usile tip ferestre prevazute conform documentatiei anexate, trebuie sa fie
dintr-un singur fel si de la acelasi producator, respectiv sistemul adecvat de exploatare.
Asamblarea si forma elementelor livrate se va face conform tabloului de tamplarie, intocmit de
proiectant si vizat de beneficiar.
Subansamblurile folosite trebuie sa corespunda cerintelor tehnice si impreuna sa dea un
element omogen, conform normelor tehnice in vigoare si care sa permita exploatarea in conditiile cele
mai bune si conform cerintelor functionale a elementelor gata montate.
Ferestrele pot fi fixe, cu deschidere simpla sau oscilobatanta; echipate cu geamuri simple sau
cu mai multe foi, cu proprietati termoizolante, fonoizolante, avand diferite grade de rezistenta la foc.
Geamurile pot fi total transparente sau filtrante pentru radiatia solara.

Lucrarile de tamplarii de PVC se vor executa numai in urmatoarele conditii climaterice: iarna,
la temperaturi de minim + 10 grd. C, vara intre +10 si +30 grd. C, umiditate 65%. Lucrarile de tamplarii
de PVC nu se vor executa pe ploaie, soare direct sau vant puternic.

B. MATERIALE SI PRODUSE

Tamplaria din PVC va avea compozitia din profile aleasa functie de cerceveaua retrasa , cu aspectul
in trepte ce confera supletea ferestrei SI VA FI INSOTITA DE CERTIFICAT DE CONFORMITATE
CONFORM LEGISLATIEI IN VIGOARE, certificate de garanie i instruciuni de utilizare i exploatare
stabilite de producator. Ferestrele vor avea montat lcrimar care imbunattete etanarea n cazul
ploilor toreniale. Compoziia din profile aleas va alcatui cinci camere de aer , ce confer o bun
izolare termic ( U = 1.3. 1.5 W / mp * k ), asigur fixarea ( stabilitatea ) feroneriei , precum i o mai
mare rezisten mecanic a colurilor, respectiv a cercevelelor. Toate garniturile vor fi realizate din
cauciuc sintetic cu rezistena sporit la intemperii i mbtrnire. In camera central a profilelor se va
introduce armatura din oel zincat pe ambele suprafee. Grosimea armturii variaz de la 1.5 la 3mm.
99
Bagheta de fixare a geamului se va realiza din mai multe profile. La toate ferestrele se va monta un
glaf exterior aa inct s fie eliminata orice posibilitate de infiltrare a apei n perei.

MATERIALE
- tmplrie din diverse profile PVC armatura din oel zincat
- keder din cauciuc
- garnitura de etanare;
- feronerie din producia curent;
- geam termoizolant
- adeziv cauciuc-geam
- uruburi almite pentru metal
- feronerie
B.1. PVC CARACTERISTICI
Date tehnice
- punctul de inmuiere Vicat (cu o sarcina de 5 kg) 80 grd. Celsius
- modulul de elasticitate la incovoiere 3200 Mpa
- efortul de rupere 44 Mpa
- elongatia la rupere > 120%
- rezistenta la soc
- la 23 grd. Celsius > 600 kg/mp
- la 0 grd. Celsius > 400 kg/mp
- rezistenta la lovire numar de esantioare rupte (din 10 buc) 0
Alte calitati importante ale PVC-ului
- coeficientul de conductivitate termica - = 0.17 W/mK
- coeficientul de intindere lineara - 555 x 10(-6)K(-1)
- densitatea 1520 kg/dm
- absorbtia apei la imersiune 0.04-0.4%
- nu este inflamabil si are proprietati auto-extinctive
- duritatea D: - 80
- rezistenta chimica buna la actiunea acizilor, bazelor, sarurilor, alcoolilor si aldehidelor

Izolarea termica
Pierderile de caldura prin intermediul ferestrelor reprezinta 20-30% din totalul pierderilor de
caldura. Coeficientul de izolare termica a materialelor de constructie este indicat de valoarea K
(W/mpK). Valoarea coeficientului de izolare a caldurii este de 0.13 Kcal/mp hC. trecand de la un
rand de geamuri la geam dublu sau triplu, aceste pierderi se micsoreaza. In cazul utilizarii unui geam
izolant se asigura un coeficient de izolare a caldurii K de 2.1-2.6 w/mpK. Pierderile de caldura se
reduc la minimum daca suprafetele de contact sunt inchise perfect cu un material de calitate
superioara.
Cele mai importante concluzii sunt:
- diferenta mare de temperatura la exteriorul si interiorul profilului este o consecinta directa
a bunei izolari termice a materialului. PVC-ul izoleaza mai bine decat o fereastra cu dublu geam
deoarece se combina conductivitatea scazuta cu volumul mare de aer inchis.
- temperatura pe interiorul geamului este considerabil mai mica decat temperatura pe
interiorul profilului, de aceea pe profil nu se va forma condens.

Izolarea fonica
Izolarea fonica depinde mai mult de tipul ferestrei, de tipul garniturilor de etansare,
etanseitatea instalarii si numarul de geamuri decat de tipul de profil. Frecventele joase sunt mai greu
de oprit dect frecventele inalte. La o sticla mai groasa izolarea acustica va fi mai buna. Trebuie
evitata aparitia unor fisuri sau crapaturi deoarece acestea influenteaza negativ asupra valorii totale a
izolarii acustice.
Valori ale estomparii zgomotului pentru diferite tipuri de ferestre:
- Sistemul de ferestre: cu strat dublu de sticla cu spatiu de 12mm intre ele, profile de rame
izolate, cu garnitura izolatoare intre rama si sticla valoarea estomparii zgomotului 35-39 dB.
- Sistemul de ferestre: cu strat dublu de sticla cu spatiu de 6mm intre ele, profile de rame
izolate, cu garnitura izolatoare de rame si sticle valoarea estomparii zgomotului 30-34 dB.
- Sistemul de ferestre: fara garnitura intre rama si sticla, dar cu profile de rama izolatoare
valoarea estomparii zgomotului 24 dB.
100

B.2. GEAM TERMOPAN

Sticla
- se livreaza la dimensiuni fixe conform tablourilor de tamplarie si a dimensiunilor tamplariei
(si corelate cu golurile de executie).
- Foi de sticla de tip float cu emisivitate de caldura redusa;

Norme: Pentru geam se vor respecta toate prevederile normelor in vigoare, si in special :
NORM B 3710 pana la NORM B 3737
NORM B 2227 Prelucrarea geamului termopan folosind sticla float
NORM B 4014 Incarcarile date de vant
NORM B 4013 Incarcarile date de zapada si gheata
NORM B 3800 Comportarea la foc a materialelor si partilor de constructii
NORM B 2722 pana la NORM B 2724 Materiale izolatoare

coeficient transmitere: K <2 W/m2K,
Prescriptii ale furnizorului: In paralel cu normele tehnice se aplica si prescriptiile furnizorului,
respectiv producatorului, in scopul utilizarii corecte a materialelor alese.
Garantie: Contra patrunderii prafului in spatiul dintre foile de sticla, in cazul geamului termopan, se
va acorda o garantie de min. 5 ani.
Controlul: Dimensionarea grosimii geamului, sub forma de breviar de calcul, se va prezenta
Antreprenorului General / Beneficiarului spre verificare si aprobare.
Spatiul geamului :Profilul ramei (canatului) va permite aerisirea permanenta a spatiului din jurul
geamului.
Sistemul de pastrare a distantei: Geamul termopan se va confectiona in sistem inchis de pastrare
a distantei dintre foile de sticla. La caracteristici similare se pot utiliza si alte sisteme.
Contract de control: Un contract de control al calitatii incheiat intre producatorul de geam
termopan si o firma autorizata de control al calitatii, trebuie prezentat Antreprenorului General /
Beneficiarului.
Sticla securizata: Sticla securizata trebuie sa fie prevazuta cu numar de inregistrare ce atesta
controlul. Un contract de control al calitatii incheiat intre producatorul de geam ESG si o firma
autorizata de control al calitatii, trebuie prezentat Antreprenorului General / Beneficiarului.
Asigurarea calitatii: Este permisa doar utilizarea de produse si materiale a caror producere se
bucura de certificatul de calitate ISO 9002. Aceasta trebuie documentata. La cerere se va
prezenta si Manualul AQ, pentru ca in cazul unei inspectii in atelierele Ofertantului, Antreprenorul
General / Beneficiarul sa aiba toate datele la indemana. Daca sunt necesare masuri de asigurare
a calitatii specifice proiectului inclusiv documentatia aferenta, acestea vor fi discutate si negociate
separat.


C. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

Tmplria se livreaza incheiata, pregatita pentru montaj.
Pregatirea pentru livrare se va face in prezenta sefilor echipelor de montaj ( prin grija
Furnizorului) care vor participa la receptia tamplariei si a accesorilor care vor fi in pachete , pe stelaje ,
iar receptia se va face conform STAS 799 86 si STAS 9317 73 . Si la usi si la ferestre foile se
livreaza impreuna cu tocurile respective, predandu-se separat numai manerele, sildurile si cheile,
livrate in ladite de lemn.
Descarcarea, depozitarea si manipularea cad in grija constructorului, care va lua masuri
ca produsele sa-si mentina calitatea si aspectul.
La transport si depozitare, timplaria va fi in pozitie verticala.
Depozitarea ferestrelor si usilor se face pe categorii de elemente in locuri special
amenajate.


D. EXECUTIA LUCRARILOR

101
D.1. OPERATIUNI PREGATITOARE

Lucrari ce trebuiesc a fi terminate inainte de inceperea montajului tmplariei:
- materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol;
- fixarea praznurilor pentru tamplarie si cele pentru finisarea spaletilor si glafului;
- finisarea conturului fiecarui gol la pozitiile materializate prin praznuri;
- instalatiile electrice - iluminat si alarma;
- terminarea tencuielilor in zonele adiacente golurilor, precum si a pardoselilor si a plafoanelor;
- imbracarea in folie din plastic a tocurilor si a foilor de usi ( la cererea beneficiarului);
- marcarea pe tocuri si pe foile de usi a punctelor corespunzatoare marcate pe conturul
golului: inaltime, adincime, verticalitate, centrare.

D.2. ETAPE

1. Se fixeaza ferestrele in golurile stabilite ( conform schitei anexate ).
2. Se regleaza mecanismele de inchidere pentru a asigura functionalitatea ferestrelor.
3. Se etanseizeaza cu silicon transparent spatiul dintre rama ferestrei si perete.
Silicon transparent are doar rol de izolare si nu de fixare.
Rosturile de dilatare de 10 - 15 mm sunt obligatorii.
La scoaterea ferestrelor vechi, din cauza degradarii peretelui pot rezulta diferente mari ale
rosturilor pe tot conturul ferestrei. In acest caz se folosesc profile de adaptare.
4. Nu se inchid ferestrele la mai putin de doua ore dupa izolarea cu silicon transparent.
5. Surplusul de spuma nu se indeparteaza inaintea reparatiilor
6. Nu se acopera fantele de drenaj aflate in tocul ferestrei la exterior.

D.3. POZAREA SI ECHIPAREA TAMPLARIEI

- Fiecare toc este adus la pozitie si fixat in prima forma prin pene la colturi si la interval de max. 1,50
m;
- Fixarea definitiva a tocului la praznuri;
- Montarea foilor mobile precum si a geamurilor (cu ajutorul ventuzelor )
- Executarea finisajelor la spaleti si glaf;
- Inlaturarea imbracamintii din folie;
- Retusuri si completari;
- Fixarea elementelor de inchidere a tamplariei in gol prin pervazuri, prin profile speciale si prin
eventuale cordoane de chit;
- Montarea eventualelor galerii si rilogi.


E. RECEPTIA LUCRARILOR

Verificarile in vederea receptiei au ca obiect:
- aspectul si starea generala;
- elemente geometrice - aliniere in cadrul subansamblurilor (fatade, coridoare, holuri) ca
inaltime,
adincime, verticalitate, centrare;
Geamurile trebuie sa aibe dimensiunile din proiect, fara abateri de grosime, zgarieturi, ciobituri
sau alte defecte. Dupa montare suprafata geamurilor trebuie sa fie curata, plana, fara pete sau alte
defectiuni.


102




8.10.TAMPLARIE DIN LEMN


A. GENERALITATI - STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

Toate usile prevazute conform documentatiei anexate trebuie sa fie dintr-un singur fel si de la
acelasi producator, respectiv sistemul adecvat de exploatare.
Asamblarea si forma elementelor livrate se va face conform tabloului de tamplarie, intocmit de
proiectant si vizat de beneficiar.
Subansamblurile folosite trebuie sa corespunda cerintelor tehnice si impreuna sa dea un
element omogen, conform normelor tehnice in vigoare si care sa permita exploatarea in conditiile cele
mai bune si conform cerintelor functionale a elementelor gata montate.

Legea 10/1995 Privind calitatea in constructii
SR 1907/1/97 - Calculul necesarului de cldur - Prescripii de calcul;
STAS 10101/23 A-86 Incarcari date de temperatura exterioara in constructii civile si
industriale".
STAS 10101/0 A-87 Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii civile si industriale
STAS 10101/2-89 Incarcari datorate procesului de exploatare
SR-ISO 6240 Norme de performan n construcii - coninut i prezentare;
Normativ cadru privind detalierea coninutului cerinelor stabilite prin Legea nr. 10/1995;
Normativ privind urmrirea comportrii n timp a construciilor - P.130/1999;
Hotararea Guvernului nr. 925/1995 - Regulament de verificare i expertizare tehnic de calitate
a proiectelor, a execuiei lucrrilor i construciilor;
Directive europene privind produsele pentru construcii (89/106/CEE).

Prevederi generale
Lucrarile de tamplarii de lemn nu se vor executa sub temperatura de + 10 C. Lucrarile
exterioare nu se vor executa pe ploaie, vant puternic, soare direct.
Oprirea executiei lucrarilor sub temperatura de + 10 C este determinata de conditiile termoclimatice
reale existente efectiv pe santier pe perioada realizarii lucrarilor indiferent de anotimpul in care se
produc aceste fenomene.

B. PLANURI
Imediat dupa contractare (acceptarea Ofertei), Antreprenorul de Specialitate este obligat sa
intocmeasca si sa prezinte Antreprenorului General / Beneficiarului planurile exacte ale tamplariei de
lemn, precum si detaliile necesare. Pe planurile de executie trebuie figurate toate detaliile, precum si
rosturile de dilatare, izolari si prinderi, solidarizarea colturilor, etc. Planurile de executie, vederile si
certificatele/agrementele vor fi prezentate in 2 (doua) exemplare Antreprenorului General /
Beneficiarului spre aprobare, dupa ce acesta a aprobat schitele.
Executia lucrarilor poate incepe abia dupa aprobarea planurilor de catre Antreprenorul General /
Beneficiarul.
Dimensiuni
Planurile si vederile anexate, precum si detaliile sau schitele, contin dimensiuni teoretice, de
proiectare, ele servind doar calculului de pret de oferta. Elementele din lemn nu vor fi confectionate
dupa aceste dimensiuni fara o verificare prealabila pe santier a tuturor cotelor.
Dimensiuni reale si tolerante
Dimensiunile reale vor fi preluate de pe santier, inaintea inceperii executiei. Dimensiunile prezentate
in proiect sunt orientative. Tolerantele proiectate sunt de max. +/- 2% respectiv +/- 3 cm in ambele
directii pentru fiecare pozitie si nu justifica o modificare ulterioara a preturilor unitare.
Modificarea planurilor
Daca materialele ofertate presupun modificarea planurilor, costurile reproiectarii vor fi suportate de
catre Antreprenorul de Specialitate dupa aprobarea modificarilor de catre Antreprenorul General /
Beneficiar.
103
Indicativul pozitiei
Elementele din lemn vor fi prevazute inainte de livrarea lor pe santier cu indicativul pozitiei careia ii
apartin.
Montaj corect
Inaintea montajului toate prinderile vor fi verificate si eventualele greseli remediate. In cazul in care se
constata greseli ale constructiei trebuie instiintat Antreprenorul General in scris.
Dimensiuni finale
Toate dimensiunile elementelor din lemn cuprinse in prezentul caiet de sarcini, reprezinta
dimensiunile finale ale golului in zidarie.
Folie de protectie
Protejarea elementelor de tamplarie din lemn pana la momentul receptiei lucrarii se face cu folie de
protectie. Costul foliei se adauga pretului unitar pentru fiecare pozitie.
Instructiuni de folosire
Antreprenorul de Specialitate va inmana Antreprenorului General / Beneficiarului instructiuni privind
utilizarea, curatarea si intretinerea corecta a elementelor de tamplarie de lemn cuprinse in prezentul
caiet de sarcini.


C. MATERIALE SI CONSTRUCTIE

Calitatea materialelor si nivelul de executie va fi in conformitate cu C199-79, precum si standardelor
si normativelor care prevad in legatura conexa, conditii de realizare a unei calitati conform cu aceste
acte normative.

C.1. Profile pentru tamplarii de lemn .
Dimensionarea si alegerea profilelor de tamplarie: Profilele trebuiesc astfel dimensionate incat sa
asigure rezistenta suficienta la eforturile la care vor fi supuse fara a-si modifica forma.
Criterii de alegere:
- Profilele astfel obtinute trebuie sa fie rezistente mecanic.
- sistem telescopic de montaj
- Trebuie sa reziste, fara influenta asupra rezistentei la imbatranire, la solicitarile mecanice, chimice
si termice ce apar in timpul executiei sau exploatarii.
- In plus trebuie sa reziste la efectul solutiilor de curatat.
Calitatea materialului

Asigurarea calitatii: Este permisa doar utilizarea de produse si materiale a caror producere se bucura
de certificatul de calitate ISO 9002. Aceasta trebuie documentata. La cerere se va prezenta si
Manualul AQ, pentru ca in cazul unei inspectii in atelierele Ofertantului, Antreprenorul General /
Beneficiarul sa aiba toate datele la indemana. Daca sunt necesare masuri de asigurare a calitatii
specifice proiectului inclusiv documentatia aferenta, acestea vor fi discutate si negociate separat.

Calitatea materialului
Conditiile tehnice de livrare, receptie si control trebuie sa corespunda standardelor .
Umiditate maxima 8%.
Produsele pentru protectie si tratare vor avea atestatul producatorului.
Verificarea feroneriei: Pentru verificarea feroneriei se deschide fiecare canat 5 cm si pe latura cu
cremon pe coltul superior se aplica o sarcina orizontala de 200 N timp de 60 secunde. In urma
solicitarii nu trebuie sa se remarce o scadere a calitatii.
Piesele de imbinare: Piesele de imbinare (suruburi, etc.) la vedere, atat la exterior cat si la
interior, trebuie alese din otel inox. Codul materialului trebuie prezentat in prealabil
Antreprenorului General / Beneficiarului spre aprobare.
C.2. Feroneria
Norme: Pentru feronerie se vor respecta prevederile normei NORM B 2225, in vigoare.
Cerinte: Se va utiliza doar feronerie ce beneficiaza de agrementare, caracterizata prin usurinta in
utilizare, inchidere optima, montaj usor si rezistenta in timp.
Cerinte calitative
- Feroneria este de tipul ascuns, produsa de o firma cunoscuta.
- Feroneria trebuie sa permita depanarea sau schimbarea in caz de defectiune.
104
- Constructia feroneriei trebuie sa includa si protectie la utilizare defectuoasa.
- Actionarea usilor exterioare se va face prin interfon.

Posibilitati de ajustare: feroneria trebuie sa permita ajustarea sa dupa montaj, in scopul obtinerii
unei inchideri perfecte, conform cerinte sistem.
Inchideri: Toate partile mobile ale feroneriei trebuie sa permita o buna inchidere, dar si usurinta de
vizitare.Partile mobile vor fi unse. Toate componentele feroneriei vor fi protejate contra
coroziunii.
Blocari: Numarul blocatorilor se va alege astfel incat sa corespunda solicitarilor si sa impiedice
patrunderea apei.
Mostre: La cererea Antreprenorului General / Beneficiarului se vor prezenta mostre, prospecte si
caracteristici ale feroneriei alese. Feroneria va fi initial aleasa impreuna cu Arhitectul.
Amortizoare: Alegerea tipului de amortizor va fi precizata in oferta. Vor fi alese amortizoare de
marca, cu posibilitati de reglare a vitezei si fortei de inchidere.
Anexe: In principiu, feroneria se va oferta ca set complet, incluzand maner, rozeta, balamale, etc.
Siguranta in functionare si compatibilitatea partilor componente trebuie sa fie asigurata. Feroneria
trebuie sa permita actionarea cu o singura mana.


D. CONDITII TEHNICE SI DE CALITATE

D.1. Izolare termica, fonica, etc.
Izolare fonica: In cazul izolarii fonice se vor respecta prevederile NORM B 8115.
Protectia contra efractiei: Se vor respecta prevederile NORM B 5338.
D.2.Cerinte de fizica constructiilor
Izolatia fonica: se cere atingerea unei valori de izolare fonica de 42 dB, valoare ce trebuie
dovedita printr-un certificat emis de o institutie acreditata. Pentru o izolare fonica optima, prinderile
la plansee, parapeti, lateral, precum si tipul de tamplarie utilizat trebuie proiectate si executate cu
deosebita atentie.
Usile vor fi astfel montate incat sa nu existe posibilitatea lezarii materialelor componente sau
distrugerea partilor de constructie invecinate (tavan, pereti despartitori, etc.) prin infiltrari de apa
sau condens.
D.3. Prelucrarea suprafetelor

Suprafete: Elementele vor fi livrate si montate cu suprafetele prelucrate.
Mostra: La cererea Antreprenorului general / Beneficiarului, Antreprenorul de Specialitate va
prezenta, fara plata, mostre de culoare spre alegere / aprobare.Culoarea va fi aleasa de catre
Antreprenorul General / Beneficiar si arhitect conform gamei prezentate de producator.
Lucrari suplimentare: La fiecare pozitie se va include in pretul unitar si costul lucrarilor
suplimentare.


E. EXECUTIA LUCRARILOR DE TAMPLARII DE LEMN
E.1. Lucrari premergatoare: Transport
Protectia pe timpul transportului: Elementele de tamplarie vor fi protejate cu materiale alese
corespunzator pe perioada transportului.
Transport: In pretul unitar se vor include si costurile legate de transporturi, precum si cele
rezultate din activitati de incarcare, descarcare, etc.

E.2. Punerea in opera propriu-zisa. Montaj
daca nu se precizeaza altfel, elementele de tamplarie vor fi montate in stare completa.
Fixarea : Numarul, tipul si dimensionarea fixarilor, precum si diblurile vor fi stabilite conform
incarcarilor si cerintelor mentionate in prezentul Caiet de Sarcini.
Protectia anticoroziva: Toate piesele de fixare se vor alege din materiale necorozive, sau protejate
anticoroziv.
105
Protejarea rosturilor: Rosturile dintre elementele de tamplarie si constructie se vor curata.
Cerinte legate de fizica constructiilor: Izolatia trebuie sa corespunda cerintelor de fizica a
constructiilor si sa nu permita crearea de punti termice.
Prinderea la constructie: Distanta intre doua prinderi pe aceasi latura nu trebuie sa depaseasca
800-1000 mm. Distanta de la colt pana la prima prindere nu va fi mai mare de 200mm.
Cerinte: Izolarea intre tamplarie si constructie, precum si intre elemente si ramele oarbe, sau
elemente si constructie, trebuie sa respecte cerintele deja exprimate legate de izolare hidro,
termo, fonica, etc.
Izolatii permanent elastice: Pentru izolarea dintre elementele de tamplarie si perete se vor utiliza
materiale izolatoare permanent elastice, in timp ce pentru elementele de protectie antifoc se va
utiliza silicon rezistent la foc. Izolantii diferiti ce vin in contact, nu trebuie sa dea nastere la reactii
chimice distructive si nici sa atace suprafetele cu care vin in contact.
Materiale permanent elastice: Rosturile ce nu vor fi acoperite cu profile, vor fi umplute cu
materiale permanent elastice. Utilizarea spumei poliuretanice este permisa numai cu acceptul
scris al Antreprenorului General / Beneficiarului. Culoarea materialelor permanent elastice se va
stabili impreuna cu Antreprenorul General / Beneficiarul.
Materiale pentru inchis rosturile: Inaintea utilizarii se va face dovada calitatilor materialului.
Pregatirea inchiderii rosturilor: Inaintea aplicarii materialului de inchidere, rosturile se vor curata si,
daca este necesar, se vor trata cu Primer.
Planul de montaj: Pentru a preveni aglomerari in santier, ce pot duce chiar la blocarea lucrarilor,
Antreprenorul de Specialitate va stabili impreuna cu Antreprenorul General un plan de livrari si
montaj al elementelor de tamplarie.
Descarcarea incarcarilor: Prinderile se vor concepe si monta in asa fel incat sa asigure
transferarea incarcarilor, de la elementele de tamplarie la constructie.
Avansarea montajului: Montajul va urmari avansarea constructiei.
Profile izolatoare: Benzile elastice de la rosturi si prinderi vor fi pe baza de cauciuc
policlorpropilenic.Vor fi respectate specificatiile NAAM, adica: continutul de elastomer va fi de min.
50%.
Izolatii injectabile: utilizarea izolantilor injectabili se va reduce la minim.

E.3. Influenta conditiilor meteorologice

Lucrarile de de tamplarii de lemn se vor executa numai in urmatoarele conditii climaterice: iarna, la
temperaturi de minim + 10 grd. C, vara intre +10 si +30 grd. C, umiditate 65%. Lucrarile de tamplarii
de lemn nu se vor executa pe ploaie, soare direct sau vant puternic.


F. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Livrare si montaj: Se va oferta confectia, livrarea si montajul elementelor din tamplarie de lemn,
inclusiv prinderi, rame oarbe, profile de legatura si acoperire, feronerie, precum si toate lucrarile si
activitatile necesar ce conduc la obtinerea unor lucrari fara defecte din punct de vedere
arhitectural, al fizicii constructiilor, protectiei la foc, etc.
Activitati : In pretul unitar vor fi incluse toate activitatile descrise atata vreme cat nu sunt cuprinse
in pozitii speciale.
Prinderi: Pentru ancorarea si fixarea tamplariei nu exista nimic prevazut la constructie (placi
inglobate, sine cu praznuri, etc.)
Includeri: Toate componentele (de ex.: silicon, suruburi, otel, dibluri, etc.) si activitatile vor fi
incluse in pretul unitar.
Inchideri: Spatiul ramas intre elementele din tamplarie de lemn si zidarie se va inchide.
Feronerie pentru usa interioara intr-un canat:
- 3 balamale de usa din aluminiu cu accesorii de prindere;
- broasca inchidere.
- contraplaca;
- 2 manere din teava rotunda, de ex.: HEWI;
- Eloxare si zincare:Pentru feronerie, grosimea stratului in cazul pieselor eloxate, va fi de
max. 20 my, iar pentru cele zincate 64 my.
- Sursa: Din motive legate de intretinere, feroneria va fi achizitionata de la producatori,
respectiv reprezentanti..
106


G. RECEPTIA LUCRARILOR

La receptie se verifica respectarea dimensiunilor din proiect, a prevederilor din prezentul caiet de
sarcini.
Lucrarile care nu indeplinesc conditiile de calitate se refac corect.
Receptia preliminara se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt
complet terminate, toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile caietului de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de
calitate de executie, precum si constatarile in cursul executiei de catre organele de control. Se incheie
proces verbal de receptie conform prevederilor in vigoare specificandu-se eventualele remedieri
necesare.

107


8.11. GLAFURI INTERIOARE SI EXTERIOARE


A. GENERALITATI - STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

Legea 10/1995 Privind calitatea in constructii
SR-ISO 6240 Norme de performan n construcii - coninut i prezentare;
Normativ cadru privind detalierea coninutului cerinelor stabilite prin Legea nr. 10/1995;
Normativ privind urmrirea comportrii n timp a construciilor - P.130/1999;
Hotararea Guvernului nr. 925/1995 - Regulament de verificare i expertizare tehnic de calitate
a proiectelor, a execuiei lucrrilor i construciilor;
Directive europene privind produsele pentru construcii (89/106/CEE).

Prevederi generale
La subcapitolul "straturi suport " se vor respecta toate prevederile referitoare la materiale,
punere in opera , control si receptie din capitolul rezistenta lucrari de beton.

Lucrarile de glafuri exterioare si interioare nu se vor executa sub temperatura de + 10 C.
Oprirea executiei lucrarilor sub temperatura de + 10 C este determinata de conditiile termoclimatice
reale existente efectiv pe santier pe perioada realizarii lucrarilor indiferent de anotimpul in care se
produc aceste fenomene.
Marca mortarului, definita conf. STAS 1030-85 se stabileste prin proiect, pentru fiecare
element de constructie.
Lucrarile de glafuri pot incepe numai dupa terminarea tuturor lucrarilor a caror efectuare simultana
sau ulterioara ar putea deteriora calitatea pardoselilor. Vor fi terminate urmatoarele lucrari:
- executarea instalatiilor de scurgere a apelor pluviale.
- executarea peretilor despartitori, niselor, montarea tocurilor usilor si ferestrelor.
- executarea instalatiilor, fara montarea obiectelor de instalatii.
- executarea instalatiilor electrice ingropate, fara montarea aparatelor.
- astuparea tuturor santurilor, strapungerilor din pereti si plansee.
- executarea lucrarilor de invelitori, inclusiv streasini, jgheaburi, burlane.
- montarea tocurilor usilor si ferestrelor.
- montarea oricaror instalatii exterioare a caror executie ulterioara ar putea deteriora calitatea
pardoselilor.
- tencuieli interioare si exterioare


B. MATERIALE

B.1. Straturi suport.

- straturi suport: din mortar de ciment marca M100, grosime medie 2 cm.
Se va folosi mortar de ciment: marca M100 cu dozajul volumetric 1 parte ciment, 3 parti nisip .
- Ciment conform capitol rezistenta- Lucrari de beton.
- Agregate naturale -conform capitol rezistenta- Lucrari de beton.
- Apa - conform capitol rezistenta- Lucrari de beton.

B.2. Glafuri din tabla de aluminiu ambutisata vopsita in camp electrostatic

B.3. Glafuri pentru interior din piatra naturala
Format: placi din 1 bucata, 6000x 100/165/210x20 mm.

B.4. Necesar de materiale
conform specificatii producator.


108
C. EXECUTIA LUCRARILOR DE GLAFURI

C.1. Lucrari premergatoare
Se executa si se verifica toate lucrarile de izolatii hidrofuge si termice prevazute la capitolul Lucrari
de tamplarii.

C.2. Punerea in opera propriu-zisa
a. Executarea straturilor suport, se va face in conformitate cu prevederilor instructiunilor C130-78.
Stratul suport va fi asezat pe suportul de beton / zidarie umezit in prealabil. Denivelarile sub dreptarul
de 2 metri nu vor depasi 1 mm.

b. Executarea glafurilor exterioare se va face astfel:
peste stratul suport se asigura un strat - bariera de vapori din folie de polietilena, un strat izolator
garnitura EPDM, si stratul de izolare termica si fonica din polistiren expandat rigid.
se asigura panta glafului de minim 3%, spre exterior.
glaful se prevede cu lacrimar.
fixarea se face cu dispozitive mecanice si cu adeziv special pentru exterior. Adezivul se aplica pe
stratul suport in prealabil umezit si pe elementul de placaj in strat subtire pe intreaga suprafata si
se piaptana cu mistria cu dinti fini.
rosturile se etanseaza cu garnituri de etansare (EPDM).
c. Executarea glafurilor interioare se va face astfel:
peste stratul suport se asigura un strat izolator garnitura EPDM.
fixarea se face cu dispozitive mecanice si cu adeziv. Adezivul se aplica pe stratul suport in
prealabil umezit si pe elementul de placaj in strat subtire pe intreaga suprafata si se piaptana cu
mistria cu dinti fini.
rosturile se etanseaza cu garnituri de tansare (EPDM).

Influenta conditiilor meteorologice
Lucrarile de glafuri se vor executa numai in urmatoarele conditii climaterice: iarna, la temperaturi de
minim + 10 grd. C, vara intre +10 si +30 grd. C, umiditate 65%. Lucrarile exterioare nu se vor executa
pe ploaie, soare direct sau vant puternic.
Lucrarile de glafuri se aplica numai pe suport uscat.
Materialele utilizate la lucrarile de glafuri se depoziteaza in medii incalzite.


D. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

D.1. Verificari ce se efectueaza inainte de a incepe lucrarile de glafuri.
Se verifica si se remediaza abaterile golurilor, pozitia tocurilor.

D.2. Verificari in timpul executiei lucrarilor de glafuri si a lucrarilor de glafuri executate.
- Continuitatea si aderenta de stratul suport a glafurilor se vor verifica prin metode
nedistructive (vizual, usoara ciocanire, deplasare pe intreaga suprafata a presei de polizare,
etc.).
- Glafurile trebuie sa aiba placile intregi, cu muchii vii, sa adere la stratul suport, rosturile sa
fie continue, egale, paralele, denivelarea intre 2 placi alaturate sa fie mai mica de 0.5 mm iar
sub dreptarul de 2 m sa fie mai mica de 1 mm.
- Se verifica respectarea dimensiunilor si pantelor din proiect.
- Glafurile nu trebuie sa prezinte urme de lovire, zgariere, ciobire, pete.


E. RECEPTIA LUCRARILOR

La receptia preliminara a lucrarilor se va incheia proces verbal de lucrari ascunse.
Receptia preliminara se se face pe faze de lucrari, la cererea beneficiarului, dar la cel putin 100 metri
liniari.
La receptie se verifica
- respectarea standardelor , respectarea dimensiunilor din proiect, asigurarea izolarii conform
prevederilor din proiect si ale caietului de sarcini.
- pozitionarea corecta astfel incat sa nu fie astupate golurile de scurgere ale tamplariei.
109



110





8.12. PORTI HANGAR


A. GENERALITATI - STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

Legea 10/1995 Privind calitatea in constructii
SR 1907/1/97 - Calculul necesarului de cldur - Prescripii de calcul;
STAS 10101/23 A-86 Incarcari date de temperatura exterioara in constructii civile si
industriale".
STAS 10101/0 A-87 Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii civile si industriale
STAS 10101/2-89 Incarcari datorate procesului de exploatare
SR-ISO 6240 Norme de performan n construcii - coninut i prezentare;
Normativ cadru privind detalierea coninutului cerinelor stabilite prin Legea nr. 10/1995;
Normativ privind urmrirea comportrii n timp a construciilor - P.130/1999;
Hotararea Guvernului nr. 925/1995 - Regulament de verificare i expertizare tehnic de calitate
a proiectelor, a execuiei lucrrilor i construciilor;
Directive europene privind produsele pentru construcii (89/106/CEE).

B. CARACTERISTICI
B.1. Portile principale ale hangarului vor fi porti industriale tip armonica, impartite in foi. Portile se
vor deschide jumatate in partea stanga si jumatate in partea dreapta (doua impachetari laterale),
existand posibilitatea de a deschide numai o singura jumatate. Fiecare jumatate va fi impartita in foi
de dimensiunile specificate in proiect, (1.00m latime x 5.00m inaltime), dimensiuni ce pot fi modificate
numai cu acordul Proiectantului si al Beneficiarului.
Portile vor fi montate in afara golului, la interiorul hangarului. Ghidajul inferior va fi cimentat la
nivelul pardoselii.
Portile trebuie realizate astfel incat sa poate fi actionate manual cu usurinta de catre un singur om.
Portile vor fi prevazute cu un sistem de incuietoare.
Culoarea portilor va fi stabilita de catre Proiectant si Beneficiar, in baza capacitatilor de livrare ale
furnizorului de porti ales.
B.2. Sistemul de porti va fi achizitionat integral (foi de usi, role, ghidaje, montanti, opritori, cadre
fixare, balamale, sisteme blocare, manere, sistem inchidere, etc) de la acelasi fabricant, si se vor
prezenta certificate de conformitate si calitate. Sistemul instalat trebuie sa fie complet functional.
Inainte de achizitionare se va verifica greutatea sistemului de porti cu proiectantul de
rezistenta.
B.3. Se va asigura perfecta etanseitate la apa, curenti de aer si frig a portilor, precum si a zonelor
dintre porti si peretii din panou sandwich, asigurandu-se in aceste zone o termoizolatie cel putin egala
cu cea a peretilor din panou sandwich ai hangarului. Foile de usa vor contine in alcatuire termoizolatie
din polistiren expandat minim 50mm ignifug clasa I, avand densitate mai mare de 30kg/mc.

111



C. VERIFICAREA CALITATIVA - RECEPTIA LUCRARILOR


Livrare si montaj: Se va oferta confectia, livrarea si montajul portilor, inclusiv role, ghidaje,
montanti, opritori, cadre fixare, balamale, sisteme blocare, manere, sistem inchidere, etc, precum
si toate lucrarile si activitatile necesar ce conduc la obtinerea unor lucrari fara defecte din punct de
vedere arhitectural, al fizicii constructiilor, etc.
Activitati : In pretul unitar vor fi incluse toate activitatile descrise atata vreme cat nu sunt cuprinse
in pozitii speciale.
Includeri: Toate componentele (de ex.: silicon, suruburi, otel, dibluri, etc.) si activitatile vor fi
incluse in pretul unitar.


La receptie se verifica respectarea dimensiunilor din proiect, corecta functionare a portilor,
etanseitatea inchiderilor precum si corecta fixare si sustinere a intregului sistem de inchidere.

Lucrarile care nu indeplinesc conditiile de calitate se refac corect.
Receptia preliminara se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt
complet terminate, toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile caietului de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de
calitate de executie, precum si constatarile in cursul executiei de catre organele de control. Se incheie
proces verbal de receptie conform prevederilor in vigoare specificandu-se eventualele remedieri
necesare.




112


8.13. PANOURI TERMOIZOLANTE - PERETI SI INVELITORI

A. GENERALITATI - STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

- Normativ privind proiectarea, execuia i exploatarea nvelitorilor acoperiurilor n pant la
cldiri 21.04.2003
- Normativ cadru privind detalierea coninutului cerinelor stabilite prin Legea nr. 10/1995;
- Seria C.107 - Normative pentru proiectarea i executarea lucrrilor de izolaii termice la
cldiri;
- NP.040/2000 - Normativ privind proiectarea, execuia i exploatarea hidroizolaiilor la cldiri;
- GAT-08 - Ghid tehnic de agrementare pentru alctuiri de nvelitori;
- Agremente tehnice privind produse pentru nvelitorile acoperiurilor n pant;
- P.130/1999 - Normativ privind urmrirea comportrii n timp a construciilor;
- SR 1907/1/97 - Calculul necesarului de cldur - Prescripii de calcul;
- STAS 10101/20/90 - Aciunea vntului;
- STAS 10101/21/92 - ncrcri date de zpad;
- Hotararea Guvernului nr. 925/1995 - Regulament de verificare i expertizare tehnic de
calitate a proiectelor, a execuiei lucrrilor i construciilor;
- OG nr. 60/97 privind aprarea mpotriva incendiilor, aprobat prin Legea nr. 212/1997;
- Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor, aprobate cu Ordinul MI nr. 775/1998;
- Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii i
instalaii aferente acestora, indicativ C 300 aprobat cu Ordinul nr. 20/N al MLPAT;
- Dispoziii generale de ordine interioar pentru prevenirea i stingerea incendiilor - D.G.P.S.I.-
001, aprobate cu Ordinul MI nr. 1023/1999;
- Dispoziii generale privind instruirea n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor - D.G.P.S.I.-
002, aprobate cu Ordinul MI nr. 1080/2000;
- Directive europene privind produsele pentru construcii (89/106/CEE).


B . MATERIALE UTILIZATE

Sistemul de inchidere este alcatuit dintr-un ansamblu format din:
Panouri sandwich cu termoizolatie de poliuretan sau vata minerala, pentru pereti exteriori, de
compartimentare sau pentru acoperis. Suportii sunt din tabla de otel galvanizat si au finisaj o
acoperire de poliester in culori din gama RAL.
Elemente de prindere si fixare la structura de rezistenta a constructiei, reprezentate prin
suruburi autoperforante sau autofiletante protejate anticoroziv cu lungimi cuprinse intre 20-150mm.
Accesorii din tabla de otel zincata si vopsita, grosime 0,5 0,6 - 0,8 1,0mm pentru mascarea
imbinarilor (coame, coltare, glafuri, ancadramente, diverse sorturi, jgheaburi si burlane). Accesoriile
nu sunt tipizate si se executa conform indicatiilor si solutiilor date de proiectant.

B.1. PANOURI TERMOIZOLANTE PENTRU PERETI
Suport metalic:
- Tabla de otel zincat;
Strat izolator:
- Plastic rigid cu putere mare de izolatie, formata din rasini de poliuretan: conductibilitatea
termica de referinta 10C: m=0.020W/mK, densitatea totala: 40kg/mc 10%, valoarea de
adeziune pe suporti: 0,10N/mmp, compresia de 10% la o forta de deformare 0,11N/mmp.
Sarcini de deformare
- Deformari: se admite o sageata egala sau mai mica de 1/200L
- Incovoierea: se considera ca presiunea la incovoiere este absorbita in totalitate de catre
suportii din tabla de otel
113
- Taiere: se considera ca presiunea la taiere este absorbita partial de suportii din tabla si o parte
din rasini.

EXTERIOR:
- cu prindere aparenta:
Panouri termoizolante EI15min., grosime 60mm, grosime tabla otel galvanizat 0.6mm, miez
termoizolator din spuma poliuretanica RAL 5012

INTERIOR:
- cu prindere aparenta:
panouri termoizolante EI120min., grosime 100mm, , miez termoizolator din vata minerala
RAL 9002.

Structura pe care se monteaza panourile este metalica, formata din stalpi metalici, grinzi
metalice si pane metalice; aceasta va fi tratata cu sistemul de protectie intumescent inainte de
montarea inchiderilor.
Elementele de perete sunt imbinate unul cu altul atat in pozitie orizontala cat si in dispunere
verticala.
Fixarea de structura se face cu suruburi autofiletante zincate 5,5 x 80.
La imbinarea intre panouri se va insera un profil de mascare intersectii, cu garnituri de
etansare si cu chit siliconic.
Dupa pozitionarea perfecta, se vor executa gaurile pentru suruburile de fixare -gaurile vor
avea un diametru mai mic decat cel al suruburilor. Accesoriile de montaj vor fi mentinute in pozitie
provizorie pana la fixarea definitiva a panourilor.
Dupa fixarea de structura se executa contravantuirile si ancorajele prevazute in proiect.


B.2. PANOURI TERMOIZOLANTE PENTRU ACOPERIS

Panouri termoizolante RF15min., grosime 60mm, grosime tabla otel zincat 0.6mm, miez
termoizolator din spuma poliuretanica RAL 5012.

Suport metalic:
- Tabla de otel zincat;
Strat izolator:
- Plastic rigid cu putere mare de izolatie, formata din rasini de poliuretan: conductibilitatea
termica de referinta 10C: m=0.020W/mK, densitatea totala: 40kg/mc 10%, valoarea de
adeziune pe suporti: 0,10N/mmp, compresia de 10% la o forta de deformare 0,11N/mmp.
Sarcini de deformare
- Deformari: se admite o sageata egala sau mai mica de 1/200L
- Incovoierea: se considera ca presiunea la incovoiere este absorbita in totalitate de catre
suportii din tabla de otel
- Taiere: se considera ca presiunea la taiere este absorbita partial de suportii din tabla si o parte
din rasini.
-
Fixarea de structura de rezistenta se va face prin elemente mecanice de strangere:
- suruburi cu cap hexagonal zincate 6,3
- saibe 6,3
- element de rigidizare
- rondea de protectie.
Fixarea nu se va pozitiona niciodata pe elementul cutat de margine.
Inainte de strangerea pieselor de fixare se va verifica daca toate accesoriile auxiliare sunt pe pozitie:
- profile streasina;
- profile jgheab;
- profile bordura de perete;
- profile de inchidere de colt, interior si exterior;
- profile de coama;
114
- profile de mascare jonctiune.
Pentru pozitionarea panourilor de acoperis sunt necesari cel putin doi operatori.
Dupa pozitionarea perfecta se vor executa gaurile pentru suruburile de fixare.
Este recomandabil ca fixarea ambelor tipuri de panouri sa se faca cu suruburi autofiletante, folosind
masini portabile pentru insurubare, eliminand astfiel posibilitatea craparii spumei interpuse intre
suporturile de tabla.


C. EXECUTIA LUCRARILOR

C.1 Masuri pregatitoare / Conditii de executie
naintea nceperii lucrrilor, executantul va deine sau va elabora documentaia tehnologic de
execuie (funcie de natura i amploarea lucrrilor) i va stabili graficul de ealonare n raport cu
lucrrile conexe sau cu lucrrile de alt specific. Executantul va solicita proiectantului, dac este cazul,
prelucrarea documentaiei de execuie, precum i elucidarea eventualelor neconcordane fa de
situaia din teren.
Inceperea lucrrilor va fi precedat de organizarea de antier, n special privind asigurarea
punctelor i traseelor de acces (orizontal i vertical), a punctelor i zonelor de depozitare, a
gospodriei anexe i a msurilor de protecie a muncii i de prevenire a incendiilor.

C.2. Calitatea execuiei va depinde de respectarea urmtoarelor condiii:
climatice:
- etapele de alctuire a nvelitorii se vor desfura numai n condiii climatice normale (la temperaturi
pozitive, fr vnturi puternice sau ploaie).
referitoare la suport:
- suprafaa (suportul) pe care se aplic nvelitoarea s corespund specificaiilor productorului
elementelor de nvelitoare i precizrilor din documentaia de execuie;
- suprafaa suportului (continuu sau discontinuu) trebuie s corespund datelor admise de
documentaia specific fiecrui tip de nvelitoare, referitoare la planeitate, abateri, modaliti de
rectificare etc.
privind preluarea frontului de lucru:
- se va verifica existena i calitatea montrii tuturor elementelor constructive i anexe la care se
racordeaz nvelitoarea precum i corecta execuie a acestora (elemente de preluare, dirijare i
scurgere a apelor meteorice, strpungeri, elemente de fixare, elemente auxiliare de protecie i
asigurare, etc.).
privind punerea n oper:
- execuia nvelitorii se va face pe zone i sensuri determinate de direcia vntului dominant inndu-
se seama de pante, de cile de acces, transport i manipulare a materialelor, fr afectarea zonelor
cu lucrri n curs de execuie sau terminate;
- se vor lua msuri ca dotrile de lucru (butelii, containere, palei, mijloace de transport, etc.) s nu
deterioreze suportul;
- msurile privind protecia muncii i prevenirea incendiilor vor fi conforme cu normele n domeniu, n
vigoare, completate dup caz cu msuri specifice particulare condiiilor locului i tehnologiei de lucru.


D. VERIFICAREA / RECEPTIA LUCRARILOR

D.1. Verificri pe parcursul lucrrilor, referitoare la:
- calitatea suportului;
- calitatea materialelor de nvelitoare;
- poziionarea i fixarea corect a pieselor de montaj, de trecere, de strpungere;
- calitatea execuiei pe etape (stadii fizice) de lucru a alctuirii de nvelitoare simple sau termoizolate.
Rectificri pe parcursul lucrrilor:
- rectificri locale, imediate, acolo unde este cazul, nedepindu-se etapa respectiv de lucru.
Verificare final:
- verificarea de suprafa se va realiza vizual i eventual prin tatonare, urmrind corectitudinea i
calitatea modului de aplicare, fixare, lipire, racordare, acoperire, asigurare i de protecie, a nvelitorii;
- verificarea documentelor privind controalele (procese verbale) de calitate efectuate pe parcursul
desfurrii lucrrilor.
115


D.2. Recepia materialelor de nvelitoare
Recepia materialelor se bazeaz pe verificarea certificatelor de calitate (conformitate),
termenelor de valabilitate (unde este cazul) i de garanie emise de productor pentru fiecare lot de
materiale, conform reglementrilor specifice.
n unele cazuri se pot solicita analize de laborator (de conformitate) care s certifice
caracteristicile specifice n raport cu datele tehnice stipulate n normele de produs sau n agrementele
tehnice.
n acest context, controlul de calitate pentru materialele de nvelitoare se execut pe antier
de ctre personal i/sau n institute/laboratoare specializate, atestate.

D.3. Controlul de calitate cuprinde urmtoarele verificri minimale:
pentru materialele de nvelitoare de tip panouri, elemente, foi:
- caracteristici geometrice (lungime, lime, grosime, forma profilaturilor i a amprenturilor;
- caracteristici fizico-mecanice;
- rezistena la factorii de mediu.


E. PREVEDERI PRIVIND EXPLOATAREA
Exploatarea cuprinde aspectele privind ntreinerea, utilizarea i funcionarea sistemului de
nvelitoare a acoperiurilor n vederea mririi duratei bunei comportri n timp a construciilor.

Moduri de evaluare a duratei de exploatare:
- Garania acordat (durabilitate garantat de ctre executant i/sau productor): va constitui un
sistem obligatoriu de evaluare cu referire la materialele utilizate i/sau la alctuirea nvelitorii n
ansamblu;
- Durata de utilizare apreciat: constituie un sistem orientativ de evaluare ce poate fi luat n
considerare funcie de instituia care face aprecierea i/sau prin exemplificri.
ntreinere i utilizare:
- Msurile de ntreinere preconizate i frecvena acestora trebuiesc stipulate n Dosarul Tehnic
(cartea tehnic a construciei);
- Condiiile de utilizare i funcionare trebuiesc stabilite prin proiect i meninute pe ntreaga durat
normat.
Urmrirea comportrii n timp implic un sistem precis privind verificarea, utilizarea i ntreinerea,
astfel:
- verificarea periodic se va realiza conform P. 130/1999; aceast verificare va fi efectuat minim o
dat pe an;
- la verificrile periodice se va urmri i modul de utilizare a nvelitorii n sensul respectrii condiiilor-
cadru de utilizare stabilite prin tem; nu se vor admite abateri de la prevederile iniiale privind
utilizarea; orice intervenii neprevzute se pot face numai cu acordul proiectantului;
- ntreinerea nvelitorilor este n sarcina beneficiarului i const n msuri privind utilizarea corect i
n lucrri de ntreinere curente, ce constau din:
interzicerea oricror intervenii efectuate asupra nvelitorii (spargeri, ncrcri
suplimentare, ancoraje, etc.);
interzicerea circulaiei pe suprafeele concepute i realizate ca necirculabile; n acest
sens este recomandabil prevederea unor ci de acces ocazional, asigurate, adecvate
acestui scop;
curirea sezonier, periodic, a suprafeelor prin nlturarea depunerilor i vegetaiilor
(minim de 2 ori pe an, primvara i la sfritul toamnei), precum i curirea cu atenie
pe timpul iernii a aglomerrilor excesive de zpad n special n zonele de colectare i
scurgere a apelor pluviale;
meninerea n condiii funcionale a elementelor de protecie a nvelitorilor (parazpezi,
grtare, tencuieli, ape, oruri, copertine, etc.);
repararea zonelor deteriorate accidental.
Datele constatate la aciunile de urmrire a comportrii n timp se vor concretiza prin procese
verbale de constatare i msuri ce vor fi incluse n cartea tehnic a construciei.



116

117




8.14. TABLE METALICE PROFILATE. TABLE METALICE
ONDULATE

A. GENERALITATI - STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

- Normativ privind proiectarea, execuia i exploatarea nvelitorilor acoperiurilor n pant la
cldiri 21.04.2003
- Normativ cadru privind detalierea coninutului cerinelor stabilite prin Legea nr. 10/1995;
- Seria C.107 - Normative pentru proiectarea i executarea lucrrilor de izolaii termice la
cldiri;
- NP.040/2000 - Normativ privind proiectarea, execuia i exploatarea hidroizolaiilor la cldiri;
- GAT-08 - Ghid tehnic de agrementare pentru alctuiri de nvelitori;
- Agremente tehnice privind produse pentru nvelitorile acoperiurilor n pant;
- P.130/1999 - Normativ privind urmrirea comportrii n timp a construciilor;
- SR 1907/1/97 - Calculul necesarului de cldur - Prescripii de calcul;
- STAS 10101/20/90 - Aciunea vntului;
- STAS 8295-50 - tesaturi de sarma;
- STAS 500(2-80) - oteluri de uz general pentru constructii.
- STAS 10101/21/92 - ncrcri date de zpad;
- Hotararea Guvernului nr. 925/1995 - Regulament de verificare i expertizare tehnic de
calitate a proiectelor, a execuiei lucrrilor i construciilor;
- OG nr. 60/97 privind aprarea mpotriva incendiilor, aprobat prin Legea nr. 212/1997;
- Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor, aprobate cu Ordinul MI nr. 775/1998;
- Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii i
instalaii aferente acestora, indicativ C 300 aprobat cu Ordinul nr. 20/N al MLPAT;
- Dispoziii generale de ordine interioar pentru prevenirea i stingerea incendiilor - D.G.P.S.I.-
001, aprobate cu Ordinul MI nr. 1023/1999;
- Dispoziii generale privind instruirea n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor - D.G.P.S.I.-
002, aprobate cu Ordinul MI nr. 1080/2000;
- Directive europene privind produsele pentru construcii (89/106/CEE).

B . MATERIALE UTILIZATE

B.1. Tabla metalica profilata
Tabla metalica ondulata

B.2. Mijloace de prindere - Organe de asamblare.
- Pentru prinderea tablelor, Ia executarea inchiderilor de tabla profilata, se pot folosi: suruburile
antifiletante pentru tabla, (P.O.P.), suruburi antefiletante pentru metal, agrafe, suruburi obisnuite fara
piulite, bolturi impuscate si suruburi obisnuite cu piulite.
- Suruburile autofiletante pentru tabla pot fi folosite atat la prinderea foilor de tabla intre ele, cat si la
prinderea acestora pe pane sau pe elementele de rezistenta din profile de otel cu pereti subtiri.
Duritatea elementului de constructie in care urmeaza sa se formeze filetul conjugat trebuie sa fie mai
mica decat duritatea surubului autofiletant pntru tabla in zona filetului.
Se pot folosi suruburi autofiletante pentru tabla cu cap hexagonal (STAS 9344/5-80), cu cap inecat si
lucios cruciform (STAS 9344/6-80) cu cap inecat crestat (STAS 9344/2-86) sau cu cap bombat cu
118
locas cruciform (STAS 9344/8-80).
- Niturile oarbe (P.O.P.), pot fi folosite atat pentru prinderea foilor de tabla intre ele, cat si pentru
prinderea acestora pe elementele de rezistenta din profile cu pereti subtiri (de pana la 4mm).
Se pot folosi nituri oarbe conform N.I.F. 1181/2-80 N.I.F. 1181/3-80 N.I.F. 1181/4-80 .Asigurarea
etanseitatii, in zona de prindere, de tipul celor prevazute in N.I.F. 1181/4-80, forma B.
- Suruburile autofiletante pentru metal pot fi folosite numai pentru prinderea tablelor pe pane sau
pe elementele de rezistenta din profile de otel si numai daca duritatea elementului de constructie in
care urmeaza sa se formeze filetul conjugal este mai mica decat duritatea surubului autofiletant
pentru labia, in zona filetului.
Se pot folosi suruburi autofiletante pentru metal cu cap hexagonal sau cu cap inecat cu locas
cruciform (STAS 11161-80).
- Agrafele se folosesc pentru prinderea tablelor profilate pe elemente de rezistenta de tip I, L, T, U
orientate in asa fel incat agrafele respective sa se poata sprijini pe una din marginile acestora.
Agrafele se executa din 0101 lot OL 37 de 30 x 3 mm si au forma celor care se prezinta in Normativ
pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii (indicativ 37-88).
Intrucat fasia prinsa cu agrafe poate diminua solutia de inchidere, agrafele se folosesc numai la
executarea constructiilor provizorii sau ca organ de prindere provizoriu pentru montaj.
- Suruburile obisnuite fara piulita pot ti folosite pentru prinderea tablelor pe pane sau pe elementele
de rezistenta din profile de otel.
Se folosesc suruburi cu cap hexagonal filetate pe sub cap (STAS 211 7-85).
- Bolturile impuscate pot fi folosite numai pentru prinderea tablelor pe elementele de rezistenta din
profile de 0101 care au grosimea peretilor, iar zona pe care se face prinderea, cuprinsa intre 4mm si
11 mm. Bolturile m 6 x 10 x 30, conform NID 2867-78, pot fi folosite pentru prinderile profilate la
executarea peretilor despartitori, pentru executarea prinderilor ajutatoare in cazul in care prinderea se
face cu alte organe, precum si pentru executarea inchiderilor in cazul constructiilor provizorii.
- Suruburile obisnuite cu piulite pot fi folosite atat pentru prinderea foilor de feder si pentru
prinderea tablelor pe elementele de rezistenta ale inchiderii.
Pentru prinderea tablelor intre ele se folosesc suruburi obisnuite filetate (STAS 2117-85) cu piulite
obisnuite (STAS 922-76) sau cu piulite cu autoblocare (STAS 9851-76) sau prin prinderea tablelor pe
elementele de rezistenta, in functie de grosimea elementelor respective, pot fi folosite si suruburi
obisnuite la care filetul sa ajunga pe sub copal (STAS 920-69) cu prinderea obisnuita sau cu piulita cu
autoblocare.
- La prinderea tablelor ondulate, intre ele, cat si pe elementele de rezistenta, este necesar ca sub
capatul organului de prindere, pe fundul ondulei, sa puna o saiba cu forma de asezare cilindrica.
- La prinderea tablelor cat si pe elementele de rezistenta, oricare dintre organele de prindere, in afara
niturilor oarbe (P.O.P.) este necesar sa se foloseasca saiba plata pentru metal (STAS 5200-80).
Saiba se va aseza intre rezematura capatului organului de prindere si tabla ce se prinde.

B.3. Protectie anticoroziva
- Tabla profilata se protejeaza anticoroziv, in functie de natura si de agrearea modului in care se
comporta constructia respectiva, conform prescriptiilor legii in vigoare Instructiunile tehnice a
elementelor de constructii metalice C139-87, STAS 10166/1-77, STAS 10702/1-83, STAS 10702/2-
80, STAS 7221-82, STAS 7222-84 si STAS 10128-86.
- Tabla profilata neagra se protejeaza anticorosiv prin vopsire.
- TabIa profilata zincata, folosita in modiu puternic agresiv, sau neprotejata suplimentar prin vopsire.
- Protectia anticoroziva prin vopsire se executa partial sau complet in aplicare specializata.
- Protectia anticoroziva prin vopsire a zonelor de contact permanent dintre elementele care se
suprapun. la montaj, trebuie definitivate pe santier imediat inainte de executarea prinderii.
- Dupa prinderea si montajul tablei profilate, se controleaza starea protectiei anticorozive, se
delimiteaza zonele cu protectia deteriorata si se remediaza.
119
- Curatirea suprafetelor se face manual: diluanti corespunzatori si deseuri textile daca suprafata este
redusa, folosind unelte portabile de curatat, actionate electric sau pneumatic, daca suprafata este
mare.
- Aplicarea sistemului de protectie prin vopsire, pe suprafata curatata la gradul stabilit, se face
manual, folosind pensule sau role corespunzatoare, daca suprafata este redusa, sau mecanizat,
folosind instalatii de vopsit de joasa sau de inalta presiune, daca suprafata este mare.
- Daca tabla profilata ajunge pe santier protejata partial (numai cu straturile primare ale sistemului
de protectie prin vopsire), remedierea deteriorarilor si definitivarea protectiei anticorozive prin vopsire
se face mecanic.
- Organele de prindere executate din otel trebuie sa fie protejate, fabricate, impotriva coroziunii prin
zincare sau prin cadere electronica.

C. TEHNOLOGIA DE MONTARE A TABLELOR PROFILATE PE ELEMENTE DE
REZISTENTA

C.1. La realizarea invelitorilor, tablele se fixeaza pe elementele de rezistenta, cat si intre ele.
La prinderea tablelor profilate pe pane, curba sau ondula care se suprapune in zona de
margine a tablelor alaturate se suprapun, de a parte si de alta, cu cel putin cu 10 mm cu organ
de prindere pe fiecare pana.
Penteu a evita suprapunerea primei table, in zona de margine si in capat a foilor de tabla, montarea
trebuie sa se faca in varianta optima ce se va stabili in functie de lungimea foilor de tabla, de
posibilitatile de fixare a foilor de tabla, pe directie longitudinala sau transversala, precum si de
dimensiunile suprafetei care trebuie inchisa.
- Procedeele tehnologice prin care se realizeaza montarea tablelor pe pane, Ia executarea
invelitorilor, sunt determinate de felul organelor de asamblare, de sculele, de uneltele si de
dispozitivele care se folosesc, precum si de felul asamblarilor care trebuie sa se obtina.
- Inainte de a se incepe montarea propriu zisa a tablelor pe pane este necesar sa se execute
urmatoarele operatiuni comune tuturor acestor procedee tehnologice:
a) Se verifica daca prinderea se face in urmatoarele conditii:
- pe suprafata de rezemare sa nu fie corpuri straine din relief (capete de nituri sau suruburi, gusee,
cordoane de sudura etc);
- distanta dintre reazeme, precum si inaltimea acestora sa corespunda proiectului:
- protectia anticoroziva a prinderilor sa fie verificata
b) Se controleaza tablle pentru ca:
- lungimea tablelor si dimensiunile profilului sa corespunda proiectului:
- sa nu prezinte deformari ca urmare a transportului si manipularii necorespunzatoare:
- sa nu prezinte pete de rugina, zgarieturi sau discontinuitati ale peliculei protectoare.
c) In cazul in care se prevede o protectie anticoroziva suplimentara a tablei suprafetele de contact
dintre tabla si pane, precum si suprafetele marginilor care se suprapun se vor proteja inainte de
montare. Intre tablele care se suprapun se va aplica cordonul de chit prevazut pentru etansare.
d) Se vor ridica pachetele de fasie pe acoperis si se vor aseza pe pane, cel mai aproape de locul de
montare, respectand sarcina admisa pe acoperis. Greutatea parchetului si modul de asezare a
acestuia pe pane se va stabili de comun acord cu proiectantul.
Agatarea pachetelor de fasii in carligele macaralei se va face cu grinzi cu cabluri, fie cu cabluri cu
ochiuri, sau cu furci.
La folosirea cablurilor, zonele de contact cu colturile pachetelor se vor proteja cu ajutorul coltarelor.
e) Transportul pe acoperis, de la locul de asezare a pachetelor pana la locul de montare se va
executa manual de doi muncitori, dotati cu casti.
Deplasarea muncitorilor, care fac transportul pe acoperis, se va face pe scari si pe podine de lemn.
120
g) Daca foile de tabla au masa Ior egala sau mai mare de 4Okg/buc, se va ridica pe acoperis bucata
cu bucata si se va aseza pe locul de montare cu ajutorul unei furci agatate in carligul unei macarale
usoare.

C.2. La foile de tabla ondulata, parcelarea se va face pe o jumatate de ondula, pe creasta ondulei,
iar la foile de tabla cutata dimensiunile, petrecerile laterale sunt in functie de profilul tablelor, sau
prinderea se va face, de regula, pe partea inferioara a profilului.

C.3. Numarul de organe de asamblare pentru prinderea unei foi de tabla pe pane sau pe scheletul
de rezistenta, precum si cel pentru prinderea tablelor intre ele, se va stabili in calcul, in functie de
solicitarea asamblarii respective.
- In principiu, foaia de tabla ondulata se va prinde cel putin cu organe de asamblare pe intermediare
(Normativ 0 37-88), iar foaia de tabla cutata se va pune pe pane cu cele de asamblare pe fiecare
curba de feder. Se va tine seama de provodenile Pc. 6.
- Dupa prinderea unei foi de tabla pe pane, se executa imediat prinderea ei laterala cu tabla montata
anterior si numai dupa aceea se va trece Ia montarea unei noi foi de tabla.
- In cazul in care, pentru asamblare se folosesc suruburi pentru tabla, se vor executa gaurile filetului
si gaurile de trecere, pentru prinderea pe pane, cat si pentru prinderea laterala si apoi se va trece la
montarea organelor de asmblare.
- Distanta dintre organele de asamblare pentru prinderea tablelor intre ele va fi de maximum 300
mm.
- Prinderea tablelor profilate pe pane se va reliza prin folosirea unuia dintre organe la prindere,
prezentate la cap. Organe de asamblare Pc.1 .
- Prinderea tablelor profilate pe pane, cu ajutorul agrafelor, se va executa in doua faze.
In prima faza se va executa prinderea agrafelor cu foile de tabla, sau in faza a doua se va executa
montarea foilor de tabla pe pane si se vor prinde tablelor intre ele.

C.4 . Montarea se va face pe vreme buna. Se va evita sa se lucreze pe timp de intemperii si nu se va
incepe lucrul daca viteza vantului depaseste 7m/s.
- La terminarea zilei de lucru se va avea grija sa nu ramana pachete sau foi de tabla libera pe
acoperis, iar tablele montate trebuie sa ramana definitiv asamblate. In zonele in care este posibil sa
se faca asamblarea definitiva (captele foilor de tabla de pe ultima), se va face o asamblare provizorie
pentru ca foile de tabla sa fie asigurate impotriva vantului.

C.5. Operatiile principale sunt urmatoarele:
- asezarea foii de tabla pe pane;
- trasarea gaurilor;
- gaurirea;
- montarea suburilor pentru table.
Gaurirea se va executa in doua faze: in prima faza se vor executa gaurile avand diametrul filetului
conjugal care este in functie de grosimea panei si de diametrul surubului. Dupa ce s-au asezat gaurile
pentru prinderea laturii pe pane, se va trece la faza a doua: se va deplasa foaia de tabla in sus sau in
jos, astfel incat gaurile din tabla sa nu fie deasupra panelor, dupa care se vor largi orificiile din tabla
de la diametrul care este in functie de diametrul surubului folosit.
Pentru montarea suruburilor pentru tabla se va aseza foaia de tabla pe locul de montare, urmarindu-
se ca gaurile din tabla sa se suprapuna pe gaurile in care se vor insuruba suruburile.
- Pentru realizarea unei bune etanseitati, surubul pentru tabla / surubul autofiletant va fi introdus cu
tija in miniu de plumb, in grund reactiv G404-50 sau intr-un alt material anticorosiv, cu saiba la
marginea panoului si se va asterne un strat din acelasi material pentru protectie.
- Prinderea tablelor profilate intre ele, pe marginile laterale, la executarea invelitorilor se va face
121
prin folosirea unuia din urmatoarele organe de asamblare:
- suruburi pentru tabla:
- suruburi obisnuite cu piulite obisnuite:
- suruburi obisnuite cu piulite cu autoblocare;
- La executarea invelitorilor, prinderea tablelor ondulate intre ele se va face numai pe creasta
ondulei (Normativ C37-88), iar prinderea tablelor cutate intre ele se va face, de regula , pe fundul
cutiei.

D. CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR

D.1. Controlul se executa atat la inceperea lucrarilor, cat si pe parcursul Ior, tinandi-se seama si de
prescriptiile STAS 76710-88.
D. 2. La inceperea lucrarilor de asamblare a tablelor profilate pe elementele de rezistenta se
verifica:
- profilul si dimensiunile elementelor de nezistenta pe care se face montarea tablelor, profilul si
dimensiunile tablelor, distanta dintre reazeme, pantele, dimensiunile organelor de asamblare,
precum si calitatea materialelor care sa corespunda proiectului;
- daca suprafetele elementelor de rezistenta pe care se monteaza tablele sunt in acelasi plan si au
protectie anticoroziva.
- daca tablele profilate nu sunt deformate, tablele zincate nu au zgarieturi sau discontinuitati ale
peliculei protectoare de zinc.
D.3. In cazul in care pentru asamblare se prevede folosirea suruburilor pentru tabla, se verifica
formarea filetului conjugat si la nevoie se iau masurile corespunzatoare.
Astfel, daca pentru formarea filetului conjugat se constata ca este nevoie sa se aplice surubului
pentru tabla un cuplu mai mic, rezulta ca diametrul gaurii in care se formeaza filetul cojugat este prea
mic si deci se reduce diametrul gaurii in care se formeaza filetul conjugat.
Daca pentru formarea filetului conjugat se constata ca este nevoie sa se aplice surubului pentru tabla
mai mare, (calitatea suruburilor pentru tabla si a elementelor de rezistenta pe care se face prinderea
fiind verificate, rezulta ca diametru gaurii in care se formeaza filetul conjugat este prea mic si deci se
vor folosi burghie cu diametrul mai mare.
D.4. Dupa ce se stabileste prin incercari diametrul gaurilor filetului conjugat se verifica rezistenta de
smulgere a surubului pentru tabla. Surubul nu trebuie sa se smulga din gaura daca valoarea fortei de
tractiune este mai mica sau egala cu valoarea maxima a sarcinii admisibile la tractiune inmultita cu 2.
D.5. In cazul folosirii bolturile impuscate se verifica daca grosimea elementului de care se face
prinderea tablei este mai mare de 4 mm sam mai mica de 11 mm, se verifica implantarea si la nevoie
so corecteaza. Astfel, daca boltul nu intra suficient se modifica pozitia acestuia in teava pistolului
P.I.B.- 6, impingandu-l spre camera de incarcare.
D.6. Implantarea boltului este corecta daca retezatura de sub capatul sau ajunge in contact cu
saiba, pe tot conturul, fara sa o striveasca.
D.7. In cazul in care pentru prinderea tablelor pe pane Ia executarea peretilor, se folosesc suruburi
autofiletante pentru metal, se verifica cuplul necesar pentru formarea filetului in elementul pe care se
face prinderea.
D.8. Daca cuplul pentru formarea filetului conjugat, in elementul pe care se face prinderea se
modifica corespunzator dimensiunii gaurii in care se monteaza surubul autofiletant pentru metal.
D.9. Surubul autofiletant pentru metal montat corect, nu trebuie sa se smulga din element.
D.10. La folosiRea suruburilor autOfiletante, atat pentru tabla, cat si pentru metal, se va asigura ca
axul gaurii pentru formarea filetului conjugat sa fie perpendicular pe suprafata elementului pe care se
face prinderea. Se va controla ca diferenta dintre diametrul maxim si diametrul minim, la aceeasi
gaura, Ia folosirea suruburilor pentru tabla de 4,2 si de 4,8 precum si a suruburilor pentru metal M4 si
M5, sa nu depaseasca 0,1 mm, iar folosirea suruburilor pentru tabla de 5,5 si de 6,3 precum si a
suruburilor pentru metal M5, sa nu depaseasca 0,13 mm.
122
D.11. In cazul in care pentru inchidere, se foloseste tabla profilata neagra protejata impotriva
coroziunii prin vopsire, precum si in cazul in care se foloseste tabla profilata zincata protejata
suplimentar prin vopsire, se controleaza calitatea protectiei anticorozive conform prescriptiilor tehnice
in vigoare.
D.12. In cadrul receptiei se verifica daca s-au executat toate lucrarile prevazute si se controleaza, prin
sondaj, daca s-au respectat toate prevederile din proiect.




123


8.15. TINICHIGERIE

A. GENERALITATI - STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

- Normativ privind proiectarea, execuia i exploatarea nvelitorilor acoperiurilor n pant la
cldiri 21.04.2003
- Normativ cadru privind detalierea coninutului cerinelor stabilite prin Legea nr. 10/1995;
- Seria C.107 - Normative pentru proiectarea i executarea lucrrilor de izolaii termice la
cldiri;
- NP.040/2000 - Normativ privind proiectarea, execuia i exploatarea hidroizolaiilor la cldiri;
- GAT-08 - Ghid tehnic de agrementare pentru alctuiri de nvelitori;
- Agremente tehnice privind produse pentru nvelitorile acoperiurilor n pant;
- P.130/1999 - Normativ privind urmrirea comportrii n timp a construciilor;
- SR 1907/1/97 - Calculul necesarului de cldur - Prescripii de calcul;
- STAS 10101/20/90 - Aciunea vntului;
- STAS 8295-50 - tesaturi de sarma;
- STAS 500(2-80) - oteluri de uz general pentru constructii.
- STAS 10101/21/92 - ncrcri date de zpad;
- Hotararea Guvernului nr. 925/1995 - Regulament de verificare i expertizare tehnic de
calitate a proiectelor, a execuiei lucrrilor i construciilor;
- OG nr. 60/97 privind aprarea mpotriva incendiilor, aprobat prin Legea nr. 212/1997;
- Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor, aprobate cu Ordinul MI nr. 775/1998;
- Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii i
instalaii aferente acestora, indicativ C 300 aprobat cu Ordinul nr. 20/N al MLPAT;
- Dispoziii generale de ordine interioar pentru prevenirea i stingerea incendiilor - D.G.P.S.I.-
001, aprobate cu Ordinul MI nr. 1023/1999;
- Dispoziii generale privind instruirea n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor - D.G.P.S.I.-
002, aprobate cu Ordinul MI nr. 1080/2000;
- Directive europene privind produsele pentru construcii (89/106/CEE).

B . MATERIALE UTILIZATE

Tabla zincata la cald (490 g/mp):
-tabla zincata de 0,50 mm grosime;
-tabla zincata de 0,75 mm grosime;
-tabla zincata de 1,00 mm grosime;
Accesorii: suruburi, piulite, saibe, cadmiate;


C . EXECUTIA LUCRARILOR

C.1 Masuri pregatitoare / Conditii de executie
naintea nceperii lucrrilor, executantul va deine sau va elabora documentaia tehnologic de
execuie (funcie de natura i amploarea lucrrilor) i va stabili graficul de ealonare n raport cu
lucrrile conexe sau cu lucrrile de alt specific. Executantul va solicita proiectantului, dac este cazul,
prelucrarea documentaiei de execuie, precum i elucidarea eventualelor neconcordane fa de
situaia din teren.

C.2. Livrare, manipulare, depozitare
Tabla zincata de livreaza in suluri impreuna cu certificatele de calitate emise de producator.
Manipularea si depozitarea se vor face in conditii de protejare a materialului astfel ca sa nu se
deterioreze stratul protector anticoroziv.
124
Nu se vor desface ambalajele decat la atelierul de confectii metalice si tinichigerie.

C. 3. Lucrari ce trebuie executate inainte de montarea tinichigeriei
- Amplasarea pieselor de fixare (agrafe si fixarea lor cu mortar sau bolturi);
- Etansarea rosturilor;
- Pozarea elementelor de instalatii sanitare

C.4. JGHEABURI SI BURLANE
Se va folosi sistemul de jgheaburi si burlane confectionate din tabla de otel zincat la cald, protejat cu
plastic, sistem care se comporta foarte bine in orice conditi climatice, suporta intemperiile si solicitarile
date de zapada si gheata fara a se degrada.
Montajul se face usor fara a utiliza chit, cositor sau alte materiale de etansare, imbinarile fiind
asigurate cu garnituri de cauciuc, atat la elementele de legatura cat si la cele de inchidere. Dupa
taierea jgheaburilor la dimensiune, acestea se imbina intre ele cu ajutorul pieselor speciale si se
introduc in carligele suport. Orificiul de scurgere se xa debita cu ferestraul la sol; tot aici se monteaza
pe jgheab piesa racord, care va ghida apa in burlanul de scurgere. Burlanele se vor fixa cu ajutorul
unor bratari adecvate, fixate in prealabil in perete. Este indicat sa se traseze cu creionul locul de
indoire al carligului astfel incat panta jqheabului sa fie spre gura de coptare a burlanului. Se
numeroteaza suporturile. Se monteaza primul si ultimul carlig si se intinde o sfoara intre ele, urmand
sa se monteze celelalte carlige la nivelul sforii. Distanta dintre carlige este data de distanta dintre
pane (de regila 80cm), pe care carligele se fixeaza cu ajutorul suruburilor. Se marcheaza locul gaurii
de captare pe igheab si se decupeaza astfel incat diametnul golului sa fie aproximativ egal cu
diametrul jgheabului. Se monteaza piesa racord si se indoaie urechile peste marginea anterioara a
jgheabului. Nu folositi flexul pentru decupare. Elementul de inchidere etansant este prevazut cu o
garnitura de cauciuc si gheare, astfel montajul fiind foarte simplu. Se potriveste piesa astfel incat
marginea superioara a piesei si a jgheabului sa fie in acelasi plan si se preseaza puternic. Pentru
fixarea definitiva se bate cu un ciocan de plastic. La colturile interioare ale constructiei se va folosi
piesa coltar (element stantat dintr-o buncata, fara sudura). Jgheabul se introduce in carlige prin
simpla presare a marginii exterioare spre interior si in jos, sau prin indoirea agrafelor peste manginile
jgheabului. Fiind prevazuta cu garnitura de etansare si in sistem de fixare cu clapa, piesa de imbinare
a jgheaburilor se monteaza cu usurinta. Se agata marginea interioara a piesei de marginea interioara
a jgheaburilor, astfel incat banda de cauciuc sa fie la mijiocul imbinarii. Inchiderea se face prin
asigurarea cu placuta metalica. Bratarile - minim doua la un burlan - se monteaza una sub cealalta.
Distanta maxima intre bratari nu va depasi 2m. Se vor fixa pe perete in dibluri sau prin aplicare
directa, cu ajutorul suruburilor. Ultimul tronson al burlanului se taie Ia lungimea dorita si se prinde de
capatul acesteia prin nituire cotul de evacuare sau se realizeaza racordarea la canal.

D. VERIFICAREA / RECEPTIA lucrrilor

D.1. Verificri pe parcursul lucrrilor, referitoare la:
- calitatea suportului;
- calitatea materialelor de nvelitoare;
- poziionarea i fixarea corect a pieselor de montaj, de trecere, de strpungere;
- calitatea execuiei pe etape (stadii fizice) de lucru a alctuirii de nvelitoare simple sau termoizolate.
Rectificri pe parcursul lucrrilor:
- rectificri locale, imediate, acolo unde este cazul, nedepindu-se etapa respectiv de lucru.
Verificare final:
- verificarea de suprafa se va realiza vizual i eventual prin tatonare, urmrind corectitudinea i
calitatea modului de aplicare, fixare, lipire, racordare, acoperire, asigurare i de protecie, a nvelitorii;
- verificarea documentelor privind controalele (procese verbale) de calitate efectuate pe parcursul
desfurrii lucrrilor.




D.2. Recepia lucrarilor de tinichigerie
125

La receptie se vor verifica urmatoarele:
Agrafele de fixare trebuie sa fie corect prinse in stratul suport.
Acoperirea resturilor trebuie sa fie in concordanta perfecta cu cerintele proiectului.
Elementele de tinichigerie trebuie sa nu prezinte zone de suprafata cu stratul de zinc deteriorat sau
lipsa. Elementele de acoperire la rosturi vor trebui sa permita variatiile de dimensiuni din dilatatie ale
rostului.
Cositorirea trebuie sa fie fara intreruperi pentru a nu permite intiltrarea apei.
Lucrarile de tinichigerie sunt foarte importante in asigurarea unor bune comportari in exploatare a
lucrarilor de constructii, de aceea se va verifica foarte atent modul de realizare a etanseitatilor la
strapungeri si racordurilor burlanelor de scurgere a apelor pluviale.
Proiectantul va putea solicita inlocuirea unor elemente de tinichigerie daca nu sunt respectate detaliile
de executie si prescriptiile specifice.





















NOTA:
Indicatiile prezente se vor corela cu cele ale producatorilor si furnizorilor fiecarui material.
Orice contradictii ale acestora din urma cu prezentul caiet de sarcini sau cu reglementarile in
vigoare incluse in legile, standardele si normativele de referinta, vor fi solutionate de catre
proiectantul general impreuna cu antreprenorul.





126














CAPITOLUL 9
LISTE DE CANTITATI PE TIPURI DE LUCRARI