a.

Metodologia pentru realizarea lucrărilor in

cadrul obiectivului:

CONSTRUIRE SI DOTARE SEDIU PRIMARIE IN SATUL CIORTESTI, COMUNA

CIORTESTI, JUDETUL IASI
DATE GENERALE

Denumirea obiectivului de investitii

CONSTRUIRE SI DOTARE SEDIU PRIMARIE IN SATUL CIORTESTI, COMUNA CIORTESTI, JUDETUL
IASI
Amplasament
Adresa: SAT CIORTESTI, COMUNA CIORTESTI, JUDETUL IASI
Titularul investitiei
COMPANIA NATIONALA DE INVESTITII
Beneficiarul Investititiei
SAT CIORTESTI, COMUNA CIORTESTI, JUDETUL IASI

SCOPUL PREZENTULUI CAIET DE SARCINI

Prezentul caiet de sarcini detaliază cerințele pentru achiziționarea lucră rilor de executie pentru
obiectivul de investitii:
CONSTRUIRE SI DOTARE SEDIU PRIMARIE IN SATUL CIORTESTI, COMUNA CIORTESTI, JUDETUL
IASI

Se vor respecta intru totul cerintele legislatiei in vigoare in domeniul construcțiilor:

Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii, cu completarile si modificarile ulterioare;
Legea nr. 50/1991 republicata, cu completarile si modificarile ulterioare;
Ordin nr. 839 din 12 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii;
Hotarare Guvernului nr. 925/1995 privind Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a
proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor;
HG nr. 343/2017 - modificarea HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a
lucrărilor de construcţii și instalații aferente acestora;
Ordin nr. 691/1459/288 din 10 august 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
performanta energetica a cladirilor;
Legea nr. 372 din 13 decembrie 2005 privind performanta energetic a a cladirilor;
Ordinului M.L.P.T.L. nr. 777/2003 pentru aprobarea reglementării tehnice “Îndrumător pentru atestarea
tehnico-profesională a specialistilor cu activitate în constructii”,
Ordinului M.L.P.A.T. nr. 77/N/1996 pentru aprobarea ’’Îndrumător privind aplicarea prevederilor
Regulamentului de verificare si expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a executiei lucrărilor si a
constructiilor, cu modificărle si completările ulterioare’’.
H.G. nr. 766/1997 pentru aprobarea unor Regulamente privind calitatea în constructii, cu modificările si
completările ulterioare,
Reglementările tehnice specifice domeniului Af, A1, A2, B1, C si standardele corespunzătoare, incluse ca
referinte în corpul reglementărilor tehnice în vigoare la data efectuării Raportului tehnic,
Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor,
H.G. nr.1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajări care se supun avizării
si/sau autorizării privind securitatea la incendiu si protectia civilă,
Ordinul M.A.I. nr. 129/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind
securitatea la incendiu si protectia civilă;
Legea nr. 350/2000 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificările si completările
ulterioare,
Legea nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect,
Codul Deontologic din 27 noiembrie 2011 al profesiei de arhitect, publicat în M.Of. nr. 342/21mai 2012,
Ordinul 1370/25.07.2014 pentru aprobarea Procedurii privind efectuarea controlului de stat in faze de
executie determinante pentru rezistenta mecanica si stabilitatea constructiilor – indicativ PCF 002
Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice;
HG Nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la
atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile
public
“Regulamentul privind controlul de stat al calităţii în construcţii” aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.
272/14.06.1994;
Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006 şi
modificată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2007;
Ordinul Administraţiei Naţionale a Drumurilor pentru aprobarea “Regulilor privind administrarea,
folosirea, întreţinerea şi repararea drumurilor publice”, nr. indicativ A.N.D. – 554;
Hotărârea de Guvern nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
şantierele temporare sau mobile.
Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor;
Hotărârea nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003
privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor
Altele, înclusiv Directivele europene si Regulamentele Parlamentului European în domeniul achizitiilor
publice, proiectarii si constructiilor.
Cod de proiectare seismica – prevederi de proiectare pentru cladiri P100/2013 (inlocuieste P100/2006),
Cod de proiectare.
Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor CR 1-1-3/2012 (inlocuieste CR 1-1-3-05), Cod de
proiectare.
Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor CR 1-1-4/2014 (inlocuieste normativul NP 082/2004),
Normativul privind calculul termoenergetice ale elementelor de constructie ale cladirilor indicativ
C107/3/2012 (inlocuieste normativul C107/3/2005),
Normativul privind securitatea la incendiu a constructiilor. Constructii P118/1/2013 (inlocuieste
P118/1999),
Normativul privind securitatea la incendiu a constructiilor Instalatii de stingere P118/2/2013
(inlocuieste NP086/2005),
Normativul privind securitatea la incendiu a constructiilor.Instalatii de detectare, semnalizare si
avertizare incendiu P118/3/2015.
Normativul privind documetatiile geotehnice pentru constructii NP 074/2014 (inlocuieste NP 074/2007).
Alte acte normative, prescriptii tehnice, coduri, evaluari, etc., necesare realizarii unui proiect tehnic
corect si complet care sa indeplineasca conditiile de aprobare si care poate fi implementat.
Lista de mai sus nu va fi considerată exhaustivă.
OBIECTUL ACHIZIŢIEI
Se achizitionează lucrari de executie pentru:
Lucrari de construire pentru obiectivul de investiții: Spații pentru procesul
didactic de la disciplinile de echitație și tehnologia

DESCRIEREA INVESTIŢIEI
SITUATIA EXISTENTA A OBIECTIVULUI DE INVESTITII:

1. Caracteristici principale
- Proiectant General (de specialitate): SC MAISON MERAKI S.R.L;
- Denumire Proiect: CONSTRUIRE SI DOTARE SEDIU PRIMARIE IN SATUL CIORTESTI, COMUNA
CIORTESTI, JUDETUL IASI

CARACTERISTICI TEHNICE
MASURI DE PROTECTIE A MEDIULUI, PROTECTIE A MUNCII SI PSI
In perioada executiei lucrarilor, antreprenorul va intreprinde masurile prevazute de legislatia in
vigoare cu privire la:

* Protectia mediului:
Protectia mediului presupune obligatii legale cuprinse in Ordinul M.A.P.M. nr. 860/2002 care, in
cuprinsul prezentei documentatii sunt solutionate dupa cum urmeaza:
- colectarea si evacuarea in locuri special amenajate a deseurilor provenite din desfasurarea
executiei lucrarilor.
In proiectare si in conformitate cu prevederile legale masurile sus mentionate sunt de natura sa
asigure indeplinirea exigentelor prevazute de normele legale privind igiena, sanatatea populatiei si
protectia mediului inconjurator.
Deseurile menajere vor fi colectate in europubele conf. STAS 8127 amplasate in incinta si ridicate
periodic de catre o unitate specializata, in baza unui contract cu primaria locala.
* Protectia muncii :
S-au avut in vedere asigurarea condiţiilor normale de muncă şi evitarea accidentelor (îmbolnă virilor).
Stabilirea măsurilor de protecţie a muncii pentru perioada executării lucrărilor reprezintă
responsabilitatea executantului şi se vor respecta prevederile din:
Legea nr.90/1996 a protectiei muncii,
Regulamentul de protecţie şi igiena a muncii in construcţii, aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9/N/1993;
Norme generale de protecţia muncii – ediţia 2002;
Norme de medicina muncii (aprobate de MS cu ord. nr. 933/94);
Norme specifice pentru protectia muncii manipularea, transportul si depozitarea materialelor emise
prin Ordin MMPS nr.235 / 1995,
La execuţia lucră rilor se vor urmă ri de că tre investitor şi executant, respectarea cu stricteţe a
prevederilor cuprinse în normativele menţionate, care vizează activitatea pe şantier.
In afară de mă surile indicate în legislaţia în vigoare, este necesar a se respecta şi urmă toarele:
personalul muncitor să aibă cunoştinţe profesionale şi de protecţia muncii, privind acordul primului
ajutor în caz de accidente;
se vor face instructaje periodice cu întreg personalul muncitor care ia parte la procesul de realizare a
investiţiei, precum şi verifică ri ale cunoştinţelor acestuia referitoare la NSPM. Instructajul este
obligatoriu pentru întreg personalul muncitor din şantier, precum şi pentru toate persoanele care vin
pe şantier în interes de serviciu sau personal;
pentru evitarea accidentelor sau a îmbolnă virilor, personalul va purta echipamente de protecţie
corespunză toare, în timpul lucrului sau circulaţiei pe şantier (că şti de protecţie, mă nuşi, etc);
operaţiunile de încă rcare şi descă rcare manuală , se vor face prin rostogolire pe plan înclinat, cu
ajutorul unor dispozitive corespunză toare sarcinilor respective şi vor fi controlate înainte de
începerea lucră rilor.
Prevenirea si stingerea incendiilor
La executia lucrarilor, constructorul va respecta legislaţia în vigoare privind protecţia la acţiunea
focului, avâ nd în vedere prevederile din:
O. G. nr. 60/1997 privind apă rarea împotriva incendiilor;
Ordinul MI pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor nr. 775/98;
Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului P
118/99;

Gospodarirea deseurilor:
Deseurile rezultate din lucrarile de constructii vor fi ridicate de catre o unitate de salubrizare
autorizata si depoziate in locuri special amenajate conform prevederilor in vigoare.
Deseurile rezultate in urma activitatilor din aceste spatii se vor depozita in containere, separat pe
tipuri. Deseurile menajere vor fi colectate in europubele amplasate pe o platforma din incinta si
ridicate periodic de catre o unitate specializata, in baza unui contract cu primaria.Se vor respecta
prevederile normelor de salubritate in vigoare.

Masuri de protectia muncii si P.S.I.

S-au avut in vedere asigurarea condiţiilor normale de muncă şi evitarea accidentelor (îmbolnăvirilor).
Stabilirea măsurilor de protecţie a muncii pentru perioada executării lucrărilor reprezintă
responsabilitatea executantului şi se vor respecta prevederile din:
- Legea nr.90/1996 a protectiei muncii,
- Regulamentul de protecţie şi igiena a muncii in construcţii, aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9/N/1993;
- Norme generale de protecţia muncii – ediţia 2002;
- Norme de medicina muncii (aprobate de MS cu ord. nr. 933/94);
- Norme specifice pentru protectia muncii manipularea, transportul si depozitarea materialelor emise
prin Ordin MMPS nr.235 / 1995,
La execuţia lucră rilor se vor urmă ri de că tre investitor şi executant, respectarea cu stricteţe a
prevederilor cuprinse în normativele menţionate, care vizează activitatea pe şantier.
In afară de mă surile indicate în legislaţia în vigoare, este necesar a se respecta şi urmă toarele:
- personalul muncitor să aibă cunoştinţe profesionale şi de protecţia muncii, privind acordul primului
ajutor în caz de accidente;
- se vor face instructaje periodice cu întreg personalul muncitor care ia parte la procesul de realizare a
investiţiei, precum şi verifică ri ale cunoştinţelor acestuia referitoare la NSPM. Instructajul este
obligatoriu pentru întreg personalul muncitor din şantier, precum şi pentru toate persoanele care vin
pe şantier în interes de serviciu sau personal;
- pentru evitarea accidentelor sau a îmbolnă virilor, personalul va purta echipamente de protecţie
corespunză toare, în timpul lucrului sau circulaţiei pe şantier (că şti de protecţie, mă nuşi, etc);
- operaţiunile de încă rcare şi descă rcare manuală , se vor face prin rostogolire pe plan înclinat, cu
ajutorul unor dispozitive corespunză toare sarcinilor respective şi vor fi controlate înainte de
începerea lucră rilor.
LEGISLATIE, MORME, NORMATIVE SI REGLEMENTARI TEHNICE
- P100-3/2008 - Prevederi pentru evaluarea seismica a cladirilor existente;
CR 0-2012 - Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii;
P 100-1-2013 - Cod de proiectare seismic, Partea I – prevederi de proiectare pentru cladiri;
CR 1-1-3-2012 - Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor;
CR 1-1-4-2012 - Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor;
- CR 2-1-1-1/2012 - Cod de proiectare pentru construcţii cu pereţi structurali de beton armat ;
NP 007-1997 - Cod de proiectare cadre de beton armat ;
CR 6-2013 - Cod de proiectare pentru construcţii pentru calculul si alcatuirea constructiilor pe
zidarie portanta;

NP 112/2004 - Normativ pentru proiectarea fundatiilor de suprafata;

NP 019-2003 și NP 005-2003- Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn;
NE 012-1/2007 și NE 012-2/2010 - Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucră rilor
din beton, beton armat şi beton precomprimat;
C 150-1999 – Normativ privind calitatea imbină rilor sudate;
SR EN 1990:2004 - Eurocod 0: Bazele proiectă rii structurilor;
SR EN 1990:2004/NA:2006 - Eurocod 0: Bazele proiectă rii structurilor. Anexa naţională ;
SR EN 1991-1-1:2004 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale.
Greută ţi specifice, greută ţi proprii, încă rcă ri utile pentru clă diri
SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni
generale. Greută ţi specifice, greută ţi proprii, încă rcă ri utile pentru clă diri. Anexa naţionlă ;
SR EN 1992-1-1:2004 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale şi
reguli pentru clă diri;
SR EN 1992-1-1:2004/ NB:2008 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale şi reguli pentru clă diri. Anexa naţionlă ;
SR EN 1993-1-1:2006 - Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-1: Reguli generale şi
reguli pentru clă diri;
SR EN 1993-1-1:2006/NA:2008 - Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-1: Reguli
generale şi reguli pentru clă diri. Anexa naţională ;
SR EN 1994-1-1-2004- Eurocod 4 - Proiectarea structurilor compozite de oțel și beton;
SR EN 1994-1-1-2004 NB-2008 - Eurocod 4 - Proiectarea structurilor compozite de oțel și beton.
Anexa naţională ,
SR EN 1995-1-1-2004 - Eurocod 5 - Proiectarea structurilor de lemn;
SR EN 1995-1-1-2004 NB-2008 - Eurocod 5- Proiectarea structurilor de lemn. Anexa naţională ;
SR EN 1996-1-1-2006 - Eurocod 6 - Proiectarea structurilor din zidă rie;
SR EN 1996-1-1-2006 NB-2008 - Eurocod 6 - Proiectarea structurilor din zidă rie. Anexa naţională ;
SR EN 1997-1:2004 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică . Partea 1: Reguli generale;
SR EN 1997-1:2004/NB:2008 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică . Partea 1: Reguli generale. Anexa
naţională ;
SR EN 1997-2:2007 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică . Partea 2: Investigarea şi încercarea terenului;
SR EN 1997-2:2007/NB :2009 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică . Partea 2: Investigarea şi încercarea
terenului. Anexa naţională ;
SR EN 1998-1:2004 - Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 1:
Reguli generale, acţiuni seismice şi reguli pentru clă diri;

SR EN 1998-1:2004/NA:2008 - Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur.

Partea 1: Reguli generale, acţiuni seismice şi reguli pentru clă diri. Anexa naţională ;
SR EN 1998-5:2004 - Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 5:
Fundaţii, structuri de susţinere şi aspecte geotehnice;
SR EN 1998-5:2004/NA :2007 - Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur.
Partea 5:Fundaţii, structuri de susţinere şi aspecte geotehnice. Anexa naţională .
Elaborarea prezentei documentatii s-a facut in conformitate cu prevederile normelor in vigoare:
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii republicata si a regulamentelor emise pentru
aplicarea acesteia;
- Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii,
republicata, cu modificarile ulterioare;
- P 118/1999 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind
protectia la actiunea focului;
- I/7- 2002 Normativ privind proiectarea si executia instalatiilor electrice cu
tensiuni pana la 1kV;
- I/6 Normativele specifice de calcul izolatie termica;
- C56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a
instalatiilor aferente;
- PE-006 Instructiuni generale de protectia muncii pentru unitatile MEE;
- MO 225/1999 Ordonanta privind apararea impotriva incendiilor;
- Ordinul MI 775/1998 pentru aprobarea “Normelor generale de prevenire si
stingere a incendiilor”.
In executie antreprenorul va intreprinde masuri pentru indeplinirea exigentelor normelor tehnice:
- NE 012/2-2010; NE 012-1/2007 – Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton armat si
beton precomprimat;
- NP 019/2002 – Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea invelitorilor si acoperisurilor
in panta la cladiri;
- NP 013/1986 – Ghid privind proiectarea, executia si asigurarea calitatii pardoselilor la constructii;
- C223/1986 – Instructiuni tehnice privind executarea placajelor din placi faianta si placi ceramice
aplicate pe pereti prin lipire cu paste subtiri;
- C58/1996 – Instructiuni tehnice pentru ignifugare.
- I18/1/2001 – Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor interioare de curenti slabi;
- I9/1994 – Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare
- I13/1994 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor termice
* Conform legislatiei in vigoare, executia va fi urmarita din partea beneficiarului de un diriginte de
santier atestat . De asemenea antreprenorul va avea in echipa un responsabil tehnic cu executia atestat
.
* Verificarea si atestarea calitatii lucrarilor executate se desfasoara in conformitate cu prevederile
normelor C56-/1985;C56-/2002.
* Verificarea calitatii lucrarilor in Faze Determinante, se desfasoara in conformitate cu prevederile
Legii nr. 10/1995 si Graficului de Control al Calitatii Lucrarilor .
a costurilor pe ani ci pe luni calendaristice: conform graficului anexat.
CARTEA TEHNICA A CONSTRUCTIEI
Cartea tehnica a constructiei va cuprinde toate modificarile aprobate si realizate pe durata executatrii
lucrarilor de constructii si documentatia completa in conformitate cu legislatia nationala.
Cartea tehnică a constructiei si a documentelor aferente acesteia se va realiza si preda în conformitate
cu HG nr. 343/2017 - modificarea HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a
lucră rilor de construcţii și instalații aferente acestora;
Documentatia conforma cu executia va fi pregatita de catre Antreprenor si prezentata in limba romana
in trei (3) exemplare, nu mai tarziu de 5 zile inainte de intalnirea cu membrii comisiei de receptie.
EXECUTIA LUCRARILOR
Lucrarile se vor executa cu respectarea stricta a contractului si proiectului aprobat.Lucră rile executate
se consideră finalizate si se pot supune receptiei în conditiile prevederilor HG nr. 343/2017 -
modificarea HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucră rilor de construcţii
și instalații aferente acestora;
Ofertele care prezinta durata de executie a lucrarilor mai mare decat durata maxima acceptata de
catre autoritatea contractanta vor fi declarate neconforme.
PERIOADA GARANŢIEI DE BUNĂ EXECUŢIE
Pentru o perioada ofertata a garanţiei de bună execuţie a lucră rilor este de 36 luni.
RESPECTAREA CERINTELOR BENEFICIARULUI
Toate lucrarile intreprinse, inclusiv proiectele pregatite, activitatile finalizate, materialele livrate in
cadrul prezentului contract trebuie sa respecte cerintele din caietul de sarcini /PT, etc.

Proprietatile materialelor vor respecta si se vor inscrie in datele descrise in cerintele tehnice.

POTRIVIT PREVEDERILOR ART. 22^1 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu
completarile si modificarile ulterioare “CHELTUIELILE GENERATE DE EFECTUAREA UNOR LUCRĂ RI
SUPLIMENTARE FAŢ Ă DE DOCUMENTAŢ IA TEHNICO-ECONOMICĂ APROBATĂ , CA URMARE A UNOR
ERORI DE PROIECTARE, SUNT SUPORTATE DE PROIECTANT/PROIECTANTUL COORDONATOR DE
PROIECT ŞI PROIECTANŢ II PE SPECIALITĂ Ţ I, PERSOANE FIZICE SAU JURIDICE, ÎN SOLIDAR CU
VERIFICATORII PROIECTULUI, LA SESIZAREA JUSTIFICATĂ A INVESTITORULUI ŞI/SAU A
BENEFICIARULUI ÎN BAZA UNUI RAPORT DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ ELABORAT DE UN EXPERT
TEHNIC ATESTAT.”
Ofertantul suporta toate cheltuielile datorate elaborarii si prezentarii ofertei sale, indiferent de
rezultatul obtinut la adjudecarea ofertei.
Participarea Antreprenorului la întocmirea Cărtii tehnice a constructiei.
SANTIERUL
Asigurarea santierului in timpul lucrarilor:
Antreprenorul este obligat sa asigure si sa mentina siguranta pe santier si in afara zonei de constructie
pe perioada lucrarilor din cadrul prezentului contract, acordand o atentie speciala:
Asigurarii unor conditii corespunzatoare de lucru si de siguranta pentru persoanele ce intreprind
activitati ce au legatura cu constructia si asigurarea tuturor utilajelor si materialelor folosite pentru
realizarea acestor lucrari;
Asigurarii zonei santierului pentru a nu avea acces persoanele neautorizate;
Instalarii unor indicatoare corespunzatoare cu informatii, ex. panouri cu informatii si placi de dare in
folosinta.

Protectia mediului in timpul lucrarilor

Antreprenorul, pe perioada constructiei, va asigura conditiile corespunzatoare pentru pastrarea
mediului inconjurator, pe santier, acordand o atentie speciala:
limitarii emisiilor de zgomot;
limitarii emisiilor de substante periculoase in atmosfera;
prevenirii poluarii sau contaminarii apelor subterane si de suprafata;
protejarii spatiilor verzi.

Constructiile provizorii
Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul va prezenta Dirigintelui de santier spre aprobare,
planul pentru amplasarea:
magaziilor si curtilor de depozitare temporara ale Antreprenorului;
vehiculelor si flotei de echipamente;
altor instalatii temporare necesare pentru realizarea lucrarilor incluse in prezentul contract;
panourilor cu informatii in conformitate cu LNR.

Depozitarea temporara a materialelor

Toate materialele vor fi depozitate astfel incat sa se garanteze protectia lor impotriva furturilor,
avariilor, respectâ ndu-se cu strictete instructiunile producă torului. Pe parcursul executiei lucră rii,
Antreprenorul are obligatia:
de a evita, pe câ t posibil, acumularea de obstacole inutile pe santier;
de a depozita sau retrage orice utilaje, echipamente, instalatii, surplus de materiale;
de a aduna si îndepă rta de pe santier dă râ mă turile, molozul sau lucră rile provizorii de orice fel, care
nu mai sunt necesare.
Antreprenorul are dreptul de a retine pe santier, pâ nă la sfâ rsitul perioadei de garantie, numai acele
materiale, echipamente, instalatii sau lucră ri provizorii, care îi sunt necesare în scopul îndeplinirii
obligatiilor sale în perioada de garantie.
Caile de acces
Antreprenorul are obligatia de a suporta toate costurile si taxele pentru că ile de acces cu destinatie
specială si/sau temporară care îi pot fi necesare, inclusiv cele pentru accesul pe santier. De asemenea,
Antreprenorul va obtine, cu riscul si pe cheltuiala sa, orice alte facilită ti suplimentare din afara
santierului, care îi pot fi necesare la executia lucră rilor care fac obiectul Contractului. Antreprenorul
este responsabi (în relatia dintre pă rti) de lucră rile de întretinere, care pot fi necesare ca urmare a
folosirii de că tre acesta a drumurilor de acces. Antreprenorul are obligatia de a asigura toate marcajele
si indicatoarele de-a lungul drumurilor de acces si de a obtine aprobarea autorită tilor competente
pentru marcaje si indicatoare precum si pentru utilizarea acestor drumuri; Beneficiarul nu va fi
ră spunză tor pentru revendică rile generate de utilizarea drumurilor de acces. Pe parcursul executiei
lucră rilor si al remedierii viciilor ascunse, Antreprenorul are obligatia, de a nu stâ njeni inutil sau în
mod abuziv:
confortul riveranilor; sau
că ile de acces, prin folosirea si ocuparea drumurilor si că ilor publice sau private care deservesc
proprietă tile aflate în posesia achizitorului sau a orică rei alte persoane si Antreprenorul va despă gubi
Beneficiarul împotriva tuturor reclamatiilor, actiunilor în justitie, daunelor-interese,costurilor, taxelor
si cheltuielilor, indiferent de natura lor, rezultâ nd din sau în legă tură cu aceste obligatii pentru care
responsabilitatea revine Antreprenorului.
Antreprenorul are obligatia de a utiliza în mod rezonabil drumurile sau podurile ce comunică cu sau
sunt pe traseul santierului si de a preveni deteriorarea sau distrugerea acestora de că tre traficul
propriu sau al orică ruia dintre subcontractantii să i; executantul va selecta traseele, va alege si va folosi
vehiculele, va limita si repartiza încă rcă turile, în asa fel încâ t traficul suplimentar ce va rezulta în mod
inevitabil din deplasarea materialelor, echipamentelor, instalatiilor sau altora asemenea, de pe si pe
santier, să fie limitat, în mă sura în care este posibil, astfel încâ t să nuproducă deterioră ri sau distrugeri
ale drumurilor si podurilor respective.
În cazul în care se produc deterioră ri sau distrugeri ale orică rui pod sau drum care comunică cu sau
care se află pe traseul santierului, datorită transportului materialelor, echipamentelor, instalatiilor sau
altora asemenea, Antreprenorul are obligatia de a despă gubi achizitorul împotriva tuturor
reclamatiilor privind avarierea respectivelor poduri sau drumuri.
Antreprenorul este responsabil si va plă ti consolidarea, modificarea sau îmbună tă tirea, în scopul
facilită rii transportului materialelor, echipamentelor, instalatiilor sau altora asemenea, a orică ror
drumuri sau poduri care comunică cu sau care se află pe traseul santierului. Pentru a asigura o
executie de calitate a lucrarilor, se va face receptia lucrarilor pe faze de executie, receptia la
terminarea lucrarilor si receptia finala .
Personalul cheie al Antreprenorului
Antreprenorul nu va efectua schimbă ri în cadrul personalului cheie stabilit, fă ră aprobarea
prealabilă scrisă a Beneficiarului. Antreprenorul trebuie să propună din proprie iniţiativă o
înlocuire a personalului în urmă toarele cazuri:
- în caz de moarte, boală sau accident al unui membru al echipei;
- dacă devine necesar să înlocuiască un membru al echipei pentru oricare alt motiv care este
dincolo de controlul Antreprenorului.
Atunci câ nd un membru al personalului cheie trebuie înlocuit, înlocuitorul trebuie să posede cel
puţin echivalentul califică rilor şi experienţei.

PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR SI SIGURANTA MUNCII IN TIMPUL LUCRARILOR

In timpul executiei lucrarilor se vor respecta urmatoarele acte normative referitoare la prevenirea si
stingerea incendiilor
Decret 290/1977 – pentru incendii;
Norme P118-99 –pentru protectii la foc;
Norme Generale aprobate cu nr. 381/84 M.I. si nr.1219/MC/94 MLPAT;
HGR 51/05.02.92 – pentru prevenirea incendiilor;
Ordin 685/1977;
Normativ C300/94, aprobat cu Ordin MLPAT 20/N/1994 pentru stingere incendiilor.

Se vor respecta Normele de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate de M.C.Ind. cu ordinul nr.
18/N/ din 18 iulie 1976, art. 46-55 (capitolul 3) si 1070-1092 (capitolul 20). Normativele indicate mai
sus, sunt obligatorii atat pentru proiectant, cat si pentru beneficiarul si executantul lucrarilor, fiecare
in domeniul sau de responsabilitate. Lucrarile de excavare in masa deseului se vor executa cu o
atentie deosebita avand in vedere faptul ca pot avea degajari de gaz metan de fermentatie, astfel
existand pericolul de intoxicatie sau autoaprindere.

Se precizeaza ca la executarea lucrarilor, constructorul si beneficiarul au obligatia sa respecte cu

strictete, pe tot parcursul executiei, toate prevederile continute atat in proiect, cat si cele din
normativele mentionate mai sus si care vizeaza activitatea concreta pe santierul de constructii-montaj,
in vederea inlaturarii oricarui pericol de accidentare. Pentru evitarea accidentelor in timpul lucrului se
vor respecta regulile de tehnica securitatii muncii specifice locului de munca si utilajelor tehnologice
folosite.
Executia lucrarilor de constructii prevazute de prezenta documentatia se vor efectua in deplina
conformitate cu legile si reglementarile romanesti privind cerintele de sanatate si securitatea muncii.
In locurile unde prezenta personalului de operare este necesara, se vor lua masurile adecvate pentru
prevenirea producerii zgomotului excesiv si a altor conditii daunatoare sanatatii umane. Daca
patrunderea in locuri ce pot constitui un potential pericol pentru viata este necesara, Antreprenorul
va asigura dupa caz, posibilitatea de ventilatie fortata corespunzatoare, instalarea de dispozitive de
siguranta fixe, centuri de siguranta, platforme, balustrade, scari, capace peste trapele de acces,
dispozitive anti-cadere, haine de protectie, dusuri de securitate cu sistem de decontaminare pentru
ochi, suprafete antiderapante, aparate autonome de respirat, truse de prim ajutor, butoane de oprire
de avarie, dispozitive de inchidere etc.

PROTEJAREA PROPRIETATILOR PUBLICE SI PRIVATE

Antreprenorul nu isi poate extinde organizarea de santier sau activitatile in afara limitelor
amplasamentului, pe terenurile aflate in proprietate publica sau privata, fara aprobarea scrisa a
administratorilor / proprietarilor acestora.

LIMITELE DE SARCINA PE OSIA VEHICULELOR

Antreprenorul are obligatia de a utiliza in mod rezonabil drumurile sau podurile ce comunica cu sau
sunt pe traseul santierului. Antreprenorul este obligat sa utilizeze numai mijloace de transport si
utilaje in conformitate cu codul rutier si sa respecte limitele de greutate maxime admise de transport
pe drumurile publice. Transportul materialelor/dotarilor pe drumurile publice se supune
reglementarilor in vigoare si asigurarea protectiilor impotriva poluarii sunt in sarcina
Antreprenorului.

DOCUMENTE REFERITOARE LA SANTIER

Proiectul de organizare a executiei si documentele de constructie aferente. Procedura de emitere,
continutul si aprobarile legale pentru acest document sunt complet prezentate in Legea 453/2001
care amendeaza Legea 50/1991-cu modificarea si completarea Normelor metodologice prin Ordinul
nr. 1867/16 iulie 2010 de aplicare a legii 50/1991 privind Autorizarea executarii Lucrarilor de
Constructii.
AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE
Executia lucrarilor se va face in baza autorizatiei de construire. Autorizatia de construire va fi pusa la
dispozitia Antreprenorului.

PASTRAREA DOCUMENTELOR REFERITOARE LA CONSTRUCTIE

Documentele referitoare la constructie vor fi pastrate pe santier, intr-un loc adecvat si sigur in vederea
includerii acestora in Cartea Constructiei conform HG nr. 343/2017 - modificarea HG nr. 273/1994
privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucră rilor de construcţii și instalații aferente acestora;
Pierderea oricarui document referitor la santier va impune recuperarea sa imediata, in conformitate
cu procedurile legale corespunzatoare. Toate documentele referitoare la constructie vor fi mereu
accesibile Dirigintelui de santier si prezentate spre verificare la cererea beneficiarului.
CONTROLUL CALITATII
Antreprenorul este responsabil de calitatea necesara a lucrarilor, utilajelor predate si a
echipamentelor si materialelor folosite la construirea, predarea si executia lucrarilor. Antreprenorul
este responsabil sa prezinte dirigintelui de santier certificate care sa confirme ca toate echipamentele
de testare folosite sunt verificate legal, ca au fost corect calibrate si ca respecta standardele ce definesc
procedurile de testare.

Antreprenorul va masura si testa materialele si lucrarile, cu frecventa necesara, ceea ce va garanta ca

lucrarile au fost realizate in conformitate cu cerintele standardelor nationale si cu cerintele
angajatorului. In cazurile care nu sunt incluse in standardele nationale, evaluarile si testarile vor fi
realizate in conformitate cu standardele europene sau altele similare si vor fi aprobate de catre
dirigintele de santier.
Beneficiarul, prin dirigintele de santier vor verifica tipul si calitatea materialelor folosite in orice etapa
sau perioada a productiei utilajului si/sau echipamentului si li se va permite accesul nerestrictionat la
laborator, cu scopul realizarii controalelor respectivelor materiale. Dirigintele de santier va prezenta
Antreprenorului informatii scrise privind neajunsurile descoperite referitoare la utilaje, echipamente,
lucrari ale personalului de laborator sau la metodele de testare. Dirigintele de santier va interzice
imediat utilizarea materialelor testate si va permite folosirea lor ulterioara doar dupa ce au fost luate
in considerare restrictiile stabilite. Toate costurile aferente organizarii si realizarii de teste ale
materialelor vor fi suportate de catre Antreprenor.

DURATA LUCRARILOR DE EXECUTIE

Durata estimată a executării lucrărilor, inclusiv procurarea si montajul utilajelor si dotarilor este 12
luni de la emiterea ordinului de incepere.

In cadrul propunerii tehnice se va prezenta graficul fizic si valoric de realizare al investitiei

Graficul va prezenta, de asemenea, esalonarea fizica si valorica pe etape.

Lucră rile trebuie să se deruleze conform graficului de indeplinire a contractului fizic şi valoric şi să fie
terminate la data stabilită . Datele intermediare prevă zute în grafice se consideră date contractuale.
Întâ rzierea Lucră rilor va fi acceptată în urmă toarele cazuri:
a) condiţiile climaterice extrem de nefavorabile, precum si temperaturi care, potrivit normelor,
normativelor şi agrementelor tehnice, nu permit punerea in execuţie a unor materiale sau procedee
tehnice.
b) oricare alt motiv de întâ rziere care nu se datorează Antreprenorului şi nu a survenit prin
încă lcarea contractului de că tre acesta; Antreprenorul este îndreptă ţit să solicite în scris prelungirea
termenului de execuţie a orică rei pă rţi din lucrare.
c) în cazul în care Achizitorul nu beneficiază de finanţare din motive neimputabile lui, Achizitorul
va aduce la cunostinta Antreprenorului aceasta situaţie in termen de 30 zile lucratoare de la data la
care a luat cunoştinţa despre aceasta, cu consecinta dreptului Antreprenorului, conditionat de
notificarea prealabila a Achizitorului, de a sista lucră rile sau de a diminua ritmul execuţiei.
Interventia unei situatii ce poate determina imposibilitatea temporara a Antreprenorului de executare
a obligatiilor contractuale obliga Antreprenorul la informarea prompta, in termen de 5 zile, a
Achizitorului.
Lipsa informarii Achizitorului in cadrul acestui termen face inopozabila acestuia dispozitia sau decizia
dirigintelui de santier sau a Antreprenorului de sistare temporara, integrala sau partiala, a lucrarilor,
cu consecinta dreptului Achizitorului de a refuza prelungirea Duratei de Executie a lucrarilor
contractate.
INFORMAŢII CU PRIVIRE LA PROTECŢIA MEDIULUI, PROTECŢIA MUNCII

Protectia muncii
Pe parcursul îndeplinirii contractului se vor respecta prevederile Legii nr. 319/2006 a securită ţii şi
să nă tă ţii în muncă , cu modifică rile şi completă rile ulterioare, Ordinul 508/933/2002 privind
aprobarea Normelor Generale de Protecţia Muncii, precum şi celelalte acte normative conexe sau
subsecvente.
Relaţii suplimentare privind legislaţia în domeniul protecţiei şi securită ţii muncii se pot obţine de la
organismele abilitate
Protectia mediului
Pe parcursul îndeplinirii contractului se va respecta legislaţia în vigoare în domeniul protecţiei
mediului, informaţii relevante putâ nd fi obţinute de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

CARACTERISTIILE CONSTRUCTIEI PROPUSE

ASPECTE ORGANIZAŢIONALE GENERALE ŞI SPECIFICE PROIECTULUI pentru execuţia

lucrărilor
Principalele aspecte de ordin organizaţional pe care le-am identificat în urma analizării documentaţiei din
cadrul proiectului tehnic de execuţie, sunt următoarele:
 Planificarea execuţiei tuturor categoriilor de lucrări (planificarea activităţilor)
 Materialele principale şi furnizorii aferenţi acestora
 Necesarul de echipamente, utilaje şi mijloacele de transport necesare pentru relizarea
investiţiei
 Personalul tehnic şi personalul de execuţie necesar pentru realizarea investiţiei

Planificarea execuţiei lucrărilor:

Pentru planificarea judicioasă a activităţilor privind execuţia lucrărilor din cadrul proiectului, am luat in
considerarea următoarele criterii:
 Durata totală de timp necesară execuţiei lucrărilor
  Volumul de lucrări conform listelor de cantităţi din cadrul proiectului tehnic de
execuţie
 Cerinţele privind respectarea exigenţelor de calitate conform Legii 10/1995
actualizată şi a standardelor şi normativelor în vigoare
 Utilizarea doar a materialelor care îndeplinesc cerinţele de calitate
 Utilizarea de resurse umane calificată şi cu o vastă experienţă în execuţia lucrărilor de
infrastructură
 Respectarea cerinţelor privind protecţia mediului şi a gestiunii deşeurilor, conform
legislaţiei de mediu în vigoare
In urma analizei criteriilor enumerate mai sus, declarăm că Asocierea noastră va realiza execuţia
lucrărilor in termen de 10.5 luni (execuţie lucrări), perioadă solicitată de Beneficiar.

 Materialele principale şi furnizorii aferenţi acestora;

Principalele materiale utilizate la execuţia lucrării vor respecta cerinţele de calitate impuse prin caietul de
sarcini şi legislaţia în vigoare. In funcţie de importanţa produselor aprovizionate şi de istoricul calităţii
lucrărilor anterioare, furnizorii sunt selectaţi pe baza aptitudinii acestora de a satisface condiţiile de
calitate şi de mediu. Ne asigurăm în permanenţă că produsele aprovizionate sunt în conformitate cu
cerinţele de aprovizionare specificate. Materialele necesare vor fi puse direct în operă, fără a necesita
depozitarea lor în depozite intermediare. Elementele prefabricate până la punerea acestora în operă, vor
fi depozitate în locuri special amenajate în cadrul organizării de şantier. Toate materialele aprovizionate
vor fi însoţite de documente de calitate (declaraţii de conformitate/performanţă), iar la sosirea în şantier
acestea vor fi recepţionate din punct de vedere calitativ şi cantitativ. Recepţia cantitativă se realizează
verificând cantitatea, tipul, furnizorul şi datele corespunzătoare din acte (factură, aviz de expediţie) ce
însoţeşte marfa primită.
Recepţia calitativă se realizează verificând după caz următoarele:
 dacă produsele corespund specificaţiilor tehnice solicitate de la furnizor
 dacă produsele sunt însoţite de documente de calitate/raport de încercare, după caz

 Necesarul de echipamente, utilaje şi mijloacele de transport necesare pentru

relizarea investiţiei
Vor fi asigurate din surse proprii, un numar de mijloace tehnice necesare realizarii la timp si de calitate a
lucrarilor. Asocierea noastra va pune la dispoziţie toate resurele necesare pentru realizarea lucrarilor. In
timpul execuţiei lucrărilor se va ţine evidenţa la zi a probelor şi încercărilor cerute prin prevederile
caietului de sarcini, cu întocmirea înregistrărilor aferente. Se va asigura efectuarea tuturor inspecţiilor şi
testelor cu deplasarea personalului laboratorului în teren pentru prelevarea probelor, în conformitate cu
programul prevăzut şi a PCCVI-urilor aferente fiecărei categorii de lucrări, cu scopul de a asigura că
lucrările sunt executate în conformitate cu contractul şi pentru a asigura calitatea materialelor şi a cerinţelor
de execuţie.
După efectuarea testelor şi încercărilor rezultatele acestora vor fi furnizate Beneficiarului în timp util,
acestea fiind ataşate în cadrul Cărţii Tehnice a Construcţiei.
 Personalul tehnic şi personalul de execuţie necesar pentru realizarea investiţiei
Personalul de executie va fi organizat pe echipe de lucru, cu un numar de persoane avand calificarea
necesara pentru realizarea fiecarei etape de executie. Personalul utilizat in executie este calificat pe
meserii si detine experienta necesara pentru realizarea lucrarilor de calitate, fiind subordonate direct
sefului de santier.
Personalul de executie va executa lucrarile de specialitate utilizand materialele si echipamente de lucru
procurate anterior pe baza unuei planificari prealabile, cu respectarea integrala a proiectului tehnic si a
detaliilor de executie. Intreg personalul va fi instruit corespunzator in vederea respectarii cu strictete a
conditiilor de lucru si a legislatiei privind securitatea şi sănătatea în munca precum si situatiile de
urgenta.
Contituie un avantaj competitiv evident detinerea intregului personal tehnic si de executie, fara a
fi necesare incheierea de acorduri/sau conventii suplimentare cu terte persoane.
Instruirea personalului se face in mod planificat pe niveluri si competente : managerial, tehnic, în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, personal nou angajat, executie si supraveghere, parcurgandu-se
fazele:
 Identificarea competentelor si calificarilor pe locuri de munca ;
 Identificarea necesitatilor de instruire ;
 Elaborarea programului de instruire ;
 Organizarea activitatii de instruire ;
 Desfasurarea instruirii ;
 Evaluarea activitatii de instruire ;
 Arhivare documente ;
 Evaluarea aplicarii cunostintelor acumulate.

a. Structura organizatorică a personalului implicat în realizarea Contractului, ,

responsabilităţi, personalul implicat în coordonarea şi controlul calităţii lucrărilor
executate:

Structura echipei propuse pentru realizarea lucrărilor în cadrul proiectului este următoarea:
Top management
Răspunde şi coordonează activitatea întregii organizaţii.
- Director General
Middle Management
Răspunde de implementarea strategiei în cadrul organizaţiei şi verifică şi dispune îmbunătăţirea modul de
desfăşurare a activităţii
- Manager proiect
- Responsabil Tehnic cu Execuţia
- Şef Şantier
- Responsabil Sistem Management Calitate
 - Electrician autorizat ANRE
- Specialist instalaţii curenţi slabi
- Responsabil pentru activităţi de instalare/modificare/întreţinere sisteme de
supraveghere/alarmare împotriva efracţiei
- Responsabil SSM şi PSI

Low Management
Răspund de punerea în practică a deciziilor conducerii şi transpunerea acestora în practică pentru
realizarea lucrărilor în condiţii de calitate şi în termenele stabilite
- Şef Punct de Lucru
- Responsabil Topo
Executant
Şefii de echipă pun în aplicare deciziile şefului de punct de lucru şi coordonează activitatea echipelor de
lucru. Personal muncitor asigurat are calificări corespunzătoare lucrărilor ce urmează a fi executate:

Structura orizontală implicată în derularea contractului

Reprezintă compartimentele ce au atribuţii de gestionare a contractelor multiple la nivel de firmă,
pe diferite domenii financiare sau tehnice:
- Compartiment tehnic
- Compartimentul financiar-contabilitate
- Compartimentul aprovizionare
- Compartimentul mecanizare
- Responsabilul SMQ si SSM
- Laboratorul de analize
Întregul personal propus pentru realizarea lucrărilor sunt angajaţi ai firmei, având calificarea şi
experienţa necesară ducerii la îndeplinire a contractului.Echipa de implementare a contractului va
colabora cu toate compartimentele existente în firmă care va asigura derularea contractului în cele mai
bune condiţii. Aceasta reprezintă o structură orizontală bine definită cu atribuţii şi responsabilităţi
specifice:
Compartimentul tehnic, imediat după semnarea contractului de lucrări, va desemna o persoană, având
studii superioare în domeniu care se va ocupa de derularea contractului din punct de vedere al
decontărilor.
Compartimentul Financiar–contabilitate va asigura toate formalităţile necesare pentru derularea
contractului şi efectuarea plăţilor (întocmirea documentelor necesare derulării contractului: garanţii,
asigurări şi facturi fiscale).
Compartimentul Aprovizionare prin personal calificat, va asigura aprovizionarea şantierului cu
materiale care să respecte întrutotul cerinţele caietului de sarcini.
Compartimentul Mecanizare va asigura buna funcţionare a tuturor utilajelor, instalaţiilor şi
echipamentelor ce vor fi implicate în derularea contractului.
Întregul personal prezentat mai sus este angajat permanent al firmei noastre şi deţine o experienţă
bogată în gestionarea contractelor similare celui supus licitaţiei.
 Prezentăm mai jos o parte din responsabilităţile persoanului implicat în coordonarea execuţiei
lucrărilor şi controlul calităţii lucrărilor executate sunt următoarele:

Rolul propus în
cadrul echipei de
Responsabilităţi
gestionare a
lucrărilor
a) - Gestionează, coordonează şi programează toate activităţile
Contractului
b) - Relaţionează direct cu reprezentaţii Autorităţii
contractante.
c) - Asigură toate resursele necesare realizării Contractului
d) - Analizează dacă execuţia lucrărilor se realizează cu
respectarea clauzelor contractuale şi a Caietului de Sarcini.
e) - Inspectarea periodica a şantierului de construcţii.
f) - Monitorizarea progresului a activităţilor de construcţii.
- Asigurarea că activităţile de construcţie se desfăşoară în conformitate
cu programul prestabilit.
Manager proiect - Are responsabilităţi în planificarea proiectului, bugetului, precum si
identificarea resurselor necesare.
g) - Este reprezentantul firmei în relaţia cu terţii, fiind obligat
să trateze probleme tehnice şi economice, numai dacă
acestea au fost însuşite (stabilite) de directorul firmei.
h) - Răspunde material de calitatea lucrărilor, de respectarea
termenelor din contractele încheiate între firma şi
beneficiar..
- Participă la şedinţele de producţie, ce se ţin de 3 ori pe săptămână,
după orele de program pentru a informa conducerea firmei stadiul în
care se află lucrările în şantierul respectiv.
- Analizeaza rapoarte sintetice, cu date complete şi edificatoare ce
trebuie să oglindească activitatea desfăşurată timp de o săptămână
i) - Relaţionează direct cu Managerul de proiect reprezentaţii
Autorităţii contractante.
j) - Asigură toate resursele necesare aplicării sistemului de
asigurare a calităţii.
k) - Gestionează şi raportează dacă execuţia lucrărilor se
Şef şantier realizează cu respectarea clauzelor contractuale şi a
Caietului de Sarcini.
l) - Inspectarea periodica a şantierului de construcţii.
m) - Monitorizarea progresului a activităţilor de construcţii.
- Asigurarea că activităţile de construcţie se desfăşoară în conformitate
cu programul prestabilit.
- Are responsabilităţi în planificarea proiectului, bugetului, precum si
 identificarea resurselor necesare.
n) - Este reprezentantul firmei în relaţia cu terţii, fiind obligat
să trateze probleme tehnice şi economice, numai dacă
acestea au fost însuşite (stabilite) de directorul firmei.
o) - Răspunde material de calitatea lucrărilor, de respectarea
termenelor din contractele încheiate între firma şi
beneficiar.
p) - Va solicita la sfârşitul fiecărei zile compartimentului de
aprovizionare materialele, accesoriile şi utilajele necesare
pentru desfăşurarea lucrărilor în perioada următoare.
- Participă la şedinţele de producţie, ce se ţin de 3 ori pe săptămână,
după orele de program pentru a informa conducerea firmei stadiul în
care se află lucrările în şantierul respectiv.
- Întocmeşte rapoarte sintetice, cu date complete şi edificatoare ce
trebuie să oglindească activitatea desfăşurată timp de o săptămână.
- Ţine la zi pontajul personalului din subordine, acesta trebuie predat la
compartimentul ,,resurse umane‖
1. Este responsabil pentru:
a) controlul exigent si sistematic al calităţii lucrărilor şi de apreciere
corectă a importanţei neconformităţilor constatate în corelarea cu
prevederile normelor tehnice;
b) măsurile propuse pentru înlăturarea neconformităţilor constatate in
corelare cu prevederile normelor tehnice;
c) verificarea calităţii remedierilor executate;
d) îndeplinirea prevederilor planului de control aprobat de conducerea
agentului economic;
e) verificarea îndepliniri de către cei nominalizaţi a prevederilor
planului calităţii.
Responsabil tehnic cu
2. Organizează şi coordonează activitatea persoanelor din subordine.
execuţia
3. Organizează, coordonează şi controlează activităţile desfăşurate la
punctul de lucru.
4. Asigură buna desfăşurare a lucrărilor pe şantier şi respectarea
termenelor limită.
5. Asigură şi instruieşte personalul din subordine.
6. Asigură legătura cu furnizorii de materiale.
7. Asigură respectarea riguroasă a tehnologiilor de execuţie şi a
instrucţiunilor privind exploatarea şi întreţinerea mijloacelor şi
uneltelor de producţie, fiind responsabil de corecta şi buna utilizare a
tuturor utilajelor de pe şantierul.
8. Controlează calitatea lucrărilor pentru asigurarea prevederilor din
documentaţiile tehnice.
Şef punct lucru 1. Asigură interfaţa cu Autoritatea Contractantă în şantier
2. Gestionează din punct de vedere tehnic şi operaţional activitatea din
şantier
3. Actualizează toate documentele necesare şi calendarul desfăşurării
activităţilor
4. Asigură implementarea planurilor de control al calităţii
1. Răspunde material de calitatea lucrărilor, de respectarea termenelor
din contractele încheiate între firma şi beneficiar.
2. Va solicita la sfârşitul fiecărei zile compartimentului de
aprovizionare materialele, accesoriile şi utilajele necesare pentru
desfăşurarea lucrărilor în perioada următoare.
3. Răspunde de folosirea şi gospodărirea corectă a materialelor
respectând cu stricteţe normele de consum stabilite. Va identifica pe
cât este posibil, materialele, accesoriile, utilajele care nu corespund în
ceea ce priveşte calitatea sau buna funcţionare şi va opri intrarea în
opera sau folosinţă. Anunţă pe cei de drept să ia masuri pentru
remediere acestor deficienţe.
4. Participa la şedinţele de producţie, ce se ţin de 3 ori pe săptămână,
după orele de program pentru a informa conducerea firmei stadiul în
care se află lucrările în şantierul respectiv şi cu ce trebuie ajutat în
vederea activităţii viitoare.
5. Întocmeşte rapoarte de lucru cu date complete şi edificatoare ce
trebuie să oglindească activitatea desfăşurată timp de o săptămână.
6. Ţine la zi pontajul oamenilor din subordine, acesta trebuie predat la
compartimentul ,,resurse umane‖.
7. Va solicita din timp conducerii firmei şi compartimentului ,,resurse
umane‖ să i se repartizeze personalul de care are nevoie pe meserii.
8. Are obligaţia să organizeze desfăşurarea activităţii de producţie în
deplină siguranţă pentru muncitorii pe care-i conduce, fiind
răspunzători pentru aplicarea regulilor de protecţia muncii având în
acest scop următoarele obligaţii:
a) Să respecte prevederile proiectelor de execuţie, prescripţiile tehnice,
fişele tehnologice sau instrucţiunile de folosire şi întreţinerea utilajelor,
precum şi regulile de protecţia muncii şi mediu.
b) Să organizeze locurile de munca şi să pregătească condiţiile de lucru
pentru fiecare om şi echipa, să supravegheze şi să îndrume pe cei din
subordine pentru formarea deprinderilor de muncă corecte în vederea
realizării obiectivului de mai sus;
c) Să urmărească menţinerea disciplinei, a ordinii şi curăţeniei la locul
de muncă precum şi menţinerea cailor de acces libere;
d) Să instruiască, conform prevederilor regulamentelor în vigoare,
muncitorii pentru lucrările pe care aceştia urmează să le execute, după
fiecare instruire trebuie să verifice dacă au fost însuşite regulile
respective, specificându-se în fişele individuale;
e) Să verifice zilnic, înainte de începerea lucrului dacă sunt asigurate
 dispozitivele de protecţia muncii, dacă ele sunt în buna stare, dacă sunt
amenajate corespunzător căile de acces, dacă sunt afişate la locul de
muncă instrucţiunile de lucru şi de protecţia muncii şi dacă sunt
avertizate locurile periculoase;
f) Să nu primească la lucru muncitorii fără ,,fişa de protecţia muncii
completate la zi, fără echipament de protecţie şi de lucru, sau în stare
avansata de oboseală sau de ebrietate;
g) Să supravegheze funcţionarea utilajelor şi instalaţiilor la punctul de
lucru respectiv, pentru a nu se produce accidentarea muncitorilor din
cauza lor şi să nu permită intervenţia muncitorilor neautorizaţi să
execute unele reparaţii ce conduc la accidente sau deteriorări mai grave
ale utilajelor respective;
h) În cazul producerii unui accident de muncă, să anunţe conducerea
firmei, să organizeze imediat primul ajutor, luând măsuri să nu se
modifice starea de fapt până la cercetarea accidentului.
12. Are obligaţia să îndeplinească orice dispoziţie dată de şefii ierarhici
superiori, în limitele legale.
Verifică următoarele:
1. Dacă execuţia lucrărilor de construcţii respectă cerinţele de calitate
precizate în documentaţia de execuţie şi dacă aceste lucrări sunt
realizate în conformitate cu normativele şi legile in vigoare.
2. Existenţa înregistrărilor care atestă calitatea execuţiei lucrărilor
respectiv:
2.a. Procese verbale calitative;
2.b. Procese verbale de verificare a lucrărilor ascunse;
2.c. Procese verbale de autorizare a fazelor determinante;
2.d. Buletine de analize şi încercări.
În cazul în care lucrările nu sunt conforme cu condiţiile de calitate
specificate în proiectul de execuţie, caietul de sarcini, procedura
Manager Calitate tehnică de execuţie, voi opri execuţia, voi întocmi R.N.C. (raport de
neconformitate) şi se va face analiza cauzelor neconformităţilor
împreuna cu dirigintele de şantier şi proiectantul lucrării.
CONTROLUL PRODUSULUI NECONFORM
În cazul lucrărilor de construcţii verifică următoarele categorii de
neconformităţi:
- neconformităţi în documentaţia de execuţie;
- neconformităţi în produse, utilaje şi echipamente provenite de la
furnizori sau beneficiari (investitori);
- neconformităţi în timpul procesului de execuţie.
În cadrul acestei condiţii referitoare la sistemul calităţii are următoarele
atribuţii:
- verificarea buletinelor de analiza şi încercări, notele de constatare
pentru materiale si produsele utilizate la lucrările de construcţii;
 - opreşte continuarea executării lucrărilor care necesită înglobarea
produselor - materialelor la care s-au constatat deficienţe,
neconformităţi, defecte de calitate care pot conduce la nerealizarea
cerinţelor esenţiale precizate în Legea nr. 10/1995 privind calitatea în
construcţii;
- impune depozitarea materialelor/produselor în locuri special
amenajate până la soluţionarea neconformităţii;
- în cazul în care va constata neconformităţi va dispune oprirea
execuţiei, prin note de constatare prin dispoziţie de şantier.
- în urma analizei va aviza procedurile tehnice de execuţie, fişele sau
proiectele tehnologice special întocmite pentru efectuarea activităţilor
de remediere, consolidare (daca este cazul);
- în urma analizei calităţii lucrărilor de remediere executate va
confirma prin semnătură în înregistrările de calitate întocmite,
respectiv R.N.C. (Raport de Neconformitate);
- va autoriza continuarea lucrărilor numai după remedierea
neconformităţilor.
ÎNREGISTRĂRILE CALITĂŢII
Pentru aceasta condiţie, referitoare la sistemul calităţii şi în planul
propriu al calităţii pentru aceasta lucrare, va preciza înregistrările
calităţii care se întocmesc şi responsabilităţile pentru fiecare
înregistrare.
- avizarea planului de control propriu pentru această lucrare de către
directorul general.
q) 1. Participă alături de şefii punctelor de lucru, o dată pe luna sau cu
ocazia introducerii unui echipament de lucru sau a unei modificări a
echipamentului tehnic existent, la realizarea instruirii pe linie de
protecţie a muncii.
) 2. Controlează modul cum se respecta normele în baza, cărora s-au
făcut instruirile şi comunică conducerii firmei abaterile constatate.
Responsabil SSM şi
s) 3. Ţine evidenţa Fişelor de protecţia muncii şi verifică, ca atunci
PSI
când se schimba locul de muncă, angajatului respectiv să i se
înmâneze aceste documente.
) 4. Se ocupa de dotarea cu extinctoare a atelierelor şi magaziilor unde
pericolul de incendii este crescut.
u) 5. Verifică dacă extinctoarele sunt în funcţiune şi termen de garanţie.
6. Îndeplineşte orice dispoziţie dată de şefii ierarhici superiori, în
condiţii legale.
v)1. Verifică planşele din proiect în ceea ce priveşte ridicarea topo,
înainte de execuţie.
Responsabil Topo
w) 2. Răspunde de trasarea reperelor şi de verificarea
coordonatelor.
x)3. Răspunde pentru utilizarea şi întreţinerea corectă a instrumentelor
 de măsurare şi a echipamentelor topografice.
y)4. Elaborează planul de verificare pentru dispozitivele de măsurare
utilizate.
z) 5. Controlează calibrarea echipamentelor care i-au fost repartizate.
aa) 6. Păstrează certificatele de calibrare pentru diverse
echipamente.
bb) 7. Păstrează şi înregistrează toate rapoartele privind
măsurătorile topografice efectuate şi asigură trasabilitatea acestora.
cc) 8. Colaborează cu alte departamente pentru derularea în
condiţii optime a activităţii pe şantier.
dd) 9. Răspunde de managementul documentelor de proiectare care
i s-au repartizat.

 Adecvarea la constângerile fizice impuse de amplasamentul lucrării

Realizarea investiţiei va asigura păstrarea tuturor facilităţilor ce trebuie menţinute, acestea

rămânând în operare pe toată durata de realizare a lucrărilor.
1. Limitele instalaţiilor
Înainte de începerea oricăror lucrări vor fi identificate reţele de utilităţi aflate în proximitatea
lucrărilor de drum şi se vor semnaliza corespunzător în vederea asigurării protecţiei şi evitării apariţiei
oricărei întreruperi în funcţionarea continuă a acestora.
2. Clădiri
Executantul va respecta prevederile Ordinului 589/1992 şi 130/1991 privind unele măsuri ce se
impun în vederea împiedicării degradării, distrugerii precum şi protejării bunurilor imobile cu valoare de
patrimoniu al şi Ministerului Culturii, care prevăd zone de protecţie de 100 mm în localităţile urbane, de
200 m în localităţile rurale şi 500 m în afara localităţilor.Descoperirea în cursul execuţiei lucrărilor a unor
fragmente de arhitectură veche necunoscute în timpul autorizării trebuie declarată imediat emitentului
autorizaţiei conform prevederilor legale. Lucrările nu vor putea fi continuate decât în măsura în care ele
nu vor prejudicia cercetarea, conservarea sau punerea în valoare a vestigiilor istorice.Executantul va
proteja toate structurile subterane şi supraterane existente, indiferent dacă acestea sunt sau nu în limitele
accesului asigurat de către Autoritatea contractantă. În cazul în care astfel de pereţi, garduri, porţi,
magazii, clădiri sau orice alte structuri trebuie să fie îndepărtate pentru realizarea lucrărilor de construcţie
în mod corespunzător, acestea vor fi readuse la starea lor iniţială, spre satisfacţia proprietarului,
ocupantului şi dirigintelui. Dirigintele de şantier va fi notificat cu privire la orice avarii aduse structurilor
şi vor fi efectuate reparaţii şi înlocuiri înainte de acoperirea acestora.Executantul va înlătura şi înlocui
orice structuri de mici dimensiuni cum ar fi garduri, cutii poştale şi indicatoare, fără vreo compensaţie
suplimentară din partea Beneficiarului. Aceste structuri vor fi înlocuite cu altele similare şi într-o condiţie
de cel puţin la nivelul celor înlăturate.
3. Zone de depozitare
Deşeurile provenite de la curăţarea echipamentelor, în cazul în care vor fi deşeuri periculoase, vor
fi colectate separat şi eliminate la un depozit de deşeuri periculoase.Depozitarea deşeurilor nepericuloase
şi a pământului excedentar se va face în spaţii aprobate de beneficiar. Pământul din excavaţii va fi
refolosit pe cât mai mult posibil ca material de umplutură. Solul contaminat va fi considerat deşeu şi va fi
înlăturat în consecinţă.Depozitarea provizorie a materialelor pe amplasament se va realiza astfel încât să
se reducă riscul poluării solului şi pânzei freatice.Suprafeţele destinate pentru depozitarea materialelor de
construcţie vor fi impermeabilizate în prealabil cu folie din polietilenă sau se vor utiliza platforme
betonate sau containere. Se va evita amplasarea materialelor de construcţie direct pe sol.Depozitarea
materialelor necesare bunei desfăşurări a activităţilor se va face într-o zonă care va fi stabilită înainte de
începerea lucrărilor, locul acesteia va fi stabilit de comun acord cu beneficiarul.În acest sens, beneficiarul
va indica locurile pe care le are la dispoziţie pentru organizarea de şantier şi locurile pentru depozitarea
pământului în exces. Aceste locaţii vor fi alese împreună cu executantul după ce se va efectua vizitarea şi
predarea amplasamentului lucrării, pentru ca, în urma acestei operaţii şi trasarea care se face, să se poată
stabili fluxurile de circulaţie auto aferente lucrărilor şi dacă se impune a se obţine aviz de la poliţia rutieră
pentru restricţionări sau închideri de circulaţie. Zonele de depozitare (organizarea de şantier) vor
cuprinde, în afara biroului container pentru şeful de şantier şi al muncitorilor, platforme pentru materiale
ambalate, padocuri pentru materiale vrac, magazii pentru scule, toate acestea fiind împrejmuite cu
panouri din zincate bordurate pentru gard; perimetrul va fi iluminat şi va fi asigurată pază permanentă.
4. Accesul în şantier
Amplasamentul lucrărilor din cadrul prezentei investiţii îl constituie domeniul public al mun.
Vaslui. Înainte de începerea oricărei părţi a lucrărilor, executantul va amenaja căi temporare de acces,
incluzând variante provizorii de ocolire care pot fi necesare din când în când, cu aprobarea beneficiarului.
Executantul va întreţine aceste căi de acces în condiţii adecvate pentru siguranţa şi trecerea uşoară a
echipamentelor şi vehiculelor până al terminarea lucrărilor.Executantul va încheia un proces verbal cu
beneficiarul în ceea ce priveşte starea suprafeţelor terenurilor publice şi private pe care se face accesul,
înainte de începerea oricărei lucrări. Executantul va menţine aceste suprafeţe într-o stare de curăţenie
rezonabilă şi le va repara în timpul execuţiei lucrărilor. La terminarea utilizării de către executant a
acestor căi de acces, acesta va aduce suprafeţele la o condiţie cel puţin egală cu cea dinaintea folosirii
lor.Executantul nu va intra cu nici o parte a şantierului pe terenurile private fără permisiunea prealabilă a
beneficiarului şi fără consimţământul proprietarilor respectivelor terenuri.Nici o persoană neautorizată nu
va putea intra pe şantier. Contractantul va trebui să instruiască toate persoanele să evite şi să prevină
abuzurile în conformitate cu Condiţiile generale ale contractului.Înainte de începerea lucrărilor,
executantul, cu acordul beneficiarului, va executa căile de acces temporare şi rutele de ocolire pe care el
va întreţine în perfectă stare de utilizare. Executantul va menţine traficul auto şi pedestru pentru riverani,
deţinători şi ocupanţi ai proprietăţilor adiacente precum şi pentru posesorii şi operatorii de utilităţi pe
parcursul execuţiei lucrărilor.
Asigurarea şi paza şantierului
Pe tot timpul execuţiei lucrărilor până la recepţia definitivă şi predarea investiţiei către beneficiar,
vom proteja toate lucrările executate sau în curs de execuţie precum şi materialele din incinta şantierului,
prin amenajarea de zone împrejmuite, prevăzute cu încuietori şi pază.Şantierul şi lucrările vor fi iluminate
pe perioada nopţii şi ori de câte ori vizibilitatea este redusă pentru a preveni producerea accidentelor. De
asemenea, vom semnaliza prin panouri avertizoare fiecare obiect aflat în execuţie funcţie de
caracteristicile constructive ale acestuia.
Şantierul va fi semnalizat corespunzător şi va obţine acordul organelor locale pentru întreruperi
sau devieri de circulaţie.
5. Lucrări temporare
Executantul va trebui să curăţe gropile de împrumut, dacă va fi cazul, şi alte surse de materiale,
amplasamentele tuturor lucrărilor temporare, birourilor, magaziilor, atelierelor, depozitelor, mizeria de la
barăci şi alte amplasamente şi va colecta toate reziduurile într-o manieră adecvată.Sunt necesare întrucât
activitatea de construcţii produce disconfort temporar pentru traficul auto şi pietonal din localitate. Aceste
lucrări se referă la protecţia pietonilor contra alunecărilor accidentale în săpăturile lucrărilor, săpături care
vor fi delimitate cu balustrade şi folii avertizoare. În dreptul intrării la proprietăţi se vor monta podeste
metalice cu balustrade pentru asigurarea protecţiei circulaţiei pietonale.În cazul în care lucrările impun o
desfăşurare mai amplă de utilaje se va închide circulaţia rutieră şi pietonală în perimetrul respectiv într-un
anumit interval orar care va fi anunţat în prealabil şi se vor obţine toate avizele forurilor
competente.Operaţiunile care presupun întreruperea circulaţiei sau închiderea acesteia pe sectorul de
drum se va face doar cu consimţământul scris al beneficiarului. Executantul va solicita în scris
beneficiarului cu cel puţin 5 zile înainte de începerea acestei operaţiuni, prezentându-i acestuia detalii
complete despre operaţiune, programul de lucru, principalele utilaje care se vor utiliza, etc.Toate
modificările de trafic auto şi pietonal se vor face în conformitate cu legile în vigoare în România şi vor
include toate indicatoarele şi semnalizările temporare necesare. Executantul va construi toate drumurile
de serviciu care vor trebui să fie în conformitate cu standardele în vigoare, astfel încât acestea să poată fi
folosite în condiţii de siguranţă şi conform în orice condiţii climatice. Executantul lucrării va prezenta
propriu proiect de organizare de şantier (POE) pentru care se va obţine autorizaţie de construire, separat
de cea emisă pentru investiţia propriu-zisă. Proiectul de organizare a execuţiei lucrărilor trebuie să
cuprindă descrierea tuturor lucrărilor provizorii premergătoare şi necesare în vederea asigurării
tehnologiei de execuţie a investiţiei atât pe domeniul aferent investiţiei cât şi pe spaţiile ocupate temporar
în afara acestuia, inclusiv cele de pe domeniul public conform Legii 50/1991.Toate lucrările temporare,
constând în lucrări de organizare de şantier şi semnalizare pe timpul execuţiei lucrărilor nu vor afecta
păstrarea funcţiunilor lucrărilor existente, nefiind necesară realizarea unui plan specific pentru acestea.
Lucrările temporare nu vor interacţiona şi nu vor afecta în nici un fel funcţionarea lucrărilor existente.

METODOLOGIA DE EXECUTARE A LUCRĂRILOR

i. Lucrări pregătitoare:
In acestă categorie de lucrări fac parte lucrările temporare pentru declansarea lucrărilor de bază şi anume:
- Predarea – primirea amplasamentului lucrării, liber de orice sarcină
- Activităţi de interfaţare cu lucrările existente
- Documentaţii pentru obţinerea aprobării devierii instalaţiilor subterane sau aeriene,
existente pe amplasament (dacă este cazul).
- Intocmire proiect tehnologic de execuţie a lucrării
- întocmire proiect management de trafic şi inaintarea acestuia spre aprobare
Lucrările pregătitoare se vor efectua în perioada premergătoare atacării efective a execuţiei lucrărilor.
Achizitorul va pune la dispoziţia executantului întreaga documentaţie necesară pentru îndeplinirea
contractului, intr-un exemplar (proiect tehnic de execuţie, detalii de execuţie,avize, acorduri, autorizaţie
de construire) la termen astfel încât executantul să poată respecta termenele stabilite prin graficul de
îndeplinire a contractului.
După semnarea contractului de execuţie lucrări şi emiterea ordinului de începere a lucrărilor, executantul
va transmite Achizitorului pentru aprobare, numele şi referinţele persoanei autorizate să primească
instrucţiuni în numele său. Executantul va notifica în scris Achizitorului, identitatea reprezentanţilor săi
atestaţi profesional pentru urmărirea executării lucrărilor, şi anume a responsabilului tehnic cu execuţia, a
şefului de punct de lucru.
Emiterea ordinului de începre a lucrărilor este condiţionată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor
condiţii:
- Obţinerea autorizaţiei de construire de către Achizitor
- Constituirea garanţiei de bună execuţie a contractului
- Semnarea procesului – verbal de predare – primire a amplasamentului liber de
orice sarcini care împiedică realizarea obiectului prezentului contract.
Executantul va furniza Achizitorului în termen de 5 zile lucrătoare de la data semnării
contractului, o garanţie de bună execuţie constituită conform legii, prentru realizarea corespunzătoare a
contractului. Lucrările se vor executa în conformitate cu graficul aprobat de Investitor, grafic care face
parte integrantă din condiţiunile speciale de execuţie din cadrul contractului.
Ofertantul (Antreprenorul) după ce a primit comunicarea de acceptare din partea investitorului, va supune
aprobării acestuia un grafic de executare a lucrărilor, în care acestea sunt eşalonate în ordinea tehnologică
a execuţiei, pentru fiecare obiect în parte, component al întregii lucrări ofertate si proiectul de organizare
de santier care va cuprinde:

IMPREJMUIREA ŞANTIERULUI
Investitorul are obligaţia de a ne pune la dispoziţia noastră (Antreprenorului) suprafaţa de teren liberă de
orice obligaţii, necesară activităţii de şantier, avînd obligaţia de a fixa pe teren limitele acestuia.
Antreprenorul are obligaţia de a împrejmui provizoriu, pe durata derulării şantierului, pentru a-l proteja
de accesul publicului, de circulaţia rutieră şi a eventualelor animale.
Împrejmuirea va avea de regulă o singură poartă de cce asigurării unui control eficient asupra circulaţiei
în şantier.
Antreprenorul este obligat să amenajeze parapeţi în jurul excavaţiilor deschise, să construiască podeţe
provizorii acolo unde se iveşte necesitatea, pentru a evita accidentele de muncă şi pentru a permite
accesul personalului de lucru şi al vehiculelor de fiecare parte a şanţurilor.
În cazul că Antreprenorul are nevoie de spaţiu suplimentar de lucru sau pentru depozitarea materialelor,
în scopul aducerii la îndeplinire a contractului, va întreprinde demersuri proprii, de comun acord cu
Investitorul, acesta din urmă suportând toate cheltuielile şi taxele pentru folosirea temporară a acestor
terenuri.
Dacă Antreprenorul constată întârzierea în preluarea terenului şi suportă cheltuieli suplimentare din cauza
Investitorului, la cerere, Investitorul îi va acorda o prelungire a duratei de execuţie a lucrărilor şi va
acoperi cheltuielile suplimentare.
Nu se admite atacarea lucrărilor din contract fără realizarea împrejmuirii şantierului.
RETEAUA DE UTILITĂŢI PUBLICE
Antreprenorul are obligaţia de a obţin toate informaţiile, de la serviciile utilităţilor publice, privind poziţia
reţelelor şi le va face imediat cunoscut Investitorului şi Consultantului.
Orice deteriorare produsă din cauza derulării programului de lucrări contractate la reţelele de utilitate
publică va fi suportată de Antreprenor în ceea ce privesc cheltuielile pentru remedierea situaţiei.
Orice deviere sau modificare permanentă sau temporară a reţelelor publice va fi permisă numai după
obţinerea aprobării de la fiecare deţinător a utilităţii respective.
Devierile temporare şi restaurarea reţelelor se fac pe cheltuiala Antreprenorului.
Devierile definitive a reţelelor, care prin poziţia lor împiedică complet construcţia obiectivului din cadrul
contractului vor fi plătite de către Investitor.
Antreprenorul are obligaţia să asigure prin mijloace materiale provizorii sau permanente (suporţi sau alte
reazeme) susţinerea canalelor, conductelor, cablurilor sau structurilor existente, care altfel ar putea fi
susceptibile de deteriorare, din cauza lucrărilor din cadrul contractului.
Măsurile de asigurare temporare cât şi măsurile de asigurare definitive pentru reţelele de utilitate publică
trebuie să fie aprobate în scris în prealabil execuţiei lor, de către deţinătoru reţelei, cât şi de Consultant.
Costurile acestor lucrări vor fi incluse de Antreprenor în capitolul de săpături şi vor fi suportate financiar
de Investitor.
ALIMENTAREA CU APĂ SI ENERGIE ELECTRICĂ
Antreprenorul are obligaţia de a asigura alimentarea cu apă şi energie electrică şi va plăti toate costurile şi
cheltuielile care decurg din folosirea apei şi a energiei electrice.
Acolo unde apa nu poate fi asigurată din reţeaua publică, Antreprenorul se va îngriji pentru obţinerea de
apă dintr-o altă sursă.
Antreprenorul general are obligaţia de a asigura accesul la sursa de apă şi de energie electrică a
subantreprenorilor săi sau a antreprenorilor angajaţi de investitor.
Plata consumului de ąpă şi de energie electrică priveşte pe fiecare Antreprenor sau Subantreprenor în
parte.
CLĂDIRILE PROVIZORII DE ŞANTIER
Antreprenorul va supune Consultantului spre verificare şi respectiv spre aprobare Investitorului, detalii cu
birourile, magaziile, dormitoarele, depozitele, etc, temporare propuse, înainte de atacarea construcţiei
acestor clădiri.
Biroul pentru şeful de şantier
a) Antreprenorul va asigura o încăpere de minimum 16 mp. Dotată cu rafturi dulapuri pentru
depozitarea proiectelor şi a corespondenţei de lucru. De asemenea încăperea care deserveşte pe Diriginte
şi pe Consultant, va fi dotat cu 2 birouri, 2 mese şi circa 6 scaune, pentru a se creea condiţiuni
corespunzătoare unei activităţi tehnice de verificare şi control.
b) Acest birou va fi dotat cu două rânduri de echipament complete (casca, salopetă şi cizme de
cauciuc) pentru Diriginte şi Consultant
Biroul pentru personalul tehnic al şantierului.
Antreprenorul va asigura o încăpere de minimum 20 mp dotată cu dulapuri, rafturi metalice şi scaune
pentru depozitarea proiectelor, întinderea planurilor şi păstrarea actelor şantierului.
În acest spaţiu conducătorul lucrării va convoca personalul de producţie al şantierului vederea explicării
tehnologiilor de lucru, a măsurilor operative pentru realizarea contractului sau şedinţelor cu factorii
interesaţi în finalizarea lucrărilor.
Alte clădiri şi construcţii
a) Şantierul va organiza spaţii pentru depozitarea materialelor, organizate pe antreprize de lucru.
b) Laboratoare pentru testarea materialelor ce urmează să fie introduse în lucrări pentru cazurile când
Antreprenorul nu poate contracta aceste operaţiuni ci laboratoarele de specialitate.
c) Laboratoare pentru verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale apei, ale agregatelor şi ale
pământului, atunci când proiectantul prevede lucrări pentru îmbunătăţirea terenului de fundare.
d) Laboratoarele vor cuprinde în principiu 2 încăperi, din care una pentru laboratorul propriu zis
echipat cu aparatură, cealaltă fiind destinată depozitării probele prelevate sau probelor martor.
e) Personalul care va încadra laboratoarele precizate la aliniatclc b) şi c), va avea specialitatea
respectivă atestată şi va trebui să emită acte oficiale cu privire Ia testările efectuate.
SEMNALIZAREA. ILUMINAREA SI PAZA
Şantierul şi lucrările vor fi iluminate în întregime până la % ora după răsăritul soarelui sau ori de câte ori
vizibilitatea este slabă, în scopul de a se evita accidentele de circulaţie, ale personalului de şantier sau ale
publicului care are acces în incintă.
Lămpile vor fi amplasate astfel încât aşezarea lor să fie aprobată de organele de protecţia muncii şi vor fi
menţinute tot timpul într-o stare de curăţenie corespunzătoare.
Obiectele vor fi semnalizate cu pancarte, care vor arăta denumirea şi caracteristicile geometrice şi
funcţionale ale acestora.
Deasemenea Antreprenorul mai este obligat să planteze pancarte avertizoare cu măsuri de prevenire
împotriva accidentelor de muncă, la fiecare obiect în parte, în funcţie de caracteristicile constructive ale
acestuia.
Şantierul va fi înzestrat cu paznici de noapte şi de sfârşit de săptămână, numărul acestora fiind stabilit de
Antreprenor în funcţie de mărimea şi configuraţia teritoriului împrejmuit, încât acesta să fie asigurat
împotriva furturilor sau actelor negative.
CURĂŢENIA ŞANTIERULUI
Pe toată durata şantierului, incinta acestuia, construcţiile de organizare, cât şi acelea care fac parte din
contract, vor fi ţinute în mod permanent în stare de curăţenie.
Antreprenorul este obligat să respecte reglementările în vigoare ale organelor sanitare, ale poliţiei, ale
municipalităţii etc. în scopul asigurării unui climat de ordine în desfăşurarea lucrărilor. La terminarea
lucrărilor Antreprenorul va evacua de pe şantier toate utiląiele de construcţii, surplusul de materiale,
ambalaje, deşeurile şi lucrările provizorii.

Obţinere autorizaţii/permise de lucru/acces pentru executarea lucrărilor

Achizitorul are obligaţia de a furniza executantului toate autorizaţiile şi avizele obţinute în scopul
execuţiei lucrărilor, conform prevederilor legale. Nu se va începe execuţia lucrărilor înainte de emiterea
autorizaţiei de construire, începerea execuţiei fiind condiţionată de emiterea autorizaţiei de
construire.Executantul va incepe lucrarile de organizare de santier doar dupa primirea permisiunii din
partea Achizitorului şi înaintea amplasării şantierului va obţine acordul de mediu, conform prevederilor
legislaţiei de mediu în vigoare.Executantul este obligat să obţină toate autorizaţiile şi permisele legate de
amplasarea şi racordarea la utilitati, după caz, a organizarii de santier.
Pe toată perioda de derulare a contractului ne angajam sa nu demaram nici o activitate inainte de
obţinerea tuturor autorizaţiilor şi permiselor legale.

Pregătirea amplasamentului
Amplasamentul va fi preluat in baza procesului de predare-primire incheiat intre Achizitor şi
Executant. Preluarea se va face numai dupa ce vom fi asigurati ca acesta este liber de orice sarcina,
accesul la zona lucrarilor nefiind restrictionat. În vederea protectiei oricaror retele de utilitati, instalatii si
constructii aflate in procimitatea zonei de lucru, acestea vor fi identificate, semnalizare si/sau protejate in
mod corespunzator, pentru a se asigura functionarea acestora in deplina siguranta si fara intreruperi.
Conform prevederilor Memoriului tehnic in zona in care se vor executa lucrari nu exista relete ce utilitati
care sa necesite interventie pentru a se putea demara lucrarile.
Inainte de inceperea oricaror lucrari zona de lucru va fi semnalizata corespunzator, conform
prevederilor legale, pentru a limita cat mai mult discomfortul creat riveranilor si riscul de producere a
accidentelor.
Înainte de începerea execuţiei, beneficiarul împreună cu executantul lucrării vor convoca pe şantier
delegaţi de la toate unităţile deţinătoare de gospodării subterane, cu ajutorul cărora se vor identifica şi
marca pe teren toate punctele de apropiere sau intersecţie a traseului lucrărilor proiectate cu reţele sau
construcţii subterane existente în zonă şi se vor stabili într-un proces verbal m ăsurile de siguranţă
necesare a fi luate pentru evitarea unor eventuale deranjamente sau accidente.

Pregătirea şantierului
Vom organiza procesul de execuţie a lucrării astfel încât factorii de mediu să nu fie afectaţi.
Deşeurile menajere vor fi depozitate în europubele. Deşeurile rezultate în urma activităţilor desfăşurate în
timpul fazei de construcţie vor fi depozitate în bene metalice care vor fi descărcate apoi în locuri
autorizate. Vom organiza activitatea de şantier astfel încât să fie respectate normele de igienă şi de
sănătate a angajaţilor, dar şi de depozitare a deşeurilor în zonele autorizate.
La terminarea execuţiei lucrărilor vom lăsa terenurile libere de construcţiile şantierului şi le vom aduce la
starea iniţială. În vederea realizării în bune condiţii a investiţiei, vom asigura aprovizionarea cu materiale,
utilaje şi echipamente conform prezentei documentaţii, a specificaţiilor din caietele de sarcini, fişe
tehnice şi a precizărilor din partea furnizorilor acestora.Beneficiarul investiţiei va preda amplasamentul
viitoarei investiţii, liber de orice sarcini.
Beneficiarul şi constructorul vor stabili de comun acord un program de eşalonare a execuţiei.
La depozitarea materialelor pe şantier, vom asigura toate măsurile ce se impun din punct de vedere P.S.I.
în sensul că vor fi asigurate materialele de intervenţie în cazul unui eventual incendiu, precum şi
asigurarea accesului în zona de lucru şi la hidranţii de incendiu a formaţiei de intervenţie.
Forţa de muncă de pe şantier va fi organizată în formaţii de muncitori corespunzător lucrărilor şi
metodelor de execuţie prevăzute prin proiect.
Pentru desfăşurarea optimă a procesului de muncă vor fi luate următoarele măsuri:
- dotarea locului de muncă cu sculele şi dispozitivele necesare;
- aprovizionarea locului de muncă cu materialele necesare;
- asigurarea condiţiilor optime de muncă;
- asigurarea forţei de muncă;
- portul echipamentului specific şi nepărăsirea locului de muncă în timpul programului. Sculele şi
dispozitivele necesare procesului de muncă vor fi asigurate de către constructor.
Vom crea şi menţine pe întreaga durată de lucru, securitatea muncii şi condiţiile de prevenire a
incendiilor.
Pe şantier vom asigura:
- acordarea primului ajutor muncitorilor accidentaţi;
 - legarea la nul a tuturor utilajelor şi echipamentelor electrice;
- apa de băut conform normelor sanitare;
- afişarea de panouri avertizoare conform normelor de protecţia muncii, a măsurilor de prevenire a
incendiilor.
Şantierul va fi semnalizat corespunzător. De asemenea, transportul materialelor şi utilajelor de la
organizarea de santier la punctele de lucru se va face pe drumurile existente, fara afectarea acestora.
Pe tot timpul execuţiei lucrărilor până la recepţia definitivă şi predarea investiţiei către beneficiar, ne
asumăm obligaţia de a proteja toate lucrările executate sau în curs de execuţie precum şi materialele din
incinta şantierului, prin amenajarea de zone împrejmuite, prevăzute cu încuietori şi/sau pază.De asemenea
vom semnaliza prin panouri avertizoare fiecare obiect aflat în execuţie funcţie de caracteristicile
constructive ale acestuia.
În ceea ce priveşte problemele de protecţia mediului, vor fi prevăzute măsuri obligatorii pentru
executantul lucrării astfel încât să se preîntâmpine degradarea factorilor de mediu. În acest sens:
- excedentele de materiale rezultate în urma săpăturilor vor fi transportate şi depozitate, conform
acordurilor încheiate cu beneficiarul, în locuri special amenajate (platforma de deşeuri a localităţii sau o
altă platformă de gunoi autorizată) cu respectarea strictă a cerinţelor de mediu;
- pentru realizarea săpăturilor şi compactarea umpluturilor se vor prevedea utilaje cu nivel redus
de producere a zgomotelor şi vibraţiilor şi cu emisii de gaze nocive reduse;
- se vor lua măsuri pentru eliminarea scurgerilor de carburanţi sau uleiuri de la utilajele folosite;
- vehiculele care asigură transportul surplusului de materiale rezultate din săpături sau materiale
rămase din procesul de execuţie vor fi riguros verificate pentru a preîntâmpina împrăştierea acestora pe
traseu şi vor avea roţile curăţate la ieşirea din zona şantierului.
Vom asigura un punct de prim ajutor echipat corespunzător pe toată durata derulării
contractului.Punctul de prim ajutor va fi dotat cu materiale de primă intervenţie.
În cazuri mai dificile de accidente se va apela la serviciile sanitare oferite de unităţile specializate din
comună, sau cele ale oraşelor, care se află la distanţă mai apropiate faţă de amplasamentul prezentei
investiţii.

TRASAREA LUCRĂRILOR
Predarea amplasamentului se va face de către beneficiar şi proiectant, pe baza
procesului verbal de predare - primire a amplasamentului şi a bornelor de reper Înainte de
trasarea lucrărilor se va face recunoaşterea terenului, în prezenta proiectantului, pentru verificarea
concordanţei proiectului cu situaţia reală de pe teren.Trasarea de ansamblu se execută de personal
specializat (topometru) care dispune de mijloace şi dispozitive corespunzătoare nivelului de precizie
specificat în proiecte, caiete de sarcini şi prescripţiile tehnice în vigoare.Prin trasarea de ansamblu se
materializează axele principale ale construcţiei pe repere (balize) amplasate în afara perimetrului
săpăturii generale pentru a fi utilizate pe toată durate execuţiei lucrărilor.Marcarea axelor se face prin
cuie sau crestături puse în evidenţă prin marcare cu vopsea nelavabilă de culoare roşie. Cota superioară a
tuturor balizelor va fi la acelaşi nivel. Această cotă corespunde cotei  0,00 sau cu 1m mai sus sau mai
jos.
TRASAREA ÎN DETALIU.
Trasarea lucrărilor de detaliu a construcţiilor se execută pe baza proiectelor de execuţie a
acestora, în raport cu punctele şi reperele de nivel materializate pentru amplasarea construcţiilor.Ca
urmare a efectuării lucrărilor de trasare pentru amplasarea construcţiilor, pe teren sunt materializate
repere planimetrice şi altimetrice care determină conturul şi (sau) axele principale ale construcţiei.
Materializarea acestor repere se realizează cu ajutorul bornelor. Acestea trebuie să fie astfel
concepute şi executate, atît în ce priveşte locul de poziţionare, cît şi modul de alcătuire, încît să constituie
puncte de referinţă pe întreaga durată a execuţiei construcţiei şi să servească la transmiterea în plan şi pe
verticală la toate nivelele acesteia.Bornele trebuie să fie amplasate la o distanţă de construcţie de cel puţin
2/3 din înălţimea acesteia, pentru ca ele să servească — în condiţii de precizie corespunzătoare — atît la
ridicarea pe verticală a cotelor plane, cît şi la verificarea verticalităţii componentelor şi chiar a
construcţiei. De regulă şi în măsura posibilităţilor bornele se vor amplasa pe construcţii existente.
Înainte de a se începe efectuarea trasării lucrărilor de detaliu este necesar să se recepţioneze, prin
verificare :
— reţelele de sprijin ce au servit la realizarea bazelor de trasare şi a reţelelor de trasare ;
— reperele topografice de trasare sau reţelele speciale de trasare, înainte de a fi folosite la
aplicarea
pe teren a punctelor şi nivelurilor caracteristice prin care se fixează poziţia construcţiilor pe
amplasamentele proiectate ;
— reperele topografice care fixează conturul şi (sau) axele principale ale construcţiei.
TRASAREA AXELOR PRINCIPALE ALE CONSTRUCŢIILOR
În cazul construcţiilor cu formă regulată în plan, cu trama modulară pe cele două direcţii mai mare de
6,00 m şi în special în cazul construcţiilor cu structura din elemente prefabricate, procesul de execuţie
reclamă trasarea suplimentară a unor axe longitudinale şi transversale,denumite axe principale.Trasarea
axelor principale se efectuează în raport cu reperii de trasare a poziţiei de amplasare a construcţiei, prin
metoda coordonatelor rectangulare.Pentru trasarea axelor principale se recomandă utilizarea teodolitelor
— pentru trasarea direcţiilor şi a ruletelor sau panglicilor de oţel — pentru măsurarea lungimilor.De la
caz la caz, marcarea axelor se poate face prin :
— implantarea de borne a căror poziţie şi alcătuire să permită utilizarea acestora pe toată durata
execuţiei construcţiei ;
— materializarea punctelor ce aparţin axelor pe împrejmuiri proiectate şi executate în acest scop.
În cazul materializării prin borne, acestea se vor realiza) şi vor fi protejate printro îngrădire din
elemente de inventar tip IPC sau, în lipsa acestora din lemn (conform schemelor din figura de mai jos:

În cazul materializării pe împrejmuiri, acestea trebuie să fie astfel concepute şi executate, încît ulterior să
poată asigura realizarea trasării restului de puncte. Marcarea axelor pe împrejmuire se face prin cuişoare
sau crestături, în jurul cărora se trasează un cerc cu vopsea şi în care se scrie numărul axei.
TRASAREA LUCRĂRILOR DE SUPRAFAŢĂ
Pentru trasarea perimetrului lucrărilor de suprafaţă se poate utiliza împrejmuirea folosită la trasarea
axelor principale ale construcţiei, dacă aceasta a fost deja executată. In caz contrar, se execută în.mod
special o împrejmuire, discontinuă sau continuă, utilizînduse profile de colţ amplasate la intersecţiile
laturilor perimetrului şi profile auxiliare amplasate dea lungul laturilor între profilele de colţ
 Profilele de colţ şi auxiliare se vor poziţiona la 2—3 m în exteriorul perimetrului real al
suprafeţei ce urmează a fi excavată. Nivelul superior al oricărui profil va trebui să fie acelaşi şi să fie
notat pe fiecare în parte.Transmiterea pe verticală a liniilor de bază ale perimetrului real al construcţiilor,
precum şi a colţurilor acestuia, se execută în raport cu sîrmele întinse, cu ajutorul firului cu plumb.
Verificarea perpendicularităţii axelor şi şirurilor se face prin măsurarea diagonalelor atât la
exteriorul construcţiei cât şi ale diagonalelor pătratelor mici formate între axele şi şirurile adiacente.

D1 D2 B

d d
1 2
C

1 2 3 4 5 6

Condiţia este ca diagonalale aceluiaşi dreptunghi sau pătrat să fie egale

Cotele de nivel ale suprafeţei finite de excavare se transmit, în raport cu cota de nivel a
profilelor(de colţ sau auxiliare),cu ajutorul jaloanelor de referinţă şi a jaloanelor mobile în formă de
T.Jaloanele de referinţă se amplasează de obicei dea lungul perimetrului real al suprafeţei de excavare, în
exteriorul acestuia şi pe ele se materializează o cotă de nivel unică, ce este, în general, cu 1 m mai mare
decît cota nivelului final al suprafeţei de excavare. Această cotă reprezintă cota de reperare şi
transmiterea acesteia de la cota de nivel a profilelor se execută cu ajutorul furtunului de nivel sau al
instrumentelor optice.Jaloanele de referinţă se amplasează de obicei dea lungul anume diferenţa dintre
cota de reperare şi cota nivelului finit al suprafeţei de excavare

TRASAREA LUCRĂRILOR DE FUNDAŢII

Trasarea poziţiei cofrajelor pentru fundaţii continue din beton
Trasarea poziţiei cofrajelor pentru turnarea fundaţiilor din beton se realizează dea lungul sârmelor întinse
între reperii materializaţi în acest scop pe profilele de colţ sau intermediare ce au servit la trasarea
lucrărilor de săpături.Intrucît în timpul definitivării lucrărilor de cofrare elementele cofrajului pot căpăta
deplasări de la poziţionarea iniţială,este necesar ca înaintea turnării betonului, să se verifice
corectitudinea poziţiei finale a acestora. Verificarea se execută cu ajutorul unui instrument optic (se
recomandă teodolitul).Acesta va fi calat pe linia de bază a cofrajului sau pe o linie paralelă cu aceasta,
verificarea executînduse dea lungul acestei linii prin măsurarea distanţei dintre linia de viză şi diferitele
puncte ale cofrajului.
TRASAREA POZIŢIEI FUNDAŢIILOR IZOLATE (PENTRU STÎLPI) DIN BETON ŞI METAL
Trasarea poziţiei cofrajelor pentru turnarea fundaţiilor izolate (inclusiv tip pahar), se face în raport cu
axele trasate pe împrejmuirea din jurul gropii de fundaţie, dealungul unor sîrme întinse în cele două
direcţii, fixate pe împrejmuire.Prin acest sistem de intersecţie reperată, se trasează toate detaliile de plan
ale fundaţiei (cofrajul exterior, cel interior — în cazul fundaţiilor pahar etc).Transmiterea pe verticală a
punctelor rezultate din intersectarea sîrmelor se va face cu ajutorul firului cu plumb, întrucât precizia
cerută în general în astfel de situaţii nu necesită utilizarea instrumentelor optice.Pentru trasarea nivelului
de aşezare a stîlpilor, în cazul fundaţiilor tip pahar, se utilizează nivelmentul geometric, folosinduse
niveluri şi mire corespunzătoare.
TRASAREA ŞI POZIŢIONAREA ELEMENTELOR IN PLAN ORIZONTAL
Lucrările au ca scop final poziţionarea în plan, conform proiectului, a elementelor, de realizare a
componenţilor construcţiei (cofraje) sau direct a acestora (în cazul clădirilor realizate din elemente
prefabricate). Poziţionarea comporta :
 trasarea poziţiei şi materializarea acesteia ;
 poziţionarea elementelor în raport cu reperii materializati.
Trasarea şi materializarea poziţiei se execută în raport cu reperii bazei construcţiei (materializaţi prin
borne sau semne pe împrejmuirea perimetrului clădirii) şi comportă :
o trasări şi materializări de linii de referinţă şi intersecţii de linii;
o măsurători în raport cu linii materializate
Trasarea liniilor principale de referinţă, în raport cu care urmează să se poziţioneze în plan diferitele
elemente de construcţie, se execută cu instrumente optice de precizie (teodolite). Pentru trasarea liniilor
de măre lungime (> 100 m) se vor utiliza numai instrumente optice de mare precizie.Ele se raportează la
reperii bazei construcţiei şi se materializează întro primă fază, fie pe soclul clădirii, fie pe planşeul de la
cota ± 0,00 al acesteia.Pe faţa superioară a fundaţiei se trasează ex tremităţile liniilor principale de
referinţă care sa marchează cu vopsea pentru a fi uşor reperate.Pentru materializarea poziţiei elementelor
de execuţie a componenţilor construcţiei sau direct a acestora (în cazul clădirilor realizate din elemente
prefabricate) se pot utiliza linii de poziţionare ajutătoare, deplasate, în paralel faţă de liniile principale ce
reprezintă axele de poziţie ale componenţilor.
Poziţionarea elementelor de realizare a componenţilor sau a acestora se diferenţiază în raport cu modul de
dezvoltare în plan a acestora şi anume pentru :
— elemente cu dezvoltare liniară (cofraje de pereţi, panouri mari etc.) ;
— elemente cu dezvoltare punctuală (stîlpi).

TRASAREA COTELOR DE NIVEL ŞI VERTICALIZAREA COMPONENŢILOR

CONSTRUCŢIILOR .
Trasarea cotei de nivel a oricărui component de construcţie se execută în raport cu un reper care
materializează cota ± 0,00 sau o altă cotă convenţională şi care trebuie să fie astfel executat şi protejat
încît să se conserve pe toată durata execuţiei construcţiei. Acest reper trebuie să fie accesibil spre
exteriorul construcţiei, constituind punctul de ver ificare, în ceea ce priveşte cota de nivel a construcţiei
în raport cu cota de nivel a reperilor de referinţă exteriori. .
Trasarea cotei de nivel la cofraje şi verificarea verticalităţii acestora
Trasarea cotei la cofrajele de la primul nivel se execută cu instrumente optice (niveluri) şi se
materializează prin însemnare cu vopsea în cîteva puncte ale cofrajului în dreptul semnelor se înscrie
cota nivelului respectiv.In raport cu aceste semne, se trasează prin măsurarea directă şi se materializează,
în funcţie de necesităţi, nivelul superior al cofrajului sau nivelul de turnare a betonului.
Transmiterea cotelor pe cofraje la etajele superioare(în cazul construcţiilor multietajate) se poate
executa :
 direct, prin măsurare pe înălţime, cu ajutorul ruletei sau panglicii de oţel, atunci cînd
accesibilitatea directă există pe toată înălţimea .
 indirect cu ajutorul nivelei şi a mirei, prin transmiterea succesivă a cotelor diferitelor
nivele atunci cînd există accesibilitate directă numai între nivele.
Verificarea verticalităţii cofrajelor, în cazul componentelor de construcţie, cu înălţim mare, ce se execută
din beton monolit, se asigură de preferinţă, cu ajutoru teodolitului. In cazul unei verticalităţi mai puţin
precisă se poate utiliza firul cu plumb.

Este necesar ca, periodic, instrumentele utilizate să fie supuse verificării metrologice, conform
prescripţiilor în vigoare.
Abateri admisibile
Abaterile admise pentru lungimi la trasarea constructiilor pe orizontala se determina cu relatiile:

± 0.75 𝐿( mm), pentru coordonatele rectangulare de trasare

± 2 𝐿 (mm), pentru laturile pe conturul de trasare, in care L este lungimea in metri.
Abaterile precizate se majoreaza functie de panta terenului cu sporurile prevazute in tabel:
Panta terenului,p, in grade p≤3 3<p 10 p
(centizimale) ≤10 <p≤15 ˃15
Sporul de abatere, in procente 0 25 50 1
00
Toleranta de trasare pentru unghiuri este de 1 ͦ.Abaterea admisa la trasarea reperului de cota ±0.00 este de
± 1 cm.Receptia lucrarilor de trasare se face in doua faze si anume:
 receptia documentatiei de trasare si a bazei de trasare, aplicata pe teren de proiectant;
 receptia trasarii constructiilor efectuata de constructor;
La receptia lucrarilor executate de proiectant, beneficiarul si constructorul trebuie sa primeasca de la
acesta planul de trasare, inventarul de coordonate, descrierile topografice ale punctelor bazei si memoriul
tehnic.Dupa efectuarea receptiei, beneficiarul si constructorul raspund de conservarea (pastrarea)
punctelor si reperelor primite pe teren, iar in caz de distrugere, si de reonstituirea lor.Pe toata durata
executiei constructiilor, aceasta raspundere revine constructorului.
  Lucrări de terasamente:

Lucrările de terasamente se încep numai după efectuarea sondajelor pentru descoperirea

eventualelor reţele subterane necuprinse în planurile date de proiectant şi obţinerea avizelor de
la proprietarii acestora.Dacă în timpul execuţiei lucrărilor de terasamente se descoperă şi alte
reţele, se opresc lucrările, se asigură măsuri de protejare a lor şi se anunţă proiectantul şi
proprietarii pentru a stabili măsurile ce se impun.Dacă pe amplasament se descoperă hrube,
beciuri sau fundaţii de construcţii se anumţă proiectantul şi beneficiarul pentru a se stabili
măsurile ce se impun.
Lucrări pregătitoare.
Lucrările care se execută înainte de începerea terasamentelor sunt cele de amenajare a
drumurilor de acces, platformelor de lucru, împrejmuiri, defrişari, demolări asigurarea scurgerii
apei pluviale şi îndepărtarea stratului vegetal sau a molozului. Protejarea platformei de lucru
împotriva apelor pluviale se face prin amenajarea pantelor şi şanţurilor de scurgere.
Executarea săpăturilor.
În funcţie de natura terenului, umiditate, adâncime şi dimensiuni, săpăturile pentru fundaţii de suprafaţă
se execută:
- cu pereţi verticali nesprijiniţi;
- cu pereţi verticali sprijiniţi;
- cu pereţi în taluz natural;
Săpăturile cu pereţi verticali nesprijiniţi se execută de regulă cu adâncimi până la:
- 0,75 m în terenuri necoezive şi slab coezive cu umiditate redusă;
- 1,25 m în terenuri cu coeziune mijlocie;
- 2,00 m în terenuri cu coeziune mare;
Pe durata execuţiei lucrărilor, la săpăturile cu pereţi verticali nesprijiniţi, pentru asigurarea stabilităţii
malurilor se asigură următoarele:
- matrialele care urmează să se introducă în lucrare se depozitează pe partea liberă a săpăturii la
distanţă de min. 1 m de la marginea gropii;
- utilajele care produc vibraţii şi încărcări mari se amplasează la distanţă de min 1 m de la
marginea gropii;
Dacă din cauze neprevăzute turnarea fundaţiilor nu se face imediat după săpare şi se observă fenomene de
instabilitate a malurilor, se vor lua măsuri de sprijinire a pereţilor
Săpăturile cu pereţi verticali sprijiniţi se execută în următoarele cazuri:
- adâncimea săpăturii este mai mare decât cea prevăzută mai sus
- condiţiile locale nu permit executarea taluzului natural;
- când din considerente economice rezultă eficienţa sprijinirilor faţă de executarea taluzului;
Alegerea tipului de sprijinire se face în funcţie de natura terenului, adâncimea săpăturii şi
tehnologia de execuţie a săpăturilor. Pentru fiecare caz în parte sprijinirea se execută în baza
unor fişe sau proiecte tehnologice elaborate de departamentul proiectare.
Săpăturile cu pereţi în taluz se execută în orice fel de teren cu respectarea următoarelor
condiţii:
- săpătura pentru fundaţie nu stă deschisă mult timp;
- umiditatea naturală a pământului este cuprinsă între 12 şi 18% şi se asigură condiţii ca aceasta
să nu crească;
Panta taluzului, definită prin tangenta unghiului faţă de orizontală (tg) şi raportul dintre
înălţimea ―h‖ ataluzului şi proiecţia orizontală ―b‖a taluzului este redată în tabelul de mai jos.
La o adîncime a săpăturii
FELUL TERENULUI până la 3 m peste 3 m
Unghiul Raportul Unghiul Raportul
h/b h/b
Teren de umplutură, nisip, pietriş 39 1/1,25 34 1/1,50
Nisip argilos 56 1/0,67 45 1/1,00
Argilă nisipoasă 56 1/0,67 53 1/0,75
Argilă 63 1/0,50 56 1/0,67
Loess uscat 63 1/0,50 53 1/0,75
Înclinarea taluzului săpăturilor pentru fundaţii şi şanţuri fără sprijiniri, în terenuri
argilonisipoase şi argiloase, supraumidificate cu apă provenită din ploi sau topirea zăpezii se
reduce la 1/1.
Prevederi obligatorii la executarea săpăturilor deasupra pânzei freatice:
În cazul terenurilor sensibile la umezire săpătura se va opri la o cotă superioară cotei de
fundare prevăzute în proiect astfel:
- pentru nisipuri fine 0,2 ... 0,3 m;
- pentru pământuri argiloase 0,15 ... 0,25 m;
- pentru pământuri cu umflări şicontracţii mari 0,20 ... 0,30 m;
- penrtu pămâturi sensibile la umezire 0,40 ... 0,50 m;
Săparea şi finisarea acestui strat se va face imediat înainte de începerea execuţiei fundaţiei.
Verificarea naturii terenului de fundare se face prin probe de laborator care vor avea frecvenţa
de cel puţin una la 200 m 2 de suprafaţă de săpătură, dar minim 3 probe pentru fiecare obiect.
La recepţia naturii terenului de fundare, care constituie ―fază determinantă‖ participă
proiectantul geotehnician şi dirigintele de şantier.Prezenţa pe şantier a proiectantului
geotehnician se va solicita de către responsabilul tehnic cu execuţia la atingerea cotei de fundare
şi ori de câte ori se constată neconcordanţeîntre prevederile proiectului şi situaţia reală de pe
teren.În tot timpul cât săpăturile rămân deschise, conducătorul de lucrare trebuie să verifice
sistematic starea pereţilor, a sprijinirilor sau a taluzelor.Dacă se observă crăpături paralele cu
marginea superioară, se întrerup lucrările şi se vor lua măsuri de consolidare şi de evitare a
surpării. Numai după ce s-a executat,consolidarea şi pericolul s-a înlăturat, se vor putea
continua lucrările.
Săpăturile sub nivelul pânzei freatice se execută concomitent cu îndepărtarea apei prin
epuismente directe sau ondirecte.Epuismentele directe se fac cu pompe din başe executate pe
fundul săpăturii.Epuismentele indirecte se fac cu filtre aciculare sau puţuri filtrante amplasate
în afara perimetrului săpăturii. Prin aceste metode se coboară nivelul pânzei freatice şi săpătura
se execută în uscat.Procedeele de epuismente şi soluţiile tehnice de execuţie se stabilesc în
proiectul tehnologic în baza unor studii hidrogeologice efectuate pe teren şi în funcţie de
dotarea de care se dispune pentru lucrarea respectivă.În cazul în care pământul are tendinţa de
refulare sau prin epuismente se antrenează material solid ( particule fine ) solu ţia aplicată
trebuie să asigure stabilitatea masivelor de pământ, a construcţiilor şi instalaţiilor învecinate.
Executarea umpluturilor.
Pământul folosit pentru realizarea acestor umpluturi este cel rezultat din săpătură şi nu trebuie
să conă bulgări, resturi vegetale sau moloz. Umiditatea pământului utilizat la umpluturi trebuie
să fie cât mai apropiată de umiditatea optimă de compactare admiţându-se o abatere de ± 2%.
Compactarea umpluturilor se realizează cu maiul de mână, maiul mecanic, placa vibrantă sau cu cilindrul
compactor în funcţie de condiţiile locale şi de spaţiul dintre fundaţii.
Executarea umputurilor presupune realizarea următoarelor operaţii:
- nivelarea statului de bază;
- împrăştierea pământului în straturi uniforme cu grosimea de 15 cm pentru compactarea cu
maiul de mână şi de 20 cm pentru compactare cu mijloace mecanice, înainte de compactare;
- compactarea straturilor până la gradul de compactare impus de proiect sau prescripţiile
tehnice în vigoare;
- verificarea compactării prin probe de laborator prelevate cu frecvenţa de o proba pe strat, min.
3 pct la 2000 mp;
În cazul în care nu s-a realizat gradul de compactare pe unul din straturi, se reface compactarea acelui
strat şi apoi se continuă umplutura.
Controlul calităţii lucrărilor.
Controlul calităţii lucrărilor de săpături pentru fundaţii se efectuează prin verificarea pentru
fiecare în parte, a dimensiunilor şi cotelor de nivel realizate care se compară cu cele din
proiect. Este interzisă începerea executării corpului fundaţiilor înainte de a se fi corectat
neconformităţile constatate cu ocazia verificărilor.
Verificarea naturii terenului sub cota de fundare se face prin probe de laborator. Frecvenţa de
prelevare a acestor probe este de una la 200 m 2 de suprafaţă de săpătură dar minim 3 pentru fiecare
obiect. ;,’
Pentru umpluturile de pământ între fundaţii, sub pardoseli, paltforme şi sistematizări verticale
se verifică:
- corespondenţa cu proiectul a naturii pământului utilizat;
- umiditatea naturală a pământului utilizat;
- realizarea gradului de compactare (D), a gradului de îndesare (In) sau a densităţii pământului
în stare uscată (d) prin prelevarea unei probe de laborator la fiecare 50 ... 100 m 3 de pământ
compactat;
Abaterile admisibile faţă de gradul de compactare prevăzut în proiect sunt:
- pentru sistematizări verticale : mediu - 10%;
minim - 15%;
- în jurul fundaţiilorşi sub pardoseli mediu - 5%;
minim - 8%;
- în şanţuri de conducte şi canalizări mediu - 5%;
minim - 8%;
În cazul pămînturilor sensibile la umezire, în afara verificărilor de mai sus se verifică şi
condiţiile impuse de normativul P 7 .
Proceduri de încercări
 Teren de fundare. Determinarea densităţii pământurilor şi a greutăţii volumice pe
teren (pamanturi necoezive)
- prelevare probe
- determinarea umiditatii
- determinare densitate în stare uscată
 Teren de fundare. Încercarea Proctor
- determinarea densitatii in stare uscata, maxima
- determinarea umiditatii optime de compactare
 Teren de fundare. Determinarea naturii terenului
- limite de plasticitate (inferioara – metoda cilindrilor de pamant, superioara – cu cupa
Cassagrande)
- granulozitate (metoda cernerii, metoda areometrului)

 LUCRĂRI DE COFRAJE
Cofrajele vor fi construite suficient de rigid şi etanş pentru a preveni pierderile de lapte de
ciment din beton si pentru a menţine poziţia corecta, forma si dimensiunile lucrării finite. Ele
trebuie construite si montate astfel încât demontarea lor se va face fara şocuri si
stricăciuni.Formele trebuie sa fie capabile de a reproduce calitativ suprafeţele prevăzute in
proiect.În locurile unde sunt necesare găuri pentru pătrunderea armaturilor, a elementelo r de
fixare, sau a unor elemente ce trebuie înglobate in beton, trebuie luate masuri de precauţie
pentru prevenirea pierderilor de lapte de ciment.Cofrajele trebuie să lase acces pentru
pregătirea suprafeţelor din rosturile de turnare înainte ca betonul sa facă priza.
Pentru ca scopurile sa fie in acord cu aceste specificaţii, metoda contractorului de construire a
cofrajelor va asigura rămânerea elementelor de susţinere in poziţie in mod continuu pe perioada
descrisă.Tiranţii de metal sau ancorele din cofraje vor fi construite în aşa fel încât să permită
îndepărtarea lor completă sau demontarea lor pană la o adâncime cel puţin egală cu acoperirea
betonului fără a-l avaria. Toate elementele auxiliare de prindere ale cofrajelor metalice vor avea
un design astfel încât găurile ce rămân in masa betonului sa fie cat mai mici. Toate cavităţile
datorate demontării cofrajelor vor fi umplute cu un material aprobat de inginer.
Cofrajele trebuie să aibă muchii drepte pentru alinierea cu acurateţe si vor fi montate cu
îmbinări verticale sau orizontale. Când sunt necesare teşiri ale colţurilor, acestea se vor executa
astfel încât suprafaţa rezultată să fie perfect dreaptă. Îmbinările nu vor permite scurgerea
laptelui de ciment, nici apariţia unor trepte sau racordări in planuri diferite pe feţele expuse.
Cofrajele se vor monta cu o contrasăgeată.Pentru a obţine o suprafaţă perfect plană panelele
folosite drept cofraj vor fi din metal, GFRP, plăci aglomerate sau alte materiale potrivite.
Panelele individuale vor fi aranjate într-un model uniform.Cofrajele rugoase se vor executa din
scânduri tăiate cu ferăstrăul, plăci metalice sau alte materiale care vor preveni pierderile de
lapte de ciment când betonul este vibrat şi vor avea ca rezultat suprafeţe ale betonului pe care
se poate aplica orice îmbrăcăminte de protecţieDacă nu este indicata alta soluţie in proiect,
toate muchiile expuse se vor teşi cu 25 mm x 25 mm.
Contractorul îşi va lua toate măsurile de precauţie pentru alegerea, folosirea si demontarea
cofrajelor cât si pentru evaluarea timpului de priză al betonului şi prevenirea variaţiilor rapide
de temperatură în beton.Interioarele tuturor cofrajelor vor fi curăţate riguros înainte ca betonul
să fie turnat. Feţele cofrajelor ce vin in contact cu betonul vor fi curăţate şi tratate cu substanţe
ce uşurează decofrarea.Înainte de turnare cu nu mai puţin de 4 ore se va face inspecţia
cofrajelor si a armăturilor.Pe suprafeţele betonului ce vor fi permanent expuse se va folosi un
singur agent de decofrare pe întreaga suprafaţă. Substanţele de decofrare se vor aplica in mod
egal şi se va evita contactul cu armăturile. Pe suprafeţele betonului unde se vor aplica finisaje
se va asigura compatibilitatea intre decofrol si materialul de finisaj.
Cofrajele se vor îndepărta fără şocuri sau deranjări ale betonului. La
decofrare trebuie să se respecte următoarele reguli:
a. elementele pot fi decofrate numai în cazul în care betonul are o rezistenţă suficientă
pentru a putea prelua, integral sau parţial, solicitările pentru care au fost proiectate;
b. se recomandă următoarele valori ale rezistenţei la compresiune la care se poate
decofra:
- părţile laterale ale cofrajelor se pod îndepărta după ce betonul a atins o rezisten ţă la
compresiune de minim 2,5 N/mm 2 , astfel încât să nu se deterioreze feţele şi muchiile
elementelor;
- cofrajele feţelor inferioare la plăci şi grinzi se pot îndepărta (menţinând popii de
siguranţă) numai în condiţiile în care rezistenţa la compresiune a betonului a atins
următoarele procente:
-70% pentru elementele cu deschidere până la 6,00 m;
-85% pentru elementele cu deschidere mai mare de 6,00 m;
c. îndepărtarea popilor de siguranţă se face la termenel stabilite prin proiect. Nu este
permisă îndepărtarea popilor de siguranţă ai unui planşeu aflat imediat sub altul care se
cofrează sau la care se toarnă betonul.
Rezistenţele la compresiune ale betonului turnat se face prin încercarea eprubetelor de
control, confecţionate şi păstrate în condiţiile elementelor în cauză (vezi tabel H1 din anexa H
la NE 012/2: 2010). Rezistenţa determinată pe încercări pe epruvete se face conform SR EN
12390-3. În cazul în care există dubii asupra rezultatelor încercărilor pe epruvete, se vor
efectua încercări nedistructive pe elementele ce urmează a se decofra. Prez entăm în continuare
recomandări cu privire la termenele minime de decofrare, funcţie de temperatura mediului şi
viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului:

- pentru feţele laterale, conform tabelului:

Temperatura mediului (°C)
Evoluţia rezistenţei +5 +10 +15
betonului Durata de la turnare (zile)
Lentă 2 1 1/2 1
Medie 2 1 1

- pentru feţele inferioare ale cofrajelor, cu menţinerea popilor de siguranţă, conform

tabelului:
Dimensiunile Temperatura mediului (°C)
deschiderii +5 +10 +15 +5 +10 +15
elementului Evoluţia rezistenţei betonului
Lentă Medie
Durata de la turnare (zile)
 ≤ 6,00 m 6 5 4 5 5 3
≥ 6,00 m 10 8 6 6 5 4

- pentru îndepărtarea popilor de siguranţă, conform tabelului:

Dimensiunile Temperatura mediului (°C)
deschiderii +5 +10 +15 +5 +10 +15
elementului Evoluţia rezistenţei betonului
Lentă Medie
Durata de la turnare (zile)
≤ 6,00 m 18 14 9 10 8 5
6,00.......12,00 m 24 18 12 14 11 7
≥ 12,00 m 36 28 18 28 21 14

Pentru operaţiunile de decofrare se vor respecta următoarele reguli:

- desfăşurarea operaţiei trebuir supravegheată direct de către conducătorul punctului de
lucru; în cazul în care se constată defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot
afecta stabilitatea construcţiei decofrate, se sistează demontarea elementelor de
sisţinere până la aplicarea măsurilor de remedieresau consolidare;
- susţinerile cofrajelor se desfac începând din zona centrală a deschiderii elementelor
şi continuând simetric către reazeme;
- slăbirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri) se face treptat, fără şocuri;
- decofrarea se face astfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcărilor de către
elementele care se decofrează, precum şi ruperea muchiilor betonului, sau degradarea
materialului cofrajului şi susţinerile acestuia.
În timp de 24 ore de la decofrare se face o examinare amănunţită a elementelor de rezistenţă ale structurii,
de către conducătorul punctului de lucru, reprezentantul investitorului şi de către proiectant (dacă acesta a
solicitat, prin programul de control, să fie convocat), încheindu -se proces-verbal.
Este interzisă efectuarea de remedieri înainte de efectuarea acestei examinări.

 LUCRĂRI DE BETON ARMAT MONOLIT:

Lucrările se vor executa în conformitate cu prevederile din prescripţii tehnice ―Normativ pentru
producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat.
Partea 2: Executarea lucrărilor din beton‖, indicativ NE012/2 -2010. Lucrările de turnare a
betonului monolit se vor executa numai după ce au fost realizate corespunzător măsurile
pregătitoare, s-au adus şi verificat materialele necesare, iar utilajele şi dotările necesare sunt în
stare de funcţionare.Betoanele şi armăturile din oţel beton din fundaţii trebuie să
îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în SR EN 1992 -1-1 (Eurocod 2) şi CP 012/1-2007
(―Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat. Partea 1: Producerea betonului‖).Executarea lucrărilor va fi făcută numai de
personal calificat sub supravegherea atentă a celor însărcinaţi cu îndrumarea tehnică şi
controlul calităţii.
Executarea lucrărilor de betonare se va face după ce au fost recepţionate calitativ
lucrările de cofraje şi armături, în funcţie de situaţia respectivă, precum şi după asigurarea
condiţiilor de desfăşurare normală a lucrărilor şi de protejare a betonului.Înaintea turnării
betonului în infrastructură şi suprastructură, se vor verifica, pe baza proiectelor de construcţii şi
instalaţii, înglobarea în cofraje a pieselor înglobate sau a cutiilor pentru crearea de goluri
necesare prinderii, sau trecerii prin elementele de beton armat a conductelor, tubulaturii sau a
cablurilor.
Lucrările de betoane se vor efectua cu respectarea prevederilor din NE 012/2 -2010.
Betonul trebuie să se încadreze în limitele de lucrabilitate admise şi să nu prezinte
segregări.
Betonarea se va face de regulă, fără întreruperi. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate,
din motive bine justificate, ele se pot face conform prevederilor NE 012/2 -2010 (cap. 11.5).
Reluarea turnării în cazul unui rost de turnare se va face numai dacă suprafeţele de beton
turnate anterior sunt corespunzător curăţate de pojghiţa de lapte de ciment, nu prezintă zone
necompactate sau segregate şi au rugozitate necesară asigurării unei legături bune între betoane.
În timpul turnării betonului se va avea grijă să se evite deplasarea sau deformarea
armăturilor faţă de poziţia prevăzută în proiect. În timpul turnării betonului nu este permisă
ciocănirea sau scuturarea armăturii elementului de construcţie care se betonează şi nici
aşezarea pe armături a vibratorului. Se va avea grijă să se realizeze înglob area completă a
armăturilor în beton şi să se respecte prevederile proiectului în ceea ce priveşte stratul de
acoperire.Durata maximă admisă a întreruperilor în timpul betonării nu trebuie să depăşească
timpul de începere a prizei betonului. Când nu se dispune de determinări de laborator în acest
scop, această durată se consideră 2 ore de la prepararea betonului pentru cimenturi cu adaosuri
şi 1 ½ ore în cazul celui fără adaosuri. Dacă întreruperea este mai mare, reluarea turnării
este permisă numai după pregătirea corespunzătoare a suprafeţei rosturilor.Se acordă o atenţie
deosebită realizării zonelor de la intersecţii, pentru a se asigura umplerea corespunzătoare a
secţiunilor din nodurile cu armături dese sau din zonele de înnădire.
Betonul va fi obligatoriu compactat prin vibrare. Durata de vibrare optimă, funcţie de
lucrabilitatea betonului (care poate varia între L1 şi L5) şi de tipul de vibrator folosit este de 5 -
30 secunde.Vibrarea se consideră terminată când:
- betonul nu se mai tasează;
- nu mai apar bule de aer la suprafaţa betonului;
- suprafaţa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă.
Grosimea stratului de beton care urmează a fi vibrată nu trebuie să depăşească ¾ din
lungimea buteliei, iar la compactarea stratului următor butelia trebuie să pătrundă 5-15 cm în
stratul anterior compactat.După turnare trebuie asigurată tratarea corespunzătoare a betonului.
Se menţine umiditatea betonului cel puţin 7 zile după turnare pentru a se reduce deformaţiile
din contracţie.Betonul proaspăt turnat trebuie să fie protejat de vânt şi de acţiunea razelor
solare timp de 24 ore cu folie de polietilenă sau prelate, atâta timp cât există pericolul
segregării pastei de ciment.Este interzisă circulaţia muncitorilor şi a utilajului de trans port
direct pe armătură, pe cofraje sau pozare cu beton proaspăt turnat. În acest scop se amenajează
podine de lucru ce nu reazemă pe armătură.După betonare şi decofrare se vor examina şi
consemna în procesele verbale de lucrări ascunse aspectul betonului şi eventualele defecte:
beton necompactat, segregări, goluri, luându-se măsurile de remediere necesare.Lucrările de
armătură se vor executa şi recepţiona în conformitate cu prevederile din N.E. 012/2 -
2010.Oţelurile folosite vor avea marca şi diametrul prevăzut în proiect şi vor corespunde
normelor de fabricaţie în vigoare.
Abateri ale cofrajelor şi elementelor de beton şi beton armat după decofrare se determină
conform NE 012/2-2010.

 LUCRĂRI DE ARMARE
Produsele din oţel pentru armături trebuie să fie în conformitate cu prevederile specificaţiei tehnice ST
009-2011, iar utilizarea lor trebuie să se conformeze prevederilor aplicabile din standardele seria SR 438
precum şi prevederilor normativului NE 012/2:2010.
Tăierea si fasonarea armaturilor se va face fara folosirea căldurii si la o temperatura exterioara
de peste 5 o C. Îndoiturile vor avea raze constante.Armaturile nu vor fi îndreptate sau refasonate
fara aprobarea inginerului. Daca este permisa îndoirea barelor (mustăţilor) din elementele de ja
turnate se va avea grija sa nu se deterioreze betonul iar raza nu va fi mai mica de minimul
prevăzut in SR EN ISO 3766.Armaturile vor fi ferm poziţionate si rigidizate pentru a preveni
deplasarea. Legăturile nestructurale folosite pentru poziţionarea armaturilor vor fi făcute cu
sarma de legat sau cu alte elemente de fixare. Se vor lua masuri pentru ca nici un element de
fixare sa nu pătrundă in acoperirea de beton.Armaturile vor fi susţinute pentru a păstra
acoperirea de beton cu distanţiere sau cu alte metode aprobate de inginer. Numai Distanţierii
acceptaţi vor fi folosiţi la lucrările permanente. Înainte ca Distanţierii sa fie acceptaţi, trebuie
testata capacitatea lor de a susţine armaturile in timpul turnării betonului fara a -i deprecia
compactarea sau durabilitatea. Legăturile vor fi făcute strâns pentru ca barele sa fie rigidizate
iar pârtile rotunjite sa fie in contact cu batele cu care sunt conectate.Betonul ce adera la barele
superioare in timpul betonarii trebuie îndepărtat.Betonul nu va fi turnat pana când armaturile
sunt curăţate de orice substanţa ce poate afecta chimic otelul sau betonul sau poate reduce
aderenta. Suprapunerile si îmbinările armaturilor vor fi executata numai in poziţiile descrise si
detaliate in documentaţia tehnica si verificate de Dirigintele de şantier.
Armaturile nu se vor suda la punctul de lucru excepţie făcând cazurile in care a fost permisa
sau recomandata in proiect. Toate procedurile de sudare vor fi aprobate in scris de către
Dirigintele de şantier. Daca diferite instalaţii sau alte elemente trebuie înglobate in masa
betonului, ele trebuie montate rigid pe poziţie pentru a preveni deplasarea in timpul turnării si
nu vor avea ambalaje exterioare ce pot reduce aderenta betonului. Contractorul va lua masuri
pentru prevenirea formarii golurilor de aer sau altor defecte in timpul turnării betonului.
Operaţiile preliminare care condiţionează obţinerea calităţii corespunzătoare a armăturii sunt:
- depozitarea colacilor şi legăturilor de bare pe platforme amenajate pentru evitarea mirdăririi
acestora sau ruginirea lor;
- curăţarea de rugină sau noroi înainte de prelucrarea armăturii;
- asigurarea planurilor de armare verificate şi ştampilate de verificatori tehnici atestaţi;
- urmărirea atentă a producerii, asamblării, etichetării, manipulării şi depozitării carcaselor sau
legăturilor de bare fasonate;
- efectuarea transportului carcaselor sau barelor fasonate numai cu mijloace amenajate special
pentru a se evita deformarea lor;
- fixarea armăturilor în sau pe cofrag cu elemente auxiliare potrivite şi în număr corespunzător (
distanţieri, tiranţi, capre, suporti);
Produsele din oţel pentru armătura nepretensionată trebuie să fie identificabile în ceea ce
priveşte tipul şi clasa produsului, asigurându-se trasabilitatea lor începând de la producător şi
până la punerea în operă. Pentru aceasta:
a) fiecare colac, fiecare legătură de bare sau plase sudate, fiecare carcasă sudată,
trebuie să poarte o etichetă durabilă, bine ataşată, care să conţină:
- denumirea producătorului;
- tipul şi clasa produsului;
- numărul lotului şi al colacului/legăturii;
- marcajul de conformitate;
b) documentele care însoţesc livrarea produselor trebuie să conţină cel puţin următoarele
informaţii cuprinse în declaraţia de conformitate eliberată de producător, inclusiv o copie după
acest document:
o numele şi adresa producătorului;
o numărul certificatului de conformitate, ataşat;
o referinţe la caracteristicile produsului:
o numărul standardului de produs;
o tipul şi clasa produsului;
o dimensiunea;
o limita de curgere;
o rezistenţa la rupere;
o alungirea la forţa maximă şi la rupere;
o conţinutul de carbon echivalent pe oţel lichid;
o date de identificare a şarjei/lotului/colacului sau legăturii.
Fasonarea oţelului beton.
Lucrările pregătitoare în atelierul de fasonare a armăturilor sunt:
- organizarea fluxului tehnologic pentru fasonarea armăturilor;
- asigurarea mijloacelor de mecanizare şi a dispozitivelor de manipulare necesare;
- organizarea sortimentelor de oţel beton şi a materialelor auxiliare şi depozitarea lor
corespunzătoare;
Îndreptarea oţelului beton se face diferit pentru colaci şi bare independente. Oţelul
livrat în colaci se îndreaptă cu maşinile cu role.
Oţelul livrat sub formă de legături de bare si îndreaptă la bancul de lucru între dornuri sau cu
chei.
Trasarea constă în însemnarea lungimii desfăşurate a barei care urmează a se debita şi se face
prin:
- măsurarea cu metrul pentru barele independente îndreptate;
- măsurarea cu limitatori de lungime pentru oţelul cu Ø < 12 mm îndreptat cu maşina de
îndreptat şi debitat;
Debitarea se face în funcţie de caracteristicile oţelului beton cu ştanţe mecanice. Plasele sudate
se taie cu cleşti manuali care taie bară cu bară sau cleşti cu acţionare electrică.
Fasonarea oţelului conform cotelor şi formelor dindetaliile de execuţie se realizează manual cu
chei şi dornuri sau mecanic la maşina de fasonat.
Armăturile fasonate se depozitează în legături etichetate pe mărci şi număr de comandă.
1 Montarea armăturii se efectuează în următoarele condiţii:
a) recepţionarea şi verificarea cofrajelor în care se montează armătura imediat înaintea începerii
montării armăturii ;
b) asigurarea conformităţii cu prevederile din proiect;
c) asigurarea bunei desfăşurări a punerii în operă a betonului;
d) asigurarea poziţiei relative între bare şi faţă de cofraj.
Verificarea cofrajelor imediat înainte de montarea armăturii trebuie să asigure faptul că acestea şi-au
menţinut conformitatea, constatată la recepţie, mai ales în ceea ce priveşte:
a) stabilitatea şi punerea sub efort a tuturor reazemelor punctuale (popi, contravântuiri, legături
interioare etc).
b) forma şi dimensiunile;
c) etanşeitatea;
d) starea de curăţenie.
Asigurarea conformităţii cu proiectul se referă la tipurile şi clasele produselor utilizate, poziţia
relativă a acestora, între ele şi faţă de cofraj, precum şi la poziţia şi tipul înnădirilor, cu
încadrarea în toleranţele admisibile, care trebuie să fie precizate în proiect.
Asigurarea bunei desfăşurări a punerii în operă a betonului se referă la:
a) crearea posibilităţii de circulaţie a personalului implicat, în cazul în care armătura
este montată pe suprafeţele orizontale/înclinate mari;
b) crearea, în cazul armăturilor dese la partea de sus a elementelor, la intervale de ma ximum
3,0 m, a unor spaţii libere pentru pătrunderea betonului sau a furtunelor prin care se descarcă
acesta;
c) crearea spaţiilor necesare pătrunderii vibratorului, cu dimensiunile de minimum 2,5 ori
diametrul acestuia, la intervale de maximum 5 ori înălţimea elementului.
Crearea spaţiilor libere se efectuează fie prin amplasarea armăturii în acord cu proiectantul , fie prin
montarea unor bare în ultima etapă de turnare a betonului.
Asigurarea poziţiei relative între bare şi faţă de cofraj are în vedere:
a) legarea armăturii la încrucişări;
b) montarea de distanţieri între rândurile de armături şi faţă de cofraj.
Legarea armăturii la încrucişări se realizează numai cu sârmă neagră, fiind interzisă utilizarea sârmei
zincate, precum şi fixarea cu sudură. Se utilizează două fire de sârmă de 1,0... 1,5 mm diametru.
Legarea armăturii la încrucişări se va realiza astfel:
a) la reţele de armături din plăci şi pereţi:
 fiecare încrucişare, pe două rânduri de încrucişări marginale, pe întregul
contur;
 restul încrucişărilor, în câmp, se vor lega în şah, din două în două;
b) la reţelele de armături din plăci curbe subţiri, se vor lega toate încrucişările;
c) la grinzi şi stâlpi:
 toate încrucişările cu colţurile etrierilor şi cu ciocurile agrafelor;
 încrucişările cu porţiunile drepte ale etrierilor vor fi legate în şah, din
 două în două;
 barele înclinate se vor lega, în mod obligatoriu, de primii etrieri cu care
se încrucişează;
 etrierii şi agrafele montate înclinat, precum şi fretele, se vor lega la

Distanţierii între rândurile de armătură se vor monta în următoarele condiţii:

a) la reţele de armături din plăci şi pereţi:
 distanţierii vor fi sub formă de capre (la plăci şi pereţi) sau agrafe (la pereţi)
confecţionate din bare din oţel şi legate de barele din cele două reţele între care se
montează, astfel încât să fie rezistente şi stabile la solicitările care apar la punerea
în operă a betonului;
 dispunerea distanţierilor va fi de cel puţin 1 buc/m 2 în câmpul reţelelor la plăci şi
pereţi, şi de cel puţin 4 buc/m 2 la reţelele plăcilor în consolă;
b) la armătura dispusă pe două sau mai multe rânduri (de regulă, în grinzi) distanţierii pot fi
cupoane de bare din oţel, cu diametrul corepunzător, montaţi la cel mult 2,0 m între ei şi legaţi
de barele între care sunt amplasaţi.
Distanţierii faţă de cofraj asigură grosimea acoperirii cu beton a armăturii şi, prin aceasta, au
un rol esenţial în ceea ce priveşte durabilitatea elementelor din beton armat.
Montarea distanţierilor faţă de cofraj se efectuează în următoarele condiţii:
a) se interzice utilizarea ca distanţieri faţă de cofraj a cupoanelor din bare din oţel;
b) se pot utiliza următoarele tipuri de distanţieri:
 prisme din mortar de ciment, de dimensiuni corespunzătoare, prevăzute cu
mustăţi din sârmă neagră pentru legarea pe barele de armătură;
 confecţionaţi special, din material plastic;
c) amplasarea distanţierilor faţă de cofraj se va face astfel:
 cel puţin 2 buc/m 2 de placă sau perete;
 cel puţin 1 buc/m, în două părţi ale aceleiaşi laturi, pe fiecare latură, la
grinzi şi stâlpi.
Valoarea nominală a acoperirii cu beton (c nom ) trebuie prevăzută explicit în proiect,
pentru fiecare categorie de elemente în parte (fundaţii, grinzi, stâlpi, plăci, pereţi etc).
Clasele de toleranţă la montarea armăturii sunt următoarele :
a) la distanţele dintre barele de armătură:
 la fundaţii: Td,ix, dar nu mai mult de ±10 mm;
 la plăci şi pereţi: Td.viii, dar nu mai mult de ±5 mm;
D de la 0 0,1 0,3 0,9
(m) exclusiv
până la 0,1 0,3 0,9 3,0 >9,0
inclusiv
Clasa de toleranţă toleranţa (mm)
Td,vii 4 6 10 10 10
Td.viii 6 10 10 10 10
Td.ix 10 10 10 10 10
 la stâlpi şi grinzi: Td,vii, dar nu mai mult de ±3 mm;
  pentru etrieri, agrafe şi frete: Td,ix, dar nu mai mult de ±10 mm;

b) la acoperirea cu beton a armăturii, faţă de dimensiunea nominală (c nom tabelul D.4,

- NE 012-2012), în funcţie de înălţimea elementului (h), abaterile admise sunt:

∆(plus)
Cnom ∆

min

h(mm) ∆
≤ 150 ± 10 mm
400 -10 ... +15 mm
≥2500 -10 ...+20 mm

cu următoarele menţiuni:
- pentru valori intermediare ale înălţimii se va interpola liniar;
- la fundaţii şi elemente din beton în fundaţii acoperirea poate fi sporită cu 15 mm.
Înnădirea barelor de armătură.
înnădirea barelor de armătură se poate realiza în următoarele moduri:
a) prin petrecere;
b) prin sudare;
c) prin alte metode (cu manşon şi filet, specifice barelor cu profil periodic etc). Modul de
înnădire a barelor trebuie să fie prevăzut în proiect, împreună cu condiţiile specifice, dacă este
cazul, precum şi cu abaterile admisibile.
Înnădirea barelor de armătură prin petrecere se face conform prevederilor proiectului în ceea ce priveşte:
a) modul de realizare: cu spaţiu între bare sau prin juxtapunere şi legare;
b) poziţia înnădirilor în elemente;
c) lungimea de petrecere (l pa ), faţă de care trebuie prevăzută abaterea
admisibilă negativă, dar nu mai mult de -0,06 l pa.
Înnădirea barelor de armătură prin sudură poate fi realizată, de regulă, prin sudare
electrică, în mediu normal sau de bioxid de carbon, în următoarele moduri:
a) prin suprapunere;
b) cu eclise;
c) cap la cap cu topire intermediară;
d) cap la cap, în cochilie;
e) cap la cap, în semimanşon de cupru.
Modul de înnădire a barelor prin sudură va fi precizat în proiect, împreună cu eventualele
condiţii specifice, precum şi cu abaterile admisibile.
Executarea înnădirilor prin sudură, inclusiv privind calificarea sudorilor, precum şi verificarea
calităţii înnădirilor (abateri admisibile, defecte admisibile etc.) se vor face conform
prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
La realizarea înnădirilor prin sudură se vor avea în vedere şi următoarele:
a) nu trebuie să se efectueze suduri pe zonele îndoite ale barelor, iar în apropierea
acestora se vor respecta prevederile reglementărilor tehnice aplicabile;
b) nu se permite utilizarea sudurii la armături din oţeluri îmbunătăţite pe cale
mecanică (spre exemplu, prin tragerea la rece), excepţie făcând sudurile prin
puncte la plase sudate executate industrial;
c) se va cere avizul proiectantului pentru condiţiile de sudare a înnădirilor de
continuitate între două bare colineare, ancorate de o parte şi de alta a unui gol în
beton, situate la distanţă relativ mică una de alta.
Înnădirea barelor de armătură se poate realiza şi prin alte metode, numai cu avizul
proiectantului, care va prevedea şi condiţii specifice, după caz.
Alte metode de înnădire sunt, de exemplu:
- înnădirea cu filet, normal sau conic;
- înnădirea cu manşon presat radial:
- înnădirea cu manşon şi compoziţie turnată la interior (oţel topit sau alte
materiale);
- înnădirea cap la cap, cu manşon de poziţionare (pentru armături
comprimate).
Utilizarea acestor metode de înnădire se va face pe baza prevederilor reglementărilor tehnice
specifice sau a documentelor tehnice legale, care trebuie să cuprindă domeniile de utilizare, toate
condiţiile de realizare, caracteristicile obţinute şi modurile de verificare a calităţii înnădirilor
realizate.

 STRUCTURI METALICE
Toate elementele de construcţii metalice se montează numai pe bază de fişe sau proiecte tehnologice în
care sunt prevăzute în detaliu fazele de lucrări şi operaţiile care se execută la montaj.Alegerea variantei
tehnologice de asamblare şi montare a construcţiei metalice se face în funcţie de;
- tipul structurii;
- tipul elementului metalic;
- forma, dimensiunileşi greutatea elementului;
- posibilităţile de transport la locul de montaj;
- dotarea cu mijloace şi utilaje de ridicat;
- spaţiul de care se dispune pe şantier;
- tipul şi numărul îmbinărilor ce trebuie executate;
Pregătirea lucrărilor presupune în general următoarele faze;
- asigurarea mijloacelor de transport si manipulare necesare;
- amenajarea căilor de acces şi a depozitelor de la obiect;
- procurarea materialelor necesare şi depozitarea corespunzătoare a acestora;
 - amenajarea schelelor şi podinelor de lucru necesare la montaj;
- executarea reţelelor de alimentare cu energie electrică si a tablourilor de
organizare de şantier;
- executarea platformelor de asamblare în cazul elementelor livrate la şantier un
tronsoane;
Depozitele la obiect se amenajează şi funcţionează numai pe perioada execuţiei montajului. Ele se
realizează pentru tipul de elemente care se montează iar mărimea lor se stabileşte în funcţie de graficul de
execuţie;Verificări premergătoare la montarea construcţiilor metalice.
- verificarea existenţei certificatelor de calitate si a buletinelor de control pe faze
de execuţie a elementelor;
- verificarea dimensiunilor şi aspectului general al elementelor;
- verificarea vizuală a îmbinarilor pieselor componente ale elementelor;
- verificarea cotelor şi axelor elementelor de structură pe care se montează
elementele metalice;
- verificarea zonelor de îmbinare a tronsoanelor ;
Montarea stâlpilor metalici.
Operaţiile pregătitoare la montarea stâlpilor sunt:
- verificarea dimensiunilor şi geometriei stâlpului conform proiectului;
- verificarea existenţei pe stâlp a pieselor se prindere în dispozitivul de ridicare;
- verificarea poziţiei pieselor de prindere a stâlpului pe fundaţie;
- verificarea cotelor fundaţiei;
- marcarea axelor pe cele două direcţii atât pe stâlp cât şi pe fundaţie;
Operaţiile de montaj propriuzis sunt următoarele;
- prinderea stâlpului în dispozitivul de ridicare prevăzut în fişa sau proiectul tehnologic;
- fixarea de stâlp a ancorajelor necesare pentru menţinerea lui în poziţie verticală;
- ridicarea stâlpului şi aducerea lui la poziţia de montaj;
- aşezarea pe poziţia corectă şi axarea lui pe cele două direcţii;
- ancorarea stâlpului şi verificarea verticalităţii;
- executarea îmbinării finale prevăzută în proiect;
- desprinderea din dispozitivul de ridicare;
Ancorajele se păstrează până la prinderea stâlpilor cu grinzi sau portale.
Montarea grinzilor metalice.
Operaţiile pregătitoare la montarea grinzilor metalice sunt:
- verificarea dimensiunilor şi geometriei grinzilor metalice conform proiectului;
- verificarea existenţei pe grinzi a pieselor se prindere în dispozitivul de ridicare;
- montarea pieselor de susţinere conform fişei tehnologice;
 - verificarea cotelor şi axelor consolelor stâlpilor pe care se montează grinzile;
- marcarea axelor pe cele două direcţii atât pe consolele stâlpilor cât şi pe grinzile metalice;
Operaţiile de montaj propriuzis sunt următoarele;
- peinderea grinzii în dispozitivul de ridicare prevăzut în fişa sau proiectul tehnologic;
- ridicarea grinzii şi aducerea ei la poziţia de montaj;
- aşezarea pe poziţia corectă şi axarea grinzii pe cele două direcţii;
- executarea îmbinărilor provizorii prevăzite ân fişa tehnologică;
- desprinderea din dispozitivul de ridicare;
- executarea îmbinării finale prevăzută în proiect;
Montajul grinzilor de rulare implică următoarele măsuri speciale:
- se efectuează releveul consolelor (cote şi poziţie în plan) pe ambele şiruri de stâlpi şi în
funcţie de acesta se trasează pe ele poziţia axelor celor două şiruri de grinzi de rulare;
- se verifică înălţimea grinzilor de rulare în dreptul fiecărei console;
- se uniformizează cotele pe toată lungimea ambelor şiruri de console ale stîlpilor, în
funcţie de releveu şi de înălţimea grinzilor;
- se execută montajul grinzilor de rulare
Montarea fermelor metalice.
Asamblarea tronsoanelor de fermă presupune executarea următoarelor operaţii:
- amenajarea unei platforme plane de asamblare;
- montarea traverselor sau stativelor în poziţiile specificate în fişa tehnologică;
- montarea tronsoanelor de fermă pe traverse sau stative;
- verificarea geometriei fermei astfel pregătite (liniaritatea tălpilor, contrasăgeata,
planeitatea generală) şi fixarea tronsoanelor în această poziţie;
- executarea îmbinării între tronsoane, respectînd ordinea sudurilor prevăzută în proiectului
de execuţie, pentru păstrarea indeformabilităţii
Montarea fermelor presupune următoarele operaţii:
- se execută releveul complet al capetelor ambelor şiruri de stâlpi (cote şi poziţie în plan)
pe care se montează fermele;
- se corectează cotele stâlpilor în funcţie de releveu şi se trasează poziţia fermei;
- se echipează fermele cu piesele necesare pentru ridicare;
- se prind fermele în dispozitivul de ridicare şi se aduc la locul de montaj;
- se efectuează prinderea definitivă a fermei conform proiectului de execuţie;
- se ancorează fermele cu tiranţi pentru a se preveni răsturnarea ei sau orice altă deformaţie
perpendiculară pe planul ei;
- se desprinde ferma din dispozitivul de ridicare;
Montarea platformelor, estacadelor şi pasarelelor.
 Platformele, estacadele şi pasarelele sunt de obicei elemente gabaritice care pot fi executate complet în
ateliere, transportate pe şantier şi montate.
Montajul lor presupune următoarele operaţii:
- se execută eşafodajele de susţinere a peselor componente a elementului;
- se verifică şi se trasează poziţia de montaj a fiecărei piese;
- se montează elementele bucată cu bucată pe eşafodaje şi se execută apoi îmbinările între
ele conform proiectului;
- se verifică îmbinările şi geometria elementului;
- se demontează eşafodajele;
Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel supraterane se face în conformitate cu
,,Ghid de execuţie privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel‖ indicativ GE 053.
Protecţia anticoroziva a construcţiilor metalice
Structura metalica a acoperişului, face parte din categoria construcţiilor supraterane,
construcţie pentru care mediul agresiv este format din mediul ambiant.Agresivitatea mediului
coroziv se defineşte prin intensitatea cu care se manifesta acţiunea mediului coroziv asupra
metalului.Soluţia de protecţie anticoroziva se stabileşte de către proiectant, în funcţie de clasele
de agresivitate a mediilor in care construcţia va fi amplasata si exploatata, precum si de durata
ei de viaţă estimată.Beneficiarul poate alege, cu acordul proiectantului, alt sistem de protecţie
exemplificat in ghidul ― GP 035 ―sistem care sa fie agrementat.
Pregătirea suprafeţelor
Pregătirea suprafeţelor se va face in uzina, prin procedeul de sablare cu nisip , în urma căruia se
obţine gradul de curăţare 1 (conform STAS 10166/1).De asemenea pentru aplicarea sistemelor
de acoperire prin vopsire trebuie să se creeze următoarele condiţii pentru mediul ambiant:
 lipsa de praf;
 concentraţie cât mai redusă a gazelor agresive;
 temperatura aerului şi a pieselor de protejat între 5 si 40ºC;
 umiditatea relativa a aerului sub 70%, conform STAS 10702/1.
Aplicarea protecţiei
Aplicarea straturilor de acoperire prin vopsire se va face înainte de montarea elementelor de
construcţii. Se acceptă ca ultimul strat sa se aplice după montare.Sistemul de protecţie se va
aplica cu pensula, cu rola sau cu pistolul, conform indicaţiilor date de producătorul de vopsele.
Primul strat al sistemului de acoperire prin vopsire se va aplica după cel mult 3 ore de la
pregătirea suprafeţelor elementelor din otel.Fiecare strat al acoperirii trebuie sa fie continuu,
lipsit de încreţituri, băşici, exfolieri, fisuri, neregularităţi. Culoarea fiecărui strat trebuie sa fie
uniformă pe toata suprafaţa elementului şi nuanţa culorii să difere de la strat la strat pentru a
permite verificarea numărului de straturi aplicat.După montarea elementelor vopsite se va
verifica starea stratului de protecţie şi se va trece la remedieri locale sau la aplicarea unui strat
de finisare generală.
Confecţii metalice:
Mostre si testari
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Beneficiarului una sau doua mostre pentru piesele de
confectii metalice mai complexe, tipice, cuprinzând materialele, sistemele de fixare, asamblare (buloane
sau sudura), protejare anticoroziva si finisare ce urmeaza sa fie adoptate ca sistem pentru toate
confectiile metalice. Numai dupa obtinerea aprobarii din partea Consultantului se vor lansa comenzile
pentru executie si livrarea confectiilor metalice, care se vor executa în conformitate cu mostrele
aprobate. Piesele de confectii metalice vor fi însotite de certificatele producatorului, prin care se atesta
calitatea materialelor folosite, în concordanta cu mostrele aprobate si cu desenele de executie. Desene
de executie
Antreprenorul va prezenta o data cu mostrele desene de executie pentru toate confectiile
metalice ce vor fi cuprinse în lucrare, inclusiv sistemele lor de fixare de elementele de
structura.
MATERIALE SI PRODUSE
Materiale
Otel moale conform standardelor enumerate mai sus : otel lat laminat la cald, teava trasa la
cald, otel rotund, profile laminate la cald, tabla de otel.
1. Profilele laminate la cald vor avea grosimi de cel putin 3 mm.
2. Tabla va avea grosimea de cel putin 2,0 mm si va fi zincata la cald. (490 gr/mp)
Accesorii : suruburi, piulite, saibe, dibluri CONEXPAND protejate anticoroziv prin cadmiere
(daca nu se specifica altfel).
Produse
1. Confectiile metalice se vor executa în ateliere specializate, în strictă conformitate cu
desenele de executie si cu mostrele aprobate.
2. In cazuri speciale se acorda, cu aprobarea Consultantului, modificăni ale solutiilor,
gabaritelor sau finisajelor fată de cele aprobate initial, dar nu sub nivelul (calitativ si
cantitativ) al solutiilor initiale.
3. Abateri maxime admisibile la executia confectiilor metalice:
— lungime, latime : +/- 2 mm
- - grosime: + 1 mm, - 0,5 mm
- planeitate: deviatia unui colt fata de planul format de celelalte 3 va fi maximum 1,5 mm
la dimensiuni pâna la 1,5 m si maximum 1% din lungime la dimensiuni peste 1,5 m.
Lista confectiilor metalice:
1. Balustrade de la scari interioare si exterioare.
2. Parapete la scari, balcoane, logii, galerii, etc.
3. Grilaje metalice de protectie a golurilor (usi, ferestre).
4. Scari metalice intenioare si exterioare, fixe sau reglabile.
5. Scari exterioare de incendiu.
6. Chepenguri metalice.
7. Grile de ventilatie.
8. Grătare pentru stergerea picioarelor.
9. Alte confectii diverse incluse în proiect.
Confectiile metalice vor fi protejate anticoroziv prin grunduire cu grund pe baza de ulei
conform STAS 3097.
Livrare, manipulare, transport
Confectiile metalice se vor împacheta în ambalaje special proiectate, în containere si se vor
transporta astfel pâna la depozitul special amenajat din cadrul santierului.
Confectiile metalice se vor depozita în spatii acoperite, ferite de intemperii si de actiunea
agentilor corozivi si nocivi, pe stative, la 10 -15 cm de pardoseală.
Se vor livra de catre producator vopsite cu un strat de grund anticoroziv pe bază de miniu de
plumb, în ansambluri sau subansambluri.
Depozitarea se va face protejându-se confectiile metalice cu prelate sau folii de polietilena.
(Confectiile metalice sub 100 kg greutate se manipuleaza manual iar cele mai grele cu
dispozitive speciale.
MONTAJUL CONFECTIILOR METALICE
Operatiuni pregatitoare
La începerea montajului se vor fi executat următoarele lucrari:
1. Lucrarile de finisaj cu proces tehnologic umed (tencuieli, placaje, rectificari la peretii de
beton);
2. Lucrările de hidroizolatii, inclusiv probele de etanseitate a acestora.
3. Pozitionarea si fixarea elementelor înglobate pentru montarea confectiilor metalice
(praznuri, ghermele, placute, etc.)
Se efectueaza trasarea si verificarea axelor de montaj a confectiilor metalice functie de
elementele de fixare existente sau pentru pozitionarea acestora - în conformitate cu detaliile de
executie.
Se verifica calitatea executiei lucrărilor executate anterior, în legatura directa si care pot
influenta operatiile de montaj a confectiilor metalice.
Montajul
Operatiile de montaj:
1. Fixarea provizorie prin haftuirea în câteva puncte de sudura (acolo unde fixarea se face
prin sudura).
2. Pozitionarea corectă se va verifica cu ajutorul bolobocului si firului cu plumb.
3. Fixarea definitiva prin sudura sau prin buloane (functie de solutie, de la caz la caz).
Operatiuni de finisare
1. Se curata suprafetele de eventuale urme de mortar sau alte impuritati.
2. Se repara stratul de grund anticoroziv.
3. Se executa vopsitoria conform () 3000
Verificari în vederea receptiei
Se va verifica calitatea fixarii pe stratul suport, calitatea executarii (suduri, slefluiri, îmbinari, etc.)
Daca nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele aprobate, Consultantul va
putea decide înlocuirea lucrarilor cu altele care sa respecte aceste cerinte.

 LUCRĂRI DE ZIDĂRIE
În vederea realizării unor lucrări de calitate este necesar să se respecte atât proiectul
de execuţie cât şi prescripţiile tehnice în vigoare, privind calitatea materialelor şi
execuţiei.Lucrările se vor executa în conformitate cu prevederile din normativ CR6; C56- 85 şi
STAS 10109/1.Toate materialele care intră în componenţa unei structuri din zidărie nu pot fi
puse în operă decât după; verificarea certificatelor de calitate care să ateste calitatea acestora;
verificarea fişei de transport a mortarului din care să rezulte că mortarul are calitatea
corespunzătoare celei prevăzute în proiect.
Zidăriile realizate din corpuri ceramice cu goluri verticale (40 -50%) se vor utiliza: la pereţii interiori
– grosimi 12.5 cm / 20 cm cf. planşelor de arhitectură şi de structuri.

Se vor respecta în special prevederile CR6 : 2006 ―Cod de proiectare pentru structuri din zidarie‖
si de P100-1-1-2006 ― Cod de proiectare seismica – partea I : Prevederi de proiectare pentru cladiri ―
referitoare la toate aspectele privind conformarea, punerea în operă, gabarite, accesorii, etc
Materiale principale

Blocuri ceramice
Pereţi din
cu goluri
A zidărie, cărămidă 500 x 200 x238 mm STAS 5185/I
verticale, marca
şi blocuri 500 x 115 x 238 mm STAS 5185/II
50,100
ceramice

Cărămizile, înainte de punerea lor în lucru se vor uda bine cu apă. Pe timp de arşiţă udarea
trebuie făcută mai abundent.Rosturile orizontale şi verticale se umplu cu mortar pe toată
grosimea zidăriei mai puţin de 10 – 15 mm de la faţa zidăriei care urmează a se tencui, pentru a
asigura o mai bună aderenţă a tencuielii.Grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm i ar a
celor verticale este de 10 mm.
Pereţii structurali din zidărie se vor executa cu:
- cărămizi cu goluri; mortare de zidărie
Întreruperea execuţiei zidăriei se face numai în trepte.Armătura carcasă din stâlpişori se va
monta înainte de executarea zidăriei.Pe măsura execuţiei zidăriei, în rosturile orizontale ale
acesteia se aşează barele orizontale de legătură cu stâlpişori înglobându -se în mortarul din
rosturile orizontale.Turnarea betonului în stâlpişori se face în straturi cu înălţimea de cca. 1,0 m
după udarea prealabilă a zidăriei şi cofrajului.Îndesarea betonului se face cu vergele, se
interzice folosirea în acest scop a vibratorului sau baterea cofrajului.
Se vor asigura pentru toate tipurile de cărămizi cantităţile complete de la unul şi acelaşi
producător. Se va procura o cantitate suficientă pentru fiecare tip de cărămizi specificate astfel
încât să se permită executarea lucrărilor fără aprovizionări suplimentare ulterioare.Cărămizile
se vor depozita în grămezi, stive sau lăzi în locuri ferite sau protejate. Ele se vor acoperi
imediat după livrare la şantier astfel încât să se evite expunerea la intemperii şi să se asigure
starea adecvată de uscare la punerea în operă.Cărămizile se vor manipula cu atenţie pentru a se
Evita ciobirea sau spargerea lor.La fixarea cărămizilor, suprafaţa rosturilor va fi plană. Când
mortarul se întăreşte suficient pentru a fi modelat, rosturile se vor adânci în forma concavă
folosind un instrument de forma unei tije cu diametrul de 1,25 cm.Suprafeţele se vor peria în
timpul executării lucrărilor şi se vor păstra în stare de curăţenie. Se va îndepărta orice urmă de
mortar sau de pământ de pe suprafaţa aparentă a cărămizilor.La realizarea lucrărilor de
completare a zidăriei se va respecta documentaţia tehnică de execuţie precum şi prezentele
specificaţii.
Se vor efectua verificări ale lucrărilor atât în timpul execuţiei, cât şi după terminarea lor. Verificarea
dimensiunilor şi cantităţii materialelor se va face conform specificaţiilor şi standardelor pentru fiecare
material şi produs în parte.Verificările ţeserii corecte a zidăriei, armării, legăturii la colţuri, ancorării, se
face în cursul execuţiei prin examinare vizuală.
Verificarea planeităţii suprafeţelor superioare a asizelor de cărămizi se face cu bolobocul
Verificarea verticalităţii suprafeţelor şi muchiilor se face cu firul de plumb
Verificarea dimensiunilor golurilor pentru uşi, ferestre, nişe, etc. se face prin măsurători directe
efectuate cu metrul şi ruleta. Toate materialele care intra in componenta zidăriei vor fi puse in
opera după verificarea certificatelor de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzătoare.
Execuţia zidăriilor si pereţilor va începe numai după ce se verifică existenta proceselor verbale
de lucrări ascunse care sa ateste ca suportul peste care se executa (centuri, hidroizolaţie)
corespunde prevederilor proiectuluExecuţia zidăriei se va realiza in conformitate cu proiectul
de execuţie, în condiţiile procedurilor de verificare pe parcursul lucrărilor conform C56 -85.
Toleranţele de executie:
Suprafeţele pereţilor, colţurile interioare şi exterioare se vor executa cu firul cu plumb,
furtunul de nivel, nivela în montura de lemn, (poloboc), colţarul de lemn sau metal la 90°,
echere mari de lemn cu o latura de 70 cm, dreptare 1 -4/4 x 15 sau 5 x15, şabloane sau orice alte
scule şi dispozitive de lucru care asigură calitatea corespunzatoare zidariei.
La executia zidăriilor se vor respecta următoarele abateri maxime admisibile:

1. La dimensiunile zidurilor : lăţimea de pâna la 10 cm : +/- 4mm; lăţimea de

15 cm: +4 sau - 6mm; lăţimea de 20 cm: + 5 sau - 7mm; lăţimea de 25 cm: + 6
sau - 8mm; lăţimea de 30 cm sau mai mare: + 10 sau 10 mm;

2. La dimensiunile golurilor :
egal mai mic de 1 m: +/- 10 mm;
egal mai mare de 1 m: - 15 mm, - 10mm;

3. La dimensiunile în plan ale încăperilor:

latura mai mică de 3 m: +/- 15 mm;
latura mai mare de 3 m: +/- 20 mm;

4. La dimensiunea rosturilor : verticale: + 3, - 2 mm;

orizontale: +3, - 2 mm;

5. La planeitatea suprafeţelor:
8 mm la 2,5 m în orice direcţie:
 6. La rectiliniaritatea muchiilor:
4 mm la 2,5 m sau 15 m pe toată lungimea;

7. La verticalitatea muchiilor si a suprafetelor:

6 mm la metru sau 10 mm pe etaj;
8. Abateri fată de orizontala asizelor :
3 mm la metru sau 15 mm pe toată lungimea peretelui
OPERAŢIUNI PREGĂTITOARE
(01) 1321 Inspectare:
• Se vor inspecta zonele şi condiţiile în care urmează să se execute zidăriile.
Nu se vor începe lucrările înainte de întrunirea condiţiilor satisfacătoare.
• Înainte de închiderea cu zidărie a unui spaţiu, se vor îndepărta resturile şi
se va curăţa zona ce urmează a fi închisă.
• Înainte de începerea execuţiei, se vor pregăti:
degajarea frontului de lucru;
asigurarea căilor de acces pentru materiale şi oameni;
asigurarea spaţiilor de depozitare în zona fronturilor de lucru a materialelor de zidărie
şi a mortarului;
aprovizionarea frontului de lucru cu materiale, scule, dispozitive şi utilaje necesare; montarea schelelor,
balustradelor de protecţie;
punerea în funcţiune a echipamentelor şi a utilajelor de ridicat;
verificarea pompei de mortar şi probarea ei; trasarea şi verificarea axării
zidariei ; verificarea si îndreptarea materialelor verticale si orizontale care leagă zidări a de
structura ;
pozitionarea golurilor de usi şi ferestre, şpaleti, alte goluri, etc. rectificarea unor
neregularităti din structură ;
ROSTURI
• grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm;
• grosimea rosturilor verticale este de 10 mm;
• umplerea rosturilor se face mai putin - 1- 1,5 cm de la fata zidului;
ANCORAJE
• ancorarea zidăriei de structura clădirii (stâlpi, diafragme) se face cu
mustăţile din otel beton prevăzute în structură şi/sau în zidărie, sau cu agrafe
fixate cu bolţuri împuşcate sau forate.
• legătura zidăriei cu structura se face prin aplicarea unui şpriţ de mortar de
ciment, iar rostul dintre zidărie şi structură se umple complet cu mortar.
• barele de armătură prevăzute în zidărie se vor poziţiona corect, iar
grosimea rostului de mortar va acoperi corespunzător barele de armătură.
Zidărie mixtă (confinată):
• de regulă armătura stâlpilor se face în carcase, care se montează înaintea
execuţiei zidariei;
• mustaţile de legătură din rosturile zidăriei vor străbate carcasele s tâlpilor si
vor avea marginea de ancoraj necesară;
 • mortarul din rostul orizontal al zidăriei pe latura adiacentă stâlpului se lasă
ne-umplut 2 cm;
• turnarea betonului în stâlpi se face în straturi cu înălţimea de cca. 1 m după
udarea prealabilă a zidăriei şi cofrajului: îndesarea se face manual cu
vergele.
• deasupra şi dedesubtul golurilor de zidărie (în primul rost de la gol, se vor
prevedea armături orizontale, care se vor ancora de la gol 500 mm:
• zidăria se începe de la colţuri;
• întreruperile se lasă sub formă de trepte;
• la întreruperea lucrului nu este permisă aşternerea mortarului peste ultimul
strat de cărămizi sau blocuri;
• Suprafeţele verticale se vor peria în timpul execuţiei şi se vor păstra în
stare de curăţenie.
• Spaţiul dintre tocurile tâmplăriei şi zidarie (când se montează anterior) vor
fi bine umplute cu mortar.
• Deasupra golurilor, acolo unde se indică în planşe, se vor prevede
buiandrugi din beton armat (prefabricaţi sau monoliţi, conform detaliilor
anterior aprobate si armaţi corespunzător specificaţiilor:
• Se vor prevedea piesele înglobate în zidărie necesare prevăzute în planuri
şi specificaţii (ghermele, dibluri, piese metalice înglobate, etc.) a căror schiţe au
fost aprobate în prealabil de proiectant.
CURĂŢIREA ŞI PROTECŢIA LUCRĂRILOR
• Lucrările se vor executa menţinând pe cât posibil o stare de curăţenie
corespunzatoare, se vor
îndeparta resturile de mortar de pe laturi, înainte de a se întări.
• Zidăria trebuie sa rămână curată, fără pete de mortar, sau cu scurgeri de
mortar.
• Suprafeţele de zidărie vor fi protejate pe durata execuţiei lucrărilor atunci
când nu se lucrează la ele.
• Pe timp de ploaie, ninsoare sau pe perioada întreruperii lucrărilor, zidurile
expuse se vor proteja la partea superioara cu folii de polietilenă.
VERIFICĂRI ŞI REMEDIERI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI LUCRĂRILOR
• Se verifica înscrierea în tolerantele admise
• Se indică modul de realizare a calităţii execuţiei conform prezentelor
specificaţii.
• Se consideră defecte ce trebuie remediate prin refacere parţială sau totală a
lucrărilor, în functie de cum va decide consultantul (proiectantul), următoarele:
nerespectarea prezenţelor specificaţii; folosirea materialelor necorespunzatoare; trasare şi
execuţie greşită faţă de axe; execuţia de goluri, dibluri, ghermele, piese înglobate, în alte poziţii
decât cele s PREPARAREA MORTARELOR
• Mortarul se amestecă bine şi numai în cantităţi ce se vor folosi imediat. La prepararea
mortarului se va folosi cantitatea maxima de apă care asigură o capacitate de lucrabilitate
satisfăcătoare, dar se va evita suprasaturarea cu apă a amestecului. Mortarul se va pune în
 operă într-un interval de 2 ore după preparare. În acest interval de timp se permite adăugarea
apei în mortar pentru a compensa cantitatea de apă evaporată, dar acest lucru este permis
numai în recipientele zidarului si nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul care nu se
foloseste în timpul stabilit va fi îndepărtat.
• Dacă nu se aprobă altfel, pentru loturile mici, prepararea se va face în mixere mecanice
cu tambur, în care cantitatea de apă poate fi controlată cu precizie şi uniformitate. Se va
amesteca pentru cel putin 5 minute: două minute pentru amestecul materialelor uscate şi 3
minute pentru continuarea amestecului după adăugarea apei. Volumul de amestec din fiec are
lot nu va depăşi capacitatea specificată de producătorul mixerului. Tamburul se goleşte
complet înainte de adăugarea lotului urmator.
• Mortarul folosit de rostuire va fi uscat atât încât să aibă proprietăţi plastice care sa
permită folosirea lui
la umplerea rosturilor.
pecificate în planuri şi schiţe;

 TENCUIELI
Înainte de executarea tencuielilor se vor executa panouri, cu dimensiunile 1,00 X 2,00 m, de
tencuieli conform variantelor propuse de proiectant privind materialele, compoziţiile, modul de
prelucrarea feţei văzute, culori, tehnologie etc. Panoul aprobat de beneficiar şi proiectant va
deveni ―mostră‖ care se păstrează ca element de comparaţie pentru verificare şi recepţie până la
terminarea lucrărilor de tencuieli.Aprobarea panoului ca ―mostr ă‖ implică şi aprobarea
materialelor componente, a reţetei de preparare, a tehnologiei de aplicare, prelucrarea feţei
văzute şi protecţie a tencuielilor.Mortarele se prepară mecanic sau manual în cantităţi limitate
care să poată fi puse în lucrare, până la momentul începerii prizei (maxim 2 ore).
Mortarele de tencuieli trebuie să corespundă unor condiţii de:
- consistenţă
- plasticitate
- segregare
- timp de întărire normală
- contracţie
- aderenţă
- rezistenţă mecanică
- gelivitate
- permeabilitate
Prepararea mortarelor se face numai pe baza reţetelor elaborate, controlate şi corectate periodic
de un laborator de specialitate atestat conform prevederilor legale.Prepararea mortarelor pe
bază de ciment şi var hidratant se face numai prin procedee mecanice, as igurându-se următoarele
condiţii:
- dozarea gravimetrică a componentelor solide ale mortarului cu toleranţe de ± 2% pentru lianţi
± 3% pentru agregate;
- amestecarea îngrijită a mortarului până la omogenizarea completă.
În cazul utilizării varului hidratat nu mai este necesară operaţia de stingere a varului.Pentru
prepararea mecanizată a mortarelor se folosesc malaxoare cu amestecare forţată sau cu
amestecare prin cădere liberă.În cazul în care prepararea mecanizată a mortarelor se face la
locul de aplicare a acestora, ordinea de introducere a componentelor este următoarea:
- pentru mortarele cu var hidratat: se introduce la început apa şi apoi componentele solide;
- pentru mortarele cu var-pastă sau argilă-pastă: se introduce la început apa, apoi pasta de var
sau pasta de argilă, se pun în mişcare tamburul până ce se obţine un lapte omogen şi numai
după aceea se introduc agregatele şi cimentul.
În cazul în care prepararea mecanizată a mortarelor se face în staţia de mortare, de unde
urmează a fi transportate pentru a fi aplicate la lucrare, se va proceda după cum urmează:
- în funcţie de tipul şi marca mortarului solicitat, la staţie se va prepara un mortar format din
apă, var şi agregat, dozate în cantităţile prevăzute pentru mortarul respectiv;
- la punctul de aplicare se va adăuga cimentul în cantitatea prescrisă pentru tipul şi marca
mortarului solicitat, se va amesteca manual mortarul de var cu cimentul adăugat şi se va
suplimenta cantitatea de apă până la obţinerea consistenţei dorite.Pentru mortare mai omogene
se recomandă ca varul pastă să fie mai întâi transformat în lapte de var.Ca urmare, în situaţiile
pentru prepararea centralizată a mortarelor, pasta de var de consistenţă 120 mm se introduce într-
un buncăr prevăzut cu agitator, se filtrează şi se omogenizează, după care se introduce în toba de
malaxare a utilajului respectiv.Indiferent de distanţa la care se transportă mortarul şi de tipul
mijlocului de transport folosit, operaţia se va face cu respectarea compoziţiei amestecului,
evitându-se introducerea unei cantităţi suplimentare de apă, sau pierderea unei cantităţi de apă
şi de parte fină precum cimentul şi nisipul fin (datorită neetanşeităţii mijlocului de transport).
În acest sens mijlocul de transport trebuie să fie etanş, şi să aibă o suprafaţă neacoperită cât mai
redusă.
Durata maximă de transport şi punere în lucrare a mortarelor este:
- 2 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment – var fără întârzietor;
- cea precizată de laborator, pentru mortarele e ciment sau ciment – var cu întârzietor.
Condiţii tehnice de executare
Începerea lucrărilor de tencuieli se face numai după ce sunt îndeplinite următoarele condiţii: Sunt
terminate următoarele lucrări:
- zidăria pereţilor de rezistenţă şi despărţitori;
- instalaţiile electrice care sunt prevăzute să rămână înglobate sub tencuială, probate şi izolate;
- montarea diblurilor, dispozitivelor de prindere a obiectelor sanitare, încălzire, electric etc. să
fie executate;
- montarea tâmplăriei şi protejarea ei cu hârtie sau cu folii de polietilenă;
- montarea rabiţului la tavan, scafe, bolţi, arce, mascări;
- baterea şipcilor de lemn la pereţi şi tavane;
- învelitoarea sau terasa şi scurgerea apelor asigurată.
La pereţii din zidărie executaţi cu mortar de ciment – var tencuielile se pot începe după
terminarea completă a pereţilor pe nivelul respectiv.
Pregătirea stratului suport:
Suprafeţele pe care se aplică tencuielile trebuie să fie:
- rigide pentru a nu produce fisurarea sau coşcovirea tencuielii;
- plane pentru a nu rezulta grosimi mari care se pot desprinde (în special la tavane). În acest
scop se va verifica verticalitatea, orizontalitatea şi planeitatea suprafeţelor cu firul de plumb,
dreptarul şi bolobocul.
Corectarea suprafeţelor
- la zidăria de cărămidă sau blocuri ceramice ieşiturile mai mari se cioplesc cu dalta şi ciocanul.
- Intrândurile mai mari de 40 mm se acoperă cu plasă de rabiţ prinsă cu cuie bătute în rosturile
zidăriei.
Pe suprafeţele de beton, pe locurile intrânde se aplică o buciardare, se spală cu apă, după
zvântare se aplică o buciardare, se spală cu apă, după zvântare se aplică un strat de amorsă cu
lapte de ciment şi se aplică un grund de nivelare din mortar de ciment.Stratul următor se va
aplica după întărirea grundului de nivelare din intrândurile constatate.Pe suprafeţele din şipci
de lemn, trestie, neregularităţile locale constatate cu ajutorul dreptarului se corectează prin
cioplirea şipcilor la ieşinduri sau baterea unui strat suplimentar de trestie sau şipci în zonele cu
intrânduri mai mari de 40 mm.
Rugozitatea stratului suport
Pentru a asigura aderenţa necesară, se vor efectua următoarele operaţii:
- suprafaţa de tencuit se curăţă de praf, murdărie, pete de grăsime, vopsele, pete de bitum etc.
- dacă suprafaţa de beton este lucioasă, aceasta se prelucrează prin buciardare pentru a deveni
rugoasă.
Porţiunile de lemn sau metal care apar ca grinzi, buiandrugi, stâlpi etc. în suprafaţa zidăriei vor
fi acoperite cu plasă de rabiţ prinsă de aceste elemente şi de zidărie.Rosturile zidăriei se
adâncesc pe 15 mm adâncime.
Umiditatea stratului suport
Umiditatea trebuie să fie între anumite limite. Umiditatea influenţează întărirea şi uscarea uniformă a
tencuielilor:
- umiditatea minimă este de 5% - 7%. Dacă umiditatea stratului suport este sub valoarea
umidităţii minime, acesta se va stropi cu apă.În încăperile cu umiditatea aerului relativ mare (peste
60%) continuă şi materialele de zidărie absorbante (B.C.A.) se aplică în prealabil o
―barieră de vapori‖, conform prevederilor din proiect.
Tencuielile se execută în condiţii de temperatură de peste +10º C sau cu tendinţă de scădere nu
se vor executa tencuieli. Măsurile necesare pentru asigurarea temperaturilor constante de +10º
C sunt costisitoare, neeconomice.Pe timp de iarnă se pot executa tencuieli interioare numai în
spaţii închise şi încălzite fără întrerupere.
Operatiuni pregatitoare
La începerea executiei lucrarilor de tencuieli exterioare, următoarele lucrari vor fi terminate:
- lucrarile de zidărie (închideri si căptuseli la diafragmele de beton armat);
- montajul instalatiilar electrice si sanitare prevăzute sa ramâna îngropate sub tencuiala
vor fi complet executate si probate; - plasele de rabit vor fi montate în zonele prevăzute în
proiect;
- montajul diblurilor din lemn si al pieselor metalice înglobate pentru fixarea altor
elemente ale constructiei; - montajul tâmplariei si protejarea ei.
Nu se vor executa tencuieli exterioare înainte de terminarea executării acoperisului sau hidroizolatiei la
terase si probarea etanseitatii acesteia, iar evacuarea apelor pluviale nu este asigurata. Suprafetele suport,
de tencuit, trebuie să îndeplinească aceleasi conditii indicate la Trasarea suprafetelor
In cazul tencuirii unor suprafete verticale de înăltimi mari, trasarea suprafetelor de tencuit se
poate face si sub forma de fâsii verticale (stâlpisori) care pot fi repere metalice sau martori si
fâsii de mortar. La executarea tencuielilor exterioare se vor utiliza aceleasi materiale, mortare
cu aceeasi compozitie (acelasi ciment, acelasi colorant, aceleasi dozaje, aceleasi agregate).
Trasarea suprafeţelor
Trasarea se face în scopul obţinerii orizontalităţii, verticalităţii şi planeităţii suprafeţelor tencuite
precum şi a grosimii indicate în proiect sau a grosimii minime a grundului.Trasarea cuprinde
efectuarea următoarelor operaţii:
- executarea martorilor care marchează grosimea grundului;
- executarea stâlpişorilor la pereţi şi a fâşiilor la tavane ca suporţi pentru ghidarea dreptarului.
Martorii
Materialele utilizate la realizarea martorilor:
- cuie;
- şipci de lemn.
Fixarea martorilor are ca scop:
- marcarea grosimii grundului (5- 10-20 mm sau cea medie egală cu grosimea indicată în
proiect); prinderea martorilor se face cu mortar de ipsos la pereţi şi tavanele din beton;
- asigurarea verticalităţii sau orizontalităţii la tencuieli;
Montarea martorilor se face:
- astfel încât faţa lor superioară să corespundă liniei verticale marcată cu firul de plumb ;
- la o distanţă de cca. 200 mm de tavan şi de pardoseală şi 200 mm faţă de peretele adiacent.
Stâlpişorii de ghidaj:
- mortar de aceeaşi marcă cu mortarul pentru grund;
- şipci din lemn;
- scoabe metalice de 1,5 m;
Fixarea martorilor:
- martorii de mortar se unesc cu mortar şi formează stâlpişorii de ghidaj de 80 -120 mm lăţime;
Se recomandă distanţa minimă de 2 metri între stâlpişorii de ghidaj;
Şipcile de lemn se fixează cu mortar de ipsos;
Scoabele metalice se fixează prin batere între martori;
Se realizează un număr de martori suficienţi pentru executarea fâşiilor de mortar necesare
pentru glisarea dreptarelor.
Conditii climatice si protectia lucrarilor
In timpul verii la executarea lucrărilor de tencuieli exterioare vor fi luate următoarele masu ri de
protejare:
1. Stropirea lor cu apa pe durata de cel putin 7 zile (pentru completarea apei pierdute prin
evaporare);
2. Acoperirea cu rogojini, folii de polietilenă sau cu prelate umezite (protejare fata de
actiunea razelor solare sau a vântului).
3. Pe timp friguros, când temperatura scade sub —5°C, nu se vor executa tencuieli
exterioare decât cu luarea unor masuri de protectie corespunzătoare.
Tipuri de tencuieli exterioare
Tencuieli obisnuite brute - se vor executa folosind mortar de var -ciment marca M25-T în
grosime medie de 2 cm.
Tencuieli obisnuite driscuite
Tencuieli obisnuite driscuite pe zidării din cărămida, blocuri mici de beton si b.c.a. se vor
executa cu mortar de var-ciment marca M 25-T în grosime medie de 2,5 cm.
Tencuieli obisnuite driscuite pe pereti din beton monolit sau din panouri mari de b.c.a. se vor
executa cu mortar de var-ciment marca M 25-T în grosime medie de 1 cm.
Tencuieli obisnuite, stropite la pereti din zidărie de caramida, din blocuri mici de bet on sau din
b.c a., se vor executa cu mortar de var-ciment marca M 25-T în grosime medie de 2,5 cm.
Tencuieli speciale în similipiatra (piatră artificiala) se vor executa cu grundul din mortar de
ciment marca M 100-T cu adaos de var, driscuit din gros, în grosime medie de 1,5 cm peste
care se va aplica stratul vizibil cu mortar de ciment marca M 100 -T preparat cu piatra de
mozaic de calcar cu granulatia indicata în proiect (care va înlocui nisipul).
Supnafata stratului vizibil va putea fi finisată :
- frecat în câmp continuu, cu grosimea stratului superior de 0,5...0,8 cm.
- buciardat sau pieptanat în câmp continuu cu grosimea stratului superior de 1 cm,
împartita sau nu în asize cu rosturi adâncite.
- sprituite în câmp continuu, cu grosimea stratului superior de 3 cm împartita sau nu în
asize cu rosturi adâncite.
Tencuieli speciale cu piatra de mozaic cu granulatia indicata în proiect - se vor executa cu
grundul din mortar de var-ciment marca M 25-T, driscuit din gros cu grosimea medie de 2 cm,
peste care se va aplica stratul vizibil, executat driscuit sau stropit, din mortar de var -ciment
marca M 25-T confectionat cu piatra de mozaic din calcar sau marmura (praf de piatra) si care
va avea o grosime de 1 cm. Tencuieli speciale cu terasit de ciment, cu piatra de mozaic din
marmura, dolomita sau similare în culorile si gnanulatia indicate în proiect - se vor executa cu
grundul din mortar de var- ciment marca M 25-T în grosime de 2 cm, peste care se va aplica
stratul vizibil în grosime de 0,8... 1,0 cm finisat periat sau raschetat.
Tencuieli speciale în calcio stropit - se vor executa cu grundul din mortar de var-ciment marca
M 25-T în grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil în grosime de 1 cm preparat
cu mortar de var si adaos de ciment (în dozajul indicat în proiect, de regula 100 kg la m 3), nisip
si pietris margaritar (granulatie 3...5 mm).
Tencuieli speciale în calcio stropit - se vor executa cu grundul din mortar de var-ciment marca
M 25-T în grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil în grosime de 1 cm preparat
cu mortar de var si adaos de ciment (în dozajul indicat în proiect, de regula 200 kg la m 3),
piatra de mozaic din calcar sau marmură si pietris marganitar (granulatie 3...5 mm), finisat cu
drisca poroasa (cap de bilă).
Tencuieli speciale în calcio strapit - se vor executa cu grundul din mortar de ciment marca M
100-T în grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil în grosime de 1 cm, din piatra
de mozaic de marmura cu granulatie indicată în proiect, la care se vor adauga 450 kg ciment si
150 kg ciment alb la m 3 de mozaic.
Aplicarea spritului (strat amorsa)
Se va face conform specificatiilor cs.
Aplicarea grundului
Grosimea stratului de grund va fi conformă cu tipul de tencuială indicat în proiect.
Inainte de aplicarea grundului se pozeaza, conform trasajelor efectuate pentru nuturi (conform
indicatiilor din proiect), baghete din lemn de esenta moale, lustruite, cu sectiunea de 2x2 cm
care se fixează provizoriu cu cuie.
Baghetele vor constitui repere pentru formarea câmpurilor pe care se va aplica grundul.
Grundul se driscuieste fin si se aplică în limitele (câmpurile) formate de baghetele pentru
nutuni, astfel ca la întreruperea lucrului să fie încheiata lucrarea pe zone cuprinse între baghete.
Aplicarea tinciului (strat vizibil)
Se va face conform specificatiilor CS. Grosimea stratului vizibil va fi conformă cu tipul de
tencuială indicat în proiect. Inainte de aplicarea tinciului după ce grundul s -a uscat, se
îndeparteaza cu grijă baghetele din lemn, astfel ca muchiile nuturilor sa nu se deterioreze.
Tinciul se aplica pe zone restrânse, în limitele (câmpurile) formate de nuturi, astfel ca la
întreruperea lucrului, sa se fi executat numai zone cuprinse complet între nuturi.

Grundul se aplică între stâlpişori la pereţi şi între fâşii la tavane, nivelarea acestuia făcându-se
prin mişcări stânga – dreapta a dreptarului rezemat pe stâlpişori sau fâşii.
Punctarea martorilor se face şi cu un aparat optic cu laser, acest aparat eliminând erorile de
trasare manuală cu dispozitivele clasice (fir cu plumb, dreptar, boloboc) şi măresc
productivitatea muncii la această operaţie.
Aplicarea stratului amorsă
Scopul stratului de amorsă este de a realiza aderenţa între suprafaţa suport şi stratul următor de grund.
- Pe suprafeţe suport din cărămidă plină sau blocuri ceramice, stratul amorsă se aplică după
umectarea abundentă cu apă a suprafeţei suport (pentru a evita absorbţia apei din grund) şi
zvântarea acesteia.
- Pe suprafeţele suport din beton, piatră sau blocuri mici din beton cu agregate uşoare stratul
de amorsă se realizează din lapte de ciment. Stratul de amorsaj va fi realizat continuu pe toată
suprafaţa, cu grosimea de cca. 1-2 mm şi va avea suprafaţa rugoasă pentru a asigura o bună
legătură cu grundul (nu se nivelează).Înainte de aplicarea şpriţului suprafaţa de beton sau piatră
sau blocuri din beton uşor va fi umezită prin stropire cu apă.
- Pe suprafeţele din BCA (blocuri, plăci, fâşii) stratul de amorsă este realizat din mortar de
ciment – var şi nisip cu granulaţie 0-1 mm în raport volumetric 1:0,25:3.
- Pe suprafeţele de rabiţ – stratul de amorsă se numeşte ―şmir‖ este de tipul var – ipsos sau var
ciment trebuie să acopere întreaga suprafaţă şi să se încleşteze în ochiurile plasei de rabiţ.
Şmirul nu se netezeşte cu mistria, trebuie să aibă suprafaţa rugoasă pentru o bună aderenţă cu
grundul.
Stratul de amorsaj se aplică:
- mecanic cu maşina de tencuit, prin pulverizarea cu mişcări circulare de jos în sus, astfel încât
acoperirea să fie completă şi grosimea uniformă de cca. 2 mm – maxim 3 mm
- manual cu canciocul prin aruncare, între stâlpişorii sau fâşiile de ghidare sau prin stropire cu
o mătură scurtă, de jos în sus.
Aplicarea grundului
Grundul se aplică într-un singur strat de grosime maximă 20 mm, după ce s-a întărit stratul precedent de
amorsă (minim 24 ore).Consistenţa mortarului pentru grund va fi de 70 -80 mm în
cazul aplicării manuale şi de 100-120 mm în cazul aplicării mecanice cu maşina de tencuit.
Stratul de grund se lasă nedrişcuit, pentru a se obţine o suprafaţă rugoasă pe care să adere
stratul vizibil.O aderenţă mai bună se obţine brăzdând suprafaţa grundului cu crestături
înclinate şi întretăiate de 2-3 mm adâncime făcute cu mistria.Grundul se aplică manual prin
aruncare cu mistria sau mecanic, de jos în sus, între stâlpişori, nivelarea se face manual cu
dreptarul prin mişcări stânga – dreapta, rezemat de stâlpişori sau fâşiile de ghidaj. După prima
nivelare se completează golurile cu mortar şi se repetă nivelarea.
Aplicarea grundului la tavan
Aplicarea se face prin aruncarea cu putere între fâşiile de de ghidaj, cu mistria; aplicarea se
începe din unul din colţurile tavanului. Nivelarea grundului se face întâi cu mahalaua şi apoi cu
dreptarul cu mişcări stânga-dreapta şi prin retragere. Surplusul de mortar se strânge şi se aruncă
în lada cu mortar.
Muchii şi racordări
Racordarea dintre pereţi şi tavan se face în colţ drept sau cu scafă rotundă simplă.Racordarea în
colţ viu trebuie să dea o linie dreaptă, care se verifică cu dreptarul.Raco rdarea în scafă simplă
se execută prin aruncarea în colţ a unei cantităţi de mortar care să fie nivelat cu scule speciale
sau cu o sticlă goală cu diametrul de cca. 80 mm şi dreptarul de cca. 2 m. La tencuielile
exterioare, pentru realizarea nuturilor de separaţie între câmpuri diferite de finisaje, înainte de
aplicarea grundului se montează şipcile din lemn cu secţiunea 2X2 mm, fixate provizoriu cu
cuie sau mortar din ipsos, conform proiectului.În cazul tencuielilor brute, fără strat vizibil
grundul se netezeşte cu mahalaua.Colţurile intrânde sau ieşânde precum şi şpaleţii de la uşi,
ferestre, goluri se vor executa cu mare atenţie folosind dreptare, fixate în poziţii verticale,
orizontale, verificare cu bolobocul astfel încât muchiile să rezulte vii, drepte, verticale sau după
caz, orizontale.La tencuieli exterioare grundul se protejează împotriva uscării rapide, vara pe
arşiţă, cu rogojini udate continuu cu apă timp de 7 zile.
Aplicarea stratului vizibil
Înainte de aplicarea stratului vizibil, se execută toate profilurile şi ancadramentele şi alte
elemente care necesită prinderi pe suprafaţă.La executarea stratului vizibil se fac probe de
tencuieli pentru a stabili dozajul şi modul de prelucrare. Proba aleasă rămâne ca ―mostră‖
pentru comparaţie până la terminarea lucrărilor.La aplicarea stratului vizibil se fac probe de
tencuieli pentru a stabili dozajul şi modul de prelucrare. Proba aleasă rămâne ca ―mostră‖
pentru comparaţie până la terminarea lucrărilor.La aplicarea stratului vizibil se recomandă să se
folosească aceiaşi tencuitori pentru a nu se schimba felul de prelucrare a feţei văzute.
Opririle nu se fac în câmp, ci în dreptul liniilor despărţitoare pe toată înălţimea (brâuri,
retrageri, profiluri nuturi etc.).Schela se montează astfel încât să permită executarea continuă a
stratului vizibil şi fără întreruperi(distanţa de minim 50 mm între perete şi schelă) şi fără
reparaţii ulterioare(ancorarea schelei la goluri de ferestre şi uşi sau consolidarea acesteia fără
prinderi de perete).
Tencuieli drişcuite
Stratul vizibil este realizat din mortar cu liant identic cu cel folosit pentru grund, cu nisip fin
cernut, granulaţie până la 1 mm şi consistenţă 100 - 120 mm.Grosimea stratului vizibil este de
cca. 5 mm şi se aplică pe grundul întărit, umezit prin stropire cu apă.Stratul vizibil din mortar
de aceiaşi compoziţie cu grundul se mai numeşte tinci şi se aplică pe grundul întărit, umezit în
prealabil, prin stropire cu apă. Tinciul aplicat cu canciocul, se întinde cu drişca – mahala într-
un strat subţire şi uniform.După zvântarea tinciului se face netezirea acestuia cu drişca.
Suprafaţa netezită se verifică cu un dreptar, neregularităţile constatate se completează cu tinci
şi se nivelează din nou prin frecare cu drişca până la uniformizarea suprafeţei. Netezirea
tinciului se poate face cu drişca căptuşită cu cauciuc sau din polistiren extrudat, obţinându -se o
suprafaţă mai netedă. La colţurile intrânde şi ieşinde cu muchii vii, la intersecţia cu tavanul, la
şpaleţii golurilor trebuie folosite dreptare speciale de colţ pentru a realiza muchii drepte.
Netezirea scafelor rotunde se face cu dreptarul şi apoi cu drişca specială profilată.
Tencuieli gletuite
În scopul obţinerii unei suprafeţe foarte netede pe care se aplică vopsitorii sau zugrăveli
superioare se aplică un strat de netezire suplimentar de glet. Acest strat suplimentar poate glet
din pastă de var sau glet de ipsos de consistenţa smântânii.Gletul de var se aplică pe tencuielile
drişcuite înainte de uscarea tinciului (pe tinci umed). La gletul de var se adau gă ipsos pentru
accelerarea prizei (10 kg ipsos/mc var pastă). Gletul de ipsos se aplică pe tinciul uscat şi are
grosimea de 1- 2 mm. Înainte de aplicare, suprafaţa se udă prin stropire cu apă.Gletul se
netezeşte cu drişca din oţel până se obţine o suprafaţă perfect netedă la pipăit, fără zgârieturi,
fără urme la înnădirea porţiunilor lucrate în perioade diferite. Eventualele asperităţi se curăţă cu
hârtie sticlată. Controlul planeităţii gleturilor de ipsos se face cu dreptarul metalic şi cu lumina
unui bec apropiat de suprafaţa gletuită care pune în evidenţă micile denivelări.
TENCUIELI EXTERIOARE
La începerea execuţiei lucrărilor de tencuieli exterioare se vor termina următoarele lucrări :
- lucrări de zidărie la structura de rezistenta si alte lucrări de reparaţii si înlocuiri de zidărie la
exteriorul clădirii;
- montajul instalaţiilor electrice;
- montajul diblurilor si pieselor înglobate, metalice, pentru fixarea elementelor de
construcţii;
- montajul tâmplăriei şi protejarea ei; nu se executa tencuieli exterioare înainte de
terminarea executării interioarelor.
Pentru obţinea unor tencuieli de bună calitate se va asigura ca suprafeţele suport să aibă
următoarele calităţi :
- să fie rigide pentru a nu fisura tencuiala;
- sa fie plane, cu abateri în limitele maxime admisibile conform normativelor in vigoare
- sa fie curate şi rugoase;
- să fie uscată (tencuiala aplicată pe zidărie udă se pătează), să aibă temperatura mai
mare de + 5°C. La zidărie se adâncesc rosturile pe minim 10 mm şi se curăţă de praf.Se vor
utiliza la faţade aceleaşi materiale, mortare cu aceeaşi compoziţie (acelaşi ciment, colorant,
dozaje, agregate) pe toată suprafaţa faţadei şi în concordanţă cu stratul suport al tencuielii. Nu
se vor procura decât cu aprobarea dirigintelui, agregate, ciment şi var din surse diferite pe
timpul executării lucrărilor.Se va face trasajul conform proiectului a zonelor tencuite diferit si a
nuturilor, la firul cu plumb si nivelmetru, cu ajutorul dreptarului. Pe timp călduros se vor lua
unele masuri de protejarea lucrărilor.Acoperirea cu prelate umezite sau rogojini
pentru,protejarea lucrărilor de expunere la razele solare sau la vânturile puternice.Lucrările de
tencuieli exterioare se vor înscrie la abaterile maxime admisibile date de normativele si
standardele in vigoare, precum si specificaţia tehnica a producătorului. Defectele ce nu se admit
se expun in cadrul specificaţiei tehnice a producătorului si in cadrul proiectului de execuţie.
Tencuiala se va executa conform indicaţiilor producătorului si in acord cu prevederile proiectului
de execuţie. Pentru caracteristicile tipului de tencuiala si modul de desfăşurare al lucrărilor, se vor
consulta specificaţiile din proiect si se vor respecta indicaţiile producătorului.La execuţia
tencuielilor pe timp călduros trebuie luate anumite măsuri pentru protejarea suprafeţei de efectul
razelor de soare si a curenţilor puternici de aer:
- acoperirea cu prelate a suprafeţelor imediat după executarea grundului;
- stropirea suprafeţelor proaspăt tencuite cu apă pentru a se înlocui apa din mortar
evaporată.
Verificări şi remedieri în vederea recepţiei lucrărilor
Vor fi clasate drept lucrări defectoase, lucrările care nu respectă prevederile din pr oiect si Caietul
de sarcini, precum si cele la care se remarca următoarele neregularitati
- nu se respecta prevederile din caietul de sarcini din cadrul proiectului;
- nu se respectă geometria prevăzută la proiect (grosimi, trasaje, nuturi, etc.);
- nu s-a respectat tehnologia specificată, rezultând deteriorări ale lucrărilor;
- nu s-a respectat tabloul de finisaje aprobat;
- nu s-au executat lucrările in conformitate cu panoul-mostra.
Dirigintele poate decide, funcţie de natura şi amploarea defectelor constatate ce remedieri
trebuiesc executate şi dacă acestea se vor face local, pe suprafeţe mari, sau lucrarea trebuie
refăcută complet prin decopertarea tencuielii si refacerea conform specificaţiilor. La realizarea
lucrărilor de tencuieli exterioare se va respecta documentaţia tehnica de execuţie, precum si
specificaţiile din caietul de sarcini, precum şi cele ale producătorilor . Se vor efectua verificări
ale lucrărilor atât în timpul execuţiei, cât şi după terminarea lor.

 ZUGRĂVELI VOPSITORII
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli toate lucrările şi reparaţiile de tencuieli, glet,
placaje, instalaţiile sanitare, electrice şi de încălzire, trebuie să fie terminate.Vor fi terminate
pardoselile reci, exclusiv lustruirea.Tâmplăria metalică şi cea din lemn trebuie să fie montată
definitiv, cu toate accesoriile montate corect, cu excepţia drucărelor şi a şildurilor care se vor
fixa după vopsirea tâmplăriei. La lucrările de vopsire aplicarea ultimului strat s e face numai
după terminarea completă a zugrăvelilor şi înainte de finisarea îmbrăcăminţilor pardoselilor
(curăţire, lustruire), luându-se măsuri de protejare a îmbrăcăminţii pardoselilor.
Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare, specificatiile producătorului pentru
materialele utilizate la zugraveli, precum si certificate prin care se va atesta conformitatea cu
conditiile specificate.
Se vor furniza de asemenea instructiunile de manipulare, depozitare si protectie pentru fiecare material.
Panou martor
Inainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul va executa un fragment de perete mostră,
utilizând materialele, produsele, culorile si tehnologia specificate în proiect pentru întreaga
lucrare. Panoul se va executa la santier si dupa aprobarea lui de către Consultant, acesta va
constitui panoulmartor, element de comparatie pentru întreaga lucrare. Pe durata întregii lucrari
nu se va distruge sau deteriora panoul-martor.
Materiale
Ipsos pentru constructii; Var hidratat ; Apa pentru betoane si mortare
Apa va fi curată, potabilă, fară săruri, urme de ulei, acizi sau alte impurităti. ; Nisip cuartos cu
granulatie 0,2 mm respectiv 0...4 mm ; Pigmenti coloranti diversi;Vopsea pe b ază de poliacetat
de vinil tip VINAROM seria 8204 sau alta similara; Grund din vopsea tip VINAROM în
dispersie apoasă (apă:VINAROM 1:1), sau altul similar; Chit din mortar de ciment cu adaos de
Aracet (poliacetat de vinil) în proportie de 3: 1: ½ - nisip : ciment, aracet. sau altul similar;
Aracetul va fi de tip DP25 sau D50 sau altul echivalent Granulozitatea nisipului va fi functie de
mărimea adânciturilor în stratul suport:
--adâncime 0,5 - 10 mm nisip 0,2 mm
- peste 10 mm nisip 0...4 mm.
Glet de netezire pe baza de Aracet (poliacetat de vinil) cu urmatoarea compozitie: 3:1:1/2 (în
volume) nisip sub 0,2 mm:aracet DP25:apa. In cazul aplicării mecanice, proportia poate fi pâna
la 3:1:2 prin sporirea volumului de apa. Mortar de ciment-var marca M50 - T pentru
rectificarea tencuielilor, în vederea aplicarii zugrăvelilor cu lapte de var.
Pentru receptia fiecărui lot de niateriale livrate. Antreprenorul va verifica certificatul de calitate
al producatorului. Produsele pe bază de poliacetat de vinil se vor depozita în ambalajul
original- saci de polietilenă în bidoane de carton sau P.V.C. Se va controla ca bidoanele să fie
închise ermetic pentru a se evita evaporarea apei din dispersie.Materialele se vor grupa într -un
spatiu acoperit, uscat, bine aerisit, ferit de înghet si de variatii de temperatură +7 si +20°
C.Pentru manipulare si transport la locul de lucru se vor folosi cutiile de ambalaje, bidoanele cu
toartă si găletile si se vor transporta numai cantitătile necesare unui schimb de lucru.
EXECUTAREA ZUGRAVELILOR
Operatiuni pregatitoare
Pregătirea suprafeţelor de beton sau tencuiala drişcuită
În vederea finisării cu zugrăveli de var, suprafeţele trebuie să fie drişcuite cât mai fin, astfel ca
urmele de drişcă să fie cât mai puţin vizibile. În cazul suprafeţelor tencuite sau de beton plane
şi netede, toţi porii rămaşi de la turnare se vor umple cu mortar de ciment – var, după ce în
prealabil bavurile şi dungile ieşite în relief au fost îndepărtate. Urmele de decofrol se vor freca
cu partea de şlefuit sau cu perii de sârmă.
Pregătirea suprafeţelor gletuite
Suprafeţele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie să fie plane
şi netede, fără desprinderi sau fisuri; varul folosit trebuie să aibă o vechime de cel puţin 14 zile.
Toate fisurile, neregularităţile se chituiesc de către zugravul vopsitor sau se ş păcluiesc cu pastă
de aceeaşi compoziţie cu a gletului. Pasta de ipsos folosită pentru chituirea defectelor izolate,
se prepară din două părţi ipsos şi o parte apă. Pasta se va prepara în cantităţi care să poată fi
folosite înainte de sfârşitul prizei ipsosului. După şpăcluirea suprafeţelor mai mari se foloseşte
şi pasta de ipsos – var, cu compoziţie de 1 parte ipsos şi 1 parte lapte de var (în volume).După
uscarea porţiunilor reparate suprafaţa se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit, după care se curăţă de
praf cu peria sau bidinele curate şi uscate.
Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor începe la o temperatură de minim 5 0 C
pentru zugrăveli şi de cel puţin + 15 0 C pentru vopsitorii şi se vor menţine aceste temperaturi
pe tot timpul lucrărilor şi cel puţin încă 9 ore pentru zugrăveli şi 15 zile pentru vopsitorii. Finisajele
nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii, de
asemenea se va evita lucrul la faţade în orele de însorire maximă sau vân t puternic. Se interzice
folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depăşit.
Zugraveala lavabila de interior
La suprafeţele interioare se vor utiliza zugrăveli lavabile cu o putere mare de acoperire aplicat
pe un strat de amorsă . Vopseaua lavabila folosita va avea un grad ridicat de alb de min. 92 cu
o uscare rapida cu aderenta buna la suporturi atât absorbante cat si neabsorbante. Aceasta
vopsea lavabila trebuie sa asigure o acoperire uniforma, compacta si rezistenta in timp care sa
asigure şi respiraţia peretelui.
Lucrările se încep numai la o temperatura a aerului mediului ambiant de -5°C. Acest regim se
va mentine cel putin 8 ore după executarea zugravelilor. Zugrăvelile se vor executa numai după
terminarea următoarelor operatiuni de finisaj:
1. Montajul tâmplăriei
2. Montajul instalatiilor electrice, de apă si canalizare, de încălzire.
3. Executarea pardoselilor reci (gresie ceramică, dale de mozaic, etc.) exclusiv lustruirea
lor.
4. Lucrările de reparatii la tencuieli.
5. Executarea placajelor la pereti.
Executarea spoielilor
Pregătirea suprafetelor se va face tinând seama de natura suportului. Pe tencuieli noi,
compozitiile de zugraveli se aplica numai după întarirea si uscarea acestora, admitându -se o
umiditate permanentă de 8%.
Suprafata va fi netezită cu grija pentru înlăturarea asperitatilor iar stropii si scursorile de mortar
se freaca până dispar. Se curata de praf. Prelucrarea suprafetelor se va face la maximum 2 -4 ore
de la terminarea lucrărilor pregătitoare, executându-se următoarele operatiuni:
1. Umezirea intensă cu apă a suprafetei suport.
2. Aplicarea grundului sau paciocul pâna la obtinerea unui aspect umed - lucios al
suprafetei grunduite, fară urme sau dâre de bidinea si fara asperitati.
3. Chituirea fisurilor, rosturilor si adânciturilor, numai după uscarea stratului de grund.
4. Slefuirea si grunduirea locurilor chituite.
5. Aplicarea straturilor de acoperire se va face numai după uscarea completa a stratului de
grund. Incepând cu tavanul si apoi peretii. Straturile succesive se aplică numai după ce se
constată ca cel anterior este complet uscat.
Prelucrarea suprafetelor se va face la maximum 2 -4 ore de la terminarea lucrărilor pregatitoare, astfel:
1. Prima grunduire cu solutie de săpun cu apă aplicata manual cu bidineaua.
2. Chituirea crăpăturilor cu pasta de ipsos.
3. Slefuirea locurilor chituite, stergerea prafului si grunduirea locurilor chituite.
4. Spacluirea suprafetelor (numai în cazul zugravelilor de calitate superioară) prin aplicarea
compozitiilor de spăcluit cu bidineaua, cu spaclul de lemn sau de cauciuc.
5. Slefuirea suprafetei spacluite, stergerea prafului si aplicarea celei de a doua grunduiri.
6. Aplicarea compozitiei de zugrăvit. preparată pe bază retetei: humă 100 kg, clei 6 kg,
 pigmenti 12 kg, apă 200 l. Aplicarea se va începe cu tavanul si apoi cu peretii. Straturile
succesive se aplică numai dupa ce se constată că cel anterior este complet uscat.
Pregătirea suprafetelor de beton:
1. Se curata cu spaclul toate neregularitatile suprafetei si se perie cu peria de paie.
2. Se completează adânciturile existente în stratul suport cu chit de mortar Mortarul se
netezeste cu spaclul.
Fiecare strat va fi lăsat să se usuce minimum 16 ore înainte de aplicarea stratului urmator.
3. Suprafata pregătită astfel nu va avea abateri mai mari astfel:
• la planeitate: maximum 5 mm sub dreptarul de 2 m;
• nici o undă mai mare de 2 mm sub dreptarul de 0,5 m.
Pregătirea suprafetelor tencuite:
1. Se rectifică tencuiala cu mortar de ciment-var după ce în prealabil s-au îndepărtat
bavurile si dungile iesite în relief.
2. Se curată suprafata de praf, pentru a se asigura o buna aderentă a stratului de finisaj pe
suprafata suport.
Prelucrarea suprafetelor.
1. Grunduirea cu grund se va face prin aplicare cu bidineaua si se va lasa sa se usuce timp
de minimum 2 ore la temperatura de -15°C si de o ora la temperatura de +25°C sau mai mare.
2. Daca dupa grunduire se observă neregularităti ale suprafetei nerectificate initial, se va
face o chituire cu chit de mortar si apoi o slefuire locală.
3. Gletul de netezire se execută acolo unde este specificat cu glet
• Gletul se aplica intâi pe o suprafata de cca. 1 m 2 si se netezeste cu spaclul de
cauciuc si dupa netezirea completă, operatiunea se continua pe restul suprafetei.
• Se vor evita scurgerile de material spre partea de jos.
• Gletul se va aplica în grosime de 1 mm adică 1200 - 1400 gr/m 2.
• Stratul de glet se va lasa să se usuce minimum 16 ore înainte de aplicarea
vopsitoriei.
(Executarea vopsitoriei.
1. Vopsitoria se va realiza cu vopsea tip Vinarom diluata în apa în proportie 4:1
(volumetric). Se vor aplica 2 straturi, cca. 150 gr/m 2 pentru fiecare strat.
2. Inainte de aplicare. vopseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm 2 , si se amesteca cu
apa necesară care va fi perfect curată.
Protejarea si întretinerea lucrărilor
Suprafata pardoselii în încăperile unde se execută zugrăveli, se va proteja cu hârtie sau folie de
polietilenă. Pe suprafetele învecinate: tâmplarie, placaje. vopsitorii, etc. se vor aplica plăci din
PFL dur sau carton pentru a se evita stropirea cu jetul de la pistol.
Pentru a împiedica uscarea brusca si cojirea zugrăvelilor, se va evita aplicarea acestora pe
suprafete expuse la soare puternic. Zugrăvelile cu lapte de var si huma se vor întretine prin
curatirea de praf cu perii cu coadă lungă. Suprafetele finisate cu Vinarom se pot spăla cu o
cârpa înmuiata în apa si stoarsä. Este interzisa spălarea unei vopsitorii cu o vechime mai mica
de 30 zile.
Verificări în vederea receptiei lucrarilor
1. Suprafata zugrăvita trebuie să aibă ton si culoare uniformă, sa nu aibă pete, scurgeri,
 stropi, cojiri, fire de par. Nu se admit corectari sau retusuri locale care distoneaza cu tonul general
chiar la distante mai mici de 1 m. Pe suprafetele stropite, trebuie ca stropii sa fle distribuiti
uniform.
2. Zugravelile si vopsitoriile trebuie sa fie uniforme, fara a lasa sa se vada prin ele stratul
suport.
3. Zugravelile si vopsitoriile trebuie sa fie aderente, iar la frecarea usoara cu palma nu
trebuie sa se ia pe palma. .
Aplicarea zugrăvelii
Pregătirea stratului suport
Suprafeţele pe care se aplica vopseaua lavabilă trebuie sa fie perfect uscată si curată, fără stropi
de tencuială sau alte impurităţi.Suprafeţele de glet de ipsos se vor curăţa prin şlefuire uşoară
după care se desprăfuiesc.In cazul suprafeţelor noi foarte absorbante se recomandă folosirea
unui strat de amorsă diluată maxim 1 : 4 cu apă care după uscare nu trebuie să formeze peliculă.
Vopseaua lavabilă se va aplica nediluată, cu trafaleţi de bună calitate, pe suprafeţe de câte 1mp,
mai întâi în formă de V, după care prin mişcări verticale se acoperă suprafaţa rămasă
neacoperită. Nu se revine asupra suprafeţelor acoperite şi nu se aplică presiuni mari în timpul
roluirii.Timpul de uscare la pipăit este de 2 ore la 23ºC, produsul neuscându-se bine la
temperaturi mai mici de 10ºC.Rezistenţele complete ale produsului se obţin după 7 zile de la
aplicare, la 23 ± 2ºC.Consumul specific teoretic mediu este de până la 10 mp/L/strat sau de
6.5mp/kg/strat, însă consumul real poate fi diferit în funcţie de natura suprafeţei, modul de
aplicare, sau pierderi accidentale.Modul de ambalare a produsului poate fi în găleţi de
polietilenă sau polipropilenă de diverse capacităţi.
Stratul de amorsă
Este un produs pe baza de dispersii apoase acrilostirenice şi aditivi şi va avea următoarele caracteristici:
- aderenţă foarte bună la suport;
- uscare rapidă;
- bună putere de pătrundere, umplere pori;
- rezistenţă la intemperii;
- rezistenţă la medii alcaline.
Este utilizat la protecţia suprafeţelor pe baza minerala: beton, tencuieli de var – ciment, gletuiri
cu glet de ipsos sau var, zidarii din cărămizi uzuale, BCA, placi de gips carton etc.
Mod de aplicare
Temperatura mediu: max. 12-13ºC; Umiditate relativa a mediului: max. 75%; Temperatura
suportului: 12-30ºC; Nu se aplica sub 10ºC sau pe suprafeţe umede.Se omogenizează conţinutul
si se diluează cu apa in funcţie de gradul de absorbabilitate a suportului.
Controlul în timpul execuţiei se efectuează de conducătorul lucrării şi dirigintele de şantier, verificându-
se următoarele:
- calitatea materialelor utilizate;
- gradul de pregătire a stratului suport;
- respectarea prevederilor prezentei proceduri;
- calitatea fiecărui strat aplicat;
. Recepţia lucrărilor se face numai după uscarea completă, verificându-se următoarele:
- aspectul suprafeţelor( culoare uniformă, fără sropi, scurgeri, cojiri, urme de bidinea);
- aderenţa vopselei ( la frecare cu mâna sau haina să nu lase urme pe acestea);
Vopsitorii la pereţi
Materiale : Vopsea pe bază de ulei vegetal tip linoxin Conform N.I.90 -61 a M.I.Ch. sau similară;
Vopsea email pe baza de răsini alchidice (tip hexol E 105 -1; E405-l0) sau similara; Solutie de clei de
oase;Grund de îmbibare pe bază de ulei sau rasini alchidice:
1. Grundul va fi de tipul G001-5 respectiv G005-2 sau altul similar.; Chit de stropit; Chit
de cutit pe bază de ipsos; pe bază de ulei.
Pentru receptia fiecărui lot de materiale livrate. Antreprenorul va verifica certificatul de calitate
al producătorului. Produsele se vor depozita în ambalajele originale, grupate pe categorii, într -
un spatiu acoperit, uscat, bine aerisit, ferit de înghet si de variatii de temperatură ( -7°C si
+20°C), cu etichete vizibile pentru a nu se confunda continutul. Pentru manipulare si transportul la
locul de lucru se vor folosi cutiile si bidoanele de ambalaje, galetile si se vor transporta numai
cantitătile necesare unui schimb de lucru.
EXECUTAREA LUCRARILOR
Operatiuni pregătitoare
Lucrări care trebuie terminate înainte de începerea executării vopsitoriilor:
1. Reparatii la tencuieli si placaje de faianta sau gresie.
2. Montajul instalatiilor electrice, de apa, canalizare, gaze si încălzire.
3. Executarea pardoselilon reci (gresie ceramica, dale de mozaic, marmură, etc.) exclusiv
lustruirea lor.
4. Aplicarea ultimului strat de vopsitorie se va face numai dupa terminarea lucrărilor de
zugrăveli.
5. Protejarea prin acoperire cu hârtie sau folie de polietilenă a pardoselilor si obiectelo r
sanitare.
6. Infundarea cu hârtie si apoi cu ipsos a gurilor de scurgere, a sifoanelor de pardoseala,
etc.
7. Demontarea usilor si cercevelelor si depozitarea lor într-un loc ferit, sau daca tâmplaria
este deja vopsită, aceasta se va acoperi cu hârtie sau plăci de P.F.L.
Executarea vopsitoriilor cu ulei
Vopsitoriile de ulei se vor aplica pe suprafete cu tencuiala gletuită. Lucrările vor începe numai
la o temperatura a aerului de cel putin +15°C si acest regim se va mentine în tot timpul
executiei si cel putin înca 15 zile după executarea lor. Pe tencuielile noi vopsitoriile se vor
aplica numai dupa întarirea si uscarea tencuielii si a gletului. admitându-se o umiditate
remanenta de 2-5%. Netezirea pentru înlăturarea asperitatilor trebuie efectuata cu grija, astfel
încât suprafata să nu zgârie prin frecare.
Prelucrarea suprafetelor se va face imediat dupa pregătirea suprafetelor, executându -se
urmatoarele operatiuni:
1. Grunduirea cu grund de îmbibare insistându-se în dreptul fisurilor deschise ale
tencuielii. Stratul de grund se va aplica cu bidineaua si va fi subtire, continuu si fara
prelingeri, dâre sau fire de par.
2. Chituirea locală cu acoperirea cu chit a zgârieturilor, fisurilor, adânciturilor,
stirbiturilor, etc. Chitul se va aplica cu spaclul de otel.
 3. Slefuirea locurilor chituite se va executa cu hârtie san pânza de slefuit iar după slefuire
suprafata se v a curata bine de praf.
4. Spăcluirea generala I se va face folosind chitul de cutit sau chitul de aplicare prin
stropire
Chiturile sc vor dilua cu diluant special sau cu ulei sau vopsea la culoare. Spacluirea generala II
se va executa numai pentru vopsitoriile de calitate superioară.
5. Slefuirea genenală I se va face umed sau uscat, folosind unelte electrice cu disc de perie
pâsla sau disc abraziv cu granulatie fină. După slefuirea uscată, suprafata se va curata bine de
praf, iar dupa slefuirea umedă se va spăla cu apă si se va sterge.
Slefuirea generală II se va executa numai după spăcluirea generală II.
6. Aplicarea straturilor de acoperire se va face mecanizat cu pistolul de pulverizat, în 2 -3
straturi, în functie de prevederile din proiect. Fiecare strat se va aplica numai după uscarea
completă a celui precedent si după slefuirea acestuia. Vopseaua se va aplica în straturi
uniforme, iar ultimul strat se va întinde de preferinta de sus în jos, netezindu-se si urmărind sa
se obtina un aspect lucios si placut al peliculei.
Vopsitorii pe suprafeţe metalice: Tâmplaria metalica se prevede a fi vopsită pe suprafetele expuse cu
vopsele pe baza de ulei vegetal, vopsele pe baza de rasini alchidice sau pe baza de rasini epoxidice; iar
pe fetele interioare ascunse vor fi grunduite cu grund anticoroziv. Toate confectiile metalice. daca nu se
specifica altfel, vor fi vopsite cu vopsea pe baza de ulei vegetal si grunduite cu grund anticoroziv.
Elementele de tinichigerie se vor proteja anticoroziv prin galvanizare la cald.Confectiile metalice aflate
în conditii de agresivitate coroziva mare, se vor confectiona din otel inoxidabil.
Operatiuni pregatitoare
Lucrari ce trebuie terminate înainte de începerea executării vopsitoniei la tâmplaria de metal si la
confectiile metalice.
1. Reparatii la tencuieli
2. Etansarea în jurul tocurilor cu mortar de ciment si pozarea (unde este cazul) a baghetelor de
etansare.
3. Executia pardoselilor reci (gresie ceramica, dale de mozaic, marmură etc.), exclusiv lustruirea
lor.
Tâmplaria trebuie să fie montată definitiv la începerea vopsitoriei; accesoriile metalice ale tâmplariei
trebuie sa fie montate corect si buna lor functionare sa fie verificata. Montarea elementelor
complementare la confectiile metalice (mâna curentă la balustrade de scari, mânere de tragere, etc.) se va
face dupa executarea completa a vopsitoriei, având grijă ca aceasta să nu sufere degradări. Aplicarea
ultimului strat de vopsitorie la tâmplărie se va face numai dupa terminarea completa a zugrăvelilor si
înainte de finisarea îmbrăcămintilor la pardoseli (curătire, lustruire, ceruire) luându-se măsuri de
protejare contra murdaririi acestora.
Pregătirea stratului suport
Tâmplaria si toate confectiile metalice vor fi livrate la santier cu un strat de grund anticoroziv aplicat pe
întreaga suprafată, adică si la interiorul profilelor închise. Se vor îndeparta toate urmele de rugină, oxizi,
pete de grasimi, noroi, mortar, etc. cu putin înainte de începerea aplicarii straturilor de vopsea; aceste
operatiuni se fac în atelierele de confectii metalice sau uzinat. Metalul curătat se va grundui la maximum
2-4 ore de la curatire. Suprafata pregătită pentru vopsire se va curăta pâna la luciu fie manual, prin
ciocănire, raschetare sau periere, fie mecanizat, prin periene cu scule eleetrice cu perie de sârma sau disc
abraziv; în cazuri deosebite se va proceda la sablare, curatire cu flacără, decapare cu paste decapante sau
degresare cu solventi. Pe santier se vor executa următoarele operatiuni pregatitoare:
- verificarea tâmplariei în privinta bunei executii si funcitonări;
- curătarea de praf si impuritati prin periere;
- repararea stratului de grund anticoroziv, acolo unde este cazul; - chituire si slefuire locală.
Executarea vopsitoriilor cu ulei
Pregatirea stratului suport
Lucrările de vopsitorie se vor executa la o temperatura a aerului de cel putin - 15°C, regim ce va fi
mentinut în tot timpul executiei si cel putin înca 15 zile după executarea lor. Prelucrarea suprafetelor se
va face cu respectarea riguroasa a ordinii operatiunilor indicate mai jos:
1. Grunduirea cu grund anticoroziv cu ulei si miniu de plumb aplicat într-un strat subtire continuu si
fara prelingeri, dâre sau fire de pensula.
Tâmplăria si confectiile metalice se livrează pe santier gata grunduite.
2. Chituirea locala se va face cu chit pe bază de ulei, si se vor acoperi zgârieturile, fisurile,
adânciturile. Locurile mai adânci de 1 mm se acopera în mai multe reprize.
3. Slefuirea locurilor chituite se va executa cu pânza de slefiuit; dupa slefuire suprafata se va curata
bine de praf.
4. Grunduirea locurilor chituite se va face conform pct. 1.
5. Spacluirea generala I se va face folosind chit; chiturile se diluează fie cu diluant special fie cu
ulei sau vopsea la culoare.
6. Slefuirea generala I se va face folosind unelte electrice de slefuit cu disc de perie, pâsla sau hârtie
abraziva cu o granulatie fina. Se poate face umed sau uscat. După slefuire, suprafata se va curata bine
de praf cu perii sau prin sablare cu aer comprimat. Dupa slefuire umeda, suprafata se va spala cu
solvent si se va sterge.
Aplicarea vopselei
1. Aplicarea vopselei se va face mecanizat cu pistol de pulverizat, în 3 straturi, fiecare strat
aplicându-se numai dupa uscarea completa a celui precedent.
2. Vopseaua se va strecura prin sita fina cu 900 ochiuri pe cm2 si se va dilua cu diluant în proportie
de 5-10%.
3. Vopseaua se va aplica în straturi uniforme fara a lasa urme mai groase sau mai subtiri de vopsea.
4. Daca va fi necesar, se vor executa chituiri si slefuiri după fiecare strat de vopsea. 5. Straturile de
vopsea se vor întinde pe directii perpendiculare unul fată de celalalt.
6. Ultimul strat nu se va slefui si, dacă nu se specifica altfel, va fi finisat prin netezire pentru a căpata
luciu.
Executarea vopsitoriilor cu emailuri pe bază de răsini alchidice
Pregătirea stratului suport
Lucrările de vopsitorie exterioară si interioara se vor executa la o temperatură de minim - 15°C si în
conditii de umiditate relativa a aerului de maximum 60%. Prelucrarea suprafetelor se va face prin
aplicarea de compozitii cu respectarea riguroasă a ordinii operatiunilor indicate mai jos si a detaliilor
indicate.
1. Grunduirea cu grund anticoroziv pe bază de răsini alchidice si miniu de plumb.
2. Chituirea locala cu chit de cutit, pe baza de răsini alchidice.
3. Slefuirea locurilor chituite.
4. Grunduirea locurilor chituite conform pct.1.
5. Spacluirea genenala cu chit de cutit sau de stropit
6. Slefuirea suprafetei spacluite.
7. Spăcluirea strat II (dacă este specificat).
8. Slefuirea suprafetei spacluite.
Aplicarea straturilor de acoperire se va face respectându-se ordinea si felul operatiilor indicate mai jos:
1. Grunduirea cu grund de acopenire.
2. Slefuirea peliculei grundului de acoperire.
3. Aplicarea primului strat de email
4. Slefuirea.
5. Aplicarea celui de al doilea strat de email.
6. Slefuirea (daca este specificat).
7. Aplicarea celui de al treilea strat de email.
Straturile succesive se vor întinde pe directii perpendiculare una fată de cealaltă.
Straturile de email se vor slefui cu pânză de slefuit nr. 40 sau 32, dupa care se îndeparteaza praful cu o
pensula moale. Ultimul strat nu necesita operatia de finisare. Timpul necesar uscarii unui strat, pentru a
putea fi aplicat un alt strat de email, este de 24 ore. Nu se va aplica un strat nou înainte de uscarea celui
precedent.
Conditii de receptie
Suprafetele vopsite vor trebui sa se prezinte ca un strat uniform, continuu, neted si care să acopere
perfect straturile inferioare. Portiuni neacoperite, pete, desprinderi, cute, scurgeri, discontinuitati ale
peliculei, aglomerari de pigmenti, neregularitati datorate unor chituiri sau slefuiri necorespunzătoare,
urme de fire de par din pensula, nu vor fi admise. Portiunile remediate vor avea aceeasi nuanta cu restul
suprafetei.
Se vor considera defecte în plus fată de cele enumerate mai sus, urmatoarele:
- nerespectarea tehnologiei de aplicare specificata în normativul C3;
- nerespectarea prezentelor specificatii;
- lipsa de corespondenta si concordanta dintre lucrarile executate si prevederile proiectului; -
nerespectarea dozajelor, numarului de straturi si a materialelor specificate.
Consultantul poate decide refacerea locală sau pe suprafete mai mari a lucrarilor de vopsitorie, de la caz
la caz, functie de natuna si amploarea defectelor constatate.
Protejarea anticorozivă a elementelor metalice de tinichigerie
Elementele de tinichigerie se vor executa din tablă de otel zincată la cald pe ambele fete. Stratul de zinc
va fi de 480 gr/m2 pe toate fetele. Elementele de tinichigerie se vor proteja anticoroziv, la muchiile
rezultate din tăietură, prin zincare cu spray-un de zinc. Toate elementele de fixare a tinichigeriei vor fi
zincate (suruburi, agrafe, brătari, piulite, etc.) . Toate elementele de fixare pentru confectiile metalice vor
fi protejate anticoroziv:
1. Praznurile, agrafele, armăturile, placutele de prindere, precum si fata ascunsa a tocurilor metalice
de usi, ferestre si vitrine se vor proteja cu grund pe baza de ulei si miniu de plumb, sau altul similar.
2. Suruburile, piulitele, saibele, bolturile împuscate, diblurile metalice expandabile, suruburile
autofiletante, cuiele, vor fi zincate la cald.

 PARDOSELI
Materialele din care este alcătuit stratul suport şi eventualele straturi intermediare prevăzute
între stratul de uzură şi pat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
 să preia şi să transmită patului sarcinile statice şi dinamice;
 să preia diferenţele de solicitări din contracţii dintre stratul suport şi îmbrăcăminte;
 să permită menţinerea calităţii stratului de uzură pe toată perioada de viaţă a acestuia;
 să permită menţinerea curăţeniei şi să împiedice dezvoltarea microorganismelor,
insectelor sau rozătoarelor;
 să acopere toate denivelările planşeului;
 să acopere eventualele conducte existente la suprafaţa stratului suport de rezistenţă;
 să asigure izolarea fonică şi termică suplimentară, atunci când condiţiile o impun;
 să asigure ruperea capilarităţii şi împiedicarea pătrunderii apelor freatice, în cazul în
care pardoseala se execută direct pe pământ;
Lucrări pregătitoare.
Lucrările care trebuie terminate înainte de a începe execuţia pardoselilor sunt:
- fundaţii, conducte, instalaţii electrice, sanitare, de încălzire şi efectuarea pobelor;
- verificarea gradului de compactare a umpluturilor de pământ de sub stratul suport;
- stratul suport al pardoselilor;
Pregătirea planşeelor din beton armat sau a pardoselilor existente constă în:
- curăţirea de noroi, resturi de mortar, pete de grăsime sau alte impurităţi;
- spălarea cu apă pentru îndepărtarea prafului;
- astuparea rosturilor sau adînciturilor cu mortar de ciment;
- tăierea pieselor de prindere ale planşeelor prefabricate;
- acoperirea cu mortar a tubulaturii pentru conductorii electrici;
- fixarea şi etanşarea pieselor de trecere pentru conductele de instalaţii care străpung
planşeele;
- nivelarea suprafeţei stratului supor cu mortar a căriu compoziţie este prevăzută în
proiect;
Materiale utilizate pentru pardoseli.
Materialele care se pun în operă vor avea caracteristicile prevăzute în proiect sau prescrip ţiile tehnice în
vigoare. Pentru materialele noi sunt necesare agremente tehnice.
La sosirea pe şantier se verifică dacă sunt ambalate corespunzător, nu au termenul de garanţie depăsit şi
au cerificate de conformitate emise de furnizor.
Principii generale de alcătuire a pardoselilor.
Pardoselile se execută conform prevederilor proiectului, caietelor de sarcini şi a prescripţiilor tehnice în
vigoare. Inspecţia şi verificarea produselor întrebuinţate şi a procesului tehnologic se efectuează pe toată
durata lucrării de conducătorul lucrării şi responsabilul tehnic cu execuţia.
Executarea fiecărui strat component al pardoselii se face numai după executarea şi verificarea stratului
anterior. La executarea stratului următor se va asigura o legătură perfectă între straturi. Suprafaţa
pardoselii trebuie să fie plană, orizontală sau cu pantele prevăzute în proiect.
PARDOSELI DIN MATERIALE PLASTICE
Lucrarile de executie trebuie obligatoriu bazate pe respectarea stricta a documentatiei tehnico -
economice elaborata de proiectant. La executia lucrarilor se vor utiliza numai produse si
procedee prevazute in proiect, certificate sau pentru care exista agremente tehnice, astfel incat
sa se realizeze cerintele de calitate. Orice modificare legata de nivelul dotarilor si posibilitatilor
tehnologice de executie trebuie sa fie insusita de proiectant si acceptata de
beneficair.Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub
pardoseli ( canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare si de incalzire ) precum si
dupa terminarea in incaperea respectiva a tuturor lucrarilor a caror executie ulterioara ar putea
deteriora pardoseala
Executarea stratului de uzura sub forma de covor si dale din mase elastoplastice (PVC,
cauciuc, fibre sintetice sau naturale etc.)
Pregatirea suprafetei suport
* daca suprafata pe care se aplica covorul sau dalele prezinta neregularitati frcvente ,
aceasta se va corecta prin frecare cu o piatra abraziva si gletuire subtire (max. 1,5 mm
grosime);
* chituirea sau gletuirea stratului suport se va face cu un mortar avand urmatoaarea
compozitie:
- nisip …………………………………..4 parti volum
- ciment Pa 35…………………………..2 parti in volum
- rasina vinilica...........................................1 parte in volum
- apa pana la consistenta……………… 13 – 14 cm pe conul etalon pentru gletuire
- apa pana la consistenta…………………9 – 10 cm pe conul etalon pentru chituire
* mortarul pentru glet se aplica in grosime cat mai redusa (1,2 mm); materialul se intinde
folosind un spaclu lat din PVC tinand apasat cu o inclinatie de cca. 30° fata de suprafata de
aplicare si, in acelasi timp, cu muchia de rezemare la un unghi de 45°, fata de directia de
tragere a materialului, astfel ca iesirea din campul spaclului a mortarului sa aiba loc numai in
directa suprafetei inca neacoperita;
* intinderea mortarului se poate face ( si pentru chituire) folosind in loc de spaclu o drisca
metalica pentru glet, din tabla de otel flexibila de 0,4…0,5 mm;
* sculele se vor spala cu apa imediat dupa intrebuintare;
* dupa 3 – 4 ore de la aplicarea gletului sau 14 – 16 ore de la aplicarea chitului, suprafata
 raspectiva se va slefui cu o piatra abraziva, spre a se inlatura bavuri le sau alte asperitati.
Curatarea suprafetei, cu peria cu parul lung sau cu o carpa moale, se va efectua imediat,inainte
de aplicarea materialelor ce constituie stratul de uzura al pardoselii.
Inainte de începerea lucrarior, prestatorul trebuie sa verifice suprafetele pe care urmeaza sa le
prelucreze si sa masoare umiditatea. Imperfectiunile de orice fel trebuie semnalate imediat.
Micile denivelariu si asperitati de pâna la 5 mm ale suprafetei se înlatura cu masa de nivelare.
Masa de nivelare trebuie sa aiba o aderenta buna cu suprafata pe care se aplica, nu trebuie să
aiba fisuri si trebuie să fie suficient de rezistenta la presiuni.
Accesoriile se aplicä etans la muchiile de îmbinare. Si îmbinarii cu peretele sau alte elemente
de constructie, accesoriul se aplica la linie. Pentru mochete si accesorii textile se permite
folosirea unui adeziv care sa poată fi redezlipit.
Pregatirea covoarelor pentru aplicare
• pentru montare, covorul se va croi in conformitate cu un plan de montaj, intocmit in prealabil,
cu respectarea urmatoarelor criterii:
- fasiile de covor se vor amplasa paralel cu unul din peretii incaperii, cu rosturile
dintre ele orientate in directia de circulatie maxima si daca este posibil si in
directia principalei surse de lumina naturala;
- rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde usa nu trebuie sa cada in drptul golului
usii; daca cele doua incaperi alaturate se monteaza acelasi tip de covor, fasia nu se va
intrerupe in dreptul usii; cand in doua incaperi alaturate fasiile au culori diferite sau la
racordarea cu pardoseala de alta natura, atunci rostul dintre fasiile colorate diferit sau rostul
de racordare a celor doua tipuri de pardoseli se va amplasa la mijlocul grosimii foii usii;
- se va urmarii repartizarea cea mai economica a fasiilor de covor in incapere, cu
minimum de rosturi si de fasii mai inguste de 50 cm;
- covorul va fi adus in incaperile in care va fi montat, se va derula sulul si se va taia in
fasii, cu 2 –3 cm mai lungi decat dimensiunea respectiva a incaperii. Pentru valorificarea
capetelor de material, ramase dupa taierea fasiilor la dimensiunile necesare, se adminte ca o
fasie sa se realizeze din doua bucati, insa nu mai mult de una pentru o incapere. Fasia
innadita se va amplasa langa un perete, de preferinta opus usii sau ferestrei si cu rostul de
innadire intr-o pozitie cat mai putin expusa circulatiei.
- fasiile taiate se vor aseza in pozitia de montare si se vor lasa desfasurate, timp de
minimum 24 ore, pentru aclimatizare si in acelasi timp pentru eliminarea ten siunilor interne
aparute in material datorita sederii in sul a covorului;
- dupa aclimatizare, fasiile de covor vor fi croite definitiv cu 2 … 3 mm mai scxurte fata
de profilul peretelui;
- la nise, radiatoare, sobe, spaleti de usi, in dreptul tevilor de instalatii etc. fasiile de covor
se vor taia si ajusta dupa conturul respectiv, utilizand un cutit pentru croit.

Lipirea covoarelor cu adeziv

In tehnologia cu "dubla aplicare" a adezivului:
- inainte de aplicarea adezivului, atat suprafata stratului suport, cat si spatele fasiilor de
covor, se vor curata bine de praf, cu ajutorul unor perii si al unei carpe. De asemenea, se va
curata bine incaltamintea muncitorilor si nu se va circula cu ea in afara incaperilor in care se
 lucreaza;
- fasiile de covor curatate, vor fi asezate din nou (nelipite) in pozitie de montaj, cu
marginile longitudinale petrecute pe o latime de cca. 2 cm.
Incepand cu ultima fasie asezata, se apuca unul din capetele fasiilor si se aseaza peste capatul opus, astfel
ca cele doua jumatati ale fiecarei fasii sa se suprapuna, iar spatele covorului va fi la exteriorul fiecarei
bucle astfel formate;
- se va aplica cate un strat adeziv de catre doi muncitori, concomitent, atat pe jumatatile
fasiilor de covor intoarse cat si pe suprafata stratului suport care a ramas astfel neacoperita ; de-
a lungul tuturor marginilor longitudinale ale fasiilor de covor cat si a marginilor innaditurilor, se
va lasa cate o zona de cca. 50 mm latime neunsa cu adeziv, pentru a impiedica, in aceasta faza,
lipirea covorului in dreptul marginilor;
- aplicarea adezivului, atat pe stratul suport cat si pe spatele fasiilor de covor din mase
elasoplastice se va face cu ajutorul unui spaclu dintat care se va t rage in contact cu suprafata
pe care se aplica adezivul, astfel ca in urma lui sa ramana numai cantitatea de adeziv care
trece printre dinti; spaclul se va tine inclinat fata de directia de intindere a adezivului, in asa
fel ca excesul de adeziv sa se prelinga pe langa marginea spaclului, spre partea inca neunsa cu
adeziv;
- adezivul se va aplica in strat subtire si cat mai uniform; nu se admit aglomerari de
adeziv;
- cantitatea totala de adeziv va fi de cca. 0,700 kg/mp. adica cca. 0,350 kg/mp, atat pentru
stratul suport cat si pentru fasia de covor;
- circulatia directa pe stratul suport uns cu adeziv este interzisa; ea se va face pe fasiile de
covor gata lipite sau pe petice curate (neunse) de material, care se pot aseza pe stratul suport;
- lipirea covorului se va face dupa 20 … 40 minute de la aplicarea adezivului, interval de
timp necesar pentru evaporarea excesului de solvent din adeziv, care variaza in functie de
temperatura si gradul de ventilatie al incaperii. O indicatie asupra momentului potrivit pen tru
lipire, se obtine prin aplicarea degetului uscat pe stratul de adeziv; se considera ca lipirea se
poate face numai cand degetul nu mai este murdarit, insa se mai simte o oarecare aderenta;
- jumatatile de fasii de covor care au fost unse se vor aseza peste suprafetele respective ale
straului suport, care si ele au fost unse. Aceasta asezare trebuie sa se faca dintr -o data, exact
pe locul indicat, deoarece deplasarile ulterioare ale fasiilor de covor nu mai pot fi facute fara a
provoca deteriorari ale adezivului;
- aceasta asezare a fasiilor de covor pentru lipire se va face pe portiuni mici si in mod
succesiv pentru a evita prinderea de aer sub fasia de material. Totodata, se va proceda la
presarea manuala a fiecarei fasii in parte; operatia de presare se va face de la mijlocul fasiei
de covor catre capetele ei si din axul fasiei de covor catre marginile sale;
- in cazul folosirii cutitului pentru croit, sub portiunea de suprapunere a fasiilor de covor
se vor aseza niste benzi (straifuri) din acelasi material, cu o latime de cca. 5 cm, care vor fi
plasate cu fata in jos; aceste benzi au rolul sa impiedice lipirea fasiilor de material in dreptul
rosturilor si sa ajute la taierea ulterioara a covorului;
- dupa lipirea tuturor fasiilor de covor pe fiecare jumatate de camera, pardoseala se va
presa cu un rulou metalic (cu maner lung) avand greutatea de 25 …. 30 kg, lungimea de 40 …
50 cm si diametrul de 12 … 15 cm; rulorul este imbracat la exterior cu un bandaj elastic din
 cauciuc moale, avand grosimea de 1,5 – 2 cm (pentru lipirea covorului).
In lipsa acestui rulou, pardoseala se va presa cu mana prin intermediul unei carpe;
- eventualele urme de adeziv ramase pe suprafata covorului se vor indeparta imediat, dupa
fiecare operatie de lipire, prin frecarea cu o carpa aspra si uscata; daca curatarea nu ser face
imediat, suprafata covorului va ramane patata;
- lipirea fasiilor de covor in cea de-a doua jumatate a incaperii se va face, repetand
operatiunile aratate anterior;
- dupa minimum 24 ore de la lipirea covorului, marginile petrecute ale fasiilor de covor,
ramase nelipite, se vor taia si lipi;
- in cazul covoarelor cu margine taiata din fabrica, taierea se recomanda a se face cu
ajutorul cutitului special, prevazut cu o platbanda de ghidare reglabila si cu o lama a carei
adancime de taiere este de asemenea reglabila;
- se regleaza in primul rand adancimea de taiere a lamei la doua grosimi de covor si apoi
distanta dintre lama de taiat si platbanda de ghidare corespunzand la jumatate din latimea de
suprapunere a fasiilor de covor;
- taierea se va face incepand din apropierea unui perete si se va executa prin tragere, avandu-
se grija ca platbanda de ghidare sa fie permanent in contact cu muchia covorului. La capetele
covorului dinspre pereti, la care nu ajunge lama cutitului de mai sus, taierea se va face cu
ajutorul cutitului pentru croit;
- in cazul covoarelor cu marginile netaiate din fabrica, pe mijlocul portiunii suprapuse
peste banda de covor, la cca. 1 cm de la margine, se va aseza un dreptar metalic si apoi cu
cutitul se vor taia dintr-o data marginile celor doua fasii;
- dupa taiere se vor inlatura straifurile, se vor ridica (rassfrange) marginile fasiilor, se va
curata bine din nou suprafata stratului suport si se va aplica adezivul cu pensula, atat pe
stratul suport cat si pe marginile covorului;
- se va evita introducerea adezivului pana la linia de intalnire covor – strat suport, pentru a
nu se produce aglomerari de adeziv;
- cu ajutorul unor distantiere de lemn se vor mentine rasfrante marginile covorului timp de
20 … 40 min., necesare evaporarii excesului de solvent, dupa care se vor aplica pe stratul
suport si se vor presa puternic cu ajutorul unui dispozitiv special de presare, al unei role de
cca. 20 cm lungime sau in lipsa acestora, cu partea lata a unui ciocan de 500 .. 1000 g.;
- dupa lipirea marginilor covorului la fiecare rost, suprafata pardoselii se va curata de
toate urmele de adeziv nou aparute
- in cazul incaperilor pentru care fasiile de covor necesare rezulta mai scurte de 4 m,
aplicarea adezivului si lipirea covorului se va face intr-o singura etapa pe intreaga suprafata a
pardoselii; fasiile asezate anterior pe stratul suport pentru aclimatizare, se vor ridica si
depozita intr-o incapere alaturata cu fata in jos si peste hartii curate, pentru a se putea aplica
adezivul pe intreaga suprafata a stratului suport si a fasiilor de covor;
- modul de aplicare a adezivului, timpul necesar pentru evaporarea excesului de solvent,
modul de taiere a marginilor longitudinale precum si modul de lipire a rosturilor, vor fi
aceleasi ca la lipirea covorului pe jumatati de incapere;
- operatia de lipire se va executa de doi muncitori care apuca fasia de ambele capete si o
aplica cu atentie exact pe locul respectiv, conform planului de montaj dintr -o singura data,
 deoarece deplasarile ulterioare ale fasiei sunt dificile si se produc defectiuni.
In tehnologia "simpla aplicare"
- lipirea se va face la fel ca si in cazul tehnologiei cu "dubla aplicare" pe jumatati de incapere,
cu deosebirea ca nu se va mai aplica adeziv pe spatele covorului, iar lipirea covor ului se va face
dupa 10 …. 15 min. de la aplicarea adezivului pe stratul suport ;
- urmele de adeziv se vor curata imediat cu o carpa umezita cu apa si bine stoarsa.
Sudarea rosturilor la pardoselile alcatuite cu stratul de uzura din covoare si dale din mase
elastoplastice
• atunci cand incaperea respectiva este prevazuta executarea sudarii rosturilor la
pardoselile din covoare si dale din mase plastice, aceasta operatie se va executa cu aparatul de
sudat
• sudura rosturilor se poate executa la pardoselile cu stratul de uzura alcatuit din covoare
si dale din mase plastice fara suport textil, covoare din mase plastice pe covor textil sau
covoare din mase plastice cu strat termofonoizolant din mase plastice expandate;
• sudarea rosturilor este obligatorie in cazul incaperilor unde se cere o etanseitate perfecta
(de ex. laboratoarele unde se lucreaza cu mercur, izotopi etc.).
Diametrul snurului variaza in functie de deschiderea rostului si anume:
- pentru rosturile inchise Ф 3,0….3,5 mm
- pentru rosturile cu deschidere de 0,5…..1 mm
Ф 3,5…..4 mm
- pentru rosturile cu deschidere de 1….2 mm
Ф 4,0…4,5 mm
• marginile a doua fasii adiacente se vor taia in forma de "V" rotunjiri, cu un cutit special,
formandu-se un sant in care snurul intra la cca. jumatate din inaltimea sa;
• in cazul in care rostul se profileaza cu aparatul de frezat se folosesc freze tip PVC, cu
dimensiunile:
- 80 x 3 x 20 mm cu 12 dinti pentru snurul Ф mai mic de 3,5 mm;
- 80 x 4 x 20 mm cu 12 dinti pentru snurul cu Ф mai mare de 3,5 mm a carei adancime de
taiere se regleaza cu 0,2…0,3 mm mai mica decat grosimea covorului sau a dalelor;
• in cazul in care nu se dispune de un aparat de frezat, profilarea completa a rosturiolor se
poate face cu cutitul manual de taiat rosturi. In camp taierea se face deplasand cutitul in
directia manerului (trgere), pe cand in apropierea peretilor se va folosi metoda de taiere prin
impingere;
• dupa profilarea rosturilor, acesta se curata de resturile de material cu ajutorul unei perii.
Pregatirea stratului suport pentru montarea pervazurilor din profile de mase
elastoplastice

• peretii din incaperea unde se monteaza profilul pervaz din mase elastoplastice trbuie sa
fie complet finisati, iar in zona de lipire suprafata peretelui trebuie sa fie plana si neteda; sub
dreptarul de 2 m se admit cel mult doua unde cu sageata maxima de 1 mm, iar peretele
trebuie sa fie uscat si fara pete de vopsea sau produse petroliere;
• pentru montarea pervazurilor din lemn, se vor aseza de la turnarea straturilor suport,
langa perete, dibluri tronconice de lemn de brad, la distanta de cca. 50 cm unul de altul, in
 care se vor fixa pervazurile in cuie;
• daca suprafata initiala este plana si neteda si nu mai necesita reparatii, ea se va curata de
zugraveala pana la tencuiala, in spatiul dintre linia zgariata si pardoseala, indepartandu -se
rosturile de zugraveala si apoi urmele de praf, cu o pensula curata;
• in cazul peretilor acoperiti cu tapet, acesta trebuie indepartat pe portiunea unde trebuie
sa se aplice profilul pervaz din mase plastice sau lemn;
• profilul pervaz din mase elasoplastice va fi adus in incaperea in care urmeaza a fi
montat, pentru aclimatizare, cu cel putin 24 ore inainte de lipire;
• se masoara exact lungimea portiunii pe care trebuie aplicat profilul pervaz din mase
elasoplastice, respectiv distanta dintre doua colturi ale incaperii sau dintre doua intreruperi
invecinate (usa, nisa de calorifer, decrosuri etc.) sau intre o intrerupere si coltul incaperii;
• profilul pervaz din mase elastoplastice aclimatizat se taie la lungime, prevazand un exces
de 5 cm pentru bucatile mai lungi de 2 m, respectiv 2 cm pentru bucatile mai scurte;
• nu se admite discontinuitatea profilului pervaz din mase elstoplastice in camp si in acest
scop trebuie sa se urmareasca folosirea judicioasa a lungimii colacilor de profil, pentru ca
toate portiunile sa fie realizate dintr-o bucata;
• bucatile de profil pervaz din mase elastoplastice, taiate la lungime, se aseaza in pozitie
intinsa, pentru corectarea deformatiilor ramase de la pastrarea in colac. In cazul cand profilul
pervaz din mase plastice nu se aseaza plan sub greutatea proprie, se vor aseza deasupra
greutatii;
• se vor taia bucatile de profil de pervaz din mase elastoplastice la lungimile necesare. La
colturile intrande si iesinde, capetele profilului pervaz din mase elastoplastice se vor taia la
unghiul corespunzator formei incaperii;
• pentru lipirea la rece se va aplica adeziv atat pe spatele profilului din mase
elastoplastice, cat si pe suprafata pervazului;
• montarea profilului pervaz din mase elasoplastice se va face dupa 20…40 minute de la
aplicarea adezivului, prin asezarea lor la locul respectiv si presare puternica, pornindu -se de
la una din extremitati; aplicarea se va face succesiv pe portiuni de 50 … 60 cm.
lungime, pana la capat; excesul de adeziv se va curata imediat.
URMARIREA SI VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR
Controlul calitatii pardoselilor calde se efectueaza prin verificarea criteriilor de performanta
specifice si compararea acestora cu nivelurile de performanta.
Pe parcursul executarii lucrarilor de pardoseli calde se executa verifica ri de calitate cu urmatoarele
precizari:
- pe parcursul lucrarilor privind executarea stratului de uzura, se verifica in mod special
respectarea urmatoarelor conditii:
a) covorul si dalele trebuie sa fie lipite pe toata suprafata lor, iar la ciocanirea
usoara cu un ciocan de zidar sa prezinte un sunet plin; nu se admit colturi si
margini nelipite sau umflate;
b) suprafata pardoselii trebuie sa fie complet plana si neteda; nu se admit
portiuni in relief sau adancituri;
c) rosturile dintre randurile de dale trebuie sa prezinte linii drepte fara zig –
zaguri sau linii frante, vizibile cu ochiul;
 d) suprafata pardoselii trebuie sa fie curata, lustruita, nu se admit pete;
e) racordarile la pardoseli de alta natura, strapungerile, obiectele fixate pe
stratul suport etc., trebuie sa fie pasuite la croire;
f) lipirea plintei din mase plastice trebuie sa fie facuta in linie dreapta pe toata
suprafata care se afla in contact cu peretele;
g) la colturi, capetele plintei trebuie sa fie bine lipita.

PARDOSELI DIN MORTAR DE CIMENT SCLIVISIT SAU ROLAT

Operatiuni pregătitoare
Imediat înainte de aplicarea mortarului pentru pardoseala stratul suport din beton va fi spalat si toate
resturile de materiale vor fi îndepartate.
Suprafata batonului va fi curătata de praf.
Idem suprafata hidroizolatiei acolo unde este cazul.
Mortarul de ciment se aplică optim la minimum 24 ore si la maximum 24 zile de la turnarea
planseului de beton armat.
Pardoselile nu se vor executa decât dupa ce se vor fi executat unmatoarele operatiuni:
1.pozarea peretilor despartitori din elemente prefabricate de beton (daca este cazul);
2.executarea tencuielilor;
3.pozarea tocurilor pentru usi intenioare;
4.executarea lucrarilor de instalatii, inclusiv probele de verificare la presiune;
5.aplicarea hidroizolatiei, acolo unde este cazul.
Se va verifica daca executia stratului suport (planseul de beton) se încadreaza în abaterile de la
planeitate admise maxime:
- planeitate: ± 4 mm la 2 m.
Faze de executie si control
Pardoseala se va turna într-un singur strat cu grosimea conform celor specificate în proiect.
Grosimile indicate cuprind în ele si stratul aparent finisat (scliviseala).
Suprafata planseului se curata cu perii de paie sau sârmă, de reziduuri, impuritati, praf, moloz,
se razuie cu spaclul picaturile de beton sau mortar cazute din alte procese tehnobogice, se
matura si se spala cu jetul de apa, fara sa se inunde.
Se traseaza nivelele (pentru mortar, scafe, plinte) pornind de la linia de vagriz, executându -se fâsii de
mortar, martori.
Se desface tencuiala pe înaltimea scafei sau plintei.
Se curata si se spala stratul suport de zidărie de sub scafa sau plinta. Se
stropeste suprafata cu lapte de ciment.
Se aplica mortarul între sipci reper, cu pompa sau manual si se niveleazä cu dreptarul.
Fata vazuta sclivisită se va obtine prin baterea mortarului proaspat asternut, cu mistria, (pâna la
aparitia laptelui de ciment), aruncarea pe suprafata a unei cantitati de ciment si sclivisirea
acestuia prin trecerea cu mistria.
In cazul suprafetelor rolate (acolo unde este specificat) se va trece rola cu dinti pe suprafata
îmbracamintii, imediat dupa sclivisirea.
Curatire si protectie
Dupa sclivisire, pentru a se evita fisurarea datonita actiunii razelor solare si a curentilor
puternici de aer, acolo unde este cazul, pardoseala se va acoperi, dupa terminarea prizei, cu rogojini
sau folie de hârtie care sa nu pateze, tinându-se în stare de umezeala timp de 7 zile. Pentru a preveni
fisurarea provocata din contractii, la suprafete mari de pardoseala se vor prevedea rosturi pe ambele
directii la maximum 2,50 m.
Abateri admisibile
1. Abaterea de la planeitate fata de prevederile proiectului : cel mult două de maximum 2
mm sub dreptarul de 2 m, pus în orice directie.
2. Abaterea fata de pantele prevazute în proiect : ± 2,5 mm la metru, dar numai în portiuni
izolate.
Verificari în vederea receptiei
Consultantul va putea dispune refacerea locala sau pe portiuni mai mari pâna la refacerea totală
a pardoselii daca constată urmatoarele defectiuni:
1. nerespectarea prezentelor specificatii;
2. nerespectarea prevederilor proiectului privind parametrii geometrici: niveluri,
pante, grosimi;
3. aderenta proasta a stratul suport (dacă la ciocănire cu un ciocan de cauciuc
sunetul nu este plin);
4. pardoseala a fost deteriorată din cauza nerespectarii conditiilor de protejare pe
parcursul perioadei de întarire a mortarului;
5. aspectul, starea generala a suprafetelor, modul de racordare cu suprafetele
verticale nu sunt corespunzătoare daca:
- pardoseala, scafele sau plintele, sunt fisurate;
- suprafata prezinta defecte majore (adâncituri, plusuri de material etc.).
SUPRAFATA CAMPULUI DE JOC
1. Din punct de vedere al sigurantei si performantei sporturilor practicate suprafata trebuie
sa indeplineasca conditii in conformitate cu normele europene (EN 14904) si cele ale
federatiilor sportive referitoare la:
- frecare (EN 13036-4): min 80 - max110
- absortia socurilor (EN 14808): min 50%
- deformare verticala (EN 14809): min 2.3 mm, max 5 mm
- reculul mingii (EN 12235): ≤90%
- stralucire (EN 2813): <30%
- reflexie (EN 13745)
- alunecare (EN 14903) min 0.5, max 0.7

3. Din punct de vedere al sigurantei in exploatare suprafata sportiva trebuie sa indeplineasca

conditii de calitate in conformitate cu normele europene (EN 14904) si cele locale referitoare
la:
- rezistenta la greutate pe roti EN 1569: pt. 1500N max 0.5mm pe o dist de 300mm
- protectia la zgomotul de impact EN ISO 717-2
- rezistena la foc EN 13501: C fl - s1
- rezistenta la abraziune/ uzura EN ISO 5470-1: la 1000 cicluri max 1000mg
- rezistenta la deformare (EN 1516) max 0.5 mm
 - rezistenta la impact (EN 1517) ≥8N/m
- planeitate (EN 13036-7)
emisii de substante toxice - formaldehida, continut de pentachlorophenol - calitati
antibacteriene.
Pentru desfasurarea in conditii optime a sporturilor pardoseala trebuie sa aibe agrement tehnic
in constructii eliberat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului sau similar CE. De
asemenea trebuie sa aibe certificari ale federatiilor sportive (nationale sau internationale) ce
reglementeaza disciplinele principale vizate: handbal si baschet etc.
Suprafaţa sintetica modulara va avea urmatoarele caracteristici:
- Suprafata sintetica modulara din poliproliena de inalta densitate material cu rezistenta la
foc si neinflamabil;
- Formata din module patrate cu latura de 30 - 32 cm si cu inaltimea de 12 - 14mm
- Fiecare modul are pe partea inferioara o retea de triunghiuri echilaterale care asigura
suspendarea suprafetei si distribuirea cit mai uniforma a fortelor de apasare;
- Fiecare modul are prevazute pe partile laterale un sistem de cleme-urechi, prin care se
asigura autoblocarea modulelor invecinate
- Instalarea acestei suprafete se va realiza peste un strat de beton nivelat existent. Peste
platforma de beton existenta se va aseza un covor din cauciuc reciclat cu grosimea de 1,5 -2
mm, cu rol in asigurarea elasticitatii si a reducerii poluarii fonice. Nu sunt necesare conditii
speciale de uscare si umiditate si nu se utilizeaza alte materiale (gen aditivi, structuri
suplimentare, etc). In acest fel scad costul si timpul efectiv de instalare, dar si problemel e ce
pot decurge de-a lungul timpului prin folosirea acestor materiale auxiliare. Caracteristicile
tehnice si functionale ale suprafetei sintetice modulare vor asigura un nivel minim de impact
asupra mediului ambiant. Suprafata sintetica modulara va fi instalata prin simpla asezare fara
a mai fi necesara utilizarea altor adezivi, aditivi sau orice alt tip de material cu potential
daunator asupra mediului. Produsul final rezultat – suprafata de joc a salii de sport va asigura
un grad maxim de protectie a mediului in ceea ce priveste montajul si exploatarea pe intreaga
sa durata de viata.
- Special proiectata pentru handbal si baschet dar si pentru alte tipuri de activitati
sportive;
- Suprafata sintetica va fi produsa dintr-un material cu rezistenta la foc si neinflamabil.
- In vederea asigurarii protectiei mediului ambiant, reziduurile aferente activitatii de
instalare (ambalajele, resturi, etc) vor fi colectate si transportate la centre specializate
ALTE LUCRARI NECESARE
STRATUL SUPORT DE BETON
a. Antreprenorul general va furniza si instala stratul suport de beton, nivelandu-l suficient
pentru a acomoda sistemul de pardoseala sintetica modulara.
b. Pregătirea substratului pentru a asigura un finisaj de o densitate medie cu un nivel de
toleranţă de (+) (-) 3 mm pe orice rază de 3m. Punctele inalte vor fi nivelate iar punctele
joase (gropite) vor fi umplute cu un material aprobat pentru nivelare.

MEMBRANA IMPERMEABILA
c. Stratul suport din beton va fi instalat peste o membrana impermeabila. Aceasta va avea
 caracteristicile conforme celor descrise in standardul ASTM E 1745. NOTĂ: suprafeţele
sintetice sportive nu sunt afectate de umezeală.
MATERIALELE
2. Descriere: Modulele sunt fabricate din polipropilenă copolymer de înalt impact, cu
design tip solid în partea superioară şi cu o structura de triunghiuri echilaterale de sustinere.
Placa are un sistem pozitiv de închidere cu Toleranţă laterală mecanică.
3. Dimensiuni modul: 30.48 cm x 30.48 cm x 12.7 mm 3. Greutatea unui modul este de 386
g 4. Rezultate la teste:
Material

Duritatea (ASTM D 785) 61 R

Disiparea căldurii la 66 psi (ASTM D 770C
648)
Temperatura de auto-aprindere (ASTM D 5700C
1929)
Coeficient de expansiune termală liniară 14.4 mm/mm0C x 10-5
(CLTE) – ASTM D 696
Rezistenţa la extensie (ASTM D-638) 2800 psi
Alungire la sarcină (ASTM D-638) 5%
Notched izod @ 230C (ASTM D-256) 11 ft-lbs/inch

Produs

Testul de frecare (ASTM D 1028) 0.60/0.61

uscat/ud
Planeitate 0 mm
Toleranţa laterală TM +0.045/ -0
Capacitatea de suportare a greutăţii 200 psi

Substratul de cauciuc: substrat multifunctional din cauciuc reciclat cu grosimea de 2 mm, densitatea de
40-50 pounds/picior patrat.
Materialele vor fi livrate in ambalajele originale ale producatorului, inchise si cu eticheta
originala intacta.
Antrepronorul general va asigura condiţii sigure de depozitare pe o podea plana, curata şi
uscata, fara a le expune la conditii de vreme care ar putea afecta produsele.
Temepratura in mediule de depozitare va fi cuprinsa intre 120C si 270C.
PARDOSELI CU DALE – PIATRA NATURALA
Montarea dalelor va începe cu asezarea de dale reper, având fata vazuta a nivelul pardoselii
finite, între care se vor monta o serie de plăci formând rânduri reper. Verificarea planeitatii
suprafetei îndesându-se atent dalele în mortarul de poza, prin batere usoara cu ciocanul peste
dreptar. Dalele de granit, strat de mortar de ciment, cu dozaj de 400 kg ciment la m 3 de nisip
sau mortare preparate si ambulate
Rosturile din placi vor fi de maximum 1mm se pot executa si mai mari, functie de proiectant. Inainte de a
fi asezate în mortar, placile se uda cu apa.
La placile la care se constata denivelari se adauga sau se scoate local din mortarul de poza. Intreaga
suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid. Dupa 4 -5 zile suprafata pardoselilor se va freca usor.
In cazul treptelor si contratreptelor acestea se vor executa prin taiere din lastra de granit fiamat
, bucati intregi la dimensiunea necesara. Se vor slefui muchiile vizibile si se va realiza un bizot
pe muchia de calcare de 2x2 mm pe toata lungimea treptei.Pentru mentinerea pozitiei de montaj
pana la momentul intaririi mortarului sau adezivului de montaj, treptele si contratreptele vor fi
fixate in cate doua locuri cu ipsos ce va fi indepartat dupa cateva zile. Ulterior montajului
treptele din piatra se vor proteja cu confectii lemnoasa si carton gofrat.
TEHNOLOGIE
Asezarea placilor se face cu sfoara de trasare si se verifica planeitatea cu dreptarul si nivela. Frecarea se
face cu masina de frecat. Se lustruieste cu acid oxalic si se ceruieste.
MATERIALE
Se pot utiliza urmatoarele materiale:
- Granit fiamat negru placi 40x 40 cm
- ciment M30 ciment Pa 35 sau ciment F25,
- agregate naturale (nisip. pietris, balast)
-adezivi preparati si ambalati tip CM17,Cm16,

Pardoseli din plăci de gresie ceramică

Pardoselile din placi de gresie se adoptă în grupuri sanitare şi holuri.
Pardoseli din placi de gresie montate cu adeziv
Instrucţiuni de montaj
Îmbrăcăminţile din plăci de gresie ceramică se vor monta pe un strat suport de beton sau
planşeu de beton armat prin intermediul unui strat de adeziv pentru interio r tip (ceresit).
Înainte de utilizare, plăcile de gresie ceramică se vor spăla cu apă pentru îndepărtarea
diferitelor impurităţi sau praf, adunate pe suprafaţa lor.
Aşezarea plăcilor se va face montându-se la început plăcile reper, ca şi în cazul îmbrăcăminţilor din
beton.
Adezivul fixarea plăcilor se va prepara la faţa locului în cantităţi strict necesare şi va fi de consistenţă
păstoasă.
Plăcile se vor monta în patul de mortar astfel pregătit, în rânduri regulate, cu rosturi de
maximum 0,5 mm, în cazul folosirii plăcilor pătrate cu latura de 50 şi 25 mm şi de 1 mm sau
1,5 mm, în cazul folosirii plăcilor pătrate cu latura de 100 mm respectiv, 150 mm sau de
maximum 3 mm, în cazul folosirii plăcilor de formă dreptunghiulară cu laturile de 300 x 150
mm.
După aşezarea plăcilor pe o suprafaţă corespunzătoare razei de acţiune a mâinii muncitorului
(circa 60 cm lăţime ), la plăcile la care se constată denivelări se adaugă sau se scoate local din
adezivul de poză. Apoi se face o verificare a planeităţii suprafeţei cu un dreptar aşezat pe
diagonalele executată şi ghidate după nivelul porţiunii de pardoseală executată anterior,
îndesindu-se atent plăcile în mortarul de poză, prin batere uşoară cu ciocane peste dreptar astfel încât
suprafaţa de pe spatele plăcilor să pătrundă în masa de mortar şi să asigure planeitatea suprafeţei.
Operaţia se continuă în acest mod pe toată suprafaţa care se execută într -o zi de lucru. Îmbrăcămintea
din plăci de gresie ceramică nu se va freca pentru finisare, ci după curăţirea cu rumeguş de lemn se va
şterge cu cârpe înmuiate în apă şi apoi se va cerui.
Prepararea adezivului:
O consistenţă corespunzătoare se obţine amestecând 10 kg de pulbere în 2,5 – 2,5 l de apă.
Consistenţa materialului va fi păstoasă şi omogenă. Probă: adezivul se scurge lent de pe
mistrie.
Prin reamestecarea materialului după 10 minute de la preparare se ating performanţele maxime
de lucrabilitate.Adezivul se poate folosi 1,5 ore de la preparare. Probă: consistenţa nu mai este
păstoasă nici la reamestecare.O lipire de calitate se face pe suporturi curăţite de impurităţi şi
desprăfuite. Suporturile foarte absorbante se vor amorsa. Se recomandă executarea unei şape
autonivelante în preziua placării peste stratul de pantă din beton. Se pot face compensări de
planeitate şi în timpul lucrului.Timpul deschis al adezivului este de minim 20 minute. Acest
timp se poate scurta în cazul unei şape autonivelante drastic dacă se lucrează în soare puternic
sau în vânt . Probă: apariţia unei pelicule lucioase la suprafaţa adezivului întins pe suport.
Plăcile aplicate pe suport nu au alunecare de aceea, placarea se poate începe de la un perete
mai vizibil pentru a prezente o pardoseală cât mai calitativă. Desenul şi culoarea pardoselilor
din gresie ceramică antiderapantă se vor realiza în conformitate cu acordul beneficiarului.
Placările la interior necesită un contact placă adeziv de 70%
Chituirea poate fi făcută după 12 ore pentru faianţă şi 24 ore pentru gresie, recomandabil cu
chit tip cauciucat.
Pardoseli din piatră naturală
Materiale
Înainte de comandarea şi livrarea oricăror materiale la şantier, se vor pune la dis poziţia
Consultantului spre aprobare mostrele necesare. Antreprenorul va pune la dispoziţia
Beneficiarului, în afara materialului cuprins în cadrul lucrării, un surplus de circa 2% de plăci
din fiecare tip, culoare şi dimensiune, utilizate la lucrare. Plăci de piatră, poligonale vor avea
dimensiuni prevăzute în proiectul de arhitecturăStratul suport este din şapa din mortar de
ciment M 100. Pastă pentru umplerea rosturilor din ciment alb Portland, nisip fin 0 -1 mm şi apă
cu adaos de colorant, conform indicaţiilor din proiect.
Operaţiuni pregătitoare
Lucrări ce trebuie terminate înainte de începerea lucrărilor de pardoseli : instalaţii electrice,
sanitare, efectuarea probelor prescrise pentru instalaţii, montarea elementelor de pereţi
despărţitori neportanţi, rectificarea planşeelor prefabricate, montarea tocurilor tâmplăriei,
executarea tencuielilor umede.
Pozarea plăcilor
Se montează la nivel plăci de reper la colţurile încăperilor. Între acestea se montează pe
conturul încăperilor, la sfoară, rândurile de plăci de reper. Rândul de contur se va monta la o
distanţă de perete de cel puţin 1/2 placă. După montarea rândurilor de reper se montează toate
celelalte plăci. Rosturile dintre plăci vor fi de maximum 3 mm. Plăcile se vor aşeza cu rosturile
în prelungire pe ambele direcţii. Pe măsura aşezării plăcilor, rosturile se vor umple cu lapte de ciment, cu
colorant dacă nu se specifică altfel, iar excesul se va îndepărta înainte de începutul prizei.
Pozarea plintelor
Plintele din piatră se aşează direct pe perete, prin intermediul unui strat de mortar de ciment -
după executarea pardoselii orizontale. Operaţia de montare a plintelor cuprinde următoarele
operaţii: Trasarea, Stropirea cu apă a suprafeţei peretelui, Prepararea spriţului de ciment,
Stropirea cu şpriţ de ciment a peretelui, Aşternerea unui strat de mortar de ciment pe spatele
plintei, aşezarea şi fixarea prin presare a plintei în stratul de poză, Turnarea laptelui de ciment
în rosturi, Curăţirea excesului de lapte de ciment.
Protejarea lucrărilor
Antreprenorul poate folosi la alegere metoda de protejare a lucrărilor, cu aprobarea Consultantului.
Materialele de protecţie nu vor păta suprafaţa pardoselii.
Verificarea la recepţie a pardoselii se va face prin examinarea suprafeţelor, lucrările trebuin d să
se încadreze în prevederile acestor specificaţii. Se vor face verificări la: aspectul şi starea
generală, elementele geometrice (grosime, planeitate, pante, etc,), fixarea îmbrăcăminţii pe
suport, rosturi, corespondenţa cu proiectul Acolo unde prescripţiile sau datele din proiect nu au
fost respectate, sau aspectul pardoselii nu este corespunzător (plăci fisurate, rosturi cu muchii
ştirbite etc.), Consultantul poate decide înlocuirea locală sau pe suprafeţe mai mari a pardoselii
şi refacerea în condiţiile prescrise în specificaţii.

 PLACĂRI CU FAIANŢĂ

Placajele fiind destinate să rămână vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate
fi verificată oricând, chiar după terminarea întregului obiect şi în consecinţă nu este necesar să
se încheie procese-verbale de lucrări ascunse, şi numai pe faze de lucrări.
Lucrările de placaje vor începe după verificarea stratului suport pe care urmează a fi aplicate.
Înainte de începerea lucrărilor de placare trebuie să fie verificate suprafeţele suport atât în ceea
ce priveşte abaterile de la verticală şi orizontală cât şi depistarea unor eventuale vicii sau
degradări aparente pentru a se stabili corecturile care trebuie efectuate în vederea placării.
Verticalitatea se verifică cu firul de plumb în mai multe puncte depistându-se eventualele convexităţi sau
concavităţi.
Planeitatea se verifică cu dreptarul.
Pentru pereţi şi stâlpi sunt admise abateri de la planeitate de 3 mm/m pe verticală şi de 2 mm/m
pe orizontală. Eventualele neregularităţi locale nu trebuie ca să depăşească 10 mm.
- existenţei tuturor elementelor constructive destinate a proteja placajul (planşee, învelitori,
atice, cornişe, balcoane);
- existenţei lucrărilor a căror execuţie ulterioară ar putea deteriora placajul (tâmplărie,
ghermele, praznuri, suporţi şi toate lucrările de instalaţii).
Lucrările enumerate mai sus vor fi recepţionate conform capitolelor respective, înainte de începerea
montării placajelor.Toate materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intră în componenţa lucrărilor
de placare nu vor fi introduse în operă decât dacă în prealabil:
- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că materialele au fost livrate cu certificat
de calitate care să confirme că sunt corespunzătoare cu normele tehnice respecti ve;
- au fost depozitate şi manipulate în condiţii care să evite orice degradare a lor;
- s-au efectuat la locul de punere în operă (după prescripţiile tehnice specifice sau proiectul le
cer), încercări de calitate;
- mortarele provenite de la staţii centralizate, chiar situate în incinta şantierului, pot fi introduse
în lucrare numai dacă transportul este însoţit de documente din care să rezulte cu precizie
caracteristicile fizice, mecanice şi de compoziţie.
Modul de aplicare al faianţei
Faianţa utilizată a avea calitatea I şi se va monta în băi până la înălţimea de 2,10 m.
Pregătirea stratului suport
Suprafaţa suport trebuie sa fie întărită, curată, uscată, fără fisuri sau crăpături, aderentă şi compactă
lipsită de grăsimi,pulberi, reziduuri sfărâmicioase sau săruri.Faianţa se va aplica pe tencuiala de mortar
obişnuit pe baza de ciment si var .
Condiţii de aplicare
Temperatura mediului va fi intre + 5 – +30º C evitându-se bătaia directă a soarelui pe
suprafaţa de faianţă.Lipirea plăcilor de faianţă se va face cu adeziv special in strat de 4 -5 mm,
după care se greblează cu un dispozitiv tip pieptene cu dinţi de 6 – 10 mm (lăţime şi adâncime)
cu scopul de a îmbunătăţi aderenta plăcilor şi de a reduce consumul de material.Pasta adezivă
va avea o capacitate adeziva de 20 minute verificarea acesteia făcându-se prin atingerea pastei
adezive cu degetele. Daca aceasta se lipeşte de degete înseamnă ca are capacitate adeziva
corespunzătoare şi se pot aplica plăcile de faianţă.
Consumul specific de adeziv pe metru pătrat
- 3-4 Kg/mp funcţie de calitatea şi planeitatea suprafeţei de aplicare.
Aplicarea plăcilor de faianţă
Plăcile de faianţă se vor aplica de jos în sus şi de la stânga la dreapta începând de la colţurile
pereţilor şi de la plintă sau scafă în sus, în rânduri orizontale.În cazul în care nu se prevăd
plinte sau scafe plăcile de faianţă se vor racorda cu pardoseala în unghi drept având grijă ca pe
linia de racordare să se execute o etanşare satisfăcătoare, astfel ca apa să nu se poată inf iltra în
pardoseală.Rosturile orizontale ale placajelor trebuie să fie în linie dreaptă, cu lăţimea uniformă
de 0.5 mm iar rosturile verticale pot fi în prelungire (fug pe fug) sau alternate, având lăţimea
maximă de 1 mm.
Plintele si scafele
Se vor monta după aceleaşi reguli ca şi faianţa în locul lăsat liber între pardoseală şi placajul
propriu-zis de faianţa.Suprafaţa scafelor şi a plintelor va ieşi în afara suprafeţelor placajului cu
minim 2 mm .La placarea cu faianţă, în cazul în care pe lungimea peretelui nu intră un număr
întreg de panouri se vor folosi benzi tăiate.La colţurile ieşinde se vor prevedea elemente
speciale de colţ din PVC. Pe toată înălţimea rândurilor de faianţă. Pentru colţurile iesinde se
vor monta profile cornier din PVC de culoare albă care se instalează cu adeziv.Aceste profile se
utilizează pentru protecţia muchiilor expuse deteriorării şi nu necesită un regim special de
întreţinere, în caz de uzură acesta poate fi înlocuit fără a deteriora stratul suport.Profilul de colţ
se montează după terminarea operaţiunii de finisare, şi se foloseşte un adeziv pe bază de
silicon, cu aderenţa la PVC şi la materialul cu care este finisat peretele. Modul de îmbinare
dintre plăcile de faianţă şi suprafaţa zugrăvită a peretelui se va face prin re alizarea unei forme
rotunjite a racordării cu glet de ipsos care se va zugrăvi cu vopsea lavabilă de interior. Chitul
de rost
Pentru rostuirea plăcilor de faianţă se va folosi un chit de rost colorat(funcţie de culoarea
gresiei aleasă de beneficiar) care conferă rezistenţă mecanică înaltă şi stabilitate cromatică
perfectă.
Modul de utilizare:Suprafaţa acoperită cu plăci de faianţă va fi curăţată, rosturile se curăţă cu
atenţie şi se vor uda cu un burete umed.Chitul de rost se va prepara după fişa tehnică a
produsului utilizat după care se va întinde pe suprafaţa ce se va rostui cu un şpaclu de cauciuc,
trăgându-se diagonal pe direcţia rosturilor avându-se grijă să se umple rosturile pe toata
adâncimea. Surplusul de material se va îndepărta cu un burete umed, în final plăcile se vor
curăţa cu o pânză uscată.
• Plăcile de faianţă se curăţă de praf prin perierea dosului şi se ţin în apă cel puţin o oră.
• Înainte de aplicare se scurg 2-3 minute.
• Montarea plăcilor se face în rânduri orizontale, începând conform indicatiilor din
proiect.
• Primele două plăci se vor fixa cu mortar deasupra cantului dreptarului la capetele
acestuia, rezemându-se pe cant; prima placă se fixează definitiv, iar cea din dreapta,
provizorie, urmând a fi montată definitiv la terminarea fixării plăcilor din acelaşi rând.
• Se va întinde o sfoară la marginea superioară a primelor două plăci care dă nivelul
orizontal pentru fixarea plăcilor intermediare, şi care, au faţa vazută p erfect verticală,
verificată cu firul de plumb.
• Rândul următor de plăci se va fixa, în mod similar în acelaşi sens de montare, însă cele
două plăci se montează pe primul rând de plăci deja existente.
• Partea de sus a placajului se va termina cu plăci având o margine rotunjită.
• Suprafeţele orizontale ( glafuri ) se vor executa cu pantă de scurgere la interior de cca.
2% .
• Rosturile orizontale şi verticale ale placajelor trebuie să fie în prelungire şi în linie
dreaptă, cu lăţime uniformă de 0,5 mm.
• După efecturarea lucrărilor de pregatire a suprafeţelor, se va aplica:
◦ pe pereţii din cărămidă şi beton, un şpriţ de mortar de ciment-nisip ( 0-3 mm ), dozaj
volumetric 1:2 şi apă, consistenţa 10-12 cm; mortarul se aplică, dupa udare cu apă a
suprafeţei, cu mistria sau canciocul, în grosime 3-5 mm;
◦ montarea plăcilor pe zidărie şi beton se face cu mortar de ciment având dozajul de 400 Kg,
ciment la mc nisip ( 0-3 ), 0,05 porţii var-pastă, cu dozaj volumetric de 1:3 5:0;0,05 ( ciment,
nisip şi var-pastă ), de consistenţă 7-8 cm;
◦ pe rabiţ se va aplica direct şmirul din mortar de ciment cu aceeasi compoziţie ca şi pentru
grund ( mortar marca M50 T ).
• In cazul montării plăcilor de faianţă pe grinzi si ieşinduri, aceasta se va face pe un strat
suport de 1,5-2 cm grosime drişcuit din gros şi striat cu mistria, iar montarea placajului de
faianţă se va executa în aceleaşi condiţii ca şi pe suprafeţele din beton.
• Montarea plăcilor se face prin aplicarea cu mistria pe dosul fiecărei plăci de faianţă a
mortarului indicat mai sus . Mortarul se aplică în grosime de 2 cm, pe cel putin 2/3 din
suprafaţa plăcii, care se fixeaza prin apăsare cu mâna şi printr-o uşoara ciocănire cu coada
mistriei, pentru eliminarea surplusului de mortar. Mortarul nu
trebuie să formeze un câmp continuu, pentru eliminarea contracţiei.
• Plăcile se fixează cu striurile de pe faţa posterioară, aşezate orizontal (exclusiv cele cu
desen).
• Golurile rămase în dosul plăcilor se vor completa cu mortar, pentru executarea fiecărui
rând, pe la partea superioară a placajelor.
• Pentru completări la colţurile încăperii, şliţuri, etc., plăcile de faianţă se vor tăia la
dimensiunile necesare, cu tăietorul cu diamant sau cu dispozitivul cu role.
• Găurirea plăcilor pentru trecerea ţevilor pentru suporţi metalici se face cu ciocănelul de
faianţă cu cioc de oţel dur, iar lărgirea se realizează cu un cleşte special.
• Dupa fixarea a 3-4 rânduri de plăci, se verifică planeitatea suprafeţei placate cu dreptarul
de 2m, atât pe direcţie orizontală cât şi verticală .
• Dupa 5-6 ore de la montare, se curăţă resturile de mortar cu cârpa.
• Umplerea rosturilor dintre plăci se face ulterior cu ciment alb, cu pensula cu perii moi şi
cu un şpaclu din material plastic, şi se execută după terminarea placării cu faianţă a încăperii
respective. După o oră de rostuire se va şterge suprafaţa placajului cu o cârpă umezită cu
apă.
• Etanşările dintre suprafeţele placate cu faianţă si recipienţii de orice fel, se fac cu o
pastă de ciment – aracet DP25, 5:1 şi apă până la consistenţa de lucru.
• În cazul execuţiei placajelor de faianţă la interior, la o temperatură exterioară mai mică de
+ 5ºC, se vor lua măsurile speciale prevazute în ―Normativul pentru executarea lucrărilor
pe timp friguros ― indicativ C 16-79 .
(05) 1245 Recepţia lucrărilor şi verificarea calităţii
• Se vor controla aspectul suprafeţei placajului; referitor la aspectul general al placajului
se vor verifica: uniformitatea culorii (şi corespondenţa cu proiectul), planeitatea,
verticalitatea şi orizontalitatea suprafeţelor, execuţia îngrijită a rosturilor, fixarea plăcilor pe
pereţi.
• Orizontalitatea şi verticalitatea se vor verifica cu firul cu plumb, nivela cu bulă de aer şi
cu dreptarul.
• Placajul de faianţă trebuie să prezinte o uniformitate a culorii pe intreaga suprafaţă; nu
se admit diferenţe de tonuri între plăci diferite; nu se admit pete de murdărie, locuri vizibile
de smalţ defect.
• Suprafaţa placajului trebuie sa fie plană; sub dreptarul de 1,2 m se admite o sageată de
max. 1 mm .
• Liniile de intersecţie ale placajului de pe suprafeţele adiacente la colţuri intrânde sau
ieşinde trebuie să fie verticale şi rectilinii.
• Rândurile de plăci trebuie să fie regulate, cu rosturi rectilinii şi în continuare, de lăţime
uniformă; nu se admite diferenţierea panourilor de plăci în câmpul general al placajului
datorită neuniformităţii rosturilor de pe contur; rosturile vor fi bine umplute cu lapte de
ciment alb sau colorat dupa caz.
• Plăcile trebuie să fie bine fixate pe suprafaţa suport; la ciocănirea uşoară a plăcii cu un
corp cu suprafaţa de lovire trebuie să rezulte un sunet plin. În cazul plăcilor care nu sunt
bine fixate („sună a gol‖), se vor scoate şi se vor fixa din nou.
 • Linia racordării placajului de faianţă cu plinta trebuie sa fie rectilinie, fără ondulări în
plan vertical sau orizontal, iar rostul trebuie să fie bine ataşat cu pastă de ciment.
• La racordarea faianţei cu tencuiala, aceasta trebuie să acopere jumătate din grosimea
plăcii, iar linia de racordare trebuie să fie dreaptă, fără ondulări, în plan vertical sau
orizontal. Orice altă soluţie de racordare nu se admite, şi nici nivelul suprafeţei placajului nu
trebuie să fie sub nivelul tencuielii.
• În jurul străpungerilor prin suprafaţa de placaj, găurile trebuie să fie mascate cu rozete
metalice; capacele, intrerupătoarele, prizele, etc., găurile şi diblurile aferente şuruburilor de
fixare a unor obiecte sanitare nu trebuie să fie vizibile.
Placajul de faianţă fiind cu caracter de finisaj pretenţios, introdus anume pentru imbunătăţirea calităţii,
recepţia se face cu toată exigenţa

 TÂMPLĂRIE DIN ALUMINIU

DESCRIERE
Tâmplarie din profile de aluminiu vopsit, cu rupere de punte termică, conform tabelului de tâmplărie –
culoare RAL 7021.
Geam termoizolator, low-e, cu alcatuirea 8:4:8 la exterior si geam clar securizat 8 mm la interior
SISTEME DE PROFILE DIN ALUMINIU
• Profile din aliaj de aluminiu cu rupere de punte termică, grupa de izolare 1.0 (premium).
• Alegerea ramelor, montanţilor şi traverselor se va face ţinând cont de încărcările statice
din greutate proprie, greutatea geamului şi presiunea vântului. La dimensionarea profilelor se
vor lua în considerare momentele de inerţie menţionate în cataloagele de produse, şi
presiunea vântului specifică zonei de amplasare a clădirii .
SUPRAFEŢE VITRATE
• Geam termoizolator, low-e, securizat cu baghetă termică şi argon, având alcătuirea 8:4:8
• Tentă culoare - incolor
• Geam exterior clar, low-e şi geam interior clar, low-e
• Spaţiul interior umplut cu argon, având K=1,2 W/m²Kº
• Cu tratamente speciale contra radiaţiei solare, cu protecţie specială contra razelor
ultraviolete – transmisia UV < 10%
• Caracteristici geam dublu izolator : - LT = 75 ÷ 78%
- LR = 10 ÷ 15%
- SF = 55 ÷ 60%
GARNITURI
Se vor monta numai garnituri originale din cauciuc, EPDM cu dimensiuni şi sectiuni prevăzute
în cataloagele furnizorului.
ACCESORII ŞI FERONERIE
• Se vor utiliza numai piese originale .Tijele de acţionare vor fi anodizate .
• Rosturile de glisare se vor unge la montaj . Alegerea feroneriei se va face în funcţie de
încărcările şi solicitările estimate .
• Feroneria trebuie să fie ajustabilă, şi în funcţie de dimensiunile elementelor şi de
încărcări, vor fi prevazute piese de reazem si închidere suplimentare.
Montarea tâmplăriei se începe numai după terminarea execuţiei lucrărilor cu procese
tehnologice umede şi anume:
- finisajele interioare inclusiv a golurilor pentru tâmplărie;
- paciocul şi şpacluirea pereţilor din beton armat care nu se tencuiesc;
- placajele de faianţă şi gresie la băi şi bucătării;
Montarea tâplăriei se face numai de echipe specializate, după executarea următoarelor lucrări
pregătitoare:
- degajarea frontului de lucru şi asigurarea sursei de energie electrică pentru sculele acţionate
electric;
- aducerea elementelor tâmplăriei în interiorul clădirii ;
- asigurarea cu materiale auxiliare montajului şi etanşării;
- verificarea calităţii lucrărilor anterior care pot influenţa calitatea montajului;
- asigurarea şi montarea schelelor de lucru;
- trasarea şi verificarea axelor şi cotelor de montaj a tâmplăriei şi corelarea lor cu elementele de
fixare a tâmplăriei;
Montarea ferestrelor din profile de aluminiu şi profile PVC cu praznuri
Se face în goluri din pereţi executaţi din zidărie de cărămidă, blocuri b.c.a sau din beton armat,
executându-se următoarele operaţii:
 se verifică dimensiunile golului în care va fi montată fereastra şi poziţia golurilor
pentru praznuri. Dacă poziţia acesor goluri nu corespunde cu poziţia corectă de montaj
a praznurilor, se vor face corecturile necesare în zidărie.
 se poziţionează praznurile metalice pe toc în locurile stabilite, se dau găurile în toc şi
se fixează praznurile ci şuruburi;
 se poziţionează fereastra în golul respectiv şi se fixează provizoriu cu ajutorul unor
pene de lemn bătute între profilul de toc şi şpaletul de zidărie;
 se verifică cu firul cu plumb şi nivela cu bulă de aer verticalitatea şi orizontalitatea
tocului;
 se verifică alinierea faţă de celelalte elemente de tâmplărie sau de arhitectură a
zidăriei, cu furtunul de nivel şi ruleta;
 se corectează poziţia ferestrei prin deplasarea distanţierilor;
 se umplu cu mortar de ciment vârtos golurile în care sunt introduse praznurile;
 după întărirea mortarului se face etanşarea tocului în gol cu şnururi de vată minerală,
resturi de polistiren sau spumă poliuretanică.
 se tencuiesc şpaleţii şi se lasă să se întărească tencuiala;
 se etanşează rostul dintre tencuială şi tocul ferestrei cu chit siliconic permanent
plastic;
 fixarea glafurilor şi a solbancurilor va fi executată ulterior, conform detaliilor din
proiect;
 se verifică funcţionarea corectă a tâmplăriei şi a feroneriei;
 se curăţă tocul ferestrei de folia protectoare după terminarea tuturor operaţiilor de
finisaje interioare şi exterioare;
Montarea ferestrelor din profile de aluminiu sau profile PVC cu ghermele.
Se poate face în goluri de pereţi executaţi din zidărie de cărămidă, blocuri b.c.a sau cadre din
beton şi presupune executarea următoarelor operaţii:
- se verifică dimensiunile golului, poziţia şi starea ghermelelor de care se fixează fereastra.
Dacă poziţia ghermelelor nu corespunde, se vor fixa germele noi înainte de montarea ferestrei.
- se marchează pe toc poziţia germelelor din zidărie, se notează poziţia găurilor din toc şi se
dau găurile pentru şuruburile de prindere;
- se poziţionează provizoriu fereastra în golul de zidărie cu ajutorul unor pene de lemn ce se
bat între profilul de toc şi şpaleţii de zidărie;
- se verifică cu firul cu plumb şi nivela cu bulă de aer verticalitatea şi orizontalitatea tocului
ferestrei;
- se verifică alinierea ferestrei faţă de celelalte elemente de tâmplărie sau arhitectură a zidăriei
cu furtunul de nivel şi cu ruleta;
- se notează pe ghermele poziţia găurilor de fixare cu şuruburi;
- se scoate fereastra din gol şi se dau găuri pentru şuruburile de fixare în ghermele;
- se introduce fereastra în gol şi se fixează definitiv în ghermele cu şuruburi autofiletante.
între toc şi ghermele se montează distanţieri pentru a nu se produce deformarea tocului prin
strângerea şuruburilor.
- se face etanşarea rostului dintre tocul ferestrei şi şpaletul zidului cu vată minerală. resturi de
polistiren sau spumă poliuretanică;
- se tencuiesc şpaleţii şi se lasă să se usuce mortarul;
- se închide rostul dintre profilul tocului şi tencuiala şpaletului cu chit siliconic permanent
plastic;
- se fixează glaful şi solbancul conform detaliilor din proiect;
- se verifică funcţionarea tâmplăriei şi feroneriei;
c) Montarea uşilor din profile de aluminiu şi PVC cu ghermele.
Se poate face în goluri de pereţi executaţi din zidărie de cărămidă, blocuri b.c.a sau cadre din
beton şi presupune executarea următoarelor operaţii:
- se verifică dimensiunile golului, poziţia şi starea ghermelelor de care se fixează uşa. Dacă
poziţia ghermelelor nu corespunde, se vor fixa germele noi înainte de montarea u şii.
- se marchează pe toc poziţia germelelor din zidărie, se notează poziţia găurilor din toc şi se
dau găurile pentru şuruburile de prindere;
- se poziţionează provizoriu uşa în golul de zidărie cu ajutorul unor pene de lemn ce se bat
între profilul de toc şi şpaleţi;
- se verifică cu firul cu plumb şi nivela verticalitatea şi orizontalitatea tocului uşii;
- se verifică alinierea uşii faţă de celelalte elemente de tâmplărie şi de cota pardoselii finite cu
furtunul de nivel şi cu ruleta;
- se notează pe ghermele poziţia găurilor de fixare cu şuruburi;
- se scoate uşa din gol şi se dau găuri în ghermele pentru şuruburile de fixare;
- se introduce uşa în gol şi se fixează definitiv în ghermele cu şuruburi autofiletante. între toc
şi ghermele se montează distanţieri pentru a nu se produce deformarea tocului prin strângerea
şuruburilor.
- se face etanşarea rostului dintre tocul uşii şi şpaletul zidului cu materialele indicate în
proiect prin îndesare cu şpaclul;
- se execută tencuiala la şpaleţi şi buiandrug şi stratul de uzură a pardoselii apoi se lasă să se
usuce mortarul;
- se închide rostul dintre profilul tocului şi tencuiala şpaletului cu chit siliconic permanent
plastic;
- se verifică funcţionarea tâmplăriei şi feroneriei;
Tâmplăria exterioară
Profilele folosite pentru realizarea tâmplăriei exterioare din aluminiu vor fi cu 4 camere de
izolare şi cu garnitură de rupere a punţii termice culoare maro.Profilele vor avea formă
rectangulară şi vor fi prevăzute cu barieră termică din poliamidă şi cu 4 camere de izolare
termică..Tâmplăria de aluminiu se montează după finisarea golului de montaj şi a elementelor
de construcţie pe care acestea le acoperă. Datorită condiţiilor deosebite de izolare impuse la
tâmplărie exterioară când se intersectează cu elementele structurale adiacente se vor folosi
accesorii adecvate pentru respectarea prevederilor din detaliile de arhitectură. Determinarea
încărcărilor date de vânt se va face conform STAS 10.101/20, valorile coeficienţilor şi cea a
presiunilor dinamice se aleg conform STAS 10.101/20.
Modul de montare:
În cazul montării tâmplăriei din aluminiu prin intermediul diblurilor, golul din zidărie trebuie
să respecte următoarele condiţii:
a) Abaterea limită a dimensiunilor laturilor golurilor din zid este de maxim 3 mm.
b) Toleranţa la perpendicularitatea laturilor golului din zid este de maxim +0,1 0.
c) Toleranţa la planeitate a golului de zid este de maxim 5 mm.
Tâmplăria interioară
Tâmplăria interioară din aluminiu se va prevede cu geam float clar cu mânere şi accesorii în
culoarea tâmplăriei. Compartimentările cu tâmplărie din aluminiu se vor executa din profile
fără întrerupere a punţii termice culoare albă. Uşile vor fi pline (fără geamuri).
Având în vedere faptul că acest tip de tâmplărie este în interiorul clădirii şi că vecinătăţile
tâmplăriei pot fi diverse (zidărie de cărămidă, beton, marmură, covor PVC etc.), modalitatea de
montaj – cu precadru sau cu dibluri – se va stabili, de comun acord, de către beneficiarul
lucrării şi furnizorul de tâmplărie pentru fiecare caz în parte.
Recomandări în exploatare
Pentru a împiedica apariţia fenomenului de condens este indispensabilă ventilarea încăperilor
oricât de limitate ar fi debitele surselor de vapori şi de ridicate temperaturile de exploatare, iar
pentru a împiedica apariţia acestui fenomen pe tâmplăria din aluminiu, este necesară
respectarea poziţionării tâmplăriei la distanţă cât mai mică de marginea i nterioară a glafului.
Deci, pentru a elimina apariţia fenomenului de condens, este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii:
- alegere corectă a tipului de profile în funcţie de condiţiile de mediu;
- ventilarea încăperilor cu păstrarea unei temperaturi constante şi reducerea umidităţii la valori
cât mai mici;
- aşezarea corectă a tâmplăriei în raport cu sursele de căldură.
MONTAJUL TAMPLARIEI METALICE
Operatiuni pregatitoare
Se va face o verificare a calitătii lucrărilor executate anterior în legatură directă si care pot influenta
operatiunile de montaj ale tâmplăriei si anume: dimensiunile golului; verticalitatea si orizontalitatea
limitelor golului; pozitionarea ghermelor sau diblurilor; ancoraje înglobate în ziduri.
Trasarea si verificarea axelor de montaj, functie de elementele de fixare si în conformitate cu desenele de
executie.
Realizarea golurilor pentru ghermele sau praznuri.
La începerea montajului tâmplăriei se vor fi executat următoarele lucrări:
- realizarea structurii de rezistentă;
- realizarea peretilor despartitori;
- pregătirea golurilor pentru montarea ghermelelor sau praznurilor.
Montajul
Se vor suda praznurile pe toc, daca tâmplaria nu a fost livrată cu ele deja montate pe toc. Se va introduce
usa sau fereastra împreună cu cercevelele în golul respectiv.
Se va aseza tâmplaria în pozitie orizontală si verticală si se va fixa provizoriu cu pene, încercându-se foile
de usi sau cercevelele si apoi se va face ancorarea tocurilor în zidărie prin betonarea ancorelor sau
sudarea lor de plăcile de ancorare sau prin alte dispozitive prevazute în proiect. Fixarea ancorelor în
zidarie cu ajutorul ipsosului nu este permisa. Se corectează eventual pozitia tocului si se matează rostul
cu mortar sau cu materialul de etansare specificat în detaliile din proiect. După terminarea peretilor se
curăta tocul de eventualele urme de mortar si se verifică (eventual se repară) star ca grundului
anticoroziv. Se execută vopsitoria tâmplariei conform capitolului de vopsitorii. Se monteaza feroneria
(silduri si drucare)
Intretinerea si protejarea lucrarilor
Tâmplăria astfel executată si montată se va comporta în timp în conditii optime, dacă se va asigura
manevrare si întretinere corecta. Geamurile se vor curăta si spăla conform pentru a nu fi deteriorate, atât
geamurile cât si cercevelele. Elementele metalice se vor păstra în conditii de curatenie permanentă prin
îndepărtarea prafului, a apei care stagneaza sau a altor elemente chimice nocive sau corozive.
Verificări în vederea receptiei
Se va verifica:
- functionarea cu usurinta a cercevelelor, canatelor si a feroneriei;
- fixarea corectă si fermă a tocului în spaleti si executarea corectă a etansării între toc si spaleti; -
respectarea proiectului;
- respectarea specificatiilor;
- conformitatea cu mostrele aprobate.
Se va controla corecta pozitonare si fixare a lacrimarelor.
Suprafata tâmplăriei nu va avea zgârieturi, îndoituri, rupturi.Acolo unde nu se respecta specificatiile si
proiectul si unde nu se monteaza tâmplăria conform mostrelor aprobate, Consultantul va putea decide
efectuarea unor remedieri functie de natura si gravitatea defectiunilor, pâna la înlocuirea totala a
tâmplăriei.
TAMPLARIE LEMN - USI LEMN INTERIOARE
Ramele usilor se vor realiza din lemn de brad bine uscat sau chiar uscat la cald, conform necesitatilor.
Umiditatea lemnului se va încadra la intervalul 12-15% usi. Usile mai sus descrise se folosesc la culoare
si celelalte spatii uscate iar usile de la grupuri sanitare vor fi lacuite. Feronerie, inclusiv balamalele vor fi
produse si livrate de catre firme specializate. Etansarea între toc si zidarie se va face cu spuma
poliuretanica sau chit siliconic.
ABATERI ADMISIBILE
Abateri de la grosimea specificata la plansa :
- pâna la si inclusiv 50 mm grosime ± 0,4 mm;
- pâna la si inclusiv 200 mm grosime ± 0,5 mm;
Abateri de la planeitate (deviatia unui colt fata de planul format cu celelalte 3) :
- pentru elemente pâna la 1,5 m lungime – max. 1,5 cm; - pentru elemente peste 1,5 m lungime :
- 1% din lungime; Abateri fata de dimensiunile specificate în planse :
- pentru toc : dimensiunea totala ± 3 mm;
- golul la interiorul tocului : ± 2 mm; - alte elemente ± 1 mm.
MONTAJUL TÂMPLARIEI
Montarea foilor de usa se va face numai terminarea executarii lucrarilor cu proces tehnologic umed
(tencuieli interioare, placajul de faianta, spacluirea peretilor ce se tencuiesc). Toate tocurile pentru usile
interioare se vor fixa numai la partea superioara si la partea inferioara. Pozitionarea corecta a tocului se
verifica cu bolobocul si cu firul cu plumb.
Inaintea montarii tocurilor se vor face urmatoarele operatiuni :
- verificarea calitatii lucrarilor executate anterior si care pot influenta operatiunile de montaj a
tâmplariei;
- trasarea si verificarea axelor de montaj a tâmplariei, functie de elementele de prindere existente sau
pentru pozitionarea acestora.
Etansarea rostului între toc si perete se va face prin umplerea rostului cu spuma poliuretanica sau chit
siliconic. Dupa realizarea celorlalte lucrari de finisaj interior : pardoseli, tencuieli, placaje si vopsirea
tocului, se monteaza foile de usa. Inaintea efectuarii lucrarilor de vopsitorii se face o revizuire a tocurilor
metalice, facându-se slefuiri si ajustari de la caz la caz.
VERIFICAREA ÎN VEDEREA RECEPTIEI
Urmatoarele defecte se considera minore si se pot remedia prin operatiuni de mica amploare, la cererea
proiectantului pe cheltuielile constructorului.
Usile se închid si se deschid cu greutate.
Defecte de montaj al feroneriei.
Etansari si chituri neregulate.
Defecte majore se considera urmatoarele :
- Foaia de usa nu corespunde cu dimensiuni, cu tocul, rostul între toc si foaia de usa nefiind conform cu
detaliile;
- Foaia de usa are tendinta de a se deschide sau închide din cauza abaterii tocului de la verticala sau
fixarii defectuoase a balamalelor.
- Tocul nu este fixat pe elementele de structura.
INTRETINEREA SI PROTEJAREA LUCRARILOR
Pâna la receptie lucrarilor se va avea grija ca tâmplaria sa nu fie deteriorata în cursul executarii ultimelor
operatiuni de finisare. Este recomandabil ca usile sa fie protejate cu hârtie în timpul zugravelilor.

 TAVANE SUSPENDATE DIN GIPS-CARTON

Trasarea – se traseaza doua axe perpendiculare si se face o repartitie a panourilor in asa fel
incat panourile de pe marginile opuse sa aibe aceeasi dimensiune. Trasarea aliniamentelor
profilelor de sustinere a plafonului, se marcheza cu ajutorul unei sfori inmuiata in vopsea .
Astfel sunt marcate pe tavan liniile pentru profilele sustinatoare si axele tirantilor.Trasarea
inaltimii la care se monteaza plafonul pe peretii adiacenti plafonului. Plafonul fix are structura
de sustinere din lemn ( sau metal) sau metal fixata direct pe planseul la rosu se executa astfel:
 Fixarea sipcilor portante pe planseul existent prin intermediul diblurilor si suruburilor.
 Fixarea sipcilor de montaj la aprox 50 cm interax pe reteaua sipcilor portante , prin
suruburi rapide .
 Montarea panourilor de gips carton prin prinderea lor de sipcile de montaj prin
intermediul suruburilor rapide la 17 cm.
Pentru executia plafonului suspendat cu structura de sustinere din lemn distantele interax
intre sipcile portante se stabilesc functie de masa plafonului suspendat:
< 850 mm pentru 15 kg/mp si < 700 mm pentru 30 kg/mp
Inaltimea libera minima dintre tavan si plafonul suspendat sa nu fie mai mica de 10 cm in
partea cea mai joasa a plafonului. Cand nu se pot realiza cei 10 cm, fixarea profilului sustinator
se face direct pe tavan.

Materiale
Panouri din gips - carton
- obisnuit 12,5 mm grosime
- acustice 13,0 mm grosime
Structura de sustinere
1.A.Structura metalică
- profile de sustinere a panourilor montate la 1,20 m (1,25 m) interax
- aparente
- semi-aparente
- ascunse
- piese de suspendare cu arc ce se introduc în profilele de sustinere
- tije de suspendare cu bucla
- profile socundare de închidere a panourilor pe contur (interax 60 cm; 62,5 cm)
Izolatia
Plafoane termoizolante
- placi sau saltele din vată de fibre de sticla
Plafoane fonoizolante
- placi sau saltele din vata do fibre de sticla
Plafoane fonoabsorbante
- placi perforate
- strat vată minerală
- hârtie de aluminiu pe spatele placii
Furnituni
Tipodimensiuni
- plăci cu dimensiunile: 60x60 cm; 62,5x62,5 cm; 120x60 cm.
Tolerante
Placile pot avea abateri maxime la dimensiunile în plan de ± 1 mm; la grosime de ± 2 mm; la planeitate
mai mici de mm; la unghi mai mici de 1 mm. Panourile se depoziteaza orizontal si izolate de la sol; în
locuri fára umiditate si ferite de intemperii. Placile, fiind usoare, pot fi manipulate de o singura porsoana.
Conditii de montaj
- tencuielile pe pereti trebuiesc sa fie terminate si uscate;
- platformele suspendate realizate sub terase sau acoperisuri trebuie sä faca obiectul unui studiu
termic prealabil (izolatie termicä, bariera do vapori, ventilare etc.).
- trebuie urmărit sensul de montaj indicat pe anumite tipuri de placi.
Desenarea plafonului fals
Se deseneaza la o scara planul încăperii ce urmeaza a avea plafon fals. Se traseaza cele două axe
perpendiculare si se face o repartitie a panourilor în asa fel încât panourile ce rămân pe laturile opuse se
fie de aceeasi lătime si cea mai mare posibila. Pentru aceasta, se împarte lungimea camerei la lungimea
panoului. Numarul obtinut, făra zecimale, se diminueaza cu unu. Rezultatul obtinut corespunde
numarului de panouri întregi. Acelasi lucru pentru cea!altă dimensiune a încăperii. Astfel, axele vor fi fie
pe mijlocul panourilor fie la intersectia lor. Se traseaza profilele de sustinere la interax de 1,20 m (125
m) si a tijelor de suspondare a 1,20 m (1,25 m) interax de-a lungul profilelor de sustinere (simetric fată
de cele doua axe pentru tije).
Trasarea pe santier
Se determina cota plafonului cu ajutorul bulei de nivel si se traseaza pe pereti. Dupa desen se traseaza
axele încaperii, pozitia profilelor de sustinere si a celor secundare.
Montajul
Se fixeaza profilele de margine la 30 - 40 cm interval printr-un sistem adaptat naturii profilelor sau a
închiderilor verticale.
Se fixeaza tijele de suspendare care trebuie se fie adaptate suportului de
fixare: - grinzi lemn;
- planseu ba.;
- sarpanta metalica.
Se prind profilele de sustinere la 1,20 m interax. Dacă dimensiunea încaperii este mai mare decât
lungimea profilelor de sustinere, se prelungesc prin fixarea extremitatilor una de cealalta prin clemele
prevezute la capetele profilelor. La margine, se taie cu foarfeca. Trebuie verificat ca marginea primei
dale întregi sa corespunda cu fanta din profilul de sustiner în care se pozitionează profilul secundar. Se
pun cu ajutorul nivelei la aceeasi cota toate profilele de sustinere. Se montoaze din 60 cm în 60 cm (62,5
cm) profilele secundare, creându-se un caroiaj. Profilele secundare se monteaza în fantele proilului de
sustinere câte doua, câte una de-o parte si de alta a profilului de sustinere, cu ajutorul unui sistem do
clipsare. Se monteaza panourile din gips-carton introducându-le pe diagonala caroiajului dupa care so
rotesc si se axeaza pe profile. Panourile de margine vor fi aduse la dimensiunea necesara prin taierea
unor panouri normale cu cutter-ul.
Montarea structurii metalice de susţinere
Se începe montarea cu profilurile principale care se supendă cu tiranţi sau distanţieri, după care
se montează profilurile secundare de montare a plăcilor şi se fixează la fiecare intersecţie cu
piesele denumite "călăreţi".
Nu se trece la montajul plăcilor de gips-carton dacă nu s-a terminat de executat întreaga
structură metalică şi se întocmeşte proces-verbal de lucrări ascunse, consemnându-se
particularităţile de executare faţă de norme.Nu se acceptă la structura metalică abateri mai mari
de 6 mm la planeitate sau profiluri răsucite.
Montarea plăcilor
Montarea plăcilor se face ca la capitolul "Pereţi de compartimentare din gips-carton".
Montajul lămpilor şi altor accesorii
Se face urmând regula:
- accesoriile cu greutatea până la 0,4 kN/m2 se vor monta direct pe tavan cu accesorii speciale
- accesoriile cu greutate între 0,4 si 0,7 kN/m2 se vor monta numai pe tavan cu plăci de
grosimea de 18 mm
- pentru sarcini mai mari de 0,7 kN/m2, se vor utiliza elemente speciale de oţel, iar prinderile
se fac pe structura de rezistenţă
Pregătirea tavanelor pentru finisare se face întocmai ca şi la pereţii despărţitori
Daca este specificat in proiect se face izolarea termica a plafonului cu vata din fibre minerale sub forma
de saltele sau placi.Pregatirea suprafetei in vederea aplicarii finisajului- stropii de mortar sau alte resturi
asemanatoare trebuie indepartate de pe intreaga suprafata; zonele prelucrate cu spaclul trebuie sa fie
uscate si slefuite; grunduirea intregii suprafete se face in cazul unor vopsiri care necesita o tratare
speciala, compensand diferentele de absorbtie a suprafetelor de carton si cea a suprafetelor prelucrate cu
spaclul; grundul trebuie lasat sa se usuce. Caracteristicile ce trebuiesc îndeplinite de plăcile din gips-
carton sunt prezentate în caietul de sarcini de arhitectură din cadrul Proiectului Tehnic
VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
Se va verifica daca corespund din punct de vedere al realizarii termice, fonice (ignifuge - daca este
cazul) si a rezistentei a foc.
Se va verifica corespondenta dintre mostrele aprobate de Consultant si cele din executie.
Se va verifica existenta certificatelor de calitate, a instructiunilor de folosire si a agrementelor pentru
materialele folosite.
Daca nu se respectă prezentele specificatii sau desenele de executie sau mostrele aprobate, consultantul
va putea decide înlocuirea lucrarilor cu altele care sa respecte aceste cerinte.

Verificări tehnice de calitate

 Verificarea materialelor
Se fac urmatoarele verificări:
- se verifica vizual calitatea foilor de gips-carton, ca aspect, caracteristici geometrice şi a
marcajului în scopul stabilirii corespondenţei materialului cu prevederile proiectului.
- se verifică profilurile pentru realizarea structurii, pentru a corespunde cu prevederile
prezentului ghid pentru acceptarea calităţii materialului.
- se verifică tipurile de accesorii metalice, ca dimensiuni şi calitate.
Verificarea lucrărilor de montare
Se verifică trasarea tavanului şi a cotei de montaj pentru a corespunde prevederilor
proiectului şi pentru realizarea orizontalităţii. Se verifică structura metalică, şi anume:
- interaxele pentru a corespunde tabelului de mai sus;
- planeitatea structurii metalice care nu trebuie să aibă abateri mai mari de 6 mm, pe ambele
direcţii;
- existenţa "călăretilor" la toate îmbinările;
- distanţele între tiranţi pentru a corespunde celor prevazute în tabelului de mai sus;
Rezultatele verificărilor de mai sus se consemnează într-un proces-verbal de lucrări ascunse.
Se verifică modalitatea de montare şi pregătire pentru finisaj a plăcilor.
- se verifică distanţa între prinderi;
- se verifică dacă îmbinările au fost sanfrenate;
- se verifică daca s-a montat banda autoadezivă pe întreaga lungime a rosturilor de îmbinare
între panouri;.
- se verifică daca s-a montat banda de aluminiu la colţul intrând dintre tavan şi perete.
Montajul plăcilor de gips-carton nu se poate face la temperaturi sub limita de îngheţ.
Nu se montează plăci cu adeziv şi nu se realizează îmbinări cu pastă de ipsos la temperaturi sub
+ 5°C.Nu sunt compatibile cu panourile din gips-carton, vopselurile pe baza de var şi silicat
de sodiu.Agrementele tehnice şi certificatele de calitate ale materialelor vor însoţi procesele -
verbale de lucrări ascunse.

 APLICAREA TERMOSISTEMULUI
Materiale
Rigle de racordare
Placi termoizolante
- polistiren
- vata minerala
Adeziv pentru lipirea plăcilor izolante
Dibluri speciale pentru fixarea placilor izolante
Mortar adeziv masa de spaclu armat cu plasa din fibre de sticle
Diverse furnituri
Tolerante
Pentru deviatii mai mari de 1 cm trebuie realizata o tencuiala de egalizare. Temperatura aerului exterior a
suprafetei de baza si a materialului ce se pune în opera trebuie se fie de peste +5 grade C, pâna la
întarirea completa. Nu se poate lucra la vânt puternic sau la temperaturi mari (sub influenta directa a
razelor solare). In cazul unor conditii metorologice nefavorabile, suprafetele în lucru trebuiesc protejate
cu materiale corespunzatoare.
Livrare, depozitare, manipulare
Materialele se aduc, în functie de natura lor, în galeti de plastic, saci, role sau pachete protejate cu folie.
Depozitarea, tot în functie de material se va face în locuri ferite de înghet si umezeala, racoroase, ferite
de raze ultraviolete (soare), de influenta precipitatiilor si de deteriorare mecanica. Sacii se depoziteaza pe
paleti sau suport de lemn, rolele se depoziteaza în picioare. Pentru urmatoarele produse (adezivi,
vopsele) sunt de evitat contactele îndelungate pe piele; în caz de stropire în ochi se indica clatirea cu
multa apă curent si la nevoie, consult medical. Aceste produse în stare întarita nu sunt daunatoare. La
procurarea materialelor se va da atentie deosebita perioadei de garantie permisa de producator pentru
depozitarea lor.
EXECUTIA
Pregatirea suprafetei suport
Trebuiesc înlaturate murdariile, stropii de mortar sau alte resturi de materiale. Trebuie înlaturat uleiul do
cofraj. Placile termoizolante se fixează cu adeziv si dibluri. Pentru cladiri cu înaltimea peste 8 m se
utilizeaza dibluri speciale. Adezivul se întinde cu partea plana a unui spaclu cu dinti, iar ulterior se face
zimtuirea suprafetei utilizând partea cu dinti. Zonele de îmbinare (marginile) între placi trebuie sa
ramâna fara adeziv. Lipirea cu adeziv pe întreaga suprafata se utilizeaza numai la suprafetele netede.
Pentru celelalte tipuri de suprafete se aplica adezivul pe o fâsie de 5 cm pe perimetrul placii si în 3
puncte din mijlocul ei (marimea zonei în cele trei puncte este de aproximativ o palma). La aplicarea
peste buiandrugii de fereastra se recomanda utilizarea unor fixatori, pentru a se evita desprinderea placii
cu adezivul înca umed. In zonele de colt se recomanda dispunerea tesuta a placilor izolatoare. Dupa
uscarea adezivului, proeminentele se înlatura prin taiere cu cutter-ul. Rosturile dintre placi se umplu cu
spuma poliuretanica sau cu pene din material izolant. Capetele placilor dinspre ferestre, respectiv usi, se
prevad cu bande de acoperire a rosturilor. Se lipesc apoi riglele de capat pentru tencuieli la ramele
ferestrelor. Eclisa de protectie cu banda adeziva serveste la prinderea foliei de acoperire care, dupa
tencuire se înlatura. Gaurile pentru dibluri se fac cu masina de gaurit iar introducerea acestora se face
prin lovire sau însurubare. Dibluirea se realizeaza cel mai devreme la două zile de la lipirea cu adeziv.
Lungimea diblului se alege în functie de caracteristicile suprafetei de baza la fata locului. Se vor aplica
minimum 5 dibluri/mp în câmp, iar la zona de margine vor fi 12 dibluri/mp. Latimea zonei de margine
va fi specificată de producator.
Prima etapa este de aplicare a masei de spaclu adeziv în benzi, pentru a putea fixa plasa din fibre do
sticla. Plasele se suprapun una peste alta pe o latime de 10 cm. Dupa aceasta se aplica umed pe umed
pâna când spaclul adeziv înca nu s-a uscat masa de spaclu de fixare care trebuie să acopere plasa. Plasa
nu trebuie să se mai vada. Grosimea acestui strat este de cca. 3 mm. Colturile se protejeaza cu plasa
specială de colt. Masa de spaclu se va aplica prin presare puternica pentru a nu se realiza o acoperire prea
groasa. In zona golurilor din fatada (ferestre, usi) este necesara o întarire suplimentara a coltului.
Suprapunerea se face între glaf si buiandrug cu o plasă de vinclu. In zone supuse loviturilor (socluri)
armatuna uzuala poate fi întarita cu plase blindate, care însa nu se mai suprapun. Se aplica masa de
spaclu adeziv de cca.2 mm grosime, se monteaza plasa blindata. Apoi se aplica masa de spaclu prin
presare foarte puternica. Urmeaza armarea pe toata suprafata cu plasă din fibra de sticla, care se
montează cu suprapunere si acoperirea ei cu masa de spaclu.
Glafurile de ferestre se vor alege cu latime în asa fel încât marginea de scurgere sa fie iesita în afara cu 3-
4 cm fata de noua suprafata. Rosturile de dilatare ale cladirii se vor evidentia din stratul termoizolant prin
executarea unui sant uniform de cca.15 mm. Pe marginile rostului si de ambele parti ale acestuia, pe o
distanta de cca. 20 cm latime, se aplica o masa de spaclu. Se introduce în rost banda de rost se aseaza
plasa de colt, cu rigidizarea din sine de PVC pe patul de masa de spaclu si se spacluieste. Profilele se
aseaza de jos în sus, suprapunându-se pe o distantă de cca. 2 cm pentru a asigura eliminarea completă a
apei. Inaintea unei noi prelucrari, stratul de masa de spaclu va sta la uscat minimum 7 zile. Grundul se dă
pe masa de spaclu bine uscată. Grundul poate fi aplicat cu bidineaua sau cu trafaletele. Trebuie lucrat
uniform si fara întreruperi. Timpul de uscare este de minimum 24 do ore. Tencuiala se da dupa uscarea
grundului. Se aplica cu un dreptar de otel inoxidabil. Pentru o tencuiala periata, imediat dupa întinderea
tencuielii pe perete se va peria rotund cu peria din material plastic, uniform si fara întrupere. Grosimea
tencuielii este de 3 mm. Este recomandata comanda întregii cantităti de tencuiala o data, pentru evitarea
abaterilor de nuanta. Nuanta de culoare poate fi garantata doar în cadrul unei singure sarje de tencuiala.
Vopsirea se face dupa uscarea tencuielii si numai în cazul în care tencuiala nu se comanda de la început
în culoarea dorita. Primul strat de vopsea se da diluat cu apa în raport 1:1 sau în functie de instructiunile
producatorului. In functie de starea vremii, dan nu înainte de minimum 12 ore se mai aplica unul sau
doua straturi de vopsea nesubtiata. Ca si la tencuieli, este recomandata coandarea întregii cantitati de
vopsea o data. Ochii si pielea, cât si suprafetele din jurul zonelor pe care se aplica tinciul, tencuiala sau
vopseaua (sticla, ceramica, piatra natunala, metal) vor fi ferite. In caz de necesitate se va clati imediat
partea stropita cu multa apa; nu se va astepta uscarea.
VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI Se va verifica planeitatea (± 0,5 mm). Se va verifica abaterea
de la verticala (± 1 mm/m). Se va venifica daca corespunde din punct de vedere al izolarii fonice, termice
si a rezistentei la foc. Se va verifica corespondenta între mostre si ceea ce este executat. Se va verifica
existenta certificatelor de calitate, a instructiunilor de folosire, a datei de garantie si a agrementelor
tehnice pentru materialele folosite. Dacă nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si
mostrele aprobate, consultantul va putea decide înlocuinea lucrarilor cu altele care sa respecte aceste
cerinte.
Montarea profilului pe soclu
Soclul este partea construcţiei care este expusă la apă din stropire şi este în contact cu zăpada
(adunată în grămadă). Corect alcătuit, soclul este retras faţă de faţadă şi din acest motiv se
prevede picurător. Se recomandă montarea plăcilor de polistiren extrudat până la o înălţime de
cca. 450 mm de la nivelul solului. Materialul va conferi rezistenţă mecanică la loviri
accidentale şi impermeabilitate sporită. Profilul de soclu reprezintă ghidajul pentru montarea
plană a plăcilor de termoizolare. Acesta trebuie montat orizontal şi plan şi se fixează de suport
prin dibluri cu guler PE la fiecare 30cm. Profilul asigură formarea estetică şi rezistenţa la
lovituri a părţii inferioare a termoizolaţiei faţadei. Profilul se achiziţionează cu lăcrimar, ceea
ce împiedică scurgerea apei sub izolaţie, nu permite înmuierea izolaţiei, prevenind astfel
deteriorarea tencuielilor colorate în dreptul muchiei de jos.
Profilul este confecţionat din aluminiu anticoroziv. Lăţimea profilului este în f uncţie de
grosimea materialului izolant, având diferite lăţimi: 2 cm, 3 cm, 5 cm, 10 cm.Profilul de soclu
va fi obligatoriu fixat rectiliniu (la sfoară) folosind distanţieri. Profilul de soclu se fixează
orizontal la cota superioara a soclului.
Fixarea profilului presupune:
- fixarea de proba a profilului în poziţie orizontală, cu ajutorul nivelei cu bula de aer şi trasarea
punctelor de amplasare a diblurilor; punctele de fixare a diblurilor se amplasează pe orizontală
la cea. 50 cm unul de altul si la 4 -5 cm faţă de capetele profilului;
- forarea, prin intermediul unei maşini de găurit rotopercutante cu burghiu Φ 6, a găurilor de
încastrare a diblurilor;
- fixarea definitivă a profilului de soclu prin înşurubarea şuruburilor din otel în diblurile
încastrate în stratul de rezistenţă al peretelui;
- montarea următorului profil de soclu se face după aceeaşi tehnica, lăsându -se fata de profilul
adiacent un rost cu deschiderea de cea. 3 mm;
- la colturi, profilul de soclu va depăşi muchia verticală pe o distanţă egala cu grosimea
profilului de soclu de pe peretele adiacent; în aceasta zonă, capetele profilelor de soclu ieşite în
consolă vor fi tăiate, în prealabil, la 45°.
Montarea profilelor de soclu necesita prezenţa a cel puţin trei lucrători, doi lucrători menţin
profilul pe poziţie şi al treilea execută celelalte operaţii (verificarea orizontalităţii, trasarea
punctelor de fixare, forarea, introducerea diblurilor şi înşurubarea şuruburil or). Fixarea pe
perete a plăcilor din polistiren
Aplicarea plăcilor termoizolante din polistiren expandat ignifugat
Stratul termoizolant se va realiza cu plăci de polistiren expandat, ignifugat, cu grosimea de 10
cm. EI se va aplică pe întreaga suprafaţă a pereţilor prevăzuţi a fi izolaţi, precum şi pe glafurile
golurilor de tâmplărie.
Lipirea plăcilor din polistiren
Dispunerea plăcilor se va face de jos în sus, în rânduri orizontale, cu înălţimea egală cu lăţimea
unei placi (de regulă 50 cm). Primul rând orizontal de placi va fi amplasat în spaţiul liber al
profilului de soclu. Înainte de lipire, plăcile din polistiren se poziţionează progresiv (în uscat)
astfel încât să se respecte următoarele:
- rosturile verticale dintre plăci să fie ţesute; decalarea rosturilor verticale se va face pe cel
puţin 1/5 din lungimea unei plăci (recomandabil pe 1/2 din lungimea unei pla ci);
- în zona muchiilor verticale (la colţuri) plăcile termoizolante vor fi ţesute la fiecare rând;
plăcile de pe un rând orizontal vor depăşi muchia verticală a colţului pe o lungime egală cu
grosimea stratului termoizolant, iar plăcile de pe acelaşi rând de pe peretele adiacent colţului se
vor opri la limita colţului;
- la rândul următor plăcile situate deasupra rândului care a fost oprit la limita colţului vor
depăşi muchia verticală a coltului pe o lungime egala cu grosimea stratului termoizolant, ia r
cele de pe peretele adiacent coltului vor fi oprite la limita coltului;
- în zonele de goluri, rosturile dintre plăcile termoizolante nu trebuie sa fie în prelungirea
muchiilor golului;
- rosturile dintre plăcile termoizolante vor fi de cel mult 2 mm; din această cauza se vor utiliza
numai placi cu margini şi colturi neştirbite.
La îmbinările verticale dintre rama (tocul) tâmplăriei şi perete, înainte de aplicarea stratului termoizolant,
se va fixa profilul de contact cu tâmplăria astfel:
- se marchează pe rama poziţia profilului, în funcţie de grosimea stratului de polistiren şi a
mortarului de lipire ce vor fi aplicate pe glafurile verticale ale elementului de tâmplărie;
- se debitează profilul de contact cu tâmplăria, la lungimea necesară;
- se înlătură banda de protecţie de pe banda autoadezivă a profilului de contact;
- se fixează profilul, pe rama verticală a elementului de tâmplărie, prin presare;
- pentru protejarea tâmplăriei în timpul operaţiilor de tencuire, se îndepărtează banda adezivă
de pe marginea profilului de contact şi se lipeşte pe aceasta o folie de protecţie care va acoperi
întreaga suprafaţă a elementului de tâmplărie; la terminarea lucrărilor se îndepărtează folia de
protecţie şi se rupe marginea profilului pe linia marcată special în acest scop.
Lipirea plăcilor de polistiren presupune:
- aplicarea mortarului adeziv pe spatele plăcilor, sub forma unui cordon perimetral de cca 5 cm
lăţime şi cca 2 cm grosime (amplasat la cca 2 cm de margine) completat cu 3 -5 ploturi, relativ
circulare, amplasate la distanţă egală pe linia mediană a plăcii ;
- pozarea provizorie a câtorva plăci dintr-un rând (cca. 3-4 plăci), după care acestea se vor fixa
definitiv prin presare; concomitent se va verifica (prin intermediul nivelei cu bule de a er)
orizontalitatea şi verticalitatea plăcilor aplicate;
- după aplicarea unui rând orizontal de plăci se aplică următorul rând;
- debitarea plăcilor termoizolante la lungimea sau lăţimea necesara (după o prealabilă trasare)
pentru realizarea ţeserii şi completărilor necesare în zonele unde înălţimea unui rând este mai
mică decât lăţimea unei placi (de exemplu în dreptul golurilor, la cornişă, etc.); debitarea se va
face cu cuţite încălzite sau instalaţie de debitat cu fir cald, astfel ca tăieturile sa f ie drepte.
Aplicarea stratului de polistiren la glafurile verticale ale tâmplăriei se va face în spaţiul dintre
fata glafului si profilul de contact cu tâmplăria, montat anterior (plasa profilului de contact
urmând a fi lipita pe suprafaţa polistirenului aplicat). Eventualele neplaneităţi locale ale
suprafeţei termoizolaţiei se vor ajusta, după întărirea mortarului adeziv (minimum 24 de ore de
la aplicare), prin polizare cu hârtie abraziva, urmata de îndepărtarea prafului de şlefuire.
Eventualele rosturi cu deschiderea mai mare de 2 mm se vor umple cu ştraifuri de polistiren
lipite cu mortar adeziv. Operaţia de aplicare a plăcilor termoizolante de polistiren expandat
ignifugat necesită cel puţin doi lucrători: unul care aplica (de regula, cu mistria ) morta rul
adeziv pe intradosul plăcii si unul care aplica placa pe perete si verifica planeitatea si
orizontalitatea plăcilor montate. Lipirea reprezintă mijlocul principal de fixare al termoizolaţiei
de suport. In funcţie de tipul materialului termoizolant folosit şi de stratul suport, se aleg
adezivi specializaţi pentru lipirea stratului suport al termoizolaţiei. Adezivul este un produs
care se foloseşte la lipirea pe suport a plăcilor de polistiren expandat sau extrudat şi pentru
pozarea plasei de armare din fibră de sticlă. Este un mortar uscat pe bază de ciment şi se poate
aplica manual sau mecanizat. Are putere mare de lipire şi este permeabil la vaporii de apă.
Adezivul se poate aplica pe marginea plăcii de polistiren în formă de cordon (50 x 20mm), în
câmp, în două puncte, dar nu mai puţin de 40% din suprafaţa plăcii. Trebuie evitată încărcarea
plăcii de polistiren. Această ultimă variantă se aplică în cazul straturilor suport perfect plane,
cu capacitate portantă de încălzire. Nu este permisă pătrunderea mortarului adeziv în rosturile
dintre plăci. Nu se îmbină plăcile de polistiren la colţurile deschiderilor (uşi, ferestre, logii
etc.) existând pericol de fisurare. La montaj, temperatura mediului ambiant şi a stratului suport
trebuie să fie de min. +5°C. Plăcile se montează interţesut. Consumul practic de adeziv pentru
lipire, în condiţiile unui strat suport cu o rugozitate redusă şi fără abateri mari de planeitate,
este de 5 – 6 kg/mp.
Consolidarea mecanică suplimentară
Consolidarea mecanică suplimentară poate fi executată doar după uscarea completă a stratului
de adeziv folosit la lipire şi se realizează cu dibluri. Diblurile sunt elemente executate din
polietilenă (ceea ce le conferă rezistenţă sporită la smulgere şi forfecare) şi sunt folosite pentru
fixarea suplimentară a termoizolaţiei pe stratul suport (beton, zidărie din cărămidă, BCA).
Diblurile sunt obligatorii la aplicarea termosistemului numai in cazurile următoare:
- pe faţade mai înalte de 10m (suprafeţe de cca. 100 mp) fiind destinate preluării forţelor care
―trag‖ de faţadă;
- pe tencuieli vechi,
- pe zidărie şi beton.
Diblurile se vor monta astfel încât rozeta să calce în întregime pe placa de termoizolare (cc a. 15 cm de
muchia plăcii) şi nu în rostul dintre două sau mai multe plăci.
Fixarea diblurilor rozeta se va face numai după uscarea mortarului de lipire a plăcilor
termoizolante (minimum 24 de ore de la aplicarea plăcilor termoizolante care urmează a fi
fixate mecanic)
Această operaţie presupune:
- marcarea punctelor in care urmează a fi plantate diblurile rozeta si amplasarea lor (cca. 4
dibluri/m2); se va avea in vedere ca fiecare placa termoizolanta debitata, în funcţie de mărime,
să fie fixată mecanic cu cel puţin un diblu,
- forarea găurilor în punctele marcate; locaşurile pentru plantarea diblurilor rozeta se executa
cu o maşina rotopercutantă prevazută cu un burghiu având diametrul de 8 mm si lungimea
necesara pentru ca mandrina maşinii sa producă pe suprafaţa plăcii termoizolante din polistiren
o amprenta cu adâncimea de cca 3 ... 4 mm;
- introducerea, în locaşurile forate, a diblurilor rozeta;
 fixarea in diblurile rozeta, a cuielor din PVC, prin batere cu un ciocan (având masa de
cca 1 - 1,5 kg);
- după batere, capul diblului trebuie să rămână în planul plăcii din polistiren (pentru a nu
deranja realizarea stratului de protecţie).
Pregătirea suprafeţei
Stratul suport trebuie sa aibă îndepărtat finisajul existent (dacă este cazul).Abaterile de la
planeitate ale stratului suport trebuie sa fie de max. 10 mm (măsuraţi pe toate direcţiile sub
dreptarul de 2 m lungime). Diferenţele de planeitate mai mici de 10 mm pot fi preluate prin
stratul de mortar adeziv pentru lipirea plăcilor termoizolante. Pentru defectele de planeitate mai
mari de 10 mm, după caz, se polizează bavurile sau se umplu intrândurile cu mortar de
tencuiala. Planeitatea suportului trebuie să ducă la grosimi de maximum 1,5 cm ale stratului de
lipire. Orice neregularitate / neplaneitate apărută la montajul plăcilor va conduce la un consum
suplimentar de adeziv. Stratul suport de tip tencuială trebuie sa fie aderent la stratul de bază.
Verificarea aderentei stratului de tencuiala de stratul de rezistenta (zidărie sau beton) se poate
face prin ciocănire. Acolo unde sunetul nu este clar, se recurge la dislocarea tencuielii
neaderente şi la refacerea ei. Stratul suport nu trebuie să prezinte fisuri semnificative (cu
deschiderea sau adâncimea mai mare de 10 mm). In caz contrar, tencuiala se va înlătura si se va
reface. Verificarea îndeplinirii condiţiilor de mai sus pentru stratul suport se va face după
fixarea in stratul de rezistenta al peretelui, a eventualelor piese de ancorare ale obiectelor ce
urmează a fi prinse de perete (instalaţie de climatizare, panouri publicitare, etc.).
Apoi se va realiza desprăfuirea suprafeţei suport (care trebuie să îndeplinească condiţiile de
calitate specificate) şi stropirea ei cu apa. Desprăfuirea se va face prin periere energică, (cu
perii de sârmă) iar spălarea se realizează cu cârpe ude sau cu apa sub presiune.
Punerea în opera a termosistemului se va face in conformitate cu documentaţia tehnica de
execuţie.
Condiţiile de mediu necesare sunt:
- temperatura aerului, pe durata punerii in opera si a prizei mortarului;
minim + 5°C;
maxim + 35oC;
- fără precipitaţii atmosferice, ceaţă, vânt puternic (mai mare de 6 m/s).
Dacă polistirenul a stat mult timp în bătaia soarelui pe faţadă se recomandă acelaşi procedeu
pentru ―regenerarea‖ suprafeţei.
Aplicarea stratului de armare
Aplicarea se face folosind fierul de glet cu dinţi (10 x 10mm). Armarea stratului de adeziv se face prin
înglobarea ţesăturii din fibră de sticlă in stratul de adeziv ―crud‖, urmată de netezirea
/ finisarea acestuia. Plasa de armare cu ţesătură din fibră de sticlă, reprezintă stratul de armare
care are rolul de a împiedica formarea fisurilor cauzate de tensiunile term ice şi de a prelua din
eforturile care solicita învelişul clădirii. O ţesătură din fibre de sticlă de calitate este rezistentă
la agenţii alcalini, are ochiurile de 4 x 4 mm şi o masă specifică de 145 g/mp.
Plasa de armare din fibră de sticlă trebuie să aibă proprietăţi mecanice exprimate empiric prin:
min. 150 kg/mp şi să reziste la mediul alcalin. Pentru faţade cu deschideri mari (peste 20m) sau
la corpuri de clădiri alăturate se utilizează obligatoriu profilul de dilatare, pentru a prelua
tensiunile mecanice induse de diferenţele de temperatură sau de mişcare a clădirii.
Realizarea stratului de protecţie din mortar adeziv armat cu plasa din fibre de sticla (tencuiala
de baza):
Realizarea stratului de protecţie presupune o serie de operaţii, detaliate mai jos:
Rectificarea planeitătii suprafeţei stratului termoizolant din polistiren expandat (dacă este
necesar). Diferenţele de planeitate de pana la 10 mm se pot prelua prin strat ul de mortar adeziv
de lipire a plasei din fibre de sticla.
Neplaneitătile mai mari de 10 mm se vor ajusta, după întărirea mortarului adeziv (minimum 24
de ore de la aplicare) prin polizare cu hârtie adezivă, urmată de îndepărtarea prafului de
şlefuire.
Prepararea mortarului adeziv
Mortarul adeziv utilizat pentru lipirea stratului de armare din plasa de fibre de sticla este
acelaşi şi se prepară în acelaşi fel ca si mortarul utilizat la lipirea plăcilor termoizolante .
Aplicarea profilelor de colţ şi a profilelor cu picurător
Pe lungimea muchiilor verticale ieşânde ce apar la intersecţiile diferitelor planuri de faţadă se
realizează o întărire locală cu un profil special de colţ. Pe muchia exterioară orizontală de la
partea de sus a golurilor de uşi şi ferestre se realizează o întărire locală cu un profil special cu
un picurător. Profilele de colţ şi cu picurător sunt prevăzute pe ambele părţi, pe întreaga
lungime, cu câte o fâşie din plasă din fibre de sticlă. Montarea profilelor de colt si a celor cu
picurător se face astfel:
- se debitează profilele la lungimea necesara;
- la profilul picurător se ajustează plasa de armare care se aplica pe glaf, la dimensiunea
corespunzătoare lăţimii glafului;
- se aplica cu gletiera cu dinţi, un strat din mortar adeziv pe o suprafaţă egala cu suprafaţa
plaselor de armare; .
- se pozează profilele pe muchii, se întinde si se presează plasa de armare pe mortarul adeziv;
- dacă lungimea muchiei este mai mare decât lungimea profilului de colt este necesara
îmbinarea profilelor cap la cap; la îmbinare se va realiza petrecerea plasei din fibre de sticla ale
celor doua profile, pe o lungime de cca. 3-4 cm;
- se gletuieşte suprafaţa acoperita astfel încât sa se realizeze înglobarea completă a plasei
profilelor. Gletuirea se prelungeşte puţin peste marginile plasei, astfel încât sa se realizeze o
racordare plană cu suprafaţa stratului de polistiren.
Lipirea plasei de armare aferenta profilului de contact cu tâmplăria se face în acelaşi mod ca la
profilele de colt. Înainte de lipire se ajustează lăţimea ei astfel încât sa fie mai mică decât
lăţimea glafului.
Armarea locală a colţurilor golurilor din faţadă
Colţurile golurilor de uşi şi ferestre se întăresc local prin aplicarea pe o direcţie perpendiculară
cu diagonalele golului a cate unei fâşii din plasa din fibre de sticla având lungimea de cca. 50
cm şi lăţimea de cca. 30 cm, fâşiile fiind axate (cu axa transversala) pe diagonalele golurilor.
Fâşia din plasă din fibre de sticlă de armare locală a colţurilor se aplică l a fel ca profilele de
colţ.
Aplicarea stratului general de armare din plasă din fibre de sticlă
Aplicarea stratului de armare se va face fie în rânduri verticale, fie în rânduri orizontale, după
necesităţi, cu suprapunere pe cca. 10 cm. Pentru fixarea stratului de armare din plasa din fibre
de sticla se procedează astfel:
o după fixarea profilelor de întărire locală, respectiv a plasei de la colturile golurilor, se aplica
cu gletiera cu dinţi un strat continuu din mortar adeziv, având lăţimea şi lungimea egală cu cea
a fâşiei din plasa din fibre de sticla care urmează a fi lipită;
o fâşiile din plasă din fibre de sticlă se aplica cat mai continuu posibil;
o la debitarea plaselor se va avea în vedere evitarea îmbinărilor (suprapunerilor) in zonele de
colt (inclusiv de goluri);
o pe stratul de mortar neîntărit aplicat se derulează si se fixează prin presare plasa din fibre de sticla şi se
înglobează prin gletuire, în stratul de mortar;
o plasa de armare va acoperi întreaga suprafaţă a stratului termoizolant, suprapunându -se peste plasele
aferente profilelor de soclu, de colt si de contact cu tâmplăria;
o la partea inferioara a peretelui (soclu) si la colturile ieşinde, plasa de armare se va aplica si
peste partea metalica a profilelor de soclu, respectiv de colţ, fără a depăşi muchia;
o stratul de mortar aplicat trebuie sa aibă o grosime de cel puţin 2 mm;
o după lipirea unui rând de plasa de armare, rândul următor se aplica, suprapunându-se (după
caz, longitudinal si/sau transversal) peste rândul aplicat anterior, pe o distanta de cel puţin 10
cm;
o la colturile intrânde, plasa de armare de pe o fata se va petrece peste plasa de armare de pe
fata adiacenta muchiei, pe o distanta de cca. 15 cm;
o plasa de armare se decupează (in cursul operaţiei de poziţionare) in dreptul pieselor de fixare
a eventualelor obiecte prinse de fata exterioara a peretelui (daca este cazul);
o in dreptul golurilor plasa de armare fie va acoperi iniţial întreaga suprafaţă a golului, fie va depăşi
marginea golului pe o distanta suficient de mare astfel încât sa se realizeze ulterior suprapunerea peste
plasa aferenta profilului de contact cu tâmplăria;
o plasa astfel aplicata se va decupa corespunzător, în funcţie de lăţimea glafurilor pe care
trebuie întoarsă. Realizarea stratului de protecţie a termoizolaţiei necesita prez enta a cel puţin
doi lucrători: unul care tine sulul de plasă la poziţia necesară şi altul care îl derulează si îl
presează.
Grunduirea stratului de protecţie (tencuiala de bază)
După uscarea stratului de mortar adeziv armat cu plasa din fibre de sticlă (minimum 3 zile de la aplicare),
cu o zi înainte de aplicarea stratului de tencuiala decorativă se aplica (cu o roia sau bidinea) un strat
nediluat de grund pe o suprafaţa ce poate fi acoperită in ziua următoare cu tencuiala decorativă.
Finisarea
Anumite corecţii de planeitate ale polistirenului aplicat se pot face folosind o drişcă de lemn pe care s-a
lipit şmirghel aspru. În funcţie de concepţia arhitectului şi dorinţa beneficiarului, se pot obţine, ca strat
final, faţade structurale (tencuite) sau faţade lise (vopsite). Pentru îmbunătăţirea aderenţei stratului de
finisaj la stratul suport (de armare) se foloseşte o amorsă pe bază de apă, rezistentă la mediul alcalin, cu
absorbţie uniformă pe suprafaţa de construcţie.
Trebuie avute in vedere funcţii multiple ale stratului de finisare:
- decorativ, estetic,
- protecţie (expus la intemperii, prin hidrofobizare respinge apa din ploi),
- rezistenţă (participă la protecţia mecanică şi rezistă la variaţii termice).
Stratul decorativ se poate realiza din mai multe tipuri de materiale:
- tencuieli minerale pe bază de ciment – var;
- tencuieli organice, pe bază de răşini;
- vopsea de faţadă.
Aplicarea stratului de finisaj presupune:
Prepararea mortarului;
Conţinutul de mortar uscat de 40 kg al unui sac se amesteca (manual sau mecanizat) cu 8-
11 litri de apa in funcţia de consistenta dorita. Deoarece timpul recomandat de utilizare este de
cca. 2 ore, se vor prepara numai cantitati de mortar care se pot consuma in acest interval de
timp, in sistem de lucru continuu.
Aplicarea mortarului;
Mortarul se aplica pe întreaga suprafaţă a stratului de grund aplicat cu o zi înainte, cu gletiera,
după care se drişcuieşte imediat. Grosimea stratului de tencuiala este de 2 -3 mm (pentru
mortarul cu granulaţie 0-1 mm) respectiv 3-4 mm (pentru mortarul cu granulaţie 0-2 mm).
Pentru aplicarea mortarului decorativ se recomanda ca suprafaţa faţadei să fie împărţită in zone
(eventual delimitate cu banda autoadeziva) care sa poată fi acoperite in regim de lucru
continuu, cu o cantitate de mortar corespunzătoare. Acest lucru este valabil şi în cazul in care -
faţada are zone care urmează sa fie finisata in culori diferite. Pentru obţinerea unei nuanţe
uniforme este recomandabil ca tencuiala decorativă aplicata pe o faţadă sa fie realizată din
acelaşi lot de material. Se recomandă culori deschise, pastelate, pentru a se evita efectul de
supraîncălzire.
In timpul lucrărilor, tencuiala proaspătă trebuie sa fie protejata împotriva precipitaţiilor sau a
însoririi puternice. La aplicarea fiecărui strat component al te rmosistemului se va asigura o
planeitate riguros controlatăNu se admit abateri în privinţa grosimii termoizolaţiei, grosimea
acesteia trebuie să fie uniformă pe întreaga suprafaţă. Plăcile termoizolante lipite trebuie să
aibă rosturile strânse. Nu este admisa utilizarea de placi din polistiren cu muchiile si marginile
rupte. Totodată nu se admit rosturi intre placi mai mari de 2 mm, cu excepţia zonelor unde sunt
montate profile de rost. Se va verifica aderenta plăcilor de polistiren de suport. Nu se admit
plăci din polistiren desprinse de suport. Plasa de armare din fibre de sticla trebuie sa fie
complet înglobată in stratul de mortar adeziv. Stratul de grund trebuie sa se prezinte ca un strat
uniform continuu şi să acopere complet stratul de tencuială armată. Nu sunt admise desprinderi,
cute, discontinuităţi ale peliculei, neregularităţi sau fire de par din bidinea. Tencuiala
decorativă nu trebuie sa prezinte zone cu desprinderi, fisuri, nuanţe diferite sau cu granule in
relief (strop) neaderente.

 ÎNVELITORI SI PEREŢI DIN PANOURI TIP SANDWICH

Panourile pentru pereţi vor fi rezistente la incendiu cu o lăţime de 1000 mm. Acestea lac
posibilă montarea simplă şi deosebit de rapidă. Îmbinarea panourilor se va face prin
introducerea lor unul în altul, lucru care permite dimensionarea lor exactă şi evitarea pierderilor
de căldură obţinându-se în acest fel o suprafaţă omogenă şi etanşă. Panourile sunt montate pe o
structura de susţinere preexistenta. Panourile se vor monta direct pe cămăşuială din beton a
pereţilor exterior.
DESCRIERE
Perete cortină nestructural şi luminator zenital, din profile de aluminiu vopsit, cu rupere de
punte termică, cu ochiuri fixe şi ochiuri mobile – culoare RAL 7021.
Geam termoizolator, low-e, cu alcătuirea 8:14:8
Piesele din oţel pentru ancorări, rigidizări şi precadre sunt fie inoxidabile, fie prevăzute cu
operaţii de zincare în baie topită. Prelucrările ulterioare trebuie evitate.
Zincarea pieselor de otel se va verifica temeinic dupa transportul la şantier şi înainte de
montajul pieselor de aluminiu. Părţile zincate deteriorate ca şi eventualele suduri vor fi
curăţate, degresate şi apoi vopsite cu vopsea de protecţie de cea mai buna calitate.
SUPRAFEŢE VITRATE
• Geam termoizolator, low-e, securizat cu baghetă termică şi argon, având alcătuirea
8:14:8
• Tentă culoare - incolor
• Geam exterior clar, low-e şi geam interior clar, low-e
• Spaţiul interior umplut cu argon, având K=1,2 W/m²Kº
• Cu tratamente speciale contra radiaţiei solare, cu protecţie specială contra razelor
ultraviolete – transmisia UV < 10%
• Caracteristici geam dublu izolator : - LT = 75 ÷ 78%
- LR = 10 ÷ 15%
- SF = 55 ÷ 60%
GARNITURI
Se vor monta numai garnituri originale din cauciuc, EPDM cu dimensiuni şi sectiuni prevă zute în
cataloagele furnizorului.
ACCESORII ŞI FERONERIE
• Se vor utiliza numai piese originale .Tijele de acţionare vor fi anodizate .
• Rosturile de glisare se vor unge la montaj . Alegerea feroneriei se va face în funcţie de
încărcările şi solicitările estimate .
• Feroneria trebuie să fie ajustabilă, şi în funcţie de dimensiunile elementelor şi de
încărcări, vor fi prevazute piese de reazem si închidere suplimentare.
Montarea panourilor
Înaintea începerii lucrărilor se va verifica:
- forma rectilinie şi rectangulară a marginilor şi colţurilor;
- forma plană şi starea învelişului metalic,
- aderenţa feţelor metalice la miezul izolant,
- absenţa deteriorărilor la suprafaţă
- dimensiunile şi forma plană a panourilor;
- starea corespunzătoare a accesoriilor:
Se vor lua toate măsurile necesare în timpul depozitării şi manipulării panourilor pentru a
evita
deteriorare a acestora. Panourile cu degradări, indiferent de cauzele care le -au provocat, nu vor
fi puse în opera. Montarea panourilor va fi făcută conform prescripţiilor fabricantului (indicaţii
şi detalii de montaj). Vor fi folosite numai accesoriile recomandate de producător in cazul unor
situaţii deosebite întâlnite în timpul execuţiei, antreprenorul va prezenta detaliile respective
consultantului şi nu va începe execuţia decât după aprobarea lor. Pereţii trebuie să fie bine
aliniaţi. Toleranta acceptată a dimensiunilor şi planeităţii este de cel mult 5 mm . Se vor lua
toate măsurile necesare în vederea evităm condensării la îmbinări, traversările elementelor de
străpungere şi la conturul golurilor din panouri pentru trape sau chepenguri.Se vor evita punţile
termice de orice fel.
Stabilirea unghiurilor câmpului de lucru
Înainte de a începe montarea panourilor, se stabilesc unghiurile suprafeţei acoperişului şi se trasează la
intervale corespunzătoare, cu un şnur colorat, linii de control. Se verifică construcţia suport realizată
anterior, în ceea ce priveşte perpendicularitatea şi alinierea; în caz contrar pot apare probleme grave în
cursul pozării panourilor din cauza decalării plăcilor.
Verificarea alinierii pereţilor şi a suprafeţelor de acoperiş
Panourile sunt elemente de construcţie stabilite în sine. Spre deosebire de tabla trapezoidală,
panourile tip sandwich nu transferă permanent forţele de torsiune. Construcţia suport trebuie să
fie bine pregătită.
Distanţa între cosoroabe şi poziţia acestora pe verticală
Înainte de începerea lucrărilor de pozare se verifică distanţa dintre cosoroabe şi se compară
încă o dată cu tabelele de încărcare ale producătorului panourilor. Se verifică, de asemenea,
dacă este asigurată o săgeată liberă a tuturor panourilor de acoperiş. în cazul distanţelor mai
mari între cosoroabe, acestea nu trebuie pozate, la faţa superioară, coplanar cu cantul superior
al fermei acoperişului, ci trebuie montate mai sus cu cel puţin mărimea săgeţii admisibile a
panourilor plus o distanţa de siguranţă. Elementele de construcţie, aşa cum sunt aceste panouri,
nu pot prezenta o săgeată de mărimea L/150, unde L reprezintă distanţa între cosoroabe. În
cazul distanţelor mai mari intre cosoroabe, ca de exemplu la o distanţă de 3.500 mm, săgeata
ajunge la peste 23 mm.Nu se decalează cosoroabele cu faţa superioară coplanar cu ferma
acoperişului. Panoului aflat la ferma acoperişului i se blochează săgeata. Astfel nu mai există
etanşeitate la îmbinarea longitudinală, se ajunge la pătrunderea apei din precipitaţii şi mai ales,
la formarea apei din condens, din cauză că nu mai corespunde simetria îmbinării. Nu există
garnitură de etanşare
Stratul suport pentru fixarea panourilor
Alegerea corectă a elementelor de fixare este deosebit de importantă. Trebuie respectate
valorile de extragere ale şuruburilor şi diblurilor. Informaţiile respective pot fi obţinute din
diverse tabele de tehnica fixării sau după consultarea cu furnizorul. În cazul cosoroabelor din
oţel sunt necesare şuruburi autofiletante. In cazul oţelului, din considerente de lungime a
vârfului de găurire, se ţine cont de grosimea materialului care trebuie străpuns. În cazul
panourilor pentru pereţi se vor folosi şuruburi cu filet autoportant. Pentru şuruburile respective
există grosimi ale tablei, care pot fi obţinute de la producător
Montajul
Se vor respecta prevederile din dreptul muncii legate de protecţie.
- plasă de protecţie la pozarea panourilor pentru acoperiş (începând de la o înălţime de
prăbuşire de 5,00 m;
- schelă de protecţie cu plasă de prindere în zona streşinilor şi a închiderii acoperişului la
partea frontonului,
- schele sau platforme de lucru stabilite pentru montarea panourilor de perete.
Plan de pozare
Înainte de începerea lucrărilor se va analiza planul de pozare împreună cu lista de piese, pentru
a vedea detaliile necesare şi poziţiile de plasare a panourilor. Apoi pachetele cu panouri vor fi
distribuite pe şantier. Se vor respecta direcţiile de pozare stabilite de către proiectant. Nu se va
modifica direcţia de pozare pe aceeaşi faţadă. Rosturile nu sunt egale văzute î n lumină
tangenţială.
Direcţia vântului
Panourile vor fi pozate întotdeauna în sens contrar direcţiei principale a vântului.
Suprapunerea marginilor în zona îmbinărilor longitudinale formează o protecţie faţă de
pătrunderea apei de ploaie care loveşte în panouri.
Materiale de fixare
Panouri de acoperiş
Se fixează panourile exclusiv prin proeminenţa ridicată, niciodată prin planul prin care se
scurge apa. Se folosesc întotdeauna calotele de fixare originale procurate de la producătorul
panourilor sau din comerţul specializat.
Acestea distribuie forţa de extragere a şurubului pe o suprafaţă mai mare decât şaiba de
etanşare.
Datorită formei sale adaptate este imposibilă deplasarea spre lateral a tablei în zona
proeminenţei în condiţiile unui cuplu de strângere normal. De asemenea, eta nşarea faţă de apă
în interiorul calotei este considerabil mai bună datorită garniturii de etanşare realizată din
neopren comparabil cu şaibele de etanşare Dm 16 mm. De-a lungul îmbinărilor longitudinale
este necesară montarea unei benzi de etanşare autoadezive din neopren (sau similar).
Panouri de perete
Acestea nu au fixare ascunsă şi se fixează pe panou cu ajutorul unor şuruburi suficient de
lungi.
Capetele şuruburilor sunt vizibile mai târziu la faţada finisată. Se folosesc exclusiv şuruburi cu filet
autoportant şaibe corespunzător de mari cu o garnitură din neopren.Se folosesc exclusiv şuruburi cu şaibă
de etanşare şi garnitură de etanşare.
Panouri de faţadă
Acestea se fixează într-un falţ special format. Următorul panou acoperă apoi locul de
înşurubare.
Numărul şuruburilor se va calcula de către producătorul şuruburilor, în funcţie de proiect. Se acordă
atenţie la montare în special faptului că panourile trebuie să se suprapună corect. În caz contrar se
formează fante nedorite, care afectează aspectul optic exterior.Este important ca panourile să se afle cât
mai aproape posibil unul de altul. Numai astfel se garantează faptul că presiunea de apăsare a garniturii
menţine îmbinarea etanşă la vânt şi împiedică formarea apei de condens
Fixarea pe construcţia - suport
Felul şi lungimea şuruburilor pentru fixarea panoului pe construcţia - suport se orientează în
funcţie de cerinţele obiectivului respectiv. Diametrul minim este de 6,3 mm. În cazul panourilor
pentru acoperiş se vor folosi în orice caz calote corespunzătoare cu garnitură din neopren
încorporată, şi cu şuruburi de lungime corespunzătoare cu şaibă de etanşare EPDM.
Se evită îmbinările prin înşurubare în adânciturile panourilor. Aceste striuri sunt în acelaşi timp
şi planul de scurgere a apei. Şuruburile eventual insuficient strânse sau instabilităţile din
construcţia suport dau ocazia apariţiei de locuri neetanşe. Dacă un cap al şurubului se află pe
proeminenţa superioară, atunci locul respectiv nu este supus continuu unor cantităţi de apă ca
cele din striul adânc.
Îmbinări longitudinale
Pentru acestea se pot găsi şuruburi autofiletante cu vârf de găurire redus şi garnitură de
etanşare din EPDM. Distanţa dintre şuruburi trebuie să fie aproximativ 300 până la 400 mm.
Găuriri greşite ( şuruburi de reparaţie)
Se poate întâmpla să existe găuri practicate greşit ca urmare a unor erori de montaj. Acestea
pot fi închise cu ajutorul aşa numitelor şuruburi de reparaţie. Este vorba în acest caz despre
şuruburi cu un diametru mai mare al miezului şi cu o garnitură de etanşare mai mare cu
garnitură EPDM.
Ancore de siguranţă
Normele prevăd realizarea unor posibilităţi adecvate de agăţare pe suprafaţa acoperişului pentru
personalul de întreţinere. În mod frecvent se fixează de construcţia portantă aşa n umite ancore
de siguranţă, care sunt conduse prin planul acoperişului. De ancorele de siguranţă este fixat
ulterior un cablu de oţel, de care lucrătorul se va prinde cu echipamentul său de siguranţă. Nu
se fixează niciodată
ancorele pe panoul tip sandwich. Forţele apărute sunt prea mari pentru acesta.
Depozitarea pachetelor de panouri
 Pachetele de panouri vor fi depozitate întotdeauna înclinate pe direcţia longitudinală, astfel
încât apa din precipitaţii să se poată scurge de pe ele. Depozitarea pe termen lung a pachetelor
cu panouri în aer liber impune acoperirea cu prelate din material textil (fără prelate din material
plastic). Acestea permit o dezaerare rapidă a pachetelor. Este obligatoriu să fie evitată
staţionarea (băltirea) apei între elemente. Chiar şi în cazul tablei cu faţa înnobilată pot apare în
timp deteriorări ca urmare a acestei situaţii (pete, coroziune). Pentru evitarea punctelor de
presiune, pachetele nu vor fi stivuite unul peste altul. Pachetele deschise trebuie asigurate
contra ridicării în cazul unei furtuni ( de exemplu cu ajutorul unor centuri şi alte mijloace
similare). Depozitele intermediare pe structura acoperişului nu sunt permise, din considerente
de statică, decât peste ferme şi niciodată în mijlocul câmpului cosoroabelor. În cazul ridicării
cu macaraua, se folosesc colţare de protecţie a canturilor sub cablurile de ridicare. În cazul unor
lungimi ale panourilor de peste 8.00 m se va folosi o traversă de sarcină. Se ridică întotdeauna
câte un singur pachet cu panouri. Se descarcă cu ajutorul stivuitorului cu furcă, astfel încât
şoferul să poată acţiona cu deosebită atenţie. Se reglează distanţa dintre furci cât mai mare
posibil.
Folia de protecţie
Majoritatea producătorilor de panouri aplică. în cadrul producţiei continue, folii autoadezive
pentru protecţia suprafeţelor tablei. Se îndepărtează aceste folii de protecţie înainte de montaj
sau imediat după aceasta. Dacă acestea sunt supuse mai mult timp acţiunii razelor solare atunci
nu mai pot fi îndepărtate.
Lucrări de croire
Se evită folosirea polizorul unghiular. Aceasta formează scântei fierbinţi, care se aderă
prin fenomenul de ardere la stratul acoperit al tablei şi care nu mai pot fi îndepărtate. Urmarea
va fi apariţia a nenumărate puncte de rugină pe suprafaţa panoului Din cauza vitezei mari de
tăiere, polizorul unghiular împrăştie particulele rezultate din şlefuire pe o suprafaţă foarte mare
Se foloseşte ferăstrăul circular manual cu pânza acoperită cu metal dur, sau ferăstrăul cu lanţ
special indicat în acest scop. Se îndepărtează imediat aşchiile de tăiere de pe suprafeţe, la
primele urme de umiditate acestea ruginesc ele însele şi provoacă o deteriorare asemănătoare cu
cea descrisă mai sus Petele de rugină din cauza spânului de la găurire sau şlefuire mai pot fi
ulterior îndepărtate doar cu foarte mari dificultăţi. Aşchiile de găurire care apar la practicarea
găurilor şi la introducerea unor aşa - numite şuruburi
autotăietoare formează, dacă nu sunt imediat aspirate, pete de rugină pe suprafaţa tablei
acoperite.
Nituirea tablelor de îmbrăcare
Nituirea nu poate fi evitată în cadrul procesului complet de execuţie a suprafeţelor de faţadă. La
exterior vor fi utilizate întotdeauna nituri de etanşare în locul niturilor oarbe uzuale în prezent.
Experienţa a arătat că, pe termen mediu şi lung, după detaşarea ştifturilor crestate în cazul
niturilor oarbe, poate fi provocată pătrunderea apei.
Se acordă atenţie alegerii de materiale echivalente ca potenţial de coroziune. Nu se folosesc
nituri de aluminiu la tablă din oţel sau invers. La acoperiş, tablele de îmbrăcare nu trebuie
nituite. Este mai bine ca, în acest caz, să se folosească şuruburi de etanşare.
Montarea umpluturilor pentru profiluri/table dinţate la acoperiş
La coama, la străpungeri este necesară montarea unor aşa numite umpluturi de profil pentru
etanşarea între panoul propriu-zis şi tabla de racordare aferentă Aceste elemente pot fi
procurate ca accesorii de la producătorul de panouri. În ciuda montării unor astfel de umpluturi,
este totuşi necesară chesonarea capătului tablei de acoperiş sub tabla de învelire.
Folosirea spumei poliuretanice din doză
Înainte de aplicarea plăcilor de tablă de învelire, rosturile trebuie umplute cu spumă
poliuretanică din doză. Se are în vedere faptul că spuma poliuretanică din doză nu este etanşă la
vapori. Pentru realizarea unei construcţie cu izolaţie contra vaporilor, atunci rosturile, pe
partea interioară şi pe cea exterioară, trebuie lipite cu bandă de butii. Apoi pot fi montate
tablele de învelire. Se are grijă la spuma excedentară sau care picură poate ajunge pe suprafaţa
finită a panourilor. Ulterior, petele pot fi complet îndepărtate doar cu foarte mare greutate.
Recepţia lucrărilor
La terminarea lucrărilor vor fi făcute verificările necesare pentru a fi determinata calitatea lucrărilor.
Vor fi urmărite în principal următoarele aspecte.
- corespondente cu prevederile proiectului
- conformitatea cu mostrele şi detaliile aprobate
-integritatea finisajului
- aspectul şi starea generală;
- etanşeitatea rosturilor de îmbinare între panouri
- etanşeitatea elementelor de racordare (sorturi, copertine, etc.)
- etanşeitatea in jurul elementelor de străpungere
Acolo unde apar neconcordanţe sau defecţiuni, consultantul va decide completările şi
înlocuirile ce se impun.

 LUCRĂRI DE HIDROIZOLAŢII

Pentru realizarea hidroizolaţiilor de calitate corespunzătoare, vor fi respectate următoarele condiţii:

- lucrarea de hidroizolaţie va fi executată de echipe specializate;
- se vor asigura spaţii corespunzătoare pentru depozitarea materialelor, conform prescripţiilor
respective şi amplasarea utilajelor aproape de locul execuţiei;
-se vor asigura căile de acces cele mai scurte pentru transportul şi manipularea materialelor;
-se va controla calitatea şi cantitatea foilor bituminate, a bitumurilor şi materialelor auxiliare,
dacă au certificate de calitate şi corespund prescripţiilor tehnice respective, pentru utilizarea
conform normativului;
- lucrările de hidroizolare la cald se vor executa la temperaturi peste 50C şi este interzisă
execuţia acestora pe timp de ploaie şi burniţă;
- la lucrări pe timp friguros se vor respecta prevederile din C 16 - 84
- temperatura materialului de bitum în cazan nu va depăşi 2000 C iar în momentul lipirii
straturilor va fi cuprinsă între 150-180 0 C.
.Suprafeţele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolaţiei se venifică şi controlează
dacă corespund, astfel:
- se vor verifica pantele şi se va controla dacă suprafaţa este curată, fără asperităţi şi
denivelări mai mari de 5 mm, verificate în toate direcţiile cu un dreptar de 3 m lungime, iar
scafele executate cu raza de min 5 cm şi muchiile de 3 cm;
- se va verifica dacă suportul din mortar sau bitum este uscat şi întărit, prin lipirea numai
pe 20 cm a unei fişii de carton bituminat de 30x20 cm după o prealabilă ancorare care la
încercarea de dezlipire, după o oră de la lipire, trebuie să se rupă; dezlipirea la suprafaţa
mortarului sau cu mortar indică calitatea necorespunzătoare a suportului pentru aplicarea
hidroizolaţiei;
- se va verifica dacă sunt fixate conductele de scurgere, elementele de străpungere, diblurile,
cârligele, agrafele de pătrundere a copertinelor şi jgheaburilor, precum şi dacă sunt executate
lăcaşurile rosturilor, deflectoarele pentru difuzia vaporilor sau alte elemente situate sub bariera
contra vaporilor sau sub hidroizolaţie.
Materiale
Tipuri de hidroizolatii folosite:
Hidroizolatie la terase circulabile si necirculabile cu panta 1,5 ... 4%:
- strat suport, 1 cm grosime, mortar de ciment : nisip;
- grund de bitum filerizat;
- amorsa cu solutie de bitum taiat;
- 2 straturi de pânza PA 55+1 strat carton bitumat CA 400 intercalate, cu 3 straturi de bitum filerizat.
Hidroizolatie sub pardoseli la camere umede (bai, bucătarii, WC-uri, laboratoare etc.):
- strat de egalizare, max.1,0 cm grosime, mortar de ciment : nisip;
- amorsa cu solutie de bitum taiat;
- grund de bitum filerizat;
- 2 straturi de pânza PA 55 intercalate cu 2 straturi de bitum filerizat.
Hidroizolatia contra apelor fara presiune:
- strat de egalizare din mortar de ciment: nisip de 1,5-3 cm grosime, bine driscuit, pe elemente de
constructie din beton sau zidărie;
- amorsa cu solutie sau emulsie de bitum, minimum 300 g/m2
- 2 straturi de pânza sau tesătură bitumata (PA 55; PA 45; TSA 2000) lipite cu mastic de bitum,minimum
1,5 kg/m2 la fiecare strat.
- 1 strat de acoperire din carton sau împâslitura bitumata (CA 400; CA 333; IA 1100) lipit cu mastic de
bitum, minimum 1,5 kg/m2.
- protectie pe orizontala cu sapa din mortar de ciment M 400 de 4-5 cm grosime iar pe verticala cu perete
din zidarie plina.
La subsolurile constructiilor de locuinte sau social culturale se admite înlocuirea hidroizolatiei orizontale
cu un strat de pietris asezat sub pardoseala pentru întreruperea capilaritatii.
Hidroizolatia contra apelor cu presiune exterioara a caror coloana este sub 5 m;
- strat de egalizare din mortar de ciment: nisip de 1,5-3 cm grosime, bine driscuit, pe elemente de
constructie din beton sau zidărie; - amorsă cu solutie sau emulsie de bitum, minimum 300 g/mp;
- 3 straturi de pânza sau tesatura bitumată (PA 55; PA 45; TSA 2000) lipite cu mastic de bitum cu
minimum 1,5 kg/m2 la fiecare strat; - 1 strat de acoperire din carton bitumat CA 400 lipit si acoperit cu
mastic de bitum 1,5 kg/mp la fiecare strat; - protectia pe orizontală si verticala
Pentru obtinerea unor hidroizolatii corespunzătoare se vor respecta urmatoarele prevederi:
1. Lucrarile se vor executa de echipe de izolatori specializati.
2. Se vor respecta conditiile cerute de producător pentru depozitarea materialelor.
3. Se vor asigura spatii pentru amplasarea topitoriilor si malaxoarelor aproape de locul de aplicare a
hidroizolatiilor pe cât posibil ferite de intemperii.
4. Se va acorda o atentie deosebita la topirea si malaxarea materiei bituminoase pentru a nu o degrada.
5. Temperatura de lucru va fi de min. +5°C, find interzisa executia hidroizolatiilor pe timp de ploaie si
burnita.
6. Se vor respecta pantele indicate în proiect, se va curata bine suprafata suport care nu va avea asperitati
mai mari de +/- 2 mm si denivelari peste 5 mm verificate în toate directiile cu dreptarul de 3 m.
7. Se vor termina înainte de executarea hidroizolatiilor lucrările la structura de rezistenta si instalatiile
aferente si elementele de compartimentari (pereti, atice etc.).
Inainte de receptionarea lucrarilor se verifica respectarea urmatoarelor conditii:
1. Calitatea stratului suport (rigiditate, aderenta, planeitate).
2. Calitatea materialelor hidroizolatoare.
3. Executarea corecta a pantelor prevazute în proiect.
4. Nivelul si amplasamentul corect al gurilor de scurgere.
5. Montarea corecta a diblurilor, agrafelor pentru prinderea pieselor de tinichigerie.
6. Executarea corecta a partilor constructive ale racordarilor (scafe, reborduri, parapete, etc.) care sa
asigure o buna continuitate a stratului hidroizolatiei.
7. Etapele si succesiunea operatiilor conform normativului C 112.
Pregatirea stratului suport
Stratul suport va avea suprafata plana, driscuita, rigida, uscata. Intersectiile suprafetei stratului suport
(scafe, dolii, muchii etc.) trebuie sa fie rotunjite cu o raza de curbura de 5 cm la scafe si dolii si 3 cm la
muchii. Umiditatea stratului suport se controleaza prin lipirea în mai multe locuri a unor fâsii de pânză
bitumata. Dupa 1-2 ore se smulg. Daca desprinderea se produce în masa de bitum, suprafetele sunt
corespunzatoare, daca desprinderea se produce prin desprinderea completa de placa, înseamna ca
suprafata e înca umeda.
Se verifica daca sunt amplasate corect si etansate conform detaliilor, toate gurile de scurgere si de
ventilatie. Se fac eventualele rectificari ale suprafetei suport si curatirea de praf si impuritati.
Amorsajul
Se va face prin vopsire cu peria de par, cu doua straturi succesive de bitum taiat - circa 0,400 l/m2 în
total.
Aplicarea fiecarui strat se va face dupa uscarea celui precedent.
Executarea straturilor bituminoase de etansare
Se va executa prin vopsire cu mastic bituminos, la cald, cu gletuitorul de cauciuc si perie de fibră.
Pentru fiecare strat : 1,5 - 2 kg/m2.
Lipirea straturilor de pânza bituminata si carton bitumat
Se va executa la cald prin petrecere la jumatate a fâsiilor (în cazul ca hidroizolatia se executa în 2
straturi) sau la 1/3 (în cazul ca hidroizolatia se executa în 3 straturi). La fiecare strat se consuma pentru
lipire 1,5 - 2 kg mastic la 1 m2. Aplicarea straturilor se începe de la zonele cele mai joase (guri de
scurgere). Scafele, doliile se întaresc cu un strat suplimentar din pânza bitumata PA 55, conform
detaliilor. La pereti hidroizolatia se începe de la partea inferioara si se executa complet pe înăltimea de
2-3 m.
Protejarea hidroizolatiei
Hidroizolatia la terase circulabile se protejeaza cu o sapa de mortar
Hidroizolatia la terase necirculabile se protejează astfel:
- protectie usoară - stropire mecanizata în doua straturi minimum 300 g/m 2 vopsea
reflectorizanta în culori deschise; - protectia grea din pietris de 7...15 mm asezat în strat
uniform de 4 cm grosime.
Protectia hidroizolatiei verticale se va face cu zidarie de caramida plina arsa de 7,5-12,5 cm grosime sau
cu elemente prefabricate din beton montate cu rosturi la 5 m distanta.
Verificari în vederea receptiei
Hidroizolatia la terasa se va verifica cu avizul scris al Consultantului prin inundare cu un strat de apa de
10 cm, timp de 48 de ore, timp în care nu trebuie sa se producä infiltratii iar tavanul nu trebuie sa
prezinte umezeala. Se verifica lucrarile de tinichigenie aferente care trebuie sa îndeplineascä urmatoarele
conditii:
- copertinele, sorturile, paziile trebuie sa fie bine ancorate si lipite, cu falturi executate corect care sa
asigure etansarea si protectia hidroizolatiei;
- gurile de scurgere trebuie sa aiba gratar montat si sa functioneze normal la turnarea apei în punctele
cele mai înalte ale terasei.
Lucrarile vor fi executate conform cu:
- specificatiile;
- detaliile de executie din proiect.
La cererea Consultantului, daca se considera necesar, se va face si o verificare practica prin sondaj astfel:
- desfacerea în punctele indicate a hidroizolatiei pentru a se constata identitatea structurii cu proiectul;
- verificarea hidroizolatiei prin determinari de laborator, pe probe prelevate pentru a constata daca
materialele folosite au fost de calitate corespunzatoare, conform certificatelor de calitate.
(Consultantul va putea dispune refacerea lucrarilor în anumite zone unde nu sunt îndeplinite cerintele
proiectului sau specificatiilor, sau în cazul ca defectele sunt de mare amploare poate decide refacerea
completa a lucrarilor.
Masuri necesare pentru întretinerea hidroizolatiilor
Evacuarea apei de pe terasa acoperis trebuie sa fie asigurata, pentru a nu se scurge pe pereti. Nu se admit
spargeri la captuselile de protectie a hidroizolatiei, nici la pereti, nici la pardoseli. Nu se vor ancora sau
monta ulterior diferite obiecte pe peretii de protectie ai hidroizolatiilor. Se vor controla si curata periodic
(cel putin de doua ori pe an) gurile de scurgere si starea generala a hidroizolatiei si a protectiei acesteia.
Nu se admite strapungerea în nici un fel a hidroizolatiilor pentru a efectua diferite ancorări, fixari de
obiecte, decât numai de catre specialitati si cu acordul Beneficiarului.

Verificări înainte de începerea lucrărilor

Înainte de recepţionarea lucrărilor se verifică respectarea următoarelor condiţii:
 - calitatea stratului suport (rigiditate, aderenţă, planeitate);
- calitatea materialelor hidroizolatoare;
- executarea corectă a pantelor prevăzute în proiect;
- nivelul şi amplasamentul corect al gurilor de scurgere;
- montarea corectă a diblurilor, agrafelor pentru prinderea pieselor de tinichigerie;
- executarea corectă a părţilor constructive ale racordărilor (scafe, reborduri, parapete,
etc.) care să asigure o bună continuitate a stratului hidroizolaţiei.
Etapele şi succesiunea operaţiilor va fi conform normativului C 112.

 COMPARTIMENTĂRI DIN GIPS CARTON

Peretii din gips carton cu schelet simplu sau dublu sunt pereti interiori despartitori neportanti care se
monteaza în santier. Functiunile de rezistenta si fizică a constructiilor rezulta din conlucrarea scheletului
din profile de tablă de otel cu placarea din placi de gips carton si straturile izolatoare, pozate functie de
necesitati. Suplimentar, peretii pot suporta si încărcarile obiectelor agatate.
Domenii de utilizare. Peretii cu schelet se pot folosi în amenajarile interioare la cladirile civile (inclusiv
încăperi umede). Nu se pot utiliza în spatii tehnologice umede, în aer liber în constructii zootehnice, în
spatii cu temperaturi mari permanent peste 50° C.
Realizarea peretilor - montajul – OPERATII.
- masurarea si trasarea pe planseul portant a axelor peretilor, a scheletelor autoportante, a usilor si a
altor deschideri
- aceeasi operatie pe pereti
- aceeasi operatie pe tavane
- se fixeaza suprafata suport pentru profilele de contur
- înainte de începerea montarii profilelelor de contur, pe acestea se lipesc benzi de etanseizare sau
se realizeaza etansarea cu alte procedee
- planseele de rezistenta care prezinta denivelari mari vor fi egalizate înaintea montarii profilelelor
mai sus mentionate - se monteazä profilele verticale în profilele de contur
- se începe montarea placilor pe una din fetele peretelui
- prima placa de gips carton se pozeaza partial pe schelet si se fixeaza cu ajutorul nivelei cu bula de
aer
- se fixează în continuare pe schelet cu ajutorul suruburilor de montaj rapid evitându-se tensionarea
placii
- se monteaza în acelasi mod urmatoarele placi
- distanta de la scheletul de sustinere la elementele de completare din zona peretelui nu trebuie sa
depaseasca aproximativ 52 cm, iar în cazul realizării acustice aceasta distanta trebuie să fie mai
mica de 50 cm. - în cazul placarii duble, al doilea rând de placi va fi însurubat dupa primul rând
pun decalarea îmbinarilor libere, prin intermediul montarii de profile.
- daca se monteaza cadre, este necesara montarea de profile suplimentare pe ambele laturi ale
acestor cadre; rezistenta acestor profile se orienteaza, pe de o parte, dupa constructia peretelui, pe
de alta parte dupa înaltimea peretelui dupa marimea si greutatea canatului de usa.
- profilele de usi se monteaza pe întreaga înaltime a peretilor si se fixeaza foarte strâns de profilul
de contur inferior si superior prin patrunderea unul într-altul, profilele verticale trebuie sa suporte
 o greutate de 25 kg a canatului de usa la o înăltime de pâna la 2,80 m pentru încapere, precum si
greutati ale canatului de usa de pâna la 50 kg; - în cazul unor înaltimi mai mari ale peretilor,
se vor utiliza profile de rigidizare de cel putin 2 mm.
- spacluirea placilor din ipsos - carton poate demara numai după consumarea tuturor tensiunilor
semnificative, cum ar fi, de exemplu, cele din actiunea umiditatii sau a temperaturii. Se presupune
o temperatura a incintei de montaj si a constructiei de cel putin 5 ° C; umiditati exagerate ale
aerului (în comparatie cu conditiile ulterioare de utilizare) în timpul spacluirii, precum si
deshidratarea rapida sau încalzirea în scopul uscării pot duce la formarea de fisuri.
- turnarea de sape de asfalt fierbinte trebuie efectuata înainte de lucrarile de spacluire.
- rosturile placilor gips carton au, în mod obisnuit, muchii semirotunde si se spacluiesc făra straifuri
de acoperire a rosturilor. - în cazul introducerii unor benzi de acoperire a rosturilor din hârtie sau
din împâslitura din fibra de sticla, este posibila si spacluirea cu umplutură pentru rosturi.
- în cazul în care apare necesitatea ca spăcluirea sa fie slefuită, trebuie evitata aparitia asperitătilor
pe carton (sa nu se zgârie cartonul).
- în cazul racordarilor la alte elemente de constructie, se vor introduce benzi de separatie.
- rosturile de dilatatie în suport se vor executa prin constructia completa a peretelui cu scheleti.
- în cazul unor cerinte speciale privind suprafata (de exemplu : lacuiri cu luciu puternic sau dungi
luminoase) este indispensabila spacluirea întregii suprafete.
Tratamentul suprafetelor
- placile din gips-carton si placile de protectie contra incendiilor sunt compatibile cu aproape toate
tipurile de straturi de acoperire uzuale pentru interiorul încaperilor, cum ar fi:
lacuri si vopsele de dispersie, aplicari de tapete, placute, straturi textile si altele asemanatoare.
- nu este indicata folosirea colorantilor pe baza de silicati sau var.
- pentru aplicarea ulterioara a unor straturi suplimentare de tencuiala, substante minerale sau rasini
artificiale, sunt necesare tratamente preliminare, cum sunt aplicarea de punti de lipire sau
aplicarea de grunduri.
PERETI GK CU CADRU DE METAL
Pereti cadru ca pereti de montaj , neportanti, constructie din profile zincate C si U din tabla de otel,
grosimea tablei - cel putib 0,6 mm si stantari pentru instalatiile electrice si de tehnică casnica.
Racordurile inferioare si laterale se executa numai folosind un strat intermediar, foarte bine fixat.
Racordul superior la tavanele de orice tip cu strat intermediar, foarte bine fixat. Izolatie lipita, un singur
strat de supoti de fibre minerale, etanse. In pretul unitar sunt incluse toate dotarile colturilor cu materiale
de protectie a colturilor si muchiilor Alux si toate rostuirile rezistent-elastice ale racordurior.
La executia peretilor pe care urmeaza a se monta instalatiile trebuie folositi, în cazul chiuvetelor, vaselor
de WC suspendate si pisoarelor, exclusiv suporti universali ai producatorilor. Trebuie sa se tina seama de
elementele de montaj recomandate de producatori pentru bai si dusuri.
Pentru a izola zgomotele de curgere a apei, sistemul de conducte trebuie despartit de perete printr-un
strat de cauciuc, pâsla sau ceva asemanător, iar tevile trebuie captusite. Conductele de apa rece trebuie
învelite pentru izolare fonica dar si împotriva formarii de condens. Tevile de cupru neizolate nu trebuie
sa se afle în contact cu elemente zincate din perete.
Orificiile pentru prize si pentru dozele de derivatie trebuie executate corspunzator planurilor pentru
instalatiile electrice respectiv în conformitate cu indicatiile electricianului.
Pereti cadru GK,1 x 12,5, Min 40, d= 100mm
Perete din cadre de metal format din:
-constructie simpla de cadre din profile CW zincate de 75/50/06 mm, distanta între axe 62,5 cm si profile
UW de 75/40/06 mm; montaj inclusiv a racordurilor aferente, puternic consolidata cu dibluri potrivite cât
si prin folosirea de banda izolanta/chit.
-spatiu intermediar umplut cu material izolant din fibre minerale ( clasa de material A 1, greutatea 40
kg/mc); materialul izolant trebuie aplicat astfel încât sa nu existe pericolul de alunecare. -căptusirea pe
fiecare parte cu placi groase de 1 x 12,5 mm;
- consolidarea cu bulonuri de executie rapida; rosturile de placi si capetele de suruburi trebuiesc
acoperite cu o masa de spacluire care sa formeze un strat izolant.
Izolatia: 40 mm/40 kg/mc
Captusirea cu 1 x 12,5 mm GKF pe fiecare
scândura: parte
Greutatea peretelui: 26 kg/mp
Grosimea peretelui: 100 mm

Traverse transversale pentru peretii cadru din gips carton, adaos:

Traverse transversale din profile U si C în peretii cadru de gipscarton, ca baza de
consolidare pentru dulapurile de perete, obiecte de mobilier sanitar etc.
Lătimea traverselor: 150 mm
PLAFOANE SUSPENDATE
Pentru fixarea plafoanelor suspendate de tavane din beton se folosesc numai dibluri de metal. Elementele
suspendate si toate elementele portante se monteaza numai în executie zincata. Elementele suspendate pe
baza de arc se pot instala numai dupa verficari. Legaturile cu magnet nu sunt permise. Pe tavanul ‖ în
rosu‖ din otel beton respectiv prefabricate din otel sau table trapezoidale se aplica elementele suspendate
din benzi de otel ale fantei respectiv suspensii de tensionare. Fixarea elementelor suspendate pe tavanul
―în rosu‖ se face prin racordare respectiv gaurire. Fixarea benzilor de olel ale fantei pe table
trapezoidale se face exclusiv pe ambele parti la bordurile de tabla trapezoidala cu element de suspensie
tip Wangell. Fixarea trebuie facuta la cel putin ca. 5 cm deasupra muchiei inferioare a borduri. Structura
suspendata se instaleaza perfect oriontal si aliniat , corespunzator cu împartirea rasterului si dimensiunile
înaltimii.
Toate profilurile se montează perfect aliniate. Profile orizontale de racord perete se monteaza cu dibluri
la distanta de 60 cm si se însurubează. Pe stâlpi, suporturi, elemente de perete care ies în relief etc. se
pun cel putin câte 2 dibluri de fixare. Dacä nu exista alte specificari, executia racordurilor perete,
racordurilor tavan, orificiior de verificare la cablurile de curent electric sunt incluse în pretul de ofertă.
Toate elementele incorporate ce urmeaza a fi montate în contact cu tavanul, cum ar fi corpuri de
iluminat, guri de aerisire, etc. se suspenda separat respectiv se asigura printr-o consolidare suficienta a
subconstructiei, astfel încât sa nu se exercite o solicitare suplimentara.
Pentru suspendare se accepta numai sisteme verificate ca întreg, amestecul cu elemente ale altor sisteme
nu este permis. Prestatorul garanteaza pentru întreaga constructie.
Materiale:
- Placi de gips carton 12,5mm, structura din profile zincate C si U din tablă de otel, grosimea tablei -
cel putin 0,6 mm.
− tavan casetat sistem Rigips sau similar cu placi Decogips tip Capri cu sistem de suspendare aferent.
Panourile normale, rezistente la umezeala, rezistente la foc si panouri fonoabsorbante sunt produse de
finisaj pentru interior realizate in acord cu cerintele de calitate impuse de legea 10 / 95 si SREN
520:2005
Impreuna cu o structura adecvata de sustinere panourile se utilizeaza la interiorul constructiilor pentru
realizarea de plafoane suspendate nedemontabile cu sau fara tratamente acustice, pentru placari uscate
realizate in fata unor pereti masivi, nefinisati cu tratament acustic, sau pentru realizarea de pereti de
compartimentare, pe structura proprie cu sau fara tratamente acustice.
Panourile sunt realizate dintr-un amestec omogen de ipsos, fragmente de fibre minerale uniform
dispersate in masa amestecului, diversi aditivi si materiale de adaos si un invelis din carton tratat.
Identificarea produselor
Panourile din gops-carton se livreaza pe europaleti dubli, protejate cu folie din polietilena, fiecare
ambalaj purtand o eticheta adeziva pe care sunt mentionate, in original si in limba romana date
referitoare la:
- denumirea producatorului
- denumirea comerciala a produsului
- tipul panoului
- codul de identificare
- dimensiuni
- greutatea specifica
- standardul de referinta, numarul de panouri continute
- data fabricatiei si numarul lotului
- instructiuni succinte referitoare la manipulare
Fiecare livrare va fi insotita obligatoriu de un certificat de calitate aferent lotului de fabricatie.
Punerea in opera
Punerea in opera a panourilor din gips carton se efectueaza in conformitate cu instructiunile
producatorului, pe baza unui proiect. Punerea in opera se efectueaza de catre personal calificat si instruit
corespunzator, cu respectarea regulilor specifice acestor categorii de lucrari.
Producatorul ofera asistenta tehnica de specialitate, colaborari in selectarea solutiilor de ansamblu, atat
din punct de vedere constructiv cat si din cel al performantelor fizico – mecanice.
Punerea in opera a panourilor se efectueaza pe structuri metalice recomandate de producator si
agrementate in tara.
Plafoanele suspendate se realizeaza in sistem nedemontabil pe structura metalica din profile incrucisate
prin suprapunere cu ancorare si tije fixate in dbluri metalice sau piese de prindere adecvate planseului,
dupa tehnologia de montaj a plafoanelor false .
Suprafetele plafoanelor pot fi orizontale, plane dar si curbe raza minima fiind de 1200 mm, respectand
regulile de montaj ale plafoanelor de gips carton.
Avand in vedere faptul ca modelele realizate prin perforare sunt orientabile la punerea in opera vor fi
respectate cu strictete recomandarile producatorului in situatii speciale solicitandu-se asistenta mai cu
seama in ceea ce priveste pregatirea intersectiei plafonului suspendat cu peretele, pentru a se evita taiere
panourilor in zone perforate. Etapele succesive de punere in opera a panourilor sunt:
- punerea in opera se face incepand de la mijlocul incaperii
- panourile vor fi pozitionate cu lungimea paralela cu caderea luminii
- panourile vor fi lipite intre ele numai cu adeziv potrivit tipului de panou si tipului lucrarii.
- nu vor fi lasate spatii goale intre panouri
- panourile se fixeaza de profilele de sustinere la intervale de cel mult 920 mm cu suruburi
autofiletante de 25 mm la interax de 170 mm
- fixarea cu suruburi se face mai intai pe laturile transversale si apoi pe cele longitudinale
- panourile nu se fixeaza pe profilele perimetrale(de sprijin)
- suprafetele de plafon mai mari de 100 mp sau mai lungi de 10 m vor fi prevazute cu rosturi de
dilatare
- pentru finisare prin vopsire se va utiliza numai trafaletul si se vor respecta cu strictete instructiunile
producatorului.

 PANOURI TERMOIZOLANTE

INCHIDERI EXTERIOARE DIN PANOURI SANDWICH CU TABLA ZINCATA SI VOPSITA SI

MIEZ DIN VATA MINERALA RESPECTIV SPUMA POLIURETANICA
Inchiderile peretilor se vor face cu panouri termoizolante de 10 cm, doua foi din tabla vopsita si protejata
cu strat polimeric, miez din vata minerala montate vertical,cu profilatura verticala, fixate cu surub
ascuns.
Se vor folosi panouri cu falt. Fixarea se va face cu suruburi zincate de suporti premontati pe structura
metalica si pe stelajul metalic de fatada. Suruburile sunt autofiletante cu cap diamantat. Gulerele
suruburilor vor fi dublate de saibe cauciucate pentru etanseizare. Suruburile aparente vor avea capul
imbracat intr-un manson din material plastic la culoarea panourilor. Invelioarea se va face din panouri
furnizate de acelasi, sau de alt producator.
Panourile termoizolante 10 cm, doua foi din tabla vopsita si protejata cu strat polimeric, miez din spuma
poliuretanica vor avea foaia de tabla superioara cutata, cu ultima cuta libera pentru suprapunere cu fasia
alaturata de panou. Fixare cu suruburi aparente cu cap imbracat in manson de plastic si cu garnitura de
cauciuc. Panourile de acoperis vor veni la lungimi egale cu fiecare panta, astfel incat nu vor exista
imbinari perpendiculare pe panta. Aceste tipuri de imbinari nu sunt acceptate.
Conditii de stabilitate
Panourile vor fi fixate pe structura cu suruburi autofiletante cu diametrul minim de 4 mm, respectindu-se
recomandarile producatorului. Nu se vor lasa distante intre prinderi mai mari decat specificatiile pentru
incarcarile maxim admise. Punctele de sprijin de pe fatada sunt dispuse la distante suficiente pentru
incarcarile normate in zona de amplasament.
Conditii de planeitate si verticalitate
Prin modul in care sunt concepute, sistemele de inchidere cu panouri asigura imbinari continue. In orice
caz, orice imperfectiune in cadrul structurii suport se va reflecta in aparenta panourilor de fatada.
Se vor lua masuri de corectare inaintea montarii panourilor:
- saibe de cauciuc
- corectarea structurii suport
Tolerante
Nu sunt acceptate abateri mai mari de 1 mm la metru, dar nici abateri mai mari de 1 cm raportat la
intreaga lungime de fatada. Deasemenea nu se accepta abateri fata de tamplarie mai mari decat 5 mm pe
intreaga lungime a panoului de fatada.

 PEREŢI HPL

Placile HPL – High Pressure Laminates (laminate la inalta presiune) sunt constituite dintr-un sandwich
de melamina pe ambele laturi si miez de rasini sintetice cu adaugire de material organic.
Grosimea si compozitia miezului sunt variabile in functie de destinatia placajului, fiecare producator
avand propria sa gama de oferte.
De asemenea suprafata de melamina este protejata in functie de caz cu film de protectie cu texturi si
grosimi diferite.
Variante de produs utilizate in cadrul proiectului
S-au prevazut pereti despartitori pentru grupuri sanitare din placi HPL Se vor folosi placi de 20 mm cu
insertie de aluminiu in miez Suprafata finita va fi rezistenta la apa, la uzura si va avea tratare
antimicrobiana. Placile vor avea ambele fete finisate la culoarea specificata prin proiect, sau alese
impreuna cu Arhitectul. Metodele de fixare vor fi mecanice, cu piese inoxate sau cromate aparente.

 LUCRĂRI DE INSTALAŢII

Investitia cuprinde urmatoarele tipuri de instalatii:

1. Instalatii electrice
2. Instalatii HVAC
3. Instalatii de incalzire cu agent termic – gaz metan
4. Instalatii sanitare

 INSTALATII ELECTRICE
Proiectul va cuprinde urmatoarele tipuri de instalatii electrice:
a) Instalatii de curenti tari
 Instalatii electrice de iluminat.
 Instalatii electrice de prize.
 Instalatii electrice de forta.
 Instalatii pentru protectia contra tensiunilor accidentale de atingere.
 Instalatii de protectie contra tensiunilor atmosferice.
 b) Instalatii de curenti slabi
 Instalatii de detectie si avertizare incendiu
 Instalatii transmisie date-voce
 Instalatii sonorizare
 Instalatii supraveghere video
a) Instalatii de curenti tari
Alimentarea cu energie electrica
Toate echipamentele electrice trebuie testate. Contractantul va prevedea pe cheltuiala
sa toate instrumentele, laboratorele sau alte facilitati cerute pentru astfel de teste.
Contractantul va pune la dispozitia Proiectantului pentru aprobare procedura de verificare, cu
14 zile inaintea testelor. Dupa ce echipamentul electric si cablarea sistemului s -au terminat,
Contractantul va prevedea pe cheltuiala sa toate instrumentele, laboratoarele sau alte faciliati
cerute pentru astfel de teste. Contractantul va pune la dispozitia Proiectantului pentru aprobare
procedura de verifcare cu 14 zile inaintea testelor. Dupa ce echipamentul electric si cablarea
sistemului s-au terminat, Contractantul poate executa verificarile cerute pentru toate operatiile ,
comenzi si executie, in prezenta Proiectantului. Orice defect aparut trebuie remediat pentru a
atinge cerintele specificate in contract, sau impuse de Proiectant.
Alimentarea cu energie electrica a complexului sportiv scolar se propune a se realiza din
cadrul unui BMPT (bloc de masura si protectie trifazat ) amplasat la limita propietatii.
Tablourile electrice de distributie de joasa tensiune vor include un intrerupator sau separator
principal, intreruptoare MCCB in carcase turnate, intreruptoare miniatura MCB sau sigurante fuzibile
pentru fiecare circuit si trebuie asamblate in fabrica. Tablouri de distributie trebuie echipate cu
separatoare de putere pe circuitele de intrare si cu intrerupatoare automate cu protectie selectiva sau cu
sigurante automate pentru alimentarea fiecarui consumator. Circuitele de prize din cadrul zonelor
periculoase TN-S (PE) trebuie sa fie protejate in tablouri prin dispozite de protectie diferentiale cu
sensibilitate de 30 mA.
Tablourile care intra in dotarea anumitor echipamente trebuie sa corespunda cerintelor din
Specificatiile (fisele) tehnice ale acestora. Carcasele trebuie sa fie de tabla de otel galvanizat de 1.7
mm grosime pentru inaltimea pana la 2 m sau 2mm grosime peste 2 m.
Carcasa metalica trebuie sa fie de marimea adecvata ca sa permita circulatia libera a aerului. Vopsirea
carcasei consta dintr-un strat de grund anticoroiv si email de cuptor pentru finisaj.Usile se vor deschide la
180o ,cu garnituri contra vibratilor si trebuie prevazute cu maner tip bila.
Pentru tablourile din zonele accesibile publicului se vor prevedea lacate cu 3 chei.
Trebuie prevazute deschideri potrivite pentru conectarea tuburilor sau jgheburilor de protectie a
cablurilor, iar cablurile trebuie protejate adecvat prin presetupe la intrarea in tablouri.
Barele conductoare de curent trebuie sa fie din cupru din inalta conductivitate. Barele principale de
curent nu vor avea amperaj inferior separatorului sau intrerupatorul principal, dimensionate dupa STAS
7944/1974 sau BS 1433 si fixate pe izolatori de portelan sau alt material nehigroscopic omologat si
distantate corespunzator. Conectorul neutru va fi din cupru cu terminale cu suruburi, egale ca numar si de
acelasi calibru ca circuitele de iesire individuale.
Bara de legare la pamant PE sau PEN in fuctie de schema tabloului trebuie dimensionata mijloacele
omologate. Trebuie prevazute bariere mobile de izolare a fazelor si aparatori de protectie la barele
neizolante si cleme, din placi groase de 2,5 mm. Pentru deservire, trebuie prevazute manere la extragere a
aparatoarelor izolante. Intrerupatoarele automate si sigurantele automate trebuie sa aiba capacitatea de
rupere superioara valorii curentului de scurtcircuit pe barele din care se alimenteaza, la tensiunea
nominala.Trebuie sa existe posibilitatea de inlocuire a sigurantelor automate, a intreruptoarele MCB,
MCCB si a barelor prin partea din fata. Diferitele carcase de aparate, separatoare si intrerupatoare in aer
(ACB) trebuie aranjate incat sa prezinte o configuratie multietajata si vor include camere de cablare cu
dimensiuni asa incat sa poata fi instalate clemele terminale si presgarniturile. In cablajul secundar nu
trebuie admise jonctiuni cositorite de conectori, care trebuie, pe cat posibil, grupati si matisati impreuna
intr-o maniera ordonata.Cu exceptia bornelor terminale primare fara sudura ale intrerupatoarelor MCB
sau ale sigurantelor automate, toate terminalele trebuie sa aiba papuci presati sau papuci cositoriti
corespunzator. Trebuie afisata schema circuitelor electrice pentru identificarea circuitelor individuale.
Intrerupatoarele MCB si sigurantele automate trebuie asezate in siruri orozontale. Pentru bornele
aparatelor MCB trebuie folosite derivatii de conductoare pentru iesirea din bare. Fiecare tablou electric de
distributie trebuie sa aiba un intrerupator sau separator principal conform proiectului. Tablourile de
distributie trebuie prevazute cu 20% spatiu de rezerva.
Tablourile generale de joasa tensiune trebuie sa fie de interior, compuse din panouri (dulapuri),
uniform din punctul de vedere al inaltimii si adancimii, asamblat si testat in fabrica. Dimensiunile unui
dulap vor fi de 800x600x2100 mm. Carcasa din tabla indoita din otel galvanizat, trebuie sa asigure un
grad de protectie de minim IP31 si trebuie fixata pe o structura autoportanta. Capacele, fundurile,
lateralele panourilor, usile din fata sau din spate, trebuie sa fie din tabla, detasabila cu grosimea de 2 mm.
Fiecare panou (dulap) trebuie impartit pe verticala prin foi de tabla. Grosimea tablei va fi de min. 1,5mm.
Carcasa metalica trebuie sa fie de marimea adecvata ca sa permita circulatia libera a aerului. Vopsirea
carcasei consta dintr-un strat grund anticoroiv si email de cuptor pentru finisaj. Usile se vor deschide la
180o, cu garnituri contra vibratilor si trebuie prevazute cu maner tip bila. Se vor prevedea lacate cu 3 chei
la usi.
Tabloul General de joasa tensiune trebuie sa cuprinda un intrerupator tetrapolar automat principal,
intrerupatoare MCCB in carcase turnate sau intrerupatoare miniatura MCB sau sigurante fuzibile pentru
fiecare circuit si trebuie ansamblat in fabrica. Schema electrica de distributie pentru Tabloul General de
joasa tensiune trebuie sa fie de tip TN-C, cu conductor comun pentru conductorul de protectie si neutru
(PEN). Tabloul General de joasa tensiune trebuie asezat pe pardoseala, peste golurile laterale din
canalele de cabluri si va avea acces prin fata. Echipamentele similare trebuie sa fie interschimbabile si
vor fi furnizate de acelasi fabricant.Circuitele primare si secundare, specifice echipamentului electric
folosit trebuie sa corespunda proiectului si trebuie puse la dispozitia Contractantului pentru a fi avizate de
Proiectant.
Tabloul general de joasa tensiune trebuie sa aiba urmatoarele componente :
a) barele principale si barele de derivatie;
b) aparataj electric, inclusiv intrerupatoare cu aer (ACB) separatoare si intreruptoare in carcasa deschise,
pentru realizarea circuitelor secundare de comenzi si de semnalizare;
c) sigurante MPR;
d) transformatoare de curent, aparate de masura, pe panoul frontal;
e) butoane si chei de comanda, lampi de semnalizare, pe panoul frontal;
f) compartimente pentru cleme si cablaj;
g) rezerve pentru viitor dupa cum se arata in scheme;
h) bara de legare la pamant.
Intrerupatorul automat de joasa tensiune cu izolatie in aer (ACB) trebuie sa corespunda SR EN
60947-2/ sau BS 4725 sau echivalent. Intrerupatorul automat de joasa tensiune cu izolatie in aer (ACB),
trebuie sa fie tripolar, cu acces in interiorul dulapului, cu conexiuni in spate. Intrerupatorul automat de
joasa tensiune ACB trebuie sa fie capabil sa cuprinda accesorii pentru protectie dupa cum urmeaza :
a) bobina de declansare
b) protectie instantanee la scurtcirciut
c) protectie temporizata la supracurent
Contactele principale si secundare trebuie sa fie placate cu argint. Camera de stingere a arcului trebuie
tratata special pentru a minimiza coroziunea si a elimina sudarea contactelor in orice conditii.
Trebuie prevazut un dispozitiv de stingere a arcului, rezistent la temperatura. Intrerupatorul automat ACB
trebuie sa aiba 4NC+4NO contactele auxiliare. Tot cablajul secundar trebuie sa fie conectat la sirul de
cleme de pe carcasa aparatului, prin cablu flexibil cu adaptor Trebuie prevazute urmatoarele accesorii :
bariere intre faze, indicatoare de pozitie pentru ’’ON ’’, ’’OFF’’, ’’TRIP’’, ’’RESORT AMAT’’.
Intrerupatorul ACB trebuie sa poate fi blocat in pozitia ’’OFF’’ cu lacat.
Intrerupatorul automat ACB trebuie sa aiba posibilitatea de armare si destindere manuala a mecanismului
cu acumulare de energie mecanica cu resorturi. Operatia de declansare trebuie sa poata fi facuta prin
bobina de declansare atat manual, cat si prin protectia de suprasarcina, scurtcirciut, etc.
Intrerupatorul ACB trebuie sa declansee liber, daca acesta a primit comanda de inchidere pe un defect.
Intrerupatorul automat ACB trebuie sa aiba capacitatea de rupere (Icu) superioara valorii curentului de
scurtcircuit pe barele din care se alimenteaza, mentionate in scheme si in Breviarul de calcul.
Intreruptoarele MCCB trebuie sa fie cu declansare libera ( ’’trip free’’). Mecanismul de declansare va fi
cu declansare termica pentru suprasarcina 100%. Intrerupatoarele MCCB trebuie echipate cu dispozitive
de protectie la suprasarcina si scurtcircuit reglabile (adjustabile) care sa asigure selectivitatea protectiei,
trebuie sa aiba o caracteristica curent/timp temporizata invers proportional cu curentul. Acolo unde este
specificat, se va prevedea declansator suplimentar de deschidere la un semnal de comanda. Toate
intreruptoarele MCCB trebuie prevazute cu dispozitive de indicare clara la declansarea prin protectie
(’’trip’’).
Intreruptoarele MCB (Mini Circuit-Breaker) trebuie sa corespunda SR EN60947, IEC898,EN60898
sau echivalent. Partile mecanice si partile electrice sub tensiune, cu exceptia terminalelor trebuie montate
in casete turnate de inalta rezistenta mecanica. Contactele de sarcina trebuie sa fie pe suporti de cupru de
inalta conductivitate acoperite electrolitic cu argint/tungsten, fara sudare. Declansatorul trebuie sa aiba
indicate clar pozitiile ON-OFF. Intreruptoarele MCB trebuie sa fie cu declansare libera ( ’’trip free’’).
Mecanismul de declansare trebuie sa fie elctromagnetic sau termomagnetic, scurtcircuit si compensat la
variatiile de temperatura pentru a putea lucra corect la temperaturi ambiente intre -5o C…+40o C si
calibrate la +40o C pentru sarcina 100%. Intrerupatoarele MCB bipolare sau tripolare trebuie sa fie
interblocate infern incat defectul pe o faza sa declanseze toti polii simultan.Intreruptoarele MCB pentru
circuitele de iluminat si prize trebuie sa aiba caracteristica de declansare pe curba C(B) – conform
speciifcatiilor din tablourile electrice - , iar pentru circuitele de forta care alimenteaza motoare
caracteristica de declansare pe curba C. Curentul de scurt circuit al intreruptorului MCB trebuie ales mai
mare decat curentul maxim anticipat in punctul din instalatie, dar nu va fi in nici un caz sub 4,5 kA.
 Intreruptoarele RCBO (Residual Circuit-Breaker) trebuie sa aiba caracteristica de declansare la
supracurent si protectie la curent diferential conform I7, SR CEI 60755, BS 4293 , IEC1008, EN61008.
Toate partile mecanice si electrice sub tensiune, cu exceptia terminalelor trebuie montate in casete turnate
de inalta rezistenta mecanica. Intreruptoarele RCBO trebuie sa aiba un mecanism basculant de deschidere
rapida cu declansare libera (’’trip free’’) Intreruptoarele RCBO trebuie sa fie tetrapolare pentru
consumatorii trifazici si bipolare pentru cei monofazici. Intreruptorul va fi interblocat intern astfel incat o
scurgere de curent la pamant pe oricare faza sa declanseze simultan toate fazele. Detectarea curentului de
atingere trebuie sa utilizeze un transformator diferential de curent pentru activare bobinei de declansare,
iar timpul total de operare trebuie sa nu fie mai mare de 0,1s in orice situatie. Declansatorul trebuie sa
aiba pozitii distincte pentru OPEN, CLOSED si TRIPPED. Pozitiile OPEN si CLOSED trebuie etichetate
in mod clar. Intreruptoarele RCBO trebuie etichetate cu contacte durabile de argint/tungsten si contactate
auxiliare de semnalizare. Intreruptoarele trebuie prevazute cu buton de testare pentru a simula punerea la
pamant, pentru a activa testarea mecanismului de declansare. Trebuie prevazut de asemenea un indicator
cu buton de resetare manuala pentru indicarea vizuala a declansarii datorate unei scurgeri de curent la
pamant. Intreruptoarele folosite pentru circuitele de iluminat trebuie sa aiba caracteristica de declansare
pe curba B si respectiv curba C pentru prize. Curentul de scurtcircuit trebuie sa fie de minim 4.5kA la
tensiunea nominala. Sensibilitatea la curent defect trebuie sa fie de minim 4.5kA la tensiunea nominala.
Sensibilitatea la curentul de defect trebuie sa fie de 30mA pentru aparatul care deserveste un circuit final
de protectie.
Separatorul tetrapolar trebuie sa fie in carcasa cu incercare de tip, conform SR EN 60947-3 ;STAS
9258 sau BS 5419 . Trebuie sa suporte un curent de scurtcircuit de minim 20kA. Separatorul tretrapolar
trebuie sa fie pregatit pentru regin continuu, capabil sa inchida si sa ramana inchis pe defect fara
supraincalzire sau distrugere. Partile sub tensiune trebuie sa fie protejate in fata.
In tablourile de joasa tensiune trebuie montate descarcatoare de supratensiune (surge protection)
de clasa ’’B’’ pe barele principale, dupa cum este aratat in scheme. De asemenea in tablourile din care
sunt alimentate echipamentele informatice trebuie montate descarcatoare de suparatensiune de clasa ’’C’’,
pentru protectia suplimentara
Toate cablurile electrice de joasa tensiune trebuie sa fie conform SR CEI 602271..6/ ; SR CEI
189-1 si trebuie sa fie folosite in aplicatii corespunzatoare, definite in I7-2002 si PE 107Izolatia si
mantaua PVC sau (PE) trebuie sa aiba caracteristici de intarziere la propagarea flacarii, conform SR CEI
189-1 si trebuie sa fie folosite in aplicatii corespunzatoare, definite in I7 si PE 107.
Cablurile electrice trebuie sa aiba capete terminale in forme aprobate, cum ar fi papuci presati,
piese din cupru cositorit, presetupe etc.
Fiecare conductor de cablu trebuie sa fie identificat prin culoarea izolatiei codificata dupa SR CEI
446 ; STAS 9638. Invelisul exterior al cablului trebuie sa fie de culoare neagra.Cablurile electrice trebuie
izolate si infasurate pe tamburi astfel incat sa fie protejate impotriva loviturilor in timpul transportului.
Tamburii de cablu electric trebuie prevazute cu etichete care sa contina caracteristicile cablului,precum
tensiunea, lungimea, sectiunea conductoarelor, numarul de fire, greutatea. Toate cablurile, accesorile si
materialele trebuie supuse si vor raspunde satisfacator la verificari constructive, incercarea continuitatii,
testul cu tensiunea marita, verificarea rezistentei de izolatie, conform standardelor. Cablurile electrice cu
izolatie PVC trebuie sa corespunda SR CEI 60227-1…6/, SR CEI 189-1. Cablurile electrice trebuie sa fie
cu conductoare pline sau din fire resucite din cupru calit, izolate cu PVC. Cablurile electrice trebuie sa fie
cu conductoare corespuzatoare modului de pozare in tuburi sau plinte. Sectiunea minima pentru cabluri
este 1,5 mm2 cupru.
Tuburi de protectie si fitingurile lor trebuie sa fie din PVC (conform SR EN 922 , SR EN 578 , STAS
11360) sau din otel. Tuburile din otel galvanizat trebuie sa fie filetate, sudate longitudinal, clasa 4 de
protectie contra coroziunii, prin galvanizare in baie calda, atat la interior cat si la exterior.Tuburile rigide
din otel si intermediare ca rigiditate, trebuie sa fie folosite in urmatoarele cazuri :unde nu este permis
PVC-ul, pe portiuni verticale de protectie a cablurilor sub h=2 m. Tuburile de protectie din PVC pentru
instalatiile electrice mentionate in proiect trebuie sa fie folosite intrarea cablurilor in cladiri, sub
platforme la unele subtraversari, in medii umede si trebuie sa fie din PVC rigid (IPEY). Tuburile PVC
trebuie sa se utilizeze in zone corozive, atat ingropat cat si aparent. Fitingurile trebuie sa fie de clasa 4 de
protectie la coroziunea, galvanizate la cald la interior si la exterior. Diametrul minim interior al tuburilor
de protectie trebuie sa fie de 12,7 mm. Nu trebuie sa fie admise in instalatie teuri fixe sau cu capac de
inspectare si nici vincluri. Tuburile mecanice trebuie sa aiba continuitate electrica si mecanica si sa fie
permanent legate la pamant. Cablurile electrice de tensiuni si functiuni diferite trebuie sa fie instalate in
tuburi diferite.
Jgheburile perforate trebuie sa fie executate din tabla plina de otel conform BS 1449 sau echivalent si
galvanizeaza la cald dupa perforare. Jgheaburile trebuie sa aiba margini intoarse. Grosimea metalului
trebuie sa fie de 1 mm pentru latimi intre 150…250 mm. Jgheaburile folosite trebuie sa aiba latimea de
50 mm sau 100 mm si trebuie sa fie distincte pentru circuitele de iluminat si prize normale, pentru
circuitele de iluminat si prize de siguranta, ca si pentru circuitele de forta. Toate curcubele, teurile si
flansele trebuie sa fie din acelasi material cu elementele rectilinii. Curcubele si teurile trebuie sa aiba o
raza interioara minima de 50 mm si un minimum de 100 mm portiuni drepte. Fixarile sectiunilor
adiacente trebuie facute cu suruburi de otel cu cap rotund si piulite. Suporturile trebuie sa fie din tabla
indoita, proiectate sa susutina greutatea jgheaburilor si a cablurilor.Jgheaburile suprapuse in mai multe
straturi trebuie sa aiba cel putin 200 mm intre ele, si nu trebuie sa fie mai mul de 3 straturi.
Pentru fixarea cablurilor pe jgheaburi trebuie folosite agrafe. Pe orizontala se accepta agrafe din nylon,
iar pe verticala, bratari din tabla de otel galvanizat, pentru prinderea unuia sau mai multor cabluri
Canaletii (plintele) din metal pentru cablurile electrice trebuie executate din otel galvanizat de minim 1,2
mm grosime, conform BS 4678 partea 1 sau alt standard echivalent. Trebuie utilizate fitingurile, inclusiv
curbe, teuri, capace conform standardlor fabricantului.
La jonctiunea a 2 tronsoane adiacente trebuie prevazute mansoane de cuplare si legaturi exterioare de
legare la pamant.
Fiecare parte a canaletului trebuie echipata cu capac mobil, fox ape pozitie cu suruburi captive, capison
elestic sau alt mijloc omologat. Nu trebuie permise suruburi libere.
Suprafetele interioare si marginile trebuie sa fie netede si libere de elemente proeminente sau obiecte
escutite.
Suporturile pentru canaleti trebuie sa fie executate din otel cornier, capabil sa suporte greutatea acestora
si a cablurilor, fara sageata vizibila. Distana intre suporturi nu va depasi 1,8 m.
Cablurile electrice de tensiuni diferite trebuie sa fie pozate in canaleti separati sau canaleti
compartimentati corespunzator.
Deschiderile prin care intra cablurile in canaleti trebuie prevazute cu garnituri de cauciuc.
La capetele canaletilor, la comutatoare si intrerupatoare, la legatura in bare sau la tablourile de distributie,
trebuie prevazute flanse terminale cu suruburi.
Intrerupatoarele si comutatoarele pentru iluminat trebuie sa aibe curentul nominal de 10 A, corespunzator
atat pentru lampi incadescente, cat si lampi flourescente. Intrerupatoarele si comutatoarele pentru
iluminat trebuie sa fie in montaj ingropat pentru fixarea in doze ingropate sau in montaj aparent, respectiv
de constructie normala sau etansa, dupa cum este specificat pe planuri.
Intrerupatoarele si comutatoarele pentru iluminat trebuie sa aiba posibilitatea de a fi grupate pe o singura
placa.
Prizele standard cu contact de legare la pamant trebuie sa aiba curentul nominal pentru tensiunea de
230Vca, tip universal, cu 3 pini. Prizele standard trebuie sa fie in montaj ingropat pentru fixarea in doze
ingropate sau in montaj aparent,respectiv de constructie normala, dupa cum este specificat pe planuri.
Prizele trebuie sa aiba terminale pentru 3 conductoare, fiecare cu sectiunea de 2,5 mm². Prizele monate pe
circuitele de siguranta pentru alimentarea calculatoarelor trebuie sa fie de culoare diferita fata de celelalte
prize monate pe circuitele normale. Prize etanse la apa trebuie sa fie in montaj ingropat pentru fixarea in
doze ingropate sau in montaj aparent, de constructie etansa. Dupa cum este specificat pe planuri, avand
clapeta si garnitura de cauciuc.
Prizele tripolare etanse care alimenteaza circuite de forta trebuie execuatate de producatori
experimentati de Proiectant si trebuie sa fie de tip aparent cu monatre pe un support la inaltimea de 1,5 m
usor accesibile.
Prizele de putere trebuie sa fie echipate cu un capac izolant si trebuie sa fie trifazice 3x400/230V, 50 Hz,
3F+N+PE, de 16 A, de 32A, respectiv 63A, dupa cum este specificat pe planuri. Prizele de putere trebuie
sa aiba conductoare din cupru, dimensionate la curent nominal. Pentru fiecare tip de priza trebuie
prevazuta fisa de conectare potrivita.
Doze de tragere trebuie instalate in punctele necesare, fie ca sunt aratate pe planuri sau nu, pentru a
preveni periciclarea izolatiei sau alte stricaciuni care pt aprea prin rezistenta la tragere sau nu, pentru a
preveni periciclarea izolatiei sau alte stricaciuni care pot aparea prin rezistenta la tragere sau din alte
ratiuni legate de instalare incorecta. Toate dozele de tragere trebuie sa fie din otel galvanizat de cel putin
2 mm grosime. Daca dozele sunt folosite impreuna cu tuburi aparente, trebie folosite capace plane prinse
cu suruburi cu cap inecat. Acolo unde este indicat, trebuie folosite doze de tragere cu bariere. Aceste
doze, trebuie sa aiba in singur capac, iar barierele trebuie sa fie de acelasi calibru cu doza.
Fiecare circuit in doza va fi marcat cu o eticheta care sa rate tabloul de plecare. Dozele aparente nu
trebuie permise in zone ocupate sau folosite in mod regulat de salariati sau vizitatori.
Lampile trebuie sa fie un numarul si de tipul specificat. Toate lampile trebuie sa fie noi si trebuie sa
fie puse in functiune la terminarea lucrarilor.
Lampile incadescente cu filament de tungsten trebuie sa fie clare, cu filament de tungsten trebuie sa
fie clare, cu filament spiralat peste 20 W, cu dulie cu filet E 27.Tuburile fluorescente trebuie sa aiba sticla
imbracata in silicon, terminale cu 2 pini
Corpuri de iluminat pentru interior cum ar fi lampi cu filament de tungsten, lampi tubulare
fluorescente cu descarcari, trebuie sa fie conform SR EN 60598-; SR EN 60598-22 sau BS 4533. Daca
nu e altfel specificat, toate corpurile de iluminat trebuie sa fie prevazute cu lampi. In interiorul corpurilor
de iluminat trebuie sa fie folosite conductoare rezistente la 70oC sau cabluri PVC mansonate cu materiale
rezistente la temperatura.
Corpuri de iluminat cu carcase metalice trebuie sa fie legate la pamant.
Corpurile de iluminat pentru interior cu tuburi fluorescente trebuie sa fie realizate si omologate in
conformitate cu CEI 598-1 si SR-EN 60598-1 si trebuie sa aiba :
- Constructie metalica, cu grosimea minima de 1 mm, normala sau etansa
- Vopsire cu email alb mat sau uscat la cuptor la exterior sau pudra epoxidica pentru a
preveni coroziunea.
- Echipare cu difuzor sau reflector din tabla de aluminiu oglindata
- Cu unul sau doua tuburi fluorescente de 36W sau 58W, 230V
- Factor de putere minim 0,95 fiind prevazute cu condensator de compensare
corespunzator
- Suprimarea parazitilor radio conform BS 800
- Conector terminal pentru conexiuni exterioare
- Cablajul interior codificat prin culori corespunzatoare, ingrijit executat si corect legat
de cleme.
- Duliile lampilor, conform SR EN 60400 ; STAS 555/1-7/STAS CEI 60061-4 sau BS
1875 trebuie sa mentina tuburile in pozitia de lucru.
- Pentru lampile de constructie etansata, garnituri din cauciuc neoprenic cu silicon
pentru asigurare etanseitate la apa cu grad de protectie min. IP54 si presetupe pentru
intrarea cablului de alimentare.
Corpurile de iluminat pentru iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului, pentru
evcuare si pentru marcarea hidrantilor trebuie sa fie de tip luminobloc trebuie sa fie realizat si omologat
conform CEi 598-1 si SR EN 60598-1si trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici :
- Protectie la intemperii si lovituri, avand gradul de protectie de minim IP42.
- Carcasa, reflector si difuzor din material plastic fixat cu suruburi captive sau clicheti.
- Lampa fluorescenta de 8W (1 buc.)
- Acumulator Ni-Cd etans 3,6V/4Ah(1 buc.) pentru autonumie de 1 ora
- Montajul electronic care asigura atat incarcarea acumulatorilor (12 ore) in prezenta de
tensiunii de retea cat si alimentarea de la acumulatori in cazul absentei tensiunii de
retea
- Comutatia automata de la retea pe baterie in cazul disparitiei tensiunii retelei si
revenire pe retea dupa revenirea tensiunii pe retea.
- Semnalizarea incarcarii acumulatorilor prin LED
- Folie adeziva pentru inscriptionarea difuzorului, cu grafica in functie de rolul fiecarei
lampi, culoare alba pe fond verde
- Livrare cu dibluri pentru montajul pe perete
- Presetupe pentru intrare cablu electric asezate incat sa nu conduca in interior apa sau
umezeala.
Curba fotometrica a corpului de iluminat trebuie sa fie de tip larg.
Lampa tip luminobloc pentru iluminatul de siguranta trebuie sa lucreze in regim permanent, fiind
alimentat de la acumulatori.
 Corpuri de iluminat pentru exterior cu lampi incadescente trebuie realizate si omologate in conformitate
cu CEI 598-1 si SR EN 60598-1si trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici :
2.sa fie corespunzatoare pentru puterea lampilor folosite
3.sa aiba fasunguri de portelan
.corpul si rama de fixare a dispersorului sa fie din aliaj de aluminiu turnat sub presiune, etansate la apa cu garnituri
din cauciuc neoprenic cu silicon, cu gradul de protectie de min. IP54
5.sa aiba rezistenta la coroziune
6.difuzor din sticla
7.dulie E27
8.pentru fixare pe perete cu diblura Curba fotometrica
trebuie sa fie de tip larg.
Fasungurile trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici :.sa corespunda STAS 555/1-7/, STAS CEI 60061-
4/SR EN 60400 sau BS 5042; .pentru mediul ambiant cu temperaturi cuprinse intre-15 oC…+40oC.; .clasa
de izolare H ; din portelan, cu filet Edison
Toate balasturile lampilor fluorescente sau cu vapori de sodiu trebuie sa fie cu preincalzire la start si cu
pierderi mici, cu condensator omologat pentru corectarea factorului de putere la cel putin 0,95, cu operare
silentioasa. Balasturile trebuie sa fie garantate de fabricant de cel putin un an. Contractantul va raspunde
de completarea formalitatilor de garantie cu numele beneficiarului si sa le trimita Fabricantului.
Starterele vor asigura comutatia de aprindere a lampilor fluorescente.
Priză de pământ
Sistemul de priza de pamant si toate conductoarele de protectie trebuie sa fie corespunzator alese si
instalate pentru a satisface prevederile din SR CEI 60364-441/, STAS 12604, 12604/4/, 12604/5/, BS CP
1013 pentru siguranta si functionarea corespunzatoare a echipamentelor asociate instalatiilor si cuprinde
centura de legare la pamant din interior si priza de pamant de la exterior.
CENTURA DE LEGARE LA PAMANT
Toate partile conductoare expuse sau partile metalice asociate instalatiei electrice, dar care nu fac parte
circuitele active, trebuie conectate la centura de legare la pamant din incaperea respectiva si prin aceasta
la priza de pamant, cu ajutorul conductoarelor de protectie.
La centura de legare la pamant trebuie conectate, cu ajutorul conductoarelor de echipotentializare
conform I7-2002, urmatoarele :
.conductele principale de apa (daca sunt metalice)
.conductele principale de gaz sau combustibil lichid
alte conducte pentru servicii
.coloanele de incalzire centrala si aer conditionat
partile metalice expuse ale structurii constructiei, ramele metalice pentru peretii
cortina si de finisaj exterior, ramele metalice ale usilor. Conductorul principal al centurii de legare la
pamant trebuie conectate,cu ajutorul conductoarelor de echipotentializare conform I7-2002, urmatoarele:
.conductele principale de apa (daca sunt metalice)
 .conductele principale de gaz sau combustibil lichid
.alte conducte pentru alte servicii
.coloanele de incalzire centrala si aer conditionat
.partile metalice expuse ale structurii constructiei, ramele metalice pentru peretii
cortina si de finisaj exterior, ramele metalice ale usilor. Conductorul principal al centurii de legare la
pamant trebuie conectat prin piese de separatie la priza de pamant exterioara.
Dispozitivele de protectie la curent de defect RCBO trebuie sa lucreze conform I7, SR CEI
60755+A1+A2 sau BS 4293.
Conductele retelei de gaze sau ale retelei de apa trebuie sa nu fie folosite pentru legarea la pamant.
Conductoarele principale de legatura pentru echipotentializare trebuie sa aiba sectiunea de cel putin ½
sectiunea conductorului principal de legare la pamant si trebuie sa fie de cel putin 10 mm 2 cupru.
Conductorul suplimentar de echipotentializare trebuie sa fie din cupru izolat in PVC, min. 10 mm 2
conform I7 art.4.1.49. Cu exceptia tuburilor metalice pentru circuite si a armaturii cablurilor subterane,
trebuie prevazute conductoare de protectie separate din cupru cu sectiunea de cel putin 2,5 mm 2 pentru
circuite de iluminat, prize si motoare, conform I7, anexa 6. Tuburile metalice ale circuitelor si armaturii
cablurilor subterane, nu trebuie folosite drept conductoare de protectie. Acestea trebuie legate la priza la
pamant. Conductorul de protectie trebuie sa aiba sectiunea conform tabelului 4.4 din normativul I7.
PIESA DE SEPARATIE
Piesa de separatie consta dintr-o eclisa din otel zincat 40 x 4, conectata la 2 conductori, unul de iesire din
cladire, altul de plecare la priza de pamant.Piesa de separatie trebuie instalata pe peretele cladirii la 1,5-2
m inaltime.
SISTEMUL DE PROTECTIE IMPOTRIVA LOVITURILOR DE TRASNET
Instalatia de paratrasnet pentru intreg complexul este de tip Intarit II, si consta dintr-un dispozitiv de
protectie activ montat pe terasa pe o tija de sustinere de 3 m inaltime . Raza de protectie a dispozitivului
de paratrasnet este de 29 m . Acest paratrasnet protejeaza intrega cladire .
Pentru dispozitivul de captare se vor executa doua coborari catre priza de pamant, aceasta avand
rezistenta de dispersie mai mica de 1 Ohm. Coborararile se vor realiza din platbanda Ol-Zn 40x4mm
pana la priza de pamant comuna cu instalatia electrica. Coborarile se relizeaza prin stalpii cladiri conform
planurilor. Separatia dintre priza de pamant si conductorul de coborare se realizeaza prin intermediul
pieselor de separatie . Conductorul de coborare se executa de preferinta dintr-o bucata fara imbinari . In
cazul in care nu se poate , numarul imbinarilor trebuie redus la minimum , iar imbinarile se realizeaza
prin sudare , lipire , suruburi sau buloane. Coborarile se vor efectua la exteriorul caladirii .
CAMERE DE TRAGERE
Camerele de tragere cu accesul omului in interior trebuie utilizate ca jonctiuni la tragerea cablurilor de
MT si JT si trebuie executate din beton armat si prevazute cu golurile pentru accesul cablurilor electrice
pe trei directii de instalare. Camerele de tragere sunt cuprinse in documentatia de constructii.
CAMINE DE VIZITARE
Caminele de vizitare trebuie sa fie din beton armat si prevazute cu capace demontabile care sa asigure
accesul la conexiuni. Caminele de vizitare sunt cuprinse in documentatia de constructii.
INSTALARE CABLURI ELECTRICE IN EXTERIOR
Instalarea cablurilor electrice trebuie realizata cu respectarea prevederilor normativului PE107 pe
traseele indicate in planul de retele. Cablurile electrice trebuie sa fie instalate pe traseele si in profilele
aratate pe planuri, pozate direct in pamant conform art.E.3.2 sau prin tuburi de protectie fixate in beton
conform art.E.3.3. Traseul cablurilor trebuie sa tina seama de obstacolele din teren. Cablurile electrice
trebuie sa fie dintr-o singura bucata, fara innadiri. Raza minima de curbura a cablurilor trebuie sa fie de
12 ori diametrul exterior pentru cabluri multifilare, respectiv de 15 ori diametrul exterior pentru cabluri
multifiliare, respectiv de 15 ori diametrul pentru cabluri monofilare. La fiecare capat de tronson de cablu
trebuie lasata o rezerva de circa 1m si pozata in camera de tragere. Mansoanele de jonctiune trebuie sa
asigure: continuitatea electrica a conductoarelor, a benzilor de armare si a ecranului cablului, nivel de
izolatie si protectia mecanica corespunzatoare. Pentru o linie electrica in cablu nou construita trebuie ca
numarul de mansoane de jonctiune sa nu depaseasca 4buc/km. Lucrarile de mansoane si capete
terminale ale cablurilor trebuie sa execuatate de lucratori calificati, capabili si indemanatici in astfel de
lucrari de cabluri, deprinsi sa foloseasca diferite truse de scule cerute pentru fiecare tip de cablu electric.
Trebuie pastrata o inregistrare a tuturor terminatiilor si jonctiunilor facute si va include numele
inginerului de specialitate si Contractant, trebuie puse la dispozitia Proiectantului. Jonctiunile cablurilor
electrice trebuie sa aiba izolatie si manta echivalenta in toate privintele cu cea a cablului. Pentru izolare
trebuie folosita banda corespunzatoare autoadeziva, iar pentru manta se va folosi rasina epoxidica
pompata in carcasa. Este permis de asemenea mansonul special de cauciuc retractabil la rece. Cu scopul
de a preveni patrunderea umezelii la jonctiune, mantaua trebuie taiata suficient, incat sa permita o
lungime suficienta de izolare intre manta si capatul conductotului prelucrat, conform recomandarii
fabricantului de materiale de conectare. Se va acorda atentie speciala ca toata murdaria si grasimea sa fie
indepartata de pe suprafata mentalei care va fi acoperita cu rasina de sau manson retractabil. Se va aplica
banda de armare pentrun continuitatea armaturii cablului pe toata jonctiunea. Pentru jonctiunile de cabluri
trebuie folosite materiale si tehnologii recomandate de producatorii acestor materiale. Capetele terminale
si jonctiunile cablurilor electrice nu trebuie sa aiba defectiuni electrice sau mecanice si trebuie izolate
impotriva socurilor electrice din reteaua electrica si impotriva socurilor de tensiune care apar la comutare.
Tensiunea minima de incercare la impuls pentru zona de jonctiune nu va fi mai mica decat cea pentru
cablu. Imediat dupa formare si incercare, ambele capete ale cablului electric trebuie izolate cu capisoane
omologate, fixate adecvat pentru impiedicarea patrunderii umezelii. Armatura cablului electric trebuie
legata la pamant cu o clema speciala care va elimina necesitatea de lipire si de aparat de lipire. Pe
terminatiile matisate cu banda trebuie sa respecte proiectul, materialele si tehnologiile recomandate de
fabricantii de astfel de terminatii. Fiecare cablu trebuie sa aiba etichete de marcare din material necoroziv
conform STAS 9570/1, la fiecare camin de tragere se de vizitare. Inainte de tragere cablurilor electrice
trebuie curatate tuburile
Capetele tuburilor de protectie, inclusiv cele de rezerva trebuie etansate pentru a impiedica sa intre praful,
umezeala, insectele sau animalele mici.
SAPAREA SANTULUI
Adancimea santurilor pentru pozarea directa a cablurilor este de 80 cm, conform sectiunilot tip din
planuri.
Cablurile se pozeaza la 10 cm de fundul santului, pe un pat de nisip, pe un rand orizontal. Latimea
sanrului depinde de numarul de cabluri pozate in rand. Distanta intre doua cabluri alaturate pozate direct
este de 10 cm.
POZAREA CABLULUI
Inainte de pozarea cablului trebuie depus in sant un pas de nisip care, dupa compactare, va avea
grosimea de 10cm, acest nisip va contine granule de maxim 6 mm diametru. Cablul ce va fi pozat trebuie
sa fie in masura posibilitatilor intr-o singura bucata, pentru a reduce la minim locurile de innadire. La
derularea cablului de pe tambur trebuie ca o persoana sa urmareasca vizual calitatea cablului desfasurat si
sa semnalizeze eventualele sale defecte.
Derularea cablului poate fi facuta in doua moduri :
-.cu pozara directa in sant, pe pozitia definitiva ;
-.cu depunerea provizorie langa sant, urmand ca dupa desfasurarea completa sa fie pozat in sant, pe
pozitia definitiva, cu precautia de a nu fi frecat de suprafata solului sau a peretilor santului.
Raza minima de curbura a cablurilor trebuie sa fie de 12 ori diametrul exterior pentru cabluri multifilare,
respectiv de 15 ori diametrul pentru cabluri monofilare.
In sant cablul pozat liber fara a fi intins, eventual cu o usoara serpuire, pentru a permite eventualelor
contractii termice ulterioare. La cele doua extremitati ale fiecarui cablu si la innadiri trebuie lasata o bucla
de rezerva de circa 1 m. Pe masura ce se introduc cablurile in sant, trebuie introdus si nisip de umplutura
intre cablurile vecine; nisipul trebuie compactat bine intre cabluri pentru a mentine distanta intre ele;
aceasta operatie trebuie realizata cu maximum de atentie pentru a nu lovi cablurile.
Stratul de nisip trebuie sa fie format din granule de max. 6 mm diametru.
POZAREA FOLIEI DE AVERTIZARE DIN PVC
Dupa ce stratul de nisip depus peste cabluri a fost compactat, astfel incat grosimea intregului strat de
nisip sa fie de 20 cm in sectiune, trebuie pozat primul rand de folie avertizoare din PVC.
Peste acest prim rand de folie trebuie depus un strat de pamant de umplutura, care, dupa compactare, va
avea grosimea de 10cm.
Pamantul de umplutura trebuie sa provina din sapatura, din care au fost eliminate componentele cu
dimensiuni mai mari de 20mm diametru. Peste stratul de pamant trebuie pozat al doilea rand de folie
avertizoare din PVC.
POZAREA CONDUCTORULUI DE PRIZA DE PAMANT
In paralel cu circuitele primare pozate in pamant in fiecare profil de sant se va poza si un conductor de
legare la pamant din OL Zn 40x4, care va constitui priza de pamant. Conductorul de legare la pamant
pozat in sant va fi pozat la minim 15 cm deasupra planului in care sunt pozate cablurile electrice, in
pamantul de umplutura, pe o latura a santului.
ASTUPAREA SANTULUI
restul umpluturii trebuie utilizat materialul extras din sapatura, cu conditia sa nu contina pietre sau
componente cu dimensiuni mai mari de 20 mm diametrul. Umplutura trebuie realizata pana la suprafta
terenului natutal initial. Umplutura trebuie realizata din straturi de maxim 20 cm grosime, compactate in
asa fel incat sa se obtina o densitate cel putin egala cu aceea a solului alaturat, nesapat. In acest scop,
pentru o buna compacare, umplutura trebuie umezita, daca este prea uscata sau dimpotriva, trebuie aerata,
daca este prea umeda. Trebuie prevazute borne prefabricat de marcare a traseelor de cabluri, la fiecare
100m, la coturi, la capete, cu exceptia camerelor de tragere care reprezinta ele singure o marcare.
POZAREA PRIN TUBURI DE PROTECTIE A CABLURILOR ELECTRICE
Principalele etape sunt urmatoarele: saparea santului, fixarea tuburilor in beton, caminele de tregere,
astuparea santului, pozarea cablurilor.
SAPAREA SANTULUI
Adancimea santurilor pentru pozarea cablurilor prin tuburi este in functiune de numarul de tuburi, intre
0,90 si 1,30 m, conform sectiunilor tip din planuri. In acest caz adancimea trebuie sa fie asa incat partea
cea mai de sus a betonului sa fie de cel putin 40 cm sub nivelul platformei de beton de la suprafata(daca
exista). Latimea santului depinde de numarul de tuburi pozate in rand.
FIXAREA TUBURILOR IN BETON
Distanta intre axele a doua tuburi alaturate trebuie sa fie de 150mm pe orizontala si pe verticala, iar
tuburile trebuie sa fie PVC tip G cu diametrul de 75mm, 90 mm si 110 mm.
Intr-o prima etapa trebuie realizat un pat de beton de 7,5 cm grosime pe fundul santului. Pozarea tuburilor
trebuie realizata incepand cu cela flat langa perete. Distantarea trebuie realizata printr-o umplutura de
beton pe marginea peretului. La pozarea tuburilor, prin interiorul acestora trebuie introdusa o sarma
pentru tractiunea cablurilor. Celalalte tuburi pozate paralel trebuie mentinute la distanta necesara pentru
montarea unor cale de distantare, fixate la intervale de 1,5 m distanta, in lungul tuburilor. Pe masura ce se
introduce betonul aceste cale de distantare trebuie recuperate. Mufarea tronsoanelor de tuburi trebuie
facuta decalat cu minim 60 cm, astfel incat sa nu existe doua mufari in aceeasi sectiune verticala. Inainte
de turnarea betonului peste tuburi, mufarile si capetele trebuie etansate, pentru a nu permite patrunderea
betonului in tuburi. Extremitatile tuburilor care raspund in camere de tragere trebuie evazate usor si
trebuie sa fie la acelasi nivel cu umplutura de beton sau cu peretii interiori ai camerelor de tragere.
Pentru asigurarea drenajului, trebuie data o panta descendenta tuburilor dinspre centru, spre
camerele de tragere sau spre extremitati. Panta trebuie sa fie de cca. 2,5mm/metru. Trebuie evitata
formarea buzunarelor si a punctelor coborate, in care exista riscul ca apa filtrata sa se acumuleze si sa
stationeze. Trebuie sa nu fie folosite in nici in caz tuburi fisurate sau crapate; in aceste cazuri, partea
deteriorata trebuie indepartat, folosindu-se numai partea care este in buna stare.
Pozarea cablurilor prin tuburi
Aceasta operatie trebuie executata dupa intarirea betonului de fixare a tuburilor. Pozarea cablurilor prin
tuburi subterane trebuie executata prin tractiune manuala, cu ajutorul sarmelor de tractiune introduse prin
tuburi. Inaintea acestei operatii, insa, trebuie verificat ca tuburile nu sunt obturate, ca nu contin resturi in
interior si ca nu prezinta discontinuitati. Inaintea operatiei de pozare propiu-zisa a cablurilor electrice,
extremitatile acestora trebuie protejate cu cauciuc impermeabil si trebuie sa ramana astfel protejate pana
la efectuarea legaturilor (racodurilor) definitive. Tronsoanele de cabluri destinate pozarii prin tuburi
trebuie sa fie dintr-o bucata ; nu se admit nici innadiri, nici racorduri in interiorul unui tub de protectie.
Fixarea sarmei de tractiune la capatul cablului electric trebuie ralizata in asa fel incat sa se evite
deterioarea izolatiei sau a mantalei exterioare de protectie. Pozarea cablului electric prin tub trebuie
realizata prin tragere manuala de sarma de tractiune de la un cap si respectiv prin asigurarea unui ghidaj
cu role la celalalt cap, in camera de tragere. Totodata, pentru reducerea frecarii dintre cablul electric si
peretii interiorii ai tubului, se recomanda folosirea folosirea unei unsori special destinate acestui scop. Nu
se vor folosi in nici un caz grasimi (uleiuri) pe baza de petrol. Pentru controlarea eforturilor de tractiune
efective se recomanda montarea unui dinamometru pe cablu de tractiune, ele avand un si rol de amortizor.
In general, la pozarea cablurilor prin tuburi de protectie trebuie respectate cateva principii, din care se
mentioneaza:
nu se pozeaza in acelasi tub cabluri electrice la tensiuni diferite ;
.nu se pozeaza in acelasi tub cabluri electrice cu functiuni diferite, chiard aca lucreaza la aceeasi tensiune
(de ex. :cabluri de alimentare cu energie electrica, de comanda, telefonice, cabluri coaxiale) ;
.cabluri electrice de energie electrica si celalalte cabluri electrice ( de comanda, telefonice sau coaxiale)
care au trasee paralele trebuie pozate la distantele minime impuse de normativele in vigoare.
Instalare cabluri electrice in interiror
Toate cablurile electrice folosite la instalatiile electrice trebuie sa fie cu intarziere la propagarea flacarii.
La stabilirea numarului de cabluri pozate pe jgheab sau pod de cabluri (intr-un manunchi) se va tine
seama si de categoria in care se incadreaza manunchiul de cabluri folosit (categoria A,B sau C de
comportare la foc, indicata de catre furnizorul de cabluri) determinata conform standardului SR CEI 332-
3. Fiecare conexiune de la capatul terminal al cablului electric sau a jonctiunii trebuie sa corespunda din
punct de vedere mecanic si electric. Jonctiunile cablurilor neflexibile trebuie facute prin lipire, alamire,
sudare sau cu cleme mecanice sau de tip prin presare. Toate clemele mecanice si de tip prin presare
trebuie sa stranga sigur toate conductoarele cablului. La trecerea cablurilor electrice prin pereti si plansee
se vor prevedea tuburi de protectie din otel sau din PVC. Spatiul liber dintre cablu si tub trebuie etansat
cu un material omologat rezistent la foc. Executantul va identifica fiecare capat al tuturor cablurilor
circuitelor de forta si comanda, iluminat si prize si dozele aferente si le va marca. Fiecare marcaj va trebui
sa corespunda schemelor circuitelor din planuri. Toate cablurile electrice trebuie verificate cu grija ca
marime si lungime inainte de tragere pe conducte. Cablurile electrice trase in conducte nepotrivite sau
taiate scurt trebuie inlocuite. Cablurile inlocuite din tuburi nu trebuie refolosite in alte tuburi fara
permisiunea Proiectantului.Fixarea sau tragerea se va face cu funie de nylon sau alte mijloace omologate.
In cazul instalarii pe rastele si jgheaburi, cablurile trebuie fixate sigur pe traverse. Jonctiunile de cabluri
facute si izolate dupa metode omologate (aprobate) trebuie sa fie posibile pe rastele si jgheaburi, in locuri
accesibile.
Instalare cabluri electrice cu izolaţie PVC
Toate cablurile (conductoarele) electrice trebuie pozate in tuburi ingropate, aparente, sau in plin metalice.
Factorul de spatiu in plinte nu va depasi 40%. Cablurile electrice pozate in plinte trebuie legate in
manunchiuri sip rinse cu scoabe cu cordoane sau benzi din plastic. In cablu instalarii verticale, trebuie
prevazute suficiente suporturi in plinte, pentru a preveni intinderea cablurilor electrice datorita greutatii.
Conductoarele neutre ale circuitelor de iluminat trebuie trase pe tuburi direct catre lampi fara sa treaca
prin dozele cu intrerupatoare.
Toate cablurile electrice trebuie instalate vertical sau orizontal. Numai cablurile electrice care trebuie sa
alimenteze un punct de pe tavan pot fi montate pe tavan. Cablurile electrice nu trebuie ingropate direct in
tencuiala, beton, etc. Nu este permisa instalarea cablurilor in coarda intre 2 grinzi, ferme etc, fara
suporturi rigide pe lungimea lor. Cablurile electrice care trec prin placi pe pardoseala, trebuie protejate pe
o distanta de cdel putin 20 cm de la pardoseala cu mansoane din teava de otel fixate cu bratari. Cablurile
electrice care trec prin mansoane de derivatie trebuie formate cu bucla de rerba incat orice miscare de
manson sa nu intinda cablul. Trecerile cablurilor electrice prin capacele de metal ale Tablourile electrice,
ale cablurilor de iluminat sau alte elemente de metal trebuie protejate cu garnituri de cauciuc, mansoane
izolante (tile) sau presetupe.
Cablurile electrice trebuie pozate conform PE107/95, la distanta fata de alte instalatii astfel :
Fata de conducte apa rece, canalizare la 0,5 m
Fata de conducte apa calda la 0,5 m
Fata de conducte cu combustibil lichid la 1,0 m
Fata de conducte de gaz la 0,6 m
Fata de fundatiile cladirilor la 0,6 m
Fata de drumuri la 0,5 m
Cablurile electrice trebuie fixate pe pereti si tavane cu scoabe indoite sau bratari.
INSTALARE CIRCUITE ELECTRICE APARENTE
Se fixeaza tuburile de protectie pe pereti cu bratari galvanizate. Se folosesc suruburi de alama sau
necorodabile. Bratarile de fixeaza pe pereti sau plansee cu dibluri, distantate la cel mult 1,2 m. Circuitele
electrice se dispun orizontal sau vertical, evitand traseele oblice. Tuburile de protectie se aseaza ordonat,
chiar si deasupra tavanelor false. Coturile se vor sustine cu cel putin 2 bratari montate cat mai aproape de
cot. Tuburile de protectie se vor instala pe cat posibil in linie dreapta. Trebuie evitate curburile si
sifoanele care pot acumulua apa. Se prevad firele de tragere in tuburi.
Instalare protectie pentru cabluri
TUBURI PENTRU CIRCUITE ELECTRICE INGROPATE
Se fixeaza tuburile si accesorile pe pozitie inainte de tencuirea peretilor. Se pastreza minim 15 mm intre
marginea tubului si suprafata finisata. Se acopera toate capetele tuburilor si dozelor cu dopuri sau
opritoare adecvate pentru prevenirea pericolului obturarii la aplicarea tencuielii. Se vor evita santurile in
peretii de caramida. Traseele se fixeaza pe cat posibil in linie dreapta. Se vor evita indoiturile si cutele
unde se poate acumula apa. Se curata tuburile de murdarie, umezeala si bavuri inainte de tragerea
conductoarelor. La instalare se introduce sarma de tragere prin tuburi. Se prevad iesirele potrivite si
dozele de tragere pentru a corespunde grosimii tencuielii. Se folosesc adancimi de doze dupa necesitati.
INSTALARE CANALETI PENTRU CABLURI ELECTRICE
Canaletii pentru cablurile electrice se vor taia pe portiunea de metal plin si nu prin perforatii, iar toate
marginile taiate din tabla galvanizata se vor pregati si trata cu vopsea imbogatita cu zinc. Accesoriile
fabricate pe santier trebuie sa fie minime si trebuie sa corespunda cu standardele Fabricantului, iar acolo
unde se cer sectiuni speciale, materialele, grosimile si finisajele trebuie sa fie ca la produse standard.
Golurile taiate pentru trecerea cablurilor electrice prin canaleti trebuie prevazute cu garnituri.Altfel,
trebuie prevazute bucse captusite. In spatele tuturor canaletilor trebuie lasat un spatiu minim de 20 mm.
Intre canaletii pentru cablurile electrice si cei pentru cablurile de curenti slabi, spatiul liber trebuie safie
de cel purin 25 cm. Susutinerile canaletilor se vor dispune la intervale maxime de 1,2 m si la 225 mm fata
de curbe sau intersectii.
Bratarile de fixare a cablurilor electrice pe canaleti trebuie sa fie : din PVC, acoperite
cu benzi de metal
• fasonate pentru a fixa bine cablurile pe canaleti
• fixate pe canaleti prin suruburi si piulite cu cel putin 3 ganguri de filet
• prevazute cu fixari intermediare acolo unde bratarile depasesc 150mm in lungime,
astfel incat distanta maxima intre 2 suruburi sa fie 150 mm.
Canaletii pentru cabluri trebuie instalate pe perete, vertical sau orizontal si nu in diagonala.
La fiecare capat de curba sau teuri, trebuie prevazut cel putin 1 m de tronson rectiliniu. Raza de curbura a
cotului va fi de minim 100 mm. Pentru fixarea a canalatilor adiacenti trebuie folosite suruburi cu cap
ciuperca si piulite.
INSTALARE JGHEABURI PENTRU CABLURI ELECTRICE
Sistemele de jgheaburi pentru cabluri electrice trebuie folosite in general la interior, in locuri
uscate.Sistemele de jgheaburi nu trebuie folosite in zonele cu riscuri sau in atmosfera coroziva.
Sistemele de jgheaburi trebuie pozate cu grija pe suprafata peretilor pe directii orizontale sau verticale.
Nu sunt permise traversarile pe diagonala. Cuplarea dintre jgheab si aparenta trebuie sa fie realizata cu :
.cu surub si piulita, sau
.cu o flansa de cuplare, sau
.cu un gat de adaptare, fabricant sau turnat, sau
.marginea capacului jgheabului este lasata intacta.
Lungimea tip a unui tronson de jgheab va fi de maxim 2,4m, iar a capacului de maxim 1,2m. Fiecare
tronson de jgheab trebuie sa fie echipat cu eclise de cuplare si cate o piesa de legare la pamant pe ambele
parti. La conexiunea dintre un jgheab si un tablou electric trebuie ca sectiunea jgheabului sa poata
accepta toate cablurile, inclusiv rezervele. Jgheaburile se vor taia pe portiunea de metal plin si nu prin
perforatii, dupa care toate marginile taiate: se vor netezi pentru a impiedica zgarierea suprafetelor
cablurilor.
Se vor topi cu vopsea imbogatita cu zinc.
Tronsoanele individuale de jgheab trebuie sa fie sustinute individual la intervalle de 1,8 m.
Suruburile de fixare trebuie sa fie din otel pentru interior si din otel galvanizat pentru exterior.
Tronsoanele orizontale trebuie sa fie sustinute astfel incat :
a. sa nu prezinte incovoiere sub greutatea cablurilor electrice ;
b. in punctele de sustinere jgheaburile trebuie intarite cu placi de 3 mm grosime si cu
sectiunea minima egala cu jumatatea sectiunii materialului jgheabului.
c. La intervale de maxim 1,8 m.
Cablurile pozate prin jgheaburi trebuie sa fie cu izolatie si manta din PVC.
Cablurile trebuie sa fie pozate prin jgheaburi in manunchi si trebuie sa poarte etichete de identificare.
Pe tronsoanele verticale cablurile fixate cu pene sau legate prin mansoane, etc. Pe tronsoanele orizonatale
cablurile nu trebuie sustinute. Acolo unde cablurile pot sa cada in afara dupa indepartarea capacului,
acestea trebuie realizate cu imbinari care sa asigure continuitatea electrica si mecanica. Toate imbinarile
dintre tronsoane trebuie suntate prin legaturi cu conducator de cupru cu sectiunea de minim 16 mm² care
sa asigure continuitatea electrica. Legaturile flexibile sunt admise numai pentru imbinarile flexibile.
Umplerea jgheaburile nu trebuie sa depaseasca factorul de 70%. Trebuie folosite jgheaburile diferite in
functie de tensiunea circuitelor electrice si de natura acestora, de ex. pentru circuitele de iluminat si prize,
pentru circuitele de forta, pentru circuitele de siguranta. Pe tronsoanele verticale si la trecerile prin pereti
si plansee trebuie realizate bariere antifonic, pentru impiedicarea propagarii caldurii sau a focului.
INSTALARE ACCESORII PENTRU CIRCUITE ELECTRICE
Intrerupatoarele de lumina, prizele, prizele cu intrerupator pentru aparate electrice, trebuie proiectate
pentru montaj ingropat. In cazul instalarii aparente, accesoriile se vor monta in doze din otel sau din
fonta, galvanizate. Pentru tipurile etanse la apa sau la flacara, accesorile se vor monta in cutii potrivite.
Intrerupatoarele si prizele montate la exterior, trebuie sa fie etanse la apa. Amplasamente, inaltimile de
montare ale intrerupatoarelor si prizelor trebuie sa fie conform planurile :
- la instalarea ingropata prize la 0,30 m fata de pardoseala, recpectiv 1,50m fata la
intrerupatoare ;
- la instalarea aparenta, la 1,50m fata de pardoseala.
La toalete si bai nu se instaleaza prize, iar intrerupatoarele trebuie sa fie etanse. Intrerupatoarele si
prizele trebuie instalate la 2 m de tevile de apa sau gaz. Nu sunt permise fise adaptoare pentru prize. In
camerele pompelor, boilerelor, camere de comutatie cu instalatii aparente, prizele trebuie sa fie cu carcasa
metalica placata anticoroziv. Iluminatul pentru un spatiu public trebuie impartit pe mai multe circuite.
Conductorul neutru al derivatiilor pentru circuitele de iluminat trebuie conectat printrun conector izolat,
inclus in doza de aparat.
INSTALARE CIRCUITE ELECTRICE, PRIZE SI CORPURI DE ILUMINAT
Amplasarea prizelor si corpurilor de iluminat aratata pe planuri trebuie considerata doar orientativa.
Inaintea instalarii dozelor pentru prize, trebuie studiate toate planurile si trebuie obtinute informatii
precise din schemele si planurile de arhitectura la scara. Daca amplasarea prizelor va fi diferita de cea de
pe planuri, trebuie cerut avizul Proiectantului. Corpurile de iluminat amplasate in incaperile cu tavan fals
trebuie sa fie de tip ingropat, iar cele amplasate in incaperi fara tavan fals trebuie sa fie aparente.
Corpurile de iluminat de siguranta trebuie sa fie corespunzatoare si trebuie montate deasupra iesirilor pec
aile de evacuare din cladire sau deasupra hidrantilor, avand inscriptionata indicatia corespunzatoare, dupa
caz. Aceste corpuri de iluminat in mod normal trebuie sa fie stinse si sa fie pregatite sa intre in functiune
numai la disparitia tensiunii de alimentare. In regimul de asteptare, L.E.D.-ul care indica starea de
incarcat a bateriei trebuie sa lumineze. Contractantul trebuie sa faca toate corectiile necesare de realizare
a conditiilor corespunzatoare pt. montarea corpurilor de iluminat si a prizelor in dozele legale prin tuburi
ingropate, pe tavane sau alte materiale de finsaj, cu scopul ca toate dozele sa fie centrate si aliniate corect
la perete. Prize amplasate incorect trebuie reasezat pe cheltuiala Contractantului. Prize montate pe
circuitele de siguranta pentru alimentarea calculatoarelor trebuie sa fie de culoare rosie diferita fata de
celelalte normale
INSTALARE TABLOURI DE DISTRIBUTIE
Tablourile de distributie din cladiri trebuie montate prin fixare pe perete cu cel putin 4 bolturi cu piulite.
Tablourile de distributie trebuie sa permita accesul circuitelor electrice prin perete, in cazul celor pozate
ingropat protejate in tuburi de protectie, respectiv accesul prin presetupe pentru circuitele pozate aparent
protejate in jgheaburi sau tuburi sau pentru cele pozate direct pe perete. Tablourile de distributie de tip
ingropet trebuie montate asa incat suprafata acestora sa fie la nivelul suprafetei peretului pe care se
monteaza. In fiecare tablou trebuie rezerve. Numarul acestora trebuie sa fie de cel putin 20% din
numarul total al circuitelor din tabloul respective, daca pe planuri nu este altfel mentionat. Fiecare tablou
electric trebuie sa aiba un intrerupator general care sa fie de tip intrerupator sau separator de sarcina, dupa
cum este indicat pe planuri. Barele principale ale tablourile trebuie sa fie cositorite. Inainte de punerea
sub tensiune, fiecare aparat trebuie minutios curatat. Orice piesa detasata sau material de ambalare ori alte
corpuri straine indepartate. Carcasele metalice si alte parti metalice din afara cailor de curent ale tabloului
electric trebuie sa fie legate la pamant. Tablourile de distributie trebuie executate si amsamblate in fabrica
si trebuie testate de un laborator atestat.
ETICHETARE
In general etichetele trebuie facute din placi laminate si gravate cu negru pe alb cu textul in limba
romana. Etichetele trebuie fixate cu suruburi sau prin lipire. Fiecare aparat, compartimente de bare, tablou
de distributie trebuie etichetat, indicand circuitul deservit de unitatea respectiva. Aparatele care se
monteaza pe panoul frontal al tablourilor electrice trebuie sa poarte etichetele indicate pe planuri. Placa
frontala a prizelor de conectare, intrerupatoare de comanda care alimenteaza cicuitele principale si toate
aparatele, de exemplu prizele pentru calculatoare, pentru ventiloconvectoare, prizele de forta,
ventilatoarele de evacuare, ventilatoarele de fereastra, etc, trebuie gravat in acord cu aparatul ceva fi
comandat (alimentat). Fiecare tablou de distributie trebuie etichetat cu indicarea echipamentului
alimentat in teren. Detaliile de inscriptionare trebuie aprobat de Proiectant. Cablurile si magistrale
trebuie etichetate in locuri potrivite pentru o usoara identificare. Jgheaburile (trunking) trebuie sa fie de
asemenea marcate cu vopsea pe montatii verticali la fiecare nivel.
VOPSITORIE
Inainte de vopsitorie, suprafetele metalice trebuie complet curatate de rugina, cruste si grasime.
Suprafetele negalvanizate, altele decat piulitele, suruburile si saibele care se pot desface pentru scopuri
de intretinere, trebuie vopsite cu cel putin 3 straturi de vopsea, cuprizand grundul pentru inhibarea ruginii,
stratul de contrast si stratul de culoare finala.
LUCRARI DE SAPATURA Lucrarile de sapatura pentru treseele de cabluri si fundatii stalpi si piloni
trebuie realizate conform planurilor. Pozitiile traseelor si ai stalpilor sau pilonilor aratate pe planuri sunt
orientative, iar pentru pozitiile definitive Contractantului trebuie sa obtina avizul Proiectantului pentru
fiecare amplasament. Sapatura trebuie sa fie executata ingrijit, sa fie dreapta, iar pietrele si apa trebuie
indepartate.
LUCRARI DE BETONARE
Toate lucrarile de betoane trebuie executate conform planurilor. Marca betonului folosit trebuie sa
corespunda prevederilor din proiect. Lucrarile de betonare pentru fundatiile stalpilor si ai pilonilor trebuie
executate monobloc, cu exceptia statului de 5cm de finisare de la suprafata, care poate fi executat ulterior.
Portiunile la vedere trebuie sa aiba un aspect regulat si o executie ingrijita, cu o usoara panta pentru
scurgerea apei.
 Punerea in functiune a echipamentului trebuie facuta de Contractant in prezenta delegatului si/sau
Furnizorului de echipament inclus in contract, a Beneficiarului si a Proiectantului care coordoneaza
punerea in functiune.
Personalul pentru punerea in functiune al Contractantului trebuie sa aiba experienta si instruire de
specialitate. Testarea intregii instalatii trebuie facuta pe parti pentru a demonstra ca lucrarile sunt in
concordanta cu cerintele din Caietul de sarcini. Toate aparatele, utilajele, executia si supervizarea, cerute
de echipamente si punerea in functiune a sistemului trebuie prevazute de Contractant. Aparatele trebuie
calibrate corect conform cerintelor Proiectantului inainte de punerea in functiune. Contractantul trebuie sa
inregistreze toate rezultatele punerii in functiune si trebuie sa supuna spre aprobarea Proiectantului
procedurile si inregistrarile incercarilor. La incheierea punerii in functiune, dar inainte de receptia finala,
Contractantul trebuie sa predea rezultatele punerii in functiune intr-un volum legat catre Proiectant, care
are dreptul sa verifice aceste operatii si procedurii dupa caz. Toate probele trebuie asistate de Proiectant,
iar in cazul testelor practice (de rutina) sau de tip, de lucratori ai Fabricantului. In acest scop,
Contractantul trebuie sa instiinteze Proiectantului cu 28 de zile inainte. Toate probele trebuie certificate
intr-un format potrivit, aprobat de Proiectant, iar certificatele incercarilor trebuie transmise Proiectantului
in 3 exemplare la incheierea testelor sarisfacatoare.
INCERCARI SI PROBE
Metodele de efectuare a probelor trebuie sa fie in concordanta cu prezentul Caiet de sarcini sau dupa
propunerile Contractantului, cu aprobarea Proiectantului. Contractantul trebuie sa instiinteze Proiectantul
despre efectuarea testarilor cu 7 zile inainte de incercarile sau inspectiile mejore si cu 3 zile inainte de
incercarile sau inspectile obisnuite. Incercarile trebuie asistate de Proiectant dupa aprecierea sa.
Proiectantul isi rezerva dreptul de a cere programarea sau amanarea testelor daca nu este disponibil in
ziua respectiva. Contractantul trebuie sa regleze toate aparatele de protectie ale circuitelor pentru a opera
corespunzator. Proiectantul trebuie sa determine daca rezultatele incercarilor sunt acceptabile si daca
echipamentul de incercare corespunde.Contractantul trebuie sa efectueze corectiile cerute sau inlocuirile
dictate de incercari pana la obtinerea rezultatelor acceptabile. Contractantul trebuie sa extinda in mod
rezonabil colaborarea cu reprezentantul Fabricantilor si ai Furnizorilor, pentru a permite asistarea
reprezentantilor Fabricantilor la incercari si remedieri.
RAPOARTE PREZENTATE
Inregistrarea verificarilor
a. Contractantul trebuie sa fie rezonabil pentru toate inregistrarile testelor.
b. Contractantul trebuie sa inregistreze toate incercarile facute si trebuie sa le incorporeze intr-un raport
in limbile Engleza si Romana.
c. Contractantul trebuie sa dea rapoarte Proiectantului pentru fiecare perioada de teste.
d. Contractantul trebuie sa organizeze secventele de testare astfel incat echipamentul sa fie pus imediat
sub tensiune dupa terminarea cu succes a probelor.
e. Schema tuturor testelor trebuie aprobata de Proiectant.
f. Contractantul trebuie sa fie responsabil de inspectia vizuala a echipamentului, care trebuie facuta
imediat inainte de punerea sub tensiune a echipamentului.
g. Contractantul trebuie sa pregateasca toate rapoartele asupra testelor si trebuie sa obtina semnatura
supervizorului autorizat.
h. Contractantul trebuie furnizeze Proiectantului 5 copii dupa rapoartele testelor,dupa incheierea
acestora.
Contractantul trebuie sa furnizeze Proiectantului 4 copii dupa certifiactele probelor de calibrare la
echipamentele propuse pentru teste,echipamentele trebuie calibrate intr-o perioada de 6 luni inainte de
inceperea testelor, daca nu este altfel specificat.Contractantul trebuie sa prezinte Proiectantului pentru
aprobarea incercarilor in vederea receptiei.

ECHIPAMENT PENTRU PROBE(INCERCARI)

Pentru probe trebuie prevazute urmatoarele echipamente,folosite si manevrate de catre Contractant.
Aceste aparate vor ramane in propietatea Benefeciarului dupa ce se efectueaza testele.
1. termometre bulb,pentru umed si uscat
2. megohmetre de 500V,1000V,2500V
3. set de telefon cu baterii
4. doua volmetre de curent alternativ 125/250/500V
5. trei multimetre
6. doua aparate pentru corespondenta fazelor 50Hz
7. senzor de tensiune pentru detectarea tensiunii capacitive in punctele de testare
8. unul sau mai multe din urmatoarele:
a.variator sau potentiometru
b.programator ciclic
c.cutie cu rezistenta de sarcina
d.transformatoare de potential pentru testarea fazarii
9. set de testare intrerupatoare pentru testarea intrerupatoarelor de joasa tensiune
10. tester multi-ampermetic
11. punte de masura a legarii la pamant
12. cabluri diverse,intrerupatoare,prize fise dupa caz
13. aparat pentru unghiul de faza la 50Hz
14. set pentru incercari la inalta tensiune
INCERCARE ECHIPAMENTE
Incercarile de izolatie ale cablurilor electrice trebuie realizate in fabrica si trebuie sa fie insotite de
buletine de incercare care sa le ateste calitatea si conformitatea cu standardele in vigoare.
INCERCARE CABLURI DE ENERGIE JOASA TENSIUNE
1. Cablurile electrice de 600/1000V se masoara timp de un minut cu megohmmetrul de 500V
2.Valorile rezistentei de izolatie minime trebuie sa fie urmatoarele:

Curent capabil [A] Rezistenta (ohm)

pana la 24 A 1000000
25-49 A 250000
50-100 A 100000
101-200 50000
201-400 25000
401-800 12000
Peste 800 5000
3. Valorile trebuie determinate pentru toate tablourile, panourile, soclurile sigurantelor,
separatoarele si dispozitivele de supracurent aflate pe pozitii.
4. Motoarele si transformatoarele nu trebuie conectate in timpul masurarii cu megohmetrul.
5.Conductoarele si cablurile nu trebuie masurate cu megohmmetrul pe tamburi, ci cu dupa instalare.
INCERCARE CABLURI ELECTRICE CU SEMNALIZARE
1. Masurarea rezistentei
a.rezistenta buclei si continuitatea trebuie masurate cu un volt-ohmmetru digital sau cu un
multimetru cu precizie 5%, in domeniul 5…50ohm.
b. Citirile masuratorilor analogice se vor face in domeniul de masurare al scalei de
25…75%.
2. Conectorii de cablu trebuie instalati si conectati inaintea testarii.
3. Cablurile cu rezistenta oricarui conductor mai mare de 125% fata de specificatia fabricantului
trebuie inlocuit inainte de receptie.
INCERCARE TABLOURI ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE
Se verifica continuitatea ramei de fixare si legarii la pamant. Se masoara cu megohmmetrul de 1000V
fiecare faza pentru determinarea lipsei punerii la pamant. Cuplul de strangere al conexiunilor trebuie sa
fie in concordanta cu recomandarile fabricantului.
INCERCARE SEPARATOARE SI INTRERUPTOARE DE JOASA TENSIUNE
Incercarea echipamentelor de legare la pamant pentru a asigura continuitatea conexiunilor. Masurarea
rezistentei fiecarui pol cu megohmmetrul de 1000V pentru a constata lipsa punerii la pamant. Pentru
intrerupatoarele actionate electric, se verifica tensiunea de actionare a bobinelor de inchidere si
declansare pentru a determina daca tensiunea are valori corespunzatoare, se incearca sigurantele. Se
actioneaza manual echipamentele inspectate si se observa vizual starea lor. Se ajusteaza si se curata
contactele primare in concordanta cu instructiunile fabricantului. Se controleaza starea de curatenie a
tuturor componentelor. Se verifica ungerea corecta. Se verifica iesirile tuturor transformatoarelor de
comanda si toate sigurantele de comanda. Cu intrerupatorul (separatorul) principal inchis, se actioneaza
intrerupatoarele fiecarui circuit si se verifica corespondenta cu schemele din planuri.
Se regleaza si se seteaza declansatoare astfel:
a.declansatorul instantaneu la supracurent.
b.temporizarea de lunga si de scurta durata la supracurent.
 c. varful de curent.
d.functia de declansare la defect prin punere la pamant, daca exista.
INCERCARE RELEE DE DECLANSARE LA SUPRACURENT SI PUNERE LA PAMANT
Contractantul trebuie sa foloseasca serviciile unei companii independente de incercare a sistemului
de relee de protectie la supracurent, inclusiv de punere la pamant si functionarea releului sau functionarea
integrala a intrerupatorului, pentru a actionarea bobina de declansare. Testul trebuie sa fie realizat prin
trecerea unui curent important la joasa tensiune, prin fiecare reductor de curent, inclusiv cel de pe neutru
pe circuitele care au neutru de lucru, cu masurarea timpului dupa care declanseaza intrerupatorul. Relatia
timp-curent trebuie sa fie verificata pentru 3 puncte de pe curba releului. Daca timpul de declansare nu
este conform curbei elaborate de fabricant, releele trebuie recalibrate sau inlocuite cu unele care respecta
curba. Intrerupatoarele care au functia de declansare la punere la pamant integrala trebuie incercate cu
setul de testare cu care se va declansa intrerupatorul si se va masura timpul de declansare. Testul trebuie
sa cuprinda verificarea polaritatii si interconectarea circuitelor senzorilor de punere la pamant.
Testul trebuie realizat cu intrerupatorul nearmat.

INCERCAREA STARTERE MOTOARE, CONTACTOARE, RELEE

1.Se incearca echipamentul de legare la pamant pentru a asigura continuitatea conexiunilor.
2.Se inlocuiesc toate blocajele folosite la transport.
3.Se verifica calibrarea corecta a releelor de suprasarcina la valoarea inscris ape eticheta motorului.
4.Se ajusteaza relelee prin setare manuala.
5.Se incearca bobina electromagnetului la tensiunea corecta de actionare.
6.Se curata toate contactele si suprafetele magnetice.
7.Se verifica marimea intrefierului intre magnetii mobili si cei stationari, dupa datele fabricantului.
8.Se verifica contactele auxiliare normal deschise sau normal inchise privind pozitia corecta in raport
cu bobina scoasa de sub tensiune.
9. Se masoara fiecare pol al starterelor cu megohmetrul de 1000V pentru a constata lipsa punerii la
pamant.
10. Se verifica toate sigurantele intreruptoarelor asupra calibrarii corecte.
11.Se verifica strangerea conectorilor.
12. Cu motorul scos de sub tensiune, se pune sub tensiune circuitul de comanda si se incearca
functionarea corecta.
13. Pentru releele industriale de temporizare, se ajusteaza ciclul de temporizare pentru actionarea
corecta a echipamentelui.
14. Se verifica sigurantele de alimentare a transformatorului circuitului de comanda.
INCERCARE COMUTATOARE SI BUTOANE DE COMANDA
Se inspecteaza vizual toate contactele comutatoarelor si butoanelor de comanda, se curata daca este
nevoie. Se manevreaza si se observa daca functioneza corect, in succesiunea necesara.
INCERCARE INSTRUMENTE
1.Verificarea semnalizatoarelor
a.Se verifica fiecare semnalizator prin inchiderea contactului de defect si prin observarea actiunii
acestuia pe panoul care contine semnalizatoare.
b.Se verifica lampile de semnalizare si de confirmare si se reseteaza pentru actionare.
2.Incercarea Ampermetrelor
a.Se verifica conexiunile la transformatoarele de curent pentru c.a. si sunturile pentru c.c.
b.Se verifica scala ampermetrelor cu raportul de transformare la c.a. si calibrarea in milivolt c.c.
c.Se seteaza acul indicator de zero, fara sarcina.
3. Incercarea voltmetrelor
a.Se verifica voltmetrul dupa valorile de masurat ale tensiunii.
b.Se pune indicatorul la zero in stare fara tensiune.
c.Se verifica citirile sub tensiune cu voltmetrul de test.
4. Incercare contoare de energie electrica cu un Wattmetru
a.Se verifica raportul de transformare al reductoarelor de curent si de tensiune.
b.Se pune indicatorul scalei Wattmetrului la zero, fara sarcina.
c.Se verifica rotirea contorului.

Se verifica fizic marcarea polaritatii la toate reductoarele de curent si de tensiune dupa planurile
Producatorului. Se verifica raportul de transformare al reductoarelor pentru curent si tensiune.
INCERCARE MOTOARE DE JOASA TENSIUNE
1.Se verifica echipamentul de legare la pamant pentru a se asigura asupra continuitatii conexiunilor.
2.Toate motoarele trebuie legate la pamant direct la centura de lagare la pamant.
3. Se masoara rezistenta de izolatie dintre bobinajele statornice inainte de aplicarea tensiunii si se
compara cu valorile date de fabricant. Citirea masurarii se va face timp de un minut folosind un
megohmetru de 500V. Daca valorile rezistentei masurate sunt mai mici decat cele standard, se transmit
citirile la Proiectant.
4. Uscarea motoarelor se va face cu o metoda aprobata (omologata) de aplicare a caldurii exterioare;
nu se va aplica tensiune la motor pana nu se obtine valoarea precisa.
5. La nevoie se desface cuplajul motorului de la utilajul actionat, se verifica ungerea, starterul si
circuitul de comanda.
6. Cu motorul curatat de murdarie si praf, se roteste cu mana pentru a vedea daca se misca liber, si se
curata din nou daca este necesar.
7. Se aplica tensiunea pentru scurt timp si se noteaza directia de rotatie, iar daca este inversata, se
schimba intre ele 2 faze ale motorului. Se reconecteaza apoi la utilajul de actionat.
 8. Dupa punerea in functiune, se va supraveghea frecvent incalzirea lagarelor sau bobinajelor.
9.Daca se constata incalzirea in mers, se anunta Proiectantul.
VERIFICAREA CONEXIUNILOR
Proiectantul desemneaza 10% din conexiunile Contractantului si/sau fabricantului pentru a fi verificate in
privinta strangerii. Contractantul trebuie sa procedeze la re-strangerea tuturor conexiunilor, daca unele
conexiuni sunt gasite slabite. Cuplul de strangere aplicat tuturor conexiunilor trebuie sa fie in concordanta
cu recomandarile fabricantului Lucrarile de sapatura pentru treseele de cabluri si fundatii stalpi si
piloni trebuie realizate conform planurilor. Pozitiile traseelor si ai stalpilor sau pilonilor aratate pe planuri
sunt orientative, iar pentru pozitiile definitive Contractantului trebuie sa obtina avizul Proiectantului
pentru fiecare amplasament. Sapatura trebuie sa fie executata ingrijit, sa fie dreapta, iar pietrele si apa
trebuie indepartate. Toate lucrarile de betoane trebuie executate conform planurilor. Marca betonului
folosit trebuie sa corespunda prevederilor din proiect.Lucrarile de betonare pentru fundatiile stalpilor si ai
pilonilor trebuie executate monobloc, cu exceptia statului de 5cm de finisare de la suprafata, care poate fi
executat ulterior. Portiunile la vedere trebuie sa aiba un aspect regulat si o executie ingrijita, cu o usoara
panta pentru scurgerea apei. Punerea in functiune a echipamentului trebuie facuta de Contractant in
prezenta delegatului si/sau Furnizorului de echipament inclus in contract, a Beneficiarului si a
Proiectantului care coordoneaza punerea in functiune. Personalul pentru punerea in functiune al
Contractantului trebuie sa aiba experienta si instruire de specialitate. Testarea intregii instalatii trebuie
facuta pe parti pentru a demonstra ca lucrarile sunt in concordanta cu cerintele din Caietul de sarcini.
Toate aparatele, utilajele, executia si supervizarea, cerute de echipamente si punerea in functiune a
sistemului trebuie prevazute de Contractant. Aparatele trebuie calibrate corect conform cerintelor
Proiectantului inainte de punerea in functiune. Contractantul trebuie sa inregistreze toate rezultatele
punerii in functiune si trebuie sa supuna spre aprobarea Proiectantului procedurile si inregistrarile
incercarilor. La incheierea punerii in functiune, dar inainte de receptia finala, Contractantul trebuie sa
predea rezultatele punerii in functiune intr-un volum legat catre Proiectant, care are dreptul sa verifice
aceste operatii si procedurii dupa caz. Toate probele trebuie asistate de Proiectant, iar in cazul testelor
practice (de rutina) sau de tip, de lucratori ai Fabricantului. In acest scop, Contractantul trebuie sa
instiinteze Proiectantului cu 28 de zile inainte.
Toate probele trebuie certificate intr-un format potrivit, aprobat de Proiectant, iar certificatele incercarilor
trebuie transmise Proiectantului in 3 exemplare la incheierea testelor sarisfacatoare. Contractantul va
include in bugetul propiu toate costurile legate de punerea in functiune si procedurile de incercare
inclusiz costurile de remediare aparute la testare si retastare dupa caz. Pretul va include de asemenea
prevederea tuturor aparatelor de verificare a punctelor de incercare, alimentarea cu energie electrica si cu
apa.
Metodele de efectuare a probelor trebuie sa fie in concordanta cu prezentul Caiet de sarcini sau dupa
propunerile Contractantului, cu aprobarea Proiectantului. Contractantul trebuie sa instiinteze Proiectantul
despre efectuarea testarilor cu 7 zile inainte de incercarile sau inspectiile mejore si cu 3 zile inainte de
incercarile sau inspectile obisnuite. Incercarile trebuie asistate de Proiectant dupa aprecierea sa.
Proiectantul isi rezerva dreptul de a cere programarea sau amanarea testelor daca nu este disponibil in
ziua respectiva. Contractantul trebuie sa regleze toate aparatele de protectie ale circuitelor pentru a opera
corespunzator. Proiectantul trebuie sa determine daca rezultatele incercarilor sunt acceptabile si daca
echipamentul de incercare corespunde. Contractantul trebuie sa efectueze corectiile cerute sau inlocuirile
dictate de incercari pana la obtinerea rezultatelor acceptabile. Contractantul trebuie sa extinda in mod
rezonabil colaborarea cu reprezentantul Fabricantilor si ai Furnizorilor, pentru a permite asistarea
reprezentantilor Fabricantilor la incercari si remedieri.
Inregistrarea verificarilor
a. Contractantul trebuie sa fie rezonabil pentru toate inregistrarile testelor.
b. Contractantul trebuie sa inregistreze toate incercarile facute si trebuie sa le incorporeze intr-un raport
in limbile Engleza si Romana.
c. Contractantul trebuie sa dea rapoarte Proiectantului pentru fiecare perioada de teste.
d. Contractantul trebuie sa organizeze secventele de testare astfel incat echipamentul sa fie pus imediat
sub tensiune dupa terminarea cu succes a probelor. e. Schema tuturor testelor trebuie
aprobata de Proiectant.
f. Contractantul trebuie sa fie responsabil de inspectia vizuala a echipamentului, care trebuie facuta
imediat inainte de punerea sub tensiune a echipamentului.
g. Contractantul trebuie sa pregateasca toate rapoartele asupra testelor si trebuie sa obtina semnatura
supervizorului autorizat.
h. Contractantul trebuie furnizeze Proiectantului 5 copii dupa rapoartele testelor,dupa incheierea
acestora.
Contractantul trebuie sa furnizeze Proiectantului 4 copii dupa certifiactele probelor de calibrare la
echipamentele propuse pentru teste,echipamentele trebuie calibrate intr-o perioada de 6 luni inainte de
inceperea testelor, daca nu este altfel specificat. Contractantul trebuie sa prezinte Proiectantului pentru
aprobarea incercarilor in vederea receptiei.
Pentru probe trebuie prevazute urmatoarele echipamente,folosite si manevrate de catre Contractant.
Aceste aparate vor ramane in propietatea Benefeciarului dupa ce se efectueaza testele.
1. termometre bulb,pentru umed si uscat
2. megohmetre de 500V,1000V,2500V
3. set de telefon cu baterii
4. doua volmetre de curent alternativ 125/250/500V
5. trei multimetre
6. doua aparate pentru corespondenta fazelor 50Hz
7. senzor de tensiune pentru detectarea tensiunii capacitive in punctele de testare
8. unul sau mai multe din urmatoarele:
a.variator sau potentiometru
b.programator ciclic
c.cutie cu rezistenta de sarcina
d.transformatoare de potential pentru testarea fazarii
9. set de testare intrerupatoare pentru testarea intrerupatoarelor de joasa tensiune
10. tester multi-ampermetic
11. punte de masura a legarii la pamant
12. cabluri diverse,intrerupatoare,prize fise dupa caz
13. aparat pentru unghiul de faza la 50Hz
14. set pentru incercari la inalta tensiune
 Incercarile de izolatie ale cablurilor electrice trebuie realizate in fabrica si trebuie sa fie insotite de
buletine de incercare care sa le ateste calitatea si conformitatea cu standardele in vigoare.
1. Cablurile electrice de 600/1000V se masoara timp de un minut cu megohmmetrul de 500V
2.Valorile rezistentei de izolatie minime trebuie sa fie urmatoarele:

Curent capabil [A] Rezistenta (ohm)

pana la 24 A 1000000
25-49 A 250000
50-100 A 100000
101-200 50000
201-400 25000
401-800 12000
Peste 800 5000

3. Valorile trebuie determinate pentru toate tablourile, panourile, soclurile sigurantelor,

separatoarele si dispozitivele de supracurent aflate pe pozitii.
4. Motoarele si transformatoarele nu trebuie conectate in timpul masurarii cu megohmetrul.
5.Conductoarele si cablurile nu trebuie masurate cu megohmmetrul pe tamburi, ci cu dupa instalare.
1. Masurarea rezistentei
a.rezistenta buclei si continuitatea trebuie masurate cu un volt-ohmmetru digital sau cu un
multimetru cu precizie 5%, in domeniul 5…50ohm.
b.Citirile masuratorilor analogice se vor face in domeniul de masurare al scalei de
25…75%.
2. Conectorii de cablu trebuie instalati si conectati inaintea testarii.
3. Cablurile cu rezistenta oricarui conductor mai mare de 125% fata de specificatia fabricantului
trebuie inlocuit inainte de receptie.
Se verifica continuitatea ramei de fixare si legarii la pamant.
Se masoara cu megohmmetrul de 1000V fiecare faza pentru determinarea lipsei punerii la pamant.
Cuplul de strangere al conexiunilor trebuie sa fie in concordanta cu recomandarile fabricantului.
Incercarea echipamentelor de legare la pamant pentru a asigura continuitatea conexiunilor.
Masurarea rezistentei fiecarui pol cu megohmmetrul de 1000V pentru a constata lipsa punerii la
pamant Pentru intrerupatoarele actionate electric, se verifica tensiunea de actionare a bobinelor de
inchidere si declansare pentru a determina daca tensiunea are valori corespunzatoare, se incearca
sigurantele. Se actioneaza manual echipamentele inspectate si se observa vizual starea lor. Se
ajusteaza si se curata contactele primare in concordanta cu instructiunile fabricantului. Se controleaza
starea de curatenie a tuturor componentelor. Se verifica ungerea corecta. Se verifica iesirile tuturor
transformatoarelor de comanda si toate sigurantele de comanda. Cu intrerupatorul (separatorul) principal
inchis, se actioneaza intrerupatoarele fiecarui circuit si se verifica corespondenta cu schemele din planuri.
Se regleaza si se seteaza declansatoare astfel:
a.declansatorul instantaneu la supracurent.
b.temporizarea de lunga si de scurta durata la supracurent.
c.varful de curent.
d.functia de declansare la defect prin punere la pamant, daca exista.
Contractantul trebuie sa foloseasca serviciile unei companii independente de incercare a sistemului de
relee de protectie la supracurent, inclusiv de punere la pamant si functionarea releului sau functionarea
integrala a intrerupatorului, pentru a actionarea bobina de declansare. Testul trebuie sa fie realizat prin
trecerea unui curent important la joasa tensiune, prin fiecare reductor de curent, inclusiv cel de pe neutru
pe circuitele care au neutru de lucru, cu masurarea timpului dupa care declanseaza intrerupatorul.
Relatia timp-curent trebuie sa fie verificata pentru 3 puncte de pe curba releului. Daca timpul de
declansare nu este conform curbei elaborate de fabricant, releele trebuie recalibrate sau inlocuite cu unele
care respecta curba. Intrerupatoarele care au functia de declansare la punere la pamant integrala trebuie
incercate cu setul de testare cu care se va declansa intrerupatorul si se va masura timpul de declansare.
Testul trebuie sa cuprinda verificarea polaritatii si interconectarea circuitelor senzorilor de punere la
pamant.
Testul trebuie realizat cu intrerupatorul nearmat.
1. Se incearca echipamentul de legare la pamant pentru a asigura continuitatea conexiunilor.
2. Se inlocuiesc toate blocajele folosite la transport.
3. Se verifica calibrarea corecta a releelor de suprasarcina la valoarea inscris ape eticheta motorului.
4.Se ajusteaza relelee prin setare manuala.
5.Se incearca bobina electromagnetului la tensiunea corecta de actionare.
6.Se curata toate contactele si suprafetele magnetice.
7.Se verifica marimea intrefierului intre magnetii mobili si cei stationari, dupa datele fabricantului.
8.Se verifica contactele auxiliare normal deschise sau normal inchise privind pozitia corecta in raport
cu bobina scoasa de sub tensiune.
9. Se masoara fiecare pol al starterelor cu megohmetrul de 1000V pentru a constata lipsa punerii la
pamant.
10. Se verifica toate sigurantele intreruptoarelor asupra calibrarii corecte.
11.Se verifica strangerea conectorilor.
12. Cu motorul scos de sub tensiune, se pune sub tensiune circuitul de comanda si se incearca
functionarea corecta.
13. Pentru releele industriale de temporizare, se ajusteaza ciclul de temporizare pentru actionarea
corecta a echipamentelui.
14. Se verifica sigurantele de alimentare a transformatorului circuitului de comanda.
 Se inspecteaza vizual toate contactele comutatoarelor si butoanelor de comanda, se curata daca este
nevoie. Se manevreaza si se observa daca functioneza corect, in succesiunea necesara.
1.Verificarea semnalizatoarelor
a.Se verifica fiecare semnalizator prin inchiderea contactului de defect si prin observarea actiunii
acestuia pe panoul care contine semnalizatoare.
b.Se verifica lampile de semnalizare si de confirmare si se reseteaza pentru actionare.
2.Incercarea Ampermetrelor
a.Se verifica conexiunile la transformatoarele de curent pentru c.a. si sunturile pentru c.c.
b.Se verifica scala ampermetrelor cu raportul de transformare la c.a. si calibrarea in milivolt c.c.
c.Se seteaza acul indicator de zero, fara sarcina.
3. Incercarea voltmetrelor
a.Se verifica voltmetrul dupa valorile de masurat ale tensiunii.
b.Se pune indicatorul la zero in stare fara tensiune.
c.Se verifica citirile sub tensiune cu voltmetrul de test.
4. Incercare contoare de energie electrica cu un Wattmetru
a.Se verifica raportul de transformare al reductoarelor de curent si de tensiune.
b.Se pune indicatorul scalei Wattmetrului la zero, fara sarcina.
c.Se verifica rotirea contorului.
Se verifica fizic marcarea polaritatii la toate reductoarele de curent si de tensiune dupa planurile
Producatorului. Se verifica raportul de transformare al reductoarelor pentru curent si tensiune.
1. Se incearca Tablou AAR (ATS) prin conectarea sursei de baza si a sursei de rezerva.
2. Se deconecteaza sursa de baza si de observa daca se realizeaza comutarea pe sursa de rezerva,
respectiv daca se realizeaza comutarea pe sursa de baza la revenirea acesteia.
3. Se verifica contactele auxiliare.
4. Se observa daca toate contactele auxiliare, pentru alarma sau pentru comanda altor dispozitive
lucreaza conform schemelor electrice
5. Se verifica daca toate releele functioneaza, eventual se regleaza temporizarile necesare.
6.Se incearca by-pasul manual.
1. Se verifica echipamentul de legare la pamant pentru a se asigura asupra continuitatii conexiunilor.
2. Toate motoarele trebuie legate la pamant direct la centura de lagare la pamant.
3. Se masoara rezistenta de izolatie dintre bobinajele statornice inainte de aplicarea tensiunii si se
compara cu valorile date de fabricant. Citirea masurarii se va face timp de un minut folosind un
megohmetru de 500V. Daca valorile rezistentei masurate sunt mai mici decat cele standard, se transmit
citirile la Proiectant.
4. Uscarea motoarelor se va face cu o metoda aprobata (omologata) de aplicare a caldurii exterioare;
nu se va aplica tensiune la motor pana nu se obtine valoarea precisa.
5. La nevoie se desface cuplajul motorului de la utilajul actionat, se verifica ungerea, starterul si
circuitul de comanda.
6. Cu motorul curatat de murdarie si praf, se roteste cu mana pentru a vedea daca se misca liber, si se
curata din nou daca este necesar.
7. Se aplica tensiunea pentru scurt timp si se noteaza directia de rotatie, iar daca este inversata, se
schimba intre ele 2 faze ale motorului. Se reconecteaza apoi la utilajul de actionat.
8. Dupa punerea in functiune, se va supraveghea frecvent incalzirea lagarelor sau bobinajelor.
9.Daca se constata incalzirea in mers, se anunta Proiectantul.
Proiectantul desemneaza 10% din conexiunile Contractantului si/sau fabricantului pentru a fi
verificate in privinta strangerii.
Contractantul trebuie sa procedeze la re-strangerea tuturor conexiunilor, daca unele conexiuni sunt
gasite slabite. Cuplul de strangere aplicat tuturor conexiunilor trebuie sa fie in concordanta cu
recomandarile fabricantului
INCERCARI OPERATIONALE
Se va demonstra Proiectantului ca realizarea instalatiilor electrice este terminata si complet operationala.
INCERCARI INSTALATIE DE LEGARE LA PAMANT
Dupa terminarea instalarii tuturor legarilor la pamant a echipamentelor, trebuie testate carcasele
echipamentelor si ecranul (armatura) cablurilor pentru a verifica daca legarea la pamant este realizata
efectiv conform STAS 12604; STAS 12604/5.Incercarile trebuie facute folosind un analizor de securitate
electrica, iar rezultatele vor inregistra circuitele identificate, echipamentele si pozitia carcaselor.
INCERCARILE LA RECEPTIE
1. Se lasa intregul sistem electric in conditii corecte de lucru.
2. Dupa terminarea instalatiilor, incercarile de receptie trebuie facute in prezenta Proiectantului si a
Beneficiarului, pentru a determina daca echipamentul electric lucreaza corect dupa cerinte, pentru toate
conditiile de operare.
3. Aprobarea testelor de receptie.
a.Mentinerea la zi a inregistrarilor testelor, la dispozitia Proiectantului.
b.D aca inregistrarile incercarilor nu sunt tinute la zi si in bune conditii, Proiectantul poate refuza
receptia lucrarilor respective pana la punerea lor in ordine.
Alimentarea cu energie electrica a cladirii va fi realizata din reteaua publica. Instalatiile
electrice interioare se vor alimenta dintr-un Tablou General de distributie amplasat in incinta
imobilului. Din tabloul general se vor alimenta tablourile secundare :
-Tablou electric TCT
-Tablou electric TClima
-Tablou electric T.E.LP
Instalatiile de joasa tensiune au urmatoarele caracteristici :
Instalatii de iluminat normal si de siguranta
Instalatii de iluminat normal
Instalatia de iluminat interior este realizata cu corpuri de iluminat echipate cu lampi
florescente sau compact florescente , dupa mediul ambiant al incaperii in care se instaleaza si
respectandu-se nivelele de iluminare impuse de catre normativele in vigoare.Sistemul de
iluminat propus este unul clasic cu intrerupatoare montate la usile de acces in
incaperi si cu senzori de miscare pentru zonele de coridoarele spatiilor comune miscare
Instalatii de iluminat de securitate
a) Iluminat de securitate pentru evacuare se realizeaza cu corpuri de tip luminous
, florescente , permanente, echipate cu baterie cu 2 ore.Iluminat de securitate de evacuare, se va monta :
- langa scari , astfel incat fiecare treapta sa fie iluminata direct ;
- langa orice schimbare de directie ;
- la fiecare usa de iesire destinata a fi folosita in caz de urgenta ;
- in toate incaperile cu mai mult de 50 persoane ;
- toaletele cu suprafete mai mare de 8 mp si cele destinate persoanelor cu dizabilitati ;
- incaperi cu suprafete mai mari de 100 mp ;
- in exterior la iesirile de evacuare se vor monta corpuri de iluminat pentru montaj in
exteriorcu sursa TC-TELI 42W , IP65 , clasa protectie 1 , montaj aparent , acestea se vor
alimenta dincadrul tabloului TG prin intermediul unui UPS de 1KVA. Aceste corpuri de
iluminat vor fi stinse intimpul zilei, iar pe timp de noapte se vor aprinde automat, dease menea
ele se vor aprinte automa tla lipsa tensiune tablou electric general .De-a lungul cailor de
evacuare distanta dintre corpurile de iluminat pentru evacuare trebuie sa fie de 15 m. Corpurile
de iluminat de evacuare sunt alimentate din cadrul tablourilor de consumatori normali, cu
cabluri de cupru tip CYYF. Corpurile de iluminat de evacuare trebuie sa fie in functiune o
perioada de 1 h .
b) iluminat de siguranta pentru continuarea lucrului , realizat cu corpuri de iluminat din
cadrul iluminatului general alimentate din tablourile de iluminat timp de functionare pana la
terminarea activitatii cu risc.Spatiile ( incaperile ) unde este necesar instalarea iluminatului de
siguranta pentru continuarea lucrului :
- incaperea tablourilor generale;
- spatiu centrala semnalizare incendiu
c) iluminat de securitate impotriva panicii, realizat pe coridoarele destinate
vizitatorilor si
casa scarii. timp de functionare 1 h
d) iluminat de securitate pentru interventii in zonele de risc - timp de functionare 1 h
Instalatii de prize si forta
Toate prizele sunt prevazute cu contact de protectie si sunt protejate cu disjunctoare
diferentiale , astfel incat orice defect sa realizeze scoaterea de sub tensi une a lor. Toate
sistemele de ventilare ( aferente centralei de tratare a aerului ) se vor decupla i n cazul unei
alarme de incendiu.Toate echipamentele de climatizare – ventilare sunt achizitionate cu panou
propriu
de forta si automatizare, responsabilitatea proiectantului de instalatii electrice find doar alimentarea pe
partea de forta a acestor tablouri electrice.Pentru centrala termica pe lemne se va prevedea un UPS
conform cu instructiuni furnizorului de centrala termica.Circuitele de automatizare sunt realizate cu
cabluri de comanda, montate aparent p elementele de constructie
sau pe pod de cabluri, similar celor de forta.
Agregatele de producere a agentului intermediar de racire sunt echipate complet de furnizorul
de echipamente de ventilare, inclusiv toata automatizarea necesara. Toate echipamentele de tip
pompe aferente acestor sisteme sunt echipate cu convertizoare de frecventa astfel incat sa se
realizeaze un consum electric optim.Circuitele sunt realizate din cabluri montate aparent pe
elementele de constructie sau fixate cu cleme prinse pe dibluri. In tavanul fals circuitele sunt
montate pe paturi de cabluri ancorate pe structura metalica existenta sau cu tiranti de tavan
.Circuitele ( forta, iluminat, prize si automatizare ) sunt protejate la scurtcircuit si acolo unde
este cazul la suprasarcina cu disjunctoare automate bipolare, tripolare sau terapolare dupa caz.
Pe circuitele de prize sunt prevazute prize simple sau duble, toate cu contact de nul, cu o
putere instalata de 2000 W. Pe circuitele de iluminat monofazate sunt prevazute de corpuri de iluminat cu
o putere maxima instalata de 1.5kW iar pe cele trifazate maximum 5 kW
.Racordurile electrice sunt dispuse pe circuite independente, corespunzator gradului de
importanta a acestora.
Instalaţii de protectie împotriva socurilor datorate atingerilor
Schema de protectie impotriva electrocutarilor este de tipul TN-S (cu neutrul izolat pe
parcursul intregii scheme, intre tablourile generale de distributie si receptoare).
Instalaţii de priză de pământ
Priza de pamant este naturala, formata din armaturile fundatiilor stalpilor, unite printr-un
conductor OLZn 40x4, avand rezistenta de dispersie de maxim 1 ohm (fiind o priza comuna ).
In zona de parter aceasta priza de pamant se va scoate in interior prin piese de separatie si va
conecta atat centurile interioare realizate cu platbanda OLZn 40(25)x4 din camerele tehnice cat
si cele doua coborari de paratrasnet . Piesele de separatie se vor monta la inaltimea de 2.0 m
fata de cota pardoselii.Daca rezistenta prizei depaseste valoarea de 1 Ohm se va adauga
platbanda OL Zn 40x4 mm si electrozi OLZn 2 1/2", l=3m, ingropate in pamant la h= -0.8m
pâna se va obtine valoarea de 1Ω.
Instalaţia de paratrăsnet
Instalaţia contracarează efectele trăsnetului asupra constructiei: incendierea materialelor
combustibile, degradarea structurii de rezistenţă datorită temperaturilor ridicate ce apar ca
urmare a scurgerii curentului de descărcare, inducerea în elementele metalice a unor potenţiale
periculoase. Instalaţia are de asemenea rolul de a capta şi scurge spre pământ sarcinile
electrice din atmosferă pe măsura aparitiei lor, preîntâmpinând apariţia trăsnetului.Obiectivul
va fi dotat co o instalatie de paratrasnet , Nivel IV ,care consta dintr -un dispozitiv electronic de
captare montat la o inaltime de 3 m fata de cota acoprisului. Dispozitivul este montat pe tija de
sustinere de 2m , avand raza de protectie de 39 m ( Rp=39 m ) . Varful dispozitivului de capatre
PDA trebuie sa fie cu minim 2 m peste orice obstacol
b) Instalaţii de curenţi slabi
Sistem de detectie si avertizare incendiu
Sistemul de detectie si avertizare din acest proiect permite localizarea rapida si precisa a
unei situatii anormale, afisarea starii elementelor de detectie si transmiterea alarmei in caz de
incendiu.Sistemul de detective si avertizare incendiu ofera o protectie completa, astfel ca sunt
protejate plafoanele false si camerele tehnice.
Sistemul de detectie si alarmare la incendiu are in componenta următoarele echipamente :
 - Centrala de semnalizare incendii poate fi up-gradata.Centrala de semnalizare
incendiu CSI se va monta in cadrul parterului, in zona de receptie.
- Extensiile pot fi incorporate cu maximum de flexibilitate permitand sistemului
(―magistralei‖) sa poata fi usor adaptata in cazul schimbarii destinatiilor unor incaperi ale
cladirilor, necesitand costuri minime.
Descrierea instalatiei
Pentru acest obiectiv, centrala detectie incendiu este de tip adresabila, echipata cu 1
micromodul de bucla. Montajul detectorilor de fum, butoanele de incendiu, sirenelor interioare
se va realiza in conformitate cu legislatia si cerintele clientului, dupa cum urmeaza:
- se vor monta detectoare optice de fum sub si in tavanului fals, detectoare
multicriteriale
de fum si temperatura in spatiile tehnice. Se vor monta butoane de semnalizare incendiu, iar
pentru avertizare se vor monta sirene de avertizare de interior si exterior.Distanta maxima
dintre orice punct al cladirii si un buton manual de incendiu nu trebuie sa
depaseasca 30 m.
Service
Prin functia de autotestare sistemul semnalizeaza imediat orice defect al sistemului. Sisteme
de comandă în caz de incendiu
Echipamente de aerisire
Sistemul de semnalizare a incendiilor pune la dispoziţie un contact fără potenţial pentru
controlarea instalaţiei de aerisire în situaţiile de alarmă.
Iluminat de siguranţă
Sistemul de semnalizare a incendiilor pune la dispoziţie un contact fără potenţial pentru
controlarea instalaţiei de iluminat de siguranţă în situaţiile de alarmă.
Sistemul de evacuare a fumului de incendiu / ventilaţie sub presiune
Sistemul de semnalizare a incendiilor pune la dispoziţie în situaţiile de alarmă contacte fără
potenţial pentru controlarea sistemului de evacuare a fumului de incendiu / instalaţie de
ventilaţie sub presiune.
Transmiterea mesajului de alarmă în clădire
În caz de incendiu, alarma este semnalizată prin intermediul unor sirene de interior si
exterior.
Echipamente periferice
Sistemul de detectie incendiu este organizat pe bucle de detectie, cablarea este realizata
cu cablu JY(ST)Y 1x2x0.8. Cablul de alimentare al centralei de incendiu va fi ignifug de tipul CYY-F
3x2,5.
Siguranta neafectata la defectarea procesorului
Daca procesorul central se defecteaza, sistemul de monitorizare asigura ca semnalele
de detectie si alarmare de incendiu sunt transmise la o unitate alternativa. In acest fel facilitatea
de detectie a sistemului de alarmare incendiu este mentinuta si in timpul operatiunilor de
urgenta. In cazul unei intreruperi de curent bateriile asigura functionarea sistemului.
Diagnosticul de la distanta (tedis) in practica este important sa existe o imagine imediata a lucrarilor de
intretinere si reparatii. Specialistii pot oferi ajutor localizat dintr -o locatie indepartata.
Sistemul de diagnostic la distanta ofera urmatoarele informatii semnificative de la procesor
pentru a fi sunat si afisat chiar si intr-un essernet cu pana la 31 de centrale:
 Informatiile existente in centrala
 Toate setarile curente
 Starea fiecarui detector
Ethernet permite pana la 31 de utilizatori cum ar fi centrale, display, panouri de semnalizare,
terminale inteligente, combinate intr-o retea non-ierarhica care acopera cativa km. Alerte cum
ar fi:alarme, defectiuni sau alte evenimente pot fi accesibile tuturor uti lizatorilor din orice
punct al ethernet-ului.
Varietatea optiunilor panoului frontal.
Instalare si operare simpla.
Programarea este transmisa direct la sistemul de alarmare. Toate display-urile sunt
concentrate pe esential. De acea simplifica operatiile care pot fi realizate necentralizat in
ethernet.
Programarea centralei de semnalizare incenidu
Toţi parametrii care definesc modul de funcţionare al sistemului de detectie incendiu sunt
definiţi cu ajutorul programului software pus la dispozitie de producatorul centralei.
Programarea se efectuează după conectarea detectoarelor în buclă şi citirea efectivă a
configuraţiei obţinute.Reprezentarea acestei configuraţii se poate face grafic sau tabelar.
Eventualele modificări aduse topologiei buclei vor fi luate în considerare împreună cu respectarea
alocărilor efectuate anterior. Cu ajutorul software-ului este posibilă efectuarea de operaţii de
service; astfel, se vor putea citi informaţii actuale privind starea detectoarelor, numărul de ore de
funcţionare, de alarme, etc.Programarea şi rezultatul citirilor ocazionate de lucrările de service se
pot salva şi tipări în funcţie de necesităţi. Este posibilă salvarea/tipărirea parţială a datelor
rezultate. Stabilirea comunicaţiei este posibilă doar cu condiţia deschiderii uşii
centralei. Fără această condiţie nu se vor putea citi /scrie date din/în centrală. Cu toate că
pierderea datelor programate este puţin probabilă, datele programate trebuie salvate pe un
mediu de stocare, pentru a permite efectuarea ulterioară de
modificări/operaţii de service.
Caracteristici ale echipamentelor
Sistemul de semnalizare incendiu respecta standardul din en 54, vde 0833 si vds.
Design-ul permite constructia mai multor sisteme de alarmare incendiu individuale.
 2 bucle de semanlizare.
Se pot conecta 127 de elemente de detectie pe o bucla putand realiza 127 zone de detectie cu
configuratie libera.
Configuratie in retea ethernet cu pana la 31 de centrale.Compatibilitate cu sistemele de alarma
din generatiile mai vechi de acelasi tip.Protectie la scurt-circuit sau intrerupere a buclei cu
semnalizarea acustica si optica indicand pe display locul unde s -a produs acest deranjament si
data.Conectare elementelor de detectie in bucla cu cablu torsadat.Tensiunea de alimentare de la
retea: 230v/ 50hz. Sursa de alimentare 12v. Baterii de alimentare 2x12vdc/40ah. Temparatura
ambianta – 0oC - + 50 0C
Detectoare de incendiu
Detectoarele de incendiu sunt de tip inteligent, cu functie de autotestare, se adapteaza automat
 la conditiile de mediu si pot functiona chiar si in cazul defectarii microprocesorului.Detectorul
analogic de proces se foloseste in aplicatii medii si mari cu o concentratie inalta de valori, cu
acest tip de detectori pot fi configurate sisteme de cea mai inalta incredere.Fol osind acest
detector analog de proces detectia de incendiu se va face cu o acuratete constanta pentru toate
tipurile de foc, iar rata de alarme false va scadea pana aproape de 0%.
Detector de fum optic analog adresabil
Este un detector de incendiu inteligent cu inteligenta descentralizata cu functie de autotestare
si adaptare automata la mediu, memorie alarma si operare, indicator alarma si adresare soft.
Caracteristici tehnice:
Detector de temperatura analog adresabil
Este un detector de incendiu inteligent cu inteligenta descentralizata cu functie de autotestare si adaptare
automata la mediu, memorie alarma si operare, indicator alarma si adresare soft.
Butoane de alarmare manuala analog adresabile
Butoanele de alarmare manuala inteligent non-automat acopera un larg spectru de aplicatie si trasaturile
lor standard includ indicatori alarma si codificarea adresei in softwa re
Transponder cu 4 zone de detectare / 2 relee
Transponderii au 4 intrari detectoare zona pentru 4 zone non-adresabile. Au 2 iesiri
pe relee. Transponderul poate fi programat. Cele doua relee sunt programabile optional cu
modemuri monitorizate s-au nemonitorizate de operare.
Sirena semnalizare
Caracteristici:
- sirena semnalizare cu flash;
- cutie robusta, rezistenta la interperii ;
- ton cu frecventa modulata;
- protectie impotriva taierii firelor, tamper;
- programarea timpului de alarma;
- avertizare baterie descarcata prin stingerea flash-ului.
- sirena incendiu autoalimentata
- sirena profesionala de exterior
- autoprotectie la taierea firelor
- autoprotectie la demontare
- semnalizare luminoasa pulsatorie (flash)
- exterior estetic din policarbonat, protectie suplimentara metalica
- tensiune de comanda : 27,6 VD
Instalatie TVCI
Lucrarea cuprinde sistemul DVR (digital video recorder) care este un sistem de inregistrare si
redare digitala a imaginilor si o serie de camere video color amplasate in locurile care necesita
supraveghere (interior, exterior). Inregistrarea imaginilor se realizeazã pe hdd -ul sistemului intr-
un format proprietar permitand accesarea acestora in orice moment ( chiar si atunci cand sistemul
este in modul de inregistrare). Supravegherea se face prin intermediul unor camere video
montate la interior si exterior. Vizualizarea imaginilor se realizeaza pe monitorul sistemului,
existand posibilitatea configurarii modului de afisare (numarul camerelor afisate simultan la
sistemul de 16 camere, full screen, ―switch‖ intre camere).Modul de exploatare al
sistemului este structurat logic dupa categoria celor care il folosesc: utilizator si administrator
de sistem. Exista un cont special de administrator care permite accesul la configurarea
sistemului.Acces remote: sistemul poate fi accesat din exterior pentru vizualizarea imaginilor on-
line sau a imaginilor inregistrate pe hdd. Acest acces poate fi realizat din interiorul retelei locale
(tcp/ip) folosind un ―client‖ care se instaleazã. Pe orice calculator conectat in retea cu
sistemul. Se poate realiza o legatura peste o conexiune wan, isdn sau orice tip de conexiune
internet. Acces la baza de imagini: înregistrarea imaginilor se face pe hdd intr -un sistem de
fisiere proprietar care permite securizarea informatiilor precum si indexarea acestora. Datoritã
acestui lucru accesul la imaginile inregistrate se face in functie de data, ora si camera la care
dorim sa cautam. Pentru a usura cautarea, sistemul ―semnalizeaza‖ zil ele in care au fost
efectuate inregistrari. Integrarea cu sisteme de securitate: sistemul este prevazut cu un numar
de 16 intrari si 16iesiri analogice. Aceste intrari pot fi alocate unor senzori de efractie iar la
iesiri pot fi conectate sirene, spoturi luminoase sau alte sisteme analogice. Sistemul mai este
prevazut si cu o iesire video care poate fi conectata la un monitor aditional (exemplu pentru un
post de observatie care nu necesita accesul la comenzile sistemului).
Mod de lucru programabil: sistemul poate functiona in mod «full» (inregistrare 24 ore) sau poate fi
programat sa inregistreze in perioade de timp stabilite de utilizator.
Descrierea sistemului
Pentru acest obiectiv s-a prevazut un DVR cu 16 intrari, montat in rack-ul principal, la parter,
in camera de depozitare.
Sistemul se comune din:
- sisteme de inregistrare video digitala (dvr);
- monitoare color;
- camere video color fixe de interior;
- camere video color fixe de exterior;
- UPS.
Instalatie sonorizare
Este un sistem cu functiuni multiple:
• alarma vocala in diferite limbi internationale.
• cauatare de persoane.
• muzica ambientala.
Sistemul este echipat cu o alimentare dubla pentru asigurarea functionalitatea in cazul caderi lor
de tensiune, pentru transmiterea mesajelor antipanica.sistemul trebuie sa permita
interconectarea cu alte sisteme de detectie pentru situatii de urgenta. Sistemul este alcatuit dintr-
o unitate centrala (rack sonorizare) si difuzoare dispuse uniform in spatiile comune.
Centrala de sonorizare va cuprinde:
- baza microfonica;
- modul cu MP3 CD player si AM / FM tuner;
-amplificatoare
- UPS
Echipamentele se vor monta intr-un rack-ul principal,instalatia se va realiza cu cablu
CYYF 2x2,5.
Sistemul date voce
S-a prevazut un sistem de cablare structurata pentru transmisii voce si date care va asigura o
buna admininstrare a retelei, o flexibilitate mare in ce priveste organizarea, modificarea tipului
de echipament de comunicatie utilizat (telefon,calculator, imprimanta, etc.), reconfigurarea
retelei fara a fi necesara recablarea. Mediul fizic utilizat va suporta toate serviciile (PABX,
ISDN, etc.)si sistemele informationale de la diferiti producatori dea lungul unei perioade mari
de existenta a cladirii. Este un sistem centralizat de cablare care are la baza topologia fizica de
retea stelara. Fiecare statie de lucru (telefon sau calculator) este conectata individual printr -un
cablu la rack, care constitue nodul retelei. Topologia stelara are avantajul ca aparitia defectelor
pe un segment de legatura, de la oricare priza la rack, nu influenteaza buna functionare a
celorlalte posturi si nici continuitatea retelei si prin aceasta izolarea defectiunii si depanarea ei
devine foarte usoara, si nu afecteaza in vreun fel restul retelei.RACK-ul central se va plasa la
parter in camera de depozitare. Cablarea intre prizele de date
voce si rack s-a realizat cu cablu FTP 4x2x0,5 cat 5e.
Instalaţii electrice: Ordinea de executare a lucrărilor va fi următoarea:
- fixarea poziţiei tablourilor electrice;
- trasarea circuitelor;
- montarea tuburilor de protecţie şi a dozelor de tragere şi derivaţie;
- montarea dozelor de aparate;
- montarea conductelor electrice (conductoare şi/sau cabluri);
- trasarea instalaţiei interioare de protecţie împotriva electrocutărilor;
- fixarea corpurilor de iluminat pe poziţia finală;
- montarea aparatelor locale (întrerupătoare, prize, etc.);
- racordarea aparatelor, inclusiv corpurilor de iluminat la circuite;
- montarea tablourilor electrice pe amplasament;
- racordarea circuitelor electrice la tablouri cu verificarea fazelor;
- racordarea restului receptoarelor cu verificarea fazelor;
- verificarea continuităţii circuitelor şi rezistenţei de izolaţie;
- punerea parţială şi eşalonat sub tensiune a circuitelor pentru efectuarea de fără sarcină;
- efectuarea de probe şi măsurători la instalaţiile de legare la pământ şi a continuităţii
electrice a ansamblului instalaţiei, până la piesele de separaţie amplasate în exteriorul clădirii;
- efectuarea de probe în sarcina, pentru fiecare circuit în parte, progresiv, până la
încărcarea maximă a circuitelor şi tablourilor.
Instalaţiile exterioare şi de protecţie împotriva trăsnetului
- determinarea traseului şi pozarea instalaţiilor de protecţie împotriva trăsnetului
(conducte de captare şi de coborâre);
- amplasarea pieselor de separaţie pentru măsurători;
- realizarea săpăturilor pentru priza exterioară de legare la pământ şi pozarea cablurilor;
- realizarea lucrărilor de protecţie şi amplasarea elementelor necesare de protecţie a
instalaţiilor exterioare, în cazul subtraversărilor;
- montarea instalaţiilor (conducte de protecţie, electrozi, cabluri, etc.);
- acoperirea şanţurilor şi repararea trotuarelor, drumurilor şi aleilor;
- racordarea instalaţiilor exterioare la circuite interioare şi tablouri;
- verificarea continuităţii circuitelor racordate;
 - punerea sub tensiune, fără sarcină;
- verificarea rezistenţei de dispersie a prizei exterioare de legare la pământ;
- punerea sub tensiune in sarcina a instalaţiilor, în acordanţă cu instalaţiile interioare.
Lucrări finale
- punerea sub tensiune şi predarea lucrărilor către beneficiar.
Trasarea circuitelor
Se vor marca pe ziduri şi planşee traseele circuitelor electrice şi poziţionarea aparatajului
(tuburi, întrerupătoare, prize, doze, corpuri de iluminat) conform planşelor. Se marchează de
asemenea poziţiile unde se vor executa străpungerile în ziduri şi se va verifica dacă au fost
lăsate goluri în elementele de structură ale construcţiei.
Pozarea tuburilor şi dozelor
Tuburile se vor monta îngropat în tencuiala pereţilor începând de la tavan spre pardoseală.
Se interzice montarea îngropată în beton a tuburilor defecte (fisuri, crăpături, pereţi subţiri).
Tuburile din PVC se vor monta pe trasee orizontale sau verticale (se admit trasee oblice în
cazul celor pozate îngropat în planşee). Tuburile din PVC montate sub pardoseală trebuie
protejate împotriva pericolului de deteriorare mecanică prin acoperire cu un strat de mortar de
ciment cu grosimea minimă de 1 cm. Tuburile se vor fixa cu copci de ipsos la o distanţă de 0,9
÷ 1,1m şi la 10 cm de la capetele tuburilor şi curbelor faţă de dozele de apar at şi derivaţie. Nu
se admite instalarea tuburilor şi ţevilor în care sunt introduse conducte electrice cu izolaţie
obişnuită, pe suprafaţa coşurilor şi a panourilor radiante sau pe alte suprafeţe similare, în
spatele sobelor sau al corpurilor de încălzire. Se interzice îmbinarea tuburilor la treceri prin
elemente de construcţie.
Curbarea tuburilor se execută cu raza interioară egală cu minim de 5 -6 ori din diametrul
exterior al tubului la montaj aparent şi egală cu minimum de 10 ori diametrul exterior al tubului
la montaj îngropat.După montarea tuburilor se vor lăsa în acestea sârme de tragere pentru
tragerea conductelor electrice.
Doze
Legături sau derivaţii la conductele electrice montate în tuburi trebuie să se facă în doze sau
cutii de derivaţii. Dozele şi cutiile de derivaţie se instalează cu prioritate pe suprafeţele
verticale ale elementelor de construcţii. Dozele iluminatului normal trebuie să fie distincte de
cele ale iluminatului de siguranţă. Doze de tragere a conductelor electrice în tuburi, se prevăd
pe trasee drepte, la distanţă de maxim 25 m şi pe traseele cu cel mult 3 curbe, la distanţe de cel
mult 15 m. Dozele de derivaţie instalate sub tencuială sau îngropate în beton se montează în aşa
fel încât capacul lor să se găsească la nivelul suprafeţei finite a elementului de
construcţierespectiv.
Ramificarea din traseul principal al unui tub se va face prevăzându-se o doză în punctul de
ramificaţie. Se interzice montarea dozelor în încăperi pentru băi, duşuri şi grupuri sanitare în
volumule 0,1 şi 2. Accesoriile plintelor, inclusiv capacele dozelor, cu excepţia elementelor de
adaptare pentru aparate, se montează după tragerea sau pozarea conductelor electrice şi
verificare circuitelor.
Montarea conductelor electrice şi a cablurilor
Conductoarele electrice se instalează în tuburi de protecţie cu diametre ales corespunzător
tipului secţiunii şi numărului de conductoare.
Tragerea conductoarelor electrice în tuburi de protecţie se va executa după montarea tuburilor
şi după uscarea tencuielii, dacă acestea au fost montate îngropat.
Montarea conductelor electrice în tuburi se va face folosindu-se sârmele de tragere lăsate în
tuburi la capătul cărora se ataşează mănunchiul conductei electrice. Tragerea se va face cu
atenţie evitându-se mişcările bruşte pentru a nu afecta integritatea precum şi răsucirea acestora.
În doze se va lăsa lungimea necesară executării legăturilor electrice care se execută astfel încât
să se asigure realizarea unor contacte electrice cu rezistenţa de trecere comparabilă cu
rezistenţa ohmică a conductoarelor îmbinate, sigure în timp şi uşor de verificat.
Conductoarele electrice se marchează prin culori pentru identificarea funcţiunii pe care o îndeplinesc în
circuitul respectiv.
Identificarea conductoarelor de protecţie şi neutru :
- conductor de protecţie (PE); marcarea se face prin culori verde/galben şi această
combinaţie nu trebuie folosită pentru nici o altă utilizare;
- conductor (PEN) care asigură simultan funcţia de protecţie şi de conductor neutru;
marcarea se face prin culori verde/galben pe toată lungimea şi suplimentar marcare cu culoarea
bleu la fiecare extremitate;
- conductor neutru (N) sau de punct median; marcarea cu culoarea bleu se face pe toată
lungimea.
Identificarea conductoarelor de fază din cablurile multiconductoare:
- culorile recomandate sunt maro, negru, gri. Se mai admit şi alte culori: roşu, galben,
albastru, portocaliu, violet, alb, roz, turcuoaz;
- din motive de securitate se recomandă să nu se utilizeze culoarea verde sau galben dacă
- există confuzia cu combinaţia bicoloră verde/galben;
- identificarea prin numere se utilizează pentru cabluri care au mai multe de 5
conductoare; conductorul de protecţie trebuie identificat şi prin combinaţia bicoloră
verde/galben la fiecare extremitate; conductorul neutru trebuie identificat prin culoarea bleu la
fiecare extremitate.
Trebuie menţinută aceeaşi culoare de marcare pentru conductoarele electrice ce aparţin
aceleiaşi faze, cel puţin pentru toate circuitele electrice ale aceluiaşi tablou de distribuţie.
Pozarea cablurilor electrice pe construcţiile metalice se va face numai după ce acestea sunt
montate şi vopsite anticoroziv şi sunt legate la instalaţia de legare la pământ. Amplasarea
cablurilor se va face astfel încât să fie posibilă intervenţia pentru întreţinere şi verificare.
Legăturile sau derivaţiile la conductoarele montate în tuburi trebuie să se facă în doze sau cutii
de derivaţii.
Se interzice executarea legăturilor electrice între conductoare în interiorul tuburilor. Se
interzice supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune.
Se interzice executarea legăturilor electrice numai prin simplă răsucire. Se interzice executarea legăturilor
electrice între conductoare în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţ ie, plintelor, golurilor din
elementele de construcţie şi trecerilor prin elemente de construcţie.
Montarea aparatelor de comutaţie pentru instalaţii electrice de lumină şi prize
Întrerupătoarele şi butoanele pe circuitele pentru iluminat trebuie montate numai pe
conductoarele de fază. Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele se vor monta la o înălţime
cuprinsă între 0,6 ÷ 1,5 m măsurată de la axa aparatului până la nivelul pardoselei finite.
Prizele cu tensiunea de 230 Vc.a. vor fi prevăzute cu contact de protecţie. Prizele dintr-o
instalaţie electrică, utilizate pentru tensiuni diferite, trebuie să fie distincte ca formă sau culoare
şi se marchează distinct în mod vizibil. Se va inscripţiona pe perete tensiunea de lucru sau
destinaţia prizei (de exemplu: 230V c.a., 400V c.a. sau calculator). Se interzice amplasarea
aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la
apă, ulei, substanţe corozive, căldură, aburi sau şocuri mecanice, dacă această amplasar e poate
fi evitată prin montare la distanţă.
Montarea corpurilor de iluminat
Corpurile de iluminat se vor monta aparent cu ajutorul holdşuruburilor şi a diblurilor din PVC. Acestea
vor avea grad de protecţie de minim IP 201 în funcţie de destinaţia încăperii.
Corpurile de iluminat destinate iluminatului de siguranţă care fac parte din iluminatul normal, trebuie
marcate (etichetate) sau vor fi echipate cu lămpi de altă culoare pentru a se deosebi de lămpile
iluminatului normal. Se admite prevederea de corpuri de iluminat şi cu sursă proprie de alimentare
încorporată.
Circuitul iluminatului de siguranţă se dispune pe trasee diferite de cele ale iluminatului normal
sau la distanţe de cel puţin 10 cm faţă de traseele acestora. Pentru iluminatul de siguranţă
pentru evacuare, marcarea ieşilor din încăperi, a traseului şi a ieşilor căilor de evacuare trebuie
folosite corpuri de iluminat tip "indicator luminos". Ele se amplasează astfel încât să indice
traseul de urmat în caz de pericol. Secţiunile vor fi în conformitate cu prevederile proiectului,
cu respectarea condiţiilor de verificare la căderea de tensiune şi încărcarea termică. (pentru
iluminat secţiunea minimă va fi de 1,5 mm² iar pentru prize 2,5 mm²). Conductorul NEUTRU,
va avea aceiaşi secţiune cu cel de fază, în circuitele monofazate şi în circuitele trifazate cu
secţiuni ale celor de fază până la 16 mm² cupru şi 25 mm² aluminiu. Conductorul de fază se
leagă în dulia lămpii la borna din interior, conductorul neutru (N) la borna conec tată la partea
filetată a duliei iar conductorul de protecţie (PE) la borna marcată pentru acesta. Dispozitivele
pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige de tavan, bolţuri, dibluri etc,) se aleg astfel
încât să poată suporta fără deformări o greutate egală cu de 5 ori greutatea corpului de iluminat
respectiv, dar nu mai puţin de 10 kg. Se interzice montarea corpurilor de iluminat pe materiale
combustibile, dacă nu sunt agrementate pentru aceasta. Se interzice suspendarea corpurilor de
iluminat direct, prin conductoarele de alimentare. Capacitatea bateriilor pentru alimentarea
iluminatului de securitate se stabileşte astfel încât acestea să asigure funcţionarea continuă a
tuturor lămpilor timp de cel puţin 3 ore.
Montarea tablourilor electrice
La amplasarea tablourilor electrice este necesar să se ţină seama de recomandările din
reglementările tehnice specifice şi anume:
- condiţiile de influenţe externe;
- să nu împiedice circulaţia pe coridoare în special la cele utilizate pentru evacuare în caz
de incendiu;
- să permită exploatarea, întreţinerea şi verificarea.
Tablourile vor fi realizate în construcţii închise (tip cutie metalică) şi realizate din materiale
incombustibile şi nehigroscopice, în conformitate cu prevederile standardului SR EN – 60.439.1 numai
de către firme atestate. Se interzice amplasarea tablourilor de distribu ţie în poduri şi în subsoluri de
cabluri, cu excepţia cazurilor prevăzute în normativul NTE 007/08/00. Nu se
amplasează tablouri de distribuţie care conţin aparate de măsurare în încăperi cu temperaturi
sub 0°C şi peste +40°C, sau în alte condiţii decât în acelea permise de producătorul aparatelor
respective. În cazul în care nu pot fi respectate prevederilor de mai sus, producătorul tablo ului
trebuie să ia măsuri pentru a asigura funcţionarea corectă a aparatelor de măsurare (de exemplu,
realizarea unei încălziri locale, ventilaţie naturală sau forţată) sau utilizatorul trebuie să asigure
climatizarea încăperii. Se interzice utilizarea în tablouri a elementelor de racord sau a
conectorilor din materiale combustibile clasa CA2a ÷ CA2d (C1 ÷ C4). Se interzice instalarea
în tablourile de distribuţie a aparatelor cu dielectrici combustibili (de exemplu ulei). Tablourile
de distribuţie trebuie amplasate la distanţă de cel puţin 3 cm faţă de elementele din materiale
combustibile. Fac excepţie tablourile în carcasă metalică cu grad de protecţie IP54 care pot fi
montate direct pe elemente din materiale combustibile. Construcţia tablourilor va perm ite
racordarea cablurilor şi tuburilor de protecţie în zonele de acces (panoul superior şi/sau
inferior), prin asigurarea de presetupe corespunzătoare şi spaţiu suficient în interior pentru
desfăşurarea conductoarelor. Conductoarele interioare nu trebuie să fie supuse la solicitări în
exploatare (deschidere uşi acces, desfacere panouri protecţie). Tablourile electrice trebuie să fie
astfel construite încât sa respecte schema electrică şi gradul de protecţie al instalaţiei.
Tablourile vor fi prevăzute cu uşă frontală, asigurată cu sistem special de încuiere, care să
permită numai accesul personalului specializat.
Conexiunile interioare tablourilor se vor executa cu conductoare izolate de cupru. Borna de
racordare a conductorului NEUTRU trebuie să fie montată lângă bornele fazelor asociate ale
circuitului respectiv şi marcată prin semnul de protecţie. Tablourile electrice vor fi prevăzute
cu întrerupătoare generale a căror poziţie de conectare - deconectare va fi vizibilă.
Echipamentul electric introdus în tablouri trebuie să fie de tipul cu legături faţă. În interiorul
tabloului, aparatele cu funcţiuni sau tensiuni diferite, se vor grupa vizibil şi marca în
consecinţă. Aparatele, conectorii şi conductoarele din interiorul tablourilor vor fi astfel
instalate şi etichetate încât să fie uşor accesibile şi de identificat, pentru manevre, verificări şi
intervenţii.
Tablourile de distribuţie trebuie montate vertical şi fixate sigur pentru evitarea vibraţiilor.
Carcasele tablourilor electrice şi elementele lor de susţinere se protejează împotriva coroziunii
şi se vor racorda în mod obligatoriu la priza de pământ. Nulul de protecţie se vor lega la priza
de pământ respectiv centura de împământare printr-o piesă de separare şi cu platbandă OL-Zn
25x4 mm.Aparatele de protecţie, de comandă, de separare, elementele de conectare etc., cât şi
circuitele de intrare şi de ieşire din tablourile de distribuţie, se etichetează clar şi vizibil astfel
încât să fie uşor de identificat pentru manevre, reparaţii şi verificări. Pe etichetele siguranţelor
fuzibile se menţionează şi curenţii nominali ai acestora. Tablourile destinate instalării în locuri
accesibile persoanelor obişnuite în timpul utilizăriilor trebuie să respecte şi recomandările din
standardul SR EN 60439-3+A1 + A2 şi anume:
- tablourile de distribuţie, conform standardului SR EN 60439-3+A1+A2 sunt destinate
utilizării la tensiune alternativă, la o tensiune nominală fază/pământ care să nu depă şească 300
V;
- circuitele de ieşire cuprind dispozitivele de protecţie la scurtcircuit, fiecare având un
curent nominal care să nu depăşească 125 A cu un curent total la intrare care să nu depăşească
250 A:
a) gradul de protecţie al tabloului în carcasă trebuie să fie de cel puţin IP2X, după montare
conform instrucţiunilor producătorului;
b) tablourile cu protecţie prin izolare totală (clasa II), trebuie să asigure cel puţin gradul de
protecţie IP3X;
c) carcasa trebuie să ţină la impact 0,75 J;
d) fuzibilele pentru circuitele de ieşire trebuie să fie conform prescripţiilor din standardul SR
EN 60269;
e) părţile debroşabile nu sunt permise în tablouri destinate a fi instalate în locuri în care
persoane obişnuite (neautorizate) au acces pe timpul utilizării acestora.
Verificare prin încercări
Încercările trebuie efectuate de regulă în următoarea ordine:
- continuitatea conductoarelor;
- rezistenţa izolaţiei instalaţiei electrice;
- protecţia prin TFJS, TFJP, sau prin separarea electrică;
- rezistenţele / impedanţele izolaţiilor pardoselii ăi a pereţilor;
- protecţia prin întreruperea automată a alimentării;
- protecţia suplimentară;
- încercarea de polaritate; - verificarea secvenţei succesiunii fazelor;
- încercări funcţionale;
- căderea de tensiune.
In vederea recepţiei şi darii în exploatare a instalatiilor de legare la pamant, executantul trebuie
sa întocmeasca şi sa predea beneficiarului documentaţia tehnica respectiva, procesul verbal de
lucrari ascunse pentru elementele îngropate, buletine de verificare, buletinul PRAM.
Instalatiile electrice de curenti slabi se executa urmarand aceeasi tehnologie ca si
instalatiile electrice de curenti tari, cu unele deosebiri la punerea in functiune, astfel:
Verificari si testarea sistemului:
Pentru ca o lucrare de cablare structurata sa se incadreze in specificatiile categoriei dorite - trebuiec
respectate o serie de reguli:
- lungimea cablului intre priza si patch panel nu trebuie sa depaseasca 90 de
metri.
- lungimile insumate ale cordonului de legatura dinspre priza inspre PC sau
telefon si patch cord-ului din rack nu trebuie sa depaseasca 10 metri - astfel
incat cablarea orizontala are maxim 100 metri.
- absolut toate materialele folosite in lantul de transmisie a semnalului trebuie
sa fie de categoria 6.
- cablul nu trebuie rasucit in timpul tragerii sau instalarii
- la montarea cablurilor, tensiunea de tragere a acestora nu trebuie sa fie foarte
mare (recomandarea este sub 110 Newton-i)
- cablul FTP se va derula de pe tambur direct in locul unde se amplaseaza
- la tragerea cablului se vor evita colturile ascutite si suprafetele rugoase care l -
ar putea deteriora
- cablurile trebuie sustinute pentru a preveni intinderea acestora (canal de
cablu, pat de cabluri, tavan fals, legaturi de plastic, s.a.)
 - legarea cablurilor nu trebuie sa se faca prea strans - ele nu trebuiesc strivite,
bridele de prindere avand doar rolul de a evita miscari inutile ale cablurilor si
nu ancorarea acestora
- raza de indoire a unui cablu FTP trebuie sa fie de minim 10 ori diametrul
cablului (5 cm)
- nu se pozeaza cablurile langa echipamente care pot genera interferente
electromagnetice
- pe cat posibil se separa cablurile de alimentare de cablurile de telecomunicatii
- la conectare se va evita dezizolarea excesiva saurasucirea inutila a perechilor
(se reduce astfel diafonia - principalul motiv ca o legatura sa nu treaca testele
de categorie); pentru categorie 5e firele se desrasucesc maxim 13 mm, iar
pentru categorie 6 - maxim 6 mm.
- capetele sculelor de sertizare in priza sau patch panel trebuiesc verificate si
schimbate periodic.
Certificarea lucrarii de cablare structurata:
La proiectarea unei lucrari de cablare structurata se stabileste de la inceput standardul pe
care aceasta trebuie sa il respecte, functie de performantele dorite privind viteza. Respectand
intocmai tehnologia de lucru, fiecare legatura intre priza si patch panel - asa numita legatura
permanenta (Permanent Link), dar si fiecare legatura de la mufa care se conecteaza in telefon
sau calculator si pana la capatul patch cord-ului care se conecteaza in repartitorul centralei
telefonice sau in elementul activ (hub sau switch) - asa numitul canal de legatura Channel Link
- vor fi de categoria 5e. La sfarsitul unei lucrari de cablare structurata, in afara testarii
obligatorii de scurturi sau continuitate pentru fiecare pereche, se poate testa fiecare post de
lucru pentru incadrarea in categorie folosind dispozitive specifice de testare.
Instructiuni de punere in functiune
Executarea lucrarilor se va face cu respectărea normelor, standardelor şi prescripţiilor în
vigoare, în special a prevederilor pentru instalaţiile electrice cuprinse în:
– Normativ P118/2;
– Normativ NP I 7;
– Normativ I 18/2;
La punerea în funcţiune a instalaţiilor, se vor respectă toate prescripţiile furnizorilor de
aparataj şi echipament electric. Se vor face verificări, teste şi simulări ale instalaţiilor inainte
de a fi puse în funcţiune.În exploatare se va da o atenţie deosebită intreţinerii în bune condiţii a
întregii instalaţii,respectându-se toate prescripţiile furnizorilor şi prevederile din proiect.
Montare panouri solare::
 panouri fotovoltaice
 invertor cu rol de a transforma energia solara in curent alternativ;
 regulator solar pentru a maximiza curentul de incarcare a acumulatorului;
 acumulatori pentru stocarea energiei electrice produsa de panourile fotovoltaice;
 cofret AC/DC si automatizare pentru comutatie automata fa reteaua de energie electrica in lipsa
energiei in acumulatori;
 suporti de montare pentru sistemul fotovoltaic (panouri fotovoltaice, invertor, regulator,
 acumulatori);
 kit conectica (suruburi, conductori de legatura, mufe si racorduri pentru conectare).
Încadrarea în clase de combustibilitate a materialelor se va face în conformitate cu prevederile
reglementărilor specifice. Toate materialele folosite pentru protecţie (tuburi, plinte, canale, etc.), izolare
(ecrane), mascare (plăcii capace, dale, etc.), suporturi (console, podurii bride, cleme, etc.) vor fi
incombustibile CO (CAI) sau greu combustibile Cl (CA2a) şi (CA2b).
Materialele şi echipamentele electrice se aleg ţinându-se seama de tensiune, curent şi frecvenţă.
Puterea, curentul de scurtcircuit, factorul de putere, regimul de lucru (continuu, intermitent) precum şi
alte caracteristici particulare, vor fi luate de asemenea în consideraţie la alegerea materialelor şi
echipamentelor, conform indicaţiilor producătorilor.
Aparatele şi echipamentele electrice se vor alege cu anumite clase de protecţie împotriva şocurilor
electrice, în funcţie de mijloacele de protecţie aplicate. Păstrarea materialelor de instalaţii electrice se face
în magazii sau spaţii de depozitare organizate în acest scop în condiţii care să asigure buna lor conservare
şi securitate deplină. Materialele asupra cărora condiţiile atmosferice nu au practic influenţă nefavorabilă
pe durata depozitării, se vor depozita în aer liber pe platforme special amenajate în acest scop cu
respectarea normelor specifice de tehnica securităţii muncii. Depozitarea materialelor termoizolante si a
celor casante se va face in spatii închise, ferite de umiditate si la temperaturi mai mari de 5 grade,
Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de acţiunea directă a soarelui, materialele de
izolaţii, conductoarele, cablurile, dozele, etc se depozitează in spatii inchise ferrite de umiditate.
Materialele, armăturile, aparatele de măsură se depozitează în magazii închise,
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securităţii muncii în aşa
fel încât să nu se deterioreze. Se va da atenţie deosebită materialelor casante sau uşor deformabile
(armături, fitinguri, etc).
Repartizarea pe faze şi respectiv pe circuitele de alimentare a receptoarelor electrice trebuie să se
facă astfel încât să se asigure în exploatare o încărcare cât mai echilibrată a acestora. Ciruciteîe de
alimentare cu energie electrica de ta sursa regenerabila a corpurilor de iluminat aferente zonelor comune
se vor racorda in tabloul electric comun, prin racordarea acestora cu ajutorul unei piere speciale de
comunatatłe, la circuitele electrice existente pentru iluminatul din zona comuna„
Conditii de amplasare si de montare a instalatiilor electrice
Nu se admite amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care poate să apară
condens. Fac excepţie instalaţiile electrice (tuburi, echipamente electrice, etc.) în execuţie închisă cu grad
de protecţie rntn, IP 33, realizate din materiale rezistente la astfel de condiţii (de ex.: cabluri sau cordoane
în execuţie grea pentru instalaţii electrice mobile, aparate cu grad de protecţie min. IP 33, în carcasă din
material plastic, etc.).
Trebuie evitată amplasarea instalaţiilor electrice pe trasee comune cu acelea ale altor instalaţii sau
utilaje care ar putea să te pericliteze în funcţionare normală sau în caz de avarie. Se interzice amplasarea
instalaţiilor electrice în interiorul canalelor de ventilare. Amplasarea instalaţiilor electrice în structura de
rezistenţă a construcţiilor se admite numai în condiţiile prevăzute în Normativul P 100.
La montare, în cazuri justificate, a elementelor instalaţiilor electrice în elementele de construcţii
executate din materiale combustibile (în pardoseală sau în pereţi), trebuiesc luate măsuri pentru protejarea
acestora prin materiale incombustibile pe toate suprafeţele, faţă de materialul combustibil (de ex.;
conductele electrice se protejează în tuburi metalice). Distanţa între instalaţiile de telecomunicaţii şi cele
electrice cu frecvenţa de 50 Hz şi tensiuni până la 1.000 V, atât în montaj îngropat cât şi în montaj
aparent, trebuie să fie de min. 25 cm. cu condiţia ca izolaţia să fie corespunzătoare şi să nu existe înnădiri
la conductoarele electrice pe porţiunea de paralelism.
Conditii de trecere a conductelor, cablurilor si tuburilor prin elemente de constructie
Trecerea conductelor electrice prin elemente de construcţie din materiale incombustibile clasa CO
(CAI) se execută în următoarele condiţii: în cazul conductelor electrice instalate în tuburi, nu este
necesară o altă protecţie; fac excepţie traversările prin rosturi de dilataţie, caz în care conductele se
protejează în tub pe porţiunea de trecere (tub în tub); dacă trecerea se face între încăperi cu medii diferite,
tuburile de protecţie se instalează înclinat spre încăperea cu condiţiile cele mai grele; goluriîe dintre tub şi
eiementele de construcţie şi dintre tub şi conductele electrice se umplu cu masă izolantă.
Trebuie evitată trecerea cu conducte electrice, tuburi, etc., prin elemente de construcţie care au şi
rol de protecţie la foc sau la explozie, În cazuri de strictă necesitate se admit treceri prin elemente de
construcţie rezistente la foc sau rezistente la explozie, numai cu respectarea simultană a următoarelor
condiţii:
pe porţiunea de trecere, conductele, etc. să nu aibă materiale combustibile Cl - C4 (CA2a
CA2d), cu excepţia izolaţiei conductoarelor.
spatiile libere din jurui conductelor, tuburilor, etc., inctusiv din jurul celor pozate în canale,
galerii, estacade etc., să fie închise pe porţiunea de trecere, pe toată grosimea elementului de construcţie,
cu materiale incombustibile CO (CAI), (de ex.: beton, zidărie) asigurându-se limita de rezistenţă la foc
egală cu aceea a elementelor de construcţie respective, trecerea cu conducte, tuburi, etc., să se facă astfel
încât să nu fie posibilă dislocarea unor porţiuni din elementul de construcţie ca urmare a dilatării
elementelor de instalaţie electrică.
Golurile pentru trecerea cablurilor Tc. prin planşee sau pereţi, vor fi astupate după montarea
cablurilor, cu materiale având structura iniţiarăţ asigurându-se o etanşeitate corespunzătoare pentru
evitarea propagării flăcărilor, trecerii fumului şi a gazelor.
Conditii pentru legaturi electrice
Legăturile electrice ale conductoarelor sau barelor între ele, la aparate sau la elemente metalice, se
execută prin metode şi mijloace prin care să se asigure realizarea unor contacte electrice cu rezistenţă de
trecere comparabilă cu rezistenţa ohmică a conductoarelor îmbinate, sigure în timp şi uşor de verificat.
Alegerea metodelor şi mijloacelor de executare a legăturilor electrice se face în funcţie de
materialul şi secţiunea conductoarelor sau barelor şi de caracteristicile mediului. Legăturile electrice între
conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac numai în accesoriile special prevăzute în acest
scop (doze, cutii de legătură, etc,)
Se interzice executarea legăturilor electrice între conductoare în interiorul tuburilor sau ţevilor de
protecţie, plintelor, golurilor din elementele de construcţie şi trecerilor prin elementele de construcţie. Se
interzice supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune.
Legăturile conductoarelor izolate se acoperă cu material electroizolant (de ex.: tub varniş, bandă
izolantă, capsule izolante, etc.), care trebuie să asigure legăturilor acelaşi nivel de izolaţie ca şi izolaţia
conductoarelor.
Legăturile pentru îmbinări sau derivaţii între conductoarele de cupru se fac prin răsucire şi
matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule şi accesorii corespunzătoare. Legăturile
conductoarelor de cupru executate prin răsucire şi matisare trebuie să aibă min. 10 spire, cu o lungime a
legăturii egală cu de IO ori diametrul conductorului dar cel puţin 2 cm, şi se cositoresc.
Legarea conductoarelor la aparate, echipamente, maşini, elemente metalice, etc, , se face prin
strângerea mecanică cu şuruburi la secţiuni mai mici de 10 mmp şi direct sau prin intermediul papucilor
sau clemelor speciale, la secţiuni egale cu 10 mmp sau mai mari. La conductoarele care se leagă la
elementele mobile, legăturile se prevăd cu elemente elastice cu suprafeţe striate.
Legăturile electrice realizate prin strângere mecanică, suprafeţele de contact ale conductoarelor şi
barelor se pregătesc înainte de execuţie prin curăţare până la luciu metaliic.Suprafeţele curăţate se
protejează prin cositorire la conductoarele multifilare din cupru sau oţel. In încăperile din categoriile de
mediu IJ3, suprafeţele curăţate la conductoare multifilare şi bare de cupru sau oţel trebuie protejate
împotriva coroziunii prin mijloace adecvate (de ex. prin cositorire).
Legăturile conductoarelor de protecţie se execută în condiţiile prevăzute în STAS 12604/4,5, prin
sudare sau prin înşurubări, cu contrapiuliţe, inele de siguranţă (şaibă elastică) pentru asigurarea împotriva
deşurubării.
Conditii de marcare prin culori a conductoarelor electrice
Conductele electrice se marchează prin culori pentru identificarea funcţiunii pe care o îndeplinesc
în circuitul respectiv. Marcarea se face prin culoarea izolaţiei, prin tub izolant colorat sau prin vopsire,
9|
Se folosesc următoarele culori de marcare: pentru conducte izolate şi cabluri
- verde/galben, pentru conducte de protecţie (PE şi PEN); albastru deschis pentru conducte neutre
(N);
- alb sau cenuşiu deschis pentru conducte mediane (M) sau neutre
- afte culori decât cete de mar sus (de ex.: roşut albastru, maro) pentru conducte de fază sau pol (LI,
L2, L3);
- se interzice folosirea conductelor active cu izolaţie de culoare verde sau galbenă în circuite cu
conducte PE sau PEN,
În întreaga instalaţie efectrtcă dintr-o clădire trebuie menţinută aceeaşi culoare de marcare pentru
conductele ce aparţin aceleaşi faze.
Pozarea conductoarelor electrice protejate în sisteme de jgheaburi, de tuburi profilate pentru
instalafii electrice si goluri ale elementelor de construcfii.
În instalatii electrice pentru protectţa conductoarefor si cablurilor electrice trebuie sa se utilizeze
numai sisteme de tuburi, din materiale plastice sau metal, rigide sau flexibile, sisteme SJ/STP din
materiale plastice sau metal, speciale pentru instalatii electrice.
Caracteristicile generale ale sistemelor de tuburi de protectiež a sistemelor de jgheaburi (SJ),
tuburi profilate (STP) si a modului de marcare si codificare sunt prevazute în subcap. 5.2.16, din
Normativul 17-2011.
În sisteme de tuburi, tevi, sisteme de jgheaburi si tuburi profilate SJ/STP, trebuie instalate numai
conductoare izolate si/sau cabluri.
 Conductoarele electrice care apartin aceluiasi circuit electric, inclusiv conductorul de protectie,
trebuie instalate în acelasi element de protectie (tubl teava SJ/STP, gof în elemente de constructie).
Se admite instalarea în acelasi element sau goi a conductoarelor electrice care apartin mai multor
circuite numai daca sunt îndeplinite simultan urmatoarete conditii: toate conductoarele sunt izolate
pentru cea mai mare tensiune de lucru; între sectiunile conductoarelor este o diferenta de cel mult 3
trepte; fiecare circuit este protejat împotriva supracurentilor; între circuite nu pot sa apara influente
electromagneticeŕ
Fac exceptie si nu se instaleaza în acelasi element de protectîe sau în golul cu conductoarele altor
circuite electrice, circuitele iluminatului de siguranta si conductoarele instatatiilor electrice pentru
alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu.
Conductoarele electrice trebuie instalate în tuburi de protectie cu diametre alese corespunzator
tipului, sectiunii si numarului de conductoare
Distributii în sisteme de jgheaburi (SJ) si tuburi profilate (STP)
Sisteme SJ/STP si accesoriile ior (doze, piese de colt, piese de capat, piese de îmbinare etc.)
pentru instalatiie electrice trebuie sa fie executate din materiale incombustibile sau care nu propaga
fiacara conform recomandarilor din SR EN 50085-1.
Se admite pozarea în sisteme SJ/STP atât a circuitelor de iluminat si de prize, cât si a circuitelor
de curenti electrici „slabi" (radio, TV, telefonie, comanda-control etc.), daca sunt montate fin goluri
distincte si separate prin ecrane
Sectiunea si numarul minim de conductoare ce se pozeaza în golul unui sistem SJ/STP se
stabilesc, fie pe baza datelor producatorului, fie pe baza asimilarii sectiunif golului, canalului sau
profilului cu sectiunile tuburilor.
Sistemele S]/STP din PVC se recomanda sa fie montate la distante de minim 3cm de locurile din
materiale combustibile a usilor si ferestrelor si de 10 cm de pardoseala.
Accesoriile sistemelor SJ/STP, inclusiv capacele dozelor, cu exceptia elementelor de adaptare
pentru aparate, se monteaza dupa tragerea sau pozarea conductoarelor electrice si verificarea circuitelor.
Pozarea cablurilor electrice
La alegerea si pozarea cablurilor electrice trebuie sa se tina seama de instructiunile
producatorului, de prevederile specifice pentru ciadiri din Normativul 17 si de Normativul NTE
/007/08/00 pentru proiectarea si executarea reteleior de cabluri electrice
Materialele si echipamentele utilizate
Aceastea reprezinta specificatii generale pentru materialele si echipamentele utilizate. Toate
materiale}e se vor alege în functie de specificatiije mentionate in fisa tehnica aferenta.

 INSTALATII HVAC

Pentru obtinerea conditiilor de confort termic in interiorul imobilului s-a proiectat o

instalatie de incalzire cu radiatoare din otel, montate la parapet, pentru zona de
receptie, vestiare si grupuri sanitare, si o instalatie de incalzire cu echipament tip
RoofTop pentru terenul de sport si tribuna.
Ca agent termic s-a folosit apa calda preparata centralizat, la parametrii 80/60 ºC,
preparat in centrala termica.
Distribuţia la corpurile de incalzire se va realiza din teava de cupru, izolata,
protejata in tub din polietilena gofrata si montate in sapa. Fiecare corp de incalzire este
alimentat din sistemul distribuitor/colector pe circuitul sau dedicat. Pentru incalzirea
zona de receptie si holuri se vor folosi si corpuri statice tip convector-radiator cu
inaltimea de 330 mm.
Sistemele de distributie sunt de tip ramificat, bitubulare, cu distributie
verticala de la centrala termica si distributie ramificata in plafonul fals realizandu-se
coborari in peretele de gips la fiecare sistem distribuitor-colector.
Distributia agentului termic prin plafonul fals se va realiza din teava de cupru
rigida la bara iar distributia prin sapa se va face din teava de cupru la colac.
Fiecare radiator s-a prevăzut, pe tur, un robinet cu cap termostatat iar pe retur
racord cu reglaj, de asemenea vor fi prevazuti si robineti de aerisire si robineti de golire.
Distanţele între echipamente, perete şi pardoseală vor fi în conformitate cu STAS
1797/82, de preferinta la 5 cm de perete si 12 cm de pardoseala, mascarea acestora
nefiind acceptata deoarece nu au fost introduse majorarile necesare. Montarea lor se va
face după probarea lor prealabilă la o presiune de 4,5 bar şi se va realiza cu ajutorul
consolelor şi susţinătoarelor de perete.
Pentru incalzire, agentul termic utilizat, este apa calda cu parametrii 80/60°C,
preparata cu doua cazane, cu arzatoare pe gaz metan.
Climatizarea terenului de sport si a tribunei se va realiza cu ajutorul unei unitati
de climatizare de acoperis tip rooftop, functionand in detenta directa si avand arzator pe
gaz pentru incalzire.
Climatizarea spatiilor cu destinatie ―Prim Ajutor‖ si ―Cabinet Profesori‖ se va face
local cu echipamente in detenta directa tip split cu unitati interioare montate pe perete.
Unitatea exterioara se va monta pe acoperis, avand un acces facil pentru mentenanta,
iar unitatile interioare se vor monta conform cu planurile.
Clădirea va fi alimentată cu căldură dintr-o centrală termică de apă caldă 80/60ºC
amplasată la etaj într-un spaţiu propriu, ce indeplineste toate cerintele impuse de
normativele in vigoare.
Sursa de caldura proiectata este compusa din doua cazane murale in
condensatie, montate pe perete, avand o putere termica nominala de 72.6 kW.
Cazanele utilizate sunt cu automatizare pentru funcţionare in cascada comandată
de temperatura exterioară.
Sursa de caldura produce apa calda pentru incalzire centrala si prepararea ACM.
Apa calda menajera se va produce utilizand 2 boilere cu serpentine dubla racordate si la
2 panouri solare amplasate pe acoperis.
Principalele echipamente din componenţa C.T. sunt următoarele:
2 cazane murale in condensatie;
2 vase de expansiune;
statie de dedurizare;
 butelie de egalizare a presiunii;
distribuitor/colector;
2 boilere bivalente capacitate 500 litri
Centrala termica este prevazuta cu detector pentru gaze naturale cu prag de
sensibilitate 2% si vana electromagnetica montata in exterior pe circuitul de gaze al
cazanului (vezi proiectul de specialitate de alimentare cu gaze naturale) si priza de aer
proaspat, corespunzator dimensionate puterii termice instalate. Racordul intre cazane si
butelie de egalizare a presiunilor se va face din teava de otel izolata cu vata mineral.
Conductele din centrala termica se vor izola cu vata minerala caserata pe folie de
aluminiu, protejate cu tabla de aluminiu de 0.5mm.
Cazanele vor avea montate pe tur cate o pompa de circulatie care vor asigura
circulatia agentului termic pe circuitul primar intre puffer – cazan – distrbuitor/collector
principal.
Sistemul distribuitor-colector principal, amplasat în oficiu P15, va avea trei
racorduri de distributie:
Circuit incalzire la CTA
Circuit incalzire la corpuri statice parter
Circuit incalzire la corpuri statice etaj
S-a realizat o echilibrare hidraulica a instalatiei intre producerea agentului termic
(cazane) si distributia acestuia la consumatori printr-un racord intre distribuitor si
colector.
Pe fiecare circuit, este prevazuta, pe tur, cate o pompa de circulatie ce asigura
distributia agentului termic produs de sursa de caldura in instalatia pe care o
deserveste.
Pompele utilizate in centrala termica sunt pompe cu turație varibilă cu convertizor
de frecventa, si vor fi montate pe conducta.
Alimentarea cu apa se va face de la statia de dedurizare racordata la staţia de
pompare ce deserveste imobilul, printr-un racord flexibil demontabil.
Microclimatul pe terenul de sport si in zona de tribuna va fi asigurat cu aer cald
sau racit, in fuctie de anotimp, tratat centralizat cu ajutorul unei unitati de climatizare de
acoperis tip rooftop.
Pentru asigurarea necesarului aerului proaspat pentru sportivi si spectatori, Rooftop-
urile sunt echipate cu o camera de amestec unde se aspira aer prospat in proportie
de c.c.a 30% din debitul vehiculat.
Rooftop-ul este echipat cu shimbator de caldura din
inox, gaze-aer si arzator cu functionare pe gaz metan care asigura necesarul de
incalzire in perioada de iarna si o baterie de racire ce functioneaza in detenta directa cu
freon R407C.
Pentru realizarea conditiilor de confort interioare din punct de vedere al
normelor igienico-sanitare s-a proiectat o instalatie de ventilare compusa din
asigurarea aerului proaspat necesar ocupantilor (cu rooftop – 30% aer poaspat)
si evacuarea mecanica a aerului viciat din grupurile sanitare, vestiare si de
pe holuri.
Debitul de aer proaspat este asigurat astfel:
- 40mc/h,persoana pentru sportivi;
- 25mc/h,persoana pentru spectatori.
S-au considerat 40 de sprtivi si 100 de spectatori.
Ventilarea grupurilor sanitare si a vestiarelor este realizata mecanic prin
ventilatoare racordate (prin tubulaturi rectangulare rigide si circulare si tubulaturi
flexibile neizolate) la valve circulare de extractie. Evacuarea aerului viciat se va face
pe acoperis, canalele de evacuare fiind pevazute cu piese de protectie antiinterperii.
Pentru echilibrarea şi reglarea instalaţiei s-au prevăzut clapete de reglare pe
fiecare tronson de introducere/evacuare principal si pe ramurile favorizate aeraulic.
Principalele materiale sunt:
- ţeavă din cupru la bara si al colac, pentru instalaţii de incalzire;
- cuplaje mecanice pentru îmbinarea ţevilor din oţel;
- fitinguri
- robineti
- corpuri statice
- termoizolatie pentru conducte
- echipamentele centralei termice
Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor de incalzire vor avea caracteristicile
si tolerantele prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor interni sau
externi si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiectul de incalzire.
Pentru obtinerea conditiilor de confort termic in interiorul imobilului s-a prevazut o instalatie
de incalzire cu radiatoare din otel, montate la parapet, pentru zona de receptie, vestiare si
grupuri sanitare, si o instalatie de incalzire cu echipament tip RoofTop pentru terenul de sport
si tribuna.Ca agent termic s-a folosit apa calda preparata centralizat, la parametrii 80/60 ºC,in
camera centralei termice.Distribuţia la corpurile de incalzire se va realiza din teava de cupru,
izolata, protejata in tub din polietilena gofrata si montate in sapa. Fiecare corp de incalzire este
alimentat din sistemul distribuitor/colector pe circuitul sau dedicat. Pentru incalzirea zona de
receptie si holuri se vor folosi si corpuri statice tip convector-radiator cu inaltimea de 330 mm.
Sistemele de distributie sunt de tip ramificat, bitubulare,alimentate de la un circuit de
distributie de la camera centralei termice la distribuitorul/colector. Distributia se va realiza
vertical de la distribuitorul/colectorul principal aflat in oficiu parter in plafonul fals cu
ramificatii, coborari/urcari in peretele de gips la fiecare sistem distribuitor-colector
secundar.Distributia agentului termic prin plafonul fals se va realiza din teava de cupru rigida
la bara iar distributia prin sapa se va face din teava de cupru la colac. Fiecare radia tor s-a
prevăzut, pe tur, un robinet cu cap termostatat iar pe retur racord cu reglaj, de asemenea vor fi
prevazuti si robineti de aerisire si robineti de golire. Montarea lor se va face după probarea lor
prealabilă la o presiune de 4,5 bar şi se va realiza cu ajutorul consolelor şi susţinătoarelor de
perete.Pentru incalzire, agentul termic utilizat, este apa calda cu parametrii 80/60°C, preparat
cu doua cazane cu functionare pe combustibil solid . Cazanele sunt racordate fiecare, la cate un
rezervor de acumulare tip puffer. In regim de functionare nominala fiecare cazan prepara agent
termic pentru un singur puffer. A fost prevazut un sistem by-pass intre cele doua puffere, astfel
putand fi posibila alimentarea celor doua rezervoare de acumulare si cu un sin gur cazan, in
cazul in care apare un defect la unul din cazane, sau atunci cand necesarul de caldura poate fi
acoperit cu un singur cazan, in perioadele de tranzitie.Climatizarea terenului de sport si a
tribunei se va realiza cu ajutorul unei unitati de climatizare de acoperis tip rooftop, prevazut cu
o baterie de racire si o baterie de incalzire alimentata cu agent termic din
distribuitorul/colectorul principal. Unitatea exterioara se va monta pe acoperis, avand un acces
facil pentru mentenanta, iar unitatile interioare se vor monta conform cu planurile.
Montajul instalaţiilor de termoventilare si climatizare se va coordona şi corela cu lucrările de
construcţii şi în special cu lucrările de construcţii auxiliare (platforme, postamente, goluri etc.), aferente
acestor instalaţii.
La corelarea lucrărilor de ventilare-climatizare cu cele de construcţie se vor avea în vedere
următoarele:
a) manipularea şi aşezarea pe poziţie a pieselor voluminoase aparţinând instalaţiilor de
ventilare sau climatizare se va face prin spaţii libere în ziduri sau planşee, fără spargeri ale
elementelor construite;
b) construcţia va fi prevăzută cu elemente necesare pentru susţinerea maşinilor şi
aparatelor de ridicat folosite la introducerea pieselor mari şi grele în clădire şi în centrala de
ventilare-climatizare;
c) introducerea în timp oportun a dispozitivelor de prindere şi fixare în e lementele de
construcţii;
d) introducerea în centralele de ventilare sau climatizare a aparatelor şi maşinilor care se
montează pe postamente, fundaţii, console, platforme etc., se va face numai după executarea
acestora şi după întărirea betonului;
e) introducerea elementelor de termoventilare si climatizare în încăperile în care urmează
a fi instalate se va face cu puţin timp înainte de montaj, în scopul de a se reduce expunerea la
deteriorările ce ar putea fi provocate de efectuarea altor lucrări în incinta respectivă.
Montajul echipamentelor se face în strictă conformitate cu detaliile cuprinse in plansele
proiectului, cu prevederile notiţei tehnice ce însoţeşte ehipamentul la livrare,precum şi cu
instrucţiunile furnizorului.
Robineti multifunctionali
Sunt instalati pe toate echipamentele care necesita un reglaj de debit.
Acesti robineti vor trebui sa permita urmatoarele functiuni, pentru vanele cuprinse intre diametrele 1 ½"
la 2" :
• reglaj de debit
• inchidere
• golire
• masurare de debit
Acesti robineti vor trebui sa permita urmatoarele functiuni, pentru vanele cu diametre > 50 mm :
• reglaj de debit
• inchidere
• golire
• masurare de debit
Masurarea debitului se va face cu ajutorul unui manometru diferential cu microprocesor, permitand o
citire directa a debitului vehiculat.
Ei vor fi cu filet pana la diametrul de 50 mm.
Ei vor fi cu flanse pentru un diametru > 50mm.
Limite de utilizare :
Vane cu diametre cuprinse intre ½" si 2" :
• temperatura: 110°C • presiune de serviciu: 10 bari Vane cu diametre > 2" :
• temperatura : 110°C
• presiune de serviciu : 10 bari
Clapeta de retinere
Tip : montaj in toate pozitiile, pe ţeavă orizontala si verticala.
Fabricare :
• pentru racordarea cu flanse
• corp in fonta
• clapeta si ghidaj in fonta
• resort in otel inox
• garnitura de etanseitate in nitril
Pentru racordarea orificiilor filetate :
• corp in alama matritat
• clapeta si ghidaj in Delrin
• resort in otel inox
• garnitura de etanseitate in Nitril
Limita de utilizare :
• temperatura: 110°C
• presiune de serviciu : 10 bari
Mansoane antivibratie (diametru ½" - 2") cu filet Tip : cu racord de
cuplare Fabricare :
• manson in elastomere mulat pe panza de fire sintetice
• imbracaminte exterioara din choropren
• interior din cauciuc butil
Limita de utilizare :
• temperatura : 110°C (functionare continua) • presiune de serviciu : 10 bari
Vane de reglare 2 si 3 cai ( cuprins intre ½" si 2") Tip :cu supapa
Fabricare
• corp in bronze cu racorduri de cuplare in fonta
• scaun prefabricat in corpul vanei • supapa si ax in otel inoxidabil Limita de utilizare :
• temperatura: 110°C
• presiune de serviciu: 10 bari
Purjoare
Tip : automate cu flotor Fabricare :
• corp in alama matritata
• sistem de etanseitate
Limita de utilizare :
• temperatura : 110°C
• presiune de serviciu: 10 bari
Termometre
Tip : industrial Fabricare :
Cutie rectangulara din metal, inaltime 200 mm ; capilar cu lichid albastru, forma « deget de manusa » in
alama, diametru 15 x 21, lungime adaptata la tubulatura.
Manometre
Tip : lance Fabricare :
• cutie din fonta - aluminiu diametru 80mm
• racorduri in alama filetate, diametru ½"
• indicator central
• ecran in sticla • gradatie 0 -10 bari.
Diverse :
Fiecare manometru va fi echipat cu un robinet de inchidere dublat de un « deget de manusa », permitand
controlul.
Supapa de siguranta
Tip : cu resort Fabricare :
• corp in bronz
Caracteristrici de utilizare
• presiune de reglaj functie de calcul
Golire
In toate localurile tehnice, golirile vor fi colectate pentru evacuare prin sifoane de pardoseala sau in
conducta de scurgere. Elemente flexibile Fabricare :
• Elastomer conform cu specificatiile normelor NFT 47305
• Ecran rotativ
• Protectie prin impletitura din inox
• Racorduri
Limite de utilizare :
• Temperatura : 110°C
• Presiune maxima : 10 bari
 Pompe de circulatie
Tip simplu sau dublu pentru montaj direct pe conducte
Cu degazare automata, din camera rotorului
Corpuri cu flanse, dimensiuni intre flanse la standard european
Pentru pompele duble cu un singur corp, cu orificii de aspiratie si refulare pe acelasi ax. Separarea
hidraulica se realizeaza prin clapeta cu o functionare silentioasa. Motor selectionat pentru o viteza de
1450 rot/min care poate absorbi suprasarcina oricarui punct aflat pe curba caracteristica a pompei
Cu rotor inecat, cuzineti autolubrefiati, sensul de rotatie si umplerea controlabila prin vizoare de sticla
Corp in fonta
Arbore otel inox
Cuzineti grafit
Camasa inox intre fier si otel chemise entre fer acier
inox
Garnituri de etanseitate etilen - propilen Echipamentul fiecarei pompe
va fi urmatorul :
un set de mansoane antivibratii pe aspiratie si refulare
un filtru cu sita pe aspiratie doua vane de inchidere fluture cu ¼ tura (una pe aspiratie, una pe
refulare) o clapeta antiretur pe refulare, in cazul in care este necesar un manometru cu vana
de inchidere aspiratie, refulare si in avalul filtrului.
Toti acesti robineti vor avea obligatoriu acelasi diametru nominal cu conductele.
Fiecare grup de pompe va fi livrat cu un disc de obturare.
Pompele vor fi echipate in amonte cu un con convergent (4 ori diferenta diametrelor) si in aval cu un con
divergent (7 ori diferenta diametrelor).
Conductele nu se reazama pe pompe.
Presiunea de serviciu = 10 bari
Temperatura de folosire pentru apa calda = +2°C / 140°C.
Temperatura de folosire pentru apa rece = -10°C / 95°C.
Pot fi de tipul simplu sau dublu, verticale pentru montaj pe postament(lot constructii), sau pe conducta
(pompe in linie).
Grup centrifug vertical monobloc, rotor montat direct pe arborele motorului, orificii de aspiratie si
refulare in linie, legatura pompei de motor prin antretoaza. Etanseitate prin garnitura mecanica.
Pompa dubla este compusa din doua pompe centrifuge verticale intr-un corp unic. Aspiratie hidraulica la
refulare prin clapeta cu doi voleti.
Motor selectionat pentru o viteza de maxim 1450 rot/min care poate absorbi suprasarcina oricarui punct
aflat pe curba caracteristica a pompei. Rulmenti selectionati pentru o functionare silentioasa. Corpuri,
motor si clapeta din otel special. Garnituri de etanseitate etilen - propilen Garnitura mecanica ceramica
grafitata Corpuri, antretoaze si rotor in fonta.
 Cazane
Cazanele vor fi cu functionare pe combustibil solid, si vor cuprinde :
• corpul cazanului izolat termic
• controlor de debit
• tablou electric de forţă şi automatizare pentru circuitele din schema funcţională cu indicarea
temperaturilor (apa)
Cazanele vor fi echipate cu urmatoarele accesorii :
• un ansamblu de racorduri pentru : golire, supape de siguranta, aquastat, termometre si manometre.
• Racorduri intrare-iesire cu flanse
• robinet de golire ¼ tur, cu sfera
• doua supape cu arc pentru 2.5 bari ; acestea vor fi canalizate la un sifon de pardoseala sau la un
camin
• termometru cu cadran, cu diametrul de 100 mm, gradat 0° - 300°C pentru gazele arse
• doua vane de trecere pentru izolare montate pe tur si retur
• sonda pe tur
• canal si cos de fum din otel inox, cu perete dublu si izolatie (protejata).
De asemenea pe fiecare cazan se va fixa o placa de identificare ce va contine:
• numele si adresa constructorului;
• marca si tipul cazanului;
• anul si numarul de fabricatie;
• puterea nominala in kW;
• temperatura maxima admisa la iesire si suprapresiunea in mmCA din focar. Cazanul trebuie sa
permita evacuarea resturilor precum si curatarea usoara a suprafetelor in contact cu gazele de
ardere fara demontarea elementelor componente. Cazanul este prevazut cu o trapa frontala cu
deschidere usoara pentru a facilita accesul la focar si la caile de evacuare .
Usa pe care se va monta arzatorul este de tip balama pivotanta, la stanga sau la dreapta. Aceasta usa de
acces are rolul de a permite accesul usor in focar. Arzatoarele vor fi dotate cu sisteme de siguranta
privind lipsa apei sau presiunea scazute a acestuia, supraveghetor de flacara, sisteme de avertizare etc.
Oprirea fiecarui cazan se va putea realiza si manual prin intermediul unui intrerupator amplasat in
tabloul de comanda.
O clapeta metalica amplasata in partea inferioara a camerei de aspiratie va regla debitul de aer in functie
de cantitatea de combustibil.
Emisiile de noxe, rezultate in urma arderii combustibilului la cazane, nu trebuie sa depaseasca valorile
cerute de ―Legea protectiei mediului si conditiile tehnice privind protectia atmosferei‖.
Automatizare
Cazanul este prevazut cu un tablou de comanda, ce asigura functionarea automata si care contine un
dispozitv de control al flacarii, destinat sa opreasca alimentarea in urmatoarele cazuri:
• scurt circuit al comenzilor;
• stingerea accidentala a flacarii;
 • timp de siguranta la aprindere mai mic de 5 secunde
Evacuarea gazelor de ardere
Atat evacuarea gazelor de ardere cat si admisia erului de ardere, se va face prin intermediul cosului de
fum al cazanului.
Conductele se vor monta paralel cu elementele de construcţii adiacente.
La montajul aparent, în cazul conductelor paralele, izolate sau neizolate, distanţa minimă între
suprafeţele finite ale acestora sau între suprafaţă finită a conductelor şi suprafaţa finită a elementelor de
construcţii adiacente va fi de minim 10 cm.
La trecerea prin pereţi şi planşee conductele de apă se vor monta în tuburi de protecţie metalice.
La trecerea conductelor prin elementele de construcţie care au rol de protecţie la foc (pereţi,
planşee) se vor lua măsuri de etanşare a golurilor din jurul acestora cu materiale rezistente la foc
asigurându-se limita de rezistenţă la foc a elementului de construcţie străpuns.
În zonele de trecere prin planşee, pereţi, plafoane şi rosturile de tasare nu se vor realiza îmbinări
ale conductelor.
Instalare:
1. Capetele ţevilor trebuie să fie curate şi să nu prezinte crestături, proeminenţe şi urme de roluire în
zona dintre capătul ţevii şi canelură.
2. Profilul garniturii şi elastomerul (gradul) vor fi verificate pentru a fi adecvate utilizării dorite
conform specificaţiilor.
Aplicare:
1. Cuplajele mecanice canelate pentru ţevi, fitinguri, vane şi alte piese cu caneluri se pot utiliza ca
alternativă la metodele prin sudură, filetare sau flanşare.
2. Toate componentele cu caneluri vor respectă normativele locale în vigoare.
Orice proces folosit pentru execuţie, prefabricare sau instalarea sistemului de conducte cum ar fi:
îndoirea, strunjirea, filetarea, nu va reduce grosimea de perete sub valoarea minimă permisă şi nu va
afecta integritatea stratului de zinc.
Debitarea conductelor se va face la lungimea din proiectul de execuţie care să cuprinda şi
lungimea suplimentară suficientă pentru a asigura cuplarea corectă a ţevilor drepte sau a subansamblelor
(elementelor prefabricate).
Armaturi
Montarea robinetelor în sistem se face conform schemelor şi a vederilor în plan. Se va urmări
asigurarea unui spaţiu suficient pentru executarea manevrelor închis-deschis, precum şi pentru
demontarea în vederea efectuării lucrărilor de remediere, recondiţionare. Robinetele se vor monta de
regula cu tija îndreptată în sus (în plan vertical) dar se admite şi montarea cu tija înclinată până la
orizontală. Racordarea la conducte a robinetelor prevăzute cu flanşe se realizează prin strângere uniformă
şi gradată a piuliţelor diametral opuse şi în cruce. După montarea robinetului în sistem, înainte de
începerea probelor se va verifica dacă robinetul este cu obturatorul în poziţia complet deschis şi sigilat în
această poziţie astfel ca la curgerea fluidului de probă prin robinet să spele suprafeţele de etanşare ale
sertarelor şi scaunelor, eliminând orice urmă de particole (stropi de cuplaje, rugină,etc.) rămase în urma
montajului şi care ar putea deteriora suprafeţele de etanşare la închiderea obturatorului.
Corpuri de încălzire
Corpurile de încălzire se racordează prin îmbinări demontabile.
Corpurile de încălzire se montează în paralel cu pereţii finisaţi, la distanţele stabilite prin
standardele, instrucţiunile tehnice sau normele de produs.
Distanţele minime între corpul încălzitor şi elementele de construcţii ale pereţilor se stabilesc în
funcţie de temperatura agentului termic, astfel : - 5 cm , pentru temperaturi până la maximum 95 oC ; - 10
cm, pentru temepraturi între 96 şi 150 oC.
Distanţa între corpurile de încălzire şi pardoseală este, de regulă, de 12 cm. In cazuri excepţionale
se poate reduce acestă distanţă până la 8 cm, dacă temperatura agentului termic nu depăşeşte 95 oC, sau
până la 10 cm, dacă temperatura acestuia este de 96...150 oC, cu aplicarea corecţiei necesare la calculul
suprafeţelor de încălzire.
Distaneţele între aparatele de încălzire şi elemetnele instalaţiilor electrice vor fi corelate cu
prevederile din ―Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice, cu tensiuni
până la 1000 V.c.a. şi 1500 V.c.c.‖ I 7.
Vasele de expansiune închise cu membrana fixa, se monteaza pe pardoseala si se instaleaza conform
instructiunilor tehnice ce îl însotesc (cartea tehnica).
Pompele tip IN-LINE se monteaza pe conducte. Racordarea lor se efectueaza conform proiectului. .Se
tine seama de distantele stabilite în I 13/94 dintre utilaje si dintre acestea si elementele de constructie.
Filtrele de impuritati se monteaza pe conductele de întoarcere a agentului termic de încalzire .Pozitia de
montaj permite scoaterea usoara a cartusului filtrant pentru curatire; în acest scop se prevad robinete de
închidere în amonte si avalul filtrului de impuritati.
Înainte si dupa filtru se monteaza prize de masurare a presiunii echipate cu hidrometre pentru a se stabili
caderea de presiune, respectiv necesitatea interventiei de curatare a sitei acestuia. Curatarea filtrului se
face periodic si de fiecare data când se constata o pierdere de presiune mai mare de 0,3 bar.

Înaintea montarii, materialele si utilajele se supun unui control cu ochiul liber, pentru a se constata daca
au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic si calitativ (deformari sau blocari la utilaje, starea
filetelor, a flanselor, functionarea armaturilor) se remediaza defectiunile respective sau se înlocuiesc
materialele si aparatele ce nu pot fi remediate.
• La recipientele sub presiune se verifica daca acestea au placa de timbru si cartea tehnica de
exploatare aferenta.
• La aparatele de masura si control montate de catre excutantul instalatiei de încalzire se verifica
existenta sigiliului si a buletinului de verificare emis de metrologie. Pâna la montare, aparatele se
pastreaza în magazii închise deoarece se pot deteriora datorita umiditatii si a radiatiilor solare.
Toate partile metalice realizate in atelier si toate canalizatiile destinate a fi ascunse (fie prin izolatii, fie
altfel), trebuie sa fie acoperite cu doua straturi de vopsea antirugina, dupa periere.
Canalizatiile sau aparatele destinate a fi plasate in canale sau instalate in localuri, in care umiditatea este
susceptibilta de a atinge valori ridicate, trebuie sa fie vopsite in doua straturi, un strat antirugina si un
strat rezistent la umiditate.
Toate materialele unde vopsirea de baza prezinta zgarieturi datorate manipularilor sau accidentelor de
santier, vor fi revopsite de catre antrepriza prezentului lot
Toti suportii vizibili din localurile tehnice sau din alta parte vor fi vopsiti in doua straturi cu vopsea
antirugina.
Aplicarea si manopera de vopsire vor fi in conformitate cu regulile profesionale in vigoare.
Pentru doua straturi de vopsea antirugina, se vor utiliza doua culori diferite, prima rosie, a doua gri.
Izolatia va fi realizata cu ajutorul unei cochilii (taiate pe generatoare) semi de vata de sticla-rigida
lipita cu ajutorul unei rasini termoreactive de culoare galbena.
Capace de finisare cu mansete de aluminiu in dreptul flanselor.
Stratul de bază pentru protecţia anticorozivă se execută din miniu de plumb sau alte materiale, aplicat
după curăţirea de rugină a suprafeţelor protejate.
La conductele montate aparent, neizolate termic, în spaţii cu cerinţe estetice şi igienicsanitare (de ex.:
clădiri de locuit, social - culturale etc.) se aplică, peste stratul anticoroziv de bază, două straturi de vopsea
şi unul de lac rezistent la temperatură.
Verificarea instalaţiilor de încălzire se face pe întreaga instalaţie şi - eventual - separat pe aparate
sau pe părţi de instalaţie, în ultimele cazuri rămânând obligatorie şi verificarea pe întreaga instalaţie.
Principala verificare se face prin următoarele probe:
- proba la rece ; - proba la cald
; - proba de eficacitate.
Probele în vederea punerii în funcţiune se fac atât la instalaţiile de încălzire noi cât şi la instalaţiile
de încălzire existente, la care s-au efectuat reparaţii capitale cu ocazia reabilitării şi modernizării acestora.
În completarea probelor de la art. 20.1 se prevăd probe de funcţionare a echipamentelor.
Probele de funcţionare a echipamentelor sunt verificări funcţionale specifice făcute asupra
utilajelor şi aparatajelor componente ale instalaţiilor de încălzire, în timpul funcţionării acestora (pompe,
cazane, schimbătoare de căldură, staţii de tratare a apei de adaos, sisteme de reglare automată etc.).
Probele de funcţionare a echipamentelor pot fi făcute separat sau pot fi simultane cu proba de cald
sau proba de eficacitate.

Proba la rece (de presiune)

Proba la rece se face în scopul verificării rezistenţei mecanice şi a etanşeităţii elementelor

instalaţiei de încălzire şi constă în umplerea cu apă a instalaţiei şi încercarea la presiune.
Umplerea instalaţiei pentru efectuarea probei la rece se face cu apă care îndeplineşte condiţiile de
calitate ca agent termic.
Proba la rece - obligatorie pentru întreaga instalaţiei - se face având racordate toate echipamentele
din centrala termică, reţelele de conducte şi aparatele consumatoare de căldură (corpuri de încălzire,
suprafeţe radiante, agregate de încălzire cu aer cald etc.)
 În cazul când se folosesc corpuri de încălzire a căror rezistenţă nominală corespunde unei presiuni
maxime mai reduse decât a restului instalaţiei, proba de presiune la rece a instalaţiei se face fără corpurile
de încălzire respective, acestea fiind înlocuite fie cu corpuri de încălzire de inventar (rezistente la
presiunea la care se face proba), fie cu conducte de scurtcircuitare a legăturilor de ducere-întoarcere.
Proba la rece se execută înainte de finisarea elementelor instalaţiei (vopsiri, izolări termice etc.),
de închiderea acestora în canale nevizitabile sau în şanţuri în pereţi şi planşee, de mascarea şi înglobarea
lor în elementele de construcţii, precum şi de executarea finisajelor de construcţii.
Proba se execută în perioada de timp în care temperatura exterioară este mai mare de + 5 oC.
În vedrea executării probei la rece, se va asigura deschiderea completă a tuturor armăturilor de
închidere şi reglaj, închiderea conductelor de legătură la vasul de expansiune deschis, reglarea armăturilor
de siguranţă de la cazane şi de la vasul de expansiune închis în concordanţă cu presiunea de probă,
verificarea punctelor de racordare a instalaţiei la conducta de apă potabilă şi la pompa de presiune.
Înainte de proba de presiune la rece instalaţia se spală cu apă potabilă.
Spălarea instalaţiei cuprinde racordarea conductei de ducere a instalaţiei la conducta de apă
potabilă, umplerea instalaţiei, racordarea conductei de întoarcere a instalaţiei la jgheabul de golire la
canalizare şi menţinerea instalaţiei sub jet continuu până când în apa golită din instalaţie nu se mai
observă impurităţi (nămol, nisip etc.) Operaţia se repetă cu schimbarea sensului de circulaţie al apei.
Presiunea de probă se determină în funcţie de presiunea maximă de regim şi de modul de execuţie
al instalaţiei, astfel:
- o dată şi jumătate presiunea maximă de regim, dar nu mai mică de 5 bar, la instalaţii montate
aparent şi la cele mascate sub finisaje uzuale ;
- dublu presiunii de regim, dar nu mai mică de 5 bar, la instalaţiile ce au părţi care se maschează sub
finisaje deosebite ;
- presiunea prevăzută în caietul de sarcini, pentru părţile din instalaţii care se înglobează în
elemente de construcţie (serpentine sau conducte în pereţi, plafoane sau pardoseli, realizate numai
cu ţevi trase) ;
la presiunile prescrise de instrucţiunile tehnice ISCIR, pentru părţile de instalaţii
care sunt supuse prevederilor acestor prescripţii.
Verificarea comportării instalaţiei la proba rece poate fi începută imediat după punerea ei sub
presiune, prin controlul rezistenţei şi etanşeităţii tuturor îmbinărilor.
La îmbinările sudate controlul se face prin ciocănire, iar la restul îmbinărilor prin examinarea cu
ochiul liber.
Măsurarea presiunii de probă se începe după cel puţin 3 ore de la punerea instalaţiei sub presiune
şi se face cu manometru înregistrator sau cu manometru indicator cu clasa de precizie 1,6, prin citiri la
intervale de 10 minute.
Durata probei este de 3 ore.
Rezultatele probei la rece se consideră corespunzătoare dacă, pe toată durata probei, manometrul
nu a indicat variaţii de presiune şi dacă la instalaţie nu se constată fisuri, crăpături sau scurgeri de apă la
îmbinări şi presgarnituri.
 În cazul constatării unor scăderi de presiune sau a defecţiunilor enumerate mai sus, se procedează
la remedierea acestora şi se repetă proba.
Rezultatele probei se înscriu în procesul verbal al instalaţiei.
După executarea probei, golirea instalaţiei de apă este obligatorie, în cazul în care nu este
prevăzută executarea succesivă a probei la cald.
Proba la cald
Proba la cald are drept scop verificarea etanşeităţii, a modului de comportare a elementelor
instalaţiei la dilatare şi contractare, a circulaţiei agentului termic. La centralele termice, proba la cald
cuprinde, în mod obligatoriu, verificarea randamentului de funcţionare al cazanelor, care va trebui să
corespundă datelor indicate în cartea tehnică a fiecărui cazan.
Proba la cald se execută la toate instalaţiile de încălzire indiferent de agentul termic utilizat, pe
întreaga instalaţie sau pe părţi de instalaţie care pot funcţiona separat.
Proba la cald se efectuează înaintea finisării (vopsirii, izolării), mascării sau închiderii elementelor
instalaţiilor în canale nevizitabile sau în şanţuri, în pereţi sau planşee, cu excepţia elementelor înglobate
în elementele de construcţii (serpentine sau conducte în pereţi, plafoane sau pardoseli), dar numai după
închiderea completă a clădirii şi după efectuarea probei la rece.
Pentru efectuarea probei la cald, instalaţiile interioare se alimentează, de preferinţă, cu agent
termic de la sursa definitivă; în cazul în care aceasta nu a fost pusă în funcţiune, alimentarea se poate face
de la o sursă provizorie.
Sursa de căldură va asigura debitul, presiunea şi temperatura agentului termic potrivit prevederilor
proiectului instalaţiei. Calitatea apei va corespunde prevederilor proiectului sau prescripţiilor tehnice
specifice unor elemente din instalaţie cu cerinţe speciale privind apa de alimentare (de ex.: apa
dedurizată, apa tratată cu inhibitori, în cazul instalaţiilor cu radiatoare din oţel etc.).
Odată cu proba la cald se efectuează şi reglajul instalaţiei.
Robinetele cu dublu reglaj de la corpurile de încălzire se poziţionează la treptele de reglaj primar
(prereglare) prevăzute în proiect, reglajul secundar fiind deschis la maximum.
Se controlează debitul agentului termic pe conducta de racordare a instalaţiei la reţeaua exterioară,
cu ajutorul dispozitivelor prevăzute în acest scop în proiect (contoare de căldură, debitmetre, diafragme
etc.), efectuându-se reglajul corespunzător.
Proba la cald comportă două faze.
În faza I-a, după ce apa a atins în instalaţie nivelul corect, se ridică temperatura ei la 50 0C şi se
menţine această temperatură în limitele unei variaţii de ± 5 0C. Dacă instalaţia este cu circulaţie prin
pompe, acestea se vor pune în funcţiune.
După 2 ore de funcţionare se face un control atent la toate corpurile de încălzire, constatând cu
mâna sau cu un termometru de contact gradul de încălzire (temperatura) la partea superioară şi la partea
inferioară a corpului de încălzire. Nu se admit diferenţe mai mari de 5°C între corpurile de încălzire.
Acelaşi control se efectuează şi la conducte (în special la coloane). Lipsa de uniformitate a
încălzirii se corectează prin robinetele de reglaj.
La instalaţiile cu pompe de circulaţie se controlează, cu ajutorul a două manometre montate, unul
pe racordul de intrare, celălalt pe racordul de ieşire al pompei, dacă aceasta dezvoltă presiunea necesară.
La instalaţiile cu vase de expansiune închise se verifică, de asemenea, ca presiunile date de pompe
să nu depăşească presiunile admisibile pentru funcţionare.
20.16. În faza a II-a, se ridică temperatura agentului termic la valoarea nominală (în limitele a ± 5
0C) şi, după 2 ore de funcţionare, se verifică dacă nu apar pierderi de apă la îmbinări, la corpuri de
încălzire şi armături.
Se controlează dacă dilatările se produc în sensul prevăzut în proiect, dacă ele sunt preluate în
bune condiţii, astfel încât să nu apară neetanşeităţii, iar punctele fixe să nu sufere deplasări.
Se verifică dacă se face o bună dezaerisire a instalaţiei.
În timpul funcţionării se urmăreşte cum lucrează pompele, motoarele electrice, cuplajele dintre ele
şi cum se comportă armăturile.
La răcirea instalaţiei se examinează din nou toată instalaţia spre a se controla etanşeitatea.
După terminarea acestei examinări şi după răcirea instalaţiei la temperatura ambiantă, se reia
proba, procedându-se la o nouă încălzire (faza I şi faza II), făcânduse un control identic cu cel descris mai
sus.
Dacă nici la a doua încălzire instalaţia nu prezintă neetanşeităţi sau încălziri neuniforme şi
funcţionează în condiţii normale, proba se consideră corespunzătoare.
După efectuarea probei, instalaţia se goleşte dacă - până la intrarea în funcţionare - există pericolul
de îngheţ.
Rezultatele probei se consemnează într-un proces verbal.
La centrale şi puncte termice, anterior probei la cald pentru întreaga instalaţie se face o probă
parţială, în care se porneşte instalaţia şi se ţine sub observaţie cel puţin o oră, verificând în principal:
- montarea echipamentului şi conductelor astfel încât să se asigure spaţiile necesare prevăzute
pentru exploatare ;
- modul de manevrare al armăturilor ; dacă aparatele şi agregatele care au piese în mişcare (pompe,
injectoare, exhaustoare etc.) nu produc zgomote sau vibraţii supărătoare şi dacă s-au respectat
prevederile pentru atenuarea şi împiedicarea transmiterii lor la elementele construcţiei
(atenuatoare de zgomot, izolări fonice, straturi antivibraţie la postamente etc.);
- executarea corectă şi etanşeitatea canalelor de fum, a coşului, a uşilor de vizitare etc. ;
- asigurarea aerului necesar arderii; se examinează, în acest scop, flacăra la cazane, trebuind ca ea să
fie vie şi să nu producă fum vizibil cu ochiul liber.
Cu ocazia probei parţiale pentru centrala termică sau punctul termic, prealabile probei la cald
pentru întreaga instalaţie, se recomandă să se facă şi probele de funcţionare a echipamentelor (a se vedea
art.20.2.).
Proba de eficacitate
Se efectuează proba de eficacitate a instalaţiei pentru a verifica dacă instalaţia realizează în
încăperi gradul de încălzire prevăzut în proiect.
Ea se execută cu întreaga instalaţie în funcţiune şi numai după ce toată clădirea a fost terminată.
 Pentru ca verificarea să fie concludentă, se va alege o perioadă rece, în care temperaturile
exterioare să fie sub 0 oC şi valoarea lor medie zilnică să nu varieze cu mai mult de ± 3 oC faţă de
temperatura exterioară medie a celor două zile precedente.
Pentru proba de eficacitate a instalaţiei de încălzire centrală cu corpuri de încălzire se încălzeşte
clădirea cu cel puţin trei zile înaintea probei, iar în ultimele 48 ore înaintea probei, agentul termic se
reglează conform graficului de reglaj, în limita unor abateri de ± 2 oC.
Pe timpul probei instalaţia trebuie să funcţioneze continuu şi toate uşile şi ferestrele clădirii să fie închise.
Proba de eficacitate durează 12 ore, cu măsurători din oră în oră. Se măsoară temperaturile aerului
exterior şi ale agentului termic pe conductele de ducere şi întoarcere, verificându-se corelarea acestor
parametri conform graficului de reglaj calitativ.
Se citesc temperaturile interioare din încăperi cu ajutorul unor termometre montate în mijlocul încăperii,
la o înălţime de 0,75 m de la pardoseală; în cazul încăperilor cu deschidere mai mare de 10 m, citirile se
vor face pe zone cvasipătrate, cu suprafeţe de maximum 100 mp, tot la înălţimea de 0,75 m.
În încăperi de locuit măsurarea temperaturii se face în cel puţin 3 puncte din încăpere, la o distanţă de cel
puţin 2 m de la peretele încăperii şi la o înălţime de 0,75 m de la pardoseală; în cadrul probei se urmăreşte
stabilitatea şi uniformitatea temperaturii aerului din încăperi pe durata probei.
Dacă clădirea este expusă însoririi nu se iau în consideraţie citirile de temperaturi efectuate între orele 11
şi 16. Pentru a asigura precizia măsurătorilor se recomandă alegerea de termometre cu gradaţii
corespunzătoare, şi anume:
pentru temperaturi exterioare 1/5 oC pentru temperaturi interioare 1/5 oC pentru temperaturile agentului
termic 1/2 oC
Verificarea termometrelor se va face înainte de folosire, iar în timpul măsurătorilor ele vor fi ferite de
influenţe perturbatorii (curenţi de aer, radiaţii termice, căldură umană etc.). Încăperile în care se măsoară
temperatura interioară, vor fi: la parter: încăperile de colţ şi cele alăturate intrărilor neîncălzite, în mod
obligatoriu; de asemenea, alte camere după apreciere; la ultimul nivel: încăperile de colţ, în mod
obligatoriu şi, alte încăperi, după apreciere; la nivelurile intermediare: camerele dorite de beneficiar, însă
cel puţin 10 % din numărul lor. La clădirile cu multe niveluri se asigură efectuarea a cel puţin câte o
măsurătoare la fiecare nivel. La încălzirea cu aer cald, chiar şi în cazul combinării acesteia cu încălzirea
cu corpuri de încălzire, se fac - pe lângă măsurătorile de temperatură menţionate anterior - măsurători ale
vitezei aerului, în conformitate cu prevederile ―Normativului pentru proiectarea şi executarea
instalaţiilor de ventilare şi climatizare‖- I5. Rezultatele probei de eficacitate se consideră satisfăcătoare,
dacă temperaturile aerului interior corespund cu cele din proiect, cu o abatere de la - 0,5 oC până la +1oC
în clădirile civile şi de la -1 oC la +2 oC în încăperile de producţie. În cazul în care, mai mult de 10 % din
rezultatele măsurătorilor de temperatură nu se încadrează în aceste limite, proba se consideră
necorespunzătoare şi va trebui să fie reluată, după efectuarea remedierilor Rezultatele probei de
eficacitate a instalaţiei de încălzire centrală se consemnează într-un proces verbal. Probele instalaţiilor de
încălzire centrală (proba de eficacitate, proba la cald şi proba la rece) se fac în prezenţa reprezentanţilor
executantului (responsabilul tehnic cu urmărirea execuţiei lucrărilor), beneficiarului (dirigintele de
şantier) şi proiectantului.
Recepţionarea lucrărilor de alimentare cu apă rece şi apă caldă este precedată de controlul riguros
al acestora, care cuprinde următoarele operaţii:
- verificarea conductelor montate pe suporţi;
- verificarea cotelor conductelor;
- verificarea armăturilor şi a accesoriilor;
- verificarea la presiune;
Beneficiarul va recepţiona:
-modul de execuţie a instalaţiei cu apă rece şi apă caldă;
-cartea construcţiei, cu toate lucrările executate precis specificate.
La recepţia finală a lucrărilor, beneficiarul va solicita constructorului cartea tehnică a lucrării în
care să fie evidenţiate cu cea mai mare precizie modul de execuţie, eventualele modificări acceptate de
proiectant şi beneficiar, inclusiv marcarea lucrărilor.
Realizarea lucrărilor în conformitate cu prevederile documentaţiei va asigura o calitate corespunzătoare a
acestora şi o bună fiabilitate. Cartea construcţiei, întocmită de antreprenor şi prezentată la recepţie va fi
documentul principal pe baza căruia se va realiza recepţia finală.
Instalaţii ventilare - climatizare
Amplasarea
Centralele de ventilare sau climatizare se vor amplasa ţinând seama de următoarele
considerente:
- să se afle în apropierea spaţiilor ventilate sau climatizate şi, în măsura posibilităţilor, în
centrul de greutate al acestor spaţii;
- la clădirile civile şi publice, când încăperile ventilate sau climatizate au restricţii privind
nivelul de zgomot, se va amplasa la subsol, în încăperi anexe sau într-o clădire separată;
- accesul în centrală, pentru introducerea şi scoaterea utilajelor şi aparaturii, să se facă pe
cât posibil direct, fără treceri prin spaţii cu alte destinaţii, fără demontări de utilaje şi instalaţii
şi fără spargeri sau alte lucrări speciale de construcţii.În centrala de ventilare sau climatizare în
afara echipamentului aferent centralei este permisă montarea numai a echipamentului auxiliar
necesara.Echipamentul de ventilare sau climatizare se poate amplasa, în totalitate sau parţial, în
aer liber dacă prin aceasta se obţine o soluţie economică pe ansamblul lucrărilor (consum
materiale, spaţiu ocupat, consum energie, durata de viaţă, cheltuieli de exploatare etc.) şi nu
există spaţii închise.Amplasarea echipamentului centralei de ventilare sau clim atizare în spaţii
interioare neînchise se va realiza numai dacă condiţiile de zgomot, mediu şi securitate permit
lipsa pereţilor de închidere. În toate aceste cazuri se vor lua măsurile corespunzătoare de
protecţie contra agenţilor atmosferici (îngheţ etc.)Racordarea agregatelor de climatizare şi
ventilare la tubulaturile de aer se vor realiza prin racorduri elastice (atenuator de zgomot) care
să împiedice complet transmiterea vibraţiilor mecanice către canalele de aer.Racordarea
filtrului la instalaţie va fi realizată în condiţiile unei etanşeităţi riguroase. Racordarea la
canalelor de aer se va face prin intermediul flanşelor cu garnituri de cauciuc, care să realizeze
etanşarea conexiunii, concomitent cu izolarea fonică şi a vibraţiilor.Gurile de ventilare au
dimensiuni patrate sau rectangulare, potrivite pentru montajul în caroiajul tavanului fals sau
montate pe tubulatura. Înainte de fixarea definitivă pe poziţie, se va regla orizontalitatea
aşezării fiecărui agregat.
Tubulatura
Materialele folosite la executarea tubulaturii de ventilare sunt :
- tabla zincată obţinută prin laminare din OL 34 şi zincată la cald. Grosimea stratului de zinc
trebuie să corespundă unei cantităţi depuse de minim 350 g/mp pe ambele feţe. Se foloseşte la
confecţionarea canalelor de aer şi pieselor speciale.
- Oţel cornier cu aripi egale, având lăţimea aripilor 20 – 60 mm şi grosimea aripilor de 3 – 5 mm.
Se foloseşte la confecţionarea flanşelor de îmbinare a tubulaturii.
- Oţel lat ( platbandă )cu lăţimea aripilor de 18-20 mm.
- Oţel U cu înălţimea aripilor de 65-300 mm , laţimea aripipilor de 42 – 100 mm şi grosimea
inimii de 5 – 9 mm. Se foloseşte la susţineri şi console.
Oţel cu înălţimea de 80 – 400 mm , lţimea tălpii 40 – 155 mm şi grosimea inimii 3,9 – 14,4 mm. Se
foloseşte la susţinerea aparatelor mai grele. Pentru canalele de aer se vor utiliza: tablă de oţel, aluminiu,
etc., ce necesită a fi izolate termic, cât şi materiale termoizolante: plăci de vată minerală,
poliizocianurat expandat placat cu folie de aluminiu etc. Canalele principale de aer proaspat se vor
confectiona din tablă de oţel iar racordurile dintre tubulatura principala de distributie aer proaspat si
grilele de refulare in incapere se vor confectiona din aluminiu ( tubulatura flexibila din aluminiu).
Saltele din vată minerală tip P – SPSI şi SCO coeficient de conductivitate termică 0,065 kcal/mp h
grd, higroscopicitate max. 0,5 %. Umiditatea nu trebuie să depăşească 2 %. Se foflosesc la izolarea
canalelor de aer şi a pieselor speciale. Bandă de oţel 20x2 mm ( stas 1945 ) folosite la inelele antiglisante
şi anti tasante pentru susţinerea termoizolaţiei. Garnituri de carton bituminat de 5 mm grosime folosite la
îmbinarea tubulaturii prin flanşe pentru asigurarea unui etanşeităţi corespunzătoare
Canalele de ventilare se execută de regulă din materiale incombustibile (C0). Canalele de aer din
materiale greu combustibile (C1 şi C2) se admit în:
- încăperi de categoria C pericol de incendiu, cu condiţia amplasării canalelor astfel încât
acestea să nu contribuie la propagarea cu uşurinţă a focului;
- încăperi de categoria D şi E pericol de incendiu amplasate în construcţii de gradul I şi II
rezistenţă la foc;
- construcţii civile de gradul I şi II rezistenţă la foc, în afară de "clădiri publice de
importanţă deosebită, muzee, biblioteci, centre de calcul, arhive, săli aglomerate, clădiri înalte şi foarte
înalte, spitale, azile de copii şi bătrâni, creşe, cămine şi alte clădiri ce adăpostesc persoane ce nu se pot
evacua singure.
De asemenea se admit canale din materiale greu combustibile sau combustibili în cazurile impuse
de condiţiile de producţie cu realizarea unor măsuri corespunzătoare de prevenire a propagării incendiilor.
Grile – anemostate – introducere - evacuare
Instalatorul va supune spre aprobare beneficiarului elementele care se vor monta. Selectia si implantarea
sistemului de grile – anemostate se va face in colaborare cu furnizorul.
Tinand cont de tipul localului, viteza reziduala in zona de ocupare se va situa intre 0,12 si 0,20m/s.
Sistemul de introducere a aerului trebui sa se concretizeze intr-o realizare uniforma a temperaturilor din
incaperi.
Organele de reglare in cazul ghenelor cu presiune statica ridicata, vor fi suficient de indepartate ca sa nu
perturbe nivelul sonor la anemostate sau grile.
Selectia lor se va face in functie :
- de valorile de amestec
- de diferenta de temperatura intre aerul ambiant si aerul introdus
- de inaltimea montajului
- de razele de actiune minime - maxime
- de nivelurile sonore
Grile de introducere murale si/sau verticale (aluminiu) :
Vor fi fabricate din aluminiu extrudat anodizat, protejat antioxidare cu dubla deflexie. Montajul se va
efectua in perete vertical, cu un contracadru si fixare cu suruburi sau clipsuri. Vor fi prevazute o garnitura
de cauciuc in spatele cadrului.Fiecare grila (fara exceptie) va comporta un amortizor de reglare, cu lamele
opuse.
Grile de extractie
Vor fi fabricate din aluminiu extrudat anodizat, protejat antioxidare cu dubla deflexie. Ele vor avea un
rand de aripioare mobile, orizontale sau verticale, si o garnitura de cauciuc, prevazuta in spatele cadrului.
Fiecare grila, in afara de cazuri particulare, va avea un organ de reglare.
Guri de extractie din grupurile sanitare
Ele vor fi de tip autoreglabil, pentru mari pierderi de sarcina.
Aceste guri de extractie au un corp din material plastic alb sau din aluminiu extrudat (anodizat), o piesa
circulara pe care este montata o garnitura de cauciuc, un elemente de reglare format dintr-o membrana de
silicon, un resort si o grila. Ele se vor fixa printr-o piesa de racord aplicata pe o garnitura de cauciuc care
asigura mentinerea si etanseitatea, fiind, totodata, izolate electric fata de ghena. Depresiunea la intrarea in
gura de extractie cea mai defavorizata va fi maxim 100 Pa.
Grile de transfer
Ele vor fi fabricate din aluminiu anodizat, protejat antioxidare. Ele vor avea aripioare fixe orizontale,
care formeaza un ecran. Un contracadru va permite reglarea grosimii de la 25 la 50 mm (in cazul usii) ;
ele se vor fixa cu ajutorul suruburilor aparente.
Grile de priza de aer proaspat sau de reglare
Ele vor fi fabricate din aluminiu extrudat, anodizat. Aceste grile vor avea un cadru rigid, pe care sunt
amplasate aripioare fixe inclinate. Partea din spate va avea un grilaj demontabil cu ochiuri din plasa de
otel galvanizat de 15mmx15mmx1,8mm. Ele se vor fixa pe un contracadru incastrat in zidarie. Sectiunea
libera va trebui sa fie minim 65 % din sectiunea totala. Viteza frontala nu va trebui sa depaseasca 3 m/s.
Atenuator de zgomot
Atenuatoarele de zgomot vor fi fabricate la dimensiunea tubulaturii unde se monteaza.
In cazul in care sectiunea ghenei este suficienta pentru pierderea de sarcina indusa de atenuator, se vor
utiliza elemente paralele fara varf de atac. Daca este nevoie, pentru a se diminua pierderile de sarcina, se
vor prevede varfuri de atac rulate pe fata elementelor expuse primele in fluxul de aer. Elementele vor fi
dispuse in sensul fluxului de aer.
Ele vor fi alcatuite dintr-un cadru de tabla de otel galvanizat, pliata, grosime minima 70/100mm. Peretii
vor fi din panouri rigide de lana minerala a carei densitate va fi intre 40 si 70kg/m3 acoperita cu o folie
de fibra de sticla, lipita. Ele vor trebui sa fie garantate la smulgerea fibrelor, pana la o viteza de trecere a
aerului de 19m/s. Ansamblul elementelor este montat intr-un cheson din tabla de otel galvanizat, cu
grosime care sa nu fie mai mica de 10/10mm. Performantele acustice ale atenuatoarelor care sunt cerute
trebuie sa tina cont de fenomenele dinamice care corespund miscarii de aer in circuitul de aer. Ansamblul
de atenuatoare va fi fabricat din materiale incombustibile si neinflamabile. Ele vor fi amplsate pe grilele
de introducere sau evacuare deservind fiecare zona, la iesirea din localurile tehnice, in functie de
necesitati, in scopul de a respecta nivelul sonor prescris.
Clapete de reglaj rectangulare
Ei vor fi realizati dintr-un cadru de profil din otel galvanizat.
Aripioarele din tabla de otel vor fi cuplate intre ele prin intermediul unui dispozitiv de reglare.
Reglarea se va efectua prin intermediul unei bielete accesibile la exterior, cu sistem de blocare exterior.
Clapete de reglaj circulare
Ele vor fi realizate dintr-un manson din tabla de otel galvanizat.
Reglarea se va efectua prin intermediul unei bielete accesibile la exterior, cu sistem de blocare exterior.
Mansete flexibile
aEle vor fi prevazute :
• la ventilatoare, in amonte (exceptie facand ventilatoarele centrifuge cu dubla deschidere) si in aval
• la trecerea prin rosturile de dilatare
• si in general, pe toate retelele de ghene supuse fie la dilatatii sau vibratii, fie la tasarea cladirii.
Ele vor trebui sa fie : etanse la aer
• sa nu putrezeasca
• sa nu fie inflamabile
• sa nu fie deteriorate la umiditate sau caldura sa fie rezistente in timp.
Instalare
Piesa care constituie manseta flexibila va fi mentinuta pe fiecare din extremitatile ghenelor, cu ajutorul
unei platbande fixata cu suruburi, distantate la 300mm maxim si mastic de etanseitate. Marginile vor fi
rabatate in prealabil. Lungimea partii flexibile nu trebuie sa fie mai mica de 0,10m. Fiecare aliniament cu
o eroare > 5mm nu va fi tolerat.

Centrale de tratare aer CTA (introducere si extractie) a)

Anvelopa
Chesoanele vor fi de tip « perete dublu » pentru montare in exterior si in interior. Ele vor fi constituite
prin ansamblarea blocurilor standard, care cuprind filtrele, bateriile, ventilatoarele, atenuatoarele.
Fiecare element interior al chesonului va trebui sa fie usor accesibil. Fiecare bloc va avea o osatura
profilata cu o imbracaminte in tabla de grosime minima 12/10, in otel galvanizat, cu izolatie termica si
acustica (grosime minima 20mm) si imbracaminte interioara de protectie neinflamabila. Fiecare panou va
fi usor demontabil.
Registre multiple
Registrele in pozitie de inchidere vor trebui sa fie etanse si debitul de scapari va fi mai mic de 5% din
debitul normal pe presiunea de functionare maximala.
Fabricarea lor se face din otel galvanizat cu cadru de tabla pliata. Palierele vor fi din naylon sau teflon.
Voletii vor fi din lamele profilate, vor fi rigizi si nesupusi vibratiilor, avand o garnitura de cauciuc pe
margini.
Fiecare registru va avea un sector cu piulita cu ureche de blocaj permitand vizualizarea pozitiei voletului.
Ele vor putea sa aiba, in functie de caz, un servomotor.
Filtre de aer
Toate filtrele vor fi echipate cu un tub inclinat de priza de presiune amonte-aval in cupru sau in plastic.
Ele vor fi incombustibile, avand un agrement in consecinta. Alegera se va face in functie de urmatoarele
criterii :
a) Pierderea de sarcina a filtrului curat
b) Pierderea de sarcina a filtrului ancrasat
c) Durata de functionare
d) Pretul mediu de inlocuire.
Filtrele vor fi protejate in timpul instalarii. Filtrele vor fi de tip regenerabil.
Baterii de apa calda Conceptie :
Furnizorul va garanta puterea calorifica sau frigorifica cu conditiile exacte ale aerului de intrare si de
iesire. Ele vor fi prevazute cu tuburi de cupru pe care vor fi sertizate aripioare din aluminiu. Bateriile de
racire vor avea la baza o tava de recuperare a condensului. Pentru viteze de aer > 2,5 m/s, bateriile de
racire vor trebui sa fie echipate cu un separator de picaturi.
Colectoarele plasate la exteriorul chesoanelor vor fi din otel : racordurile cu tubulatura se vor efectua :
• prin filetare pentru diametre 40mm si pentru presiuni nominale 16 bari si cu flanse pentru
rest.
Fasciculele se vor insera intr-un cadru de tabla de otel galvanizat de grosime mare (15/10 minim).
Elementele bateriei vor fi sustinute printr-o osatura rigida din otel galvanizat.Daca o baterie va avea mai
multe elemente, tubulaturile de racordare vor fi ingrijit echilibrate intre ele. In cazul centralei de tratare a
aerului, demontarea se va efectua fara demontarea obligatorie a panourilor chesonului. Presiunea de
proba va trebui sa fie de cel putin 1,5 ori mai mare ca presiunea de serviciu maximala.
Instalare si echipament :
• Bateriile vor trebui sa fie cu grija protejate in timpul transportului si manipularii.
• Legaturile tubulaturii la colectori vor fi realizate astfel incat sa nu exercite nici un fel de presiune
asupra bateriei, dilatarile producandu-se in mod liber.
• Ele vor fi sustinute individual, ghenele si tubulatura neputand sa fie considerate ca suport.
 • Aerul care circula pe suprafetele de schimb va trebui sa fie filtrat in prealabil si sa aiba
repartitia pe sectiunea frontala omogena.
Echipamentul va fi urmatorul :
• un ansamblu de reglare prin vane cu 3 cai
• vana de sectionare cu trecere directa
• vana cu 3 functiuni, sectionare reglaj golire
• vana de reglaj pe a treia cale a vanei cu 3 cai
• un robinet de golire DN 20 mm minim
• un dispozitiv de purjare al aerului cu butelie si robinet doua termometre (intrare si
iesire).
Ventilatoare centrifuge
Caracteristicile fiecarui ventilator vor trebui sa fie obligatoriu garantate. Instalatorul va comunica
beneficiarului nivelurile sonore globale si spectrele acustice de putere si presiune. Ele vor fi de tip simpla
sau dubla aspiratie. Fiecare volant va trebui sa fie echilibrat static si dinamic la toate vitezele de
functionare prin echilibrare electronica. Viteza de rotatie va fi limitata la 1 500 rot/min.
Ele cuprind :
• carcasa in tabla de otel intarita de o maniera sa evite toate vibratiile, cu usa de vizitare
• turbina cu pavilion de aspiratie de otel
• un angrenaj mecanic cu arborele si cu palierele cu bile sau rulmenti conici
• un sasiu din profile (eventual)
• un grilaj in plasa de otel insurubat pe aspiratii
• un ansamblu de transmisii cu carcasa de protectie. Curelele trapezoidale vor fi in numar suficient
si pentru acelasi tip de cuplare, vor trebui aceeasi tensiune (numar minim : doua). Capacitatea lor
nu va fi in nici un caz inferioara la 150% din puterea motorului.
• vor fi luate toate masurile pentru a se putea verifica turatiile.
• toate piesele in miscare vor avea un capac de protectie.
• un ansamblu de mansete flexibile cu cadru de fixare (refulare).
• un ansamblu de ploturi antivibratie
• acoperirea protectiilor prin doua straturi de vopsea un intrerupator de siguranta in apropiere
placa indicand :
• numele fabricantului si marca fabricii, serie, numar de identificare, viteza maxima de rotatie.
Fiecare ventilator se va adapta amplasamentului prevazut si va trebui sa fie instalat (sau demontat) fara
deteriorarea elementelor cladirii, a echipamentelor (ghene, panourile centralei de tratare a aerului, altele
decat panourile laterale, etc.) si a ventilatorului insusi. Motoarele in circuitul de aer vor fi echipate cu un
termistor.
Tablou de forţă şi automatizare
Centralele tratare aer vor fi livrate cu tablouri de forţă şi automatizare care să permită alimentarea
electrică a tuturor consumatorilor ce compun centrala (inclusiv pompe de pe baterii) şi funcţionarea ei în
regim automat programabil.
Ventilatoare de desfumare
Ventilatoare de desfumare vor fi amplasate pe în curtea de lumină de la parter si vor avea urmatoarele
caracteristici: Rezistente la temperatura 400 C-2h Turbina va fi din tabla de otel .Motorul va fi racit cu
aer exterior. Cutia cu vanele de racordare va fi in exteriorul carcasei. Carcasa va fi din aluminiu .Viteze
de rotatie 750-1000 rot/min
Ventilatoare de acoperis (evacuare grupuri sanitare)
Tip turele, compus din : Placa de baza din tabla galvanizata ,Motor asincron cu carcasa de aluminiu cu
rulmenti etansi care necesita gresaj ,Grila support din bare tratate contra coroziunii ,Grila de protectie
Elice din polipropilena, echilibrata static si dinamic.

Montarea ventilatoarelor
Înainte de începerea montării, se vor efectua următoarele verificări ale ventilatorului şi
motorului electric de acţionare:
- corespondenţa dintre caracteristicile înscrise pe plăcuţele de identificare şi datele
proiectului;
- controlul exterior general al stării echipamentului pentru a se identifica eventualele
deteriorări produse în timpul transportului şi manipulărilor (deformări, slăbirea îmbinărilor cu
şuruburi etc.);
- existenţa vaselinei de ungere la paliere şi lagăre;
- starea izolaţiei motoarelor electrice;
- existenţa dispozitivelor de protecţie şi a instalaţiei de legare al pământ,
Agregatul ventilator – motor se va aşeza pe poziţie cu respectarea riguroasă a cotelor de
amplasament indicate în proiect. Înainte de fixarea definitivă pe poziţie, se va regla
orizontalitatea aşezării ventilatorului şi motorului electric după cum urmează:
a) La ventilatoarele radiale cu rotorul ventilatorului calat direct pe axul motorului
electric,orizontabilitatea se va verifica cu nivela cu bulă de aer;
b) La ventilatoarele radiale cuplate direct prin cupla elastică sau la cele cu transmisie prin
curele trapezoidale, orizontalitatea se va verifica prin aşezarea nivelei cu bulă de aer pe
generatoarele superioare ale axelor ventilatorului şi motorului electr ic.
c) La ventilatoarele axiale nivela cu bulă de aer se va aşeza pe generatoarea superioară a
carcasei cilindrice în cazul montării cu axul orizontal şi pe două diametre perpendiculare,
pentru verificarea orizontalităţii rotorului, în cazul montării cu axul vertical.
La ventilatoarele livrate fără motorul electric asamblat din fabrică, verificarea orizontalităţii va
fi urmată de o operaţie de centrare.După asigurarea montării orizontale, se va verifica cu atenţie
echilibrarea rotorului,prin imprimare, cu mâna, a unei mişcări uşoare de rotaţie. Se va considera
că rotorul este bine echilibrat dacă se învârte uşor, dacă nu loveşte sau nu freacă în părţile fixe
ale maşinii şi dacă după 3-4 învârtiri succesive, rotorul se opreşte liber în poziţii
diferite.Execuţia lucrărilor de instalaţii de ventilare şi climatizare se va efectua respectând
normele de tehnica securităţii muncii.
Montaj tuburi de aer
Conductele reţelei de distribuţie a aerului se montează aparent fiind ulterior mascate de tavanul fals daca
este cazul. Canalele de aer se vor monta în linie dreaptă, nu se admit săgeţi sau
devieri. Canalele de aer montate vertical nu vor avea abateri de la verticală mai mari de 2 -3 mm
pe 1m înălţime. Pe porţiunile de canal care traversează pereţi sau planşee n u se vor face
îmbinări. De asemenea, golul din jurul canalului se va închide etanş cu materiale incombustibile.
Conductele se fixaează cu clemă metalică cu şurub, tije şi profil ―U‖ metalic pentru canale
rectangulare Schimbările de direcţie pe traseul reţelei de distribuţie se vor realiza cu piese
speciale (coturi, teuri). Pentru evitarea infiltrării apei între acoperiş şi tubulatură, se montează
piese de etanşare pentru acoperiş cu înclinaţia între 5 -14°. Tubulatura care iese deasupra
acoperişului are în capăt o caciulă de protectie impotriva ploii şi protecţie pentru păsări prin
deschideri perforate circulare pentru absorbţia aerului La traversarea elementelor de construcţie,
conductele vor fi protejate cu tuburi de protecţie etanşe.
Montarea echipamentelor de ventilatie si climatizare
Montarea si punerea in functiune se va efectua in conformitate cu prevederile din cartea tehnica a
produsului . Generatoarele de aer cald se vor verifica inainte de montaj daca indeplinesc conditiile de
siguranta la foc in privinta partilor componente .
Inainte de montaj este necesar un control pentru a se constata:
- starea generala (daca depozitarea sau transportul s-au facut corespunzator)
- starea de curatenie a interiorului bateriei, in special a spatiului dintre aripioarele tevilor
- starea aripioarelor, care trebuie sa fie plane si perpendiculare pe axele tevilor
- rigiditatea sistemului de fixare a bateriei din tevi in rama starea flanselor de racordare la canalele de
aer, care trebuie sa fie perfect plane.
Sistemul de fixare al bateriilor trebuie sa fie solid si independent de canalele de aer si legaturile la
instalatia de incalzire, in care nu trebuie sa produca solicitari. Elementele de constructie pe care sint
fixate bateriile trebuie verificare printr-un calcul de rezistenta. Racordarea bateriei la canalele de aer se
face prin intermediul flanselor din otel cornier, prinse cu buloane si prevazute cu garnituri din material
rezistent la temperatura. Racordarea bateriilor la conductele de incalzire (apa calda si supraincalzita
sau abur de joasa sau medie presiune) este de preferat sa se faca prin intermediul flanselor, care permit,
fata de racordurile olandeze, o manipulare mai usoara la montare si demontare. Legaturile bateriei de
incalzire trebuie prevazute cu posibilitatea de a se dilata, astfel incit sa nu produca solicitari importante
in armaturile ce se prevad la intrarea si iesirea agentului incalzitor. Bateria se va monta astfel incit sa
se asigure aerisirea, golirea si eliminarea condensatului. Daca bateria se monteaza in goluri de zidarie,
se va realiza si se va verifica dupa montaj etanseitatea perfecta de-a lungul perimetrului golului.
Pozitia de montaj a beteriei ve fi in toare cazurile cea indicata de fabrica producatoare.
Montarea filtrelor
Se va efectua in conformitate cu indicatiile sau instructiunile fabricii producatoare. La montarea
filtrelor de aer in goluri de zidarie, se va asigura etansarea rosturilor pe intreg perimetrul filtrului.
Se vor verifica de asemenea: functionarea corecta a dispozitivelor pentru evacuarea prafului,
etanseitatea partilor tronsoanelor sau camerelor de colectare a prafului.
Masuri pentru atenuarea zgomotului si vibratiilor
Se au in vedere prescriptiile din "Normativul privind proiectarea executarea masurilor de izolare fonica
si a tratamentelor acustice in cladiri" - C125.
Toate echipamentele producatoare de vibratii vor fi prevazute cu:
- elemente elastice intercalate intre agregate, aparate si fundatia pe care se aseaza. Elementele
elastice vor corespunde dupa caz cu numarul, dimensiunile, forma, duritatea, constanta elestica reiesite
din calcul sau indicate de firmele furnizoare in concordanta cu marimea, greutatea, centrul de greutate,
debitul, situatia aparatului, in cazul in care amortizarea vibratiilor nu sa facut prin constructie.
- burdufuri elestice atit pe aspiratie cit si pe refularea agregatului (aparatului) cu elemente de
legatura intre echipamentul considerat si tubulatura de ventilare.
Punerea în funcţiune a instalaţiei
Punerea în funcţiune a instalaţiei de ventilare – climatizare comportă următoarele operaţii: pornirea în
sarcina redusă; pornirea în sarcina normală; funcţionarea de probă.
Pornirea instalaţiei în sarcina redusă se va realiza prin închiderea parţială a sibarului sau a unui alt organ
de reglare, montat la ventilator. Se va constata dacă în tubulatura de aer nu se produc suprapresiuni sau
depresiuni excesive. Se va constata dacă rotorul ventilatorului se învârteşte în sensul corect. Prin
deschiderea treptată a organului de reglaj se va trece la sarcina nominală constatându-se:
- lipsa de vibraţii sau zgomote anormale la ventilator, motor şi sistemul de transmisie;
- curentul la pornirea motorului pentru reglarea releelor de protecţie;
- lipsa unor scântei la motor sau la aparatajul de pornire-protecţie; lipsa de încălzire a lagărelor şi
palierelor;
- la motoare cu viteza variabilă se verifică turaţia la viteze reduse.
Se vor evita porniri repetate la intervale scurte ale motorului electric pentru a evita supraîncălzirea
acestuia. Funcţionarea de probă se va stabili de la caz la caz, de la câteva ore la câteva zile.
Probarea instalaţiei
Înainte de predarea către beneficiar a instalaţiilor de ventilare, se vor verifica, prin măsurări,
caracteristicile tuturor aparatelor montate în instalaţie în poziţie normală de lucru, şi anume: ventilatoare,
baterii de încălzire sau răcire, filtre de aer proaspăt, separatoare de praf etc. De asemenea, se vor verifica,
prin sondaj, caracteristicile gurilro de introducere, a gurilor şi dispozitivelor de aspiraţie, la un număr care
se va stabili de la caz la caz în funcţie de specificul instalaţiei. La ventilatoarele centrifugale, precum şi la
cele axiale montate în canal, se va măsura debitul de aer furnizat, în situaţia racordării lor normale la
instalaţie şi cu toate dispozitivele de reglare din instalaţie fixate în poziţia normală de funcţionare. Între
debitul de aer măsurat şi cel prevăzut în proiect se admite o diferenţă de ±5% ... ±10% din debitul
prevăzut în proiect. În cazul în care diferenţa dintre debitul de aer măsurat şi valoarea prevăzută în proiect
este mai mare decât cea admisă la art. 26.15 din I5-98 se va adopta una din următoarele măsuri:
-modificarea turaţiei, în limitele admise de întreprinderea producătoare şi cu acordul scris al acesteia;
-modificarea rezistenţei aeraulice a instalaţiei, prin lucrări de corectare
corespunzătoare;
-modificarea condiţiilor iniţiale ale proiectului, cu acordul comun al beneficiarului instalaţiei şi al
proiectantului.
Ventilatoarele axiale de perete, precum şi ventilatoarele de acoperiş (fără tubulatură de aer), nu vor fi
măsurate la poziţia de montaj. La recepţia instalaţiei se vor admite caracteristicile certificate de
întreprinderea producătoare.
La bateriile de încălzire sau de răcire se vor determina valorile mărimilor caracteristice care definesc
variaţia temperaturilor aerului şi ale agentului termic, în condiţiile de funcţionare existente în momentul
efectuării probelor şi se vor confrunta cu valorile prescrise în proiect, corespunzătoare regimului nominal
de funcţionare. La filtrele de aer proaspăt se va măsura rezistenţa aeraulică cu materialul filtrant în stare
curată. Rezistenţa aeraulică astfel măsurată poate fi cu cel mult 10% mai mare decât rezistenţa iniţială în
norma internă de fabricaţie. În cazuri speciale, la cererea beneficiarului sau în urma unor indicaţii
speciale date în proiect, se va măsura şi gradul de reţinere a prafului. Separatoarele de praf se vor verifica,
în mod obişnuit, prin observaţii vizuale efectuate asupra conţinutului de praf din aerul evacuat de
separator, în condiţiile normale sau simulate de funcţionare. În cazurile deosebite se va determina şi
gradul de reţinere a prafului, conform prevederilor speciale cuprinse în proiect. La separatoarele de praf
alimentate cu utilităţi (apă, energie electrică etc.), se vor determina şi parametrii care caracterizează
sursele de alimentare, în scopul confruntării lor cu datele proiectului. Datele rezultate din probele
efectuate se vor înscrie în fişele de constatare.
Verificarea eficacităţii globale a instalaţiei
Eficacitatea globală a instalaţiei de ventilare-climatizare se verifică spre a constata dacă instalaţia
realizează gradul de igienă sau confort prevăzut în proiect. Verficiarea se efectuează cu întreaga instalaţie
în funcţiune şi după ce clădirea a fost complet terminată. Pentru ca verificarea să fie concludentă, în
funcţie de felul instalaţiei, perioada de verificare va fi:
- perioada rece a anului cu temperaturi exterioare sub 0oC, în cazul instalaţiilor de ventilare
şi încălzire cu aer cald;
- perioada caldă a anului cu temperaturi exterioare de peste 20oC pentru instalaţiile de
climatizare.
Înainte de efectuarea măsurătorilor pentru verificarea eficacităţii globale, se va verifica dacă condiţiile de
viciere a încăperilor ventilate, legate de procesele tehnologice sau de gradul de ocupare (utilaje
tehnologice, numărul de persoane, clădirea etc.) corespund condiţiilor admise la proiectarea instalaţiilor,
ca bază de calcul. Determinările se vor efectua în condiţiile unei desfăşurări normale a activităţii (grad de
ocupare a încăperilor cu persoane, grad de desfăşurare a procesului de producţie etc.), în zonele de
activitate umană. Eficacitatea igienico-sanitară a instalaţiei se va stabili prin compararea determinărilor
efectuate cu instalaţia în funcţiune şi instalaţia oprită. În cazul în care instalaţia de ventilare-climatizare
are mai multe regimuri de funcţionare, după anotimp sau după diferitele faze ale procesului tehnologic:
- se va verifica eficacitatea igienico-sanitară în regimul de funcţionare corespunzător
anotimpului în care are loc recepţia;
- se va verifica eficacitatea igienico-sanitară în regimurile corespunzătoare fazelor
procesului tehnologic care pot fi produse în timpul recepţiei;
- se va aprecia, prin calcule şi măsurări parţiale, eficacitatea igienico-sanitară a instalaţiei în
alte anotimpuri şi faze tehnologice decât cele în care s-a desfăşurat recepţia;
- dacă calculele şi măsurările parţiale nu sunt concludente pentru aprecierea eficacităţii
igienico-sanitare în alte regimuri, se vor efectua, în timp, în perioada potrivită, operaţiile de măsurări şi
verificări corespunzătoare. În încăperile din clădirile civile sau publice, fără degajări de substanţe nocive
periculoase pentru sănătatea oamenilor, se va verifica temperatura şi umiditatea aerului în zona de
activitate, în măsura în care aceşti parametri au constituit premizele de proiectare. Viteza curenţilor de aer
va fi verificată în toate cazurile. Metodologia de verificare în clădirile din această categorie, se va stabili
de la caz la caz, în funcţie de destinaţia spaţiului ventilat sau climatizat. La verificarea eficacităţii globale
se vor avea în vedere şi prescripţiile privind calitatea aerului exterior introdus în încăperile ventilate sau
climatizate, precum şi cele cuprinse în "Instrucţiunile tehnice de proiectare pentru ventilarea sau
încălzirea cu aer cald prin jeturi de aer orizontale" I.5/1, privind uniformitatea repartiţiei temperaturii
aerului în spaţiile ventilate sau climatizate. Verificarea calităţii lucrărilor sau dispozitivelor de izolare
fonică se va face cu aparate de măsurare adecvate. Rezultatele probelor de verificare a eficacităţii globale
a instalaţiei se consideră satisfăcătoare dacă temperaturile, vitezele şi umidităţile relative ale aerului în
zona de activitate se încadrează, în funcţie de destinaţia încăperii, în diagramele şi ecuaţiile de confort
termic, normele igienico-sanitare sau NRPM.
Pe parcursul realizării instalaţiei se va verifica corespondenţa caracteristicilor echipamentelor
şi materialelor ce se pun în operă cu prevederile proiectului. După finalizarea montajului,
înaintea montării tavanului fals se va verifica funcţionarea instalaţiei din punctul de vedere al
transmiterii vibraţiilor şi zgomotului. Dacă sunt necesare, se vor realiza prinderi, fixări şi
izolaţii fonice suplimentare.Se va verifica corecta funcţionarea ansamblelor guri de aer –
ventilatoare, inclusiv a panourilor de comandă ale acestora.După finalizarea lucrărilor de
montaj, înainte de predarea către beneficiar, instalaţiile de ventilare-climatizare vor fi supuse
unui ansamblu de operaţii tehnice având drept scop verificarea instalaţiei executate în ceea ce
priveşte corespundenţa cu prevederile proiectului, performanţele şi efectele scontate, precum şi
crearea tuturor condiţiilor necesare unei funcţionări corecte.Punerea în funcţiune şi darea în
exploatare presupune operaţii specifice efectuate în ordinea de mai jos:
- lucrări pregătitoare;
- verificarea instalaţiei;
- punerea în funcţiune a instalaţiei;
- reglarea instalaţiei;
- probarea elementelor din instalaţie;
- verificarea eficacităţii globale.
Lucrările pregătitoare constau din:
a) Cunoaşterea şi însuşirea proiectului;
b) Cunoaşterea modificărilor date de proiectant pe parcursul execuţiei proiectului;
c) Examinarea atentă a instalaţiei realizate;
d) Stabilirea operaţiilor de verificare;
e) Procurarea aparatelor de măsură necesară operaţiilor de verificare (anemometre,
termoanemometre, micromanometre, tuburi Pitot-Prandtl, termometre, psihrometre,tahometre
etc.);
f) Pregătirea fişelor de constatare.
La verificarea calităţii execuţiei se va observa dacă:
- dimensiunile canalelor se încadrează în toleranţele prescrise;
- nu există deformări vizibile la pereţii canalelor de aer, suprafeţe concave sau
convexe,falţuri neetanşate, neuniform presate sau cu ondulări;
- şuruburile sunt strânse suficient;
- garniturile de etanşare se încadrează în secţiunile interioare ale canalelor de aer.
Etanşeitatea sistemului de conducere se va verifica prin proba cu fum sau prin proba
cu soluţie de apă cu săpun.
Punerea în funcţiune a instalaţiei de ventilare – climatizare comportă următoarele
operaţii:
- pornirea în sarcina redusă;
- pornirea în sarcina normală;
- funcţionarea de probă.
Pornirea instalaţiei în sarcina redusă se va realiza prin închiderea parţială a sibarului sau a unui
alt organ de reglare, montat la ventilator. Se va constata dacă în tubulatura de aer nu se produc
suprapresiuni sau depresiuni excesive.Se va constata dacă rotorul ventilatorului se învârteşte în
sensul corect. Prin deschiderea treptată a organului de reglaj se va trece la sarcina nominală
constatânduse:
- lipsa de vibraţii sau zgomote anormale la ventilator, motor şi sistemul de transmisie;
- curentul la pornirea motorului pentru reglarea releelor de protecţie;
- lipsa unor scântei la motor sau la aparatajul de pornire-protecţie;
- lipsa de încălzire a lagărelor şi palierelor;
- la motoare cu viteza variabilă se verifică turaţia la viteze reduse. Se vor evita porniri repetate
la intervale scurte ale motorului electric pentru a evita supraîncălzirea acestuia. Funcţionarea
de probă se va stabili de la caz la caz, de la câteva ore la câteva zile.
Reglarea instalaţiei .
Toate instatiile de ventilare – climatizare se vor regla înainte de predarea către beneficiar,
astfel încât:
- dispozitivele de reglare montate în ramificaţii şi în gurile de ventilare să asigure debitele
de aer indicate în proiect, la toate gurile de introducere şi evacuare;
- dispozitivele de reglare centrală montate la ventilator să asigure debitul total al instalaţiei,
indicat în proiect;
- organele de reglare să asigure alimentarea echipamentului de ventilare – climatizare cu
energie electrică, abur, apă rece, apă caldă, agent frigorific etc., la parametrii prevăzuţi în
proiect (temperatură, presiune etc.)
Înainte de predarea către beneficiar a instalaţiilor de ventilare, se vor verifica, prin
măsurări, caracteristicile tuturor aparatelor montate în instalaţie în poziţie normală de lucru, şi
anume: ventilatoare, baterii de încălzire sau răcire, filtre de aer proaspăt, separatoare de praf
etc. De asemenea, se vor verifica, prin sondaj, caracteristicile gurilor de introducere, a gurilor
şi dispozitivelor de aspiraţie, la un număr care se va stabili de la caz la caz în funcţie de
specificul instalaţiei.La ventilatoarele centrifugale, precum şi la cele axiale montate în canal, se
va măsura debitul de aer furnizat, în situaţia racordării lor normale la instalaţie şi cu toate
dispozitivele de reglare din instalaţie fixate în poziţia normală de funcţionare. În tre debitul de
aer măsurat şi cel prevăzut în proiect se admite o diferenţă de ±5% ... ±10% din debitul
prevăzut în proiect. În cazul în care diferenţa dintre debitul de aer măsurat şi valoarea
prevăzută în proiect este mai mare decât cea admisă la art. 26.15 se va adopta una din
următoarele măsuri:
- modificarea turaţiei, în limitele admise de întreprinderea producătoare şi cu acordul scris
al acesteia;
 - modificarea rezistenţei aeraulice a instalaţiei, prin lucrări de corectare corespunzătoar e; -
modificarea condiţiilor iniţiale ale proiectului, cu acordul comun al beneficiarului instalaţiei şi
al proiectantului.
Ventilatoarele axiale de perete, precum şi ventilatoarele de acoperiş (fără tubulatură de aer), nu
vor fi măsurate la poziţia de montaj. La recepţia instalaţiei se vor admite caracteristicile
certificate de întreprinderea producătoare.La bateriile de încălzire sau de răcire se vor
determina valorile mărimilor caracteristice care definesc variaţia temperaturilor aerului şi ale
agentului termic, în condiţiile de funcţionare existente în momentul efectuării probelor şi se vor
confrunta cu valorile prescrise în proiect, corespunzătoare regimului nominal de funcţionare.La
filtrele de aer proaspăt se va măsura rezistenţa aeraulică cu materialul filtrant în stare curată.
Rezistenţa aeraulică astfel măsurată poate fi cu cel mult 10% mai mare decât rezistenţa iniţială
în norma internă de fabricaţie. În cazuri speciale, la cererea beneficiarului sau în urma unor
indicaţii speciale date în proiect, se va măsura şi gradul de reţinere a prafului. Separatoarele de
praf se vor verifica, în mod obişnuit, prin observaţii vizuale efectuate asupra conţinutului de
praf din aerul evacuat de separator, în condiţiile normale sau simulate de funcţionare. În
cazurile deosebite se va determina şi gradul de reţinere a prafului,conform prevederilor speciale
cuprinse în proiect. La separatoarele de praf alimentate cu utilităţi (apă, energie electrică etc.),
se vor determina şi parametrii care caracterizează sursele de alimentare, în scopul confruntării
lor cu datele proiectului. Datele rezultate din probele efectuate se vor înscrie în fişele de
constatare.
Verificarea eficacităţii globale a instalaţiei
Eficacitatea globală a instalaţiei de ventilare-climatizare se verifică spre a constata dacă
instalaţia realizează gradul de igienă sau confort prevăzut în proiect.
Verficiarea se efectuează cu întreaga instalaţie în funcţiune şi după ce clădirea a fost complet terminată.
Pentru ca verificarea să fie concludentă, în funcţie de felul instalaţiei, perioada de verificare va
fi:
- perioada rece a anului cu temperaturi exterioare sub 0 oC, în cazul instalaţiilor de ventilare
şi încălzire cu aer cald;
- perioada caldă a anului cu temperaturi exterioare de peste 20 oC pentru instalaţiile de
climatizare.
Înainte de efectuarea măsurătorilor pentru verificarea eficacităţii globale, se va verifica dacă
condiţiile de viciere a încăperilor ventilate, legate de procesele tehnologice sau de gradul de
ocupare (utilaje tehnologice, numărul de persoane, clădirea etc.) corespund condiţiilor admise
la proiectarea instalaţiilor, ca bază de calcul.Determinările se vor efectua în condiţiile unei
desfăşurări normale a activităţii (grad de ocupare a încăperilor cu persoane, grad de desfăşurare
a procesului de producţie etc.),în zonele de activitate umană Eficacitatea igienico -sanitară a
instalaţiei se va stabili prin compararea determinărilorefectuate cu instalaţia în funcţiune şi
instalaţia oprită. În cazul în care instalaţia de ventilare-climatizare are mai multe regimuri de
funcţionare, după anotimp sau după diferitele faze ale procesului tehnologic:
- se va verifica eficacitatea igienico-sanitară în regimul de funcţionare corespunzător
anotimpului în care are loc recepţia;
- se va verifica eficacitatea igienico-sanitară în regimurile corespunzătoare fazelor
 procesului tehnologic care pot fi produse în timpul recepţiei;
- se va aprecia, prin calcule şi măsurări parţiale, eficacitatea igienico-sanitară a instalaţiei
în alte anotimpuri şi faze tehnologice decât cele în care s-a desfăşurat recepţia;
- dacă calculele şi măsurările parţiale nu sunt concludente pentru aprecierea eficacităţii
igienico-sanitare în alte regimuri, se vor efectua, în timp, în perioada potrivită, operaţiile de
măsurări şi verificări corespunzătoare. În încăperile din clădirile civile sau publice,fără de gajări
de substanţe nocive periculoase pentru sănătatea oamenilor, se va verifica temperatura şi
umiditatea aerului în zona de activitate, în măsura în care aceşti parametri au constituit
premizele de proiectare.
Viteza curenţilor de aer va fi verificată în toate cazurile. Metodologia de verificare în
clădirile din această categorie, se va stabili de la caz la caz, în funcţie de destinaţia spaţiului
ventilat sau climatizat. La verificarea eficacităţii globale se vor avea în vedere şi prescripţiile.
privind calitatea aerului exterior introdus în încăperile ventilate sau climatizate, precum şi cele
cuprinse în "Instrucţiunile tehnice de proiectare pentru ventilarea sau încălzirea cu aer cald prin
jeturi de aer orizontale" I.5/1, privind uniformitatea repartiţiei temperaturii aerului în spaţiile
ventilate sau climatizate.Verificarea calităţii lucrărilor sau dispozitivelor de izolare fonică se va
face cu aparate de măsurare adecvate. Rezultatele probelor de verificare a eficacităţii globale a
instalaţiei se consideră satisfăcătoare dacă temperaturile, vitezele şi umidităţile relative ale
aerului în zona de activitate se încadrează, în funcţie de destinaţia încăperii, în diagramele şi
ecuaţiile de confort termic, normele igienico-sanitare sau NRPM.

 INSTALATII DE INCALZIRE CU AGENT TERMIC

Sursa de alimentare cu agent termic

Sursa de caldura proiectata este compusa din doua cazane murale in condensatie, montate pe perete,
avand o putere termica nominala de 72,6 kW.
Cazanele utilizate sunt cu automatizare pentru funcţionare in cascada comandată de temperatura
exterioară.

Sursa de caldura produce apa calda pentru incalzire centrala si prepararea ACM. Apa calda menajera se
va produce utilizand doua boilere cu serpentina dubla racordate si la 6 panouri solare amplasate pe
acoperis.
Principalele echipamente din componenţa C.T. sunt următoarele:

Alimentarea cu apa se va face de la statia de dedurizare racordata la staţia de pompare ce deserveste

imobilul, printr-un racord flexibil demontabil.
Centrala termica este prevazuta cu detector pentru gaze naturale cu prag de sensibilitate 2% si vana
electromagnetica montata in exterior pe circuitul de gaze al cazanului (vezi proiectul de specialitate de
alimentare cu gaze naturale) si priza de aer proaspat, corespunzator dimensionate puterii termice instalate.
Racordul intre cazane si butelie de egalizare a presiunilor se va face din teava de otel izolata cu vata
mineral.
Conductele din centrala termica se vor izola cu vata minerala caserata pe folie de aluminiu, protejate cu
tabla de aluminiu de 0.5mm.
Circulatia agentului termic
Circulatia agentului termic se realizeaza fortat cu pompe de circulatie cu turaţie variabilă
(in-line) montate pe conductă. Cazanele vor avea montate pe tur cate o pompa de circulatie care
vor asigura circulatia agentului termic pe circuitul primar intre puffer – cazan –
distrbuitor/colector principal.Sistemul distribuitor-colector principal, va avea racorduri de
distributie:
o circuit incalzire la CTA
o circuit incalzire la corpuri statice parter
o circuit incalzire la corpuri statice etaj
S-a realizat o echilibrare hidraulica a instalatiei intre producerea agentului termic (cazane) si
distributia acestuia la consumatori printr-un racord intre distribuitor si colector. Pe fiecare
circuit, este prevazuta, pe tur, cate o pompa de circulatie ce asigura distributia agentului termic
produs de sursa de caldura in instalatia pe care o deserveste. Pompele utilizate in centrala
termica sunt pompe cu turaţie variabilă cu convertizor de frecventa, si vor fi montate pe
conducta.
Protejarea instalatiei
Instalatia va fi protejata impotriva cresterii presiunii si temperaturii peste limitele admise prin:
 asigurarea expansiunii prin preluarea excedentului de apa provenit din dilatare ca urmare
a cresterii temperaturii cu vase de expansiune cu membrana elastica racordate pe returul
fiecarui cazan in parte.
 limitarea presiunii agentului termic la 2.5 bar prin montarea pe fiecare cazan pe
conducta
de tur, sau direct pe cazan a cate doua supape de presiune care deschid la 2.5 bar.
 evacuarea excesului de apa/vapori prin purjarea acestuia prin supapele de presiune de pe
cazane si vasul de expansiune
 limitarea temperaturii maxime prin termostatul cazanului
 protejarea cazanului impotriva lipsei de apa prin intreruperea functionarii la detectarea
lipsei de apa din cazan.
Alimentarea cu apa a instalatiei
Alimentarea cu apa se va face de la statia de dedurizare racordata la staţia de pompare ce
deserveste imobilul, printr-un racord flexibil demontabil.
Functionarea in parametri tehnici prevazuti
Conform I13, instalatia si centrala termica este prevazuta cu aparate de măsură, contorizare şi
echipamente de automatizare care controlează în principal siguranţa şi economicitatea la
cazane, temperaturile si presiunile prescrise, inclusiv protecţia la depăşirea acest ora, reglarea
temperaturilor agenţilor termici corelata cu temperatura exterioara si cu cererea de consum.
Conductele de distributie se vor izola termic cu cochilii din polietilena cu celule inchise;
coloanele si legaturile la radiatoare se vor vopsi in culoare alba. Sistemul de distribuţie al
agentului termic la radiatoare este de tip ramificat. La fiecare radiator s -a prevăzut, pe tur, un
robinet cu cap termostatat iar pe retur racord cu reglaj, de asemenea radiatoarele vor fi
prevazute cu robineti de aerisire si robineti de golire.
Instalatii de incalzire si racire cu Rooftop
Microclimatul pe terenul de sport si in zona de tribuna va fi asigurat cu aer cald sau racit in
fuctie de anotimp tratat centralizat cu ajutorul unei unitati de climatizare de acop eris tip
rooftop.
Pentru asigurarea aerului proaspat necesar pentru sportivi si spectatori, Rooftop - urile sunt
echipate cu o camera de amestec unde se aspira aer prospat in proportie de c.c.a 30% din
debitul vehiculat. Rooftop-ul este echipat cu o baterie de incalzire functionand cu agent termic
care asigura necesarul de incalzire in perioada de iarna si o baterie de racire ce functioneaza In
detenta directa cu freon R407C. Introducerea aerului tratat se face printr -o retea de distributie
din tubulaturarectangulara izolata tip ALP la care sunt racordate tubulaturi circulare textile.
Perforatiile tubului textil vor fi dimensionate de furnizorul acesteia pentru a respecta debitele
prevazute in proiect. Toate agregatele vor fi prevazute cu detectori de fum, p entru a se opri in
caz de incendiu. Agregatul de climatizare se va amplasa intr-un spatiu tehnic special prevazut
la etaj. Debitul de aer introdus este de 18500mc/h.
Instalatii de climatizare
Climatizarea spatiilor se va face local cu echipamente in detenta directa tip split cu unitati interioare de
perete. Zonele climatizate vor fi spatiu prim ajutor si cabinet profesori.
Instalatii de ventilare
Pentru realizarea conditiilor de confort interioare din punct de vedere al normelor igienico - sanitare s-a
proiectat o instalatie de ventilare pentru asigurarea aerului proaspat necesar ocupantilor (cu rooftop –
30% aer poaspat) si evacuarea mecanica a aerului viciat din grupurile sanitare, vestiare si de pe holuri..
Ventilarea grupurilor sanitare si a vestiarelor este realizata mecanic prin ventilatoare racordate
(prin tubulaturi rectangulare rigide si circulare si tubulaturi flexibile neizolate) la valve
circulare de extractie. Evacuarea aerului viciat se va face pe acoperis, canalele de evacuare
fiind pevazute cu piese de protectie antiinterperii. Pentru echilibrarea şi reglarea instalaţiei s -au
prevăzut clapete de reglare pe fiecare tronson de introducere/evacuare principal si pe ramurile
favorizate aeraulic.
Instalatii de desfumare
Desfumarea salii de sport se va face natural organizat conform scenariului de siguranta la foc intocmit de
arhitect impreuna cu verificatorul la foc.
Executia instalatiilor termice comporta urmatoarele faze:
-Verificarea documentatiei de executie ;
- Pregatirea locului de munca;
- Verificarea materialelor ;
- Depozitarea si manipularea materialelor
- Executia lucrarilor
- Receptia lucrarilor
 - Protectia , siguranta si igiena muncii
- Prevenirea si stingerea incendiilor
Verificarea documentatiei de executie
- verificarea pieselor scrise si desenate daca contin toate elementele de detaliu pentru executia
lucrarilor ;
- pentru toate tipurile de instalatii se vor coordona traseele acestora pentru a respecta
normele impuse de fiecare normativ;
- confruntarea planselor de instalatii cu planurile de structura pentru a verifica respectarea
pozitiei si dimensiunile golurilor pentru trecerea conductelor prin elementele de rezistenta;
Pregatirea locului de munca
Pentru ca executia lucrarilor sa corespunda din punct de vedere tehnic se vor respecta toate masurile de
pregatire a locului de munca conform Normativ I 13.
Verificarea materialelor
Materialele utilizate sunt :
- conducte din teava de otel in camera centralei termice
- armaturi cu sfera ,
- elemente de radiator din otel
Depozitarea si manipularea materialelor
Pastrarea materialelor se va face în depozite de materiale cu respectarea masurilor de prevenire
si stingere a incendiilor .
Executia lucrarilor
Executia propriu- zisa a lucrarilor de instalatii constau în trasarea instalatiilor,
montareaconductelor, montarea armaturilor , montarea corpurilor de încalzire si efectuarea probelor
si verificarilor.
Trasarea instalatiilor
Trasarea instalatiilor consta în fixarea pe elementele de structura a pozitiei conductelor ,
armaturilor de închidere, golire si aerisire a corpurilor de încalzire.
Montarea conductelor
Solutia tehnica de îmbinare a conductelor din polipropilena se va realiza prin sudura prin
polifuzionare sau sudura în electroforma.
Sudura prin polifuzionare:
Scule necesare :
- masina de sudat pentru sudura polifuzionara, prevazuta cu mustiucuri de sudura pentru
dimensionarea data, inclusiv cordonul electric flexibil ( snurul):
- termometrul cu contact
- foarfeci speciale sau cutit în caz deosebit fierastrau pentru metale
- cutit de buzunar ascutit si cu lama scurta
- cârpa din material nesintetic
- alcool sau tangit
- metru marcator
- dispozitiv de curatare a conductelor pentru imbinarile de conducta
Se fixeaza la masina de sudat mustiucul.
Se regleaza masina de sudat la temperatura de 250 – 2700C
 Timpul de încalzire este functie de conditiile de mediu înconjurator. Dupa delimitarea tevii la
dimensiunea necesara, marginea exterioara a tevii va fi tesita sub un unghi de 30 -45 0C în
special la diametre mai mari de 40 mm.Cu ajutorul unui marcator se precizeaza lungimea de
conducta ce va fi introdusa în fitingul de îmbinare.Se va marca pe teava pozitia suduriiDupa
marcare suprafata conductei va fi degresata pentru a realiza o îmbinare ideala.Timpul necesar
de sudura este de 20-30 secunde iar timpii de încalzire functie de diametru. Umplerea cu apa a
conductelor se va realiza dupa minim o ora de la realizarea sudurii.La sudarea condelor cu
diametrul mai mare 40 mm se impune utilizarea obligatorie a masinilor de sudat pentru a se
realiza presiunile necesare si respectarea conditiei de coaxilitate a conductelor suda te.
Sudura în electroforma
Scule necesare :
- masina electrica de sudura pentru sudatul electric al conductelor din polipropilena;
- foarfeci speciali sau cutit de taiat
- cârpa din material plastic nesintetic
- alcool sau tangit
- metru marcator
- dispozitiv de montaj pentru fixarea conductei si fitingutilor
- la sudarea profilelor de peste 50 mm – rascheta si dispozitiv de montaj pentru sudura
- dispozitiv de curatare a conductelor la sudarea conductelor
Pregatirea masinii si a sculelor se face conform procedeului de polifuziune.
Sudarea propriu- zisa :
- taierea tevilor se face cu foarfeci sau rotita de taiat Controlam teava si fitingul si
pregatim masina de sudat electrica.
- Pregatim conducta la lungimea necesara cu ajutorul raschetei sau dispozitivului special
înlaturaam stratul oxidat si degresam cu alcool sau tangit suprafata exterioara a tevii si
suprafata interioara a electroformei. Marcam lungimea de introducerea a conductei în
electroforma. Introducem conducta în electroforma. Este necesar sa se asigure pozitia tevii în
electroforma, deoarece în timpul încalzirii sub influenta maririi volumului materialului plastic
se ajunge la împingerea tevii în fiting.
- Cuplam electroforma la retea 220 V si asteptam reglajul masinii de sudat pe pozitia de
lucru.
Cu ajutoprul contactelor cuplam electroforma si masina de sudat electric. Sudarea începe
dupa apasarea butonului start, iar dupa efectuarea sudurii, masina de sudat electric se
decupleaza automat.
- Prin desfasurarea corecta a sudurii electrice se realizeaza presarea materialului în
punctele decontrol marcate pe suprafata exterioara a fitingului.
- Umplerea conductei cu apa este posibila cel mai curând la o ora dupa efectuarea ultimei
suduri.
Montarea armaturilor
Toate armaturile se monteaza în pozit�ia ― închis ― si va fi asigurat paralelismul între conducta si
armatura.
Montarea corpurilor de încalzire
Radiatoarele utilizate sunt panouri din otel.
Consolele se fixeaza în asa fel încât corpul de încalzire sa fie paralele cu fetele finite ale elementelor de
constructie respectând distantele minime impuse :
- 5 cm fata de perete
- 8-12 cm fata de pardoseala
Atunci când peretii sunt executati din materiale usoare , corpurile de încalzire vor fi montate pe suporti
metalici sprijiniti pe pardoseala.
- la un corp de încalzire se monteaza minim 2 console si un sustinator;
- o consola suporta max. 700 N,
- un sustinator corespunde la maxim 1,7 KV
Pâna la montarea armaturilor si legaturilor toate corpurile de încalzire se prevad cu dopuri Corpurile de
încalzire cât si întreaga instalatie vor avea finisaje rezistente la apa, agenti chimici zgârâiere si curatire.
Montarea centralei termice
Montarea centralelor termice se va realiza conform instructiunilor furnizorului si a cartii
tehnice de montaj ce v-a insoti utilajul.
Probe si verificari
Se verifica la fata locului corespondenta executiei cu prevederile proiectului si ale prescriptiilor
tehnice aferente, în ceea ce priveste amplasamentul, traseul, caracteristici si dimensiuni si daca
instalatia executata realizeaza performante tehnice proiectate.
La corpurile de încalzire se verifica :
- tipul, marimea si cota de montaj ;
- orizontalitatea si planeitatea lor ;
- rigiditatea fixarii în/sau pe elementele de constructie;
- vizibilitatea armaturilor.
La conducte se verifica :
- executia corecta a îmbinarilor;
- rigiditatea fixarii pe elementele de constructie;
- amplasarea corecta a armaturilor de închidere, golire si aerisire
- paralelismul coloanelor cu suprafetele finite ale peretilor.
Instalatia de încalzire centrala se verifica la etanseitate si rezistenta prin :
- proba la rece ;
- proba la cald;
- proba la eficacitate
Proba la rece
Proba la rece se executa înainte de finisarea elementelor instalatiei ( vopsitorii, izolari termice, etc ) de
închiderea lor în canale nevizitabile, în santuri, în pereti sau plansee, de înglobare în elemente de
constructie.
Inainte de proba la rece, întreaga instalatie de încalzire se va spala cu apa potabila.
In vederea executarii probei la rece, se va asigura deschiderea completa a tuturor armaturilor de
închidere si reglaj, închiderea conductelor de siguranta si cu corpurile de încalzire racordate la sistemul
de încalzire.
Presiunea de proba se va determina în functie de presiunea maxima de regim si de modul de executie
a instalatiei
 - o data si jumatate presiunea maxima de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile
montate aparent;
- dublu presiunea de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatii mascate sub finisaje
deosebite.
- la presiunile prescrise de ISCIR .
- masurarea presiunii de proba va începe dupa cel putin 3 ore dupa punerea instalatiei sub
presiune si se va face cu un manometru înregistrator sau cu manometru indicator cu clasa de
precizie 1,6 prin citiri la intervale de 10 minute, timp de 3 ore.
Rezultatele probei se vor considera corespunzatoare, daca pe toata durata probei, manometru nu
a indicat variatii de presiune si daca la instalatie nu se considera fisuri, crapaturi sau scurgeri
de apa la îmbinari si presgarnituri.
Proba la cald
Proba la cald se va executa în prezenta conducerii tehnice a santierului, a delegatului
beneficiarului, rezultatele consemnându-se într-un proces- verbal.
Proba la cald se va executa înaintea finisarii ( vopsirii instalatiei, etc) mascarii sau
închiderii elementelor instalatiilor în canale nevizitabile sau în santuri în pereti sau plansee cu
exceptia elementelor înglobate în elementele de construc � ie ( serpentine etc) dar numai după
închiderea completa a cladirii si dupa efectuarea probei la rece precum si racordarea corpurilor
de încalzire la sistemul de încalzire.
Pentru efectuarea probei la cald , instalatia interioara trebuie sa fie racordata si alimentata cu
agent termic încalzitor si de la sursa termica definitiva . In cazul în care aceasta sursa nu este
pusa în functiune se foloseste o sursa provizorie.O data cu proba la cald se va efectua si
reglajul instalatiei.Robinetele cu dublu reglaj de la corpurile de încalzire vor fi pozitionate la
treptele de reglaj primar, reglajul secundar fiind deschis la maxim .
Proba la cald comporta doua faze:
Faza I
Dupa ce apa a atins în instalatie nivelul corect , se ridica temperatura ei la 50 grade C si se
mentine aceasta în limitele unei variatii de ±5 grade C. Dupa 2 ore ( cu pompele în functiune
unde exista circulatie fortata ) se va face un control atent la toate corpurile de încalzire,
constatând cu mâna sau cu termometrul de contact, gradul de încalzire. Nu se admit diferentte
de temperatura mai mari de ±5 grade.Acelasi control se va face si la conducte
Faza II
Se ridica temperatura agentului termic la valoarea nominala si se verifica :
- daca nu apar pierderi de apa la îmbinari, corpurile de încalzire ai armaturi
- daca dilatarile se produc în sensul prevazut în proiect, daca sunt preluate în bune
conditii
- daca se face o buna aerisire a instalatiei
Dupa aceste faze , daca instalatia nu prezinta neetanseitati sau încalziri uniforme functioneaza
în conditii normale, proba se considera corespunzatoare.
Proba la eficacitate
Proba de eficacitate a instalatiei are drept scop verificarea gradului de încalzire în încaperi în
conformitate cu prevederile prezentului proiect Aceasta probaa se executa în întreaga instalatie
în functiune si numai dupa ce toata cladirea a fost terminata.
 Pentru ca verificarea sa fie cât mai concludenta , se va alege o perioada rece când solicitarea
instalatiei se apropie cât mai mult de capacitatea ei maxima ( temperatura exterioara fiind sub
o
C). In cazul în care aceasta conditie nu este îndeplinia, receptia instalatiei d e încalzire se face
fara aceasta proba, care se amâna în perioada de garantie a instalatiei.Proba de eficacitate a
instalatiei de încalzire centrala se face astfel :
- se încalzeste cladirea cu cel putin 3 ore înaintea probei, iar în ultimele 48 or e înaintea
probei, agentul termic se regleaza conform gradului de reglaj în limita unei abateri de ± 2 grade
C;
- pe timpul probei , instalatia trebuie sa functioneze continuu si toate usile si ferestrele sa
fie închise.
- se citesc temperaturile interioare din încaperi cu ajutorul unor termometre montate în
mijlocul încaperii la o înaltime de 0,75 m de la pardoseala ( daca cladirea este expusa însoririi),
se vor lua în considerare citirile facute între orele 7 si 11
- pentru asigurarea de garantii corespunzatoare si anume :
* pentru temperaturi exterioare 1/5 o C
* pentru temperaturi interioare 1/5 o C
* pentru agent termic 1/2 o C
Incaperile în care se va masura temperatura interioara vor fi :
- la parter încaperile de colt
- la etaj – 10% din camerele dorite de comisie.
Rezultatele probelor de eficacitate vor fi considerate satisfacatoare, daca temperaturile
aerului interior corespund cu cele din proiect cu o abatere de –1 oC pâna la + 2 o C.
Sudura tevilor de otel
Tevile se curata, se aliniaza prin asezare pe suportii temporari si definitivi si se aftuiesc prin 2
sau 3 puncte de sudura situate echidistant pe circumferinta de îmbinare. Punctarea se face cu
acelasi fel de aparat cu care se face întreaga sudura. Latimea punctului de solidarizare va fi de 3-
4 cm ca sa reziste la rotirea tevii cu 45 grade pentru aplicarea a înca unuia sau doua puncte de
solidarizare.Sudura electrica se poate utiliza la tevi de otel cu continut maxim de carbon de
0,27% si pentru diametre ale tevilor mai mari de 2". Materialul de aport, electrozi STAS
1125/3, va avea caracteristici corespunzatoare otelului tevii si a felului curentului electric
folosit la sudat. Astfel, rezistenta la tractiune si continutul de carbon trebuie sa fie aceleasi ca
la tevi. Se va utiliza curentul alternativ sau continuu dupa agregatul de sudura disponibil pentru
sudurile la pozitie ("în câmp").
Grosimea electrozilor se alege în functie de grosimea peretelui tevii dupa tabelul de mai jos
grosimea peretelui (mm) 34 47 710
diametrul electrodului (mm) 3,85 3,25-4 3,5-5

Pentru tevile SR EN 10208-1 se vor utiliza electrozi STAS 1125/3 cenusiu - rosu.
Dupa luarea masurilor de tehnica securitatii specifice acestor operatii si dupa pregatirea locului
de munca sudarea electrica poate începe cu amorsarea arcului de proba. Daca suprafetele în
contact sunt curatate la luciu metalic se trece la aplicarea primului strat de sudura cu electrodul
de 3,25 mm pe fundul tesiturilor prin deplasarea în zig-zag a electrodului de la un cap la altul al
cordonului de sudura.Grosimea acestui strat nu va depasi 3 mm. Stratul trebuie sa fie uniform si
neted fara pori, incluziuni de zgura, fisuri sau crapaturi, cu marginile fara b avura de
metal.mDaca se observa pori, goluri de zgura sau alte defecte, pe o lungime de 20 mm de
fiecare parte a defectului stratul depus se taie cu dalta sau cu polizorul de mâna si se reface
corect.Sudurile în straturile urmatoare se executa în acelasi mod ca pentru primul strat, insa cu
electrozi mai grosi. Dupa aplicarea ultimului strat de sudura, cordonul de sudura trebuie sa fie
ca cel depus oxiacetilenic.La sudarea tevilor de otel având marca OLT 35, ca material de aport,
se poate folosi:
- sârma de otel pentru sudare marcile S10, S10x sau S10xIx iar diametrul sârmei se alege
functie de grosimea peretelui tevii, dupa tabelului de mai jos;

grosimea peretelui (mm) 3 46 68

diametrul sârmei (mm) 3 4 5

Controlul si verificarea calitativa a greselilor de îmbinare cap la cap prin sudura electrica,
începe înca din faza premergatoare sudurii prin verificarea practica a capacitatii sudorilor
admisi la aceste operatii în conformitate cu instructiunile C.9 ale I.S.C.I.R. si aproviziona rii cu
materialele de adaos corespunzatoare.
In timpul executarii sudurii se controleaza :
- daca se foloseste numai materialul de adaos corespunzator si daca acesta este pastrat în
conditii care sa-i conserve calitatile cerute;
- daca sunt curatate corect si complet suprafetele ce vor fi sudate;
- daca în caz de vânt sau ploaie sunt luate masuri de protectie adecvate;
- daca exista îndemânare de executie la sudor;
- daca se realizeaza cordonul de sudura conform fisei tehnologice si a altor tehnici de
sudare.
Dupa executarea îmbinarilor sudate se verifica:
- la sudurile cap la cap: aspectul exterior al tuturor sudurilor si prin încercari cu raze gama
sau X in conformitate cu prevederile standardelor SR EN 444; 8539, 10138; SR ISO 3059 si CR
4, CR 20 si I27 sau alte metode de control nedistructiv legal aprobate.
Daca rezultatele controlului vizual sau cu raze gama sau X nu corespund pe mai mult de 1/3 
1/2 din lungimea cordonului atunci întreaga sudura se îndeparteaza prin taiere. Daca defectele
constatate se extind pe o portiune mai mica de 1/3 din circumferinta tevii, atunci partea defecta
se îndeparteaza prin curatire si se sudeaza din nou cu acelasi material de adaos.
Toate rezultatele controlului sudurilor atât în timpul cât si dupa executarea acestora se
înregistreaza în documentatia de santier privind executarea conductei, acestea se raporteaza si
se urmaresc pentru fiecare sudor, înscriindu-se concluziile si masurile luate în legatura cu
materialul si sudorii admisi la sudarea conductelor.
Clasificarea si simbolizarea defectelor se va face conform prevederilor STAS -8299/78.
Controlul imbinarilor
Controlul imbinarilor se face prin urmatoarele operatiuni:
- examinarea aspectului exterior;
- verificarea coaxialitatii conductelor;
- incercarea la presiune cu aer.
În timpul încercarilor nu se admit pierderi de presiune, tolerantele admise fiind cele
corespunzatoare clasei de precizie a aparatului de masura utilizat.Conditiile de încercare si
rezultatele încercarilor se consemneaza într-un proces verbal de receptie tehnica.

 INSTALATII SANITARE

Pentru instalaţiile de alimentare cu apă potabilă se vor utiliza:

- ţeavă din polipropilena multistrat pentru diametre ∅20mm-∅63mm;
- fitinguri;
- robinete de închidere cu obturator sferă PN16;
Materialele vor fi însoţite de certificate de conformitate cu standardele europene
pentru materialele provenite din U.E. si agremente tehnice conform legislaţiei în vigoare
pentru materialele provenite din tari din afara U.E.
Alimentarea cu apă rece a cladirii la parametrii de debit şi presiune se vor asigura de la reţeaua
publica de alimentare cu apă a localitatii, existenta in apropiere, prin intermediul unui
bransament.Instalaţia de alimentare cu apă rece si caldă de consum, se va executa din ţevi din
polipropilena, atat la nivelul grupurilor sanitare cat si distributia pe orizontala si verticala pana
la acestea. Conductele de alimentare cu apă rece si calda vor fi izolate împotriva producerii
condensului cu cauciuc sintetic expandat având grosimea de 9 mm.Conductele se vor susţine de
elementele de rezistenta cu suporţi si bride.De asemenea , a fost prevazuta o conducta de
recirculare a apei calde menajere. Pentru o buna intretinere a instalatiei se vor monta robinete
de golire in punctele minime ale instalatiei.Prepararea apei calde menajere pentru grupurile
sanitare se va face cu ajutorul a doua vase acumuluatoare tip puffer cu capacitatea de 1500 l
fiecare si avand incorporate boilere pentru preparare apa calda de consum cu capacitatea de 300
litri. Acestea vor fi alimentate de la centrala termica cu functionare pe combustibil solid si de la
panourile solare amplasate pe camera centralei termice. Aceste boilere sunt cuprinse in
proiectul de instalatii termice. Aceste echipamente sunt amplasate în camera centralei termice.
Traseele principale de distributie ale apei reci, apei calde si a conductei de recirculare vor fi
montate la plafonul parterului, apoi vor urca pe coloane catre etajul cladirii.
In dreptul armaturilor mascate sau ingropate vor fi prevazute nise cu usa de vizitare,acestea
urmand a fi prevazute in partea de arhitectura.Baile si grupurile sanitare se prevad com plet
echipate cu obiecte sanitare si accesorii. Obiectele sanitare se prevad cu sisteme de sustinere
pentru amplasarea pe pereti.Sifoane de pardoseala cu capac de inox sunt amplasate cat mai
aproape de coloane.Conducta exterioara din PEHD, sa va monta pe un pat de nisip de 10 cm, la
o adancime mai mare decât adâncimea de îngheţ specifica zonei.Contorizarea apei reci se va
face in caminul de bransament aflat la limita proprietatii.
Îmbinarea cu manşonul alunecător este nedemontabilă, ceea ce înseamnă că se poate pune sub tencuială
sau sub sapă urmarindu-se ca stratul de acoperire sa fie de minim 1,5 cm. Se debitează conductele la
lungimea dorită. Se trage pe conductă mansonul alunecător. Partea interioară teşită a manşonului
alunecătore va fi spre capătul conductei. Conducta se lărgeşte la rece de două ori, a doua oara după
rotirea ei cu 30 0.Manşonul nu se va afla în zona de lărgire. Fitingul se introduce în conductă. După scurt
timp fitingul va sta fix în aceasta. Cu ajutorul unui dispozitiv de presare (presa), maşonul alunecător este
împins pâna la gulerul fitingului . Tehnica de îmbinare este conform procedurii producătorului şi
necesită numai ţevi şi fitinguri corespunzătoare precum şi dispozitiv special de îmbinare. Debitarea
conductelor să va face la lungimea din proiectul de execuţie care să cuprindă şi lungimea suplimentară
suficientă pentru a asigura cuplarea corectă a ţevilor drepte sau a subansamblelor (elementelor
prefabricate). Panta minimă a conductelor de alimentare cu apa va fi de 1% 0 pentru asigurarea aerisirii
sau golirii. Conductele ingropate în pereţi, respectiv izolaţiile acestora, vor fi retrase de la suprafaţa
zidariei cu cel puţin 1 cm.
La trecerea prin pereţi şi planşee conductele de apă se vor monta în tuburi de protecţie metalice. Partea
superioară a manşoanelor de protecţie din încăperile dotate cu instalaţii sanitare, va depăşii nivelul
pardoselii finite cu 2-3 cm. Conductele orizontale de apă caldă vor fi montate deasupra celor de apă rece
cu 10-15 cm. Conductele pozate în sapă vor fi protejate în manşoane gofrate din polietilenă.
Confecţionarea şi montarea dispozitivelor de preluare a dilatărilor şi eforturilor din conducte. Dilatările
conductelor de apa caldă de consum vor fi preluate prin montajul cu semicămăşi din oţel sau prin
montajul arcuit cu braţ de dilatare. Realizarea acestor montaje se va face conform procedurii
producătorului.
Susţinerea conductelor montate pe pereţi se face prin brăţări.
Distanţele maxime între punctele de fixare:
- conducte de apă rece montate aparent fară semicămaşă de oţel: 1.0 -1.50 m funcţie de
diametru;
- conducte de apă rece montate aparent cu semicămaşă din oţel: 2 m;
- conducte de apă caldă montate aparent cu semicămaşă din oţel: 2 m;
- conducte de apă caldă montate în nişă fară semicămaşă din oţel: 1.5 m; Punctele fixe se vor
realiza cu ajutorul braţărilor şi se vor plasa de-o parte şi de cealaltă a îmbinărilor şi în
vecinătatea armăturilor de separare sau închidere.
Pe şantier suporţii se vor monta ţinând seama de sensul de dilatare al conductei.
În conformitate cu prevederile normativului I9-2013, cap. 13 conductele de alimentare cu apă rece şi
caldă de consum vor fi supuse la următoarele încercări: - încercarea de etanşeitate la presiune la rece;
- încercarea de funcţionare la apă rece şi caldă;
- încercarea de etanşeitate şi rezistenţă la cald a conductelor de alimentare cu apă caldă.
Instalaţiile montate dar încă neacoperite se umplu cu apă dar fară aer. Proba de presiune se face atât ca
probă prealabilă cât şi ca probă principală. Pentru proba prealabilă se introduce în instalaţie o presiune de
probă de 10 bari, care trebuie restabilită pe parcursul a 30 minute de două ori la câte 10 minute. în
continuare, după alte 30 minute de încercare presiunea de probă nu trebuie să fi scăzut cu mai mult de 0.6
bari şi să nu fi apărut neetanşeităţi. Imediat după proba prealabilă se face proba principală la presiunea de
9 bar. Durata încercării este de două ore. În acest caz, presiunea de lucru citită imediat după proba
prealabilă nu are voie să fi scăzut după alte ore, cu mai mult de 0.2 bari. Nu trebuie să fi apărut
neetanşeităţi în nici un punct al instalaţiei încercate. Încercarea de etanşeitate la presiune la rece - se
efectuează înnainte de închiderea golurilor, încăperilor şi demontarea armăturilor şi a aparatelor de la
punctele de consum, locurile lor fiind obturate cu flanşe sau dopuri.
După remedierea eventualelor defecte încercarea se reia. Încercarea de funcţionare la apa rece şi caldă
se efectuează după ce s-au montat armăturile şi aparatele de la punctele de consum, precum şi toate
echipamantele (staţiei de pompe, staţiei de preparare apă caldă, etc.) şi instalaţia este adusă la presiunea
 de regim. Prin deschiderea succesivă a armăturilor de alimentare se verifică dacă apa ajunge la
presiunea de utilizare la fiecare punct de consum. Prin deschiderea numarului de robinete de consum
corespunzător se verifică simultaneitatea şi debitul de calcul.
Încercarea de etanşeitate şi rezistenţa la cald a conductelor de alimentare cu apă se efectuează prin
punerea în funcţiune a instalaţiilor de apă caldă la presiunea de regim şi la temperatura de 55-60 0C care
trebuiesc menţinute cel puţin 6 ore. După răcirea completă se repeta încercarea la presiune la rece.

Instalatii de canalizare menajera

Pentru instalaţiile de canalizare menajera vor utiliza:
-ţevi din polipropilenă pentru presiuni nominale 2,5 - 4;
-piese speciale pentru instalaţii de canalizare din polipropilenă, pentru etanşare cu garnituri
de cauciuc, ambele cu caracteristici şi dimensiuni conform anexa 3A1 din "Normativ pentru
proiectarea executarea şi exploatarea instalaţiilor tehnico-sanitare şi tehnologice cu ţevi din
polipropilenă" ind. N.P. 003-96;
-obiecte sanitare din porţelan sanitar (lavoare, vase WC);
-obiecte sanitare din material plastic şi fibră de sticlă (căzi de duş, sifoane de pardoseală,
guri de scurgere apă pluvială );
-rezervor îngropat pentru vas WC, din polietilenă, complet echipat;
-obiecte sanitare din inox (spalatoare comune, chiuvete,spalatoare cu picurator); - accesorii
şi stelaje de montaj.
Obiectele sanitare vor fi însoţite de certificate de conformitate cu standardele europene pentru
materialele provenite din U.E. si agremente tehnice conform legislaţiei în vigoare pentru materialele
provenite din tari din afara U.E.
Din cadrul obiectivului se vor evacua în tunele de infiltrare, următoarele categorii de ape
uzate:
- Ape uzate menajere provenite din funcţionarea tuturor obiectelor sanitare inclusiv
a WC-urilor, vor fi trecute prin ministatia de epurare inainte de deversarea in tunel;
- Ape pluviale de pe acoperisul si terasele cladirii.
- Ape de condens provenite din funcţionarea aparatelor de condiţionare.
Condensul provenit de la ventiloconvectoare se va prelua prin conducte din PP si se va dirija
catre sifoanele spalatoarelor sau lavoarelor. Racordarea acestor conducte la sistemul de
canalizare se va face obligatoriu prin sifonare. Racordurile de la obiectele sanitare s -au
prevazut constructiv cu dimensiunile si pantele normale. Grupurile sanitare si baile au fost
prevazute cu sifoane de pardoseala cu 1 – 2 intrari orizontale si 1 iesire orizontala/verticala
racordate la coloanele verticale de ape uzate menajere, coloane la care se racordeaza si w c-
urile, urmand ca lavoarele sa fie racordate la sifoanele de pardoseala.S-au prevazut constructiv
coloane verticale de scurgere din polipropilena de scurgere Ø 110 mm, coloane care sunt
preluate de reteaua exterioara de canalizare ape uzate menajere.Coloanele de canalizare vor fi
prevazute cu piese de curatire la baza coloanei, deasupra ultimei ramificatii si la fiecare nivel.
Inaltimea de montaj a piesei de curatire va fi de 0,40 – 0,80 fata de pardoseala, urmand ca in
dreptul acesteia sa se prevada usite in ghenele de mascare ale coloanelor verticale de
canalizare.Apele meteorice care provin din ploi sau din topirea zăpezilor de pe acoperişul
clădirii si terase vor fi preluate printr-un sistem de jgheaburi si vor fi evacuate la reteaua
exterioara catre tunelele de infiltrare.
Reţeaua de canalizare pluviala este separata de reţeaua de canalizare a apelor uzate menajere,
deoarece in cazul unor ploi cu intensitate mare, chiar daca sunt de scurta durata, in conductele
de canalizare a apelor meteorice regimul de curgere este sub presiune si orice legătura intre
aceste conducte si reţeaua de canalizare a apelor uzate menajere ar duce la inundarea clădirii,
prin obiectele sanitare.
Instalaţiile se execută din :
- pentru instalaţiile interioare ingropate şi exterioare de canalizare menajeră: tuburi si
piese de legătură din PVC-KG.
- pentru instalaţiile interioare supraterane de canalizare menajeră: tuburi si piese de
legătura din polipropilena - PP;
Înainte de punerea în operă materialele vor fi verificate vizual şi dimensional. Prin examinare vizuală se
va urmări ca:
- ţevile să fie drepte, culoarea lor să fie uniformă şi de aceeaşi nuanţă;
- suprafaţă interioară şi exterioară să fie netedă, fără fisuri, arsuri sau cojeli;
- să nu fie bule de aer, incluziuni şi arsuri în secţiunea transversală a ţevii;
- suprafaţă interioară a mufelor fitingurilor trebuie să fie netedă, fără denivelări, incluziuni,
cojeli etc;
Prin verificarea cu şublerul se urmăreste ca:
- abaterile la diametrul exterior, la diametrul interior al ţevilor şi al mufelor fitingurilor se
vor înscrie în limitele valorilor înscrise în prospect. Materialele găsite necorespunzătoare nu vor fi puse în
lucru.
Temperaturile optime de prelucrare a materialelor din polipropilenă în atelier cât şi la montarea pe
şantier sunt de +5 pâna la +30 0 C. Nu se recomandă prelucrarea mecanică a ţevilor la temperaturi sub
+50 C, însa deformarea la cald se poate efectua. Prelucrarea materialelor din polipropilenă se va efectua
numai de către personal tehnic de specialitate instruit în domeniul prelucrării materialelor plastice. La
efectuarea operaţiilor de prelucrare a materialelor din polipropilenă se va ţine seama de plasticitatea
materialului la temperaturi relativ scăzute şi de coeficientul redus de transmisie a căldurii, ceea ce poate
provoca încălzirea sculelor prelucrătoare şi împiedica lucrul prin îmuierea materialului. Nu este permisă
răcirea sculelor cu apă în timpul prelucrării. Suprafaţa prelucrată nu trebuie să prezinte fisuri care se pot
amplifica ulterior pâna la apariţia de crăpături. Pentru operaţiile de taiere, lipire, polizare, găurire şi
deformări la cald se vor respecta prevederile din normativul cu ind. N.P - 003 , anexa 5. Îmbinarea
conductelor de canalizare din PP între ele sau cu piese fasonate se realizează cu inele de cauciuc pentru
etanşare. Tehnologia de execuţie a acestor îmbinări va respecta prevederile din anexa 5 a normativului cu
ind. N.P.- 003.
Conductele se vor monta paralel cu elementele de construcţii adiacente respectând pantele indicate în
planuri. Nu se realizează îmbinări în zonele de trecere ale acestora prin planşee, pereţi, plafoane sau
rosturi de tasare. Ţevile din PP se pot monta aparent, mascat (în şliţuri, în elemente de construcţii),
îngropate în pământ şi în canale vizitabile şi nevizitabile. La trecerea prin pereţi şi planşee se va proteja
conducta cu tub metalic de diametru mai mare. Diametrul interior al tubului de protecţie va fi cu 10-20
mm mai mare decât diametrul exterior al ţevii. Spaţiul liber între ţeavă PP şi tubul de protecţie se va
completa cu pâslă minerala, carton, etc. La trecerile prin pereţi, tubul de protecţie va avea lungimea egală
cu grosimea finită a pereţilor, iar la trecerile prin planşee tubul de protecţie va depăşi partea superioară
finită a planşeului cu 20 mm şi va fi la nivelul părţii finite inferioare a planşeului. Nu se admit îmbinări
ale conductelor în manşoanele de protecţie. Distanţă minimă între marginea tubului de protecţie şi cea
mai apropiată îmbinare sau derivaţie va fi de 3 cm. În cazul reţelelor aparente ţevile se vor monta numai
după ce s-au executat tencuielile. Distanţă liberă de la conducta la perete va fi maxim 3 cm. Montarea
obiectelor sanitare se va face pe stelaje specifice fiecărui obiect. Acestea, precum şi rezervoarele de
spălare ale WC-urilor, se vor prinde în structura de rezistenţă a pereţilor, pe poziţiile şi la distanţele din
proiectul de instalaţii sanitare, şi înălţimile normate în STAS 1504-85.
Pe stelaje se vor lega şi racordurile specifice obiectului la conductele corespunzătoare montate în
pereţi. Montarea propriu-zisă a obiectelor şi a armăturilor caracteristice acestora, se face numai după
executatea şi finisarea pereţilor.
Obiectele se fixeaza prin şuruburi de stelajele metalice, apoi se fac legăturile la armăturile
obiectului.
În cazul tuburilor din PP îmbinate cu piese de legătura cu garnituri de cauciuc, preluarea dilatărilor se va
realiza prin menţinerea unei distanţe de 10 mm între tubul de PP şi capătul fiecărei mufe. Conductele
orizontale de canalizare (colectoarele aparente) din PP, se vor susţine de elementele de rezistenţă cu
coliere şi brăţări amplasate la o distanţă de 10 ø D.
Punctele fixe se vor amplasa la fiecare tub după mufa acestuia.
Coloanele se vor susţine astfel:
- pentru coloanele care sunt încastrate la nivelul planşeului, se vor monta câte două brăţări
de ghidaj la distanţa de 1-2 m pe fiecare nivel;
- pentru coloanele care traverseaza planşeele prin goluri, pentru fiecare tub se va prevedea
câte un punct şi o brăţară de ghidaj la fiecare nivel La baza şi vârful coloanei se vor monta puncte fixe.
Prinderea şi susţinerea conductelor orizontale se face cu:
- console de susţinere din resturi de ţeavă din PP (uşor turtită, fasonată la cald) fixate în
perete;
- brăţări de perete.
Punctele fixe se vor realiza prin lipirea a două inele de ambele părţi ale unei brăţări încastrate în
perete. Distanţele între dispozitivele de susţinere pe orizontală ale conductelor din PP sunt conform tabel
1 pct.3.26 din normativ ind.N.P.- 003 .În cazul montajului aparent al conductelor distanţa între conducta
şi peretele finisat (tencuit înainte de montaj) va fi de maximum 3cm.
În conformitate cu prevederile normativului I9-2013, conductele interioare de canalizare a apelor vor fi
supuse la următoarele încercări:
- încercarea de etanşeitate; - încercarea
de funcţionare.
Încercarea de etanşeitate la presiune la rece - se efectuează prin verificarea etanşeităţii pe tot traseul
conductelor şi la punctele de îmbinare prin umplerea cu apă a conductelor până la nivelul de refulare prin
sifoanele de pardoseală şi obiectele sanitare.
Încercarea de funcţionare - se efectuează prin alimentarea cu apă a obiectelor sanitare şi a punctelor de
scurgere la debitul nominal de funcţionare.
 Recepţionarea lucrărilor de canalizare este precedată de controlul riguros al acestora, care cuprinde
următoarele operaţii:
-verificarea conductelor montate pe suporţi;
-verificarea cotelor conductelor;
-verificarea armăturilor şi a accesoriilor;
-verificarea la etanşeitate;
Verificarea şi recepţia se fac cu respectarea Normativului C 56 şi a celorlalte acte normative care
reglementează efectuarea recepţiei obiectivelor de investiţii.
La recepţie va participa în mod obligatoriu, în calitate de membru şi un delegat al unităţii care
urmează să asigure exploatarea şi întreţinerea reţelei.
Beneficiarul va recepţiona:
-modul de execuţie a instalaţiei de canalizare;
-cartea construcţiei, cu toate lucrările executate precis specificate.
La recepţia finală a lucrărilor, beneficiarul va solicita constructorului cartea tehnică a lucrării în
care să fie evidenţiate cu cea mai mare precizie modul de execuţie, eventualele modificări acceptate de
proiectant şi beneficiar, inclusiv marcarea lucrărilor.
Realizarea lucrărilor în conformitate cu prevederile documentaţiei va asigura o calitate
corespunzătoare a acestora şi o bună fiabilitate.
Cartea construcţiei, întocmită de antreprenor şi prezentată la recepţie va fi documentul principal pe
baza căruia se va realiza recepţia finală.
Beneficiarul are obligaţia ca înainte de începerea execuţiei să înainteze spre verificare proiectul
unui verificator autorizat ―Is ―.
Îmbinarea ţevilor de polietilenă se va face prin sudură cap la cap cu termoplacă. Aceasta este o
metodă de îmbinare tipică a răşinilor termoplastice, care s-a dezvoltat odată cu evoluţia polimerilor, fiind
o metodă consacrată care conferă siguranţă la montaj şi fiabilitate în exploatare.
Procedura de sudură cuprinde următoarele faze:
- introducerea capetelor care se vor suda într-un suport cu menghină reglabilă;
- aşezarea în acelaşi plan a celor două capete şi curăţirea lor cu ajutorul unor freze cu cuţite;
- preîncălzirea suprafeţelor care vor fi lipite prin compresia lor pe o termoplacă teflonată care
are o temperatură de 200 0C;
- extragerea termoplăcii şi contactul imediat prin compresie a celor două capete; - se menţin
capetele în contact până când temperatura scade sub 60 0C; - demontarea maşinii şi pregătirea
pentru o nouă sudură.
Maşina de sudat este formată dintr-un suport cu menghine mobile care se pot deschide. Mişcarea de
apropiere şi îndepărtare este realizată prin intermediul unui piston hidraulic alimentat şi comandat de la o
unitate electrohidraulică portabilă.
Freza este formată din două plăci rotitoare cu lame cuţit, care sunt presate între cele două capete prin
intermediul prinderii hidraulice a tuburilor.
Placa termostatică are rezistenţe interioare şi este acoperită cu un strat de teflon pentru a evita lipirea
capetelor ţevilor de polietilenă încălzite. Temperatura este controlată de un termostat.
Fiecare maşină de sudat cap la cap este prevăzută cu o gamă proprie de diametre de sudat.
Procedura de sudură este extrem de simplă, dar pentru a se obţine rezultate optime este necesară
respectarea următoarelor cerinţe:
- o bună aliniere axială a conductelor;
- proprietăţile fizico-chimice ale materialelor de sudat trebuie să fie compatibile reciproc şi
compatibilitatea materialelor trebuie să fie certificată de fabricantul ţevilor şi racordurilor;
- pereţii elementelor ce urmează a fi sudaţi trebuie să fie egali sau să aparţină aceleaşi serii S sau
PN;
- control şi corecţii ale eventualelor ovalizări prezente la capetele ţevilor;
- curăţirea suprafeţelor de sudat şi a pieselor componente a maşinii de corpuri străine, urme de
unsoare, apă;
- verificarea bunei funcţionări a sculelor;
- alegerea şi montarea sculelor pentru diametrul ţevilor de sudat;
- respectarea presiunilor specifice de preîncălzire şi sudare;
- respectarea temperaturii termoplăcii de 200 0C (toleranţă + 10 0C);
- suprafaţa de lipire a termoplăcii trebuie să fie curăţată înaintea fiecărui ciclu de sudură folosind
hârtie şi alcool;
- respectarea timpilor de preîncălzire, sudare şi răcire;
- răcirea trebuie să fie naturală, se vor evita metodele de răcire bruscă cu apă sau aer;
- în caz de umiditate, vânt sau temperatură scăzută, incintă de sudat trebuie să fie acoperită cu un
material protector;
- temperatura înconjurătoare, măsurată pe ţevile care trebuie să fie sudate, trebuie să fie între 0 0C şi
40 0C;
- extremităţile ţevilor care urmează a fi sudate trebuie să fie închise cu dopuri de protecţie pentru a
preveni ca suprafeţele de sudat să fie răcite cu curenţi de aer;
- ţevile de sudat trebuie să fie aşezate pe role, acest lucru făcând mai uşoară deplasarea lor în timpul
operaţiilor de sudură.
După fiecare sudură se va completa un ―Protocol de sudură‖ în care trebuie
specificate următoarele date:
- numele sudorului şi firma care execută sudurile;
- modelul şi numărul de serie al maşinii cu care au fost făcute cuplaje;
- temperatura mediului şi condiţiile atmosferice;
- diametrul nominal al ţevii şi caracteristicile acesteia (PN şi grosimea de perete); -
presiunea de tragere, de încălzire şi cea de sudură;
- înălţimea marginilor şi timpii de încălzire şi de sudură.
Temperaturile optime de prelucrare a materialelor din polietilenă în atelier cât şi la montarea pe
şantier sunt de +5 pâna la +300C.
Nu se recomandă prelucrarea mecanică a ţevilor la temperaturi sub +5 0 C, însa deformarea la cald
se poate efectua. Prelucrarea materialelor din polietilenă se va efectua numai de către personal tehnic de
specialitate instruit în domeniul prelucrării materialelor plastice. La efectuarea operaţiilor de prelucrare a
materialelor din polipropilenă se va ţine seama de plasticitatea materialului la temperaturi relativ scăzute
şi de coeficientul redus de transmisie a căldurii, ceea ce poate provoca încălzirea sculelor prelucrătoare şi
împiedica lucrul prin îmuierea materialului. Nu este permisă răcirea sculelor cu apă în timpul prelucrării.
Suprafaţă prelucrată nu trebuie să prezinte fisuri care se pot amplifica ulterior pâna la apariţia de
crăpături.
Pentru operaţiile de taiere, lipire, polizare, găurire şi deformări la cald se vor respecta prevederile din
normativul cu ind. N.P - 003, anexa 5.
Îmbinarea conductelor de canalizare din PEHD între ele sau cu piese fasonate se realizează cu inele de
cauciuc pentru etanşare. Tehnologia de execuţie a acestor îmbinări va respecta prevederile din anexa 5 a
normativului cu ind. N.P.- 003.
Recepţionarea lucrărilor de canalizare este precedată de controlul riguros al acestora, care cuprinde
următoarele operaţii:
-verificarea conductelor montate pe suporţi;
-verificarea cotelor conductelor;
-verificarea armăturilor şi a accesoriilor;
-verificarea la etanşeitate;
Verificarea şi recepţia se fac cu respectarea Normativului C 56 si a celorlalte acte normative care
reglementează efectuarea recepţiei obiectivelor de investiţii.
La recepţie va participa în mod obligatoriu, în calitate de membru şi un delegat al unităţii care
urmează să asigure exploatarea şi întreţinerea reţelei.
Beneficiarul va recepţiona:
-modul de execuţie a instalaţiei de canalizare;
-cartea construcţiei, cu toate lucrările executate precis specificate.
La recepţia finală a lucrărilor, beneficiarul va solicita constructorului cartea tehnică a lucrării în
care să fie evidenţiate cu cea mai mare precizie modul de execuţie, eventualele modificări acceptate de
proiectant şi beneficiar, inclusiv marcarea lucrărilor.
Realizarea lucrărilor în conformitate cu prevederile documentaţiei va asigura o calitate
corespunzătoare a acestora şi o bună fiabilitate.

Instalatii de stingere a incendiilor

Debitul si presiunea necesare stingerii unui incendiu din exterior se vor asigura de la statia de pompare
proprie, comuna cu cea de hidranti exteriori, formata din grup de pompare si rezerva de apa pentru
incendiu, amplasate ingropate in pamant.
Tehnologia de executie a lucrarilor de instalatii sanitare cuprinde urmatoarele etape :
a. Etapa pregatitoare care cuprinde :
 studierea proiectului ;
 studierea specificatiilor de materiale si echipamente ;
 procurare materiale ;
 efectuare lucrari în atelier ;
 transportul la santier si depozitarea în conditii sigure ;
  pregatirea materialelor si echipamentelor pentru montaj.
b. Etapa de executie a lucrarilor în urmatarea succesiune :
 trasarea trasee de tevi si pozitia obiectelor sanitare ;
 montare tevi de protectie la strapungeri si montaj îngropat ;
 montaj suporti, console si bratari ;
 montare tevi si elemente de legatura ;
 montare obiecte sanitare ;
 probe hidraulice ;
 vopsitorii si izolatii.
 probe de functionare si reglarea instalatiei.
Instalatiile sanitare se vor executa paralel cu lucrarile de constructii.
In etapa a I a se va executa întreaga distributie atât pentru toate conductele de canalizare
cât si pentru cele de apa rece si apa calda menajera.
In etapa a II a se vor monta etapizat pe nivele coloanele si legaturile la obiectele sanitare.
In etapa a III a se executa proba de presiune,blindȃnd capetele conductelor.
In etapa a IV a dupa terminarea finisajelor se vor monta obiectele sanitare si se executa
ultima proba de functionare.
Montajul obiectelor sanitare
Montajul lavoarului pe console cu dibluri metalice
Se pozitioneaza lavoarul pe console, regland pozitia orizontala si se insemneaza gaurile de
prindere in perete. Se fac gaurile in zid folosind o bormasina cu o dimensiune de burghiu 12 -
14. Se introduc in gauri diblurile setului de fixare si se strang bine suruburile folosind cheia de
17. Se apropie lavoarul de suruburile de fixate in prealabil pentru a fi siguri ca se potrivesc
gaurile. Sub lavoar se pozitioneaza consolele metalice. Se traseaza gaurile care vor fi executate
cu bormasina cu burghiu 10x120mm. Se introduc in gauri diblurile metalice, se repozitioneaza
consola strangand suruburile si astfel fixand consola. Identic se executa pentru partea cealalta a
lavoarului. Se demonteaza lavoarul de pe pozitie si se monteaza bateria.
Montarea bateriei pentru lavoar
Se va incepe operatiunea de montare a bateriei prin insurubarea racordurilor flexibile ¼ -
1/2(3/8) care se gasesc in cutia bateriei. Fixarea acestor racorduri se face fara a folosi calti sau
alte produse pentru impermeabilizarea imbinarilor. Dupa ce s-au fixat si suruburile, se vor
introduce racorduruile flexibile ale bateriei in orificiul lavoarului, aproi se prind pe dedesubt
flansa de fixare si se strange cu piulita.
Se prind racordurile de alimentare la robinetii respectivi. Se verifica daca fiecare furtun
este conectat la robinetul corespunzator. Se porneste bateria folosind apa rece si calda pentru a
va asigura ca nu exista scurgeri.
Executie instalatii cu tevi din polipropilena “PP”
Manevrarea transportul si depozitarea tubulaturii din PP
Tuburile din PP vor fi aranjate ordonat avind grija sa fie prinse convenabil pe toata
lungimea si suficient distantate pentru a se evita deformarea mufelor. O atentie marita se se va
acorda manipularii acestora in perioadele cu timp friguros cind r igiditatea materialului creste
considerabil. Manipularea tubulaturii din PP se va face in asa fel incit sa se evite deteriorarea
sau murdarirea lor ( in special la garnituri sau in zona mufelor) cu noroi pietricele sau alte
materiale straine. Depozitarea tevilor se va face cat mai protejat de intemperii, temperaturi
joase,lumina solara directa, stivuindu-le pe suprafete orizontale si uniforme, in mod normal pe
traverse de lemn sau pe elemente de impachetat. In cazul stocarilor prelungite se va evita
formarea de stive cu inaltimi mai mari de 1,5 m. Se va evita expunerea directa la actiunea
razelor solare pe o perioada mai mare de 18 luni. Temperatura maxima de depozitare este de
45 0C. Nu se recomanda pralucrarea mecanica a tevilor de PP la temperaturi sub 5 0 . Materialele
depozitate la temperaturi sub 5 0 C se vor tine 24 de ore la temperatura atelierului inainte de a fi
supuse prelucrarii.Celelalte lucrari ( de formare la cald, sudura) se pot executa si la temperaturi
mai scazute dar nu sub –50 C.
Prelucrarea materialelor din PP
Prelucrarea si montarea materialelor din PP in instalatii sanitare si tehnologice se
efectueaza numai cu personal tehnic de specialitate instruit in domeniul prelucrarii materialelor
plastice si a elementelor de instalatii din material plastic si verificat ca atare de unitatile de
executie a lucrarilor de instalatii.
Prelucrari mecanice
La efectuarea operatiilor de prelucrare mecanica a materialelor din PP se va tine seama de
plasticitatea materialului la temperaturi relativ scazute si de coeficientul redus de transmitere a
caldurii, ceea ce poate provoca incalzirea sculelor prelucratoare si impiedica lucrul prin
inmuierea materialului.
Nu este permisa racirea sculelor cu apa in timpul prelucrarii.
Suprafata prelucrata nu trebuie sa prezinte fisuri care se pot amplifica ulterior pina la
aparitia de crapaturi.
Taierea
Se utilizeaza urmatoarelor scule:
- banc de lucru cu menghina de banc;
- fierastraie manuale pentru metale;
- forfeci si cutite pentru taiat;
- dispozitive electrice de taiere.
Taierea se va efectua in mod continuu, fara intrerupere si uniform pentru a se evita supraincalzirea
locala a materialului si a dispozitivelor de taiere.
Pilirea si polizarea
Pentru degrosarea, ajustarea si finisarea suprafetelor taiate se utilizeaza urmatoarelor
scule:
- dispozitive speciale pentru sanfrenarea capetelor de teava.
- raspile late si semirotunde pentru lemn;
- pile curente pentru metale;
- polizoare electrice de banc;
- panza abraziva pentru slefuire uscata;
- cutite si razuitoare triunghiulare (sabere)
Pilirea se face cu trasaturi lungi si apasare nu prea puternica pentru a nu se incalzi
materialul si a nu se imbacsi pilele. La polizare materialul nu se va apasa puternic pe piatra de
polizor pentru a nu se incalzi peste 80 0 C. Atit pilirea cat si polizarea se vor efectua fara masuri
speciale de racire.
 Gaurirea
Pentru gaurire se vor folosi:
- bormasina electrica sau de banc;
- bormasina manuala;
- burghie pentru metal.
La taierea gaurilor cu diametre mari se vor folosi burghie cu centrare, cu cutite
reglabile.La taierea gaurilor cu diametre mai mari de 10 mm, in timpul gauririi se va scoate de
mai multe ori burghiul din gaura pentru racirea materialului, sculei aschietoare si evacuarea
spanului. Este interzisa efectuarea filetarii peretilor tevilor din polipropilena.
Prelucrari prin deformare la cald
La prelucrarea materialelor din PP prin deformare la cald se respecta urmatoarele reguli:
- temperatura de lucru a materialului va fi de 155 oC;
- incalzirea se face numai pe portiunea necesara prelucrarii;
- incalzirea materialului trebuie sa fie uniforma, atat la suprafata cat si in profunzime;
- viteza de lucru la deformare sa fie cat mai mare;
- racirea sa fie cat mai rapida, daca se poate chiar pe sablonul sau pe mulajul de formare;
- sablonul sau mulajul de formare se va indeparta numai cand materialul a atins t emperatura de
maximum 40o C.
- se va tine seama la trasarea materialului tubular ca prin incalzirea in vederea prelucrarii
acesta se scurteaza cu 2 – 5 % din lungimea initiala.
Incalzirea materialului
Incalzirea materialelor din PP se face cu :
- radianti cu raze infrarosii, electrice sau cu gaze;
- in cazuri exceptionale, lampi cu benzina, becuri cu gaz prevazute cu tuburi sau cosuri
prelungitoare.
Incalzirea se va efectua numai in curentul de aer cald sau in calea radiatiilor infrarosii, in mod
uniform si lent astfel incat sa nu produca arderea materialelor. Timpul de expunere a materialului pentru
a fi incalzit la temperatura optima atat l a suprafata cat si in adancime fara arsuri, variaza de la caz la caz
in functie de diametrul tevii, grosimea materialului, intensitatea sursei, distanta de sursa etc.. Materialul
nu se va incalzi in nici un caz la temperaturi depasind 185 0deoarece devine prea plastic pentru afi
prelucrat in conditii optime.
Un control practic al temperaturii potrivite pentru prelucrarea la cald se face prin observarea flexibilitatii
tevii care se va indoi usor sub propria greutate atunci cand este tinuta la un capat.
Indoirea tevilor
La indoirea tevilor din PP se folosesc urmatoarele scule si dispozitive:
- dispozitivele de incalzire de la punctul 2.3.6.;
- vinclu de lemn ;
- sabloane de lemn de diferite forme si raze de curbura.
Tevile se deformeaza la cald ( la diametrul de 32 mm si mai mare tevile se umplu cu nisip uscat ).
Raza de curbura minima admisa va fi egala cu diametrul exterior al tevii.
Sudarea materialelor din PP
Se interzice efectuarea de reparatii prin sudura cu aer cald si electrod de adaos sau cu ultrasunete si
electrod de adaos la instalatiile de alimentare cu apa si de canalizare realizate cu
tevi si fitinguri din PP.
Imbinarea tevilor si fitingurilor din PP se realizeaza prin unul din urmatoarele sisteme:
a. sudura tip ―polifuziune‖
b. sudura tip ―cap la cap‖
c. sudura tip ―electrofuziune‖ .
a. Sudura tip “polifuziune” se realizeaza la imbinari teava in fiting cu ajutorul unui
dispozitiv prevazut cu dornuri incalzitoare teflonate pentru tevi si fitinguri cu diametre 16 –
50mm. Temperatura optima pentru realizarea imbinarii este de 285 oC pentru tevile si fitingurile
realizate din PP. Metodologia de imbinare este urmatoarea:
- se monteza dornurile necesare pe dispozitiv si se regleaza termostatul la 285oC;
- se asteapta sa se atinga temperatura de sudura prestabilita ( atingerea temperaturii este
semnalizata de termostat )
- se introduc teava si fitingul pe dornuri;
- se asteapta 3 – 10 secunde pana cand materialul ajunge la suprafata la temperatura de sudura;
- se scot teva si fitingul de pe dornuri si se introduc unul in celalalt in timp de 3 secunde
- se mentine pozitia nemiscata timp de 15 – 20 secunde;
- se lasa imbinarea sa se raceasca liber in atmosfera pina la temperatura mediului ambiant.
b. Sudura tip “cap la cap” se realizeaza la imbinarile teva cu teava sau teava cu fiting
pentru diametre mai mari de 50 mm si pentru grosimi de perete mai mari de 5 mm. Metodologia
de relizare a imbinarii este urmatoarea:
- se fixeaza tevile si fitingurile in dispozitivele de fixare;
- se curata capetele tevilor si fitingurilor cu dispozitivul de curatat;
- se regleaza temperatura la termostatul dispozitivului si se asteapta atingerea ei;
- se apropie capetele tevilor si fitingurilor de suprafetele teflonate incalzite ( oglinda ) si se
preseaza usor de acestea pana la aparitia unei mici ingrosari a capatului acestora;
- se lasa teava sau fitingul in contact cu suprafetele incalzitoare inca 10 – 20 secunde;
- se departeaza capetele tevilor sau fitingurilor de suprafetele de incalzire si se da la o
parte elementul incalzitor ( oglinda )
- se preseaza capetele incalzite ale tevilor sau fitingurilor unul pe altul si se mentin
presate timp de 20 – 30 secunde;
- se reduce presiunea si se asteapta racirea imbinarii la nivelul de temperatura a mediului
inconjurator dupa care se desfac tevile si fitingurile din dispozitivele de fixare.
c. Sudura tip “electrofuziune” se realizeaza la imbinari de teava cu fiting prevazut cu
rezistenta electrica folosind un dispozitiv prevazut cu un sistem automat de reglare a duratei de
alimentare cu curent electric. Metodologia de realizare a imbinarii este urmatoarea:
- se regleaza dispozitivul la valoarea necesara in functie de diametrul tevii;
- se introduc cele doua ( trei la teuri ) capete de teava in fitingurile respective;
- se racordeaza cablurile de alimentare la bornele ― electrofitingului‖ si se alimenteaza
dispozitivul de sudura.
- se anclanseza dispozitivul care isi face ciclul;
- se decupleza cablurile de racordare ale dispozitivului si se lasa sa se raceasca liber
imbinarea.
Acest sistem de imbinare se poate utiliza pentru intreaga gama de diametre pentru care
exista ―electrofitinguri‖ uzinate.
Imbinarea tevilor din PP cu fitinguri metalice
Imbinarea tevilor din PP cu fitinguri metalice se va realiza in cazuri speciale:
- lipsa spatiului pentru utilizarea dispozitivului ―polifuziune‖ si a ―electrofitingurilor‖;
- necesitatea trecerii la metal si lipsa fitingurilor PP/metal sau a fitingurilor din PP cu filet
uzinat.
Se vor utiliza fitinguri metalice care vor realiza etansare cu tevile din PP prin:
- presare – sistem REHAU;
- infiletare – sistem COMPACT;
- cu O-ring de cauciuc
Imbinarea tuburilor din PP pentru canalizare intre ele sau cu piese fasonate
Metodologia de imbinare este urmatoarea:
- se taie extremitatea tubului la un unghi de cca. 15o cu dispozitivul de sanfrenat;
- se curata mufa in interior si se verifica pozitia garniturii in mufa;
- pentru a usura introducerea tubului in mufa se aplica pe interiorul acesteia un lubrifiant care
sa nu atace garnitura de cauciuc ( ex. sapun lichid );
- se introduce tubul pina la capatul mufei exercitind o usoara presiune;
- se extrage tubul cca. 1 cm de la capatul mufei, operatie necesara pentru a permite
dilatarea tubului in interiorul mufei;
- se vor evita dezaxarile excesive ale tuburilor care se introduc in mufe, in aceste conditii
garnitura nu mai asigura o etansare perfecta;
- in cazul tuburilor in pamant sau in zidarie se va asigura protectia mufelor cu carton presat
pentru a evita patrunderea pamantului sau mortarului in mufa care ar putea dauna calitatii
etansarii.
Montarea armaturilor de presiune si scurgere
Armaturile metalice cu filet interior sau exterior (robinete de serviciu, robinete pentru
pisoare, robinete de colt, robinete de trecere, robinete de descarcare, hidranti de gradina etc. )
se vor imbina cu ajutorul fitingurilor din PP cu filet uzinat.
Armaturile metalice cu piulita olandeza ,robinete de lavoar, robinete cu plutitor, baterii
amestecatoare etc. se vor imbina prin intermediul unor tuburi metalice flexibile sau elastice,
cupru si alte materiale, care vor avea la ambele capete piulita olandeza si cu fitinguri di n PP cu
filet uzinat.
Armaturile cu flanse se vor imbina cu tevile PP prin sistemul flansa libera (ca la
racordarea cu tevile din fonta de presiune).
Armaturile montate pe conducte vor fi sustinute separat ( devenind astfel puncte fixe obligatorii)
pentru a nu se transmite eforturi asupra tevilor (datorita manevrelor sau greutatii lor
)
Montarea sifoanelor si ventilelor de scurgere la obiectele sanitare .
Racordarea sifoanelor de lavoar, spalator si pisoar se va face cu un racord din teava PP cu
etansare cu garnitura inelara de cauciuc. Racordarea ventilului cazii de baie si al rezervorului
de WC se va face cu racorduri speciale din PP. Sifoanele de pardoseala din PP simple sau
combinate se vor monta in pardoseala numai dupa ce au fost prevazute cu un strat izolator de
bitum tip D 50.
 Izolarea se va executa prin vopsirea suprafetei exterioare a sifonului cu un strat subtire de citom si
acoperirea accestuia cu un strat de bitum D50 de 4 mm grosime.
Montarea conductelor in cladiri.
La trecerea prin pereti si plansee se va proteja conducta din PP cu un tub de diametru mai
mare, tot din PP sau alt material (PVC, metal). Diametrul interior al tubului de protectie va fi
cu 10-20 mm. mai mare decit diametrul exterior al tevii. Spatiul liber intre teava PP si tubul de
protectie se va completa cu pisla minerala, carton, etc. Tubul de protectie se va fixa bine in
perete sau planseu.
La trecerile prin pereti, tubul de protectie va avea lungimea egala cu gosimea finita a peretilor, iar
la trecerile prin plansee tubul de protectie va depasi partea superioara finita a planseului cu 20 mm si va fi
la nivelul partii inferioare a planseului.
Trecerile prin fundatii sau peretii exteriori se vor realiza cu masuri speciale de etansare
contra infiltratiilor (conform catalogului de detalii tip). Nu se admit imbinari ale conductelor in
mansoanele de protectie
Distanta minima intre marginea tubului de protectie si cea mai apropiata imbinare sau
derivatie va fi de 5 cm.
Prinderea si sustinerea conductelor orizontale se fac cu :
- bratari de perete metalice;
- bratari si console metalice ancorate de constructie curenta.
Bratarile se vor executa cu muchii rotunjite. Ele se vor stringe usor peste garniturile de
protectie din pisla, polietilena expandata, carton ondulat, cauciuc etc..Garniturile vor avea o
grosime minima de 5 mm si vor depasi latimea bratarilor cu cca 10 mm. Distanta minima intre
punctele de sustinere si cea mai apropiata imbinare va fi de 15 mm. Prinderea si sustinerea
coloanelor verticale de scurgere se va efectua cu ajutorul bratarilor si protectiilor elastice fixate
pe perete sau pe cadrul nodurilor sanitare. Prinderea se va face la 3 – 4 cm de mufa cea mai
apropiata de punctul de sustinere. Punctele fixe se vor realiza prin intermediul a doua coliere
metalice cu surub strinse pe conducta din PP protejata cu o banda de cauciuc in grosime de 2
mm de ambele parti ale unei bratari incastrate in perete sau fixata pe cadrul nodurilor sanitare.
In cazul retelelor aparente tevile se vor monta numai dupa ce s-au executat tencuielile.
Distanta libera de la conducta la perete va fi minimum un diametru. In locurile unde
schimbarile de directie urmeaza sa preia o anumita variatie de lungime, distanta dintre teava si
perete va fi cel putin egala cu aceasta variatie de lungime.
Montarea conductelor in pamant
In exterior, conductele din PP se vor monta ( conform proiectului ) ingropate direct in
pamant sau in canale de beton vizitabile sau nevizitabile.In perioada de montaj si probe
conductele trebuie ferite de lovituri.
La montajul ingropat direct in pamint latimea santului va fi minima, atat cat este necesar
pentru executarea lucrarilor de sapatura. Fundul santului se netezeste si se curata de piet re. In
cazul terenurilor stincoase fundul santului se acopera cu un strat de nisip cu o inaltime de 10
cm.
Dupa pozare conducta se acopera complet cu un strat de nisip de minimum 5 cm.
Montaj conducte apa din otel zincat
Lucrari pregatitoare.
 Prima operatie in vederea inceperii lucrarilor de executie a instalatiilor interioare este verificarea
pieselor scrise si desenate din proiect.
Se va face confruntarea planurilor de instalatii PSI cu planurile de specialitate ale
celorlalte specialitati de instalatii in vederea coordonarii traseelor comune si a rezolvarii optime
a intersectiilor. Deasemeni se va face confruntarea cu planurile de arhitectura si rezistenta in
vederea coordonarii golurilor de trecere prin planseu, diafragme. Cu aceasta ocazie se vor
verifica si dimensiunile golurilor si a rabiturilor de mascare a conductelor.
Trasarea.
Traseele si dimensiunile conductelor precum si amplasarea echipamentelor, se stabilesc
prin proiect si sint mentionate pe planurile de executie. Inainte de de inceperea lucrarilor
executantul va analiza traseul de montaj al conductelor coordonat cu celelalte instalatii, locul
de montaj al obiectelor si utilajelor, pentru a evita executarea unor instalatii inestetice, sau greu
accesibile in expluatare. Traseul conductelor de interior, trebuie sa fie paralel cu peretii, cu
linia stilpilor si a grinzilor.
La montarea conductelor in plasa (pe orizontala) este necesar sa se asigure spatiu
suficient pentru a permite accesul in cazul operatiilor de intretinere si reparatii.
In zonele unde traseele cablurilor electrice sint comune cu traseul conductelor de apa, se recomanda
montarea de sus in jos, intai a cablurilor electrice apoi a conductelor de apa .
Executia transeelor pentru pozarea conductelor
Predarea amplasamentului conductelor se va face in mod obligatoriu impreune cu
detinatorii de retele subterane din zona respectiva, care vor indica in procesul verbal incheiat cu
aceasta ocazie traseul retelelor respective si conditiile de lucru pe aceste zone. Executia
conductelor incepe cu trasarea axului conductei dupa planurile de executie in conformitate cu
prevederile STAS 9821/5.
Saparea transeelor se va face combinat, mecanizat si manual, cu pereti verticali, fara
sprijiniri daca transeea are adincimi pina la 1,25 m. Daca insa adincimea de sapare depaseste
1,25 m transeea se va executa cu pereti verticali cu sprijiniri.Latimea santurilor va fi de regula
b= 0,7 m; in timpul lucrarilor de executie transeele gropilor pentru camine si imbinari se
pastreaza uscate.Fundul santului va fi nivelat si acoperit cu un strat de nisip realizindu -se patul
de pozare.
Imbinarea conductelor
In vederea montarii conductelor se va urmari reducerea la minim a sudurilor la fata
locului. Sudura se poate executa fie dupa introducerea tevilor in sant (fiind necesare saparea
unor gropi in locul de imbinare a tevilor), fie linga sant. Daca nu este posibila realizarea gropii
teava se va aseza si rezema pe dispozitive pe role linga sant, astfel incit in zonele de imbinare
sa nu apara tensiuni de incovoiere.
Conducta se va introduce in sant dupa racirea completa a imbinarii sudate.
Coborirea conductelor
Inainte de inceperea pozarii conductelor persoana responsabila se va asigura ca santul
corespunde atit din punct de vedere al conditiilor geometrice cit si din punct de vedere al
traseului (pozitia acestuia fata de constructii, canalizari subterane, canale termice, etc.).Inainte
de coborirea conductelor din PEHD in sant se va verifica ca acestea sa nu prezinte taieturi,
zgiriieturi sau alte deteriorari, iar imbinarile prin fuziune sa fie suficient racite inaint e de
aplicarea oricaror presiuni asupra unor imbinari recent executate.
La coborirea conductei in sant se va avea grija sa se evite zgiriierea conductei de peretele si fundul
santului.
Pozarea conductelor
Se va acorda o atentie deosebita pentru reducerea la minimum a eforturilor ce pot aparea in fitinguri
si sa se evite introducerea eforturilor suplimentare mai ales in fitingurile imbinate prin fuziune.In timpul
operatiilor de pozare a sistemelor de imbinari continue prin fuziune se va tine seama si se va acorda o
atentie deosebita deplasarilor care pot sa apara datorita dilatarii sau contratiei termice a materialului.
Acest efect este mai evident la imbinarile finale cu elemente fixe si la bransamente. In
timpul verii, in cazul existentei a doua puncte fixe este necesara o mica adaugire la lungimea
conductei din PE pentru a compensa contractia conductei de pe fundul racoros al santului. La
instalare in timpul iernii se va folosi lungimea exacta a conductei. Conducta care este prea
scurta sau nu este aliniata nu trebuie ridicata de colturile unei imbinari cu flanse, deoarece apar
eforturi suplimentare la capatul de intrare, la flansa adaptoare si la robinetul sau piesa fixa care
se leaga. Este recomandabil ca imbinarea partii finale a conductelor sa fie aminata pina la
aparitia stabilitatii termice a conductei.La nivelarea fundului santului trebuie avut grija sa se
aigure un sprijin uniform al conductei. Conducta trebuie fixata in sant astfel incit sa fie aparata
impotriva flotabilitatii, fara masuri speciale de mentinere a conductei la locul ei cind umplerea
totala a santului a fost definitivata.Conducta va fi trasa de un tambur in asa fel incit sa nu apara
nici o tensiune in conducta ingropata ca urmare a operatiei desfasurate. Printre altele, tensiuni
pot aparea si ca rezultat al desfasurarii neliniare a conductei de pe tambur.Curbarea tevilor de
PE este admisa, iar proprietatile sistemelor de imbinare prin fuziune permit schimbarea
directiei fara a se recurge la utilizarea curbelor speciale sau a blocurilor de ancorare; conditia
obligatorie de respectat este ca teava sa nu fie curbata la o raza mai mica de 30xd, si nici prin
utilizarea surselor de caldura.Instalarea fitingurilor cu flansa, cum ar fi robineti, vane, capace,
etc. impun de obicei folosirea flanselor scurte din polietilena echipate cu inel de sprijin si cu
garnituri. In acest caz etansarea trebuie sa fie uniforma si sa nu creeze efort de torsiune; la toate punctele
de instalare a fitingurilor grele se vor prevedea suporti de beton, atit pentru sustinerea greutatii, cit si
pentru preluarea momentului de torsiune asociat robinetilor.
Umplutura
Patul de pozare al conductelor trebuie sa fie din nisip in grosime de 15 cm. Dupa ce se
aseaza teava in sant deasupra se depune un strat de nisip cu o grosime minima de 15 cm
masurat de la generatoarea superioara a conductei peste care se adauga materialul rezultat din
sapatura. Spatiile laterale ale conductei se umplu si se compacteaza simultan in acelasi sistem,
manual, ca spatiul de deasupra conductei, pina la limita superioara a zonei de siguranta, care
este de 0,3 m de la generatoarea superioara a conductei.
Zonele de imbinare a tevilor sunt lasate libere pina la efectuarea probei de presiune, in
restul traseului fiind realizata umplutura cu pamint rezultat din sapatura cel putin pina la limita
superioara a zonei de siguranta. Tinind cont ca teava de polietilena, ca urmare a coeficientului
sau de dilatare, acumuleaza tensiuni daca este blocata la extremitati inainte de astupare se va
proceda astfel:
- umplerea cel putin pentru primii 50 cm deasupra conductei se va executa pentru toata
conducta in aceleasi conditii de temperatura si in perioada cea mai racoroasa a zilei;
- se lucreaza pe zone de cca 20-30 m, avansind intr-o singura directie, se va lucra pe 3
tronsoane consecutive executindu-se in acelasi timp umplerea (pina la 50 cm deasupra
conductei) in prima zona, acoperirea (pina la 20 -30 cm) in zona a –2-a si acoperirea conductei
cu nisip in zona a-3-a.
Umplerea se poate executa pe portiuni mai mari numai in conditii de temperatura constanta
pe o perioada de cel putin 8 ore inainte de astupare. Dupa terminarea probelor se finalizeaza
umplutura si in zonele de imbinare, exact in aceleasi conditii cu cele avute in vedere la
realizarea restului umpluturilor.
Proba de presiune
Scopul probei de presiune este verificarea etanseitatii conductelor, imbinarilor acestora si a
tuturor accesoriilor, etc., precum si a stabilitatii conductelor la regimul maxim de presiune.
La inceperea probei de presiune, tronsoanele de retea trebuie sa aiba montate toate armaturile.
Umplerea conductelor cu apa se incepe de la punctul cel mai de jos al tronsonului de probat si
numai dupa montarea dispozitivelor ce asigura eliminarea aerului. Dupa umplere se recomanda
o aerisire finala, prin realizarea unei usoare suprapresiuni pina la eliminarea totala a bulelor de
aer din apa. Apoi se procedeaza la inchiderea dispozitivelor de aerisire.Dupa umplere se face
ridicarea presiunii in trepte, sectiunile de imbinare si celelalte sectiuni specifice fiind sub
permanenta supraveghere a personalului de specialitate.In cazul in care aerisirea nu este facuta
corespunzator, sesizata prin raportul necorespunzator dintre cantitatea de apa untrodusa si
cresterea presiunii, se procedeaza la reducerea presiunii si o noua aerisire, dupa care se reia
procesul. In cazul in care nu apar deplasari neimportante ale conductei sau pierderi
nesemnificative de apa in timpul ridicarii presiunii, se poate continua ridicarea presiunii pina la
presiunea de proba, daca acest lucru nu genereaza efecte negative importante. Imbinarile
neetanse se remediaza dupa scaderea presiunii.Dupa stingerea presiunii de proba se mentin
tronsoanele de proba sub presiune cca. 2 h.
Pentru efectuarea probei de presiune se folosesc:
- pompe pentru ridicarea presiunii
- manometre cu domeniul de masurare care acopera presiunea de proba si cu diviziuni de
0,1 bar.
- clapete de aerisire
- dispozitive de aerisire
- armaturi de inchidere
Incercarea se considera reusita, daca dupa trecerea intervalului de proba (1 ora) de la realizarea
presiunii de incercare aratata mai sus, scaderea presiunii in tronsonul incercat nu depaseste 5%
din presiunea de incercare si nu apar scurgeri de apa. Desfasurarea probei de presiune, cu toate
datele din masuratorile efectuate, se inscriu in fise speciale. Aceste fise trebuie sa cuprinda si
toate defectiunile constatate pe perioada probei si remedierile efectuate. Scaderea presiunii,
dupa incheierea probei, se face in trepte. Masivele de proba se demoleaza si se indeparteaza.
Spalarea si dezinfecterea conductelor
Dupa ce proba de presiune a fost incheiata si s-a constatat ca nu mai sunt necesare nici un fel de
reparatii, se procedeaza la spalarea conductelor. Spalarea se face de catre constructor, cu apa
potabila pe tronsoane de 10-500 m. Durata spalarii este determinata de necesitatea indepartarii
tuturor impuritatilor din interiorul conductelor. In cazul in care se spala mai multe tronso ane
succesiv, spalarea se face dinspre amonte inspre aval.Dezinfectarea se face imediat dupa
spalare, pe tronsoane separate de restul retelei si cu bransamentele inchise. Dezinfectarea se
face, de regula cu clor sau cu alte substante dezinfectante sub form a de solutie, care asigura in
retea minim 25-30 mg clor activ la 1litru apa. Solutia se introduce in retea prin hidranti sau prin
prize special amenajate si se verifica daca a ajuns la intraga parte de retea supusa dezinfectarii.
Verificarea se face prin hidranti sau cismele de la capetele tronsoanelor, umplerea fiind
considerata terminata in momentul in care solutia dezinfectanta apare in toate aceste puncte de
verificare, in concentratia dorita. Solutia se mentine in retea 24 ore, dupa care se evacueaza
prin robinetele de golire sau prin hidranti si se procedeaza la o noua spalare cu apa. Spalarea se
considera terminata in momentul in care mirosul de clor dispare, iar clorul rezidual se inscrie in
limitele admise.
Dupa terminarea spalarii este obligatorie efectuarea analizelor fizico-chimice si bacteriologice.
In cazul in care intre dezinfectarea si darea in exploatare a retelei trece o perioada de timp mai
mare de 3 zile, sau in cazul in care, dupa dezinfectare, apa transportata prin tronsonul respect iv
nu indeplineste conditiile bacteriologice si biologice de calitate, dezinfectarea se repeta.
Verificarea inainte si in timpul instalarii
Conductele vor fi verificate de catre cumparator sau de catre reprezentantul acestuia la locul livrarii.
Marcajul conductelor se va verifica pentru a se asigura ca acestea corespund specificatiei din
comanda.Pe timpul instalatiei se vor face urmatoarele examinari:
a). Verificarea conductei privind existenta unor defecte serioase de suprafata.
b). Verificarea imbinarilor, daca au fost facute in conformitate cu prevederile legislatiei in
vigoare si cu instructiunile fabricantilor si a procedeului omologat.
c). Verificarea tuturor reparatiilor si inlocuirea sau shimbarile efectuate inainte de a fi
acoperite.
d). Verificarea fundului santului inaintea imediatei coboriri de existenta unor obiecte cum
ar fi: pietre, bucati metalice, etc.
e). Verificarea in timpul coboririi conductei in sant, pentru a se asigura ca aceasta decurge
corect, fara aparitia unor deteriorari si ca pozitia conductei este cea corecta.
f).Verificarea umplerii corecte a santului.
Dupa terminarea instalarii, se vor verifica conducta si fitingurile si se vor incepe pregatirile pentru
efectuarea probelor de presiune. In vederea asigurarii calitatii imbinarilor sudate se vor executa
urmatoarele controale:
- controlul calitatii tevilor si mansoanelor, racordurilor.
- controlul suprafetelor prelucrate si geometria rosturilor de sudare
- controlul parametrilor de sudare
- controlul vizual al parametrilor de sudare
- controlul dimensional al imbinarilor sudate
RETELE EXTERIOARE DE APA ŞI CANALIZARE
Aceste lucrari se executa in urmatoarele etape :
-trasarea retelor pe calitati de ape ;
-efectuarea caminelor de vane si de vizitare pe tronsonul de retea (doar radierul si peretii);
 -efectuarea terasamentelor,asternerea patului de nisip si montarea tevilor PEHD, PVC-KG; pe segmente
si ramificatii de retea ;
-confectionarea pieselor speciale care asigura racordarea capetelor de conducta ale retelei ;
-montarea pieselor speciale, a robinetelor de inchidere a apei prevazute pe fiecare capat de conducta, a
mufelor electrosudabile, imbinate cu flasa libera, inclusiv montarea completarilor de tevi si efectuarea
etansarilor la imbinarile cu flanse si montarea hidrantilor de suprafata ;
-efectuarea probelor de presiune si etanseitate pe tronsoanele retelei de apa;
-efectuarea probei de etanseitate a retelei de canalizare;
-terminarea constructiei caminelor de vane si vizitare pe tronsoanele de retea de apa, respectiv de
canalizare (planseul, rama, capacul de acces), inclusiv montarea scarilor de acces.
Lucrarile de terasamente cuprind sapaturi, respectiv umpluturi necesare montarii tevilor PEID si
construirii camintelor de vane in ordinea si cu conditiile urmatoare :
-indepartarea si colectarea separata a stratului de pamant vegetal ;
-sapatura mecanica pana la o cota de nivel cu cca.10 cm deasupra cotei finale a radierului; adancimea
totala a sapaturii va fi de maxim 1,50 m sub cota finala a suprafetei terenului amenajat ;
-sapatura normala a stratului de cca 10 cm pentru ajungerea la cota finala si pentru uniformizarea pantei
santului ;
-asternerea patului de nisip, in strat uniform cu grosimea medie de cca 10 cm ;
-montarea conductelor (pe tronsonul de retea inelara) si a conductelor (pe ramificatiile de retea apa)
avand capetele astupate cu dopuri de lemn ;
Lucrarile de terasamente cuprind "sapaturi", respectiv "umpluturi" necesare montarii tuburilor, construirii
caminelor de vizitare, a gurilor de scurgere prevazute pe retelele de canalizare.
Aceste lucrari se executa in ordinea si in urmatoarele conditii :
-Indepartarea stratului de pamant vegetal (stratul superficial cu o grosime de cca
30,0 cm) si depozitarea separata, in vederea utilizarii la amenajarea ulterioara a unor zone -Sapatura
mecanica, pana la o cota (adancime) aflata cu cca 15,0 - 25,0 cm deasupra "cotei radier tub" proiectate
-Sprijinirea malurilor cu dulapi metalici (lemn) asezati orizontal, a tuturor tronsoanelor de sapatura "a
caror adancime finala va fi mai mare de 1,30 m". Sprijinirea malurilor se va executa de catre o echipa
specializata si bine instruita, imediat dupa efectuarea sapaturii mecanice. Avand in vedere pericolul
"potential" de producere a unor accidente de munca, SE INTERZICE CONSTRUCTORULUI SA
EXECUTE CONTINUAREA LUCRARILOR (sapatura manuala pentru finisarea pantei, asezarea
patului de nisip , montarea tuburilor si asezarea protectiei de nisip), INAINTE DE A FINALIZA
SPRIJINIREA MALURILOR.
Peretii transeelor se executa vertical.
Sprijinirea se va realiza obligatoriu pentru toate sapaturile mai adanci de 1,30 m, cu dulapi metalici
orizontali (4,5x0,25x0,05 m) asezati la intervale de 0,5-1,0 m si dulapi verticali (4,5x0,25x0,05 m) asezati
la distante de 1,0 –1,5 m.
Intre dulapii verticali se bat bile ( 0,10-0,15 m) numite spraituri la intervale de 0,60,8 m, sub al caror
capete se bat bucati de scandura pentru a impiedica spraitul sa cada. Pamantul rezultat din sapaturi va fi
depozitat pe o singura parte a transeii si la o distanta de cel putin 0,5 m fata de marginea sapaturii.
Executia retelelor de canalizare se va face dinspre aval spre amonte.
Montarea tuburilor incepe prin turnarea fundatiei caminelor la dimensiunile din proiect, apoi se executa
rigola de pe radierul caminului si se monteaza tuburile care patrund in camine.
Inainte de a se monta tuburile, se verifica si eventual se corecteaza radierul transeii.
Caminele de vizitare se vor executa conform proiectului, astfel :
-in aliniament, la distanta maxima de 60 m;
-in punctele de schimbare a dimensiunilor tuburilor de canalizare ;
-in punctele de schimbare a pantei de montaj a tuburilor ;
-in punctele de schimbare a directiei scurgerii apelor uzate sau a apelor meteorice ;
-Capacele pentru caminele de canalizare sunt de tip carosabile din fonta pentru zonele cu circulatie auto
si de tip necarosabile pentru cele amplaate in spatiile verzi si se vor monta cu piesele de adaptare din
beton armat.
-Guri de scurgere cu sifon si depozit tip A1, pentru colectarea apelor meteorice.
Dupa executarea sapaturilor la cotele din proiect fundul santului trebuie sa fie neted, fara pietre si
radacini; se realizeaza patul de pozare pentru canal din nisip, granulatie 1...7 mm, compactat cu mijloace
manuale sau mecanice (grad compactitate 90%).
Grosimea stratului de nisip este de minim 15 cm sub generatoarea inferioara a tubului de PVC.Langa si
deasupra conductei se pune un strat gros de 30 cm de material granular cu granulatie maxima de 20 mm
(nisip), fara corpuri dure, compactat manual pana la atingerea compactitatii de 85%.
Astuparea transeei si compactarea mecanica a pamantului se pot face de la o acoperire de peste 1 m
deasupra generatoarei superioare a tubului de PVC.
Deoarece rezistenta conductei de canalizare montate subteran si deformatia sunt influentate de felul in
care sunt ingropate, se recomanda ca unghiul de ingropare sa fie intre 900 si 1800. Cantitatea de nisip
necesara realizarii patului de pozare este prevazuta pentru un unghi de ingropare de 1200.
Montarea tuburilor se face din aval spre amonte, mufele tuburilor asezandu-se spre amonte, in contra
sensului de curgere al apei. Conductele se pot asambla si pe marginea santului.
Coborarea conductelor in sant se va realiza cu funii de canepa, tuburile nu se vor tara sau rostogoli pe
pamant sau obiecte dure.
Imbinarile intre tuburi se realizeaza cu ajutorul mufei si a inelelor de etansare. Capatul tubului care se
introduce in mufa este tesit din fabrica la 150. Daca din montaj este necesara scurtarea unui tub pentru
potrivirea la pozitie, taierea se va realiza cu un fierastrau cu pasul dintelui de 2-3 mm. Capatul debitat se
teseste cu ajutorul pilei, respectandu-se urmatoarele dimensiuni:

D
160 200 315 500
[mm]
 b 15 17 18 22
La capatul tubului, lungimea de introducere in mufa respecta valorile precizate de furnizorul tuburilor.
Garnitura de etansare, cat si peretii interiori ai mufei vor fi curatati cu atentie, dupa care garnitura de
cauciuc se introduce in canelura mufei. Prin umezirea garniturii se usureaza asezarea in canelura. Se unge
cu un strat subtire de sapun capatul tubului (nu se vor folosi produse derivate titeiului). Capatul tubului
pregatit, se introduce pana la semn in mufa cu garnitura (tuburile trebuie sa fie coaxiale). Pe retea sunt
prevazute camine de vizitare din beton STAS 2448 la o distanta de maxim 60 m. Racordarea tubului
PVC la caminul de vizitare din beton se face numai prin intermediul unei piese speciale din PVC care
asigura o etanseitate corespunzatoare. Suprafata exterioara a ―piesei de acces la camin‖ (sablata exterior)
face priza cu betonul, iar intre suprafetele interioare ale piesei si tubului, etanseitatea se asigura cu inel de
cauciuc . Aceasta piesa asigura si o deviatie de 30 de la ax. La montare, capatul interior al piesei trebuie
sa fie in acelasi plan cu peretele interior al caminului, iar depasirea sa fie permisa doar la capatul exterior.
In cazul gurilor de scurgere STAS 6701 trecerea de la cotul din beton la tubul de PVC (reprezentand
racordul gurii de scurgere la caminul de vizitare) se realizeaza prin intermediul unei piese speciale de
legatura beton – PVC
-Probarea instalatiilor executate cu tevi si fitinguri din PP, PEID si PVC-KG, se efectueaza conform
standardelor si reglementarilor tehnice specifice in vigoare (STAS 4163/3, Normativ C56, Normativ I9,
Normativ GP043, Normele sanitare, HG, etc.).
-Probarea conductelor se face inainte de darea in functiune a instalatiilor sau dupa reparatii si poate fi :
-probare pe tronsoane a conductelor (proba preliminara).
-probarea pe ansamblu a conductelor (proba finala - faza determinanta).
-Se vor supune la proba numai tronsoanele care indeplinesc urmatoarele conditii :
-au montate toate armaturile.
-la retelele exterioare s-a realizat o acoperire partiala a conductei, lasandu-se imbinarile libere.
-la retele s-au realizat masivele de ancoraj.
-s-a efectuat o spalare a conductelor in vederea curatirii prealabile.
Probarea reţelei exterioare de apă
-Probarea conductelor se va efectua la presiunea hidraulica prevazuta in proiect, dupa : -minimum 24 ore
de la realizarea ultimei lipiri sau imediat dupa terminarea realizarii imbinarilor cu inel de cauciuc pentru
PP si PVC- KG.
-la cca. 2 h dupa realizarea sudurii pentru PP si PEID.
Inainte de efectuarea probei de presiune se verifica :
-concordanta lucrarilor executate cu proiectul.
-caracteristicile armaturilor, robinetelor, hidrantilor, golirilor, ventilelor de aerisiredezaerisire etc.
-pozitia caminelor, echiparea acestora si calitatea executiei.
-calitatea sudurilor si a imbinarilor.
-executia masivelor de ancoraj.
In prezentul caiet de sarcini, sunt trecute indicatii specifice materialelor care fac obiectul acestuia,
urmand ca operatiile comune pentru alte tipuri de materiale sa se faca conform normelor in vigoare.
Umplerea tronsonului cu apa se face prin punctul cel mai de jos al acestuia, dupa ce in prealabil s-au
deschis robinetele de aerisire prevazute in punctele inalte si care se vor inchide treptat, numai dupa ce
prin robinetele respective se evacueaza apa fara aer.
-Proba se incepe dupa 15 minute din momentul in care conducta a atins presiunea maxima de proba (de
1,5 ori presiunea nominala dar nu mai mica de bari).
-Scaderile de presiune admise in timpul probei trebuie precizate in caietele de sarcini ale proiectantului.
-In cazul unor imbinari defecte, acestea se vor remedia, dupa care se va relua proba de presiune.
-Nu se admit probe cu aer comprimat .
-Pe toata perioada de probe conductele trebuie sa fie ferite de lovituri.
-Presiunea de proba pentru retelele ingropate de apa va fi de regula 1,5 ori presiunea de regim dar nu mai
mica de 6,0 bar (masurata in punctul cel mai de jos al retelei).
-Se va realiza intai proba de presiune pe tronson dupa care se va face proba generala.
-Tronsonul de proba pentru retelele exterioare de apa, de regula, nu va depasi 500 m. -Tronsonul de proba
se va acoperi partial cu pamant lasandu-se imbinarile libere pentru a se controla etanseitatea acestora.
-Inainte de umplerea tronsonului cu apa se vor inchide capetele tronsonului cu capace asigurate,
prevazute cu orificiu la partea inferioara pentru umplere cu apa si cu orificiu la partea superioara pentru
evacuarea aerului.
-Dupa umplerea cu apa a tronsonului de proba, se ridica presiunea cu o pompa cu piston pana la valoarea
presiunii de proba.
Pompa de presiune trebuie sa permita aplicarea uniforma si lina a presiunii de proba (trepte de 1 bar la
10 minute) si mentinerea presiunii constante pe toata durata probei.
Debitele de umplere recomandate : 0,1 l/sec pentru Dn <
90 mm
0,5 l/sec pentru Dn 90 160 mm
2 l/sec pentru Dn 200 mm
-Proba se incepe dupa 20 minute din momentul in care conducta a atins presiunea maxima de proba.
-Durata probei de presiune este de 30 min., timp in care scaderea presiunii sa nu fie mai mare de 0,2 bar
masurata cu manomentul de precizie.
-Dupa ce proba a fost considerata satisfacatoare, scaderea presiunii se va face in trepte de 1 bar la 10
minute.
-Inainte de efectuarea probei de presiune se iau masuri pentru rigidizarea conductei din loc in loc
pe toata lungimea sa (coturile, vanele, Bransamentele etc.).
Pentru imbinarile executate in mufa cu inel de etansare elastometric, se impune blocarea capetelor
tronsoanelor in masive de ancoraj (pentru a nu se permite expulzarea lor sub influenta presiunii interioare
de proba).
Pentru imbinarile prin lipire in mufa nu este necesara fixarea capetelor tronsonului.
-Bransamentele se supun probelor prin punerea sub presiunea de serviciu inaintea oricarei operatii de
acoperire a transeii. Racordurile care alimenteaza hidrantii de incendiu si de spalare sunt supuse probelor
in acelasi timp si in aceleasi conditii ca si reteaua.
-Dupa executarea probei pe tronsoane se efectueaza proba de presiune pe ansamblu a retelei la presiunea
de functionare, robinetele, vanele de un put forat si de racordare fiind inchise.
-Umplerea retelei se face lent, cu un debit de ordinul 1/20 –1/30 din debitele nominale prevazute, aerul
din retea evacuandu-se prin robineti sau hidranti. Dupa evacuarea aerului, robinetele se inchid si reteaua
se pune sub presiune timp de 48 ore. Dupa aceasta perioada se masoara pierderea de apa (raportata la
capacitatea retelei) care nu trebuie sa depaseasca 2%.
-Probele de presiune se vor realiza de regula pe timp noros sau perioade ale zilei cand nu au loc variatii
semnificative ale temperaturii aerului (dimineata intre 5-8 sau dupa amiaza dupa ora 19). Se va evita
efectuarea probei de presiune noaptea.
Probarea reţelei exterioare de canalizare:
Retelele exterioare de canalizare se vor proba preliminar pe fiecare tronson, pe marginea santului.
-Proba finala (faza determinanta) se poate realiza pe mai multe tronsoane, dar numai in sant.
-Inaintea probei de etanseitate, transeea se umple partial pana la 20-30 cm peste partea superioara a
tubului lasandu-se imbinarile libere.
-Proba de etanseitate se va efectua intre camine consecutive, umplerea canalului facandu-se de la capatul
aval.
-Pentru realizarea probei de etanseitate se inchid etans toate orificiile si se blocheaza extremitatile
canalelor si a tuturor punctelor susceptibile de a se deplasa in timpul probei.
-Durata de incercare este de minim 15 minute.
-Pierderile de apa admise in canal
-Dupa efectuarea probei de etanseitate se va realiza umplerea totala a transei si compactarea umpluturilor.
-Probele de etanseitate nu se vor executa la temperaturi exterioare mai mici de +5°C.
-Acoperirea este o operatie foarte delicata pentru stabilitatea tubului. Ea asigura sprijinirea sa si
transmiterea uniforma a efectului lateral al pamantului, important in special pentru tuburile semirigide si
flexibile care, prin deformarea lor proprie, fac sa intervina contrasprijinirea laterala pentru asigurarea
stabilitatii lor. Aceasta operatie consta in umplerea prin straturi succesive de 15 cm bine compactate.
Acoperirea cu pământ a conductelor
Acoperirea conductelor pana la aprox.30 cm deasupra generatoarei superioare se deosebeste de
umplutura care are loc dincolo de aceasta zona.
-Alegerea materialelor de acoperire si punerea lor in opera au o mare influenta asupra durabilitatii retelei.
Astfel, atunci cand debleurile nu prezinta o capacitate corespunzatoare de compactare si conducta o
necesita, trebuie sa se utilizeze materiale friabile de adaos (cum sunt : nisipurile, pietrisurile, pamant) sau
o protectie din beton. Materialul de umplutura trebuie sa fie curatat de pietre si blocuri (granule de 20
mm cel mult) si de materiale solidificate. Mai mult, nu trebuie sa fie utilizate ca umplutura soluri
susceptibile sa deterioreze conductele (cenusi agresive), precum si soluri care pot avea tasari ulterioare.
-In zona tubului, pana la 0,30 m deasupra generatoarei superioare, materialele de umplutura trebuie sa fie
puse in straturi succesive de grosime maxima de 0,15 m ; aceste materiale vor fi compactate manual sau
cu echipament usor. Compactarea nu trebuie totusi sa fie excesiva pentru a nu periclita stabilitatea
tubului, in special la tuburile deformabile.
In cazul acoperirilor mici (<1,0 m) a tuburilor, pe traseul conductelor sunt interzise circulatia vehiculelor
precum si stocarea materialului rezultat din sapatura, deoarece pot apare suprasarcini exceptionale, care
pot duce la deterioararea tuburilor.
Verificarea finala a retelei se poate face lasand intre caminele de vizitare sa circule o bila avand diametrul
exterior d=0,95xDi. Reteaua este realizata corespunzator daca bila lasata in interiorul tevii in caminul
aflat la cota superioara circula liber pana la cel de-al doilea camin de vizitare.
Receptia lucrarilor pentru reteaua de canalizare gravitationala se va face in conformitate cu prevederile
prezentului caiet de sarcini, precum si cu cele inscrise in ―Regulamentul de receptie a lucrarilor de
constructii si instalatii‖ aprobat prin H.G. nr. 273 actualizat.

Amenajări exterioare:
Separatoarele de hidrocarburi sunt alcatuite, in general, din doua parti principale: colectorul de
aluviuni si separatorul de produse petroliere. Toate echipamentele sunt prevazute standard cu supapa de
siguranta pentru blocarea evacuarii in cazul in care se atinge capacitatea maxima a colectorului de
aluviuni. Pentru toate separatoarele cu capacitati de pana la 10 l/s sunt disponibile solutii cu colector de
aluviuni incorporat sau doar separator de uleiuri. Separatoarele sunt impermeabilizate la interior cu un
strat de protectie rezistent la produse petroliere. Colectorul de aluviuni este primul compartiment in care
apa poluata ajunge in interiorul instalatiei. Aceasta este prevazut cu un sistem de linistire a apei admise,
ceea ce permite paticulelor aflate in suspensie sa se depuna la partea inferioara a acestui compartiment.
Din colectorul de aluviuni apele poluate trec in separatorul de uleiuri care in cazul nostru este fara filtre
de coalescenta, unde separarea uleiurilor se face mecanic, rezultand mai putin de 20mg/l produs petrolier
in apa evacuata, permitand utilizarea acestora numai in cazurile in care apa poate fievacuata in canalizare,
conform standardelor din ROMANIA.
Pentru o functionare normala a echipamentelor este necesara o manipulare si montare corecta a acestora.
Aceste lucruri sunt extrem de simple daca se urmaresc urmatoarele etape: 1. Descarcare si reamplasare Se
face numai cu ajutorul urechilor de ridicat si cu cabluri adecvate de legat .Cablul utilizat va trebui sa aiba
o lungime suficienta pentru a se evita deteriorarea separatorului. In timpul lucrarilor de montaj, plutitorul
va fi demontat si pastrat in siguranta. 2. Conditii de fundare Excavatia va fi prevazuta pe fund cu un strat
de nisip sau pietris compactat sau, in caz de nevoie, cu un strat de beton slab. 3. Montajul Se indreapta
axa conductelor in directia in directia adecvata. Se controleaza sensul curgerii. Se verifica orizontalitatea
instalatiei. Se racordeaza conductele aferente. Se trece la executia umpluturii cu pamant si se
compacteaza in jurul recipientilor pentru a se evita posibilitatea tasarii in jurul recipientilor. Se
recomanda montarea capacelor inaintea inceperii lucrarilor de umplutura pentru a nu ajunge pamant sau
alte materiale ce pot deteriora instalatiile, in interiorul separatorului.
Lucrările de amenajari exterioare vor consta în:
- lucrări de terasamente
- strat de balast stabilizat
 - strat de balast
- strat de binder BADPC 22,4
- strat de uzură BA 16
- execuţie împrejmuire şi porţi de access

LUCRĂRI DE TERASAMENTE
Inaintea inceperii lucrarilor de terasamente se vor executa:decaparea stratului de pamant vegetal si
depozitarea, materializarea cu tarusi, sabloane si balize a profilelor transversale. Materializarea trebuie
facuta astfel incat sa nu fie distrusa in cadrul operatiilor de executare a sapaturilor si
umpluturilor.Antreprenorul va materializa pe teren toate punctele importante prin picheţi. Înainte de
începerea lucrărilor de terasamente, antreprenorul trece la restabilirea şi completarea pichetajului. Picheţii
implantaţi în cadrul pichetajului complementar vor fi legaţi în plan şi în profil în lung de aceiaşi reperi ca
şi picheţii din pichetajul iniţial.Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate şi toate instalaţiile
subterane şi aeriene, aflate în ampriza lucrărilor. Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a
tuturor picheţilor şi a reperilor, de a le restabili sau de a le reamplasa dacă este necesar. Nu se va trece la
execuţia terasamentelor înainte ca dirigintele să constate şi să accepte execuţia lucrărilor pregătitoare
enumerate mai sus. Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu menţionată în registrul de
şantier.Pe intreaga durata de executie, in cadrul miscarii pamantului se va urmari mentinerea aspectului
acestuia, pentru a avea siguranta uniformitatii calitative a pamantului. In cazul schimbarii aspectului,
pamantul se va folosi numai dupa analizarea caracteristicilor.Sapaturile se executa mecanizat cu utilaje
adecvate. Alegerea utilajului trebuie sa tina seama de volumul de pamant ce trebuie sapat, de adancimea
sapaturii de desfasurarea zonei ce trebuie sapata si de distanta de transport a pamantului.Pentru deblee
din care se fac compensari longitudinale cu distanta maxima de transport de 50 m, se prefera
buldozere.Înainte de începerea executãrii umpluturilor în rambleu sau după executarea săpăturilor în
debleu, se determinã gradul de compactare şi deformarea terenului de fundaţie.
Condiţiile de admisibilitate sunt următoarele:
- abaterile limitã la gradul de compactare prescris în tabelul 4 pot fi de 3% sub îmbrãcãminţile din
beton de ciment şi de 4% sub celelalte îmbrãcãminţi, dar nu mai mic de 90%, şi se acceptã în max.
10% din numãrul punctelor de verificare;
Verificãrile efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calitãţii lucrãrilor ascunse,
specificându-se şi eventuale remedieri necesare.
Verificarea calitãţii pãmântului constã în determinarea principalelor caracteristici ale pãmântului,
Va fi verificatã grosimea fiecãrui strat de pãmânt aşternut la executarea rambleului. Grosimea mãsuratã
trebuie sã corespundã grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pãmânt respectiv şi
utilajele folosite la compactare.
Determinãrile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pãmânt pus în
operã.
STRAT BALAST STABILIZAT CU CIMENT
Straturile stabilizate cu lianţi hidraulici rutieri se vor executa în mod excepţional la temperaturi sub +5 0C
dar numai peste 0OC şi cu exercitarea unui control permanent şi deosebit de exigent din partea
Antreprenorului şi a Dirigintelui de şantier. Este interzisă utilizarea agregatelor naturale îngheţate. Este
interzisă aşternerea materialului stabilizat pe stratul de suport pe care există zăpadă sau o pojghiţă de
gheaţă.
Transportul se face cu mijloace rapide, izolate contra frigului, se va evita distanţele mari de transport şi
staţionările pe traseu. Balastul stabilizat va fi aşternut pe stratul suport recepţionat .În timpul aşternerii se
va verifica umiditatea balastului efectuându-se imediat corecţii ale umidităţii. Cantitatea de apă necesară
pentru efectuarea corecţiilor se va stabili de către laborator ca diferenţa între umiditatea optimă şi
umiditatea balastului.Compactarea se incepe de la margine in sensul lungimii asternute avansind
progresiv catre axa drumului , prin treceri succesive . Inversarea sensului de mers al utilajului de
compactare trebuie facuta lin si progresiv pentru a se evita valurirea suprafetei .De asemenea
compactarea trebuie facuta astfel incat la terminarea ei fiecare punct al suprafetei sa fie supus aceluiasi
numar de treceri .
Elemente geometrice
Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici rutieri sunt cele prevăzute în
proiect.
Abaterile limită la grosime sunt: -10 mm; +20 mm
Verificarea grosimii stratului se efectuează prin măsuratori directe la marginile benzilor executate la
fiecare 200 m.
Grosimea stratului este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector prezent recepţiei. Lătimile
straturilor din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici rutieri sunt cele prevăzute în proiect.
Abaterile limită la lăţime vor fi : +/- 2 cm.
Verificarea lăţimii de execuţie se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului. Panta
transversală a stratului din material stabilizat este cea a îmbracăminţii prevăzute în proiect.
Declivităţile în profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limită faţă de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.
STRAT DE BINDER BADPC 22.4
Pentru prepararea mixturii bituminoase BADPC 22.4 se va utiliza un amestec de sorturi din agregate
naturale neprelucrate şi prelucrate care trebuie să satisfacă condiţiile de calitate în conformitate cu
prevederile standardelor după cum urmează:
 nisip natural sort 0-4;
 nisip de concasare sort 0-4;
 pietrişuri concasate sorturile 4-8, 8-16 şi 16-22.4;
Granulozitatea agregatelor naturale precizate în prezentul caiet de sarcini trebuie să îndeplinească
următoarele conditii:
- continutul de granule ce rămân pe sita superioară dmax, % max.5%;
- conţinutul de granule ce trec prin sita inferioară dmin, % max. 10%;
Agregatele naturale utilizate pentru de drumuri trebuie să prezinte specificaţii conform SR EN 13043 şi
să provină din roci omogene, fără urme de degradare, rezistente la îngheţ - dezgheţ. Natura şi
caracteristicile petrografice - mineralogice trebuie să fie conform SR EN 932-3 şi SR EN
12407:2007.Agregatele naturale nu trebuie să contină corpuri străine, limonite sau săruri solubile.
Se interzice folosirea agregatelor naturale cu un conţinut de granule constituite din roci alterate, mol,
friabile, poroase şi vacuolare mai mare de 5%.Determinarea conţinutului de granule alterate, moi, friabile,
poroase şi vacuolare se face vizual, pe fiecare sort analizat, pe probe de minimum 150 granule, prin
separarea acestora de restul granulelor. Masa granulelor selectate astfel nu trebuie să depăşească
procentul menţionate mai sus pentru fiecare sort în parte.
Nisip natural
Nisipul natural utilizat pentru prepararea mixturii tip BADPC 22.4 trebuie să fie sortul 0-4 mm şi să
îndeplinească specificaţiile prevăzute În tabelul de mai jos:

Nr. Condiţii de calitate

Caracteristica determinată Metoda de încercare
crt. pentru nisipul natural

Conţinut de granule în afara clasei de

1 granulozitate - rest pe sita superioară dmax, 10 SR EN 933-1
%, max.

2 Granulozitate continuă SR EN 933-1

3 Coeficient de neuniformitate, (Un) %, min. 8

Conţnut de impurităţi:
corpuri străine, %, max. SR EN 933-7 si vizual
4 nu se admit galben
conţinut de humus (culoarea soluţiei de STAS 1744
NaHO , max.
Echivalent de nisip pe sort 0- 2 mm, %,
5 85 SR EN 933-8
min.
Continut de particule fine sub 0,063mm,
6 10 (f10) SR EN 933-1
%max.
Calitatea particulelor fine, valoarea de
7 2 SR EN 933-9
albastru , max.
* Coeficientul de neuniforrnitate se determină cu relaţia: Un = d60/d10 unde:
d60 — diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea
granulozităţli dl0 = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru
verificarea granulozitătii.

Nisip de concasare sau sort 0-4

Nisipul de concasare utilizat pentru prepararea mixturii tip BADPC 22.4 trebuie să fie sortul 0-4 mm şi să
îndeplinească specificaţiile prevăzute în tabelul de mai jos:.
 Nr. Condiţii de calitate
Caracteristica determinată Metoda de încercare
crt. pentru nisipul natural

Conţinut de granule în afara clasei de

1 granulozitate
rest pe sita superioară dmax, %, max. 10 SR EN 933-1

2 Granulozitate continuă SR EN 933-1

Conţinut de impurităţi:
3
corpuri străine, 0/0, max. nu se admit vizual
Conţnut de particule fine sub 0,063mm,
4 10 (f10) SR EN 933-1
% max.
Calitatea particulelor fine, valoarea de
5 2 SR EN 933-9
albastru , max.
Pentru un conţinut de particule fine mai mic de 3 %, nu este necesară efectuarea unei încercări cu
albastru de metilen pentru aprecierea calitătii acestora.

Pietrisurile concasate utilizate pentru prepararea mixturii tip BADPC 22.4 trebuie să îndeplinească
condiţiile prevăzute în tabelul de mai jos:

Cond. de calitate
Caracteristica determinată Metoda de încercare
crt. Pietris concasat
Conţinut de granule în afara sortului: 1-10
- rest pe sita superioară (dmax), % max. 10 (Gc 90/10)
1 SR EN 933-1
- trecere pe sital inferioară (dmin) , %,
max.
2 Continut de particule sparte, %, min. 90 (C90/1) SR EN 933-5
3 Coeficient de aplatizare, /0, max
0
25 (A25) SR EN 933-3
4 Indice de formă, 0/0, max. 25 (SI25) SR EN 933-4
5 Conţinut de impurităţi - corpuri străine nu se admit SR EN 933-7 şi vizual

Conţinut în particule fine sub 0,063 mm, %, 1.0 f(1,0)/0.5 (f0.5)

6 SR EN 933-1
max.
Rezistenta la fragmentare coeficient LA, 0/0, 25 (LA25)
7 SR EN 1097-2
max. pt. clasa tehnica IV-V
 Rezistenta la uzură coeficient micro-Deval, 20 (MDE20)
8 0 SR EN 1097-1
/0, max. . pt. clasa tehnica IV-V
Sensibilitatea la îngheţ-dezgheţ:
9 pierderea de masă (F), 0/0, max. 0
/0, max 2 (F2) SR EN 1367-1

10 Rezistenţa Ia acţiunea sulfatului de magneziu, 6 SR EN 1367-2

%, max.
Se vor efectua verificări ale caracteristicilor prevăzute în tabelele de mai sus, pentru fiecare lot de
material aprovizionat, sau pentru maxim:
- 1000 t pentru agregate cu dimensiunea > 4 mm
- 500 t pentru agregate cu dimensiunea ≤ 4 mm
Filer
Ca filer se va folosi filerul de calcar, filerul de cretă sau filerul de var stins care trebuie să îndeplinească
specificaţiile SR EN 13043. Filerul trebuie sa aibă:
- conţinut de carbonat de calciu min. 90% conţinu de apă max. 1 %
Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor al filerului.
Filerul se va depozita în silozuri cu încărcate pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. La
aprovizionate, filerul va fi însoţit de Declaratia de performanţă cu performanţele produsului şi se va
verifica obligatoriu granulozitatea şi umiditatea pe lot, sau pentru maxim 100 tone.
Bitum
Având în vedere că lucrarea se situează în zona climaterică caldă pentru realizarea îmbrăcăminţilor
asfaltice din mixtură tip BADPC 22,4 se va utiliza bitum neparafinos pentru drumuri tip D 50/70.
Faţă de cerinţele specificate în SR EN 12591 + Anexa Naţională NB, şi SR EN 14023 + Anexa Naţională
NB, bitumul trebuie să prezinte condiţia suplimentară de ductilitate la 25 o C (determinată conform SR
61):mai mare de 100 cm pentru bitumul D 50/70; mai mare de 50 cm pentru bitumul tip D 50/70
îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOTI);Nota l) îmbătrânirea TFOT şi RTFOT se realizează conform SR
EN 12607-2 şi SR EN 126071.Bitumul rutier neparafinos şi bitumul modificat cu polimeri trebuie să
prezinte o adezivitate de minim 80% fată de agregatele naturale utilizate la lucrarea. In caz contrar, se
aditivează cu agenţi de adezivitate. Adezivitatea se determină prin metoda spectrofotometrică conform
SR 10696 şi/sau SR EN 12697-11.Pentru agregatele de balastieră, adezivitatea se va determina
obligatoriu atât prin metoda cantitativă (conform SR 10696 şi/sau SR EN 12697-11) cât şi prin metoda
calitativă, conform Normativ NE 022-2003 luându-se în considerare adezivitatea cu valoarea cea mai
dezavantajoasă.
Condiţiile care trebuie să le îndeplinească bitumul sunt arătate in tabelul de mai jos.

Bitum tip D 50/70 Metoda de

Denumire caracteristici UM
verificare
1. Penetratia la 250C 1/10 mm 50...70 SR EN 1426-2002
2. Punct de înmuiere I. B. °C 46...54 SR EN 1427-2002
3. Ductilitate:- la 50C, min. - la 25 0C, min. cm cm SR 61-97
100
4. Punct de rupere Fraass, max. °C -8 SR EN 12593
5. Punct de inflamabilitate, min. °C 230 SR EN ISO 2592
6. Solubilitate în solventi organici, % 99 SR EN 12592
7. Stabilitate prin încălzire în film subţire a bitumului
la 1630:
pierdere de masă, max. % 0,50 SR EN 12607/1, SR
- penetraţie reziduală la 250C, min. % 50 EN 12607/2
- creşterea punctului de înmuiere, max.
°C 9
- ductilitate reziduală la 250C, min.
cm 50
8. Continut de parafină, max. % 2,0 SR EN 12606/1,2
9. Densitate la 15 C, min.
0
g/ cm 3
0,995 SR EN 15326
10. Adezivitatea pe agregatul etalon9, min. % 80 SR 10969
11. Adezivitatea pe agregatul pus în lucrare min, % 80 SR 10969
Agregat etalon: criblură din andezit de la cariera Chileni sort 5-8
In cazul în care adezivitatea bitumului faţă de agregatele naturale este mai mică de 80 % este obligatorie
aditivarea bitumului şi reverificarea adezivitătii bitumului aditivat. In acest caz contractantul va furniza
toate detaliile necesare despre aditivul utilizat şi va descrie metodologia folosită în procesul de control al
amestecului aditiv - bitum, precum şi tehnologia pe care o propune pentru preparare, stocare, transportul
şi punerea în operă a bitumului aditivat in vederea obţinerii avizului investitorului.
Bitumul, bitumul modificat cu polimeri şi bitumul aditivat se depozitează separat, pe tipuri de bitum, În
conformitate cu specificaţiile producătorului de bitum, respectiv specificaţiilor tehnice de depozitare ale
staţiilor de mixturi asfaltice. Perioada şi temperatura de stocare va fi aleasă în funcţie de specificaţiile
producătorului, astfel încât caracteristicile iniţiale ale bitumului să nu sufere modificări la momentul
preparării mixturii.Se recomandă ca la stocare temperatura bitumului să fie de 120 0 C 140 oC, iar cel
modificat de minim 140 oC şi recirculare 20 minute la începutul zilei de lucru.
Fiecare transport de bitum va fi însoţit de declaraţie de performanţă eliberata de laboratorul întreprinderii
producătoare întocmit conform dispoziţiilor legale în vigoare.
Pentru amorsări se vor utiliza emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida (EBCR 60) sau (EBCR 65),
conform SR 8877/1 şi SR EN 13808, cu caracteristicile prezentate în tabelul următor :
Caracteristici Valori admisibile Metoda de
EBCR 60 EBCR 65 analiza
crt.
1. Continutul de bitum rezidual, 0/, min. 58 63 SR 8877/1
2. Omogenitate rest pe sita de 0,63 mm max. 0,5 0,5 SR 8877/1
3. Vâscozitate Engler la 20 C )
0 1
5-15 7-15 SR 8877/2
4. Indice de rupere IR:
- metoda I cu filer max. 80 max. 80 AND 551
- metoda II cu fracţiune sub 0,09 mm extrasă din filer max. 20 max. 20 AND 551
5. Stabilitatea la stocare (rest pe sita de 0,63 mm după 7
zile),
% max. 0,5 0,5 SR 8877/1
6. Stabilitatea la transport (rest pe sita de 0,63 mm după o
oră de a 'tare şi 24 de ore de repaos , % max. 0,5 0,5 SR 8877/1
7. Adezivitatea pe agregat natural utilizat în lucrare, %
min. 80 min. 80 SR 10969
min., conform SR 10969
La aprovizionare se vor verifica datele din Declaraţia de performanţă cu performanţele produsului, si se
vor efectua verificări ale caracteristicilor produsului, pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru mai
mult de: 500 t. bitum/bitum modificat din acelaşi sortiment; 100 t. emulsie bituminoasă din acelaşi
sortiment.
Controlul calităţii materialelor
Materialele destinate fabricării mixturii asfaltice tip BADPC 22.4 se vor verifica în conformitate cu
prescriptiile din standardele respective şi conditiile prezentate anterior. Verificările şi determinările se
execută de laboratoare autorizate/acreditate conform reglementărilor tehnice în vigoare.
Modul de fabricare a mixturilor
Compoziţia mixturilor: Compoziţia mixturii asfaltice BADPC 22.4 se va stabili pe baza unui studiu
preliminar aprofundat ţinându-se seama de respectarea condiţiilor tehnice precizate in prescripţiile
tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul se efectuează in cadrul unui laborator autorizat/acreditat
conform reglementărilor tehnice în vigoare. Studiile asupra compoziţiei mixturii BADPC 22.4 vor
comporta analizele de laborator referitoare la încercarea Marshall (stabilitatea la 60 0C; indicele de
curgere - fluaj - la 600C, densitate aparentă, absorbţia de apă), cu încadrarea în prevederile caiet de
sarcini.Pentru rnixtura BADPC limitele procentelor de agregate naturale din agregatul total sunt date in
tabelul de mai jos:

Agregate naturale % din agregatul total Mixtură asfaltică tip BADPC 22.4
Filer şi fractiuni din nisipuri sub 0,125 mm % 5...10
Filer şi nisip 0,125...4 mm % diferenţa până la 100
Agregate naturale cu dimensiunea este 4 mm % 55...72
Granulozitatea agregatelor naturale din mixtura BADPC 22.4 trebuie să fie cuprinsă în limitele date în
tabelul de mai jos:

Nr. Mixtură asfaltică tip

Specificaţii
crt. BADPC 22.4
1. Curba granulometrică a agregatului natural
Treceri prin site cu ochiuri pătrate conform SR EN 933-2
- trece prin sita de 31.5 mm, % 100
- trece prin sita de 22.4 mm, % 90... 100
trece prin sita de 16 mm, /0 0
73...90
- trece prin sita de 8 mm, 0/0 42...61
- trece prin sita de 4 mm, % 28...45
- trece prin sita de 2 mm, /0
0
20...35
- trece prin sita de 0,125 mm, % 5...10
- trece prin sita de 0,063 mm, % 3...7
Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studiile preliminare de laborator conform SR EN 12697-6, SR
EN 12697-23, trebuie să se încadreze intre limitele arătate în tabel şi are la bază o masă volumică medie a
agregatelor de 2,650 kg/m3 . Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, conţinutul de bitum se va
corecta cu un coeficient „a=2,650/d‖ unde „d‖ este masa volumică reală (declarată de producător şi
verificată de laboratorul antreprenorului) a agregatelor inclusiv filerul (media ponderată conform
fracţiunilor utilizate la compoziţie), în kg/m3 şi se determină conform SR EN 1097 / 6.

Tipul mixturii asfaltice Conţinutul de liant din masa mixturii asfaltice, %

BADPC 22.4 min. 4.2

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice
Pentru drumuri de clasă tehnică III-V, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice BADPC22.4
trebuie să îndeplinească în timpul studiului de laborator şi al controalelor de fabricaţie condiţiile din tab
de mai jos. Pentru drumurile de clasa tehnică V nu este obligatorie determinarea caracteristicilor
mixturilor asfaltice prin încercări dinamice.
Drum de clasa
BADPC 22.4 - Caracteristici pe cilindri Marshall
tehnică III - V
Stabilitatea S la 60 C, KN,
0
5...13
Indice de curgere (I) mm 1,5..4,0
Raportul S/ I, KN/mm, min. 1,2
Absorbţie de apă, % vol. 1,5.. .6,0
Sensibilitate la apă, % Min.80
Drum de clasa
Strat de legătură - Caracteristici determinate prin încercări dinamice
tehnică III - IV
Volum de goluri, la 120 giraţii , /0 max
0
10,5
Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic):
deformaţia la 400C, 200 KPa şi 10.000 impulsuri, Pm/m, max.
- viteza de deformatie la 400C, 200 KPa şi 10000 impulsuri, klm/m/ciclu,
max. 30.000 3
Modulul de rigiditate la 20 0C, 124 ms, MPa, min. 4.500
Rezistenţa la oboseală, proba cilindrică solicitată la întindere indirectă:
300.000
Număr minim de cicluri până la fisurare la 150C, minim
Rezistenţa la oboseală, epruvete trapezoidale sau prismatice 106, minim 100
Mixturile asfaltice se prepară în instalaţii prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare şi
dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului,
precum şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea funcţionării
instalaţiilor de producere a mixturii asfaltice se face în mod periodic de către personal de specialitate
conform unui program de întreţinere specificat de producătorul echipamentelor şi programului de
verificare metrologic al dispozitivelor de măsura şi control. La introducerea in fabricaţie a unei noi reţete
de mixtură asfaltică este necesară reglarea complexă a staţiei, sub aspectul predozării agregatelor şi a
dozării componentelor. Pentru reglajul predozatoarelor se procedează astfel:
- Se încarcă buncărele de predozare ale staţiei cu sorturile corespunzătoare de agregate
- Se reglează din pupitrul de comandă viteza variatoarelor de la predozatoare, pentru respectarea
proporţiilor de sorturi de agregate corespunzător reţetei şi se porneşte instalaţia
Pentru reglajul dozatorului, se procedează astfel:
- Se introduce in calculatorul staţiei proporţiile de sorturi de agregate şi de filer prevăzute în
reţeta de fabricaţie
- Se dozează componentele minerale corespunzător unei şarje, fără a se introduce bitumul; se
obţine astfel ―amestecul mineral alb‖. Se descarcă şarja şi se prelevează o probă pe
care se determină granulozitatea, prin cernere uscată. Pentru rapiditatea analizei, cernerea se
efectuează (după caz) pe sitele 1, 4, 8, 16, 22.4 mm.
- Datele de analiză se introduce in ― Raportul zilnic pentru controlul procesului de fabricaţie‖
(cod F-D-03) şi se compară curba de granulozitate obţinută cu cea prevăzută în reţetă.
Dacă granulozitatea corespunde se transmite operatorului staţiei ordinal de fabricaţie a mixturii asfaltice,
prin ― Transpunerea reţetei pe staţie‖ (cod R-D-13) cu respectarea dozajelor prescrise.
După reglarea staţiei se trece la fabricarea curentă a tipului de mixture asfaltică, menţinându-se reglajele.
Controlul producţiei în fabrică se face conform prevederilor SR EN 13108-21.
Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului şi ale mixturilor asfaltice la ieşirea din malaxor se
stabilesc în funcţie de tipul liantului, conform tabelului de mai jos (sau confom specificaţiilor
producătorului), cu observaţia că temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la
execuţia îmbrăcăminţilor rutiere bituminoase în
zone climatice reci.

Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice

Tip bitum Bitum Agregate Betoane asfaltice MAS MAP

Mixtura asfaltica la ieşirea din malaxor

Temperatura, "C

50-70 150-170 140-190 140-180 150-190 140-175

Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor trebuie reglată astfel încât în condiţiile concrete de
transport (distanţă şi mijloace de transport ) şi condiţiile climatice să fie asigurate temperaturile de
aşternere şi compactare conform tabelului de mai jos:

Temperaturile mixturii asfaltice la aşternere şi compactare

Tipul liantului Temperatura Temperatura mixturii asfaltice la compactare
mixturii asfaltice °C, min.
la aşternere °C,
min.
bitum rutier început sfârşit
neparafinos, tip:

50/70 140 140 110

Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate, acoperite cu prelate
speciale, imediat după încărcare urmărindu-se ca pierderile de temperatură pe tot timpul transportului, să
fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate şi uscate.
Lucrări pregătitoare
Pregătirea stratului suport înainte de punerea în operă a mixturii asfaltice
Înainte de aşternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curăţat, iar dacă este cazul se remediază şi se
reprofilează. Materialele neaderente, praful şi orice poate afecta legătura între stratul suport şi stratul nou
executat trebuie îndepărtat. În cazul stratului suport din macadam, acesta se curăţă şi se mătură.
Când stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea suprafeţei
acestuia cu impurităţi datorate traficului. în cazul în care acest strat nu se protejează sau nu se acoperă
imediat cu stratul următor se impune curăţarea prin periere mecanică şi spălare. După curăţare se vor
verifica cotele stratului suport, care trebuie să fie conform proiectului de execuţie. Suprafaţa stratului
suport trebuie să fie uscată.
Amorsare
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorsează stratul suport şi rosturile de lucru cu
o emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă.
Emulsia bituminoasa cationica, cu rupere rapida, trebuie sa asigure ruperea efectiva inaintea asternerii
mixturii, iar bitumul continut sa fie compatibil cu cel folosit la prepararea mixturii asfaltice. Consumurile
specifice pentru amorsaj se estimeaza la (0,3-0,5) kg/m2 bitum pur.
Aşternerea mixturii asfaltice
Aşternerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului suport de minim 10 oC , pe o suprafaţă
uscată. Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie şi se reiau numai după uscarea stratului suport.
Aşternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare - finisoare prevăzute cu
sistem încălzit de nivelare automat care asigură o precompactare. Mixtura asfaltică trebuie aşternută
continuu, în grosime constantă, pe fiecare strat şi pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în
ziua respectivă. În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii rămasă
necompactată aceasta va fi îndepărtată. Această operaţie se face în afara zonelor pe care există, sau
urmează a se aşterne, mixtură asfaltică. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru
transversal.Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare, în funcţie de tipul liantului,
temperaturile prevăzute în tabelul de mai sus. Măsurarea temperaturii va fi efectuata in masa mixturii, in
buncărul repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate in SR EN 12697-13. Aşternerea se va
face pe întreaga lăţime a căii de rulare. Atunci când acest lucru nu este posibil, se stabileşte prin proiect şi
se supune aprobării beneficiarului lăţimea benzilor de aşternere şi poziţia rosturilor longitudinale ce
urmează a fi executate.Viteza optimă de aşternere se va corela cu distanţa de transport şi capacitatea de
fabricaţie a staţiei, pentru a se evita total întreruperile în timpul execuţiei stratului şi apariţiei crăpăturilor
/ fisurilor la suprafaţa stratului proaspăt aşternut.Funcţie de performanţele finisorului, viteza la aşternere
poate fi de 2,5...4 m/min. În buncărul utilajului de aşternere, trebuie să existe în permanenţă suficientă
mixtură, necesară pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului. La realizarea straturilor
executate din mixturi asfaltice, o atenţie deosebită se va acorda realizării rosturilor de lucru, longitudinale
şi transversale, care trebuie să fie foarte regulate şi etanşe. La reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe
banda adiacentă, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal şi/sau transversal, se taie pe toată
grosimea stratului, astfel încât să rezulte o muchie vie verticală .În cazul rostului longitudinal, când
benzile adiacente se execută în aceeaşi zi, tăierea nu mai este necesară. Rosturile de lucru longitudinale şi
transversale ale stratului de uzură se vor decala cu minimum 10 cm faţă de cele ale stratului de legătură,
cu alternarea lor. Atunci când există şi strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic,
rosturile de lucru ale straturilor se vor executa întreţesut. Legătura transversală dintre un strat de asfalt
nou şi un strat de asfalt existent al drumului se va face după decaparea mixturii din stratul vechi, pe o
lungime variabilă în funcţie de grosimea noului strat, astfel încât să se obţină o grosime constantă a
acestuia, cu panta de 0,5%.
În plan, liniile de decapare se recomandă să fie în formă de V, la 45 oC. Completarea zonei de unire se va
face cu o amorsare a suprafeţei, urmată de aşternerea şi compactarea noii mixturi asfaltice, până la nivelul
superior al ambelor straturi (nou şi existent).
Racordarea în plan a stratului nou cu stratul existent

Compactarea mixturii asfaltice

La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplică tehnologii corespunzătoare, care să
asigure caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură asfaltică şi
fiecare strat în parte. Operaţia de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizează cu
compactoare cu rulouri netede şi/sau compactoare cu pneuri, prevăzute cu dispozitive de vibrare
adecvate, astfel încât să se obţină gradul de compactare conform tabelului de mai jos:.
Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice
Nr. Tipul stratului Absorbţie Grad de
crt. de apă*, compactare,
% vol. %, minim
1. Beton asfaltic deschis: BADPC 22.4 1.5...6 96
Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut, numărul minim de treceri recomandat ale
compactoarelor uzuale este cel menţionat în tabelul urmator.
Ateliere de compactare
A B
Tipul stratului Compactor cu pneuri Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri
de 160 kN netede de 120 kN netede de 120 kN
Număr de treceri minime
Strat de legătură 12 4 14

Compactarea se execută pe fiecare strat în parte. Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu şorţuri de
protecţie .Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre
benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată.Pe sectoarele în rampă, prima trecere se face cu
utilajul de compactare în urcare. Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, cu o viteză mai redusă la
început, pentru a evita vălurirea stratului executat din mixtură asfaltică şi nu se vor îndepărta mai mult de
50 m în spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor, în
jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare, se compactează cu maiul mecanic. Suprafaţa
stratului se controlează în permanentă, iar micile denivelări care apar pe suprafaţa stratului executate din
mixturi asfaltice vor fi corectate după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată lăţimea benzii.
Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi a uniformităţii suprafeţei, se face conform AND
605/2016 şi STAS 6400 şi constă în:
 verificarea îndeplinirii condiţiilor de calitate pentru stratul suport şi fundaţie,
conform prevederilor STAS 6400;
 verificarea grosimii stratului, în funcţie de datele înscrise în rapoartele de
încercare întocmite la încercarea probelor din stratul de bază executat, iar la aprecierea comisiei
de recepţie, prin maximum două sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului de
bază; verificarea se va face pe probe ce se iau pentru verificarea calităţii îmbrăcăminţii;
 verificarea profilului transversal: - se face cu echipamente adecvate, omologate;
 verificarea cotelor profilului longitudinal: - se face în axă, cu ajutorul unui
aparat topografic de nivelment sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime, pe minimum 10% din
lungimea traseului.
Nu se admit abateri în minus faţă de grosimea prevăzută în proiect.
STRAT DE UZURĂ BA 16
Pentru prepararea mixturii bituminoase BA 16 se va utiliza un amestec de sorturi din agregate naturale
neprelucrate şi prelucrate care trebuie să satisfacă condiţiile de calitate în conformitate cu prevederile
standardelor după cum urmează:
- nisip de concasare sort 0-4;
- nisip natural sort 0-4;
- cribluri sorturile 4-8 şi 8-16;
Granulozitatea agregatelor naturale precizate în prezentul caiet de sarcini trebuie să îndeplinească
următoarele conditii:
- continutul de granule ce rămân pe sita superioară dmax, % max.5%;
- conţinutul de granule ce trec prin sita inferioară dmin, % max. 10%;
Agregatele naturale utilizate pentru de drumuri trebuie să prezinte specificaţii conform SR EN
13043:2003 şi să provină din roci omogene, fără urme de degradare, rezistente la îngheţ - dezgheţ. Natura
şi caracteristicile petrografice - mineralogice trebuie să fie conform SR EN 932-3:98 şi SR EN
12407:2007.Agregatele naturale nu trebuie să contină corpuri străine, limonite sau săruri solubile.
Se interzice folosirea agregatelor naturale cu un conţinut de granule constituite din roci alterate, mol,
friabile, poroase şi vacuolare mai mare de 5%.Determinarea conţinutului de granule alterate, moi, friabile,
poroase şi vacuolare se face vizual, pe fiecare sort analizat, pe probe de minimum 150 granule, prin
separarea acestora de restul granulelor. Masa granulelor selectate astfel nu trebuie să depăşească
procentul menţionate mai sus pentru fiecare sort în parte.
Nisip de concasare
Nisipul de concasare utilizat pentru prepararea mixturii tip BA 16 trebuie să fie sortul 0-4 mm şi să
îndeplinească specificaţiile prevăzute în tabelul de mai jos:
Nr. Condiţii de calitate
Caracteristica determinată Metoda de încercare
crt. pentru nisipul natural

Conţinut de granule în afara sortului rest e

1
ciurul superior dmax, %, max. 5 SR EN 933-1:2012

2 Granulozitate continuă SR EN 933-1:2012

Conţinut de impurităţi:
3
corpuri străine, 0/0, max. nu se admit vizual
Conţinut de particule fine sub 0,063mm,
4 10 (f10) SR EN 933-1:2012
% max.
Calitatea particulelor fine, sub 0,125 mm
5 2 SR EN 933-9+A1:2013
valoarea de albastru , max.
Pentru un conţinut de particule fine mai mic de 3 %, nu este necesară efectuarea unei încercări cu
albastru de metilen pentru aprecierea calitătii acestora.
Nisip natural
Nisipul natural utilizat pentru prepararea mixturii tip BA 16 trebuie să fie sortul 0-4 mm şi să
îndeplinească specificaţiile prevăzute În tabelul de mai jos:
Nr. Condiţii de calitate
Caracteristica determinată Metoda de încercare
crt. pentru nisipul natural

Conţinut de granule în afara sortului - rest

1 10 SR EN 933-1:2012
pe ciurul superior dmax, %, max.

2 Granulozitate continuă SR EN 933-1:2012

3 Coeficient de neuniformitate, (Un) %, min. 8

Conţnut de impurităţi:
corpuri străine, %, max. SR EN 933-7:2001 si
4 nu se admit galben
conţinut de humus (culoarea soluţiei de
NaHO , max.
Echivalent de nisip pe sort 0 4 mm, %,
5 85 SR EN 933-8+A1:2015
min.
Continut de particule fine sub 0,063mm,
6 10 (f10) SR EN 933-1:2012
%max.
 Calitatea particulelor fine, sub 0,125 mm
7 2 SR EN 933-9+A1:2013
valoarea de albastru , max.
* Coeficientul de neuniforrnitate se determină cu relaţia: Un = d60/d10 unde:
d60 — diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea
granulozităţli dl0 = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru
verificarea granulozitătii.

Criblurile utilizate pentru trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în tabelul de mai jos:
Nr. Caracteristica Condiţii de calitate / sort Metoda de
crt. 4-8 8- 16 16-20 încercare
1 Conţinut de granule în afara sortului: SR EN 933-
- rest pe ciurul superior (dmax), %, 1-10 (Gc 90/10) 1:2012
max. 10
- trecere pe ciurul inferior (dmin), %,
max.

2 Coeficient de aplatizare, % max. 25 (A25) SR EN 933-

3:2012
3 Indice de forma, %, max. 25 (SI25) SR EN 933-4
:2008
4 Conţinut de impurităţi - corpuri străine nu se admit vizual
5 Conţinut în particule fine sub 0,063 mm, %, 1,0 (f1,0) 0,5 (f0,5) 0,5 (f0,5) SR EN 933-
max. 1:2012
6. Rezistenţa la clasa tehnică I-III 20( LA20)
SR EN 1097-
fragmentare, coeficient clasa tehnică IV-V 25(LA25) 2:2010
LA, %, max.
7. Rezistenţa la uzură clasa tehnică I- III 15 (MDE 15)
SR EN 1097-
(coeficient micro- 1:2011
Deval), %, max.
8. Sensibilitatea la îngheţ-dezgheţ la 10 cicluri
de îngheţ-dezgheţ SR EN 1367-
- pierderea de masă (F), %, max. 1:2007
2 (F2)
- pierderea de rezistenŃă (∆SLA), %, 20
max.

9. Rezistenţa la acţiunea sulfatului de 6 SR EN 1367-

magneziu, % max. 2:2010
10. Conţinut de particule total sparte, %, min. 95 (C95/1) SR EN 933-
(pentru cribluri provenind din roci detritice) 5:2001
Forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui
de formă, încercarea de referinţă fiind indicele de formă.
Filer
Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie să îndeplinească specificaţiile SR EN 13043:2003 şi
STAS 539. Filerul trebuie sa aibă:fineţea (conţinutul in părţi fine 0,09 mm) min. 80%
umiditatea max. 2%Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor al fileruluiFilerul se
va depozita În Încăperi acoperite, ferite de umezeală sau în silozuri cu încărcate pneumatică. Nu se
admite folosirea filerului aglomerat. La aprovizionate, filerul va fi însoţit de Declaratia de performanţă cu
performanţele produsului şi se va verifica obligatoriu granulozitatea şi umiditatea pe lot, sau pentru
maxim 100 tone.
Bitum
Având în vedere că lucrarea se situează în zona climaterică caldă pentru realizarea îmbrăcăminţilor
asfaltice din mixtură se va utiliza bitum neparafinos pentru drumuri tip D 50/70.Faţă de cerinţele
specificate în SR EN 12591:2009 + Anexa Naţională NB, şi SR EN 14023:2010 + Anexa Naţională NB,
bitumul trebuie să prezinte condiţia suplimentară de ductilitate la 25 o C (determinată conform SR 61):mai
mare de 100 cm pentru bitumul D 50/70; mai mare de 50 cm pentru bitumul tip D 50/70 îmbătrânit prin
metoda TFOT/RTFOTI);Nota l) îmbătrânirea TFOT şi RTFOT se realizează conform SR EN 12607-
2:2015 şi SR EN 12607-1:2015.Bitumul rutier neparafinos şi bitumul modificat cu polimeri trebuie să
prezinte o adezivitate de minim 80% fată de agregatele naturale utilizate la lucrarea. In caz contrar, se
aditivează cu agenţi de adezivitate. Adezivitatea se determină prin metoda spectrofotometrică conform
SR EN 12697-11:2012.Pentru agregatele de balastieră, adezivitatea se va determina obligatoriu atât prin
metoda cantitativă (conform SR EN 12697-11:2012) cât şi prin metoda calitativă, conform Normativ NE
In cazul în care adezivitatea bitumului faţă de agregatele naturale este mai mică de 80 % este obligatorie
aditivarea bitumului şi reverificarea adezivitătii bitumului aditivat. In acest caz contractantul va furniza
toate detaliile necesare despre aditivul utilizat şi va descrie metodologia folosită în procesul de control al
amestecului aditiv - bitum, precum şi tehnologia pe care o propune pentru preparare, stocare, transportul
şi punerea în operă a bitumului aditivat in vederea obţinerii avizului investitorului.Bitumul, bitumul
modificat cu polimeri şi bitumul aditivat se depozitează separat, pe tipuri de bitum, În conformitate cu
specificaţiile producătorului de bitum, respectiv specificaţiilor tehnice de depozitare ale staţiilor de
mixturi asfaltice. Perioada şi temperatura de stocare va fi aleasă în funcţie de specificaţiile
producătorului, astfel încât caracteristicile iniţiale ale bitumului să nu sufere modificări la momentul
preparării mixturii.Se recomandă ca la stocare temperatura bitumului să fie de 120 0 C 140 oC, iar cel
modificat de minim 140 oC şi recirculare 20 minute la începutul zilei de lucru022-2003 luându-se în
considerare adezivitatea cu valoarea cea mai dezavantajoasă. Bitumul utilizat la prepararea emulsiilor va
fi tip D 50/70 conform SR EN 12591:2009.La aprovizionare se vor verifica datele din Declaraţia de
performanţă cu performanţele produsului, si se vor efectua verificări ale caracteristicilor produsului,
pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru mai mult de: 500 t. bitum/bitum modificat din acelaşi
sortiment; 100 t. emulsie bituminoasă din acelaşi sortiment.
Controlul calităţii materialelor
Materialele destinate fabricării mixturii asfaltice tip BA 16 se vor verifica în conformitate cu prescriptiile
din standardele respective şi conditiile prezentate anterior. Verificările şi determinările se execută de
laboratoare autorizate/acreditate conform reglementărilor tehnice în vigoare. Modul de fabricare a
mixturilor. Compoziţia mixturii asfaltice BA 16 se va stabili pe baza unui studiu preliminar aprofundat
tinându-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate În prescripţiile tehnice impuse de prezentul
caiet de sarcini. Studiul îl face antreprenorul, În cadrul unui laborator autorizat/acreditat conform
reglementărilor tehnice în vigoare.Formula de compoziţie (reţeta de fabricaţie) a mixturii BA 16,
susţinută de studiile şi încercările efectuate conform prezentului caiet de sarcini, împreună cu rezultatele
obtinute se va supune aprobării reprezentantului beneficiarului. Odată cu aceasta furnizorul va prezenta
reprezentantului beneficiarului toate documentele privind verificarea metrologică a instalaţiei de
preparare a mixturii asfaltice. Mixtura asfaltică BA 16 va fi preparată şi pusă în operă numai după
obţinerea de la beneficiar a aprobării asupra formulei de compoziţie a mixturii BA 16.Studiile asupra
compoziţiei mixturii BA 16 vor comporta analizele de laborator referitoare la încercarea Marshall
(stabilitatea la 600C; indicele de curgere - fluaj - la 60 0C, densitate aparentă, absorbţia de apă) pentru
cinci conţinuturi de liant repartizate de o parte şi de alta a conţinutului de liant reţinut, cu încadrarea în
prevederile caietului de sarcini.
Pentru mixtura BA 16 limitele procentelor de agregate naturale din agregatul total sunt date in tabelul de
mai jos:.
Agregate naturale % din agregatul total Tipul mixturii asfaltice
BA 16

Filer şi fractiuni din nisipuri sub 0,1 mm 8...11

Filer şi nisip 0,1...4 mm rest până la 100
Cribluri cu dimensiunea este 4 mm 47...61
Granulozitatea agregatelor naturale din mixtura BA 16 trebuie să fie cuprinsă în limitele date În tabelul de
mai jos:
Mixtură asfaltică tip
Specificatii
BA 16
Curba granulometrică a agregatului natural
Treceri prin site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2
trece prin sita de 1 6 mm, % 90. .100
trece prin sita de 12,5 mm, % 78...92
trece prin sita de 8 mm, % 61...74
trece prin sita de 4 mm, % 39...53
trece prin sita de 2 mm, % 27...40
trece prin sita de 1 mm, % 21...31
trece prin sita de 0,125 mm, % 8...11
trece prin sita de 0,063 mm, % 7...9
Toate dozajele privind agregatele, filerul, liantul sau unele adaosuri sunt stabilite în funcţie de greutatea
totală a materialului granular în stare uscată, inclusiv părtile fine.Continutul optim de liant se stabileşte
prin studiile preliminare de laborator conform SR EN 12697-6:2012, SR EN 12697-23:2004, trebuie să se
încadreze între limitele arătate in tabelul de mai jos şi are la bază o masă volumică medie a agregatelor de
2,650 kg/m3 . Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, conţinutul de bitum se va corecta cu un
coeficient „a=2,650/d‖ unde „d‖ este masa volumică reală (declarată de producător şi verificată de
laboratorul antreprenorului) a agregatelor inclusiv filerul (media ponderată conform fracţiunilor utilizate
la compoziţie), în kg/m3 şi se determłnă conform SR EN 1097/6:2013
Conţinutul de liant din masa mixturii Raportul filer/
Tipul mixturii asfaltice
asfaltice, % liant, recomandat
BA 16 min. 5.7 1,4...1,9
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice
Pentru drumuri de clasă tehnică III-V, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice BA 16 trebuie
să îndeplinească în timpul studiului de laborator şi al controalelor de fabricaţie condiţiile din tabelul de
mai jos. Pentru drumurile de clasa tehnică V nu este obligatorie determinarea caracteristicilor mixturilor
asfaltice prin încercări dinamice.
Drum de clasa
BA 16 - Caracteristici pe cilindri Marshall
tehnică IV - V
Stabilitatea (S) la 600C, KN, 6,5.. .13
Indice de curgere (I) mm, max. 1,5...4,0
Raportul S/ I, KN/mm, min. 1.6
Absorbtie de apă, %, vol 1,5.. .5.0
Sensibilitate la apă, % Min. 80
Strat uzură - Caracteristici pe cilindri
confecţionaţi la presa giratorie
Volum de goluri, la 80 giratii, % max 6,0
Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic):
deformaţia la 500C, 300 KPa şi 10000 impulsuri, µm/m, max. 30.000
- viteza de deformaţie la 500C, 300 KPa şi 10000 impulsuri, µm/m/ ciclu, max. 2
Modulul de rigiditate la 20 oc, 124 ms, MPa, min. 4.000
Caracteristici pe plăci confecţionate în laborator sau pe carote din îmbrăcăminte
Rezistenţa la deformaţii permanente, 600C
- viteza de deformaţie la ornieraj, mm/ 1000 cicluri
0,5
- adâncimea făgaşului, % din grosimea iniţiala a robei
7,0
Mixturile asfaltice se vor prepara în instalaţii prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare şi
dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi a filerului,
precum şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liantul bituminos, toate aceste dispozitive cu
verificarea metrologică în vigoare. Abaterile in valoare absolută ale compoziţiei mixturilor asfaltice faţă
de amestecul de referinţă prestabilit (dozaj) se vor încadra in valorile limită din tabelul de mai sus cu
incadrarea in limitele caracteristicilor fizico-mecanice prevăzute in caietul de sarcini si verificate pentru
stabilirea dozajului optim.
Treceri pe sita de, Abateri admise faţă de reţetă, (%), în valoare absolută

16 ±5
11.2 ±5
8 ±4
4 ±4
2 ±3
0,125 ±1,5
0,063 ±1,0
Pentru conţinutul de liant, abaterea admisă faţă de reţeta aprobată de beneficiar trebuie să fie de ± 0.2.
Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului şi ale mixturilor asfaltice se vor stabili în funcţie de
tipul liantului, conform tabelului de mai jos, cu menţiunea că temperaturile din partea superioară a
intervalului se utilizează la executia straturilor rutiere bituminoase în zone climatice reci.
Nr. crt. Tipul liantului Agregate naturale Bitum Mixtura asfaltică la
ieşirea din malaxor
Temperatura , în o C
1 D 50/70 140....190 150....170 140....180
Executantul are obligatia de a regla temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor, Inclusiv
utilizarea de bene termoizolante şi/sau utilizarea de prelate, astfel încât în condiţiile concrete de transport
(distanţă şi mijloace de transport) şi climatice, la locul de punere în operă stabilit de beneficiar, să fie
asigurate temperaturile de punere în operă de min. 140 OC la începerea compactării şi de min. 110 OC la
terminarea compactării.Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste valorile din tabelul
de mai sus, în scopul evitării modificării caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.Durata de
malaxare, În funcţie de tipul instalaţiei, trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei anrobări complete
şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos. Pentru verificarea compoziţiei
mixturii asfaltice se va determina, conform SR EN 12697-6:2012, SR EN 12697:23-2004, granulozitatea
agregatelor minerale şi dozajul de bitum care trebuie să corespundă dozajelor stabilite de laborator.
Bitumul conţinut în mixtura asfaltică prelevată pe parcursul execuţiei lucrărilor, de la malaxor sau de la
aşternere, trebuie să prezinte un punct de înmuiere IB cu maximum 90 0C mai mare decât bitumul utilizat
la prepararea mixturii asfaltice. Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27:2017, iar
pregătirea probelor în vederea extragerii bitumului conform SR EN 12697-28:2002 .
Abaterile admise faţă de granulozitatea stabilită prin reţetă sunt înscrise in tabelul de mai sus. Pentru
conţinutul de liant, abaterea admisă fată de reţeta aprobată de beneficiar poate fi cuprinsă în intervalul (0 .
%Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice BA 16 trebuie să corespundă condiţiilor
cuprinse în caietul de sarcini. Incercările de laborator se vor efectua conform metodologiei prevăzute în
SR EN 12697-6:2012, SR EN 12697-23:2004, SR EN 12697-27:2017, SR EN 12697-28:2002,SR EN
12697-34:2012şi SR EN 12697-35:2016 pe probe de mixtură asfaltică prelevate de la malaxor sau de la
aşternere înainte de compactare.
Mixturile asfaltice se prepară în instalaţii prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare şi
dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului,
precum şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea funcţionării
instalaţiilor de producere a mixturii asfaltice se face în mod periodic de către personal de specialitate
conform unui program de întreţinere specificat de producătorul echipamentelor şi programului de
verificare metrologic al dispozitivelor de măsura şi control. La introducerea in fabricaţie a unei noi reţete
de mixtură asfaltică este necesară reglarea complexă a staţiei, sub aspectul predozării agregatelor şi a
dozării componentelor. Pentru reglajul predozatoarelor se procedează astfel:
- Se încarcă buncărele de predozare ale staţiei cu sorturile corespunzătoare de agregate
- Se reglează din pupitrul de comandă viteza variatoarelor de la predozatoare, pentru respectarea
proporţiilor de sorturi de agregate corespunzător reţetei şi se porneşte instalaţia
Pentru reglajul dozatorului, se procedează astfel:
- Se introduce in calculatorul staţiei proporţiile de sorturi de agregate şi de filer prevăzute în
reţeta de fabricaţie
- Se dozează componentele minerale corespunzător unei şarje, fără a se introduce bitumul; se
obţine astfel ―amestecul mineral alb‖. Se descarcă şarja şi se prelevează o probă pe
care se determină granulozitatea, prin cernere uscată. Pentru rapiditatea analizei, cernerea se
efectuează (după caz) pe sitele 1, 4, 8, 16, 22.4 mm.
- Datele de analiză se introduce in ― Raportul zilnic pentru controlul procesului de fabricaţie‖
(cod F-D-03) şi se compară curba de granulozitate obţinută cu cea prevăzută în reţetă.
Dacă granulozitatea corespunde se transmite operatorului staţiei ordinal de fabricaţie a mixturii asfaltice,
prin ― Transpunerea reţetei pe staţie‖ (cod R-D-13) cu respectarea dozajelor prescrise.
După reglarea staţiei se trece la fabricarea curentă a tipului de mixture asfaltică, menţinându-se reglajele.
Controlul producţiei în fabrică se face conform prevederilor SR EN 13108-21:2016.
Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului şi ale mixturilor asfaltice la ieşirea din malaxor se
stabilesc în funcţie de tipul liantului, conform tabelului de mai jos (sau confom specificaţiilor
producătorului), cu observaţia că temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la
execuţia îmbrăcăminţilor rutiere bituminoase în
zone climatice reci.
 Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice
Tip bitum Bitum Agregate Betoane asfaltice MAS MAP

Mixtura asfaltica la ieşirea din malaxor

Temperatura, "C

50-70 150-170 140-190 140-180 150-190 140-175

Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor trebuie reglată astfel încât în condiţiile concrete de
transport (distanţă şi mijloace de transport ) şi condiţiile climatice să fie asigurate temperaturile de
aşternere şi compactare conform tabelului de mai jos:
Temperaturile mixturii asfaltice la aşternere şi compactare
Tipul liantului Temperatura Temperatura mixturii asfaltice la compactare
mixturii asfaltice °C, min.
la aşternere °C,
min.
bitum rutier început sfârşit
neparafinos, tip:

50/70 140 140 110

Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate, acoperite cu prelate
speciale, imediat după încărcare urmărindu-se ca pierderile de temperatură pe tot timpul transportului, să
fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate şi uscate.
Lucrări pregătitoare
Pregătirea stratului suport înainte de punerea în operă a mixturii asfaltice
Înainte de aşternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curăţat, iar dacă este cazul se remediază şi se
reprofilează. Materialele neaderente, praful şi orice poate afecta legătura între stratul suport şi stratul nou
executat trebuie îndepărtat. În cazul stratului suport din macadam, acesta se curăţă şi se mătură.
Când stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea suprafeţei
acestuia cu impurităţi datorate traficului. în cazul în care acest strat nu se protejează sau nu se acoperă
imediat cu stratul următor se impune curăţarea prin periere mecanică şi spălare. După curăţare se vor
verifica cotele stratului suport, care trebuie să fie conform proiectului de execuţie. Suprafaţa stratului
suport trebuie să fie uscată.
Amorsarea
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorsează stratul suport şi rosturile de lucru cu
o emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă.Emulsia bituminoasa cationica, cu rupere rapida, trebuie
sa asigure ruperea efectiva inaintea asternerii mixturii, iar bitumul continut sa fie compatibil cu cel folosit
la prepararea mixturii asfaltice. Consumurile specifice pentru amorsaj se estimeaza la (0,3-0,5) kg/m 2
bitum pur.
Aşternerea mixturii asfaltice
Aşternerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului suport de minim 10 oC , pe o suprafaţă
uscată. Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie şi se reiau numai după uscarea stratului suport.
Aşternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare - finisoare prevăzute cu
sistem încălzit de nivelare automat care asigură o precompactare. Mixtura asfaltică trebuie aşternută
continuu, în grosime constantă, pe fiecare strat şi pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în
ziua respectivă. În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii rămasă
necompactată aceasta va fi îndepărtată. Această operaţie se face în afara zonelor pe care există, sau
urmează a se aşterne, mixtură asfaltică. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru transversal.
Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare, în funcţie de tipul liantului, temperaturile
prevăzute în tabelul de mai sus. Măsurarea temperaturii va fi efectuata in masa mixturii, in buncărul
repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate in SR EN 12697-13:2002. Aşternerea se va face
pe întreaga lăţime a căii de rulare. Atunci când acest lucru nu este posibil, se stabileşte prin proiect şi se
supune aprobării beneficiarului lăţimea benzilor de aşternere şi poziţia rosturilor longitudinale ce urmează
a fi executate.
Viteza optimă de aşternere se va corela cu distanţa de transport şi capacitatea de fabricaţie a staţiei, pentru
a se evita total întreruperile în timpul execuţiei stratului şi apariţiei crăpăturilor / fisurilor la suprafaţa
stratului proaspăt aşternut.Funcţie de performanţele finisorului, viteza la aşternere poate fi de 2,5...4
m/min.
În buncărul utilajului de aşternere, trebuie să existe în permanenţă suficientă mixtură, necesară pentru a se
evita o răspândire neuniformă a materialului. La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o
atenţie deosebită se va acorda realizării rosturilor de lucru, longitudinale şi transversale, care trebuie să
fie foarte regulate şi etanşe.
La reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rostului de lucru,
longitudinal şi/sau transversal, se taie pe toată grosimea stratului, astfel încât să rezulte o muchie vie
verticală .În cazul rostului longitudinal, când benzile adiacente se execută în aceeaşi zi, tăierea nu mai
este necesară. La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplică tehnologii
corespunzătoare, care să asigure caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute pentru fiecare
tip de mixtură asfaltică şi fiecare strat în parte. Operaţia de compactare a straturilor executate din mixturi
asfaltice se realizează cu compactoare cu rulouri netede şi/sau compactoare cu pneuri, prevăzute cu
dispozitive de vibrare adecvate, astfel încât să se obţină gradul de compactare conform tabelului de mai
jos:.

Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice

Nr. Tipul stratului Absorbţie Grad de

crt. de apă*, compactare,
% vol. %, minim
1. Beton asfaltic : BA 16 1,5...5,0 97
 Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut se determină, pe un sector experimental, numărul
optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în funcţie de performanţele acestora, de tipul şi
grosimea straturilor executate din mixturi asfaltice.Sectorul de proba se realizeaza înainte de începerea
aşternerii stratului în lucrarea respectivă, utilizând mixturi asfaltice preparate în condiţii similare cu cele
stabilite pentru producţia curentă.
Etalonarea atelierului de compactare şi de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub responsabilitatea unui
laborator autorizat, care să efectueze în acest scop, toate încercările pe care le va considera necesare
pentru stab ilirea conditiilor de realizare a stratului executat in conformitate cu AND 605/2016.
erificarea elementelor geometrice ale stratului şi a uniformităţii suprafeţei, se face conform AND 605;
STAS 6400 şi constă în:
 verificarea îndeplinirii condiţiilor de calitate pentru stratul suport şi fundaţie,
conform prevederilor STAS 6400;
 verificarea grosimii stratului, în funcţie de datele înscrise în rapoartele de
încercare întocmite la încercarea probelor din stratul de bază executat, iar la aprecierea comisiei
de recepţie, prin maximum două sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului de
bază; verificarea se va face pe probe ce se iau pentru verificarea calităţii îmbrăcăminţii;
 verificarea profilului transversal: - se face cu echipamente adecvate, omologate;
 verificarea cotelor profilului longitudinal: - se face în axă, cu ajutorul unui
aparat topografic de nivelment sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime, pe minimum 10% din
lungimea traseului.
Nu se admit abateri în minus faţă de grosimea prevăzută în proiect, respectiv în profilul transversal tip,
conditie obligatorie pentru promovarea lucrarilor la receptie. In situatia in care grosimea proiectata nu
este respectata stratul se reface conform proiectului.
Imprejmuire din panouri de gard din sarma zincata montate pe stalpi metalici zincati.
Lucrarea cuprinde:
- transportul materialelor, sculelor si personalului la amplasament
- saparea gropilor pentru fundatii, (dimensiunea gropii: 400x400mm si adancimea 500mm),
- postarea in groapa a stalpilor din care 0,5m inglobat in beton
- turnarea betonului in fundatii,
- betonarea stalpilor asigurandu-se intarirea betonului
- montarea panourilor de sarma si prinderea lor prin sudura de stalpi.
- curatirea zgurei si vopsirea punctelor de sudura
- asigurarea curateniei amplasamentului si transportului reziduuri
Teste la Terminarea Lucrarilor si Teste înainte de Terminare
Se vor efectua teste pentr urmatoarele categorii de lucrari:
- Teste de inginerie civilă;(teste anterioare darii in exploatare)
- Teste de inginerie mecanică(instalatii sanitare, instalatii termice, instalatii de ventilatie si
climtaizare, mecanice);
- Teste de inginerie electrică (instalatii electrice curenti tari, instalatii electrice curenti slabi)
Beneficiarul trebuie să fie invitat de către Antreprenor să asiste la toate procedurile de testare la
terminare. Antreprenorul va transmite Beneficiarului un preaviz scris de 14 zile, prin care îl informează
că lucrarile sau instalatiile sunt pregatite pentru testare. În acelaşi preaviz, Antreprenorul prezintă
Beneficiarului detalii privind testele ce urmeaza a fi efectuate şi detalii referitoarele procedurile de
testare si rezultatele ce trebuiesc obtinute in urma testelor, inclusiv referinţe către Standardele
Româneşti sau Europene adecvate în temeiul cărora vor fi efectuate testele.Testele de dare în exploatare
se efectuează după testele de testare anterioare dării în exploatare. Testele de dare în exploatare vor fi
desfăşurate pe toate componentele mecanice, electrice si de instrumentatie şi control. Antreprenorul
trebuie să pregătească un plan de dare în exploatare, pe care îl va transmite Beneficiarului cu cel puţin
14 zile înainte de Terminarea Lucrarilor. Testul de dare în exploatare detaliază toate procedurile urmând
a fi adoptate de către Antreprenor în timpul dării în exploatare, inclusiv programe şi metodologii, pentru
a permite Beneficiarului să se familiarizeze cu instalatiile ce urmeaza sa fie date in exploatare şi testate
cat si cu metodele adoptate pentru atingerea parametrilor si testarea instalatiilor.
Testele functionale
Antreprenorul va trebuie să efectueze un test funcţional pentru a demonstra că echipamentele
aferente instalatiilor componente ale constructiei sunt pregătire pentru utilizare conform prevederilor
contractuale.
Testul funcţional se va efectua de către Antreprenor, cu prezenţa Beneficiarului, pentru o perioadă
continuă de 15 de zile, în timpul căreia Antreprenorul monitorizează funcţionarea Echipamentelor în
conformitate cu testele şi procedurile de testare specifice, puse la dispozitie Beneficiarului. Pe durata
testului funcţional, Echipamentele funcţionează în regim automat.Pentru a fi considerat îndeplinit cu
succes, un test funcţional trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
- Echipamentele funcţionează în intervalul de performanţă garantat indicat de Antreprenor în
Proiectul Tehnic de Executie si in procedurile de testare;
- Echipamentele funcţionează în mod fiabil în această perioadă, în conformitate cu prevederile
contractuale.
Fiabilitate: Se consideră că instalaţiile funcţionează în mod fiabil atunci cand echipamentele
componente ale instalaţiilor prevazute pentru functionarea salii de sport, funcţionează fără defecţiuni sau
întreruperi notabile pe durata testului. În acest sens, prima defectare a Echipamentelor, urmată de
introducerea imediată a
Echipamentelor în stare de rezerva, nu este considerată ca reprezentând o defecţiune notabilă.
Totuşi, o nouă defecţiune a aceloraşi Echipamente în stare de funcţionare sau rezerva va fi considerată o
defecţiune notabilă. În cazul unei defecţiuni notabile, eroarea se rectifică şi se efectuează un nou test de
fiabilitate pe componenta în cauză, care va continua timp de 15 zile; în caz contrar, va fi înregistrat ca
defect ascuns, urmând a fi corectat în Perioada de Remediere a Defectelor Ascunse.

Activităţi de punere în operă a documentaţiei tehnice, controlul calităţii lucrărilor executate

Pe perioada transpunerii documentaţiei tehnice pe şantier vom îndeplini următoarele:
- asigurarea nivelului de calitate stabilit prin documentaţia tehnică, realizat prin personal
propriu, cu responsabili tehnici cu execuţia atestaţi;
- convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze
determinante ale execuţiei şi asigurarea condiţiilor necesare efectuării acestora;
- soluţionarea neconformităţilor, a defectelor şi a neconcordanţelor apărute în fazele de
execuţie, numai pe baza soluţiilor stabilite de Proiectant cu acordul Autorităţii Contractante;
- utilizarea în execuţia lucrărilor numai a produselor şi a procedeelor prevăzute în
documentaţia tehnică, certificate sau pentru care există agremente tehnice, care conduc la
realizarea cerinţelor, precum şi gestionarea probelor-martor;
- înlocuirea produselor/echipamentelor şi a procedeelor prevăzute în documentaţia tehnică
doar cu altele care îndeplinesc condiţiile precizate în documentaţie şi numai pe baza soluţiilor
stabilite de Proiectant cu acordul Autorităţii Contractante;
- respectarea documentaţiei tehnice (proiect şi a detaliilor de execuţie) pentru realizarea
nivelului de calitate corespunzător cerinţelor;
- sesizarea Autorităţii Contractante asupra neconformităţilor şi neconcordantelor constatate
în proiectul tehnic, în vederea soluţionării;
- propunerea spre recepţie numai a construcţiilor care corespund cerinţelor de calitate şi
pentru care s-au completat documentele necesare întocmirii cărţii tehnice a construcţiei;
- aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse prin actele de control
sau prin documentele de recepţie a lucrărilor de construcţii;
- remedierea, pe propria cheltuială, a defectelor calitative apărute din vina sa, atât în
perioada de execuţie, cat şi în perioada de garanţie stabilită prin Contract;
- readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor iniţială, la terminarea execuţiei
lucrărilor.
Controlul calităţii lucrărilor executate:
In cadrul Asocierii este stabilit sistemul de măsuri ce se aplică pentru asigurarea eficientă a tuturor
activităţilor de monitorizare şi măsurare a produsului prin verificări şi încercări la primirea, în cursul
procesului şi la livrare/predare a lucrărilor cu respectarea specificaţiilor prevăzute în proiecte şi caiete de
sarcini a normelor şi standardelor aplicabile precun şi a clauzelor prevăzute în contract.
Dovezile privind conformitatea produselor sunt înregistrările care se intocmesc pe parcursul
execuţiei. Verificarea calităţii execuţiei este consemnată de şeful punctului de lucru şi confirmată de
către Dirigintele de şantier, proiectant şi Responsabilul Tehnic cu execuţia. Rezultatele inspecţiilor
efectuate conform PCCVI-urilor sunt analizate pentru asigurarea faptului că au fost îndeplinite criteriile
de acceptare. Acceptarea este documentată iar persoanele care efectuează analiza şi confirmă acceptarea
sunt nominalizate. Predarea obiectivului executat către client nu se efectuează până când nu au fost
finalizate în mod corespunzător măsurile planificate.
Înregistrările referitoare la monitorizarea şi măsurarea parametrilor lucrărilor sunt păstrate pentru
întocmirea dosarului Cărţii Construcţiei care se predă clientului la recepţia la terminarea lucrărilor.
 Pe parcursul derulării Contractului, avem responsabilitatea să asigurăm implementarea cerinţelor
specificate în documentaţia tehnică în condiţii de calitate stabilite prin intermediul acesteia şi prin
asigurarea de personal calificat precum şi a dotărilor necesare executării activităţii în baza propriului
sistem de management al calităţii.
In cadrul Contractului activitatea de control al calităţii abordată de către compania noastră este de
o manieră care să demonstreze în orice moment trasabilitatea executării lucrării de construcţie în
conformitate cu cerinţele documentaţiei tehnice pusă la dispoziţia noastră de către Autoritatea
Contractantă.
Planul Calităţii specific pentru realizarea lucrărilor de construcţie include de asemenea, Planul de
Inspecţie şi Testări (PCCVI), pentru toate lucrările ce urmează a fi executate.
Responsabilul Control Calitate numit in baza deciziei emise şi are următoarele responsabilităţi pe
perioada derulării Contractului şi anume:
- raspunde de controlul calitatii lucrarilor, pe faze de executie, si de aprecierea neconformitatilor
constatate in corelare cu normele tehnice;
-informeaza Şeful de şantier şi RTE despre neconformitatile constatate de ordin calitativ, pentru a se
dispune actiuni corective ;
-participa la verificarea calitatii lucrarilor in principalele faze de executie (fazele determinante) si
semneaza procesele verbale de asigurarea calitatii;
-raspunde de efectuarea receptiilor calitative pe faze de lucrari impreuna cu clientul;
-urmareste si tine evidenta inregistrarilor calitatii pentru lucrarile executate;
-preda compartimentului tehnic, in copie, toate documentele/inregistrarile calitatii pe faze de lucrare,
necesare realizarii decontarii;
-verifica si utilizeaza materiale si echipamente pentru care s-au emis documente de certificare a calitatii,
conform reglementarilor in vigoare;
-asista personalul proiectului cu aplicarea Planului de Management al Calitatii conform legilor locale si
prescriptiilor privind QA/QC;
-are grija de relatiile dintre personalul lucrarilor si autoritati cu controlul constructiei (ISC) in
conformitate legile locale referitor la QA/QC;
-coordoneaza efectuarea testelor, verifica inspectiile ulterioare din santier;
-asigura ca rezultatele testelor, verifica ca inspectiile sunt inregistrate adecvat in formularele companiei
sau a celor furnizat in contract;
-aduna si administreaza completarea rapoartelor de calitate conform sistemului de completare definit;
-inregistreaza si monitorizeaza actiunile corective propuse de sectoarele implicate;
-organizeaza inspectia partilor de lucrare inainte de notificare si predare catre Beneficiar;
-asigura managementul si calibrarea adecvata a testarilor, masuratorilor si echipamentului de inspectie;
-examineaza completitudinea si conformitatea rapoartelor de calitate primite sau intocmite in santier;
-sprijina cu solutiile propuse pentru neconformitati;
-Intocmeste Planul de Control Calitate pentru toate pachetele de lucrari / lucrare din contract in
conformitate cu specificatiile contractuale;
-participa la pregatirea documentelor necesare Fazelor Determinante
Toate cerinţele aplicabile Contractantului se aplică obligatoriu şi furnizorilor de echipamente/servicii ai
acestuia. Ne asigurăm ca toţi subcontractorii şi/sau furnizorii înţeleg, în totalitate toate cerinţele de
control al calităţii înainte ca aceştia să înceapă lucrul.
Procedurile de sistem, operaţionale şi tehnice vor fi armonizate şi agreate de către autoritatea tehnică a
Autorităţii Contractante înainte de începerea lucrărilor. Consultarea/armonizarea documentaţiei de către
funcţiile abilitate ale Autorităţii Contractante nu va depăşi 5 zile lucrătoare. Condiţiile acceptării
Planului Calităţii specific pentru realizarea lucrărilor de construcţie (completări ale acesteia, exceptări
etc.) vor fi documentate într-o „convenţie‖ (minută de întâlnire) care va fi asumată de ambele părţi
înainte de începerea execuţiei lucrărilor în Şantier. Contractantul lucrărilor va întocmi Cartea Tehnică a
Construcţiei în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Activităţi legate de recepţia la terminarea lucrărilor

Recepţia construcţiilor constituie o componentă a sistemului calităţii şi reprezintă un proces
complex prin care se certifică, în condiţiile legii, finalizarea lucrărilor pentru realizarea unor construcţii
noi sau a unor intervenţii la construcţii existente, cu respectarea cerinţelor fundamentale aplicabile şi în
conformitate cu prevederile autorizaţiei de construire/desfiinţare, precum şi ale documentelor prevăzute
în cartea tehnică a construcţiei.
Recepţia construcţiilor de orice categorie şi clasă de importanţă se efectuează de către
investitor/proprietar atât pentru construcţii noi, cât şi în cazul intervenţiilor la construcţii existente,
pentru care se emit, în condiţiile legii, autorizaţii de construire/desfiinţare, şi se realizează în două etape:
a) recepţia la terminarea lucrărilor;
b) recepţia finală, la expirarea perioadei de garanţie.
Recepţia la Terminarea Lucrărilor: Executantul trebuie să comunice investitorului, în perioada de
valabilitate a autorizaţiei de construire, data terminării tuturor lucrărilor prevăzute în contract, respectiv
a lucrărilor aferente părţilor/obiectelor /sectoarelor din/de construcţie şi solicită acestuia, prin document
scris cu confirmare de primire, efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor, inclusiv stabilirea datei şi
locului de întrunire a comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor. În termen de 5 zile de la primirea
comunicării investitorul:
a) solicită factorilor prevăzuţi desemnarea de către aceştia a reprezentanţilor în comisia de recepţie la
terminarea lucrărilor;
b) stabileşte data, ora şi locul la care se întruneşte şi îşi începe activitatea comisia de recepţie la
terminarea lucrărilor;
c) transmite Inspectoratului de Stat în Construcţii— I.S.C. comunicarea executantului către investitor
referatele pe specialităţi întocmite de proiectant şi de dirigintele de şantier cu privire la modul în care a
fost executată lucrarea şi valoarea, fără TVA, a lucrărilor executate supuse recepţiei în vederea eliberării
adeverinţei prin care se confirmă plăţile efectuate către Inspectoratul de Stat în Construcţii — I.S.C.
Factorii implicaţi în etapa de recepţie la terminarea lucrărilor comunică investitorului, în termen de 10
zile de la primirea solicitării, reprezentantul desemnat să participe în comisia de recepţie.
Investitorul numeşte comisia de recepţie în maximum 3 zile de la primirea tuturor comunicărilor, de la
factorii implicaţi în etapa de recepţie la terminarea lucrărilor şi transmite membrilor comisiei de
recepţie, executantului şi proiectantului data, ora şi locul la care se întruneşte şi îşi începe activitatea
comisia.
Din componenţa comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor fac parte, în mod obligatoriu:
a) un reprezentant desemnat de către investitor, care este şi preşedintele comisiei;
b) un reprezentant desemnat de către autoritatea administraţiei publice competente care a emis
autorizaţia de co n st ru i re/de sfiinţare;
c) 1—3 specialişti în domeniul lucrărilor de construcţii supuse recepţiei, în funcţie de categoria şi clasa
de importanţă a construcţiilor, desemnaţi de investitor, alţii decât cei implicaţi în proiectarea/execuţia
obiectivului de investiţii; aceştia îşi desfăşoară activitatea ca angajaţi ai investitorului, cu contract de
muncă sau pe bază de contract de prestări servicii, ca persoană fizică autorizată, după caz, potrivit legii.
Componenţa comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor se completează, în mod obligatoriu, cu:
a) un reprezentant desemnat de către Inspectoratul de Stat în Construcţii — I.S.C. În următoarele cazuri:
— pentru obiective de investiţii, indiferent de sursa de finanţare, care constau în realizarea de construcţii
noi încadrate, conform prevederilor anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea
unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare, în categoria
de importa
nţă A — „excepţională", B — „deosebită" şi C — „normală‖, precum şi în cazul lucrărilor de intervenţii
la aceste categorii de construcţii;
— pentru obiective de investiţii de interes public sau social finanţate total sau parţial din fonduri
publice, care constau în realizarea de construcţii noi încadrate, conform prevederilor anexei nr. 3 la
Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, cu modificările şi completările ulterioare, în categoria de importanţă
D — „redusă", precum şi în cazul lucrărilor de intervenţii la aceste categorii de construcţii;
b) un reprezentant desemnat de către inspectoratelepentru situaţii de urgenţă judeţene, pentru categoriile
de construcţii prevăzute în Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi
completările ulterioare;
c) un reprezentant desemnat de către direcţiile judeţene pentru cultură/ in cazul construcţiilor
nominalizate în lista monumentelor istorice;
d) un reprezentant desemnat de către ordonatorul principal de credite bugetare, care nu are sau nu se
subrogă calităţii de investitor în cazul obiectivelor de investiţii care constau în realizarea de construcţii
noi încadrate, conform prevederilor anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, cu modificările
şi completările ulterioare, în categoria de importanţă A — „excepţională‖ sau B — „deosebită",
respectiv la lucrări de intervenţii la aceste categorii de construcţii, finanţate total sau parţial din fonduri
publice şi pentru care aprobarea documentaţiilor tehnico-economice este decompetenţa Guvernului.
(3) Secretariatul comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor este asigurat de un diriginte de şantier
autorizat implicat în verificarea calităţiilucrărilor executate pentru realizarea construcţiei şi a
intervenţiilor la construcţia exi
stentă, care întocmeşte, în numele investitorului, documentele de recepţie la terminarea lucrărilor şi
constituie carte tehnică a construcţiei.
Dirigintele de şantier autorizat nu face parte din componenţa comisiei de recepţie.
Reprezentanţii executantului şi ai proiectantului participă, în mod obligatoriu, în calitate de invitaţi, la
recepţia la terminarea lucrărilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, republicată
In cazul în care investitorul, în termenul prevăzut nu stabileşte data, ora şi locul de întrunire a comisiei
de recepţie la terminarea lucrărilor sau dacă acesta nu se prezintă la data, ora şi locul derecepţie stabilit,
direct sau prin împuternicit, executantul va reînnoi cererea pentru fixarea unei noi date de convocare a
comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor.
Investitorul este obligat să stabilească, în intervalul de 10 zile de la primirea noii cererii, o nouă dată de
convocare a comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor În situaţia în care nici până la expirarea celui
de-al doilea termen, investitorul nu fixează data de începerea recepţiei la terminarea lucrărilor sau dacă
nu se prezintă la data, ora şi locul de întrunire a comisiei de recepţie direct sau prin împuternicit legal,
executantul va stabili un termen de recepţie în intervalul de 10 zile de la expirarea celui de-al doilea
termen. Executantul vanotifica în scris investitorului, precum şi celorlalţi membri ai comisiei, în timp
util, ultimul termen de întrunire a comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor. În notificare, executantul
va preciza, totodată, că investitorul va răspunde pentru acoperirea tuturor cheltuielilor şi prejudiciilor
produse ca urmare a neefectuării recepţiei la terminarea lucrărilor.
Comisia de recepţie la terminarea lucrărilor se întruneşte la data, ora şi locul fixate, iar preşedintele
acesteia, numit de investitor, stabileşte programul după care va fi realizată recepţia la terminarea
lucrărilor. Comisia de recepţie poate funcţiona numai în prezenţa a cel puţin 2/3 din membrii numiţi ai
acesteia.
În vederea desfăşurării în bune condiţii a recepţiei la terminarea lucrărilor, investitorul are obligaţia de a
pune la dispoziţia comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor documentaţia privind proiectarea şi
execuţia lucrărilor, precum şi alte documente solicitate în scris şi pe care comisia le consideră necesare
în acest sens.
Comisia de recepţie la terminarea lucrărilor examinează:
a) respectarea prevederilor din autorizaţia de construire, precum şi avizele/acordurile şi condiţiile de
execuţie impuse de autorităţile competente;
b) executarea lucrărilor în conformitate cu prevederile contractului de lucrări/de execuţie, ale
documentaţiei de proiectare, ale documentaţiei de execuţie şi ale reglementărilor specifice, cu
respectarea cerinţelor fundamentale, conform legii;
c) terminarea tuturor lucrărilor prevăzute în contractul de lucrări/de execuţie încheiat între investitor şi
executant şi în documentaţia anexă la contract, respectiv a lucrărilor aferente
părţilor/obiectelor/sectoarelor din/de construcţie
d) documentele care intră în componenţa cărţii tehnice a construcţiei, inclusiv proiectul tehnic de
execuţie actualizat la data finalizării lucrărilor — „as built‖, dispoziţiile de şantier, procesele-verbale de
lucrări ascunse, procesele-verbale de control în faze determinante, precum şi orice alt document aferent
proiectării şi execuţiei lucrărilor;
e) existenţa devizului general actualizat la terminarea lucrărilor şi/sau a documentelor care certifică
valoarea calculată de autoritatea administraţiei publice competente care a emis autorizaţia de
construire/desfiinţare în vederea regularizării taxei de autorizare, din care să reiasă valoarea finală a
lucrărilor executate, prec um şi a cotelor legal datorate Inspectoratului de Stat în Construcţii — I.S.C.;
f) adeverinţa eliberată de Inspectoratul de Stat în Construcţii — prin care se confirmă plăţile efectuate,
respectiv dacă investitorul a virat către Inspectoratul de Stat în Construcţii — sumele aferente cotelor
prevăzute în Legea
nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, şi în Legea nr. 10/1995, republicată, precum şi penalităţilor aferente, dacă este
cazul;
g) existenţa certificatului de performanţă energetică, conform prevederilor Legii nr. 372/2005 privind
performanţa energetică a clădirilor, republicată, după caz;
h) procesul-verbal de recepţie parţială, prevăzut în cazul preluării de către investitor a unei părţi din
construcţie, pe stadii fizice de execuţie, după caz;
i) referatele pe specialităţi întocmite de proiectant şi dirigintele de şantier cu privire la modul în care a
fost executată lucrarea;
j) alte documente pe care le consideră necesare.
În cazul în care reprezentantul Inspectoratuluide Stat în Construcţii — I.S.C. este desemnat ca membru
în comisia de recepţie, acesta examinează ădocumentele prevăzute mai sus.
În cazul în care reprezentantul inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean este desemnat ca
membru în comisia de recepţie, acesta examinează aspectele prevăzute mai sus.
Pe parcursul examinării construcţiei şi a documentelor puse la dispoziţie, membrii comisiei de recepţie
la terminarea lucrărilor pot solicita investitorului, justificat, prezentarea altor documente relevante,
precum şi realizarea de expertize tehnice, ridicări topografice, încercări suplimentare, probe, măsurători
şi alte teste.
Recepţia se efectuează în toate cazurile prin examinare nemijlocită a construcţiei şi analizarea
documentelor prevăzute
La terminarea examinării nemijlocite a construcţiei, comisia de recepţie la terminarea lucrărilor
întocmeşte procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, în care consemnează:
a) constatări în urma examinării vizuale a construcţiei şi analizării documentelor prevăzute;
b) valoarea finală a lucrărilor executate, cu şi fără TVA;
c) realizarea măsurilor prevăzute în avizul de securitate la incendiu şi în documentaţia de execuţie din
punct de vedere al prevenirii şi al stingerii incendiilor;
d) aspectele care trebuie să fie remediate, precum şi termenul de remediere;
e) eventuale explicaţii şi/sau observaţii ale executantului;
f) refuzul executantului de a semna procesul-verbalde recepţie, după caz;
g) situaţiile de absenţă a unor membri ai comisiei sau invitaţi convocaţi;
h) decizia de admitere sau de respingere a recepţiei sau, după caz, decizia de suspendare a procesului de
recepţie;
i) perioada de garanţie a lucrărilor.
Decizia comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor se ia cu majoritatea membrilor comisiei.
În cazul în care membrii comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor au opinii separate, decizia comisiei
se ia cu respectarea punctului de vedere al reprezentantului autorităţii administraţiei publicecompetente
care a emis autorizaţia de construire/desfiinţare.
Activităţi legate de recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie de bună execuţie

Recepţia finală este organizată de proprietar, acesta stabilind data de începere a recepţiei finale,
în maximum 10 zile de la expirarea perioadei de garanţie. Perioada de garanţie este cea prevăzută de
lege sau cea ofertată de către executant (36 luni) în cadrul procedurii de achiziţie a execuţiei lucrărilor
şi menţionată în contractul de execuţie/lucrări, care nu poate fi mai mică decât cea prevăzută de lege.
Perioada de garanţie curge de la data recepţiei la terminarea lucrărilor, până la recepţia finală şi este de
36 de luni. In perioada de garanţie Executantul are obligaţia, în urma dispoziţiei dată de Achizitor, de a
executa toate lucrările de modificare, reconstrucţie şi remediere a viciilor şi altor defecte a căror cauză
este nerespectarea caluzelor contractuale. Defectele şi lipsurile constatate de Achizitor , în perioada de
garanţie, trebuie aduse la cunoştinţa Executantului, iar acesta în termen de 48 de ore de la primirea
notificării este obligat să trimită reprezentantul său la faţa locului şi să remedierze defecţiunea în cel mai
scurt timp posibil, potrivit naturii şi gravităţii defecţiunii. Remedierea defectelor va fi urmată,
obligatoriu, de o recepţie cantitativă şi calitativă a lucrărilor, va fi consemnată printr-un proces
verbal/notă de constatare încheiate între părţi.
Din componenţa comisiei de recepţie finală fac parte:
a) un reprezentant desemnat de către proprietar sau asociaţia de proprietari, care este şi preşedintele
comisiei;
b) un reprezentant desemnat de către investitor, în cazul în care acesta nu îndeplineşte şi calitatea de
proprietar;
c) 1—3 specialişti în domeniul lucrărilor de construcţii supuse recepţiei, în funcţie de categoria şi clasa
de importanţă a construcţiilor, desemnaţi de proprietar/asodaţia de proprietari, alţii decât cei implicaţi în
proiectar ea/execuţia obiectivului de investiţii; aceştia îşi desfăşoară activitatea ca angajaţi ai
proprietarului, cu contract de muncă sau pe bază de contract de prestări servicii, ca persoană fizică
autorizată, după caz, potrivit legii.
Reprezentanţii executantului şi ai proiectantului participă, în mod obligatoriu, în calitate de invitaţi, la
recepţia finală.
Comisia de recepţie finală se întruneşte la data, ora şi locul stabilite şi verifică obligatoriu următoarele:
a) procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor;
b) referatul proprietarului/administratorului/utilizatorului privind urmărirea comportării în exploatare a
construcţiei, pe perioada de garanţie,în conformitate cu obligaţiile ce le revin potrivit legii;
c) cartea tehnică a construcţiei completată;
d) remedierile efectuate ca urmare a viciilor ascunse constatate în perioada de garanţie a lucrărilor de
construcţii, după caz.
Comisia de recepţie finală poate cere proprietarului, în cazuri justificate şi/sau în cazul apariţiei unor
vicii, altele decât cele rezultate din exploatarea necorespunzătoare a construcţiei, efectuarea de expertize
tehnice, încercări suplimentare, probe şi alte teste.
Comisia de recepţie finală decide suspendarea procesului de recepţie finală dacă descoperă apariţia, în
perioada de garanţie, a unor vicii, altele decât cele rezultate din exploatarea necorespunzătoare a
construcţiei, care pot fi înlăturate.
In cazul în care comisia de recepţie finală decide suspendarea procesului de recepţie finală, aceasta
încheie un proces-verbal de suspendare a procesului de recepţie finală, în care consemnează decizia de
suspendare, măsurile recomandate în scopul remedierii aspectelor constatate,precum şi termenul de
remediere, iar investitorul comunică executantului decizia comisiei în maximum 3 zile lucrătoare de la
luarea la cunoştinţă a procesului-verbal de suspendare a procesului de recepţie finală.
Termenul de remediere este stabilit de comisia de recepţie finală împreună cu executantul şi nu poate
depăşi 90 de zile de la data încheierii procesului-verbal de suspendare a procesului de recepţie finală.
Prin excepţie în cazul în care condiţiile climatice sau alţi factori independenţi de voinţa părţilor
determină imposibiltatea remedierii viciilor descoperite, executantul notifică proprietarului această
situaţie şi solicită decalarea termenului de remediere cu până la 90 de zile.
În cazul în care executantul nu remediază viciile descoperite în termenul de remediere, proprietarul îl va
soma în acest sens, iar dacă executantul nu dă curs somaţiei, proprietarul este în drept să execute
remedierile pe cheltuiala şi riscul executantului în culpă şi să pretindă plata prejudiciului produs, potrivit
legii
Comisia de recepţie finală decide admiterea recepţiei finale în cazul în care nu se descoperă existenţa
unor vicii, altele decât cele rezultate din exploatarea necorespunzătoare a construcţiei, precum şi în cazul
în care acestea au fost înlăturate, Comisia de recepţie finală decide respingerea recepţiei finale în cazul
apariţiei unor vicii, altele decât cele rezultate din exploatarea necorespunzătoare a construcţiei, care nu
pot fi înlăturate şi care prin natura lor implică nerealizarea uneia sau a mai multor cerinţe fundamentale,
caz în care se impun expertize tehnice, reproiectări, refaceri de lucrări şi altele. Comisia de recepţie
finală prezintă proprietarului procesul-verbal de recepţie finală, cu observaţiile participanţilor şi cu
decizia comisiei. În conformitate cu decizia comisiei de recepţiefinală, proprietarul aprobă, în termen de
3 zile de la luarea deciziei de către comisie, admiterea sau respingerea recepţiei şi semnează procesul-
verbal de recepţie finală. Este interzisă utilizarea construcţiei a cărei recepţie finală a fost respinsă din
cauza neîndeplinirii condiţiilor privind cerinţa fundamentală — rezistenţă mecanică şi stabilitate, până la
finalizarea remedierilor de către executant. Proprietarul se va putea îndrepta, împotriva factorilor
implicaţi în executarea construcţiei, vinovaţi de viciile descoperite cu ocazia recepţiei finale, precum şi
de nefuncţionarea construcţiei, pentru recuperarea pagubelor. Data finalizării recepţiei finale este data
semnării de către proprietar a procesului-verbal de recepţie finală. Procesul-verbal de recepţie finală se
comunică de către proprietar, respectiv asociaţia de proprietari legal constituită, în termen de 5 zile de la
data finalizării recepţiei:
a) autorităţii administraţiei publice competente, emitente a autorizaţiei de construire/desfiinţare;
b) executantului;
c) Inspectoratului de Stat în Construcţii — I.S.C.
Recepţia se consideră a fi începută la data la care comisia de recepţie se întruneşte şi îşi începe
activitatea potrivit prezentului regulament.
Procesul-verbal încheiat cu ocazia recepţiei la terminarea lucrărilor sau a recepţiei finale, cu încălcarea
prevederilor legale, poate fi anulat de către instanţele competente, potrivit legii.
În situaţia în care părţile nu ajung, încondiţiile prevăzute de prezentul regulament, la un acord pentru
rezolvarea neînţelegerilor ivite cu ocazia încheierii procesului-verbal de recepţie sau la o poziţie comună
în vederea realizării recepţiei construcţiei pe cale amiabilă, acestea se pot adresa instanţei judecătoreşti
competente, potrivit legii.
Cheltuielile de orice natură privind activitatea comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor cad în sarcina
investitorului, iar cele privind recepţia finală cad în sarcina proprietarului/asociaţiei de proprietari.
Cheltuielile ocazionate de încercări, probe şi alte teste realizate în laboratoare autorizate, altele decât
cele care decurg din prevederile contractuale, se suportă de către investitor. În situaţiile în care, în urma
rezultatelor neconformeale încercărilor, probelor şi testelor se stabileşte o culpă, cheltuielile respective
se suportă de către partea în culpă.
Cheltuielile cu privire la realizarea de expertize tehnice sau cele ocazionate de asistenţa unui expert se
suportă de partea care a avut iniţiativa recurgerii la serviciile expertului. În situaţiile în care, în urma
rapoartelor de expertiză tehnică, se constată abateri de la prevederile documentaţiilor tehnice,
cheltuielile respective se suportă de către partea în culpă.
Cartea tehnică a construcţiei, cuprinde documentaţia privind proiectarea, documentaţia privind execuţia,
documentaţia privind recepţia şi documentaţia privind urmărirea comportării în exploatare şi intervenţii
în timp asupra construcţiei.
Cartea tehnică se întocmeşte prin grija investitorului şi se predă proprietarului construcţiei astfel:
a) documentaţia privind proiectarea actualizată la data recepţiei la terminarea lucrărilor şi documentaţia
privind execuţia, la recepţia la terminarea lucrărilor;
b) documentaţia privind recepţia, precum şi documentaţia privind urmărirea comportării în exploatare şi
intervenţii asupra construcţiei, la recepţia finală a lucrărilor de construcţii.
Proprietarii construcţiilor au obligaţia să păstreze şi să completeze la zi documentaţiile. În cazul
asociaţiei de proprietari, cartea tehnică a construcţiei se păstrează şi se completează la zi de către
administrator.
Prevederile din cartea tehnică a construcţiei referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar,
administrator şi utilizator. La înstrăinarea construcţiei, cartea tehnică se predă noului proprietar.
Riscurile ce ar putea să apară, precum şi propunerile noastre de rezolvare sunt prezentate sintetic în
tabelul de mai următor:
MĂSURI DE DIMINUARE A
TIP DE RISC CAUZA EFECT RISCULUI

Riscuri legate de - Planificare - Afectarea derulării - Utilizarea de specialişti pentru

managementul de deficitară tuturor activităţilor (atât consultanţa în gestionarea
proiect de proiectare, cât şi de proiectului
execuţie) - Întocmirea realistă a
calendarului activităţilor de
proiectare
- Planificare corespunzătoare şi
determinarea corectă a
necesarului de timp alocat
fiecărei activităţi de proiectare

- Amânarea deciziilor - Instituirea unui sistem de

- Comunicare
privind implementarea înregistrare a corespondenţei şi
deficitară
proiectului gestionarea eficientă a
- Întârzieri în corespondenţe
desfăşurarea - Respectarea deciziilor luate în
calendarului de comun de părţi
activităţi
- Comunicare eficientă în
interiorul echipei de proiect
- Canale de comunicare eficientă
- Bune relaţii interpersonale şi
gestionare eficientă a proiectului
, implicarea la timp a tuturor
părţilor

- Întocmirea corectă a
 - Neaprobarea - Întârzieri în documentelor de raportare
rapoartelor de desfăşurarea - Instruirea şi asistarea
progres ale calendarului de personalului implicat în
proiectului activităţi activitatea de raportare

- Împărţire clară a
- Stabilirea responsabilităţilor şi sarcinilor
deficitară a - Afectarea elaborării între persoanele implicate în
rolurilor şi Pistei de Audit din gestionarea proiectului
responsabilităţilor cadrul controlului şi - Ţinerea cont de experienţa
în cadrul echipei managementului intern fiecărei persoane din echipa de
de proiect al proiectului proiect în derularea proiectelor
de acest tip

- Întocmirea de către managerul

- Modificarea pe de proiect a clarificărilor şi
parcursul implementarea tuturor
- Afectarea derulării şi instrucţiunilor în vigoare
implementării a
implementării
instrucţiunilor
proiectului
aflate în vigoare la
data semnării- Modificări la nivelul
proiectului documentaţiei deja - Respectarea, la întocmirea
întocmite proiectelor, a tuturor
reglementărilor şi normativelor
- Întocmirea în vigoare
necorespunzătoare - Utilizarea, la întocmirea
a documentaţiei - Întârzieri în proiectelor, de specialişti cu
din cadrul implementarea experienţă în activitatea de
proiectului proiectului proiectare
- Întârzieri în - Existenţa unei strategii de
desfăşurarea verificare şi control a
calendarului de documentaţiei întocmite
activităţi
- Creşterea costurilor
privind implementarea
proiectului
Riscuri în achiziţia - Întârzieri în - Întârzieri în - Întocmirea unor documentaţii
de lucrări, servicii realizarea desfăşurarea de atribuire care să respecte
şi produse procedurilor de procedurilor de achiziţie legislaţia în domeniu
achiziţie - Întârzieri în realizarea - Stabilirea unor termene
activităţilor proiectului realiste, luând în considerare
posibile întârzieri datorită
respingerii documentaţiei

- Realizarea unor caiete de

- Relaţia cu - Întârzieri în activităţile
sarcini bine documentate şi
furnizorii şi proiectului dacă
solicitarea unor condiţii de
prestatorii de furnizorii şi prestatorii
calificare şi selecţie care să
servicii intră în insolvenţă,
elimine riscul adjudecării
faliment, sau nu-şi
contractelor de către firme cu
respectă obligaţiile
probleme
contractuale
- Întocmirea unor contracte care
- Reluarea procedurilor
să responsabilizeze furnizorii
de achiziţie, care duce
la întârzieri în
implementarea
proiectului

- Decalarea termenului
de implementare a
- Nerespectarea proiectului - Contractarea cu clauze
termenelor specifice privind termenul de
- Nefinalizarea execuţie
contractuale
contractului conform
- Expertizarea construcţiilor de
termenului stabilit
către experţi tehnici atestaţi,
înainte de începerea proiectării
- Întârzieri la termenele
de livrare
- Monitorizarea - Întârzieri de plată
- Contracte cu clauze specifice
execuţiei
privind termenul de livrare
contractelor de
furnizare - Planificarea în bugetul
beneficiarului a resurselor
necesare continuităţii
activităţilor în cazul unor
- Litigii privind calitatea
întârzieri la plată la Autoritatea
tehnică a
Contractantă
echipamentelor
- Clauze contractuale care să
stipuleze înlocuirea bunului, sau
remedierea, pe cheltuiala
 furnizorului, a neconformităţilor
şi defectelor constatate
- Întârzieri în demararea
- Obţinerea execuţiei lucrărilor la - Întocmirea corectă a
autorizaţiei de investiţia proiectată documentaţiilor necesare pentru
construire obţinerea autorizaţiilor şi
avizelor
- Posibila afectare a
- Execuţia calităţii tehnice a
contractului de execuţiei - Includerea în contractul de
asistenţă tehnică asistenţă tehnică a clauzelor
privind modalitatea de
soluţionare a neconformităţilor,
defectelor şi neconcordanţelor
apărute în fazele de execuţie
- Planificarea lunară a
activităţilor, necesarului de
materiale şi echipamente,
volumului şi structurii
personalului necesar
Riscuri tehnice în - Creşteri de - Creşterea costului - Includerea în bugetul
execuţia lucrărilor preţuri şi corecţii investiţiei proiectului a capitolului
de construcţii fiscale pe cheltuieli diverse şi neprevăzute
parcursul derulării
lucrărilor

- Posibila afectare a - Încheierea unui contract de

- Situaţii
calităţii tehnice a asistenţă tehnică cu proiectantul
neprevăzute, care să prevadă modificarea
execuţiei
neconformităţi şi documentaţiei de execuţie
defecte apărute pe
- Expertizarea construcţiilor de
parcursul
către experţi atestaţi, înaintea
execuţiei
începerii proiectării
lucrărilor

- Litigii privind
calitatea tehnică a - Soluţionarea defectelor şi
- Posibila afectare a neconcordanţelor de la execuţie
execuţiei
calităţii tehnice a pe baza soluţiilor stabilite de
execuţiei proiectant cu acordul
- Întârzieri în finalizarea beneficiarului
lucrărilor - Stabilirea nivelului calitativ ce
 trebuie realizat prin clauze
contractuale
- Utilizarea în execuţie numai a
produselor şi procedurilor
prevăzute în proiect, certificate,
sau pentru care există agremente
tehnice

- Planificarea în bugetul
- Întârzieri de - Neplata personalului beneficiarului a resurselor
plată de execuţie necesare continuităţii
- Lipsa de fonduri activităţilor în cazul unor
pentru achiziţionarea întârzieri la plată la Autoritatea
unor echipamente şi Contractantă
materiale necesare
continuării lucrărilor
- Întârzieri la termenele
de execuţie

- Amânarea termenului - Predarea către antreprenor a

- Întârzieri la final de dare în amplasamentului liber de orice
termenele de funcţiune a investiţiei sarcină
execuţie
- Introducerea în contract de
clauze specifice privind
termenul de execuţie
- Monitorizarea execuţiei
lucrărilor prin diriginţi de şantier
de specialitate
- Distrugerea sau
avarierea activelor
proiectului - Încheierea de contracte de
asigurare
- Calamităţi - Pierderea posibilităţii
naturale (meteo, ca proiectul să fie
inundaţii etc.) derulat

Riscuri legislative - Modificări - Instabilitate - Informare regulată cu privire la

legislative şi economică modificările legislative
instabilitate - Fluctuaţii mari ale - Încorporarea de instrucţiuni de
 politică cursului valutar lucru şi soluţii tehnice conforme
- Schimbări ale - Cheltuieli cu aceste reglementări
actelor normative suplimentare din resurse - Prevederea în devizul general
relevante pentru proprii ale de cheltuieli diverse şi
proiect beneficiarului neprevăzute, în conformitate cu
prevederile legale
Riscuri economice - Evoluţia - Lipsa fondurilor la - Informarea regulată asupra
economiei nivelul autorităţilor modificărilor intervenite la
naţionale, sau a guvernamentale nivelul economiei naţionale
celei locale - Scăderea ritmului de
creştere economică la
nivel naţional sau local
Riscuri de finanţare - Autoritatea de - Pierderea posibilităţii - Informarea regulată privind
Management nu ca proiectul să fie disponibilitatea fondurilor , a
dispune de fonduri derulat situaţiei efectuării plăţilor
suficiente pentru aferente proiectelor finanţate şi a
finanţarea altor programe operaţionale, în
proiectului eventualitatea realizării unor
realocări de fonduri

Riscuri financiare – - Creşterea - Neîncadrarea în - Control financiar periodic al

depăşirea pragului preţurilorla bugetul proiectului documentelor financiare şi
de cheltuieli materialele de - Creşterea contabile
prevăzut construcţie semnificativă a - Studierea alternativelor de
- Creşterea contribuţiei finanţare
preţurilor beneficiarului - Prevederea în devizul general
echipamentelor de - Impas financiar şi de cheltuieli diverse şi
cercetare- întrerupere în realizarea neprevăzute, în conformitate cu
dezvoltare investiţiei prevederile legale
- Corectarea cu o marjă
rezonabilă, funcţie de dinamica
aşteptată a preţurilor, a
fondurilor pentru echipamentele
de cercetare-dezvoltare
Riscuri legate de - Estimare - Întârzieri în executarea - Întocmirea realistă a
durata estimată a nerealistă a lucrărilor şi implicit calendarului de activităţi şi de
activităţilor duratei de extinderea duratei de alocare a resurselor
execuţie a implementare - Monitorizarea, pe toată durata
activităţilor - Neîncadrarea în de implementare a proiectului,
termenele de realizare şi de către echipa de management
 în bugetul activităţilor de proiect a activităţilor şi
propuse corectarea eventualelor abateri
de la graficul de realizare a
investiţiei
Riscuri legate de - Personal - Afectarea ritmului de - Grad de încărcare realist pentru
personal implicat în mai implementare a personalul implicat în realizarea
multe activităţi, proiectului investiţiei
având un grad - Neîncadrarea în - Utilizarea de personal cu
ridicat de termenele de realizare a experienţă şi pregătire
încărcate activităţilor corespunzătoare
- Personal cu
insuficientă
pregătire şi
experienţă privind
activităţile
specifice fiecărei
specialităţi
Riscuri legate de - Întârzieri de - Neîncadrarea în - Utilizarea de personal cu
posibile întârzieri procedură din termenele de realizare a experienţă în proiecte cu
administrative de partea autorităţilor activităţilor propuse utilizarea de fonduri
procedură care gestionează - Monitorizarea, pe tot parcursul
fondurile investiţiei, a tuturor activităţilor
- Întârzieri în
întocmirea
rapoartelor
financiare
(inclusiv a
cererilor de
rambursare) sau a
documentelor
suport din partea
beneficiarului

LISTA legislaţie incidentă pe parcursul execuţiei lucrărilor, inclusiv normative tehnice şi

standarde de calitate ce urmează a fi aplicate in cadrul execuţiei obiectivului

 L 10/1995 – privind calitatea in constructii actualizată

 Legea nr.50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii,
republicata, cu completarile si modificarile ulterioare - actualizata
 Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice cu modificările şi completările
ulterioare
 C 56 - 85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii;
 C 56 - 2002 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii;
 Hotararea Guvernului Romaniei nr. 668/2017 privind stabilirea conditiilor de comercializare
a produselor pentru constructii
 Normativ C 83 – 75 Executarea trasarii in detaliu
 C 156 - 89 Îndrumător pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/2 - 89. Elemente prefabricate din
beton, beton armat şi beton precomprimat.Reguli si metode de verificare a calitatii.
 C 16 - 85 Normativ pentru realizarea pe timp figuros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor
aferente;
 Hotarare Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare
tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor
 Hotararea Guvernului nr.273 din 14 iunie 1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie
a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, cu modificarile si completarile
ulterioare
 REGULAMENTUL (CE) NR. 305/2011 din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii armonizate
pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE A
CONSILIULUI COMUNITĂŢILOR EUROPENE
 SR EN ISO 9000:2015- Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular
 SR EN ISO 9001:2015 - Sisteme de management al calităţii. Cerinţe
 SR EN ISO 9004:2018 - Conducerea unei organizaţii către un succes durabil. O abordare bazată
pe managementul calităţii
 SR EN ISO 14001:2015 - Sisteme de management de mediu. Cerinţe cu ghid de utilizare
 SR OHSAS 18001:2008 - Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Cerinţe
 SR EN 13225:2013 - Produse prefabricate de beton. Elemente liniare de structură

 SR EN ISO 14688-1 : 2004 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea pământu-

rilor. Partea 1. Identificare şi descriere.

 SR EN ISO 14688-2 : 2005 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea pământu-

rilor. Partea 2. Principii pentru clasificare.

 -STAS 1913/5-85 - Teren de fundare. Determinarea granulozităţii

 -STAS 1913/1-82 - Teren de fundare. Determinarea umidităţii

 -STAS 1913/12-88 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale

pământurilor cu umflări şi contracţii mari

 -STAS 1913/4-86 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate

 STAS 6156-86 - Acustica în construcţii. Limite admisibile de nivel de zgomot şi parametri de

izolare acustică;
 STAS 9154-80 - Armãturi pentru instalatii sanitare- conditii tehnice de calitate
 - STAS 1913/3-76 - Teren de fundare. Determinarea densităţii pământurilor
 STAS 8942/3-90 - Teren de fundare. Determinarea modului de deformaţie liniară prin încercări pe
teren cu placa

 -SR EN 933/1-2012 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.

Partea 1: Determinarea granulozităţii - Analiza granulometrică prin cernere

 -SR EN 1097-5:2008 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale

agregatelor. Partea 5: Determinarea conţinutului de apă prin uscare în etuvă ventilată

 -SR EN 933/8-2012 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.

Partea 8: Evaluarea părţilor fine. Determinarea echivalentului de nisip

 -SR EN 1097-2:2010 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale

agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenţei la sfărâmare

 -STAS 1913/15-75 - Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice, pe teren

 -SR EN 933-3:2012 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.

Partea 3: Determinarea formei granulelor. Coeficient de aplatizare

 -SR EN 933-4:2008 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.

Partea 4: Determinarea formei particulelor. Coeficient de formă

 -SR EN 933-8:2012 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale

agregatelor. Partea 8: Evaluarea părţilor fine. Determinarea echivalentului de nisip

 -SR EN 1097-6:2013 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale

agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale şi a coeficientului de absorbţie a apei

 -SR EN 1367-1:2007 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de alterabilitate

ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ
 -SR EN 196/3-2017 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de
priză şi a stabilităţii

 -SR EN 196/1:2016 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistenţelor

mecanice

 -SR EN 1015-3A2:2007 - Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 3: Determinarea

consistenţei mortarului proaspăt (cu masa de împrăştiere)

 SR EN 1015/6:2001; A1:2007 - Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 6:

Determinarea densităţii aparente a mortarului proaspăt

 -SR EN 1015/10:2002; A1:2007 - Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 10:
Determinarea densităţii aparente a mortarului întărit
 SR EN 1015 /11:2002; A1:2007 - Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 11:
Determinarea rezistenţei la încovoiere a mortarului întărit

 -SR EN 12350-2:2010 - Încercare pe beton proaspăt. Partea 2: Încercarea de tasare

 -SR EN 12350-1:2010 - Încercări pe beton proaspăt. Partea 12: Beton autocompactant. Metoda de
determinare a capacităţii de curgere cu inelul J
 -SR EN 12350-6:2010 - Încercare pe beton proaspăt. Partea 6: Densitate

 -SR EN 12350-4:2009 - Încercare pe beton proaspăt. Partea 4: Grad de compactare

 -SR EN 12350-7:2010 - Încercare pe beton proaspăt. Partea 7: Conţinut de aer. Metode prin
presiune-

 -SR EN 12390-7:2009 - Încercare pe beton întărit. Partea 7: Densitatea betonului întărit

 -SR EN 12390-3:2009+AC AC:2011 - Încercare pe beton întărit. Partea 3: Rezistenţa la

compresiune a epruvetelor

 -ST 009-2011 - Specificatia tehnica privind produse din otel utilizate ca armaturi: cerinte si criterii
de performanta

 -SR EN ISO 15630/1-2011 - Oţel pentru armarea şi precomprimarea betonului. Metode de

încercare. Partea 2: Plase sudate

 -SR EN ISO 15630/2-2011 - Oţel pentru armarea şi precomprimarea betonului. Metode de

încercare. Partea 2: Plase sudate

 SR EN ISO 7438:2016 - Materiale metalice. Încercarea la îndoire

 -C 26-85 – Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive

 C28- 83 - Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor din oţel beton

 C58- 96 Siguranţa la foc. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor şi produselor combustibile
din lemn şi textile utilizate în construcţii

 NP 112-2014 - Normativ pemtru proiectarea fundatiilor de suprafata.

 NP125- 2010. Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe terenuri

sensibile la umezire.

 -SR EN 12504-4 - Încercare pe beton. Partea 4: Determinarea vitezei de propagare a ultrasunetelor

 C 54-81 - Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul carotelor

 SR 438-1:2012 - Produse de oţel pentru armarea betonului. Partea 1: Oţel beton laminat la cald.
Mărci şi condiţii tehnice de calitate

 -SR 438-2:2012 - Produse de oţel pentru armarea betonului. Partea 2: Sârmă rotundă trefilată

 SR 438-3:2012 - Produse de oţel pentru armarea betonului. Partea 3: Plase sudate

 -SR 438-4:-98 - Produse de oţel pentru armarea betonului. Partea 4: Sârmă cu profil periodic
obţinută prin deformare plastică la rece

 -CP 012/1-2007 – Cod de practica pentru producerea betonului

 NE 012-2010 - Normativ pentru producerea şi executarea lucrărilor

din beton, beton armat şi beton precomprimat — Partea 2: Executarea lucrărilor din beton"

 SR EN 197/1:2011 - Ciment Partea 1: Compoziţie, specificaţii şi criterii de conformitate ale

cimenturilor uzuale

 STAS 2028-80 - Tabla zincata.

 STAS 2111-90 - Cuie din sarma de otel

 STAS 2389-92 - Jgheaburi si burlane. PrescriptiIe de proiectare si alcatuire.

 SREN 10143: 2006 - Tabla din otel zincata continuu la cald.

 SR EN 197/2:2014 - Ciment. Partea 2: Evaluarea conformităţii

 SR EN 1026:2016 – Ferestre si usi. Permeabilitate la aer. Metoda de incercare
 SR EN 1027:2016 – Ferestre si usi. Etanseitate la apa. Metoda de incercare
 SR EN 107:1999 – Metoda de incercare a ferestrelor. Incercari mecanice
 SR EN 12207:2017 – Ferestre si usi. Permeabilitate la aer. Clasificare
 SR EN 12208:2002 – Ferestre si usi. Etanseitate la apa. Clasificare
 SR EN 13813:2003 -Materiale pentru sape si pardoseli. Materiale pentru sape. Caracteristici si
cerinte
 SR EN 12467:2016 - Plăci plane de fibrociment. Specificaţii de produs şi metode de încercare
 SR EN 14342:2013 - Pardoseli şi parchet de lemn. Caracteristici, evaluarea conformităţii şi
marcare
 SR EN 13964:2014 Plafoane suspendate. Conditii si metode de incercare
 SR EN 14195:2015- Elemente metalice ale cadrului pentru sisteme de panouri de ghips-carton.
Definiţii, condiţii şi metode de încercare
 SR EN 13162+A1: 2015 Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din vata minerala
(MW). Specificatie
 SR EN 13163: +A1: 2016 Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din polistiren
expandat (EPS). Specificatie
 SR EN 13164: +A1: 2015 Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din polistiren
extrudat (XPS). Specificatie
 SR EN 13165: +A1: 2015 Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din spuma
rigida de poliuretan (PUR). Specificatie
 SR EN 13166: +A1: 2015 Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din spuma
fenolica (PF). Specificatie
 SR EN 13167: +A1: 2015 Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din sticla
celulara (CG). Specificatie
 SR EN 13168: +A1: 2015 Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din vata de
lemn (WW). Specificatie
 SR EN 13169: +A1: 2015 Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din perlit
expandat (EPB). Specificatie
 SR EN 13170: +A1: 2015 Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din pluta
expandata (ICB). Specificatie
 SR EN 13171: +A1: 2015 Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din fibre de
lemn (WF). Specificatie
 SR EN 13859-1: 2014 Foi flexibile pentru hidroizolatii. Definitii si caracteristici ale substraturilor.
Partea 1: substraturi pentru invelitori discontinue.
 SR EN 13859-2: 2014 Foi flexibile pentru hidroizolatii. Definitii si caracteristici ale substraturilor.
Partea 2: substraturi pentru pereti.
 SR EN 13956: 2013Foi flexibile pentru hidroizolatii. Foi hidroizolante de material plastic si
cauciuc pentru acoperis. Definitii si caracteristici
 SR EN 13967: 2012 Foi flexibile pentru hidroizolatii. Foi hidroizolante de material plastic si
cauciuc pentru etansare contra umezelii, inclusiv foi de material plastic si de cauciuc pentru
etansarea cuvelajelor. Definitii si caracteristici .
 SR EN 13969:2005 Foi flexibile pentru hidroizolatii. Foi bituminoase de etansare impotriva
umezelii, inclusiv foi bituminoase pentru etansarea cuvelajelor. Definitii si caracteristici .
 SR EN 13970:2005 Foi flexibile pentru hidroizolatii. Foi bituminoase utilizate ca straturi pentru
controlul vaporilor. Definitii si caracteristici .
 SR EN 13984: 2013 Foi flexibile pentru hidroizolatii. Foi de material plastic si cauciuc utilizate ca
straturi pentru controlul vaporilor. Definitii si caracteristici .
 I 7-2011 - Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor electrice aferente
cladirilor;
 SR 1343/2006 Alimentări cu apă - Determinarea cantităţilor de apă de alimentare pentru centre
populate
 STAS 1478-90 Alimentări cu apă la constructii civile si industriale
 STAS 1504-85 Distanţe de amplasare a obiectelor sanitare, armăturilor şi accesoriilor lor
 STAS 1795/87 Instalaţii sanitare. Canalizare interioară. Prescripţii fundamentale de proiectare
 STAS 6002/88 Cãmine pentru bransamente de apã

 STAS 7656 – 1990 – ţevi din oţel sudate longitudinal, pentru instalaţii.
 I 13/02 Normativ pentru proiectare si execuţie a instalaţiilor de încălzire
 GP 051/2000 Ghid de proiectare a centralelor termice mici;
 NTE 007-2008 - Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice
 SR EN 1996-1-1+A1:2013/NA:2013 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 1-1:
Reguli generale pentru construcţii de zidărie armată şi nearmată. Anexa naţională
 SR EN 1994-1-2:2006/A1:2014 - Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oţel şi beton.
Partea 1-2: Reguli generale. Calculul structurilor la foc
 SR EN 1993-1-3:2007/AC:2013 - Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-3: Reguli
generale. Reguli suplimentare pentru elemente structurale şi table formate la rece
 SR EN 1995-1-1:2004/A2:2014 - Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1:
Generalităţi. Reguli comune şi reguli pentru clădiri
 SR EN 1992-1-1:2004/AC:2012 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale şi reguli pentru clădiri

LISTA PREVEDERILOR LEGALE SI A ALTOR CERINTE DE MEDIU

 SR EN ISO 14001:2015 - Sisteme de management de mediu. Cerinţe cu ghid de utilizare
 SR EN ISO 14004:2010 - Sisteme de management de mediu. Linii directoare referitoare la
principii, sisteme şi tehnici de aplicare
 SR EN ISO 14050:2010 - Management de mediu. Vocabular
 STAS 10009/1988 - Acustica în construcţii. Acustică urbană. Limite admisibile ale nivelului de
zgomot
 HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra
mediului
 Ordinul comun MMP/MAI/MADDR/MDRT nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de
aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private
 HG 1408/2008 - HG privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase
 Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului
 LEGEA nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor
 HOTĂRÂRE nr. 1470 din 9 septembrie 2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de
gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor
 HOTĂRÂRE nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru
aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase
 HOTĂRÂRE nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor
 HOTĂRÂRE nr. 210 din 28 februarie 2007 pentru modificarea şi completarea unor acte
normative care transpun aquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediulu
  HOTĂRÂRE nr. 1292 din 15 decembrie 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii
Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor
 HG 1756/06.12.2006 Emisia de zgomot in mediu a echipamentelor utilizate in exterior
 ORDIN nr. 757 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor
 ORDIN nr. 95 din 12 februarie 2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor
preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă
de depozit de deşeuri
 HOTĂRÂRE nr. 621 din 23 iunie 2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de
ambalaje
 HOTĂRÂRE nr. 1872 din 21 decembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii
Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje
 HOTĂRÂRE nr. 247 din 17 martie 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii
Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje
 ORDIN nr. 927 din 6 octombrie 2005 privind procedura de raportare a datelor
referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje
 ORDIN nr. 1281/1121 din 16 decembrie 2005 privind stabilirea modalităţilor de
identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării
selective
 HOTĂRÂRE nr. 235 din 7 martie 2007 privind gestionarea uleiurilor uzate
 HOTĂRÂRE nr. 1132 din 18 septembrie 2008 privind regimul bateriilor şi
acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori
 HOTĂRÂRE nr. 1079 din 26 octombrie 2011 pentru modificarea şi completarea
Hotărârii Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor
de baterii şi acumulatori
 Legea nr. 104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător
 Legea 107 / 1996 a apelor
 OUG 243 2000 privind protecţia atmosferei
 OUG 195 2005 privind protecţia mediulu
 OUG 196 2005 privind fondul pentru mediu
  OG 43 2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca
zone de interes naţional
 OG 47 2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte
din Lista patrimoniului mondial
 HG 321 2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant
 HG 1132 2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi
acumulatori
 HG 1268 2010 privind aprobarea Programului de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice
înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO
 Ordin 1450 2010 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului vizând protecţia
resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare
 OM nr. 152/558/1119/532-2008 pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor limită şi
a modului de aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de acţiune, pentru indicatorii Lzsn
şi Lnoapte în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale şi în aglomerări,
traficul feroviar pe căile ferate principale şi în aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari şi/sau
urbane şi pentru zgomotul produs în zonele de aglomerări unde se desfaşoară activităţi industriale
prevazute în anexa nr. 1 la O.U.G nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006
 Personalul cheie implicat in executia contractului :
Functia Numele si prenumele
Din partea executantului sc elit
construct srl
Manager de proiect Ing. Popa Catalin
CQ ing. Tincu Daniel
Expert SSM S.C. IASISTING S.R.L.
Responsabil tehnic cu executia Rotaru Sorin
Tehnic/planificare Ing. Ciuca Alexandra
Sef santier Ing. Codreanu Marius
Personal de executie , muncitori 25 oameni

Personalul este selectat si angajat pe baza unor evaluari ce au in vedere criterii bine definite. Totodata sunt efectuate
evaluari periodice ale activitatii angajatilor.
In functie de necesarul de instruire identificat, sunt alocate resurse pentru efectuarea de cursuri, participari la
seminarii. Eficacitatea acestora este evaluata in functie de beneficiile obtinute de organizatie, in urma acestor actiuni.

Instruirea personalului include :

-instruirea specifica necesara executarii sarcinilor ;
-instruirea generala necesara imbunatatirii nivelului cunostintelor,referitoare la calitate.
In fiecare an in luna decembrie, comp. resurse umane are sarcina sa programeze activitatile de instruire ale
personalului,pe baza unor semnalari primite din cadrul compartimentelor organizatiei. Se emite si se aduce in atentia
directorului general,in vederea aprobarii,un plan anual de instruire, care prevede, in linii generale, personalul implicat
si, respectiv, timpii de aplicare.
 In cazul unor angajari noi de personal,oricare ar fi atributia ce trebuie acoperita ,este prevazuta, pe langa perioada
de instruire, o perioada de formar teoretica, referitoare la productie, la introducerea pe piata a unor asemenea produse si
la standardele de referinta. Personalul care desfasoara activitati speciale trebuie sa fie calificat,pe baza unui titlu de
studiu sau pe baza unei experiente in munca. Instruirea personalului va fi inregistrata si arhivata. Atunci cand apar
modificari in documentatie, responsabilul cu asigurarea calitatii are datoria de a le face cunoscute personalului, prin
organizarea unor sedinte, conform procedurii « Instruire personal. »
Personalul implicat in executia lucrarii va fi instruit din urmatoarele puncte de vedere:
cerintele de asigurarea calitatii specifice realizarii obiectivului  tehnologiile de executie si control a calitatii;

Managementul de varf asigura infrastructura necesara desfasurarii tuturor activitatilor in conditii optime.
Infrastructura include in principal:
 cladiri functionale centru societate si baza de productie;

 servicii suport (comunicare, transport);

 birouri, echipamente si utilaje pentru procese (hardware, software, EMM, excavatoare, buldozere, macarale,
schele, etc);

 hale, ateliere de reparatii si intretinere utilaje;

 spatiu de depozitare si gestionare a deseurilor,carburantilor;

 dotari specifice pentru SSM si SU;

Elementele intregii infrastructuri se pot identifica prin sistemul de gestionare a tuturor bunurilor corporale din
organizatie .In cadrul S.C.ELITCONSTRUCT S.R.L. exista planuri pentru diferite elemente de infrastructura, in care
sunt definite aspectele de protectia muncii personalului,protectiei mediului inconjurator.In acest sens sunt documentate
si afisate instructiuni specifice, unele din ele avand caracter obligatoriu.
Toate echipamentele si instalatiile sunt supuse la operatii de mentenanta planificata pentru a se asigura buna
functionare. Procesul de asigurare a infrastructurii este realizat de conducerea organizatiei.
Echipamente: cele proprii si inchiriate conform necesitatilor
LISTĂ GENERALA
privind utilajele, instalaţiile, echipamentele tehnice-DOTARI DIN CADRUL SOCIETATII
Nr. Denumire utilaj/echipament/instalaţie U.M Forma de deţinere
Cantitate
crt. Proprietate În chirie Altele
1 microbuz FORD buc 1 X
2 polizor unghiular buc 1 X
3 autoturism Dacia Logan buc 1 X
4 utilaj pt.excavat buc 1 X
5 platforma autoridicatoare buc 1 X
6 auto Renault Master carosat buc 1 X
vibrator electric cu furtun flexibil si cap
7 buc 1 X
vibrant
8 betoniera 260L buc 1 X
9 betoniera 260 L buc 1 X
10 buldoexcavator Caterpilar buc 1 X
11 mai compactor buc 1 X
12 placa vibro compactoare WAKER (negru) buc 1 X
13 masina taiat, beton, asfalt - disc Dn. 350 mm buc 1 X
14 motopompa apa Honda SSF-50Hs buc 1 X
15 betoniera 260 L buc 1 X
16 aparat sudura tevi PEHD tip Delta buc 1 X
17 grup electrogen 7,5 KVA buc 1 X
18 ciocan rotopercutor demolator EHB 11 buc 1 X
19 autocamion basculabil Roman Diesel 10215 buc 1 X
20 masina fasonat armatura OB,PC buc 1 X
21 ciocan rotopercutor SDS Plus buc 1 X
22 fierastrau electric cu lant 1800w buc 1 X
 23 pompa testare presiuni conducte ELC buc 1 X
24 rotopercutanta Rubis buc 1 X
25 ciocan rotopercutor GBH 2600 buc 1 X
26 masina gaurit cu percutie Makita 720w buc 1 X
27 polizor unghiular GWS set 1 X
28 ciocan rotopercutor SDS Plus set 1 X
29 polizor unghiular 2200w set 1 X
30 mai compactor BS 50 buc 1 X
31 betoniera Betek 500 L buc 1 X
32 trusa sudura autogen complet+furtune buc 1 X
33 masina gaurit/insurubat cu acumulator buc 1 X
34 masina de insurubat 570w buc 1 X
35 bac sudura buc 1 X
35 aparat sudura el. buc 1 X
36 autoutilitara Renault buc 1 X
37 schela metalica tubulara buc 1 X
macara tip Palan ridicat materiale (fereastra)
38 buc 1 X
0,5 to F
macara tip Palan ridicat materiale (fereastra)
39 buc 1 X
1,0 to F
40 ciocan rotopercutor buc 1 X
41 ciocan rotopercutor HR2470 FTX buc 1 X
42 betoniera 500 l buc 1 X
43 betoniera 180 L buc 1 X
44 betoniera 180 L buc 1 X
45 buc 1 X
motosapa FG 315 E10
46 autoutilitara WV Crafter buc 1 X
47 schela metalica tubulara buc 1 X
48 schela metalica tubulara buc 1 X
masina gaurit/insurubat cu acumulatori
49 buc 1 X
GA5030
50 ciocan rotopercutor SDS Plus Bosch buc 1 X
51 motopompa apa Loncin 3" buc 1 X
52 fierastrau electric cu lant UC 3520A buc 1 X
53 excavator S70 SMIT buc 1 X
54 transpalet buc 1 X
placa vibro compactoare WAKER
55 buc 1 X
NEUSON(capac argintiu)
ciocan rotopercutor SDS plus Makita HR
56 buc 1 X
2300 x
X- contract
57 Utilaje de mare mecanizare set 1 nr.517/20.11.
2019
58 Automaca pe pneuri HC125 buc 1 X
COMUNICAREA CU CLIENTUL
Comunicarea cu clientul are in vedere informatii referitoare la :
- identificarea cerintelor clientului ;
- informatii referitoare la produs ;
- cereri de oferta,comenzi,contracte ;
- amendamente la contracte,comenzi,cereri de oferta ;
- aprobarea solutiilor tehnice propuse de catre organizatie ;
- feedback-ul de la client,reclamatiile acestuia ;
Managerul de proiect asigura determinarea cerintelor referitoare la produs/lucrare,astfel :
- cerintele specificate de client,inclusiv cerintele referitoare la activitatile de livrare si postlivrare ;
- cerintele nespecificate de catre client,dar necesare pentru utilizarea specifica sau intentionata,atunci cand aceasta este
cunoscuta ;
- cerinte legale si de reglementare referitoare la produs ;
- orice alte cerinte suplimentare determinate de societate ;
Dupa ce au fost identificate cerintele referitoare la produs, Directorul economic,responsabilul CQ, seful
compartimentului tehnic si seful punctului de lucru analizeaza aceste cerinte inainte de :
- angajamentul societatii de a livra produsul ;
- transmiterea de oferte,acceptarea unor contracte sau unor comenzi;
- acceptarea unor modificari ale contractelor sau comenzilor.
Rezultatele analizelor referitoare la produs se consemneaza in « Fisa de analiza contract »
In cazul in care clientul furnizeaza societatii o declaratie nedocumentata a cerintelorsale,atunci managerul de
proiect trebuie sa confirme cerintele clientului inainte ca acestea sa fie acceptate de societate.
Toate specificatiile si cerintele clientului sunt analizate inaintea acceptarii pentru a se asigura ca cerintele sunt
clar definite si toate diferentele sunt rezolvate satisfacator,organizatia are posibilitatea sa indeplineasca cerintele
solicitate.
Aceste informatii pot fi comunicate de catre client prin :
- convorbire telefonica ;
- fax ;
- corespondenta ;
- contact direct ;
- e-mail.
Tratarea reclamatiilor
INTRARI DESCRIEREA RESPONSABILITATI IESIRI
Procese amonte PROCESULUI Procese aval
Planificare Reclamatia 1. Inregistrare Reponsabil Registrul de
clientului reclamatie CQ reclamatii client
telefonica,verbala
sau in scris in
Registrul de evidenta
reclamatii client
Reclamatia 2.stabilirea legilor si Sef santier-executa Completare in
clientului reglementarilor CQ-aproba registru reclamatii
aplicabile,precum si Manager proiect-vizeaza
a documentelor de
executie fata de care
urmeaza sa fie
analizata reclamatia
3.Initierea raport de
neconformitate
Prevederi 4.Analiza reclamatiei Sef de santier-executa Raport de
legale in si incadrarea acesteia CQ-aproba neconformitate-
vigoare pe baza dovezilor RNC
Documente obiective
de executie
aplicabile
Registru de 5.Stabilirea cauzei Sef de santier-executa Raport de
evidenta care a condus la Manager proiect-decide neconformitate-
reclamatii nemultumirea RNC
client clientului si a Reclamatia
modului de tratare a completata la
reclamatiei. rubricile stabilite
In functie de natura
reclamatiei,pentru
stabilirea cauzei si a
modului de tratare a
reclamatiei trebuie
contactati toti factorii
implicati.Tremenul
de implementare a
modului de tratare a
reclamatiei stabilit
este de maxim 10
 zile lucratoare de la
data inregistrarii
reclamatiei
Prevederi 6.Stabilire actiune Sef de santier-executa Raport de
legale in corectiva pentru Manager proiect-decide neconformitate-
vigoare eliminarea cauzei RNC
Documente reclamatiei Reclamatia
de executie completata la
aplicabile rubricile stabilite
Raport de
neconformita
te/RNC
7.comunicarea in Responsabil CQ Adresa catre client
scris a clientului cu Se intocmeste
privire la modul de raportul de
tratare a reclamatiei solutionare a
si termenul stabilit si reclamatiei
acceptul acestuia
pentru modul de
solutionare propus
sau la incadrarea
reclamatiei dupa
caz.Comunicarea
catre client trebuie sa
se faca imediat ce s-a
stabilit modul de
tratare a
reclamatiei,dar nu
mai tarziu de 5 zile
lucratoare de la data
inregistrarii
reclamatiei.Se
solicita clientului
acceptul pentru
modul de solutionare
stabilit,dupa caz.
Verificare Raport de 8.Verificarea la
si neconformita termenul stabilit a : Responsabil CQ
imbunatatir te -modului de Completare RNC
e solutionare a
reclamatiei conform
celor stabilite ;
-modul de realizare a
actiunii corective
stabilite
Registru 9.Analiza Manager proiect Completarea
reclamatii inregistrarilor RTE programului de
Raport referitoare la CQ imbunatatire
neconformita reclamatiile primite
te de la clienti si
identificarea
actiunilor de
imbunatatire a
proceselor de
executie si relatii cu
partile implicate in
procesele
organizatiei
10.Verificarea
 eficacitatii actiunilor Inchiderea RNC-
corective reclamatii
implementate pentru
eliminarea cauzelor
ce au stat la baza
reclamatiilor
clientului
Daca se constata
ineficacitatea
actiunilor intreprinse
se programeaza
reanaliza cauzelor ce
au determinat
reclamatia

Pe langa calitatea lucrarilor si fiabilitatea utilajelor,factori determinanti stabiliti de societate ca fiind de natura sa
satisfaca asteptarile imediate si de perspectiva ale clientilor, sunt :
- respectarea termenelor prevazute in contractele societatii si scurtarea perioadelor de scoatere din circulatie a
sectoarelor de drum avute la dispozitie pentru intretinere si reparare ;
- utilizarea de materii prime,utilaje si tehnologii de calitate care sa reduca riscul de defectare in exploatare,respectiv in
perioada de garantie a lucrarii;
Managerul de proiect,seful de santier si cu responsabilul CQ sunt cei care prin participarile la receptiile
interfazice la care sunt prezenti si reprezentanti ai clientului preiau primele semnale referitoare la modul in care lucrarile
prezentate satisfac cerintele si exigentele clientilor.

ORGANIZAREA DE SANTIER

1.1. –Amplasament
Organizarea santierului ce urmeaza a fi efectuata rezulta in principal din nevoile de coordonare a
structurii de control a lucrarii . Partea centrala a santierului va fi instalata cu scopul de a constitui un suport
pentru indeplinirea scopului propus, si amplasat pe cat posibil in afara zonei de construit, constituind de
altfel si un studiu in faza de pregatire a lucrarilor.
Dimensiunea aproximativă a terenului disponibil pentru organizarea de șantier este de 23,00m x 10,00 m.

Criteriile de alegere ale locatiei potrivite vor lua in considerare mai multi factori, si anume:
Acces usor;
Vecinatatea centrului de gravitatie a santierului;
Aprobarea data de autoritatea Contractanta;
Amplasamentul lucrărilor se află pe teritoriul Comunei Ciorteşti, jud. Iaşi
Obiectivul de investiţie fiind modernizare de drumuri, nu sunt necesare căi de acces suplimentare
pentru a ajunge la obiectivul de lucru – lucrări de drum.
Execuţia lucrărilor prevăzute în proiect precum şi exploatarea drumurilor săteşti nu implică racordarea
la utilităţi publice.

1.2. – Descrierea Organizarii de Santier

1.2.1 – Organizarea Santierului pentru Beneficiar
Facilitatile pentru Beneficiar descrise in acest proiect, vor fi construite cu rigurozitate in
conformitate cu caracteristicile preconizate, cu infrastructura si utilajele necesare acestui scop.
Se vor respecta si indeplini si conditii ca, lumina naturala, iluminat electric, prize, aer conditionat,
telefon, apa si energie electrica.
1.2.2 - Organizarea Santierului pentru Constructor
a) Zona sociala
Aceste facilitati sunt in principiu destinate pentru dusuri, sala de masa, loc de parcare, si vor fi echipate
corespunzator in aceste scopuri. Printre aceste facilitati cele mai importante sunt:
Sala de masa
 Dusuri colective
Aceste facilitate vor fi echipate corespunzator si in conformitate cu cerintele in vigoare.
b) Zona industriala
Santierul industrial are scopul de a furniza lucrarii suportul necesar de utilaje pentru intreaga lucrare
de constructie cu toata structura necesara pentru conducerea, administratia, controlul si productie
Câteva facilitati luate in considerare sint:
Birouri echipate corespunzator pentru staful tehnic si administrativ;
Biroul topografic, depozite, locuri de parcare;
Spatii tehnico administrative ce urmeaza a fi amenajate vor fi grupate pe urmatoarele activitati:
Constructia;
Pregatirea productiei;
Masuratori si planificare;
Serviciul administrativ;
Departamentul de control;
Serviciul pentru implementarea si controlul calitatii sistemului.

Toate aceste facilitati vor fi dotate corespunzator cu tot echipamentul si mobileierul necesar.

Amenajare platforma de organizare tehnologica.

Amplasamentul ocupat de organizarea de santier, stabilit de comun acord cu beneficiarul, va fi
imprejmuit. Avizele pentru organizarea de santier vor fi obtinute de SC ELITCONSTRUCT SRL - LIDER.
Platforma pe care se vor realiza constructiile aferente organizarii de santier va fi prevazuta cu:
-drum de acces;
-imprejmuire;
-baraci birouri si cabine WC ecologice;
-platfome depozit de materiale de constructii;
Pe durata executiei lucrarilor pana la receptia finala, constructorului ii revine ca obligatie protejarea
materialelor si a lucrarilor realizate cu respectarea tehnologiei de executie si a prevederilor din caietele de
sarcini, in scopul asigurarii parametrilor proiectati si a calitatii lucrarilor.
In acest sens constructorul va lua masuri deosebite privind:
-Depozitarea materialelor in spatii amenajate;
-Transportul si punerea in opera in timp optim;
-Respectarea masurilor impuse de furnizorul de materiale.
Pentru protejarea lucrarilor, executantul va lua masuri de scurgere a apelor pluviale prin executarea
de scurgeri in zonele de baltire. Lucrarile de betoane vor fi executate in perioada optima, fiind necesare
masuri speciale de protectie, dupa caz.
Pentru betoanele si mortarele ce se vor executa manual in zona lucrarii, cimentul va fi depozitat in
magazia de santier (pentru cimentul in saci) si in lazi asigurate la intemperii (ciment vrac).
Produsele utilizate si lucrarile de constructii indeplinesc urmatoarele cerinte esentiale:
-forta si stabilitatea mecanica;
-siguranta in cazul unui incendiu;
-de igiena, sanatate si protectie a mediului;
-siguranta in utilizare;
-protectie impotriva zgomotului;
-cresterea gradului de confort pentru locuitori.
În baza contractului încheiat cu laboratorul de gr. Ii autorizat ISC cu care avem încheiat contract de
prestări servicii, se va asigura efectuarea tuturor verificarilor de calitate conform proiectului, caietului de
sarcini si normelor in vigoare.
La fixarea amplasamentului organizarii de santier se va tine seama de urmatoarele:
-Distanta fata de lucrarile de constructii ;
-Distanta fata de retelele de utilitati.
La amplasarea constructiilor organizarii de santier se vor lua masuri pentru a reduce la minim
efectele eventualelor surse de poluare.
 Organizarea de santier se va realiza astfel incat sa nu afecteze retelele electrice, telefonice si
conductele din zona si nici accesul la caile de comunicatii ale locuitorilor din zona.
Pe tot parcursul lucrarilor si la terminarea lor va fi asigurata curatenia de catre constructor. Nu se
vor imprastia materiale de constructie pe traseu, acestea fiind depozitate in locuri speciale astfel ca sa nu
impiedice circulatia, iar la terminarea lucrarilor se va reface cadrul natural existent.
Pe toata durata executiei lucrarilor, constructorului ii revine obligatia asigurarii curateniei in zona
frontonului de lucru si asigurarea circulatiei pe timpul executiei.
Vor fi asigurate grupuri sanitare ecologice in locuri special amenajate in incinta santierului, astfel
incat sa se asigure conditiile corespunzatoare de igiena sanitara si protectie a mediului. La fiecare punct de
lucru vor exista puncte de prim ajutor. In cazul accidentelor se va lua legatura cu cabinetele medicale din
sat si comuna.Vor fi materializate punctele unde exista puncte sanitare, iar muncitorii care lucreaza in zone
periculoase sau unde exista noxe vor trebui sa beneficieze de supraveghere, medicatie sj alimentatie
corespunzatoare.
- Spaţiu amenajat pentru depozitare materiale, echipamente şi staţionare utilaje, respectiv mijloace
de transport pe timp de noapte şi în zilele nelucrătoare:.
Se va acorda o atentie speciala curateniei in santier astfel incat sa se indeplineasca toate conditiile de igiena
si securitatea muncii.
Circulaţia vehiculelor
- Autovehiculele personalului (particulare) se parchează in apropierea punctului de lucru;
- Autovehiculele autorizate utilizează o zona accesibila pentru parcare situată in zona santierului;
- Personalul de pază va permite doar vehiculelor care asigură aprovizionarea să intre pe şantier.
2.2.4 – Paza santierului
SC ELITCONSTRUCT SRL va asigura paza satierului pe toata durata de executie a lucrarilor prin
personal propriu specializat.

2.2.5 – Infrastructura
a) Instalatiile electrice si de comunicare
Amenajarea organizarii de șantier nu presupune racordul la rețelele de alimentare cu energie
electrică existente. Asigurarea energiei electrice se va face cu ajutorul unui generator de curent.
Daca este necesar efectuarea unor lucrari pe timpul noptii se va folosi o instalatie de iluminat si
semnalizare corespunzatoare si in conformitate cu normele de siguranta a muncii.
Se va monta la biroul principal si o centrala telefonica, care va fi conectata la reteaua nationala de
telecomunicatii. Instalatiile electrice si telefonice vor fi instalate de muncitori calificati.

2.3 – Zona propiu-zisa

Birourile si spatiile administrative se vor dimensiona pentru faza de productivitate maxima, cu
scopul de a evita extinderile ulterioare care pot perturba continuitatea lucrarilor.

2.4 – Dezafectarea Organizarii de santier

Dupa terminarea executiei obiectivului de investitie, constructorul va aduce, pe cheltuiala sa, terenul
ocupat de organizarea de santier la starea initiala si se vor lua masuri pentru desfiintarea santierului.
Astfel, la terminarea lucrarilor, antreprenorul va dezafecta constructiile si amenajarile aferente
organizarii de santier proprii.
Cu aceasta ocazie se vor face amenajarile necesare in vederea redarii in folosinta anterioara a
terenului pe care s-au aflat obiectele organizarii de santier.
Se vor inlatura in totalitate efectele si eventualele surse de poluare a terenului (baze de productie,
ateliere de reparatii si intretinere utilaje, depozite de combustibili).
Cu prilejul desfiintarii santierului, antreprenorul va asigura de asemenea curatirea locului din zona
lucrarilor executate, amenajarea terenului inclusiv din zona de imprumut pamant.

2.5 – Refacerea peisagistica a zonei

La sfarsitul lucrarii se va trecere la refacerea peisajului afectat, incercand pe cat mai mult posibil sa i
se confere forma adecvata.
Pe perioada de executie a acestui contract, aceste zone ocupate temporar, destinate Organizarii de
santier vor constitui subiectul masurilor de conservare si recuperare in scopul conservarii mediului
inconjurator.
Zonele de risc vor fi imprejmuite corespunzator atat pentru siguranta cat si protectia oamenilor.
La sfarsitul lucrarilor se va acorda o atentie deosebita refacerii peisajului. In acest scop se vor
elabora o serie de masuri pentru a reface vegetatia din zona afectata prin interventie.

MANAGEMENTUL ORGANIZARII DE SANTIER

DENUMIREA ACTIUNI IN SCOPUL REALIZARII RESPONSABIL TERMEN

ACTIVITATII MASURII
1 2 3 4
Instruirea personalului Intreg personalul va fi instruit conform cu Seful punctului de Dupa incheiere
in domeniul SSM; pregatirea sa si cu instruefiunile specifice lucru; contract,
de SSM domeniului in care lucreaza; Sefii de formatie; adjudecare
Tot personalul punctului de lucru va avea licitatie;
Fisa individuala de instructaj semnata;
Organizarea de santier Se va face un proiect cu necesarul de Atelier Proiectare ÷
birouri,vestiare,ateliere de lucru, ,magazii
de materiale,etc. si pozifionarea acestora
pe terenul indicat de primarie;
Managementul Incarcarea si descarcarea baracamentelor Seful punctului de ÷
sigurantei se va face sub stricta supraveghere a lucru;
echipamentelor si a sefului punctului de lucru si cu dispozitive
personalului; de ridicare autorizate ISCIR special
concepute, sufe marcate, etc.;
Manipularea manuala Se vor respecta la manipularea greutatilor Sefii de formatii; ÷
a greutatilor; prevederile HG 1051/2006;
Materialele ce depasesc greutatile de
manipulare vor fi descarcate mecanizat;
Asigurarea igienei Alimentarea cu apa potabila sa fie Seful punctului de ÷
personalului; asigurata din surse sigure si verificate lucru;
sanitar;
Grupurile sanitare sa corespunda
prevederilor legale; Asigurarea de dusuri si
spalatoare;
Semnalizarea de Se va asigura realizarea semnalizarilor de Persoana desemnata; ÷
securitate; securitate conform prevederilor HG
971/2006;
Consumul bauturilor In organizarea de santier va fi interzis Seful punctului de ÷
alcoolice; consumul bauturilor alcoolice atat in lucru;
timpul programului cat si dupa program;
Dotarea cu EIP; EIP va fi acordat conform normativului de Sef comp.SSM-SU- ÷
acordare a EIP aprobat de Conducere; M;
Se va face o evaluare a riscurilor specifice
in vederea acoperirii tuturor riscurilor de
accidentare conform situatiei din teren;
Disciplina la locurile Se va prelucra Regulamentul de Seful punctului de ÷
de munca; Organizare si Functionare(ROF) si lucru;
Regulamentul de Organizare
 Interna(ROI)intregului personal al
punctului de lucru;
Organizarea primului Dotarea Organizarii de Santier cu truse Seful punctului de ÷
ajutor; medicale de prim ajutor standard; lucru;
Instruirea personalului cu acordarea
primului ajutor in caz de incidente;
Fiecare loc de munca independent, din
intinderea terenului, va fi dotat cu trusa
medical de prim ajutor;
Deplasarea Respectarea normelor legale privind Conducerea ÷
personalulul la si de la transportul lucratorilor; Santierului;
punctele de lucru; Incadrarea pe mijloacele de transport, a
conducatorilor auto cu permis
corespunzator si avind examenul medical
si psihologic la termen;
Organizarea Locurile de munca vor indeplini cerintele Seful punctului de ÷
activitatilor de minime de securitate si sanatate prevazute lucru; Sef
productie conform in H.G. 1091/2006; comp.SSM-SU-M;
normelor in vigoare; Se vor respecta cerintele minime de
securitate si sanatate pentru utilizarea in
munca de catre lucratori a echipamentelor
de munca conform H.G. 1146;
Se vor respecta cerintele minime de
securitate si sanatate pentru utilizarea de
catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locurile de
munca conform H.G. 10487/2006;
Se vor respecta dupa caz si H.G.
1028/2006, H.G. 1051/2006 etc.;
Coordonarea SSM; Se va intocmi si inainta la I.T.M. declaratia Sef comp.SSM-SU- ÷
prealabila conform Art. 47 din H.G. M;
300/2006;
Organizarea activitatilor de SSM conform
prevederilor H.G. 300/2006;
Incheierea de conventii SSM cu
subantreprenorii
conform prevederilor legale(daca este
cazul);
Instruirea lucratorilor; Se vor solicita proiectantului/tehnologului Seful punctului de ÷
fisele tehnologice de desfasurare a lucru;
principalelor lucrari; Fisele tehnologice
vor fi prelucrate intregului personal
implicat;
Asigurarea pazei; Paza se va asigura cu personal dotat si Seful punctului de ÷
instruit corespunzator; lucru;
Se va infiinta un registru de evidenta unde
se vor consemna PV de predare/primire a
pazei obiectivului;
Organizarea in cazul Numirea prin decizie a unei persoane(Sef Seful punctului de ÷
situatiilor de urgenta; echipa) si a echipei de interventie in caz de lucru;
urgenta, avind ca atributii:
-instruirea personalului in domeniul
Situatiilor de Urgenta;
 -organizarea apararii contra incendiilor;
-dotarea cu mijloace de stingere a
incendiilor;
-instruirea personalului in domeniul PSI;
Asigurarea igienei Se vor distribui materiale necesare igienei Seful punctului de ÷
personale; in mod constant si gratuit (sapun, detergent lucru
etc.)

Amplasamentul pentru organizarea de santier va fi stabilit in functie de spatiul pe care il pune la

dispozitie beneficiarul si de comun acord cu acesta.
Incinta organizarii de santier va fi prevazuta cu:
-birouri pentru personalul tehnic;
-magazii pentru scule, unelte, diverse materiale;
-depozit pentru materiale si carburanti;
-imprejmuire, iluminat nocturn, paza permanenta
-utilitati
-pichet PSI, WC ecologic
Aleile din cadrul incintei si parcarea vor fi alcatuite din 20 cm de balast asternut peste un strat de
pamant compactat, urmat de un strat de 15 cm de piatră spartă. Instalatia pentru iluminat si deservire
aparatura electrica va fi alimentata de un generator. Organizarea de santier se va realiza astfel incat sa nu
afecteze retelele electrice, telefonice si conductele din zona.
Vor fi asigurate grupuri sanitare in locuri special amenajate in incinta santierului, astfel incat sa se
asigure conditiile corespunzatoare de igiena sanitara si protectie a mediului. La fiecare punct de lucru vor
exista puncte de prim ajutor. In cazul accidentelor se va lua legatura cu cabinetele medicale din sat si
comuna.
La predarea obiectivului de investitie terenurile ocupate cu organizarea de santier si cele din
amplasamentul lucrarilor vor fi eliberate de materiale si lucrari si readuse la starea initiala.
În cadrul organizării de şantier se vor executa strict activităţi administrative.
Organizarea de şantier se supune strict regulilor de protecţie a muncii şi de protecţie împotriva
incendiilor.
Organizarea de şantier se va amplasa într-o zonă de comun acord cu beneficiarul, fiind asigurate căile
de acces, sursele de apă, energie electrică, pentru necesităţile şantierului.
Constructorul va răspunde de protecţia tuturor bunurilor mobile şi imobile aflate în zona de lucru
împotriva fumului, efectului substanţelor chimice, materialelor bituminoase, a combustibililor şi
lubrifianţilor.
Constructorul va trebui să respecte, la toate instalaţiile şi utilajele folosite, limitele noxelor prevăzute
în normativele în vigoare la data execuţiei. Nivelul de zgomot pentru utilaje nu trebuie să depăşească 55 dB.
În cazul producerii unor daune la diverse instalaţii sau bunuri, constructorul trebuie să anunţe
beneficiarii acestor instalaţii şi va lua măsuri pentru repararea de urgenţă pe cheltuiala sa a daunelor produse.
Execuţia lucrărilor se va face cu respectarea exigenţelor de calitate prevăzute în caietele de sarcini şi în
standardele şi normativele în vigoare în România

Operator economic,
SC ELITCONSTRUCT SRL