Oferta Tehnica

S.C……… S.R.L..
-OFERTA TEHNICA
OPIS
0FERTA TEHNICA
-BETOANE SI TENCUIELI PAG.2
-EXECUŢIE INSTALAŢII ELECTRICE PAG.28
-TENCUIELI SI FINISAJE PAG.23
-HIDROIZOLATII PAG.25
-INSTALATII ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE PAG.31
-FORAJE PENTRU ALIMENTARI CU APA PAG.63
-PLAN DE CONTROL CALITATE, VERIFICARI SI INCERCARI PAG.72
-TERMOIZOLAŢIE ŞI IZOLARE ZIDĂRIE PAG.66
-ZUGRĂVELI INTERIOARE ŞI EXTERIOARE PAG.68
- MASURI DE SECURITATE A MUNCII,PROTECTIE A MEDIULUI SI PSI PAG.33
Page35
S.C…………… S.R.L.
S.C……… S.R.L..-OFERTA TEHNICA
Betoane si tencuieli
Betoane
Generalitati
In acest capitol sunt incluse atât specificaţiile generale pentru betoane cat si cele pentru betonul
proaspăt de completare la structurile de rezistenta existente, executat cu agregate mărunte (beton de
monolitizări).
Standarde si Normative de referinţa NE012/99 Cod de practica pentru
executarea lucrărilor din beton si beton armat;
- C16/1994 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii si instalaţiilor
aferente si precizările ulterioare;
- P73/1978 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientelor din
beton armat si beton precomprimat pentru lichide si îmbunătăţirile ulterioare.
- C155/1989 Normativ privind prepararea si utilizarea betoanelor cu agregate uşoare.
- C156/1985 Normativ pentru verificarea calităţii, recepţia lucrărilor ge construcţii
instalaţii.
- C170/1987 Instrucţiuni tehnice privind protecţia elementelor din beton armat si beton precomprimat
supraterane situate în medii agresive naturale si industriale inclusiv modificările si completările
ulterioare.
STAS Betoane de ciment.
Clasificare;
• 36221/1/86 STAS Betoane de ciment.
Prescripţii pentru stabilirea gradului de 3349/1/83 agresivitate al apei;
STAS 1759/88 încercări pe betoane. încercări pe beton proaspăt;
STAS 5440/70 Betoane de ciment. Verificarea reacţiei alcaline agregate;
STAS 9602/90 Beton de referinţa. Prescripţii pentru verificări si încercări;
STAS 1799/88 Construcţii din beton, beton armat si beton precomprimat.
Prescripţii pentru verificarea calităţii materialelor din beton, beton armat si beton precomprimat.
Documentaţii ce se cer antreprenorului
Dozaje (reţele) stabilite prin încercări (design mixt). Reţelele se vor stabili
conform prevederilor NE012/99, anexa 1.4;
Cu cel puţin 30 zile înainte de a începe betonarea, antreprenorul ca inainta dozajele (reţetele) de control
pentru fiecare clasa de beton, arătând ca dozajul si componenta betonului vor da un beton care va
satisface cerinţele specificate.
Betonarea pe timp cald sau pe timp foarte friguros. Antreprenorul va prezenta metodele propuse spre a
satisface cerinţele pentru prepararea betonului, în acest scop se vor consulta normativele C16/84 si
NE012/99, anexa 1.4.
Adaosuri. Daca antreprenorul intenţionează sa folosească întârzietor de priza sau plastifiant sau alte
aditive, va trebui sa depună cu cel puţin 30 zile înainte datele fabricantului spre a fi aprobate de
beneficiar sau reprezentantului acestuia. în acest scop, se va consulta normativul NE 012/99, anexa 1.3.
Certificate. Antreprenorul va trimite la timpul cuvenit beneficiarului sau reprezentantului sau
următoarele:
a. Buletine de laborator pentru fiecare dozaj încercat, precum si certificatele de la
Page35
fabricanţi si furnizori, atestând ca cimentul si ceilalţi componenţi sunt de buna calitate.
S.C…………… S.R.L.
b. Noi buletine de laboratoftie fiecare data când este necesar sa se schimbe sursa,
genul sau caracteristicile componenţilor în timpul acestui contract.
c. Certificat(e) confirmând ca fiecare adaos chimic pus în opera este identic cu
mostra omologata si este compatibil cu ceilalţi componenţi din reţeaua stabilita.
Buletine de incercări. Antreprenorul va furniza toate buletinele de încercări.
Probe si teste l a m a t e riale pentru lucrări de beton
Imediat ce esle posibil, după semnarea contractului, antreprenorul va furniza
spre aprobare beneficiarului, sau reprezentantului acestuia, împreuna cu o lista a
surselor pe care le propune contractorul pentru obţinerea materialelor ce necesita
aprobare,certificare si teste.
Contractorul va executa testarea conform cu instrucţiunile primite de beneficiar sau reprezentantul
acestuia si după cum se specifica mai jos. Contractorul va asigura un laborator pe şantier unse se vor
face majoritatea testelor, în afara de cazul în care se prevede diferit. înaintea testării, beneficiarul sau
reprezentantul sau va primi o notificare corespunzătoare ca sa-l permită asistarea la teste. Toate
costurile aferente testelor se vor suporta de contractor. Acestea sunt diferite de STAS 1799/88, C56/85
si NE012/99, anexa 1.5, VI.3.
Beneficiarul poate cere ca anumite materiale sau teste de control a calităţii sa se
testeze (sa aibă ioc) intr~un laborator independent (neutru). Costurile aferente primei
testări pe orice material sau lucrări terminate se vor suporta de PRIMA PARTE din
contract, iar costurile aferente retestărilor necesare datorita faptului ca primul test a
eşuat (nu a avut rezultate conform specificaţiilor) se vor plaţi de contractor.
Toate costurile necesare testării si asigurării rapoartelor sau certificatelor aferente, indiferent daca sunt
cerute prin specificaţii sau de beneficiar (sau de către reprezentantul acestuia), se vor suporta de
contractor, adică se vor include în preturile unitare pentru lucrările de beton.
Agregate.
Prelevarea mostrelor si testarea agregatelor se va executa conform prevederilor
capitolelor respective din STAS 1667/76 si pct. 6 si anexa 1.4. Probele de minim 50 kg
se vor prezenta beneficiului sau reprezentantului acestuia, periodic, după solicitări,
pentru inspectare, analiza si testare. Daca sunt aprobate de acesta, tot agregatul fin si
grosier de diferite tipuri de beton folosite în proiect trebuie sa fie de o calitate si o
granulaţie cel puţin egala cu cea a probei aprobate (omologate).
In decursul executării lucrărilor se vor face verificări de rutina prin labaratoare pe şantier si rezultatele
acestor teste se vor furniza în timp util beneficiatului sau reprezentantului acestuia. Lucrările de
betonare vor continua atât timp cat rezultatul arata respectarea condiţiilor impuse.
Apa. Apa pentru amestec se va testa conform STAS 790/84 în momentul aprobării staţiei de betoane
care alimentează cu beton pentru lucâari sau în cazul în care se intenţionează schimbarea apei.
Adaosuri. Adaosurile se vor respecta prevederile STAS 8753/78, 8625/90, cod de practica NE 012/99.
Ciment
Contractorul va furniza în dublu exemplar un certificat de testare (certificat de conformare) împreuna
cu fiecare lot de ciment livrat pentru lucrări, pentru a dovedi respectarea specificaţiilor. Certificatele vor
fi însoţite de o copie a certificatului cu rezultatul testelor. Lotul respectiv va fi identificat clar prin
certificat. Certificatul semnat de un reprezentant autorizat al fabricantului va menţiona ca proba a fost
testata de producător sau de către un laborator agretat si ca respecta în orice privinţa prevederile
specificaţiilor pentru tipul de ciment. |
Acest certificat nu ii va scuti pe contractor de răspunderea sa de a asigura numai
ciment care respecta prevederile menţionate în scopul introducerii în lucrări.
La livrarea pe şantier se vor face testele de control obişnuite pentru calitatea
Page35
materialului pe probe prelevate conform STAS 227/3/86, 227/4/86, 5296/77, 227/6/86 în

cadrul laboratorului de prelevare NE 012/99, anexa VI.3.
S.C…………… S.R.L.
Beton proaspăt
încercările pe beton proaspăt se fac conform STAS 1759/88.
înainte si cursul operaţiunii de betonare se vor efectua teste pentru a verifica lucrabilitatea si
temperatura betonului proaspăt pentru clasa 20 si superioara. Probele (mostrele) se vor preleva la locul
de descărcare din vehiculul de transport. Periodicitatea de prelevare a probelor si verificarea unui tip
anume de beton este de 2 verificări/schimb de 8 ore si cel puţin 25 mc dintr-un tip anume de beton. în
perioadele calde sau reci se vor face în plus 2 verificări suplimentare la ore critice.
Lucrabilitatea betonului proaspăt se va stabili prin testul de tasare a conului la amestecul de beton
conform STAS 3622/86 si NE 01299, tabela I.2.2 de la I.O la I.5. Lucrabilitatea necesara pentru fiecare
dozaj se va stabili prin grija contractorului în momentul preparării dozajelor de proba pentru a se
asigura toate cerinţele din punct de vedere al rezistentei menţionate.
Toleranţe admise :
Tasare con, ± 25 mm, sau ± 1/3 din valoarea ceruta, care din ele este mai mare.
Temperatura betonului proaspăt nu va depăşi + 32 grade C în momentul turnării
betonului în structuri obişnuite, altele decât cele masive, adică acelea a căror
dimensiuni sunt astfel incat în timpul hidratării cimentului este generata căldura excesiva. în cazul
acesta temperatura nu va depăşi + 16 grade C, în perioadele calde si reci se vor face verificări dese ale
betonului la livrare si după turnarea în cofraje. Rezultatele se vor înregistra. Temperatura aerului, viteza
vântului si umiditatea relativa se vor înregistra de asemenea. Toate aceste date se vor identifica la
lucrările în curs de execuţie pentru ca condiţiile învecinate unei părţi din structura se poate fi
determinate daca este cazul ulterior.
Masuri în cazul nerespectării prevederilor aferente betonului proaspăt. Pierderea
lucrabilităţii. Nu este permisa adăugarea de apa la beton în momentul ajungerii pe
şantier în afara cazului în care apa este necesara pentru corectarea dozajului pentru a
se atinge tasarea conului ceruta în limitele raportului maxim specificat de apa/ciment si
în afara cazului în care nu a fost dozat corespunzător în betoniera.
Turnare si finisaje
Transportul betonului de la betoniera. Betonul se va transporta de la betoniera la
locul de punere în opera cat mai repede posibil, folosind mijloacele si metodele care sa
împiedice
segregarea materialelor, uscarea necorespunzătoare sau creşterea temperaturii, îngheţarea sau
contaminarea ingredientelor si se va asigura calitatea si consistenta corespunzătoare a betonului.
Găleţile, autobetonierele sau echipamentul de pompare nu vor conţine beton de dosaj
diferit sau care conţine ciment de alta calitate.
Daca nu s-a obţinut aprobarea pentru pompare atunci se vor respecta întocmai
instrucţiunile fabricantului.
Contractorul va prevedea situaţii alternative adecvate pentru transportul si turnarea betonului în cazul
unei defecţiuni a pompei, pana ce betonarea va ajunge ia un rost de lucru amplasat rezonabil.
Manipularea betonului si punerea în opera. Betonul se va descarcă cat mai
aproape posibil de poziţia final in cofraj pentru a evita manipularea ulterioara sau
curgerea. Contractorul poate folosi orice anotimp din an :
• bene metalice, 180 I, conţinut maxim la turnarea de planşee subţiri, suprabetonări;
• idem, orice capacitate când se toarnă alte elemente;
echipamenţe de pompare si echipament de transport de un tip corespunzător cu o capacitate si o
putere coresprespunzătoare;
• jgheaburi înclinate metalice sau cu căptuşeală metalica (nu aluminiu) cu panta maxima
verticala cu 2 orizontala si panta minima 1 verticala pe 3 orizontală. Când sunt necesare pante abrupte
Page35
sau jgheaburi de peste 6m lungime, betonul se va descarca intr-un buncăr sau bena tip 1, aprobat înainte
de a fi distribuit;
S.C…………… S.R.L.
• contractorul poate fi folosit si benzi transportoare , dar nu în anotimp cald sau

rece,acestea vor fi orizontale sau cu o panta care nu va duce nici la segregarea nici la pierd#rf de
material si nici nu vor permite ca betonul sa se lipească de banda de retur si va fi astfel dispusa la
desfăşurarea încât sa se împiedice segregarea.
Alte dispozitive care se pot folosi în timpul anului:
• cărucioare împinse manual si/sau roabe care sa nu curgă sau sa fie prevăzute cu capace
în timpul anotimpurilor cald sau rece.
• lopeţi
Toate echipamentele vor fi păstrate curate si fără pojghiţa de beton întărit prin udare si spălare, cu apa
abundenta după fiecare turnare sau după pauze în lucru ce depăşesc 1 ora.
Se vor prevedea podină de circulaţie peste armaturi astfel ca acestea sa nu fie deformate, deplasate sau
avariate.
Turnarea betonului.
Generalităţi.
Nu se va turna nici un beton pana ce antreprenorul va obţine aprobarea sa o facă de la beneficiar sau
reprezentantul sau. Contractorul va face cunoscut beneficiarului sau reprezentantului sau cel puţin 2
zile înainte, intenţia sa de a turna în unul sau mai multe elemente si va asigura toate facilităţile spre a
permite acestuia sa examineze armarea si cofrajul respectiv. Cofrajele în care se va turna beton se vor
pregăti în consecinţa (conform 2.3.2) si se vor uda bine imediat după turnare.
Armarea se va verifica pentru a fi conforma cu prevederile 2.4. (mai ales in ceea ce
priveşte distanţierii si distanta intra bare).
Cu excepţia în care se aproba diferit, betonul se va turna în cofraje cu pompa, bene sau lopata).
Se interzice folosirea vibratoarelor pentru împingerea masei de beton proaspăt.
La stâlpi, pereţi si elemente verticale similare, betonul se va turna înainte de fixarea
armaturii în planşeul respectiv. Rostul de construcţie se va afla sub partea inferioara a
grinzii celei lai coborâte.
Elementele verticale se vor turna în 2 etape :
• în acest caz în imediata apropiere a planului rostului se vor fixa 2 etrieri suplimentari (o bucata sub
si o bucata peste). Betonul se va turna în straturi orizontale de maxim 50 cm grosime. La planşee,
betonul se va turna în straturi continue pana la executarea întregului planşeu sau a unei părţi de mărime
aprobata (cum se arata în planşe).
Daca oprirea în alta parte a turnării betonului pare dinainte inevitabila, în prealabil se va pregăti rostul
de lucru la locul unde se va opri turnarea.
Amplasarea acestui rost va fi aprobat de beneficiar, sau de reprezentantul sau înainte de începerea
turnării. Betonul se va turna continuu pentru ca nici o cantitate sa nu se toarne pe un beton care s-a
întărit suficient de mult pentru a forma cusături sau planuri slabe în cadrul secţiunii respective.
Betonul se va furniza intr-un astfei de ritm încât intervalul dintre straturile succesive sa nu depăşească
20 minute. Fiecare strat se va lega de cel anterior prin vibrare. Straturile de beton nu se vor termina cu
pante în forma de pene ci se vor avea capete verticale si fete superioare netede.
Apa care se acumuleaza pe suprafaţa unei suprafeţe de beton proaspăt turnarea, trebuie îndepărtata.
Turnarea betonului de la înălţime normală. Betonul poate cade liber în cofraje de pereţi sau stâlpi de la
înălţime mai mica de 2,00 m.
Turnarea betonului de la înălţime mare, în sensul acestui paragraf se va considera inălţime mare, orice
înălţime care depăşeşte 2 m si de la care betonul cade liber în cofrajul pentru pereţi, stâlpi sau alte
Page35
elemente.
S.C…………… S.R.L.
Se va permite căderea libera pe toate înălţimea numai a amestecurilor de beton coeziv care nu
segreghează, cu condiţia ca armatura sa nu fie deplasata, cofrajul avariat sau mişcat. Astfel se vor folosi
jgheaburi rigide, sau flexibile în trunchiuri de con conform 2.2.3.3.
Contractorul va executa un perete eşalon spre demonstra eficienta metodei sale propuse. Peretele ales
ca specimen va avea cel puţin 1,5 m lungime.
Turnarea betonului pe vreme proasta.
Se va întrerupe turnarea când cantitatea
de ploaie este suficienta spre a spală suprafaţa betonului proaspăt.
Betonul va avea o temperatura de turnare care sa nu creeze dificultăţi din cauza
reducerii tasării prizei rapide sau rosturi reci.
Turnarea betonului pus în opera nu va depăşi 32 grade C, fac excepţie elementele mai groase de 1 m, la
care temperatura nu va depăşi 30 grade C.
Pentru turnarea betonului pe timp friguros se va consulta C140/86 anexa X.1 si anexa X.5.
Daca temperatura armării este de peste 50 °C va fi stropit cu apa puţin înainte de betonare.
Atunci când beneficiarul sau reprezentantul sau va cere, contractorul va efectua măsurători în betonul
elementar de grosimea arătata mai sus. Metoda se va stabili de comun acord cu beneficiarul sau
reprezentantul sau.
Finisarea suprafeţei betonului,
Aspectul suprafeţelor formate de cofraje si tipare.
Suprafeţei orizontale sau uşor înclinate. Suprafeţei cu panta de sub 25% fata de orizontale se vor finisa
după cum urmează :
a. Fata superioara a piăcii care urmează a se acoperi cu un strat de pardoseala,
hidrofug sau cu un strat de izolaţie hidrofuga pentru apa sub presiune se vor arata în
planşele aferente contractorului sau în alte domenii.
b. Faţa superioara a unui plan care nu se va acoperi ulterior cu alte materiale va fi
nivelată , finisată neted cu drişca sau mistria atâta timp cat nu a făcut priza la coatele
si pantele din planşe sau în alta parte. Discuirea si prelucrarea cu mistria se va face
pentru a preveni apariţia de mortar în exces sau mustirea cu lapte de ciment la
suprafaţa betonului.
Amprentarea suprafeţei se va executa prin folosinta unor dispozitive speciale la adâncimile si cu
modulele descrise.
Fetele ascunse ale betonului se va lasa aşa cum rămân după decofrare,
cu excepţia suprafeţelor segregate, care trebuie remediate.
Fetele de beton care urmează a se tencui se vor face aspre prin mijloacele aprobate,
pentru a favoriza aderenta.
Fetele de beton care se vor finisa diferit fata de ce s-a specificat, se vor pregăti conform indicaţiilor
intr-un mod cuvenit si aprobat.
Condiţiile de calitate pentru finisarea suprafeţei betonului. Lucrările de
finisare ale betonului nu vor fi inferioare celor prezentate de secţiunile etalon din punct
de vedere calitativ i care au fost aprobate de beneficiar (sau reprezentantul sau).
Masurile care trebuie luate în cazul nerespectării etalonului de calitate :
• suprafeţele segregate se vor repara imediat după scoaterea cofrajului;
• gurile superficiale lăsate de apa/aer se vor umple;
in cazul in care nu se dau alte instrucţiuni, fata betonului aparent turnat pe cofraj se va freca
imediat după scoaterea cofrajului pentru îndepărtarea neregularităţilor si bavurilor de orice fel. Fetele
ascunse aie betonului se vor lasă aşa cum rămân după scoaterea cofrajului cu excepţia cazului când
Page35
apar segregări care se vor repara. în cazul în care :

a. cofrajele nu u susţinut betonul în mod corespunzător;
S.C…………… S.R.L.
b. suprafaţa are un finisaj care nu este conform cu cel al secţiunii acceptate ca

proba, beneficiarul de comun acord cu inginerul de rezistenta al proiectantului vor hotărî
ce metoda se va folosi pentru repararea betonului de către contractant.
Protejare si tratamentul betonului monolit
Cerinţe.
Generalităţi :
betonul preparat si pus de curând în opera va fi protejat prin mijloace uscate, a ploii şi de contactul cu
substanţe care l-ar afecta negativ. în plus, betonul proaspăt va fi tratat în scopul de a împiedica viteza
exagerata de evaporare a apei de pe toata suprafaţa, în perioada necesara hidratării cimentului si intrării
corespunzătoare a betonului.
Anotimp foarte cald sau rece. Daca temperatura la umbra este de + 32 grade
C si în uscare sau + 5 grade C si în coborâre, contractorul va implementa metode de
protejare si tratament sub temperatura ridicata sau scăzuta, sa cum se aproba de
beneficiar.
Tratament în perioada de întărire. Perioada minima de timp pentru protejarea si tratamentul betonului
de ciment Portland normal ce se întăreşte în anotimp foarte cald, cu vânturi uscate, va număra cel puţin
7 zile. în condiţii normale, protecţia si tratamentul vor fi menţinute cel puţin 4 zile în timpul cărora
temperatura medie a betonului va depăşi + 10 grade C.
Metode de tratament. Contractorul va folosi una din metodele descrise mai jos, numai după ce betonul
a devenit vârtos.
a. Inundare : suprafaţa va fi ţinuta sub apa pe toata perioada de tratament
b. Aplicare continua a apei : se realizează cu o doza care atomizează apa (incat se
formează ceata si nu stropi) pana ce betonul se întăreşte;
c. Acoperirea : întreaga zona tratata se acoperă cu pânza de sac (iuta) aşezata
direct pe beton si menţinută umeda în mod continuu.
d. Acoperirea cu foi impermeabile : întreaga zona de tratat se menţine constant
umeda prin stropire ca la punctul b) cel puţin 18 ore, după care se acoperă imediat cu
foi impermeabile adecvate acestui scop, fără rupturi âau goluri. Se va menţine umed
betonul în toata perioada de întărire.
Protecţia betonului.
Betonul sub nivelul terenului se va proteja de surpările de teren în timpul si după turnare.
Betonul turnat în teren care menţine substanţe dăunătoare se va prepara dintr-un sort corespunzător de
ciment si nu va fi contact cu tenul si cu apa sursa din acestea . în timpul turnării si la 3 zile după
terminarea lucrării.
Contractorul va stabili prin cel puţin o proba de laborator concentraţie sulfaţilor din teren prin procentul
de S03 care trebuie sa fie sub 0,2%
Betonul care nu a ajuns la maturitate se va proteja contra deteriorărilor produse de încărcare excesiva,
vibrare, şocuri, erodate cu apa sau murdare si alţi factori care ar prejudeca rezistenta si durata în timp a
betonului întărit.
Acolo unde va indica beneficiarul (sau reprezentantul său) acolo unde se arată în planşe, elementele de
beton care se acoperă ulterior cu umplutura vor fi protejate/contra agresivităţii sărurilor din materialul
de umplutura si de terenul înconjurator intr~o membrana impermeabila ce consta dintr-un amorsaj si un
strat de mortar bituminos aprobat, aplicat în stricta conformitate cu recomandările fabricantului.
Cofraje si esafodaje
Generalităţi.
In acest capitol sunt incluse specificaţiile generale pentru betonul monolit cat si eşafodajele necesare.
Standarde si normative de referinţa
Page35
S.C…………… S.R.L.
NE012/99 Cod de practica pentru executarea lucrărilor de beton si beton armat; C11/70
Instrucţiuni privind alcătuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice piane pentru perete din
beton monolit la clădiri;
C56/85 Normative pentru verificarea calităţii lucrărilor' de cowgfrucţii si instalaţii aferente;
instrucţiuni pentru verificarea calităţii si recepţia lucrărilor ascunse la construcţiile si instalaţiile
aferente si modificările la instrucţiuni;
7606/79 STAS Construcţii civile, industriale si agrozootehnice.
Toleranţe si asamblări în construcţii. Sisteme si toleranţe 10265/1/81 STAS 857/83
Piese si elemente din beton pentru construcţii - condiţii generale.
Proiectarea si executarea cofrajelor si eşafodajelor va fi executata de persoane competente.

Cofrajele si susţinerile lor trebuie sa fie astfel alcătuite încât sa îndeplinesc următoarele condiţii : sa
asigure forma, dimensiunile si finisajul necesar, sa fie etanşe ia pierderea de lapte de ciment, sa fie
stabile, rezistente, sa nu permită deformaţii, săgeţi, etc. pentru toleranţele admise si sa permită
decofrarea rapida fără deformări de material.
Produse si materiale
Cofrajele si eşafodajele vor trebui sa îndeplinească toate conditiile din normele în vigoare pentru
realizarea unei lucrări de foarte buna calitate.
Tolerantele pentru cofrajele ce se vor folosi pentru structuri monolitice vor respecta prevederile
C140/86, anexa X.3.
Lungime panouri cofraje ± 4 mm
Lăţime panouri cofraje ± 3 mm
Lumina plăcii si grinzii ±10 mm
Secţiunea transversala (ambele direcţii):
Placi si pereţi ± 2 mm
Stâlpi si grinzi ± 3 mm
Planeitate.
Distanta maxima de la dreptar de 1,00 m plasat în orice poziţie pe suprafaţa plana nu va depăşi 3 mm.
Deviaţi totala maxima a unei placi sau grinzi de ia planul ideal orizontal nu va depăşi 10 mm.
Materiale.
Placajul, tabla de hotel, tiranţi de cofraj si agenţi de decofrare vor trebui sa îndeplinească condiţiile de
la si cele din normativele si STAS-urile în vigoare.
Condiţii de execuţieînainte de fiecare folosire a cofrajelor, acestea se vor unge cu agentul aprobat
pentru decofrare pe fetele cofrajului în contact cu betonul neîntărit pentru a împiedica lipirea
betonului.Acest agent se va aplica înaintea montării armaturilor si se va folosi în asemenea cantităţi
încât sa nu curgă.
ne
1.1 Generalitati
In acest capitol sunt incluse atât specificaţiile generale pentru betoane cat si cele pentru betonul
proaspăt de completare la structurile de rezistenta existente, executat cu agregate mărunte (beton de
monolitizări).
1.2. Standarde si Normative de referinţa NE012/99 Cod de practica pentru
executarea lucrărilor din beton si beton armat;
- C16/1994 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii si instalaţiilor
aferente si precizările ulterioare;
Page35
- P73/1978 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientelor din

beton armat si beton precomprimat pentru lichide si îmbunătăţirile ulterioare.
S.C…………… S.R.L.
- C155/1989 Normativ privind prepararea si utilizarea betoanelor cu agregate uşoare.

- C156/1985 Normativ pentru verificarea calităţii, recepţia lucrărilor ge construcţii
instalaţii.
- C170/1987 Instrucţiuni tehnice privind protecţia elementelor din beton armat si beton precomprimat
supraterane situate în medii agresive naturale si industriale inclusiv modificările si completările
ulterioare.
STAS Betoane de ciment.
Clasificare;
• 36221/1/86 STAS Betoane de ciment.
Prescripţii pentru stabilirea gradului de 3349/1/83 agresivitate al apei;
STAS 1759/88 încercări pe betoane. încercări pe beton proaspăt;
STAS 5440/70 Betoane de ciment. Verificarea reacţiei alcaline agregate;
STAS 9602/90 Beton de referinţa. Prescripţii pentru verificări si încercări;
STAS 1799/88 Construcţii din beton, beton armat si beton precomprimat.
Prescripţii pentru verificarea calităţii materialelor din beton, beton armat si beton precomprimat.
Documentaţii ce se cer antreprenorului
Dozaje (reţele) stabilite prin încercări (design mixt). Reţelele se vor stabili
conform prevederilor NE012/99, anexa 1.4;
Cu cel puţin 30 zile înainte de a începe betonarea, antreprenorul ca inainta dozajele (reţetele) de control
pentru fiecare clasa de beton, arătând ca dozajul si componenta betonului vor da un beton care va
satisface cerinţele specificate.
Betonarea pe timp cald sau pe timp foarte friguros. Antreprenorul va prezenta metodele propuse spre a
satisface cerinţele pentru prepararea betonului, în acest scop se vor consulta normativele C16/84 si
NE012/99, anexa 1.4.
Adaosuri. Daca antreprenorul intenţionează sa folosească întârzietor de priza sau plastifiant sau alte
aditive, va trebui sa depună cu cel puţin 30 zile înainte datele fabricantului spre a fi aprobate de
beneficiar sau reprezentantului acestuia. în acest scop, se va consulta normativul NE 012/99, anexa 1.3.
Certificate. Antreprenorul va trimite la timpul cuvenit beneficiarului sau reprezentantului sau
următoarele:
a. Buletine de laborator pentru fiecare dozaj încercat, precum si certificatele de la
fabricanţi si furnizori, atestând ca cimentul si ceilalţi componenţi sunt de buna calitate.
b. Noi buletine de laboratoftie fiecare data când este necesar sa se schimbe sursa,
genul sau caracteristicile componenţilor în timpul acestui contract.
c. Certificat(e) confirmând ca fiecare adaos chimic pus în opera este identic cu
mostra omologata si este compatibil cu ceilalţi componenţi din reţeaua stabilita.
Buletine de incercări. Antreprenorul va furniza toate buletinele de încercări.
Probe si teste l a m a t e riale pentru lucrări de beton
Imediat ce esle posibil, după semnarea contractului, antreprenorul va furniza
spre aprobare beneficiarului, sau reprezentantului acestuia, împreuna cu o lista a
surselor pe care le propune contractorul pentru obţinerea materialelor ce necesita
aprobare,certificare si teste.
Contractorul va executa testarea conform cu instrucţiunile primite de beneficiar sau reprezentantul
acestuia si după cum se specifica mai jos. Contractorul va asigura un laborator pe şantier unse se vor
face majoritatea testelor, în afara de cazul în care se prevede diferit. înaintea testării, beneficiarul sau
reprezentantul sau va primi o notificare corespunzătoare ca sa-l permită asistarea la teste. Toate
costurile aferente testelor se vor suporta de contractor. Acestea sunt diferite de STAS 1799/88, C56/85
si NE012/99, anexa 1.5, VI.3.
Page35
Beneficiarul poate cere ca anumite materiale sau teste de control a calităţii sa se

testeze (sa aibă ioc) intr~un laborator independent (neutru). Costurile aferente primei
S.C…………… S.R.L.
testări pe orice material sau lucrări terminate se vor suporta de PRIMA PARTE din
contract, iar costurile aferente retestărilor necesare datorita faptului ca primul test a
eşuat (nu a avut rezultate conform specificaţiilor) se vor plaţi de contractor.
Toate costurile necesare testării si asigurării rapoartelor sau certificatelor aferente, indiferent daca sunt
cerute prin specificaţii sau de beneficiar (sau de către reprezentantul acestuia), se vor suporta de
contractor, adică se vor include în preturile unitare pentru lucrările de beton.
Agregate.
Prelevarea mostrelor si testarea agregatelor se va executa conform prevederilor
capitolelor respective din STAS 1667/76 si pct. 6 si anexa 1.4. Probele de minim 50 kg
se vor prezenta beneficiului sau reprezentantului acestuia, periodic, după solicitări,
pentru inspectare, analiza si testare. Daca sunt aprobate de acesta, tot agregatul fin si
grosier de diferite tipuri de beton folosite în proiect trebuie sa fie de o calitate si o
granulaţie cel puţin egala cu cea a probei aprobate (omologate).
In decursul executării lucrărilor se vor face verificări de rutina prin labaratoare pe şantier si rezultatele
acestor teste se vor furniza în timp util beneficiatului sau reprezentantului acestuia. Lucrările de
betonare vor continua atât timp cat rezultatul arata respectarea condiţiilor impuse.
Apa. Apa pentru amestec se va testa conform STAS 790/84 în momentul aprobării staţiei de betoane
care alimentează cu beton pentru lucâari sau în cazul în care se intenţionează schimbarea apei.
Adaosuri. Adaosurile se vor respecta prevederile STAS 8753/78, 8625/90, cod de practica NE 012/99.
Ciment
Contractorul va furniza în dublu exemplar un certificat de testare (certificat de conformare) împreuna
cu fiecare lot de ciment livrat pentru lucrări, pentru a dovedi respectarea specificaţiilor. Certificatele vor
fi însoţite de o copie a certificatului cu rezultatul testelor. Lotul respectiv va fi identificat clar prin
certificat. Certificatul semnat de un reprezentant autorizat al fabricantului va menţiona ca proba a fost
testata de producător sau de către un laborator agretat si ca respecta în orice privinţa prevederile
specificaţiilor pentru tipul de ciment. |
Acest certificat nu ii va scuti pe contractor de răspunderea sa de a asigura numai
ciment care respecta prevederile menţionate în scopul introducerii în lucrări.
La livrarea pe şantier se vor face testele de control obişnuite pentru calitatea
materialului pe probe prelevate conform STAS 227/3/86, 227/4/86, 5296/77, 227/6/86 în
cadrul laboratorului de prelevare NE 012/99, anexa VI.3.
Beton proaspăt
încercările pe beton proaspăt se fac conform STAS 1759/88.
înainte si cursul operaţiunii de betonare se vor efectua teste pentru a verifica lucrabilitatea si
temperatura betonului proaspăt pentru clasa 20 si superioara. Probele (mostrele) se vor preleva la locul
de descărcare din vehiculul de transport. Periodicitatea de prelevare a probelor si verificarea unui tip
anume de beton este de 2 verificări/schimb de 8 ore si cel puţin 25 mc dintr-un tip anume de beton. în
perioadele calde sau reci se vor face în plus 2 verificări suplimentare la ore critice.
Lucrabilitatea betonului proaspăt se va stabili prin testul de tasare a conului la amestecul de beton
conform STAS 3622/86 si NE 01299, tabela I.2.2 de la I.O la I.5. Lucrabilitatea necesara pentru fiecare
dozaj se va stabili prin grija contractorului în momentul preparării dozajelor de proba pentru a se
asigura toate cerinţele din punct de vedere al rezistentei menţionate.
Toleranţe admise :
Tasare con, ± 25 mm, sau ± 1/3 din valoarea ceruta, care din ele este mai mare.
Temperatura betonului proaspăt nu va depăşi + 32 grade C în momentul turnării
betonului în structuri obişnuite, altele decât cele masive, adică acelea a căror
dimensiuni sunt astfel incat în timpul hidratării cimentului este generata căldura excesiva. în cazul
Page35
acesta temperatura nu va depăşi + 16 grade C, în perioadele calde si reci se vor face verificări dese ale
betonului la livrare si după turnarea în cofraje. Rezultatele se vor înregistra. Temperatura aerului, viteza
S.C…………… S.R.L.
vântului si umiditatea relativa se vor înregistra de asemenea. Toate aceste date se vor identifica la
lucrările în curs de execuţie pentru ca condiţiile învecinate unei părţi din structura se poate fi
determinate daca este cazul ulterior.
Masuri în cazul nerespectării prevederilor aferente betonului proaspăt. Pierderea
lucrabilităţii. Nu este permisa adăugarea de apa la beton în momentul ajungerii pe
şantier în afara cazului în care apa este necesara pentru corectarea dozajului pentru a
se atinge tasarea conului ceruta în limitele raportului maxim specificat de apa/ciment si
în afara cazului în care nu a fost dozat corespunzător în betoniera.
Turnare si finisaje
Transportul betonului de la betoniera. Betonul se va transporta de la betoniera la
locul de punere în opera cat mai repede posibil, folosind mijloacele si metodele care sa
împiedice
segregarea materialelor, uscarea necorespunzătoare sau creşterea temperaturii, îngheţarea sau
contaminarea ingredientelor si se va asigura calitatea si consistenta corespunzătoare a betonului.
Găleţile, autobetonierele sau echipamentul de pompare nu vor conţine beton de dosaj
diferit sau care conţine ciment de alta calitate.
Daca nu s-a obţinut aprobarea pentru pompare atunci se vor respecta întocmai
instrucţiunile fabricantului.
Contractorul va prevedea situaţii alternative adecvate pentru transportul si turnarea betonului în cazul
unei defecţiuni a pompei, pana ce betonarea va ajunge ia un rost de lucru amplasat rezonabil.
Manipularea betonului si punerea în opera. Betonul se va descarcă cat mai
aproape posibil de poziţia final in cofraj pentru a evita manipularea ulterioara sau
curgerea. Contractorul poate folosi orice anotimp din an :
• bene metalice, 180 I, conţinut maxim la turnarea de planşee subţiri, suprabetonări;
• idem, orice capacitate când se toarnă alte elemente;
echipamenţe de pompare si echipament de transport de un tip corespunzător cu o capacitate si o
putere coresprespunzătoare;
• jgheaburi înclinate metalice sau cu căptuşeală metalica (nu aluminiu) cu panta maxima
verticala cu 2 orizontala si panta minima 1 verticala pe 3 orizontală. Când sunt necesare pante abrupte
sau jgheaburi de peste 6m lungime, betonul se va descarca intr-un buncăr sau bena tip 1, aprobat înainte
de a fi distribuit;
• contractorul poate fi folosit si benzi transportoare , dar nu în anotimp cald sau
rece,acestea vor fi orizontale sau cu o panta care nu va duce nici la segregarea nici la pierd#rf de
material si nici nu vor permite ca betonul sa se lipească de banda de retur si va fi astfel dispusa la
desfăşurarea încât sa se împiedice segregarea.
Alte dispozitive care se pot folosi în timpul anului:
• cărucioare împinse manual si/sau roabe care sa nu curgă sau sa fie prevăzute cu capace
în timpul anotimpurilor cald sau rece.
• lopeţi
Toate echipamentele vor fi păstrate curate si fără pojghiţa de beton întărit prin udare si spălare, cu apa
abundenta după fiecare turnare sau după pauze în lucru ce depăşesc 1 ora.
Se vor prevedea podină de circulaţie peste armaturi astfel ca acestea sa nu fie deformate, deplasate sau
avariate.
Turnarea betonului.
Generalităţi.
Nu se va turna nici un beton pana ce antreprenorul va obţine aprobarea sa o facă de la beneficiar sau
reprezentantul sau. Contractorul va face cunoscut beneficiarului sau reprezentantului sau cel puţin 2
Page35
zile înainte, intenţia sa de a turna în unul sau mai multe elemente si va asigura toate facilităţile spre a
S.C…………… S.R.L.
permite acestuia sa examineze armarea si cofrajul respectiv. Cofrajele în care se va turna beton se vor
pregăti în consecinţa (conform 2.3.2) si se vor uda bine imediat după turnare.
Armarea se va verifica pentru a fi conforma cu prevederile 2.4. (mai ales in ceea ce
priveşte distanţierii si distanta intra bare).
Cu excepţia în care se aproba diferit, betonul se va turna în cofraje cu pompa, bene sau lopata).
Se interzice folosirea vibratoarelor pentru împingerea masei de beton proaspăt.
La stâlpi, pereţi si elemente verticale similare, betonul se va turna înainte de fixarea
armaturii în planşeul respectiv. Rostul de construcţie se va afla sub partea inferioara a
grinzii celei lai coborâte.
Elementele verticale se vor turna în 2 etape :
• în acest caz în imediata apropiere a planului rostului se vor fixa 2 etrieri suplimentari (o bucata sub
si o bucata peste). Betonul se va turna în straturi orizontale de maxim 50 cm grosime. La planşee,
betonul se va turna în straturi continue pana la executarea întregului planşeu sau a unei părţi de mărime
aprobata (cum se arata în planşe).
Daca oprirea în alta parte a turnării betonului pare dinainte inevitabila, în prealabil se va pregăti rostul
de lucru la locul unde se va opri turnarea.
Amplasarea acestui rost va fi aprobat de beneficiar, sau de reprezentantul sau înainte de începerea
turnării. Betonul se va turna continuu pentru ca nici o cantitate sa nu se toarne pe un beton care s-a
întărit suficient de mult pentru a forma cusături sau planuri slabe în cadrul secţiunii respective.
Betonul se va furniza intr-un astfei de ritm încât intervalul dintre straturile succesive sa nu depăşească
20 minute. Fiecare strat se va lega de cel anterior prin vibrare. Straturile de beton nu se vor termina cu
pante în forma de pene ci se vor avea capete verticale si fete superioare netede.
Apa care se acumuleaza pe suprafaţa unei suprafeţe de beton proaspăt turnarea, trebuie îndepărtata.
Turnarea betonului de la înălţime normală. Betonul poate cade liber în cofraje de pereţi sau stâlpi de la
înălţime mai mica de 2,00 m.
Turnarea betonului de la înălţime mare, în sensul acestui paragraf se va considera inălţime mare, orice
înălţime care depăşeşte 2 m si de la care betonul cade liber în cofrajul pentru pereţi, stâlpi sau alte
elemente.
Se va permite căderea libera pe toate înălţimea numai a amestecurilor de beton coeziv care nu
segreghează, cu condiţia ca armatura sa nu fie deplasata, cofrajul avariat sau mişcat. Astfel se vor folosi
jgheaburi rigide, sau flexibile în trunchiuri de con conform 2.2.3.3.
Contractorul va executa un perete eşalon spre demonstra eficienta metodei sale propuse. Peretele ales
ca specimen va avea cel puţin 1,5 m lungime.
Turnarea betonului pe vreme proasta.
Se va întrerupe turnarea când cantitatea
de ploaie este suficienta spre a spală suprafaţa betonului proaspăt.
Betonul va avea o temperatura de turnare care sa nu creeze dificultăţi din cauza
reducerii tasării prizei rapide sau rosturi reci.
Turnarea betonului pus în opera nu va depăşi 32 grade C, fac excepţie elementele mai groase de 1 m, la
care temperatura nu va depăşi 30 grade C.
Pentru turnarea betonului pe timp friguros se va consulta C140/86 anexa X.1 si anexa X.5.
Daca temperatura armării este de peste 50 °C va fi stropit cu apa puţin înainte de betonare.
Atunci când beneficiarul sau reprezentantul sau va cere, contractorul va efectua măsurători în betonul
elementar de grosimea arătata mai sus. Metoda se va stabili de comun acord cu beneficiarul sau
Page35
reprezentantul sau.
Finisarea suprafeţei betonului,
S.C…………… S.R.L.
Aspectul suprafeţelor formate de cofraje si tipare.

Suprafeţei orizontale sau uşor înclinate. Suprafeţei cu panta de sub 25% fata de orizontale se vor finisa
după cum urmează :
a. Fata superioara a piăcii care urmează a se acoperi cu un strat de pardoseala,
hidrofug sau cu un strat de izolaţie hidrofuga pentru apa sub presiune se vor arata în
planşele aferente contractorului sau în alte domenii.
b. Faţa superioara a unui plan care nu se va acoperi ulterior cu alte materiale va fi
nivelată , finisată neted cu drişca sau mistria atâta timp cat nu a făcut priza la coatele
si pantele din planşe sau în alta parte. Discuirea si prelucrarea cu mistria se va face
pentru a preveni apariţia de mortar în exces sau mustirea cu lapte de ciment la
suprafaţa betonului.
Amprentarea suprafeţei se va executa prin folosinta unor dispozitive speciale la adâncimile si cu
modulele descrise.
Fetele ascunse ale betonului se va lasa aşa cum rămân după decofrare,
cu excepţia suprafeţelor segregate, care trebuie remediate.
Fetele de beton care urmează a se tencui se vor face aspre prin mijloacele aprobate,
pentru a favoriza aderenta.
Fetele de beton care se vor finisa diferit fata de ce s-a specificat, se vor pregăti conform indicaţiilor
intr-un mod cuvenit si aprobat.
Condiţiile de calitate pentru finisarea suprafeţei betonului. Lucrările de
finisare ale betonului nu vor fi inferioare celor prezentate de secţiunile etalon din punct
de vedere calitativ i care au fost aprobate de beneficiar (sau reprezentantul sau).
Masurile care trebuie luate în cazul nerespectării etalonului de calitate :
• suprafeţele segregate se vor repara imediat după scoaterea cofrajului;
• gurile superficiale lăsate de apa/aer se vor umple;
in cazul in care nu se dau alte instrucţiuni, fata betonului aparent turnat pe cofraj se va freca
imediat după scoaterea cofrajului pentru îndepărtarea neregularităţilor si bavurilor de orice fel. Fetele
ascunse aie betonului se vor lasă aşa cum rămân după scoaterea cofrajului cu excepţia cazului când
apar segregări care se vor repara. în cazul în care :
a. cofrajele nu u susţinut betonul în mod corespunzător;
b. suprafaţa are un finisaj care nu este conform cu cel al secţiunii acceptate ca
proba, beneficiarul de comun acord cu inginerul de rezistenta al proiectantului vor hotărî
ce metoda se va folosi pentru repararea betonului de către contractant.
Protejare si tratamentul betonului monolit
Cerinţe.
Generalităţi :
betonul preparat si pus de curând în opera va fi protejat prin mijloace uscate, a ploii şi de contactul cu
substanţe care l-ar afecta negativ. în plus, betonul proaspăt va fi tratat în scopul de a împiedica viteza
exagerata de evaporare a apei de pe toata suprafaţa, în perioada necesara hidratării cimentului si intrării
corespunzătoare a betonului.
Anotimp foarte cald sau rece. Daca temperatura la umbra este de + 32 grade
C si în uscare sau + 5 grade C si în coborâre, contractorul va implementa metode de
protejare si tratament sub temperatura ridicata sau scăzuta, sa cum se aproba de
beneficiar.
Tratament în perioada de întărire. Perioada minima de timp pentru protejarea si tratamentul betonului
de ciment Portland normal ce se întăreşte în anotimp foarte cald, cu vânturi uscate, va număra cel puţin
Page35
7 zile. în condiţii normale, protecţia si tratamentul vor fi menţinute cel puţin 4 zile în timpul cărora
temperatura medie a betonului va depăşi + 10 grade C.
S.C…………… S.R.L.
Metode de tratament. Contractorul va folosi una din metodele descrise mai jos, numai după ce betonul
a devenit vârtos.
a. Inundare : suprafaţa va fi ţinuta sub apa pe toata perioada de tratament
b. Aplicare continua a apei : se realizează cu o doza care atomizează apa (incat se
formează ceata si nu stropi) pana ce betonul se întăreşte;
c. Acoperirea : întreaga zona tratata se acoperă cu pânza de sac (iuta) aşezata
direct pe beton si menţinută umeda în mod continuu.
d. Acoperirea cu foi impermeabile : întreaga zona de tratat se menţine constant
umeda prin stropire ca la punctul b) cel puţin 18 ore, după care se acoperă imediat cu
foi impermeabile adecvate acestui scop, fără rupturi âau goluri. Se va menţine umed
betonul în toata perioada de întărire.
Protecţia betonului.
Betonul sub nivelul terenului se va proteja de surpările de teren în timpul si după turnare.
Betonul turnat în teren care menţine substanţe dăunătoare se va prepara dintr-un sort corespunzător de
ciment si nu va fi contact cu tenul si cu apa sursa din acestea . în timpul turnării si la 3 zile după
terminarea lucrării.
Contractorul va stabili prin cel puţin o proba de laborator concentraţie sulfaţilor din teren prin procentul
de S03 care trebuie sa fie sub 0,2%
Betonul care nu a ajuns la maturitate se va proteja contra deteriorărilor produse de încărcareexcesiva,
vibrare, şocuri, erodate cu apa sau murdare si alţi factori care ar prejudeca rezistenta si durata în timp a
betonului întărit.
Acolo unde va indica beneficiarul (sau reprezentantul său) acolo unde se arată în planşe, elementele de
beton care se acoperă ulterior cu umplutura vor fi protejate/contra agresivităţii sărurilor din materialul
de umplutura si de terenul înconjurator intr~o membrana impermeabila ce consta dintr-un amorsaj si un
strat de mortar bituminos aprobat, aplicat în stricta conformitate cu recomandările fabricantului.
Cofraje si esafodaje
Generalităţi.
In acest capitol sunt incluse specificaţiile generale pentru betonul monolit cat si eşafodajele necesare.
Standarde si normative de referinţa
NE012/99 Cod de practica pentru executarea lucrărilor de beton si beton armat; C11/70
Instrucţiuni privind alcătuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice piane pentru perete din
beton monolit la clădiri;
C56/85 Normative pentru verificarea calităţii lucrărilor' de cowgfrucţii si instalaţii aferente;
instrucţiuni pentru verificarea calităţii si recepţia lucrărilor ascunse la construcţiile si instalaţiile
aferente si modificările la instrucţiuni;
7606/79 STAS Construcţii civile, industriale si agrozootehnice.
Toleranţe si asamblări în construcţii. Sisteme si toleranţe 10265/1/81 STAS 857/83
Piese si elemente din beton pentru construcţii - condiţii generale.
Proiectarea si executarea cofrajelor si eşafodajelor va fi executata de persoane competente.

Cofrajele si susţinerile lor trebuie sa fie astfel alcătuite încât sa îndeplinesc următoarele condiţii : sa
asigure forma, dimensiunile si finisajul necesar, sa fie etanşe ia pierderea de lapte de ciment, sa fie
stabile, rezistente, sa nu permită deformaţii, săgeţi, etc. pentru toleranţele admise si sa permită
decofrarea rapida fără deformări de material.
Produse si materiale
Cofrajele si eşafodajele vor trebui sa îndeplinească toate conditiile din normele în vigoare pentru
realizarea unei lucrări de foarte buna calitate.
Page35
Tolerantele pentru cofrajele ce se vor folosi pentru structuri monolitice vor respecta prevederile
C140/86, anexa X.3.
S.C…………… S.R.L.
Lungime panouri cofraje ± 4 mm

Lăţime panouri cofraje ± 3 mm
Lumina plăcii si grinzii ±10 mm
Secţiunea transversala (ambele direcţii):
Placi si pereţi ± 2 mm
Stâlpi si grinzi ± 3 mm
Planeitate.
Distanta maxima de la dreptar de 1,00 m plasat în orice poziţie pe suprafaţa plana nu va depăşi 3 mm.
Deviaţi totala maxima a unei placi sau grinzi de ia planul ideal orizontal nu va depăşi 10 mm.
Materiale.
Placajul, tabla de hotel, tiranţi de cofraj si agenţi de decofrare vor trebui sa îndeplinească condiţiile de
la si cele din normativele si STAS-urile în vigoare.
Condiţii de execuţie
înainte de fiecare folosire a cofrajelor, acestea se vor unge cu agentul aprobat pentru
decofrare pe fetele cofrajului în contact cu betonul neîntărit pentru a împiedica lipirea
betonului.Acest agent se va aplica înaintea montării armaturilor si se va folosi în
asemenea cantităţi încât sa nu curgă.
Page35
S.C…………… S.R.L.
Tencuieli şi Finisaje
înainte de tencuire toate îmbinările trebuie degajate până la o adâncime de 10 mm, suprafaţa
peretelui curăţată şi toate materialele străine îndepărtate. Suprafeţele suport trebuie să fie curate, fara
pete de grăsimi.
Lucrările de tencuire vor începe după terminarea lucrărilor de instalaţii electrice, a conductelor de
instalaţii, montarea tocurilor pentru tâmplărie şi vor fi executate de către muncitori calificaţi
cu^experteţă în
executarea acestui tip de lucrări.
Pe suprafeţele de beton şi beton armat se aplică 3 straturi: şpriţ, grund şi tinci.
Şpriţul va avea grosimea de 3 mm şi se va aplica manual sau mecanizat. După cel puţin 24 de
ore de la aplicarea şpriţului la suprafeţele de beton, se verifică dacă acesta este suficient de întărit, iar
suprafaţa este suficient de rugoasă, după care se aplică grundul şi apoi tinciul, astfel încât să rezulte o
tencuială cu o grosime totală de 20 mm.
Tencuirea se execută începând cil tavanul. Se execută racordările în unghi şi se tencuiesc pereţii până la
nivelul podinii schelei. Gletul trebuie minuţios depus, îndreptat şi adus la o suprafaţă netedă.
Suprafaţa finisată va fi lăsată dreaptă, netezită şi liberă de orice defecte, cu toate colţurile
verticale, drepte şi finisate odată cu suprafaţa pereţilor adiacenţi.
Suprafeţele din beton realizate cu cofraje de inventar nu se tencuiesc ci se rectifică cu mortar de
ciment. Rosturile de contracţie se acoperă cu pânză de rabiţ pentru a preîntâmpina apariţia fisurilor.
Tencuielile cu praf de piatră se execută prin aplicarea peste grund a unui amestec de var gras şi
praf de piatră, eventual pigmenţi, la care se adaugă ciment.
Zugrăvelile se vor executa numai dacă au fost realizate şi recepţionate lucrările destinate a le proteja
(învelitoare, streaşină, geamuri) sau a căror execuţie ulterioară ar putea provoca deteriorarea lor
(conducte pentru instalaţii, tâmplarii etc).
Vopsitoriile vor fi realizate de muncitori calificaţi cu experienţă în utilizarea materialelor specificate şi
în realizarea acestui tip de lucrări.
Pardoselile vor fi pardoseli specifice construcţiilor din domeniul hidroedilitar, şi anume din
beton simplu sau slab armat, turnate monolit, în câmpuri cu rosturi de maximum 2 cm, amplasate la 4
m distanţă sau din ciment sclivisit.
Tâmplărie şi Dulgherie
Prezentul capitol se referă la verificarea calităţii, punerea în operă şi recepţia lucrărilor de
tâmplărie şi dulgherie, pentru:
• uşi şi ferestre din lemn, metalice sau mixte;
• şarpante, streşini şi lucarne din lemn.
Lemnul de construcţie trebuie să fie nefolosit şi de cea mai bună calitate, bine fasonat, perfect uscat,
fară găuri sau crăpături, de dimensiuni mari, fară noduri sau alte imperfecţiuni, cu suprafaţa curată.
Lemnul va fi prelucrat la dimensiunile cerute cu cel puţin o lună înainte de utilizare.
Dimensiunile nominale ale tâmplăriei sunt cel date în proiect. Fiecare faţă fasonată poate să
varieze cu 3 mm faţă de dimensiunile nominale date.
Lucrările de dulgherie şi tâmplărie se vor încheia şi asambla cu un număr suficient de cuie de
dimensiuni corespunzătoare, astfel încât să suporte încărcătura şi tensiunea la care sunt supuse.
Lucrările de crestare, îmbinare, încadrare etc. vor fi executate cu atenţie. în cazul suprafeţelor ce
trebuie vopsite capul cuielor va trebui bine înglobat în suprafaţă iar şuruburile vor fi bine înşurubate în
suprafaţă şi golurile umplute cu filler.
Grinzile, penele şi stâlpii de lemn vor trebui să fie cât mai lungi posibile. Acolo unde îmbinările nu se
pot evita în grinzi sau pene, acestea vor trebui înnădite în prelungire şi asamblate cu buloane iar unde
Page35
este posibil executate în punctele de rezemare. Dacă nu se prevede altfel, crestarea va fi de două ori
grosimea elementului, presupunând că lungimea adiacentă a lemnului este continuă. Panourile pereţilor
S.C…………… S.R.L.
vor fi legate prin îmbinarea lemnului cap la cap şi îmbinate pe lungime dacă aceasta nu se poate realiza
altfel într-o singură bucată.
Dacă nu se specifică altfel toate deschiderile pentru ferestre şi uşi din pereţi vor fi prevăzute cu
buiandrugi de beton armat.
Tâmplăria de lemn sau de metal gata confecţionată, la sosirea pe şantier va fi verificată de Antreprenor
dacă are certificat de calitate emis de Producător, dacă corespunde cu prevederile din proiect şi cu
prevederile de produs şi dacă posedă toate accesoriile de prindere, manevră.
Verificarea de la aliniatul precedent va avea în vedere ca produsul respectiv să îndeplinească perfect
funcţionarea pentru care a fost prevăzut în lucrare. Nu se admit înlocuitori faţă de prevederea
proiectului, decât numai cu avizul scris al Proiectantului.
Lucrările de tâmplărie din lemn vor fi îmbinate cât mai repede şi păstrate şi protejate conform
cerinţelor. Nu se vorîncleia şi nu vor fi împănate sau îmbinate, decât în momentul în care sunt cerute.
Tocurile uşilor, ferestrelor etc. vor fi îmbinate cu cep şi cu pene din lemn de esenţă tarA lipite şi
curăţate. j\
înainte de a se trece la montarea tâmplăriei din lemn, aceasta va fi chituită, şlefuită si^Şe m-
a^lica primul strat de vopsea care să protejeze lemnul în cazul contactului cu medii umede. După
uşeâroa Aţmului strat de vopsea tocul ferestrelor, al uşilor exterioare sau interioare se poziţionează în
golul de zidărie folosindu-se pene de lemn.
Tocul se va fixa în ghemele amplasate la cea. 50 cm una de alta pe verticală cu ajutorul
şuruburilor pentru lemn. Se va verifica cu ajutorul bulei de nivel orizontalitatea şi verticalitatea
ferestrelor sau a uşilor, funcţionarea cercevelelor sau a foilor după care se strâng complet şuruburile. în
rostul dintre zidărie şi toc se va aplica un strat de etanşare din vată minerală care va fi aşezat uniform
pe înălţimea şi lăţimea tocului. Se va aplica apoi stratul de chit plastic la exterior şi eventual la interior.
Tocul de lemn va fi protejat pe cant cu carton bitumat lipit cu bitum.
Glafurile vor fi croite dintr-o singură bucată, depăşind lungimea ferestrei cu 6-8 cm pentru a se executa
corect întoarcerea pe verticală. Sub glaf se va aşeza un strat de carton fixat în dibluri sau prins cu
sârmă. Glaful va depăşi finisajul exterior cu 2-3 cm.
După fixarea tâmplăriei se vor îndepărta toate penele, se umple spaţiul între toc şi zidărie cu mortar de
ciment şi se execută tencuiala pe conturul golului şi apoi la pardoseală.
După terminarea lucrărilor de finisaj se montează baghetele dintre căptuşeli şi tencuială, se curăţă
tâmplăria şi geamurile pentru îndepărtarea urmelor de mortar. Se vor utiliza detergenţi neagresivi
pentru a nu afecta straturile de vopsea.
Tâmplăria metalică se execută în ateliere specializate, se grunduieşte şi asamblează şi se montează pe
şantier. Finisarea finală se face pe şantier unde se montează şi geamurile.
Montarea tâmplăriei metalice se face numai de către echipe specializate. Scule necesare: metru,
nivela cu bula de aer, maşina de găurit, dalta, ciocan, şurubelniţă, pilă, bonfaier, aparat de sudură,
cauciuc, şpaclu, pistol pentru aplicarea chitului.
Montarea tâmplăriei metalice în pereţi se va face înainte de executarea tencuielilor şi a
pardoselii.
Pentru fixare se lasă găuri în zidărie în dreptul praznurilor.
Tâmplăria metalică se poziţionează corect în golul zidului şi se fixează cu pene de lemn. Se
verifică verticalitatea cu nivela cu bula de aer, apoi se umplu găurile în dreptul praznurilor cu mortar de
ciment. După întărirea mortarului se îndepărtează penele şi se montează geamurile.
După montarea geamurilor se umple spaţiul dintre toc şi zidărie cu mortar de ciment şi se tencuieşte
conturul golului şi pardoseala, apoi se vopseşte tâmplăria. Se curăţă geamurile pentru îndepărtarea
urmelor de mortar, utilizându-se detergenţi neagresivi.
Geamurile aduse pe şantier se vor verifica sub aspectul dimensiunilor şi calităţii materialelor prevăzute
în documentaţia de execuţie. Materialele vor fi puse în lucrare numai dacă sunt însoţite de certificate de
Page35
calitate, iar materialele corespund calitativ.

Nu se admite să se pună în lucrare geamuri sparte, fisurate sau zgâriate.
S.C…………… S.R.L.
Toate părţile mobile ale componentelor de tâmplărie trebuie fixate cu spaţii de toleranţă egale de jur
împrejurul pieselor. Balamalele şi celelalte accesorii trebuie perfect aliniate pentru ca să se potrivească
perfect în montură tară zgomot. Şuruburile pentru fixarea feroneriei vor fi din acelaşi metal ca şi
aceasta. La finalizarea lucrărilor toată tâmplăria va fi ajustată şi feroneria unsă şi totul va fi în perfectă
ordine. Feroneria detaşabilă, cu excepţia balamalelor, va fi îndepărtată pentru o ultimă vopsire şi va fi
montată la loc pentru predare.
încuietorile vor fi montate acolo unde se prevede în desene. Toate uşile exterioare vor avea trei
chei, iar cele interioare două. Toate încuietorile şi părţile mobile, vor fi unse şi lăsate în perfectă ordine
iar cheile vor fi marcate.
Uşile din lemn vor fi prevăzute cu un model avizat de încuietori şi zăvoare cu mâner metalic.
Suplimentar uşile duble vor fi prevăzute pe una din feţe cu zăvoare fixate atât în partea superioară cât şi
în cea inferioară.
Hidroizolaţii Orizontale la Fundaţii
La construcţiile fără subsol se proiectează o hidroizolaţie orizontala atât la pereţii exteriori cit si
la pereţii interiori. Hidroizolatiile orizontale pot fi:
• rigide
• elastice
Hidroizolatiile rigide se prevăd pentru a împiedica migrarea umidităţii princapilaritate în pereţii
structurali din zidărie portantă. \
Acest tip de hidroizolaţii se execută din mortar de ciment cu adaosuri impemneabilizatoare şA asigură
o legătură între peretele structural şi elementul de care acesta se hidroizoleaza cel puţin la fel de
rezistent cu
un rost orizontal curent al zidăriei. Vu
Hidroizolaţia orizontală sub pereţi se prevede pe toată grosimea peretelui la o înălţime de minim
30 cm de la cota trotuarului şi poate fi alcătuită din două straturi de carton bitumat CA 400 lipite cu
două straturi de bitum IB 70 - 95°C.
Hidroizolaţii Verticale la Pereţi
Hidroizolaţia verticală a pereţilor la construcţiile îngropate, semi-înmgropate sau cu subsol se aplică pe
toate suprafeţele care sunt în contact cu pământul şi care nu sunt impermeabile la apă. Structura
hidroizolaţiei este aceeaşi cu hidroizolaţia orizontală de la fundaţii.
Racordarea la partea superioară a hidroizolaţiei peretelui cu aceea a soclului se face dintr-un
strat de pânză bitumată A 45 sau A 35, un strat de carton bitumat cu CA 400 lipite cu masă bituminoasă
cu punctul de înmuiere peste 85°C. Protecţia hidroizolaţiei verticale se face, după caz, cu zidărie de Vz
cărămidă cu mortar x 100 Z.
Hidroizolaţii la Pardoseli
Hidroizolaţia pardoselii încăperilor amplasate peste cota ± 0.00 se va prevedea din pânză sau
ţesătură bitumată PA 55, PA 45, în două straturi lipite cu mástic de bitum IB 78 - 95 cu 1,5 kg/m2 la
fiecare strat şi un start de carton CA 400, lipit cu mástic de bitum pe amorsa din soluţie sau emulsie de
bitum pe o amorsa din soluţie sau emulsie de bitum minimum 300 g/m2.
Hidroizolaţia pardoselilor acestor încăperi se va ridica cu minim 30 cm pe pereţi şi stâlpi
interiori.
Hidroizolaţia orizontală la nivelul inferior se va aplica pe betonul de egalizare peste o şapă din
mortar de ciment.
Se admite înlocuirea hidroizolaţiei orizontale cu un strat de pietriş sub pardoseală pentru
întreruperea capilarităţii.
în execuţia hidroizolaţiei se vor avea în vedere următoarele măsuri privind:
• stratul suport;
• amorsajul;
Page35
• hidroizolaţia propriu-zisă.
S.C…………… S.R.L.
Hidroizolaţia la fundaţii se realizează cu foi de carton bitumat croite cu lăţimea fundaţiei respective
având grijă ca la întreruperea lucrului capetele şi marginile foilor să fie lipite.
Petrecerile între foile bitumate se vor executa pe o lăţime de 7 -10 cm, în lungul foilor.
Straturile hidroizolaţiei nu trebuie să prezinte dezlipiri la umflături, porţiuni nelipite în câmp.
Masticu bituminos trebuie întins uniform pentru a asigura o lipire perfectă.
Hidroizolaţii la Bazine şi Rezervoare
Hidroizolaţia contra infiltraţiilor la construcţii subterane şi supraterane cu rol de depozitare a
apei, va fi prevăzută la partea inferioară a structurii de rezistenţă.
Construcţiile subterane vor fi prevăzute după caz cu hidroizolaţii contra umidităţii terenului sau a
apelor cu presiune.
Hidroizolaţia interioară se va stabili în funcţie de grupa de fisurare a construcţiei de modul de
acţiune al apei depozitate şi de presiunea acesteia astfel:
• la construcţii de depozitare ape stagnante din grupa I şi II de fisurare se va prevedea o
tencuială impermeabilă în grosime de 3 cm aplicată în două straturi, vopsită cu două sau trei straturi de
soluţie sau emulsie de bitum. Se recomandă ca vopsirea să se facă pe tencuiala proaspătă, înainte de
terminarea procesului de priză Se poate admite aplicarea aceleaşi hidroizolaţii şi la grupa II de fisurare,
dacă este asigurată verificarea anuală şi repararea acesteia.
• la construcţiile ce depozitează apa în mişcare (sub agitaţie) indiferent de gradul de fisurare,
hidroizolaţia va fi alcătuită dintr-o amorsare cu emulsie sau soluţie bitumată minimum 300 g/cm2,
straturi de pânză sau ţesătură bitumată în funcţie de presiunea interioară a apei plus un strat de carton
bitumat CP 400 lipite cu mástic de bitum minimum 1,5 kg/m2 şi un strat de protecţie din tencuială de
ciment armată minimum 3 cm grosime.
Hidroizolaţiile sau protecţiile suprafeţelor exterioare se vor executa după verificarea probei de
etanşeitate care se va face prin umplerea cu apă a recipientului.
Pe suprafaţa exterioară a pereţilor se va prevedea o hidroizolaţie rigidă din tencuială impermeabilă
sau cu aditivi impermeabilizatori în grosime de minimum 3 cm vopsit în 2 - 3 straturi emulsie sau
soluţie de
bitum 600 g/m2.
Pe suprafaţa orizontală a betonului de egalizare se va prevedea hidroizolaţie bituminoasă
împotriva
umidităţii pământului.
La toate intersecţiile de planuri, scafe, muchii verticale şi orizontale, se va prezenta strat
suplimentar de pânză sau ţesătură bitumată de 50-100 cm lăţime.
La străpungeri se va prevedea continuitatea hidroizolaţiei pe elemente de străpungere în funcţie de
diametrele conductelor şi de tipul hidroizolatilor. Străpungerile apropiate cu distanţă dintre exterioarele
acestora mai mică de 50 cm, se vor grupa prin sudarea acestora de o plasă de oţel.
Hidroizolaţii Speciale
Pentru etanşarea diferitelor construcţii subterane împotriva infiltraţiilor, se vor prevedea
hidroizolaţii moderne alcătuite din produse speciale care se aplica pe suprafeţele interioare (radiere si
pereţi laterali).
Aceste izolaţii conţin substanţe active care provoacă o reacţie catalitica în porii si tuburile capilare ale
betonului. Aceste produse generează formaţiuni cristaline, fibroase în masa betonului, facându-1 etanş
la acţiunea apei din orice direcţie.
Prin folosirea acestor substanţe de izolare hidrofuga se conferă betonului o etanşare si impermeabilitate
necesara protecţiei otelului beton cât si a conductelor de instalaţii existente la interior.
Lucrări pentru Realizarea Stratului Termoizolant la planşee
Se va ececuta cu polistiren celular tip PEX in grosime de 3,6 cm (2,4 cm) grosime totala 60 mm
(48 mm) aşezat pe orizontala sau înclinat pana la 7% si PFL moi de tip S, B, B.
Page35
S.C…………… S.R.L.
Lucrările se vor executa conform C 191 - 85 - Instrucţiuni tehnice pentru izolarea termica a
acoperişurilor clădirilor de locuit si social - culturale şi CI07 - 82 - Normativ pentru proiectarea si
executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri.
Materialele necesare executării termoizolaţiei trebuie sa corespunda normelor in vigoare,
respectiv:.
• polistiren celular - STAS 7461 - 70.
• bitum STAS 7064 - 73
• mortar Ml 00
• plasa sudată din STMB 0 3 mm 4 mm.
• suspensie de bitum filerizat STAS 558 - 71.
Materialele termoizolante se livrează însoţite de certificate de calitate care trebuie sa confirme
caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor.
Se interzice punerea in opera a materialelor termoizolante degradate, datorita depozitarii sau
transportării defectuoase.
Placa suport din beton trebuie sa îndeplinească condiţiile din STAS 2355/3 -75.
Stratul de amorsare şi stratul de difuzie sub bariera contra vaporilor si bariera contra vaporilor
se vor executa conform Normativului C 112 -80.
In timpul execuţiei se va verifica corespondenta dintre materialele utilizate, alcătuirea straturilor
si prevederile proiectului.
Lucrările de montare a plăcilor termoizolante se vor executa pe porţiuni ce pot fi acoperite in
aceeaşi zi cu cel puţin un strat al hidroizolaţiei, pentru a nu rămâne expuse la precipitaţii.
Pentru acelaşi motiv muncitorii vor avea la îndemână in tot timpul lucrului folii de polietilena,
prelate pentru protejarea termoizolaţiei, iar montajul plăcilor se va face întotdeauna începând de la
coama spre streaşină sau dolie.
Plăcile termoizolante se aplica pe bariera contra vaporilor (plăcile de polistiren) prin lipire continua.
Plăcile termoizolante se aşează alăturat, cu rosturile strânse.
Plăcile termoizolante (polistiren) care sunt sensibile la bitum cald, se recomanda sa fie puse in
opera sub forma de panouri caşerate cu folie bitumata lipita cu mastic bituminös pe una din fetele plăcii
care va constitui si primul strat al hidroizolaţiei.
Peste stratul de termoizolaţie se va turna o sapa din mortar de ciment M100-T de 3 cm grosime
cu o plasa sudata de STNB 3 mm cu ochiuri de 20 x 20 cm, având rosturi de dilatare executate conform
normativului CI 12-80. Şapa proaspăta va fi la rândul ei protejata contra precipitaţiilor atmosferice
pana la întărirea ei.
Circulaţia pe sapa suport se va face numai după suficienta ei întărire si numai cu mijloace care
nu duc la deteriorarea ei.
Hidroizolaţia se aplica direct pe stratul suport din M100-T care trebuie sa îndeplinească
condiţiile de planeitate (sub dreptarul de 3 m lungime sa nu fie denivelări mai mari de 5 mm). Nu se
admite ca suprafaţa suport sa prezinte contrapante.
Lucrările de tinichigerie, jgheaburi, burlane, şanţuri etc, se vor executa conform STAS 2389-77
si din
normativul de învelitori C37-79. \\
Controlul pe timpul execuţiei se va efectua de către Antreprenor prin organele de controlVehnic
de
calitate, precum si de către Beneficiar in conformitate cu legea nr. 10/1995 privind calitatea in
constmc^rr~
urmărindu-se si consemnându-se in procesul verbal de lucrări ascunse. /v\-'
îndeplinirea condiţiilor de calitate a suportului (sa fie curat, uscat, sa nu prezinte denivelări si
asperităţi).
Page35
Calitatea termoizolatiei cu rosturi strânse intre placi, grosimea si tratarea punţilor termice,
canale de ventilare.
S.C…………… S.R.L.
Materialele necorespunzătoare se vor înlocui si lucrările găsite necorespunzătoare in timpul controlului

se vor reface.
La recepţia obiectului se vor analiza constatările consemnate in caietul de dispoziţii de şantier de către
organele de control in timpul execuţiei.
Verificarea Calităţii Lucrărilor de Hidroizolaţîi
Lucrările de izolaţii fiind lucrări ascunse, calitatea lor se va verifica pe măsura executării lor,
încheindu-se procese verbale din care să rezulte că au fost respectate următoarele:
• calitatea suportului - rigiditate, aderenţă, planeitate, umiditate;
• calitatea materialelor hidroizolatoare;
• poziţionarea şi ancorarea în beton a pieselor de străpungere sau rost;
• calitatea amorsajului şi lipirea corectă a fiecărui strat al hidroizolaţiei (suprapuneri,
decalări,racordări);
• etapele şi succesiunea operaţiunilor;
• strângerea flanşelor şi platbandelor de strângere aferente străpungerilor şi rosturilor.
Hidroizolaţia se verifică vizual dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
• traturile hidroizolaţiei sunt lipite uniform şi continuu cu mastic de bitum, fără zone nelipite;
• panta către gurile de scurgere este conform proiectului fară stagnări de apă;
• este continuă şi nu prezintă umflături;
• racordarea cu elementele de străpungere, la rosturi şi la guri de scurgere asigură etanşeitatea
perfectă;
• protecţia este asigurată conform prevederilor din proiect;
• protecţia hidroizolaţiei verticale la atice, racorduri, străpungeri este aderentă şi fară deplasări.
EXECUŢIE INSTALAŢII ELECTRICE

Realizarea INSTALAŢIILOR ELECTRICE LA STAŢII POMPARE cuprinde condiţiile
tehnice care trebuie sa fie îndeplinite şi controlul calităţii materialelor şi a lucrărilor
executate conform prevederilor proiectelor de execuţie.
3. DEFINIŢII Şl PRESCURTĂRI
Conform MAQ S.C. . Cod MAQ - 01.
Se completează cu următoarele prescurtări:
R.T.E. - Responsabil tehnic cu execuţia atestat
p.v. - proces verbal
p.v.l.a
p.v.f.d
p.v.r.c
P.V.L.A.-proces verbal de Lucrări ascunse .
P.V.F.D.- proces verbal pentru Lucrări în faza determinantă
P.V.R.Cproces verbal de recepţie calitativă
> DOCUMENTE DE REFERINŢĂ MAQ S.C. Cod MAQ - 03. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii STAS
1243; clasificare si identificare pământurilor, terasamente LISTA STANDARDELOR APLICABILE
NORMATIVE , HGR , CONŢINUTUL OBS.

LEGI , STANDARDE
1 2 4
P 130-99 Normativ aprobat de MLPAT cu ord. 57/N-18.08.99
privind urmărirea comportării in timp a
construcţiilor (in temeiul L1 0/95 Şi HG766/97)'
P 100/1992-clase de Normativ pentru protecţia antiseismica a
Page35
importanta construcţiilor de locuinţe . social culturale .

17-98 Normativ pentru proiectarea Şi executarea
S.C…………… S.R.L.
instalaţiilor electrice cu tensiuni pana la 1000V ca. si

1500V c.c.
PE 124/1995 Normativ pentru stabilirea soluţiilor de alimentare
cu energie electrica a consumatorilor industriali Şi
PE 107/1995 Normativ pentru proiectarea reţelelor de cabluri
PE 116/94 Normativ de încercări Şi măsurători la
echipamente şi instalaţii electrice
ID Normativ pentru proiectarea instalaţiilor electice in
medii cu pericol de explozie
I20 - 2000 Normativ privind protecţia construcţiilor împolriva
trăsnetului
P 118/1999 Normativ privind proiectarea construcţiilor din punct
de vedere PSI
C 300/94 Normativ de prevenire Şi stingere a incendiilor pe
durata execuţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente acestora
CEI – 95 Normativ privind proiectarea clădirilor civile din
punct de vedere al cerinţei de siguranţa in exploatare
PE 155/92 Normativ pentru proiectarea Şi executarea
branşamentelor electrice
PE 136/88 Normativ republican privind folosirea energiei
electrice la iluminatul artificial Şi in utilizările
casnice
PE 143/94 Normativ privind limitarea regimului nesimetric Şi
deformat in reţelele electrice
C 56 – 85 Normativ pentru verificarea Şi recepţia lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente
PE 119/90 Norme de protecţia muncii pentru activităţi in
instalaţii electrice
MLPAT-AIIR-IPCT Ghid de performanta pentru instalaţii voi. 3 instalaţii
AVIZ CTS, MLPAT electrice 1996
18/28.12.96
MI-MLPAT nr. Norme generate de prevenire Şi stingere a
381/1219/MC/03.03.19 incendiilor
94
PE 009/93 Norme de prevenire Şi stingere a incendiilor pentru
ramura energiei electrice
P 118 - 99 Norme tehnice de proiectare Şi realizare a
construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului
P102 - 78 Norme tehnice de proiectare Şi executarea
adăposturilor de apărare civilă in subsolul
construcţiilor noi
NRPM 1975 Norme naţionale de protecţia muncii cap. VIE
instalaţii electrice
NS 65/2000 ale MMPS Norme specifice de protecţia muncii pentru
in locul PE 119/1990 transpohul Şi distribuţia energiei electrice
0 MS 140/18.04.95 Norme specifice pentru întreţinerea Şi repararea
autovehiculelor
Page35
0 MMPS 578/1996 + 0 Norme generate de protecţia muncii

MS 5840/1996
S.C…………… S.R.L.
OG 60/97 Normative PSI - Privind apărarea Tmpotriva

incendiilor (sect. 7 - obligaţii pentru proiectare Şi
execuţie)
OMI 775/22.07.98 Normative PSI - Privind aprobarea normelor
generate de prevenire Şi stingere a incendiilor
OMI 791/02.09.98 Normative PSI - Pentru aprobarea Normelor
metodologice de avizare Şi autorizare PSI
M.lnd. Petrochimie îndreptar de zonare pentru medii cu pericol de
explozie 1987
PE 001/94 Regulamentul de furnizare Şi utilizare a
enercjiei electrice
PE 120/94 Instrucţiuni privind compensarea puterii
reactive în reţelele electrice
IRE - Ip 30 - 88 îndreptar de proiectare şi execuţie a instalaţiilor de
legare la pământ
I 46 – 93 Instrucţiuni privind proiectarea , executarea şi
exploatarea reţelelor şi instalaţiilor de
televiziune prin cablu
Ord. 9N/15.03.93 Regulament privind protecţia Şi higiena muncii
MLPAT
H.G. nr. 272/1994 Regulamentul privind controlul de calitate in
construcţii (Faze determinante) ; cartea tehnica
HG. nr. 273/1994 Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii
şi instalaţii aferente acestora
C 167/77 Cartea tehnica (si HG 272/74)
H.G. 51/05.02.92 Privind unele masuri de îmbunătăţire a
activităţii PSI
H.G. 678/30.09.98 Privind stabilirea Şi sancţionarea contravenţiilor la
PSI
H.G. 51/92 republican Masuri pentru îmbunătăţirea activităţii PSI
1996
Legea 10/1995 Legea calităţii in construcţii
Legea 90/1996 Legea protecţiei muncii
Legea 137/1995 Legea protecţiei mediului
Legea 212/97 Legea pentru aprobarea OG 60/97 privind apărarea
împotriva incendiilor
Legea 137/1995 Legea protecţiei mediului
Legea 212/97 Legea pentru aprobarea OG 60/97 privind apărarea
împotriva incendiilor
STAT 12604/87 Protecţia împotriva Şocurilor electrice Prescripţii
generate
STAS 12604/1989 Protecţia împotriva Şocurilor electrice instalaţii
electrice fixe . Prescripţii
STAS 12604/1990 Protecţia împotriva Şocurilor electrice instalaţii
electrice fixe Prescripţii de proiectare ,
execuţie , verificare
P116-99 Normativ de încercări si măsurători la
echipamente si instalaţii electrice
Page35
P143-94 Normativ privind limitarea regimului

nesimetric si deformat in reţele electrice
S.C…………… S.R.L.
RESPONSABILITĂŢI
CONDIŢII GENERALE
Asigurarea punctului de lucru cu:
• documentaţia tehnică de execuţie vizat de verificator de proiecte
• PTE aplicabilă
• PCCVI aferent Lucrării
Planul calităţii aprobat pe lucrare
Asigurarea punctului de lucru cu personal calificat şi instruit în ceea ce priveşte cerinţele documentaţiei
de execuţie, a PTE aplicabilă şi a PCCVI aferent Lucrării, conform "Procedurii de instruire" cod PS 18
- în S.
Existenţa datelor de identificare a materialelor şi a certificatelor de calitate ale acestora conform
"Procedurii de identificare şi trasabilitate a produselor" cod PS 08 -IDT.
Organizarea punctului de lucru pentru desfăşurarea eficientă a execuţiei
Lucrărilor conform fazelor de execuţie descrise în PTE.
Dotarea punctului de lucru cu scule şi unelte, utilaje şi mijloace de transpprt şi de ridicat
corespunzătoare şi mijloace de măsurare şi încercare calibrate.
Asigurarea punctului de lucru cu mijloace specifice pentru protecţia muncii şi PSI
Verificarea Lucrărilor executate în fazele anterioare şi a existenţei înregistrărilor calităţii pentru aceste
Lucrări, corelat cu derularea lor.
ŞEF LOT
Coordonează organizarea şi asigurarea desfăşurării Lucrărilor de executare a umpluturilor în corp baraj
şi activitatea în cariera, de unde se obtine materialul de umplutură.
Asigură la punctul de lucru toate documentele procesului de execuţie, procedura tehnică de execuţie,
PCCVI aprobat pe lucrare), materialele, utilajele şi mijloacele de măsurare şi încercare necesare pentru
începere şi dirijarea execuţiei Lucrărilor.
Asigură condiţiile necesare implementarii sistemului A.Q. în cadrul activităţilor şantierului.
RESPONSABILUL TEHNIC CU EXECUŢIA ATESTAT
Verifică conţinutul proiectului de execuţie, existenţa avizelor, a Autorizaţiei de Construire, verifică dacă
beneficiarul supus proiectul de execuţie verificării de către verificatori de proiect atestaţi.
Verifică şi avizează procesele tehnologice, proiectele de organizare de şantier şi graficele de execuţie a
Lucrărilor.
Urmăreşte realizarea Lucrărilor din punct de vedere tehnic şi calitativ, cu înscrierea datelor şl
concluziilor în "Registrul de evidenţă a Lucrărilor", pe care îl ţine sub control şi îl gestionează.
CONDUCĂTOR PUNCT LUCRU
Asigura punctul de lucru personal muncitor calificat şi instruit.
Asigura materialele necesare, identificarea lor şi însoţirea de certificate de calitate sauagremente
tehnice.
Rălpunde de dotarea punctului de lucru cu SDV-urile, utilaje le şi mijloacele de măsurate şi încercare
necesare, calibrate.
Răspunde de asigurarea condiţiilor prealabile, necesare începerii execuţiei Lucrărilor.
Asigură respectarea proiectelor de execuţie, a procedurii tehnice aplicabile şi a PCCVI aprobat.
Răspunde de realizarea la termen a Lucrărilor şi de verificarea calităţii acestora.
Asigură prelevarea de eşantioane şi încercările de laborator necesare conform STAS - urile aplicabile
Page35
sau caietului de sarcini dacă diferă de condiţiile prevăzute de STAS privind frecventa.
S.C…………… S.R.L.
Executarea Instalaţiilor Electrice de Joasa Tensiune

Se vor executa lucrări de execuţie a instalaţiilor electrice de joasa tensiune şi protecţie, după
cum urmează:
• instalaţii de forţă 380/220 V, 50 Hz
• instalaţii de iluminat la 220 V, 50 Hz-
• instalaţii de iluminat la tensiune redusa
• instalaţii interioare de protecţie contra tensiunilor accidentale de atingere
Tablourile electrice se comanda pentru execuţie la furnizori specializaţi şi autorizaţi în
construcţia acestora.
Tablourile electrice din dulapuri sau cutii metalice echipate, vor fi vopsite cu vopsea emailata,
recomandat gri-email şi vor avea gradul de protecţie, conform STAS 5325, corespunzător mediului în
care se amplasează dar minimum IP-54. Dulapurile sau cutiile vor fi realizate din tabla de minimum 2
mm grosime, rigidizate corespunzător, cu uşi de acces, suporţi pentru aparate, după poziţia în teren
(conform proiectului) şi după cum se exploatează.
Aparatele de conectare trebuie sa fie astfel montate, încât sa întrerupă toate fazele circuitului pe care îl
deservesc. Nu se admite întreruperea conductorului de protecţie.
Conductorul de nul poate fi întrerupt numai în instalaţiile în care acesta nu este folosit şi pentru
protecţie.
Aparatele de conectare se vor amplasa astfel încât arcurile sau scânteile electrice ce apar în
timpul exploatării normale sa nu fie periculoase pentru personalul de deservire şi sa nu poată cauza
scurtcircuite, puneri la pământ sau deteriorarea obiectelor înconjurătoare.
Aparatele cu contacte în forma de cuţite se vor monta astfel încât sa nu se poată închide sub acţiunea
greutăţii proprii a părţilor mobile, prin vibraţie sau prin lovirea aparatului.
La dispozitivele de acţionare a aparatelor de conectoare închise cu capac, sau acţionate pe exteriorul
tabloului, trebuie indicate clar poziţiile "închis" sau "deschis".
Siguranţele cu capac filetat trebuie sa fie montate în aşa fel încât conductoarele de alimentare sa
fie legate la şuruburile de contact, iar conductoarele de plecare spre consumatori sa fie legate la duliile
Siguranţele trebuie sa fie astfel montate încât eventuala apariţie a unui arc să nu prezinte
pentru restul instalaţiei şi pentru personalul de deservire
La montarea conductoarelor rigide se vor prevedea dispozitive de prindere şi compensare, care
sa permită dilatarea barelor şi preluarea vibraţiilor produse de acţionarea aparatelor de conectare.
îmbinările intre caile de curent, precum şi intre acestea şi bornele aparatelor se vor face prin
metode care sa asigure posibilitatea de trecere a curentului electric corespunzător secţiunii curente,
rezistenta mecanica necesara şi păstrarea în timp a calităţilor mecanice şi electrice ale contactului.
In interiorul tablourilor, trebuie sa se prevadă pe bare, puncte neizolate şi nevopsite, pentru a
face posibila scurtcircuitarea şi legarea la pământ.
Toate circuitele din tablourile de distribuţie vor fi prevăzute cu inscripţii vizibile şi neechivoce, în care
sa se indice destinaţia fiecărui circuit. Inscripţiile se amplasează cu vedere din direcţia de deservire a
tabloului. Nu se accepta etichete metalice ambutisate.
Vor fi prevăzute şi etichete care vor conţine simbolizarea sau destinaţia tabloului, tensiunilor de lucru,
indicaţii de acţiune, situaţii de stare (după caz).
Sistemele de bare colectoare, precum şi derivaţiile acestora trebuie sa fie vopsite după cum
urmează:
• faza R în culoare roşie
• faza S în culoare galbena
• faza T în culoare albastra
• bara de nul - 0 - în culoare neagra cu dungi albe cu lăţimea de 10 mm, la interval de 100 mm;
Page35
• barele de legare la pământ - P - alb cenuşiu sau negru.
S.C…………… S.R.L.
Tablourile electrice în ansamblu şi elementele componente trebuie sa corespunda condiţiilor normale de

funcţionare la scurtcircuit. Pentru transport:
• tablourile vor fi protejate contra prafului şi umezelii;
• în timpul transportului se va asigura poziţia verticala a dulapurilor şi se vor feri de
zdruncinături,
• aparatele de măsura şi automatizare vor fi transportate în lădiţe;
• ambalajele trebuie sa conţină semnele de "FRAGIL", "NU RĂSTURNAŢI" şi "A SE FERI
DE UMEZEALA" conform STAS 5055.
Depozitarea tablourilor se va face în încăperi cu atmosfera neutra, lipsite de gaze corozive, cu
temperatura cuprinsa intre 0 şi 40 C şi umiditatea relativa de max. 80 la 20° C. Tablourile nu se vor
stivui.
Tablourile de distribuţie trebuie montate perfect vertical şi fixate bine, pentru a nu fi supuse
vibraţiilor sau deplasărilor, ce pot surveni în caz de scurtcircuitare pe bare sau cutremur.
înălţimea minima fata de pardoseala a laturilor de jos ale tablourilor capsulate trebuie sa fie
astfel stabilita încât sa permită posibilitatea realizării razei de curbura a cablului cu diametrul cel mai
mare, iar înălţimea maxima, fata de pardoseala (sau teren, la amplasarea în exterior), a laturii de sus a
tabloului sa fie de cel mult 2,2 m.
Coridorul de deservire din fata sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin
0,8 m măsurata intre punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elemente neelectrice de pe traseul
coridorului (pereţi, balustrade de protecţie etc).
Coridorul de deservire dintre doua tablouri de distribuţie şi coridorul dintre un tablou şi părţile
metalice proeminente care nu sunt sub tensiune ale unui alt echipament sau receptor electric, trebuie sa
aibă o lăţime de cel puţin 1 m.
Nu se admit denivelări ale pardoselilor şi praguri de-a lungul coridoarelor de deservire a tablourilor
electrice.
Se vor lua masuri pentru evitarea pătrunderii animalelor mici în încăperile tablourilor şi
instalaţiilor electrice.
Date fiind eventualele urmări ale fazelor de transport, depozitare, instalare, se procedează la
completarea şi verificarea prealabila a tablourilor, înainte de trecerea la racordarea instalaţiilor, după
cum urmează:
• verificarea vizuala a integrităţii construcţiei metalice a tabloului, a aspectului sudurilor.
• verificarea existentei şi integrităţii marcajelor şi etichetărilor tabloului, circuitelor, aparatelor,
conform proiectului.
• verificarea legăturilor electrice interioare. Verificarea se face la tensiunea nepericuloasă de cel
mult 24 V, tabloul nefiind cuplat la reţea. Se vor verifica strângerea legăturilor şi fixarea aparatelor.
• verificarea legăturilor de protecţie, prin punere la pământ (sub 0,1 ohmi) a aparatelor,
tirecurn.şi intre priza de pământ şi centura de legare la pământ.
• verificarea rezistentei de izolaţie intre circuite şi masa, conform STAS 553.
Aparate Locale - Condiţii şi Instalare

Pentru executarea instalaţiilor electrice se vor utiliza numai aparate şi materiale omologate.
Fiecare aparat trebuie sa fie prevăzut cu o plăcuta indicatoare care sa cuprindă datele sale tehnice şi un
indicator de semnalizare.
Alegerea materialelor (conducte, cabluri, tuburi etc.) a aparatelor, a echipamentelor şi a
utilajelor electrice din import se va face prin asimilarea caracteristicilor acestora cu cele ale produselor
indigene omologate, respectiv prin încadrarea lor în prevederile normativului I 7-98, standardelor în
vigoare şi <lupă caz, cu avizul metrologiei.
Page35
S.C…………… S.R.L.
Aparatele electrice individuale care se instalează în teren, conform proiectului (întrerupătoare,

prize, corpuri de iluminat etc.) vor fi însoţite în cazul celor de forţă, de certificat de calitate şi după caz
de garanţie.
Se vor verifica la fiecare aparat, tensiunea nominala şi ceilalţi parametri prevăzuţi în mod
expres în proiect şi în mod special gradul de protecţie conform STAS 5325-79.
Amplasarea şi montarea aparatelor trebuie sa se facă în aşa fel încât ele sa nu stânjenească
circulaţia pe coridoare, pasarele, accese.
Amplasarea şi montarea aparatelor şi tablourilor electrice locale, trebuie sa se facă astfel încât
întreţinerea, verificarea, localizarea defectelor şi reparaţiilor sa se poată realiza cu uşurinţă.
Se va evita montarea aparatelor electrice în locuri în care exista posibilitatea deteriorării lor în
exploatare, ca urmare a loviturilor mecanice sau acţiunii agenţilor corozivi.
Aparate pentru Instalaţia de Iluminat
Aparatele de conectare folosite pentru circuitele electrice ale corpurilor fluorescente, vor avea un curent
nominal de minimum 10 A (vezi I 7-98).
Prizele de 220 V şi 24 V vor fi de culori sau forme diferite, pentru o identificare rapida a tensiunii de
lucru. La prizele de 24 V se vor prevedea etichete fixate sigur "24 V.c.a.", iar la încăperile de producţie
unde eventual sunt şi prize de 220 V.c.a., se vor eticheta şi acestea cu inscripţia "220 V.c.a.". Aparatele
şi conductele utilizate în instalaţiile de tensiune redusa vor fi izolate pentru tensiunea de 250 V.
Prizele şi fisele se vor monta pe traseul de conducte intr-o astfel de succesiune încât contactele
fiselor când nu sunt introduse în priza, sa nu fie sub tensiune, se montează pe pereţi la h>2m (vezi 17-
98).
întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele în spatiile interioare se vor monta la o înălţime de
0,6-1,5 m (vezi 17-98, art. 5.2.15 - 5.2.17,25,26,29).
Corpurilor de iluminat se aleg şi se montează conform STAS 6646, SR12294 şi normativ 17-98
(5.3.16-5.3.29).
La alegerea şi montarea corpurilor de iluminat pentru iluminatul de siguranţa se vor respecta
condiţiile de la art. 7.13.2 - 7.13.8 din normativul 17-98.
întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumina se montează numai pe conductele de
faza.
Conductorul de faza se leagă în dulia lămpii la borna din interior, iar conductorul de nul la
borna conectata la partea filetata a duliei.
Corpurile de iluminat la care este prevăzuta prin proiect racordarea la instalaţia de protecţie, se
vor racorda la nulul din tabloul de alimentare, nulul fiind racordat la instalaţia de legare la pământ.
Racordarea la nulul tabloului se va face printr-un singur conductor, diferit de cel de lucru, care
va fi din aluminiu în situaţiile în care alimentarea este prevăzuta în cablu (al treilea conductor al
cablului) şi va fi de cupru în cazul folosirii conductelor izolate în tuburi de protecţie (STAS 6616-83).
Aparate pentru Instalaţii Electrice de Forţă
Aparatele de conectare montate local vor fi de tip capsulat, cu grad de protecţie corespunzător mediului
în care este prevăzuta instalarea lor.
Se recomanda ca întreruptoarele sa se monteze astfel încât contactele lor mobile sa nu fie sub
tensiune atunci când aparatele sunt deschise şi sa nu se poată închide sau deschide sub efectul
vibraţiilor la lovirea aparatelor sau datorita greutăţii proprii a părţilor mobile (vezi I 7-91 art. 5.3.7).
Aparatele de conectare trebuie sa întrerupă simultan toate conductele de faza ale circuitului pe care îl
servesc (vezi I 7-91 art. 5.34).
Se vor utiliza numai siguranţe fuzibile calibrate şi în execuţie închisa. Se interzice folosirea lor
ca aparate de conectare şi deconectare.
Aparatele electrice fixe vor fi montate astfel încât butoanele de comanda sa fie uşor aacesibile în
exploatare de regula la 1,20 m de la pardoseala. \
Page35
Aparatele electrice fixe şi mobile se vor monta şi utiliza respectând prevederile STAS 6616 - 83
şi
S.C…………… S.R.L.
6119-78.
Materialele Circuitelor Electrice
Materialele circuitelor electrice se considera mijloacele prin care se realizează funcţiuni de izolare,
legătura electrica şi mecanica (puse în opera individual în teren sau altfel spus necuprinse în tablourile
electrice), ca de exemplu:
• conductoare, -cabluri
• cleme
• Dalte materiale de montaj.
La alegerea materialelor se va tine seama de destinaţia construcţiei şi de condiţiile lor de
utilizare şi montare.
Se vor respecta condiţiile generale din 17-98 cap. 5 şi condiţiile speciale din standardele de
produse. Legăturile Electrice
Se interzice executarea legăturilor electrice la conductoare electrice de aluminiu prin simpla răsucire.
Se interzice executarea legăturilor electrice intre conductoare în interiorul tuburilor sau ţevilor de
protecţie,-plintelor, golurilor în elementele de construcţie şi trecerilor prin elementele de construcţie.
Legăturile conductoarelor de protecţie se executa în condiţiile prevăzute de STAS 12604/4,5. Cabluri
electrice
Se utilizează de regula pentru instalaţii de iluminat şi forţă conducte, cabluri sau bare din cupru
si/sau din aluminiu. Utilizarea obligatorie a cuprului este reglementata de normativul I 7 şi ID 17,
cablurile vor respecta standardele romaneşti în vigoare şi în primul rând STAS 8788 şi STAS 11388.
Se interzice utilizarea cablurilor tară întârziere la propagarea flăcării în interiorul construcţiilor.
Se vor respecta condiţiile impuse de PE 107 art. 3.4.1.
Nivelul de izolaţie a cablurilor este caracterizat de valorile tensiunilor nominale ale cablurilor (Uo şi U)
şi de valorile rigidităţii dielectrice (normativul PE 107/78 art. 3.2.1). în cazul instalaţiilor de joasa
tensiune, cablurile vor avea tensiunile nominale de 0,6 kV şi U = 1 kV.
Rigiditatea dieléctrica a cablurilor caracterizează nivelul de izolaţie la supratensiuni şi are
valorile indicate în standardele şi normele de produs, funcţie de tensiunea cea mai ridicata a reţelei. în
cazul de fata aceasta tensiune se considera de maxim 1,2 kV.
Alte Materiale
In instalaţiile electrice vor fi montate numai siguranţe calibrate.
Construcţiile metalice suport al materialelor electrice şi alte accesorii de montaj din otel sau
tabla se vopsesc pentru protecţie şi după caz anticoroziv. Pentru plinte se vor respecta art. 5.1.116... 130
din normativul I 7.
La utilizarea altor materiale decât sau în afară celor specificate în proiectul de detalii de
execuţie se va cere cu avizul Proiectantului.
Execuţia instalaţiilor electrice
Se va avea în vedere încadrarea stabilita în proiect a consumatorului şi a receptorilor, conform
prescripţiei PE 124, din punct de vedere al nivelului de siguranţa în continuitatea alimentarii cu
energiei electrica. Aceasta încadrare sta la baza concepţiei proiectului şi a execuţiei.
Se vor identifica, conform proiectului de detalii de execuţie, categoria încăperilor, spatiilor şi
zonelor, în funcţie de mediu.
In instalaţiile electrice, se vor lua masuri de protecţie împotriva electrocutărilor prin atingere
directa şi a electrocutărilor prin atingere indirecta (I 7 - 98 cap. 4) respectânduse standardele şi normele
în vigoare, atât în conţinutul proiectului, cat şi la execuţie şi în exploatare.
In reţelele legate la pământ (situaţie uzuala), legarea la nul de protecţie cumulata cu legarea la
pământ, se va face în condiţiile impuse de I 7 - 98 şi STAS 12604.
Instalarea tuburilor şi ţevilor de protecţie pe sau în structura de rezistenta a construcţiilor se
admite numai în condiţiile prevăzute în normativul P 100.
Page35
S.C…………… S.R.L.
Se va evita amplasarea instalaţiilor electrice (conducte, cabluri, tuburi etc.) pe trasee comune cu
acelea ale conductelor altor instalaţii. Excepţiile se rezolva conform prevederilor normativului I 7 - 98
şi ale normativului PE 107 - 78.
In toate cazurile în care se utilizează cabluri, trebuie respectate prevederile din normativul PE
107,
precum şi indicaţiile fabricii constructoare de cabluri. Distantele minime intre cabluri şi alte instalaţii şi
construcţii, atât la instalarea în interiorul construcţiilor, cat şi în exterior, sunt prevăzute în norrAativul
PE
107 şi respectarea lor este obligatorie.
Se interzice montarea directa pe elementele de construcţie din materiale combustibile a
conductoarelor, cablurilor, tuburilor din PVC, aparatelor şi echipamentelor electrice. Excepţiile
se\ifeolva
conform prevederilor normativului I 7.
Traversarea elementelor de construcţii necombustibile cu elemente ale instalaţiei electrice, se va face
conform prevederilor normativului I 7.
Traversarea elementelor de construcţie combustibile se va face conform I 7.
Se interzice montarea dispozitivelor de protecţie electrica (siguranţe ilizibile etc.) pe conductele
instalaţiilor de protecţie (împământare, nul de protecţie).
Conductele instalaţiilor electrice, vor fi marcate (prin culoarea izolaţiei, tub varnis colorat
montat la capete etc) în scopul asigurării unei uşoare identificări în caz de verificări şi reparaţii cat şi
pentru evitarea pericolelor de accidente prin electrocutare.
Marcarea conductelor se va face cu următoarele culori:
• verde/galben, pentru conductele de protecţie (PE şi PEN)
• alb sau cenuşiu deschis pentru conducte mediane sau neutre
• albastru deschis pentru conducte de nul de lucru (N)
• culori diferite de cele de mai sus şi diferite intre ele pentru conductele de faza sau pol
recomandându-se sa se folosească pentru marcarea fazelor: roşu, albastru, maro. Se interzice folosirea
conductoarelor de izolaţie verde sau galbena în circuite cu conducte PE sau PEN.
In întreaga instalaţie electrica din cadrul unei clădiri se va menţine aceeaşi culoare de marcare pentru
fiecare conducta de faza.
îmbinările intre căile de curent, precum şi intre acestea şi bornele aparatelor se va face prin
metode care sa asigure posibilitatea de trecere a curentului electric, corespunzător, secţiunii curente,
rezistenta mecanica necesara şi păstrarea în timp a calităţii mecanice şi electrice a contactului.
Bara sau conductorul de nul intre punctul neutru al transformatoarelor şi tablouri, precum şi
intre tablouri, se vor monta tot atât de îngrijit ca şi cele de faza, ele fiind protejate împotriva atingerilor
şi deteriorărilor ca şi conductoarele şi barele de faza.
1. Conducte
Conductele izolate instalate în tuburi se vor utiliza şi monta avându-se în vedere prevederile art. 5.1.61
- 5.1.70 din normativul I 7 - 98, privind condiţiile de utilizare şi montare a tuburilor.
Tragerea conductelor în tuburi se va executa numai după ce tuburile au fost montate (la montajul
îngropat, după ce tencuiala ce acoperă tuburile s-a uscat).
Conductele electrice care aparţin mai multor circuite pot fi instalate în acelaşi element de
protecţie sau gol în condiţiile prevăzute de I 7 - 98, art. 5.1.66.
Se interzice instalarea conductelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ.
2. Cabluri
Cablurile vor fi montate astfel încât în timpul montării şi exploatării sa nu fie supuse la solicitări
mecanice. Se vor lua masurile prevăzute în normativul I 7 -98 şi se vor respecta distantele prescrise în
normativul PE 107 la instalarea cablurilor.
Page35
Pozarea cablurilor se va face numai după ce toate construcţiile metalice aferente au fost
montate, vopsite şi legate la pământ. Se interzic suduri după instalarea cablurilor.
S.C…………… S.R.L.
In cazul montării aparente a cablurilor nearmate cu manta din material plastic fără înveliş de
protecţie, în locuri cu pericol de deteriorare mecanica, pe porţiunea expusa cablul va fi protejat în
tuburi metalice. în locurile accesibile persoanelor neautorizate protecţia se va realiza pana la înălţimea
de 2 m e la pardoseala.
In cazul montării cablurilor pe trasee expuse acţiunii razelor solare se vor utiliza cabluri cu
înveliş rezistent la intemperii'.
Intr-un tub de protecţie se va monta numai un singur cablu de energie. Se admite montarea mai
multor cabluri de semnalizare, control etc. în acelaşi tub.
Distanta de la suprafaţa pământului până la faţa de sus a tubului de protecţie a cablului va fi de
cei puţin 0,7 m, iar în cazul aşezării sub trotuar, de cel puţin 0,5 m.
Se interzice montarea cablurilor în canale şi tuneluri în care sunt instalate conducte de gaze,
lichide inflamabile sau conducte termice. Situaţiile inevitabile se tratează conform I 7 - 98 art. 5.1.153.
Cablurile în pământ vor fi pozate în şanţ pe un strat de pământ sau nisip, şi acoperite cu pământ
cernut cu granulaţie maxima 5 mm sau nisip (conform proiectului), cu grosimea totala de la fundul
şanţului
pana la stratul avertizor şi de protecţie din placi speciale, benzi cu inscripţie avertizoare, de cel puţin 20
cm.
Umplutura se va realiza cu pământul rezultat din săpătura, din care s-au îndepărtat corpurile tari c» ar
putea
produce deteriorarea cablurilor. J\
Adâncimea de pozare a cablurilor, măsurata de la nivelul solului, va fi de cel puţin O^îri-
\m.teren pietros, la intersecţia cu alte construcţii subterane şi la intrarea în clădiri, se admite o
adâncime'(lak0,5\nîl%a pozarea cablurilor în pământ se vor respecta distantele minime fata de alte
cabluri electrice sau diverse reţele, construcţii sau obiecte, prevăzute în normativul PE 107 art. 4.3.1.
3. Tuburi Izolante de Protecţie şi Accesorii

Nu se vor instala tuburi şi ţevi în care sunt instalate conducte cu izolaţie obişnuita pe suprafaţa
coşurilor, a panourilor radiante sau a altor suprafeţe similare, în spatele sobelor sau a coipurilor de
încălzire (cu excepţiile prevăzute în 17 - 98).
Se interzice străpungerea canalelor de fum şi a zidăriei coşurilor, cu tuburi ale instalaţiilor
electrice.
Montarea tuburilor se va face astfel încât pătrunderea apei sau colectarea apei de condensatie în
interiorul lor, sa nu fíe posibila. în situaţii speciale (I 7-98) se montează cu panta de 0,5... 1 % intre
doua doze.
Tuburile se vor monta pe trasee orizontale sau verticale. Excepţii se admit numai în cazurile în
care acest lucru nu este posibil.
La montarea tuburilor se'vor prevedea elemente de fixare conform normativului I 7 art. 5.1.95.
Montarea accesoriilor se va face în condiţiile art. 5.96 din normativul I 7
Executarea legăturilor electrice se va face respectând prevederile normativului I 7 - art.
5.1.27..40. Condiţii de Alimentare şi Montare a Corpurilor de Iluminat
Corpurile de iluminat se vor lega la circuitul de alimentare astfel:
• la contactul exterior (partea'filetata) a duliei lămpii se va lega conducta de nul a circuitului, iar
la borna de interior a duliei, conducta de faza trecuta prin întrerupător.
• legarea carcasei corpurilor de iluminat la un conductor de protecţie se face în cazurile şi în
condiţiile date de STAS 12604/4.
Dispozitivele de suspendare a corpurilor de iluminat (cârlige de tavane, dibluri etc.) se vor alege astfel
încât sa suporte iară a suferi deformări, o greutate egala cu de 5 ori greutatea corpului de iluminat ce
urmează a fi fixat, de cel puţin 10 kg.
Page35
Corpurile de iluminat portabile vor avea glob de sticla şi grătar protector.
S.C…………… S.R.L.
Verificarea în timpul execuţiei şi înainte de punerea în funcţiune a instalaţiilor electrice se va realize

conform normativului C 56, STAS 12604/4 şi PE 116.
Punerea sub tensiune a unei instalaţii electrice la consumator se poate face numai după
verificarea ei de către furnizorul de energie electrica conform prevederilor din regulamentul PE 932.
Executarea Instalaţiilor Exterioare de Legare la Pământ şi Paratrăznet
Electrozii prizelor de pământ artificiale vor fi din ţeava de otel zincat, cu diametrul 2,5" şi
lungimea
2 - 3 m.
Conductoarele principale, de ramificaţie, de coborâre şi de legare la prizele de pământ vor fi din
banda de otel zincat, cu secţiunile minime indicate în STAS 12604/4,5.
Piesele pentru instalaţiile de protecţie prin legare la pământ vor corespunde STAS 4102.
Materialele instalaţiei de captare pentru paratrăznet se aleg conform I 20-94 cap 2.4 şi vor fi
procurate de la furnizori specializaţi.
Prizele de pământ vor fi de suprafaţa cu electrozi îngropaţi la adâncimea de minim 0,8 m,
considerate de la capătul superior al electrodului pana la suprafaţa solului.
Conductele prin care trec fluide combustibile se leagă la instalaţia de împământare, după
şuntarea în prealabil a locurilor de întrerupere.
Conductele metalice pentru apa îngropate în pământ, mantalele şi armaturile metalice ale
cablurilor, ţevile metalice de tubaje etc vor fi legate la instalaţia de împământare, constituind priza de
pământ ajutătoare.
Toate obiectele vor avea (conductele instalaţiei de legare la pământ se vor lăcui) dubla racordare la
instalaţia de împământare astfel ca sa se realizeze numai contururi (inele) închise în aceasta reţea.
Electrozii de pământ se montează în exteriorul spaţiului de protejat şi la cel puţin 1,0 m fata de fundaţia
construcţiei.
Intre diferitele prize de pământ se va respecta distanta de minim 20 m.
Elementele care trebuie legate la pământ pentru protecţia împotriva electrocutărilor sunt indicate în
STAS 12604/4,5; STAS 12216; STAS 12217 cu detalii în îndreptarul I - RE - IP - 30 - 78 cap. 1.1.
îmbinările conductoarelor instalaţiei de legare la pământ se vor realiza în condiţiile prevăzute de
standarde
menţionate.
Legarea la pământ a echipamentelor cu vibraţii va fi realizata cu conductoare flexibile îniondiţiile
STAS 12217 şi 12604/4,5.
Ramificaţiile interioare construcţiilor, de la centurile interioare de împământare la utilaje, care
traversează prin pardoseala, vor fi protejate în ţeava înglobata în pardoseala.
Verificarea instalaţiilor de legare la pământ se face în conformitate cu standardele, normativele
şi prescripţiile prevăzute în anexa. în funcţie de rezultate se adopta masuri suplimentare de
împământare şi echipotenţializare.
Antreprenorul va respecta întocmai prevederile caietului de sarcini şi ale normativelor în vigoare. Orice
schimbări sau modificări solicitate de Antreprenor sau Beneficiar, se vor putea face numai cu
consultarea şi avizul scris al Proiectantului.
Verificări, Probe şi Recepţia Lucrărilor de Instalaţii Electrice
Punerea în funcţiune şi darea în exploatare a instalaţiilor electrice se face în conformitate cu
precizările din regulamentul de exploatare tehnica a instalaţiilor electrice, numai după ce s-au realizat
operaţiunile principale de organizare pentru exploatare.
Verificările, încercările şi probele premergătoare darii în exploatare se fac după cum urmează:
• la început, în timpul şi la terminarea montajului se fac, după caz, probe mecanice şi electrice,
inclusiv rodajul individual al subansamblurilor; aceste probe intra în volumul lucrărilor de construcţii
-montaj;
Page35
• în timpul perioadelor de punere în funcţiune şi de exploatare de proba se fac rodajul în

ansamblu şi probele tehnologice;
S.C…………… S.R.L.
• la începutul perioadei de exploatare continua (după trecerea instalaţiilor în exploatare

planificata) se verifica principalii indicatori tehnico-economici la nivelul proiectului, prin probe de
garanţie.
înainte de începerea fiecărei probe se vor verifica cu minuţiozitate condiţiile tehnice şi
organizatorice în care urmează sa se efectueze proba, astfel încât sa fie exclusa posibilitatea defectării
şi avariei instalaţiilor sau accidentării personalului de deservire.
Verificări, încercări şi Probe în Perioada de Ia începutul, din Timpul şi după Terminarea
Montajului
Scopul acestor operaţii este de a se constata calitatea montajului şi de a se lua masurile necesare
înlăturării eventualelor diferente, în conformitate cu nomenclatorul de probe ale MEE; totodată se
dovedeşte ca lucrările de montaj sunt terminate şi corect executate, putându-se trece astfel la recepţia a
instalaţiilor.
Probele se fac de către societatea de construcţii-montaj, se verifica, încearcă şi probează materialele şi
echipamentele care vor fi folosite la executarea instalaţiei şi anume:
• pe baza certificatelor de calitate emise de organele competente ale furnizorului, conform
normelor în vigoare sau uzanţelor şi înţelegerilor intre Antreprenor şi furnizor, pentru toate materialele
principale;
• conform prevederilor contractelor de livrare, pe baza certificatelor de garanţie emise de
organele de control ale furnizorului sau, în cazuri speciale, prin verificări şi probe la furnizor în
prezenta delegatului antreprenorului, pentru părţile principale ale echipamentului energetic.
Materialele şi echipamentele care nu corespund calitativ contractelor sau normelor legale vor fi
respinse şi nu se vor introduce în lucrările respective.
In timpul şi pana la terminarea lucrărilor de construcţii-montaj se vor face verificările,
încercările şi probele corectitudinii şi calităţii execuţiei în conformitate cu normele tehnice în vigoare
pentru categoria de instalaţie respectiva.
Coordonarea şi răspunderea executării acestor probe revin integral sau parţial, după caz,
Antreprenorului sau furnizorului.
După terminarea de către Antreprenor a lucrărilor de construcţii-montaj, inclusiv a încercărilor,
verificărilor şi probelor aferente perioadei de execuţie şi a rodajului individual şi în subansambluri, se
face recepţia provizorie a lucrărilor
La recepţia provizorie, antreprenorul şi furnizorii vor trebui sa probeze prin documente tehnice legale
calitatea corespunzătoare a bazei materiale introduse în lucrări şi execuţia corecta a tuturor lucrărilor
ascunse precum şi rezultatele probelor prevăzute a se executa înaintea, în timpul şi la terminarea
lucrărilor.
Daca instalaţiile au fost admise la recepţie şi lucrările de construcţii montaj sunt terminate, se va
încheia un act unic de recepţie cu antreprenorul şi cu montorul, precizându-se obligaţiile şi răspunderile
fiecăruia.
Prin recepţionarea provizorie a lucrărilor de construcţii montaj, antreprenorul rămâne iumai cu
obligaţia eventualelor completări şi remedieri, stabilite prin procesul verbal de recepţie provizorie ivite
ulterior, ca urmare a unor vicii ascunse, respectiv cu răspunderea realizării probelor de garanţie.
Recepţia şi luarea în primire de către beneficiar a construcţiilor şi instalaţiilor electrice/se poată
şi pe părţi ale lor, daca pot funcţiona separat.
In urma efectuării probei finale se încheie procesul verbal de punere în funcţiune, semnat de membrii
comisiei. Cu punerea în funcţiune poate începe activitatea de exploatare.
Verificări, încercări şi Probe în Perioada de Garanţie
Probele de garanţie se fac obişnuit la un interval de 2-3 luni de la trecerea instalaţiilor în
exploatare, în vederea verificării parametrilor şi performantelor din proiect.
Daca la sfârşitul perioadei de garanţie nu exista litigii, se încheie de către
Page35
Beneficiar cu delegaţii furnizorului şi ai Antreprenorului un proces-verbal de recepţie

definitivă.
S.C…………… S.R.L.
In care se înscriu rezultatele probelor de garanţie şi se confirma ca deficientele consemnate în

procesul - verbal de recepţie provizorie, de recepţie contractuala sau în cursul perioadei de garanţie au
fost remediate.
MASURI DE SECURITATE A MUNCII,PROTECTIE A MEDIULUI SI PSI
Preambul
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, care cuprind
prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia nationala, in
conditii de securitate a muncii.
Respectarea continutului acestor norme nu absolva unitatile economice de raspunderea pentru

prevederea si asigurarea oricaror altor masuri de securitate a muncii, adecvate conditiilor concrete de
desfasurare a activitatilor respective.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind
asigurarea securitatii si sanatatii in munca, sistem compus din:
- Norme generale de securitate a muncii, care cuprind principalele masuri de prevenire a accidentelor
de munca si a bolilor profesionale, general valabile pentru orice activitate;
- Norme specifice de securitate a muncii, care cuprind masurile de prevenire a accidentelor de munca si
a bolilor profesionale specifice unor anumite activitati, detaliind prin aceasta prevederile Normelor
generale de protectie a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme se aplica cumulativ si au valabilitate nationala, indiferent de forma de
organizare sau de proprietate in care se desfasoara activitatea pe care o reglementeaza.
Structura sistemului national de norme specifice de securitate a muncii urmareste corelarea prevederilor
cu pericolele specifice uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara a masurilor de securitate
a muncii pentru activitati caracterizate prin riscuri comune.
Structura fiecarei norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea sistemica a aspectelor de
securitate a muncii practicata in cadrul Normelor generale de protectie a muncii. Conform acestei
abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat, compus din urmatoarele
elemente care interactioneaza.
Page35
S.C…………… S.R.L.
-Executantul: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca.
-Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de productie
si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca.
-Mijloace de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate,

dispozitive, unelte etc. ) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale, etc.) care se utilizeaza in
procesul de munca.
-Mediu de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice, psihologice in care unul sau mai
multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.
Reglementarea masurilor de securitate a muncii in cadrul Normelor specifice de securitate a muncii,

vizand global desfasurarea uneia sau mai multor activitati in conditii de securitate a muncii, se
realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securitatii muncii la nivelul fiecarui element
component al sistemului- executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca,
propriu proceselor de munca din cadrul activitatii sau activitatilor care fac obiect de reglementare.
Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea securitatii muncii,

constituie alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la securitatea si sanatatea in munca, baza
pentru:
-activitatea de conceptie a echipamentelor de munca si a tehnologiilor;
-autorizarea functionarii unitatilor;
-instruirea salariatilor cu privire la securitatea muncii;
-cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor;
-controlul realizarii masurilor de protectie a muncii;
-fundamentarea masurilor de protectie a muncii.
In contextul general mai sus prezentat, Normele specifice de securitate a muncii pentru constructii si
confectii metalice au fost elaborate tinand cont de reglementarile existente in domeniul securitatii
muncii pentru aceste activitati, precum si pe baza studierii proceselor de munca si stabilirii pericolelor
specifice, astfel incat, pentru fiecare pericol, normele sa cuprinda cel putin o masura de prevenire la
nivelul fiecarui element component al procesului de munca.
Structura acestor prevederi este facuta pe tipuri de activitati,pentru fiecare tip de lucrare, prevederile
urmarind o succesiune logica, corespunzatoare modului de actiune a executantului in procesul de lucru.
In elaborarea normelor s-a utilizat terminologia de specialitate prevazuta prin standardele in vigoare.
Page35
Pentru ca norma specifica sa raspunda cerintelor actuale, nu numai in ceea ce priveste continutul, dar si
forma de prezentare, sa fie conforma altor acte legislative si normative, s-a procedat la utilizarea unor
S.C…………… S.R.L.
subtitluri care precizeaza continutul articolelor care se refera la aceasta problematica, facilitand astfel,
pentru utilizatori intelegerea si gasirea rapida a textelor necesare.
1. Prevederi generale
Continut
Normele specifice de securitate a muncii pentru constructii si confectii metalice cuprind prevederi
specifice de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale
in activitatile de constructii si alimentare cu apa.
Scop
Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de
risc existenti in sistemul de munca proprii fiecarui element component al acestuia (executant - sarcina
de munca - mijloace de productie - mediu de munca).
Domeniu de aplicare
Prezentele norme specifice se aplica persoanelor juridice precum si persoanelor fizice, care desfasoara
activitati de constructii si confectii metalice, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social
si de modul de organizare a acestora.
Relatii cu alte acte normative
Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generale de protectie a

muncii.
Pentru activitati nespecifice sau auxiliare activitatilor de constructii si confectii metalice, desfasurate de
persoanele juridice sau fizice, se vor aplica prevederile normelor specifice prezentate in anexa 1.
Revizuirea normelor
Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cate ori este necesar, ca urmare a
schimbarilor de natura legislativa, tehnica etc., survenite la nivel national, la nivelul persoanelor
juridice sau la modificarea proceselor de munca.
2. Prevederi comune tuturor lucrarilor de constructii
2.1. Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca
Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca se va face conform prevederilor Normelor

generale de protectie a muncii.
Activitatile de constructii se vor executa numai de catre personal calificat si instruit special pentru
Page35
aceste activitati.
S.C…………… S.R.L.
Examinarea si avizul medical sunt obligatorii pentru exercitarea meseriilor legate de constructii si
confectii metalice atat la angajare cat si periodic.
Examenul medical in vederea incadrarii in munca se efectueaza, obligatoriu, inainte de proba practica,
examen, concurs sau termen de incercare,urmatoarelor categorii de persoane:
-celor care urmeaza sa fie angajati si celor care-si reiau activitatea dupa o intrerupere mai mare de 6
luni calendaristice;
-ucenicilor, practicantilor, elevilor si studentilor care urmeaza sa fie instruiti pe meserii si profesiuni,
precum si in cazul schimbarii meseriei pe parcursul instruirii;
-celor care sunt transferati sau detasati in alte locuri de munca sau activitati care pot fi ocupate numai
daca sunt indeplinite cerintele legale de ordin sanitar.
Efectuarea controalelor medicale in vederea angajarii in functii legate de siguranta circulatiei,

periodicitatea acestora, investigatiile clinice si de laborator se stabilesc de catre Ministerul Sanatatii.
La conducerea mijloacelor de transport vor fi admise numai persoane in varsta de peste 18 ani, special
instruiti si autorizati, supusi unui examen medical special.
2.2. Instruirea personalului
Instructajul de protectie a muncii se va face pe faze, in conformitate cu prevederile Normelor generale

de protectie a muncii.
2.3 Dotarea cu echipament individual de protectie
Toti lucratorii din activitatile de constructii si confectii metalice sunt obligati sa utilizeze echipament
individual de protectie adecvat acordat conform 'Normativului-cadru de acordare si utilizare a
echipamentului individual de protectie' aprobat prin Ordinul MMPS nr.225/27-07-95.
Personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protectie specific activitatii pe care o desfasoara, pe

care e obligat sa-l poarte pana la parasirea incintei in care isi desfasoara activitatea.
La nituirea pieselor casetate lucratorii vor fi dotati cu antifoane.
2.4. Repartizarea sarcinii de munca
Repartizarea sarcinii de munca se va face numai in baza unui instructaj specific activitatii si locului de
munca unde urmeaza sa se desfasoare activitatea.
Este interzisa utilizarea lucratorilor in activitati pentru care nu li s-a facut un instructaj special.
2.5. Organizarea locului de munca si a activitatilor

Page35
S.C…………… S.R.L.
 Este obligatorie imprejmuirea zonei de lucru in raza de actiune a utilajelor de ridicat, precum si
a zonelor in care se desfasoara activitati cu risc ridicat de accidentare. Pasarelele, scarile si
platformele de lucru de langa utilajele de constructii trebuie sa fie prevazute cu balustrade si
mentinute in stare de curatenie.
 Pentru lucrari executate la inaltimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru inaltimi de
peste 5 m se vor utiliza schele conform indicatiilor din proiectele tehnologice.
 Schelele vor fi prevazute cu balustrade si scandura de bord si vor fi executate astfel incat sa
corespunda sarcinilor pe care le vor avea de suportat.
 Se interzice utilizarea de schele improvizate si circulatia personalului muncitor sub schelele pe
care se lucreaza. Balustradele (parapetele) vor fi executate conform prevederilor standardelor in
vigoare.
 La toate locurile de munca vor fi utilizate indicatoare de securitate, vizibile atat ziua cat si
noaptea.
 Daca in timpul transportului elementelor de constructie utilajul se defecteaza sau daca una din
prinderi cedeaza, elementul va fi coborat; daca acest lucru nu e posibil, pana la inlaturarea
defectiunii locul de sub incarcatura va fi imprejmuit si se vor organiza posturi de paza pentru
interzicerea patrunderii lucratorilor in zona respectiva. Locul respectiv va fi marcat cu
indicatoare de avertizare.
Aceste masuri vor fi indepartate numai dupa intrarea in normal.
 Primirea incarcaturilor pe constructie se va face numai dupa oprirea completa a instalatiilor de

ridicat.
 Se interzice aplecarea lucratorilor in afara constructiei pentru a desprinde elementele din
carligul instalatiei de ridicat. Apropierea incarcaturii se va face cu carlige de tragere sau franghii
ajutatoare.
 Ridicarea incarcaturilor se va face pe verticala. Nu se admite pozitia oblica a dispozitivelor de
prindere sau a incarcaturilor.
 Se interzice executarea lucrarilor la inaltime in perioade de timp nefavorabil - vant puternic de
peste 11 m/s, ninsori, polei, vizibilitate redusa etc.
 Este interzis a se executa lucrari de sudura sub temperaturile minim admise de prescriptiile
tehnice, atat in exterior cat si in interior.
 Orice lucrare va putea incepe numai in baza unui ordin scris, emis de conducerea santierului.
Aceasta obligatie trebuie respectata si la terminarea lucrarii. In cazul in care lucrarea se executa
in mai multe etape, prin ordin, persoana cu atributii de organizare si conducere va stabili atat
data inceperii cat si a reinceperii ei.
 In cazul in care lucrarile se executa in zone poluate sau cu obiective in exploatare se vor stabili
caile de acces atat pentru circulatia muncitorilor cat si pentru circulatia publicului.
 Lucrarile vor fi conduse si supravegheate numai de catre persoane care poseda pregatire tehnica
corespunzatoare si numai daca au fost numite prin decizie de conducerea santierului.
 Conducerea tehnica a santierului si lotului este raspunzatoare (fiecare la nivelul respectiv)
pentru respectarea prevederilor din proiectul de executie, tehnologie de lucru si a prevederilor
din normele de protectie a muncii.
 Se interzice intrarea in zona de activitate precum si accesul pe constructie a personalului fara
sarcini de serviciu si neinstruit in acest scop. Organele de indrumare si control vor putea sa-si
Page35
desfasoare activitatea numai insotite de conducatorul lucrarii, care trebuie sa fie cel putin in
grad de maistru.
S.C…………… S.R.L.
 Se considera zona periculoasa spatiul din jurul constructiei pe o raza egala cu cel putin
inaltimea definitiva a constructiei care va fi imprejmuita cu gard de sarma. Zona periculoasa va
fi semnalizata cu indicatoare de securitate care sa avertizeze asupra pericolelor si sa interzica
accesul in zona. Materialele si utilajele vor fi depozitate in afara zonei periculoase.
 Imprejmuirea zonei cat si a locurilor periculoase si luarea masurilor pentru prevenirea
accidentelor trebuie executate inainte de inceperea lucrarilor.
 Transportul pe verticala al persoanelor se poate face pe scarile metalice ale constructiei
definitive care se monteaza odata cu tronsoanele sau cu instalatiile mecanice de ridicat
persoane.
 In cazul in care ridicarea elementelor de constructii metalice se face concomitent cu doua trolii,
acestea trebuie astfel alese, incat viteza lor de ridicare sa corespunda. Conducatorul lucrarii va
coordona personal miscarea celor doua trolii pentru a nu se produce diferente de nivel la
ridicare.
3. Incarcarea, descarcarea, manipularea, transportul si depozitarea materialelor specifice

lucrarilor de constructii
 Operatiile de incarcare, descarcare, transport, manipulare si depozitare se vor executa numai

sub supravegherea unui conducator al procesului de munca, instruit special in acest scop, care
va stabili procedeul de lucru nepericulos pentru operatia respectiva, cu respectarea prescriptiilor
ISCIR.
 Responsabilul cu conducerea lucrarilor pentru incarcarea, descarcarea si transportul materialelor
este obligat sa instruiasca personalul muncitor asupra metodelor de lucru, pentru ca operatiile
respective sa nu genereze riscuri de accidentare.
 Caile de circulatie vor fi amenajate in asa fel incat latimea, declivitatea, curbele, ramificatiile
etc. sa permita circulatia mijloacelor de transport in conditii de siguranta. Caile de circulatie vor
fi marcate vizibil pe margini si vor fi mentinute in buna stare si libere.
3.1. Incarcarea si descarcarea pieselor grele
 Incarcarea, descarcarea si celelalte operatii de deplasare a pieselor grele se vor executa de catre
echipaje instruite in mod special, sub conducerea directa a unei persoane competente.
 Operatiile de incarcare si descarcare a pieselor grele trebuie sa se faca cu ajutorul instalatiilor de
ridicat.
 In cazul lipsei masinilor sau a instalatiilor de ridicat, incarcarea si descarcarea trebuie sa se faca
cu ajutorul cricurilor, al troliilor sau al rolelor.
 La incarcarea si descarcarea pieselor grele se vor respecta urmatoarele conditii :
a)terenul pe care se prevede a se efectua transportul pieselor grele trebuie sa fie eliberat de toate
obiectele straine care ar putea impiedica operatia de transport;
b)In cazul In care rezistenta terenului este slaba sau suprafata nu este neteda, deplasarea se va face pe
scanduri sau pe grinzi.
 Deplasarea pieselor grele trebuie sa se faca cu respectarea urmatoarelor conditii:

Page35
S.C…………… S.R.L.
a)in cazul deplasarii pieselor grele pe role, lungimea acestora trebuie in asa fel aleasa incat capetele lor
sa nu iasa mai mult de 30 cm de sub incarcatura;
b)in timpul deplasarii pieselor, lucratorii trebuie sa pastreze o distanta suficienta de la piesa la locul de
tragere, pentru a nu fi surprinsi de piese, in cazul scaparii sau al deplasarii accidentale a acestora;
c)pentru urcarea si coborarea pieselor grele pe plan inclinat se vor folosi trolii, iar muncitorii trebuie sa
stea la distanta suficienta, pentru a nu fi surprinsi de piese in cazul scaparii, rasturnarii sau deplasarii
accidentale a acestora;
d)este interzisa indepartarea rolelor de sub incarcaturi. Indepartarea acestora se va face numai dupa ce
rolele se vor elibera complet de incarcatura.
3.2 Scule, dispozitive, bancuri de lucru
 Sculele, uneltele si dispozitivele de orice categorie si pentru orice intrebuintare trebuie sa fie in
perfecta stare si sa corespunda specificului lucrarii.
 Zilnic, inainte de inceperea lucrului, fiecare lucrator va controla daca uneltele si sculele din
dotare sunt in stare tehnica corespunzatoare. Cele care nu corespund din punctul de vedere al
tehnicii securitatii muncii se vor scoate din uz, repara (cele care se pot reconditiona) sau casa.
 Menghinele si nicovalele trebuie sa fie bine fixate de bancul de lucru si montate astfel incat
lucratorii care le utilizeaza sa poata avea in timpul lucrului o pozitie corecta, normala si
neobositoare. La menghine se va verifica paralelismul falcilor, continuitatea spinglului si modul
de fixare a pieselor.
 Sculele si uneltele de mana vor fi confectionate conform standardelor in vigoare, din materiale
corespunzatoare operatiilor care se executa, fara a se permita deformari, fisuri sau desprinderi
de aschii, bavuri.
 Este interzisa folosirea sculelor si uneltelor fara maner, precum si folosirea aceluiasi maner la
mai multe scule.
 Este interzisa folosirea uneltelor de mana cu suprafete de percutie deformate, inflorite sau
stirbite, precum si a uneltelor de mana improvizate.
 In timpul transportului, partile periculoase ale sculelor sau uneltelor de mana cu taisuri, varfuri
etc. vor fi protejate cu aparatori sau teci adecvate.
 Sculele si uneltele de taiat vor fi verificate daca sunt bine ascutite si daca au profilul corect in
raport cu operatia de executat.
Ele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa nu fie degradate, cu crapaturi sau ruginite;
-foarfecele pentru taiat vor avea lamele stranse astfel incat sa preseze una pe alta, fara joc in axul de
fixare;
-daltile vor avea o lungime de cel putin 150 mm si vor fi bine ascutite.
Page35
 In cazul strangerilor controlate se vor folosi chei dinamometrice, respectandu-se instructiunile

prevazute in fisa tehnologica intocmita de proiectant.
S.C…………… S.R.L.
 Cheile mecanice vor fi calibrate astfel incat sa corespunda exact dimensiunilor piulitelor.
Suprafetele de lucru ale acestora nu vor prezenta fisuri sau rupturi, iar lacasurile de prindere nu
vor fi deformate. Este interzisa strangerea sau desurubarea piulitelor prin interpunerea intre
piulite si cheie de placute metalice, precum si prelungirea cheilor.
 Sculele si uneltele de mana vor fi pastrate - dupa caz - in dulapuri, lazi, rastele sau suporturi
speciale si orientate spre exterior pentru a putea exclude contactul cu partile active ale acestora.
 Uneltele actionate electric sau pneumatic vor fi folosite numai de lucratorii care cunosc bine
atat metodele de lucru cat si pe cele de protectie a muncii.
 Este interzis ca in timpul lucrului sa se aseze unelte pe treptele scarilor mobile, schele, tablouri
etc.
 Conductele flexibile de aer comprimat trebuie sa corespunda debitului de presiuni de lucru, iar
fixarea lor pe racorduri se va face cu coliere metalice.
ANEXA 1
Lista normelor de securitate a muncii complementare prezentei norme si a prescriptiilor iscir
1. Norme generale de protectie a muncii.
2. Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor.
3. Norme specifice de securitate a muncii pentru vopsitorie.
4. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime.
5. Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace
mecanizate si depozitarea materialelor.
6. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern.
7. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastica la rece si
stantare.
8. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere.
9. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastica la cald
prin forjare.
10. Norme specifice de securitate a muncii pentru transporturi rutiere.
11. Norme specifice de securitate a muncii pentru transporturi pe cale ferata.
12. Normativ cadru de acordare si utilizare a echipamentelor individuale de protectie.
13. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de montaj utilaje tehnologice si constructii
Page35
metalice.
S.C…………… S.R.L.
14. Prescriptii ISCIR C4-90.
ANEXA 2
Standarde conexe
1.STAS 6131-79 Constructii civile, industriale si agricole. Inaltimi de siguranta si

alcatuirea parapetelor
2.STAS 6726-85 Imbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea

otelurilor sub strat de flux
3.STAS 9559-82 Imbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea

electrica in baie de zgura
4.STAS 7918/1-83 Chei dinamometrice cu element elastic. Conditii tehnice generale de

calitate
5.STAS 1450/1-89 Organe de asamblare filetate. Elemente constructive. Terminologie
6.STAS 796-89 Nituri . Conditii tehnice generale de calitate.
7.STAS 297/1-88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale
8.STAS 297/2-92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari
9.STAS 11336/2-80 Acustica psihofiziologica. Evaluarea incadrarii in limita admisibila a

nivelului de zgomot pentru activitati cu diferite grade de solicitare a
atentiei.
ANEXA 3
Ghid de terminologie de securitate a muncii
Notiuni de baza
1. Accident de munca: vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala,

care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de
natura juridica a contractului in baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate
temporara de munca de cel putin trei zile, invaliditate sau deces.
2. Dispozitiv de protectie: dispozitiv care reduce sau elimina, singur sau in asociere cu un protector,
riscul de accidentare.
Page35
3. Echipament individual de lucru: totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice le acorda unui
salariat pentru protejarea imbracamintei si incaltamintei persoanele in timpul procesului de munca.
S.C…………… S.R.L.
4. Echipament individual de protectie: totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la
procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire
profesionala.
5. Echipament tehnic: orice masina, aparat, dispozitiv, mecanism, unealta sau instalatie etc., utilizate In
timpul muncii.
6. Instructaj de securitate a muncii: modalitatea de instruire in domeniul securitatii muncii care se

desfasoara la nivelul unitatilor si are ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si formarea
deprinderilor impuse de securitate a muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o
realiza.
7. Instructiuni specifice de securitate a muncii: componente ale sistemului de reglementari in domeniul

securitatii muncii ale caror prevederi sunt valabile numai pentru activitatile desfasurate in cadrul unei
unitati; elaborarea lor, de catre unitati (prin efort propriu sau in colaborare cu institute specializate) este
obligatorie, atunci cand normele generale si specifice de securitate a muncii nu acopera totalitatea
activitatilor desfasurate in unitate sau voluntare atunci cand patronul considera necesar pentru
imbunatatirea securitatii muncii detalierea si completarea normelor cu unele prevederi specifice
unitatii.
8. Instructiuni de utilizare: instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice produs,
constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului si prin care, producatorul
trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii produsului in conformitate cu scopul pentru care
a fost creat si asigurarii securitatii muncii.
9. Mijloc individual de protectie: mijloc de protectie (protector) destinat protectiei unui singur
executant si care i se aplica acestuia.
10. Noxa (sinonim : factor nociv): agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare asupra
organismului.
11. Prevenire: ansamblul procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru
evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
12. Risc: probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii, intr-o situatie
periculoasa.
13. Risc profesional: risc in procesul de munca.
14. Situatie periculoasa: orice situatie in care o persoana este expusa unuia sau mai multor pericole.
15. Substanta periculoasa: o substanta care, in virtutea proprietatilor sale chimice sau fizico-chimice,
poate constitui un pericol.
16. Zona periculoasa a unui echipament de munca: orice zona situata in interiorul sau in jurul
Page35
echipamentului de munca in care o persoana este expusa riscului de accidentare sau imbolnavire
profesionala
S.C…………… S.R.L.
4. MASURI COMUNE DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
A) Constructii, instalatii, echipamente, utilaje si amenajari
 In unitatile subordonate ori aflate sub autoritatea Ministerului Educatiei Nationale sau in care se
desfasoara activitati cu profil specific se respecta regulile si masurile de prevenire si stingere a
incendiilor stabilite prin reglementarile cu caracter republican (norme, normative, prescriptii,
dispozitii etc.) emise potrivit legii, precum si masurile comune precizate in prezentul capitol.
 In incinta unitatilor si in interiorul constructiilor se organizeaza si asigura controlul si
supravegherea masurilor comune si specifice de prevenire si stingere a incendiilor stabilite in
norma, in scopul preintampinarii aparitiei incendiilor si limitarii consecintelor acestora.
 Este interzisa depasirea nivelului riscului de incendiu si al densitatii sarcinii termice stabilite
prin documentatiile tehnice de realizare a constructiilor si / sau scenariile de siguranta la foc,
aprobate. Fac exceptie cazurile prevazute de lege, cand se asigura masuri compensatorii de
aparare impotriva incendiilor.
 Instalatiile utilitare aferente constructiilor ( electrice, gaze, incalzire, ventilare, conditionare, de
apa, canalizare, paratraznet, curenti slabi, etc.) se exploateaza potrivit reglementarilor tehnice si
a masurilor specifice de prevenire si stingere a incendiilor, astfel incat acestea sa nu constituie
surse de izbucnire a incendiilor si/sau de propagare a focului.
 Periodic se verifica, reface si mentine in buna stare etansarea corespunzatoare a golurilor din
jurul canalelor, conductelor sau cablurilor, la trecerea acestora prin elementele de constructie
( pereti si plansee ) care au rol de protectie la foc.
 La termenele stabilite prin agrementele tehnice ale produselor si/sau prin reglementarile tehnice,
se verifica integritatea si dupa caz, eficacitatea lucrarilor de protectie la foc a elementelor si
materialelor de constructie prin placare, tencuire, ignifugare sau tratare cu substante
termospumante.
 Executarea lucrarilor de ignifugare sau tratare cu substante termospumante se realizeaza numai
de catre persoane corespunzator instruite si atestate, utilizand produse avizate de organele
abilitate si dupa caz, agrementate tehnic conform legii.
 Pentru reducerea riscului de incendiu, sistemele, instalatiile, dispozitivele, aparatele, masinile si
utilajele cu care sunt echipate si dotate constructiile se vor utiliza, exploata si intretine in
conformitate cu prevederile instructiunilor de functionare si a masurilor de prevenire si stingere
a incendiilor specifice acestora.
 Exploatarea sistemelor, instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, masinilor si
utilajelor, de orice categorie cu defectiuni, improvizatii sau fara protectia corespunzatoare fata
de materialele sau substantele combustibile din spatiul in care sunt utilizate, este interzisa.
 Pe timpul exploatarii instalatiilor aferente constructiilor si instalatiilor tehnologice sunt
interzise:
a.utilizarea necorespunzatoare a sistemelor, instalatilor, aparatelor si a echipamentelor sau solicitarea

acestora peste limita admisa;
Page35
b.functionarea peste programul stabilit sau neasigurarea supravegherii conform instructiunilor de

functionare;
S.C…………… S.R.L.
c.functionarea fara sisteme, aparate si echipamente necesare controlului si mentinerii parametrilor

privind siguranta in functionare sau inlocuirea acestora cu altele necorespunzatoare ori
supradimensionate;
d.neintretinerea corespunzatoare a elementelor prevazute pentru izolarea termica sau electrica, ori
pentru separare;
e.depasirea termenelor stabilite pentru efectuarea lucrarilor de verificare, intretinere si reparatii, precum
si executarea necorespunzatoare a acestora;
f.executarea oricaror lucrari de verificare, intretinere si reparatii de catre personal necalificat sau
neatestat pentru lucrarile respective.
 Este obligatorie mentinerea in buna stare de functionare a sistemelor si instalatiilor de captare

si scurgere la pamant a curentilor de descarcare atmosferica (paratraznet), conform prevederilor
normativului si instructiunilor specifice.
 Recipientele ( buteliile ) cu gaze petroliere lichefiate sau comprimate utilizate pentru necesitati
functionale, se amplaseaza, pastreaza si utilizeaza numai in conditiile stabilite prin
instructiunile tehnice specifice.
 Se interzice utilizarea recipientelor (buteliilor) neomologate, neverificate sau cu defectiuni.
 Curatarea pardoselilor ( parchet, dusumea lemn, mozaic etc. ) cu benzina ori alte lichide
inflamabile nu este admisa decat in cazuri justificate.
 Atunci cand este strict necesara, aceasta operatie se poate face utilizand materiale adecvate,
numai la lumina zilei si cu respectarea urmatoarelor reguli principale:
a. scoaterea de sub tensiune a tuturor instalatiilor, utilajelor, masinilor, dispozitivelor si aparatelor

electrice din zona de lucru;
b. stingerea tuturor surselor de foc deschis (lampi, felinare, sobe, etc.);
c. asigurarea bunei ventilari a incaperilor respective prin deschiderea ferestrelor si usilor care dau in
exterior;
d. interzicerea folosirii sculelor si ustensilelor ( galeata, lighean, perie etc. ) din materiale plastice,
precum si a carpelor din fibre sintetice;
e. interzicerea fumatului si a focului deschis in zona.
Pulverizarea insecticidelor inflamabile se efectueaza la lumina zilei si numai dupa intreruperea de la

tabloul de alimentare a retelei electrice existente in incaperile respective si dupa inlaturarea altor surse
de foc sau scantei.
 Pastrarea materialelor inflamabile, a carpelor de sters din bumbac imbibate cu ulei, lac, ceara
si altele similare, se face in incaperi special destinate si amenajate corespunzator.
Page35
S.C…………… S.R.L.
 Materialele textile folosite pentru curatenie care sunt imbibate cu substante combustibile ( ulei,
ceara, lacuri etc. ), se colecteaza in cutii metalice prevazute cu capace si se evacueaza la
sfarsitul zilei de lucru in locuri stabilite pentru aceasta, fara pericol de incendiu.
 In cladirile administrative lichidele combustibile necesare pentru curatenie nu vor depasi
cantitatea de 25 l. Acestea vor fi pastrate in bidoane metalice ermetic inchise sI amplasate la
distanta fata de surse de caldura si foc.
 In salile aglomerate, in amfiteatre, sali de clasa, biblioteci, sali de festivitati si in general, in
incintele amenajate pentru activitati cu public, se interzic:
• accesul cu produse si/sau substante inflamabile ori cu alte mijloace care pot produce incendii sau
explozii;
• accesul persoanelor in numar mai mare decat capacitatea maxima simultana stabilita si declarata.
 Dispozitivele pentru evacuarea fumului (desfumare) si cele pentru evacuarea fumului si a

gazelor fierbinti existente in constructii, se mentin in stare de functionare la parametrii
proiectati.
B) Reguli privind fumatul
 Reglementarea fumatului este obligatorie in cadrul fiecarei unitati si se realizeaza prin

dispozitia scrisa a persoanei fizice cu atributii de conducere.
 Pentru situatiile in care o cladire sau amenajare este folosita de mai multi utilizatori,
reglementarea fumatului se face prin dispozitie emisa de proprietarul cladirii sau amenajarii
respective, insusita de utilizatorii in cauza.
In dispozitie se mentioneaza:
• locurile (zonele) cu pericol de incendiu sau explozie in care este interzis fumatul sau, dupa caz,
accesul cu tigari, chibrituri sau brichete;
• locurile amenajate pentru fumat;
• persoanele desemnate sa raspunda de supravegherea respectarii reglementarii pe locuri si sectoare

de activitate;
• alte date si informatii necesare a fi precizate pentru a diminua pericolul de incendiu.
 Locurile si zonele in care este interzis fumatul se marcheaza prin indicatoare - FUMATUL
INTERZIS - realizate conform prevederilor standardelor in vigoare.
 Locurile pentru fumat stabilite in exteriorul cladirilor nu vor fi amplasate la o distanta mai mica
de 40,00 m fata de locurile in care exista pericol de explozie (gaze si lichide combustibile,
explozivi, vapori inflamabili etc.), 10,00 m fata de locurile in care exista materiale solide
Page35
S.C…………… S.R.L.
combustibile (lemn, textile, hartie, carton asfaltat, bitum etc.) si 50,00 m fata de culturile de
cereale paioase in perioada coacerii si recoltarii, sau zone impadurite.
 Scrumierele si vasele din interiorul cladirilor (pe coridoare, in holuri etc.) se amplaseaza astfel
incat sa nu fie posibila aprinderea materialelor combustibile din apropiere (draperii, perdele,
jaluzele etc.).
 In locurile de activitate in care este permis fumatul se asigura scrumiere care se amplaseaza
astfel incat sa nu faca posibila aprinderea materialelor combustibile din apropiere (cum sunt
cele de birotica si altele).
C) Lucrari cu foc deschis
 Focul deschis se foloseste, de regula, in scopuri utilitare, pentru gatit, incalzit sau in scop
distractiv, cum ar fi: focul de tabara, focul pentru arderea gunoaielor si deseurilor etc.
 Persoana fizica cu atributii de conducere a unitatii va reglementa prin document scris (decizie,
dispozitie etc.) modul de executare a lucrarilor cu foc deschis, activitate care presupune:
 stabilirea, daca este cazul, a locurilor unde, periodic sau permanent, se pot efectua lucrari cu
foc deschis (topire bitum, ardere reziduuri combustibile, curatiri prin ardere etc.) si a
persoanelor care le supravegheaza;
 stabilirea locurilor (zonelor) cu pericol de incendiu in care este interzisa utilizarea focului
deschis;
 nominalizarea persoanelor care au dreptul sa emita permis de lucru cu foc;
 descrierea procedurii de emitere, semnare, aducere la cunostinta si pastrare a permisului de
lucru cu foc;
 intocmirea unei instructiuni specifice de prevenire si stingere a incendiilor pentru astfel de
lucrari, care sa fie tinuta asupra sa de catre executant si prelucrata cu acesta inainte de
inceperea lucrarii.
 Este interzisa folosirea focului deschis in locurile (incaperile, zonele, instalatiile,
echipamentele, mijloacele de transport etc.) in care se prelucreaza, se utilizeaza, se depoziteaza,
se vehiculeaza, se manipuleaza materiale si substante combustibile sau care, in prezenta focului
deschis, prezinta pericol de incendiu sau explozie, precum si in apropierea acestora, cum sunt:
 constructiile civile (publice), pe timpul programului cu publicul si alte locuri stabilite prin
instructiuni specifice de prevenire si stingere a incendiilor.
 instalatiile de producere, prelucrare, pompare, transport si distributie a lichidelor combustibile
(gaz metan, gaz de sonda, gaz de furnal, acetilena, hidrogen etc.) si a oxigenului;
 instalatiile de producere, prelucrare, pompare, transport si distributie a lichidelor combustibile
(produse petroliere, vopsele, lacuri etc.);
 sectiile si atelierele de vopsitorie, prelucrare a lemnului, de modelarii, de acoperiri metalice, de
intretinere si reparatii autovehicule si utilaje de ridicat si stivuit, de vulcanizare, tapiterie,
croitorie etc.;
 depozitele de lichide combustibile (benzina, benzen, vopsele, lacuri, solventi, uleiuri, motorina
etc.), material lemnos si produse din lemn, produse textile si de hartie, carbid, materiale
Page35
plastice, recipiente transportabile cu gaze comprimate, explozivi etc.;
S.C…………… S.R.L.
 incaperile in care se executa operatii de spalare sau curatire cu produse petroliere (benzina,
neofalina, parchetin, petrosin etc.), precum si de vopsire in care s-au folosit solventi
inflamabili;
 incaperile unde se executa lucrari de finisaj cu substante combustibile;
 incaperile si podurile cladirilor ale caror elemente de constructie sunt realizate din materiale
combustibile;
 laboratoarele si statiile pilot in care se utilizeaza substante combustibile;
 incaperile de incarcat acumulatoare;
 incaperile cu echipament electric de calcul, masura, control, automatizare, semnalizare, control
trafic;
 Este strict interzisa utilizarea focului deschis in locurile si zonele cu risc de incendiu si/sau
explozie din cladiri.
 Locurile si zonele in care se aplica aceasta interdictie se stabilesc si se marcheaza potrivit
instructiunilor de aparare impotriva incendiilor aprobate de conducerea fiecarei unitati.
 Focurile in aer liber, in incinta unitatilor, sunt permise numai in locurile stabilite de conducerea
unitatii si vor fi supravegheate permanent.
 Utilizarea focului deschis este admisa numai in locuri amenajate, in conditii si la distante care
sa nu permita propagarea focului la constructii, depozite, culturi agricole, paduri, plantatii sau
alte vecinatati.
 Utilizarea focului deschis nu se admite la distante mai mici de 40 m fata de locurile cu pericol
de explozie (gaze si lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc.), respectiv 10 m
fata de materiale sau substante combustibile (lemn, hartie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei
etc.) fara a fi asigurate masuri corespunzatoare.
 Cenusa si zgura din sobe si cuptoare, precum si cea rezultata din crematoriile pentru arderea
deseurilor combustibile, nu vor fi aruncate la intamplare, ci vor fi depozitate in locuri special
amenajate, controlandu-se in prealabil daca sunt complet stinse.
 Dezghetarea tevilor de apa si canalizare situate in medii cu pericol de explozie si in apropierea
materialelor combustibile se face numai cu apa calda, abur sau nisip fierbinte.
 In incaperile unde iluminatul se asigura (permanent sau ocazional) cu lampi cu petrol, se va
avea grija ca acestea sa nu fie defecte, alimentarea sa fie facuta numai cu petrol, iar sticla de
lampa sa fie in perfecta stare.
 Locul de asezare a lampii trebuie sa fie protejat cu materiale incombustibile rezistente la
temperatura si care nu sunt bune conducatoare de caldura (faianta, piatra, caramida etc.) si care
sa asigure stabilitatea necesara, iar in apropierea lampii sa nu existe materiale sau substante
combustibile (lemn, hartii, perdele, imbracaminte, stuf, lichide combustibile etc.) pe care
sa le aprinda.
 Se interzice iluminatul cu chibrituri, lampi cu petrol, facle, bucati de hartie aprinse si lumanari
in magazii, poduri si in orice alt loc unde exista pericol de incendiu sau explozie.
 Este interzisa efectuarea oricaror lucrari de sudura, taiere, lipire ori folosirea aparatelor sau
dispozitivelor care prezinta pericol de incendiu in cladiri civile (publice) pe timpul
programului la care participa copii prescolari, elevi, studenti sau public, precum si in spatiile
cu risc de incendiu si/sau pericol de explozie, in depozite, arhive, biblioteci ori alte spatii cu
Page35
pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substantelor combustibile.
S.C…………… S.R.L.
 Lucrarile de sudura, taiere sau lipire se executa numai de catre personal calificat,
experimentat si instruit corespunzator.
In cazuri justificate, lucrarile cu foc deschis se pot executa in locurile, zonele si cladirile in care, in
exploatare normala acestea sunt interzise, numai pe baza “PERMISULUI DE LUCRU CU FOC “ si
numai dupa ce sunt luate masuri de protectie corespunzatoare, cum sunt:
• evacuarea copiilor prescolari, a elevilor, studentilor si publicului;
• indepartarea sau protejarea materialelor combustibile din apropierea locului de munca cu foc
deschis;
• golirea, spalarea, blindarea traseelor de conducte sau a utilajelor;
• aerisirea sau ventilarea spatiilor respective;
• dotarea locului de munca cu mijloacele necesare de limitare si stingere a incendiilor;
• verificarea si asigurarea bunei functionari a aparatelor ce se utilizeaza;
• asigurarea si instruirea personalului de executie, interventie control si supraveghere, asupra

masurilor de prevenire si stingere a incendiilor specifice;
• informarea serviciului de pompieri , daca exista, inaintea efectuarii lucrarilor.
Pentru lucrarile cu foc deschis ce se executa in locuri sau zone cu risc ridicat de incendiu si/sau pericol
de explozie, locuri ce se precizeaza obligatoriu in instructiunile de aparare impotriva incendiilor, este
obligatorie “AUTORIZATIA DE LUCRU CU FOC “ .
 Seful sectorului de activitate (unitate scolara, camin, cresa, laborator, atelier, depozit, instalatie
etc.) in care se executa operatiuni cu foc deschis, are obligatia de a asigura masuri pentru:
• pregatirea locului, conform prevederilor normei;
• instruirea personalului;
• controlul dupa terminarea lucrarii.
 In cazul lucrarilor cu foc deschis ce se executa in instalatii si in alte locuri (zone) cu risc ridicat
de incendiu sau explozie, persoana cu atributii de conducere va dispune luarea si a altor masuri
de protectie specifice.
 Permisul de lucru cu foc (autorizatia de lucru) se intocmeste in doua exemplare, din care unul se
inmaneaza sefului formatiei de lucru si persoanei care executa operatiile cu foc deschis, iar
celalalt ramane la emitent (seful sectorului de activitate unde se executa lucrarea).
 Permisul de lucru cu foc este valabil o singura zi. La terminarea lucrului, permisul de lucru cu
Page35
foc se preda de catre executant, emitentului. Similar se procedeaza si in cazul autorizatiei de

lucru.
S.C…………… S.R.L.
 In toate cazurile unde este constituit si functioneaza un serviciu de pompieri se va asigura

inregistrarea la acesta a permisului de lucru cu foc (autorizatiei de lucru) inainte de inceperea
efectiva a lucrarii.
 Echipamentele si aparatele utilizate pentru executarea lucrarilor cu foc deschis trebuie sa fie in
buna stare de functionare. De indeplinirea acestei cerinte raspunde executantul.
 Toate echipamentele si aparatele de sudare se intretin si verifica in conformitate cu
instructiunile furnizorului. Proprietarul lor trebuie sa faca dovada efectuarii acestora la termen
si de catre personal sau persoane fizice de specialitate.
 Lucrarile de sudura la instalatii, rezervoare, recipienti si conducte prin care s-au vehiculat si in
care s-au depozitat substante combustibile sau vapori inflamabili, se vor efectua numai dupa
golirea, aerisirea, spalarea, umplerea cu apa sau gaz inert, izolarea acestora prin flanse oarbe de
restul instalatiei si dupa efectuarea analizelor de laborator.
 Piesele, instalatiile si materialele la care se vor executa operatiuni de sudare sau taiere se vor
curata in prealabil de materiale combustibile, cum sunt uleiurile, textilele etc.
 Pe timpul executarii operatiei de sudura trebuie sa se asigure:
• supravegherea permanenta si cu atentie a flacarii, dispersia (raspandirea) si traiectoriile scanteilor

sau particulelor de materiale incandescente si intensitatea fluxului de caldura;
• strangerea si depozitarea resturilor de electrozi in vase speciale cu nisip sau apa;
• inchiderea robinetelor buteliei de oxigen si a generatorului de acetilena, daca durata intreruperii

executarii lucrarii depaseste 10 minute;
• interzicerea agatarii arzatoarelor (chiar stinse) de buteliile de oxigen sau generatoarele de

acetilena;
• neefectuarea de deplasari cu arzatoarele aprinse in afara zonei de lucru sau urcari pe scari, schele
etc.;
• evacuarea carbidului din generator in cazul intreruperii lucrului pe o perioada mai indelungata;
• recipientii (buteliile) de oxigen sau acetilena vor fi asezati in pozitie verticala, feriti de lovire,
izbire sau soc.
 Se vor lua masuri preventive pentru a se evita incendierea materialelor si substantelor

combustibile, pregatindu-se locul.
 Pregatirea locului unde urmeaza sa se execute operatiunea de sudare sau de taiere cu flacara
oxiacetilenica presupune:
• inconjurarea acestuia cu panouri incombustibile cu inaltimea de minimum 2,00 m si bine ancorate

de podea;
• protectia pardoselii din material combustibil cu un strat de nisip cu grosimea de 2 cm, cu tabla sau
Page35
cu placi din materiale incombustibile;
S.C…………… S.R.L.
• indepartarea materialelor si substantelor combustibile transportabile la o distanta de cel putin

10,00 m de locul sudarii sau taierii;
• curatirea pieselor vopsite pe o portiune de cel putin 10 cm de o parte si de alta in jurul punctului
de lucru;
• umezirea cu apa sau protejarea cu panouri incombustibile a materialelor si elementelor de

constructie combustibile fixe pentru a fi ferite de contactul cu scanteile sau brocurile de sudura, flacara
sau alte particule de materiale incandescente;
• inlaturarea posibilitatilor ca sursele de foc (scantei, particule incandescente etc.) sa intre in contact
cu materialele combustibile care se afla in incaperile adiacente, in canale, sau la cotele inferioare ale
cladirii, prin acoperirea sau obturarea golurilor ori orificiilor din pardoseala si pereti, cu dopuri
incombustibile;
• amplasarea la distante de siguranta a generatorului de acetilena transportabil si a buteliei de

oxigen, respectiv la cel putin 10,00 m intre acestea si locul de sudura sau orice sursa de foc deschis si
respectiv, cel putin 5,00 m intre ele;
• dotarea cu mijloace de prima interventie corespunzatoare;
• asigurarea prezentei persoanei desemnate sa supravegheze executarea lucrarilor cu foc deschis.
 Generatoarele de acetilena transportabile, vor fi de regula, se instaleaza in aer liber, in afara

incaperii unde se sudeaza si vor fi ferite de razele solare ori sursele cu foc deschis.
 In mod exceptional, se admite instalarea unui singur generator de acetilena transportabil numai
in incaperi in care se executa lucrari de reparatii, montaj sau de intretinere cu caracter temporar,
cu respectarea urmatoarelor conditii:
• debitul maxim de acetilena sa nu depaseasca 3,2 mc/h;
• generatorul sa fie verificat si sa posede placa de timbru;
• incarcatura de carbid sa nu fie mai mare de 4 kg;
• incaperea sa aiba un volum de minimum 350 mc si sa fie bine ventilata;
• sa fie posibila asigurarea distantelor de siguranta;
• sa se realizeze, pe toata durata amplasarii generatorului, oprirea functionarii eventualelor utilaje

care lucreaza cu flacara sau produc scantei;
5.Lucrari de reparatii si constructii-montaj in timpul exploatarii
 La executarea lucrarilor de constructii-montaj in timpul exploatarii, respectiv a lucrarilor de

Page35
intretinere si reparatii se respecta prevederile Normativului de prevenire si stingere a
S.C…………… S.R.L.
incendiilor la executarea lucrarilor de constructii si instalatii - indicativ C.300 si instructiunile

producatorilor.
 Lucrarile de intretinere, reparatii si verificari periodice la constructiile si instalatiile aflate in
exploatare se efectueaza numai de catre personal autorizat si calificat corespunzator.
 Lucrarile de reparatii, amenajari sau modernizari care necesita modificari la constructie si
instalatii, ori schimbari de destinatie ale spatiilor se vor efectua numai cu respectarea
prevederilor legale referitoare la acestea.
 Conducatorii unitatilor au obligatia sa verifice direct sau prin imputerniciti, daca persoanele din
exterior care executa lucrari si au acces in unitate, cunosc si respecta instructiunile de aparare
impotriva incendiilor stabilite, precum si cele specifice lucrarilor.
 La incheierea contractelor de executie a lucrarilor de constructii si instalatii (antrepriza),
partile sunt obligate sa consemneze in actele respective obligatiile si raspunderile ce le revin,
potrivit legii, in ceea ce priveste asigurarea apararii impotriva incendiilor.
6. Masuri pentru sezonul rece
 Inainte de sezonul rece se vor controla si repara defectiunile constatate, asigurandu-se buna
functionare a:
• instalatiilor si sistemelor de incalzire existente ( surse de caldura, conducte, corpuri si elemente de

incalzire, sobe, cosuri si canale de fum etc.);
• instalatiilor de incalzire din incaperi in care sunt montate instalatii de stingere cu apa, precum si
cele de depozitare a substantelor chimice de stingere;
• serpentinelor de incalzire a caminelor si rezervoarelor de apa pentru incendiu;
• dispozitivelor de incalzire a armaturilor instalatiilor cu apa;
• conductelor si furtunurilor instalatiilor de stingere, precum si a celor de productie si auxiliare;
 Elementele instalatiilor de stingere a incendiilor cu apa expuse inghetului in timpul iernii si

neprevazute cu dispozitive fixe de incalzire, vor fi protejate impotriva inghetului (acoperire cu
materiale izolatoare termic, protectii special amenajate in acest scop etc). Caminele in care sunt
montate robinetele de inchidere de la instalatiile de apa ce pot ingheta, vor fi protejate cu
materiale izolatoare termic.
 Cand este necesar, se va asigura recircularea apei la rezervorul de apa pentru incendiu luandu-
se masuri pentru inlaturarea cauzelor care ar impiedica aceasta recirculare.
 Se va asigura dotarea cu unelte, accesorii, mijloace si materiale pentru curatirea zapezii si

combaterea poleiului de pe drumurile si caile de acces, de pe platforme si scari exterioare.
 Cand este cazul, la punctele de alimentare cu apa din rauri, lacuri, iazuri si bazine descoperite,
Page35
in timpul iernii se vor amenaja copci.

 Copcile vor fi verificate periodic si mentinute in stare corespunzatoare de utilizare.
S.C…………… S.R.L.
 Inainte de inceperea perioadei de inghet si apoi periodic, se va controla buna functionare a

ventilului interior si a orificiului de golire de la baza hidrantilor de incendiu exteriori.
 . Caile de acces si accesul la sursele de apa sau dispozitivele de punere in functiune a
instalatilor de stingere se vor curata de zapada si gheata, asigurandu-se mentinerea permanent
libera a acestora.
 Personalul destinat sa raspunda de aprinderea si stingerea focurilor va fi instruit asupra regulilor
ce trebuie respectate si, respectiv, luate pe timpul sezonului rece.
7.Lucrari pe timpul perioadelor caniculare si secetoase
 In perioadele caniculare sau secetoase se va elabora un program de masuri speciale care sa

contracareze efectele negative ale acestora in sfera prevenirii si stingerii incendiilor.
 Masurile speciale trebuie sa cuprinda:
• identificarea si nominalizarea sectoarelor de activitate in care creste riscul de incendiu in conditii

caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate si lipsei de precipitatii;
• interzicerea focului deschis in zonele afectate de uscaciune avansata;
• restrictionarea efectuarii, in anumite intervale de timp a unor lucrari care creaza conditii
favorizante pentru producerea de incendii prin degajari de substante volatile sau supraincalziri
excesive;
• asigurarea protejarii recipientelor, rezervoarelor si a altor tipuri de ambalaje care contin vapori
inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune fata de efectul direct al razelor solare, prin umbrire
(copertine, soproane etc.) sau, dupa caz, prin racire cu perdele de apa rece;
• indepartarea din locurile unde se afla a obiectelor optice (inclusiv cioburi de sticla) ce pot actiona,
in anumite conditii, drept concentratori ai razelor solare;
• intensificarea patrularilor in zonele cu culturi agricole si cele frecventate pentru agrement in locuri
cu vegetatie forestiera;
• asigurarea rezervelor de apa pentru incendii si verificarea zilnica a situatiei existente;
• verificarea operativitatii de actiune a formatiilor de interventie ale serviciilor de pompieri civili;
• mediatizarea incendiilor determinate de efectele sezonului canicular si secetos prin detalierea

cauzelor si imprejurarilor favorizante.
8. Cai de evacuare, acces si interventie
Cai de evacuare
 Pe toata durata timpului de exploatare a constructiilor caile de evacuare a utilizatorilor si de

Page35
acces a fortelor de interventie vor fi mentinute libere si intretinute corespunzator, astfel incat
prin acestea, in caz de incendiu persoanele sa poata ajunge la nivelul terenului sau al
S.C…………… S.R.L.
carosabilului in timpul cel mai scurt si in conditii de siguranta, direct in exterior sau prin scari
de evacuare.
 Caile de acces, evacuare si interventie se mentin in stare de utilizare pe toata durata zilei si in
orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate si realizate; cunoasterea operativa a
oricaror situatii ce pot impiedica din motive obiective folosirea acestora in conditii de
siguranta, reprezinta cerinta fundamentala referitoare la aceste cai.
 Traseele cailor de evacuare (trecerile prin usi, coridoare, degajamente, holuri, vestibuluri,
incaperi tempon, scari, atriumuri etc.) vor fi marcate cu indicatoare standardizate, astfel incat sa
asigure atat posibilitatea recunosterii cu usurinta a traseului de urmat spre exterior, cat si
circulatia lesnicioasa, atat ziua cat si noaptea, a persoanelor care le utilizeaza in caz de
incendiu.
 Cand este cazul, vor fi marcate si caile de circulatie care duc pe terase, in refugii sau in alte
locuri special amenajate pentru evacuare.
 Se vor monta indicatoare corespunzatoare la rampele scarilor care duc la demisol sau subsol,
ori la usile de acces catre alte spatii si incaperi din care evacuarea nu poate fi continuata.
 Sistemele de autoinchidere sau inchidere automata a usilor de acces in casele de scari inchise
se vor mentine in buna stare de functionare.
 Se interzice blocarea in pozitie deschisa a usilor caselor de scari, de pe coridoare, a celor cu
dispozitive de autoinchidere sau a altor usi care, in caz de incendiu au rolul de a opri
patrunderea fumului, gazelor fierbinti si propagarea incendiilor pe verticala sau orizontala.
 Dispozitivele care asigura autoinchiderea sau inchiderea automata a usilor vor fi verificate
periodic si intretinute in stare de functionare.
 In cazul defectarii lor, inlocuirea sau repararea se vor face in cel mai scurt timp si in conditii de
calitate corespunzatoare, neadmitandu-se improvizatiile.
 Sistemul de inchidere a usilor de pe traseele de evacuare trebuie sa permita deschiderea usoara
a acestora in caz de incendiu.
 Este interzisa utilizarea, la usile de pe caile de evacuare, a unor mecanisme care se pot bloca in
timpul functionarii.
 De regula, deschiderea usilor de pe traseul de evacuare a mai mult de 30 de persoane valide
trebuie sa se faca in sensul deplasarii oamenilor spre exterior.
 Pentru realizarea evacuarii rapide si evitarea unor posibile accidente la care poate fi supus
publicul din salile aglomerate sau unitatile pentru prescolari , se vor respecta riguros si
masurile specifice acestora.
 In casele scarilor, pe coridoare sau pe alte cai de evacuare ale cladirilor nu se admite
amenajarea de incaperi ori locuri de lucru, depozitare etc. care ar putea impiedica evacuarea
persoanelor si bunurilor, precum si accesul personalului de inteventie.
 Usile de evacuare precum si celelalte dispozitive destinate evacuarii persoanelor trebuie sa fie
prevazute cu indicatoare si inscriptii corespunzatoare, mentinandu-se descuiate pe toata durata
programului de activitate.
 Cheile usilor de acces in cladiri si cele ale incaperilor incuiate se pastreaza in locuri sau de
persoane desemnate, astfel incat aceste chei sa poata fi identificate si folosite in caz de
Page35
necesitate (interventie, control, verificari etc.).
S.C…………… S.R.L.
 La incetarea programului de activitate toate cheile incaperilor se predau la poarta sau la locul
de acces in cladire, unde se depun in ordine pe panoul prevazut in acest scop.
 Cheile vor fi prevazute cu marca de recunoastere usoara.
 Panourile de geam securizat prevazute pentru asigurarea evacuarii in caz de incendiu
(neutilizate in circulatia functionala curenta) vor avea plasate in apropiere dispozitive de
spargere a geamului.
Sunt interzise in exploatare:
• inlocuiri ale finisajelor incombustibile de pe traseele cailor de evacuare cu unele din materiale
combustibile ce se aprind usor, propaga rapid flacara sau emana mult fum ori gaze si care nu sunt
admise prin reglementarile tehnice;
• prevederea pe caile de evacuare a oglinzilor, pragurilor sau a altor elemente (covoare, mochete
etc.) care pot crea dificultati in timpul evacuarii (impiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu
diverse obiecte, busculada, panica etc.);
• amenajarea unor locuri de munca sau activitati pe caile de evacuare;
• depozitarea de materiale sau obiecte pe coridoare, podestele sau rampele scarilor;
• asezarea pe caile orizontale de evacuare (coridoare) a dulapurilor, fisetelor, mobilierului etc., daca
se reduce latimea acestora sub dimensiunile minime de trecere necesare conform reglementarilor
tehnice;
• blocarea sau reducerea in orice fel a gabaritelor cailor de evacuare;
• incuierea sau blocarea usilor sau a altor dispozitive destinate evacuarii persoanelor;
• scoaterea din functiune a iluminatului de siguranta pentru evacuare.
Iluminatului de siguranta pentru evacuare cu care este echipata constructia, va fi verificat, intretinut si
mentinut permanent in buna stare de functionare.
Pentru asigurarea evacuarii rapide si sigure a persoanelor si a bunurilor din cladire se intocmesc
planuri si/sau schite de evacuare in caz de incendiu.
Acestea se aproba de conducerea unitatii si se afiseaza in locuri vizibile in spatiile pentru care au fost
intocmite.
9. Planurile de evacuare in caz de incendiu trebuie sa cuprinda:
• mijloacele prin care se realizeaza anuntarea (alertarea) persoanelor ce raspund de executarea si

dirijarea evacuarii in caz de incendiu;
Page35
• numele si prenumele, precum si locul de activitate al persoanelor care raspund de evacuare;
S.C…………… S.R.L.
• ordinea in care urmeaza sa se faca evacuarea persoanelor si a bunurilor, functie de valoarea lor si
de vulnerabilitatea la incendiu;
• traseele pe care se face evacuarea persoanelor, pe cat posibil, urmarindu-se ca aceasta sa se faca
pe alte cai decat cele destinate evacuarii materialelor si astfel stabilite incat sa nu ingreuneze
interventia pompierilor la stingere;
• locurile in care urmeaza sa fie evacuate persoanele si adapostite bunurile, precum si persoanele
insarcinate cu paza acestora;
• masurile de siguranta care trebuie luate la efectuarea evacuarii persoanelor si a materialelor care
prezinta pericol deosebit
(explozivi, recipiente pentru gaze sau lichide sub presiune), ori a materialelor cu deosebita
valoare sau care se deterioreaza usor sub efectele temperaturii (aparate de precizie etc.);
• numarul si locul in care se afla mijloacele de iluminat mobile, de transport, precum si alte
materiale auxiliare necesare pentru efectuarea evacuarii.
Planurile (schitele) de evacuare vor fi insusite de persoanele stabilite, prin grija sefilor respectivi, iar
conducatorii unitatilor si cadrele tehnice vor controla modul in care planul de evacuare este insusit si
cunoscut de catre cei responsabili cu evacuarea persoanelor si a bunurilor.
Periodic se efectueaza exercitii practice, astfel incat in permanenta sa fie asigurat succesul operatiilor
de evacuare.
Cai de acces si interventie
 Intrarile in incintele unitatilor si circulatiile carosabile din interiorul acestora prin care se
asigura accesul la cladiri si instalatii, la racordurile de alimentare cu apa (retele, bazine, rauri,
lacuri etc.), traversarile de cale ferata etc., vor fi bine intretinute, indiferent de sezon,
practicabile, curate si libere de orice obstacole (materiale, utilaje, ambalaje, zapada etc.), care
ar putea impiedica interventia operativa pentru stingerea incendiilor sau se vor asigura si marca
in mod corespunzator cai de acces si circulatii ocolitoare.
 Accesul mijloacelor si persoanelor pentru interventiile operative in caz de urgenta publica de
incendiu in vederea salvarii si acordarii ajutorului persoanelor aflate in pericol, stingerii
incendiilor si limitarii efectelor acestora trebuie sa fie asigurat in permanenta la toate:
 constructiile de orice fel (crese, gradinite, scoli, licee, facultati, institute, camine, sedii
administrative etc.) si incaperile acestora;
 instalatiile tehnologice si anexe;
 depozitele inchise si deschise de materii prime, semifabricate, produse finite si auxiliare;
 instalatiile, aparatele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor, precum si la punctele
de comanda ale acestora (centrale si butoane de semnalizare a incendiilor, aparate de control si
Page35
semnalizare ale instalatiilor sprinkler, statii de pompare a apei, claviaturi si vane ale retelelor de
apa, abur, drencer, gaze inerte si spuma, hidranti de incendiu, stingatoare, pichete (panouri) de
S.C…………… S.R.L.
incendiu, bazine ,rezervoare si castele de apa, rampe ale surselor de apa naturale, posturi
telefonice de anuntare a incendiilor etc.);
 dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie in caz de incendiu (cortine de
siguranta, trape de evacuare a fumului, sisteme de evacuare a fumului si gazelor fierbinti,
clapete de pe tubulatura de ventilare, usi si obloane de inchidere a golurilor din elementele de
compartimentare impotriva incendiilor);
 tablourile de distributie si intrerupatoarele instalatiilor electrice de iluminat, de forta si de
siguranta, precum si la sursele de alimentare de rezerva care sunt destinate alimentarii
receptoarelor electrice cu rol in caz de incendiu;
 claviaturile si vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare care trebuie manevrate in caz de
incendiu si punctele de comanda ale acestora (gaze si lichide combustibile, benzi transportoare
etc.);
 celelalte mijloace utilizate pentru interventie in caz de incendiu (vehicule pentru tractare sau
transport, cisterne ori autocisterne pentru apa etc.);
 Persoanele juridice sau fizice care detin sau administreaza constructiile, instalatiile, sistemele,
dispozitivele sau mijloacele respective vor semnala prin indicatoare, potrivit prevederilor legale
in vigoare, prezenta unor asemenea mijloace si vor atentiona asupra regulilor care trebuie
respectate.
Peste santurile si sapaturile facute pe caile de circulatie (in cazul efectuarii unor lucrari), se vor executa
treceri (podete provizorii bine consolidate), sau se vor asigura cai de acces si circulatie ocolitoare,
semnalizate corespunzator.
Proceduri Tehnice in executarea forajelor de mare adancime pentru alimentari cu apa
Forajele pentru alimentari cu apa pot fi executate prin mai multe metode:
-in sistem uscat (rotativ sau percutant)
-in sistem hidraulic rotativ (cu circulatie directa sau indirecta) sau percutant.
Forajele de mare adancime (>100 m) se executa cu instalatii mecanice cu circulatie

directa sau inversa , in functie de scopul urmarit si de zona cercetata.
La executia unui foraj pentru alimentare cu apa se tine cont de mai multe elemente constructive:
-alegerea metodei de foraj este influentata de studiul hidrogeologic, zona, diametrul de

sapare si tubare, debitul de apa necesar etc.
-alegerea metodei de foraj , utilizat pentru indepartarea detrisului si pentru stabilizarea

gaurii de sonda; alaturi de apa dulce se folosesc diversi aditivi, precum fosfati anorganici , bentonita,
argila, materiale de ingreunare, material de combatere a pierderilor de circulatie, etc.
Page35
S.C…………… S.R.L.
Propietatile fluidului de foraj trebuie sa fie mentinute intre limite care sa permita indeparterea
lor completa din sonda si sa nu se strice eficienta si calitatea forajului.
Densitatea fluidului de foraj trebuie sa se incadreze intre 1121-1362 kg/ (se masoara cu
balanta de noroi);
Vascozitatea 32-40 secunde(se masoara cu palnia Marsh)
Filtrarea sau turta de colmataj 2.38 mm turta cu 20 filtratul(se masoara cu presa filtru);
Continutului de nisip 2-4% din volum(se masoara cu trusa pentru determinarea continutului de
nisip).
Aceste propietati ale fluidului de foraj trebuie sa fie determinate la fiecare 15 m de foraj sau la
fiecare 4 ore de circulatie, oricare este mai frecventa.
-alegerea coloanei de exploatare, de cele mai multe ori din PVC si in cazuri deosebite din
INOX.Trebuie sa fie continua si extrasa de la un capat la altul, cu exceptia zonei filtrelor sondei.
-alegerea filtrelor; diametrul filtrului selectat trebuie sa aiba marime minima care sa
permita mentinerea unei viteze de intrare prin fante de 0.03-0.45 m/s sau mai mica si o viteza verticala
prin interiorul tubului filtrului nu mai mare de 1.5 m/s.
Filtrele trebuie pozitionate numai in dreptul stratelor acvifere iar marimea fantelor se alege in functie
de granulometria stratului acvifer.
* alegerea pietrisului margaritar filtrant; alegerea grosimii pietrisului filtrant imprejurul filtrului se face
in functie de caracteristicile individuale ale acviferului si in functie de modalitatea de executie a
forajului.
Grosimea poate varia de la un minim de 4-5 cm pe raza pana la un optim de 10 cm pe raza. Pietrisul
trebuie plasat in spatiul inelar adiacent filtrului sondei si trebuie sa se extinda deasupra lui cu 3-5m.
Cele mai uzuale sorturi de pietris margaritar folosite in Romania sunt 1-3 mm pentru acvifere alcatuite
din nisipuri fine si medii, sort 2-5 pentru acvifere alcatuite din nisipuri grosiere cu rar pietris mic si sort
3-7 pentru nisip grosier cu pietris.
Izolarea stratelor productive de stratele poluate
Izolarea se face cel mai uzual folosind un dop de argila cu lungimi de 2-5 m in functie de lungimea
forajului si cu dop de lapte de ciment de 3-10m.
Laptele de ciment se face folosind aproximativ 20 l apa la 50 kg ciment rezultand o greutate specifica
de 1,9 kg/dm3. Se poate adauga maxim 8% bentonita si 2% clorura de calciu. Izolarea trebuie sa fie
executata astfel incat sa asigure o izolare completa a spatiului inelar dintre coloana si gaura de sonda.
Page35
Liftarea si limpezirea sondei
S.C…………… S.R.L.
Sonda va fi pompata in sistem aer-lift cu debite crescatoare si in mai multe reprize pana cand apa va fi
limpede si lipsita de fractii solide.
Daca sonda nu a fost decolmatata se introduce solutie de tripolifosfat de sodiu si se reia operatiunile de
dezvoltare descrise anterior.
Ultima etapa a dezvoltarii sondei consta in verificarea acumularii de sediment in decantor. Acesta
trebuie curatat de materialul solid.
Efectuarea testelor de pompare
Dupa finalizarea operatiunilor de dezvoltare a putului si verificarea acumularii de sediment se vor

efectua testele de pompare. Acestea constau in realizarea pretestului, testului de eficienta si a testului de
performanta.
Dupa instalarea pompei submersibile, inainte de inceperea pretestului de pompare se va masura nivelul
piezometric din put care va fi raportat ca nivel piezometric initial.
Se va efectua pretestul de pompare care are rolul de calibrare a instrumentelor de masura si de a regla
treptele de debit.
La finalizarea pretestului se va lasa o perioada de 6 ore de revenire a nivelului apei din put.Dupa
revenirea de nivel de 6 ore se va porni testul de eficienta. Acesta consta in pomparea continua a putului
cu 3-4 trepte de debit constante a cate doua ore fiecare treapta de debit. Testul va incepe cu cu debitul
cel mai mic si se va finaliza cu debitul cel mai ridicat.
In timpul pomparii putului se vor efectua masuratori sistematice de nivel si debit.
La finele pomparii pentru eficienta, sonda va fi lasata 6 ore pentru revenirea catre nivelul piezometric
initial.
In timpul revenirii se vor efectua observatii sistematice de nivel piezometric.
Pe baza datelor obtinute in urma testului de eficienta se va calcula eficienta putului pentru debitul de
exploatare.
Sonda va functiona in parametrii optimi atunci cand pentru debitul de exploatare solicitat, eficienta nu
va fi mai mica de 60 %.
Testul de performanta consta in pomparea neintrerupta a putului cu debitul constant de productie timp
de 24 de ore si in revenirea timp de 12 ore catre nivelul piezometric initial.
In timpul testului de performanta se vor efectua masuratori sistematice de debit si nivel dinamic.
Aceleasi masuratori de nivel dinamic se vor efectua pe parcursul celor 12 ore de revenire.In timpul
testului de performanta se vor efectua masuratori sistematice asupra continutului de nisip in apa.La
interval de o ora de la inceperea pomparii si cu o ora inainte de oprire, se vor recolta probe de apa in
vederea efectuarii analizelor chimice si biologice.
Dupa finalizarea testelor de pompare datele obtinute se vor prelucra pentru determinarea atat a
parametrilor hidraulici ai stratului acvifer, a debitului si conditiilor optime de exploatare cat si a zonelor
de protectie sanitara.
Sterilizarea
Page35
S.C…………… S.R.L.
Se face pentru a indeparta contaminarea bacteriologica, care poate face ca apa produsa de sonda
sa nu fie sigura pentru consumul uman. Solutia de clor utilizata pentru dezinfectarea sondei trebuie sa
aiba asemenea volum si tarie, si trebuie sa afie astfel aplicata, incat concentratia finala de 50 mg/l clor
activ sa fie obtinuta pentru intreaga adancime de apa a sondei. Solutia trebuie sa ramana 24 ore in
sonda dupa care se pompeaza pana la curatirea completa a apei.
TERMOIZOLAŢIE ŞI IZOLARE ZID ĂRIE
2.1. Fişe tehnice:
Plăci din vată minerală, pentru izolare
Nobazil FKD
Nr.
Crt. Caracteristica U.M. Stand. tehnice Valoarea Observaţii
1. Conductivitate atermică W/(mK) 12667 0,039
2. Clasa de grosime mm 823 T5
3. Absorţia pe termen lung kPa 1607 15 gr. 40-160 mm
4. Absorţia pe termen scurt kPa 826 40 gr. 40-160 mm
5. Rezistenţa la compresiune 1609

Kg/m2 max 1
la o deformare de 10%
6. Rezistenţa tracţiuni Kg/m2 12087 max. 3
7. Factorul de rezistenţă la -
12086
1,4 
difuzie
8. Valoarea informativă a 1363-1

min. 34 min. gr. 60 mm
rezistenţei la foc
Lamelele din vată minerală bazaltică sunt fabricate din fibre de bazalt liate cu răşină, fibre ce
Page35
prin înaltă tehnologie sunt hidrofobizate în toată secţiunea lor.
S.C…………… S.R.L.
Lamele din vată minerală:
- au volum şi formă constantă şi nu sunt supuse procesului de îmbătrânire;

- au o înaltă rezistenţă la compresiune;
- sunt permeabile la vaporii de apă;
- sunt rezistente la micro-organisme şi la rozătoare;
- nu măreşte agresivitatea corozivă dacă intră în contact cu metale.
2.2. Executarea lucrărilor.
Generalităţi
Elementele componente ale sistemului termoizolant, trebuie să fie compatibile între ele şi
verificate în sistem, în conformitate cu ghidul de agrementare european ETAG 004.
Comportare la foc: Sistemul trebuie să se încadreze în Euroclasa B-S2, d0.
Măsuri suplimentare de protecţie la foc: În zona buiandrugilor se aplică o protecţie la foc cu

lamele din vată minerală bazaltică cu o înălţime minimă de 20 cm. Placa se va diblui.
Observaţii preliminare
Coeficientul de refexie a luminii (HBW):
Coeficientul de reflexie a luminii, al tencuielilor decorative trebuie să fie de minim 25. Acest
lucru este valabil şi pentru finisajele ce vor fi aplicate ulterior, (cum ar fi revopsiri) (vezi plan
detalii).
Suport:
Suportul nu trebuie să fie friabil, sau cu tendinţe de desprindere. De asemenea trebuie să fie uscat,
curat, fără efiorescenţe sau decofrol. Fisurile din suport, nu influenţează funcţionalitatea sistemului
termoizolant.
Planeitatea suportului va fi în conformitate cu normele în vigoare pentru zidării. Neplaneităţile

până la 10 mm se pot prelua prin stratul de adeziv pentru lipire, peste 10 mm fiind
recomandată tencuirea. Deplaneizările liniare pot fi preluate prin grosimi diferite ale stratului
de polistiren. O umezire ulterioară a stratului suport (umiditatea ascensională) trebuie evitată.
Page35
S.C…………… S.R.L.
Temperaturi:
Aplicarea sistemului termoizolant este interzisă la temperaturi sub +5°C (suport, material şi
temperatură în aer, sub +8°C), pe ploaie (fară măsuri de protecţie) în condiţiile în care există
riscul apariţiei condensului (chiar şi în fazele de întărire şi uscare). Plăcile termoizolante se
vor aplica numai pe suporturi uscate.
Depozitare:
Elementele componente vor fi depozitate pe şantier astfel încât să fie ferite de factorii
atmosferici, îngheţ şi degradări din solicitări mecanice. Plăcile termoizolante vor fi ferite de
radiaţiile ultraviolete.
Mortarul adeziv se presară în apă curată şi se amestecă cu un malaxor până la

obţinerea unei paste fără aglomerări. În cazul utilizării unui malaxor cu amestecare continuă,
cu dozare constantă a apei, se recomandă o remalaxare cu o bormaşină. Se lasă 5 minute
pentru reacţia componentelor cu apa şi apoi se reamestecă. Timpul maxim de punere în
operă a materialului după preparare este de 1,5 ore. Dacă materialul a început să se
întărească în găleată este interzisă adăugarea suplimentară de apă pentru „a-l reface”.
Adăugarea de aditivi (antiîngheţ, acceleratori de priză etc.), nu este recomandată.
Metode de lipire
Metoda de lipire punctuală :
Se aplică un cordon perimetral cu o lăţime de cca. 5 cm şi în mijlocul plăcii trei puncte de

lipire. Cantitatea de adeziv aplicată este funcţie de abaterea de planeitate a suportului şi
grosimea stratului de adeziv (cca. 1 până la 2 cm) şi o suprafaţă de contact cu suportul de
minim 40%. Neplaneităţile de până la 10 mm pot fi preluate de stratul de adeziv.
Metoda de lipire continuă :
Pe suporturi plane adezivul poate fi aplicat continuu cu un şpaclu cu dinţi de 10 mm.În principiu se
folosesc numai plăci întregi, aplicate de jos în sus, ţesute, strâns îmbinate. Folosirea de resturi de
Page35
plăci (minim 15 cm lăţime) este admisibilă, dar acestea vor fi dispersate în câmpul faţadei, fiind
S.C…………… S.R.L.
interzisă folosirea lor la colţurile clădirii. Se va avea în vedere obţinerea unei lipiri a plăcilor
termoizolante fără rosturi şi cât mai plană. În rosturile dintre plăci nu trebuie să rămână adeziv. În zona
colţurilor golurilor (ferestre sau uşi) nu vor fi realizate rosturi, placa trebuind să depăşească colţul
golului (Fig. 10) .În zonele în care este posibilă apariţia de fisuri, datorită schimbărilor de material,
plăcile termoizolante se vor petrece dincolo de această zonă cu minim 10 cm.
Armarea cu plasă din fibră de sticlă
La realizarea muchiilor se recomandă ca la colţurile clădirii să se monteze profile din

aluminiu cu plasă, având grijă ca aripile din plasă de fibră de sticlă să fie complet înglobate în
adezivul pentru şpaclu. În situaţia în care nu se montează profile de colţ plasa din câmp se va
întoarce dincolo de colţ, pe minim 20 cm, suprapunându-se cel puţin 10 cm cu plasa de pe
cealaltă latură a colţului (Fig 18).
Grundarea
Înaintea aplicării stratului de amorsare Grund Universal stratul de armat va avea o

vechime de minim 7 zile. Acesta trebuie să fie uscat. La aplicarea a două straturi de grund, se
lasă un timp de uscare de minimum 24 de ore între straturi. Înainte de aplicare, grundul se
amestecă bine în găleată. Pentru reglarea consistenţei, funcţie de necesităţi poate fi
adăugată o mică cantitate de apă. Grundul Universal se aplică cu trafaletul, într-un strat cât
mai uniform. Pe vreme foarte călduroasă se recomandă aplicarea a două straturi de grund.
Finisare – Tencuieli decorative
Generalităţi:
Tencuielile decorative, sunt tencuieli sub formă de pastă, gata preparate ce se aplică în strat
subţire.
Grosimea minimă a tencuielii decorative este de 1,5 mm, la tencuielile periate (K), iar la
tencuielile striate (R) fiind de minim 2 mm.
Coeficientul de reflexie a luminii trebuie să fie de minim 25 conform ÖNORM B6400.
Punere în operă:
Page35
S.C…………… S.R.L.
Tencuiala decorativă, înainte de aplicare, va fi temeinic amestecată cu ajutorul unui

malaxor. Tencuiala decorativă se întinde cu fierul de glet de inox şi se nivelează la grosimea
granulei după care se va drişcui cu drişca de plastic.
Finisaj neted:
Tencuiala de ”umplere“ Granopor şi Silicat 0,5 mm sunt tencuieli fine şi fac posibilă realizarea
unei suprafeţe netede. Peste tencuiala 1,5 K după minim 24 de ore se aplică un strat de
tencuială de
umplere ce se drişcuie în continuare cu o paletă (drişcă) de plastic.
Tencuielile ”fine“ Granopor şi Silicat:
Sunt recomandate (atunci când se aplică într-un singur strat) numai pe suprafeţe reduse (cum
ar fi ancadramentele sau şpaleţii).
Recomandări:
Temperatura aerului, materialului şi suportului trebuie să fie de minimum 5°C pe timpul

execuţiei şi întăririi materialului (la tencuiala, temperatura minimă va fi de +8°C). Faţada va fi
protejată de acţiunea directă a razelor solare de acţiunea ploii sau vântului puternic (de
exemplu cu plasa de protecţie). Umiditatea ridicată şi temperaturile scăzute pot lungi timpul
de uscare şi produce modificări neuniforme ale culorii. Uniformitatea culorii poate fi asigurată
numai în cadrul aceleaşi şarje de producţie. Evoluţia tonalităţii culorii poate fi influenţată prin
caracteristicile suportului, temperatura şi umiditatea atmosferică. Tencuielile decorative pot fi
livrate la cerere, cu conţinut suplimentar de substanţe ce împiedică formarea mucegaiului şi

ciupercilor.
Scule şi dispozitive:
. şpaclu (10x10 mm);
. fier de glet din inox;
. drişcă de plastic;
Page35
S.C…………… S.R.L.
. perii de curăţat;
. rolă sau bidinea;
. găleţi;
. raşchetă pentru şlefuit polistirenul;
. vas pentru preparat mortarul;
. nivela cu bula de aer (boloboc);
. maşina rotopercutantă electrică pentru găurit cu burghiul: Ö 6 şi Ö 8;
. după caz, malaxor sau bormaşină prevăzută cu tijă pentru preparat mortar;
. schelă.
Exigenţe şi performanţe
Întreaga lucrare de izolatii s-a proiectat în conformitate cu prevederile legale. Conform

acestor reglementări în proiectare şi execuţie este necesar să fie respectate un număr de 6
cerinţe care se referă la calitate.
Suplimentar faţă de acestea, trebuie avute în vedere în scopul evaluării cât mai corecte a
performanţelor unei construcţii şi alte cerinţe care se referă la confort, etanşeitate,
durabilitate.
Astfel au rezultat un set de 15 categorii de exigenţe stabilite pe baza prevederilor româneşti şi

străine din care cele obligatorii pentru prezenta lucrare sunt următoarele:
Rezistenţa la stabilitate
Încărcările suplimentare asupra elementelor de construcţii nu depăşesc valorile critice,

avînd în vedere masa placilor de polistirol 15kg/mc şi faptul ca se îndepărtează vechea
tencuiala exterioară .
Siguranţa la foc
Page35
S.C…………… S.R.L.
În condiţiile în care lucrarea este corect proiectată şi executată, respectiv întreţinută de

beneficiarul acesteia nu prezintă pericol de incendiu.
Siguranţa în exploatare
Pentru asigurarea siguranţei în exploatare probele trebuie făcute cu maximă atenţie,

iar micile defecţiuni remediate în cel mai scurt timp.
Etanşeitate
Având în vedere sistemul propus nu sunt probleme în ceea ce priveşte etanşeitatea
Protecţia împotriva zgomotului
Nu este cazul.
Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului
Prin izolarea pereţilor unui imobil se asigură confortul necesar din punct de vedere
termic şi nu are ca efect contaminarea cu substanţe nocive a atmosferei încăperilor.
Izolaţia termică, hidrofugă şi economia de energie
Conform specificului economia de energie este de aproximativ 25-30 procente.
Economicitate
Economicitatea lucrarilor de izolare s-a considerat în ansamblul de exigenţă care determină

calitatea lucrărilori.
Elemente de recepţia lucrărilor.
Recepţia lucrărilor de termoizolare şi decorare faţade se efectuează în două etape:
- recepţia provizorie care are loc după terminarea completă a fiecărei lucrări sau grup de
lucrări , înainte de predarea în folosinţa beneficiarului.
- recepţia definitiva , care are loc la un an de la recepţia provizorie.
Page35
S.C…………… S.R.L.
Pe parcursul executării lucrărilor , verificările de calitate se efectuează de către responsabilii

cu calitatea ai firmei de execuţie.
Perioada de 1 an dintre cele două recepţii se numeşte termen de garanţie în care trebuie
observată comportarea lucrărilor în exploatare.
Procesele verbale încheiate pe parcursul execuţiei lucrărilor se vor prezenta comisiei de

recepţie provizorie.
De asemenea se va verifica la faţa locului corespondenţa execuţiei cu prevederile proiectului şi

ale prescripţiilor tehnice aferente.
La recepţia preliminară componenţa comisiei se stabileşte conform “Regulamentului de

efectuare a recepţiei obiectivelor de investiţii”
Recepţia constă în efectuarea verificărilor scriptice şi fizice şi a măsurătorilor necesare pentru a

constata dacă lucrările s-au executat conform proiectului modificărilor aprobate precum şi dacă au
fost îndeplinite condiţiile tehnice.
Verificarea scriptică se face pe baza următoarelor documentaţii.
A) Proiectele definitive însoţite de memoriul justificativ cu toate modificările introduse la

montaj cu motivarea acestora (aviz proiectant).
B) Cerificatele de calitate eliberate de întreprinderi producătoare
C) Procesele verbale conţinând rezultatele încercărilor.
D) Alte procese verbale încheiate cu prilejul verificărilor pe faze de lucru (prezentate anterior).
E) Certificatele de calitate şi conformitate materialelor.
Verificarea fizică constă dintr-o examinare generală a execuţiei lucrărilor tehnice aferente,
controlându-se prin sondaj lucrările la care nu există un proces verbal de constatare a calităţii lor.
Comisia de receptie poate efectua orice încercare pe care o crede necesară pentru a constata
buna comportare a lucrărilor realizate.
Page35
S.C…………… S.R.L.
Rezultatele examinărilor şi ale încercărilor se consemnează într-un proces verbal de recepţie

provizorie , eventualele completări şi remedieri ale lucrărilor realizate trebuie consemnate în precesul
verbal de recepţie provizorie. De la data încheierii procesului verbal decurge anul de garanţie.
La recepţia definitivă se face o examinare generală a bunei comportări a lucrărilor recepţionate

provizoriu şi a diverselor reparaţii efectuate în termenul de garanţie .De asemenea se verifică dacă s-
au remediat deficienţele semnalate în procesul verbal de recepţie provizorie. Dacă se mai constată
deficienţe care trebuie remediate , prin procesul verbal ce se încheie se stabileşte un nou termen
pentru efectuarea recepţiei definitive.
Prescripţii de tehnica securităţii muncii şi P.S.I.
În timpul executării lucrărilor de termoizolare şi decorare faţade, constructorul va urmări

realizarea tuturor măsurilor de protecţie a muncii, iar în urma apariţiei de probleme după efectuarea
testelor se vor lua măsurile necesare asigurării desfăşurării muncii în condiţii lipsite de pericolul
accidentării sau îmbolnăvirii profesionale.
Personalului muncitor, înainte de începerea lucrării, i se va face instructajul de protecţia muncii

specific fiecărei meserii şi categorii de lucrări ce urmează a se executa acordându-se atenţie deosebită
următoarelor capitole din:
- Normele republicane de protecţia muncii în vigoare, elaborate de Ministerul Muncii şi Ministerul

Sănătăţii;
- Volumul 1 - "Normele generale comune tuturor categoriilor de lucrări de construcţii - montaj ",
NPM "G";
- Volumul 4 - "Lucrări de organizare şi lucrări pe timp friguros "NPM", "OTF";
- Volumul 10 - "Obligaţii şi răspunderi precum şi delimitarea lor în domeniul protecţiei muncii ale
organizaţiilor de proiectare, execuţie şi beneficiar, la realizarea lucrărilor de construcţii - montaj",
NPM "PEB";
- Norme specifice de protecţia muncii pentru lucrul la înalţime.
1. Înainte de începerea lucrului se vor verifica:
Page35
- Întregul personal muncitor să aibă făcut instructajul de protecţia muncii şi vizita medicală.
S.C…………… S.R.L.
- Personalul muncitor să nu fie bolnav, obosit sau sub influenţa băuturilor alcoolice şi să fie dotat cu
echipamentul de lucru corespunzător lucrărilor ce le au de executat conform "Normativului
republican pentru acordarea echipamentului de protecţie şi a echipamentului de lucru";
- Locurile periculoase vor fi marcate prin indicatoare vizibile gropile şi puţurile vor fi împrejmuite;
2. Se va acorda atenţie deosebită lucrărilor de manipulare mecanizată pe orizontală şi verticală
în conformitate cu art. 2. 18 - 2 23 din NPM "G" şi cap. V din normele republicane.
3. Pentru lucrările de instalaţii electrice se vor respecta normele specifice din cap. VIII, din
"Normele republicane", iar la lucrările de instalaţii termice, gaze, hidro se vor respecta
prevederile din vol. 7 NPM "IT".
4. Pentru lucrări de izolaţii şi pregătire a materialelor izolatoare se vor respecta prevederile din
vol. 8 NPM "I.I", se va da importanţă deosebită lucrărilor la înălţime precum şi modului de
depozitare, transport şi ventilaţie în timpul lucrului cu materiale volatile, inflamabile,
explozibile, toxice (vopsele, lacuri, emailuri).
5. Se vor respecta măsurile de protecţie prevăzute în normativele pentru executarea lucrărilor
de construcţii, precum şi instrucţiunile fabricilor producătoare de materiale.
6. Pentru alte categorii de lucrări pentru care nu sunt reglementări privind normele de tehnica
securităţii şi protecţia muncii, înainte de începerea lucrărilor, constructorul şi beneficiarul
vor solicita proiectantului să elaboreze măsuri speciale de protecţie a muncii adaptate la
specificul categoriei de lucrări respective.
ZUGRĂVELI INTERIOARE ŞI EXTERIOARE
Zugravelile interioare se vor executa cu vopsele lavabile cu dispersie in culori stabilite

ulterior de proiectantul general.
Aceste zugraveli se executa pe tencuieli, glet de var-ipsos, pereti si tavane. Numarul de

straturi necesar va fi stabilit de acoperirea completa a stratului suport, dar nu mai putin de
doua.
Zugravelile exterioare se vor executa cu vopsele lavabile de exterior, rezistente la

intemperii.
Page35
S.C…………… S.R.L.
Culoarea va fi stabilita de comun acord cu beneficiarul si proiectantul. Numarul de

straturi necesar va fi stabilit de acoperirea completa a stratului suport, dar nu mai putin de
doua.
Aplicarea acestor zugraveli se va executa conform tehnologiei recomandate de furnizor

si tinand cod de de Normativul C3 - 76, care stabileşte condiţiile şi modul de realizare şi
condiţiile tehnice de calitate ale acestor lucrări.
- Inainte de inceperea lucrărilor de zugrăveli, toate lucrările şi reparaţiile de tencuieli,

glet, placaje, instalaţii sanitare, termice si electrice, trebuie să fie terminate.
- Tâmplăria interioara si exterioara trebuie să fie montate definitiv, accesoriile metalice

trebuie să fie montate corect şi buna lor funcţionare trebuie să fie verificată
- Trebuie se fie complet executate toate lucrările de la faţada construcţiei, ca :

jgheaburi, burlane, streaşini, cornişe, glafuri, socluri, etc.
- Toate fisurile, neregularităţile, se chituiesc de către zugravul vopsitor, sau se

şpacluiesc cu pastă de aceeaşi compoziţie cu a gletului.
- Zugrăvelile şi vospitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de execuţie şi

prevederile din normative.
- Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor incepe numai la o temperatură a

aerului, in mediul ambiant, de cel puţin + 5C in cazul zugrăvelilor pe bază de apă şi cel
puţin 15C, in cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu polimeri.
Acest regim se va menţine in tot timpul executării lucrărilor cel puţin incă 8 ore pentru
zugrăveli si 15 zile pentru vopsitorii si finisaje cu polimeri, după executarea lor.
 Finisajele nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la
incetarea ploii (in condiţii de temperatură care să permită uscarea suprafeţei); de
asemenea, se evită lucrul la fatade in orele de insorire maximă sau vânt puternic, pentru a
evita uscarea şi crăparea peliculei.
Page35
S.C…………… S.R.L.
Finisarea suprafeţelor.
Pregătire.
Stropii de mortar sau alte resturi asemănătoare trebuie indepărtate de pe intreaga

suprafaţă. Zonele prelucrate cu şpaclul trebuie să fie uscate, si de la caz la caz, trebuie
şlefuite.
In timpul şlefuirii trebuie evitată atingerea cartonului aflat in apropierea zonei şlefuite.
Grunduire.
Pe panotajul gips-carton, cu rosturile prelucrate, se aplică un grund.
Prin aplinarea grundului se compensează diferenţele intre capacitatea de absorbţie a

suprafeţelor de carton şi cea a suprafeţelor cu şpaclul.
In acest scop se foloseste un grund ce poate fi subţiat cu apă sau grund de profunzime.
Inainte de continuarea lucrărilor, grundul trebuie lăsat să se usuce.
In cazul finisării cu plăci ceramice, a unor suprafeţe supuse udării, trebuie folosit
grundul de profunzime. Pre-vopsiri cu vopsele-lianţi nu lucrează ca un grund.
Vopsire.
Pentru vopsire se folosesc toate vopselele comerciale, de exemplu vopselele solubile.
Nu sunt permise vopselele pe bază minerală (vopsele cu silicat, var, silicat de sodiu).
Vopselele solubile, cu silicati, pot fi folosite doar in cazul in care producătorul acestora
certifică compatibilitatea acestor vopsele cu sistemele gips-carton, şi oferă instrucţiuni
precise de folosire. In cazul in care stratul vopsit trebuie să răspundă unor cerinţe deosebite
(de ex. rezistenţa la spălare conform DIN53778) producătorul vopselelor trebuie să certifice
acest lucru.
Page35
Tehnica de vopsire.
S.C…………… S.R.L.
Aplicarea cu pensula sau rola.
Aplicarea prin stropire nu este permisă decât in cazul, in care a fost aplicat intâi un
strat de grund special.
Indicatii : Suprafeţele de gips-carton netratate pot să prezinte, datorită expunerii

intensive la lumină, faţa vizibilă a cartonului ingălbenită, cazuri in care utilizarea diverselor
grunduri speciale este de dorit.
In situaţia in care nu se cunosc exact caracteristicile vopselelor, se recomandă intai

efectuarea unor probe pe mai multe panouri in zone diferite care să cuprindă şi rosturile
dintre acestea.
Materialele folosite trebuie sa fie atestate in Romania si sa aiba certificat de calitate.
Page35
S.C…………… S.R.L.
REALIZARE SISTEM DE ALIMENTARE CU APA SI STATIE DE TRATARE
PLAN DE CONTROL CALITATE,VERIFICARI SI INCERCARI
NR.CR CATEGORIE DE MODUL DE EFECTUARE A FRECVENTA TOLERANTE CINE EFECTUEAZA DOCUMENT COD UNDE SE
T LUCRARI,CONTROALE SI CONTROLALELOR SI SOLICITATA IN ADMISIBILE CONTROLUL/ INTOCMIT PASTREAZA
VERIFICARI PREVAZUTE IN VERIFICARILOR(NORME CAIETELE DE DOC
CAIETELE DE SARCINI TEHNICE,METODE) SARCINI SAU VERIFICAREA
STANDARDE
1 PREDARE AMPLASARE MASURATORI TOPO INANTE DE +/- 0.10M IN TOPOMETRU PV PREDARE SEF LUCRARE
INCEPEREA RAPORT CU PROIECTANT AMPLASAMEN
PREGATIRII REPERII T DIRIGINTE
LUCRARII PICHETAJULUI SANTIER
GENERAL
2 DESFACEREA TRAMEI MASURATORI TOPO INATE DE +/-0.05M IN TOPOMETRU PV A3-11 SEF LUCRARE
STRADAE INCEPEREA RAPORT CU
LUCRARULOR REPERII DIRIGINTE
DE PICHETAJULUI SANTIER
TERASAMENTE GENERAL
3 TRASARE LUCRARI MASURATORI TOPO INATE DE +/-0.05M IN TOPOMETRU PV TRASARE A3-11 SEF LUCRARE
INCEPEREA RAPORT CU
CONFORM PROIECT LUCRARULOR REPERII DIRIGINTE
DE PICHETAJULUI SANTIER
TERASAMENTE GENERAL
4 EXECUTIE SAPATURA CONFORM PROIECT CONFORM CONFORM SEF LUCRARE PV RECEPTIE A3-11 SEF LUCRARE
PROIECT PROIECT
DIRIGINTE SANTIER DIRIGINTE
SANTIER
5 VERIFICARE PREGATIRE CONTROL VIZUAL INANINTE DE CONFORM SEF PUNCT LUCRU PV RECEPTIE A3-11 SEF LUCRARE
TEREN INCEPEREA PROIECT
URMATOAREI DIRIGINTE SANTIER DIRIGINTE
-profil sapatura FAZE DE SANTIER
LUCRU
-cota pozare
-natura teren fundare
6 VERIFICARE GRAD DE STAS 1913/15-85 3 INCERCARI -3% IN MAXIM LABORATOR BULETIN LABORATOR
COMPACTARE TEREN PT FIRCARE 10% DIN PENTRU
FUNDARE 2000MP DE NR.PUNCTELO DETREMINARE
S.C…………… S.R.L.
Page35
SUPR R DE RESP CTC GARD DE LUCRARE

COMPACTATA VERIFICARE COMPACTARE
7 PREDATIRE TEREN DE NE 012/99 NE 012/99 NE012/99 PROIECTANT PV FAZA PROIECTANT

FUNDARE DETERMINANT
BENEFICIAR A BENEFICIAR
EXECUTANT EXECUTANT
ISC ISC
8 VERIFICAREA CALITATII STAS 1913/15-85 INAINTE DE - LABORATOR RAPORT DE LABORATOR

PAMANTULUI SI A INCEPEREA INCERCARI
MATERIALULUI UTILIZAT LA STAS 730-89 LUCRARILOR REP CTC LUCRARE
EXECUTIA UMPLUTURILOR: LA FIECARE RAPORT
STAS 1913/4-86 SCHIMBARE PROCTOR
-granulozitate
STAS 1913/13-83
-limita de plasticitate
-Caracteristici de compactare
9 RECEPTIE LUCRARI DE CONFORM PROIECT CONFORM CONFORM I PROIECTANT PV FAZA PROIECTANT

SAPATURA PROIECT PROIECT DETERMINANT
EXECUTANT EXECUTANT
ISC ISC
10 RECEPTIE TEREN FUNDARE PT CONFORM PROIECT CONFORM CONFORM PROIECTANT PV FAZA PROIECTANT
CASA PUT FORAT PROIECT PROIECT DETERMINANT
EXECUTANT EXECUTANT
ISC ISC
11 RECEPTIE ARMATURI DIN CUVA CONFORM PROIECT CONFORM CONFORM SEF LUCRARE PV RECEPTIE A3-11 SEF LUCRARE
CASA PUT FORAT PROIECT PROIECT
DECLARATII DE DIRIGINTE SANTIER DIRIGINTE
-controlul calitatii otelului beton CONFORMITATE SANTIER
12 COFRARE CUVA CASA PUT CONFORM PROIECT CONFORM CONFORM SEF LUCRARE PV RECEPTIE A3-11 SEF LUCRARE
FORAT PROIECT PROIECT
S.C…………… S.R.L.
Page35

SANTIER
13 BETONARE CASA PUT FORAT- CONFORM PROIECT CONFORM CONFORM SEF LUCRARE PV RECEPTIE A3-11 SEF LUCRARE
controlul caliatii betonului rezistenta PROIECT PROIECT
la compresiune DECLARATII DE DIRIGINTE SANTIER DIRIGINTE
CONFORMITATE SANTIER
14 MONTARE INSTALATII CONFORM PROIECT CONFORM CONFORM SEF LUCRARE PV RECEPTIE A3-11 SEF LUCRARE
HIDROTEHNICE IN PUT FORAT PROIECT PROIECT
SANTIER
15 RECEPTIE TEREN FUNDARE CONFORM PROIECT CONFORM CONFORM PV RECEPTIE PROIECTANT

PENTRU REZERVOARE DE PROIECT PROIECT
INMAGAZINARE CU STATIE DE BENEFICIAR
POMPARE
EXECUTANT
ISC
16 EXECUTIE REZERVOARE DE CONFORM PROIECT CONFORM CONFORM SEF LUCRARE PV RECEPTIE A3-11 SEF LUCRARE
INMAGAZINARE PROIECT PROIECT
DECLARATII DE DIRIGINTE SANTIER DIRIGINTE
17 MONTARE INSTALATII CONFORM PROIECT CONFORM CONFORM SEF LUCRARE PV RECEPTIE SEF LUCRARE
HIDROTEHNICE AFERENTE PROIECT PROIECT
STATIE DE POMAPARE DIRIGINTE SANTIER DIRIGINTE
SANTIER
18 RECEPTIE TEREN FUNDARE CONFORM PROIECT CONFORM CONFORM PROIECTANT PV FAZA PROIECTANT
PENTRU CAMINE CU VANE PROIECT PROIECT DETERMINANT
EXECUTANT EXECUTANT
ISC ISC
19 RECEPTIE ARMATURI IN CONFORM PROIECT CONFORM CONFORM SEF LUCRARE PV RECEPTIE A3-11 SEF LUCRARE
PERETI CAMINE VANE,DE PROIECT PROIECT
CAPAT SI DE GOLIRE-controlul DECLARATII DE DIRIGINTE SANTIER DIRIGINTE
calitatii otelului beton CONFORMITATE SANTIER
20 COFRARE PERETI CAMINE CONFORM PROIECT CONFORM CONFORM SEF LUCRARE PV RECEPTIE A3-11 SEF LUCRARE
S.C…………… S.R.L.
Page35
VANE PROIECT PROIECT DIRIGINTE SANTIER DIRIGINTE

SANTIER
21 BETONARE PERETI CAMINE CONFORM PROIECT CONFORM CONFORM SEF LUCRARE PV RECEPTIE A3-11 SEF LUCRARE
VANE-controlul calitatii betonului- PROIECT PROIECT
rezistenta la compresiune DECLARATII DE DIRIGINTE SANTIER DIRIGINTE
LABORATOR
LABORATOR
22 POZARE CONDUCTE CONFORM PROIECT CONFORM CONFORM SEF LUCRARE PV RECEPTIE A3-11 SEF LUCRARE
PROIECT PROIECT
SANTIER
S.C…………… S.R.L.
Page35
23 EXECUTIE BARASAMNETE CONFORM PROIECT CONFORM CONFORM PROIECT SEF LUCRARE PV A3-11 SEF LUCRARE
PROIECT RECEPTIE
DIRIGINTE DIRIGINTE
SANTIER SANTIER
24 PROBA DE IMPERMEABILITATE CONFORM PROIECT CONFORM CONFORM PROIECT PROIECTANT PV FAZA PROIECTANT
A BETOANELOR SI PROIECT DETERMINA
INSTALATIILOR BENEFICIAR NTA BENEFICIAR
HIDROTEHNICE
EXECUTANT EXECUTANT
ISC ISC
25 PROBA DE ETANSEITATE A CONFORM PROIECT CONFORM CONFORM PROIECT PROIECTANT PV FAZA PROIECTANT
CONDUCTELOR MONTATE PROIECT DETERMINA
BENEFICIAR NTA BENEFICIAR
EXECUTANT EXECUTANT
ISC ISC
26 EXECUTAREA UMPLUTURILOR CONFORM PROIECT CONFORM CONFORM PROIECT SEF LUCRARE PV A3-11 SEF LUCRARE
PROIECT RECEPTIE
DIRIGINTE DIRIGINTE
SANTIER SANTIER
27 SPALAREA SI DEZINFECTAREA CONFORM PROIECT CONFORM CONFORM PROIECT SEF LUCRARE PV A3-11 SEF LUCRARE
CONDUCTELOR PROIECT RECEPTIE
DIRIGINTE DIRIGINTE
SANTIER SANTIER
28 PUNEREA IN FUNCTIUNE A CONFORM PROIECT CONFORM CONFORM PROIECT SEF LUCRARE PV A3-11 SEF LUCRARE
RETELEI EXECUTATE PROIECT RECEPTIE
DIRIGINTE DIRIGINTE
SANTIER SANTIER
29 IMPREJMUIREA GOSPODARIEI CONFORM PROIECT CONFORM CONFORM PROIECT SEF LUCRARE PV A3-11 SEF LUCRARE
CU APA PROIECT RECEPTIE
DIRIGINTE DIRIGINTE
SANTIER SANTIER
S.C…………… S.R.L.
Page35

Oferta Tehnica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Oferta Tehnica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C……… S.R.L..

-BETOANE SI TENCUIELI PAG.2

-EXECUŢIE INSTALAŢII ELECTRICE PAG.28

-TENCUIELI SI FINISAJE PAG.23

-INSTALATII ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE PAG.31

-FORAJE PENTRU ALIMENTARI CU APA PAG.63

-PLAN DE CONTROL CALITATE, VERIFICARI SI INCERCARI PAG.72

-TERMOIZOLAŢIE ŞI IZOLARE ZIDĂRIE PAG.66

-ZUGRĂVELI INTERIOARE ŞI EXTERIOARE PAG.68

- MASURI DE SECURITATE A MUNCII,PROTECTIE A MEDIULUI SI PSI PAG.33

fabricanţi si furnizori, atestând ca cimentul si ceilalţi componenţi sunt de buna calitate.

materialului pe probe prelevate conform STAS 227/3/86, 227/4/86, 5296/77, 227/6/86 în

• contractorul poate fi folosit si benzi transportoare , dar nu în anotimp cald sau

apar segregări care se vor repara. în cazul în care :

b. suprafaţa are un finisaj care nu este conform cu cel al secţiunii acceptate ca

Proiectarea si executarea cofrajelor si eşafodajelor va fi executata de persoane competente.

- P73/1978 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientelor din

- C155/1989 Normativ privind prepararea si utilizarea betoanelor cu agregate uşoare.

Beneficiarul poate cere ca anumite materiale sau teste de control a calităţii sa se

Aspectul suprafeţelor formate de cofraje si tipare.

Proiectarea si executarea cofrajelor si eşafodajelor va fi executata de persoane competente.

Lungime panouri cofraje ± 4 mm

calitate, iar materialele corespund calitativ.

Materialele necorespunzătoare se vor înlocui si lucrările găsite necorespunzătoare in timpul controlului

EXECUŢIE INSTALAŢII ELECTRICE

NORMATIVE , HGR , CONŢINUTUL OBS.

importanta construcţiilor de locuinţe . social culturale .

instalaţiilor electrice cu tensiuni pana la 1000V ca. si

0 MMPS 578/1996 + 0 Norme generate de protecţia muncii

OG 60/97 Normative PSI - Privind apărarea Tmpotriva

P143-94 Normativ privind limitarea regimului

Executarea Instalaţiilor Electrice de Joasa Tensiune

• barele de legare la pământ - P - alb cenuşiu sau negru.

Tablourile electrice în ansamblu şi elementele componente trebuie sa corespunda condiţiilor normale de

Aparate Locale - Condiţii şi Instalare

Aparatele electrice individuale care se instalează în teren, conform proiectului (întrerupătoare,

3. Tuburi Izolante de Protecţie şi Accesorii

Corpurile de iluminat portabile vor avea glob de sticla şi grătar protector.

Verificarea în timpul execuţiei şi înainte de punerea în funcţiune a instalaţiilor electrice se va realize

• în timpul perioadelor de punere în funcţiune şi de exploatare de proba se fac rodajul în

• la începutul perioadei de exploatare continua (după trecerea instalaţiilor în exploatare

Beneficiar cu delegaţii furnizorului şi ai Antreprenorului un proces-verbal de recepţie

In care se înscriu rezultatele probelor de garanţie şi se confirma ca deficientele consemnate în

MASURI DE SECURITATE A MUNCII,PROTECTIE A MEDIULUI SI PSI

Respectarea continutului acestor norme nu absolva unitatile economice de raspunderea pentru

-Executantul: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca.

-Mijloace de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate,

Reglementarea masurilor de securitate a muncii in cadrul Normelor specifice de securitate a muncii,

Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea securitatii muncii,

-activitatea de conceptie a echipamentelor de munca si a tehnologiilor;

-autorizarea functionarii unitatilor;

-instruirea salariatilor cu privire la securitatea muncii;

-cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor;

-controlul realizarii masurilor de protectie a muncii;

-fundamentarea masurilor de protectie a muncii.

Relatii cu alte acte normative

Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generale de protectie a

2. Prevederi comune tuturor lucrarilor de constructii

2.1. Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca

Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca se va face conform prevederilor Normelor

Efectuarea controalelor medicale in vederea angajarii in functii legate de siguranta circulatiei,

2.2. Instruirea personalului

Instructajul de protectie a muncii se va face pe faze, in conformitate cu prevederile Normelor generale