COD

MANAGEMENTUL CALITII DOCUMENT

PTE III.7 - 04 PTE

REPARAII PODURI I PASAJE EXISTENTE Pag. 2 din 13

1. SCOP
1.1. Precizarea etapelor si modul de executie referitor la realizarea lucrarilor de reparatii la
poduri si pasaje existente.

2. DOMENII
2.1. Se aplica la lucrarile de reparatii poduri si pasaje existente executate de S.C. ALPINE -
ROMANIA S.A.

3. DEFINIII
3.1. Pod - constructie care sustine o cale de transport deasupra unui obstacol, lasand un spatiu
liber pentru asigurarea continuitatii obstacolului traversat.
3.2. Pasaj superior - pod de sosea care traverseaza o alta cale rutiera (sosea, autostrada).
3.3. Vederea pasajului - proiectia pe orizontala a distantei dintre doua puncte consecutive in
asezarea teoretica a suprastructurii pe infrastructura.
3.4. Latimea pasajului - distanta dintre fetele interioare ale parapetului la nivelul mainii
curente.
3.5. Lungimea totala a pasajului - lungimea intre fetele extreme ale culeelor pasajelor.
3.6. Bancheta cuzinetilor - partea superioara a culeelor in care se inglobeaza placile de
rezemare pentru aparatele de reazem.
3.7. Zid de garda - element al unei culei, asezat deasupra fetei superioare a banchetei, care
opreste umplutura sa cada pe bancheta cuzinetilor.
3.8. Zid intors - prelungirea culeii in lungul caii, pe fundatii proprii sau scos in consola din
culee, care serveste la sprijinirea terasamentelor.
3.9. Dala de racordare - placa de beton armat care asigura racordarea caii de pod cu
terasamentele.
3.10. Aparat de reazem - element prin care se realizeaza transmiterea incarcarilor de la
suprastructura la infrastructura, cu asigurarea mobilitatii conform schemei structurii statice.
3.11. Aparat de reazem fix - aparat de reazem care permite numai rotiri relative ale
suprastructurii fata de elementul de infrastructura pe care este amplasat.
3.12. Aparat de reazem mobil - aparat de reazem care permite suprastructurii deplasari si rotiri
relative fata de elementul de infrastructura pe care este amplasat.
3.13. Cuzinet - partea unui element de constructie din beton armat in vederea preluarii unor
compresiuni locale foarte mari, situat in zonele de rezemare sau ancorare.
3.14. Culee - element de infrastructura care sustine traversa de capat si sprijina terasamentele de
la capetele podului.
3.15. Pila - element intermediar al infrastructurii unui pod, din alt material decat lemnul.
3.16. Lisa - piesa din beton in lungul podului, care margineste trotuarul la exterior si pe care se
monteaza parapet.
3.17. Parapet de siguranta a circulatiei autovehiculelor (glisiera) - element de constructie
longitudinal, amplasat la marginea benzilor de circulatie a podurilor de sosea.
3.18. Stalpul parapetului - element vertical de rezistenta al parapetului.
3.19. Esafodaj - constructie auxiliara de rezistenta, care sustine in timpul executiei grinzi sau
cadre.

INTOCMIT, Revizia 0 VERIFICAT,

Data Editia 1
ACTUALIZAREA 0 1 2

Ing. Pinter Laureniu

31.01.2002 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Ing. Sorin Setenu
Cod formular AQ 042 / 2001
 COD
MANAGEMENTUL CALITII DOCUMENT

PTE III.7 - 04 PTE

REPARAII PODURI I PASAJE EXISTENTE Pag. 3 din 13

3.20. Fundatie - element de constructie ce se afla in contact direct cu terenul de fundare, servind
la preluarea incarcarilor care actioneaza asupra constructiilor, repartizandu-le astfel ca sa
nu fie depasita capacitatea portanta a terenului.
3.21. Fundatie directa - folosita cand terenul de fundare se gaseste la adancimea de 5 cm fata de
nivelul terenului natural.
3.22. Fundatie indirecta - folosita cand terenul de fundare se gaseste la adancimea de 20-60 cm,
necesitand strapungerea stratelor superficiale neconsistente incapabile de a suporta
incarcari constructive.
3.23. Sfert de con - element de racord al culeei cu taluzurile terasamentului.

4. DOCUMENTE DE REFERIN
4.1. Legea 10/1995 privind calitatea in constructii
4.2. Manualul Calitatii al S.C. ALPINE - ROMANIA S.A. ulitma editie si revizie in
vigoare
4.3. Normative si STAS-uri:
4.3.1. NE 012/1999 ~ Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat
4.3.2. C 56/ 55 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente
4.3.3. STAS 10111/1-77 Infrastructura
4.3.4. STAS 10111/2-87 Suprastructura

5. RESPONSABILITATI
5.1. SEFUL DE SANTIER
5.1.1. S asigure buna organizare a procesului de productie, a conditiilor necesare executarii
lucrarilor incredintate si a prescriptiilor tehnice, a avizarii, aprobarii si verificarii executiei
lucrarilor pe baza de fise tehnologice verificate, aprobate si adaptate la sistema de masini
ce se afla in dotarea sa, a realizarii fluxului tehnologic si a cerintelor caietelor de sarcini si
a actelor normative in vigoare.
5.1.2. Sa organizeze gospodarirea judicioasa si economisirea materialelor necesare realizarii
lucrarilor ce i-au fost incredintate si sa ia masuri organizatorice de prevenire a folosirii
materialelor si produselor ce nu sint insotite de acte doveditoare a calitatii cit si a celor ce
nu realizeaza cerintele de asigurare a calitatii mentionate in diferite specificatii tehnice.
5.1.3. Sa asigure conditii tehnice corespunzatoare pentru efectuarea tuturor determinarilor impuse
materialelor, materiilor prime si semifabricatelor inainte de incorporarea acestora in lucrari
luind masuri de carantina la aparitia accidentala a unor abateri, conlucreaza permanent cu
proiectantul, beneficiarul, laboratorul de incercari in constructii si organele de control a
calitatii pentru prevenirea aparitiei abaterilor si a stingerii abaterilor accidentale ivite in
decursul executiei.
5.1.4. Sa dispuna masuri de oprire a lucrarilor ce au abateri ivite in mod accidental iar pentru
lucrari necorespunzatoare calitativ sa ia masuri de tragere la raspundere a celor vinovati si

INTOCMIT, Revizia 0 VERIFICAT,

Data Editia 1
ACTUALIZAREA 0 1 2

Ing. Pinter Laureniu

31.01.2002 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Ing. Sorin Setenu
Cod formular AQ 042 / 2001
 COD
MANAGEMENTUL CALITII DOCUMENT

PTE III.7 - 04 PTE

REPARAII PODURI I PASAJE EXISTENTE Pag. 4 din 13

de remediere in termene utile a tuturor aspectelor necorespunzatoare conform solutiilor

dispuse de proiectantii lucrarilor.

5.1.5. Sa respecte indicatiile date de organele Inspectiei de Stat in Constructii, de organele

beneficiarului si proiectantului, de organul propriu de control al calitatii al santierului, al
sucursalei si al societatii referitor la termenele de executie a remedierilor si a masurilor
dispuse pentru prevenirea in viitor a altor constatari similare.

5.2. INGINER SEF CONSTRUCTOR

5.2.1. Asigurarea documentelor tehnice de executie (proiecte, caiete de sarcini, STAS-uri si
normative tehnice in viguare).
5.2.2. Instruirea periodica a personalului tehnic din subordine (sef lot, sef punct lucru, inginer,
maistru, compartimente functionale) privind executia si asigurarea calitatii lucrarilor cu
intocmirea proceselor verbale de instruire cod AQ-000/2001.
5.2.3. Asigurarea de personal calificat si autorizat.
5.2.4. Verificarea insusirii cunostintelor tehnice si a aplicarii lor in procesul de executie.
5.2.5. Organizeaza si asigura intocmirea si gestionarea tuturor documentelor care atesta executia
lucrarilor.

5.3. INGINER SEF MECANIC

5.3.1. Asigura starea de functionare la parametrii normali a tuturor utilajelor, instalatiilor si
mijloacelor de transport utilizate in fluxul tehnologic pe faze de executie.

5.4. RESPONSABIL TEHNIC EXECUTIE

5.4.1. Participa la receptiile pe faza determinanta si vizeaza, valideaza prin stampila aplicata pe
fiecare pagina PTE, PA si inregistreaza in Registrul de evidenta fazele la care a participat.
5.4.2. Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de
executie verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati.
5.4.3. Intocmeste si tine la zi un registru de evidenta a lucrarilor de constructii pe care le
urmareste tehnic si de care raspunde.
5.4.4. Pune la dispozitia organelor de control toate documentele necesare pentru respectarii HGR
766 / 1997 pentru aprobarea ,,Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de
calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor.
5.4.5. Opreste executia lucrarilor de constructii in cazul in care s-au produs defecte grave de
calitate sau abateri de la prevederile proiectului de executie si permite reluarea lucrarilor
numai dupa remediere lor.
5.4.6. Trimestrial va intocmi si transmite la Directorul Calitatea Productiei Sucursala si Societate
lista principalelor neconformitati aparute la lucrarile coordonate si modul lor de
solutionare.

INTOCMIT, Revizia 0 VERIFICAT,

Data Editia 1
ACTUALIZAREA 0 1 2

Ing. Pinter Laureniu

31.01.2002 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Ing. Sorin Setenu
Cod formular AQ 042 / 2001
 COD
MANAGEMENTUL CALITII DOCUMENT

PTE III.7 - 04 PTE

REPARAII PODURI I PASAJE EXISTENTE Pag. 5 din 13

5.5. SEF LOT

5.5.1. Raspunde de executarea lucrarilor ce i-au fost incredintate, cu respectarea stricta a
proiectelor de executie, a caietelor de sarcini, a prescriptiilor tehnice si are urmatoarele
obligatii:
5.5.2. Sa ia masuri pentru executarea corecta a operatiunilor de trasare si sa urmareasca pe tot
parcursul executiei respectarea riguroasa a caracteristicilor geometrice ale constructiilor cu
incadrarea in tolerantele admise de C 56/1986.
5.5.3. Sa controleze in toate fazele de executie, modul in care sefii punctelor de lucru, maistrii si
inginerii de schimb asigura respectarea riguroasa a tehnologiilor de executie a obiectivelor,
a conditiilor tehnice impuse executiei prin caiete de sarcini si Proceduri Tehnice de
Executie.
5.5.4. Sa verifice corespondenta permanenta a conditiilor calitative ale materialelor si a
elementelor de constructii si instalatii inainte de introducerea lor in opera, cu specificatiile
tehnice incluse in caiete de sarcini, norme, STAS -uri si sa dispuna masuri de retragere si
interzicere a folosirii acestora pina la reconfirmarea calitatii acestora.
5.5.5. Sa intocmeasca pentru fiecare obiectiv de constructii in parte tehnologia de executie, fisa
tehnologica de executie, Instructiunea Tehnica de Executie corelate cu sistema de masini
ce o are in dotare specificind punctele obligatorii de control calitativ pe faze tehnologice de
executie.
5.5.6. Sa verifice intocmirea si tinerea la zi a tuturor documentelor de atestare calitativa a
executiei lucrarilor.
5.5.7. Sa participe la verificarea lucrarilor ce devin ascunse si sa intocmeasca cu personalul AQ -
CQ, beneficiarul, montorul si ale organe autorizate, documentele prevazute de
reglementarile in vigoare pentru aceste lucrari.

5.6. SEF PUNCT DE LUCRU (inginer schimb sau maistru schimb)

5.6.1. Seful punctului de lucru raspunde impreuna cu sefii de echipa si muncitorii de calitatea
operatiilor efectuate si au urmatoarele obligatii:
5.6.2. Sa organizeze locurile de munca si procesele de productie astfel incit sa creeze conditiile
necesare pentru executarea lucrarilor.
5.6.3. Sa controleze calitatea lucrarilor executate de echipele a caror activitate o coordoneaza in
toate etapele de executie, inclusiv la predarea - primirea lucrarilor intre echipe.
5.6.4. Sa indrume si sa controleze activitatea sefilor de echipa si a muncitorilor pentru
respectarea riguroasa a detaliilor de executie, a Procedurilor Tehnice de Executie, a
realizarii cerintelor calitative impuse in caietele de sarcini, si a fiselor tehnologice specifice
fiecarei categorii de lucrari.
5.6.5. Sa pregateasca operatii de trasare si nivelment la lucrarile incredintate spre executie pe
care sa le supuna verificarilor si confirmarilor organelor abilitate pentru confirmarea
acestora (topometru santier).

INTOCMIT, Revizia 0 VERIFICAT,

Data Editia 1
ACTUALIZAREA 0 1 2

Ing. Pinter Laureniu

31.01.2002 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Ing. Sorin Setenu
Cod formular AQ 042 / 2001
 COD
MANAGEMENTUL CALITII DOCUMENT

PTE III.7 - 04 PTE

REPARAII PODURI I PASAJE EXISTENTE Pag. 6 din 13

5.6.6. Sa verifice calitatea materialelor si elementelor de constructii inainte de introducerea in

lucrare referitor la incadrarea acestora in prescriptiile si cerintele specifice mentionate in
caiete de sarcini si prevederi tehnice.

5.6.7. Sa efectueze receptia pe faze a lucrarilor executate de formatiile de lucru din subordinea
sa, pe intreg fluxul tehnologic de executie a acestuia.

5.7. TOPOMETRU SANTIER

5.7.1. Asigura efectuarea masuratorilor topo-geodezice necesare in vederea executiei lucrarilor.
5.7.2. Preluarea de la investitor si proiectant a reperelor topo pentru lucrarile ce urmeaza sa fie
executate de santier, asistat de seful de santier sau inginerul sef constructor.
5.7.3. Intocmeste schemele de trasare generale si de detaliu a lucrarilor si completarea
formularelor specifice.

5.8. CQ SANTIER
5.8.1. Efectueaza inspectii de urmarire a calitatii executiei in punctele obligatorii de stationare
din P.C.C.V.I. si valideaza documentele de atestare calitativa specifice lucrarii.
5.8.2. Inscrie in documentele stabilite prin ,,Sistemul propriu de asigurarea calitatii toate
constatarile in urma controlului efectuat pentru realizarea cerintelor impuse de standarde,
normative si caiete de sarcini. Instiinteaza in scris conducerea santierului asupra
nerespectarii solutiilor din documentatia faza DDE prin deschiderea RNC-ului, urmarind
realizarea lichidarii neconformitatii
5.8.3. Participa la verificarea calitatii lucrarilor la principalele faze de executie stabilite prin
normele tehnice si semneaza procesele verbale de atestare a calitatii.
5.8.4. Participa si semneaza documentele intocmite la verificarile efectuate in fazele de executie
care prin natura lor sunt determinante pentru asigurarea calitatii constructiilor.
5.8.5. Instiinteaza operativ conducerea santierului si in maximum 24 ore inspectiile teritoriale ale
ISCLPUAT (sub semnatura sefului de santier) de producerea unor accidente tehnice.
5.8.6. Verifica respectarea de catre factorii implicati a prevederilor Legii 10 / 1995 privind
calitatea in constructii cu privire la utilizarea numai de produse traditionale fabricate pe
baza de standarde si de produse, echipamente si procedee noi pentru care exista agremente
tehnice.
5.8.7. Verifica utilizarea numai de materiale si echipamente pentru care s-au emis certificate de
conformitate in cazul utilizarii acestora la constructii de categorie de importanta
exceptionala, a constructiilor pentru lucrarile publice realizate din fonduri bugetare precum
si a lucrarilor care asigura cerintele stabilite la articolul 5 din Legea 10 / 1995.
5.8.8. Verifica realizarea prevederilor ,,Regulamentului pentru asigurarea activitatii metrologice.
5.8.9. Participa la inspectiile efctuate de organele ISCLPUAT si a organelor sale teritoriale si
verifica aducerea la indeplinire a masurilor dispuse de acestia, comunica in scris la
termenele scadente sub semnatura sefului de santier modul de rezolvare a masurilor
stabilite de organele ISCLPUAT.

INTOCMIT, Revizia 0 VERIFICAT,

Data Editia 1
ACTUALIZAREA 0 1 2

Ing. Pinter Laureniu

31.01.2002 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Ing. Sorin Setenu
Cod formular AQ 042 / 2001
 COD
MANAGEMENTUL CALITII DOCUMENT

PTE III.7 - 04 PTE

REPARAII PODURI I PASAJE EXISTENTE Pag. 7 din 13

5.9. SEF LABORATOR GRAD III / RESPONSABIL PROFIL

5.9.1. Organizeaza si conduce activitatea laboratorului in vederea efectuarii ututror
determinarilor de laborator prevazute in documentatiile tehnice cu inregistrarea rezultatelor
in formularele specifice prevazute in Manualul Calitatii.

5.10. MERCEOLOG APROVIZIONARE

5.10.1. Analizeaza materialele la furnizori calitativ si cantitativ precum si documentele insotitoare
5.10.2. Raspunde in timpul transportului de integritatea materialelor transportate
5.10.3. Participa ca membru in comisia de receptie la receptionarea materialelor la intrarea in
depozitul sucursalei / santierului

5.11. SEF STATIE BETOANE / SORTARE

5.11.1. Raspunde de receptionarea, depozitarea si gospodarirea materialelor componente: agregate,
ciment, aditivi, apa (cind nu se utilizeaza o sursa de apa potabila), in vederea asigurarii
caracteristicilor calitative impuse.
5.11.2. Aplicarea dupa caz a masurilor ce se impun pentru pregatirea agregatelor: sortare, spalare,
incalzirea sau racirea componentilor betonului, etc.
5.11.3. Asigurarea intretinerii instalatiilor de prepararea a betonului.
5.11.4. Verificarea metrologica a instalatiilor de preparare a betonului.
5.11.5. Verificarea operativa a instalatiilor de dozare, in conformitate cu prevederile legale.
5.11.6. Verificarea operativa, cel putin o data pe saptamina, a instalatiilor de dozare, prin procedee
corespunzatoare (greutati etalonate, masuratori, etc.).
5.11.7. Respectarea caracteristicilor sortimentului de beton comandat in ceea ce priveste
granulozitatea agregatelor, tipul si dozajul de ciment, tasarea, temperatura, etc.
5.11.8. Efectuarea in conditii corespunzatoare a transportului de beton.
5.11.9. Respectarea ritmului de livrare.
5.11.10. Efectuarea si frecventa incercarilor, pentru controlul productiei
5.11.11. Eliberarea certificatelor de calitate pentru betoanele livrate.
5.11.12. Evidenta productiei.
5.11.13. Adoptarea masurilor corespunzatoare la sesizarea laboratorului privind aparitia unor
rezultate necorespunzatoare pe componentii betonului sau betonul proaspat.
5.11.14. Identificarea beneficiarilor la care a livrat betonul ai carui parametrii au rezultat
necorespunzatori, pe betonul intarit, si sa le comunice datele.

5.12. RESPONSABIL TEHNIC CU SUDURA SUCURSALA / SANTIER

5.12.1. Urmareste realizarea cerintelor impuse de catre standardul SR EN 719 / 1995 referitor la
executia, supravegherea si inspectia operatiilor de sudare.
INTOCMIT, Revizia 0 VERIFICAT,
Data Editia 1
ACTUALIZAREA 0 1 2

Ing. Pinter Laureniu

31.01.2002 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Ing. Sorin Setenu
Cod formular AQ 042 / 2001
 COD
MANAGEMENTUL CALITII DOCUMENT

PTE III.7 - 04 PTE

REPARAII PODURI I PASAJE EXISTENTE Pag. 8 din 13

5.12.2. Pentru activitati specifice se va folosi numai personal instruit si atestat intern in
conformitate cu Ordinul 4 / 1981 al IGSIC

6. PROCEDURA

6.1. Resurse materiale, umane si utilaje folosite functie de amploarea lucrarilor.

6.2. Conditii prealabile
6.2.1. Predarea si primirea amplasamentului si a reperelor de nivelment general de catre beneficiar
si proiectant.
6.2.2. Executia lucrarilor de trasare si pichetare conform proiectelor.
6.2.3. Asigurarea cu surse de energie electrica (grupuri electrogene sau racordare la o retea).
6.2.4. Executia organizarii de santier conform proiectului de organizare (birouri, depozit, parcare
utilaje si auto, atelier pentru fasonat armatura si cofraje).
6.2.5. Executia semnalizarii zonei de lucru pentru desfasurarea transportului in siguranta si schema
de desfasurare a traficului tehnologic. Se vor face in conformitate cu documentatia de
instituire a restrictiilor de circulatie si schema generala a fluxului de circulatie aprobat de
organele in drept. Lucrarile de reparatii vor cuprinde atat infrastructura cat si suprastructura
dupa cum prevede proiectul.

6.3. Modul de executie.

Lucrarile de reparatii se vor executa la cererea clientului pe baza unor documentatii de executie
care prevad repararea infrastructurii cat si a suprastructurii.
6.3.1. Infrastructura. Elementele din infrastructura cele mai solicitate si cu sensibilitate
ridicata fata de agentii atmosferici care pot afecta structura lor sunt pilele podurilor si ale
pasajelor, precum lucrarile de protectie a terasamentelor de la capetele podurilor sau
pasajului cat si elementele de scurgerea apelor si cele de acces.
6.3.1.1 Pile.
In cazul in care degradarea elementelor pilelor este foarte avansata si pe zone extinse, este
necesar ca inaintea inceperii lucrarilor sa se execute indepartarea betonului exfoliat, fisurat si
curatarea armaturilor si se va executa montarea unor sprijiniri a riglelor, sprijiniri executate si
montate conform unui proiect de executie.
Nu se va actiona simultan la doua pile vecine pentru a nu pune in pericol sensibilitatea si
siguranta lucrarii, tinand cont ca podul sau pasajul este sub circulatie si deci supus la solicitari
dinamice.
Pentru montarea sustinerii provizorii se va indeparta umplutura depusa deasupra fundatiei pilei
pe toata latimea si lungimea pilei.
Se monteaza sustinerea si se indeparteaza cu ajutorul unor pene din lemn de esenta tare si batute
in asa fel incat sa nu solicite rigla.
Se curata de pamant in jurul stalpilor pilei si se buceardeaza suprafata fundatiei la dimensiunile
noului cuzinet, precum si stalpii pilelor pe toata inaltimea, dupa care se sufla cu aer puternic
pentru indepartarea tuturor corpurilor existente.

INTOCMIT, Revizia 0 VERIFICAT,

Data Editia 1
ACTUALIZAREA 0 1 2

Ing. Pinter Laureniu

31.01.2002 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Ing. Sorin Setenu
Cod formular AQ 042 / 2001
 COD
MANAGEMENTUL CALITII DOCUMENT

PTE III.7 - 04 PTE

REPARAII PODURI I PASAJE EXISTENTE Pag. 9 din 13

Se perforeaza gaurile de ancorare a cuzinetului in fundatie, gauri executate cu perforatorul PR 90

sau cu o bormasina tip mare si cu burghiu cu diametrul mai mare cu minim 4 mm decat
diametrul ancorei (la PC se va tine cont de marimea nervurilor).
Dupa executarea gaurilor de ancorare, se sufla suprafata cuzinetului de detritusul rezultat prin
perforare si apoi se ia la suflat fiecare gaura, cu aer (furtunul de suflat va avea la capat treceri cu
diametrul la jumatatea diametrului gaurii pentru a permite azvarlirea afara din gaura a
detritusului).
Gaurile se vor astupa pe rand cu dopuri din lemn sau alt material pe masura ce se curata, pana la
terminarea suflarii tuturor gaurilor.
Se mai sufla o data suprafata si se trece la executarea ancorajelor procedandu-se astfel:
o Se prepara mortarul epoxidic in functie de cantitatea necesara (manual sau mecanic -
format din rasina epoxidica bicomponenta tip EP-70-BM o parte si nisip cuartos 4 parti.
o Dozajul este functie de tipul de rasina epoxidica folosita, putandu-se folosi orice tip de
material agreat si agrementat in Romania.
o Amestecul gata preparat se introduce in gauri - individual cate una - pana la umplerea
completa a lor.
o Imediat se introduce prin infigere ancorele metalice din otel beton si se pozitioneaza
conform planului de ancorare-armare, dupa care nu se mai intervine asupra lor pentru a da
posibilitatea amestecului de rasini sa se intareasca bine.
o Timpul de intarire se poate determina printr-o proba experimentala la fata locului inainte
de inceperea ancorarilor.
Se continua apoi cu montarea armaturilor in cuzinet si stalpi, dupa ce in prealabil armatura
existenta corodata a fost curatata de rugina pana la luciu metalic cu peria mecanica sau manuala,
suflata cu jet de aer pentru indepartarea prafului de rugina.
Se trateaza suprafata vizibila si curatata a armaturii existente cu o solutie bicomponenta tip
Mapefil, Reparstill sau alta solutie de protectie a metalului agrementata in Romania.
Acoperirea armaturii cu solutiile amintite mai sus se face cu pensule, urmarindu-se ca intreaga
suprafata sa fie acoperita complet cat si zona de separatie cu betonul sa fie tratata.
Se continua apoi cu executarea cofragului conform detaliilor de cofrare, se face receptia si se
toarna betonul conform prescriptiilor din proiect.
Pe timpul intaririi betonului suprafata cuzinetului se uda continuu pentru impiedicarea fisurarii,
tratarea aceasta se va continua si dupa decofrare timp de 7 zile.
Intrucat armatura longitudinala a stalpilor a fost ancorata se trece la completarea ei, dupa care se
incepe montarea cofragului.
Cofragul se executa din tronsoane, fiecare tronson fiind facut din cate doua jumatati. Pentru
impiedicarea deplasarilor pe timpul betonarii, cofragul se prinde de cuzinet cu suruburi introduse
in conexpanuri. Cofragul se autocentreaza datorita faptului ca pe exteriorul armaturii din stalp
sunt pozitionate distantieri din beton sau plastic. Pentru decaparea usoara si fara a produce
ciupituri, cofragul se unge inainte de montare cu decofrol. Pentru betonarea stalpului si pentru
urmarirea umpluturii cofragul va fi prevazut cu ferestre care se vor inchide pe masura ridicarii
betonului.
Pentru ca fasonarea camasuielii este mica - de ordinul a cativa centimetri - se vor folosi mortare
reoplastice in amestec cu agregat granular sort 3-8 intr-o proportie data de reteta fabricantului.
Aceste materiale sunt de tipul Mapegrout Colabile sau tip Repar.
INTOCMIT, Revizia 0 VERIFICAT,
Data Editia 1
ACTUALIZAREA 0 1 2

Ing. Pinter Laureniu

31.01.2002 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Ing. Sorin Setenu
Cod formular AQ 042 / 2001
 COD
MANAGEMENTUL CALITII DOCUMENT

PTE III.7 - 04 PTE

REPARAII PODURI I PASAJE EXISTENTE Pag. 10 din 13

Amestecul se face cu ajutorul unor betoniere de capacitate mica (100 l) doua la numar pentru
continuitatea turnarii.
Se va respecta cu strictete reteta. Se introduce mai intai apa in betoniera care apoi se pune in
miscare. Se introduce mortarul reoplastic in stare uscata in cantitati masurate sau cantarite si se
amesteca 1-2 minute pana se obtine o pasta fluida si omogena si dupa care se introduce si
adaosul inert treptat (nu tot odata), tot la fel cantarit. Amestecarea va dura 2-3 minute dupa ce
s-a introdus adaosul inert (sort 3-8 agregat de rau). Amestecarea se face cu viteza mica pentru
evitarea inglobarii de aer in masa amestecului. Turnarea amestecului in cofrag se face manual
sau mecanic, prin ferestrele executate in cofrag cu ajutorul unor palnii sau jgheaburi. Avand in
vedere fluiditatea ridicata a amestecului, acesta nu necesita vibrare, ci numai o ciocanire a
cofragului pe exterior. Pe masura ce se ridica betonul in cofrag se inchid pe rand ferestrele (se
vor etansa perfect intrucat exista pericolul de a se scurge lapte de mortar pe la incheieturi).
Betonarea continua pana la terminarea elementului.
Decofrarea se face dupa 24 ore, invers operatiei de cofrare si cu grija de a nu deteriora suprafata
betonului.
Pentru desfasurarea normala si in conditii de siguranta a oamenilor, in jurul stalpilor se va
executa o schele din lemn sau metal prevazuta cu etaje de lucru pana la partea superioara a
stalpului, prevazute cu scari de acces.
Dupa betonarea stalpilor unei pile se trece la protejarea betonului care va fi inglobat in umplutura
cu emulsie cationica, bitum taiat sau topit.
Se menine in continuare esafodajul de sustinere al riglei de pe con .
Se va executa o platforma de lucru pentru buceardarea suprafetelor riglei, curatirea si vopsirea
armaturii si indepartarea betonului segregat sau desprins.
Dupa executarea acestor operatii se trece la executarea cofragului la partea inferioara a riglei de
pe con. Se va executa montarea armaturii nou proiectata conform proiectului. Inainte de
inchiderea cofragului pe partile laterale se va receptiona armatura si montarea distantierilor.
Se trece apoi la inchiderea cofragului si consolidarea lui si se va da drumul la betonare tot cu
beton din materiale reoplastice.
Turnarea betonului se va face pe la partea superioara a riglei si numai de pe o latura, urmarindu -
se iesirea betonului pe sub rigla in partea cealalta pana la umplerea completa a spatiului de la
partea inferioara a riglei dupa care turnarea se va putea face de pe ambele parti. Betonarea este
considerata gata, cand betonul a ajuns la cota proiectata.
Pe timpul betonarii se va ciocani continuu in cofrag pentru umplerea completa a spatiului si
pentru o mai buna compactare.
Dupa intarirea betonului (cca 3-4 ore) se trece la udarea din abundenta cu apa a suprafetei libere
pentru impiedicarea fisurarii.
Decaparea partii inferioare se face dupa ce betonul a atins 70% din masa.
In tot acest timp betonul va fi udat continuu cu apa.
Un alt mod de reparare a unei rigle consta in indepartarea betonului exfoliat si fisurat pana la
armatura cu descoperirea pe 2/3 din circumferinta lui cu unelte manuale sau electromecanice,
curatirea cu peria de sarma manuala sau mecanica pana la luciu metalic si vopsirea cu o vopsea
anticoroziva.

INTOCMIT, Revizia 0 VERIFICAT,

Data Editia 1
ACTUALIZAREA 0 1 2

Ing. Pinter Laureniu

31.01.2002 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Ing. Sorin Setenu
Cod formular AQ 042 / 2001
 COD
MANAGEMENTUL CALITII DOCUMENT

PTE III.7 - 04 PTE

REPARAII PODURI I PASAJE EXISTENTE Pag. 11 din 13

Dupa tratarea armaturilor ca mai sus se buceardeaza intreaga suprafata, se sufla si spala din
abundenta, dupa care se aplica prin tencuire in unul sau mai multe straturi de mortar reoplastic
(functie de prevederea din proiect).
Urmeaza apoi ca dupa ce mortarul s-a intarit sa se aplice un strat subtire de glet pentru finisarea
suprafetelor tencuite tip Mapefinish sau alt produs de acest gen.
Asternerea se face cu fierul de glet.
Dupa 4 ore de la asternere spatiul de tencuiala se va uda cu apa continuu pentru evitarea fisurarii,
sau se aplica gletul dupa acest interval de timp.
Se prevede ca pentru betonare sa se aplice o vopsea anticoroziva speciala care fereste betonul sa
fie atacat de agentii atmosferici .
Vopseaua anticoroziva pentru betoane se aplica prin pensulare in doua straturi, dupa o spalare
puternica a suprafetelor cu apa si uscare.
Reparatia pereelor si a sferturilor de con constau in inlocuirea delelor sparte, fisurate sau
degradate puternic, curatarea rosturilor fisurate de vegetatie si chituirea lor, inlocuirea treptelor
scarilor deteriorate, inlocuirea dalelor de la casiurile deteriorate, indepartarea prin curatare a
straturilor de material depus de vant si care a favorizat cresterea de vegetatii cu ajutorul
raschetelor, sapelor si lopetilor.

6.3.2. Suprastructura.
6.3.2.1 Repararea suprastructurii consta in demolarea placii de suprabetonare, a consolei
trotuarelor, a grinzii (lisei) parapetului pietonal si a hidroizolatiei existente.

6.3.2.2 Conditii prealabile

Executarea releveului topo privind suprastructura inainte de atacarea lucrarilor si inaintarea la
dirigintele de santier in vederea decontarii ulterioare.
Semnalizarea zonei in instituirea de restrictii conform unui plan aprobat de organele in drept.
Aici se intalnesc 4 cazuri speciale si 4 combinate astfel:
a. pasajul este circulat intens
b. pasajul nu este circulat intens
c. circulatia pe sub pasaj nu este oprita
d. circulatia pe sub pasaj se poate opri.
In primul caz, lucrarea va fi abordata numai pe o singura cale de circulatie, adica o jumatate de
pasaj, restrictia instituindu-se in acest scop.
Cand sub pasaj se circula se va institui si pentru calea rutiera restrictii de circulatie conform unui
plan de trafic.
In cazul al doilea se poate interzice circulatia pe pasaj si lucrarile pt fi atacate pe intreaga latime
a podului.
Pentru fiecare caz in parte trebuie luate masuri speciale de siguranta, in special in cazul in care
pe sub pasaj circulatia nu este oprita sau se circula prin alta parte.

6.3.2.3 Modul de lucru

Se incepe taierea sau demontarea parapetului metalic pietonal de pe pasaj, transportul si
depozitarea lui in vederea restituirii beneficiarului.
INTOCMIT, Revizia 0 VERIFICAT,
Data Editia 1
ACTUALIZAREA 0 1 2

Ing. Pinter Laureniu

31.01.2002 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Ing. Sorin Setenu
Cod formular AQ 042 / 2001
 COD
MANAGEMENTUL CALITII DOCUMENT

PTE III.7 - 04 PTE

REPARAII PODURI I PASAJE EXISTENTE Pag. 12 din 13

Se incepe spargerea placii de peste grinzi cu unelte mecanizate (demolatoare, picamere) fara a
afecta insa grinzile de sustinere. Materialul va fi incarcat si transportat la un depozit de deseuri
aprobat de firma de consultanta. Dupa terminarea demolarii placii se trece la demontarea
trotuarelor pasajului in acelasi mod, urmand ca dupa evacuarea si transportul materialului se va
demola grinda (lisa) de parapet din beton. Demolarea se va face pana la marginea grinzilor
marginale fara a se afecta integritatea grinzilor. Se sufla suprafata pasajului dupa demolare de
toate resturile de beton, se vor indeparta total bucatile de hidroizolatie care mai adera la grinzi.
Se monteaza repere de cota pe trei randuri (in cazul unei jumatati de cale) sau pe cinci randuri (in
cazul intregii latimi a pasajului). Se monteaza cofragul consolei trotuarului cat si cel lateral, dupa
care se monteaza armatura si cu plasa inferioara. Se determina linia rosie dupa care se taie reperii
de cota astfel ca de la fata betonului sa ramana inca 4 cm necesari pentru montarea longrinelor
metalice pe care se vor deplasa grinzile de vibrare prevazute cu vibratori de cofrag.
Dupa terminarea plasei inferioare se monteaza prin sudura barele de montaj, confectionate din
otel beton cu diametrul minim 14 mm. Barele se vor pozitiona cu nivela topografica. Se trece
apoi la montarea armaturii (armocarcasei) lisei de parapet si apoi la montarea plasei superioare
peste barele de montaj.
Procedeul acesta are 2 avantaje:
cota plasei superioare este cea dorita cu abateri minime
se poate circula in lungul armaturii (pasajului) pe un rand de dulapi fara a afecata cota armaturii.
Se trece apoi la suflarea cu aer, indepartandu-se praful si alte corpuri straine de pe placa dupa
care se va uda din abundenta cu apa pentru asigurarea saturatiei betonului existent. Dupa receptia
armaturii si cofragului se incepe betonarea propriu-zisa de la o culee la cealalta (in cazul in care
proiectantul nu indica alta ordine de turnare).
Turnarea betonului se poate executa cu ajutorul macaralelor cu bene de beton sau cu
autopompele. Betonul folosit este cel prescris prin proiect. Concomitent cu turnarea, in placa se
face si turnarea lisei parapetului care va avea inglobate in ea suportii de prindere al noului
parapet pietonal sau casetele pentru realizarea solurilor (in cazul in care parapetul se betoneaza
in lisa).
Se va acorda atentie deosebita prelucrarii suprafetei placii de suprabetonare pentru a corespunde
conditiilor pentru executarea hidroizolatiei. Timp de 7 zile, betonul din placa va fi tratat din
abundenta cu apa, efectuandu-se imediat dupa 4-5 ore de la betonare o protectie din material de
protectie sau prelata care va fi udata din belsug cu apa. Dupa expirarea timpului de intarire, circa
14 zile se trece la executarea hidroizolatiei conform proiectului.
Hidroizolatia se realizeaza prin procedura la cald sau la rece, indiferent de procedeul ales si
materialele folosite peste suprafata de beton, dupa ce in prealabil s-a suflat cu aer in mod serios,
se va aplica un strat sau doua de amorsaj, solutie indicata de fabricantul covorului de
hidroizolatie folosit. Amorsajul se realizeaza cu praguri din cauciuc, trafaleti si bidinele.
Dupa 24 ore de la aplicarea amorsei se trece la lipirea covorului:
o pentru procedeul la rece, pentru lipire se foloseste o solutie lichida care dupa asternere si
eliminarea substantelor volatile din componenta lor se poate trece la intinderea covoarelor
si asezarea lor conform proiectului
o pentru procedeul la cald se pozitioneaza sulul de covor pe directia respectiva si cu ajutorul
unor arzatoare cu o flacara sau mai multe (cele mai folosite sunt cu 5 flacari) se incalzeste
suprafata ce se lipeste pana la topire, iar cu ajutorul unui disc pozitiv de derulare se
INTOCMIT, Revizia 0 VERIFICAT,
Data Editia 1
ACTUALIZAREA 0 1 2

Ing. Pinter Laureniu

31.01.2002 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Ing. Sorin Setenu
Cod formular AQ 042 / 2001
 COD
MANAGEMENTUL CALITII DOCUMENT

PTE III.7 - 04 PTE

REPARAII PODURI I PASAJE EXISTENTE Pag. 13 din 13

desfasoara sulul peste beton, realizandu-se derularea lui cat si presarea pe beton in vederea
lipirii.
Asezarea covorului se poate face ori pe directia longitudinala ori pe directia transversala.
Ambele moduri sunt corecte. Se va pleca in cazul celor longitudinale de la marginea culeei spre
mijlocul podului. Se poate executa hidroizolatia cu 2 echipe, fiecare incepand de la culei spre
centrul pasajului. Interiorul lisei de parapet se va executa ulterior, ori transversal ori longitudinal.
Cel mai ades folosita este cea transversala, fiind mai usor de relizat (se taie bucati din covor de
cca 1 m care se lipesc). In cazul celei transversale covoarele se aseaza perpendicular pe axul
pasajului, incepandu-se tot dinspre culei inspre centrul pasajului.
In zona de intalnire se aplica peste covoarele adiacente un alt covor care se lipeste perfect.
Se urmareste ca aceste covoare sa fie bine lipite, in caz contrar se pot produce umflaturi (gogosi)
ale covorului care vor distruge asfaltul, neprinzandu-se compact. In aceste umflaturi se afla aer si
substante volatile. Remedierea lor se face prin taierea covorului pe 2 directii perpendiculare
(diagonale) si reincalzirea bucatilor in vederea relipirii peste care se aplica un alt petec de covor
prin lipire sau prin taierea umflaturii, mai mare cu 10 cm decat decuparea.

6.4. Amenajare cale pe pasaj

Se vor monta bordurile ce incadreaza calea de circulatie, pe stratul de hidroizolatie se vor
amenaja trotuarele prin turnarea lor, montarea parapetului pietonal si amenajarea rosturilor de
dilatatie atat pe culei cat si pe pile, conform proiectului. Betonul de pe trotuare (daca sunt
prevazute trotuare) se vor acoperi cu un strat de asfalt de circa 3 cm.
Parapetul pietonal se va vopsi in culori galben - negru, incepand cu galben pe directia de mers.

6.5. Asfaltarea
Peste hidroizolatie, dupa faza determinanta, se trece la acoperirea ei cu un strat de mortar
asfaltic, asternut manual si compactat cu un compactor cilindric. Urmeaza apoi asternerea unui
stat sau doua de uzura (asfalt) care se va asterne cu repartizatorul de asfalt si compactat cu
compactorul cilindric.

7. RAPOARTE I NREGISTRRI
7.1. Proces verbal de predare primire a amplasamentelor i a bornelor de reper ~ cod AQ 000/2001.
7.2. Proces verbal de trasarea lucrrilor ~ cod AQ 000/2001
7.3. Proces verbal de verificarea calitii lucrrilor ce devin ascunse ~ cod AQ 000/2001
7.4. Proces verbal de control al calitii lucrrilor in faze determinante cod AQ 000/2001
7.5. Not de comand beton ~ cod AQ 000/2001.
7.6. Bon de livrare transport beton ~ cod AQ 000/2001.
7.7. Condic de betoane ~ cod AQ 000/2001.
7.9. Registru centralizator (evidenta confectionarii, incercarii si determinarilor de laborator a
epruvetelor de beton proaspat si intarit) ~ L 000/01; ed. 1
7.10. Buletin nr. ... din data ........ caracteristici mecanice ale epruvetelor de otel beton, sarme, plase
sudate, conform STAS 6605-78; SR EN 10002-1:1994; SR ISO 7438:1993 ~ cod L 000/01;

INTOCMIT, Revizia 0 VERIFICAT,

Data Editia 1
ACTUALIZAREA 0 1 2

Ing. Pinter Laureniu

31.01.2002 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Ing. Sorin Setenu
Cod formular AQ 042 / 2001